Sunteți pe pagina 1din 63

Test 2 1.Notiunea de izvor al DPC si felurile izvoarelor. 1.

1 Dati defin izvor de DPC Notiunea de izvor poate fi analizata in 2 acceptiuni. In sens material,intelegem conditiile social economice ce impun crearea unui ansamblu de norme, iar in sens juridic , tocmai aceste norme, mijl specifice, puse la dispozitia organelor specializate ale stat, exprimate prin acte normative, care sa apere rel economice si sociale. Specific pt DPC este fapt ca astfel de reglementari se contin numai in Constit si alte legi organice. 1.2Nominalizati felurile izvoarelor de DPC Putem evidentia 2 categor de izv interne si internat. Interne !Consit "# $care stabileste structura inst judecator, principiile fundament etc% 2&egile organice CPC, Cod de executare' alte legi $&eg Contencios (dm, &eg insolvabilitatii, leg cu privire la taxa de stat, leg cu privire la notariat, leg cu privire la procuratura, leg cu privire la avocatura, C#, C)*infiintarea adoptiei, C)isc% Internat C+D,, Pact internat cu privire la dr civ si pol, Conv privind procedura civ, Conv de arbitsaj comercial internat, Conv pr recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale strain, Conv cu priv la asistenta juridi-a in materie civila si penala, .rat bilaterale. Precedentul judiciar nu constit i/vor de drept ci el este folosit doar pt aplicarea corecta si uniforma a legislatiei. 1.3 Analizati actiunea legii proces civ in timp. Cu privire la act legii proces civ in timp, putem sp ca in cadr DPC se aplica princip neretroactivitatii legii adi-a legea procesuala dspune numai pt viitor. Specific acestui principiu in DPC !N de organizare judecator sunt de imediata aplicare.2N de competenta, care modifica competenta inst sesizate in momentul aparitiei egii noi, permie existenta mai multor solutii a%pastrarea competentei pt cauzele in curs de judecata.b%pastrarea competentei pt cauzele in curs de judec doar daca procesul a ajuns in faza dezbaterilor judiciare. C%dezinvestirea si transmiterea cauzei instantei nou competente. 0N de procedura sunt de imediata aplicare, ceea ce inseamna ca noua lege nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse si ca rezultat ala aplicarii legii vec1i si nu le desfiinteaza. Instantele judecatoresti aplica legile procedurale civil in vidogoare la data judecarii cazei civile, efectuarii actelor de procedura sau executarii actelor judecatoreti. 2.Temeiurile participarii procurorului la judecarrea pricinilor civile.Dr si oblig proces ale procuror ca participant la proces. 2.1 e puneti temeiurile de participar a procuror in PC.!numerati dr si olb proces ale procuror. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. +xista 2 cazuri cind procuror poate inainta actiuni !in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 0In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 2 in apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege. Procuror are dr si obl procedurale de reclamant sa ia cunostinta de materialele dosar, sa solicite refuzari, sa prezinte probe, sa formuleze cereri, sa modifice temeiul sau obiectul actiunii, sa renunte la actiune. +l este obligat sa se foloseasca cu buna credinta de dr lui procedurale. 2.2Analizati particularit pozitiei proces ale procuror in raport cu reclamant si autorit publice. Procuror dispune in proces civ de o calitate procesuala deosebita. +l are dr si oblig procesuale de reclamant. In comparatie cu reclamantul el nu este subiect al raport material litigios, nu poate dispune de obiectul litigiului, deci el nu are un interes material, ci doar unul procesual. Procuror spre deosebire de raclamant !este scutit de plata taxei de stat, 2 nu poate inc1eia tranzactii de impacare, 0fata de procuror nu poate fi inaintata o act reconventionala si 2 renuntarea procuror la act nu influenteaza dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. 3nica forma de participatie a procuru este inaintarea actiunii pe cind autorit publice pot participa

prin 2 forme ! inaintarea actiunii' 2 depunerea concluziilor de catre autorit publ in caz prevazute de lege. Pozita procesuala a utorit publ se deosebeste de cea a procuror prin aceea ca procurur este in dr sa se adreseze in inst in apararea dr altei persoane pe orice categorii de cauze, la solicitarea partii interesate, fie din proprie initiativa. (utori publ pot participa doar pe un cerc limitat de cauze, care sunt expres prevazute de lege, ca si procurur autori publ dispun de dr si oblig reclamantului cu exceptia in-eierii tranzactiei de impacare. 2.3 Dati apreciere legalitatii actelor procesuale ale instantelor.Argum rsp. a"#incu b"$alicescu c"Popa a%este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile legii. b%este legala act instantei, deoarece in cazul dat 4alicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor. c%este legala actiunea inst, deoarece in conformit cu CPC persoane in dr sa declare apel sunt si alti participanti la proces, in definitie legala de participanti la proces este inclus si procuror, de unde si rezulta ca el a avut dreptul de a depune apel in interesele pensionar Popa. 3.%biectul probatiunii si determinarea lui in pricinile concrete 3.1Dati defin obiect probatiunii.&dentific categor de fapte jurid care pot constitui obiect probatiunii. ,biectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au importnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui obiectul probatiunii !circumst de fapt cu caracter material juridic* aestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger "5. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic* acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si desfas1urarea normala a procesului civil. 0 faptele probatorii* care fiind stabiite sunt utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material juridic. 2 faptele de verificare. 3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol inst de judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de informare a obiectului probatunii !temeiul actiunii si obiectiilor inaintate' 2 ipoteza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. )iecare parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este facuta de parti$recalamntul in cerea de c1emare in judecata, iar piritul in referinta%, insa rolu decisiv il are inst. ,biectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr material si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei 1otarii neinteeiate. Netemeinicia 1otaririi este un temei pt casarea acesteia. 3.3Detereminati obiectul probatiunii in pricinile civile cu privire la' a"dezmintirea informatiei b"repararea prejudiciului c"incasarea pens de intretinere a%1otarire cu caracter adm6penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor'existenta informatiilor'publicarea acestora'aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de persoane b%existenta contractului urmeaza a fi constata !existenta contractului' 2 executar necorespunzatoare a oblig contractuale' 0 prejudiciul' 2 legatura de cauzalitate dintre executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat' 7 vinovatia.

c%prevederea legala din C) care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de mun-a. .reb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.

Test3 1Notiunea de procedura civila si forma procedurala civila.Trasaturile esentialaale formei proceduarle civ 1.1definiti procedura civila (process civ si indicati sarcinile ei". In lit de spec not de process civil este susceptibila de mai multe intelesuri !ca ramura de dr, 2 ca disciplina de studio, 0 ca activitate a inst de jud cu privire la examinar cauzei civiile,2ca pricina civ concreta examinata in inst de judecata. Proces civ contsit o modalitate de realizare a justitiei. Continutul process civil este format din activit inst de judecata si a participantilor la process. Cuvint proces provine din &atina ceea ce inseamna a merge inainte, a inainta. (stfel process civ reprezinta prin sine, derularea succesiva a unui ansamblu de actiuni, numite actiuni procesuale, intreprinse de catre inst de judecata si participantii la process, reesind din dr si oblig procedurale de care dispun. Proces civil in esenta constit obiectul de reglementare a DPC. +ste activitatea desf89urat8 de instan:8, p8r:i, organe de executare care particip8 la ;nf8ptuirea justi:iei ;n cauzele civile ;n vederea realiz8rii sau stabilirii drepturilor 9i intereselor civile supuse judec8:ii 9i execut8rii civile a 1ot8r<rilor judec8tore9ti sau a altor titluri executorii conform procedurii prev8zut8 de lege. Sarcina garantare si ocrotirea dr civile de catre stat, care are loc printro activitate deosebit de complexa, desfasurata de org de justitie si de persoane. 1.2caracterizati forma procedurala civ si determinati importanta ei. )orma proceduarala civila reprez acea forma de aparare a dr si intereselor legitime ale pers care este realizata de catre inst judecatoresti si reglementata de normele de procedura civila. Din punct de vedere al criteriului subiectiv aceasta forma este o cativitate realizata de institutiii specializate numite*inst de judecata care sunt independente fata de organelle puerii executive si legislative ale stat is in ansamblu alcatuiesc cea de a treia putere in stat* puterea judecatorasca. Din punct de vedere al criteriului obiectiv, o putem carcateriza ca find o activitate reglementata in exclusivitate de N5 distincte* norme de procedura civila care in mare parte se contin in CPC. Importanta !judecarea justa si in termen rozonabil a cauzelor de aparare a dr in-alcate sau contestate, a libert si interes legitime , ale P) si P5'2 apararea intereselor stat si societatii. 0 consolidarea legalitatii si a ordinii de dr si prevenirea caz de incalcare a legii. 1.3 !videntiati trasaturile esentiale ale formei procedurale civ. !.emeiul*initiativa pers interesate' 2 cau/a se solutioneaza de judecatori care au un statut special' 0la solutionar pricinii civ participa participantii la proces' 2 ordinea de examinare si solutionare a pricinilor civile de atacare a 1otar judecator si de executare a acestora este detaliat si imprerativ reglementat de N DPC'7 sedintele de judecata de regula sunt publice'=1otar judecator se adopta in numele legii si treb sa fie intemeiata pe circumstantele constatae nemijlocit de catre inst si pe probele cercetate pe sedinta de judecata'>este uni-a pt toate categoriile de cauza de un anumit gen parcurgind succesiv mai multe etape numite faze ale proces civ. 2.Partile in procesul civil si conditiile necesare pentru a fi parte la proces. 2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in proces. Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material litigios..rasaturile partilor !*sint prezumate ca subiecte ale raportului materila litigios.2*au interes juridic atit material cit si procesual.0*duc procesul din nume propriu.2*suporta c1eltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii !*capacitate procesuala*care se manifesta sub forma capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e

aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor P) din momentul nasterii si P5 din mometul constituirii.Capac de exercitiu e o conditie pt a participa personal la proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum deplin,personal drepturile si oblig procedurale in judecata.P5 dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2*calitatea procesuala*ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritul ar fi titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.)aptul daca partile in realitate sunt titulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor judiciare. 2.2)pecificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala a procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul altor persoane. "eclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin urmare se solicita apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata."eclamantul participa ca parte activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau intereselor sale legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului material litigios.+l inainteaza actiune in nume propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interes material in proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate ince1eia tranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita examinarea cauzei.(utoritatile publice nu sint participnate la raportul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr materila,fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.+le sunt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesuale care sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror drepturi sint aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor publice se aseamana in mare parte cu cea a procurorului,cu anumite deosebiri si anume procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in paracrea dr altei persoane pe orice categorie de cauze,la solicitarea partii interesate,fie din proprie initiativa.(utoritatile publice pot participa doar pe un cerc limitat de cauze care sunt expres prevazute de lege. 2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile'a"repararea prejudic Timcenco13 ani si Dodon 1* ani.b"restabilirea la locul de munca a Triboi1*ani. !%???In situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis de coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile ambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting intro legatura indisolubila intre ele.Iar .imceno in virtsa de !0 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu procesuala,si respectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi reprezentantii lui legali*parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema institutiilor curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in virsta de != ani va fi atras in instanta ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa*l introduca in asa pricina si pe Dodon de != ani. 2%In situatia data .riboi de != ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte din categoria P) cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si anume raport de munca,iar directorul 4ataman va avea calitatea de pirit. 3.Temeiurile degrevarii de probatiune 3.1 &dentificati temeiurile degrevarii de probatiune(faptele care nu se cer a fi dovedite". !faptele notorii @ care sunt cunscute si inst de judecata si participantilor la proces, de ex$calamitatile naturale etc%.2faptele prejudicial stabilite a%prin 1otar judecatoreasca irevocabila

intr*o cauza civ la care au participal aceleasi pers' b%printo sentinta definitiva irevocabile intro cauza penala$fapt comiterii infr si subiect infr%. 0 alte fapte* daca o parte recunoaste faptele pe care cealalta parte isi intemeiaza pretentiile sau obiectiile, aceasta din urma este degrevata de obligatia dovedirilor. "efuzul de a prezenta model de scris sau semnatura poate fi calificat de inst ca recunoastere a scrisului ori a semnaturii. 3.2Dezvaluiti conditiile+ce treb sa fie respectate pt degrevarea de probatiune a faptelor si ,-+ stabilite prin .ot judec definitiva intr/o pricina civila si sentinta penala intr/o cauza penala. 000 )aptele stabilite pt o 1otar irevocabila, pronunata intro pricina civila nu treb dovedite din nou la judecarea altor pricini civile la care participa aceleasi pers. &egea nu prevede ca teeiuri de degrevare a probatiunii faptele constatate prin acte administr si acte de urm pen si ale procuror. )aptele prejudicial stabilite degreveaza de probatiune deoarece ele sunt deja stabilite printr*o 1otar sau sentinta definitiva si nu este nici o necesitate de a le constata din nou, de a le supune dubiilor. Printro sentinta definitiva irevocabila intro cauza pen ! nu se va mai constata in-a o data faptul comiterii infractinii' 2subiectul infr, deoare ce el este deja condamnat. Intr*o cauza civ , cu conditia de a participa aceleasi pers. 3.3 Determinati modul de dovedire a circumstantelor ce constituie obiectul probatiunii in urmatoarele sit' a"contr de imprumut 21mii lei b"stabilirea paternitatii c"v/c set de mobila. (%In confomit cu CPC daca o parte recunoste faptele pe care cealalta parte isi intemeiaza pretetiile sau obiectiile aceasta din urma este degrevata de obligatia dovedirii lor. "ecunoasterea se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata, in caz in care inst are indoileli referitor la recunoasterea efectuata constatind ca sa procedat astfel pt tainuirea circumst reale ale pricinii ori in urma inselaciunii violentei, etc, ea va respinge printr*o 1otar recunaosterea. In acest caz faptele runoscute urmeaza a fi dovedite in baza reguilor generale. b%piritul se va pre/uma ca fiind tatal copilului doarece esc1ivarea de la experti/a se egaleaza cu recunoasterea lui in calitate a copilului. c%inst judecatoresca nu poate considera dovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe document, daca orginalul este pierdut, iar copiile de pe el prezenate de parti nu sunt identice, raminind imposibila de terminarea prin intermediul altor probe al adevarului cuprins al originalului.

Test 2 1Notiunea si importanta principiilor dreptului procesual civil 1.1Dati definitia princip DPC si enumerati izv in care ele sunt consfintite. Principiile DPC* idei fundamentale calauzitoare, cu caracter general prevazute de N5 care stau la baza proces civil si guverneaza intraga activitate judiciara. Izv Const "#' CPC' &eg privind organizarea judecatoreasca' leg cu privire la statut judecator,C+D,, Pact internat cu privire la dr civile si politice. &eg privind tratatele internat etc. 1.2Demonstrati importanta princ DPC la infaptuirea justitiei. +le prezinta reguli esentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara. +le reprez nu numai o importanta teoretica, cit si una de politica legislativa , avind si o semnificatie practica. Din punct de vedere teoretic* contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a N procesuale. Sub aspect legislativ*orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesuale in sensul editarii unor reglementari coerente si eficiente. Importanta practica a lor rezida invocatia lor de a contribui la formarea unei jurisprudente unitare. Principiile defindesc insusi proces civil, ii dau fizionomie generala stabilind trasaturiel caracteristice intregului sistem de institutie procesal civile. In lipsa textului de lege expres sau apropiat de cel care se calauzesc judecatorii, in solutionaerea pricinilor civie, acesti recurg la analogia dreptului, adi-a la aplicarea princ fundamentale. (u un

caracter obligatoriu si se aplica la toate fazele procesului civil, sunt si principii insitutionale care se apli-a doar la anumite institutii. 1.3 Clasificati princ DPC. !dupa forta juridica a actului normativ in care sunt consacarate a%princ constituionale si b%consacrate in legislatia procesual civila. 2dupa sfera de actiune generale, interramurale, ramurale, insitutionale. 0dupa izvor interne si internation. 2dupa obiectul de reglementare functionale* care determina organizarea inst judecatoresti, din care fac parte princ legalitatii,rolul diriguitor al judecator, contradictorialitatii,disponibilitatii, nemijlocirii si oralitatii in dezbaterile judiciare' organizational*functionale @ care pe linga organizare determina si funcionarea inst de judecata, din care fac parte infaptuirea justitiei exclusiv de catre inst de judec*ceea ce inseamna ca nici o alta autoritate decit inst de judec egal constituita nu pot infaptui justitia prin inermediul 1otaririlor care se bucura de puterealucrului judecat si de forta executorie, pr independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, pt egalitatii cetatenilor si organizatiilor, pr publicitatii, pr limbii oficiale de procedua. 2Competenta generala a instantelor judecatoresti (not si felurile " 2.1Dati defin competentei generale.Descriei felurile competentei generale. Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza. In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla. Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.*contestarea paternitatiiAmaternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini. CBconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s*a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara *inaintarea pretentiei catre partea adversa *sesizarea unui organ cu activitate jurisdictionala *depunerea cererii prealbile.CB alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului CB contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege. CB dupa legatura intre pricni. 2.2 Analizati efectele procesuale ale incalcarii norlemor de competenta generala. !la intentare a%cind ne adresam in inst de judecata care de fapt e de competenta unor altor organe* refuzul de a primi cererea, eea ce exclude posibilitatea adresarii repetate in judecata a aceluiasi reclamant cu aceeasi actiune. CDrestituirea cererii* cind reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinilor pe cale extrajudiciara prevazute de lege pt categoria respectiva de pricini sau de contractul partilor. 2dezbaterile judicare a%incetarea procesului civil* pricina nu urmeaza a fi judecata in procedura civila' b% scoaterea cererii de pe rol* reclamantul nu a respectat proceduar prealabila de solutionare a pricinii pe cale extrajudiciara'c % scoaterea cererii de pe rol* cind partile au in-eiat un contr prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala iar pina la examinarea pricinii in fond piritul a ridicat obiectii impotriva solutionarii litigiului in judecata. 0caile de atac a%1otar primei instante se caseaza' b%casarea 1otaririi si incetarea procesului ori scoaterea cererilor de pe rol' c% inst de recurs dupa ce judeca recursul este in drept sa admita recursul si sa incasesze integral sau partila

1otarirea primei instante dispunidn incetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol, daca exista temeiuri de refuzare a cererii sau de scoatere a ei de pe rol. 2.3 Determinati competenta generala in solutionarea fiecarui caz. Argumentati rsp. a"3ornea & b"Ceban c" )A 45D6 +)A 4Codru6 a% Eot8r;rile (gen:iei pot fi atacate 9i contestate la departamentul politica antimonopol si infrastructura pie:ei al #inisterului +conomiei si "eformelor 9i, ;n caz de necesitate, ;n judecat8 * competenta alternativa. b%alternativa. +ste jurisdictioala doar in cazul in care lipsei acordului la divort a unuia dintre soti sau cind unul dintre ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea problemei. c% In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s*a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adi-a inaintarea pretentiei catre partea adversa. 3 Clasificarea probelor si importanta practica a clasificarii 3.1Descrieti clasificar probelor in categorii in f/ie de diferite criterii. !Dupa legatura probelor cu circumstantele care trebuie constatae a%directe* care permit a face o singura concluzie despre circumstanta care intra in obiectul probatiunii. C% indirecte @care permit a face mai multe concluzii cu privire la circumstanetel care intra in obiectul probatiunii. 2 dupa mod de formare a%primare*obtinute din prima sursa, de ex martor ocular' b%secundare*obinute din a doua sursa sau alte surse, de ex martorul a obinut informatii de la alt martor. 0 dupa sursa de formare a%personale*in care persista factorul subiectiv, uman, de ex declaratiile martorului, b%materiale*in care nu exista factorul sibiectiv, de ex inscris. 2dupa locul de formare a probei a%judiciare* care se constituie pe parcursul examinarii nemijlocite a cauzei, de ex depozitiile martorilor, explicatiile partilor etc'b%probe extrajudiciare*care se formeaza inafara sedintei de judecata, de ex in procesul asigurarii probleor audierea martorilor este facuta de catre notari, etc. 3.2Analizati importanta practica a clasificarii probelor Clasificarea probleor dupa diferite criterii, permite studierea lor mai aprofundata, relevarea importantei lor pt solutionarea unei cauze concrete, precum si a regulilor de apreciere a acestora. In cazul probelor indirecte si indirecte* o singura proba nu este suficienta, inst treb sa aiba mai multe probe indirecte si ca ele sa fie suficiente. Deseori problele indirecte luate in cumul pot confirma sau infirma pt veridicitatea unei probe directe. In concluzie, probele indirecte sunt necesare intrFun nr mai mare inst pt a putea conditiona mai multe concluzii, ceea ce face ca procesul sa dureze mai mult. &a clasificarea dupa modul de formare* in masura posibilitatii treb sa fie examinate mai intii problele obtinute din prima sursa si pe urma cele secundare. Dupa sursa de formare importanta din punct de vedere al aprecierilor. 3.3Determinati categor la care se atribuie urmatoarele probe. a"aflarea pirit inafara ,5 b"declaratiile martorului c"raport de e pertiza a%se atrbuie la proba materiala si directa b%se atribuie la probe personale si in dependeta de faptul ca a fost martor ocular s*au obtinut informatii de la alt martor se poate atrbui probe primare sau secundare, judiciara. c%materiala,directa.

Test7 1Notiunea si esenta principiului disponibilitatii 1.1Dati defin princ disponibilitatii. Prin acest princ se intelege posibilit participantilor la proces , in primul rind al partilor, de a dispune liber de dr subiectiv material, sau de interesul legitim supsu judecatii, precum si de a dispune de dreputirle procedurale , de a lege modalitatea si mijl procedurale de aparare. In continutul sau princ disponibilitatii cuprinde o serie de dr procedurale si libertatea de a dispune de ele dupa propria optiune. 1.2Argument interactiunea princ disponibilit cu princ legalitatii+ contradictorialit. Pr disponibilit se ofera mai mult la obiect litigiului, iar pr contadictorialit se refera la procesul de probatiune. Pr legalitatii nu este adresat doar inst de judec, ci tuturor subiecteleor participante la " proces civile, iclusiv participantilor la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei. Intre aceste subiecte este stabilit un control reciproc, astfel incit inst de judec veg1eaza respectarea procedurii de catre participantii la proces, iar acestea din urmapot contesta actiunile inst pe care le considera ilegale. Pr legalitatii fiind un pr fundamental al activit tuturor organelor de stat, c1emate sa asigure respectarea legii si a prevederilor cerintelor democratice. (cesta este un principiu cadru inauntrul caruia treb sa se regaseasca toate celelalte principii. Proc civ este organizat in asa fel incit partile si ceilalti partcipanti dispun de posibilitatea de asi formula si argumenta pozitia in proces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de ins, de alte organe si pers , de asi expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de drept, care are legatura cu cauza si de asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de judecata. 1.3 Descrieti actele de dispozitie ale partilor in conformit cu princ disponibilit. ! dr pers interesate de a porni sau nu un proces civil. De regula, inst nu se investeste din oficiu. +ste necesar ca ea sa fie sesizata cu o cerere de c1emare in judecata, intocmita de titularul dr subiectiv incalcat sau contestat. Pers respective vor aprecia daca este sau nu cazul sa poneasca procesul civil. Disponibilitatea nu este exclusiva, adi-a legislatia prevede dr sesizarii si altor persoane. 2dr de a determina limitele cererii de c1emare in judeca sau ale pararaii. &imitele cererii sunt determinate de reclamant el fiind cel care stabileste cadrul procesual, pers c1emate in rpoces, si obiectul procesului. 0 dr de a renunta la judecata sau la dr subiesctiv, de a stinge litigiul pt tranzactie. 2Pirit poate inainta actiunea reconventional. 7 partile pot ataca 1otar judecator si pot retrage cererile de apel sau de recurs. =solicitarea executarii silite a 1otaririi. 2Participarea intervenientilor principali la procesul civil . Temeiurile si procedura intervenirii in proces. 2.1Caracterizati not de intervenient principal. Desrieti temeiurile si proced intervenirii acestuia in proces. IP este participantul la proces care intervine intrun proces intentat inaintind pretentii proprii asupra obiectului obiectului litigiului prin depunerea unei actiuni.IP inainteaza pretentii prorpii asupra obiectului litigiului.(ceste pretentii pot fi identice cu cele inaintate de catre reclamant'similare'sau diferite.Pt intervenirea in proces a IP nu se cere identitatea actiunii acestuia cu identitatea actiunii inaintata de reclamant.Ip depune actiunea in instanta unde a fost intentat procesul,la judecatorul care judeca actiunea initiala,cu respectarea normelor stabilite cu privire la forma si continutul cererii de c1emare in judecata.Interventia principala poate avea loc pina la inceperea examinarii cauzei in fond.In instanta de apel interventia principala se poate face doar cu acordul ambelor parti.Daca actiunea IP este depusa cu respectarea regulilor generale si este ac1itata taxa de stat,judecatorul printro inc1eiere va dispune primirea spre examinare a actiunii intervenientului principal concomitent cu actiunea initiala a reclamantului.IP inainteaza pretentii asupra intregului obiect al litigiului sau asupra unei parti a acestuia.. 2.2 Analizati particularitatile in pozitia procesuala a intervenientilor principali in raport cu reclamantul si coreclamantul IP are drepturi si obligatii de reclamant.(stfel el poate inainta o actiune,sa administreze probe ,sa renunte la pretentii,sa ince1ie tranzactii de impacare,etc.Dar aceasta nu inseamna ca ipostaza lui

procesuala este identica cu cea a reclamantului sau coreclamantului in cadrul aceluiasi proces.IP se afla in relatii specifice cu celelalte 2 parti in litigiu.Daca pretentia lui este inaintata impotriva ameblor parti,atunci acestea sint in ipostaza de piriti in raport cu IP,satisfacerea pretentiilor IP,afectindule pe ambele..otodata,daca IP va inc1eia o tranzactie de impacare cu una din parti sau ambele,litigiul dintre reclamant si pirit nu va inceta.IP se deosebeste de reclamant6coreclamant prin urm. !*coreclamantii intenteaza sau pot intenta actiunea in comu,dar IP intervine intrun proces deja pornit intre alte persoane.2*interesele coreclamantilor coincid si totodata sint in contradictie cu cele ale piritului,interesle IP nu coincid si sint de regula in contradictie cu interesele ambelor parti. 2.3Argumentati solutia in urmatoarele situatii ' a"%prea catre #uzun b"5iron catre Timciuc a%In situatia data .opala nu va avea nici o calitate procesuala.In primul rind Ca IP el nu poate fi atras in proces civil,IP intervine doar din proprie initiativa,in al 2 rind Contrcatul de imprumut nu are nici o legatura cu obiectul litigiului. b%Instanta va trebui sa verifice daca exista acordul partilor privind intervenita lui )usu in calitate de IP,deaorece legea impune pt participarea I& in apel acordul partilor. 3. ,epartizarea sarcinii de probatiune intre parti . ,olul prezumtiilor in repartizarea sarcinii de probatiune. 3.1&dentificati rolul instantelor de judecata in reclamarea probelor necesare solutionarii pricinii. In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol diriguitaor.+a determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea probelor,pune in discuite circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauza examinata si propune partilor sa prezinte probe suplimentare. +xista exceptii cind instanta de judecata are un rol active."olul active al instantei presupune prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei de judecataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptul ca instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care se anexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.3n alt exemplu referitoe la rolul active al instantei esta cazul in care exista date suficiente prin care se canstata tulburari psi1ice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona efectuarea unei expertiza psi1iatrice. &egea cu privire la contecios administrative prevede ca judec8torul decide primirea cererii de c1emare ;n judecat8 sau respingerea acesteia ;n termen de 0 zile de la data depunerii, ;n condi:iile Codului de procedur8 civil8.,ceea ce la fel demonstreaza rolul active al instantei de judecata. 3.2Analizati regula generala de reparizare a sarcinii de probatiune intre parti si rolul prezumtiilor probante. Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite circumstante de fapt."epartizarea sarcinii probatiunei indica pe seama cui este pusa aceasta sarcina.Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.(stfel daca una dintre parti face o anumita afirmatie cu privire la o circumstanta de fapt,care*I justifica pretentia sau obiectia,atunci aceasta esto obligate sa devodeasca existenta circumstantei de fapt invocate,in caz contrar faptul se va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza 1oatrirei. (stfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a participantilor la process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de probatiune se apreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelor. Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi anumite circumstante de fapt pe care le invoca.(stfel in cazul prezumtiilor o anumita circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar dovedirea ei este pe seama celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor generale de probatie,ceea c ear inseman ca partea in defavoarea careia se instituie prezumtia

poate adduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor dovedi vice*versa.#ai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte. Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile C) care prevede ca copilul nascut din parinti casatoriti sau in timp de 0GG zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al mamei.3n alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pt altul. 3.3Determinati circumstantele ce formeaza obiectul probatiunii si indicati partea obligata sa le dovedeasca++ in pricinile civile privind' a"repararea prejudic Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza obiectul probatiunei in pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunurilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care nu isi executa obligatia,debitorul este tinut sa*l despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu*I este imputabila. b"dezmintirea informatiei' In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea dovedirea informatiei ii va reveni reclamantului deoarece conform regulii generale fiecare parte tre sa doveseasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale. c"repararea prejudiciului' Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a contractului,daca piritul invoca existenta circumstanetelor de forta majora ii va reveni piritului.In cazul dat exista exceptie de la regula generala, si piritul va trebui sa demontreze existenta circumstantelor de forta majora.

Test* 1.Asigurarea probelor 1.1 dati definitia asigurarii probelor.Descrieti temeiurile pt asigurarea probelor. (sigurarea probelor*procedura de conservare a probelor daca este pericol ca ele sa dispara sau sa devina greu de administrat in viitor.Ca temeiuri pt asigurarea probelor sunt prevenirea disparitie probelor.2*imposibilitatea administrarii I viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor. 1.2 Descrieti procedura asigurarii probelor si modul de atacare a inc.eierii cu privire la asigurarea probelor. (sigurarea se face prin audierea martorului,efectuarea expertizei,cfercetarea la fata locului si prin alte modalitati.Cererea de asigurare a probelor se depune la instanta care judeca pricina,dupa caz la notarul de la locul indeplinirii actelor de procedura in vederea asigurarii probelor.In cerere urmeaza sa fie indicata esenta pricinii,datele partilor,inclusiv domiciliul ori sediul lor,probele a caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau infirmate a caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau infirmate prin aceste probe,motivul solicitarii asigurarii probelor.(supra cererii de asigurare a probelor instanta emite o inc1eiere.Inc1eierea de respingere a cererii de asigurare a probelor poate fi atacata cu recurs in termen de 7 zile de la pronuntare,daca sa emis cu citarea participantilor la proces sau de la comunicare,daca sa emis fara citarea lor.Inc1eierea emisa in timpul judecarii cauzei nu poate fi atacat decit o data cu fondul.(sigurarea probelor se efectueaza de catere judecator.Persoana interesata si alti participanti la proces se instiinteaza dsp locul,data si ora asigurarii probei.Inc1eierea si procesle* verbale si toate probele adunate in cadrul asigurarii lor se trimit inst de judecata instiintind dsp aceasta participantii la proces. 1.3Analizati particularitatile asigurarii probelor pina si dupa intentarea procesului in judecata.

(sigurarea probelor inainte de intentarea procesului in instanta judecatoreasca se efectueaza de notari,de persone oficiale ale misiunilor diplomatice ale "# in privinta cetatenilor "#. ,rice persoan8 ;ndrept8:it8 care a prezentat elemente de prob8 suficiente pentru a*9i sprijini afirma:iile conform c8rora drepturile sale s;nt ;nc8lcate poate cere instan:ei de judecat8 sau unei alte autorit8:i competente, p;n8 la ini:ierea unui proces ;mpotriva ac:iunilor ilegale, aplicarea de m8suri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigur8rii protec:iei informa:iilor confiden:iale 9i cu condi:ia depunerii unei cau:iuni sau a unei garan:ii ec1ivalente corespunz8toare, necesare s8 repare prejudiciile care ar putea fi cauzate p;r;tului ;n cazul ;n care nu va fi constatat8 existen:a unei ;nc8lc8ri.Cautiunea se va depune in bani pe contul special al oficiului de executare. ;n procesul preg8tirii pricinii pentru dezbateri judiciare participan:ii la proces pot solicita instan:ei de judecat8 efectuarea ac:iunilor pentru asigurarea probelor ;n vederea prevenirii dispari:iei sau imposibilit8:ii administr8rii acestora ;n viitor. &egisla:ia admite efectuarea ac:iunilor procedurale respective ;n acest scop dup8 intentarea procesului civil. 2.Competenta jurisdictionala teritoriala e ceptionala si criteriile determinarii ei. 2.1Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile acesteia. Competenta jurisdictionala teritoriala @aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri !*generala*care este determinata dupa domiciliului6sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2*alternativa*care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.0* exclusiva*care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.2*dupa legatura intre cauze*care este determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cauza. 2.2Analizati criteriile dupa care se determina competenta jurisdictionala teritoriala e ceptionala. In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea alternativa.Criteriile !*dupa locul unde se afla bunurile*astfel actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a sec1estrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalrii cestor bunuri.2*locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente*actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catremostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.0*locul aflarii utilajului*aHctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.2*resedinta oragnului imputernicit sa reprezinte vistieria statului*actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei org Dimputernicit.7*sediul carausului*actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului. 2.3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm categorii de pricini civile si indicati instanta (instantele "competenta sa le e amineze' a"actiunea Dnei C8C8 si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile din Telenesti. b"actiunea &ntrepriderii de )ta 43abrica de sticla6 din 9alti cu Calea 3erata a 5D: a%In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la

locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or..elenesti la judecatoria de drept comun. b%(ici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC prevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport de pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la sediul carausului,deci la judecatoria din or,C1isinau,deoarece aici este sediul carausuluiIcalea )erata a #DI 3. Notiune de succesiune procesuala .Temeiurile si felurile succesiunii procesuale. 3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia. Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiilor procesuale de la predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care anterior nau participat in proces.Cazurile care conditioneaza succesiunea procesuala !*decesul persoanei fizice.2*reorganizarea persoanei juridice.0*cesiunea de creanta.2*transferul de datorie.7*alte cazuri de subrogare in cadrul raportului material.Succesiunea porcesuala poate fi universala*atunci succesorul in drepturi materiale preia intreg volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau reorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala*atunci cind predecesorul transmite conform legii o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex*in cazul cesiunii de creanta sau preluarii datoriei. 3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesuale in raport succesiunea in drepturile materiale. Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre alte persoane a drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de litigiile cu caracter patrimonial.(stfel in litigiile legate de recunoasterea patermitaii este inadmisibila succesiunea procesuala a piritului.In cazul succesiunii procesuale la succesor vor trece toate dr si oblig procesuale ale predecesorului.(ctele savirsite pina la intrarea in proces a succesorului sunt obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fot obligat pt persoana subrogata.Succesiunea procesuala a calitatii de reclamant se poate produce doar cu acordul succesorului in dreptuir materiale,care in virtutea pricipiului disponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si obligatiile procesuale ale predecesorului sau.In asa caz instanta va dispune incetarea procesului din cauza renuntarii la actiune.Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul succesorului piritului. 3.3! plicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura succedarii procesuale in urm cazuri'a"Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita in cimpul muncii: 9"69ussinesban;6 sa adresat in jud cu cererea catre 9unescu Andrei privind rambursarea creditului: a%In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restablirea in cimpul muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si raportul juridic litigios nu admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de incetare a procesului. b%nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.

T!)T < 1.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii referitor la e aminarea probelor. 1.1indicati cerintele principiului nemijlocirii referitor la e aminarea probelor. +senta principiul*in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul trebuie sa cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita 1otarirea numai in temeiul circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de judecata. Instanta apreciaza probele

dupa intima ei convingere ,bazata pe cercetarea completa,nepartinitoarea si nemijlocita a tuturor probelor din dosra in ansambul.Instanta,ca rezultat al aprecierii probelor e obligate sa reflecte in 1otarire motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe,precum si argumentarea preferintei unor probe fata de alta.Pt asi putea forma propria convingere judecatorul trebuie sa analizeze personal.in mod direct si nemijlocit de nimeni toata probele. 1.2)pecificati cerintele principiului nemijlocirii privitor la componenta completului de judecata. &uind in consideratie faptul ca cercetarea trebuie sa aiba loc in sedinta de judecata ,nemijlocit de catre judecatorul sau judecatorii care urmeaza sa ia 1otarirea,componena completului de judecata trebuie sa ramina nesc1imbata pe parcursul examinarii cauzei.(stfel,in cazul inlocuirii unui judecator in timpul judecarii cauzei,dezbateriile se reiau de la inceput. 1.3! puneti unele e ceptii de la prevderile principiului nemijlocirii. CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii !*delegatiile judecatoresti*in cazul necesitatii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intrun alt oras,municipiu,raion,instanta care judeca pricina poate da instantei respective,in baza unie inc1eieri o delegatie pt efecturaea actului de procedura respectiv.2*asigurarea probelor*particiantii la proces interesati sa previna disparitia ori imposibilitatea administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor pot solicita instantei judecat asigurarea probelor.0*stramutarea cauzei*in caz in care are loc stramutarea cauzei de la o instnat la alta,din motivele specificate in lege,actele proceudrale,indeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii cauzei,produc efecte juridice in masura in care noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor. 2.,eprezentarea judiciara in procesul civil.Temeiurile si felurille reprezentarii. 2.13ormulati notiunea de reprezentare judiciara in PC si enumerati persoanele care nu pot fi reprezentati in judecata. "eprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o persoana numita reprezentant in baza imputernicirilor acordate indeplineste in judecata actele de procedura in numele si in interesele altei persoane.Nu pot fi reprezentan:i ;n judecat8 judec8torii, procurorii, ofi:erii de urm8rire penal8, poli:i9tii, deputa:ii, cu excep:ia cazurilor particip8rii lor la proces ;n calitate de ;mputernici:i ai acestor autorit8:i sau ;n calitate de reprezentan:i legali.Nu poate fi reprezentant ;n judecat8 persoana care a acordat sau acord8 ;n pricina respectiv8 asisten:8 judiciar8 unor persoane ale c8ror interese s;nt ;n contradic:ie cu interesele persoanei pe care o reprezint8, sau care a participat ;n calitate de judec8tor, de procuror, de ofi:er de urm8rire penal8, de expert. Jn cazul existen:ei unor astfel de circumstan:e, reprezentantul poate fi recuzat de participan:ii la proces. 2.2&ndicati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare. .emeiurile reprezentarii sunt !.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater persoanelor care nu au capacitate procesuala de exercitiu.2.imposibilitatea sau nedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a participa personal la process.0.acordarea asistentei juridice profesionale participantilor la process2.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater P5 participanti la proces.Din punct de vedere a vointei reprezentatului "eprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferent de vointa reprezentatului."eprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poate avea loc in dependenta de vointa reprezentatului.In functie de temeiul de aparitie a reprezentarii avem !.reprezentare legala*temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprezentant trebuie sa fie confirmata de actele prezentate in judecata.2.reprezen/tare contractual*temeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros sau gratuit0.reprez.statutara*in cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si reprezentant.2.reprezentarea din oficiu.(re loc atunci cind ;n cazul ;n care

partea sau intervenientul s;nt lipsi:i sau limita:i ;n capacitatea de exerci:iu 9i nu au reprezentan:i legali sau dac8 domiciliul p;r;tului nu este cunoscut' dac8 instan:a constat8 un conflict de interese ;ntre reprezentant 9i reprezentatul lipsit ori limitat ;n capacitatea de exerci:iu' dac8 persoana a c8rei spitalizare ;n sta:ionarul de psi1iatrie se cere nu este reprezentat8 ;n judecat8 de avocat, judec8torul desemneaz8 un avocat din oficiu pentru a*i ap8ra interesele'dac8, dup8 pornirea procesului privind limitarea persoanei ;n capacitatea de exerci:iu sau declararea incapacit8:ii ei, aceasta nu este asistat8 ;n judecat8 de avocat, pentru ap8rarea intereselor ei ;n proces judec8torul nume9te din oficiu un avocat, care va dispune de ;mputernicirile unui reprezentant legal. 7.reprez.obsteasca*temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca. =.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara. 2.3Cum trebuie sa procedeze instanta de judecata in fiecare enuntate' a"instanta a constatat un conflict de interese intre reprezentat si reprezentat limitat in capacitatea de e ercitiu.b"in lipsa reclamantului rezentantul sau contractual a renuntat la o parte din pretentiile din actiune ca fiind neintemeiata.c"in sedinta de judecata sa constat ca reprezentantul legal al minorului/reclamant activeaza in calitate de judecator. 3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz' A"instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentatul limitat in capacitatea de e ercitiu/ nu poate fi reprezentant in judecata persoana a carei interese sint in contradictie cu interesele persoanei pe care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din oficiu un rperezentan ,precum ca reprezeentatul este limitat in capacitatea de exercitiu.9"in lipsa reclamantului sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind neintemeiate' Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa reclamantului,reprezentantul are nevoie de imputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat. C"in sedinta de judecata s/a constat ca reprezentanul legal al minorului/reclamant activeaza in calitate de judecator' 5udecatorii sint persoane care nu pot fi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii lor in calitate de reprezentant legal. 3.Proba prin inscrisul si alte suporturi electronice de informatie.Clasificarea inscrisurilor dupa subiect de provenienta +continut si forma. 3.1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de informatie ca mijloc de proba. Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint imprimate informatii relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act, conventie, contr, certificat, alt material expus inscris cu litere, cifre, semne grafice,precum si primit prin fax si posta electroni-a, ori prin alt mijl de comuni-are sau un alt mod ce permite citarea informatiei care se refera la circumstantele importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor. Doc electroni- *informatia in forma electroni-a, creata strucuturata, prelucrata, pastrata si tranmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau alte mijl te1nice si de program, semnata cu semnatura digitala. Particularitatile inscrisurilor !informat dsp fapte ce se contine in inscrisuri provine de la pers neimplicate la proces in momentul intocmirii' 2informat se fixseaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce permite citirea acestei informatii' 0 inscris de regula apar pina la intentarea procesului neavind nici o legatura cu acesta. Pers care prezinta o inregistrare audio video , peun suport electroni- sau de alata natura, or solicita reclamarea unor astfel de inregistrari este obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp si conditiile inregistrarii. 3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale+informatiile si dispozitive+autentice si neautentice. 1 In functie de statutul jurid al subiectului de la care provin, inscris se clasifica in a%oficiale*actele care provin de la autorit publice, pers cu functie de rsp si exprima imputernicirile autoritatilor sau pers care l*au emis si6sau dispun de anumite rec1izite si au o anumita procedura de perfectare si eliberare, de ex certificat de nastere, ordinile de angajare,

sentintele, etc. b%neoficiale*provin de la particulari, de ex scrisori, opere scrise, recipise etc. +le nu au o forma prestabilita. Important este ca ele sa permita stabilirea identitatii pers care l*a intocmit, adevarata manifestare de vointa a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl probelor scrise !%dispozitinale* care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar, adi-a genereaza modifica,sau sting "5. (ceste sunt acetele autori publice care nu au un caracter normativ, acetele P5 ale conducatorilor acestora, emise in limitele imputernicirilor de care dispun, perfecatet de parti in forma scrisa. C%informationale* mijloace de probatiune continutul carora nu exprima o minifestare de vointa,ci o simpla informatie prin care se descfrie, se califica, circumstantele iportante pt solutionarea cauzei, spre ex o dare de seama, concluziile unor organe de control. 0 In functie de forma a%autentice*pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinite cumulativ 0 conditii Ksa fie intocmite de un functionar public, Kacesta sa fie competent din punct de edere teritorial si material, Ksa fie respectate formalitatile prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice inscrisuri autentice notariale, actele de stare civila, 1ot judec etc. b%cele neautentice, nu treb sa intocmeasca conditiile de mai sus, sunt perfectate intr*o forma scrisa simpla, care nu necesita respectarea anumitor exicente 3.3Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urm. Cazuri' a"instanta a cercetat corespondenta personala dintre parti in sedinta publica avind consimtamintul reclamantului: b"instanta a refuzat cercetarea inscrisului intocmit in limba straina: c"instanta a considerat nedovedit faptul adeverit numai prin copia de pe document: a% ilegala b% judecatorul nu trebuia sa declare inadmisibila proba din motiv ca nu cunoaste limba in care a fost intocmit inscrisul, deoarece in conformit cu CPC inadmisibile sunt considerate doar problele obtinute cu incalarea prevederilor legii cum ar fi inducerea in eraore a participant la proces, in-eierea act de catre o pers neimputernicita, in-eierea defectuasa a act procedural, alte actiuni ilegale. c% legal, deoarece inst nu poate considera doovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe doc, daa originalul este pierdut, iar copiile de pe el prezentate de parti nu sunt identice. Test = 1Proba prin declaratia martorului 1.1Dati defin si caracterizati declaratia martorului ca mijloc de proba. Depozitiile martor ca mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma anumite circumstante importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit el nu are interes jurid in proces, nu este exclus un alt interes al martorului' 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept probe daca martor nu poate indica sursa informatiilor sale'0 martor este prevenit de rsp penala pt darea declaratiilor false, sau de esc1ivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual declaratiile se divizeaza in declaratii generale si speciale. Benerale se refera la datele de identificare a martor, in ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor la unele aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces. 1.2 Descrieti pers care nu pot fi audiate ca martor in judecata si pers care pot refuza sa depuna marturii. Nu pot fi audiati ca martori in judec !pers care din cauza virstei fragede ori a 1andicapului fizic sau mintal nu sunt in stare sa inteleaga just faptul si sa depuna asupra lor marturii viridice' 2 functionarii publici si fostii functionari publici asupra datelor ce constit secret de lege, care le*au parvenit in aceasta calitate,daca nu au fost degrevati de obligatia pastrarii lui. 0slujitorii cultelor, medicii, avocatii, notarii, si orice alte pers pe care legea le obliga sa pastreze secret informatiei confidntiale primite in exercitiul funciunii. 2judecatorii referitor la problemele aparute in dezbaterea circumstantelor pricinii in camera de deliberare la pronuntarea 1otaririi sau sentintei. 7 pers care in virtutea functiilor profesioanle au participat la pregatirea, executarea sau raspindirea publicatiilor periodice, emisiunilor telivizate referitor la personalitatea autorului de materiale ori documente, la informatia parvenita de la acestea in legatura cu activitatea lor, daca

materialele si doc sunt destinate redatiei. Sind in drept sa refuze de a face dispozitii in calitate de martori sotul impotriva sotiei si viceversa, inclusiv cei divortati, fratii si surorile unul impotriva altuia, buneii impotriva nepotilor si invers, deputatii referitor la datele care le*au devenit cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat. &ogodnicii, concubinii, unii impotriva altuia, etc. 1.3Analizati particulatit procedurii de audiere a martor minor. &a audierea martor in virsta de pina la !2 ani sau de la !2 pina la != ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului. (este pers precum si participantii la proces, pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele referitor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judecator printr*o in-eiere poate dispune ascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se comuni-a depozitiile martorului minor. #artorul in virsta de pina la != ani, dupa ce a fost audiat, paraseste sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara. 2)ubiectii raporturilor juridice procesual civile si clasificarea lor. 2.1Definiti not de subiect al ,- PC+ participant la proces+ parte la proces si pers care contribuie la faptuirea justitiei. Subiectele " PC*adi-a titularii de dr si obligatii procesuale civile, din care fac parte inst judecatoresti* autorit de stat specializate in efectuare justitiei' participantii la proces' pers care contribuie la infaptuirea jjustitiei' pers care asitsa la proces$observatorii%. Particianti la proces @ partile$reclamat si pirit%, interventientii, procurorul, pers care conform legii sunt imputernicite sa se adreseze in ist cu cereri in apararea dr si intereselor legitime ale altor pers' autori publ, petitionarul si pers interesate in auzele cu procedura speciala. .oti participantii se caracterizeaza prin fapltul ca dispun de interes juridic pt solutionarea cauzei, care poate fi material sau procesual. Partile in proces civ sunt participantii la prces are au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesului ca subiecti ai " material litigios. Pers care contribuie la infaptuirea justitiei sunt pers care nu au interes juridic nici material si nici procesual in solutionarea cauzei, aceste subiecte dispun de informatii utile pt judecata, ceea contribuie la infaptuirea justa si rapida a cauzelor civile. 2.2Clasificati subiectii DPC prin prisma interesului acestora. In functie de interes subiectii se clasifica !. a%inst de judecata*indeplineste functiile acordate de lege'b%grefier, c%executor. 2participantii la proces a%care au interes material si procesual partile $reclamant , pirit%,intervenienti,petitionari si pers interesata' b%care au numai interes procesual procurorul, reprezentatii legali, autorit publice, organizatiile si cetatenii. 0 pers care contribuie la infaptuirea justitiei* care nu au interes juridic nici material nici procesual martorii, expertii, specialistii, inerpretii. 2 pers care asita la proces$observatorii%. 2.3 Determinati calitatea procesuala a urmatoarelor pers. Argumentati rsp. a"dl 5arinescu+ b"autorit tutelara c"copilul minor in act privind incasarea pensiei pt pierderea intretinator: a%suntem in prezenta unei proceduri speciale in care exista doar o parte petitionarul. Dn#arinescu nu va avea nici o calitate, nu va putea fi petitionare, ci petitionar va fi pers care cere declararea disparitiei fara veste a acestuia. b%autoritatea tutelara va avea calitatea de participant la proces. c%Copilul nu poate avea nici o calitate deoarece nu intruneste toate conditiile necesare ca subiect al procesului civil. #ama va fi reprezentantul lui legal. 3. Temeiurile si formele de participare la proces a autoritatilor publice pentru apararea drepturilor altor persoane. 3.1 !numerati temeiurile de participare la proces a AP pt apararea dr altor pers. Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 0 temeiuri

!din proprie initiative 2la cererea participantilor la process 0din oficiul instantei (utorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea 1otaririi in prima instanta precum si in instanta de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process autorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in curs de examinare. 3.2Descrieti formele de participare la process a autorit.publ+ pt apararea dr altor pers. &egislatia procesual civila a "# prevede 2 forme de participare a autorit.pub. *inaintarea actiunii @ in cazurile prevazute de lege (,C pot inainte 0 categorii de actiuni ! actiuni in interesele unei alte pers la cererea acesteia' 2actiunile in interesele pers incapabile indiferent de cererea acesteia sau a reprezentantului ei legal' 0 act in interesele unui cerc nedeterminat de pers, de ex autorit tutelare au dr sa ceara declararea nulitatii casatoriei, decaderea din dr parintesti. *depunerea concluziilor* se exercita in baza 0 temeiuri ! din proprie initiativa' 2 la cererea participantilor la proces'0 din oficiul instantei. Depunerea concluziilor se face numai daca legea prevede expres acest lucru. Depunerea concluziilor de catre autorit publice se face in virtutea obligatiilor functionale in orice moment pina la pronuntarea 1otar, precum si in inst de apel. Scopul depunerii concluziilor este de a apara dr , libert , interesele altor pers, a inereselor stat si a societatii. Spre ex participarea reprezentantului autorit tutelare este obligatorie in caz incuviintatii adoptiei, etc. 3.3Determinati in fiecare caz AP>organizatia care este in drept de a porni procesul in interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea pricinii.Arg.raspunsul' a"apararea dr+consumatorilor b"decaderea din drepturile parintesti c"declararea incapacitatii cetateanului. a%(ctiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta judecatoreasca de catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de catre asociatiile obstesti de consumatori.&egea privind protectia drepturilor consumatorilor prevede ca ac:iunile privind protec:ia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instan:a judec8toreasc8 de c8tre consumatorii ;n9i9i sau reprezentan:ii lor legali, de c8tre autorit8:ile administra:iei publice abilitate sau de c8tre asocia:iile ob9te9ti de consumatori. b%Conform C) actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalat parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca (P care este in drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintesti este autoritatea tute-ara.&a fel C) prevede ca cererea privind decaderrea din drepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu participarea autorit.tutelare. c%In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre organelle de tutela sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea incapacitatii persoanei din cauza unei tulburari psi1ice poate fi pornit la cererea membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tutela sau curatela.

Test ? 1Notiunea raportului procesual civil si particulatritatile lor. Premisele pt aparitia , PC 1.1Dati defin , PC. "5 PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea 1otar judecator. 1.2)pecificati particularit , PC. !existenta " PC doar in forma juridi-a* " procesuale nu pot exista in lipsa unui supert ormativ, de aceea analogia in cadr dr proc civ aproape ca nu exista.

2subiect obligatoriu este inst de judecata* luind in consideratie faptul ca justitia este realizata in exclusivitate de catre ins judecator, aceste din urma participa la toate " PC in calitate de sub obligatoriu, indiferent de faza procesului si felurile de procedura. 0 prluarilatea de sub in cadrul "PC* alaturi de ins de judec, ca subiect ale "PC participa un nr mare de participanti la proces care difera in de pendenta de felul de procedura si complexitatea cauzei judecate. 2unitatea si uniformitatea "PC* toate "PC au un obiect comun* cauza civila concreta aflata pe rol sau " material letigios, de aceea nu putem separa "PC dintre inst si reclamant, inst si pirit, etc. 3nitatea obiectului determina si unitatea scopului "PC. 7 caracterul autoritar al "PC* confirmat prin caracterul imperativ al unor norme de DPC , prezenta inst de judecata ca subiect obligatoriu si subordonarea prexenta in cadrul proces civ. =caracterul dinami-* PC este in permanenta miscare, in masura in care PC este pornit si ia amploare el trece dintr*o faza in alta respectindu*le consecutivitatea. 1.3Descrieti si dezvaluiti premize necesare pt aparitia , PC. Pt aparitia "5PC sunt necesare urmatoarele premize !existenta N de procedura civila* in lipsa N de procedura, "PC nu pot exista. N5 juridica reprez premiza generala care contureaza in abstract faptul jurdic, sibiectele , continutul, si obiectul ". 2capaciatea juridica procesuala al subectelor participante la proces* care este compusa din capacitatea procesuala de folosinta si cea de exercitiu. 0producerea faptului juridic* care este o imprejurare prevazuta in ipoteza N5, care realizata in concret are consecite juridice, adi-a atrage dupa sine, aparitia, modificar sau stinger unui "5PC. &a rindul lor faptele juridice se impart in evenimente si actiuni, insa pt aparitia "PC au iportanta doar actiunile. 2Competenta jurisdictionala teritoriala e ceptionala si criteriile determinarii ei. 2.1! puneti esenta competentei teritoriale si felurile ei. Competenta jurisdictionala teritoriala @aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri !*generala*care este determinata dupa domiciliului6sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2*alternativa*care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.0*exclusiva*care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.2*dupa legatura intre cauze*care este determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cauza. 2.2 Definiti competenta teritoriala e ceptionala si descrieti categoriile de pricini care cad sub incidenta acestei competente. Competenta teritor exception determina capacitatea unei inst judecatoresti de a solutiona in exclusivitate anumite cauze civile. In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea alternativa. !*dupa locul unde se afla bunurile*astfel actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a sec1estrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalriiacestor bunuri.2*locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente*actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catremostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.0*locul aflarii utilajului*aHctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.2*resedinta oragnului imputernicit sa reprezinte vistieria statului*actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei org Dimputernicit.7*sediul carausului*actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului. 2.3 Calificati justificat in fiecare caz felul de competenta jurisdictioanal teritriala si indicati inst competenta sa e amineze urmatoarele categorii de pricini civile' a"Cucu

b"&) 4fabrica de sticla6 a%In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la locul aflarii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Strasani la judecatoria de drept comun. b%(ici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC prevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport de pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la sediul carausului,deci la judecatoria din or,C1isinau,deoarece aici este sediul carausuluiIcalea )erata a #DI 3&mputernicirile reprezentantului in judecata. @egalizarea calitatii de reprezentat si a volumului de imputerniciri. 3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata. Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta in numele reprezentatului toate actele procedurale sa ia cunostinta de materialele dosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa pre/inte probe si sa participe la cercetarea lor, sa formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirile speciale acorda reprezentantului dr de a exercita in numele reprexentatului toate actele procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a stramuta pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de a majora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a intenta actiunea reconventioanal, de a transmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca 1otarirea judecatoreasca, de a primi bunuri sau bani in temeiul 1otaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii, de a o recunoaste, de a in-eia tranzactii de impacare. (ceste toate trebuie mentionate expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat. 3.2)pecificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii de reprezentat si a imputernicirilor acesteia.!reprezentarea judiciara legala* se produce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite fapte juridice"eprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul corespunzator $prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilului sau prin 1ot jud de incuviintare a infierii%, actul administrativ de numire a tutorelui sau curatorului, 1ot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt administratrul feduciar, actul notarial de numire a custodelului averii succesorale. 2"eprezentarea contractuala care poate avea loc atunci cind intre reprezenatat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica. "eprezentarea contractuala are ca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirile reprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. "eprezentarea coparticipantilor de catre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala a coparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 0"eprezentare judiciara statutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei P5, conform careia in calitate de reprezentant a unei P5 in PC apar conducatorii acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc prezentate in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa caz prin actele de constituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate intrFo procura, eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate de P) se autetifica notarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr*un ordin scris eliberat de baroul de avocati. 3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de legalizare' a"de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata. b"de a ataca in;eierea judecatoreaca privind incetarea procesului c"de a semna cererea de ;emare in judecata a%consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expres imputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o judecata arbitrala , ci nu la o alta instanta.

b%imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr de a ataca 1otarirea judecatoreasca ci nu in-eierea judecatoreasca. c% imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata de reprezentat.

Test 11 1%biectul si continututl raportului procesual civil 1.1Dati definitia , PC. "5 PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea 1otar judecator. 1.2 Determinati obiectul general si special al , PC. ,biectul "PC il formeaza faptul asupra caruia sunt indreptate "5 concrete.,biectul general il constituie litigiul ce se afla inafara rel procesuale intre membrii " material jurid, pe care inst de jud treb sa*l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic, pe care inst de judecata treb sa*l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic sau a altor circumstante in cadrul procedurii speciale. ,biectul general al rep procesual juridice exista si in cauzele ce rezulta sin rel adminstrativ juridice. )iecare rel juridica in parte, precum si grupele lor au obiectul lor special. De ex obiect spec al rel procesuale dintre inst de jud si reprezentatnt sunt dr si interesele aparate de lege ale reprezentatului, pe care el este c1emat sa le apere. ,biect al rel dintre inst de judec si martor il constituie informat dsp faptele ce au importanta esentiala pt cauza. 1.3Precizati continutul , PC. Continututl "PC este format din dr si oblig subiectelor acestora, N de DPC stabilesc volumul dr si oblig subiectelor in functie de scopul participarii si de calitatea lor procesuala. Privitor la caracterul corelativ al dr si obligatiilor ce formeaza continutul "PC unii sunt de parerea ca acesta lipseste. Dr procesuale sunt exercitate ca rezultat al unor manifestari unilaterale de vointa si acestora nu le corespunde o obligatie impusa unui alt subiect. Se stie ca " PC apar intre inst si participantii la proces. Dr procesuale ale partilor sau ale inst de judecata deregula nu iau forma unei obligatii pt celalalt subiect. Intru cit dr si obligatiile procesuale nu pot fi realizate decit prin actuni procesuale, doctrinarii sunt de parerea ca si actiunile procesuale fac parte din continutul "PC. 2Temeiurile si procedura stramutarii pricinii de la instanta sesizata la o alta inst. 2.1! puneti esenta regulii imutabilitatii competentei jurisdictionale. Nimeni nu poate fi lipsit f8r8 consim:8m;ntul s8u de dreptul judec8rii procesului ;n instan:8 9i de judec8torii ;n a c8ror competen:8 pricina este dat8 prin lege, cu excep:iile expres stabilite de CPC. Instan:a ierar1ic superioar8 nu este ;n drept s8 str8mute din oficiu o pricin8 la o alt8 instan:8 ori s8 o preia pentru judecare ;n procedura sa. 2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alta. Instan:a str8mut8 pricina la o alt8 instan:8 dac8 a% p;r;tul al c8rui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut,cere str8mutarea pricinii la instan:a de la domiciliul sau locul de aflare al s8u' b% pe parcursul judec8rii, s*a constatat c8 pricina a fost re:inut8 spre judecare cu ;nc8lcarea normelor de competen:8 jurisdic:ional8' c% ambele p8r:i solicit8 str8mutarea pricinii la instan:a de la locul afl8rii majorit8:ii probelor' d% din motivul recuz8rii $ab:inerii de la judecat8% unui sau mai multor judec8tori ori din alte motive ;ntemeiate, substituirea judec8torilor s8i devine imposibil8'

e% exist8 motive pentru m8suri de securitate public8' f% exist8 b8nuieli c8 nep8rtinirea judec8torilor ar putea fi 9tirbit8 de circumstan:ele pricinii sau de calitatea participan:ilor la proces' g% ;n circumstan:e excep:ionale, instan:a competent8 s8 judece pricina nu poate func:iona timp ;ndelungat. Str8mutarea pricinii de la o instan:8 la alta din motivele specificate la lit.a%, b% 9i c% se face ;n temeiul unei ;nc1eieri motivate a instan:ei ;n care este intentat procesul. Jnc1eierea de str8mutare a pricinii poate fi atacat8 cu recurs. Str8mutarea pricinii ;n cazurile prev8zute la lit.d%, e%, f% 9i g% se efectueaz8 de c8tre instan:a ierar1ic superioar8, a c8rei ;nc1eiere este irevocabil8 9i nu este susceptibil8 de recurs. 2.3 )electati caz de stramutare a pricinii la o alta inst si numiti in fiecare dintre ele inst competenta sa dispuna stramutarea' a"pirit solicita stramutarea pricinii de la inst de la noul sau domiciliu. b"pe parcurs proces sa constatat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea N de comeptenta generala. c"reclam si pirit solicita stramutarea pricinii la ins de la locul aflarii majorit prob. d"dupa pornirea rpoces judecator a constatat ca reclamantu nu a respectat N de competenta teritor. a%este caz de stramutare a pricinii la o alta inst, in cazul in care domiciliul pirit sau locul lui de aflare nu era cunoscut*stramutarea se va face in temeiul unei in-eieri motivate a inst in care este intenttat procesul. b%nu este un caz de stramutare a pricinii c%este caz de stramutare a pricinii, care la fel se face in baza unei in-eieri motivate a inst in care este intentat procesul. d%in CPC stramutarea pricinii la o inst la alta poate avea loc pe parcursul judecarii cauzei daca sa constata ca pricina a fost retinuta spre judecare cu in-alcarea normelor de competenta jurisdictionala. In speta este mentionat faptul ca s*au constata dupa pornirea procesului din care nu este clar daca este sau nu faza dezbaterilor. Daca nu este faza dezbaterilor nu poae avea loc stramutarea. 3Temeiurile participarii procurorului la judecarea pricinilor civile. Dr si obl procesuale ale procuror ca participant la proces. 3.1&ndicati temeiurile de participare a procuror in proces civ. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. +xista 2 cazuri cind procuror poate inainta actiuni !in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 0In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 2 in apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege. 3.2Analizati dr procesuale ale procuror. Procuroru care a inaintat o actiune are dr si obligatii procesuale de reclamant.+l nu este subiect al " material litigios si respectiv el nu poate dispune de obiectul litigiului, fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai acelui procesual. Deci procuror care a inaintat catiunea are aceleasi dr ca si reclamantul cu urmatoarele exceptii ! este scutit de plata taxei de stat' 2 nu poate inc1eia tranzactii de impacare' 0fata de el nu poae fi inaintata o actiune reconvetionala' 2procuror poate renunta la actiune si aceasta nu va influenta dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Daca procurorul pe parcurusl examinari cauzei va constata ca pretentiile inaintate sunt neintemeiate el este ind r sa renunte la ducerea mai departe a procesului. 3.3Calificati actiunile procesuale ale inst'

a"inst din oficiu a atras procuror in procesul privind internarea in stationarul de psi.iatiea cet #incu. b"procuror $elicescu a%este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile legii. b%este legala act instantei, deoarece in cazul dat 4alicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor.. Test 11 1Notiunea si esenta principiului contradictorialitatii 1.1Dati defin pr contradictorialit. .emei juridic leg privind organizarea judecator, CPC.+senta PC este organizat astfel incit partile si ceilalti participanti la proces dispun de posibilit de asi formula, argumenta si dovedi pozitia in proces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de nst, de alte organe si pers, de asi expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de dr care are legatura cu cauza si d asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de judecata. (cest pr se aplica doar in cadrul procedurilor litigioase. Contradictorialitatea se mai numeste pr egalitatii armelor. 1.2&ndicati specificul pr contradictorialit in fiecare faza proces civ. (cest pr este viabil in toate stadiile si fazele in PC, exceptind etapa deliberarii si pronuntarii 1otaririi. Intentarea. la cererea de c1emare in jud se anexeaza copiile pe de cererea de c1emare in jud si de pe inscrisuri, certificate in mod stabilit intr*un nr egal cu nr de piriti si intervenieinti daca ei nu dspunde aceste acte* plus un rind de copii d pe aceste acte. Pregatirea* judecatorul in faza de pregatire a pricinii pt dezbaterile judiciare, c1eama in judecata reclamantul pt al audia privitor la pretentiile lui, c1eama in judec pirit pt a audia prvitor la circumst pricinii, clarifica obiectiile pe care le are impotriva actiunii si problele prin are pot fi dovedite aceste obectii. 5udecatorul expediaza sau inmineaza pirit copia de pe cererea de c1emare in judecata. Dupa ce constata ca pricina este pregatita suficient pt dezbateri judiciare, judecator pronunta o i-eiere prin care se stalib termne de judecare a pricinii in sedinta de judecata notificind partilor si altor participanti locul data si ora sedintei. Dezbaterile* cererile si demersurile participantilor la proces in problema judecatii pricinii se solutioneaza prin in-eierea judecatoreasca dupa ascultarea opiniilor celorlalti participanti la proces. In caz neprezentarii in sedinta de jud a unui participant la proces, dsp a carui citare legala nu exista date, procesul se amina. Dupa prezentarea " asupa pricinii inst de jud asculta explicatiile reclaman t, pirit si ale celorlalti participanti la proces. )iecare parte treb sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obectiilor daca legea nu dispune altfel. 1.3Demonstrati interactiunea pr contradictorialit cu princ egalitatii partilor in dr procesuale+ disponibilitatii si legalitatii. Pr disponibilitatii se refera mai mult la obiectul litigiului, iar pr contradictor la procesul probatiunii. +galitatea partilor in drepturile procedurale este garantata prin lege si se asigura de catre inst prin crearea posibilitatilor egale, suficiente si adecvate de folosire a tutuorr mijloacelor procedurale pt sustinerea pozitiei asupra circumstantelor de fapt si de drept, astfel incit nici una din parti sa nu fie defavorizata. &egalitatea costa in indepinirea exacta , neabatuta si uniforma anormelor de drept de catre instanta de judecata, de catre toti participantii la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei in cadrul examinarii si solutionarii cauzei civile si executarii 1otar judecatoresti.(cest pr nu este adresat doar inst de judec ci tuturor subiectelor participante la "PC. Pr legalitatii este un prinipiu cadru inauntrul careia treb sa se regaseasca toate celelalte principii. 2Participarea intervenientilor accesorii la procesul civil . Temeiurile si procedura intervenirii in proces. !fectele neatragerii sau neintervenirii lor la proces.

2.13ormulati not de intervenient accesoriu. Descrieti temei si proced intervenirii atragerii acestuia in proces. I( este persoana interesat8 ;ntr*un proces pornit ;ntre alte persoane care poate interveni ;n el al8turi de reclamant sau de p;r;t p;n8 la ;nc1iderea dezbaterilor judiciare ;n orice instan:8 dac8 1ot8r;rea pronun:at8 poate s8 influen:eze drepturile sau obliga:iile lui fa:8 de una din p8r:i. Dac8, ;n urma pronun:8rii 1ot8r;rii, partea ;n proces ob:ine un drept fa:8 de intervenientul accesoriu sau acesta poate ;nainta preten:ii ;mpotriva ei, partea interesat8 este obligat8 s8*l ;n9tiin:eze despre pornirea procesului 9i s8 prezinte ;n judecat8 un demers, solicit;nd introducerea lui ;n proces. Jn acest scop, partea interesat8 depune ;n judecat8 o cerere, copia de pe care o expediaz8 intervenientului accesoriu, precum 9i explica:ia dreptului acestuia de a interveni ;n proces ;n timp de !7 zile. 2.2!videntiati particularit in pozitia proces a intervenientilor accesorii in , cu coreclamant si copirit. P,zitia procesuala a I( se deosebeste de pozitia copiritilor si coreclamant.. Spre deosebire de coreclamanti nu au pretentii proprii asupra obiectului litigiului, ei nu sunt subiecti ai " material litigios cum sunt coreclamanti si copiritii,deci exista doar un " adiacet intre intervenient si partea in favoarea careia el intervine Din punt de vedere al intereselor, coreclam si coprit au interese comune, care nu se exclud reciporc. Dr si interesele intervenientilor aparate in proces nu coincid cu dr si interesele partilr ceea ce este prezent in cazul coreclamantilor si copiritilor. I( are dr si obligatiile procedurale ale partii care i se alatura, cu exceptia dreptului de a modifica temeiul si obiectul actiuii, de a majora sau reduce cuantumul pretentiilor din catiune, precum si de a renunta la actiune, de a recunoaste actiunea sau de a inc1eia tranzactia, de a inc1eia actiunea reconventionala etc. 2.3Determinati pozitia procesuala a pers interesate in urmatoarele pricini civile privind' a"&) 4Calea ferata6 b"#recu catre 8rsac.i. (%In cazul dat ISICalea )erataI va fi reclamant deaoarece este persoana care s*a adresat in instanta de judecata sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat. (xenti #i1ai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata s*a inaintat o actiune civila. Sotia si mama sotiei lui (xenti #i1aivor fi intervenieinti principali deoarece ele intervin in proces si pot invoca un drept al sau asupra obiectul litigiului. C%Brecu*"eclamant S(I(pa*Canal*pirit 3rsac1i @ va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are interes material si procesual in solutionarea cauzei.+l poate avea drept scop evitarea unei actiuni ulterioare in regres de catgre (Pa canal

3Notiunea de proba materiala. Procedura cercetarii probei materiale+ inclusiv la fata locului. 3.1Dati defin si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba. Probele materiale sint obiectele care prin aspect,calitate,proprietati,insusiri,sc1imbri,loc de aflare sau prin alte caracteristici pot servi la constatarea circumstantelor importante pt solutionarea cauzei. &egea procesuala nu poate da o enumerare ex1austive a probelor materiale.Ca exemple de probe materiale sint insusi obicete le materiale ale litigiului*automobile,immobile,obiecte ale dreptului de autor,averea deteriorate,prodeusele defectuoase s.a. 3.2 Descrieti proced cerceterii probei materiale la fata locului. Probele materiale greu sau imposibil de a fi prezentate ;n instan:8 judec8toreasc8 pot fi examinate 9i cercetate la locul lor de aflare sau p8strare. "eferitor la examinarea 9i cercetarea probelor la fa:a locului instan:a pronun:8 o ;nc1eiere.

Despre locul, data 9i ora examin8rii probelor la fa:a locului instan:a comunic8 participan:ilor la proces 9i reprezentan:ilor lor. Neprezentarea lor ;ns8 nu ;mpiedic8 examinarea. S;nt cita:i, dup8 caz, exper:ii, speciali9tii 9i martorii. "ezultatele examin8rii 9i cercet8rii probelor la fa:a locului se consemneaz8 ;n procesul*verbal al 9edin:ei de judecat8. &a acesta se anexeaz8 planurile, sc1emele, desenele te1nice, calculele, copiile de pe documente f8cute sau verificate ;n procesul cercet8rii probelor, ;nregistr8rile video, fotografiile de pe probele materiale f8cute ;n timpul cercet8rii la fa:a locului, precum 9i raportul de expertiz8, explica:iile specialistului. 3.3&ndicati actiunile inst de jud in urmat cazuri' a"reclamant cere restituirea probei materiale cercetate de catre inst+ inainte de adoptar .oatr. b"pirit nu sa prezentat la e aminar la fata loc a probei materiale. c"reclamantu nu poate prezenta proba materiala+ deoarece acesta se afla in posesia pirit. a%in cazul dat, in conformit cu CPC probele materiale se restituie pers care le*au prezentat, dupa ce 1otar judecatoreasca ramine irevocabile. Deci, dupa regula generala inst poate sa resituie problele materiale dupa terminarea procesului insa probele materiale pot fi restituite si inainte de finalizarea procesului, numai daca acest lucru nu ipiedica solutionarea cauzei. , conditie esentiala este ca anue reclamantul sa prezinte proba a carui restituire o cere. b%Dsp locul dat si ora examinarii probelor la fata locului inst a comuni-at participantilor la proces. Neprezentarea lor insa nu impiedica examinarea. Sint citati dupa caz expertii, specialistii si martorii. "ezultatele examinarii si cercetarii probelor la fata locului se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata. &a acesta se anexeaza problele materiale facute in timpul cercetarii la fata locului, precum si raportul de expertiza, explicatiile specialistului. c%in caz in care o parte se afla in imposibilitate de a prezenta proba materiala, inst poate contribui la prezentarea probelor necesare. (stfel, in cererea de reclamare a probelor treb sa fie specificate proba si circumstantele care ar putea fi confirmate sau infirmate prin acea proba, cauzele ce impiedica prezentarea probelor. Inst judecatoreasca $judecator% poate elibera dupa caz, la cererea partii un demers pt obtinerea probei. Pers care detine proba reclamata, in caz dat pirit, pot trimite nemijloct in judecata sau o inmineaza pers care detine demersul pt a o prezenta in judecata.

Test 12 1)ubiectii raportului procesual civil si clasificarea lor 1.1Descrieti sub care din nume personal pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr proprii. Subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr proprii sunt !partile @reclamantul si piritul. "eclamantul este pers prezumata ca fiind titularul drptului subiectiv sau al interesului legitim care s*a adresat in inst de judecata sustinind ca dr sau subiectiv$interes% este incalcat sau contestat neintemeiat de catre pirit. Pirit e pers impotriva careia in inst de judecata s*a inaintat o act civila fiind presupus ca ar fi contestat sau incalcat un dr subiectiv al reclamantului. 2intervenientii @ participantii la proces care intrvin sau se atrag intr*un proces deja pornit pt asi apara interesele si dr ocrotite de lege care pot fi atinse prin 1ot jud. IP inainteaza pretentii proprii asupra obiectului litigiului, I( nu au pretentii proprii asupra obiect litigiului. 1.2Descrieti subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr altor pers. !Procurorul care participa la judecarea pricinilor civile in prima instanta in calitate de participant la proces, daca el insusi l*a pornit in conditile legii. +l nu este subiect al " material litigios. +l inainteaza actiuni in nume propriu, dar in interesele reclamantului, deci el are doar un interes procesual. +l dispunde de aceleasi drepturi ca si reclamantul cu anumite exceptii prevazute expres de lege. 2 (utorit publice, organizatiile si cetatenii* scop de baza al participarii lor este de acorda asistenta jurid in proces civil pers care nu sunt in stare din anumite motive sa* si apere dr si interesele personal. Participarea acestor subiecte are loc in legatura cu competenta

atribuita de lege acestor organe, organizatii sau cetateni intr*un anumit domen de activitate si al vietii sociale. &egislatia procesual civila prevede 2 forme de participare a (,C la PC Kinaintarea actiunii* in interesele unei alte pers la cererea acesteia, in interesele pers incapabie indiferent de cererea acestora, in interes unui cerc nedeterminat de pers, de ex autorit tutelara poate intenta procesul privind declararea nulitatii casatoriei etc. Kdepunerea concluziilor* se face numai daca legea prevede expres acest lucru. Scop depunerii concluziilor este de a apara dr , libert, interesele altor pers, a intereslor stat si a ascoietatii. 1.3Caracterizati subiectii care participa la proces pt a contribui la infaptuirea justitiei. #artorii poate fi orice pers care nu are interes la proces si carei ii sunt recunoscute, direct sau indirect fapte referitoare la pricina. Pers citata in calitate de martor este obligata sa se prezinte in fata instantei la data si la ora stabilita si sa depuna marturii veridice. +xpertii sunt persoanele care poseda cunostinte temeinice intr*un anumit domeniu stiintific, cultural, te1nic, legislativ etc., un bun specialist in acel domeniu. Pers desemnata ca expert este obligata sa efectueze expertiza daca este numit oficial ca ezpert in problemele care trebuie cercetate. Specialist* pers care cunoaste temeinic o disciplina sau o anumita problema si este antrenat in procesul civil in modul prevazut de lege pt a contribui la stabilirea adevarului. Interpret este pers invitata in proces civ de catre organele competente care traduce oral dintr*o limba in alta sau care traduce semele celor muti ori surzi mijlocind astfel intelegerea dintre 2 sau mai multe persoane. .raducator* pers care traduce in scris un text dintr*o limba in alta. 2.Competenta generala si clasificarea ei. 2.13ormulati definitia competentei generale+ coraportind notiunea acestea la competenta jurisdictionala. Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza.Competenta jurisdicitionala reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti concrete de a examina si solutiona o anumita cauza. 2.2Descrieti felurile competetei generale. In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla.Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.*contestarea paternitatiiAmaternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini. CBconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s*a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara *inaintarea pretentiei catre partea adversa *esizarea unui organ cu activitate jurisdictionala *depunerea cererii prealbile.CB alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului CB contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege.CB dupa legatura intre pricni. Jn cazul conexiunii mai multor revendic8ri, unele dintre care s;nt de competen:a instan:ei judec8tore9ti de drept comun, iar altele de competen:a unei instan:e specializate, toate preten:iile se examineaz8 de c8tre instan:a judec8toreasc8 de drept comun, cu excep:ia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. Jn cazul conexiunii mai multor revendic8ri, unele dintre care s;nt de competen:a instan:ei judec8tore9ti economice, iar altele de competen:a instan:ei de contencios

administrativ, toate preten:iile se examineaz8 de c8tre instan:a economic8, cu excep:ia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. 2.3&ndicati argumentat competenta generala in solutionarea fiecarui caz' a"plingerea cet 3ornea b"pretentiile )A 45oldova6 (% Eot8r;rile (gen:iei pot fi atacate 9i contestate la departamentul politica antimonopol sii infrastructura pie:ei al #inisterului +conomiei si "eformelor 9i, ;n caz de necesitate, ;n judecat8 $conform &egii cu privire la peti:ionare%*competenta alternativa. C% In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s*a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adi-a inaintarea pretentiei catre partea adversa 3Proba prin declaratiile de martor. Pers care nu pot fi audiate ca martor in jud. procedura de audiere a martor. 3.1Dati defin si carcaterizati declaratiile martor ma mijl de proba. Depozitiile martor ca mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma anumite circumstante importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit el nu are interes jurid in proces, nu este exclus un alt interes al martorului' 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept probe daca martor nu poate indica sursa informatiilor sale'0 martor este prevenit de rsp penala pt darea declaratiilor false, sau de esc1ivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual declaratiile se divizeaza in declaratii generale si speciale. Benerale se refera la datele de identificare a martor, in ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor la unele aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces. 3.2Analizati particularit procedurii d audiere a martor min. &a audierea martor in virsta de pina la !2 ani sau de la !2 pina la != ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului. (este pers precum si participantii la proces, pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele referitor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judecator printr*o in-eiere poate dispune ascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se comuni-a depozitiile martorului minor. #artorul in virsta de pina la != ani, dupa ce a fost audiat, paraseste sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara. 3.3Apreciati legalit actiunilor inst de jud in urmat caz' a"Pavlicenco b"Popovici c"martor ,usu a"Daca medical de familie detine in virtutea functiei sale careva informatii dsp starea sanatatii PavlicencoN.pe care este obligat sa le pstereze secretul,atunci acesta nu va putea fi citat in judcata si audiat in calitate de martor. C%Nu a procedat correct ,deoarece deputatii sint sint in drept sa refuse de a face depozitii in calitate de martor,doar in cazul in care datele din litigiu i*au devenit cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat.In cazul dat Popovici nu este in drept a refuza depunerea marturiilor in litigiu de anulare a testamentului fostului sau vecin. C%, data ce detine calitatea de I( "usu nu va putea depune marturii,cid oar explicatii cu privire la litigiul."usu este parte la proces,iar martorii sint persoane care contribuie la infptuirea justitiei. Testul 13 &.3elurile de procedura in procesul civil

1.Dati definitia felului de proceduar )elurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examinare si solutionare a unui grup de cauze civile determinate de caracterul si specificcul drpetului material sau a interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe cale judiciara. 2.5otivati prin ce se e plica in procesul civil e istenta mai multor foorne de procedure &egisla:ia procedural8 civil8 stabile9te modalitatea de judecare a pricinilor ;n ac:iuni civile ce rezult8 din raporturi juridice civile, familiale, de munc8, locative, funciare, ecologice 9i din alte raporturi juridice, a pricinilor cu procedur8 special8 9i cu procedur8 ;n ordonan:8 $simplificat8%, precum 9i a celor care apar ;n leg8tur8 cu executarea actelor instan:ei judec8tore9ti 9i actelor altor autorit8:i. &itigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or juridical,ceea ce determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora.De asemena,atunci -ind nu exista un litigiu de drpet,ci se pune problema apararii unui interes,aplicarea procedurii de judecatre a litigiilor nu este rezonabila ,astfel interesul fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure speciale.Din aceste considerente legislatia prevede pt anumite categorii de cauze reguli de examinare distincte ,astfel putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de proceduri. 3.Descrieti succinct particularitatile esentiale a fiecarui fel de procedura )elurile de procedura pot fi de 2 tipuri *clasice *de controlProcedurile clasice la rindul lor se despart in contencioase$care constau in examinarea in contradictoriu a unui litigiu intre 2 pari cu interese opuse% si necontencioase$constau in eaminarea unor cauze in baza unei ordini lipsite de contradictorialitatea partilor%.Din cele contencioase fac parte * (ctiunea civila*stabileste ordinea de examinare a cauzelor civile ,comercile,familiale,de minca,funciare si altele care au la baza un litigiu intre 2 persoane de drept privat.*contencios administrativ*stabileste ordinea de examinare a cauzelor care rezulta din litigii de drept administrativ,electoral,fiscal,financiar,vamal si altele care au la baza un litigiu intre o persoana de drpet privat si una de drept public sau intre 2 persoane de drpet public. Procedurile neconticioase sint *,procedura in ordonanta*stabileste ordinea simplificata de examinare a cauzelor,care desi au la baza un litigiu de drept care se manifasta prin incalvcarea unui drept fara ca acesta sa fie ciontestat,se examineaza fara citarea partilor,fara dezbateri judiciare si far de inc1eiere de proces verbal,judecatorul adoptind unipersonal o ordonanta judecatoreasca,in baza materialelelor prezentate de creditor.*procedura speciala*stabileste ordinea de examinare a cauzelor care nu sint legate de examinarea unui litigiu de drept ,ci are drpet scop stabilirea unor fapte care au valoare juridical sau stari ale persoanei sau ale bunurilor.*,procedeura de declarare a insolvbiliatii*stabilseste ordinea de intentare a procesului de insolvabilitate side supraveg1ere de catre instanta a realizarii acestui proces,solutionin toate c1estiunile relevante prt procesul de insolvabilitate. Cele de control sint *procedura de recunoastere si nicuviintare a executrii silite a 1otaririlor judecatoresti si arbitralilor straini*procedura de contestare a 1ot.arbitrale*procedura de eliberare a titlurilor de executaere silita a 1ot,arbitrale &&.Comptenta jurisdictionala material a judecatoriilor si a curtilor de apel de drept comun. 1.!nuntati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a CA de dpret comun. Ca instan:e de drept comun, cur:ile de apel judec8 ;n prim8 instan:8 pricinile civile privind c% declararea legalit8:ii unei greve'd% recunoa9terea 9i ;ncuviin:area execut8rii silite a 1ot8r;rilor judec8tore9ti str8ine' e% lic1idarea 9i suspendarea activit8:ii asocia:iilor ob9te9ti de nivel republican'

f% ;ncuviin:area adop:iei copilului de c8tre cet8:eni ai "epublicii #oldova domicilia:i ;n str8in8tate 9i de c8tre cet8:eni str8ini 9i apatrizi.Cur:ile de apel de drept comun judec8 ;n prim8 instan:8 litigiile privind contest8rile actelor juridice cu caracter normativ, 1ot8r;rilor, ac:iunilor $inac:iunilor% autorit8:ilor administra:iei publice din municipii, ale consiliului municipal 9i prim8riei municipiului C1i9in8u, ale func:ionarilor publici din cadrul acestora, ce lezeaz8 drepturile, libert8:ile 9i interesele legitime ale cet8:enilor 9i organiza:iilor. 2.Analizati categoriile de pricini e aminate in ordinea procedurii contanciosului administrativ atribuite in competenta judecatoriilor de drept comun 5udec8toriile, ca instan:e de contencios administrativ, examineaz8 a% litigiile privind nesolu:ionarea ;n termen legal a unei cereri 9i privind legalitatea actelor administrative emise de autorit8:ile administra:iei publice din sate $comune%, ora9e, raioane, de func:ionarii publici din cadrul acestora, precum 9i de persoanele de drept privat de orice nivel, care presteaz8 servicii de interes public' b% cererile privind constatarea circumstan:elor care justific8 suspendarea activit8:ii consiliului local de nivelul ;nt;i' c% contesta:iile ;n materie electoral8, cu excep:ia celor date prin lege ;n competen:a altor instan:e judec8tore9ti' d% litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a ;ndeplini anumite acte notariale. 3. Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini' a"lic.idarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti republicane b"declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetateanul strain c"contestarea ordinului de concediere a contabilului sef 5oraru emis de )A 3ranzeluta. a%litigiul privind lic1idarea si supendarea activitatii asociatilor obsteti republicane se va solutiona de catre C( b%C(*incuviintarea adoptiei copilului de catre un cetatean strain c%judecatorie &&&.Aprecierea probelor.Principiile de apreciere a probelor. 1.Dezvaluiti aspectul logic(intern" si juridic(e tern"al aprecierii probelor (spectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei. (spectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe cercetarea multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar ;n ansamblul 9i interconexiunea lor, c8l8uzindu*se de lege. 2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor judiciare . Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor *instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere *probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv *la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie *nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce inseaman ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei.

3.Apreciati particularitatile apecierii de catre instanta de judecata si puterea probanta a fiecarei probe administrate in litigiul privind declararea nulitatii contractul de v/c a ceasei de locuit.' a"e plicatiilor reclamantului potrivit carora el nu a inc.eiat contractul de $/c a casei de locuit b"depozitile sotiei si vecinului +piritului prin care se confirma ac.itarea de catre pirit ca tre reclamant a pretului casei. c"raportul de e pertiza potrivit caruia semnatura de pe contractul de v/c autentificat notarial nu corespunde cu modelul de scris prezentat de reclamant. Nici un fel de probe nu au pt instanta judecatoreasca o forta probanta prestabilita fara aprecierea lor. a%Intrucit explicatiile prtilor provin de la persoane care au interes material*juridic in proces ele nu poarta intotdeauna caracter obicetiv si nepartinitor .De aceea legiuitorul recomnada verificatrea si evaluarea deopotriva cu celelalte probe .Instanta poate sa considere suficiente pt proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte detine proba solicitata de instanta,dar nu o prezinta. b%(precierea depozitiilor martorilor facute dupa regulile stabilite de lege depinde ded mai multi factiro.In primul rind este vorba de aprecierea depozitiilor ca fiind probe primare sau secundare.In al doilea rind ,veridicitatea depozitiilor depend de -it timp a trecut de la producerea faptelor si elucidarea lor in depozitii.In al treilea rind ,conteaza tipul psi1ologic al martorului,modul lui de percepere a lumii inconjuratoare si nu in ultimul rind atitudinea martorului fata de cauza aflata pe rol si persoanele implicate in ea. c%"aportul de expertiza se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe."aportul de expertiza nu este obligatoriu pt instantele judecatoresti si se apreciaza adupa intima convingere a instantei,bazata pe cercetare multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita."espingerea raportului insa nu tebuie ss fie motivate.

Testul 12 &.&ncidente procesuale la compunerea completului de judecata 1.Numiti temeiurile de recuzare a judecatorului 5udec8torul care judec8 pricina urmeaz8 a fi recuzat dac8 a% la judecarea anterioar8 a pricinii a participat ;n calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier sau executor judec8toresc'b% se afl8 ;n raporturi de rudenie p;n8 la al treilea grad inclusiv sau de afinitate p;n8 la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre p8r:i, cu al:i participan:i la proces sau cu reprezentan:ii acestora' c% este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre p8r:i' d% 9i*a expus opinia asupra pricinii care se judec8' e% are un interes personal, direct sau indirect, ;n solu:ionarea pricinii ori exist8 alte ;mprejur8ri care pun la ;ndoial8 obiectivitatea 9i nep8rtinirea lui.Din completul care judec8 pricina nu pot face parte persoane care se afl8 ;n raporturi de rudenie sau de c8s8torie. 2.Dezvaluiti procedura de solutionare a cererii de recuzare Propunerea de recuzare se examineaz8 de instan:a sesizat8 cu ac:iunea. Instan:a audiaz8 persoana a c8rei recuzare se solicit8, dac8 aceasta dore9te s8 dea explica:ii, 9i ascult8 opinia participan:ilor la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovad8 a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedur8. "ecuzarea judec8torului se 1ot8r89te, ;n lipsa acestuia, de un alt judec8tor sau de un alt complet de judecat8, de regul8 ;n aceea9i zi, iar dac8 problema aceasta este examinat8 de instan:a ierar1ic superioar8 spre care se ;ndreapt8 calea de atac respectiv8, ;n cel mult !G zile. 5udec8torii care au

f8cut parte din completul de judecat8 9i c8rora nu le*au fost ;naintate recuz8ri pot fi inclu9i ;n noul complet pentru solu:ionarea recuz8rii. Dac8, din motivul recuz8rii, ;n instan:a sesizat8 cu pricin8 nu se poate constitui complet de judecat8 9i dac8 recuzarea ;i prive9te pe to:i judec8torii ei, cererea de recuzare se va judeca de instan:a ierar1ic superioar8 spre care se ;ndreapt8 calea de atac respectiv8. "ecuzarea expertului, specialistului, interpretului 9i grefierului se examineaz8 de instan:a care judec8 pricina. Instan:a decide asupra recuz8rii ;n camera de deliberare printr*o ;nc1eiere motivat8, care nu se supune nici unei c8i de atac dec;t o dat8 cu fondul 1ot8r;rii sau al deciziei. 3.Descrieti efectele admiterii cererii de recuzare Dac8 cererea de recuzare a fost admis8 de instan:a sesizat8, pricina se examineaz8 de un alt judec8tor sau de un alt complet de judec8tori al acestei instan:e. Jn cazul neadmiterii cererii, pricina se examineaz8 de judec8torii desemna:i. Dac8 instan:a superioar8 ;nvestit8 cu dreptul de a examina cereri de recuzare g8se9te c8 cererea de recuzare este ;ntemeiat8, va dispune trimiterea pricinii la o instan:8 de acela9i grad, iar ;n cazul imposibilit8:ii o va expedia spre examinare instan:ei ierar1ic superioare spre care se ;ndreapt8 calea de atac respectiv8. Jn cazul respingerii cererii, pricina se va restitui spre judecare instan:ei ini:iale. Jn ;nc1eierea prin care s*a admis recuzarea se precizeaz8 ;n ce m8sur8 actele ;ndeplinite de judec8torul recuzat urmeaz8 s8 fie men:inute. &&.Competenta jurisdctionlala materiala a -!C si a CA! 1.enumerati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a -!C 5udec8toriile economice de circumscrip:ie judec8 ;n prim8 instan:8 toate categoriile de litigii economice date prin lege ;n competenta lor, cu excep:ia celor atribuite Cur:ii de (pel +conomice. Prin competen:8 special8, judec8toriile economice de circumscrip:ie judec8 ;n prim8 instan:8 pricinile dintre ac:ionar 9i societatea pe ac:iuni, dintre membrii altor societ8:i 9i aceste societ8:i, indiferent de subiect, ce rezult8 din activitatea economic8 a societ8:ii respective. 2.3ormulati criteriile de delimitare dintre competenta generala ale judecatoriilor economice de competenta generala a instantelor judecatoresti de drept comun. Criteriile de delimitare dintre compet.gener.a jnudec.econom.de catre compet.gener.a instantelor de drpet comun sint !.componenta subiectiva a raportului2.natura juridical a raportului material.Pt ca un litigiu sa fie atribuit in competenta instasntei judecatoresti economice,ambele parti in litigiu tre sa aiba calitatea de intreprinzator,iar litigiul sa aiba un c1aracter economic,adica tre sa rezulte din activitatea de intrprinzator. De regula litigiile in procedura de contencios administrative se slotiuneaza de cater instantele de drept comun,cu exceptia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu c1aracter normative.In procedura speciala la fel sint competente instantele de drept comun cu o exceptie.CPC prevede ca cererea de reconstituire a procedurii judiciare pierdute se depune de catre participanti la instanta care a solutionat pricina in fond printr*o 1otarire sau care a pronuntat o inc1iere de incetare a procesului..In cadrul procedurii declararii insolvabilitatii competente sint instaentele economice. 3.Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini' a"actiune ),@ A catre )A B privind incasarea datoriei in marime de *11 mii lei b"litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitatea societatii c"declararea insolvabilitatii unei societati comerciale.

a%de catre 5+C intrucit exista 2 subeicte care practica activitate de intrprinzator si litigiul are un caracter economic.b% Prin competen:8 special8, judec8toriile economice de circumscrip:ie judec8 ;n prim8 instan:8 pricinile dintre ac:ionar 9i societatea pe ac:iuni, dintre membrii altor societ8:i 9i aceste societ8:i, indiferent de subiect, ce rezult8 din activitatea economic8 a societ8:ii respective.c% Curtea de (pel +conomic8 judec8 ;n prim8 instan:8 cererile de declarare a insolvabilit8:ii' A &&&.Proba prin e plicatiilor partilor si intervenientilor 1.Dati definitia si caracterizati e plicatiile partilor si intervenientilor ca mijloc de proba+xplicatiile date de parti si de intervenienti reprezinta informatia furnizata de catre aceste persoane in cadrul sedintei de judecata cu privire la cirumstantele importante pt justa solutionare a cauzei.3rmeaz8 a fi verificate 9i evaluate deopotriv8 cu celelalte probe. +xplica:iile pot fi date oral sau ;n scris.Constituie probe doar informatia dsp circumstantele care formeaza obiectul probatiunei.+motiile ,aprecierile date circumstantelor ,calificarea juridical a raportului nu reprezinta probe.+xplicatiile date de parti si de intervenieint sint o categorie de probe cu caracter personal si de regula se atribuie la cele primare. 2.Analizati particularitatile aprecierii partilor si intervenieintilor dupa interesul procesual al acestora Partile si intervenientii dind explicatii in instants de judecasta,ocupa in proces o pozitie dubla * sunt subiecti ai raportului material litigious,avind interes juridic*sunt un mijloc de probatie. 0.Care din explicatiile de mai jos se raporta la explicatiile partilor !.explicatiile mamei copilului minor$!G(ni% care a cauzat un prejudiciu material. 2.explic psi1ologului pr cau/ele comportam minorului. 0.explic reprezantantului reclamantului privitor la esenta pretentiilor repararii prejudiciului material 2.+xplicatiile minorului insasi.

Testul 17 &.3azele procesului civil si sarcinile fiecarei faze. 1.Definiti notiunea de faza . )aze a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de catre instanta de judecata si aprticipantii la process ,la o anumita etapa a desfasurarii procesului,indreptate spre atingerea unui scop unic apropiat. 2.Numiti fazele obligatorii si facultative )aza obligatorie a procesului civil este faza pe care inevitabil o parcurge orice cauza civila in cadrul desfasurarii procesului,indifferent de solicitarea participantilor la proces. )azele obligatorii ale procesului civil sint !.intentarea procesului civil2.pragatirea pricinei pt dezbateri judiciare0.dezbaterile judiciare.In cadrul acestei faze sunt mai multe etape *partea pregatitoare*judecarea pricinei in fond*sustinerile orale si replicile*delibirarea ,adoptarea si pronuntarea 1otarirei2.executarea 1otarirei.)aza facultative a procesului civil este faza pe care o poate parcurge examinarea unei cauze,in dependenta de solicitarea participantilor la process.)aze facultative ale procesului civil sint !.caile de atac *apelul*recursul impotriva 1otaririlor pt care nu este prevazuta calea apelul*recusrul impotriva deciziilor instantei de apel*revizuirea 1otaririlor irevocabile.2.executarea silita 1otarirlor judecatoresti.

3.Descrieti sarcinile fiecarei faze a procesului civil. )iecare faza a procesului civil are o sarrcina proprie,atingerea succesiva a carora este indreptata spre atingerea unui scop unic*solutionarea justa a cauzedi civile.(ceste sarcini sint realizate atunci -ind printr*o totalitate de actiuni procesuale intreprinse se creeaza conditii optime de atrece de la o faza la alta. )aza intentarii procesului civil are ca sarcina primirea cererii,dua caz refuzul cererii ,restituirea cererii sau nu da curs cererii.In faza pregsatirii pricinei pt dezbateri judiciare sarcina principala este asigurarea judecarii juste si prompte a pricinei in cauza.(ceatsa faza are ca scop precizarea legii care urmeaza a fi aplicata si determinarea rapoturilor juridical dintre parti,constatarea circumstanetlor care au o importanta pt solutionarea justa a pricinei,stabilirea componentei participantulor la process si implicarea in ptoces a alor persoane,prezentarea de probe.Dezbaterile judiciare au ca sarcina generala audierea partilor la process si examinarea tutror probelor. &&.Competenta jurisdictionala teriroriala si alternative. 1.Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile acesteia. Competenta jurisd.terit.delimiteaza competenta instantelor judecatoresti de aceslasi grad in vederea solutionarii cauzelor cuivile in functie de teritoriul asupra caruia se extinde activitatea lor. Competenta jurisd terit poate fi de mai multe feluri !.generala*care este determinate dupa domiciliulAsediul sau locul de aflarte a piitului. 2.alternativa*care este determinate de ca/tre reclamant 0.exclusiva*care este arbitrate expres de lege unei instante de judecat in exclusivitate.In astfel de cazuri nu functioneaza competenta generala si nici cea alternative.Normele de procedura care reglementeaza competenta exclusive sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare. 2.dupa legatura intre cauze*care este determinate dupa instanta in care se examineaza o alta cauza.Competenta terotoriala dupa existenta legaturii intre cauze acorda imputernicire unei anumite instante de a solutiona intrun proces cauze de diferita competenta,daca intre ele exista o strinsa legatura. 2.Analizati crieteriile de determinare a competentei jurisd terit generale si alternative Determinrea compet jurisd terit generale are loc dupa criteriul ca ac:iunea se intenteaz8 ;n instan:a de la domiciliul sau de la locul de aflare a p;r;tului. (c:iunea ;mpotriva unei organiza:ii se intenteaz8 ;n instan:a de la sediul ei sau al organului ei de administra:ie.Criteriile de delimitare a compete jurisd terit alternative sint *(c:iunea ;mpotriva unei persoane juridice sau a unei alte organiza:ii poate fi intentat8 9i ;n instan:a de la locul de aflare a bunurilor acestora.*(c:iunea pentru plata pensiei de ;ntre:inere 9i ac:iunea pentru constatarea paternit8:ii pot fi intentate 9i ;n instan:a de la domiciliul reclamantului.* (c:iunea de desfacere a c8s8toriei poate fi intentat8 9i ;n instan:a de la domiciliul reclamantului dac8 ;n grija lui se afl8 copii minori sau dac8 deplasarea lui la instan:a de la domiciliul p;r;tului ;nt;mpin8 dificult8:i ;ntemeiate.*(c:iunea de divor: ;n cazul ;n care unul dintre so:i este declarat, ;n modul stabilit, disp8rut f8r8 urm8, incapabil din cauza unei boli psi1ice ori este condamnat la priva:iune de libertate poate fi intentat8 9i ;n instan:a de la domiciliul reclamantului.* (c:iunile ;n reparare a prejudiciului cauzat prin v8t8mare a integrit8:ii corporale ori prin alt8 v8t8mare a s8n8t8:ii sau prin deces pot fi intentate 9i ;n instan:a de la domiciliul reclamantului ori ;n instan:a de la locul prejudiciului.* (c:iunile ;n repara:ie a daunei cauzate bunurilor unei persoane fizice sau ale unei organiza:ii pot fi intentate 9i ;n instan:a de la locul daunei.*(c:iunile ;n materie de asigurare se pot depune ;n instan:a de la domiciliul asiguratului, de la locul afl8rii bunurilor sau de la locul accidentului.

3.Calificati argumentat felul de competemta jurisdictionala teritoriala in urmatoarele categoii de cauze' a"Actiunea dnei $ultur catre dnul $ultir::. a%Competenta jurisd teritoriala alternnativa (c:iunea de divor: ;n cazul ;n care unul dintre so:i este declarat, ;n modul stabilit, disp8rut f8r8 urm8 poate fi intentat8 9i ;n instan:a de la domiciliul reclamantului. b"in actiunea lui 9oroi cu dom in or 9alti catre uzina de tractoareTracom )A:. b%competenta jurisdictionala teritoriala alternative ac:iunile ;n reparare a prejudiciului cauzat prin v8t8mare a s8n8t8:ii pot fi intentate 9i ;n instan:a de la domiciliul reclamantului ori ;n instan:a de la locul prejudiciului

&&&.Aprecierea probelor.Principiile de apreciere a probelor. 1.Dezvaluiti aspectul logic(intern" si juridic(e tern"al aprecierii probelor (spectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei. (spectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe cercetarea multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar ;n ansamblul 9i interconexiunea lor, c8l8uzindu*se de lege. 2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor judiciare . Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor *instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere*probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv*la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie*nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce inseaman ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei. 3.Apreciati particularitatile apecierii de catre instanta de judecata si puterea probanta a fiecarei probe administrate in litigiul privind declararea nulitatii contractul de v/c a ceasei de locuit.' a"e plicatiilor reclamantului potrivit carora el nu a inc.eiat contractul de $/c a casei de locuit *Nici un fel de probe nu au pt instanta judecatoreasca o forta probanta prestabilita fara aprecierea lor. a%Intrucit explicatiile prtilor provin de la persoane care au interes material*juridic in proces ele nu poarta intotdeauna caracter obicetiv si nepartinitor .De aceea legiuitorul recomnada verificatrea si evaluarea deopotriva cu celelalte probe .Instanta poate sa considere suficiente pt proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte detine proba solicitata de instanta,dar nu o prezinta. b"depozitile sotiei si vecinului +piritului prin care se confirma ac.itarea de catre pirit ca tre reclamant a pretului casei./ b%(precierea depozitiilor martorilor facute dupa regulile stabilite de lege depinde ded mai multi factiro.In primul rind este vorba de aprecierea depozitiilor ca fiind probe primare sau secundare.In al doilea rind ,veridicitatea depozitiilor depend de -it timp a trecut de la producerea faptelor si elucidarea lor in depozitii.In al treilea rind ,conteaza tipul psi1ologic al martorului,modul lui de percepere a lumii inconjuratoare si nu in ultimul rind atitudinea martorului fata de cauza aflata pe rol si persoanele implicate in ea. c"raportul de e pertiza potrivit caruia semnatura de pe contractul de v/c autentificat notarial nu corespunde cu modelul de scris prezentat de reclamant. c%"aportul de expertiza

se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe."aportul de expertiza nu este obligatoriu pt instantele judecatoresti si se apreciaza adupa intima convingere a instantei,bazata pe cercetare multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita."espingerea raportului insa nu tebuie ss fie motivate.

Testul 1* &.Proba prin inscrisuri si alte suporturi electronice 1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de informatie ca mijloc de proba. Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint imprimate informatii relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act, conventie, contr, certificat, alt material expus inscris cu litere, cifre, semne grafice,precum si primit prin fax si posta electroni-a, ori prin alt mijl de comuni-are sau un alt mod ce permite citarea informatiei care se refera la circumstantele importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor. Doc electroni- *informatia in forma electroni-a, creata strucuturata, prelucrata, pastrata si tranmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau alte mijl te1nice si de program, semnata cu semnatura digitala. Particularitatile inscrisurilor !informat dsp fapte ce se contine in inscrisuri provine de la pers neimplicate la proces in momentul intocmirii' 2informat se fixseaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce permite citirea acestei informatii' 0 inscris de regula apar pina la intentarea procesului neavind nici o legatura cu acesta. Pers care prezinta o inregistrare audio video , peun suport electroni- sau de alata natura, or solicita reclamarea unor astfel de inregistrari este obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp si conditiile inregistrarii. 3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale+informatiile si dispozitive+autentice si neautentice. ! In functie de statutul jurid al subiectului de la care provin, inscris se clasifica in a%oficiale* actele care provin de la autorit publice, pers cu functie de rsp si exprima imputernicirile autoritatilor sau pers care l*au emis si6sau dispun de anumite rec1izite si au o anumita procedura de perfectare si eliberare, de ex certificat de nastere, ordinile de angajare, sentintele, etc. b%neoficiale*provin de la particulari, de ex scrisori, opere scrise, recipise etc. +le nu au o forma prestabilita. Important este ca ele sa permita stabilirea identitatii pers care l*a intocmit, adevarata manifestare de vointa a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl probelor scrise !%dispozitinale* care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar, adi-a genereaza modifica,sau sting "5. (ceste sunt acetele autori publice care nu au un caracter normativ, acetele P5 ale conducatorilor acestora, emise in limitele imputernicirilor de care dispun, perfecatet de parti in forma scrisa. C%informationale* mijloace de probatiune continutul carora nu exprima o minifestare de vointa,ci o simpla informatie prin care se descfrie, se califica, circumstantele iportante pt solutionarea cauzei, spre ex o dare de seama, concluziile unor organe de control. 0 In functie de forma a%autentice*pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinite cumulativ 0 conditii Ksa fie intocmite de un functionar public, Kacesta sa fie competent din punct de edere teritorial si material, Ksa fie respectate formalitatile prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice inscrisuri autentice notariale, actele de stare civila, 1ot judec etc. b%cele neautentice, nu treb sa intocmeasca conditiile de mai sus, sunt perfectate intr*o forma scrisa simpla, care nu necesita respectarea anumitor exicente 3.! puneti ordinea de reclamare a inscrisurilor detinuta din partea adversa si de alte persoane care nu participa la proces. Jnscrisurile se depun ;n judecat8 de c8tre p8r:i 9i de al:i participan:i la proces. &a solicitarea acestora, ;nscrisurile pot fi reclamate de instan:8 p8r:ilor, altor participan:i la proces, precum 9i persoanelor care nu s;nt participan:i la proces. Jnscrisul se depune ;n original sau ;n copie

autentificat8 ;n modul stabilit de lege, indic;ndu*se locul de aflare a originalului. Jnscrisul se depune ;n original c;nd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstan:ele pricinii trebuie confirmate numai cu documente ;n original sau c;nd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum 9i ;n alte cazuri c;nd instan:a consider8 necesar8 prezentarea originalului. Dac8, ;n conformitate cu afirma:iile p8r:ii interesate, documentul ;n original se afl8 pe m;na p8r:ii adverse, proba:iunea se efectueaz8 prin ;naintarea unui demers privind obligarea p8r:ii adverse la prezentarea lui ;n original. Jn cazul ;n care partea advers8 nu execut8 ;nc1eierea judec8toreasc8 privind prezentarea documentului ;n original, se va utiliza copia de pe original, prezentat8 de persoana interesat8 dac8 legea nu prevede altfel. Instan:a va aprecia for:a probant8 a copiei autentificate dup8 intima ei convingere.Copiile de pe documentele prezentate ;n judecat8 de c8tre participantul la proces, precum 9i de pe cele reclamate din oficiu de instan:8, se ;nm;neaz8 participan:ilor la proces care nu dispun de ele.Partea care a prezentat un document sau un alt ;nscris pentru a dovedi anumite circumstan:e poate renun:a la acest mijloc de proba:iune numai cu consim:8m;ntul p8r:ii adverse. &&.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alta instanta 1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale Nimeni nu poate fi lipsit f8r8 consim:8m;ntul s8u de dreptul judec8rii procesului ;n instan:8 9i de judec8torii ;n a c8ror competen:8 pricina este dat8 prin lege, cu excep:iile expres stabilite de CPC. Instan:a ierar1ic superioar8 nu este ;n drept s8 str8mute din oficiu o pricin8 la o alt8 instan:8 ori s8 o preia pentru judecare ;n procedura sa. 2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alte. Instan:a str8mut8 pricina la o alt8 instan:8 dac8 a% p;r;tul al c8rui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere str8mutarea pricinii la instan:a de la domiciliul sau locul de aflare al s8u'b% pe parcursul judec8rii, s*a constatat c8 pricina a fost re:inut8 spre judecare cu ;nc8lcarea normelor de competen:8 jurisdic:ional8' c% ambele p8r:i solicit8 str8mutarea pricinii la instan:a de la locul afl8rii majorit8:ii probelor'd% din motivul recuz8rii $ab:inerii de la judecat8% unui sau mai multor judec8tori ori din alte motive ;ntemeiate, substituirea judec8torilor s8i devine imposibil8' e% exist8 motive pentru m8suri de securitate public8' f% exist8 b8nuieli c8 nep8rtinirea judec8torilor ar putea fi 9tirbit8 de circumstan:ele pricinii sau de calitatea participan:ilor la proces' g% ;n circumstan:e excep:ionale, instan:a competent8 s8 judece pricina nu poate func:iona timp ;ndelungat. Str8mutarea pricinii de la o instan:8 la alta din motivele specificate la lit.a%, b% 9i c% se face ;n temeiul unei ;nc1eieri motivate a instan:ei ;n care este intentat procesul. Jnc1eierea de str8mutare a pricinii poate fi atacat8 cu recurs. Str8mutarea pricinii ;n cazurile prev8zute la lit.d%, e%, f% 9i g% se efectueaz8 de c8tre instan:a ierar1ic superioar8, a c8rei ;nc1eiere este irevocabil8 9i nu este susceptibil8 de recurs. 3.&dentificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determinati in fiecare din ele instanta competenta sa dispuna starmutarea priicinei. a"piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu *in caz/ul dat cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul siGa sc1imbat locuinta. b"pe parcursul procesului s/a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea normelor de competenta generala *(ici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu incalcarea competentei generale instanta va inceta procesul sau va scoate cererea de pe rol. C"reclamantulmsi piritul solicita solicita starmautarea pricinei la locul aflraii majoritatii probelor/ Instan:a str8mut8 pricina la o alt8 instan:8 dac8 ambele p8r:i solicit8 str8mutarea pricinii la instan:a de la locul afl8rii majorit8:ii probelor'

&&&. 3&mputernicirile reprezentantului in judecata. @egalizarea calitatii de reprezentat si a volumului de imputerniciri. 3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata. Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta in numele reprezentatului toate actele procedurale sa ia cunostinta de materialele dosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa pre/inte probe si sa participe la cercetarea lor, sa formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirile speciale acorda reprezentantului dr de a exercita in numele reprexentatului toate actele procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a stramuta pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de a majora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a intenta actiunea reconventioanal, de a transmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca 1otarirea judecatoreasca, de a primi bunuri sau bani in temeiul 1otaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii, de a o recunoaste, de a in-eia tranzactii de impacare. (ceste toate trebuie mentionate expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat. 3.2)pecificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii de reprezentat si a imputernicirilor acesteia.!reprezentarea judiciara legala* se produce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite fapte juridice"eprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul corespunzator $prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilului sau prin 1ot jud de incuviintare a infierii%, actul administrativ de numire a tutorelui sau curatorului, 1ot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt administratrul feduciar, actul notarial de numire a custodelului averii succesorale. 2"eprezentarea contractuala care poate avea loc atunci cind intre reprezenatat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica. "eprezentarea contractuala are ca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirile reprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. "eprezentarea coparticipantilor de catre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala a coparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 0"eprezentare judiciara statutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei P5, conform careia in calitate de reprezentant a unei P5 in PC apar conducatorii acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc prezentate in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa caz prin actele de constituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate intrFo procura, eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate de P) se autetifica notarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr*un ordin scris eliberat de baroul de avocati. 3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de legalizare' a"de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata. b"de a ataca in;eierea judecatoreaca privind incetarea procesului c"de a semna cererea de ;emare in judecata a%consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expres imputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o judecata arbitrala , ci nu la o alta instanta. b%imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr de a ataca 1otarirea judecatoreasca ci nu in-eierea judecatoreasca. c% imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata de reprezentat.

Testul 1< &.Proba prin e plicatiile partilor si intervenieintilor 1.Caracterizati e plicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloace de proba. +xplicatiile pertilor si intervenieintilor sint informatii communicate de persoane care au un interes juridic in proces si care nu poarta raspundere pt declaratiile false..explicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloc de proba urmeaza a fi verificate si evaluate deopotriva cu celellate probe. Constituie probe doar acele explicatii a partilor si intervenieintilor care servesc ca informatie dsp circumstantele care formeaza obicetul probatiunei.+motiile aprecierile date circumstanetelor,calificarea juridical a raporturilor nu reprezinta probe. 2.Descrieti forma de administrare a e plicatiilor partilor si intervenientilor. +xplicatiile ca mijloc de proba se pot mnifesta sub forma de !.afirmatie*acea explicatie care contine informatia cu privire la circumstantele importsnte pt justa solutionare a cauzei.Instanta poate considera suficiente pt proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte detine proba,dar nu o reprezinta la solicitarea instantei.Daca partea obligate sa dovedeasca afirmatiile sale ,detine,dar nu rezinta in judecata,probele necesare,instanta este in drept sa*si intemeieze concluziile pe explicatiile date de partea adversa. 2.recunoastere*acea explicatie care consta in recunoasterea sau incuviintarea de catre o parte a circumstantelor pe care cealalta parte isi intemeiaza pretentiile sau obiectiile,avind ca rezultat eliberareade obligatia dovedirii. "ecunoa9terea se consemneaz8 ;n procesul*verbal al 9edin:ei de judecat8. "ecunoa9terea expus8 ;n scris se anexeaz8 la materialele dosarului."enun:area la recunoa9terea efectuat8 ;n judecat8 influen:eaz8 recunoa9terea numai dac8 partea care a recunoscut faptele dovede9te c8 m8rturisirea lor nu corespunde adev8rului, ci este rezultatul unei erori. Numai ;n acest caz, recunoa9terea ;9i pierde valabilitatea. 3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a e plicatiilor partilor si intervenientilor. +xplica:iile date de p8r:i 9i intervenien:i asupra circumstan:elor care le s;nt cunoscute 9i care au importan:8 ;n proces urmeaz8 a fi verificate 9i evaluate deopotriv8 cu celelalte probe. Instan:a poate considera suficiente pentru proces circumstan:ele determinate ;n baza explica:iilor uneia dintre p8r:i dac8 cealalt8 de:ine proba solicitat8 de instan:8, dar nu o prezint8. Dac8 partea obligat8 s8 dovedeasc8 afirma:iile sale de:ine, dar nu prezint8 ;n judecat8, probele necesare, instan:a este ;n drept s8*9i ;ntemeieze concluziile pe explica:iile date de partea advers8. Dac8 o parte recunoa9te ;n 9edin:8 de judecat8 sau ;n cadrul ;ndeplinirii delega:iei judiciare faptele pe care cealalt8 parte ;9i ;ntemeiaz8 preten:iile sau obiec:iile, aceasta din urm8 este degrevat8 de obliga:ia dovedirii lor. "ecunoa9terea se consemneaz8 ;n procesul*verbal al 9edin:ei de judecat8. Jn cazul c;nd instan:a judec8toreasc8 are ;ndoieli referitor la recunoa9terea efectuat8, constat;nd c8 s*a procedat astfel pentru t8inuirea circumstan:elor reale ale pricinii ori ;n urma unei ;n9el8ciuni, violen:e, amenin:8ri sau erori, ea va respinge, printr*o ;nc1eiere, recunoa9terea. Jn acest caz, faptele recunoscute urmeaz8 a fi dovedite ;n baza regulilor generale.

&&.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii si contiuitatii dezbaterilor judiciare 1.Definiti pricnipiul nemijlocirii si continuitatii dezbaterilor judiciare. Instan:a trebuie s8 cerceteze direct 9i nemijlocit probele, s8 asculte explica:iile p8r:ilor 9i intervenien:ilor, depozi:iile martorilor, concluziile expertului, consulta:iile 9i explica:iile specialistului, s8 ia cuno9tin:8 de ;nscrisuri, s8 cerceteze probele materiale, s8 audieze ;nregistr8rile audio 9i s8 vizioneze ;nregistr8rile video, s8 emit8 1ot8r;rea numai ;n temeiul circumstan:elor constatate 9i al probelor cercetate 9i verificate ;n 9edin:8 de judecat8. +senta acestu I principiu consta in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul trebuie sa cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita 1otarirea numai in temeiul circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de judecata.Principiul dat confera instan/tei drpetul si totodata obligatia de a cerceta in mod nemijlocit si nemediat toate elementele care se impugn a fi analizate pt solutionarea corecat,legala si temeinica a cauzei deduse judecatii. 2.!vedentiati si analizati e ceptiile CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii !*delegatiile judecatoresti*in cazul necesitatii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intrun alt oras,municipiu,raion,instanta care judeca pricina poate da instantei respective,in baza unie inc1eieri o delegatie pt efecturaea actului de procedura respectiv.2*asigurarea probelor*particiantii la proces interesati sa previna disparitia ori imposibilitatea administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor pot solicita instantei judecat asigurarea probelor.0*stramutarea cauzei*in caz in care are loc stramutarea cauzei de la o instnat la alta,din motivele specificate in lege,actele proceudrale,indeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii cauzei,produc efecte juridice in masura in care noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor. 3.Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urmatoarele cazuri' 1.instantas de judecata a admis in calitate de proba inregistrarea audio a audierii unui martor care la momentul desfasurarii sedintei de judecata nu potae fi present in instanta de judecata. *nu este legala actiunea instaneti,deoare confom CPC martotul citat care nu poate sa se przinte in instantta poate fi audiat de instanta la locul aflarii sale. 2.dupa sustinirile verbale +din motive de sanatate+a fost inlocuit unul din judecatori completului din 3 judecatori +care a participat la deliberare si a semnat .otarirea. *in speta nu este clar care judecator a participat la deliberare si a semnat 1otarirea,cela care a fost inlocuit sau cel cu care s*a inlocuit.In cazul in care cel care a fost inlociut a participat la deliberare si a semnat 1otarirea,nu este nici un temei de inlocuire a judecatorului intrucit 1otarirea dLjM a fost semnata.Insa daca dupa sustoineri berbale a fost inlocuit cu un alt judecator,atunci dezbaterile trebuie sa se reia de la inceput. 3.instanta de judecata a admis in procesul civil audierea martorului aflat in locurile de dtentie +facuta in prezenta sefului penitenciarului si legalizata prin semnatura acestiuia. *in cazul dat sint legitime actiunile instantei asa cum audierea martorului a fost facuta in prezenta sefului penetenciarului si semnata de catre acesta.

&&&.Competenta jurisdictionala materiala a CA de drept comun. 1.!nuntati pricinile civilecare sint de competenta jurisdictionala materiala a CA de dpret comun. Ca instan:e de drept comun, cur:ile de apel judec8 ;n prim8 instan:8 pricinile civile privind c% declararea legalit8:ii unei greve'd% recunoa9terea 9i ;ncuviin:area execut8rii silite a 1ot8r;rilor judec8tore9ti str8ine' e% lic1idarea 9i suspendarea activit8:ii asocia:iilor ob9te9ti de nivel republican' f% ;ncuviin:area adop:iei copilului de c8tre cet8:eni ai "epublicii #oldova domicilia:i ;n str8in8tate 9i de c8tre cet8:eni str8ini 9i apatrizi. Cur:ile de apel de drept comun judec8 ;n prim8 instan:8 litigiile privind contest8rile actelor juridice cu caracter normativ, 1ot8r;rilor, ac:iunilor $inac:iunilor% autorit8:ilor administra:iei publice din municipii, ale consiliului municipal 9i prim8riei municipiului C1i9in8u, ale func:ionarilor publici din cadrul acestora, ce lezeaz8 drepturile, libert8:ile 9i interesele legitime ale cet8:enilor 9i organiza:iilor. 2.! puneti categoriile de pricini a contencioasului administrativ atribuite in competenta CA de drept comun Curtea de (pel examineaz8 ;n prim8 instan:8 litigiile de contencios administrativ a% privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament, de Pre9edintele "epublicii #oldova 9i de Buvern, prin care s;nt v8t8mate ;n drepturi 9i interese legitime persoanele fizice 9i juridice, ;n afara celor exceptate prin lege' b% privind nesolu:ionarea ;n termen legal a unei cereri referitor la legalitatea actelor administrative emise de organele centrale de specialitate ale administra:iei publice, ;n afara celor exceptate prin lege, precum 9i legalitatea 1ot8r;rilor Comisiei +lectorale Centrale'c% privind verificarea legalit8:ii 1ot8r;rilor Consiliului Superior al #agistraturii, ;n cazurile prev8zute de lege' d% privind p8strarea secretului de stat. 3.Argumentati in fiecare caz instanta de drpet comun competenta sa judece pricina privind' a"lic.idarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti interbationale b"declararea nulit adoptiei c"contestarea dispozitiei primarului or.9alti cu privire la aprobarea listelor persoanelor cu drept de circulare gratis in transportul public urban. !% 2%C( @incuviintarea adoptiei copilului d ecatre cet starini. 0%C(*judeca in prima instanta litigiile privind con/testatiiile acrelor juridice cu c1aracter normativN.

Testul 1= &.Aprecierea probelor 1.Dezvaluiti aspectul logic(intern" si juridic(e tern"al aprecierii probelor(spectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei.(spectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe cercetarea

multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar ;n ansamblul 9i interconexiunea lor, c8l8uzindu*se de lege. 2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor judiciare . Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor *instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere *probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv *la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie *nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce inseaman ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei. 3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a e plicatiilor partilor si intervenientilor. +xplica:iile date de p8r:i 9i intervenien:i asupra circumstan:elor care le s;nt cunoscute 9i care au importan:8 ;n proces urmeaz8 a fi verificate 9i evaluate deopotriv8 cu celelalte probe. Instan:a poate considera suficiente pentru proces circumstan:ele determinate ;n baza explica:iilor uneia dintre p8r:i dac8 cealalt8 de:ine proba solicitat8 de instan:8, dar nu o prezint8. Dac8 partea obligat8 s8 dovedeasc8 afirma:iile sale de:ine, dar nu prezint8 ;n judecat8, probele necesare, instan:a este ;n drept s8*9i ;ntemeieze concluziile pe explica:iile date de partea advers8. Dac8 o parte recunoa9te ;n 9edin:8 de judecat8 sau ;n cadrul ;ndeplinirii delega:iei judiciare faptele pe care cealalt8 parte ;9i ;ntemeiaz8 preten:iile sau obiec:iile, aceasta din urm8 este degrevat8 de obliga:ia dovedirii lor. "ecunoa9terea se consemneaz8 ;n procesul*verbal al 9edin:ei de judecat8. Jn cazul c;nd instan:a judec8toreasc8 are ;ndoieli referitor la recunoa9terea efectuat8, constat;nd c8 s*a procedat astfel pentru t8inuirea circumstan:elor reale ale pricinii ori ;n urma unei ;n9el8ciuni, violen:e, amenin:8ri sau erori, ea va respinge, printr*o ;nc1eiere, recunoa9terea. Jn acest caz, faptele recunoscute urmeaz8 a fi dovedite ;n baza regulilor generale. &&.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alta instanta 1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale Nimeni nu poate fi lipsit f8r8 consim:8m;ntul s8u de dreptul judec8rii procesului ;n instan:8 9i de judec8torii ;n a c8ror competen:8 pricina este dat8 prin lege, cu excep:iile expres stabilite de CPC. Instan:a ierar1ic superioar8 nu este ;n drept s8 str8mute din oficiu o pricin8 la o alt8 instan:8 ori s8 o preia pentru judecare ;n procedura sa. 2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alte. Instan:a str8mut8 pricina la o alt8 instan:8 dac8 a% p;r;tul al c8rui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere str8mutarea pricinii la instan:a de la domiciliul sau locul de aflare al s8u' b% pe parcursul judec8rii, s*a constatat c8 pricina a fost re:inut8 spre judecare cu ;nc8lcarea normelor de competen:8 jurisdic:ional8' c% ambele p8r:i solicit8 str8mutarea pricinii la instan:a de la locul afl8rii majorit8:ii probelor' d% din motivul recuz8rii $ab:inerii de la judecat8% unui sau mai multor judec8tori ori din alte motive ;ntemeiate, substituirea judec8torilor s8i devine imposibil8' e% exist8 motive pentru m8suri de securitate public8' f% exist8 b8nuieli c8 nep8rtinirea judec8torilor ar putea fi 9tirbit8 de circumstan:ele pricinii sau de calitatea participan:ilor la proces' g% ;n circumstan:e excep:ionale, instan:a competent8 s8 judece pricina nu poate func:iona timp ;ndelungat.

Str8mutarea pricinii de la o instan:8 la alta din motivele specificate la lit.a%, b% 9i c% se face ;n temeiul unei ;nc1eieri motivate a instan:ei ;n care este intentat procesul. Jnc1eierea de str8mutare a pricinii poate fi atacat8 cu recurs. Str8mutarea pricinii ;n cazurile prev8zute la lit.d%, e%, f% 9i g% se efectueaz8 de c8tre instan:a ierar1ic superioar8, a c8rei ;nc1eiere este irevocabil8 9i nu este susceptibil8 de recurs. 3.&dentificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determinati in fiecare din ele instanta competenta sa dispuna starmutarea priicinei. a"piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu b"pe parcursul procesului s/a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea normelor de competenta generala C"din motivul recuzarii mai multor judecatori e aminarea in instanta respective este imposibila. (%in caz/ul dat cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul siGa sc1imbat locuinta. C%(ici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu incalcarea competentei generale instanta va inceta procesul sau va scoate cererea de pe rol. C%Starmutarea pricinei din acest motiv se va efectua de cater instanta ierar1ic superioara,a carei inc1ieire este irevocabila si nu este susceptibila ded recurs. &&&.Notiunea temeiurile si formele coparticiparii procesuale. Tastul221.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii procesuale. Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi reclamanti sau mai multi piriti interesele carora nu se exclude reciproc..emeiurile coparticiparii procesuale sint a% obiectul litigiului ;l constituie drepturile 9i obliga:iile comune ale mai multor reclaman:i sau p;r;:i' b% drepturile 9i obliga:iile reclaman:ilor 9i p;r;:ilor decurg din acelea9i temeiuri de fapt sau de drept' c% drepturile 9i obliga:iile ce formeaz8 obiectul litigiului s;nt de aceea9i natur8. 2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale. Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi !.obligatorie2.facultativa.Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de judecata,de reclamant sau de pirit ci este determinate de prvederile legii si de caracterul raportului material litigious cu mai multi subiecti. Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drepturile sau obligatiilor mai multor persoane iar aceste drepturi si obligatii apar,se modifica si se sting intr*o legatura indisolubila intre ele.Desi nu este pevazut expres de CPC efectul juridical al coparticiparii obligatorii consta in faptul ca la constatarea acesteia instanta este obligate sa atraga toate persoanele necesare in calitate de copiriti sau sa le instiinteze ca pot participa in process in calitate de coreclamanti.Pentru judecarea rapid8 9i just8 a litigiilor, instan:a judec8toreasc8 este ;n drept s8 admit8 examinarea concomitent8 a mai multor preten:ii ;naintate de mai mul:i reclaman:i c8tre acela9i p;r;t ori de un reclamant c8tre mai mul:i p;r;:i, ori de mai mul:i reclaman:i ;mpotriva mai multor p;r;:i $inclusiv ;n cazul c;nd fiecare preten:ie poate fi examinat8 9i executat8 de sine st8t8tor%, c;nd ele se afl8 ;n conexiune prin raportul material juridic dintre coparticipan:i, prin preten:iile ;naintate sau probele comune 9i c;nd exist8 posibilitatea examin8rii lor ;n aceea9i procedur8 9i de aceea9i instan:8. 3.! plicati argumentata daca instanta a procedat correct' (%Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate comuna pe cote parti la 0 fratiNN C%in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas PopescuNN

(%in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept de proprietate pe cote parti celor 0 frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si se sting intr*o legatura indisolubila intre ele. C%

Testul 1? &.Probele materiale 1dati definitia si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba Probele materiale sint obiectele care prin aspect,calitate,proprietati,insusiri,sc1imbri,loc de aflare sau prin alte caracteristici pot servi la constatarea circumstantelor importante pt solutionarea cauzei. &egea procesuala nu poate da o enumerare ex1austive a probelor materiale.Ca exemple de probe materiale sint insusi obicete le materiale ale litigiului*automobile,immobile,obiecte ale dreptului de autor,averea deteriorate,prodeusele defectuoase s.a. 2.Descrieiti proceduara cercetarii probei materiale la fata locului. Probele materiale greu sau imposibil de a fi prezentate ;n instan:8 judec8toreasc8 pot fi examinate 9i cercetate la locul lor de aflare sau p8strare. "eferitor la examinarea 9i cercetarea probelor la fa:a locului instan:a pronun:8 o ;nc1eiere. Despre locul, data 9i ora examin8rii probelor la fa:a locului instan:a comunic8 participan:ilor la proces 9i reprezentan:ilor lor. Neprezentarea lor ;ns8 nu ;mpiedic8 examinarea. S;nt cita:i, dup8 caz, exper:ii, speciali9tii 9i martorii. "ezultatele examin8rii 9i cercet8rii probelor la fa:a locului se consemneaz8 ;n procesul*verbal al 9edin:ei de judecat8. &a acesta se anexeaz8 planurile, sc1emele, desenele te1nice, calculele, copiile de pe documente f8cute sau verificate ;n procesul cercet8rii probelor, ;nregistr8rile video, fotografiile de pe probele materiale f8cute ;n timpul cercet8rii la fa:a locului, precum 9i raportul de expertiz8, explica:iile specialistului. 3.Analizati particularitatile probei materiale in raport cu inscrisurile. In cazul probelor materiale informatia necesara pt solutionarea cauzei nu este imprimata prin semne ,litere,cifre,asa cum este in cazul inscrisurilor ,ci o percepem din caracteristicile obiectelor lumii materiale.Prin aceasta se deosebesc probele materiale de cele scrise.De ex un act scris atunci -ind este examinat in instanta din punctual de vedere a contiunutului constituie o proba scrisa ,iar daca acelasi act este examinat din cauza stersaturilor,sau altor agresiuni fizice sau c1imice ,atunci va constitui o proba material.#ai mult decit atit probele materile in procesul civil aproape intotdeauna constituie probe cu c1aracter primar,adica instanta le examineaza si apreciaza nemijlocit,fara a sloicita copii.Iar probele scrise pot fi inlocuite cu copii in cazurile admise de lege. &&.3elurile de procedura in procesul civil 1.Definiti notiunea felului de procedura civila.!numerati felurile de procedura civila )elurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examinare si solutionare a unui grup de cauze civile determinate de caracterul si specificcul drpetului material sau a interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe cale judiciara. )elurile de procedura pot fi de 2 tipuri *clasice *de control

Procedurile clasice la rindul lor se despart in contencioase si necontencioase.Din cele contencioase fac parte * (ctiunea civila, *contencios administrativ Procedurile neconticioase sint *,procedura in ordonanta, *rocedura speciala *,procedeura de declarare a insolvbiliatii Cele de control sint *procedura de recunoastere si nicuviintare a executrii silite a 1otaririlor judecatoresti si arbitralilor straini *procedura de contestare a 1ot.arbitrale *procedura de eliberare a titlurilor de executaere silita a 1ot,arbitrale. 2.Argumentai prin ce se e plica in procesul civil e istenta mai multor foorne de procedure &egisla:ia procedural8 civil8 stabile9te modalitatea de judecare a pricinilor ;n ac:iuni civile ce rezult8 din raporturi juridice civile, familiale, de munc8, locative, funciare, ecologice 9i din alte raporturi juridice, a pricinilor cu procedur8 special8 9i cu procedur8 ;n ordonan:8 $simplificat8%, precum 9i a celor care apar ;n leg8tur8 cu executarea actelor instan:ei judec8tore9ti 9i actelor altor autorit8:i. &itigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or juridical,ceea ce determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora.De asemena,atunci -ind nu exista un litigiu de drpet,ci se pune problema apararii unui interes,aplicarea procedurii de judecatre a litigiilor nu este rezonabila ,astfel interesul fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure speciale.Din aceste considerente legislatia prevede pt anumite categorii de cauze reguli de examinare distincte ,astfel putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de proceduri. 3.Determinati felul de procedura in care urmeaza a fi e aminate urmatoarele pricini civileC a"anularea adoptiei b"restabilire in functie a unui functionar public c"recunoasterea dreptului de proprietate asupra unui automobile a%anularea adoptiei va fi examinata in actiune civila deoarece exista un litigiu rezultat din raporturi de dreptul familial. b%in contencios administrativ ,intrucit sint 2 parti cu interes contrar. Si este obligatoriu ca o parte sa fie exponent al puterii de stat,ceea ce aici avem. c%in procedura speciala pt ca avem doar un singur subiect si in cazu dat nu exista un litigiu de drept ci are drept scop constatarea unor fapte care au valoare juridical,recunasterea unui drept fara de care acesta nu poate fi exercitat.

&&&Notiune de succesiune procesuala 3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia.

Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiilor procesuale de la predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care anterior nau participat in proces.Cazurile care conditioneaza succesiunea procesuala !*decesul persoanei fizice.2*reorganizarea persoanei juridice.0*cesiunea de creanta.2*transferul de datorie.7*alte cazuri de subrogare in cadrul raportului material.Succesiunea porcesuala poate fi universala*atunci succesorul in drepturi materiale preia intreg volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau reorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala*atunci cind predecesorul transmite conform legii o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex*in cazul cesiunii de creanta sau preluarii datoriei. 3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesuale in raport succesiunea in drepturile materiale. Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre alte persoane a drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de litigiile cu caracter patrimonial.(stfel in litigiile legate de recunoasterea patermitaii este inadmisibila succesiunea procesuala a piritului.In cazul succesiunii procesuale la succesor vor trece toate dr si oblig procesuale ale predecesorului.(ctele savirsite pina la intrarea in proces a succesorului sunt obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fot obligat pt persoana subrogata.Succesiunea procesuala a calitatii de reclamant se poate produce doar cu acordul succesorului in dreptuir materiale,care in virtutea pricipiului disponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si obligatiile procesuale ale predecesorului sau.In asa caz instanta va dispune incetarea procesului din cauza renuntarii la actiune.Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul succesorului piritului. 3.3! plicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura succedarii procesuale in urm cazuri'a"Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita in cimpul muncii: 9"69ussinesban;6 sa adresat in jud cu cererea catre 9unescu Andrei privind rambursarea creditului: a%In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restablirea in cimpul muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si raportul juridic litigios nu admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de incetare a procesului. b%nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.

Testul21 &.Proba prin raportul de e pertiza 1.Caracterizati raportul de e pertiza ca mijloc de proba +xpertiza judiciara este cercetarea si aprecierea de catre experti pe baza cunostintelor speciale a obiectelor prezentate de catre instanta cu scopul aflarii informatiei importante pt cauza,efectuata intro anumita ordine stabilita de legea procesuala..Insa,nu expertiza este mijlocul de probatie,ci raportul expertului intocmit in urma petrecerii expertizei.raportul de expertiza se elaboreaza in scris si se depune in instnata cu cel putin 7 zile inainte de data judecarii pricinii.+l cuprinde descrierea ampla a cercetarilor si concluziile pe marginea lor .+l se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe."aportul de exper nu este obligatori pt inst de judecata,insa daca el este respins aceasta trebuie sa fie motivat. 2Descrieti puterea probanta a raportului de e pertiza.!videntiati distinctia dintre raporturile de e pertiza si consultatia specialistului. "aportul de expertiza se prezinta in scris ,si trebuie sa cprinda descrierea amanuntita a investigatiilor,si consluziile pe marginea lor,raspunsul la intrebarile instantei."aportul se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelate probe."aportul de expertiza nu este obligatoriu si se apreciaza dupa intima convingere a instantei de jud,raportul d

expertiza nu are pt insnata o forta probanta prestabilita fara aprecierea lui.Daca raportul este respins ,respingerea trebuie sa fie motivata. Consultatia data de specialist se consemneaza in procesul*verbal al sedintei de judecata. Se atentioneaza instantele de judecata ca specialistul nu este somat de raspundere penala. Specialistul isi expune opinia referitor la anumite fpate,pe cind expertul analizeaza nemijlocit circumstantele faptei. 3.Dezvaluiti cazurile de ordonare a e pertizei'colegiale+comple e+suplimentare si repetate !*+xpertiza colegiala*consta din invgestigatii complicate,infaptuite de catre mai multi experti de aceiasi specialitate.2Complexa*care e ordonata cind pt constatarea circumstantelor importante pt solutionarea cauzei sint necesare date din diferite domenii stiintifice sau din diferite ramuri ale aceluiasi domeniu.0*Suplimentara*care are loc atunci cinr raportul de expertiza nu este suficient de clar sau este incomplet,ori apar noi probleme referitot la circumstantele examinate ulterior.+xpertiza suplimentara o poate efectua acelasi expert sau altul.2*"epetata*poate fi dispusa in urm cazuri !*cind concluziile mai multo experti sunt contradictorii.2*au fost incalcate normele procesualede efectuare a expertizei.0*temeinicia sau veridicitatea raportului de expertiza este pusa la indoiala de catre instanta. &&.Competenta jurisdictionala teritoriala e ceptionala si criteriile determinarii ei 1.! puneti esenta competentei jurisdictionale si felurile ei. Competenta jurisdictionala teritoriala delimiteaza competenta instantelor de acelasi grad in vederea solutionarii cauzelor civile in functie de teritoriul asupra caruia se extinde. Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri !*generala*care este determinata dupa domiciliului6sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2*alternativa*care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.0* exclusiva*care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.2*dupa legatura intre cauze*care este determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cauza. 2.Definit competenta jurisdictionala teritoriala e ceptionala si descrieti categoriile de pricine care cad sub incidenta acestei competente. Competenta jurisdictionala teritoriala @aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta. Categoiila de pricini care cad sub incidenga acestei competente sint !* actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a sec1estrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalrii cestor bunuri. 2* actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catre mostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale. 0* actiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate. 2* *actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei org imputernicit. 7* actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului. 3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm categorii de pricini civile si indicati instanta (instantele "competenta sa le e amineze'

a"actiunea Dnei C8C8 si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile din )traseni 9"actiunea dnei Donea catre )A1 si )A2 privind anularea ordinului transfer de la un angajator la altul. a%In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or..elenesti la judecatoria de drept comun. b%in cazul datva fi competenta jurisdictionala teritoriala in mai multe pricini civile.CPC prevede ca ac:iunea ;mpotriva mai multor p;r;:i cu diferite domicilii se intenteaz8 ;n instan:a de la domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la alegerea reclamantului. &&&.Participarea intervenientilor accesorii la procesul civil.Temeiurile si procedura intervenirii lor in process.!fectele neatragerii sau neintervenirii &A in process. 1.Definiti notiunea de &A.Descrieti procedura intervenirii>atragerii in proces I( este persoana interesat8 ;ntr*un proces pornit ;ntre alte persoane care poate interveni ;n el al8turi de reclamant sau de p;r;t p;n8 la ;nc1iderea dezbaterilor judiciare ;n orice instan:8 dac8 1ot8r;rea pronun:at8 poate s8 influen:eze drepturile sau obliga:iile lui fa:8 de una din p8r:i. Dac8, ;n urma pronun:8rii 1ot8r;rii, partea ;n proces ob:ine un drept fa:8 de intervenientul accesoriu sau acesta poate ;nainta preten:ii ;mpotriva ei, partea interesat8 este obligat8 s8* l ;n9tiin:eze despre pornirea procesului 9i s8 prezinte ;n judecat8 un demers, solicit;nd introducerea lui ;n proces. Jn acest scop, partea interesat8 depune ;n judecat8 o cerere, copia de pe care o expediaz8 intervenientului accesoriu, precum 9i explica:ia dreptului acestuia de a interveni ;n proces ;n timp de !7 zile. 2.Analizati efectele neatragerii sau neintervenirii in procesa &A Jn caz de examinare a pricinii f8r8 ca partea interesat8 s8 atrag8 ;n proces intervenientul accesoriu, faptele 9i raporturile juridice stabilite prin 1ot8r;re judec8toreasc8 irevocabil8 nu au efecte juridice la examinarea ac:iunii de regres depuse ;mpotriva intervenientului. Neintervenirea ;n proces f8r8 motive ;ntemeiate a intervenientului accesoriu, ;n9tiin:at ;n modul stabilit ;l decade din dreptul de a dovedi c8 litigiul a fost solu:ionat gre9it din cauza incorectitudinii ;n proces a p8r:ii la care urma s8 se al8ture ;n m8sura ;n care nu dovede9te c8 explica:iile, ac:iunile 9i mijloacele de ap8rare ale p8r:ii au fost gre9ite din inten:ie sau din culp8 grav8. 3.Determinsti pozitia proecsuala a persoanelor interesate. A"actiunea &)Caleaa ferata catre A enti 5i.ai:.. 9"actiunea dlui #rcu catre 8rsac.i:. (%In cazul dat ISICalea )erataI va fi reclamant deaoarece este persoana care s*a adresat in instanta de judecata sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat. (xenti #i1ai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata s*a inaintat o actiune civila. Sotia si mama sotiei lui (xenti #i1aivor fi intervenieinti principali deoarece ele intervin in proces si pot invoca un drept al sau asupra obiectul litigiului. C%Brecu*"eclamant S(I(pa*Canal*pirit

3rsac1i @ va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are interes material si procesual in solutionarea cauzei.+l poate avea drept scop evitarea unei actiuni ulterioare in regres de catgre (Pa canal Testul 21 &Probatiunea judiciara si probele 1.dati definitia probatiunei judiciare.Descrieti etapele probatiunei judiciare. Probatiunea judiciara reprezinta o activitate procesuala desfasurata de instanta de judecata si participantii la process ce reiesi din principiuul contradictorialitatii si este indreptata spre realizarea cunoasterii corecte a faptelor juridice ce au importanta pt justa solutionre a cauzei civile.+tapele probatiunei judiciare sint !determinarea obiectului probatiunei .Initial determinarea obiectului probatiunei este pus ape seama partilor..otusi determinarea definitive a circumstantelor care aAu importanta pt solutionarea justa a cauzei ii revine instantei. 2.afirmarea unor fapte. 0. indicarea probelor ce pot confirma faptele indicate 2.prezentarea si reclamarea probelor. 3ltimele 0 etape pot avea loc concomitant .Subiectii acestor etape sunt participantii la process 7.administrarea probelor probelor.In cadrul acestei etape ca subiect poate aparea atit instanta de judecata -it si participantii la proces =.(precierea probelor.Subiectul*instanta de judecata >.verificarea aprecierii probelor.+ste etapa finala si definitorie al procesului de probatiune judiciara.Subiect*instanta de control judiciar. 2.3ormulati definitia si caracterizati probele judiciare. Definitia de proba este reflectata atit in doctrina -it si in legislatia procesuala.In doctrina probele sint definite ca mijloacele legale prin care se obtin informatii veridice dsp circumstantele care au importanta pt examinarea cauzei.CPC defineste proobele ca fiind elemengte de fapt dobindite in modul prevazut de lege,care servesc la constatarea circumstanetlor ce justifica pretentiile si obiectiile partilor ,precum si a altor circumstante importante pt justa solutionare a cauzei Probele constituie un concept unic in care se intercaleaza informatiile despre anumite fapte si mijloace prin care se obtin acestea.Natura juridical a probelor este tripla *in primul rind ,probele au un anumit continut*informatie dsp circumstantele cauzei *in al doilea rind,au o forma procesuala,numita mijloc de probatie,care garanteaza veridicitatea informatiei *in al 0*lea rind probele trebuie sa urmeze o anumita ordine de administrare.Datele obtinute cu incalcarea legii nu au putere de probatiune si nu pot fi puse de instanta in temeiul 1otarirei.. In aceasta ordine de idei proba constituie informatia cu rivire la circumstantele de fapt pe care se intemeiaza pretentiile si obiectiile partilor,precum si alte circumstante impotante pt justa solutionare a cauzei,care in ansamblu alcatuiesc obiectul probatiei in cauza data,informatie care se contine pe anumite suporturi numite mijloace de probatie si care terbuie sa fie determinate,colectata,prezentata si cercetata intr*o anumita ordine procesuala stabilita de lege. 3.Descrieti rolul instantei de judecata si a participantilor la process in cadrul probatiunei judiciare. Subiectele probatiunei nu sint doar partile ci si instantade judecata,precum si ceilalti participanti la process .Instanta de judecata nu poate fi exclusa din cadrul probatiunei judiciare.(nume instanta de judecata determina definitive circumstantele care au importanta pt solutionarea justa a cauzei.&a fel importanta instantei de judecata in cadrul probatiuii judiciare se reflevcta in faptul

ca propune partilor si altor participanti la process sa prezinte probe suplimentare sis a dovedeasca faptele ce constituie obiectul probatiunei pt a se convinge de veridicitatea lor.&a fel instanta contribuie la procesul de adunare a probelor,daca partile sau alti participanti la process solicita ajutorulinstantei din cauza dificultatilor intilnite.Instanta apreciaza probele dupa intima convingere. Importanta participantilor la probatiunea judiciara nu este mai mica.Participantii colecteaza probele si ulterior le pun la dispozitia instantei. &&.3azele procesului civil si sarcinile fiecarei faze. 1.Definiti notiunea de faza .!numerati fazele obligatorii si facultative. )aze a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de catre instanta de judecata si aprticipantii la process ,la o anumita etapa a desfasurarii procesului,indreptate spre atingerea unui scop unic apropiat. )aza obligatorie a procesului civil este faza pe care inevitabil o parcurge orice cauza civila in cadrul desfasurarii procesului,indifferent de solicitarea participantilor la proces. )azele obligatorii ale procesului civil sint !.intentarea procesului civil 2.pragatirea pricinei pt dezbateri judiciare 0.dezbaterile judiciare.In cadrul acestei faze sunt mai multe etape *partea pregatitoare *judecarea pricinei in fond *sustinerile orale si replicile *delibirarea ,adoptarea si pronuntarea 1otarirei 2.executarea 1otarirei. )aza facultative a procesului civil este faza pe care o poate parcurge examinarea unei cauze,in dependenta de solicitarea participantilor la process. )aze facultative ale procesului civil sint !.caile de atac *apelul *recursul impotriva 1otaririlor pt care nu este prevazuta calea apelul *recusrul impotriva deciziilor instantei de apel *revizuirea 1otaririlor irevocabile. 2.executarea silita 1otarirlor judecatoresti. 2.Analizati sarcinile fiecarei faze a procesului civil. )iecare faza a procesului civil are o sarrcina proprie,atingerea succesiva a carora este indreptata spre atingerea unui scop unic*solutionarea justa a cauzedi civile.(ceste sarcini sint realizate atunci -ind printr*o totalitate de actiuni procesuale intreprinse se creeaza conditii optime de atrece de la o faza la alta. )aza intentarii procesului civil are ca sarcina primirea cererii,dua caz refuzul cererii ,restituirea cererii sau nu da curs cererii. In faza pregsatirii pricinei pt dezbateri judiciare sarcina principala este asigurarea judecarii juste si prompte a pricinei in cauza.(ceatsa faza are ca scop precizarea legii care urmeaza a fi aplicata si determinarea rapoturilor juridical dintre parti,constatarea circumstanetlor care au o importanta pt solutionarea justa a pricinei,stabilirea componentei participantulor la process si implicarea in ptoces a alor persoane,prezentarea de probe. Dezbaterile judiciare au ca sarcina generala audierea partilor la process si examinarea tutror probelor. 3.Determinati la care faza a procesului civil pot fi efectuate urmatoarele acte de procedura.Argumentai raspunsul'

/incetarea procesului /dispunerea efectuarii e prtizei /asigurarea actiunei. (%incetarea procesului poate avea loc doar dupa faza intentarii lui.Poate avea loc in faza pregatirii pt dezbateri judiciare si in faza dezbaterilor judiciare. C%dispunerea efectuarii expertizei are loc in cadrul pregatirei pricinei pt dezbaterilor judiciare C%conform CPC la cererea participantilor la process ,judecatorul sau instantade judecata poate lua masuri de asigurare a actiunei.(sigurarea se admite in orice faza a procesului*in cazul in care neaplicarea masurilor de asigurare a actiunii ar crea dificultati judecatoresti sau ar face imposibila executarea 1otaritlor judecatoresti. &&&.,eprezentarea judiciara in procesul civil.temeiurile si felurile reprezentarii.&mputernicireli reprezentantuui in judecata. 1.definiti notiunea de reprezentare judiciara in procesul civil.!numerati persoanele care nu pot fi reprezentanti in judecata "eprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o persoana numita reprezentant in baza imputernicirilor acordate indeplineste in judecata actele de procedura in numele si in interesele altei persoane. Nu pot fi reprezentan:i ;n judecat8 judec8torii, procurorii, ofi:erii de urm8rire penal8, poli:i9tii, deputa:ii, cu excep:ia cazurilor particip8rii lor la proces ;n calitate de ;mputernici:i ai acestor autorit8:i sau ;n calitate de reprezentan:i legali. Nu poate fi reprezentant ;n judecat8 persoana care a acordat sau acord8 ;n pricina respectiv8 asisten:8 judiciar8 unor persoane ale c8ror interese s;nt ;n contradic:ie cu interesele persoanei pe care o reprezint8, sau care a participat ;n calitate de judec8tor, de procuror, de ofi:er de urm8rire penal8, de expert. Jn cazul existen:ei unor astfel de circumstan:e, reprezentantul poate fi recuzat de participan:ii la proces. 2.Analizati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare . .emeiurile reprezentarii sunt !.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater persoanelor care nu au capacitate procesuala de exercitiu. 2.imposibilitatea sau nedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a participa personal la process. 0.acordarea asistentei juridice profesionale participantilor la process 2.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater P5 participanti la proces. Din punct de vedere a vointei reprezentatului "eprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferent de vointa reprezentatului. "eprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poate avea loc in dependenta de vointa reprezentatului. In functie de temeiul de aparitie a reprezentarii avem !.reprezentare legala*temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprezentant trebuie sa fie confirmata de actele prezentate in judecata. 2.reprezen/tare contractual*temeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros sau gratuit 0.reprez.statutara*in cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si reprezentant. 2.reprezentarea din oficiu.(re loc atunci cind ;n cazul ;n care partea sau intervenientul s;nt lipsi:i sau limita:i ;n capacitatea de exerci:iu 9i nu au reprezentan:i legali sau dac8 domiciliul

p;r;tului nu este cunoscut' dac8 instan:a constat8 un conflict de interese ;ntre reprezentant 9i reprezentatul lipsit ori limitat ;n capacitatea de exerci:iu' dac8 persoana a c8rei spitalizare ;n sta:ionarul de psi1iatrie se cere nu este reprezentat8 ;n judecat8 de avocat, judec8torul desemneaz8 un avocat din oficiu pentru a*i ap8ra interesele'dac8, dup8 pornirea procesului privind limitarea persoanei ;n capacitatea de exerci:iu sau declararea incapacit8:ii ei, aceasta nu este asistat8 ;n judecat8 de avocat, pentru ap8rarea intereselor ei ;n proces judec8torul nume9te din oficiu un avocat, care va dispune de ;mputernicirile unui reprezentant legal. 7.reprez.obsteasca*temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca. =.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara. 3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz' A"instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentatul limitat in capacitatea de e ercitiu. 9"in lipsa reclamantului sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind neintemeiate C"in sedinta de judecata s/a constat ca reprezentanul legal al minorului/reclamant activeaza in calitate de judecator. (%nu poate fi reprezentant in judecata persoana a carei interese sint in contradictie cu interesele persoanei pe care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din oficiu un rperezentan ,precum ca reprezeentatul este limitat in capacitatea de exercitiu. C%Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa reclamantului,reprezentantul are nevoie de imputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat. C%5udecatorii sint persoane care nu pot fi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii lor in calitate de reprezentant legal.

Testul 22 &. Delegatiile judecatoresti 1.Dati definitia si caracterizati delegatiile judecatoresti. Jn cazul necesit8:ii de a aduna probe ori de a ;nm;na acte judiciare ;ntr*un alt ora9, municipiu sau raion, instan:a care judec8 pricina d8 instan:ei judec8tore9ti respective, prin ;nc1eiere, o delega:ie pentru efectuarea unor anumite acte de procedur8,aceasta delegatie se numeste delgatie judecatoreasca..Deci ,instantele de judecata apeleaza la acesta modalitate cind probele se afla in alt raion administrative*teritorial,adica in afara teritoriului de actiune a instantei de judecata ce examineaza cauza..In inc1eierea privind delegatia judecatoreasca se indica fondul pricinei,datele referitoare la parti,inclusive domiciliul sau locul aflarii lor,circumstantele ce urmeaza a fi clarificate si probele pe caretre sa le adune instanta executoare a delegatiei.(ceasta inc1eiere este obligatorie pt instanta careia ii este adresata si trebuie sa fie indeplinita in cel mult !G zile de la dat primiriii delegatiei. Instan:ele judec8tore9ti ale "epublicii #oldova pot da delega:ii instan:elor judiciare str8ine ;n vederea efectu8rii diferitelor acte de procedur8 ;n conformitate cu legisla:ia "epublicii #oldova 9i cu tratatele interna:ionale la care aceasta este parte. 2.Descrieti procedura de iniantare si de indeplinire a delegatiilor judecatoresti

Delega:ia judec8toreasc8 se ;ndepline9te ;n 9edin:8 de judecat8 conform regulilor stabilite de CPC Participan:ilor la proces li se comunic8 locul, data 9i ora 9edin:ei. Neprezentarea lor ;ns8 nu ;mpiedic8 ;ndeplinirea delega:iei. Procesele*verbale 9i probele adunate ;n leg8tur8 cu ;ndeplinirea delega:iei se remit imediat instan:ei care judec8 pricina. Jn cazul ;n care participan:ii la proces, martorii sau exper:ii care au depus m8rturii, au dat explica:ii ori au expus concluzii ;n fa:a instan:ei executoare a delega:iei se prezint8 ;n fa:a instan:ei care judec8 pricina, ei depun m8rturii, dau explica:ii, expun concluzii conform regulilor generale. 3.evidentiati particularitatile inaintarii si indeplinirii delegatiilor judecatoresti straineInstan:ele judec8tore9ti ale "epublicii #oldova pot da delega:ii instan:elor judiciare str8ine ;n vederea efectu8rii diferitelor acte de procedur8 ;n conformitate cu legisla:ia "epublicii #oldova 9i cu tratatele interna:ionale la care aceasta este parte. &&.Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriei ecoomice de circumscriptie C.isinau si a CA!conomice. !.+xpuneti criteriile de delimitare a competentei jurisdictionale materiale ,a judecatoriei econmice de circumscriptie C1isinau de competenta C( ecnomice.!.In actiune civila jud,econom.de circumscriptie solutioneaza litigiile economice dintre P) si P5 care practica activitate de intreprinzator,cu excedptia celor litigii care tin de competenta C(+.&a fel prin competen:8 special8, judec8toriile economice de circumscrip:ie judec8 ;n prim8 instan:8 pricinile dintre ac:ionar 9i societatea pe ac:iuni, dintre membrii altor societ8:i 9i aceste societ8:i, indiferent de subiect, ce rezult8 din activitatea economic8 a societ8:ii respective. C(+ in actiune civila solutioneaza litigiile cu privire la pricinile privind ap8rarea drepturilor 9i intereselor statului, ale unit8:ilor administrativ*teritoriale ce :in de buget, privind rezilierea, rezolu:iunea 9i declararea nulit8:ii contractelor ce lezeaz8 interesele statului, privind protec:ia mediului ;nconjur8tor si cererile de declarare a insolvabilit8:ii 2.5+C nu are competenta de a solutiona cauze in contencios administrative,pe cind C(+ solutioneaza pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizeaz8 dreptul de proprietate asupra unor bunuri care au intrat ;n circuit civil'0.In procedura speciala atit 5+C -it si C(+ solutioneaza pricinile privind reconstituirea procedurii judiciare pierdute.2.Doar C(+ are competenta de a solutiona cauzele in procedura de insolvabilitate. 2.3ormulati criteriile de delimitare dintre competenta generala ale judecatoriilor economice de competenta generala a instantelor judecatoresti de drept comun. Criteriile de delimitare dintre compet.gener.a jnudec.econom.de catre compet.gener.a instantelor de drpet comun sint !.componenta subiectiva a raportului 2.natura juridical a raportului material. Pt ca un litigiu sa fie atribuit in competenta instasntei judecatoresti economice,ambele parti in litigiu tre sa aiba calitatea de intreprinzator,iar litigiul sa aiba un c1aracter economic,adica tre sa rezulte din activitatea de intrprinzator.De regula litigiile in procedura de contencios administrative se slotiuneaza de cater instantele de drept comun,cu exceptia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu c1aracter normative.In procedura speciala la fel sint competente instantele de drept comun cu o exceptie.CPC prevede ca cererea de reconstituire a procedurii judiciare pierdute se depune de catre participanti la instanta care a solutionat pricina in fond printr*o 1otarire sau care a pronuntat o inc1iere de incetare a procesului..In cadrul procedurii declararii insolvabilitatii competente sint instaentele economice. 3.&ndicati in fiecare caz care instanta economica este in drept sa judece pricina' a"litigiile privind apararea dreptului de autor sia drepturilor cone e.

b"litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitaeta sicietatii c"cererile de declarare a insolvabilitatii. (%&itigiile privind apararea dreptului de autor si a drepturilor conexe nu tine de competenta instantelor economice.&itigiul dat este de competent C( C1isinau in prima instanta. C%Conform CPC litigiile dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitatea societatii se judeca de cater instanta economica in prima instanta. C%Cererile de declarare a insolvabilitatii se judeca ded cater C(+ in prima instanta. 3.Notiunea +temeiurile si felurile coparticiparii procesuale .Drepturile si obligatiile procesuale ale participantilor. 1.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii procesuale. Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi reclamanti sau mai multi piriti interesele carora nu se exclude reciproc. .emeiurile coparticiparii procesuale sint a% obiectul litigiului ;l constituie drepturile 9i obliga:iile comune ale mai multor reclaman:i sau p;r;:i' b% drepturile 9i obliga:iile reclaman:ilor 9i p;r;:ilor decurg din acelea9i temeiuri de fapt sau de drept' c% drepturile 9i obliga:iile ce formeaz8 obiectul litigiului s;nt de aceea9i natur8. 2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale. Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi !.obligatorie 2.facultativa. Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de judecata,de reclamant sau de pirit ci este determinate de prvederile legii si de caracterul raportului material litigious cu mai multi subiecti. Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drepturile sau obligatiilor mai multor persoane iar aceste drepturi si obligatii apar,se modifica si se sting intr*o legatura indisolubila intre ele. Desi nu este pevazut expres de CPC efectul juridical al coparticiparii obligatorii consta in faptul ca la constatarea acesteia instanta este obligate sa atraga toate persoanele necesare in calitate de copiriti sau sa le instiinteze ca pot participa in process in calitate de coreclamanti.Pentru judecarea rapid8 9i just8 a litigiilor, instan:a judec8toreasc8 este ;n drept s8 admit8 examinarea concomitent8 a mai multor preten:ii ;naintate de mai mul:i reclaman:i c8tre acela9i p;r;t ori de un reclamant c8tre mai mul:i p;r;:i, ori de mai mul:i reclaman:i ;mpotriva mai multor p;r;:i $inclusiv ;n cazul c;nd fiecare preten:ie poate fi examinat8 9i executat8 de sine st8t8tor%, c;nd ele se afl8 ;n conexiune prin raportul material juridic dintre coparticipan:i, prin preten:iile ;naintate sau probele comune 9i c;nd exist8 posibilitatea examin8rii lor ;n aceea9i procedur8 9i de aceea9i instan:8. 3.! plicati argumentata daca instanta a procedat correct' (%Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate comuna pe cote parti la 0 fratiNN C%in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas PopescuNN (%in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept de proprietate pe cote parti celor 0 frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si se sting intr*o legatura indisolubila intre ele. C%

Testul 23 &.Pertinenta probelor si admisibilitatea mijloacelor de proba 1.descrieti cerintele cu privire la pertinenta probelor Instan:a judec8toreasc8 re:ine spre examinare 9i cercetare numai probele pertinente care confirm8, combat ori pun la ;ndoial8 concluziile referitoare la existen:a sau inexisten:a de circumstan:e, importante pentru solu:ionarea just8 a cazului. Din definitie rezulta cerinta conform careia determinarea pertinentei poate fi facuta doar de catre instanta de judecata,deoarece celelalte subiecte ale procesului de probatiune pot dag res in determinarea pertinentei.&a del din definitie rezulta cerinta ca probele pertinente trebuie sa confirme, combata sau sa puna la indoiala concluziile referitoare la existenta sau inezistenta circumstantelor.Pt asta este nevoie de de cercetarea tutror probelor necesare examinarii si solutionarii cauzei civile si excluderea probelor care nu au legatura cu cauza ,astfel pprobele trebuie sa fie necesare si importante pt cauza data. Pt a califica o proba ca fiind pertinenta este nevoie de parcurgerea a 2 etape !.determinarea circumstantei care intra in obiectul probatiunei 2.se decide in ce masura proba poate confirma ,combate ori pune la indoiala faptele ce formeaza obiectul probatiunei. 2.Descrieti cerintele cu privire la admisibilitatea mijloacelor de proba. (dmisibilitatea mijloacelor de prioba reprezinta cionditia potrivit careia circumstantele cauzei care tre sa fie dovedite prin anumite mijloace de probatiune,expres indicate in lege,nu pot fi dovedite prin anumite mijloace de proba cu respectarea regulilor cu privire la colecatre,prezentare si administrarea lor. )ata de admisibilitatea mijloacelor de proba sint puse urmatoarele cerinte (. "egulile generale * sint admisibile doar mijloacele de proba ex1austive prevazute de lege * probele trebuie sa fie obtinute si administrate in conformitate cu legislatia. C.regulile speciale *admisibilitatea negative*interzicerea utilizarii anumitor mijloace de proba.In caz de nerespecatare a formei simple scrise nu va putea fi invocate proba cu martori *admisibilitatea pozitiva*potrivit acestei reguli se admit doar anumite mijloace de proba expres prevazute de lege. 3.Demonstrati efectele juridice ale incalcarii regulilor cu privire la pertinenta probelor si admisibilitatea mijloacelor de proba. +fectele juridice ale incalcarilor regulilor de pretinenta probelor nu sint dure.Nerespectarea pertinentei nu adduce la nulitatea actului.Probele neperttinente pur si simplu se exclude din 1otarire si ea se modifica. In cazul nerespecatrii formei scrise a admisibiliattii mijlocului de roba nu se va pute invoca proba cu martori. &&.Competenta generala si clasificarea ei. 1.3ormulati definitia competentei generae+coraportind/o la competenta jurisdictionala. Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza.

Competenta jurisdicitionala reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti concrete de a examina si solutiona o anumita cauza. 2.Descrieti formele competentei generale. In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla. Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.*contestarea paternitatiiAmaternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini. CBconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s*a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara *inaintarea pretentiei catre partea adversa *esizarea unui organ cu activitate jurisdictionala *depunerea cererii prealbile. CB alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului CB contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege. CB dupa legatura intre pricni. Jn cazul conexiunii mai multor revendic8ri, unele dintre care s;nt de competen:a instan:ei judec8tore9ti de drept comun, iar altele de competen:a unei instan:e specializate, toate preten:iile se examineaz8 de c8tre instan:a judec8toreasc8 de drept comun, cu excep:ia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. Jn cazul conexiunii mai multor revendic8ri, unele dintre care s;nt de competen:a instan:ei judec8tore9ti economice, iar altele de competen:a instan:ei de contencios administrativ, toate preten:iile se examineaz8 de c8tre instan:a economic8, cu excep:ia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. 3.&ndicati argumentat compertenta generala de solutionare in fiecare caz' a.plingerea cet.3ornea impotriva .otarirei Agentiei nationale pt reglementare ain energetica a ,5 privind tarifele la gezele naturale+energie electrica si termica. b.cererea lui C! de anulare a .otarirei consiliuilui superior al magistraurii din ,5 si restabilirea in functie de judecator c.pretentiile )A5oldova(cu sediul in Dincesti"&mpotriva )A Codru (cu sediul in mun.9alti dsp estituirea pagubei in legatura cu indeplinirea necorespunzatoare a obligatilor contractuale. (% Eot8r;rile (gen:iei pot fi atacate 9i contestate la departamentul politica antimonopol sii infrastructura pie:ei al #inisterului +conomiei si "eformelor 9i, ;n caz de necesitate, ;n judecat8 $conform &egii cu privire la peti:ionare%*competenta alternative C%C.+ va depune o cerere la CS# prin care va solicita rerstabilirea in functie de judecator,iar ulterior se va adresa instantei de judecata. C% In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s*a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adi-a inaintarea pretentiei catre partea adversa

&&&.Partile in procesul civil .Conditiile necesare prt a fi parte la process. 2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in proces. Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material litigios..rasaturile partilor !*sint prezumate ca subiecte ale raportului materila litigios.2*au interes juridic atit material cit si procesual.0*duc procesul din nume propriu.2*suporta c1eltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii !*capacitate procesuala*care se manifesta sub forma capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor P) din momentul nasterii si P5 din mometul constituirii.Capac de exercitiu e o conditie pt a participa personal la proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum deplin,personal drepturile si oblig procedurale in judecata.P5 dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2*calitatea procesuala*ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritul ar fi titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.)aptul daca partile in realitate sunt titulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor judiciare. 2.2)pecificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala a procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul altor persoane. "eclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin urmare se solicita apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata."eclamantul participa ca parte activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau intereselor sale legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului material litigios.+l inainteaza actiune in nume propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interes material in proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate ince1eia tranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita examinarea cauzei.(utoritatile publice nu sint participnate la raportul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr materila,fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.+le sunt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesuale care sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror drepturi sint aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor publice se aseamana in mare parte cu cea a procurorului,cu anumite deosebiri si anume procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in paracrea dr altei persoane pe orice categorie de cauze,la solicitarea partii interesate,fie din proprie initiativa.(utoritatile publice pot participa doar pe un cerc limitat de cauze care sunt expres prevazute de lege. 2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile'a"repararea prejudic Timcenco13 ani si Dodon 1* ani.b"restabilirea la locul de munca a Triboi1*ani. !%???In situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis de coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile ambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting intro legatura indisolubila intre ele.Iar .imceno in virtsa de !0 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu procesuala,si respectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi reprezentantii lui legali*parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema institutiilor curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in virsta de != ani va fi atras in instanta ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa*l introduca in asa pricina si pe Dodon de != ani.

2%In situatia data .riboi de != ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte din categoria P) cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si anume raport de munca,iar directorul 4ataman va avea calitatea de pirit. Testul 22 &.3ormele si modalitatile de aparare a drepturilor civile 1.Distingeti conceptul formei de aparare a drepturilor civile de modalitate de aparare. )orma de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpet procesual care consta dintr*un anumit tip de activitate a organelor competente,in vederea apararii unui drpt sau intees legitim al persoanei,activitate reglementata de norme juridice. #odalitatea de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpt material si constituie acele masuri de protectie care necesita a fi intreprinse in vederea apararii unui drept subiectiv incalcat sau contestat,avind drpt scop inlaturarea impedimentelor de realizare a dreptului respectiv. Deci spre deosebire de forma de aparare modalitatea de aparare reprezinta o categorie de drept material si metodele dsate sint prevazute de catre CC,pe cind forma de aparare este o categorie de drpet procesual si constituie activitatea organelor jurisdictionale care sint investite de lege cu competenta examinarii si solutionarii cauzelor civile,in vederea apararii drepturilor inculcate sau contestate ale persoanei. 2.Descrieti formele de aparare. Putem deosebi urmatoarele tipuri de forme de aparare a dreptulor si intereselor legitime judiciara,administrative,neguvernamentala,notariala si mixta. )orma judiciara reprezinta acea forma de apaarare a drepturilor si intereselor legitime ale persoanei care este realizata de catre instantele judecatoresti si reglementata de normele de procedura civila.Din punct de vedere a criteriului subiectiv aceasta forma este o activitate realizata de institutii specializate numite*instanta de judecata. )orma administrative reprezinta acea forma de aparare a drpeturilor si intereselor legitime ale persoanei care este realizata de catre autoritatile publice si reglementate de acte normative speciale.(cest tip de forma include activitatea urmatoarelor organe !.autoritatile tutlere 2.organele de stare civilas 0.alte organe administrative in competenta carora este data prin lege exminarea si solutionarea litigiilor. )orma neguvernamentatla reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoanei care este realizata de catre anumite persoane,organe sau anumite orgenizatii neguvernamentale si este reglementata de norme ce se contin in acte normative speciale.)orma neguvernamentala de aparare este realizata prin activitatea organelor nestatale,create liber si benevol de catre partile aflate in litigiu.In acest tip de organe se include activitatea urmatoarelor organe !judecata arbitrala*se infatiseaza ca o modalitate privta de solutionare a litigiului dintre parti de catre o persoana aleasa de acestea. 2comisia de conciliere 0alte organe nestatatale create prin acordul partilor aflate in litigiu si investite cu competenta de a solutiona litigiul. )orma notariala*Notarul sau alt8 persoan8 care desf89oar8 activitate notarial8, lu;nd m8surile pentru paza bunurilor succesorale, informeaz8 notarul de la locul desc1iderii succesiunii despre luarea acestor m8suri. )orma mixta*reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoeni care este realizata de catre mai multe organe,din cadru diferitor forme de aparare.

3.e puneti midalitatile de aparare. (p8rarea drepturilor civile se face prin a%"ecunoa9terea dreptului. Necesitatea aplic8rii metodei respective apare ;n cazul ;n care dreptul subiectiv al titularului este contestat, negat sau exist8 pericolul real de a fi exercitate asemenea ac:iuni. "ecunoa9terea dreptului, ca metod8 de ap8rare a drepturilor, se poate realiza pe cale judiciar8. b% "estabilirea situa:iei existente anterior ;nc8lc8rii dreptului este alt8 metod8 independent8 de ap8rare a dreptului. (ceast8 metod8 se aplic8 ;n cazurile ;n care dreptul subiectiv civil ;nc8lcat nu se stinge 9i poate fi restabilit ca rezultat al ;nl8tur8rii consecin:elor negative ale ;nc8lc8rii lui. +sen:a acestei metode de ap8rare a dreptului const8 ;n posibilitatea titularului dreptului de a suprima $;nl8tura% ac:iunile care ;nc8lc8 dreptul sau care creeaz8 pericolul ;nc8lc8rii lui. c% (p8rarea drepturilor subiective civile poate avea loc 9i prin metoda recunoa9terii nulit8:ii actului juridic. Nulitatea este o sanc:iune civil8, ;ndreptat8 ;mpotriva efectelor actului juridic civil, care este ;nc1eiat cu nerespectarea condi:iilor de valabilitate d% (p8rarea drepturilor 9i intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice se poate realiza prin intermediul declar8rii nulit8:ii actului emis de o autoritate public8. Dac8 prin emiterea de c8tre o autoritate public8 a unui act se ;ncalc8 drepturile titularilor, ace9tia sunt ;n drept s8 cear8 instan:ei de judecat8 nulitatea lui. e% Impunerea la executarea obliga:iei ;n natur8 se caracterizeaz8 prin aceea c8 debitorul este obligat, la cererea creditorului, s8 execute acea presta:ie la care s*a obligat. Presta:ia poate consta ;n a da, a face sau a nu face. (ceast8 metod8 de ap8rare a dreptului se aplic8 ;n raporturile obliga:ionale. f% (utoap8rarea ocup8 un loc aparte ;n sistemul mijloacelor de ap8rare a drepturilor subiective civile. Jn scopul autoap8r8rii, nu sunt considerate ilicite ac:iunile persoanei care ia, sustrage, distruge sau deterioreaz8 un bun sau re:ine persoana obligat8 care ar putea s8 se ascund8, sau ;nl8tur8 rezisten:a celui obligat la ac:iunea pe care acesta trebuie s*o tolereze, dac8 nu se poate ob:ine asisten:a organelor competente 9i, f8r8 o interven:ie imediat8, exist8 pericolul c8 realizarea dreptului va deveni imposibil8 sau substan:ial ;ngreuiat8 g% "epararea prejudiciilor reprezint8 acea metod8 de ap8rare a drepturilor civile ;nc8lcate, care d8 posibilitate persoanei drepturile c8reia au fost lezate s8 cear8 repararea integral8 acestora 1% Clauza penal8 reprezint8 o evaluare anticipat8 de c8tre p8r:i a prejudiciului. Stabilirea clauzei penale prin contract sau prin lege are ca scop pre;nt;mpinarea ;nc8lc8rii drepturilor civile 9i stimuleaz8 executarea obliga:iilor. De aceea clauza penal8 este nu numai mijloc de ap8rare a drepturilor civile, dar 9i mijloc de garantare a execut8rii obliga:iilor civile i% "epararea prejudiciului moral este acea metod8 de ap8rare a dreptului civil care const8 ;n obligarea persoanei care a cauzat suferin:e fizice sau psi1ice la plata unei compensa:ii b8ne9ti unei alte persoane. (plicarea metodei date de ap8rare a drepturilor civile se limiteaz8 la urm8toarele circumstan:e ;n primul r<nd, cererea de compensare a prejudiciului moral poate fi intentat8 de o persoan8 fizic8 concret8 9i ;n al doilea r<nd, prin fapta persoanei obligate la compensarea prejudiciului sunt ;nc8lcate drepturile personale nepatrimoniale. j% #etod8 specific8 de ap8rare a drepturilor civile constituie desfiin:area sau modificarea raportului juridic. Jn temeiul acestei metode de ap8rare a dreptului ;nc8lcat, titularul dreptului este ;ndrept8:it s8 solicite de la contraagentul s8u desfiin:area sau modificarea raportului juridic -% Neaplicarea de c8tre instan:a de judecat8 a actului ce contravine legii emis de o autoritate public8. Jn cazul emiterii de c8tre autoritatea public8 a actelor care contravin legii, instan:a de judecat8 nu le aplic8, c1iar dac8 declararea nulit8:ii lor nu este de competen:a sa. l% (p8rarea drepturilor civile poate avea loc 9i prin intermediul altor metode. Posibilitatea dat8 rezult8 din con:inutul articolului comentat, deoarece enumerarea metodelor nu este ex1austiv8. (stfel, prin lege pot fi prev8zute alte metode de ap8rare a drepturilor civile.

&&Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor de drept comun 1.!nuntati criteriu de atribuire a pricinilor civile in competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor de drpt comun. Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor *judeca doar in prima instanta *este generala,adica judedva toate categoriile de cauze cu exceptia celor care sint date in competenta altor instante judecatoresti *se face distinctie intre competenta ca instanta de drept comun,adica in ordinea procedurii in actiune civila si competenta ca instanta de contencios administrative,adica in ordinea procedurii contenciosului administrative Competenta jurisdictionala materiala a curtilor de apel *este speciala,adica judeca numai categoriile de cauze date in competenta lor expres si ex1austive prin lege *se face distinctia intre competenta ca instanta de dpet comun si ca instanta de contencios administrative *se face distinctia inre competenta ca instanta de fon si c instanta de apel sua recurs. Competenta jurisdictionala materiala a CS5 *judeca cauze doar ca instanta de recurs. 2.Descrieti categorille de pricini a contenciosului administrative atribuite in competenta judecatoriilor de drept comun. 5udec8toriile, ca instan:e de contencios administrativ, examineaz8 a% litigiile privind nesolu:ionarea ;n termen legal a unei cereri 9i privind legalitatea actelor administrative emise de autorit8:ile administra:iei publice din sate $comune%, ora9e, raioane, de func:ionarii publici din cadrul acestora, precum 9i de persoanele de drept privat de orice nivel, care presteaz8 servicii de interes public' b% cererile privind constatarea circumstan:elor care justific8 suspendarea activit8:ii consiliului local de nivelul ;nt;i' c% contesta:iile ;n materie electoral8, cu excep:ia celor date prin lege ;n competen:a altor instan:e judec8tore9ti' d% litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a ;ndeplini anumite acte notariale. 3.&Ndicati in fiecare caz instanta de drept comun competenta sa judece pricina cu privire la' A"contestarea refuzului notarului de a elibera certificate de mostenire legal din cauza e istentei unui testament. b"contestarea deciziei consiliului raional 9riceni c"declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii ,5 domiciliati in strainatate. Conform CPC litigiile cu privire la refuzul organelor organelor notariale de a indeplini aniumite acte notariale sunt examinate de catre judecatorii,ca instante de contencios administrativ. &a fel judecatoriile ca instante de contencios administrative examineaza litigiile privind contestarea actelor adiminstrative emise de (P&."espectiv , litigiul privind contestarea deciziei consiliului raional Criceni va fi examinat de catre judecatorie ca instanta de contencios administrativ. CPC prevede ca ca instanta de drept comun,C( judeca in prima instanta pricinile civile privind incuviintarea adoptiei da catre cetateni ai "# domiciliati in strainatate .Daca C( are competenta de a judeca litigii cu privire la incuviintarea adoptieiei,tot de competnta ei tine si declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii "# domivciliati in starinatate. &&&.obiectul probatiunei

3.1Dati defin obiect probatiunii.&dentific categor de fapte jurid care pot constitui obiect probatiunii. ,biectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au importnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui obiectul probatiunii !circumst de fapt cu caracter material juridic* aestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger "5. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic* acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si desfas1urarea normala a procesului civil. 0 faptele probatorii* care fiind stabiite sunt utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material juridic. 2 faptele de verificare. 3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol inst de judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de informare a obiectului probatunii !temeiul actiunii si obiectiilor inaintate' 2 ipoteza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. )iecare parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este facuta de parti$recalamntul in cerea de c1emare in judecata, iar piritul in referinta%, insa rolu decisiv il are inst. ,biectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr material si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei 1otarii neinteeiate. Netemeinicia 1otaririi este un temei pt casarea acesteia. 3.3Detereminati obiect probatiunii in pricinile civile cu privire la' a"dezmintirea informatiei b"repararea prejudiciului c"incasarea pens de intretinere a%1otarire cu caracter adm6penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor'existenta informatiilor'publicarea acestora'aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de persoane b%existenta contractului urmeaza a fi constata !existenta contractului' 2 executar necorespunzatoare a oblig contractuale' 0 prejudiciul' 2 legatura de cauzalitate dintre executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat' 7 vinovatia. c%prevederea legala din C) care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de mun-a. .reb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.

Test 27 &.Notiunea de drept procesual civil .obiectul si metoda de reglementare 1.1Dati definitia DPC. DPC*reprezinta o ramura autonoma de drept care cuprinde totaliatea N5 ce reglementeaza relatiile care apar intre instanta de judecata si participantii la proces in cadrul examinarii si solutionarii pricinilor civile,precum si executarea 1otaririlor judecatoresti si altor organe jurisdictionale.

1.2Determinati obicetul de reglementare a DPC si e puneti opiniile doctrinare referitor la obiectul DPC. ,bicetul de reglementare a DPC*activitatea reglementata de lege a instantei de judecata de examinare si solutionare a cauzelor civile,precum si ansamblul actiunilor procesuale ale participantilor la proces si altor subiecti a procesului civil.In litaratura de specialitate exista opinii diferita referitor la obiectul de regelematare a DPC,si anume in viziunea unor autori obicetul de reglemenatre a DPC*acitivatea regelementata de lege ce consta in initierea,derularea procesului civil,precum si finalizarea sa prin executarea silita a 1otaririi judecatoresti.Intro alta opinie*relatiile sociale ce apar intre instantele de judecata si participantii la proces in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile si executarii 1otaririlor judecatoresti.CPC prevede definitia legala a obiectului de reglementare,si anume relatiile sociale referitoare la raporturile procesuale civile ce apar la infaptuirea justitiei de catre instantele judecatoresti de drept comun si cele specializate in cadrul judecarii cauzelor in actiuni civile,precum si a altor cauze,date in competenta lor. 1.3)pecificati metoda de reglementare a DPC si e puneti opiniile doctrinare privitor la meoda de reglementare a DPC. "eferitor la metoda de reglementare a DPC in lit de spec nu exista o parere unica.Sigur este doar caracterul mixt al metodei,constituind o uniune dintre caracterul dispozitiv si cel imperativ.Prezenta instantei de judecata ca organ de stat in cadrul raportului juridic procesula civil,precum si pozitia de subordonare a participantilor la proces fata de instanta de judecata ,denota caracterul imperativ al metodei..otodata existenta principiului disponibilitatii ii atribuie si caracterul dispozitiv.Divergentele de opinii apar la stabilirea rolului dominant al celor 2 caractere.3nii autori definesc metoda re reglementare a DPC ca fiind imperativ*dispozitiva,iar altii ca fiind dispozitiv*imperativa.Particularitatile metodei !*pozitia juridica a subiectilor raportului procesual civil*subiectul obligatoriu este instnata de judecata care are un rol diriguitor.in ceea ce priveste participantii la proces acestia dispun de dr si oblig egale exercitate conform principiului contracdictorialitatii.In raporturile PC nu exista pozitii de subordonare,ci relatii bilaterale..2*continutul " proc civ*se caracterizeaza prin disponibilitate in dr a participantilor la proces imbinata cu rolul diriguitor al instantei..0*modalitatea de aparitie,modificare,si stingere a dr si oblig*specificul faptelor juridice in PC consta in aceea ca acestea de regula imbraca forma actiunilor procesuale care sunt expres prevazute de lege si se efectueaza in termene si modul prevazut de lege.+venimentele nu duc la aparitia,modif,sau stingerea dr si oblig procesuale,dar pot constitui parte componenta a faptelor juridice complexe..2*sanctiunile juridice pt neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a actelor de procedura. &&.Temeiutile si formele de participare la process a autorit.pub pt apararea drepturilor altor persoane. 2.1Descrieti temeiurile si formele de participare la process a autorit.publ. &egislatia procesual civila a "# prevede 2 forme de participare a autorit.pub. *inaintarea actiunei *depunerea concluziilor .emeiurile de inaintare a actiune sint *cererea persoanelor care considera ca lise incalca drepturile,libertatile si interesele. * indifferent de cererea persoanei incapabile sau a reprezentantului ei legal *propria initiative pt apararea drepturilor si intereselor legitime ale unui cerc nedeterminat de persoane. Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 0 temeiuri !din proprie initiative 2la cererea participantilor la process 0din oficiul instantei

(utorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea 1otaririi in prima instanta precum si in instanta de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process autorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in curs de examinare. 2.2Analizati particularitatile pozitiei procesuale a autorit.pub. in raport cu reclamantul si reprezentant. (utorit pub nu sint subiecti al raportului material litigious.+le inainteaza actiune in numele propriu dar in interesul reclamantului.Prin urmare (P au doar un interes procesual in process neavind unul material,asa ca reclamantul.In cazul in care (P inainteaza o actiune in interesele altei persoane,aceasta din urma trebuie sa fie instiintata despre pornirea procesului,urmind sa participa la process in calitate de reclamant.Daca reclamatul nu sustine actiunea (P sau nu intervinein process,instanta scoate cererea de pe rol.Daca insa (P renunta la pretentiile inaintate,reclamantul poate solicitaexaminarea cauzeiin fond cu conditia ac1itarii taxei de stat. (P care au inaintat actiune au dr.si oblig.de reclamant,cu exceptia (P este scutita de ac1itarea taxei de stat,nu pot inc1eia tranzactie de impacare,fata de (P nu poate fi inaintata o actiune reconventioanala. Deosebit de (P repezentantul actioneaza in proces in numele si interesele altor persoane si el are drepturi si obligatii prorii in proces. 2.3Determinati in fiecare caz AP>organizatia care este in drept de a porni procesul in interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea pricinii.Arg.raspunsul' a"apararea dr+consumatorilor b"decaderea din drepturile parintesti c"declararea incapacitatii cetateanului. (ctiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta judecatoreasca de catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de catre asociatiile obstesti de consumatori.&egea privind protectia drepturilor consumatorilor prevede ca ac:iunile privind protec:ia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instan:a judec8toreasc8 de c8tre consumatorii ;n9i9i sau reprezentan:ii lor legali, de c8tre autorit8:ile administra:iei publice abilitate sau de c8tre asocia:iile ob9te9ti de consumatori. Conform C) actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalat parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca (P care este in drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintesti este autoritatea tute-ara.&a fel C) prevede ca cererea privind decaderrea din drepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu participarea autorit.tutelare. In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre organelle de tutela sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea incapacitatii persoanei din cauza unei tulburari psi1ice poate fi pornit la cererea membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tutela sau curatela. &&&,epartizarea sarcinii de probatiune intre parti 1.Descrieti regula generala de repartizare a sarcinii de probatiune intre parti. Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite circumstante de fapt."epartizarea sarcinii probatiunei indica pe seama cui este pusa aceasta sarcina. Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.(stfel daca una dintre parti face o anumita afirmatie cu privire la o circumstanta de fapt,care*I justifica pretentia sau

obiectia,atunci aceasta esto obligate sa devodeasca existenta circumstantei de fapt invocate,in caz contrar faptul se va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza 1oatrirei. (stfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a participantilor la process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de probatiune se apreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelor. 2.Demonstrati rolul instantei de judecata in reclamarea probelor necesare si rolul prezumtiilor in repartizarea sarcinii de probatiune. In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol diriguitaor.+a determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea probelor,pune in discuite circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauza examinata si propune partilor sa prezinte probe suplimentare. +xista exceptii cind instanta de judecata are un rol active."olul active al instantei presupune prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei de judecataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptul ca instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care se anexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.3n alt exemplu referitoe la rolul active al instantei esta cazul in care exista date suficiente prin care se canstata tulburari psi1ice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona efectuarea unei expertiza psi1iatrice. &egea cu privire la contecios administrative prevede ca judec8torul decide primirea cererii de c1emare ;n judecat8 sau respingerea acesteia ;n termen de 0 zile de la data depunerii, ;n condi:iile Codului de procedur8 civil8.,ceea ce la fel demonstreaza rolul active al instantei de judecata. Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi anumite circumstante de fapt pe care le invoca.(stfel in cazul prezumtiilor o anumita circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar dovedirea ei este pe seama celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor generale de probatie,ceea c ear inseman ca partea in defavoarea careia se instituie prezumtia poate adduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor dovedi vice*versa.#ai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte. Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile C) care prevede ca copilul nascut din parinti casatoriti sau in timp de 0GG zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al mamei. 3n alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pt altul. 3.Determinati partea obligate sa dovedeasca circumstantele ca formeaza obiectul probatiunei in pricinile civile privind' a"repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunului(delict civil" b"dezminitirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea c"repararea prejudiciului cauzat prin e ecutarea necorespunzatoare a obligatiilor contractuele+daca piritul invoca e istenta e forta majora. Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza obiectul probatiunei in pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunurilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care nu isi executa obligatia,debitorul este tinut sa*l despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu*I este imputabila. In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea dovedirea informatiei ii va reveni reclamantului deoarece conform regulii generale fiecare parte tre sa doveseasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale.

Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a contractului,daca piritul invoca existenta circumstanetelor de forta majora ii va reveni piritului.In cazul dat exista exceptie de la regula generala, si piritul va trebui sa demontreze existenta circumstantelor de forta majora.