GIiWpra de remedu Iwmeopaiie

Rger Mrrisoii

Traducerea i adaptarea:

dr. Dorin Drago dr. Maria M~lai

Copertao Sildiu Vogal Procesare text: Dorin Drago ~~

I,ayout: Liviu Voico ltedacto~: I,iviu Voco

ROGER MORRYSON, M.D.

DESKTOP GUIDE TO KEYNOTES AND CONFIRMA TOR Y S YMPTOMS

Hahnerriann Clinic Publishing

ISBN s 973-601-068 7

CUPRNS
A Abies Canadensis Baryta Muriatica................42

Abies Nigra.........................1 Abrotanum. .......................... Aconitum...............................2 Actaea Racemosa...................5 Actaea Spicata.................... 5 Aesculus...........................6 Aethusa...............................6 Ag aricus .............................. 7 Aloe................................. 10 .............................11 Ambra Alumina..................... Grisea 13 Ammonium Carbonicum ....14 Anacardium ..................15 Anagallis..........................16 .......................... Angustura.......................117 6 Anthracinum.......... Antimonium Crudum17 Antimonium Tartaricum ....18 ............................. Apocynum Apis..........................20 Argentum Metalicum..........22 Argentum Nitricum.............23 Arnica..............................24 27 Arsenicum Album............. ................29 Arsenicutn Iodatum 33 ........................34 Arum Triphyllum Artemisia................ 34 ............................35 Asafoetida Arundo.......................... 35 Asarum..............................36 Aurum................................37
Aurum Muriaticum....... .............39 Agnus Castus........................9 AlIiurn Cepa . .......................9

Bovista.............................. 51

Befladona........................43 Bellis Perenis .....................46 Benzoic Acid.....................47 Berberis ..........................48 Bismut...............................49 Blatta orientalis.................. 50 Borax............................. 50 Bothrops.............................51

Bromium............................ 51 Bryonia............................... 53 Bufo................................. 56

c
Cactus ............................. 57 Cadmium Sulphuratum........ Caladium...................... 58 Calcarea Arsenica................ 56 Calcarea Carbonica............. 56 Calcarea Fluorica..............64 Calcarea Phosphorica..........65 Calcarea Silicata..............67 Calcarea Sulphurata............67 Calendula......................68 Camphor.............................68 Cannabis Indica...................69 Cannabis Sativa ................ 71 ........................71 Capsicum Cantharis.......................... 73 Carbo Animalis................... 74 Carbo Vegetabilis................ 75 Carbolic Acid.................... 77 Carboneum Sulphuratum ... 78 Carcinosinum.................. 78
Carduus Mariar
. . ... . , . . ... ..

Aurum MuriaticumNatr B

39

Castor Equi Caulophy Causti

87 Chelidonium Chimaphila Uinbellata ........ 88 ............89 China Officinalis....... Chininum Sulphuricum 91 Chloralum.....................92 Chlorum............................. 92 Cicuta................................. 92 Cimicifuga ......................... 93 ................................ 95 Cina..........................96 Cinnabaris................ Cistus canadensis 96 ..........................97 Clematis............................ 97 Cobaltum ................................. 98 Coca............................ 98 Cocculus..................... Coccus Cacti 100 Coffea...........................101 ........................ 102 Colchicum...................... 102 Collinsonia...................... Colocynthis 103 Conium..........................104 Corallium Rubrum............ 105 Crocus Sativus.......... .................106 Crotalus Cascavella 106 Crotalus Horridus.............107 Croton Tiglium................ 109 ........................109 Cubeba............................ 109 Cuprum ................................110 Curare.......................... Cyclamen 110 D Digitalis........................ 111 Dioscorea .........................112 Dolichos........................... 1 1 3 Drosera . ........................... 113

F Ferrum............................. 118 Ferrum Iodatum................120 Ferrum Phosphoricum........ 120 FloriumAcidum..............121 Formica Rufa................... 122 G Gambogia....................... 122 Gelsemium ....................... 123 ....................... 125 Glonoinum...................... 126 Gnaphalium Graphites.......................... 126 ...........................128 Gratiola.......................... 129 Grindelia........................ 129 Guaiacum H Hamamelis .....................130 Hekla Lava ...................... 131 Helleborus....................... 131 Helonias.......................... 132 .............................. 133 Hepar.......................... 135 Hydrophobinum Hydrastis................ 135 Hyoscyamus..................... 137 Hypericum.......................139 I Ignatia ........................... 140 Iodum. ............................. 142 Ipecacuanha...................... 143 Iris Versicolor.................... 144 J

Du1cai ............................. 114 ra.

.115

Jacaranda.......................145 Jalapa.............................145
Juglans Cinerea.................. 145 Juglans Regia.................. 145
K Kali Arsenicosum............. 145

116 Erj,
Phras

.,

. ..

16 7

Kali Bichromicum ............ 146 .....,......,..

Kali Bromatum Kali Carbonicum Kali Ferrocyanatum Kali lodatum Kali Nitricum Kali Phosphoricum Kali Sulphuricum Kalmia Kreosotum L Lac Caninum Lac Defloratum Lachesis Lactic Acid Lactuca Lathyrus Latrodectus Mactans Laurocerasus Lecithin Ledum Lemna Minor Lilium Tigrinum Lithium Carbonicum Lobelia Lycopod ium Lycopus Virginicus Lyssinum M Magnesia Carbonica Magnesia Muriatica Magnesia Phosphorica Mancinella Manganum Medorrhinum Melilotus Mephites Mercurius Mercurius Corrosivus Mercurius IodFlavus Mercurius Iod Ruber Mezereum Merc Iod Moschus

148 149 152 152 153 154 154 156 157

Murex Muriatic Acid N Naja Natrum Arsenicum Natrum Carbonicum Natrum Muriaticum Natrum Phosphoricum Natrum Sulphuricum Nitric acid Nux Moschata Nux Vomica 0 Ocimum Canum Oenanthe Oleander (Oleandru) Oleum Animate Onosmodium Opium Origanum Oxalic Acid P Paeonia Palladium Pareira brava Paris Quadrifolia Petroleum Petroselinum Phellandriurn Phosphoric Acid Phosphorus Physostigma Phytolacca Picric Acid Piper Methysticum Platinum P lumbum Podophyllum Prunus Spinosa ........ Pulsatilla Ptelea

190 190

158 160 160 164 164 164 165 165 166 166 167 168 169 170 171 174 175

191 192 193 194 199 199 202 204 206

210 210 211 211 212 212 215 215

175 176 178 179 180 180 183 184 184 186 187 187 189 189

216 217 218 218 219 220 220 221 222 226 227 228 228 229 231 232 234 234 236

Pulsatilla Pyrogenium

236 241

R Radium Bromatum ..........242 243 Ranunculus Bulbosus 244 Raphanus 244 Ratanhia 245 Rheum Rhododendron ...... ............ 245 Rhus Toxicodendron ..... ...246 Rhus Venenata ................250 Robinia........... ...... . ........ ..250 Rumex crispus ......... .......250 251 Ruta S Sabadilla...... ....... .... ..... ....252 Sabina ....... .....................253 254 Sambucus Nigra Sanguinaria............... ...... .255 Sanicula ..... . ....... ..... 256 Sarsaparilla .............. ........ 258 Scutellaria .... ...... . ..... ......258 Sesale .......... ....... ..... ........259 Selenium ......... . ..... ...........260 Senega ..... . ...... .......... ...... 261 Sepia ...... ......... ..... . ......... 262 Silica 265 Sinapis nigra............... 269 Spigelia . ..... . ............ 269 Spongia tosta 270 Scilla maritima 271 272 Stannum Staphysagria 273 Stellaria media 276 Sticta 276 Stramonium 277 Strontium 280 Strychninum 280 Sulphur 281 Sulphuric Acid 286 Symphitum ,87 Syphi linum 288

290 Tabac,um 290 Taraxacum Tarentula cubensis 291 291 Tarentula hispanica 293 Tellurium Terebinthina .. .......... ........294 294 Teucrium 295 Thea Theridion 295 296 Thlaspi T iuja .......... ....................296 Tuberculinum 298

Urtica Urens Ustilago

301 302

V Valeriana .. ............. 302 Veratrum Album, 303 Veratrum Viride 305 Verbascum 305 Viburnum 306 Viola Odorata ......... ......... 306 Viola Tricolor 306

Wyethia X Xanthoxylum

307

307

Zincum

307

Multi alti colegi au contribuit la informatiile continute in aceasta carte. Bill Gray, Louis Klein, Alphons Geukens i Ananda Zaren m-au impresionat prin precizia i soliditatea cunoasterii lor in profunzimea Materiei medica. Jonathan Shore imi este un adevarat prieten, un talentat pedagog i inteligenta lui patrunzatoare asociata unei judecati critice m-au ajutat impulsionat sa-mi canalizez fortele in hotara de a realiza aceasta lucrare. Mai presus de toti, sotia mea Nancy Herrick, a contribuit enorm atat prin sustinerea pe care mi-a acordat-o cat si propriu-zis la substanta cestei carti. M-a ajutat la adunarea datelor, la organizarea info, maliei si la editarea textului. Nu am reusit nici pe departe s scot in evidenta atat cat s-ar fi cuvenit meritul ei la realizarea acestei lucrari, deoarece gandurile, activitatea i vietile noastre se intrepatrund atat de mult incat nu pot distinse intre ele. Doresc pe aceasta cale s-mi exprim recunostinta fata de toti aceia care au contribuit la realizarea acestei carti prin sfatul lor prin activitatea editoriala George Mars, Ernest Callenbach, Judi si Steve Roubideaux, Shiraz Januwala si Greg Bedayn. Ii multumesc de asementa lui Katherine Amber pentru contributia i pentru calda ei prietenie. In cele din urma a doni in mod special s multumesc unor fiinte deosebite care mi-au marcat viata: celui mai bun prieten al meu, Phil; invalatorului meu Charles; ghidului meu spiritual, Yogi Bhajan, celor trei copii ai mei, Lym, Todd si Naomi; mamei mete, Joyce; surorilor mete, Janet, Ellie si Julie; si mai ales iubitului meu tata, acum plecat dintre noi, Martin. Roger Morrison 1993

INTRODUCERE
Scopul acestei carp este de a fi utilizata drept un ghid concis in selectarea remediului homeopatic pe baza celor mai importante simptome cheie i simptome confirmatoare (simptome care confirma alegerea remediului), find abordate remediile cele mai frecvent folosite in practica homeopatica. Am intitulat-o ghid practic deoarece locul ei este la indemana, pe biroul oricarui practician, gala s fie utilizata, in once moment in timpul consultatiei. De nenumarate on am resimtit lipsa unei astfel de carti. Acum, cand ea exista, o folosesc on de ate on doresc s confirm alegerea, intr-un anumit caz, a unui remediu si s pun intrebari pentru a descoperi simptome confirmatoare. Desi exista cateva lucraxi excelente cuprinzand simptomele cheie ale fiecarui remediu, nu am gasit nici una care sa adune efectiv laolalta cele mai importante simptome cheie si sper c aceasta carte va remedia aceasta deficienta. Sunt compilate aici informaiile esentiale despre remediile homeopatice, bazate pe cunotintele mele, dar mai ales pe notitele consistente pe care le-am luat in limp ce studiam cu George Vithoulkas. Domnul Vithoulkas ne pune acum la dispozitie o grandioasa Materia medica. Cu bate acestea, consider ca aceasta simpla, lista de simptome cheie simptome confirmatoare va ramane un instrument util in arsenalul homeopatic. Nu mi-am propus s includ toate simptomele cunoscute ale remediilor abordate, sarcina pe care si-o asuma marile enciclopedii homeopatice. nici o veritabila Materia medica nu poate fi considerat textul de fata, deoarece esenta fiecarui remediu este doar schitata in trasaturile ei esentiale. Mai degraba v pun la dispozitie o lucrare conIinand informatiile esentiale, cu valoare practica, painea si cutitul in activitatea unui homeopat. Aceasta carte este destinata a fi cat mai utila practicianului in cabinetul de consultaiii. De aceea informatiile sunt sistematizate in sectiunile mai mull sau mai putin traditionale stabilite de Hahnemann, de la Mintal" la Piele". Am preferat s plasez simptomele generale imediat dupd cele mentale, data find importanla mai mare a acestora (a simptomelor generale fata de cele particulare) in confirmarea unui anumit remediu. Am adaugat si sectiuni a canon semnificalie poate nu este at& de clara: Clinic", Simptome combinate" si Comparatii". Sectiunea cuprinde cele mai frecvente situatii clinice in care este utilizat remediul, dar cititorul trebuie s ia aminte ca diagnosticul clinic este elementul cu cea mai mica specificitate (si deci utilitate) in selectarea remediului homeopatic (care, ideal, an trebui s fie cat mai adecvat totalitatii simptomelor si caracteristicilor pacientului similimum -). III

Sectiunea Simptome combinate" conline asocieri de doua sau trei simptome care pot fi considerate indicalii puternice in alegerea unui anumit remediu, chiar daca remediul nu este renumit pentru nici unul dintre cele doua sau trei simptome luate separat. De exemplu, Cobaltum nu este un remediu major pentru lumbago si nu se numara nici printre remediile cele mai importante pentru pierderile seminale. Cu toate acestea, in cazul unui pacient care are simultan lumbago si pierderi seminale, Cobaltum devine una dintre alegerile cele mai probabile. Astfel de asocieri de doua sau trei simptome formeaza substanta acestei sectiuni. In secliunea Comparatii" am consemnat doar asemanarile dintre remediile comparate. Selectia s-a bazat pe propria mea experienta cu privire la remediile cele mai frecvent confundate cu cel discutat, fiind totodata consemnate i motivele confuziei. Simptomele sunt prezentate acordandu-li-se doua gradatii, diferentiate prin tipul de caracter tipografic folosit: ingrosat (aldin) si obisnuit. Scopul este de a distinge intre simptomele cheie si cele care sunt simple simptome confirmatoare, avand o mai mica specificitate. Un simptom cheie II definim in acest context ca fiind caracteristic pentru un anumit remediu, incat simpla lui afirmare pe un ton categoric de catre pacient trebuie s ne faca s ne gandim la remediul respectiv. De fiecare data insa, trebuie s ne straduim s alegem remediul care are o cuprindere cat mai ampla asupra cazului, evitand decizii obtuze bazate pe un singur simptom. Cu toate acestea, simptomul cheie este o informatie foarte valoroasa, adesea cruciala in decizia finala. Simptomele cheie Insirate pot fi folosite pentru a ne justifica in continuare prescripliile. Cand examinam pentru prima data un caz trebuie sa ne pastram mintea curata, libera de once prejudecali cu privire la remediul care ar trebui selectat. Totusi, odata cc ansamblul simptomelor a fost conturat, de multe on ne este de mare fobs tentativa de a confirma remediile pe care studierea cazului pare a le revela, intrebandu-1 pe pacient despre principalele simptome cheie ale acestor remedii. Practicianul poate gasi aceste simptome prin simpla parcurgere a textului oprindu-se la cele tiparite cu caractere aldine (Ingrosate) si punandu-i pacientului intrebari pentru confirmarea sau infirmarea simptomului respectiv. Semnul * a fost utilizat pentru a indica ca remediul respectiv este cel mai important din Materia medica pentru simptomul in cauza. Acest lucru poate fi valabil chiar daca acel simptom nu poate fi considerat drept unul dintre simptomele cheie pentru ace! remediu. Toate abrevierile corespund celor folosite de Kent in repertoarul sau. Asa cum a fost mentionat deja, simptomele mentionate in acest text se bazeaza in cea mai mare parte pe ceea cc am asimilat in perioada studiilor IV

mete cu George Vithoulkas. in plus am utilizat i alte surse demne de incredere. Am inclus unele simptome pe care nu a avut ocazia s le confirm prin propria mea experienta, dar a caror sursa este deasupra oricarei indoieli: Kent, Nash, Lippe. In astfel de situatii am mentionat nu numai simptomul, ci i sursa inforrnatiei sau am utilizat o formulare de tipul Multi autori mentioneaza simptomul ...". Altminteri nu am insirat simptome doar pentru simplul fapt ca sunt consemnate in vreo alta lucrare. Dimpotriva am preferat s ma limitez la cele pe care le-am intalnit la pacientii mei sau la cazurile pe care am avut ocazia s le studiez. De asemenea, nu am inclus remedii pe care le cunosc prea putin din propria mea experienta sau chiar de loc, avand despre ele doar informalii teoretice. De aceea, in mod inevitabil, aceasta lucrare este incompleta (cine oare s-ar putea lauda ca a vazut toate variantele posibile sub care se pot prezenta remediile homeopatice?) si este bine venita inipativa fiecarui practician de a face adnotari pe marginea textului. In ciuda acestui neajuns, am investit vreo sapte ani de munca in alcatuirea cestei lucrari si miam dat silinta de a include toate simptomele cheie i caracteristicile pentru care exista o documentatie solid. Once comentarii sau adaugiri din partea cititorilor sunt bine venite. N.T. S-au utilizat prescurtarile: agrav. care, in functie de context, inseamna agravare, agravat, agravata, agravati, agravate; amel. care, in functie de context, inseamna ameliorare, ameliorat, ameliorata, ameliorati, ameliorate.

SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR DIN TEXT

Caracterele normale indica un simptom frecvent intalnit sau util pentru confirmarea alegerii remediului

Caracterele Inclinate indica alte remedii importante care au acest simptom. EXTREMITATI - Spasme musculare.

Steluta arata ca este remediul cel mai important pentru acest simptom.

- Coree (Caust, Cimic).

Crampe musculare, mai ales la nivelul mainilor, picioarelor, gambelor. Degetele mani stranse in palme si inclestate in pumni. CLINIC: Astrn. Cefalee. Colici. Convulsii. Crampe. Digestive, tulburari. Encefalita.'era. Meningita. Migrena. Mioclonii nocturne. Spasme, tresariri musculare. COMPLEMENTAR Cale, SIMPTOME COMBINATE *- Astm simaladii convulsivante. Diaree si crampe la nivelul extremitatilor. COMPARATII Cic. Zinc. Bufo. Caust.

Caracterele groase indica un simptom cheie al remediului respectiv.

Alte remedii asemanatoare.

Combinatii de simptome care indica acest remediu.

Iv

ABIES CANADENSIS
Abies canadensis are un simptom cheie foarte util: senzatia ci are o carpi rece si umedi pe spate (Tub, Puls).

ABIES NIGRA Abies nigra este in principal un remediu pentru probleme gastrice: ulcere peptice, gastrite, hernie hiatala, etc. Simptomul cheie principal este senzatia ingrozitoare c are un nod In partea de sus a stomacului (in regiunea cardiei). Pacientul se simte ca si cum ar avea o piatr in epigastru sau ca si cum ar fi inghilit un ou. GASTROINTESTINAL , Senzatie de nod in epigastru, care poate fi descrisi ca si cum ar fi inghitit un on sau o piatra". - Dureri de stomac dupa ce mananca. - Probleme gastrice la pacienti in varsa. PIEPT - Probleme cardiace, in special la pacienti in varsta. CLINIC: Afecliuni cardiace. Gastrita. Hernie hiatala. Ulcer peptic. COMPARATII Nux-v.

ABROTANUM
Abrotanum este un remediu util In caz de afectare a ganglionilor urnfatici, articulatiilor si mucoaselor. Principala sa indicatie o reprezinta metastazele". Aici termenul de metastaze nu se refera la un cancer cu metastaze ci, mai degraba, la ideea c s-a produs o schimbare a localizarii sau a formei de manifestare a patologiei. De exemplu, ne gandim la Abrotanum in oreion (parotidita epidemica) cand boala se deplaseaza de la parotide la testicule sau in cazul in care dupa suprimarea unei artrite sau a unei diarei apare o afectare cardiaca. De asemenea, ne gandim la Abrotanum in cazul simptomelor care i schimba caracteristicile sau localizarea on care sunt rapid suprimate, ceea ce determina aparitia unor simptome in intregime noi. GENERALITATI Metastaze; patologia Ii schimbi forma si localizarea. - Marasm la copii i sugari. Emacierea incepe de la membrele inferioare si apoi se extinde la restul corpului. - Nou-nascuti care nu cresc in greutate; cu fata zbarcita sau hipocratica (Aeth). - Emaciere desi pofta de mancare este foarte mare. - Amel. cand are diaree (Nat-s, Zinc).

- Agrav. dupa. gripa. (Gels, Scut, Nat-sal, Influenz). - Agrav. pe vreme rece sau rece si umeda.. Ganglioni limfatici hipertrofiati s. inflamati. GASTROINTESTINAL Secretie ombilicala in special la nou-nascuti; once tip de eruplie cutanata cu localizare periombilicala la un nounascut care are apetitul mutt diminuat sau care nu reueste s ia in greutate. - Once fel de patologie sau eruptie cutanata la nivelul ombilicului. Diaree care este urmata de ameliorarea starii generale a intregului organismul (iar daca aceasta este suprimata apar simptome reumatice sau de alt tip). - Hemoroizi. Hemoroizi suprimali. - Rectoragii dup suprimarea menstrualiei. PIEPT - Infectii respiratorii dupa suprimarea unei eruptii cutanate. Afectiune cardiaca aparuta dupa suprimarea reumatismului sau a unei alte manifestaxi patologice. - Ragueala. EXTREMITATI Reumatism. Guth". Noduli reumatoizi. - Dureri reumatice agrav. la vreme rece, vreme umeda, noaptea. - Reumatism care alterneaza cu diaree sau care a apkut dup suprimarea unei diarei. Emaciere mai pronuntata sau mai precoce la nivelul membrelor inferioare decat la restul corpului (invers fala de Nat-m, Lyc). CLINIC: Artrita. Bronsita. Cardith reumatismala. Dezvoltare deficiDiaree. Guth". Hemoroizi. Infeciii ombilicale (omfalite). Infeclii respiratorii. Marasm. Parotidita. epidemica. SIMPTOME COMBINATE: Crestere deficitara sau emaciere eruptii cutanate sau secretie In nivelul ombilicului. COMPARATII Aeth. Puls. Kali-bi. Mag-c. Sil.

ACONITUM NAPELLUS
Desi Aconitum a fost folosit in trecut mai ales pentru situalii acute determinate de socuri si expunere la intemperii, Vithoulkas a fost eel din tai care 1-a utilizat in tulburari psihice de natura, cronica, cum an fi fobii adanc inradacinate, atacuri de panica si nevroze anxioase. La Aconitum tulbuthrile (fie star de anxietate, fie situatii patologice acute) survin brusc i au o mare intensitate. Mat problemele acute, cat si tulbura.rile psihice cronice sunt insotite eel mai adesea de o mare anxietate si de o frica de moarte teribila, coplesitoare. In unele cazuri, aceasta frica se amplifica pana la presentimentul sau certitudinea mortii iminente. Uneori pacientul chiar prezice cu exactitate varsta sau data la care va muri. Situatiile acute in care este indicat Aconitum constau de obicei dintrun proces inflamator care evolueaza foarte rapid si care poate cuprinde aproape once organ, declansat la scurta vreme (uneori doar cateva ore sau chiar minute) dup ce pacientul a fost expus la \Tani sau a trecut printr-un 2

eveniment inspaimantator on un soc puternic. in inflamaliile acute grave frica poate s fie intensa, in situatii mai putin dramatice insa, ea poate fi complet absenta. Bolile acute pot s fie de o neobisnuita violenta, uneori chiar cu potential letal. Cazurile de infectie sau inflamatie in care este indicat Aconitum rareori ajung pana la stadiul de supuratie. Dupa producerea unui eveniment violent sau inspaimantator (cum ar fi un cutremur on un accident de masina), adesea trebuie administrat intai Aconitum, chiar dac mai tarziu va fi nevoie de un alt remediu mai specific. Aconitum poate elibera fiinta pacientului de povara unui soc on a unui eveniment terifiant pastrath de ani de zile undeva in profunzimile trupului sau mintii pacientului. De obicei Aconitum trebuie dat in potente inalte, cum ar fi 50M sau CM, corespunzatoare intensitatii deosebite a simptomelor. Aceasta regula nu se aplica ins5, in cazul problemelor mai putin grave. MENTAL - Fria teribili de moarte. "- Simte c moartea este iminenti. Prezice sau are ideea fixa c moartea se va produce intr-un anumit moment. *- Presentimentul mortii" (Arg- N, Agn). - Fric sau fobie (de): "Claustrofobie. "Teama de a fi in mijlocul unei mase de oameni sau Intr-o camer5, aglomerati. " Cutremure. Agorafobie. Avioane. Boli de inima. Fantome. Vesti rele sau nefericite. - Atacuri de panica cu episoade repetate in care este coplesit de o teribila frica de moarte, este convins de iminenta mortii, in ochi i se citeste groaza, are palpitatii puternice sau chiar violente, fata congestionata si sete de aer. "- Sari de anxietate dupa un eveniment infricolator, cum ar fi un accident de masina, un cutremur de pamant etc. - Neliniste. - Dupa ce a suferit un soc, incepe s aiba atacuri de 'panica, acestea se produc seara sau imediat dupa ce a adormit. Se trezeste dupa o ora sau doua de somn inspaimantat. - Fric in timpul travaliului, se teme c va muri. - Anxietate pentru soarta celorlalti. - Dorinta de companie. innebunit de durere, simte imperios nevoia ca durerea s-i fie alinata, cat mai urgent. GENERALITATI - Oameni robusti, pletorici, plini de vitalitate. *- Tulburarile incep dupa o spaima puternica sau dupa un eveniment Socat, inspaimantat imediat socant, care a survenit cu brutalitate. ;WO un traumatism, expunere la intemperii sau accidente. - Simptomele survin brusc (Bell). - Agrav. dup5 expunerea la vant, mai ales un vant rece, uscat; de la caldura, dupa depasirea fazei de debut (inclusiv simptomele mentale). - Dureri intense, care il pot face s strige de durere. Agitalie. Nu poate sta CAP - Vertij, mai ales dupa o spaima sau un soc. Vertij sau lesin cand se ridica sau st in picioare. - Cefalee severa in timpul febrei, din cauza expunerii la intemperii, cu febra inalta i senzatie de caldura intensa sau arsur in nari. 3

OCHI - Conjunctivita dupa expunere la intemperii, inflamatie cu secrelie apoasa abundente. - Fotofobie. - Remediu de stare acuta pentru leziuni sau corpi straini la nivelul ochilor. - Orbire brusca dupa o spaima sau un soc. URECHE - Okra medie care debuteaza brusc (adesea dupa o expunere La intemperii), cu durere intensa si febra inalta (Bell). - Urechile au culoarea rosu aprins. FATA - Un obraz este !sop, celalalt este palid (Cham). - Se aprinde la fata. - Fala Ii transpira numai la locul de contact cu perna. Nevralgie faciala, adesea cu dureri insuportabile, agravati de expunerea la vant. Senzatie de amorteala pe o singura parte. - Paralizie faciala dupa expunerea la intemperii. - Fata imbujorata, pletorica; congestie faciala. OROFARINGE - Gust amar in guilt, numai apa are gust normal. - ti simte gura si limba amortite. Uscaciune, mai ales pe mijlocul limbii. - Durere de dinli dupa expunerea la frig. - Faringe, amigdale inflamate, cu mucoase intens eritematoase, cu ...tie de arSUr a, adesea dupa o expunere la intemperii. GASTROINTESTINAL - Sete intensa, de obicei prefers bauturi reci. - Ii place pestele. Aversiune pentru anghinare. Gastrita dup ce, supraincalzit fiind, bea o bautura rece. - Dureri periombilicale. mai ales in timpul scaunului, care pot sa iradieze in piept. - Hepatith acuta. UROGENITAL "- Retentie de urinal la nou-niscuti i mame imediat dupa nastere. "- Util pentru femei in timpul travaliului, mai ales and sunt absolut convinse cal vor muri. - Orhita.. - Hemoragie uterina. PIEPT Principalul remediu pentru stadiile initiale ale crupului (ale laringitei, in general). - Pneumonie cu instalare brutala, stare de agitatie marcata, fric si dispnee, agrav. cand sta culcat pe partea stanga. Adesea prezinta hemoptizie cu sputa rosie ca cireasa" (ciresie). - Angina sau infarct miocardic acut cu senzatie de amorteala in bratul sting (Cact, Rhus-t etc.). - Palpitatii, tahicardie. - Palpitaiii si senzatii de pulsatie in tot corpul dupa o spaima. - Caldura in piept sau senzatie de fie, bere". EXTREMITATI - Artrita instalata brusc, mai ales dup o expunere la intemperii. - Amorlealsi slabiciune in bratul stang in relalie cu o boala de inima. Senzatie de amorteal si paralizie. STARI ACUTE - In fazele precoce ale inflamatiilor acute: infectii respiratorii, gripa, pneumonie, amigdalita, otita, infectii urinare, hepatita, conjunctivita, artrita acuta etc. - Eruptii cutanate, exanteme (pojar, in general once tip de rozeola etc.). - Tulburarile incep brusc, sunt de o mare intensitate si sunt adesea insotite de dureri puternice. - Pusee brutale de caldura i febra alterneaza cu frisoane, fata rosie, cuprinsa de valuri de caldura, mioz, agitalie, sete cu preferinta pentru bauturi reci, extremitati 4

reci i , adesea, o mare anxietate i frica de moarte. - Infarct miocardic cu durere in piept severa, durere iradiata i amorteala in bratul stang, frica de moarte covarsitoare (Cact, Am). - Paralizie faciala de tip Bell. - Accident vascular cerebral. - Traumatisme Si urmarile lor. CLINIC: Accident vascular cerebral. Amauroza. Amigdalita. Angina pectorala. Anxietate, nevroza anxioasa. Aritmii. Cefalee. Cistita. Conjunctivita. Crup. Dureri de dinti. Faringita. Fotofobie. Gastrit5,. Gripa. Hemoragie uterina. Hepatita. Infarct miocardic. Infectii ale tractului respirator superior. Nevralgii (inclusiv faciala). Orhita. Otita medie. Panica, atacuri de panica. Paralizie de tip Bell. Pneumonie. Raceala. Rani si traumatisme. Reumatism. Retentie de urina.. soc. Travaliu. Vert* COMPLEMENTARE Sulph. Am. Coff. COMPARATII Bell - Stan i acute violente, brutale, febra, inalta, pulsatii in tot corpul, fata aprinsa, la pacienti robusti, pletorici. Totusi la Belladona nu apare setea, simptomele sunt preponderent pe partea dreapta., Ii lipseste anxietatea i agitatia, pupilele sunt mai adesea dilatate. Phos - Mare frica de moarte cu dorinta de companie, atacuri de panic agravare pe inserat, anxietate pentru soarta celorlalti, sete, dorinta de peste; in cadrul unei pneumonii simptomele sunt similare. Stram - Tulburari anxioase dupa un soc sau un eveniment terifiant, frica de moarte, claustrofobie, frica de Intuneric, se trezeste din somn infricosat. Op - Tulburari dupa o spaima, febra, fata aprinsa, delir, accidente vasculare cerebrate. Sulph. Rhus-t. Ferr-p. Ars. Bry.

ACTEA RACEMOSA
(vezi Cimicifuga)

ACTEA SPICATA
Actea Spicata este un remediu la care ne gandim in caz de manifestari reumatice la nivelul articulatiilor midi ale mainii sau in articulatia pumnului (Caul, Caust). EXTREMITATI - Dureri articulare: maini, pumni, degete, glezne picioare. - Dureri i tumefactii articulare agrav. la eforturi sau solicitari minime. - Durere agrav. de atingere. COMPARATII Caust. Caul. Guai.

AESCULUS
Aescuius a fost folosit in primul rand in tratamentul hemoroizilor si al congestiilor venoase generalizate. Are de asemenea efecte importante in suferinte articulare ale coloanei vertebrate si ale centurii pelviene precum si in sciatica. GENERALITATI - Dilatatii, distensii venoase sau varice, dar . numai la nivelul rectului ci si la nivelul faringelui, esofagului, ochilor, etc. RECT - Hemoroizi, congestionati, de culoare rosie-violacee. *- Durere cu senzatia el rectul este plin cu ace" (Coll). "- Durere care iradiazi in solduri dar mai ales la nivelul regiunii sacroiliace. - Dureri ascutite care iradiazi ascendent de la rect pana in regiunea lombara. - Hemoroizi asociati en dureri de spate. - Dureri rectale care persista cateva ore dupa defecatie (Rat, Paeon). - Dureri agrav. cand sta in picioare, cand se sterge dupa defecatie. - Hemoroizi in timpul sarcinii. - Constipatie. Scaun cu consistenta crescuta. SPATE , Suferinte articulare Cu dureri la nivelul sacrului si articulatiilor sacro-iliace. Dureri lombo-sacrate. - Dureri de spate agrav. la aplecare, agrav. and se ridici din pozitia aplecat sau cand se ridica de pe scaun. - Sciatica. - Spondilita anchilozanta. Coloana vertebrala anchilozata. CLINIC: Articulare, suferinte (artrite, artroze). Constipatie. Hemoroizi. Sciatica. Spate, dureri de. Spondilita anchilozanta. Vance si congestii venoase. SIMPTOME COMBINATE: Dureri de spate sau sciatica fi hemoroizi. COMPARATII Coll. Rat. Paeon. Aloe. Nux-v. Sulph. Ham.

AETHUSA
Aethusa s-a dovedit a fi folositoare in tulburari severe acute insolite de stare de prostratie marcata sau chiar stupoare. Actiunea remediului se concentreaza in principal asupra tractului intestinal. Vithoulkas a caracterizat pacientul Aethusa ca find rezervat, retinut, introvertit, dar launtric cu train i emotionale puternice. MENTAL - Persoana rezervata, dar cu train i launtrice intense; singuratica. "- Ii dedica intreaga viati animalelor si devine foarte atasat de animalele pe care le creste. Aduna si aduna animate de cask ajungand 6

si aibi un numAr foarte mare. - Ii este frica s adoarma de teama ca nu se va mai trezi niciodata". Teama de interventii chirurgicale. - Ii vorbeste singur cu voce tare. GENERALITATI - Afectiuni acute severe cu voma, diaree si stare de prostratie extrema', in special la nou-niscuti. - Tulburari ale somnului; se trezeste frecvent cu dispnee si trebuie s deschida fereastra (Lach, Acon, Grind). CAP - Facies hipocratic, chiar si la copii. Fah zbarcita, ridata, cu aspect imbatranit. - Eruptii cutanate pe varful nasului (Caust). Leziuni herpetice ale fetei. - Otoree. GASTROINTESTINAL - Intoleranti pentru lapte. Copilul vomita fragmente marl de lapte inchegat; diaree provocata de ingestia de lapte (Nat-c, Lac-d, Sil). - Episoade severe de varsaturi si diaree urmate de deshidratare. - Absenta setei. PIELE - Tendinta la eruptii si herpes. CLINIC: Bronsita. Diaree. Eczema. Gastrita. Gastroenteria. Herpes. Intoleranta la lactoza. Otoree. COMPLEMENTARE Calc. COMPARATII Nat-c. Nat-m. Ars. Mag-c.

AGARICUS
Agaricus este in special un remediu neurologic adecvat pacientilor care au manifestari musculare de tip spastic: secuse, zvacnituri, tresariri, spasme si chiar convulsii. Poate fi indicat in scleroza multipla, neuromiopatii, epilepsie, coree precum si in multe alte tulburari neurologice minore cum ar fi paralizia Bell. In majoritatea situatiilor intalnim o tendinta marcata la secuse spasmodice. Mai este util in dureri lombosacrate, sciatica si tulburari alergice. Starea mentala a lui Agaricus este caracterizata atat de anxietate cat si de emotie. Pacientul poate fi dependent si temator. Adesea are ganduri morbide legate de viat5. i sanatate ceea ce duce la o intensa frica de cancer, simptom frecvent intalnit la acest remediu. De asemenea a fost confirmat un simptom aflat la polul opus: neinfricarea. Mai pot apare emotii intense, uneori cu exacerbare nocturna (poetic in timpul noptii"), intensitatea acestora mergand chiar pana la star de extaz. Au fost semnalate multe tipuri iluzii la pacientii Agaricus. MENTAL "- Fria de cancer, mergand panA la cote extreme. - Anxietate legati de sinfitate; probleme insignifiante de sana,tate sunt mult exagerate, ceea ce-i provoaca o imensa frica si disperare. - Stiri de 7

exaltare emotionala mergand uneori pink' la extaz. Simturi acutizate pada aproape de nivelul supranatural. - Stare poetica in cursul noptii". - Dependent de medicul curant; 11 solicita frecvent pe medic. Simptomele mentale alterneaza cu cele fizice. Multe forme bizare de iluzii au fost vindecate cu acest remediu. Secuse musculare sau spasme la nivelul GENERALITATI oricarei grupe musculare. - Agrav. inainte de furtuna. - Agrav. de contactul sexual. - Simptomele pot apare in diagonala, de exemplu afectarea genunchiului drept si a umarului stang. - Durere disproportionat de mare fala de gradul de afectare patologica din plan fizic; durere discordanta, a carei cauza nu poate fi depistata prin teste i determinari objective. - Tensiune musculara generalizata sau localizata. NEUROLOGIC - Extremitati greoaie, neindemanatice. Ataxie. - Coree agrav. de actul sexual, amel. de somn. - Nevralgie. Sciatica. - Tulburari neurologice degenerative. - Ticuri faciale. Paralizie Bell. CAP - Spasme ale pleoapelor sau ale fetei, agrav. inainte de furtuna. Febra de fin, asociata mai ales cu prurit in urechi si la nivelul boltei palatine. - Grimase la nivelul gurii, mai ales cand incepe s vorbeasca. - Urechi de culoare rosu aprins si adesea cu prurit accentuat. - Pete reci (senzatie de rece pe zone mici, circumscrise) la nivelul capului. GENITAL - Uretrita. Dorinta sexuala crescuth sau masturbare dimineata la trezire. SPATE - Forme severe de sciatica si dureri lombosacrate. *k- Dureri de spate mult agravate de pozitia sezand si amel. in clinostatism (Am-m, Arg-m). - Senzatii de curent electric la nivelul spatelui. EXTREMITATI - Neindemfinare, stangacie la nivelul bratelor si picioarelor. - Spasme, tremor si fasciculatii ale tuturor muschilor. - Tensiune musculara. Spasme musculare. Degeraturi sau pete reci (senzatie de rece pe zone mici, circumscrise), in special la picioare. - Senzatie de ace reci sau fierbinti. CLINIC: Alergie. Anxietate. Bell, paralizie. Convulsii. Coree. Degeraturi. Delir. Depresie. Fasciculatii. Fobice, tulbura.ri. Lombosacrate, dureri. Neuromiopatie. Nevralgie. Parestezie. Sciatica. Scleroza multipla. Secuse musculare. Tremor. COMPARATII Nit-ac frica extrema pentru sana.tate, cheama frecvent doctorul, neincrezator and i se aduc dovezi ca este sanatos. Arg-n - anxietate pentru sanatate, dependenta, simptome neurologice, ataxie, secuse musculare. Zinc. Rhus-t. Ars. Cupr.

AGNUS CASTUS
Agnus castus este folosit in principal in sari de colaps sau de prabusire, degradare fiziologica care apar dupa abuzul de alcool, droguri sau activitate sexuala peste masura. Pacientul Ii dii seama ca sanatatea i-a fost ruinata de aceste excese si este cuprins de o mare anxietate si de depresie. La producerea colapsului contribuie atat prabusirea psiho-mentali (depresia nervoasa) cat si disfuncIia sau epuizarea sexuala. In lucrarile homeopatice este frecvent descrisa situatia barbatului ultraexperimentat, care se dovedeste insa impotent cu proaspata i tanara lui solie. MENTAL - Anxietate intensa i disperare legate de sinatate. - Disperat i anxios, mai ales legat de sanatatea sa sau de impotenta. - Presentimentul mortii; prezice data mortii sau o simte ca fiind iminenta. - Fria de moarte. - Minte greoaie si memorie slaba. Apatie. PIEPT - Absenla sau disparitia lactatiei la femei dupa, nastere, mai ales daca sunt asociate i simptomele mentale de mai sus. GENITAL "- Temperatura scazuta, raceala a organelor genitale. - ImpotentA, desi de multe on are sari intense de excitare sexuala ca si fantezii cu acest subiect (Calad, Sel). - Impotenta, nu poate mentine erectia in timpul actului sexual. - Impotenta dupii episoade repetate de gonoree. - Impotentii cu secretie uretrala cronica.. - Pierderea apetitului sexual la persoane care au facut anterior excese in activitatea sexuala. - Ejaculare prematura.. - Leucoree. CLINIC: Agalactie. Anxietate. Depresie. Ejaculare prematura.. Impotenta.. Leucoree. Sexuala, disfunctie - cu pierderea libidoului. Uretrita. COMPARATII Calad - impotenta cu stare de excitatie sexuala, raceala organelor genitale, penis complet flasc. Set. Lye. Fl-ac. Onos.

ALLIUM CEPA
AlIlium cepa este un remediu indicat mai ales in coriza, atat in cea de etiologie alergicii cat si in cea infectioasa. Trebuie mentionat cii utilizarea folosirea nejustificata, fara discernamant a acestui remediu in raceli banale (guturaiuri) poate determina suprimarea acestor manifesari minore urmat5 insa de declansarea unor crize acute de astm sau a unor infectii severe in zona gatului (faringo-amigdaliana). Acest remediu poate vindeca pana la o treime din rinitele acute alergice (febre de fan), efectul 9

mentinandu-se eel putin pe durata sezonului in curs. 0 vindecare cornpieta ins necesita un remediu cu actiune profunda care va fi administrat dupa remiterea fazei acute. (Nota: la pacientii care au coriza de tip Allium cepa excoria-tia perinazala este adesea mai redusa decat ne-am astepta). GENERALITATI - Agrav. in camere calde. - Amel. in aer deschis. CAP "- Cefalee in timpul corizei; agrav. in camere calde, amel. in aer deschis. "- Cefalee agrav. la inchiderea ochilor. Dureri nevralgice cu traiect filiform (senzatie de fir dureros). OCHI *- Lacrimare profuzi neiritanta cu rinoree iritanta si excorianta (in opozilie cu Euphr). NAS - Coriza Cu rinoree iritanta care produce excoriatii ale nasului si buzei superioare. "- Rinoree apoasa abundenta, curge ca la robinet". Pacientul Ii indeasa batista in nari pentru a opri curgerea. Febra de fan, agrav. de flori, in camere calde, pe partea stanga (nara stanga), dupa-amiaza tarziu sau seara; amel. in aer liber. - Polipi nazali. GAT - Durerea severa insotita de tendinta constanta de a inghiti care apare dupa suprimarea corizei cu Allium cepa este antidotata de Mercurius corrosivus. Rasueala, iritatie, dureri cu senzatie de carne vie In gat. - h timpul tusei are dureri de mare intensitate la nivelui laringelui cu senzatia de sfaliere. GASTROINTESTINAL - Ii place ceapa. - Nu ii plac castravetii. PIEPT Bronsitele severe sau crizele de astm care apar dup suprimarea corizei cu Allium cepa raspund adesea la Phosphorus. - Racelile se extind rapid spre tractul respirator inferior, cuprinzand laringele, traheea si bronhiile (racelile coboara in piept). EXTREMITATI - Nevralgii sau dureri fantoma. (dureri cu localizare aparenta la nivelul segmentului care a fost amputat) dupa o amputatie (Hyper, Am-m, Staph). CLINIC: Alergii. Cefalee. Conjunctivite. Infectii de tract respirator superior. Nevralgie. Otita medic. Polipi nazali. Raceli. Tuse. Tuse convulsiva. COMPLEMENTARE Puls. Phos. Thuj. COMPARATII Sabad. Euphr. Wyeth. Arund. Sin-n.

ALOE
Principala sfera de acliune a remediului Aloe o reprezinta tulburaTile intestinale (gastroenterite, colite,'etc.) si rectale. Intereseaza de asemenea musculatura neteda a venelor, producand congestie venoasa pasiva (staza) In multe regiuni.

10

GENERALITATI - Calduros i agrav. de caldura. Amel. de rece si in special de aplicatii reci. CAP - Cefalee amel. de aplicatii reci. - Cefalee congestiva severa agrav. de caldura. - Cefalee care alterneaza cu dureri lombosacrate, hemoroizi sau diaree. ABDOMEN - Senzatie de congestie i caldura la nivelul ficatului. - Dureri abdominale inainte de defecatie sau care declanseaza reflexul de defecatie. - Borborisme i distensie abdominala. RECT - Diaree cu aparitia brusca a unei nevoi imperioase de defecatie, in special dimineata, care 11 obligi pe pacient si sari din pat si sa dea fuga la toaleti (Sulph). - Dorinti imperioasi de defecatie la 5 dimineata (Sulph). - Eliminare involuntari de scaun, mai ales atunci and elimina gaze. Trebuie sa se concentreze pentru a evita accidentele" de acest gen. - Diaree agrav. dupa ce mananca scoici (Lyc), agrav. daca bea bere (Sulph, Kali-bi). - Diaree alternand cu hemoroizi. - Scaune acoperite cu mucus sau amestecate cu fragmente gelatinoase. - Scaun amestecat cu gaze, la evacuarea caruia se produce un zgomot ca si cum ar improsca sau ar bolborosi ceva. - Pierdere involuntar sau inconstienta de scaun (mai ales atunci cand encoprezisul are mai degraba cauze fizice decal emotionale). - Hemoroizi intens congestionati. Hemoroizi ca "un ciorchine de struguri". - Hemoroizi amel. de bale rece. - Flatus, eliminare de gaze. Eliminare de gaze cu senzatie de fierbinteala locala. SPATE - Episoade de dureri lombosacrate care alterneaza, cu episoade de acutizare a suferintei hemoroidale sau cu episoade de cefalee (Aesc). SOMN - Viseaza ca are scaun sau ca se scapa pe el si ii murdareste lenj eni a. CLINIC: Cefalee. Diaree - enterite infectioase, colite. Encopresis. Hemoroizi. Hepatita. Intestinala, boala inflamatorie. Lombosacrate, dureri. COMPLEMENTARE Sulph. Sep. Kali-bi. COMPARATII Sulph - diaree cu dorinta imperioasa de defecatie la 5 dimineata. Diaree agrav. de bere, amel. la rece. Podo. Nat-, Aesc.

ALUMINA
Patologia la Alumina se centreaza mai ales pe sistemul nervos, atat cel central cat si cel periferic. Transmiterea impulsurilor nervoase este marcata de o pronuntata incetineala i confuzie. Aceasta se poate reflecta in simple tulburari de peristaltica, cum ar fi bine cunoscuta constipatie a lui Alumina, determinata de o accentuata deprimare a activitalii nervilor care 11

inerveaza rectul. In star mai avansate, apar tulburari neurologice nete, cum ar fi scleroza multipla, miopatii, ataxie, paralizii de diverse cauze. In alte cazuri patologia se exprima la nivel mental, prin incetineala proceselor cognitive, lentoarea ideatiei, stare de confuzie, de obnubilare, senzatia de pierdere a identitatii, senzatia ca totul este neclar i nedefinit, mergand pana la perturbari mentale severe. In cazuri avansate se poate ajunge pana la dementa, ca in maladia Alzheimer, sau pana la boll cerebrovasculare. MENTAL - Minte greoaie, inceata; la inceput pacientul este pur si simplu distrat, are probleme Cu memoria si se concentreaza cu dificultate. - Rispunde la intrebiri cu o mare incetineali iar replicile pe care le di sunt neclare, imprecise si confuze. "- Nu poate fi gribit; nu suporti si fie gribit, graba este chinuitoare pentru el, II vliguieste. - Mintea inceata, tulbure, greoaie dimineata la trezire. *- Dezorientare si pierdere a identitatii: Cand vorbeste nu-si di seama daci vorbele sunt rostite de el sau de altcineva." - Teami de cutite sau de sange, de nebunie, de gandaci. Impulsul de a ucide pe altii sau de a se sinucide Cu un cuiit sau impulsuri care apar la vederea unui cutit. - Impulsuri care apar pe un fond de slabiciune a minii. - In timpul consultatiei gaseste cu dificultate raspunsul la intrebari, chinuindu-se din rasputeri and trebuie s raspunda chiar si la intrebarile cele mai simple. - Disperat a nu se va mai insanatosi. GENERALITATI - Agrav. dimineata la trezire. - Usciciune a tuturor mucoaselor. "agrav. dupi ingestie de cartofi. - Agrav. la caldura. - Raceli frecvente. CAP - Ameteali, agrav. and inchide ochii (ca in leziunile de la nivelul cordoanelor posterioare ale maduvei spinarii); agrav. dimineata, amel. la micul dejun, agrav. and sta in picioare, lesina and sta in picioare. - Pe fata are o senzatie de strangere usoara, superficiala, ca cum ar avea o panza de paianjen (sau albus de ou uscat) (Graph). STOMAC "- Aversiune pentru si agrav. dupa cartofi. - Doreste s manance alimente uscate, de exemplu orez uscat, lucru en totul neobisnuit tinand cont de starea permanenta de usaciune a mucoaselor. - Doreste s manance lucruri nedigerabile (de exemplu pamant sau carbune). RECT Constipatie sever, de obicei Uri senzatie de scaun. "- Constipatie cu eliminare atit de dificili luck pacientul trebuie s evacueze cu degetele materiile fecale din rect. - Constipatie in timpul sarcinii, cu o pronuntati stare de usciciune a rectului. - Constipatie cu scaun moale. - Constipatie la nou-nascuti. UROGENITAL - Eliminarea urinei este incetinita, agrav. dimineata. - Nu poate sa urineze decat in timpul scaunului. 12

EXTREMITATI - Greutate in membre evoluand progresiv citre paralizie. Paralizie progresiva care incepe de la extremitatile inferioare. - Transmitere lenta a impulsurilor nervoase: daca pacientul este intepat cu un ac, dureaza aproape o secunda pana cand reactioneaza. Reumatism, agrav. noaptea, amel. la miscare. PIELE - Mancarime pe piele fara vreo eruptie vizibila, care il face sa se scarpine pana cand incepe sa sangereze. CLINIC: Alzheimer, maladia. Ameteala. Ataxie. Constipatie. Dementa. Depresie. Eczema. Impactare a materiilor fecale (ocluzie intestinala prin bolus de materii fecale uscate). Miopatie. Paralizie. Parkinson, boala. Retentie de urina. Scleroza multipla. Vertij. COMPLEMENTARE Bry. Ferr. COMPARATII Hell - Vorbeste lent, raspunde cu incetineala la intrebad, morocanos, prost dispus si deprimat, memorie slaba. Cocc. Graph. Nux-m. Op.

AMBRA GRISEA
Ambra grisea a fost utilizata in special in tulburari mentale emotionale. In primele faze ale tulburarilor exista o importanta introversiune i timiditate, pentru ca in fazele mai avansate s se produca o degradarea functiilor intelectuale simultan cu o marcata tendinta de a verbaliza: pacientul are un comportament prostesc si vorbeste fr incetare. A fost folosit mai ales in cazuri de senilitate cu alterare a functiilor mentale. MENTAL - Senilitate. Senilitate prematura. (Alum, Bar-c, Plb, Sec). *- Pune intrebari, dar, Var a mai asteapti raspunsul, continua sa vorbeasca despre cu totul altceva. - Vorbarie prosteasci, Ora cap si coada.. - Nu Ii place compania, mai ales cand sunt persoane straine. Timiditate marcata.. "- Nu suporta sa fie cineva de fall' atunci cand elimina scaunul (nu poate defeca sau urina in prezenta asistentei medicale sau daca mai este cineva in aceeasi camera sau chiar si in alta camera a aceluiasi apartament - trebuie sa fie singur in casa pentru putea face nevoile; de aceea nu poate folosi o toaleta publica). - Este foarte sensibil la zgomote i muzica. - Isterie. Depresie. Anxietate. GENERALITATI - Agrav. la zgomot si muzica. Agrav. in prezenta altor persoane sau cand participa sau asculta o conversatie. Conversatiile 11 fac s fie agitat, emotionat i sa nu poate dormi sau ii genereaza chiar simptome fizice cum an fi tusea. - Agrav. in pozitia culcat. CAP - Vertij la varstnici. - Chiste sau formatiuni tumorale, excrescente sub limba. 13

GASTROINTESTINAL - Constipatie. - Cand e pe punctul de a elimi' dac are impresia ca II observa na scaunul sau chiar si urina se inhibit cineva. UROGENITAL - Metroragie, agrav. daca elimina un scaun mai dur, agrav. dupa efort. - Prurit genital. PIEPT - Tuse declansata cand asculta muzica, agrav. daca vorbeste sau citeste cu voce tare. - Tuse uscata, spasmodica, Tuse urmatA de eructatii (Sang). CLINIC: Constipatie. Dementa presenila. Metroragie. Senilitate. Tuse. COMPARATII Bar,. Nat-m. Mere.

AMM 1 NIUM CARBONICUM

Practicianul homeopat este adesea dezamagit de acest remediu deoarece, in timp ce majoritatea remediilor sunt sub-reprezentate in repertoar, Ammonium Carbonicum pare s fie supra-reprezentat. Este mentionat la foarte multe rubrici din repertoar iar in literatura sunt descrise multe simptome cheie pentru prescrierea lui si Cu toate acestea este greu de diagnosticat. Cu ceva ani in urma m-am confruntat cu un caz de sindrom de oboseala cronica, al carui tablou clinic era identic cu al unui caz mentionat de Kent in Lectures on Homeopha tic Materia Medica" (Prelegeri de Materia Medica homeopatica"). De atunci incoace, am folosit acest remediu si s-a dovedit a fi foarte util in cazuri de oboseala cronica sau boli cardiace aflate in pragul unei decompensari congestive, principala acuza find scaderea marcata a tolerantei la efort, incapacitatea de a realiza once activitate, epuizarea. La o intalnire a Centrului National de Homeopatie din 1992, Michael Carlston din Santa Rosa, California, a prezentat mai multe cazuri de pacienti la care tabloul simptomatic includea o diminuare a intelectului, cu ideaie dificila, lenta, greoaie, manifestari de sinuzita sau rinita si o tendinla marcata de a clipi frecvent din pleoape. Este indicat in suferintele cardiace si respiratorii cu evolutie spre decompensare, in febra de fan, in epistaxis. GENERALITATI Gandire lenta, dificila. Absorbit de ganduri (distrat, neatent). Slabiciune si epuizare. Toleranta redusa la efort: cand merge si mai ales cand trebuie s urce o panta. Agrav. in timpul menstruatiei. - Friguros si agrav. de vremea rece sau rece si umeda. - Are aversiune i este agrav. de baie. - Mufti autori II recomanda in scarlatina. CAP - Epistaxis, agrav. daca se spala pe fata (Arn). - Febra de fan; stranuta noaptea sau dimineata la trezire. Sinuzite si obstruciii nazale agrav. In timpul menstruatiei. - Obstructie sau congestie nazala, agrav. noaptea in 14

timpul sornnului, in timpul menstrualiei. - Durere de dinti. - Clipeste din ochi. - Faringite, ulceratii ale gatului. A vindecat cazuri de difterie. UROGENITAL Dismenoree. - Fluxul menstrual redus cantitativ. PIEPT - Senzatie de oboseala i apasare in piept. Dispnee la efort. - Tuse uscata noaptea. Tuse cronica productiva'. - Tuse persistenta dupa un episod de gripa. - Edem pulmonar. Palpitatii agrav. de efort. - Angina pectorala. Alergii. Bronsite. Edem pulmonar. EpistaAis. Faringith. Hemoroizi. Insuficienta cardiaca" congestiva. Oboseala cronica, sindrom de. Rinita. Scarlatina. Sinuzita. SIMPTOME COMBINATE Boala' cardiaca i probleme tiroidiene (Lycop). COMPARATH Stann. Laur. Calc. Mag-c.

ANACARDIUM
Descrierile existente in literatura homeopatica contureaza o personalitate cu tulburari psihice severe. Ele reprezinta ins doar stadiul final al unui proces care parcurge mai multe etape intermediare iar Anacardium poate fi indicat in fiecare dintre acestea. Tablout de Anacardium apare la persoane macinate de un conflict interior insuportabil. Aceasta, ciocnire launtrica genereaza doua tendinte contradictorii de o mare intensitate: complexul de inferioritate si cruzimea. Adesea pacientul va manifesta numai complexul de inferioritate, avand o totala desconsiderare pentru propria persoana, pe care o considera lipsita de once valoare. Sub aceasta forma Anacardium se confunda usor cu Staphysagria, date fiind subestimarea propriei persoane, mania nemanifestata si un anumit soi de vulnerabilitate emotionala. In alte cazuri tabloul este dominat de insensibilitate asociata cu manie sau violenia. Impietrit emotional find, el poate vadi o neobisnuia cruzime si raceala a sentimentelor. Fiinta lui se zbate sub spectrul unei scindari launtrice, el simtindu-se impins simultan in doua directii opuse. Expresia consacrata pentru descrierea acestei dezbinari interioare este: Huzia ca are un Inger pe un umar iar pe celalalt un diavol." MENTAL - Puternic complex de inferioritate cu tendinta de a se autosubaprecia, porniri care pot sal atinga o intensitate morbida. - Insensibilitate Si cruzime fatal de animate (Med) sau falal de oamenii. - Tendinta de a brava ca pentru a se convinge singur de propria valoare. - Dorinti irezistibila de a injura si de a blestema (Nit-ac, Hyos, Nux-v). - Depresie several, mergand pana la tendinte suicidare. - Din istoric reiese ca a fost victima a numeroase abuzuri comise in cadrul familiei, casniciei on al unor relatii. - Memorie slabal. Surmenaj, supraso15

licitare intelectuala. Teama de esec. Teama c e cineva in spatele lui (Med). - Se teme, are iluzia sau viseaza Ca este urmaxit. - Nehotarat; porniri i sentimente contradictorii legate de multe domenii si aspecte. - Abuz de alcool sau de droguri. - Adesea se incaiera cu allii; aflam ca de multe on s-a luat la bataie Cu pumnii. - Absenta oricaror valori morale. Ameliorare categorica dupA ce manfinci. GENERALITATI , Senzatia ca i s-a pus un nod undeva (Cu diverse localizari: stomac etc.). - Senzatia de strangere ca intr-o chinga resimlita la nivelul Hard parti a corpului. GASTROINTESTINAL - Ulcer sau gastrita cu dureri ameliorate cand mananca. UROGENITAL - Hipersexual. Porniri sadomasochiste sau fantezii sexuale centrate pe ideea de durere i umilire. PIELE Unul dintre principalele remedii utilizate in reactiile declansate de contactul cu planta Rhus toxicodendron (inrudita cu planta autohtona numita oletar), adesea amel. de apa oparita. - Eczema. CLINIC: Cefalee. Complex de inferioritate. Comportament, tulburari comportamentale. Depresie. Eczema. Gastrita.. Intoxicatie cu Rhus toxicodendron. Paranoia. Schizofrenie. Sindrom maniaco-depresiv. Sinucidere, tendinte suicidare. Ulcer peptic. COMPARATII Staph - Abuzuri indurate in trecut, complex de inferioritate, izbucniri de manie, ulcer peptic, patologie in sfera sexual& Nux-v. Med. Stram.

ANAGALLIS
Anagallis este in principal un remediu cutanat caracterizat de erupiii si prurit la nivelul mainilor si in special al palmelor. Este un remediu important pentru eruptiile determinate de intoxicatia cu planta Rhus toxicodendron (inrudita cu planta numita otetar) i care sunt caracterizate de vezicule care apar, se sparg, urmate de descuamarea tegumentului si apoi reaparitia veziculelor.

ANGUSTURA
Angustura este indicata atat in boli severe cat si in tulburari functionale caracterizate prin spasme si dureri de oase sau de periost. A fost recomandata in tetanie si a vindecat cazuri de sindrom de articulatie temporomandibulara. Este indicata mai ales atunci cand exista o puternica *dorinta de cafea. 16

ANTHRACINUM
Anthracinum s-a dovedit a fi util in afectiuni cutanate de tipul ulcera. furunculelor sau diferite eruptii atunci cand leziunile prezinta o coloratie neagra, violacee sau albastrui-inchis, cu o insuportabila senzatie de arsura. Cazuri recente (raportate de Jeff Baker din Hawaii, dar si de altii) au scos la iveala i cateva simptome constitutionale mai profunde, intre care o serie de disfunctii sexuale cu pierderea libido-ului, depresie, suferinte reprimate i dureri de cap. PIELE "- Furuncule, ulceratii cutanate i eczeme cu o ingrozitoare senzatie de arsura. - Furuncule situate pe spate imediat deasupra scapulei sau in regiunea posterioara a umarului. - Eruptii si leziuni cutanate care dau tegumentului o culoare albastruie sau negricioasa. - Cruste si crapaturi la nivelul mainilor sau palmelor. COMPARATII Tarent-C. Ars. Cuix. Apis.

ANTIMONIUM CRUDUM
Un adult avand trasaturile tipice pentru Antimonium crudum este o persoana tacuta, delicata, sensibila i emotiva, cu un caracter moale, lipsit de pregnanta., de fermitate. In schimb, copilul este tafnos i iritabil, incat cu greu poate fi deosebit de Chamomilla. Diagnosticul diferential este cu atat mai greu cu in cazul ambelor remedii pacientii nu suporta sa fie atinsi sau char numai priviti. Adultul are o sensibilitate emotionala deosebita, el devine melancolic si romantic sub clar de lunr. Pacientul este impresionabil (usor de induiosat, de miscat) i adesea are o gama, larg de sensibilitati, afinitali i preocupari intelectuale. 0 suferinta' indelungata insa Ii poate face morocanos, rapindu-i once pofta de viata. MENTAL - Copil iritabil, tafnos, nesuferit, care nu suportis fie atins sau privit. Pacienti cu o fire blanda, dulce i sentimentala, sensibilitatea i tendinta lor melancolica se accentueaza mai ales noaptea, sub clar de tuna. - Pacient trist i satul de viata,. - Nu suporta, s fie atins. GENERALITATI - Calduros i agrav. de caldura. Agrav. de caldura radianta, cum este cea a sobei, a focului, a caloriferului sau a radiatorului, etc. - Agrav. de soare, de yin acru sau otet. Tulburari aparute dupa o baie rece. - Ii place mancarea i ii place sa. manance. - Nu suporta, are aversiune s fie atins (Tarent, Chain, Kali-c). - Obezitate. - Aspect: fata rotunda, moale, placuta, fat de bunicuta". Corpul este obez i d o aceeasi senzatie de moliciune. 17

CAP - Cefalee dupa expunerea la caldura soarelui sau a sobei. Cravaluri si inflamaiii la colturile gurii. - Pleoape inflamate. Obstructie nazala agrav. de caldura. - Crapaturi in jurul narilor. - Afte bucale. - Limba cu depozit gros, alb, ca si cum ar fi acoperit de o blana alba sau de un strat de zapada. GASTROINTESTINAL - Preferinte alimentare: Vin acru (sec). let. *Muraturi (mai ales castraveti murati). - Indigestie and nu mai tine cont de nici o regula si mananci tot ce apuca. Digestie deficitara. Dureri epigastrice la once oc sau emotie. - Eructalii. - Greata, agrav. and are dureri de cap, cand bea, cand se abate de la dieta si manana de toate, fr discernamant. - Diaree cand mananca ceva acru, ()let, paine. - Diaree alternand cu constipatie. PIEPT Tuseste cand intra intr-o camera calda. - Tuse cronica iritativa. EXTREMITATI Adria. Dureri de picioare si la nivelul talpilor, agrav. la me.. - Veruci plantare. Sataturi. - Unghii ingrosate si crapate. PIELE "- Impetigo. - Tegumentele ingropte, indurate, adesea cu crapaturi. - Eruptii agrav. de caldura radianta, agrav. cand se spala cu apa. Eruplii care exsudeaz o secretie galbuie, melicerica (ca mierea) (Graph). - Varicela. Negi, veruci. CLINIC: Artrita. Bataturi. Bufeuri. Cefalee. Depresie. Diaree. Gastrita. Glosita. Impetigo. InfecIii respiratorii. Menopauza. Obezitate. Oboseala cronica, sindrom de. Tuse. Ulcer peptic. Varicella. COMPARATII Sulph - Obezitate, agrav. de caldura, indigestie, diaree, probleme cutanate. Graph - Obezitate, probleme digestive, bataturi, piele crapata., secrelii melicerice. Puls Agrav. de caldura sau soare, sentimentalk obeza, tuse, exanteme. Carb-v. Fern Calc. Caps.

ANTIMONIUM TARTARICUM
Acest remediu este indicat mai ales in suferinte respiratorii (bronsice, dar si pulmonare) caracterizate de inflamatie, congestie intensa si catar. Manifestarile respiratorii sunt foarte caracteristice: respiratie incarcaa, producand un zgomot aspru, gros, umed, ca un harait sau ca si cum an fierbe ceva in piept si cu o tuse grasa, productiva.. In ciuda prezentei evidente a mucusului in arborele bronic, expectoratia este redusa cantitativ. Cand pacientul tuseste aproape Ca poi auzi cum se pune in miscare acest mucus gros, dar pacientul pare ca se d batut tocmai cand e pe puntul de a il elimina, incat te trezesti incurajandu-1: Haide, Inca putin si vei 18

reusi!". Dar, cu toate aceste eforturi zgomotoase, pacientul nu reuseste s expectoreze iar pacientut pare sa se sufoce. Atunci cand tabloul clinic este marcat de senzatia de sufocare si de cianoza, trebuie s ne gandim la Antimonium tartaricum. Este clar ca este un remediu pentru sari foarte severe, disperate, dar poate fi util si in bronsite banale sau suferinte respiratorii usoare. MENTAL - Pacienti nesuferiti, iritabili i afnosi, mai ales in faza acua a bolii. - Nu suporta sa fie atins. GENERALITATI - Pacienti epuizati, Cu o stare marcata de slabiciune. Stare septica i oc. - Stall de slabiciune, maladii debilitante sau faze finale de boala cu functie respiratorie compromisi i puts slab. "- Stare de somnolentA irezistibila, covarsitoare la pacienti Cu tuse sau bronsita, uneori evoluand spre coma. - Stani terminate cu senzatie intens de frig si cu transpiratii reci, dar Cu toate acestea este agrav. de caldura, doreste aer proaspat, doreste s i se faca, vant (inclusiv dorinta de a i se administra oxigen); in fazele initiate pacientul este calduros. - Puts slab, filiform. - Copii mici ji sugari Cu tulburaxi severe respiratorii i cardiace. CAP "- CianozA, mai ales periorala, la pacientii cu suferinte respiratorii. - Facies hipocratic, cu trasaturi infundate; transpiralie rece pe frunte. - Batai ale aripilor nazale. - Depozit lingual, limba incarcath. GASTROINTESTINAL - Greata i voma in timpul tusei Ouse emetizanta). - Gastrita. - Pulsatii in abdomen. - Diaree la pacientii cu eruptii cutanate. - Vechii homeopali II considerau un remediu important in tratamentut holerei, boala care cunoaste in prezent o recrudescenta. PIEPT Respiratie incarcata, producand un zgomot gros, umed, aspru la nivelul pieptului si laringelui. "- Tuse grasA, zgomotoasa dar CU expectoratie redusal. Episoade de tuse si bronsid la pacienti varstnici, mai ales in 'unite de iarna (Amm-c). - Bronsite la copiii mici si la pacientii varstnici care au pieptul plapand, debit si la care eliminarea sputei pare sa necesite un efort peste puterea lor prea firav de a expectora. Respiratie dificila, amel. de expectoralie. - Suferinta respiratorie severa; trebuie s foloseasca muschii respiratori accesori. - Dificultati respiratorii la nou-nascuti (Lam). - Pneumonie. - Copii cu respiratie zgomotoasa. (Kali-s). - Tuse convulsiva. - Emfizem. Tuberculoza. MUSCULOSCHELETAL Reumatism. - Durere i senzatie de greutate in zona lombara Si sacrata SOMN - Somnolenta marcata, agrav. dupa tuse. - Somnolenta si coma. Tulburari aparute dupa PIELE - Pustule. - Impetigo. - Varicela.. suprimarea unui eruptii cutanate. CLINIC: Boala. pulmonara (bronhopneumopatie) obstructiva cronica (BPOC). Bronsita. Cianoza. Impetigo. Infectie respiratorie. Insuficienta 19

cardiaca congestiva. Pneumonie. Sepsis, stare septica. Tuse convulsiva. Varicela. COMPLEMENTARE Ipec. COMPARATII Laur - Stare de slabiciune, debilitate, friguros, cianotic, fazele terminale ale bolilor cardiace si pulmonare. Stann. Amm-c. Seneg. Hippoz. Kali-s.

APIS
Toat lumea cunoaste simptomele declanate de o intepatura de albina - senzaiie de arsura, iniepatura, roseata si umflatura. Acestea sunt si principalele simptome indiand remediul Apis, indiferent care este cauza care le-a declansat (infectie, alergie sau inflamatie). In mod caracteristic, umflatura este atat de accentuata incat d senzatia unui balon pe punctul de a plezni. Personalitatea lui Apis este caracterizata de activitate intensa, vitalitate si forth; este permanent ocupata cu ceva. Este mai frecvent un remediu feminin. Mai tot timpul are ceva de facut, are o sarcina de indeplinit, mergand pana la o adevarata manie, activitatea devenind pentru ea un adevarat drog. In general este foarte sanatoasa, echilibrata la nivel mental - emotional. Este genul de om dintr-o bucata, care abordeaza lucrurile de-a dreptul, in nici un caz o persoana introspectiva. De obicei singurul simptom la nivel emotional este iritabilitatea. Exista si o doza de agresivitate latenta, care iese la lumina in general numai atunci cand ea sau familia ei sunt tradate sau cineva Ii se impotriveste intr-un fel sau altul. Are tendinia de a-i controla pe membrii familiei i este foarte geloasA - asemeni unei albine care i protejeaza stupul. Mucoasele si seroasele sunt principalele locuri de actiune ale lui Apis, ca i in cazul lui Bryonia. MENTAL - Activa, vitala, permanent ocupata cu ceva. - Iritabila mai ales cand cineva i se impotrivete. - Foarte preocupata de familia ei. - Gelozie. - Tendinia de a controla, mai ales problemele familiale. - Preocupata de treburi practice si de afaceri. - Presentimentul moriii. GENERALITATI Agrav. marcata la caldura, mergand 'Ana la lesin cand intra intr-o baie de aburi sau intr-o sauna. - Descrisi de obicei drept calduroasa, dar in multe cazuri este friguroasa, desi simptomele locale sunt aproape intotdeauna agrav. caldura. '"'- General si local amel. la comprese reci. - Dureri intepatoare, tumefiere pronuntata (similara celei determinate de intepatura de albina). Umflatura si edem, atat generalizate cat si in probleme locale. 20

- Doreste si faci si este amel. de efortul fizic. - Agrav. dupi suprimarea activititii sexuale, cum ar fi dupa moartea sotului. - Agrav. 3 p.m., mai ales and este vorba de frisoane si de febra. - Febra foarte inalta, alternanIa intre caldur uscat5 i transpiratie. - Anafilaxie. CAP "- Tumefiere in jurul ochilor. Uneori atat de marcata inat nu poate deschide pleoapele. - Conjunctive tumefiate; conjunctiva prolabeaza (chemozis), este rosie, cu senzatie de arsura i arata ca o carne vie", amel. comprese reci. - Bufeuri de caldura. Bufeuri de menopauza. - Zona zoster faciala, mai ales pe partea stanga. - Meningita Cu durere de cap severa, Ii ingroapa capul in perna, striga (strigat encefalitic"). intreaga stare este agrav. caldura. Coma. - Durere de cap, incepe din spatele urechii stangi si se extinde spre ochi si spre tampla de aceeasi parte. - Hidrocefalie, recunoscut drept unul dintre cele mai bune remedii. - Durere de cap, agrav. caldura, amel. in aer liber. - Edem angioneurotic, tumefiere importanta cu edem in tensiune la nivelul fetei, buzelor, limbii laringelui. - Inflamatia ochilor. - Erizipel. Intoxicatie cu planta Rhus toxicodendron. GAT - Faringita amel. bauturi red. Edem angioneurotic in cadrul unei episod alergic. Faringita cu lueta umflat ca un siculet. - Durere de gat cu extindere spre urechi. - Ulceratie faringiana. - Amigdale marite, tumefiate. PIEPT Pneumonie sau pleurezie cu durere extrema la inspiratie. Are senzatia ca nu va mai putea trage ina o data aer in piept". GASTROINTESTINAL - Sete absenta. Peritonita. Ascia. - Constipatie in timpul menstruatiei. URINAR "- Glomerulonefrita. Sindrom nefrotic, cu edem impresionant al intregului corp (anasarca) si emisie redusa de urina cu sediment si albuminurie. - Cistita cu senzatia de oparire la mictiune. - Retentie de urina, mai ales la nou-nascuti. - Mictiune involuntara, scapa urina cand turste. GENITAL - Chisturi ovariene, mai ales pe dreapta. - Dismenoree severa. - Endometrioza. - Avort, mai ales in timpul primului trimestru. Dorinta sexuala crescuta, dar de obicei o viata sexuala echilibrata. - Tulburari determinate de reprimarea instinctului sexual. EXTREMITATI - Neindemfinare, scapa lucrurile din mama. - Edem al extremitatilor. - Articulalii inflamate, rosii i umflate. - Paronichie cu dureri agrav. caldura. PIELE "- Urticarie cu dureri ca o arsura.. - Erizipel cu roseata tumefiere. - Edem in tensiune al pielii, atat de important, inat ai senzatia Ca pielea sta s plezneasa". - Eczema cu tumefiere marcata, amel. comprese reci. - Zona zoster cu amel. marcata la aplicalii (comprese) reci.

21

ACUT - Faringita Cu roseata si tumefierea uvulei, amel. bauturi si mancaruri reci. *- Edem angioneurotic, adesea cu tumefiere marcata a felei, amel. comprese reci. *- Zona zoster sau intoxicatie cu Rhus toxicodendron la nivelul fetei CU pleoapele mutt umflate, incat abia poate sa le deschida. - Nefrita acuta cu edem generalizat si oligurie. - Meningita: e in stare de stupoare, striga, are febra inalta i 1[40 rosie, toata starea find foarte mult agravata de caldura. - Febra cu alternanta de transpiralie si caldura uscata. - Pleurezie si bronsita cu durere marcata la inspiratie. - Cistita. Pielonefrita. Disurie Cu senzalie de arsura, senzatie imperioasa, frecventA de a urina. - Scarlatina. Eruptii cutanate, exanteme. Impetigo. intepaturi de albina. CLINIC: Alergie. Artrita. Astm. Avort. Cefalee. Chist ovarian. Cistita. Colagenoze, boli de Iesut conjunctiv. Dismenoree. Edem angioneurotic. Endometrioza. Erizipel. Faringita. Glomerulonefrita. Gripa. Herpes. Incontinenta urinara. Infertilitate. Meningita. Peritonita. Pielonefrita. Pleurezie. Pneumonic. Scarlatina. Sindrom nefrotic. Urticarie. Varicella. Zona zoster. COMPLEMENTARE Nat-m. INAMICE Rhus-t. COMPARATII Bell - inflamatii importante, agrav. caldura si amel. comprese reci, iritabila, puternica din punct de vedere emotional, sete absenta, lateralitate dreapta, chisturi ovariene, faringita, dureri intense. Nux-v Obsedata de munca, competitiva, doreste s faca efort, geloasa, ii merge mintea repede; cistita, dismenoree sever* endometrioza, dorinta sexuala crescuta, simptome alergice, febra si frisoane. Ars. Lye. Pall. Rhus-t.

APOCYNUM
Este unul dintre cele mai importante remedii pentru insuficienja renala ca si pentru alte conditii patologice generatoare de edem. In cazurile severe, pacientul poate prezenta tabloul complet de anasarca, avand ascita importanta si revarsat pleural. Acest remediu a fost numit de catre unii autori Apis friguros". Are un efect important si la nivelul stomacului, producand grea/a si varsaturi.

22

GENERALITATI Edeme i anasarca. - Retentie de fluide - oligurie, anurie (suprimarea producpei de urina - insuficienta renala) etc.. - Transpiratie redusa sou suprimata. - Friguros si agrav. la rece. GASTROINTESTINAL - Gastrita cu atonie gastrica (paralizia stomacului"). - Senzatia cav stomacul ii atarna in jos" (stomac hipoton, aton). *- Sete intensi dar lichidele ingerate sunt varsate imediat. Fie si numai cateva picaturi de lichid determini crampe intense la nivelul stomacului i varsituri (Phos, Bism, Bry). Diaree cronica asociati cu anasarci. - Greata i varsaturi in timpul menstrualiei. - Ascita. UROGENITAL - Insuficienta renali cu edeme gambiere, scrotale, ascita, revassat pleural. - Apis friguros", friguros in mod cronic, cu oligurie, anurie (suprimarea productiei de urina), cu edeme, anasara, absenta transpiratiei. - Organe genitale umflate, edematiate, ajungand pana la dimensiuni extreme. PIEPT - Dispnee importanta, respiraiie incarcata, umedk cu raluri groase. - Revarsat pleural. CLINIC: Ascita. Boli renale - nefrita, sindrom nefrotic. Diaree. Gastrita. Revarsat lichidian pleural. COMPARATII Apis - Nefrita, retentie de urina, anasarca. Ars. Phos.

ARGENTUM METALLICUM
Argentum metallicum actioneaza preponderent pe tesutul conjunctiv si gonade. Searnana mult cu Argentum nitricum atat in simptomele locale cat si ca personalitate, desi Argentum metallicum este oarecum mai putin deschis, impulsiv si temator. Doia caracteristici importante ale acestui remediu sunt: debutul brusc at simptomelor si senzatii electrice intense. GENERALITATI - Durerile i simptomele apar brusc. *- Senzatie de soc electric, in special in timpul somnului sau cand adoarme. - Agrav. la pranz. CAP - Vertij, adesea Cu debut brusc. - Vertij periodic. - Dureri de cap nevralgice. GAT - Raguseala dupa suprasolicitarea vocii. - Mucus sau inflamatie La nivelul faringelui si laringelui. PIEPT - Tuse agrav. de ras. - Palpitatii agrav. de un efort brusc, amel, de oftat. Crize brute de palpitaIii. UROGENITAL - Dureri testiculare sau inflamatie in special pe partea dreapa, agrav. de presiunea hainelor, de mers. Dureri ovariene, dupa unii autori predominant pe partea stinga. - Prolaps uterin. 23

EXTREMITATI - Inflamarea sau tumefierea cartilajelor, adesea generalizate. Dureri de spate agrav. sezand. - Dureri nevralgice sau electrice, in special la nivelul extremitatilor inferioare. - Contracturi ale tendoanelor. - Slabiciune si greutate in membre. CLINIC: Annie. Colagenoze, boll de iesut conjunctiv. Laringita. Nevralgie. Orhita. Palpitatii. Tahicardie paroxistica atriala. Tumori ovariene. Tumori testiculare. Tuse. Vertij. COMPARATII Arg-n. Agar. Spig. Zinc,

ARGENTUM NITRICUM
Punctul focar al patologiei la Argentum nitricum este sistemul nervos, fapt care se reflecta atat in patologia fizica, cat si in trasaturile de personalitate i mai ales in anumite aspecte bizare, aberante la nivel mental. In linii marl, sesizam o diminuare marcata a capacitatii de a controla impulsurile nervoase, mentale si emotionale (porniri, ganduri, emoii pe care nu si le poate stapani). Argentum nitricum este o persoana extravertita si plina de veselie, foarte sau chiar prea deschisa, permeabilitatea fala de exterior capatand uneori chiar nuanie patologice. El nu este stapan pe procesele mentale, emotiile si actiunile sale. Laxitatea controlului mental este cea care genereaza trasaturile cele mai caracteristice ale acestui remediu: este impulsiv, sugestionabil si foarte temator, fiind dominat de nenumarate frici. El este stapanit de emotii intense, de o mare labilitate: imediat 11 podidesc lacrimile, pentru ca in momentul urmalor, cu aceeasi uprinta, s izbucneasca in ras, se pierde cu firea pe negandite, avand izbucniri de temperament, dupa care se inmoaie en totul si, plin de marinimie, iarta pe toata. lumea. Adesea este copilaros si naiv. Intensitatea i labilitatea emoliilon ne duc adesea cu gandul la Pulsatilla. Pe de alta pane este atat de sugestionabil si deschis, plin de tot felul de frici, Inca! nu putem s nu . gandim la Phosphorus. Cand la un pacient oscilam intre Phosphorus si Pulsatilla, va trebui s loam in considerare si Argentum nitricum. La un astfel de pacient descoperim impulsuri bizare, aproape prostesti. Uneori pare hipnotizat de propriile ganduri. Nu rareori tulburarile mentale sunt i mai severe, avand manifestari obsesiv-compulsive, tot felul de superstiiii si frici, care merg pana la tulburari nevrotice de natura fobica.. In plan fizic, eel mai frecvent ne confruntam cu probleme digestive sau neurologice. Argentum nitricum a fost utilizat cu succes inclusiv In maladii neurologice severe precum scleroza multipl, epilepsia sau diverse forme de ataxie. 24

MENTAL "- Impulsuri necontrolate, mergand de la simpla impetuozitate pana la ganduri obsesive, care nu le dau pace. - Impulsuri: " De a sari de la inaltime. De a arunca cu un object in seful sau. De a baga o surubelnita in lacasul unui bec electric. Impulsuri nebunesti, inexplicabile. Impulsuri infricosatoare loveasca copilul, de exemplu. - Sugestionabil. - Plin de compasiune. - Zac sau fobie (de): Claustrofobie. "inaltime.Ii este fric chiar si numai cand se uita in sus la o cladire inalta, temandu-se s nu se pra.bueasc peste el. "Poduri. Boli cum ar fi cancerul, boll de inima, etc.. Spitale. Se teme c ar fi in stare s loveasca pe cineva. Accidente. SA nu lesine. Cand conduce masina. Lifturi (ascensoare). Teatre. Avioane. Agorafobie. "Teama si nu intarne. Anxietate pentru sanitate and se gandeste Cu anticipatie la o intalnire sau un examen, cand este singur, amel. e (cair eva Iritabilitate nestapanita, impulsiv, avand iesiri de care ii pare rau ulterior. - Plange necontrolat, impulsiv. Plange cuprins de remuscari. - Grabit; ,se grabeste fax s vrea sun de anxiet. e, manat parca de un impuls pe care nu il poate controla, are tendinta de a merge din ce in ce mai repede, pana cand isi (IA seama c alearg fr nici un motiv. - Idei fixe, superstitioase. Ganduri si comportamente obsesive. - Tulburari de memorie, saderea memoriei. Deteriorare mentala, sca.derea functiilor cognitive. Dementa. - Se straduieste s evite once incercare, proba mai dificila.. - Anxietate dimineata la trezire; are senzatia &A nu poate face fata evenimentelor de peste zi. - Morocanos, tafnos si cuprins de disperare. - Ii prezice ora mortii. GENERALITATI - Calduros, unul dintre cele mai calduroase remedii. Agrav. local si general de la caldura; - Amel. local si general la rece sau la aplicatii (comprese) reci. -,Stare de slabiciune marcata, care a s are a erio ic, mai ales la men strua le, dar ir poate s apara. oricand. - Agrav. cand minima dulciuri. - Tendinia s tot fach veruci, negi, papiloame. NEUROLOGIC - Se clatina cand merge; ataxie si senzatie de greutate in picioare. - Convulsii. Crize convulsive, epilepsie. - Tresariri, spasme si Hemiplegle. Accidente tremuraturi. - Anestezie. Parestezii. - Parezi vasculare cerebrale. - Scleroza multipl. - Ataxie cerebeloasa, trebule s se aseze cand Ii pune pantalonii. CAP meteald. Vertij, ameteala urmate de lesin, lipotimie. - Durere de cap care creste treptat in intensitate, pentru ca apoi sa dispara brusc. - Cefalee, amel. cand se leaga strans la cap. - Cefalee congestiva. - Path de un rosu aprins pe sclerotica, arata ca si cum ar fi carne vie". - Iritatie conjunctival, amel. de comprese reci. GAT - Durere ca o aschie resimtita in fit. "- Riguseall mai ales la cei care i olosesc vocea in exercitarea profesiunii: cantareti, oratori, 25

crainici. - Pierderea completa a vocii. - Papiloame sau veruci la nivelul laringelui, gatului. - Ulceratie in gat. - Amigdalita. PIEPT *- Palpitatii violente Cu senzatia ca ii sare inima din piept; agrav. cand sta pe partea dreapta. - Angina pectorala.. STOMAC *- Eructatii, frecvente 1ft suficient de zgomotoase ca AO astige o veritabila reputatie" printre rude si prieteni. - Eructatii zgomotoase, mai ales dupa ce mananca dulciuri. Distensie epigastrica ameliorata sau nu de eructatii. - Dureri, agrav. cand sta pe partea dreapta. - Preferinte alimentare: Duiciuri Sare. Inghelata. Branza. Grasime. - Aversiuni alimentare: Grasime. Carne de porc. - Flatulenta importanta, adesea resimte o neasemuita placere si uurare dupa ce elimina gazele. - Varsaturi violente dimineala, insotite de anxietate cand se gandeste la ziva care urmeaza. ABDOMEN - Zgomote hidroaerice, borborisme insolite de flatulenta. - Colita. - Flatulenla, agrav. dupa consumul de zahar, dimineata; adesea distensia abdominala nu se amelioreaza dupa eliminarea de gaze. - Diaree agrav. cand bea apa, cand mananca dulciuri; diaree care precede un atac de panica. Diaree eland se gandeste Cu anticipatie la un eveniment care urmeaza si se produca. ORGANE GENITALE "- Impotenta, agrav. and se gandete la aceasta problema. in general dorinta sexuala este destul de puternica. - Orhita. Dureri ovariene mai ales pe partea dreapta. - Metroragie, agrav. dupa contact sexual. EXTREMITATI - Ataxie. Neindemanare. - Senzatie de slabiciune si de greutate resimiita in membrele inferioare. - Antebratele reci, mai ales in timpul menstrualiei. - Paralizie fara durere, mai ales la membrele inferioare. CLINIC: Accidente vasculare cerebrale. Angina pectorala. Aritmie. Ataxie. Cefalee. Colagenoze, boli de tesut conjunctiv. Colon iritabil. Conjunctivita. Convulsii, crize convulsive, epilepsie. Depresie. Esofagita de reflux. Faringita. Fobii, tulburari nevrotice de tip fobic. Gastrita. flepatita. fli iensiun.e Impotenta. Laringe: polipi laringieni, laringita. vir ijis& ._.jI,L s*nc -o r .n de. Obsesii, tulburari nevrotice de tip obsesiv-compulsiv. ilia. Parkinson, boala. Scleroza multipla. Tremuraturi. Ulceralii la nivelul gatului (faringe, amigdale, etc.). yeti', ,t.,..,.. arneleay. COMPLEMENTARE: Lyc. Phos. (Cazurile dare de Argentum Nitricum rareori necesila si alte remedii). SIMPTOME COMBINATE *- ii plac foarte mult atat sarea cat si dulciurile. COMPARATII Phos - Deschis si sugestionabil, dominat de nenumarate frici, vertij, amelealk Ii plac sarea si inghetata, probleme neurologice, palpitatii, ragueala. Amorteala. 26

Puts - Agrav. de caldura, amel. de aer liber si de aer rece; natura emotionala i sentimentala, Ii plac dulciurile i inghetata, cefalee congestiva. Sulph - Calduros, Ii plac dulciurile si inghetata, probleme digestive, extravertit, frica de inaltime. Carb-v. Chin. Agar. Apis. Iod. Zinc. Lye. Lac-e.

ARNICA
Ne gandim adesea la Arnica and ne aflam in fata unui traumatism si se administreaza adesea in once tip de leziuni gra o baza. rationala. Arnica poate s faa minuni at& in situatii acute cat i cronice, dar numai atunci and este indicata. In traurnatisme Arnica este utila mai ales atunci cand s-a produs extravazare de sange. De aceea este utila in contuzii, entorse sau dupa interventii chirurgicale care produc sufuziuni sangvine in tesuturi (inclusiv vanatai). (Un experiment interesant prezentat la o reuniune a Ligii din 1983 a demonstrat a Arnica amelioreaza semnificativ resorbtia sangelui dupa o rinoplastie in urma careia se produce adesea o sangerare masiva in tesuturile moi.) Durerile posttraumatice care raspund cel mai bine la Arnica sunt asemeni celor care apar la locul unei vanatai sau al unei inflamatii. Utilizarea cea mai spectaculoasa a acestui remediu este insa in problemele cronice survenite dup un traumatism. Poate realiza mtiracole In artrite, leziuni neurologice sau chiar in depresii apa.rute dupa un traumatism. Contuziile cerebrate raspund adesea la Arnica. Intr-o astfel de situatie pacientul poate s lunece intr-o stare de coma, revenind apoi, s dea raspunsuri confuze la intrebari, s creada c totul este in regula, dorind s fie lasat in pace. Desi confuz, el este totusi mai putin somnolent obnubilat decat Opium. In situatii cronice, Arnica este folosita mai ales in cazuri de artrita sau guta, tulburari cardiace si eruptii pe piele. De asemenea, este util in travaliu, favorizand expulzia, usurand durerea i ajutand la controlarea hemoragiei. MENTAL - Teama de,boala de inima, mai ales noaptea. Panica insotita de sirnptome cardiace. - In cazuri grave, pacient confuz, in delir, are senzatia sau ideea fixa c starea lui este cat se poate de buna i ca nu are nevoie de medic. 11 expediaza pe medic." - Iritabil, nu tolereaz compania, mai ales and are dureri. - Raspunde corect la intrebari, dupa care adoarme, asa cum se intampla intr-un caz de contuzie cerebrala sau de delir (Bapt.). Viseaza animale. - Morocanos si taciturn. - Stare de stupoare dupa o lovitura la cap. 27

GENERALITATI *- Traumatism Cu extravazare de singe; contuzie, entorsi, etc.. "- Consecinte pe termen lung ale traumatismelor. - Extrem de util in postoperator, adt pentru durere cat si pentru a favoriza o vindecare mai rapidi. - Agrav. dupi un efort fizic. *- Senzatie de vinitaie. Se poate simti ca si cum ar fi batut". - Totul se pare prea tare (Bapt, Pyrog, Rhus-t), chiar si perna on patul. Nelinistit in pat pentru ca nu poate gasi o pozitie confortabila. - Agrav. la zdruncinaturi, de aceea se terne cand cineva se apropie de el, de teama s nu fie atins on zdruncinat. Agrav. la umezeala sau la umezeala rece. - Capul fierbinte si corpul rece, mai ales in timpul febrei (Bell). - Caldura In jumatatea superioara a corpului Cu raceala in cea inferioara. Febra recurenta. Malarie. Febra tifoida. - Miros putred, de oui stricate". CAP *- Contuzie. - Traumatism printr-un object contondent sau corp strain la nivelul ochiului sau orbitei. - Extractii dentare sau alte interventii stomatologice, atat pentru durere cat i pentru hemoragie. - Ajuti la recuperarea in postoperator dupa o interventie chirurgicala (inclusiv chirurgie plastica). *- Epistaxis and se spali pe fati, cand tuseste sau dupa un traumatism. - Capul fierbinte si corpul rece (Ars). Pierderea vederii sau a auzului dupa un traumatism la cap. - Halend respingatoare. Meningita. - Accident vascular cerebral la persoane cu un facies pletoric (Sulph, Op, Lach). PIEPT *- Tuse dupi plans. - Tuse convulsiva, cu dureri inflamatorii si epistaxis. Angina pectorala. Cardiopatie degenerativa.. Costocondrita. - Pneumonie. - Hemoptizie. GASTROINTESTINAL - Dizenterie. - Gastrita. - Eructatii sau flatus cu miros de oua stricate". UROGENITAL - Un excelent remediu in travaliu; adesea atenueaza senzatia de durere inflamatorie, ca de vanataie de la nivelul uterului, si accelereaza dilatarea colului. De asemenea amelioreaza durerea de dupa expulzia fatului. - Retentie urinara. MUSCULOSCHELETAL Contuzii la nivelul maduvei. Suprasolicitari, intinderi ale spatelui cu durere accentuata. - Artriti cu incheieturi dureroase, intepenite, cu agrav. la umed i rece. *- Entorse acute (Bry, Rhus-t, Ruta). Fracturi (Bry, Symph). *- Vanatai (Bell-p), urmat de Sul-ac. "- Mialgii, mai ales dupi un efort excesiv. - Senzatie de durere inflamatorie i vinitaie pe partea pe care sti, indiferent pe care parte se aeaza. - Dureri articulare agrav. la zdruncinaturi. - Guth. - Paralizie dupa traumatism sau accident vascular cerebral. PIELE *- Eruptii simetrice. - Eruptii care apar dupa. traumatisme. - Eczema. Psoriazis. Furuncule. Purpura. CLINIC: Abcese. Accidente vasculare cerebrale. Angina. Artrita. Comotie cerebrala. Contuzii. Costocondrita. Eczema. Entorse. 28

Extravazare. Gastrita. Grip. Guta. Leziune sau traumatism. Malarie. Meningita. Pneumonie. Postoperator. Psoriazis. Purpura. Reumatism. Sepsis. Stomatologie - interventii. Traumatism la cap. Travaliu. Tuse convulsiva. COMPLEMENTARE Rhus-t, Acon, Sul-ac. COMPARATII Bell-p - contuzii cu extravazare, senzatie de durere inflamatorie, vanataie. Bapt putred, durere innamatorie, patul pare prea tare, raspunde jar apoi adoarme la loc. Rhus-t. Calic. Ran-b. Bry. Sulph. Sul-ac. Pyrog. Op.

ARSENICUM ALBUM
Unul dintre cele mai mani policreste, Arsenicum poate fi folosit in tulburari ale practic oricarui sistem de organe ca si in multe probleme severe de natura mentala sau emotionala. Vithoulkas a folosit termenul de insecuritate" pentru a descrie esenta acestui remediu, intelegand prin aceasta ca pacientul, expus mediului exterior, are adesea un sentiment coplesitor de vulnerabilitate, temandu-se pentru binele sau si pentru siguranta sa materiala. Pornind de la acest teribil sentiment de nesiguranta, pot fi intelese mai toate simptomele sale mentale. Anxietate. In primele faze, simptomele emotionale cele mai marcate sunt iritabilitatea, nemultumirea, tendinta de a critica. Pacientul este o persoana respectabila., decenta si conservatoare, membru al unei comunitati religioase man, stabile si sigure. Pe masura ce sentimentul de nesiguranta devine tot mai intens, pacientul dezvolta anxietate i teribile atacuri de panica, and e cuprins de o spaima nemasurata, tremura, e agitat, are o mare nevoie de companie si incurajare. Cel mai adesea anxietatea pacientului este legata de sana,tate. Teama de moarte ii palrunde pana in strafundurile sufletului. Arsenicum poate s vindece tulburari fobice profunde, severe, cum an fi cazurile avansate de agorafobie. Dependentl. Arsenicum are nevoie de un intreg sistem de sprijin, de sustinere. El intretine prietenia cu oameni puternici, capabili sa-1 protejeze. El este dependent de familia sa si de aceea este foarte ingrijorat in privinta sanatatii rudelor sale. Este de asemenea foarte dependent de medici, find responsabil de o mare parte din apelurile telefonice anxioase pe care le primeste un homeopat. Avaritie. Pacientul devine un avar, fiindu-i team de saracie. Are impresia ca securitatea financiara 1-ar putea feri de problemele de Anatate, ba chiar de moarte. El economiseste tot ceea ce an putea avea vreo utilizare imaginabila - pungi de hartie, benzi elastice etc. - toate randuite si etichetate cu grijk pentru a le putea folosi la o adica in viitor. 29

Tendinte irezistibile, obsesive. Arsenicum este remediul eel mai tipicar. E in stare A, mature locul pe unde a trecut un oaspete, cand acesta Ii intra in casa. Aceasta atitudine este o reflectare a dorintei de a controla mediul. El trebuie sa exercite permanent acest control, tocmai pentru a se simii in siguranta. Planificarea e o adevarath obsesie pentru el. Aceste actiuni le face sub impulsul unei necesitaii irezistibile, mergand pana la adevarate ritualuri. Disperare. in cele din urma pacientul ajunge sa fie cuprins de 0 ade',Tama" disperare ca nu se va mai insanatosi vreodata, ajungand la star severe de depresie, uneori chiar cu tendinie suicidare. Se simte incapabil sa mai infrunte teama si anxietatea. Copiii. Copilul Arsenicum este cuminte si foarte preocupat de parerea celorlalti. Este adesea anxios si cu un simi al raspunderii exagerat. S,entimeni ,10marcAste ijesiguranta ,genereaza anxietate si prudenla in once situatie periculoasa - chiar si atunci cand conduce o maina. Copilul are o grija excesiva pentru responsabilitatile parintilor, de exemplu, va verifica de doua on daca mama tie ce are de facut. De asemenea este foarte ingrijorat in legatura cu sanatatea parintilor. Se teme ca daca se intampla ceva unuia dintre parinti, propria sa siguranta va fi in primejdie. Aceasta. anxietate a copilului genereaza o tendinta irezistibila de a-si face temele, de a se pregati pentru scoala, mergand uneori pana la un comporlament obsesiv. Fizic. Patologia vizeaza. mai ales aparatul digestiv, incluzand ficatul, stomacul, si intestinele. Are de asemenea un efect important la nivelul aparatului respirator, al mucoaselor, al inimii ca si in tratamentul cancerului. MENTAL - Anxios, tensionat, ingrijorat, respectabil. "- Anxietate adesea insolita de o mare neliniste. "- Atacuri de pania, mai ales dupa miezul noptii sau intre 0-2 a.m. *- Anxietate pentru sinatate. *- Mare agitatie, umbla in sus si in jos, neliniste, neastampar. *- Cheama permanent medicul, care reuseste doar cu mare dificultate sa-1 linisteasca. - Disperat ci nu se va mai insinatosi. - Teama de: moarte, boala (cancer, boala de inimk scleroza multipl, microbi, boll infeclioase), hoti, sayacie, malefic, rau, varsatu&nebunie, agorafobie, singuratate (cu dorinta de companie). Anxietate pentru starea_cle bine a s..membrilor Jamiliei_sau a unor prietenk apyopiAll caye s_unt La baza sistemului sau de securitate. - Egoism, avaritie, zgarcenie extrema, economiseste to - tul. Tipicar. - Perfectionist. - Tulburari compulsive. *- Dorinta de a controla permanent lucrurile. Planifica totul en grija. - Depresie, mergand pfina la gandul de sinucidere. Tendinte suicidare, adesea are fantezia de a se taia cu un cutit (de a se cresta). Tearna ca s-ar putea sinucide. - Impulsul de a ucide. Teama ca an 30

putea omori pe cineva. - Tendinta irezistibila, obsesiva de a se spala pe maini. Comportament compulsiv, Kitui411144, ,Anorexia nervosa.

GENERALITATI - Triignios si agrav. la rece - Doreste caldura; niciodat nu ii este sutcient de cOd. In timpul unei boli acute fata Ii este fierbinte si pacientul doreste s stea cu capul in aer 'fiber, desi sorpul ji este foarte rece i doreste s-1 aiba bine invelit. - Amel. general si local de caldura. - Agitat, nelinistit. Merge dintr-o camera intr-alta sau de pe pat trece pe scaun si apoi pe canapea. problemele recidiveaza zilnic sau la 14 zile sau once tulburare sau eveniment care . _ se produce periodic sail cu un anumit ritm. *-,ULty. 1a jp iti.e,z,u1Lnal.p40'sau de la 0 la 1 sau 2 a.m. "- Durerile sunt ca o arsUri(sI totusi , sunt amel. caldura). - Miros respingator; secretii fetide, pestilentiale. - Stare de prostratie si epuizare care poate s alterneze cu agitatie. - Secretii acre, excoriante. - Simptome de obicei pe partea dreapta. - Tendinta la afectiuni maligne. - Agrav. la mare. - Te4dinikkemoragia, Pacientii Arsenicum cu o patologie cronica fac rareori febra in timpul unei boli acute. - Considerat mai ales un antisifilitic, acopera de fapt toate miasmele. CAP - In timpul bolilor acute, simptomele la nivelul capului sunt amel. rece (de ex. durere de cap in timpul unei gripe etc.) si Ii simte capul fierbinte desi este friguros i restul corpului ramane rece (Bell, Am). - In afectiunile cronice de la nivelul capului, durerile an un ca-

racter de arsura si sunt amel. caldura. - Tumefieri in jurul ochilor si adesea sub pleoapele inferioare. Dureri de cap, adesea periodice,
respectand un ciclu zilnic, saptamanal sau bilunar. - Agitat, ii zvarle permanent capul dintr-o parte in alta. - Irit cu fotofobie severa.. - Conjunctivita. - Ulceratii corneene. - Senzatie de arsura la nivelul ochilor, la marginile pleoapelor, lacrimi iritante, excoriante. NA S Coriza pe partea dreapta. - Febra de fan. - Secretie nazala iritanta, desi are secretie care se scurge in afara, nasul ramane complet infundat. OROFARINGE - Limba cu depozy atb - Afte, adesea cu senzatie de arsura. - Faringia, adesea cu dureri ca o arsura care sunt amel. bauturi calde. - Ulceratii care se extind in intregul tract digestiv, cu senzatie marcata de arsura.; pot sa fie profunde, intinzandu-se rapid, durerea are caracter de arsura i impiedica alimentarea. STOMAC - Gastriti. Ulcer peptic. Cancer gastric. - Ulcer peptic si

gastrita cu senzatie intolerabila de arsura. - Arsuri la nivelul esofagului sau stomacului, cu dorinta de a sorbi niste api (dar nu prea suporta lichidele si le vomita imediat). - Dureri de stomac amel.,cand b,ea
- Durerile de stomac pot fi amel. buturi calde i agrav. bauturi sau alimente reci. - Dureri de stomac la 2 a.m. (Med, Lyc, Kali-c). - Vomita mancarea rece sau inghetata (mai ales cand exist vreo patologie organica la 31

nivelul stomacului). Varsaturi cu senzatie de great cumplita, ucigaWare. *- Intoxicatie alimentara. - Hematemeza. - Lips de sete, mai ales liplac bauturile reci. 11 plac_ ba.-uturile la pacientii cu boli cronice calde, mai ales in fazele precoce ale bolilor acute. "- Ii place s bea cu inghitituri mici, la intervale scurte. - Anorexie. - Dorinte alimentare: Grasime, chiar si slanina sau ulei de masline. Acru, mai ales lanai, Aversiuni: Paine. Alcool, mai ales yin sau whisky. Mancare calda. Fainoase. Fasole si mazare. ABDOMEN - Diaree adesea iritanta, cu miros respingator, scaune apoase. - Diaree agrav. anxietate, bauturi red, inghetata, fructe. - Colita de once tip. - Scaun coroziv, plin cu mucus sau sange. - Hepatita si hepatopatie de stadiu final sau ciroza. - Hemoroizi sangeranzi, amel. caldura. Ascita. - Colica.. UROGENITAL - Cancer la testicule, ovare, uter, sani. - Herpes. - Dureri ovariene in dreapta. - Leucoree iritanta, cu miros respingator. - Nefrita. Insuficienta renala. Anasarca. - Paralizie a vezicii urinare la oameni varstnici. Incontinenia urinara. PIEPT - Astm, agrav. 0-2 a.m., amel. cand sta in ezut. - Dispnee, agrav. cand sta intins, amel. cand sta in sezut sau aplecat in faia. - Senzatia ca are plamanii plini de fum sau de praf. - Angina pectorala. - Inflamalie cardiaca dupa suprimarea unei eruplii. Fibrilatie atriala. - Insuficienta cardiaca congestiva cu ritm neregulat, cianoza, dispnee, amel. cand sta in sezut, cu agitatie, anxietate, slabiciune si raceala marcata a corpului. - Tuse, agrav. in aer liber sau rece, cand bea, mai ales bauturi reci, 1-2 a.m. - Bronsita. Pneumonie. Pleurezie. Revarsat pleural. Emfizem. - Cancer de sin. EXTREMITATI - Riceala a extremitatilor. Sindrom Raynaud. - Tremura, mai ales din cauza anxietatii. -Ulceralii pe picioare, talpi, varfurile degetelor; ulceratii Cu senzatie de mull. - Culoare neagra a unghiilor. - Gangrena. SOMN Insomnie, se trezeste mai ales intre 0-1 a.m. - Vise anxioase sau afirma Ca resimte anxietatea pada si in somn. - Somn agitat. PIELE - Eczema cu piele uscati, arsura intensa si manarime. Psoriazis. - Ulceraiii ale pielii. Prurit intens fara eruptie (Alum, Mez, Sulph). Prurit, agrav. scarpinat. BOLI STARI ACUTE - Febra la 0-2 sau 3 a.m. sau 12-2 sau 3 p.m. *- Boli acute cu o stare de agitatie intensa, anxietate, senzatie marcata de frig si sete cu dorinta de a bea cu inghitituri mici si dese. - Febra Si delir. Delirium tremens. - Faringita cu senzatie de arsura, amel. bauturi calde. - Gastroenterita acuta cu varsaturi si diaree, uneori ambele simultan ( Verat). 32

 - GHIA cu tabloul acut tipic. - Criz astmatica acuta Cu anxietate, agitatie si sete. CLINIC: Afte. Alergie. Angina. Anorexie nervoasa. Anxietate. Aritmie. Ascita. Astm. Bronhopneumopatie cronica. obstructiva. Bronsita. Cancer. Cefalee. Chist ovarian. Ciroza. Cistita.. Colila. Colon, boal5 inflamatorie colonica. Compulsiv-obsesive, tulburari. Depresie. Eczema. Febra. Gangrena. Gastrita. Gastroenterita. Glosita. Gripa. Hemoroizi. flepatita.. Herpes. Hodgkin, boala'. Infectii respiratorii superioare. Insomnie. Intoxicatie alimentara. Irit. Keratita. Leucemie. Limfom. Lupus. Malarie. Nefrita. Panica, atacuri de. Pleurezie. Pneumonie. Psoriazis. Raynaud, sindrom. Raceala. Retentie de urina. Septicemie. Ulceratii pe piele. Ulcer peptic. Vaginiti. COMPLEMENTAR Sulph. Phos. Nat-s. Thuj. Carb-v. COMPARATII Phos - Anxietate pentru sanalate cu teama de moarte, anxietate pentru ceilalti, dorint de companie. friguros, sete, boala gastrica sau respiratorie, hemoragie, dorinta de grasime, alcool si lapte. Ilep - Friguros i amel. caldura, anxios, critic, faringita, dorinta de grasime si acru, tuse. Acon - Anxietate, agitatie, teama de moarte, febra cu fata aprinsa, sete pentru bauturi reci. Nux-v - Friguros, perfectionist, tipicar, probleme gastrointestinale, dorinta de grasime, sindrom Raynaud. Rhus-t - Agitat, friguros, sete cu dorinta de a bea cu inghitituri mici, eczema, angina pectorala, dorinta de lapte. Nit-ac Anxietate legata de sanatate, boala, made, iritabil, friguros, simptome gastrointestinale, dorinta de grasime, ulceratii. Bism. Lyc. Verat. Kali-ar. Chin. Cann-i. Agar. Graph.

ARSENICUM IODATUM
Arsenicum iodatum prezinta simptome de la ambii constituenti. Cum att Iodum cat si Arsenicum sunt agitati nu este de mirare ca Arsenicum iodatum este folosit frecvent la copii hiperactivi. Acesti copii pot face la propriu tandasi cabinetul medicului dar nu din rautate ci din cauza ca nu pot sta locului. Kent a relatat un caz de retard mental si sinuzita vindecat cu acestremediu. In plan fizic acest remediu are un efect puternic in tulburari alergice si respiratorii. MENTAL - Agitatie cumplita. - Anxietate. - Copil hiperactiv dar nu agres iv. 33

GENERALITATI - Cilduros, va fi luat in considerare la persoane la care Arsenicum album pare potrivit dar sunt calduroase. Malignitate. CAP - Febra de fan cu secretie apoasa iritantA. - Secretia nazala groasa, galbena, ca mierea este o indicatie confirmata de Kent. PIEPT - Astm. - Pneumonie. PIELE - Psoriazis. - Eczema. CLINIC: Alergie. Astm. Eczema. Hiperactivitate. Malignitate. Pneumonie, Psoriazis. COMPARATII Ars. Sulph. Kali-i. Iod. Lach. Remediile recomandate in mod obisnuit pentru hiperactivitate la copil includ: Tub, Verat, Sulph, Hyos, Med, Nux-v, Stram, Ars-i, Lye, Tarent, Anac, Rhus-t.

ARTEMISIA VULGAR'S
Artemisia este un remediu folosit pentru convulsiile aparute in copilarie sau la pubertate. Atat episoadele de grand mar cat si cele de petit mar an fost vindecate cu aces' remediu. NEUROLOGIC - Episoade de absente" tipice. Convulsii tonicoclonice (grand ma!) in care pacientul Ii musca limba si scrasneste din dinti. - Convulsii agrav. de racirea corpului dupa un efort, de fotostimulare. Coree. COMPARATII Cie. Cupr. Caust. Oenan.

ARUM TRIPHYLLUM
Arum triphyllum este in principal folosit in alergii ale pielii si membranelor mucoase. CAP - RoseatA intensii i iritatie in jurul guru i in jumatatea inferioara a fetei. Poate fi mai accentuata pe stanga si include nara stanga, maxilarul stang si orbita stanga. - Buze crapate si en iritatie rope. - Crapaturi la colturile gurii. Buze zdrentuite, cu carne vie. *- Ii musca si Ii ciuguleste mereu buzele cu degetele si din cauza aceasta buzele pot singera. - Se scobeste in nas (Cina). Senzatie accentuata de gadilitura si prurit la nas si buze. - Coriza profuza, excorianta, In special pe stanga. - Fisuri ale limbii. Stomatita. - Tremuraturile si spasmete pleoapei stangi au fost mentionate ca indicatie de multi autori. 34

- Halena, neplacuta, fetida. GAT - Raguseala in special la suprasolicitarea vocii (Arg-m, Caust, Rhus-t). - Raguseala cronica. - Mucus si iritatie in laringe. - Gat dureros cu senzatie de carne vie si arsura, agrav. la deglutitie. - Ulceratii in gat. A fost recomandat in difterie. CLINIC: Alergie. Buze zdrentuite. Difterie. Eczema. Fisuri. Laringita. Scarlatina. Stomatita. SIMPTOME COMBINATE "CrApaturi ale buzelor i raguseala. COMPARATII Rhus-t - Alergie, raguseala, buze zdrentuite si crapate. Cina. Nit-ac. Sep. Arund. All-c.

ARUNDO
Arundo este un alt remediu specific pentru alergie. NAS - Senzatie de mancarime intensa in interiorul nasului si pe palat. - Coriza cu stranut. - Durere la radacina nasului sau intre ochi. - in literatura mai sunt descrise dopuri de secretii mucoase albe sau albastrui care se muleaza si iau forma narilor. GURA "- Salivalie profuzA in timpul corizei. COMPARATII All-c. Arum-t, Wyeth.

ASAFOETIDA
Asafoetida afecteaza in primul rand tractul gastrointestinal, de la esofag pana la intestine. Caracteristica principala este ca pacientul are o peristaltica inversatr si dezorganizata. Asafoetida mai este considerat un important remediu pentru isterie. MENTAL - Isterie, mai ales daca este combinata cu probleme intestinale. GENERALITATI - Multi autori au descris agravari sau simptome isterice apaTute dupa suprimarea unor secretii. - Convulsii isterice. - Este un remediu sifilitic in principal. CAP - Trite sau ulceratii oculare. - Amorleala fetei (Plat) si in special in jurul ochilor. GASTROINTESTINAL - Glob isteric (senzatie isterica de nod in gat) (ign, Nat-m, Lach). "- Senzatie de nod sau bulk' care urca din stomac in gat. Peristaltica inversatA'. - Abdomen plin de gaz, cu distensie importanta dar nu eliminA nici un flatus dei are multe 35

eructatii. - Eructatii ineficiente, in gol. - Senzatie de constrictie In gat sau piept. - Eructaiii mirositoare. - Senzatie ineficienta de flatus sau eructape. - Constipatie. EXTREMITATI - Ulceratii cutanate profunde, dureroase, cu margini albastre. - Este considerat un remediu important pentru dureri i inflamatii osoase si de periost. CLINIC: Colit. Constipalie. Convulsii. Dureri osoase. Gastrita. Glob isteric. Irita. Isterie. Parestezie, Sifilis. Ulcere cutanate. COMPARATII Ign. Carb-v. Colch. Chin. Arg-n.

ASARUM
Asarum este un rernediu cu afectare dramatica a sistemului nervos producand until dintre eel mai sensibili pacienti intalniti in practica ca. Este o sensibilitate de nedescris, care atinge pragul isteriei. Acest fapt este foarte bine descris in literatura de urmatoarea fraza: sensibilitate marita dincolo de once imaginalie". Pacientul este extrem de sensibil mai ales la zgomot. Etiologia acestei hipersensibilitati extreme este ambitia proprie a pacientului care il impinge pana la limita distrugerii sistemului nervos. MENTAL *- Sensibilitate extrema, mai ales in zgomot. - Eretism ingrozitor, nervii stint intinsi la maximum. - Isterie; ris sau plans isteric. 110 fringe miinile in continuu. - Alcoolism. - Simptomele apar ca urmare a stresului sau ambitiei excesive. Copii isterici suprasensibili care au fost fortati pentru a obtine unele realizari. GENERALITATI - Agrav. de zgomot tare. - Frisoane in sus si in jos pe corp, agrav. de emotii. - Amel. local si general de baie sau spalarea parlii afectate, mai ales daca se face cu apa rece. Friguros si agrav. de vreme rece. CAP - Vertij adesea insotit de senzatie de plutire. *- Hiperacuitate la zgomote, mai ales la zgomote de tipul celor facute de unghiile care zgirie tabla de scris sau la zgomotul de mestecat. - Auz deficient sau chiar surditate. - Vertij agrav. la cea mai mica miscare. GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Alcool. Nuci. Lapte. - Aversiune pentru: Ceapa si usturoi. Pete. Grasime. - Diaree cu scaune galbene, filante. Anorexie. Vorna. UROGENITAL - Aversiune intensa fata de sex, char si fata de aluziile sau glumele sexuale. EXTREMITATI - Senzalie de plutire. - Degete agitate, neobosite; Ii fringe anxios miinile. 36

SOMN - Somn tulburat sau impiedicat de cel mai mic zgomot. CLINIC: Alcoolism. Anorexie. Anxietate. Auz, tulburare de. Delirium tremens. Hiperacuitate la zgomote. Hipersensibilitate chimica. Insomnie. Seleroza multipl. Sexuale, disfunctii. Vertij. COMPARATII Then Nat-m. Aur. Coff. Nux-v.

AURUM
Aurum este renumit pentru capacitatea lui de a vindeca cele mai profunde star depresive pe care ni le-am putea imagina, forme extreme, cu tendinte suicidare. Pacientul se simte complet rupt de viata, izolandu-se intr-o stare de vid existential apasat de cele mai adanci tenebre. Este suficient s vezi un singur pacient depasind un astfel de punct critic al existentei dupa administrarea lui Aurum, smulgandu-se din nefericirea in care se afla cufundat, pentru a renaste infloritor la o viata noua, plin de bucurie, si te vei simti rasplatit pentru toate nenumaratele ore de studiu dedicate ani la rand homeopatiei. Pacientul Aurum este caracterizat adesea de o mare intensitate a trairilor, este idealist, tot timpul vrea s fie cel mai bun si isi propune telurile foarte inalte. Cand, dintr-un motiv sau altul, aceste teluri nu pot fi duse la indeplinire, el va fi cuprins de o iritabilitate extrema, care il poate duce pana la ganduri si idei violente. De asemenea este indicat pentru cei al caror suflet este sfasiat, ravasit de pierderea unei persoane dragi sau de o dezamagire in iubire. Adesea pacientul are convingeri religioase profunde. In cele din urma, in ciuda acestor demersuri spirituale, pacientul se va cufunda intr-o stare de depresie morbida, profunda, cu tendinte suicidare. Multi homeopati evita administrarea acestui puternic policrest atunci cand lipsesc gandurile de sinucidere. Totusi, multi pacienti care au nevoie de Aurum n-au nici cea mai vaga intentie de a se sinucide, ba nici macar o forma evidenta de depresie; in schimb pacientul apare ca o persoana de o seriozitate si o sobrietate excesive, bine crescut si manierat, preocupat peste masura de cariera si de realizarile sale. Multi dintre ei sunt susceptibili sa dezvolte vreo forma-- de dependenta (consum de droguri, alcool etc.). Nancy Herrick de la clinica Hahnemann a prezentat un colaj de cazuri inregistrate pe video subliniind dorinta de a practica diverse forme de meditatie ca si aspiratiile spirituale profunde ale pacientilor Aurum. Unul dintre pacienti prezenta tulburari psihice serioase, avand manifestari halucinatorii evidente. Aurum este unul dintre principalele noastre remedii antisifilitice. La nivel fizic, patologia include dureri de cap, sinuzita si boll de inima.

37

MENTAL - Persoana serioasa., sobra, plink' de succes in tot ceea ce face, care intimideaza pe cei din jar, dar marcati de o anumita trisSe simte tete, melancolie. "- Depresie severa. Tendinte suicidare. usurat la gandul c se va sinucide - extraordinara mangaiere pe care i-o aduce gandul mortii". *- Impulsul de a se sinucide aruncandu-se de la inaltime sau conducand automobilul Cu 0 viteza nebuneasca, cu impulsul de a rasuci volanul si a intra pe banda opusa, conducand in contrasens. , Tendinta de a se sinucide din cauza durerilor. - Tulburari declansate de o iubire dezamagita sau de suferinta, de durerea pierderii unei persoane dragi. - Tulburari dupii pribusirea unor afaceri sau dupi ce a suferit o umilire. - lzbucniri de mini, "- Amel. muzica (Tarent.). Are o mare dragoste de muzica. - inclinatii spirituale si dorinta de rugaciune si meditatie. - Psihoza maniaco-depresiva. Stani maniacale, in timpul carora este plin de viala si foarte eficient in actiuni. Anorexie nervoasa. - Egotic, ingamfat si arogant. - Frica de: Esec, insucces. Inaltime. BoaIA de inima.. Alcoolism si abuz de droguri (mai ales LSD si MDMA). - Halucinatii vizuale. GENERALITATI Considerat mai ales un remediu antisifilitic. "- Amel. seara (Med). Dureri agrav. noaptea (dureri de cap, de inima, de oase etc.). - Doreste foarte mull si se simte mai bine in aer liber. CAP *- Dureri de cap sfredelitoare in unghiul intern al ochiului drept, mai ales la radacina nasului in dreapta. "- Durerile sunt atilt de intense incat 11 fac s se gandeasca la sinucidere, ca singura posibilitate de a mai sapa de ele. - Obstructie nazalla i forme severe de slimzita. - Cancer nazal. Carcinom la nivelul limbii sau gatului. GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: Alcool. Lapte. Paine. Dulciuri. Delicatese, cum sunt produsele de patiserie. - Aversiuni: Carne. GENITAL - Unul dintre principalele remedii pentru probleme la nivelul testiculelor si epididimului. - Dureri in testicule, mai ales in eel drept. - Testicul ectopic, necoborat. Cancer testicular. - Dorinta sexuala intensa. - Fibromatoza uterina. PIEPT - Angina pectorala, agrav. seara, cand urea scarile. - Palpitatii, agrav. noaptea, dup emolii , anxietate, efort fizic. - Senzatia c inima sau pieptul an fi stranse ca de platosa. - Cardiopatie reumatismala. Endocardita. Pericardita. EXTREMITATI Dureri osoase agrav. noaptea. Dureri reumatice migratorii. - Psoriazis. SOMN "- Geme in somn; striga in somn. - Se trezeste dupa 3-4 ore de somn. - Insomnie severa, cronica. - Cosmaruri. CLINIC: Alcoolism. Angina. Anorexie. Anxietate. Aritmie. Adria Cancer, afectiuni maligne. Cefalee. Colagenoze, boll de lesut conjunctiv. Cosmaruri. Depresie. Endocardita. Fibromatoza uterina. Halucinatii. 38

Hipertensiune. Insomnie. Mastoidita. Oase, dureri osoase. Oboseala cronica, sindrom de. Orhita. Psihoza maniaco-depresiva. Sinucidere, tendinte suicidare. Sinuzita. Spondilita anchilozanta. Testicul ectopic, necoborat. Toxicomanie, abuz de droguri. Valvulopatii. COMPARATII Nat-s - Depresie, idei suicidare, om de afaceri sobru, intens marcat de suferinla, de durerea pierderii unor persoane dragi, impresionat de muzica. Nat-m - Depresie, idei suicidare, iubire dezamagita, palpitatii, cefalee. Merc. Plat. Ign. Nux-v. Psor.

AURUM MURIATICUM
Vom prefera Aurum Muriaticum lui Aurum metallicum atunci cand la un pacient de tip Aurum in centru se afla o problema cardiaca cu dificultati create de palpitatii. De asemenea, pacientul poate avea similaritati CU Natrum Muriaticum, cum ar fi leziuni herpetice, etc. CAP - Sinuzita. - Cancer de orofaringe. PIEPT - Palpitatii, agrav. noaptea in pat, trezind pacientul. - Angina pectorala. EXTREMITATI - Crapaluri la varful degetelor. Crapaturi in centrul unghiilor de la degete. Insomnie, somn intrerupt de palpitatii. SOMN CLINIC: Angina. Aritmie. Depresie. Malignitate. Uter fibromatos. COMPARATII Aur. Nat-m. Lycop.

AURUM MURIATICUM NATRONATUM

Aurum Muriaticum natronatum este preferat Aurului metalic atunci cand patologia se refera la fibroame sau probleme uterine. Fibroamele pot fi mari si foarte dure, producand dismenoree si ingreunand scurgerea fluxului menstrual. Remediul a mai vindecat tumori ovariene i testiculare.

BADIAGA
Badiaga este considerat un important remediu antisifilitic. Cazurile din literatura noastra confirma vindecarea nevralgiei cu dureri oculare care apar brusc si se extind catre frunte. Alt simptom cheie este tusea cu 39

zboara mucusul din expectoratie puternica descrisa prin expresia gura . Badiaga a vindecat si cazuri de reumatism cronic.

BAPTISIA
In starea tipica. de Baptisia, vizibila in special in infectiile severe, pacientul se simte de parca ar fi beat" sau cheaun". Pacientul este somnoros sau chiar stuporos. Raspunde partial la intrebari si adoarme chiar in timp ce vorbeste sau imediat dupa ce isi termina fraza. Adesea starea de constienla a pacientului este atat de degradata, incat acesta este pe punctul de a delira sau chiar delireaza. Tabloul tipic al remediului apare in condilii septice sau boll infectioase grave dar poate fi indicat si in infeciii mai putin severe, cum ar fi gripa. MENTAL - Confuzie accentuata. Minte greoaie. Stupoare. Coma. "- Adoarme in mijlocul frazei. Delir achy pacientul delireaza, dar simultan face tot felul de gesturi parand foarte preocupat de ceea ce are de facut. Se simte ca si cum corpul i-ar fi imprastiat in tot patul si incearca s-si adune iar la un loc toate bucatile. GENERALITATI Stani septice cu debut rapid sau cazuri care evolueaza rapid catre septicemie. - Mirosuri fetide, respingatoare ale gurii, scaunului, transpiratiei. GHIA' Cu dureri ea si cum ar fi fost lovit si ar avea vanitai, nu se simte confortabil in nici 0 pozitie, simte ca patul este prea tare (Am, Rhus-t, Pyrog). CAP Expresie stupida, prostiti a fetei. - Congestie faciala - fala are culoare rosie intunecata. - Gura exall un miros ingrozitor - halena respingatoare. - Ulceratii linguale. - Limba i se impleticeste, parca abia si-o mica, vorbirea este indistincta, nedeslusita. - Gripa, Ii simte copul de parca ar fi fost batut, ca si cum ar fi plin de vanatai, nu se simte bine In nici o pozitie. - Mastoidita postgripala. GAT , Inflamatie rolu-inchis sau ulceratie a gatului si care, paradoxal, este nedureroasi. A vindecat cazuri de difterie. - Deglutilie dificila, nu poate inghiii decat lichide, se ineaca la cea mai mica bucatica de aliment solid. GASTROINTESTINAL - Diaree en miros fetid, pestilential. - Sensibilitate marcata la atingerea abdomenului. EXTREMITATI - Tot corpul este dureros, mai ales partite pe care se sprijina, nu poate gaseasca o poziiie confortabila; chiar si patul pare prea tare. CLINIC: Amigdalita.. Diaree. Faringita. Gripa. Infeclie. Mastoidita. COMPARATII Pyrog - Febra si infectie, dureri pe tot corpul, simte ca patul este prea tare, mirosuri respingatoare, iluzia ca mai este o persoana In patul sau. Ail. Gels. Op. Crot-h. 40

BARYTA CARBONICA
De cele mai multe on Baryta carbonica trebuie prescris doar pe baza deficitului intelectual si a imaturitatii emotionale a pacientului. Kent sublinia ca termenul de pipernicit" se potrivesteacestui remediu atat din punct de vedere fizic cat si mental, intelectual. ntr-adevar aproape intotI deauna sesizam la acesti oameni o pronuntata imaturitate mentala i fizica. Cel mai adesea ei sunt considerati handicapati mental; nu rareori insa retardarea mentala se amelioreaza spectaculos dupa administrarea acestui remediu. De multe on insa functiile intelectuale sunt normale, pacientul avand in schimb serioase probleme de natural_ emotionala: el este tema.tor nesigur, nehotarat, sovaitor, ingrozitor de anxios, strivit de sentimente de inferioritate. De cele mai multe on pacientul manifesta o marcata dependenta de cei dragi sau fat de medic. MuIle din cazurile pentru care utilizam Baryta carbonica sunt copii sau persoane in varsta marcate de senilitate, mai ales atunci cand au un comportament pueril. MENTAL *- Dezvoltare mentala intarziata. "- Comportament pueril. Simte nevoia sa fie incurajat. Foarte influentabil. *- Ii lipseste increderea in sine. Sentiment de inferioritate. - Manifest o mare pasivitate, desi uneori poate sari in cealalt extrema: iritabilitate extrema, complet ineficienth, neproductiva. - Timiditate extrema: copilul se ascunde in spatele mamei. - Luarea unei decizii, chiar si cea mai marunti, este extrem de anevoioasa. - Anxietate marcata, tulburari anxioase: o imensa teama, sentimente de incompetenta si de aidi o mare nevoie de a fi incurajat, suslinut. Fara nici o repnere implora fr incetare cuvinte i gesturi de imbarbatare de la ceilalti. - Anxietatea extrema pentru propria sanatate ii fac sa Ii piarda once speranta Ca se va insanatosi. - Fria sau fobie (de): Oameni. Ca ceilalti s nu rada., s nu-si bath joc de el. S fac un lucru nou, pe care nu 1-a mai facut niciodata. Agorafobie. - Mari probleme legate de invatat si de activitatea scolara in general. - Se simte in siguranta doar in casa; este prea dependent pentru a pleca de acasa de capul lui. - Are o adevarat fobie fata de scoala. - Isi roade unghiile plin de anxietate. GENERALITATI Imaturitatea sau atrofia anumitor parti ale corpului: pipernicit". - Raceli frecvente. - Accidente vasculare cerebrate. - Simptomele apar dupa nasterea unui frate mai mic. CAP - Chelie prematura, chiar la barbati foarte tineri. - Fata are o expresie prosteasca, natanga; facies adenoidian, ca al copiilor care respira pe gura. - Par mai tineri decat varsta reala. - Paralizia limbii. - Dureri de cap cand merg la scoala.. - Salivatie excesiva, sialoree. In timpul somnului Li se scurge saliva din gura'. 41

GAT "- -Inflamatie cu tumefierea impresionanta a amigdalelor, care pot s obstrueze aproape complet faringele. - Adenopatii dure cervicale. - nghite cu dificultate, adesea ii este greu sA inghita chiar i I lichidele sau saliva. - Trismus. GASTROINTESTINAL - Preferinie alimentare: Oua. Dulciuri. - Aversiuni alimentare: Fructe. - Persoana foarte slaba, emaciata dar cu abdomenul destins (Calc, Sil, Sanic). - Constipatie cu scaun dur. Organe genitale externe, testicule, ovare, uter UROGENITAL atrofiate sau hipotrofice, de dimensiuni reduse. - Dorinta sexuala scazuta Impotenta. Enurezis sau sau aversiune fata de activitatea sexuala. pierderea obisnuintei deja formate de a merge la toaleta, Cu emisie involuntara de urina in perioadele de nesiguranta, anxietate. - Adenom de prostata. EXTREMITATI - Transpiratie CU miros neplacut la picioare. - Negi, veruci. - Ii roade unghiile. - Hemipareza sechelara dupa un accident vascular cerebral. SOMN - Cosmaruri. Se trezete cu un sentiment inexplicabil de panica. CLINIC: Accidente vasculare cerebrale. Adenopatie. Alopecie. Amigdalita. Anxietate, nevroza anxioasa. Chelie, calvitie. Cosmaruri. Enurezis. Fobie, tulburari nevrotice de tip fobic. Hodgkin, boala. Intarziere in dezvoltare. Malformatii congenitale. Prostata, adenom de. Retardare mentala. Sexuale, disfunctii. COMPLEMENTAR Lye. COMPARATII Calc - Tulburari de metabolism, boli recidivante, lentoare mentala, anxios in legatura cu viitorul si sanatatea, transpiratie cu miros neplacut la picioare, adenopatii, Ii plac dulciurile i ouale. Lye - Sentimente de inferioritate i de lasitate, anxietate, teama de oameni, ii plac dulciurile, picioare Cu miros neplacut, distensie abdominala, impotenia. Puts Persoana dependenta i plangacioasa, pasiva, influentabila, Ii plac dulciurile si ouale, infectii recidivante la copii. Ars. Thuj. Cic. Sit.

BARYTA MURIATICA
In cazurile cronice, Baryta Muriatica afecteaza in primul rand sistemul nervos, producand convulsii, accidente cerebrale, tulburari mentale asemanatoare cu cele produse de Baryta carbonica si chiar star psihotice. Situaiiile clinice cele mai obisnuite in care se administreaza sunt faringita acuta sau subacuta si amigdalita cu hipertrofie amigdaliana importanta. MENTAL - Stan i maniacale, mai ales daca predomina comportamentul sexual. - Minte greoaie. Intarziere in dezvoltare. 42

GENERALITATI - Au fost raportate vindecari in numeroase cazuri de tulburasi convulsive. - senzatie de soc electric, mai ales cand precede o convulsie. *- Anevrismul este considerat o prima indicalie. CAP - Glande parotide marite si indurate. - Obstructie nazala. - Catar al trompelor lui Eustachio. GAT - Hipertrofie amigdaliana si a ganglionilor cervicali, mai ales pe partea dreapta. *- Amigdalit acuta sau cronica cu hipertrofie uriaA a amigdalelor. - Durere de gat, mai accentuata pe partea dreapta, amel. de lichide reci. - Senzatie de nod in gat care impiedica deglutitia. - Ganglioni submandibulari mariti. CLINIC: Accident cerebral. Adenopatie. Amigdalita. Anevrism. Convulsii. Faringita. Manie. Mononucleoza. (Mita medie. Parotidita. Retard are mentala. Rinita. Sexuale, tulburari. COMPARATII Bar-c. Bufo. Sec. Arg-m. Sil.

BELLADONA
Tipul constitutional Belladona este robust, emanand sanatate si vitalitate. De obicei starea mentala este foarte echilibrata, cu exceptia episoadelor de delir violent. Belladona este binecunoscuta pentru utilitatea ei in situatiile acute si in starile febrile, dar importanta ei in bolile cronice este In mai mica masura apreciata. La acest remediu toate starile patologice sunt de o mare intensitate, insotite de congestie si adesea de dureri, pulsatii si zvacnituri. Belladona poate fi utila si in anumite sari cronice, cum an fi migrene, sinuzite, artrite, toate intens dureroase, si, de asemenea, in hipertensiune. Cei mai multi autori subliniaza c simptomele la Belladona se instaleaza brusc, dar, in aceste staxi cronice, debutul poate fi lent cu evolutie progresiva pe parcursul mai multor ani. Stani acute. Inceputul este brutal, adesea cu febra mare si simptome fizice de o mare intensitate. Fata este rosie si infierbantata, ochii lucesc, pupilele sunt dilatate iar mainile si picioarele sunt reci. Boala se declanseaza precum o furtuna, i doar in putine cazuri are o duraa mai lunga, rareori o febra prelungita, de tip continuu va raspunde la Belladona. Adesea zona inflamat va degaja o caldura intensa: aproape c arde mina examinatorului. In mod caracteristic pacientului nu Ii este sete, desi poate sa doreasca o limonada.. Durerea este adesea pulsatila sau ca o zvacnitura jar zona inflamata are o culoare rosu inchis. In starile acute delireaza,, are halucinatii de o mare intensitate. Aceste halucinatii pot insoti once febra, fara a fi insotite de o stare de prostratie semnificativa jar vitalitatea pacientului este prea putin afectata.

43

MENTAL - Accese brutale, explozive de manie. - Episoade violente de delir, manie sau psihoza, mai ales cand pacientul pare s aiba o foga fizica supraomeneasca. "Halucinatii extrem de pregnante, de vii, mai ales In timpul febrei. - Teama de caini. Dorinta de a lovi, de a musca, de a-si smulge parul, de a scuipa. Bruxism. - Coma. GENERALITATI - Mult afectat de schimbarile de temperatura: toate tulburaTile pot sa, fie declansate de expunerea la frig, supraincalzire, dupd ce se spala pe cap (deoarece, prin aceasta, capul este supraincalzit apoi racit). - Poate sa fie calduros sau friguros. *agrav. la 3 p.m., sau simptomele pot sa inceapa la 11 a.m. si s culmineze pe la 3 p.m. - Agrav. perturbari sau dezechilibre hormonale, cum ar fi avortul, menopauza, sarcina (aceste evenimente pot chiar initia o tulburare cronica). *agrav. trepidatii, zdruncinaturi; agrav. micare; agrav. in jurul perioadei menstruale. Durerile amel. presiune. Valuri de caldura, legate de tulburari vasculare sau de menopauza. - Simptome preponderent pe partea dreapti. Convulsii, i mai ales *convulsii febrile. Eclampsie. Grand mal. Petit mal. Tresariri, convulsii, spasme. "Zonele afectate sunt foarte fierbinti, aproape ca ard mina examinatorului, lasand o senzatie persistent de caldura intensa, a arei amintire ramane de nesters. - Agrav. lumin, atingere, zgomot. - Hipertensiune arteriala: este unul dintre principalele remedii in crizele hipertensive, cu valuri de calhiperstimulare a sistemului cardiovascular, dureri de cap resimiite ca o izbitura de ciocan si iminenta unui accident vascular cerebral (Lach). VERTU "Vertij acut sau cronic, agrav. cand intoarce capul, agrav. cand se rasuceste in pat, agrav. and se apleaca inainte. - Sindrom Meniere, aude sunete in urechi si nu se poate rasuci in pat din cauza vertijului. CAP - Migrena. - Dureri de cap, adesea incepand din zona occipital iradiind spre tampla dreapta sau spre frunte, fixandu-se in final deasupra ochiului drept (Sang). - Durerea de cap incepe la 3 p.m. sau la 11 a.m. si culmineaza la 3 p.m.; agrav. "lumina, zgomot, "zdruncinaturii, miscare, soare, menstruatie, caldura, &find paseste, dup ce se spala pe cap, atingere, cand se apleaca in fala, tuse; amel. aplicatii reci, cand sta intins in intuneric, presiune, cand se leaga la cap, cand sta in sezut sau cand st intinsa pe burta. - Cefalee severa pulca o izbitur de ciocan (uneori descrisa ca un culit" sau ca si cum ochii ar fi impinsi in afara", sau innebunitoare"). - Acnee foarte severa, de aspect malign, cu leziuni rosii, foarte profunde, fr tendinta. la supurape. - Chisturi si abcese mani sub pielea fetei, dureroase, de un rosy aprins. Sinuzita maxilara sau frontala. - Durere sinusala, maxilara sau frontala, preponderent pe dreapta, agrav. atingere, amel. presiune puternica, agrav. la aplecarea in fatal. - Convulsii ale fetei, mai ales pe partea dreapta. 44

URECHE - OtitA medie, cu dureri severe, pulsatile, de obicei pe dreapta, agrav. noaptea in pat. - Otita medic cu membrana timpanului rosie, proeminand in afara. GAT "Amigdalita acuta pultacee, preponderent pe dreapta. - Durere agrav. de trecerea aerului peste zona inflamata. Aversiune fata' de gulere stranse. STOMAC - Dorinta de limaie sau .limonada, alimente acre, zarzavaturi, dulciuri. - Aversiune pentru zarzavaturi, peste, fructe, fasole. - Nu are senzatia de sete. ABDOMEN - Durere si crampe de-a lungul colonului transvers. Colica. - Apendicita. - Colecistita. - Durere agrav. atingere; amel. presiune puternica, exercitata pe intregul perete abdominal. RECT - Constipatie cu uscaciunea rectului in cele mai multe cazuri. - Hemoroizi congestionati, extrem de durerosi. UROGENITAL - Dismenoree severa, dureri cu senzatia de impingere In jos. - Metroragie cu singe fluid, rosu sau inchis la culoare, dar amestecat cu cheaguri mani sau de culoare inchisa.(Sabin) - Hemoragie uterina cu sange fierbinte. - Impulsul sexual este diminuat sau usor subnormal. - Cistita. Pielonefria. - Enuresis; copilul are un somn atat de profund incat nu se poate trezi s urineze. - Orhita i epididimita. - Dureri sau chisturi ovariene pe partea dreapta.(Apis, Lyc, Pall, Podo). PIEPT - Pneumonic cu tabloul tipic de Belladona. - Mastita cu o mare sensibilitate locala, caldura i inflamatie. SPATE - Durere lombara cu iradiere ascendenta. - Durere de spate, hernie de disc cu dureri agrav. agrav. miscare, zdruncinituri. EXTREMITATI "Mainile si picioarele reci dar fata fierbinte. - Artrita cu articulalii tumefiate, fierbinti i modalitati tipice de Belladona. - Valuri de caldura in extremitati. SOMN - Pozitie: pe abdomen. - Visuri de cidere (Thuj). CLINIC: Acnee. Amigdalita. Apendicia. Artrita. Cistita. Constipatie. Convulsii (inclusiv febrile), crize convulsive. Delir. Dureri lombare. Enuresis. Epididimita. Epilepsie. Exanteme (eruptii cutanate). Furuncule. Gripa. Hemoroizi. Hipertensiune, crize hipertensive. Invaginatie intestinala. Manic - delir sau psihoza. Mastita, Sindrom Meniere. Menopauza bufeuri. Migrena.. Orbita. Otita medic. Ovar - chisturi. Pielonefrita.. Pneumonic. Sciatica. Sinuzita. Vertij. STARI ACUTE - Poate fi utila in oprirea multor forme de convulsii dac este folosita ca prima indicatie. - Meningita. Encefalita. - (Nita' medic, mai ales pe dreapta, adesea cu agravare noaptea in pat, dureri intense, copilul e innebunit, tipa de durere, timpanul este rosu aprins, proeminand mult in afara. 45

 - Irita. - Faringita sau amigdalita, mucoasele inflamate sunt de un rou inchis, amigdalele sunt mult umflate, mai ales cea dreapta, agrav. and inghite. - Colecistita acuth. - Pleurezie. Pneumonie. a - Mastita, mai ales pe partea dreapta., cu dureri man, roseala, agrav. la zdruncinaturi. - Pielonefrita. - Dureri i chisturi ovariene, mai ales pe partea dreapta; dureri intense, agrav. inainte si in timpul menstruatiei, zdruncinaturi, miscare. - Sciatica si dureri lombare, agrav. agrav. miscare, zdruncinaturi, cand paseste gresit (calca stramb). - Artrita acuta, inflamatie intensa, regiunea articulara tumefiata, rosie, dureroasa, agrav. miscare, zdruncinatura, amel. aplicatii reci. - Gripa. Infeclii ale tractului respirator superior. - Stadiul precoce al oricarei boli eruptive (rubeola, oreion etc.). - Scarlatina. Apendicita. COMPLEMENTARE: Cale. COMPARATII: Aeon - Febra si inflamatie intense, instalate brusc, congestie, durere intensa. Bry - Febra, agrav. agrav. miscare, zdruncinaturi, amel. presiune; apendicita, constipatie, iritabilitate. Apis - Caldura si inflamatie in zona afectata, valuri de caldura, agrav. aplicatii reci, nu Ii este sete, simptome predominant pe dreapta, chisturi ovariene, iritabil, mare vitalitate, samatos din punct de vedere mental. Lach - Tulburari circulatorii si ale tensiunii arteriale, agrav. caldura, dureri de cap congestive, pulsatile, bufeuri, simptome in jurul perioadei menstruate, aversiune fata de gulere stramte. Glon. Meli. Lye. Puts. Pall.

BELLIS PERENIS
Bellis este indicat in traumatisme, mai ran decal Arnica, dar cu similitudini din multe puncte de vedere. Este indicat in entorse, vanatai, lacerasau incizii. In plus acest remediu a fost utilizat in abcese, dismenoree, reumatism. S-au obtinut beneficii chiar i in unele cazuri de tumori maligne. GENERALITATI - Contuzii. Senzatie dureroasa ca dupa o lovitura, ca si cum ar avea o vanataie, de durere inflamatorie. Extravazare. 46

*- Traumatism, interventie chirurgicala sau contuzie la nivelul trunchiului. "- Traumatism urmat de tumefierea ganglionilor limfatici de vecinatate i raiceala extremitatii respective. - Agrav. atunci and, find supraincalzit si transpirat, se uda sau bea bauturi reci. - Interventii chirurgicale - atat pentru dureri cat si pentru a accelera vindecarea plagii. Abcese. CAP - Acnee. ABDOMEN - Durere a peretelui abdominal in timpul sarcinii. - Dureri i echimoze postoperatorii. ORGANE GENITALE - A fost utilizat cu succes in cazuri de dismenoree accentuata. PIEPT - Cancer de sin dupa traumatism la nivelul sfinului. EXTREMITATI - Vnti, contuzii si hematoame. - Entorse Cu echimoze, intepenire si raceala. - Reumatism la batranii muncitori". Abcese. COMPARATII Arn contuzii si echimoze, agrav. la umezeala., durere inflamatorie, ajut la recuperarea in postoperator. Led. Sul-ac. Ruta.

BENZOIC ACID
Ne gandim la acest remediu mai ales and ne aflam in faia unui caz de artrita sau de guta. Urina este adesea foarte concentrata si cu un miros respingator, Cu eliminarea unei mani cantitati de sediment, prin acest mecanism organismul find detoxifiat si usurat. Cand durerile articulare sunt suprimate prin metode alopate, pot rezulta manifestari de cardiopatie reumatismala sau pot apare probleme la nivelul tractului urinar, cum ar fi litiaza renala urica. GENERAL ITATI "- Amel. cand e1imin cantititi mani de sediment prin urina; agrav. cand eliminarea de sediment diminueazA. CAP - Limba cu o consistenta spongioasa, Cu ulceratii i cripaturi, mai ales cand se asociaza cu guta.. GASTROINTESTINAL - Diaree apoasa, adesea cu scaune albicioase sau limpezi, ca si cum ar fi clabuci, spuma de sapun. URINAR - Urina cu miros respingator. - Urina are un miros foarte puternic, *miroase ca urina de cal (Nit-Ac.). - Urina concentrati, de culoare brut* adesea cu sediment. - Dureri articulare, alternand cu eliminarea de urina cu miros respingator (cand urina are miros respingator, nu are dureri, acestea aparand cand dispare mirosul urinei). Litiaza renala. Calculi vezicali. - Sunt cunoscute cazuri de enurezis vindecate cu acest remediu. 47

EXTREMITATI Probleme cardiace atternand cu manifestari reumatismale sau care sunt declansate de suprimarea reumatismului. - Noduli artritici la nivelul degetelor si la incheietura mainii. - Contracturi la nivelul degetelor. - Guta, mai ales la genunchi si la haluce. CLINIC: Artrita. Cardiopatie reumatismala. Diaree. Guta. Litiaza renala. SIMPTOME COMBINATE Reumatism i urina cu miros respingator (Colch, Berb). COMPARATII Colch Guta si artrita, sediment urinar, diaree. Berb. Nit-Ac. Led.

BERBER'S
Berberis este un remediu caracterizat de dureri care iradiaza; fie ca este vorba de artrita, guta on de dureri de spate, lombalgii, colica renala, etc. regasim acelasi caracter iradiant al durerilor. Ele sunt ascutite, acute, cu instalare brutala., ca o impunsatura, junghi, apar in accese, in crize de o mare violenta si iradiaza din zona afectat catre alte regiuni sau migreaza cu totul in ala zona a corpului. In afara de aceste dureri de tip nevralgic, Berberis este un remediu important pentru colici cu variate localizari ca si pentru simptome de natura reumatismala. In sfarsit, Berberis actioneaza la nivelul intregului tract urogenital, in afectiuni precum colicile, litiaza, infLamaiile i infectiile vezicii urinare, rinichilor si testiculelor. GENERALITATI Dureri acute, ascutite, Intepatoare sau colicative, care iradiaza. Nevralgie cu once localizare. GASTROINTESTINAL - Colecistit sau colica biliara. - in literatura homeopatica sunt citate cazuri de fistula anala vindecata cu acest remediu. UROGENITAL Litiazi renall cu dureri ascutite care iradiaza spre exterior si in jos. *- Dureri pe traiectul ureterelor care se extind spre testicule, uretra i coapsa. Dureri in regiunea rinichilor, mai puternice pe partea stanga, agrav. la trepidatii, zdruncinaturi sau and paseste, la miscare, la menstruatie; amel. la imobilizarea partii dureroase. Amorteala sau senzatie de fierbere, de efervescenta, ca si cum s-ar degaja bule de gaz in regiunea rinichilor. Nevoie imperioasa de a urina, resimlita dureros in timpul colicii renale. Cistit cu dureri ca o arsura sau ca o taietur care se extind catre uretra. Durere vezicala cu nevoia imperioasa de a urina, agrav. dupa mictiune sau cand nu urineaza. Durere la nivelul uretrei sau al meatului. Urina plina de sediment. - Durere la 48

nivelul funiculului spermatic, care iradiaza in testicule. - Durere in testicule agrav. de miscare sau cand merge. - Dispareunie. SPATE - Durere de spate lombara si sciatica cu dureri ascutite, care se instaleaza brusc si iradiaza spre in afar si in jos pe fata posterioara a coapsei. - Durere de spate lombara cu redoare, intepeneala, agrav. cand sta intins, cand sta in sezut sau cand se ridica de pe scaun. EXTREMITATI - Artriti migratorie (Puls, Form, Kali-Bi). - Artrita si guta cu dureri sfasietoare, in accese violente, instalate brutal, care iradiaza. - Dureri ca un junghi, ca o impunsatura, instalate brusc. - Dureri agrav. la menstruatie, la miscare. - Durere de genunchi, mai ales pe stanga, agrav. cand se ridica de pe scaun. CLINIC: Adria. Cistita. Colecistia. Colica. Durere de spate joasa, lombara. Fistula' anala. Guta. Infectii ale tractului urinar. Litiaza renala. Nevralgie. Pielonefria. Reumatism. Sciatica. COMPARATII Benz-Ac. Lyc. Nux-v. Colch.

BISMUTH
Bismuth a fost folosit in special in gastrite si alte boli gastrointestinale. Este util mai ales in star acute cand exista dureri abdominale violente insotite de o frica intensa si dorinta de companie. Aceasta frica., impreuna cu setea i dorinta de lichide reci pot conduce la confuzii cu Phosphorus. MENTAL - Frica de moarte si de singuratate. - Doreste companie. - Agitatie anxioasa. GASTROINTESTINAL - Dureri severe, crampe sau arsuri in stomac sau abdomen. - Sete intensi cu dorinta de a bea apa rece. - Vomita imediat ce apa a ajuns in stomac (Apoc) sau imediat ce aceasta se incalzeste in stomac (Phos). Vomita lichidele, dar mancarea solida este retinuta mai mult. - Diaree profuza. - In literatura' sunt mentionate vindecari in afectiuni maligne gastrice. Dureri abdominale pe zone mici. - Durere abdominala care alterneaza cu cefalee. CLINIC: Cancer gastric. Colita. Gastrita. Gastroenterita.. SIMPTOME COMBINATE Durere abdominala frica. Durere abdominala Si sete. COMPARATII Phos - anxietate si dorinta de companie sau dorinta de a fi tinut de mana, dorinta de lichide reci, vomita dupa ce lichidele ingerate s-au incalzit in stomac. Ars. Bry.

49

BLATTA ORIENTAL'S
Fiind in principal un remediu astmatic, Blatta poate fi usor confundat Cu Calcarea carbonica. Pacientul este adesea obez dar pare puternic si robust. In ciuda vitalitaiii aparente, Pacientul prezina dispnee cu respiraiii scurte, superficiale la eel mai mic efort. De obicei este foarte alergic cu hipersensibilitate la mucegaiuri, igrasie, frunze aflate in stare de putrefactie. GENERALITATI Obezitate. - Agrav. de efort fizic, in mod special de efortul de a urea (o panta, scani etc.). - Agrav. in mediile umede i cu mucegai. PIEPT Astm cu wheezing important, agrav. de efort, *agrav. de mucegai, agrav. de umezeali. Bronsita.. CLINIC: Alergie. Astm. Bronsita astmatica.. Obezitate. SIMPTOME COMBINATE Astm i obezitate. COMPARATII Calc.

BORAX
Borax este bi-boratul de sodiu aceasta expliand asemanarile cu celelalte remedii Natrum. Asa cum ne asteptam, vom gasi la Borax aceeasi mare sensibilitate ca i la celelalte Natrum, la care se adauga durerile de cap, leziunile herpetice, insomnia si multe alte caracteristici de tip Natrum. Emotional, pacientii Borax sunt oarecum mai practici si mai putin rafinali decal Natrum Muriaticum. Majoritatea simptomelor fizice sunt legate de mucoase. MENTAL - Mare sensibilitate la zgomote. *- Tresare usor; sare la eel mai mic zgomot neasteptat, la un stranut sau cand suna telefonul. "- Fria cumplita la miscarile descendente, la deplasarea in jos; copiii mici ip daca sunt 'asap jos in patul; Fnic sa coboare sca.rile sau cu ascensorul, frica sa se legene intr-un balansoar, etc. - Frica. de: Cadere. Poduri. Infectii. Tipete mai ales la copii: cand au cistit dar i and au vise care ii tulbura. Iritabilitate marcata. GENERALITATI "- Agrav. de coborfire si deplasarea in jos. Agrav. inainte de scaun si amel. dupa scaun. - Agrav. la 10 a.m. (tremor, durere de cap, etc.). - Ulceralii ale pielii i mucoaselor. - Borland il recomanda pentru rau de avion. CAP - Cefalee mai ales la 10 a.m. (Nat-m). Afte: toata mucoasa bucala este afectata prezentand ulcera-tii aftoase dureroase, sangerande, cu 50

senzatie de fierbinteala. Nasul poate fi de asemenea afectat. Este unul dintre principalele remedii pentru durerile produse de afte la copii (dupa Calc si Marc). - Afte linguale. Glosita. Stomatita. - Erizipelul din timpul sarcinii este considerat de catre unii autori un simptom cheie. - Leziuni herpetice in jurul buzelor. - Pleoape iritate. Entropion si ectropion palpebral. - Otoree. GASTROINTESTINAL - Crampe i diaree dupa cc mananca fructe. - Diaree in special la copii. Scaun verde sau mucos, gelatinos. - Exulceratii, leziuni aftoide la nivelul mucoasei intregului tract gastrointestinal (Ars). URINAR - Dureri la nivelul vezicii urinare and se reline s urineze. - Copilul tipa inainte de a urina, anticipand durerea. GENITAL - Leucoree in perioada intermenstruala. Vaginita. - Di smenoree. - Infertilitate. - Herpes. PIEPT - Mameloane dureroase si ulcerate la femei care alapteaza. - Tuse uscata i dureri intepatoare in piept. - Pleurezie. SOMN - Somnul este perturbat, intrerupt, in special in jurul orei 4 a.m. - Somnolenta and este supraincalzit. - Cosmaruri; copilul se scoala tipand. CLINIC: Afte. Alergie. Cistita. Cosmaruri. Diaree. Dismenoree. Glosita. Herpes. Infertilitate. Insomnie. Leucoree. Pleurezie. Premenstrual, sindrom. Stomatita. Vaginita. SIMPTOME COMBINATE Sensibilitate la zgomote i once tip de leziune herpetia sau aftoasi. COMPARATII Nat-m - Afte, infertilitate, sensibilitate la zgomote, durere de cap la 10 a.m. Nat-c. Nat-s. Merc. Apis.

BOTHROPS
Bothrops este un remediu oblinut dintr-un venin a carui actiune este similara cu cea a lui Lachesis si Crotalus, prezentand hemoragie, tromboza tendinta la accidente vasculare. Este indicat in emboliile pulmonare. Predomina simptomele oculare: amauroza i hemoragia retiniana.

BOVISTA
Bovista este un remediu pentru tulburari menstruale desi are si cateva simptome cutanate importante. Ananda Zaren din Santa Barbara semnaleaza edemul i aspectul umflat - ceea cc nu este surprinzator, corelandu-se cu denumirea popular de gogoasa sau basica-porcului. 51

MENTAL - Neindemanare cu tendinta de a scapa lucrurile din mina. - Se balbaie sau face greeli in vorbire. - Dispozitie schimbatoare. GASTROINTESTINAL "- Diaree inainte si in timpul menstruatiei. UROGENITAL *- Fluxul menstrual se declanseaza sau se intensifica noaptea sau and se ridica din pat dimineala; se opreste complet in timpul zilei si revine noaptea. Hemoragii uterine. - Dismenoree. Metroragii (in intervalul intermenstrual). - Leucoree inainte i dupa. menstruatie. PIELE - Herpes, mai ales la membrele inferioare. - Erupiii veziculoase cu senzatie de arsura, care formeaza cruste. CLINIC: Afte. Alergie. Cistita. Diaree. Infertilitate. Insomnie. Premenstrual, sindrom. Vaginita. COMPARATII Mag-c. Apis. Bor.

BROMIUM
Bromium face parte din familia halogenilor si de aceea are o legatura puternica cu glandele dar mai ales cu ganglionii limfatici. De asemenea, la fel ca la remediile iodate sau cu alti halogeni, are o relatie stransa cu tractul respirator. GENERALITATI - Ganglioni tumefiati si indurati, cu consistenta pietroasa. - Agrav. de caldura. Problemele apar vara (de exemplu raceli de vara, etc.). - Amel. la mare. - Lateralitate stanga in principal. Simptomele se deplaseaz de la stanga la dreapta. CAP - Cefalee stanga. - Coriza cronica, persistenta. Obstructie nazala, agrav. de stranut. - Alergie la praf. - Glanda parotida stanga tumefiata si inflamata. GAT - Adenopatii indurate (de duritatea unei pietre): submaxilare, cervicale, gusa indurata. - Amigdalita sau faringita stanga care pot avea punctul de plecare in laringe. UROGENITAL - Induratii sau chiar tumori ale testiculului sau ovarului stang. - Flatus vaginal (eliminare de aer prin vagin). RESPIRATOR - Riguseala sau tuse iritativa care apar and este supraincalzit. Inflamatie, raceala sau constriclie laringiana; laringospasm. Senzalie de carne vie si mucus pe toate caile respiratorii. Tuse agrav. la inghitit, la praf sau fum, la efort. - Pneumonie insolita de epistaxis. - Crup. Astm. Bronsita. Astmul marinarilor care se agraveaza and se intorc pe uscat. CLINIC: Acnee. Adenopatie. Alergie. Amigdalita. Astm. Cefalee. Chiste ovariene. Crup. Difterie. Faringita. Gusa. Induratii ganglionare 52

(adenopatii indurate) sau glandulare (gusa, indurata'). Laringita. Laringospasm. Orhita. Pneumonie. Rinita. Tumori. COMPARATII Med. Con. Iod. Spong.

BRYONIA
Bryonia este unul dintre remediile cele mai folosite in situatii acute. Intr-o masura mai mica este utilizat drept remediu constitutional. Este un remediu care afecteaza mai ales seroasele i mucoasele: pleura, sinoviala articulatiilor, meningele, mucoasa digestiva etc. Marele simptom cheie este agravarea la miscare. De asemenea, multe dintre simptomele acestui remediu sunt legate de uscaciunea intensa pe care o genereaza in intregul organism. Constitutional, Bryonia este adaptat pentru persoane mai simple, mai din topor, nu genul rafinat, sofisticat. Pacientul este adesea foarte preocupat de afaceri. Energia sa se concentreaza mai ales asupra ideii de subzistenta si a nevoii de a munci din greu pentru asigura securitatea din punct de vedere financiar. Adesea descoperim o frica intensa de saracie. Chiar dach are o situatie pecuniara bunk el continua sa se ingrijoreze din pricina banilor (Psor.). Totusi, cei mai multi pacienti de tip Bryonia nu relateaza probleme emotionale in timpul consultatiei i nici nu recunosc ca ar fi in mod particular ingrijorati de situatia financiara. Pacientul admite uneori c este iritabil i ca nu ii place compania, cu toate acestea insa el se va concentra mai ales asupra problemelor fizice. Cele mai obisnuite simptome fizice sunt durerile de cap, sciatica, artrita, constipatia. Vom fi obligati sa prescriem bizuindu-ne mai ales pe caracteristicile acestor simptome fizice i pe modalitatile, de obicei pregnante, pe care le vom descoperi la acesti pacienti. Situatii acute. In situalii acute, pacientul Bryonia este iritabil i vrea sa fie lasat singur. Poate refuza sa raspundh la intrebaxi aratandu-ne pe toate chile ca ar prefera sa nu vorbeasca i sa nu se mite. In pat fiind, uneori chiar intoarce spatele medicului and acesta ii pune intreloari. Adesea are febra inalth, care se dezvolta mai lent decal intr-un caz de Aconitum sau Belladona i poate sa dureze mai multe zile. Boala se instaleaza mai lent, de-a lungul mai multor zile. In boli acute, pacientul prezint5 adesea dureri intense. Durerea este aproape intotdeauna agravata de miscare, chiar i numai de o miscare usoark i , intr-o mai mica masura, de zdruncinaturi. De aceea pacientul st5, complet nemiscat pentru a impiedica once agravare; totusi, in anumite situatii, durerea 11 poate face sa fie agitat, chiar daca miscarea Ii agraveaza' suferinta. Imobilizarea partii dureroase este benefica i pacientul va avea tendinta de a se apasa 53

sau de a sta pe partea dureroasi. in cele mai multe cazuri, pacientul are o sete intensa; doreste s bea cantitali mani de apa, de obicei la intervale mani de timp. Mai ran are gura uscata, fara s Ii fie sete. Limba este cu depozit, mai ales pe mijloc, fie alb, fie galben-maroniu. Bryonia este si un remediu important pentru leziuni si traumatisme cu luxalii si fracturi foarte dureroase, agravate de cea mai mica miscare. MENTAL *- Nu suporta sa fie deranjat; trebuie si fie lisat singur si in liniste. - Iritabilitate. Teama de saracie si de ',lira financiara. *- Preocupat de afaceri. - Anxietate in legatura cu viitorul. - Tulburari cand este manios. In timpul delirului vrea si mearga acasa" (crede ca nu este acasi). Cereri, pretentii imposibile, irealizabile. Cere ceva, tin lucru etc. si apoi Ii refuza (Cham). - Rezervat. GENERALITATI "- Agrav. la cea mai mica miscare. Uscaciune a tuturor mucoaselor. , Agrav. la 9 p.m. *- Amel. and sta culcat pe partea dureroasa. amel. presiune. agrav. la alimente uscate, paine, alimente care produc gaze. Agrav. la bauturi reci si amel. la bauturi calde. Agrav. pe vreme rece si uscata sau vant rece. Agrav. la supraincalzire sau intr-o camera incalzita cu aer inchis, imbacsit. amel. cand transpira,. Agrav. la trezire, dimineata. - Dureri intepatoare. - Inflamatii si revarsate lichidiene la nivelul seroaselor. Tulbudiri pe partea dreapta. (cu exceptia durerilor de cap i a unor pleurezii). VERTIJ - Cu senzatia ca s-ar scufunda in pat. - Agrav. la cea mai mica miscare, agrav. la trezire dimineata. CAP - Dureri de cap pe partea stanga; *- deasupra ochiului sting sau frontale care se extind spre occipital jar apoi se generalizeazil; agrav. la miscare, chiar i numai a ochilor; agrav. de tuse; agrav. dimineala, cand este constipat, cand calca rufe; amel. la presiune, sau cand tine ochii inchisi. - Epistaxis cand se trezeste dimineata sau dupa suprimarea menstruatiei. Misca.ri de masticalie ale gurii. - Limba cu depozit alb sau brun, mai ales pe mijloc., - Gura uscata, cu sau fari senzatie de sete. - Buze uscate, crapate. GASTROINTESTINAL - Sete intensa. *- Sete pentru cantitati mani de api, balite la intervale marl de timp. - Dorinte alimentare: carne, scoici, bauturi calde si mai ales lapte cald, dorinte alimentare greu de definit, capricioase. - Adesea doreste bauturi reci, dar totusi este ameliorat de bauturi calde. - Doreste bauturi reci in timpul frisonului (Eup-per). - Dureri de stomac agrav. la miscare, dupa ce mananca, daca vomita, dupa mancare uscata sau excese alimentare; amel. la caldura. - Senzaiie de greutate sau de piatra in stomac, mai ales dupa ce mananca. - Vomita dupii ce ingereaza mancare solida, dam reline lichidele. - Uneori insa vomita imediat dupa ce b.. - Vomita dupa, tuse. - Apendicita. Hepatita. Gastrita. 54

- Diaree agrav. dimineata, agrav. la miscare, agrav. dupa ce se ridica din pat. - Constipatie cu marcata uscaciune a rectului. - Scaune uscate i tan. PIEPT - Racelile coboara in piept. Tuse uscata, dificila, dureroasa; trebuie si se Vila de piept. - Tuse agrav. and mananca, la miscare, cand intra intr-o camera Inclzit. - intepaturi in piept and tuseste. - Mastita cu sanii intariti, calzi, durerosi, amel. la caldura. - Pleurezie. Pneumonie. Bronsita. EXTREMITATI - Artrita cu dureri agrav. la cea mai mica miscare, agrav. de zdruncinaturi sau daca este imbrancit, agrav. la rece, amel. la cald. - Reumatism si intepeneala afectand muschii si articulatiile. Guta. - Traumatisme. *- Fractura sau entorsi cu durere la cea mai mica misca re. SOMN - Doarme pe partea stanga. (Sulph, Nat-m, Cale, Mag-m, Thuj). - Vise despre afaceri. CLINIC: Apendicita. Artria. Artrita reumatoida. Astm. Bronsita. Bursita. Cefalee. Colagenoze, boli de tesut conjunctiv. Coma. Constipatie. Diaree. Durere de dinti. Epistaxis. Eruptii cutanate, exanteme. Faringita. Fibrozita (fibromialgie). Gastrita. Gripa. Guta. Hepatita. Lombara, durere de spate. Mastita. Meningia. Migrena. Pleurezie. Pneumonie. Sciatica. Tendinita. Traumatisme. Tuse. Tuse convulsiva. Vertij. START ACUTE - Meningita, adesea insotita de delir i dorinta de a merge acasa.". Exista o miscare caracteristica a gurii cu deplasarea mandibulei inainte si in inapoi. Encefalita. Coma. - Gripa cu dureri intense, agrav. la miscare, durere de cap seven, limba incarcata i sete intensa. - Gastrita, agrav. la cea mai mica miscare, amel. and sta greata marcata i varsaluri dupa ce bea sau mananca, mai ales dupa excese alimentare, uneori ameliorate de bauturi calde. Apendicita, probabil 70% din cazuri necesita Bryonia. Pacientul sta pe partea dreapta, agrav. cea mai mica miscare, inspiratie profunda, amel. comprese reci. - Hepatita cu icter, durere de ficat amel. and sta pe partea dreapta, greata marcata. - Bronsita. Infeciii ale tractului respirator superior. - Pneumonie, mai ales pe partea dreapta, sta perfect linistit, agrav. and se ridica din pat, amel. cand sta pe partea dureroasa, amel. la presiune, apasare, agrav. and trage aer adanc in piept, de aceea se chinuieste sa respire cat mai superficial, incercand sa evite cat mai mult inspiratia; tusea determina durere de cap sau in piept, incat pacientul se tine de piept and trebuie sa tuseasca. Expectoratie ruginie sau mucoasa cu striuri de sange. 55

Pleurezie cu durere agrav. de miscarile respiratorii agrav. de miscare, amel. la presiune, amel. cand sta pe partea dureroasa. Mastita. COMPLEMENTARE Nat-m. Rhus-t. Sulph. COMPARATII Bell - Infeclii acute cu febra inalta, inflamatie importanta la nivelul articulatiilor, pleurei etc., agrav. de miscare si zdruncinaturi, constipalie, durere de cap (desi de obicei pe partea dreapta la Bell.). Nux-v - Iritabil, preocupat de munca, constipatie, durere de cap, indigestie. Cham - Iritabil, agrav. la manie, agrav. la 9 p.m. (dei mai adesea 9 a.m. la Cham), apetit capricios. Stel - Reumatism cu redoare marcata, agrav. la cea mai mica miscare. Chel - Agrav. miscare, predominanta dreapta, ii place laptele cald, pneumonie, gastrita. Rhus-t. Psor. Calk. Sep.

BUF0
Bufo are o actiune puternica asupra sistemului nervos in general si este un remediu important in tratamentul convulsiilor, in retardarea mentala sau dezvoltarea intarziata. Vithoulkas a fost primul care a descris tipul de pacient care poate beneficia de acest remediu: grosolani, necizeretardaii. Pornind de la observaiiile lui Vithoulkas, Alfons Geukens din Belgia, impreuna cu allii de la centrul sau, au aprofundat problema, ajutand la o mai buna intelegere a acestui remediu. Pacientul Bufo tipic are o gandire inceata si nerafinata. Geukens a relatat cazuri in care pacientii erau normali sau chiar dotati cu capacitaii mentale deosebite. Dar caracteristic este pacientul nerafinat si instinctiv. Se manie usor. In majoritatea cazurilor este puternic atras de sfera sexuala. Are frecvent o dorinta puternic de masturbare si o preocupare intensa pentru materiale pornografice. In literatur este descris de expresia doreste sa fie singur pentru a se masturba". MENTAL - Retardare sau dezvoltare intarziata. - Pacienti nerafinati, grosolani, care au un slab control asupra comportamentelor instinctuale. Iritabili. Agitati. - Geukens a evidentiat dragostea de muzica si cazuri de savanti". GENERALITATI - Convulsii, agrav. noaptea in somn, Ii musca limba in timpul convulsiilor. - Petit mai. - aspect: "Fatal slabita, cu o expresie stupida, greoaie sau distrata, cu maxilarul deformat, cu buze mani senzuale si, frecvent, cu protruzia limbii. 56

CAP *- Protruzia limbii. - 1i musca limba in timpul convulsiilor. Fata, grasa, uleioasa. UROGENITAL *- Masturbare i preocupare pentru materiale pornografice. EXTREMITATI - Limfangiti, mai ales la brate. - Paronichie. Geukens a adaugat Bufo la rubrica ,,Ii roade unghiile". PIELE - Eczema. CLINIC: Convulsii. Dezvoltare intarziata. Eczema. Limfangita. Paronichie. Retard mental. Sexuala, patologie. Ticuri. COMPARATII Bar-m - convulsii, retardare, iritabilitate si excitare sexuala. Cic - comportament pueril, convulsii, afectiuni cutanate. Sulph. Zinc. Stram. Tub.

CACTUS
Cactus este un remediu caracterizat de dureri ingrozitoare sau senzatii de constrictie si de tulburari in circulatia sangelui. Este considerat in principal un remediu cardiac dar este util si in nevralgii si hemoragii. in majoritatea cazurilor gasim ca simptom particular durerile violente care insotesc diferitele tulburari. Durerile sunt descrise adesea ca o senzatie de strangere: ca si cum ar avea o banda sau o sarma atat de stillns aplicate incat se afunda adanc, sapa in zona afectata. Este o durere infama", chinuitoare, uneori atat de violenta incat pacientul tipa in culmea disperarii. GENERALITATI "- Dureri severe, violente, constrictive. "- Durere ca si cum ar avea o bandi sau o sfirma strains aplicate. - Pacientul tipi din cauza durerilor severe. - Agrav. la 11 a.m. sau 11 p.m. Periodicitate. - Agrav. and sta culcat pe partea stanga. - Hemoragie. CAP - Dureri de cap congestive, severe, cu fata rosie; agrav. cand nu mananca (cand tine post), mai frecvente pe partea dreapta. - Nevralgie Epistaxis cu congestie si senzatie de constrictie la faciala dreapta. nivelul capului. - Constrictie si senzatie de sufocare la nivelul gatului. PIEPT "- Dureri constrictive severe la nivelul pieptului sau diafragmului. - Hemoptizie cu dureri severe si cu senzatie de constrictie sau apasare in piept. - Senzatia de apasare si sufocare, mai ales in boli cardiace. - Astm. CARDIAC "- Durere de piept sau de inima ca si cum ar fi straits de o ghear de fier". - Angina, cardiomiopatie, infarct miocardic pericardita, toate caracterizate de dureri constrictive severe. - Dureri de piept agrav. and sta culcat pe partea stanga, agrav. la efort. - Durere 57

de piept care iradiaza in bratul stang. - Palpitaiii agrav. la efort sau cand sta culcat pe partea stanga. - Valvulopatii. UROGENITAL - Forme severe de dismenoree si metroragie, en cheaguri si dureri constrictive care apar la trecerea fiecarui cheag. Colici ureterale cu litiaza, sange sau cheaguri de sange in urina. EXTREMITATI - Amorteala si dureri iradiate pe bratul, mina sau chiar degetele stangi, in contextul unei boll cardiace (A con, Rhus-t). Umflarea bralului sting in boli de inima. STARI ACUTE: Tulburari cardiace cu dureri severe, constrictive, cu senzatie de apasare in piept, anxietate, dispnee sau chiar cianoza si cu raceala extremitatilor. CLINIC: Angina pectorala. Aritmie. Cefalee. CoLica. ureterala. Epistaxis. Hematemeza.. Hemoragii (uterine, etc.). Infarct miocard. Nevralgie. Valvulopatie. SIMPTOME COMBINATE Boala cardiaca i hemoragie. COMPARATII Spig - Dureri cardiace intense, sufluri cardiace, agrav. culcat pe sfanga, agrav. de efort, nevralgie. Lach - Boala cardiaca, agrav. culcat pe stanga, hemoragie, dismenoree. Naja. Aeon. Rh us-I, Phos. Kalm. Lat-m.

CADMIUM SULFURATUM
Cadmium si sarurile sale si-au dovedit puterea curativa intr-o mare varietate de forme de cancer. Kent relateaza un caz de cancer gastric cu hematemeza severa, care a fost mutt ameliorat cu acest remediu. De asemenea, cu acest remediu au fost vindecate multe cazuri de enterite si colite severe. Exista multe puncte comune cu Arsenicum: stare de prostratie, dureri cu senzatie de murk miros respingator, senzatie de frig si extremitati reci. Dar pacientul nu este agitat, ci mai degraba nu suport miscarea, precum Bryonia. GENERALITATI - Prostratie si frilozitate (pacientul este friguros, nu tolereaza frigul) in timpul enteritelor, gastritelor, colitelor. CAP - In literatura au fost relatate opacitati corneene. - Paralizie Bell agrav. de expunerea la vant (A con, Caust). GASTROINTESTINAL - Greata intensa. Vomit dupa ce bea (dupa ingestia de lichide). - Cancer gastric. - Hematemeza; hemoragie in zat de cafea. CLINIC: Bell, paralizie. Cancer. Corneene, opacitaii. Gastroenterita. COMPARATII Ars. Phos. Bism. 58

CALADIUM
Caladium este indicat in principal in cazuri de disfunctie sexuala. faza initiala pacientul poate avea o dorinta sexuala excesiva, urmata apoi de o sadere importanta a potentialului sexual. Ne gandim in mod special la Caladium atunci cand se asociaza dorinta de tutun sau de a fuma. Caladium in potenta joasa este adesea prescris pentru a ajuta pacientii s se lase de fumat. Am incercat si eu sa-1 prescriu in acest scop, dar rezultatele au fost foarte modeste. MENTAL - Kent mentioneaza cu litere mani simptomul Frica s nu se raneascr iar Vithoulkas adauga Teama c se va taia in limp ce se barbi ereste". GENERALITATI - Dorinta intensa de tutun. Afectiuni febrile, uneori cu alterarea constientei pita la star de delir, mult ameliorate dupa. somn. GENITAL *- Impotenti cu penis total flasc, fiind adesea descris ca seminand en o carpi (de spilat vasele) umedi". - Are ganduri lascive dar e incapabil de cea mai mica erectie. - Polutii nocturne cu penis total flasc, ce apar char fara s aiba vise erotice. - Prurit genital. - Prurit vaginal cu senzatii voluptoase, care-I duce la masturbare, mai ales la copii. CLINIC: Febra. Impotenta. Nicotina, dependenta. de. Polutii nocturne. Prurit genital. Vaginita. SIMPTOME COMBINATE .IMpOtellti Si dorinti de tutun sau de fumat. COMPARATH Ang Impotenta in ciuda dorintei sexuale puternice, senzatie de rece in zone genitala, disperare. Cob. Graph. Set. Lyc. Alte remedii importante pentru impotenta: Staph. Nux-v. Med. Sep. Con. Nat-m. Suiph.

CALCAREA ARSENICA
Ne vom gandi la acest remediu la un caz care prezinta simultan simptome evidente de Calcarea si de Arsenicum alaturi de simptome cheie de La Calcarea Arsenica. Remediul are indicatii specifice in doua situatii patologice: manifestaxi epileptice i tulburari cardiace, mai ales cand se asociaza cu insuficienta renala sau nefria. Frecvent pacientul este obez, ca majoritatea remediilor de tip Calcarea. Asa cum ne asteptam, conform celor doi constituenti, pacientul este in general foarte friguros i sufera de anxietate. 59

MENTAL - Fria de pasari (Calc-s, ign). - Anxietate. Anxietate legata de sanatate si de viitor. VERTU - Vertij, ameteala cu senzatia ea pluteste (Asar, Lac-c). - Vertij, ameteala precedand criza epileptica. CAP - Kent d urmatoarea indicatie: Durerile de cap se deplaseaza pe partea opusa celei pe care se sprijina. GENERALITATI - Agrav. de frig. - Agrav. de efortul de a urca (o panta, scani etc.). - Obezitate. Convulsii. Convulsii precedate de (o aura constand din) senzatie de ameteala, de vertij, dureri de piept sau de GASTROINTESTINAL *-Ii place supa. - Ulcer peptic. - Colita. UROGENITAL - Nefrita. PIEPT - Dureri sau palpitatii mai ales inainte de criza epileptica. Tulburari cardiace asociate en boli renale (anasarca, tumefactii ale extremitatilor regiunii periorbitale, etc.). - Astm. CLINIC: Anxietate. Astm. Boala cardiaci. Convulsii. Nefrita. Obezitate. Ulcer peptic. Vertij. SIMPTOME COMBINATE Boala renali boali cardiaci. Epilepsie i boala cardiaa sau aritmie. COMPARATII Cale. Ars. Kali-ar. Lac-c.

CALCAREA CARBONICA
Calciul este una dintre substantele cele mai raspandite, ubicuitare in cadrul proceselor vie-0i, de aceea nu este de mirare cal unul dintre cele mai importante policreste este Cale. De fapt, o mare proportie dintre oameni pot avea nevoie de Cale Ina de la nastere. Un om in varst care are Cale drept remediu constitutional are probabil o vitalitate puternica, sugerand ea mecanismele de aparare ale organismului au mentinut patologia practic la acelasi nivel ca la nastere. Totui Cale este indicata practic in once tip de boala, de la raceala obisnuita pa.na la cele mai cumplite boli - cancer, insuficienla cardiaca, boll neurologice, tulburari psihice. S-a constatat adesea cal si in forme avansate de boala, daca remediul corect este int, adevax Cale, atunci sansele de a obtine vindecarea bolii sunt foarte favorabile. Munca si respousabilitate. Calcarea este genul de om pe care pop pune baza, responsabil, muncitor. Fiinta lui se concentreaza asupra notiunii de siguranta si asupra problemelor de natura practical. Cand se apuca de ceva este metodic si hotarat. De aici si tendinta lui de a munci peste masura, reprezentand una dintre principalele probleme care pot sa apara la un adult de acest tip. In final ajunge sa ia asupra sa din ce in ce mai multe 60

responsabilitati, sfarsind prin a fi coplesit. Pentru persoanele care s-au prabusit din punct de vedere fizic sau psihic ca urmare a suprasolicitarii, Calc este unul dintre primele remedii care trebuie luate in considerare. Siguranta. Un alt aspect proeminent la Calcarea se refera la anxietate frick care au in general drept object elemente tinand de ideea de siguranta, cum ar fi banii i sanatatea. Cand aceste elemente, fundamentale pentru el, nu sant sigure, va fi cuprins de o intens disperare si de sentimentul a nu se va mai insanatosi vreodaa. Pacientului Calcarea Ii mai poate fi teama Ca ar putea sa-si piarda puterea de munca., capacitatea de a functiona si de a-si indeplini responsabilitalile. Coplesire. De multe on insa un astfel de om se va supraincarca prin prea multe proiecte si responsabilitati. Mintea lui va obosi in cele din urma nemaiprididind cu nenumaratele planuri si detalii, incapabila s le mai pastreze in ordine. Aceasta va genera o nemasurata teama si anxietate si-ar putea pierde mintile lunecand spre nebunie. Adesea va avea sentimentul Ca oamenii din jur i-ar putea sesiza starea de confuzie sau el insusi exagereaza in aprecierea gradului de confuzie care domneste in mintea sa. Ba chiar ii poate fi teama ca cei din jur ar putea considera c toate sunt confuze in capul lui, desi starea lui mentala este normala.. Fobie. Pot fi afectati de o mare varietate de frici. 0 mare parte au frica de inaltime. Ii cuprinde spaima chiar i numai la simpla vedere a altcuiva intr-un loc inalt. Adesea au o mare frica de soareci i obolani, desi aceasta frica este mai putin frecventh decat acrofobia. Depresie. Calc poate ajunge i intr-un stadiu depresiv, cand ii pierde once interes pentru munca., serviciu, afaceri, devenind incapabil s mai fie activ, s mai functioneze. Se simte cuprins de o disperare irationala. In acest stadiu poate deveni neglijent i neingrijit, asemeni lui Sulphur. Copiii Calcarea sunt in general mai dolofani, cu tendinta la oboseala cu o rezistenta scazuta la infectii. Ei pot s aiba o dezvoltare mai lenta, invatand tarziu sa mearga i sa vorbeasca. Este important de retinut totusi c _41_ )sepla lentorii in dezvoltare nu contraindica_calcare4. Copilul are de obicei o vointa puternica, desi este foarte anxios in ceea ce priveste propria sigurantasta anxietate alaturi de fricile sale ii pun reale probleme. El poate sa fie foarte curios, punand intrebari pe teme religioase metafizice ca pentru atenua aceste frici legate de viata i moarte. Aceste anxietati se reflecta in cosmarurile caracteristice care ii perturba somnul. Spre deosebire de alte remedii cu astfel de anxietati intense, copilul Calcarea ii infrunta propria anxietate stapanit de convingerea ca trebuie sa invete indeajuns sau s se pregateasca in felul sau pentru a se putea confrunta cu incertitudinile vietii. El ii doreste sa devina independent si sa se descurce prin forte proprii. De aceea copilul are o fire placuta, dar este incapalanat. Chiar la varste foarte mici, de 1-2 ani, e foarte dificil 61

s-1 abati de la activitatile care ii plac. Copilul este si foarte muncitor, uneori exagereaza, munca devenind o necesitate irezistibila. In plan fizic au mai degrab o structural solida, ba uneori sunt dolofani sau chiar obezi. pajlesterme Metabolismul poate s fie lent sau chiar deficitar. Adesea i iLtranspirata iar sudoarea si scaunul au un miros acru (Rheum, Hep). Frecvent oboseste la efort fiindu-i dificil s tina pasul cu cei de varsta lui. Rezistenta scazuta este adesea un indiciu de Calcarea, dar, la fel de frecvent, acest remediu este indicat pentru copii robusti si sanatosi. MENTAL "- Pacienti suprasolicitati, supraincarcati, coplesiti de Puternic simt at datoriei si at responsabilitatii. indatoriri. "- Muncesc pink' la epuizare, dupa care trebuie sat renunte dintr-o data la tot ce aveau de Wilt. Preocupat de probleme metafizice, cum ar fi viata dupa moarte, reincarnare etc. - Frica sau fobie (de): Inaltime. "Soared sau sobolani. Nebunie. Insecte si paianjeni. Caini. intuneric. Boli. Claustrofobie. Cancer. Infectii. Tuberculoza. Cutremure. Furtuni. Saracie. Accidente. - Anxietate pentru sanatate. "- Disperat ca nu se va mai insinatosi niciodata. *- Simte ca mintea Ii este subreda, slaba sau cal ar putea innebuni si ca altii ar putea sesiza starea lui de confuzie mentala. - incipatinat. - Nu suporta sii auda vesti proaste, cum an fi crimele sau accidentele relatate in mass-media. - Noaptea la culcare, cand inchide ochii sau chiar imediat ce s-a intins in pat, ii apar fete ingrozitoare. - Cosmaruri, vise terifiante noaptea, pavor nocturn la once varsta. GENERALITATI - Obezitate, corpul are un aspect flasc: tesuturile par sa atarne lipsite de ton.. *- Se ingrasa repede i usor. - Friguros i in general agrav. de rece. varsta de 6 sau 7 ani copilul este de obicei calduros.) - Agra, pe vreme rece si 9 umeda, dupa efort . "cand urca scarile sau o panta, cand se uda, dupa actul sexual (care ii determina o stare de iritabilitate, eau general, tremuraturi, slabiciune etc.), la luna plina. - Rezistent scazuta, chiar si la varsta copilariei. , Senzatia de tremor interior. *- Alergie sau agravare la aspirina. - Tranira_usor_dupa efort, cand racete,rn , Pielea ii_devine rece_si unieda. Frecvent face raceli, gripe. - Tulburari convulsive, epilepsie. - Aspect: Dolofan, obez, cu o fata rotunda, moale, ten palid, avand uneori numeroase riduri fine. CAP Vertij, agrav. cand urca o panta, cand se uita in jos de pe o inaltime, cand intoarce capul brusc. "- Transpira nai alespe ceafa si in regiunea occipitala noaptea in timpul somnului - La copilul mic fontanelele se inchid tardiv. - Pielea capului rece. - Dureri de cap migrenoase, agrav. Lumin, menstruatie, cand urea. scniLe. - Acnee, adesea foarte several.. - (Nit medie recidivanta. - Eruptii la nivelul urechilor. Eruptii, furuncule sub urechi. - Tinnitus, zgomote in urechi, cu sau 62

fr ameteala (vertij). Obstructie nazala cronica. Febra de fan. - Polipi nazali. - Adenopatie cervicala. - Dentitia apare tarziu. Dintii se sfarama usor. afte recidivante la nivelul gurii (principalul remediu pentru astfel de probleme la copiii mici). - Face frecvent amigdalita sau faringita. - Gusa sau hipotiroidie. GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: *Oui. Dulciuri. (mai ales produse de patiserie i inghetata). Sare. Ma'sline. Lucruri nedigerabile cum ar fi creta, creioane, gunoi. Branza. Nuci si seminte. Lapte. - Aversiuni: Grasime. Came. Cafea. Lapte. Alimente cu aspect gelatinos. - Indigestie. Eructatii acide. Pirozis. - Indigestie dupa lapte, paine sau alimente uscate. - Constipatie Uri si stmta nevoia de avea scaun. - Scaune de as sect ar ilos (Card-My. - Diaree acida, iritanta, mai ales la copiii mici. - Resimte frica epigastru. - Aura epileptic a resimtita in epigastru. - Emaciere cu distensie abdominala (marasm). - Colecistita. UROGENITAL - Fibrom uterin, uneori cu metroragii importante. Metroragie, mai ales in perioada de menopauza. - Menstruatia ,apare prea devreme, este prea abundenta, dureaza prea mult". - Leucoree, acra sau laptoasa, agrav. intre menstruatii. Vaginia. - Sindrom premenstrual cu anxietate, cefalee si dureri de sani. - Dorinta sexuala este in general crescuta. - Litiaza renala. - Enuresis. - Adenom de prostata. PIEPT - Dispnee la efort fizic, mai ales and trebuie s urce scirile sau o panta, rezistenta scazuta. - Dispnee cand sta intinsa sau cand se apleaca in fala, mai ales la persoane mai pline, mai greoaie. - Galactoree sau lactatie excesiva.. - Cancer mamar. Sanii umflati Si durerosi mai ales inainte de menstruatie. SPATE - 1i simte spatele slabit, dureri lombare. - ScoliozL - Adria' degenerativa la nivelul coloanei vertebrale. Spondiloza cervicala. EXTREMITATI - Artrita, fie osteoartrita fie artrita reumatoida. - Durere agrav. la rece i umed, la efort fizic, cand sta cu capul in jos. - Fibrozia (fibromialgie). - Artrita, afectand mai ales genunchii. - Noduli artritici. - Slabiciune a membrelor, mai ales slabiciune a picioarelor cand urea o pana. - Crampe la nivelul muschilor coapselor, gambelor, picioarelor, mai ales noaptea in pat, dar i la intindere sau la solicitare. Invata tarziu s mearga. - Entorse trenante, cu tendinta la cronicizare; entorse de glezna repetate. - Slabiciune a muschilor. -__Talpile=transpira i au un miros neplacut. - Monturi. - Vance, adesea dureroase cand sta in picioare sau cand merge. - Extremitati_ reci si umede: picioarele i_ mainile (la o strangere de man - 5, de_exemplu)_reci Si um -ed.-67,PiCIoare reci noaptea in pat, trebuie sift poarte losete noaptea. Mai tarziu picioarele se incalzesc si devin prea fierbinti, obligandu-1 sa-si scoata sosetele si in cele din urma sa-i dezveleasca picioarele. Unghiile deformate, fragile, se sfarami, se exfoliazi uor. 63

PIELE - Furuncule si abcese Cu once localizare. - Eczema i crapaturi ale pielii, mai ales iarna. - Veruci. Psoriazis. SOMN - Doarme mai ales pe partea stanga. - Somnul tulburat de cosmaruri. CLINIC: Abces. Acnee, Adenopatie. Afte. Alergie. Amigdalita. Artrita, Astm. Bronsita. Cancer. Cefalee, Claudicatie. Colecistita. Colagenoze (boli de Iesut conjunctiv). Constipatie. Comaruri. Crampe la picioare. Depresie. Distrofie musculara. Durere de spate lombara.. Eczema. Epilepsie, tulburari convulsive. Faringita.. Fibrom uterin. tulburari fobice. Gripa. Gusa. Hipersensibilitate la substante chimice. Hipertensiune. Hipotiroidism. Litiaza renala. Lupus eritematos sistemic. Metroragie. Migrena. Mononucleoza. Obezitate. Oboseala cronica, sindrom de. Osteoartriti. Otita medie. Pirozis. Polipi nazali. Premenstrual, sindrom. Raceli. Rinita. Sciatica. Sclerodermie. Scleroza multipla. Scolioza. Sinuzita. Transpiratii nocturne. Vance. Vertij. Veruci. COMPLEMENTARE Bell. Rhus-t. Nit-ac. Cale - amel. Lye - amel. Sulph - amel. Cak. COMPARATII Sit - Dezvoltare intarziata, metabolism lent, oasele, dintii, unghiile cu structura deficitara, transpira pe cap in timpul somnului, transpiratie Cu miros fetid la nivelul talpilor, anxietate, copii incapatanati, agrav. la rece, Ii plac ouale, abcese, constipatie. Kali-c - Persoana conservatoare, Cu simtul raspunderii, friguroasa, agrav. la rece i umed, constipatie, ii plac dulciurile, cu o structura solidi sau obeza., artrita, litiaza renala, agrav. dupa actul sexual, anxietate resimiita in epigastru. Puts - Persoana placuta, dolofana, tearna de inaltimi si nebunie, ii plac ouale si dulciurile, cosmaruri. Sanic. Rhus-t. Caps. Ant-c. Graph. Phos. Celelalte din grupul Calcarea.

CALCAREA FLUORICA
Calcarea fluorica are multe asemanari cu Calcarea carbonica, difereniele rezultand din asocierea elementului fluoric. Ca si Calcarea carbonica, Calcarea fluorica poate avea frica de boala, fiind ingrijorat pentru propria-i sanatate, precum si alte frici. Multe cazuri prezinta excrescente si tumori fibroase. Patologia vizeaza mai ales oasele, articulatiile si sistemul osteomuscular, producand excrescente dune, mai ales exostoze. MENTAL - Anxietate legata de sanalate. - Suferinta, mai ales dupa pierderi brute, neasteptate. - Frica de: Saracie. Inaltime. Soareci. GENERALITATI - Cilduros, se confrunta adesea cu valuri de cal64

dura (bufeuri). Valuri de caldura cu palpitatii care alterneaza cu senzatie de frig. - Tumori i excrescente nodulare. "- Exostoze. CAP - Dintii se faramiteaza si se sparg urn - Tumori sau hipertrofii tiroidiene. GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Dulciuri. Sare. Acru, mai ales muraturi. - Calculi biliari. UROGENITAL - Fibroame uterine mani si dure. - Metroragie in preajma menopauzei. SPATE - Artrita amel. la caldura i miscare (Rhus-t). Deformari ale coloanei (cifoza, scolioza, etc.) uneori foarte grave. Gat dureros, intepenit. Osteofite. Dureri care iradiaza in jos pe brat. EXTREMITATI - Dureri articulare amel. de caldura i miscare. Noduli reumatici foarte proeminenti. Exostoze. osteofite pe oasele intregului corp. Pinteni calcaneeni. - Excrescente fibroase care apar dupa traumatisme (Ruta). CLINIC: Artrita.. Cataracta. Exostoze. Fibrom uterin. Gusa. Litiaza biliara. Lombosacrate, dureri. Metroragie. Noduli tiroidieni. Sciatica. Scolioza. Sinuzita. Spondiloza cervicala hiperostozanta. COMPARATII Calc. Rhus-t. Ant-c. Sulph.

CALCAREA PHOSPHORICA
Personalitatea lui Calcarea phosphorica este caracterizata de o nemultumire adanc inrklacinata adesea dincolo de intelegerea pacientului. El simte ca ceva nu merge bine in interior dar nu poate spune sau indica precis ce-1 supara,. Aceasta il face s fie tafnos i nemultumit. Pe de anal parte, el poate fi adesea prietenos, deschis i sensibil. Oricum , el se plinge in continuu de once, nimic nu merge bine si niciodata nu este satisfacut. Frecvent pacientul se plange de slabiciune i colaps fizic si mental simultane. Aceasta nemultumire se asociaza cu dorinta puternica de a calatori, de a schimba mediul, in speranta ca va gasi fericirea in alta parte. Copiii Calcarea phosphorica , inch de mici, sunt iritabili si se vaita mereu. Copilul plange i necesita o atentie constanta. Vrea sa, fie purtat in brate, semanand cu Chamomilla (dar este mai putin agresiv decal acesta), cu Cina sau Antimonium crudum. Mai tarziu, cand cresc, copiii Calcarea phosphorica devin foarte sensibili i coplesiti de stresul scolii. La varsta scolara, copiii prezinta probleme de tipul: frica de scoala, dureri de cap din cauza scolii sau dureri de stomac in timpul zilei, adesea la 3 p.m., la sfarsitul orelor de scoala. 0 caracteristica puternica a copilului Calcarea phosphorica este ca se plange mereu de plictiseala. Aceasta stare se poate asocia cu un sentiment de nefericire cronica i fara o cauza evidenta si de proasta dispozitie in general. 65

MENTAL *- pfnosi si nemultumiti. Se prang mereu, niciodata nu sunt satisfacuti. - Dorinta puternica de a calatori. *- Se plictisete usor. - Suspina. - Dorinta de a fi purta in brae (Cham). - Geme si se vaita, uneori chiar si in timpul somnului. - Frica de sau agrav. daca aude vesti proaste. - Fria de: Furtuna. Intuneric. - Gandire slaba sau greoaie. - TulburAri aparute dupa suferinta. GENERALITATI - Obezitate; flacciditate, moliciune. Pot apare si cazuri cu emaciere. - Agrav. de frig. - Agrav. de curent. Agrav. in perioada in care se topeste zapada. - Dezvoltare intarziata, Invata tarziu s mearga. - Agrav. in timpul sarcinii. - Simptomele pot apare dupa o boala acuta severa si prelungita. - Slabiciune si oboseala. - Vertij agrav. de vant si curent, agrav. de constipatie. CAP - Dureri de cap in copii de varsta scolara. - Dureri de cap resimpte de-a lungul liniilor de sutura. - Dureri de cap cu originea in regiunea cervicala. - Transpira pe cap noaptea in pat. - Dentitie intarziata sau probleme ale dintilor. "- inchidere intarziata a fontanelelor mai rar intalnita in zilele noastre. GASTROINTESTINAL - Dureri cronice gastrice sau abdominale la copii scolari, cu sau fara diaree. - Dorinta de: Carne afumati sau gatita. - Sandvis cu carnati (hot dog). Sunca. Salam. Dulciuri. Inghetata. Saraturi. Deglutitie dureroasa, resimtita chiar si la nivelul gatului, pieptului si abdomenului. - Hemoroizi care proemina in timpul defecatiei. Diaree insotita de eliminare de gaze. GENITAL - Dorinta sexuala mare, uneori dusa pana la limita - Dureri in simfiza pubiana in timpul sarcinii. - Dismenoree care incepe chiar de la menarha si dureaza pana la varsta adulta. SPATE - Durere i senzatie de intepeneala in regiunea cervicali. Dureri cervicale agrav. de curent. - Dureri de gat sau spate, agrav. de curent, efort, deglutitie. - Scolioza. Spondiloza. EXTREMITATI Afectiuni reumatice si artritice agrav. de frig si curenti de aer. - Sindrom de tune! carpian. - Noduli reumatici. Crampe in molet. - Fracturi si luxatii care se vindeca cu intarziere. Tendinite. Dureri de cretere la copii. SOMN - Somn adanc, profund, mai ales in orele de dimineata, en trezire dificila. CLINIC: Artrita. Cefalee. Gat, dureri de. Dentitie. Depresie. Diaree. Hemoroizi. Lomboscrate, dureri. Obezitate. Oboseala cronica, sindrom de. Otita medic. Scolioza. Tunel carpian, sindrom de. COMPLEMENTARE Ruta. COMPARATII Tub - Nemultumit, dorinta de calatorie, dorinta sexuala intensa, dorinia de inghelata si de mancare afumata si condimentata, afectare articulara. Celelalte remedii din grupa Calcarea. Cimic. Ign. Sanic. 66

CALCAREA SILICATA
Acest remediu este folosit in principal in acneea severa si acneea rosacee. Simptomele sunt un amalgam al celor doua elemente constitutive, astfel ca adesea pacientul este friguros si constipat. Simptomul cheie - vorbeste cu mortii - desi este foarte relevant pentru diagnosticul de remediu, de cele mai multe on lipseste. MENTAL "- Vorbeste cu mortii. Are conversatii cu mortii sau viseaza sau, in general, este obsedat de rude sau prieteni morti. PIELE - Acnee Si acnee rosacee. - Abcese.

CALCAREA SULPHURICA
Simptomul principal care ne conduce la Calcarea sulphurica este tendinta puternica la supuraiii, adesea cu o secretie galbena caracteristica si formare de fistule. Secretiile sunt prezente mult timp fall a prezenta tendinta. la vindecare sau se vindeca foarte greu. De asemenea, are o mare tendinta la gelozie, putand imbraca forma rivalitatii intre frati sau manifestata mai ales in cadrul relatiilor amicale. MENTAL - Gelozie la adulti i copii. - Personalitate puternica; stie sa-si impuna ideile, este argumentativ, cu forta de convingere, dominator, cu atitudine de sef. - Frica de pasari. GENERALITATI - Calduros si agrav. de caldura. - Tendinta la formare de fistule. - Obezitate, de la forme moderate ',dna la forme severe. Constitutie masiva. - Aspect: Fata si maxilarele au aspect patrat. CAP - Acnee, frecvent forme grave. - (Ulla medie CU otoree cronica. - Abces al conductului auditiv extern. Mastoidita. - Obstructie nazala cronica. - Coriza pe partea dreapta. - Eruptii ale scalpului. GASTROINTESTINAL - Dorinta de: "Fructe verzi, necoapte sau acre. Dulciuri. - Abces rectal. PIEPT Abces sau empiem. - Crop agrav. dimineata. MUSCULOSCHELETAL - Scolioza. PIELE Formare de abcese cu once localizare. "- Cosuri care se matureaza puroi galben zile, saptimani sau chiar luni intregi. - Tumori chistice. - Crapaturi ale pielii agrav. iarna si la spalare. - Hidrosadenita. CLINIC: Abcese. Acnee. Alergie. Comportament, tulburari de. Crup. Eczema. Hidrosadenita. Impetigo. Mastoidita. Otita' medie. Scolioza. Sinuzita. COMPARATII Hep. Med. Si!. Sulph. 67

CALENDULA
Utila mai ales pentru tratamentul ranilor, excoriatiilor si taieturilor (inciziilor). Actioneaza ca antiseptic, prevenind infectiile grave atunci and este utilizata local. Daa rana este deja infectata, poate avea un efect spectaculos, favorizand vindecarea daca este administrata intern intr-o potenta inalta. Calendula este, de asemenea, si un excelent astringent. Administrata local, opreste hemoragiile la nivelul ranilor de once tip taieturi, incizii sau extractii dentare. Tot la nivelul ranilor poate ameliora si durerile. In once board de piele care necesita un agent emolient, cremele cu Calendula sunt adesea de fobs, evitandu-se folosirea de cortizonice locale. Loliunile cu Calendula, care adesea contin alcool, nu Irebuie utilizate in eczeme sau in alte leziuni uscate ale pielii deoarece alcoolul este iritant si determina o uscaciune excesiva.

CAMPHORA
Camforul este considerat antidotul universal al remediilor homeopatice. Camforul este utilizat si in alopatie ca anestezic local sau in aplicatii locale pentru efectul sAu racoritor. Acest efect de racire este un simptom care ne ghideaza in alegerea remediului: pete reci localizate (Asar) sau senzatie de rece dureroasa (are simultan senzatie de rece si de durere). De fapt, raceala este aproape intotdeauna un simptom constitutional de baza, in cazurile acute sau cronice. Camphora este un remediu important indicat in colapsul produs de insolatie, sincopa sau dizenterie. El actioneaza foarte bine atunci and colapsul se asociaza cu frisoane reci. Simptomul indicator de Camphora este friguros dar nu suporta sa fie acoperit". Nancy Herrick de la Clinica Hahnemann a prezentat la o conferinta a Fundatiei Internationale pentru Homeopatie un caz sever de sindrom de oboseala cronica care s-a vindecat spectaculos cu Camphora. Era vorba de un pacient friguros care nu numai c dorea sal stea dezvelit dar avea preferinta pentru bai reci ca gheata, care il ameliorau. MENTAL - Fria noaptea, mai ales cand este singur noaptea. - Certaret. Furie cu tendinta permanenta de a se certa - face din ceartA o adevarata pasiune (manie)". - Multi autori au relatat vindecari in cazuri de manie sau furie. - Nu se simte iubit de familie. Se simte abandonat sau izolat. GENERALITATI Foarte friguros, tremura de frig dar nu 68

suportA sA fie acoperit (Carb-v). StAri de colaps cu raceala si vitalitate mutt scazuta, cu puls abia perceptibir. - Agrav. dupa suprimarea transpiratiei sau a secretiilor. - Stare de soc dupa traumatisme, infectii sau diferite expuneri. - Somnul trece in coma. - Kent afirma despre acest remediu. Se acopera cand are febra; se descopera imediat ce temperatura cutanata scade (pielea devine rece). CAP - Cefalee pulsatila, mai ales occipitala. - Tegumentele fetei sunt reci, uneori chiar cianotice. - Rasuflarea este rece. - Grimasa a gurii (fanjet): Risus sardonicus. GASTROINTESTINAL - Raspandirea rapida a homeopatiei la inceputurile ei s-a datorat intr-o masura foarte mare succesului pe care 1-a avut in epidemiile de holera. In literatura homeopatica sunt relatate numeroase cazuri de holera vindecate cu Camphora. Avand in vedere recrudescenta recent a holerei cu focare epidemice aparute in unele tari ale lumii a treia, homeopatii ar trebui sa-si reaminteasc de aceste texte clasice si s le reciteasca. UROGENITAL - Nefrita. Urina de culoare verde. - Cistita, cu disurie, pacienta avand senzatie de arsura. PIEPT - Pneumonie sau bronsita cu colaps (Laur, Ant-t). - Raceala interna. EXTREMITATI - Dureri articulare cu senzatie de rece insolind durerea. - Pete reci (senzatie de rece pe zone mici, circumscrise). Maini si picioare reci. - Crampe in picioare, mai ales pe partea dorsala a labelor picioarelor. PIELE Eruptii dupa expunere la soare (Nat-in, Bell). CLINIC: Artrita (artroza). Cefalee. Dermatita. Dizenterie. Gripa. Infectii. Insolatie. Lein. Nefrita. Oboseala cronica, sindrom de. Pneumonie. Urinare, infectii. COMPLEMENTARE Canth. COMPARATII Carbo-v. Laur. Ars. Phos.

CANNABIS INDICA
Necesitatea utilizarii acestui remediu a crescut in mod cert in ultimii ani, probabil din cauza folosirii plantei de origine la prepararea unor substante utilizate pe scara larga drept droguri de divertisment, creand chiar o veritabila miasma, o predispozitie morbida transmisibila de-a lungul generatiilor. Intr-adevax, se cunosc mai multe cazuri de vindecare cu ajutorul acestui remediu a unor manifestari patologice severe, profunde, la copii cu parinti toxicomani, consumatori de hasis sau marijuana. Din punct de 69

vedere psihologic, acestui remediu ii corespund doua tipuri de personalitate aflate la poll mi.. fie de o maxima blandete, cuceritoare prin cat este de dulce si de agreabila, fie extrem de banuitoare si de o anxietate exasperanta, mergand pana la disperare. Cei cu temperament dulce pot teal uneori star de placuta ameteala sau chiar de beatitudine, de extaz. Cei Cu fire inchisa si suspicioasa sunt de o anxietate maladiva, legat mai ales de starea de sanatate sau izvorand din teama ca si-ar putea pierde controlui, altfel spus, ca ar putea innebuni. In ambele cazuri pot s apara manifestari confuzionale severe, uneori CU aparitie periodica., insotite de perceptie distorsionata a timpului si spatiului, dezorientare si chiar iluzii, halucinatii sau manifestaxi paranoide. In general, alegerea acestui remediu se va face pe baza starii mentale, deoarece patologia in plan fizic este de regula sumara. De obicei ea se limiteaza la nivelul aparatului urogenital, subliniind relatia stransa pe care acest remediu o are cu miasma sicotica. Aceasta relatie este relevata si de hiperexcitabilitatea in plan sexual ca si de utilitatea remediului in anumite cazuri de uretria acuta. MENTAL - Anxietate intensa, fire tematoare; atacuri de panici. *- Teama de nebunie (desi de obicei este manifestata ca teama sa nu-si piarda controlun. - Dezorientat, rupt de realitate, se rataceste in locuri bine cunoscute. La fel de dezorientat si lipsit de tel este si in viata, incapabil s isi gaseasca o directie, s urmareasca un scop, sa fie consecvent pe o anumita cale. "- Confuz, Cu mintea tulbure, en o gandire incalcita, nebuloasa, nand tot felul de conexiuni alambicate, intre aspecte disparate. "- Teoretizeaza: are nenumarate idei si explicatii, de exemplu despre felul in care se pot imbina si corela intre ele diverse domenii esoterice, precum astrologia si literatura de anticipatie, on despre samatate. Cu greu II pop face s Ii modifice punctele de vedere. - Se concentreazi cu dificultate. "- Ii este team sa nu antidoteze remediul homeopatic; nu se poate abline sa nu il descoase pe medicul homeopat despre fiecare aminunt al cazului sau. Gandurile ii yin in ayalansa, prea repede pentru a le putea reline. - Stare de exeitatie, de ameteala sun chiar de beatitudine, de extaz. - Rade fall masura. - Iluzii de tot soiul. Halucinajii auditive i vizuale. Claryiziune, vise profetice. Experiente, traini extracorporale. Tulburari de comportament la copii - vorbeste fr incetare, este tot timpul cu capul in non, aerian, dus parca pe alta. lume sau este agasant si sacaitor, Perceptie deformata. a spatiului (distante, dimensiuni) si a timpului. - Isi pierde sentimentul propriei identitati on al relatiei dintre el i ceilalti. - Manie si furie. Simptomele se declanseaza dupa o calatorie sau dupa ce se muta intr-un loc nou si necunoscut. 70

CAP - Senzatie in crestetul capului de deschidere si inchidere a calotei craniene. UROGENITAL - Dorinta sexuala excesiva. - Senzatie de arsura in timpul mictiunii. - Uretrita cronica. Prostatita. MUSCULOSCHELETIC "- Senzatie resimtiti izolat la nivelul unui singur membru ca acesta devine usor, ba chiar incepe sa pluteasa, traire perceputa ca un eveniment infricositor. - Durere de spate (sau in regiunea rinichilor) in timp ce rade. CLINIC Accident vascular cerebral. Anxietate, nevroza anxioasa. Depresie. Fobii, tulburasi nevrotice de tip fobic. Iluzii, halucinatii. Infectii ale tractului urinar. Maniaco-depresiv, sindrom. Oboseala cronica, sindrom de. Prostatita. Tulburari de comportament. Uretrita. COMPLEMENTAR Med. COMPARATII Nux-m. Phos. Cann-s. Ars. Nit-ac. Sulph.

CANNABIS SATIVA
Exista o asemanare puternica intre Cannabis sativa si Cannabis indica, atat in ceea ce priveste starea mentala cat si in privinta patologiei fizice. In general manifestarile confuzionale sunt mai putin severe la Cannabis saliva decal la Cannabis indica, in timp ce Cannabis sativa acopera o gam mai larg de simptome urogenitale. MENTAL - Stan i confuzionale si extatice. - Face greseli in scris. UROGENITAL - Cistita cu senzatie de arsurA in timpul si la sfarsitul mictiunii, durerea localizandu-se cu precidere la nivelul uretrei i, Inca si mai specific, in nivelul meatului urinar. - Inchidere spastica a sfincterului urinar in timpul mictiunii cu intreruperea jetului de urina. - Secretie uretrala cu iritatie si edem. Stricturi uretrale. - Senzatie de defecatie in timpul mictiunii. EXTREMITATI - Spasme sau contractii ale muschilor: picioarele sunt stranse laolalta; torticolis cu barbia impinsa in piept, etc.. CLINIC Cistita. Gonoree. Infectii ale tractului urinar. Prostatita. Torticolis. Uretrita. COMPARATII Canth. Sars, Cann-i.

CANTHARIS
Caracterizat de o actiune violenta si agresiva asupra tesuturilor, Cantharis este utilizat mai cu seam in afectiuni ale mucoaselor, in primul rand la nivelul tractului urinar, intr-o mai mica masura la nivel digestiv si respirator. Adesea simptomele se instaleaza foarte rapid, ca si in cazul lui 71

Belladona sau a lui Aconitum, dar progreseaza rapid, depasind stadiul inflamator, cu aparitia unor fenomene distructive severe. Durerile CU caracter de arsura sunt aproape intotdeauna prezente in afectiunile inflamatorii de tip Cantharis. In mod corespunzator, si simptomele mentale sunt violente. Cantharis a vindecat cazuri de manie de o severitate amintind de Stramonium. MENTAL - Manie sau iritabilitate marcata. - Delir insotit de violenia, furie si adesea de manie sexuala. - Team de oglinzi sau alte obiecte lucioase, care reflecta lumina (Stram). GENERALITATI - Dureri ca o arsura la nivelul zonei afectate. - Tenesme. - Cazuri centrate pe alt sistem de organe dar la care sunt prezente si simptomele urinare tipice ale remediului. - Ameliorare marcata la. rece si la aplicatii reci. CAP - Senzatie de arsura resimtita in creier. - Meningita sau encefalita in asociere cu simptomele mentale sau urinare tipice. - Iritalie sau durere in ochi dupa o arsura termica sau chimica. - Erizipel si in general eruptii cu caracter erizipelatos. GAT - Senzatie pronuniata de arsura la nivelul gurii si a faringelui (Ars, Merc-c), cu sau fara, vezicule. GASTROINTESTINAL - Diaree cu o marcata senzatie de arsura, tenesme si scaune hemoragice (Merc-c). Gastrita cu senzatie de arsura. Peritonita. UROGENITAL *- Cistita, uretrita, pielonefrita cu tenesme si disurie importanti. "- Senzatie pronuntata de arsura inainte, dupa, dar mai ales in timpul mictiunii: fiecare picatura care trece pare s fie apa clocotita". Cistita hemoragica. - Urina cu cheaguri marl de sange. - Urineaza involuntar sau scapa urina dupa mictiune, agrav. cand are cistita, agrav. in timpul menstruatiei. - Uretrita cu secretie purulenta, sanguinolenta. Balanita. *- Priapism; erectii excesive, continue, dureroase. - Erectii nocturne. - Erectii sau excitatie sexuala insotind scurgerea uretrala sau hemoragiile de la nivelul tractului urinar. Inflamatii ale ovarelor sau endometrita, agrav. dupa suprimarea scurgerilor patologice sau a gonoreei. - Arsura si mancarime la nivelul labillor, agrav. la mictiune. Retentia placentei sau a continutului uterin. - Promiscuitate. Apetit sexual excesiv, poate fi atat de exagerat incat nu poate fi domolit nici ma.car de masturbatie sau de contact sexual. (Acest simptom este rareori intalnit in cistitele sau infectiile obisnuite ale tractului urinar.). PIEPT - Mucus gros, eliminat cu dificultate, mai ales in asociere cu simptomele mentale sau urinare tipice. Senzatie de arsura in piept. PIELE *- Amelioreaza durerea sever provocata de o arsura it favorizeaza. vindecarea.(Urt-u) - Vezicule cu mancarime si prurit important. 72

CLINIC Arsuri. Balanita. Bronsita. Cistita. Colita. Eczema. Endometrita, Faringita. Gastroenterita'. Infectii ale tractului urinar. Meningita. Pielonefrita. Pleurezie. Priapism. Prostatita. Tulburari sexuale. Stricturi uretrale. Uretrita. COMPLEMENTAR Camph. COMPARATII Kreos. Cann-i. Cann-s. Sars. Mere-c. Apis. Nux-v.

CAPSICUM
Usor de confundat cu Calcarea Carbonica deoarece este obez iar tesuturile sunt flasce si par s atarne lipsite de tonus, Capsicum este util mai ales la pacientii cu depresie sau la care patologia afecteaza mucoasele. Starea mentala este caracterizata de melancolie si nostalgie, de un anumit dor fata de trecut care este descris in literatura noastra ca dor de casa". MENTAL - Depresie i nostalgie (kdor de casi.) care pot duce pacientul pima in pragul sinuciderii. Minte greoaie, gandeste incet. - Alcoolism. - Sensibil la zgomote in timpul frisonului. - Iritabilitate. - Teama Ca va avea probleme cu politia. GENERALITATI - Obezitate; aspect moale, flasc. - Friguros agrav. de frig. Are frisoane dupa ce bea. - Senzatie de iritatie i arsura a mucoaselor. - Transpiratie urat mirositoare. CAP - Este rosu la fati cu mici telangiectazii (dilatatii ale vaselor mici superficiale) rosii pe nas i pe fati. - Mastoidita cu dureri ca o arsura. - Cefalee puternica in timpul tusei. - Senzatie de dilatare in cap. - Senzatie de arsura sau ulceratii in gura, si gat. - Ra.celi" cu hiperemie intensa i senzatie de arsura in gat. GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Piper. Stimulante cum sunt cafeaua, condimentele, alcoolul. - Gastrita, enterita i diaree cu tenesme arsuri. - Sete intensa inainte de frison; bea bauturi reci care ii produc frisoane. - Sete intensa dupa scaun. - Pirozis i indigestie. - Co Hemoroizi. UROGENITAL - Dureri ale uretrei i vezicii urinare, agrav. in timpul tusei i dupa urinat. - Uretrita cronica.. PIEPT - Aerul eliminat din plamani in timpul tusei are un miros foarte neplacut. - Raguseala cronica.. MUSCULOSCHELETIC - Senzatie de rece la nivelul spatelui. - Sciatica si durere lombosacratt CLINIC: Alcoolism. Cefalee. COMA. Depresie. Gastrita. Hemoroizi. Lombosciatice, dureri. Mastoidia. Obezitate. Tuse. Uretrita. COMPARATII Calc. Sulph. Graph. Ant-c. Ferr. 73

CARBO ANIMALIS
Este un remediu la care trebuie s ne gandim in cazuri cu patologie de mare severitate: la care exista probabilitatea sau char certitudinea de malignitate (cancer). Exista o marcata stare de slabiciune, debilitate generala si scadere a vitalitalii. Organele sau parlile afectate devin treptat indurate, capa.ta o culoare violacee si prezint senzatii intense de arsurk mai ales la atingere. Pand acum nu s-a reusit conturarea unui tablou men-. tal complet desi in unele lucrart sunt descrise sta ri de anxietate si de tristete. intre simptomele care au fost confirmate: un puternic dor de casa" si tendinta de ramane cufundat In ganduri (meditatie)". Pacientul poate semana cu un Sulphur ca temperament si simptome fizice dar este foarte friguros. MENTAL - Dor de casa. Se gandeste la momentele minunate din trecutul sau. - Pierdut in ganduri; meditativ. - Fric de inaltimi. GENERALITATI - Friguros i agrav. de frig. "- Senzatie de rece noaptea in pat. - Adenopatii (ganglioni limfatici mariti de volum) indurate cu once localizare (oriunde in corp). - Slabiciune marcata, "agrav. in timpul menstruatiei, agrav. de pierderea de fluide vitale (alaptare, hemoragii, etc.). - Tendinta la afectiuni maligne (de tip neoplazic). CAP - Cefalee cu senzatia ca Ii crapa (explodeaza) capul sau ca o apasare in crestet (vertex). - Carcinom la nivelul felei, ochiului, nasului, gurii sau gatului. - Cataracta.. - Multi autori au mentionat urma.torul simptorn cheie: Slabirea auzului, nu poate determina directia din care yin sunetele; zgomotele parca vin din alai lume". GASTROINTESTINAL - Iritatie gastrica; ulcere benigne si maligne (Cadm, Ornth, etc.). - Inflamatie si secretii (scurgeri) la nivelul rectului. - Dorinta de oua. Pancreatita. - Ganglioni inghinali mariti de volum si induraii. PIEPT - Mastoza fibrochistica. Abcese, tumori sau chisturi mai frecvent pe partea stanga. - Cancer mamar cu evolutie lenta, progresiva, cu senzatie de arsura sau intepatura si care poate fi insotit de secretii urat mirositoare si adenopatii axilare. GENITAL - Cancer de testicul sau ovar. - Displazie sau cancer la nivelul colului sau corpului uterin, adesea cu metroragie la mijlocul ciclului menstrual sau cu secreiii urat mirositoare si iritante. - Dureri cu senzatie de arsura la nivelul cervixului ca niste carbuni incinsi". - Leucoree iritanta. - Menstruatie epuizanta, cu sange negricios si cheaguri. MUSCULOSCHELETIC - Traumatisme ale coccisului cu dureri ca o arsura cronice, agrav. de atingere. Glezne stabile, instabile" au fost menIionate de multi autori ca indica/ie. 74

PIELE *- Eruptii de culoarea cuprului. CLINIC: Adenopatie. Cataracta.. Cefalee. Cervicita. Coccidodinie (durere la nivelul coccisului). Limfom. Malignitate. Mastoza fibrochistica. Oboseala cronica, sindrom de. Pancreatia. Vaginita. COMPARATII Sulph. Con. Carb-v. Chin. Calc. Sii. Sep. Am-c.

CARBO VEGETABILIS
Este un remediu la care ne gandim in starile de slabiciune marcata, mergand pana la colaps, manifestate mai ales la nivel fizic, dar, de asemenea, ce-i drept intr-o masura mai mica, si la nivel mental si emotional. Carbo Vegetabilis poate readuce la viata chiar pacienti aflati pe patul de moarte, revigorand forta vitala in modul cel mai profund, fundamental (Ant-t, Laur). In mod asemanator, el poate actiona si in cazurile de sincopa sau chiar de banal lesin, readucand in mod spectaculos pacientul la starea de constienta. De fapt este primul remediu la care trebuie s ne gandim in faza acuta a unui La nivel psihologic, adesea suntem frapati de o marcata indiferenta apatie. Personalitatea acestui remediu reaminteste de cea a lui Sepia prin fondul de apatie pe care se grefeaza momente de iritabilitate in care arunc celor din jur vorbe taioase, criticandu-i cu asprime. Daca membrii familiei nu ii trateaza cu cea mai deplina consideralie i cu maxima blandoe, el le azvarle reprosuri sfichiuitoare, le adreseaza cuvinte muscatoare. De asemenea, pacientul simte nevoia unor traini excitante, a unor evenimente picante care s-i starneasca interesul i s-1 smulga din starea de apatie. Daca aceasta se mentine insa, pacientul se va simti treptat cuprins de o oboseala tot mai accentuata, lunecand intr-o conditie de slabiciune i epuizare, care-1 va face in cele din urma incapabil de a mai indeplini fie si cea mai elementara activitate. La Carbo Vegetabilis manifestarile patologice sunt aproape intotdeauna insotite de aceasta stare de vlaguire. Insasi foga vitala pare secatuita, energia esentiala a fiintei pare epuizata, incat temperatura corpului scade, pacientul fiind rece la atingere, iar procesele vitale sunt incetinite, generand o stare de lentoare i apatie. Starea de extenuare se poate instala treptat drept consecinta a unor leziuni organice la nivelul ficatului, inimii sau plamanilor. Alteori poate fi rezultatul unui proces infectios sever, cum ar fi o pneumonie sau o mononucleoza infectioasa. La pacientii cu boli de inima ajunsi in faza de insuficienta cardiaca congestiva, Carbo Vegetabilis este unul dintre cele mai bune remedii de care dispunem. La nivelul plamanilor sesizam aceeasi stare de debilitate, alaturi de manifestari astmatice; frecvent pacientii vor prezenta fenomene de dispnee fie pe fondul unui emfizem pulmonar sever, fie in contextul unor leziuni cardiace. 75

Urmatoarele doua caracteristici apar frecvent drept fenomene de insoiire in starile de tip Carbo Vegetabilis: 1) Cea dintai este tin soi de sete de aer" care-1 face pe pacient s ceara tot timpul aer proaspat sau sa i se faca vant, sau, in conditiile inaltelor tehnologii ale vremurilor noastre, el va cupla sistemul de aer conditionat sau va porni tin ventilator electric. Acesta este un fapt surprinzator tinand cont de temperatura corporala sca2uta a acestor persoane, care stint foarte friguroase. 2) Aceeasi slabiciune o constatam adesea si la nivelul digestiei, fenomenele dispeptice find frecvente, generand balonare cu flatulenIA si eructatii, care pot deveni foarte suparatoare. Distensia abdominala si eructaiiile pot sa, apara chiar si in contextul unor boli de inima sau de plamani, conferind cazului respectiv o nota aparte si facandu-1 apt de a beneficia de acest remediu. MENTAL - Indiferenta si apatie marcate. - Adreseaza celor din jur observatii taioase, cuvinte aspre, mucatoare. Depresie cu o stare de negativism. - Iritabilitate accentuata, mai ales in relapile cu cei din familie. - Memoria las de dorite Se concentreaza cu dificultate. - Ingamfare, aroganta.. - Coma. GENERALITATI - Rceah , temperatura corporala scazuta; respiratia, transpiratia, diferitele Orli ale corpului, toate stint reci. "- Dorinta de a i se face \Tint, de a fi ventilat; simte nevoia de mai mult oxigen, de aer proaspat. "- Desi este rece, nu suporta sil l. fie invent (Camph, Sec). *- Agrav. atunci cand sta intins; trebuie s se ridice in sezut. - Stani de colaps, insuficienta cardiaca severk cianoza, stare terminall. "- Lein in contextul unei indigestii, insolatii, infectii sau cand are flatus, etc.. - Obezitate. CAP - Durere de cap agrav. and sta intins, la apasarea plriei. - Faia este buhaita si poate avea o tenth' albastrie sau cianotia. - Transpiralie rece pe frunte. - Respiratie rece, limba rece. GASTROINTESTINAL - Distensie abdominala, impresionanta cu indigestie. *- Eructatii frecvente care amelioreaza atilt simptomele abdominale, gastrice cat si starea generala a pacientului. El poate chiar ingera bauturi carbogazoase pentru a-si provoca eructatii in mod deliberat, inducandu-si astfel aceasta senzatie de usurare. - Flatulenta, agrav. noaptea, agrav. cand sta intins. Adesea nu-1 intereseaza mancarea, dar sunt si pacienti lacomi, ahtiati dupa mancare. Ii plac dulciurile si sarea. - Nu suporta sau chiar face indigestie de la mancaruri grele sau grase (Puls). - Pirozis. UROGENITAL Aversiune sau indiferenta fala de relatiile sexuale. - Eruplii in jurul organelor genitale; tinea cruris. 76

PIEPT - Dispnee care ii ob1ig s se ridice in sezut. "- Dispnee din cauza flatulentei, a distensiei abdominale sau din cauza alimentatiei excesive, amel. de eructatii. - Pneumonie in faze avansate. Tuse convulsiva. Astm Emfizem. "- Insuficienta cardiaca congestiva en anxietate, dispnee, cianoza, facies buhait, amel. de ventilatie sau de eructatii. EXTREMITATI Membrele inferioare si picioarele Ii sunt reel. Slabiciune. - Echimoze. - Eczema si crapaturi la nivelul mainilor. CLINIC: Astm. Cefalee. Colaps. Coma. Eczema. Esofagita. Gastrita. Insuficienta cardiaca congestiva. Lein. Obezitate. Oboseala cronica, sindrom de. Pneumonie. Sincopa. Stan i postoperatorii. Tuse convulsiva. Ulcer peptic. COMPLEMENTARE Kali-c. Phos. Ars. COMPARATII Sep - indiferenta, iritabilitate, friguros, aversiune pentru relatiile sexuale, slabiciune, oboseala. Lyc. Chin. Arg-n. Calc. Camph. Carb-an. Nit-ac.

CARBOLIC ACID
Desi Carbolic acid este folosit in principal ca remediu specific pentru greata din timpul sarcinii, el are si o actiune profunda, fiind util in sari grave de colaps. Kent descrie utilizarea sa in sari anafilactice severe aparute dupa intepaturi de albine. GENERALITATI - Secretii fetide, urat mirositoare. - Soc si colaps. Anafilaxie, mai ales dupa intepaturi de albina. CAP - Cefalee frontala, cu durere surd sau senzatie de banda stransa. - Edem al fetei si al limbii dupa intepaturi de insecte (Apis). - Foarte sensibil la mirosuri, simtul mirosului este foarte acut, senzatiile olfactive sunt percepute foarte intens. - Rinita cronica cu obstructie nazala si rinoree cu miros fetid. - Nevralgie faciala. - Faringita cu gat rosu, halena si sete. GASTROINTESTINAL - Greati in timpul sareinii cu cefalee frontal puternica, pirozis, eructatii si voma.. PIELE - Urticarie pe tot corpul. - Eruptii veziculoase pe corp, dar mai ales pe maini. CLINIC: Anafilaxie. Cefalee. Faringia. Greata in sarcina. Nevralgie faciala. Rinita. Sinuzita. oc. Uretrita. Urticarie. COMPARATII Lac-ac. Sym-r. Tab. Sep. Colch.

77

CARBONEUM SULPHURATUM
Acest remediu este indicat, la fel ca i Baptisia, in star toxice, cu alterarea constientei mergand pana la star de confuzie, stupefactie (ca si cum ar fi beat). Pacientul gandete i raspunde cu mare lentoare. Spre deosebire de Baptisia, aceasta se datoreaza mai degraba intoxicarii sangelui (prin contaminare chimica) decat infectiei. Aceasta stare se poate insoti de dureri fulgurante, brute, ca niste strafulgerari sau zvacniri, tulburari vizuale instalate brusc, discromatopsie (incapacitate de a percepe culorile) si eruptii cutanate.

CARCINOSINUM
Carcinosinum era putin utilizat la Atena (in cadrul scolii lui Vithoulkas) pe vremea cand eu studiam homeopatia si inch' si mai putin de catre homeopalii americani. Cu totii Ii suntem indatorati lui Jonathan Shore de la Clinica Hahnemann pentru eforturile pe care le-a facutyentru a promova utilizarea acestui remediu. Carcinosinum s-a dovedit a fi un nosod fundamental cu o gama foarte variata si interesanta de simptome, aparent imprumutate de la alte nosode sau miasme. i experienta mea a confirmat utilitatea acestui remediu nu atat in procesele maligne deja constituite, cat mai ales in starile premaligne si la pacienlii cu antecedente familiale de cancer sau de diabet. Niciodata nu s-a realizat un proving veritabil al acestui remediu, de aceea, ca si in cazul altor remedii a caror utilizare se bizuie pe experienta clinica, i despre Carcinosinum s-au formula! o serie de concluzii deduse din utilizarea lui terapeutica. Ceea ce urmeaza este o lista, probabil incompleta, a caracteristicilor pentru care exista cele mai solide argumente. Personalitatea conturata de acest remediu este de o remarcabila forta si intensitate, plina de pasiune. Pacientul traieste adesea sentimentul neimplinirii care il impinge spre o activitate excesiva.; el munceste peste masura, intrecandu-se pe sine, adeseori forteaza lucrurile sau se arunca in actiuni periculoase. Este nelinistit si agitat, intr-o permanenta cautare, a ceea ce este stimulant, excitant, cu dorinta de a cala.tori cat mai mutt. In ciuda acestei fin i exuberante, adesea descoperim in pacientul Carcinosinum o persoana care a indurat nenumarate abuzuri si reprimari In copilarie, fiind silit sa Ii inabuse trairile. El este legat de ceilalti membrii ai familiei prin sentimente puternice, profunde. Toate acestea il pot face sa devina, un revoltat, s aib in viat o atitudine de razvratit. 78

Copiii Carcinosinum sunt sensibili, plini de compasiune si empatie; sunt mai degraba timizi. Sunt deschisi, vulnerabili, usor de atins, de ranit si se lash' reprimati de cei din jur. Sunt foarte sensibili la mustrare, once cuvant dojenitor Ii afecteaza. Nu suporta s fie consolati (rareori manifesta ei trasatura contrail). Ajuni la varsta pubertatii si a adolescentei pot avea porniri sexuale, sentimente si pasiuni erotice de o mare intensitate. MENTAL - Pacienti plini de pasiuni si nizuinte care se implici in prea multe activititi, Ii extind preocuparile i eforturile pe prea multe planuri. - Tipicar, excesiv de scrupulos. - Dorinta de a cilitori. - Relateazi multe imprejuriri cand a fost reprimat, mustrat, suit si actioneze impotriva vointeiAli triirilor sale sau cand a fost apisat de sentimente de vinovitie. "- plac dansul muzica. "- Adori senzatia excitanti pe care i-o di furtuna cu tunete i fulgere. - Plini de compasiune i empatie. - Timid. - incatjat. - Frica de: Boala (pentru Ana:tate) si cancer. Examene. Aglomeratie, multime. - Concentrare dificila. - Retardare mentala. - Nu suporta sa fie mustrat sau contrazis. - Anxietate antictorie (ingrijorare pentru evenimente care urmeaz s se produca). GENERALITATI - Calduros si In general agrav. de caldura. - Amel. la mare (desi uneori este agrav. la mare). "- Antecedente personale de cancer sau antecedente familiale de cancer sau diabet. Meriti si fie luat in considerare atunci cand remedii aparent bine alese nu actioneazi sau efectul lor dureazi prea putin. - Agrav. dupa-amiaza, Intre 1-6 p.m. si mai ales intre 5-6 p.m. - Amel. seara. - Periodicitate. - Amel. dupa ce trage un pui de somn. - Boala aparuta la varsta pubertatii. - Raceli si boli acute frecvente. "- Agrav. dupi mononucleozi infectioasi sau dupi tuse convulsivi. - Diabet. "- Aspect: Ten intunecat, inchis, pimintiu sau cu nuanti caf au bait". Adesea pacientul are alunite de culoare CAP "- Sclere cu tenti albistrie, mai ales la copii. - Durere de cap resimtita profund in creier. - Acnee. Tresariri, spasme ale muschilor fetei, ticuri sau clipeste frecvent. - Sinuzite recidivante. - Senzatie de nod In gat, agrav. cand inghite ingol, A noaptea sau cand se trezeste din somn, la caldura si amel. la rece. drege glasul inainte de a vorbi. GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: Sare. Grisime. Oua. Fructe. Dulciuri. Mancare condimentata. Ciocolata. Ceapa i usturoi. Sunca, stamina. Carne. Unt. - Aversiuni alimentare: Grasime. - Ii plac bauturile reci si cele alcoolice. Dureri abdominale agrav. intre 4-6 p.m., amel. de presiune, de bauturi calde, cand se apleaca in fata. - Scaun uscat Si tare. - Durere ca o arsura la nivelul colonului ascendent, ,,m arde ca un foc". - In literatura sunt citate cazuri de prolaps rectal vindecate cu acest remediu. - Constipatie sau peristaltica redusa a colonului. 79

PIEPT Astm sau bronsite recidivante. - Tuse agrav. cand vorbeste, rade, casca., cand se imbraca sau se dezbraca, la aer rece. - Tuse declansata de senzatia de gadilitura in gat. - Senzatia de opresiune, de apasare pe piept. Sanii se umfla si devin durerosi inaintea menstruatiei. UROGENITAL Dorinta sexuala crescuta.. - Se masturbeaza prea frecvent sau de la o varsta timpurie. - Chisturi ovariene. - Menstruatia Ii vine mai devreme. EXTREMITATI - Slabiciune, amorleala sau durere mai ales la nivelul coapselor. Tresariri ale muschilor. - Dureri de picioare amel. de caldura sau de eforturi usoare. SOMN *- Doarme in pozitia genu-pectorala (Med) sau pe partea dreapta. Insomnie. Insomnie la copii, amel. daca este leganat pana adoarme. - Insomnie, nu poate dormi din cauza gandurilor care il napadesc. - Se trezeste devreme, adesea la 4 dimineala. - Se simte foarte odihnit dupa ce trage un pui de somn. PIELE *- Alunite si nevi. - MinaTime agrav. cand se dezbraci. - Acnee pe fala, pe spate si pe piept. - Furuncule. Vanatai, echimoze. CLINIC: Abces. Acnee. Alergie. Alunite. Astm. Boli respiratorii. Bronsita. Cefalee. Chisturi ovariene. Colita. Constipalie. Dezvoltare intarziata. Diabet. Dismenoree. Imunitate deficitara. Insomnie. Nevi. Oboseala cronica, sindrom de. Prolaps rectal. Sindrom premenstrual. Sinuzita. Ticuri. Tuse. COMPARATII Med - Plin de pasiune, dorinta sexuala crescuta, se simte mai bine la mare, amel. seara, Ii plac dulciurile, grasimea, sarea si bauturile reci, doarme in pozitia genu-pectoralk isi drege glasul, astm, alergie. Tub - Plin de pasiune, ii place s calatoreasca, remedii bine alese nu aclioneaza, dorint sexuara crescuth, sclere albastre, boli respiratorii, ii plac slanina, sunca, laptele si mancarurile sarate, agrav. la mare. Nux-v - Plin de pasiune, tendinta sexual puternica, ii plac grasimea, condimentele si alcoolul, insomnie, constipatie si probleme digestive, tresariri, spasme. Ars - Teama de cancer, tipicar, foarte scrupulos, agrav. la mare, ii plac grasimea si alcoolul, insomnie, probleme digestive si respiratorii. Sep - Ii place furtuna, ii place sa danseze, agrav. la mare, agrav. intre 4-6 p.m., ii place otetul, constipatie cu peristaltica diminuata a colonului. Phos - Plin de compasiune si empatie, amel. dupa ce doarme, Ii plac grasimea, ciocolata, condimentele, sarea, tuse, chisturi ovariene, dorinla sexuala crescuta. Calc-p. Nat-m. Caust. Staph. Con. Sanic.

80

CARDUUS MARIANUS
Carduus marianus este un remediu utilizat mai ales pentru boli hepato-biliare: litiaza sau colica biliara, hepatita acuta, hepatopatie cronica. (hepatita cronica sau chiar ciroza hepatica). GENERALITATI - Icter, care poate fi intens. - Staza venoasa din cauza hipertensiunii portale cu varice esofagiene, varice la nivelul membrelor inferioare, angioame stelate, etc.. GASTROINTESTINAL "- Durere la nivelul ficatului, mai intens atunci and sta pe partea stinga.. - Durere abdominal sau hepatica, agrav. in inspirul profund si la cea mai mica miscare. - Durere surda, continua la nivelul ficatului sau veziculei biliare, agrav. la miscare. - Limba are un depozit albicios in centru dar marginile i varful sunt rosii. - Ficatul marit de volum, inflamat, mai ales lobul stang. - Ascita. Hematemeza. Scaun acolic, alb ca varul. EXTREMITATI - Dilatatii varicoase; ulcer varicos. COMPARATII Ptel. Chel. Lye. Chin. Mag-M.

CASTOR EQUI
Este un remediu specific pentru mastite sau inflamatii mamelonare care se insotesc de crapaturi dureroase si chiar ulceratii. COMPARATII Graph. Phyt. Sil. Nit-ac.

CAULOPHYLLUM
Caulophyllum actioneaza in primul rand pe uter si, intr-o masura mai mica, pe articulatii si muschi. Este unul dintre cele mai bune remedii pentru travaliu i in special pentru travaliu intrerupt. GENERALITATI - Tremor interior este una din indicatiile lui Nash la acest remediu. - Friguros si agrav. de frig. - Isterie, slabiciune, dispozilie schimbaloare in timpul GENITAL - Inertie uterina, metroragie sau sangerare excesiva postpartum datorata slabiciunii musculaturii uterine. "- Travaliu Indrziat; cervixul ramine rigid iar contractiile (percepute de catre pacienta ca find violente) nu sunt ritmice (sunt dezordonate) si i pot schimba localizarea. 81

Deci este vorba de un travaliu ineficient. - Dureri postpartum. - Avort in primul trimestru. -Iminen de avort: poate opri avortul sau poate determina expulzia fara incidente a embrionului daca avortul este inevitabil. Infertilitate. Amenoree. - Dureri menstruale violente cu senzatie de tractiune resimtita in coapse si uneori pana in picioare. Leucoree. EXTREMITATI Artrital a degetelor de la maini sau de la picioare. Mai ales daca articulatiile degetelor sunt singurele afectate (Afectarea articulara la Causticum este de obicei mai generalizata). - Dureri articutare agrav. Inainte de menstruatie i amel. dupa ce apare fluxul menstrual. CLINIC: Artrita. Avort. Dismenoree. Infertilitate. Leucoree. Metroragie. Travaliu - intrerupt sau ineficient. Vaginita. SIMPTOME COMBINATE Dureri articulare ci tulburari menstruale sau avorturi. COMPARATII Caust. Cimic. Pulls. Sabin. Xanth. Vib.

CAUSTICUM
Ca oricare alt policrest, Causticum poate actiona asupra oricarui sistern de organe. Efectele lui vizeaza Insa mai ales sistemul nervos si tesutul conjunctiv. Pacientul relateaza adesea star de slabiciune, rigiditate sau intepeneala ori, daca patologia este suficient de avansata, de paralizie, care au evoluat lent progresiv. Causticum este o persoana serioasa, sensibila si impresionabila, avand o anumita intensitate a trairilor. Adesea are o compasiune exagerata pentru fiintele din jun plange cand asculta buletinele de stiri sau cand afla de nefericirea altor fiinte, fie Ca sunt oameni sau once alte creaturi. Aceasta compasiune poate s se manifeste sub forma implicarii in plan social, cu intolerania pentru mice inseamn nedreptate si ura fata de toti cei care genereaza aceasta nedreptate. Poate s fie un revoltat, mergand pada" la extremism politic, violenta. Patologia poate progresa pana in plan mental: mintea, gandirea devin greoaie, pacientul incepe sa ii piarda memoria. Opacitatea si lentoarea mentala pot provoca o mare anxietate, pacientul temandu-se ca ar putea sa uite ceva. In final poate ajunge pana la veritabile manifestari nevrotice de tip obsesiv-compulsiv: permanent el simte nevoia irezistibila de a verifica si reverifica, iar si iar, toate amanuntele, de teama s nu faca vreo omisiune periculoasa: de exemplu, el verifica dac a oprit focul, desi a mai verificat acelasi lucru cu doar putin limp inainte si imediat dupa aceea verifica din nou. Copiii Causticum sunt sensibili si excitabili. Sunt foarte constienti de ce se petrece cu ceilalli si sunt plini de compasiune pentru suferinta altora. 82

Emotiile sunt resimtite cu o mare intensitate. Pot s izbucneasca in plans la cea mai mica provocare. Le poate fi frica de multe lucruri, dar mai ales de intuneric. Pot s aiba un comportament obsesiv, compulsiv i perfectionist, resimlind nevoia irezistibila de face anumite lucruri. Adolescentii pot fi niste revoltati, de un idealism extrem. MENTAL "- Sinceritate, trairi intense, idealism. *- Intensi compasiune. Nu pot suporta sa vada pe altii ca sufera. "- Sunt cuprinsi de manie and yid nedreptate, fie ca este fata de ei, fie fata de alti oameni: de exemplu maltratarea unui camarad sau situatia precara a unor grupuri etnice minoritare. - Furios, manios. Mantle sau preocupare exagerate pentru starea mediului. "- Revoltat. Angajat politic. Uraste autoritatea. Convins de propria dreptate. - Tulburari determinate de suferinta, de pierderea unei fiinte dragi; adesea pacientul a avut multe suferinte la rand. Alcoolism in urma unor suferinte repetate. Depresie. "- Verifica din non si din nou ceea ce are de Bout. - Se balbaie, mai ales cand este excitat. *- Iii este teama ca s-ar putea intampla ceva rau. - Frica de: intuneric. Caini sau alte animate. Fantome. - Copii hipersensibili; prang din once nimic. - Minte greoaie, opaca, slabirea memoriei. - Este grabit, mananca repede; este pripit in tot ceea ce face. - Istoric de abuz sexual sau de violenta in familie. GENERALITATI - Friguros i agrav. la rece. "- Prefera si este amel. de vreme noroasi, umedi sau ploioasi. Agravare generala si locala de curenti de aer. - Agrav. la 4 p.m. - Agrav. dupa suprimarea unei eruptii (problemele neurologice etc.). - Dureri descrise adesea ca o taletura" sau ca o rana". De asemenea poate sa aiba senzatia ca au o piatra" inauntru. - Aspectul: slab, brunet, exprimand o anumita intensitate launtrica (train, emoiii de mare intensitate); poate sa fie foarte rafinat. NEUROLOGIC - Paralizie, mai ales a muschilor flexori, mai ales pe partea dreapta. - Paralizie lent progresivi. - Paralizie; accident vascular cerebral sau tulburari neuro-degenerative. - Coree, agrav. in somn, mai accentuata pe partea dreapta. - Tulburari convulsive, convulsii generalizate, agrav. in somn, in timpul menstruatiei, pe partea dreapta a corpului. - Petit mal. - Tresariri, secuse, spasme, tremuraturi, convulsii dupa o spaim sau dupa o suferinta. - Amorteala pe partea stanga a corpului. CAP - Eruptii pe fata, mai ales pe "varful nasului (Aeth). - Veruci pe nas sau pe pleoape. Nevralgie faciala dreapta, agrav. la vant. - Paralizie Bell pe dreapta, agrav. la vant rece (Aeon). - Paralizia limbii. - Greutate sau paralizie a pleoapelor. Strabism. - Tresariri ale fetei. - Afectiuni sau spasme la nivelul articulatiei temporo-mandibulare, agrav. pe partea dreapa. - Sinuzita. - Eruplii in regiunea occipitala. - Acnee. Acnee rozacee. 83

GAT - Dorinta constanta de a-si drege glasul. Simte a are secrelii in gat pe care nu le poate elimina decat cu dificultate. - Raguseala, agrav. aproape de fiecare data and este racit, agrav. dimineata, agrav. dupa suprasolicitarea vocii, amel. de bauturi reci. Dorinta permanenta de a inghiti. - Paralizia esofagului. Torticolis. GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: Sarat. Sunca sau carne afumata. Branza. Oua. Aversiuni alimentare: "Dulciuri. - Dureri de Constipatie, amel. and sta in stomac, amel. bauturi reci (Phos). picioare. Scaun acoperit de mucus. - Fisura rectala. UROGENITAL Incontinenta urinara cand tuseste sau cand stranuta, mai ales la femei varstnice. Incontinenta urinara de efort. - Paralizia vezicii urinare; retentie de urina fiindca s-a abiinut prea mull s urineze. - Senzatie de mictiune frecventa. - Enurezis (poate s dureze pana la varsta adulta). - Pierde urina far sa simta. - Impotenia. - Aversiune pentru contact sexual la femei. - Nu mai simte placerea, chiar data' se produce orgasmul, atat la barbati cat si la femei. PIEPT Tuseste din ce in ce mai profund, ca si cum s-ar stradui s coboare tot mai adanc in tractul respirator, panh la nivelul unde se afla mucusul acumulat, pentru a-1 elimina. Tuse, amel. de bauturi red, amel. daca se apleaa in fata. Bronsita cu tuse iritanta, chinuitoare. - Senzatie de tuna In piept, ca si cum ar avea o piatra" inauntru. - Astm declanat de emotii intense sau de reprimarea emotiilor; agrav. dupa efort fizic. SPATE - Durere de spate joasa (lombosacrata) i sciatica. - Senzatie de tensiune in regiunea cervicala. Spondiloza. Torticolis. EXTREMITATI - Tulburari reumatismale, agrav. la rece, suprasolicitare si incordare (sfortare), and face baie, pe vreme uscata. Artrita. (artroza) la maini si la picioare, devialie ulnara. Durere la nivelul umarului drept. - Guth. - Neastampar al picioarelor noaptea in pat. - Crampe la nivelul gambelor si picioarelor. - Sindrom de tunel carpian. - Paralizie lent progresiva. Ataxie, isi taraste piciorul cand merge. - Contracturi ale muschilor si tendoanelor. Tendoane tan, indurate. Veruci pe maini, "mai ales in jurul unghiilor (periunghiale). PIELE - Veruci. - Herpes. Eczema. Acnee. Furuncule. CLINIC: Abces. Acnee. Alcoolism. Alergie. Anxietate. Adria. Astm. Ataxie. Bronsita. Carpian, sindrom de tunel. Cerebral, accident vascular. Compulsiv-obsesiva, nevroza. Constipatie. Contractura. Convulsii, tulburari convulsive. Coree. Disfagie. Durere de spate joasa (lombosacrata). Eczema. Enurezis. Fibrozita (fibromialgie). Guth. Herpes. Impotenta. Incontinenta urinara. Mialgii. Nevralgii. Neurodegenerative, tulburari. Paralizie faciala periferica de tip Bell. Parkinson, boala. Reumatism. Sciatica. Scleroza. multipla. Sexuale, disfunciii. Sinuzita.. Tendinita. Ticuri. Torticolis. Tremor. Tuse. Vaginita.. Veruci. 84

COMPLEMENTARE Coloc. Staph INAMICE Phos. COMPARATII Phos - Compasiune, teama c s-ar putea intampla ceva rau, frica de intuneric etc., dorinta de bauturi reci, raguseala, reumatism, tulburari neurologice. Sep - Disfunctii sexuale, incontinent urinara, friguros, anxios, plange, brunet si sublire. Calc-p - Nemullumit, friguros i agrav. curenti de aer, reumatism dureri in regiunea cervicala, Ii plac afumaturile i mancarea condimentata. Staph. Plb. Tub. Nat-m. Nux-v.

CEANOTHUS
Ne vom gandi la acest remediu in afectiuni ale sistemului limfatic sau ale celulelor sanguine de tip policitemie sau leucemie, mai ales atunci cand exista "splenomegalie importanta si sensibilitate dureroasi marcata a splinei. Eric Sommerman din Minneapolis a relatat la o prezentare de cazuri din 1992 la Fundatia Internationala pentru Homeopatie o vindecare spectaculoasa a unui caz cu boala Hodgkin la care tratamentul a fost inceput cu Ceanothus.

CEDRON
Atunci and intalnim acuze care se repeta periodic, .simptomele reaparand exact la aceeasi ora in fiecare zi, trebuie s ne gandim la Cedron, mai ales daca simptomele apar la 9 a.m. CLINIC: Cefalee. Febra. Malarie i febra recurenta. Nevralgie. COMPARATII Nat-n. Chin. Chin-s.

CHAMOMILLA
Nu exista vreun alt remediu atat de sensibil la durere Si cu o reactie atat de inversunata, aproape acuzatoare In fata durerii. Adesea pacientul pare s sufere mult mai mutt cleat ar justifica-o conditia patologica pe care o are. Mai mullInca, in suferinta lui, el este ostil si vehement. Intotdeauna starea pacientului este marcata de iritabilitate. Uneori, aceasta iritabilitate este mai degraba a nervilor decal a mintii, determinand o hiperreactivitate la stimuli - ca Si cum nervii ar fi incordati la maximum. Desi poate fi utilizata si pentru probleme cronice, profunde, cel mai adesea este 85

folosita in sari acute, la copii. On de cite on tulburarile unui pacient sunt acompaniate de o iritabilitate extrema si 'flank (sail daca au fost declansate de manie), trebuie s luam in considerare si Chamomilla (Staph, Coloc, Nux-v). MENTAL - Mani, Iritabilitate. , Copii iritabili, pot chiar s-si loveasca pninii (sau pe medic). "- Trebuie s fie purtat in brae; este cuprins de manie si ipa dac este lasat jos, asa cA pariniii trebuie sa.-1 tot plimbe prin camera pentru a-1 liniti. - Copii pe care *nimic nu Ii poate con sola. *Nu suporta s fie atins. Se trage in laturi furios daca incerci s II atingi. *Capricios; cere un lucru, apoi ii arunca cat cobo (adesea intruna dintre persoanele prezente), imediat ce ii primete. *Teama de vant. *Sensibilitate excesiva in durere. - Prange in somn. - Agitalie. GENERALITATI: *- Hipersensibil la durere; durerile par s fie insuportabile. Tulburari declansate de manie (febra, metroragie, dureri). *Probleme legate de eruptia dintilor: diaree, febra, iritabilitate. "- Agravare generala la 9 a.m. (sail 9-10 p.m.). - Agrav. noaptea. Calduros, desi multe simptome locale pot fi ameliorate de caldura. Agrav. de la cafea. - Spasme sau chiar fenomene convulsive, mai ales la copii. Agrav. la vant. - Mulli autori mentioneaza durerile insotite de amorteala drept un simptom cheie (Gnaph). CAP "- Un obraz rosu si celalalt palid. Otita medic acuta sau cronica (Puls, Mere). - Durere de urechi, agrav. la atingere, vant. Nevralgie faciala. Fata si ochii cuprinse de caldura.. - ii transpira fata dupa ce ma,nanca. Durere de dinti, agrav. la cafea, caldura (alimente, bauturi calde), amel. la bauturi reci. "- Eruptia si cresterea dintilor sunt dureroase, insotite de multe probleme. GASTROINTESTINAL "- Diaree in timpul eruptiei dintilor. Scaunul are miros de oui clocite". "- Scaunul are aspect de iarba sau spanac tocate. Colica. Durere abdominala, agrav. la atingere, cafea. - Amelioreaza greala si voma declanate de folosirea narcoticelor. - Sete cu dorinla de bauturi reci. UROGEN1TAL *- Hemoragie uterina dupti un acces de manie. Dismenoree severa, cu dureri care iradiaza in coapse (Vib, Xanth). - Dureri intense si iritabilitate in timpul travaliului. PIEPT - Tuse, mai ales tuse uscata, agrav. la 9-12 p.m. - Copilul infuriat i tine respiratia. - Crup. Bronsita. - Astm. EXTREMITATI - Picioarele Ii sunt calde, trebuie sal be scoata de sub 'Altura in timpul noptii. *- Artrita dureroasa, agrav. noaptea in pat, amel. daci se plimba prin camera. - Osteomielita. SOMN - Somn agitat, se trezeste frecvent. Hinge in timpul somnului. 86

STARI ACUTE *Chita medie - copilul se trezeste noaptea tipand, furios, nimic nu il poate consola, trebuie s fie purtat in brate (adesea medicul este chemat la ore tarzii din noapte pentru astfel de cazuri), nu tolereaza s fie atins sau examinat, reactioneaza aproape isteric cand medicul incerc s se uite in ureche. *Eruptia dintilor - copii iritabili , gingii dureroase, inflamate, adesea determinand diaree. *Coilea - copilul nu poate fi consolat, se arcuieste pe spate, plange si tipa cu inversunare. Febra - frison unilateral, roseata a fetei unilaterala, transpiratie pe partite acoperite si pe pielea capului, sete, agitatie si iritabilitate. CLINIC: Astm. Colica. Comportament, probleme comportamentale. Dentitie, eruptia dintilor, dureri de dinli. Dismenoree. Febra. Menopauza, bufeuri. Metroragie. Nevralgie. Osteomielita. Otita medie. Sindrom premenstrual. Tuse. COMPLEMENTAR Calc. INAMIC Sulph. COMPARATH Cina - Copil iritabil, capricios, nu suporta s fie atins, trebuie s fie purtat in brate. Calc-p - Iritabil, se plange tot timpul, inconsolabil, transpiratie pe cap, probleme legate de eruptia dintilor. Ant-c - Copil iritabil, nu suporta s fie atins, diaree, calduros. Pals. Sulph. Rheum. Hep. Nux-v. Coloc.

CHELIDONIUM
Desi este considerat a fi in primul rand un remediu hepatic, Chelidonium este util pentru o gama larga de simptome, probleme manifestate pe partea dreapta a corpului. De cele mai multe oni aceste simptome vor include si fenomene generate de o disfunctie hepatica sau biliara (de exemplu, durerile de cap sau pneumoniile sunt adesea insolite de eructatii sau indigestie). MENTAL - Persoana dominatoare. GENERALITATI Simptome pe partea dreaptal a corpului (lateralitate dreapti). Agrav. la 4 a.m. sau la 2-4 p.m. - Icter. Icter neonatal. - Friguros, agrav. la rece sau la schimbarea vremii. - Amel. dupa masa de pranz. - Agrav. la miscare. CAP - Durere de cap sau nevralgie pe partea dreapta (mai ales supraorbitala). - Senzatie de raceala, mai ales la nivel occipital. - Durere 87

faciaa iradiind spre dinti sau spre ochi. *- Nevralgie faciall, mai ales cand se asociaza cu probleme hepatice. - Amorteala la nivelul felei, mai ales pe partea dreapta. - Limba cu depozit galbui, adesea avand pe margine amprentele dintilor. GASTROINTESTINAL - Durere in hipocondrul drept: de origine hepatica sau biliar. - Durere abdominall cu iradiere in spate sau "spre regiunea scapulara dreapta; amel. and sta pe partea stanga Cu picioarele indoite, stranse la piept; amel. cand maniacal (Graph); durere care se extinde in partea opus a abdomenului; amel. de caldura, bauturi calde sau lapte cald; amel. de scaun. - Vomita tot cu exceptia bauturilor calde. Indigestie dupa ce mananca grasimi. - Indigestie, greara, eructalii, flatulenta. - Dorinie alimentare: Branza. Bauturi calde. Lapte. - Aversiuni alimentare: Branza. Spanac. PIEPT - Pneumonie pe partea dreapti, cu dureri care iradiaza in spate, cu dorinla de bauturi calde, tuse cu senzatie de durere, hemoptizie.. - Nevralgie intercostala pe partea dreapta, agrav. de miscare. EXTREMITATI - Durere scapulara sau in umr pe partea dreapti (mai rar pe partea stanga). Senzatie de raceal in varful degetelor. - Dureri articulare (artralgii) mai ales pe partea dreapta. - Gatul intepenit, dureros, mai ales pe partea dreapta. CLINIC: Bursita. Cancer (tumori maligne). Colecistita. Gastrita. Greala. flepatita. Icter. Litiaza biliara. Migrena. Nevralgie. Pneumonie. COMPLEMENTARE Lye. COMPARATII Lye Simptome pe partea dreapta, probleme biliare si hepatice, pneumonie, o mana rece (si cealalta calda), eructalii, cefalee. Bry - Agrav. la miscare, ii place laptele cald, pneumonie, nevralgie. Chin. Sang. Sulph.

CHIMAPHILLA UMBELLATA
Chimaphilla umbellata este un remediu specific pentru probleme urinare. Manifestarile caracteristice sunt senzatiile frecvente de micliune, disuria si char hematuria macroscopica in cadrul unei cistite, uretritesi, eel mai specific, asociata unei prostatite. Este aproape un remediu specific pentru retentia urinara, determinata de adenomul de prostata. UROGENITAL - Retentie de urina; trebuie s se forteze mult pentru a declansa mictiunea. *- Retentie de urin asociata adenomului de prostati. Disurie. Nevoie frecventa de a urina. - Jet urinar bifurcat (Thuj.). Strictura uretrala. Prostatita. Adenom de prostata. Senzatia ea are o bill' la nivelul perineului. COMPARATII Cop. Med. Thuj. Sulph. Con. Sep. Set. Puts. Pa rein 88

CHINA OFFICINALIS
tuz,e,

China a fost primul remediu experimentat (a constituit obiectul primului proving facut de Hahnemann) dar abia observatiile lui Vithoulkas an clarificat personalitatea corespunzaloare acestui remediu. Sunt oameni introvertiti, foarte sensibili i susceptibili, cu sentimente de o mare intensitate. Launtric sunt de o sensibilitate care aminteste de Natrum Muriaticum: se simt lezati, ofensati de ore, ducandu-ne cu gandul la Nux Vomica. Aceasta persoana, idealista si atat de sensibila, atat de uor de lezat, corespunde cel mai bine imaginii adolescentului, facand din China un remediu foarte util pentru aceasth grupa de varsta. Adesea prezinta hiperexcitabilitate, descrisa uneori drept eretism nervos". Aceasta excitabilitate excesiva se manifesta in uncle cazuri sub forma unor nopii nedormite in care imaginatia ii brodeaza scenarii fantasmagorice, impanate de fapte eroice si de planuri marete de viitor. A doua zi insa, and se trezeste, se simte jenat de aceste fantezii nocturne. Textele clasice mentioneaza doua manifestari caracteristice pentru acest remediu: tulburari declansate de pierderea de fluide (sub forma de diaree, hemoragie, scurgeri purulente de la nivelul unor furuncule) i febre periodice. Astazi insa ne confruntam mai rar cu aceste fenomene in forma lor de odinioara, date find mijloacele moderne de tratament (perfuzii intravenoase, antibiotice, antidiareice). Uneori beneficiaza de acest remediu copii ai aror parinti au suferit de malarie si an fost tratati cu chinina. China este utilizata mai ales pentru maladii ale tractului intestinal si ale ficatului si, intr-o mai mica masura, in afectiuni ale capului i extremitatilor (migrene, nevralgii, probleme ale sistemului muscular si osos). MENTAL - Persoana iritabila, sensibila, care se ofenseaza usor. - Seara i noaptea se Iasi purtat de vise extravagante in care el savarseste tot felul de isprivi grozave din care el iese permanent triumfator (amintind de personajul Walter Mitty, eroul unei naratiuni a prozatorului american James Thurber). - Fria de animate, chiar de *animate domestice. Fric de caini. - Posomorat, prost dispus, posac, ursuz. Depresie. - Schimbari frecvente de dispozitie, stare de spirit oscilanta. - Face greseli and vorbeste i and scrie. - Sensibili la stimuli, mai ales la zgomote. - Fire poetica, artistica. - Adolescent foarte sensibil, susceptibil, care se simte lezat de once fleac, capricios i schimbator, plin de toane, sarcastic dar si idealist. GENERALITATI *- Agrav. de pierderea de fluide (sub forma de hemoragie, diaree, lactatie, scurgeri purulente, etc.). *- Periodicitate, mai ales la fiecare doui zile sau la fiecare sapte zile. - Agrav. pe ceata, 89

ov

vreme umedi Si rece, toamna. Agrav. la atingere dar amel. la pre, A slmptomele - - - locale cat si in general). - Nu suporta. mune puternica (atat atingerea, mai ales atingerea usoara. - Anemie. Agrav. la curent de aer. - Debilitate, oboseala, slabiciune, colaps, paloare. - Transpiratii nocturne. CAP - Cefalee amel. la apasarea puternica;- agrav. de hemoragie, and sta intins pe spate; amel. and se ridica in picioare; cefalee periodica, in fiecare zi, la cloud sau la apte zile; cefalee asociata cu probleme biliare sau hepatice; cefalee insotita de tinnitus. - Ii simte creierul plutind liber in interiorul craniului i izbindu-se de peretii acestuia. Sensibilitate a pielii capului; nu suporta s fie atins nici mkar pe par (Sel). Nevralgie faciala sau ciliar. - Sensibilitate la mirosuri. - Epistaxis. Transpiratie rece pe falai., mai ales in jurul nasului si a buzei superioare. - Gust amar in gut* mancarea sau tutunul au gust amar. GASTROINTESTINAL Abdomenul balonat, destins, plin de gaze dar nu este amel. de eliminarea gazelor (sub forma de flatus sau de eructatie). - Colecistopatii. Colica biliara. Zgomote hidroaerice, borborisme, eructalii, flatus. - Diaree agrav. de peste, fructe, lapte. Colita. - Diaree periodica. Diaree cronica. - Crampe abdominale amel. daca se indoaie din mijloc (daca se apleaca in fata), agrav. cand are frison. - Hepatita sau ciroza hepatica. Hepatomegalie. - Splenomegalie. - Gastrita. Hematemeza.. Anorexie. Ii lipsete pofta de mancare Ins ii revine dupa prima imbucatura. Foame exagerati noaptea, obligandu-1 sa se ridice din pat i sa manance. - Tulburari de digestie dupa fructe, lapte, grasime, bere. plac: dulciurile, sarea, condimentele. - Nu ii plac: mancarurile calde, fructele, grasimile, untul. GENITAL - Leucoree sanguinolenta. - Dismenoree severa.. - Metroragie cu sange inchis la culoare. Amenoree (anumite cazuri). - Tremura in timpul menstruatiei. PIEPT - Crize de astm toamna. Tuse agrav. cand rade, cand st intinsa pe spate avand capul mai jos decat trunchiul. - Pneumonie. Bronsita. EXTREMITATI Pielea sensibill sau dureroasi la atingere and are febra. - Dureri musculare si articulare agrav. de atingere. - Paloare a membrelor inferioare asociata cu edem care Iasi godeu la apasare la nivelul extremitatilor. - 0 mana rece si cealalta calda (Chel, Lyc). - Sciatica. SOMN Insomnie din cauza unor ganduri exeitante si a unor fantezii eroice. - Insomnie, somnui Ii este tulburat de cele mai mici zgomote. FEBRA , Febra periodical, malarie sau antecedente heredocolaterale de malarie. - Frisoane care o fac s tremure din tot corpul, alternand cu senzatie de caldura. - Febra hectica (cu oscilatii foarte man). 90

CLINIC. Anemie. Adria. Astm. Cefalee. Colecistita.. Colon (boli inflamatorii ale colonului). Diaree. Febra. Gastrita. Gripa. Hepatita. Insomnie. Malarie. Mialgie. Migrena. Nevralgie. Oboseala cronica, sindrom de. Sciatica. Splenomegalie. Tuse. Utcere peptice. Vaginita. COMPLEMENTARE Ferr. COMPARATII Nux-v - Iritabil, hipersensibil, se ofenseaza imediat, simptome digestive, friguros, nevralgii, agrav. de curentul de aer. Nat-m - Febra., migrena, sensibilitate excesiva, insomnie, aversiune pentru grasimi. Lyc. Ign. Ars. Chin-s. Chin-ars. Carb-v.

CHININUM SULPHURICUM
In multe privinte acest remediu seamana cu China officinalis. Exista totusi cateva simptome care ne orienteaza preferential spre Chininum sulphuricum, care vor fi mentionate in continuare. In plus, vom prefera Chininum sulphuricum atunci and in istoric vom gasi factori declansatori asemanatori cu cei de la China dar simptomele apar dupa ce pacientului i-a fost administrat sulfat de chinina, fie profilactic sau curativ in malarie, fie pentru inducerea avortului. MENTAL - Fria de diavol sau de ghinion. - Frica de animate. - Anxietate pentru altii; anxietate legata de venituri, finante. - Simptome mentale similare cu ale lui China. GENERALITATI - Periodicitate, simptomele apar la aceeasi ora zilnic, mai ales la 3 p.m. - Febra recurenta zilnica. Pusee impresionante de febra inalta. Frisoane, contracturi. - Se poate simti mai bine in timpul acceselor de febra recurenta. Slabiciune si debilitate, mai ales dupd pierdere de fluide vitale. - Febrat de cauza necunoscuta. - Aspect, fata slaba cu cearcane in jurut ochilor. Fala are expresia unei suferinte cronice. CAP - Sindrom Meniere (Cocc, Phos, Si). - Zgomote in urechi (tinnitus), agrav. in timpul frisonului, cand are ameteala (vertij). - Cefalee care incepe In timpul somnului, mai ales la 3 a.m. - Senzatie de caldura In cap in timpul durerii de cap, amel. de aplicatii reci. - Cefalee amel. de presiune puternica. - Cefalee cu tulburari digestive. - Cearcane in jurul ochilor. GASTROINTESTINAL - Dureri de ficat sau splina agrav. in timpul unei MUSCULOSCHELETIC - Sensibilitate mare la nivelul coloanei. Nu se poate lasa pe spate in scaun din cauza sensibilittii coloanei. - Durere de coloana agrav. la inspir, atingere. *- Artrita acuti, mai ales daca se asociaza cu eritem nodos. 91

PIELE - Eritem nodos. CLINIC: Artrita. Cefalee. Eritem nodos. Febra. Febra. recurenta. Lumbago. Malarie. Meniere, sindrom. Migrena. Nevralgie. COMPARATII Cedr. Chin. Phos. Sal-ac.

CHLORALUM
Chloralum este un remediu la care ne vom gandi and intalnim cornbinatia "afectare cutanati insomnie severa. Se recurge la el in caz de eruplii urticariene agrav. daca bea yin; urticarie cu senzatie de arsura.

CHLORUM
Chlorum este un remediu rar prescris si care este folosit mai des in tulburari respiratorii, mai ales laringospasm. Este vorba de o constrictie la nivelul glotei care produce stridor si senzatie de sufocare; se afirma ch este agrav. in timpul expirului desi este agrav. si in timpul inspirului precum si in somn.

CICUTA
Este un remediu al sistemului nervos. Este indicat in cazurile de epilepsie si de retardare mentala. Aceste persoane au un comportament si o atitudine puerile la care se asociaz o stare de suprastimulare, de supraexcitare. La putine alte remedii apar convulsii atat de violente ca la Cicuta, adesea find insotite de opistotonus sau diverse alte atitudini corporale, care mai de care mai contorsionata si mai bizara. Episodul convulsiv este urmat de o faza postcritica cand pacientul se afla intr-o stare de inconstienia, de somnolenia sau Intr-o stare tulbure, confuza, de reverie cu durata neobinuit de lunga, chiar i o zi intreaga. ". Uneori exista mai multe episoade convulsive care se succed la intervale scurte de timp. MENTAL - Comportament pueril; pacientul se simte ca un copil. - Retardare mentala dup no traumatism la cap. - Nu suporta compania celorlali. - Delir. Dementa.. Anxietate si suspiciune. Anxietate precedand criza convulsiva. NEUROLOGIC "- Convulsii violente. "Contorsiuni. Opistotonus. Convulsii dupa traumatism la cap (Am, Nat-s, Hyper). - Striga inaintea declansarii convulsiei. - Convulsii agrav. de caldura, in timpul som92

nului, la zgomote, la atingere. - Tetanos, eclampsie, meningita insotita de convulsii. - Petit mal cu episoade de absenta de durata lunga. - Spasme, tresariri, convulsii brute si puternice. Coree. CAP - Capul dat pe spate; spasme la nivelul muschilor coloanei cervicale. In timpul convulsiilor trasiturile Ii sunt deformate ingrozitor, en niste contorsiuni inspiimantatoare. - Eruptii la nivelul capului; pustule dureroase (cu senzatie de arsura), care conflueaza formand cruste galbene, groase la nivelul fetei sau al scalpului. - Ii musca limba in timpul convulsiilor. (Senzatie de) lovitura, izbitura (soc) la nivelul capului. - Expresie stupida, idioata a fetei. - Strabism. GASTROINTESTINAL - Ii place si minfince lucruri nedigerabile noroi sau carbune. - (Senzatie de) lovitura, izbitura (soc) la nivelul la nivelul abdomenului. - Varsaturi in timpul sau alternand cu episoadele de convulsii. MUSCULOSCHELETIC - Opistotonus. Se cambreaza, incordandusi spatele in extensie. - Spasme i tresariri ale extremitatilor. - Senzatie de lovitura, izbitura, (soc) la nivelul membrelor. CLINIC: Convulsii. Opistotonus. Pustule la nivelul capului. Retardare mentala. Spasme, secuse musculare. Strabism. Traumatisme la cap. Tresariri. COMPARATH Art-v. Cupr. Bar-m. Bufo.

CIMICIFUGA
Actaea racemosa - sub aceasta denumire este mentionat in Materia Medica a lui Kent - este un remediu cu actiune mai ales asupra nervilor muschilor. Adesea pacientul vine acuzand o durere greu de diagnosticat pentru ca, are atat caracteristici nevralgice cat si reumatice. Localizarea durerii este de obicei musculara - gat, spate, uter fiind cele mai intalnite Calitativ, durerea poate fi ascutita sau intepaloare, amintindune de durerile de la Berberis. Pacientul Cimicifuga este excitabil, extravertit i deg*, o energie foarte intensa - isi exprima cu multa forta simptomele. in mod obisnuit vorbeste foarte mult i sare de la un subject la altul. Emotiile sunt de o mare intensitate, foarte vii, de factura isterica. Pacientul sufera de fobii intense: moarte, nebunie, lovituri. intr-un stadiu mai avansat, care de obicei se instaleaza dupa, o cadere psihic5,, pacientul devine trist sau char aluneca spre o dispozitie suicidara.

93

MENTAL - Locvacitate (vorbeste mutt); sare de la un subject la altul. Ofteaza. - Minte devine cetoasa si foarte greoaie in timpul durerilor de cap. - Isterie. Dispozitie schimbatoare. - Tristete, amaraciune, proasta dispozitie. I se pare ea totul este anapoda in viata sa. - Fria de: Nebunie. Moarte. Crima. GENERALITATI - Coree agrav. in timpul menstrualiei, la presiune, agrav. pe partea pe care este culcat; coree asociat cu reumatism. Agrav. de menstrualie. - Agrav. de frig si curent. - Agrav. dupa' lovituri la nivelul coloanei. CAP - Dureri de cap severe, mai ales in vertex sau care iradiaza catre sau dinspre regiunea cervicala. Cefalee severa l cu greutate in gandire asociata cu redoare (intepeneala) intensa, extrema in regiunea cervicala. - In crestetul capului (vertex) are o senzatie de plin, ca si cum ceva dinauntru ar impinge sa iasa afara. - Durere de cap cu senzaiia ca varful capului se desface sau se desprinde si este aruncat in afara. - Cefalee insolita de dureri oculare si agrav. de miscarile ochilor. - Dureri cu senzatie de intepatura in ochi. GASTROINTESTINAL - Senzatie de gol, de slabiciune in epigastru. GENITAL - Dismenoree sever* agrav. pe masura ce creste fluxul menstrual. - Crampe, dureri brute la nivelul bazinului (care par sa traverseze bazinul dintr-o parte intr-alta) sau in coapse in timpul travaliului sau dupa nastere; Dureri schimbatoare. Travaliu ineficient sau intrerupt (care nu progreseaza). Retentie de placenta. - Menstre neregulate sau care sunt suprimate de emoiii sau stress. - Dureri nevralgice in ovare. SPATE - Dureri cervicale severe, aproape nevralgice; redoare, intepeneala i senzatie de tra,ctiune la nivelul gatului. Spasme ale gatului. - Fibroziti (fibromialgie). Spasme ale musculaturii paravertebrale. - Sciatica. - Lovituri la nivelul coloanei. EXTREMITATI - Reumatism preponderent abarticular, afectand In special muschii. Coree. Dureri intepatoare, sagetand in toate directiile si care sunt agrav. de vremea rece si umeda. - Dureri articulare agrav. de frig. - Fasciculatii musculare. CLINIC: Anxietate. Artrita (artroza). Coree. Depresie. Dismenoree. Fasciculatii musculare. Fibrozita. (fibromialgie). Fobice, tulburari. Redoare in regiunea cervicala. Isterie. Migrena.. Nevralgie. Reumatism. Sciatica. Travaliu. SIMPTOME COMBINATE *- Reumatism i locvacitate. *- Reumatism i dismenoree. - Isterie i spasme ale spatelui sau gatului. COMPARATII Caul. Lach. Ign. Calc-p. Phos. Arg-n. Lac-c.

94

CINA
Desi nu se recomanda administrarea de rutina a unui remediu intr-o anumita afectiune, este usor de inteles entuziasmul cu care vechii homeopati au folosit Cina pentru tratamentul viermilor intestinali, in special pentru oxiuri i ascarizi. Un copil cu asemenea paraziti intestinali prezino stare de agitatie intensa - ai senzatia ca iesit din minti -, are ititabilitate marcata, tendinta imperioasa sa se scarpine i s se scobeasca. Acestea fiind caracteristicile lui Cina, intelegem de ce acest remediu a fost folosit in mod curent ca tratament in verminoze. Cina este un remediu necesar mai ales la copii. Copilul tipic este de o iritabilitate dusa pana la extrem, uneori chiar mai mult decat Chamomilla. Nu suporta s fie atins, ba uneori nici macar s fie privit sau tinut in brate. Nimeni nu poate sa-1 linisteasca si este foarte capricios. Atunci cand se simte frustrat, copitul ajunge uneori chiar s-i loveasca, s-i ciupeasc sau sa-i zgarie pe parinti. Din cauza maniei poate avea accese de furie, cand se tranteste pe jos demonstrativ i d din maini si din picioare sau are chiar convulsii. Copilul poate fi precoce iar comportamentul lui vadeste duritate; nu suporta s fie mustrat si nu tolereaza autoritatea parintilor Convulsiile reprezinta o componenta importanta in tabloul acestui remediu. Sistemul nervos este iritat, afectarea lui mergand pana la meningita i epilepsie. Spasmele pot apare oriunde in corp. MENTAL - Copii furiosi, care lovesc i ciupesc ('ham). - Nu suporta sa fie atins totusi uneori cere sa fie purtat in brate). *- Face convulsii dupa ce a fost certat, dojenit sau pedepsit. - Ti NEUROLOGIC "- Convulsii asociate cu verminoze. - Face convulsii sau spasme daca a fost atins sau certat. CAP "- Paloare sau coloratie albastruie periorala. - Fata palida cu piele foarte fink aproape translucida, prin care se vad venele. - Fara palida chiar i in timpul febrei. - Valuri de caldura si roseata a fetei. - Vede culori in fala ochilor. - Multi autori au subliniat tendinta la cascat. *- Nevoia imperioasi de a se scobi in nas cu degetele. - Scrasneste din dinti in timpul somnului. GASTROINTESTINAL - Galgait in esofag in timpul tusei sau cand inghite. - Crampe (dureri colicative) asociate cu diaree; vrea sa se aseze in pozitia genupectorala sau peste umarul mamei; amel. la apasare, presiune (pe abdomen). - Are multe pofte alimentare dar nimic nu-1 satisface. Aversiune pentru laptele mamei. - Elimina viermi in scaun; viermi cilindrici (oxiuri, ascarizi). Prurit rectal. PIEPT - Se ineaca din cauza tusei; tuse violenta cu spasme ale membrelor. Tuse convulsiva. 95

EXTREMITATI - Spasme ale mainilor si picioarelor. - Negi. CLINIC: Bruxism. Colici. Comportament, tulburari de. Convulsive, tulburari. Diaree. Febra. Otita medie. Tuse convulsiva. Viermi, in special viermi cilindrici. COMPARATII Cham. Arum-t, Med.

CINNABARIS
Sulfura de mercur este in mod traditional inregistrata cu numele de Cinnabaris. Majoritatea simptomelor acestui remediu sunt foarte apropiate de cele ale lui Mercurius solubilis. Ne vom gandi la Cinnabaris in cazurile cu simptome tipice de Mercurius dar in care exist o predominanta a leziunilor rectale si genitale, care sun! caracteristice pentru Cinnabaris. CAP - Congestie si senzatie de plin, mai ales la nivelul fruntii si vertexului. Dureri care iradiaza de la unghiul interior al ochiului spre frunte. - Sinuzita etmoidala si frontala. GENITAL "- Condilom rectal. Condilom genital. - Condilom al preputului. - Balanita. Secretie purulenta sub preput. - Ulcere ale penisului. - Ganglioni inghinali tumefiati. PIELE - Condiloame cu forma de evantai si care sangereaza usor. CLINIC: Balanita. Condilomatoza. Fimoza. Sinuzita. COMPARATII Nit-ac. Thuj. Nat-s. Merc.

CISTUS CANADENSIS
Este un remediu care trebuie luat in considerare mai ales in cazuri de rinita cronica, sinuzita si afectiuni recurente ale cailor respiratorii superioare. Cistus este confundat usor cu Calcarea pentru ca pacientul este adesea friguros, obosit iar in unele cazuri poate fi flasc, moale. GENERALITATI - Friguros, agrav. de frig sau aer rece. - Senzatie de rece: in gura, gat, stomac, etc. - Agrav. iarna. NAS - Rinita i sinuzitA cronica. *- Senzatie de arsur sau rece ca gheata in nas si faringe, agrav. de inspir, mai ales and inspira aer rece. - Afectiuni recurente ale editor respiratorii superioare. - Secreiii groase, - Paroxisme violente de stranut, agrav. de inhalarea de aer rece. GAT - Secretie, scurgere posteronazala cronica. - Arsura in gat, agrav. de inspir. Amigdalita. Uscaciune a gatului, amel. la inghitit. 96

Adenopatie laterocervicalA cu afectarea intregului lant ganglionar (ganglionii sunt dispusi asemenea mArgele(or pe o sfoara). STOMAC place branza. EXTREMITATI - Raceala extremitatilor. - Degeraturi. Varfurile degetelor sunt crapate si sangereaza in timpul iernii. Adenita cervicala. Cancer, patologie maligna. Degeraturi. Raceli recurente. Sinuzite. COMPARATII Sit. Calc. Psor. Carb-an.

CLEMATIS
Actiunea acestui remediu se focalizeaza mai ales la nivelul aparatului urogenital, si, intr-o masura mai mica, la nivelul pielii. De asemenea, este un remediu specific pentru durerea de dinti. CAP - Durere de dinti; agrav. la bauturi calde; amel. dac tine apa rece in sau daca. trage aer rece pe gura, astfeH ncat dintii s ajunga in contact cu fluxul de aer rece. - Conjunctivia. Coriza. Stranut. UROLOGIC - Cistita, durere ca o arsura la inceputul mictiunii. - Mictiune incompleta sau intrerupta. Mictiune involuntara. GENITAL - Orhita mai ales la nivelul testiculului drept. "- Testicul ascensionat prin retractia cordonului spermatic. Orhita, aparuta mai ales dupa suprimarea gonoreei. - Testicule umflate i foarte indurate (au duritatea unei pietre). Tumefiere dureroasa a testiculelor agrav. noaptea. - Uretrita. Stricturi uretrale. Prostatita. - Adenopatie inghinala. PIELE Eruptii veziculoase, cu senzatie de arsura; eczema. - Eruptii agrav. dupa ce se spala. Alergie. Cistita. Conjunctivita. Dureri de dinti. Eczema. Orhita. SIMPTOME COMBINATE Orhita i probleme dermatologice. COMPARATII Puts. Arg-M. Rhod. Rhus-T. Med. Canth.

COBALTUM
Ne vom gandi la Cobaltum oricand vom intalni combinatia de polutii nocturne si probleme ale spatelui (Nat-p, Staph, Nit-ac, Se). Durerea de spate si sciatica sunt ameliorate in pozitia culcat i sunt agravate in pozilia sezand; pot fi insotite de dureri sau senzatie de slabiciune in picioare. Este de asemenea un remediu demn de luat in considerare in tratamentul impotentei. 97

SIMPTOME COMBINATE "- Dureri lombosacrate sau sciatica si polutii nocturne.

COCA
Dei ne-am astepta s gasim simptome importante produse de abuzul acestei substante, Inca nu au fost identificate simptomele mentale particulare. Hering si Kent au subliniat a este foarte rusinos si timid. GENERALITATI "- Rau de altitudine; la altitudini inalte nu poate respira, se simte slabit si Ii doare capul. - Tiuit sau bazait in urechi. RESPIRATOR - Emfizem si dispnee la eel mai mic efort. - Dispnee la pacienli in varsta. GENITAL - Impotenia. Pierderea libido-ului. PIELE "- Furnicaturi. Senzatia c are un graunte de nisip sub piele.

COCCULUS
Este un remediu care actioneaza mai ales la nivelul sistemului nervos central si mai toti pacientii vor avea in tabloul clinic ameteala (vertij) intr-un grad mai mare sau mai mic. Este un remediu pe care trebuie s-1 avem in vedere and ne aflam in fata unei tulburari neurologice progresive. Serioase si introvertite, aceste persoane poarta adesea amprenta unei slabiciuni funciare a sistemului nervos. Aceasta slabiciune se manifesta initial ca o hiperexcitabilitate a nervilor, care genereaza neliniste, ameleala si agitalie. Ulterior, pe masura ce tulburaTile neurologice avanseaza, conducerea nervoasa este perturbata si incetinita pentru ca apoi s se instaleze o stare de slabiciune si de confuzie. In stadiul final conducerea nervoasa devine atat de lenta incat pacientul, aflat aproape intr-o stare de stupoare, percepe stimulii tactili (o intepatura, de exemplu) cu o intarziere de aproape o secunda. Planul psihologic este marcat in stadiile timpurii de o puternica tendinta spre anxietate. Adolescentele Cocculus, adesea descrise in textele clasice drept firi sensibile si romantice", sunt extrem de tensionate si, de multe ori, sufera de dismenoree. Anxietatea unui astfel de pacient are drept object sanatatea si responsabilitatile sale. El este ingrijorat insa nu numai de propria sa sanatate ci si de cea a celor dragi. Tinand cont de aceasta anxietate, combinata cu slabiciunea sistemului nervos, intelegem de ce simptomul cheie eel mai cunoscut pentru Cocculus este Agravare and vegheaza noaptea sau dupa o noapte de veghe". Macinata de lipsa de 98

somn ca si de grija pentru sanalatea fiintelor iubite, aceasta persoana cedeaza in cele din urma, instalandu-se o stare de slabiciune, punctata de episoade de ameteala si de dureri de cap. Cocculus este unul dintre remediile la care trebuie s ne gandim cand . aflam in fata unui pacient cu manifestari patologice profunde, ce pare coplesit de grija nemasurata pentru sanatatea fizica i mentala a unei alte persoane. Tensiunile, solicitarile, suferintele de once tip pot declansa simptomele. In stadiul final, la pacientii cu o stare avansata de degradare, ne confruntam cu un tablou amintind de Helleborus si Alumina, cu o stare accentuata de pasivitate, minte greoaie i obnubilata i reactii incetinite. MENTAL "- Consecintele nefaste ale suferintei, supirarii, maniei sau ale ingrijirii unei persoane iubite. - Epuizata, suferinda, bolnava din cauza anxietatii pentru o fiin draga. - Procese mentale incetinite. Timpul trece prea repede. Stupoare. - Anxietate i nervozitate. - Anxios in legalura cu propria sanatate; cere s i se faa analize pentru a se exclude once boala. - Tristete i suferinta. - Persoane sensibile, pline de compasiune i delicatete. Fete sensibile i romantice." GENERALITATI "- Agrav. de lipsa somnului; chiar sit de o ora In minus. Agrav. dupa o noapte de veghe", echivaland cu grija i preocuparea pentru ceilalti. - Sensibil la alcool, care ii induce o stare accentuata de confuzie. - Episoade de lesin, adesea pe fond isteric. - Se intinde din toate incheieturile noaptea in pat. - Insomnie din cauza ingrijorarii; nu se poate relaxa din cauza prea multelor griji pe care le are. NEUROLOGIC - Conducere nervoasa incetiniti; perceperea stimulilor tactili (o intepatura, de exemplu) se face cu o Intarziere de aproape o secunda (Alum, Plb). - Coree, manifestata mai ales la nivelul picioarelor. Convulsii. - Dupa o perioada de nemiscare, partile corpului aflate in repaus sunt intepenite ca si cum ar fi paralizate. Cand incepe s si le mite intai geme de durere i abia apoi si le poate mica normal. La trezirea din somn nu-si poate deschide ochii, etc.. - Paralizie progresiva, precum In scleroza multipla. Ataxie. VERTU (AMETEALA) "- Vertij adevarat, lumea pare c se invarte cu el. - Ameteala este atit de sever, limit trebuie si se 9eze jos; senzatie de greata cand incearca sa se ridice. "- Rau de miscare (are greata, diaree, etc.). Rau de mare. "- Stare marcata de ameteala cand priveste obiectele aflate in miscare, sau cand priveste la obiectele de afara in timpul calitoriilor cu masina sau cu trenul. - Se simte de parca ar fi beat sau ca si cum ar fi separat de propriul sau corp. - Ameteala agrav. and sta in sezut sau de lipsa somnului. CAP - Cefalee sau migrena, agrav. cand calatoreste cu masina, de privarea de somn, de consumul de alcool. - Nevralgie faciala. - Ii simte limba prea groasa si nu si-o poate mica, de parca ar fi paralizata. 99

GASTROINTESTINAL - Senzatie de greata marcata, agrav. de miscare sau in timpul episoadelor de ameteala. Mirosul de mancare sau chiar si numai gandul la aceasta Ii provoaca greala. - Ficatul i se umfla i este dureros, mai ales in star de manie. considerat simptom cheie de multi autori. - dureri abdominale ca si cum ar avea inauntru doua pietre frecandu-se una de cealalta sau senzatia ca are o piatra in ombilic stint alte doua simptome puse in evidenia de unii autori. UROGENITAL - Dismenoree severa cu stare de slabiciune in timpul menstruatiei. - Menstruatii abundente, agrav. and sta in picioare sau cand umbla. - La nivelul uterului: inflamatii si proliferari tumorale. SPATE - Senzatie de slabiciune sau paralizie in regiunea lombari, agrav. in timpul menstruatiei. Ii simte muchii gatului atat de slabili incat nu isi poate line capul ridicat. - Tremuraturi in zona spatelui. EXTREMITATI - Senzatie de amorleala in maini i in picioare, concomitent sau alternativ, and la maini, and la picioare. - Paralizie mai ales sau afectand initial membrele inferioare. - Tremuraturi ale mainilor, agrav. cand mananc si cand ridica mainile. - Cracmente in articulatiile genunchilor la micare. - Pete rosii pe piele, intens pruriginoase, agrav. noaptea in pat. CLINIC: Anxietate. Cefalee. Depresie. Dismenoree. Durere de spate joasa (lombara). GreaIa. Maladii neurovegetative. Migrena. Oboseala cronica, sindrom de. - Rau de miscare sau rau de mare. - Scleroza multipla. Vertij, ameteala. COMPARATII Alum. Con. Nat-m. Phos. Calc. Caust. Staph. Puls. Ph-ac. Hell.

COCCUS CACTI
Aproape toate simptomele care arata specificul acestui remediu se refera la aspectele tusei. Este vorba de accese paroxistice de tuse care apar iarna sau dupa expunere la rece. Este unul dintre cele mai bune remedii pentru tusea convulsiva. Coccus cacti este de asemenea un remediu demn de luat in considerare in tratamentul colicii renale. TUSE - Accese paroxistice de tuse. Tuse provocata de gadilarea sau iritarea laringelui. - Tuse agrav. la 6 a.m., 11 sau 11,30 p.m. - Tuse amel. daci bea, mai ales bauturi reci (Caust, Cupr). Tuse agrav. in camera calda, de mancare sau bauturi calde. Tuse amel. in aer liber sau aer rece. Tuse cu mucus gros, abundent, compact, copios, filant (Kalibi), adesea asocial cu icnete de voma sau chiar varsaturi. - Poate prezenta de asemenea o tuse uscata persistenta. Tuse sufocanta, inecacioasa. - Tuse convulsiva. Bronsita. Crup. COMPARATII Rumex. Spong. Dros. Caust. Kali-bi. 100

COFFEA
Efectele cafelei (substanta ca atare) starea de alerta, imbuniatirea reflexelor si a atentiei - au fost exploatate de fiecare in perioada studentiei. De asemenea, am putut observa Ca, atunci cand cafeaua este folosita in exces, ea produce nervozitate, agitatie, hipersensibilitate la stimuli senzoriali. Astfel ca tipul Coffea este foarte sensibil, nervos i are reactii exagerate. Atunci &and pacientul este oprimat, calcat in picioare, este suit sa-si reprime pornirile firesti sau sufer abuzuri din partea familiei sau sotului / sotiei, voinla lui este subrezita si ajunge s tolereze si s accepte situatii inadmisibile, la fel ca Staphysagria. Starea de supraexcitare mentala poate atinge cote extreme (mergand pana la sari extatice). Dar atunci cand mintea este suprastimulata si suprasolicitaa apar si manifestarile patologice. Sarile patologice astfel generate afecteaza mai ales sistemul nervos, incepand cu insomnia caracteristica si ajungand pana la nevrite, nevralgii si stare de slabiciune generala. MENTAL - Stimulare mentala. Perceptiile sunt acute jar gandirea rapida. Apar ganduri necontrolabile, care se deruleazi rapid, ca intro cursA. - Stan i extatice. - Bucuriile sau surprizele au efecte negative (determina insomnie, slabiciune, etc.). - Once element care stimuleaza sistemul nervos poate determine simptome. - Mare sensibilitate la zgomote, senzatii olfactive si alp stimuli. - Mare sensibilitate la atingere. - Tulburaxi aparute dupa star de mahnire si suparare. Compasiv. - Docil, timid, isi reprima pornirile interioare. GENERALITATI - Agrav. de stimulari sau emotii puternice. - Agravare puternicii sau nervozitate dupa ce bea cafea. - Aspectul este adesea cel al unei persoane slabe, bolnavicioase, trase la fata.. - Debilitate i oboseala marcata la pacienti hipersensibili. - Tremor. CAP - Cefalee agrav. de muzica, zgomote, zgomotul pasilor. - Cefalee sau migrena cu senzatia ca are o unghie infipta in cap". - Durere de cap sau faciala amel. de aplicatii reci. - Nevralgie faciala agrav. de zgomote si de once fel de perceptii senzoriale sau alli stimuli. - Durere de dinti amel. daca tine apa rece in gura. - Tinnitus; senzatie de bazait in cap, mai ales la nivelul occiputului. PIEPT Glande mamare emaciate. - Palpitatii la emotii. SOMN - Insomnie. Se trezeste la eel mai mic zgomot. - Insomnie din cauza activitatiimentale intense si 9 a numeroaselor ganduri. CLINIC: Cefalee. Durere de dinti. Insomnie. Migrena. Nevralgie. Oboseala cronica, sindrom de. Tremor. COMPARATII Staph. Nat-m. Chin. Sep. Nux-v. Kali-p. Then 101

COLCHICUM
Colchicina este de mutt cunoscuta medicinei si Inca este utilizata ca unul dintre principalele remedii pentru guta, atat de catre homeopati cat si de alopaii. Majoritatea indicaijilor homeopatice ale acestui remediu pot fi deduse facand corelatia cu tabloul de guta. Astfel, majoritatea simptomelor sunt osteomusculare jar cateva sunt renale, find rezultatul acliunii cristalelor de acid uric pe tractul urinar. Colchicum are de asemenea un efect puternic pe tractul digestiv producand greata, diaree, gastria si o distensie abdominala impresionanta. GENERALITATI - Agrav. la frig si la vreme rece si umeda. - Agrav. la schimbarea vremii; ca urmare agrav. prirnavara, excepiie facand sindroamele diareice, care se declanseaza mai ales toamna. "- Mare sensibilitate la mirosuri, care Ii provoaca greata, voma, lesin, etc. CAP - Limba cu senzatie de intepeneala si depozit lingual. GASTROINTESTINAL - Distensie abdominali impresionanta, gaze Incarcerate. - Diaree care apare mai ales toamna, cu scaune apoase (dare, transparente), gelatinoase sau sangvinolente. - Senzatie imperjoasa si dureroasa de scaun. - Eforturi violente de voma si va,rsaluri. - Greata. ingrozitoare la mirosuri, mai ales de oua sau peste. - Greata in timpul sarcinii. URINAR - Nefrita cu edeme masive. - Urina inchisa la culoare, uneori ca cerneala. Aparitia sedimentului in urina alterneaza cu acuzele reumatice (Benz-ac) sau cu simptomele cardiace. EXTREMITATI Guta en inflamarea importanta a articulatiilor; dureri gutoase agrav. la cea mai mica miscare. Artrita cu dureri parReumatism acut. - Artrita migratorie; durerile se deplaseaza adesea de pe partea stanga pe partea dreapta. - Dureri articulare agrav. la cea mai mica miscare (Bry). CLINIC: Artrita. Gastroenterita. Greata din sarcina. Guth'. Nefrita. COMPARATII Benz-ac - predispozitie crescuta la guta, dureri agrav. de miscare, tulburari urinare, urina mirositoare, calculi renali, simptome, manifestari aparute dupa suprimarea, disparitia sedimentului urinar, limba dureroasa si cu depozit. Bry. Berb. Lye.

COLLINSONIA
Collinsonia este un remediu pe care il vom folosi in cazuri cu patologie hemoroidala si rectala (Ae., Rat, Paeon). RECT - Hemoroizi. Fisuri rectale. Senzatia ca rectul este plin cu ace (Aesc). - Constipalie cu scaun tare. 102

SIMPTOME COMBINATE - Alternanta sau combinatia de simptome cardiace sau palpitatii i hemoroizi (Lycop).

COLOCYNTHIS
Acest remediu trebuie s ne villa in minte on de cate on intr-un caz domina fenomenele colicative, fie la nivelul colecistului (litiaza biliara), al uterului (dismenoree) sau al ureterului (litiaza renala); dar cel mai adesea, in cazul acestui remediu, ele se von manifesta la nivel intestinal. Colocynthis este util si in cazuri de nevralgie i sciatica. In toate aceste situalii se pot distinge anumite trasaturi comune: durerile sunt ameliorate aproape intotdeauna de presiune si adesea de aplecarea in fata a trunchiului si de aldura. De obicei pacientul este foarte agitat din cauza durerilor. Au o fire retrasa, sunt persoane decente, cu o atitudine cumpanita si rezervata. Au opinii radicale, avand convingeri clare despre ce este eau si ce este bine, de aceea ii supara foarte mult and sunt contrazisi. i aceasta mai ales atunci cand, intr-un fel sau altul, se simt umiliti sau ofensati. Colocynthis este unul dintre principalele remedii pentru simptome declansate de manie, indignare sau umilire, jignire. Exprimarea metaforica in plan fizic a acestor stari, mediata de sistemul nervos central, o constituie crampa sau nevralgia, care, simbolic vorbind, reprezint manie manifestata la nivelul nervilor. MENTAL , Consecintele nefaste ale maniei, indignarii sau ale unei star de surescitare. - Nerabdator, se infurie din once. GENERALITATI - Agitatie, neliniste mai ales in timpul durerilor. - Ameliorare locala i generala la presiune puternica. Agrav. la 6 dimineata sau dupa-masa intre 16-17. - Amel. cand b. cafea (Chain, Ign). CAP - Cefalee, amel. de apasare (presiune) puternica sau cand bea cafea. - Nevralgie faciala stanga, agrav. de miscare, de atingere; durerea apare in accese paroxistice, cu senzatii de intepatura sau arsura. GASTROINTESTINAL - Dureri abdominale, amel. de apasare sau and sta intins cu fata in jos; Amel. cand se apleaci in fatal.; Agrav. de manie, indignare sau in starile de surescitare; dureri abdominale intense, cu senzatie de taiere sau de crampa; agrav. inaintea episoadelor diareice, agrav. cand bea; amel. de cafea. - Periombilical senzatie de crampa sau contractie. - Diaree sau colica, agrav. and mananca., agrav. de fructe, agrav. de emo-tii intense. - Crampe iradiind spre regiunea pubiana. GENITAL - Dismenoree amel. de caldura si de presiune (Mag-p). - Suspendarea menstruatiei dupa un acces de manic. - Dureri ovariene. 103

SPATE - Dureri de spate, agrav. cand respira si cand sta intins. - Sciatica pe partea dreapti, mai rar pe partea stinga, amel. de decubitul pe partea dureroasa, agrav. de caldura patului. EXTREMITATI - Crampe la nivelul coapselor si gambelor. CLINIC: Cefalee. Colecistia. Colica la nou-nascut. Colon iritabil, sindrom de. Dismenoree. Dureri abdominale. Gastroenterita. Litiaza renala.. Nevralgie. Nevralgie faciala. Sciatica. COMPLEMENTARE Staph. Caust. COMPARATII Staph. Cham. Mag-p. Nux-v,

CONIUM
La Conium patologia este in general profunda, afectand niveluri multiple ale fiintei. in cadrul sistemului nervos ne confruntam cu boli degenerative severe jar in sfera genitala CU disfunciii severe. Mai mull chiar, Conium este unul dintre principalele remedii in combaterea cancerului si a starilor precanceroase. La Conium tulburarile se instaleaza lent si progresiv. Adesea pacientul este incapabil sa localizeze cu precizie in timp momentul de inceput al bolii. In general rnanifestarile morbide vor fi consecinla unei paralizii progresive on a unei induratii progresive care evolueaza spre cancer. Vithoulkas a pus in evidenta esenta emotionala profunda a acestui remediu, tabloul fiind imbogalit de Louis Klein din Vancouver, Canada. Pacientul tipic este o persoand cu simt practic, materialist, cu picioarele pe pamant. In sfera mentala patologia pare sa fie consecinta unei durificari" progresive a mintii. In plan emotional se instaleaz treptat o anumita, platitudine si rigiditate, o insensibilitate mergand catre indiferensi depresie. La nivel mental vom constata idei fixe si superstiiii. In cele din urma se instaleaza o deteriorare intelectuala progresiva, cu pierderea memoriei si senilitate. MENTAL - Persoane care din punct de vedere emotional sunt inchise, insensibile, lipsite de once relief. - Minte greoaie, inceata sau chiar confuza. Surj, epuizare intelectuala (,Brain fag"). Depresie. Anxietate, isterie, tristete, depresie, toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual (dupa divort sau dupa moartea sotului). Superstitie. - Senilitate. GENERALITATI Agrav. dupa suprimarea tendintelor sexuale. Tumori sau induratii ale glandelor sau ale ganglionilor limfatici, uneori cu senzatie de mancarime la nivelul lor. - Tumori maligne sau istoric de cancer ( de sin, etc.)."- Transpira cand inchide ochii. 104

- Se simte stabil, obosit si tremura dupa scaun. CAP ,a e rasuceste in pat. - Fotofobie. *- Fotofobie insotiti de lacrimare. - Se scobeste cu degetul in nas. - Cancer de buz mai ales la fumkori. - Exoftalmie. - Dopuri de ceara in urechi. GAT - Adenopatie cervicali dura. - Gusa cu exoftalmie. UROGENITAL - Ejaculare prematura, uneori chiar in timpul preludiului. - Impotenta. - Imputls sexual puternic. - Adenom sau cancer de prostata, senzatie de apasare, de greutate la nivelul perineului. - Prostatoree (scurgeri de lichid prostatic). - Paralizia vezicii urinare. - Fluxul urinar se intrerupe in ciuda sfortarilor, apoi se reia cu usurinta cand pacientul se relaxeaza. Tumori, inclusiv maligne, de testicul, prostata, ovar, uter. - Leucoree albicioasa, iritanta sau sanguinolenta. PIEPT *- Cancer de sfin, tumora este dura adesea cu adenopatie axilarL Cancer de sfin in antecedente. - Sfinii se umfla Si sunt sensibili, durerosi la atingere inainte de menstruatie. - Manc5,rime la nivelul sanilor. - Tuse agrav. and se intinde pe spate prima ()ark obligand-o s se ridice in sezut. - Tuse declansath de senzatia de gadilitura sau de uscaciune in laringe. EXTREMITATI - Slabiciune, oboseali progresivfi mergfind pfinfi la paralizie (Caust), care incepe de obicei de la nivelul coapselor sau membrelor inferioare. Ataxie. *- Se ridici cu dificultate din pozitia ghemuit. - Amorteala, parestezii. CLINIC: Ataxie. Cancer. Cervicita (inflamatie a colului uterin). Dementa. Depresie. Disfunctii sexuale. Displazie de col uterin. Ejaculare prematura. Exoftalmie. Fibrom uterin. Hipertiroidie. Impotenta. Limfom. Maladii degenerative la nivelul sistemului nervos. Prostatita. Scleroza multipla. Senilitate. Tuse. Vaginita. Vertij, ameteala. COMPLEMENTAR Tub. COMPARATII Sep. Ph-ac. Cocc. Carb-an. Caust.

CORALLIUM RUBRUM
Ne vom gandi la Corallium rubrum in raceli, tuse, corize in care intalnim dorinta tipica de acru (si de asemenea dorinta sau aversiune fal de sare). Adesea are o abundenta secretie nazala posterioara. Remediul rezolva de asemenea tusea convulsiva si tusea cronica de intensitate redusa. SIMPTOME COMBINATE - Dorintfi de acru i alergie sau coriza.

105

CROCUS SATIVUS
Crocus va fi 'vat in considerare atunci and gasim combinatia de simptome mentale tipice si probleme vasculare sau hemoragice. In mod caracteristic, hemoragiile sunt cu sange de culoare inchisa, cu cheaguri de forma alungita, ca niste firisoare (filamente). MENTAL - Isterie; dispozitie schimbitoare, alternanta (starile de buna dispozitie alterneaza cu cele de proasta dispozilie). - Dorete s cante, s danseze, s sari, sa imbratieze si s sarute pe toata lumea. - Ras necontrolat. - Pe de alta parte, poate deveni iritabil sau chiar violent. GENERALITATI - Hemoragie cu cheaguri filante, formand uat adevarat irag. CAP - Epistaxis cu eliminare de cheaguri, care uneori sunt filante, formand siraguri. -Fasciculalii musculare ale pleoapelor. GASTROINTESTINAL - Senzatia c are ceva viu sau care se mica in abdomen (Thuj). - Senzatia sau iluzia Ca este gravida. GENITAL - Metroragie cu sange negru, urat mirositor si cu cheaguri. PIEPT - Palpitatii cu senzatia c Ii sare ceva in inima. EXTREMITATI - Coree si fasciculatii musculare. CLINIC: Aritmie. Coree. Epistaxis. Fasciculatii musculare. Hemoragie. Iluzii. Isterie, Metroragie. Ticuri. SIMPTOME COMBINATE Hemoragie i isterie sau fasciculattii musculare. COMPARATII Ign. Hyos. Zinc.

CROTALUS CASCAVELLA
Multe din veninurile de sarpe au urmatoarele simptome comune: simptome cardiace, hipertensiune, hemoragie cu singe inchis la culoare, adesea hemoragii pasive si nu suporth ceva strans pe gat (guler stramt). In general veninurile au lateralitate stanga dei ambele tipuri de remedii Crotalus au simptome importante pe dreapta. Ii vom diferentia pe Crotalus Cascavella de celelalte veninuri pe baza unor simptome mentale si prin tendinta la patologie cutanata. MENTAL - Iluzii si senzatii de frica avand drept object stafii, spirite, voci. *- Vise en paianjeni. Memorie slaba; dificultate in respectarea instructiunilor. - Vorbeste cu dificultate; 1'0 simte limba groasa, greoaie, parch" ii e greu s o urneasca. 106

EXTREMITATI - Paralizie dreapta. PIELE "- Urticarie violenta, en senzatil de arsuri, care apare in valuri pe o singura regiune a corpului. CLINIC: Dementa. Dizartrie, Hemoragie. Iluzii. Paralizie. Urticarie, COMPARATII Man, Lach. Med. Strych.

CROTALUS HORRIDUS
Crotalus horridus afecteaza in principal sistemul cardiovascular si sangele. Seamana, mull cu Lachesis dar are o tendinta mai mare la hemoragii si sari septice. Personalitatea lui Crotalus horridus este mai putin intensa si agresiva deck la Lachesis. Adesea pacientul este melancolic lent, greoi. Pacientul delireaza in timpul starilor septice i in accidentele vasculare cerebrale. GENERALITATI Sfingerari extinse pe o arie larga - sangereaza prin once orificiu, (chiar si lacrimile si transpiratia pot s fie sanguinolente). "- Septicemie adesea cu hemoragie (sindrom hemoragipar) generalizata ca in coagularea intravasculara diseminata. - Tendinta la sfingerare cu sfinge de culoare inchisA, dar fari cheaguri. - Agrav. in timpul somnului. - Icter. - Stani de colaps. CAP "- Hemoragie retiniana (Ham, Phos, Lach, Sulph). - Varicozitali ale fetei i nasului. - Limba este umflata i iese afara din - Epistaxis. GAT - Faringita, amigdalita, abces periamigdalian, difterie, toate cu lateralitate stanga, pacientul nu poate inghiti si are o stare generala proasta. - Nu tolereaza lucruri stramte pe gat (gulere etc.). GASTROINTESTINAL - Ii place carnea de pore. - Hemoragie digestiva. PIEPT - Angina. Durere pectorala agrav. cand este culcat pe stanga cand urea (face efortul de a o urea o panta, o scara etc.). - Hemoptizie. EXTREMITATI - Varicozitati. PIELE - Echimoze. Purpura. - Erizipel. Furuncule. Urticarie. Abces. Amigdalita. Angina pectorala. Delir. Faringita. Hemoragie. Infarct miocardic. Infectie. Purpura. Varicozitati. COMPARATII Lach - Hemoragie cu singe intunecat, leziuni purpurii sau negre, agrav. de gulere stranse, agrav. de somn, agrav. culcat pe partea stanga. Bapt. Sul-ac. Sec.

107

CROTON TIGLIUM
Cele doua teritorii afectate de Croton Tiglium sunt pielea intestinele. GENERALITATI - Durere cu senzatie de tractiune (ca si cum ar fi tras cu o sfoara) - la nivelul mameloanelor, ochilor (Par, Plb). GASTROINTESTINAL "- Diaree in jet, senzatia este imperioasi si evacuarea scaunului se face brusc, intr-un singur jet. "- Diaree agrav. imediat dupa ce minnc sau ben. - Zgomote hidroaerice intestinale (borborigme). Durere abdominala care iradiaza in jos spre rect. - Durere abdominala amel. de lapte cald (Ars, Chel, Graph). UROGENITAL - Eruptii veziculoase. PIEPT - Durere cu senzalie de tractiune in mameloane. Durerea iradiaza de la mameloane spre spate. - Durere la nivelul mameloanelor in timpul alaptarii. Durere la atingerea hainelor PIELE - Eruptii veziculare cu prurit intolerabil. - Intoxicatie cu planta Rhus Toxicodendron cu eruptii pe organele genitale i pe fala. - episoade de eruptie cutanata alternand cu episoade de diaree. CLINIC: Colita. Dermatita, mai ales dupa intoxicatia cu Rhus. Diaree. Mastita. COMPARATII Gamb. Ars. Rhus-t.

CUBEBA
Ne gandim la acest remediu mai ales la pacientii cu probleme urologice, inclusiv infectii (prostatite, cistite, etc.). Ne ghideaza in alegerea lui o preferint alimentara specifica: Ii plac nucile.

CUPRUM
Ceea ce este relevant pentru majoritatea simptomelor acestui remediu este o marcata tendinta convulsiva. Cuprum are crampe i spasme care pot afecta potential once aparat sau sistem din organism: respirator (astm), digestiv (colici si varsaturi eliminate spasmodic), musculoscheletic (crampe la nivelul picioarelor) dar cel mai afectat este sistemul nervos. Cuprum este eel mai important remediu specific pentru tulburari convulsive si pentru epilepsie. Imaginea pe care Vithoulkas a conturat-o acestui 108

remediu este aceea a unei persoane stapanite de emotii si impulsuri intense care sunt puternic reprimate. Pentru a mentine sub control aceste vii traini launtrice, pacientul blocheaza once manifestare exterioark once portit de exprimare este ferecata cu intransigenta, incat impresia pe care ti-o dau este aceea a unei persoane complet inchise, care refuza once comunicare. Convulsiile si spasmele apar ca o izbucnire, ca o descarcare eliberatoare a acestei tensiuni acumulate si strunite cu strasnicie. In cele din urma pacientul devine atat de inchis incat mintea Ii devine greoaie si inceata., ajungand pana in pragul senilitatii. MENTAL - Persoane extrem de inchise, necomunicative. Minte greoaie i lenta. - Manie. Comportament violent. - Team de foc. NEUROLOGIC "- Convulsii sau alte probleme neurologice aparute dupa suprimarea unor eruptii (Cic, Zinc). "- Scoate sunete nearticulate inainte de declansarea crizei convulsive: zbiara, ipa, rage. - Convulsii, agrav. noaptea, in timpul sarcinii sau al menstruatiei, in timpul somnului, cand este supirat, frustrat sau cand este excitat, stimulat de anumite emotii, and se udA. Crampe si spasme musculare. - Manifestarile aurei care preceda criza convulsiva le resimte la nivelul plexului solar sau al extremitatilor. GENERALITATI - Amel. dupa bauturi reci. - Agrav. dupa suprimarea unor eruptii. CAP - Grimase ale fetei pe care el se straduieste sa le ascunda, sa le camufleze sau si le disimuleze. - Convulsii ale fetei. - Se face albastru la fa, cianotic in timpul convulsiilor sau al crizei de astm. - Migren5. Durere de cap, mai ales la radacina nasului. Nevoia imperioasa. de a scoate limba din gura.. - Ii pierde vederea inainte de declansarea convulsiilor. GASTROINTESTINAL - Contractie convulsiva brusca a stomacului Cu varsatura. - Spasme abdominale si dureri colicative. - Crampe abdominale agrav. de miscare (Bry). - Varsa.turi care preced convulsiile. - Este considerat unul dintre principalele remedii utile in holera.. PIEPT - Accese paroxistice de tuse, de o mare severitate. - Tuse amel. de biuturi reci (Caust, Coc-C). "- Crize subite de sufocare, agrav. la 3 a.m., la emotii. - Tuse convulsiva in crize paroxistice atat de severe illicit se cianozeaza. EXTREMITATI Crampe musculare, mai ales la nivelul mainilor, picioarelor, gambelor. - Crampe musculare agrav. in somn si in timpul actului sexual. "- Degetele mani stranse in palme si inclestate in pumni. - Convulsiile incep de la maini si cuprind tot corpul. - Spasme, tresariri ale muschilor, mai severe la nivelul degetelor de la maini si picioare. - Coree (Caust, Cimic, Mygal, Rhus-t, Zinc, etc.). 109

CLINIC: Astm. Cefalee. Colici. Convulsii. Crampe. Digestive, tulburari. Encefalita. Holer. Meningita. Migrena. Mioclonii nocturne. Spasme, tresariri musculare. Ticuri. Tuse convulsiva. COMPLEMENTAR SIMPTOME COMBINATE "- Astm ci maladii convulsivante. - Diaree crampe la nivelul extremitatilor. COMPARATII Cic. Zinc. Bufo. Caust.

CURARE
Aceasta neurotoxina a fost utilizata medical pentru a paraliza activitatea muscular la pacientii supusi intervenliilor chirurgicale sau ventilatiei mecanice. De aceea si in homeopatie este indicath in cazuri de paralizii sau pareze progresive cum sunt cele din scleroza multipla, scleroza laterala amiotrofica, etc. Louis Klein din Vancouver, Canada a relatat de curand o vindecare stralucita a unui caz de miastenia gravis cu acest remediu. MENTAL - Crize violente. Autoagresiune - se musca sau se loveste, Ii rupe hainele. Aversiune la companie, prefera singuratatea; se include In ea insasi. - Iritabilsi agresiva. NEUROLOGIC - Pareza progresiva, afectand mai ales grupele de muschi extensori. Slabiciune, scadere a fortei musculare la maini la pianisti. Deglutilie dificila - trebuie s bea putina apa pentru a putea inghiti. COMPARATII Plb. Caust. Con.

CYCLAMEN
Cyclamen mai este adesea numit Pulsatilla friguroasr din cauza problemelor menstruale i a dificultatii cu care digera grasimile, care ii provoaca indigestie. Pacientul sufera adesea de slabiciune, anemie si are simptome vizuale importante. Putem diferentia Cyclamen de Pulsatilla prin agravarea in aer liber si tendinta de a avea senzatie de sete. In plus, pacienta Cyclamen rareori are aspectul robust si fata rosie pe care le prezinta pacienta Pulsatilla. Pacienta Cyclamen sufera adesea de depresie si remuscari; are impresia c si-a neglijat indatoririle. Profund, in adancul sufletului lor poate fi un sentiment de suferinta. Atat Cyclamen cat si Pulsatilla pot fi miloase, compasive, indispuse si an tendin-ta de a plange.

110

GENERALITATI - Agrav. de rece. - Agrav. de suprimarea menstruatiei. Slabiciune si moleseala. agrav. de carne de porc si de grasime. CAP - Ameteala (vertij) agrav. in timpul menstruatiei si de suprimarea menstruatiei. - Cefalee cu ameteala (vertij) sau tulburari de vedere (senzatia c imaginea palpaie sau tremura). Migrena.. - Fa-t palida cu cearcane sub ochi. - Alergie. OCHI Tulburari vizuale i senzatii de palpaire, licarire in fata ochilor. - Seaderea acuitattii vizuale. Diplopie. Strabism. - Tumefiere in jurul ochilor (umflarea tesuturilor periorbitale). - Otalgie (durere de urechi) dreapta.. GASTROINTESTINAL - Indigestie de la grasimi si carne de pore. Mancarea si saliva au gust sarat. - Dorinta de Lamai. - Aversiune pentru: Carne. Grasime. Pore. Unt. GENITAL - Dismenoree several., cu dureri ca de travaliu. - Menstre care sunt suprimate de factori minori, agrav. umezeala (daci pacienta se uda), agrav. de efort (umezeala si efortul fizic favorizeaza suprimarea menstruatiei). - Amenoree. - Menstre care apar prea devreme si care sunt prea abundente. Menstruatie Cu sange negru si cheaguri. - Prostatita, agrav. In timpul defecatiei si mictiunii, agrav. and sta jos sau merge. EXTREMITATI - Calcaie sensibile, dureroase, agrav. and st jos sau in picioare. Durerea o simte mult mai putin and merge. - Dureri de glezne. - Crampa scriitorului resimtita de la antebrat pan la degete. Degete contractate. CLINIC Alergie. Anemie. Cefalee. Crampa scriitorului. Dismenoree. Gastrita. Menstruale, tulburari. Migrena. Strabism. Vaginita. Vertij. Vizuale, tulbura.ri. COMPARATH Puts - menstruatie neregulate si usor de suprimat, persoane blonde cu temperament apos, flegmatic, cu aversiune si agravare la grasimi si carne de porc, dureri de calaie, prostatita. Chin. Sep. Nat-m.

DIGITALIS
Alopatic este folosit pentru a reduce alura ventriculara prea rapida din cadrul unei fibrilatii atriale. Dimpotriva, in homeopatie este indicat atunci and pulsul este foarte lent. Desi simptomele cardiace sunt cele mai importante, acest remediu este utilizat si pentru probleme ale prostatei si alte tulburari urinare, ca si in hepatiti, atunci cand acestea se asociaza cu o bradicardie caracteristica.

111

MENTAL - Teama de moarte determinata de simptome cardiace. Teama ca i se va opri inima. Remusciri; sentimente de vinovatie. GENERALITATI *- Puts& foarte lent, bradicardie importanta, simptom care se poate asocia si Cu alte tulburari. - Agrav. dupa contact sexual (indigestie, angina, etc.). - Lein, lipotimie si paloare. Cianoza. CAP - Vertij si bradicardie. Vede un halo galben sau verde in jurul obiectelor. GASTROINTESTINAL - Hepatita, ficatul este sensibil si de consistenta crescuta. - Icter en scaune acolice (deschise la culoare, albicioase). - Greala cu o senzatie ingrozitoare, ucigatoare, de go!, de prabusire in stomac. - Greata agrav. de mirosul alimentelor (Colch, Cocc, Sep, Ars). UROGENITAL - Prostata manta de volum si inflamata, mai ales la pacienti in varsta. Retentie urinara prin adenom de prostata. - Scurgeri de lichid seminal sau prostatic. Nevoie permanenta de a urina in timpul noplii. CARDIOVASCULAR - Puls lent; bradicardie sau tahicardie cu conducere lenta (transmitere lenta prin blocarea conducerii la ventriculi). - Senzatia ca inima va inceta A. mai bata, agrav. de efort fizic. - Angina agrav. de contact sexual, emotii, sari de excitare, de efort fizic. - Dureri anginoase cu iradiere pe bratul stang unde simte amorleala si slabiciune. Insuficienia cardiaca congestiva. - Cardiopatie reumatismala. - Palpitatii dupa o suferinta, dupa o trauma emotionala. PIEPT - Hemoptizie dupa suprimarea menstruatiei (considerat simptom cheie). - Dispnee sau chiar astm asociate en o boala de inima sau In cadrul unei suferinte cardiace. - Se trezeste brusc din somn cu o respirape grea, gafaind si en teama ca se va sufoca (Lach, Sulph, Op, Grind). CLINIC Angina. Aritmie. Cardiopatie reumatismall. Greata. Hepatita. Insuficienta cardiaca congestiva. Prostatita. SIMPTOME COMBINATE Probleme hepatice i cardiace. COMPARATII Chel. Nux-V. Spoug. Lach.

DIOSCOREA
Dioscorea este un remediu pentru tulburari gastrointestinale. Simptomul care ne va indica acest remediu este tendinta de a se intinde sau de a se lasa pe spate (intr-o pozitie avand coloana vertebrala in extensie) in scopul de a-si usura durerile abdominale (invers fala de Coloc). In timpul consultatiei, pacientul, asezat pe scaun, se va lasa cat mai mult pe spate, astfel inat sa nu se indoaie din abdomen. GASTROINTESTINAL *- Crampe abdominale severe, amel. daci se Iasi pe spate sau daca sta en trunchiul drept. - Diaree acuta, uneori 112

hemoragica. - Crampe paroxistice, agrav. and se apleaca in fata, amel. de eructatii. - Indicat la sugari care, atunci cand au colici, isi arcuiesc spatele in extensie. Greata and se gandeste la mancare. MUSCULOSCHELETIC - Dureri de spate joase. Sciatica, de obicei cu lateralitate dreapta. - Crampe in degetele de la maini si picioare in timpul travaliului. CLINIC Colici. Gastroenterita. Litiaza renala. Sciatica. COMPARATII Nux-v. Colo, Bell.

DOLICHOS
Dolichos determind un prurit ingrozitor pe tot corpul fail a fi prezent eruppe cutanata. Mancarimea se poate datora si unei boli de piele, dar cel mai adesea este generata de probleme hepatice, adesea asociinduse cu icter, sau uneori apare in cadrul unei sarcini on unui cancer aflat intr-un stadiu avansat. Simptomele sunt agravate noaptea, uneori find atat de intense inat i duc pe pacient la disperare sau chiar la ganduri de sinucidere. GASTROINTESTINAL - Hepatita cu icter si scaun acolic (decolorat sau char alb). PIELE Manarime ingrozitoare, insuportabila, Vara a exista vreo eruplie. - Mancarime agrav. noaptea si in timpul sarcinii; amel. and face bale. COMPARATII Card-M. Chel. Sulph. Ars.

DROSERA
Este in principal un remediu pentru tuse, find renumit mai ales pentru eficienta lui in tusea convulsiva. Poate fi ins util in once infectie respiratorie ca si in tusea declansata de iritatia laringelui. La acest remediu intalnim de asemenea crampe musculare. Este interesant s observam cat de frecvent remediile pe care le utilizam in tusea convulsiva prezinta simptome neurologice. GAT - Senzatie de usaciune si iritatie la nivelul gatului si laringelui, care declanseaza tusea. - Senzatie de constrictie, de strangere la nivelul gatului si pieptului, agrav. cand vorbeste, amel. cand merge. TUSE "- Crize paroxistice violente de tuse, uneori atat de severe Inct pacientul nu mai poate s respire, nu mai poate s traga aer in 113

piept sau se cianozeazi. Tuse agrav. dupa miezul noplii. "- Tuse atilt de puternica luck incepe sa-i curga singe din nas. - Tuse agrav. cand mananca. - Tuse agrav. imediat cc se intinde in pat noaptea. - Tuse urmata de varsaturi. - Tuse dureroasa; din cauza durerii pacientul trebuie sa se tind de piept cand tuseste. - Multi autori vorbesc despre utilizarea acestui remediu in cazurile de tuberculoza.. EXTREMITATI "- Crampe ale mainii atunci cand apuca un obiect; nu mai poate desface maim. - Tresariri, spasme musculare la nivelul umkului. CLINIC Bronsita. Crampa scriitorului. Crup. Laringita. Tuberculoza.. Tuse convulsiva. COMPARATII Spong. Rum.. Coc-C. Cupr.

DULCAMARA
Dulcamara este un remediu care adesea este trecut cu vederea. Agravarea cheie la vremea umeda este atat de frecvent intalnita incit este de inieles de cc prescriem foarte des, in mod gresit, remedii precum Kali carbonicum sau Calcarea carbonica, cand ar trebui s ne gandim la Dulcamara. Majoritatea acuzelor de Dulcamara sunt legate de seroase si mucoase. De asemenea, este un remediu important in alergii si eruptii herpetice. Pacientul Dulcamara este in general viguros, solid, mai degraba, tensionat, incordat si dominator. Anamneza se centreaza adesea pe problemele si neintelegerile pe care pacientul le are cu familia sa. Uneori este foarte dificil s intrerupi pacientul dintr-o asemenea discutie si s-1 aduci inapoi la problemele lui de sanalate. MENTAL - Anxietate legata de familie. - Este foarte dominator i implicat in probleme de familie; loath' consultatia se consuma in jurul discutiilor legate de controversele de familie. - Incapatanat si incordat, tensionat (cu nervii intinsi, parca pe punctul de a avea o izbucnire de manic). GENERALITATI - Agrav. de vremea umeda sau umedi i rece. Agrav. de schimbarea vremii mai ales cand zilele calde sunt urmate de seri reci (toamna). Agrav. de suprimarea eruptiilor. - Agrav. daci face il prinde frigul (conjunctivita, diaree, cistita, dureri lombosacrate, etc.). - Agrav. de curenti de aer. - Atergie la pisici (Tub, Sulph, Kali-c, Ars, Puls). CAP - Cefalee care apare dupa suprimarea sinuzitei sau a erupiiilor faciale. - Cefalee, sinuzita: agrav. de vreme rece, umeda, agrav. dupa frison. - Cefalee amel. and elimina secretii mucoase. Paralizie Bell cu dificultati de vorbire. - Nevralgie faciala dupa suprimarea unei eruptii 114

faciale. - Catar cu secretii groase, mucoase, galbui, care umplu sinusurile i urechile. - Durere de urechi, mai ales pe sta,nga, agrav. noaptea, la frig i umezeala. - Febra de fan care apare mai ales la sffirsitul verii sau toamna. - Obstructie nazala, guturai sau coriza aparute dupa expunerea la vreme rece, umeda. - Eruptii cu cruste pe cap sau pe fata. - Herpes in jurul buzelor. - Tinea capitis. - Negi, veruci pe GASTROINTESTINAL - Diaree, agrav. de vremea rece, umedi, sau agrav. de mancarea rece. - Crampe abdominale. UROGENITAL *- Necesitatea imperioasi de a urina atunci cand Ii este frig. - Eruptii in regiunea genitala, mai ales intre scrot si coapsa. - Herpes genital. PIEPT - Tuse sau astm care apar and este vreme rece, umeda. - Bronsita. - Pneumonie. MUSCULOSCHELETIC - Reumatism. - Dureri de spate joase, agrav. cand se apleaca in fata, agrav. cand este racit. - Frisoanele incep la nivelul spatelui (Gels, Eup-per). - Articulatii intepenite si dureroase agrav. la rece, umezeala, cand se uda. - Negi, veruci pe maini. PIELE *- Negi, veruci plate, cu suprafata neteda. - Urticarie. - Tinea corporis. - Tinea versicolor. - Eczema. - Impetigo. CLINIC Alergie. Astm. Bell, paralizie. Bronsita. Cefalee. Colagenoze (boli ale tesutului conjunctiv). Diaree. Dureri lombosacrate. Herpes. Hipertensiune. Negi, veruci. Nevralgie. Otita. Pneumonie. Reumatism. Sinuzita. Tinea. COMPLEMENTARE Sulph. Calc. COMPARATII Kali-c. Rhus-t. Calc. Sit.

ELAPS
Elaps este un venin de sarpe si, asa cum era de asteptat, are multe simptome similare cu Lachesis. Pacientul este adesea suspicios, are train, emotii intense si arogant. Prezinta in mod obisnuit hemoragii cu singe de culoare inchisa sau chiar negru. MENTAL *- Fria de ploaie. Fric de accident vascular. Frica de serpi. CAP - Scurgere nazala urat mirositoare. PIEPT - Hemoptizie cu sange negru. Angina pectorala. *- Senzatie de rece in piept sau stomac, mai ales dup bauturi reci. GASTROINTESTINAL - Senzatie de rece in stomac, agrav. de baituri red. - Dorinta de: Gheati. Portocale. *Salate. Iaurt. - Aversiune pen tru: Banane. - Gastrita. Ulcer peptic. Spasme esofagiene. - Dureri abdominate amel. daca se culca pe abdomen. - Hematemeza cu sange negru. 115

GENITAL - Dismenoree severa, adesea cu un flux negru caracteristic. - Sindrom premenstrual. CLINIC Angina. Dismenoree. Esofagiene, spasme. Hemoragie. Premenstrual, sindrom. Sinuzith. Ulcer peptic. COMPARATII Latch.

EQUISETUM
Equisetum este un remediu pentru tractul urinar. Este util in cistita simpla, necomplicata, desi nu este atat de frecvent indicat precum Sarsaparilla, Nux Vomica sau Cantharis. URINAR Senzatia de mictiune imperioasa este mai presanti and vezica urinari este aproape goali; and este ceva mai multi urini, senzatia este mai putin presanti jar disuria este mai putin pronuntati. - Durere i senzatie de plin la nivelul vezicii, chiar si dupa golirea acesteia. - Are frecvent dorinta de a urina, cu eliminarea unei mani cantitati de urina. - Durere la sfarsitul mictiunii (Sars). - Enurezis. - Senzatia permanenta ca,, vezica este plina in timpul sarcinii, neameliorata dupa mictiune. CLINIC Cistita. Enurezis. COMPARATII Sars. Canth. Nux-V,

ERIGERON
Erigeron este un remediu pentru hemoragii, in primul rand, dar nu exclusiv, uterine. Hemoragia este aproape intotdeauna agravat de miscare. GENERALITATI Hemoragie agrav. de cea mai mica miscare (hematemeza, hematurie, metroragie). St in pat pentru a evita declansarea hemoragiei. CAP - Epistaxis cu fata rosie, imbujorata. UROGENITAL - Avort spontan sau iminenti de avort. - Hemoragie uterini agrav. de miscare sau efort. - Menstruatie sau hemoragii uterine cu singe rosu aprins. - Iritalie intensa, severa, a vezicii urinare si a rectului. - Hemoragie din cauza calculilor renali. CLINIC Avort. Calculi renali. Epistaxis. Hemoragie. Ulcer peptic. COMPARATI1 Ust. Mill. Sabin. Sec.

116

EUPATORIUM PERFOLIATUM
Eupatorium perfoliatum este renumit pentru utilizarea sa in gripa dar acoper de asemenea i sari febrile recurente sau malaria. Vom fi orientati spre acest remediu de catre durerile osoase cumplite care insotesc starile febrile. Pacientul se plange adesea de dureri insuportabile in membre sau spate, uneori in muschi dar eel mai frecvent simtite direct in oase. Durerea este descrisa astfel: parc oasele sunt zdrobite, rupte". Acest simptom la ghidat pe Karl Robinson din Albuquerque, New Mexico spre a utiliza Eupatorium perfoliatum in alinarea durerilor din fracturile osoase. GENERALITATI - Durere cumplita, ca si cum oasele ar fi zdrobite, rupte". - Febra mare precedata de frisoane, mai ales de la 7 la 9 a.m. - Dureri agrav. de miscare. CAP - Cefalee periodica. - Cefalee in timpul sau dupa febra. - Ii simte capul greu, trebuie sA-1 ridice cu mainile de pe perna. GASTROINTESTINAL - Sete intensa Cu dorinta de bauturi reci, mai ales in timpul frisonului sau chiar and apare racirea brusa ce insoteste frisoanele. Dorinta de: Mancare rece. inghetata. - Greata vomA agrav. in timpul frisoanelor, agrav. de miscare. - Sete inainte de frison. PIEPT - Tuse aspra, dureroasa. SPATE - Torturat de o durere de spate chinuitoare. - Durere de spate care precede sau insoteste frisonul. - Frisoanele sunt resimlite mai intai la nivelul spatelui. EXTREMITATI "- Durere ca si cum oasele ar fi zdrobite, rupte'. - Dureri cumplite i senzatie de intepeneala a membrelor, mai ales la nivelul oaselor. - Poate ajuta la ameliorarea durerilor din fracturile acute
(Symph, Bry, Am).

STARI ACUTE "- Gripi cu febra inalta, roseata, frisoane - uneori foarte intense, tot corpul parand sa intepeneasca de frig -, cu sete avand, in mod paradoxal (in ciuda senzatiei intense de frig), dorinta de bauturi reci, transpiralie redusa. Pacientul este agitat si se plange de dureri intense; descrie durerile ca fiind localizate in oase. CLINIC Febra. Febra periodica. Fracturi osoase. GHIA. Malarie. COMPARATII Bry. Pyrogen. Nat-m.

117

EUPHRASIA
Unul dintre cele mai importante remedii pentru coriza i febra de fan este Euphrasia. Ne vom gandi la Euphrasia cand ne aflam in fata unui caz de coriza sau alergie afectand in special pe ochi. CAP *- Coriza cu rinoree neiritanta si lacrimare abundenta si iritanta (invers fala de All-c). *- Ochi iritati, cu senzatie de arsura; fotofobie; clipeste foarte des. - Secretie subtire, abundenth din ochi si nas. - Puroi in ambele unghiuri ale ochiului (intern si extern). - Leziuni ale ochilor. PIEPT "- Tuse numai in timpul zilei, amel. in pozitia culcat, amel. in pat noaptea. - Tuse insotith de lacrimare importanta. - Astm alergic. Astm declansat de expunerea la fan. CLINIC Alergie. Conjunctivita. Guturai (raceli). Irit. Rujeola. Tuse convulsiva. COMPARATII All-c. Sabad. Puts. Apis.

FERRUM
Uneori utilizarea homeopatica a unei substante coincide cu cea alopata. Ferrum este un exemplu in acest sens. In alopatie organismul este saturat cu doze masive din acest element de baza, facilitand productia de hemoglobina, in timp ce homeopatul administreaza remediul Ferrum pentru a inthri puterea de aparare a organismului. De multe on in literatura homeopath a fost formulath ipoteza c rezultatele benefice obtinute prin administrarea de fier de catre alopati s-ar datora tocmai actiunii homeopatice a acestuia in anemia de diferite cauze. Constitutia Ferrum este usor de confundat cu cea a altor man i policreste, cum ar fi Calcarea sau Pulsatilla. Desi aparent bine cladit, pletoric, pacientul este slabit si eel mai adesea sufera de tulburari circulatorii sau de anemie. Slabiciunea pe care o acuza este adesea disproportionat de mare fah de aspectul sau. Aceasta fiindca este rosu la fata si imbujorat, infatisarea lui fiind luata drept semn de sanatate, ea fiind in realitate semnul unor perturbaxi in distributia sangelui. Uneori la starea lui de slabiciune se asociaza iritabilitate si hipersensibilitate. Mai mult chiar, adesea el este foarte preocupat de probleme materiale, de afaceri. Uneori are o fire agresiva si dominatoare. MENTAL - Mare sensibilitate la zgomote, mai ales la fosnitul hartiei. - Iritabilitate agrav. de zgomote si de contrazicere. Energic, hothrat si preocupat de afaceri. Sensibil peste masura. 118

GENERAL ITATI *- Agrav. de efort fizic sau and sta nemiscat. Cel mai blue se simte cand se plimbi agale, in pas lent. - Valuri de caldura, agrav. la eel mai mic efort fizic dar si la repaus. - Anemie, adesea dupa pierderi de singe. - Obezitate. - Transpiratie abundenta. - De obicei friguros, dar poate fi agrav. de caldura. - Agrav. dupa miezul noptii. CAP *- Durere de cap continua, trenanta, adesea durand 2-3 zile la rand; cefalee intr-un singur punct, la nivelul tamplei stingi; cefalee frontala; cefalee pefiodica, mai ales la 14 zile; cefalee, adesea pulsatila, agrav. dupa miezul noplii, amel. and sta intins pe spate. - Epistaxis. Fata rosie, imbujorat sau palida, dar care se imbujoreazi foarte usor. GASTROINTESTINAL - Regurgitatii sau greata cu varsaturi, agrav. dupa ce mananca sau chiar in timp ce mananca, agrav. dupa miezul noptii. Varsaturi postoperatorii. - Pofta de mancare este and excesiva, and absenta. - Dureri abdominale agrav. de miscare. - Diaree, adesea fara nici un fel de durere, agrav. in timpul sau dupa ce mananca. - ti plac: dulciurile, painea cu unt, rosiile. - Nu Ii plac: ouile, rosiile. UROGENITAL - Metroragie insotita de valuri de roeata in obraji (femeia se aprinde la faith"). - Fibrom uterin. Enurezis. PIEPT - Dispnee, respiratie dificila, amel. and se plimba agale, in pas lent. - Tuse, agrav. de miscare, amel. and se plimba cu pas lent. Palpitatii agrav. de miscare. EXTREMITATI - Durere de spate amel. and se plimba Cu pas lent. - Adria, mai ales la nivelul extremitatilor superioare si a umerilor (Ferrum Muriaticum si Ferrum Phosphoricum sunt indicate mai ales pentru dureri in umarul drept). - Vance, agrav. mai ales in timpul sarcinii. - Crampe in picioare. - Extremitati reci. CLINIC Ameteala (vertij). Anemie. Aritmii. Adria". Bursita. Diaree. Epistaxis. Gastrita. Hemoragie. Migrena. Obezitate. Oboseala cronica, sindrom de. Sciatica. Vance. COMPLEMENTAR China. COMPARATH Puts - Obez, iritabil, se imbujoreaza urr, cefalee, amel. de micari blande. Sulph - Obez, adesea agrav. de caldurk ii plac dulciurile si nu ii plac ouale, gastrita, diaree. Nux-v - Iritabil si preocupat de afaceri, friguros si sensibil la zgomote. Chin. Ant-c. Graph. Calc.

119

FERRUM IODATUM
Ferrum iodatum, fiind un remediu inrudit indeaproape cu Ferrum metallicum, este eel mai adesea folosit in collie si, de asemenea, este un remediu important in tratamentul hipertiroidiei. Ferrum Iodatum seamana Inca i mai mutt cu Pulsatilla decat Ferrum Metallicum datorita agravarii la caldura. GENERALITATI - Obezitate. Agrav. de caldura; calduros. - Flata se inroseste dupa cc bea vin. Agrav. de tutun si de fum. - Slabiciune, debilitate, transpiratie. GASTROINTESTINAL - Conti asociati cu baionare, fermentatie, eructatii. - Ii plac sardelele i pestele sarat. EXTREMITATI Picioare fierbinti; le dezveleste. CLINIC CoMA. Graves, boala. Gusa. Hipertensiune. Hipertiroidism. COMPARATII Ferr. Suiph. Puls.

FERRUM PHOSPHORICUM
Acest remediu este adesea dificil de prescris deoarece pacientii care au nevoie de el nu prezinta de obicei simptomele si localizarile caracteristice remediului. Este aproape un diagnostic de excludere. Pacientul tipic prezinta febra inalta, care adesea ii d o stare de slabiciune, cu inflamatie evidenta la nivelul regiunilor afectate (gat, stomac, plaman, etc.). Totusi, in ciuda severitaiii bolii, simptomele sunt mai degraba de ordin general, necaracteristice si nedefinite, incat nu ne putem orienta spre vreun remediu anume. Ca remediu constitutional, Ferrum phosphoricum configureaza o personalitate care imbina trasaturi caracteristice de Ferrum si de Phosphorus. Este o persoana slaba, zvelta, adesea cu o nuanta rozA in obraji. Este o fire deschisa, vioaie, cu nenumarate idei. De obicei tabloul este dominat de probleme digestive si respiratorii. GENERALITATI - FebraIna1t, adesea 39 C sau chiar mai mult. Febra In absenta oricaror simptome caracteristice, nepermitand o localizare a patologiei i nici individualizarea remediului. - Simptome pe partea dreapta (pneumonic, durere de umar, etc.). - Anemic. CAP - Rost' la fata sau palid, avand momente cand se aprinde la fata, sangele navalindu-i in obraji. Pete rosii bine delimitate la nivelul obrajilor. - Fotofobie sau cefalee insotind febra. - Epistaxis. - Amigdalita; amigdale tumefiate si rosii. 120

GASTROINTESTINAL - Sete Cu dorinta de bamturi reci (mai rar, prefera ba,uturi calde). - Vomita, dup ce mananca. PIEPT - Pneumonie, adesea pe partea dreapta. - Hemoptizie cu sange de un rou aprins. - Pleurezie. CLINIC Amigdalita. Anemie. Bursita. Epistaxis. Faringita. Gastria. Gripa. Hemoragie. Otia medie. Pleurezie. Pneumonie. Raceala. COMPARATII Bell, Phos.

FLUORICUM ACIDUM
Personalitatea lui Fluoric acid a fost elucidata de Vithoulkas. Iat o descriere succinta a trasaturilor tipului de Fluoric acid: persoana in general materialisa, dominatoare si preocupata de implinirea dorintelor sale sexuale. Pacientul pare a fi neglijent si indiferent fata de cei dragi sau familie. Interior el se simte izolat si adesea anxios. Multi homeopati au studiat efectele fluorizarii apei potabile asupra sanatatii. Acest fapt ar trebui s ne dea foarte mult de gandit, avand in vedere c remediul are o actiune profunda, afectand metabolismul, oasele si tesutul conjunctiv. MENTAL - Dominator, materialist i cu preocupiri sexuale. - Ganduri lascive. Amoralitate. - Grabit, vorbeste repede; mananca repede. - Izolat de ceilalli; indiferent fata de cei dragi. - Vithoulkas mentioneaza c Ii este frica s nu sufere. GENERALITATI - Agrav. de calduri, calduros la extrem. - Agrav. de bauturi calde sau aplicatii calde. - Agrav. vara. - Amel. de WI reci. CAP - Coriza. Secretie apoasa, abundenta.. Curge ca de la robinet". - CAderea pArului; alopecie areati. - Cefalee agrav. daca nu urineaza si amel. dupa ce urineaza. - Cefalee de-a lungul liniilor de sutura. - Dinti colorati si care se sparg. Face usor carii dentare. - Durere in gat agrav. cand inspira aer rece. UROGENITAL - Dorinta sexuali excesivi, promiscuitate. Dorinte sexuale perverse, deviante. - Priapism, erectii frecvente si excesive. - Impotenta, de obicei dupa excese sexuale. - Hipertrofie prostatic Cu mictiuni frecvente sau chiar involuntare. - Prolaps uterin sau rectal. EXTREMITATI - Vene varicoase, adesea dureroase. - Unghii deformate sau moi. - Picioarele sunt fierbinti si trebuie sa le dezveleasci in cursul noptii. Picioarele au un miros neplacut. - Osteomielita. Carii osoase. CLINIC Alergie. Osoase, tulburari. Sexuale, tulburari. Ulcer peptic. Vance. 121

COMPLEMENTARE Sii. COMPARATII Med - calduros, Ii dezveleste picioarele, hipersexual, grabit, egoist. Sulph. Calc-f. Sul-ac. Nit-ac.

FORMICA RUFA
Formica rufa acopera forme specifice de artrite migratorii. Articulaiiile devin rosii, fierbinti, inflamate si extrem de dureroase in special la cea mai mica miscare. Durerea persista intr-un anumit loc timp de 24 - 48 de ore apoi dispare. Cand o articulatie a revenit la normal, o alta articulatie se inflameaza, pe masura ce procesul migreaz de la o articulatie la alta. Din aceasta cauz pacientul se plange ca nu poate dormi confortabil intr-o singura poziie deoarece aceasta este alta in fiecare noapte. Sindromul poate fi insoiit de erupiii sau elemente de vasculita care seamana cu muscaturile de furnica rosie.

GAMBOGIA
Gambogia este utilizata mai ales in afectiuni ale tractului gastrointestinal. Poate fi folosit in gastroenterite acute sau in afectiuni cronice cum ar fi colita ulcerohemoragica, sau boala Crohn. MENTAL - Depresie severa., chiar ganduri suicidare. - Depresie psihica care alterneaza cu episoade diareice sau care incepe dup suprimarea diareei. - Hipersexualitate, mai ales la pacienti cu colita (Grat, Lyc). GENERALITATI - Friguros; doreste un mediu cald si umed. CAP - Senzatie de rece in nivelul dintilor sau sensibilitate la rece. Afte Si stomatita. GASTROINTESTINAL - Are concomitent diaree si voma (Ars, Verat). Diaree sever cu scaune care sunt eliminate brusc, in jet. "- Diaree la batrani. Diareea este precedata de o durere severa, cu senzatie de arsura sau intepa.tura, situata periombilical. Dureri abdominale care, in cazurile cronice, sunt ameliorate dupa scaun; in perioadele de acutizare insa, dupa defecatie apar tenesme si stare de epuizare. - Scaun galben sau verzui iar in unele cazuri chiar scaun cu sange. Borborigme (chiorait de mate") in abdomen inainte de scaun. - Excoriatii anale. EXTREMITATI - Reumatism. - Leziuni ale coccisului. CLINIC Artrita. Colila (de once fel). Depresie. Gastroenterite. Proctita. Reumatism. Sexualk patologie. Toxiinfeclii alimentare. COMPARATII Crot-t. Podo. Ars. Grate 122

GELSEMIUM
Ne gandim la Gelsemium atunci cand simptomul princeps este slabiciunea sau cand problema principala este insotith de slabiciune. Aceasta slabiciune poate fi sesizata la toate nivelurile - mental emotional i fizic. Aproape toata patologia fizica a lui Gelsemium poate fi redusa, in ultima instanta la aceasta slabiciune care pare s cuprinda toate structurile fiintei. In faze avan sate poate s ajunga pana la pareza sau chiar paralizie. Gelsemium este remediul la care ne gandim cand ne confruntam cu probleme neurologice care evolueaza treptat spre paralizie. In plan emotional aceasta slabiciune se manifesta prin lasitate sau incapacitatea de a face fata, unei confruntari. Este consacraa utilizarea lui Gelsemium pentru a contracara lasitatea soldatilor pe campul de lupta, s speram ins5 c niciodata nu vom mai avea ocazia de a-1 mai utiliza In acest scop. Ramane totusi un exemplu util pentru a ne reaminti caracteristicile acestui remediu. inaintea unei batalii (um a oricarei alte confrunmajore se pot produce variate reactii si perturbari de tip vegetativ: tremuraturi, slabiciune, diaree, nevoia imperioasa de a urina. In sens mai larg si mai apropiat de aspectele cotidiene, Gelsemium poate fi considerat principalul remediu pentru trac, atat ca simptom cronic cat si acut. Pacientul are o senzatie de slabiciune si de neputinta care 11 paralizeaza on de cate on se confrunta cu o situatie mai deosebita. Gelsemium este incredibil de eficient pentru ameliorarea anxietatii care ne cuprinde adesea inaintea unor examene, intalniri, discutii importante, evolutii pe scena in fata publicului. In plan mental sesizam slabiciune, debilitate, scaderea memoriei, ingreunare, opacitate in gandire. Poate ajunge pana la aversiune fata de once activitate intelectuala, pacientul avand senzatia a nu este capabil de nici cel mai mic efort de gandire. Poate prezenta toate semnele de istovire, oboseal si epuizare. El pare lipsit de once v1aga in brate si in picioare; daca i se ofera un scaun se prabuseste in el, parc incapabil de a se mai tine pe picioare, ba uneori are char o ptoza palpebrala foarte caracteristica, de parc nici ochii nu si i-ar mai putea tine deschisi. In cazurile mai grave, cronice, pacientul nu mai poate duce o viala activa, cel mai adesea fiind obligat s renunte la once indatorire profesionala. MENTAL - Timid, tient, retras si rezervat. - Lasitate. "- Trac. Poate fi de fobs in situatii acute, ameliorand anxietatea teribila pe care unii o au atunci cand urmeaza s intre pe scena. "- Tulburari declansate de anxietatea cu care asteapt producerea unui eveniment. - Tulburari care apar dupa o spaima puternica sau dupa ce primeste o veste proasta, 123

nefericita. - Teama: Cand se afla in mijlocul unei multimi de oameni. S nu cacti. De examen, "Ca inima e pe punctul de a i se opri. - Oameni care renunta la activitatea, la profesia lor, incapabili fiind de a mai face fata solicitarilor. - Desi trist, nu poate s planga. Depresie. GENERALITATI - Agrav. de asteptarea, anticiparea unui eveniment, de spaima, vesti proaste, emotie, excitatie. *- Tremura din cauza efortului, spaimei sau and asteapta on se gandeste Cu anticipatie in un eveniment care urmeazi sa se produca. - Stare marcati de slabiciune si de oboseala; este atat de obosit inat este incapabil de a mai face ceva. Amel. dupa ce urineaza (greutatea in gandire, durerea de cap, nevralgia, bate se amelioreaza). - Agrav. la 10 a.m.. - Transpiratie cleioasa, lipicioas pe tot corpul. - Frisoanele alterneaza cu valuri, bufeuri de caldura. Frisoane insotite de tremuraturi. - Tulburaxi trenante, cu evolutie torpida, instalate dupa o gripa. - Stare de slabiciune si de somnolenia in timpul travaliului. - Apatie si indiferenta faia de propria stare. - Aspect: Fala are expresie blanda., blajina, cu riduri fine superficiale. Rost' la NC cu un aspect somnoros. Pare epuizat, istovit, vlaguit. CAP - Vertij, ameteala; senzatia pleaca din spate, din regiunea occipitala; senzatia Ca e pe punctul de a cadea. "- Durere de cap care incepe In zona occipitala sau in ceafa, iradiind apoi spre frunte; amel. cand urineaza. - isi simte capul gr., ca i cum de abia ar putea s i-1 ridice. Durere de cap agrav. and bea vin, la 10 dimineata; durere de cap innebunitoare. Coriza, mai ales pe partea stanga. - Nevralgie faciala. - ti simte tuba grea si amortita. OCHI *- Pleoapele Ii sunt grele, abia le poate tine deschise; ptoza palpebrala. *- Diplopie, adesea inaintea sau in timpul unei dureri de cap. - Diplopie din cauza slabiciunii musculaturii extrinseci a globilor oculari. - Acomodarea vederii se face lent, cu dificultate. GASTROINTESTINAL - Nu smite sete, rareori are senzatie de sete. *- Diaree declansata de spaima, de vesti proaste sau de anxietate in asteptarea unui eveniment. - Diaree insolit de mictiuni frecvente. UROGENITAL - Dureri in timpul menstruatiei sau al travaliului care iradiaza in spate. PIEPT *- Are senzatia ca inima i se va opri si, de spaima, sane in sus; se teme ca inima va inceta mai bati daca nu se mica permanent. - Insuficienta cardiaca congestiva (Am-c, Ant-c, Ars, Carb-v, Dig, Glon, Hydrc, Kali-c, Kalm, Lach, Laur, Lycop, Naja, Phos, Sulph). Raguseala., Ii pierde vocea, afonie partiala sau totala, agrav. de spaima. - Senzatie de gol in piept. SPATE *- Frisoane care merg in sus si in jos pe spate. - Durere si inlepeneala la nivelul cefei, care se extind spre frunte. EXTREMITAT1 *- Tremuraturi in nivelul membrelor (mai ales in 124

picioare), dupa cel mai mic efort. - Frisoane care incep de la nivelul mainilor si din picioarelor. - Mainile si mai ales picioarele ii tremura, le simte grele. - Paralizie a membrelor. - Crampa scriitorului. SOMN - Insomnie atunci cand asteapta cu anxietate producerea unui eveniment sau cand este excitat, emotionat. CLINIC Anxietate. Cefalee. Diaree. Diplopie. Febra. Febra de fan. Gripa. Infectii ale tractului respirator superior. Insomnie. Laringita. Miastenia gravis. Migrena. Nevralgie. Oboseala cronica, sindrom de. Paralizie. Scleroza multipla. Tremuraturi. Vertij, ameteala. COMPARATII Stann - Slabiciune, tremuraturi ale membrelor, senzatie de gol in piept. Sil - Slabiciune, trac, anxietate din cauza unor nimicuri, fleacuri, cefalee care incepe in zona occipitala, mergand spre frunte. Lyc. Mur-ac. Ph-ac. Sep. Laur.

GLONOINUM
Nitroglicerina (ca efect secundar utilizarii sale alopatice) produce cefalee congestiva, pulsatila care este prima sa indicatie in utilizarea homeopatica. Glonoinum are o actiune intensk dramatica asupra circulatiei, producand valuri de caldura. (bufeuri), palpitatii, hipertensiune si afectare cardiaca. MENTAL *- Confuzie legati de locul in care se afla. Se pierde in locuri bine cunoscute'. - Este confuz and se trezeste noaptea sau cand inhaleaza fum. GENERALITATI - Agrav. de soare. Insolatie. - Simptomele apar si dispar ()data cu soarele. CAP - Durere de cap pulsatila, cu senzatia ca Ii crapa (explodeazi) capul. (Bell. Lach, Meli, Puls). - Cefalee agrav. de soare. Cefaleea apare si dispare odata cu soarele, chiar daca nu exista expunere directa la soare. - Cefalee insotitii de sclere injectate, fats imbujoratA (hiperemie facial) si de pulsatii ample ale carotidelor. Cefalee agrav. de bauturi alcoolice, miscare, trepidatii, caldura, cand poarta guler stramt. - Cefalee amel. la apasare, la presiune din afara., amel. daca sta culcat in intuneric. - Bufeuri, valuri de caldura. Bufeuri de menopauza. STOMAC - Ii place tutunul. PIEPT - Senzatie de congestie, pulsatii si fierbinteala la nivelul pieptului. - Pulsatii intense ale inimii insotite de pulsatii vizibile ale carotidelor. - Angina pectorala. Sufluri cardiace. Aritmii. Insuficienta cardiaca congestiva. 125

CLINIC Aritmie. Bufeuri. Cefalee. Dementa. Hipertensiune. Insolatie. Menopauza. Migrena. Valvulopatii. COMPARATII Bell - cefalee intensa, agrav. de soare i trepidatii, amel. in intuneric, pulsatii ale carotidelor, bufeuri, hipertensiune. Meli. Pals. Lath.

GNAPHALIUM
Indicat in primul rand in sciatica, Gnaphalium produce senzatii alternante de amorteala si durere in piciorul afectat. Alteori pacientul se plange de o durere care '11 amortete" (are simultan senzatie de durere si de amorteala). Senzatii similare de durere i amorteala pot s apara si la nivelul altor aparate si sisteme producand dismenoree, nevralgie, etc. MUSCULOSCHELETIC - Sciatica; partea dreapta este mai des afectata cleat cea stanga. - Sciatica cu durere i amorteala simultan. COMPARATII Cham. Coloc. Tell. Gins. Dios.

GRAPHITE S
Un Graphites tipic este grosolan, necizelat, stupid, genul de /Aranoi" sau muncitor. Clasic, pacientul este descris ca fiind obez, cu pielea ingrosata si gandirea inceata. Trebuie reamintit aici ca in cadrul fiecarui remediu este un spectru larg al personalitaiii, astfel ca Graphites poate fi prescris si la intelectuali sau artisti, atunci cand celelalte aspecte ale cazului se potrivesc cu tabloul acestui remediu. Adesea, acesti pacienti mai putin tipici se vor plange eel putin de un fel de incetineala sau greutate mentala, care este un indiciu ce ne va reaminti starea de baz a lui Graphites care este mereu incelosat" la nivel mental. Majoritatea cazurilor care necesita Graphites yin la cabinet pentru afectiuni fizice legate de piele si mucoase. Ca la majoritatea remediilor care coniin carbon, metabolismul este puternic afectat la Graphites, generand obezitate, formare de calozitali (piele ingrosata, bataturi), unghii deformate si excrescente de toate genurile. MENTAL "- Pacienti simpli, grosolani, nerafinati, din topor. - Gandire inceati, opacitate, nehotarfire, concentrare slaba. Plange cand asculta muzica (mai ales persoane greoaie, cu lentoare in gandire). Anxietate si greutate, incetineala in gandire dimineata la trezire. - Anxietate cu agitaie. - Agitatie si anxietate noaptea. - Este depresiv si plange fara nici un motiv. - Iritabilitate. - Memorie slaba pentru evenimente recente. 126

GENERALITATI - Mai frecvent friguros decat calduros. Poate avea valuri de Ca1dur5. - Obezitate. - Agrav. dimineata la trezire (tfist, anxios, greoi). - Agrav. de suprimarea secretiilor. - Fisuri, mai ales la nivelul zonelor de jonctiune dintre tegument si mucoase. - Episoade brute de slabiciune la persoane cu aspect robust. - Simptomele au in general lateralitate stanga. - Agrav. de caldura patului. - Vertij agrav. dimineata, agrav. cand se ridica sau cand se apleaca in fata. CAP "- Cefalee Cu senzatie de got sau amorteala (Cocc, Plat). - Senzatia c ii este capul gol in interior. Senzatie ca si cum ar fi beat, ametit. - Cefalee stanga. - Caderea pa.rului la tample. Alopecie. - Acnee severa. - Eruptii ale scalpului, mai ales in zona occipitalL - Psoriazis la nivelul scalpului. "- Crapaturi in spatele urechilor (retroauriculare); eruptii in spatele urechilor. "- Senzatie ca si cum ar avea o panza de paianjen pe fata (Alum). OCHI - Fotofobie. - Conjunctivita acuti. sau cronia. - Cheratia. Blefarita.. - Roseala la marginea pleoapelor. Pleoape aglutinate (lipite din cauza secretiilor). - Crapaturi ale pleoapelor si la colturile ochilor. Orjelete (urcioare). URECHI "- Eruptii sau cripituri in spatele urechilor (Calc, Sil, Lyc, Petr, Sulph). *- Scurgeri cronice din urechi, mai ales din urechea stanga; agrav. (ca stare generala) de suprimarea otoreei. "- Otita externa. Otita medie. Pierdere a auzului care se amelioreaza and exista un zgomot de fundal (de exemplu, and merge cu trenul) - Tinnitus (zgomote in urechi) mai ales in urechea stanga, agravare noaptea. - Secretii groase din ureche. NAS - Rinita alergica, polipi. - Raceli recurente. - Crapaturi la nivelul pliurilor nazolabiale. GURA - CrApaturi ale buzelor si colturilor gurii. - Herpes in cadrul febrei (herpes febril). - Halena neplacuta, fetida, respiratie cu miros de urina. GAT - Gusa; gusa exoftalmica. GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Pui. Bere. Dulciuri. Mancare simpla. - Aversiune pentru: Dulciuri. Sare. Carne. Pete. Supa. Gastrita sau ulcer cu dureri a mel. dupa ce mananci, amel. dupa ce bea lapte (Ars) sau bauturi calde. - Sete cu dorinta de bauturi reci. - Senzatie de gaze incarcerate. - Constipatie cu eliminare de scaun in cantitate mare si consistenta crescuta (tare); materiile fecale se acumuleaza in rect fail a declansa senzatia de defecatie. - Prurit rectal. Hemoroizi. UROGENITAL - Eruptii genitale; eruptii pe fata supero-interna a coapsei. - Herpes. - Activitate sexuala excesiva (dezvoltare precoce a instinctului sexual). - Scaderea dorintelor sau a performantelor sexuale. In stadiile ulterioare poate s apara aversiune fat de raporturile sexuale. 127

*- Pierderea erectiei in timpul actului sexual. - Tumori ovariene, afeciiuni maligne uterine, condiloame cervicale. Amenoree. PIEPT - Eruptii in axila sau sub sani. - Crapaturi ale mameloanelor. - Astm dupa suprimarea erupiiilor. - Cancer mamar. MUSCULOSCHELETIC - Unghii ingrosate si foarte tan. Unghii deformate. *- Calozitate (piele ingrosata si batatorita) la nivelul coatelor, genunchilor, mainilor. - Artrita. - Degetele de la picioare se umfla In timpul menstruatiei. - Picioare fierbinli, urat mirositoare, pe care le scoate de sub plapuma, patura. - Extremitati reci. - Amortealh in antebrate. PIELE "- Piele groasa, adesea cu crapaturi. - Piele nesinatoasi face usor infectii, abcese si se vindeca incet. - Eczema. Psoriazis. Descuamare. Tinea. Urticarie. Herpes. - Eruptii pruriginoase agrav. de caldura patului si pe care le scarpina pn sfingereaza. *- Eruptii din care exsudeazi o secretie groasa, galbena, melicerica mierea), care se usuca si formeaza cristale, depozite aurii pe piele. - Cicatrice cheloide. Intoxicatie cu planta Rhus toxicodendron. Erizipel. CLINIC Abces. Acnee. Alopecie. Artrita. Astm. Blefarita. Bufeuri. Cefalee. Cheratita. Cicatrice cheloide. Colagenoze (boli ale lesutului conjunctiv). Conjunctivita. Constipatie. Demenia. Eczema. Fisuri. Fotofobie. Gastrita. Gusa. Hemoroizi. Herpes. Impetigo. Neoplasm, afectiuni neoplazice. Obezitate. Orjelet (urcior). Otita externa. Otit medie. Psoriazis. Sexuale, disfunclii. Surditate. Ulcer peptic. Vaginita. Vertigo. SIMPTOME COMBINATE *- Asocierea urmatoarelor aversiuni alimentare: pentru carne, sane si dulciuri. COMPARATII Sulph - obez, probleme cutanate - prurit agrav. de caldura, leziuni cutanate exsudative etc. - gastrita, sete cu dorinia de lichide reci, picioare fierbinti, mirosuri neplacute. Calc - obez, personalitate plata, constipatie, piele uscata si crapata, polipi, secretii si infeclii cronice. Ant-c - obez, piele uscata sau crapata cu secretii groase sau ca mierea, buze crapate, ulcer peptic, gastrita. Puls obeza, nerafinata, plangacioasa., bufeuri, conjunctivita, otita medic. Fern. Phos. Med. Caps.

GRATIOLA
Cand vom intalni combinatia de exces sexual si probleme gastrointestinale . vom gandi la Gratiola (Lyc, Nux-v, Gamb). Este in principal un remediu feminin i poate fi confundat cu Platinum din cauza caracterului arogant si a suprastimularii sexuale. 128

MENTAL - Femei arogante, dispretuitoare (Plat, Lach, Sulph, Nuxv). - Promiscuitate. - Senzatia ca are capul sau corpul de dimensiuni mici (invers fala de Plat). GENERALITATI - Simptome cu lateralitate stinga. - Multi autori mentioneaza. simptomul: Ameteala. (vertij) in limp ce manancr. GASTROINTESTINAL - Alternanta de constipatie si diaree. - Diaree apoasa. - Gastrita. - Senzatie de rece in abdomen. UROGENITAL - Nimfomanie. - Cohe'd renala stanga. - Tumor ovariand stanga sau dureri ovariene. Masturbare la fete tinere. CLINIC Colica renala. Colon iritabil, sindrom de. Gastrin. Sexuale, tulburari. Tumora ovariarn. Ulcer peptic. Vertij. SIMPTOME COMBINATE Patologie sexuall tulburari gastrointestin ale. COMPARATII Lyc - promiscuitate, acuze digestive, aroganta, colica renala. Plat. Nux-v. Gamb.

GRINDELIA
Grindelia este remediul pe care il vom lua in considerare in afectiunile cardiace sau respiratorii foarte avansate, cand pacientul prezinta simptomul caracteristic de apnee in somn. El se trezete din somn cu senzatia de sufocare sau chiar in apnee (Lach, Dig, Samb, Spong, Sulph, Op).

GUAIACUM
Guaiacum este un remediu artritic al carui simptom cheie este ameliorarea la aplicatii reci (Led, Lac-c, Puls, Rad, Sulph). Multi fizioterapeuti si medici recomanda folosirea ghelii sau a aplicatiilor reci in caz de artrin astfel c pacientii nostri ne relateaza aceasn ameliorare la rece. Trebuie s tinem insa cont de faptul Ca daca folosesti suficienta gheata, poti amorti aproape once fel de durere. De aceea ar trebui s luam in considerare acest simptom numai cand pacientul nostru foloseste instinctiv, din proprie initiativa, aplicatiile reci pentru durerile sale. CAP - Nevralgie faciala. - Senzatia c ochii sunt umflati. GASTROINTESTINAL plac merele. - Diaree. PIEPT - Guaiacum a fost recomandat de multi autori in durerile pleuritice de origine tuberculoasi. MUSCULOSCHELETIC Dureri articulare amel. de aplicatii reel, 129

agrav. de caldurk agrav. de miscare. - Sindrom de tunel carpian sau dureri la nivelul articulatiei pumnului sting. - Reumatism acut. Articulatia este fierbinte sau chiar arde la mana, cu agravare la cea mai mica miscare. - Dureri de spate in regiunea dorsala (toracala). - Sciatica agrav. la caldura. - Dureri articulare si inflamatii acute amel. la rece. - Contracturi, in special la nivelul tendoanelor din spatele genunchilor care delimiteaza fosa poplitee - (Cimx). - Guta. CLINIC Artrita. Cefalee. Guta. Nevralgie. Pleurita. Sciatica. Tune carpian, sindrom de. COMPARATII Led. Puts. Sulph. Viol-o.

HAMAMELIS
Cand patologia principala a unui caz este centrata pe sistemul circulator si acesta este caracterizat de o slabiciune marcata a venelor, ne vom gandi imediat la Hamamelis. Venele sunt dilatate, fragile, prezentand frecvent flebite sau hemoragii. GENERALITATI *- Vene slabe. Varicozitali si hemoragii pasive. Senzatie dureroasa ca de vanataie; leziuni insolite de echimoze sau hemoragii. - Menoragii sau hemoragii determinate de suprimarea menstruatiei. CAP "- Epistaxis asociat cu varicozitati sau hemoroizi. - Epistaxis agrav. in timpul menstrualiei (hemoragie vicarianta").- Contuzii in jurul ochiului, echimoza periorbitala (ochi negru"). Hemoragie intraoculara. Vance esofagiene. GASTROINTESTINAL - Hemoroizi sfingeranzi. Melena. - Au fost relatate vindecari ale unor cazuri cu hematemeza. GENITAL "- Varicocel. *- Varicozitati vulvare. - Orhita. EXTREMITATI Vene varicoase, mutt dilatate si dureroase, en dureri intepatoare, care se irita si sfingereaza usor. Varicozitati, varice agrav. in timpul sarcinii si al menstruatiei. - Tromboflebite. Ulcere varicoase. - Echimoze. Purpura. CLINIC Echimoze. Epistaxis. Flebita cu sau fara tromboza. Hemoroizi. Traumatisme. Varicocel. Varicozitati. SIMPTOME COMBINATE *Epistaxis Si hemoroizi sau dilatapi varicoase. COMPARATII Puts. Fl-ac. Arn. Aesc.

130

HEKLA LAVA
flekla este un remediu util in abcese sau exostoze ale maxilarului, mai ales and acestea sunt de origine dentara (au ca punct de plecare dinlii). Abcesul determina adesea o tumefiere importanta care este foarte dura. Pot beneficia de Hekla lava exostoze cu once localizare in corp. COMPARATII Sit. Calc. Calc-f.

HELLEBORUS
La Helleborus toate tulburarile sunt insotite de o stare de stupoare, fie ca. este vorba de o simpla migrena sau, dimpotriva, o afectiune organica a creierului. Hahnemann descria aceasta stare de stupoare drept una in care des.' simtul vazului este integru, nici o imagine nu este dark desi simtul auzului este intru totul sanatos, el percepe numai sunete nedeslusite". Pacientul pare rupt nu numai de lume, ci si de propriile ganduri si perRaspunde lent, cu mare dificultate. Memoria i puterea de concentrare Ii sunt aproape complet paralizate. Uneori pare complet lipsit de once reactie afectiva, indiferent fata de tot ceea ce 11 inconjoara. Alteori aceasta stare devine insuportabila, pacientul este cuprins de groaza, avand sentimentul clan ca o catastrofa teribila, de nedescris urmeaza s i se petreaca. De asemenea pacientul poate cadea prada unor sentimente de remuscare si vinovatie. MENTAL *- Stupoare cu lentoare, opacitate mentala. *- Minte inceata, raspunde lent, ca i cum ar face un efort urias. *- Memorie slab, Ii aminteste cu mare dificultate ceea ce i s-a spus. *- Mintea Ii este complet goala, aproape lipsita de once ganduri. - Ii este foarte greu sa' se concentreze. - Opacitate, lentoare mentala and are dureri de cap. - Sentimente de vinovatie i remuscare. Uneori ii yin chiar ganduri de sinucidere din cauza prestatiei foarte proaste de care da dovada in tot ceea ce face (performante reduse). Depresie. - Apatie i indiferenta. - Existenta se transform intr-o adevarata tortura; neputand intelege ce se petrece cu el, ii implora pe ceilalti sa 11 ajute. Mintea Ii este ravasita ca de un ciclon dezlantuit, ca si cum toate s-ar invalmasi intr-un adevarat vartej. *- Trebuie s se concentreze tot timpul la ceea ce face, altminteri mainile lui uith ceea ce aveau de facut". GENERALITATI - Agrav. intre orele 1600 si 2000 (Lyc, Alum). - Friguros. - Delireaza in timpul episoadelor de encefalita sau meningita. 131

CAP - Cefalee cu stare de stupoare. Cefalee occipitala, amel. cand inchide ochii. - Ii rostogoleste capul dintr-o parte intr-alta alta, mai cu seama in timpul episoadelor de meningita. - Expresia ochilor este tematoare sau plina de rugaminti on de intrebari. - Privirea ii este atintita in go!, absenta, lipsita de once expresie. Ii scutura capul ca pentru a risipi senzatia tulbure, de furtun dezlaniuita pe care o are. - Se tot mangaie i se freaca pe frunte incercand s se concentreze. - Meningita, coma Cu miscari de masticatie ale gurii. - Traumatism cranian (cranio-cerebral) care determina o stare de confuzie, de opacitate mental" Contuzie cerebrala. *- Fruntea incretita in timpul episoadelor de meningita sau encefalita. - Fruntea Ii este brazdati de riduri, mai ales atunci cand face efortul de a se concentra sau de a g'andi. GASTROINTESTINAL - Colita cu scaune abundente, continand mucus. - Colita ulcerohemoragica. - Nu are senzatie de sete. - Nu ii plac: *Merele. Legumele, zarzavaturile. EXTREMITATI Neindemanare, mai ales and nu mai este intru totul focalizat asupra a ceea face, fie si numai ca spune ceva. - Miscari involuntare; hemibalism. CLINIC Ataxie. Alzheimer, maladia. Cancer, tumori maligne. Cefalee. Colita ulceroasa. Coma. Dementa. Depresie. Encefalita. Leucemie, Meningita. Migrena. Traumatism cranian. COMPARATII Alum - Opacitate, lentoare, greutate mentala., memorie i concentrare deficitare, raspunde cu mare incetineara., agrav. la ora 1600. Ph-ac - Mintea ii este slabita, indiferenta i apatie, raspunde cu incetineala la intrebari. Coce - Minte opaca, inceata, stare stuporoasa, rosteste cuvintele lent, coordonare deficitara. Op. Bry. Merc. Phos.

HELONIAS
Helonias este un remediu util in cazurile de isterie, actiunea lui focalizandu-se pe sistemul genital si hormonal feminin. Celebrul sau simptom cheie este ca. ' pacienta are mereu o puternica priza de constiinta asupra uterului, dar nu este obligatoriu s existe acest simptom pentru a prescrie remediul. MENTAL *- Este permanent constienta de uterul sau. - Problemele se agraveaza cand se gandeste la ele (Ox-ac) si se amelioreaza cand mintea este ocupata cu altceva. depresie; iritabilitate. GENERALITATI - Diabet. In literatura sunt descrise vindecari ale unor cazuri de diabet, atat diabet zaharat cat si insipid. - Oboseala marcata. 132

GENITAL - Prolaps uterin, agrav. dupa sarcina. Ii line burta cu mainile. "- Ii simte permanent uterul; 11 simte c se deplaseazi si Ii schimbi pozitia muta la fiecare micare. - Fibroame uterine. - Durere greutate in pelvis. - Leucoree. Vaginita. - Metroragie. - Iminenta, de avort sau avort incomplet. - Sani durerosi mai ales la nivelul mameloanelor. MUSCULOSCHELETIC - Durere i senzatie de greutate la nivelul spatelui. CLINIC Avort. Diabet insipid. Diabet zaharat. Dismenoree. Fibrom uterin. Leucoree. Metroragie. Prolaps uterin. Spate, dureri de. SIMPTOME COMBINATE Oboseala sau isterie combinate cu prolaps sau alte probleme uterine. COMPARATII Sep. Puts. Murx. Phos.

11EPAR
Personalitatea lui Hepar este caracterizata' de o stare de vulnerabilitate la toate nivelurile: mental, emotional i fizic. Hepar este extrem de sensibil la once fel de durere i frecvent se plange exagerat de mull, disproportionat fata de afectiunea sau leziunea sa. Adesea parca pacientul nu este protejat prin nici o bariera de fortele exterioare. Dorinta de protectie pe care o simte pacientul Hepar il face a-0 limiteze activitatea, aducandu-1 pana in pragul agorafobiei. In scopul de a-si asigura o securitate de lung durata, el prefera sa se casatoreasca cu o persoana dintr-o familie bogata decat s astepte sa intalneasca pe cineva pe care sal. iubeasca. Chiar si durerea altora ii poate afecta puternic. Cand aude de un accident incepe s tremure din tot corpul sau chiar vomita. Cand pacientul simte ca securitatea sa este amenintata, el reactioneaza prin furie sau manie. El are impulsuri puternice, violente dar poate avea i impulsuri suicidare. Copii Hepar pot fi iritabili si au un comportament abuziv. Constitutia fizica a lui Hepar este vulnerabila. Pacientul face usor infectii, atat sistemice - toate formele de febra sau chiar septicemie - cat si locale, cu formare de abcese i supuratii. Mai mult decat atat, pacientul este vulnerabil, sensibil la once influenla, stimul sau forta exterioara vreme, zgomot, lumina, substante chimice si mai ales la rece. Evenimentele exterioare par sa-1 afecteze pe pacientul Hepar mai mult decat in cazul oricarui alt remediu. MENTAL - Hipersensibilitate la top stimulii externi, mai ales la durere. - Agorafobie. - Anxietate si ipohondrie. - Iritabilitate si izbucniri de manie. Critic. Nerabdator. Grabit. - Din cauza suferintei sale, se descurajeaza sau are impulsuri suicidare. - Impulsuri violente. Impulsul 133

de a injunghia sau ucide. - Frica de foe, vise cu foc, impulsuri spre piromanie. - Frica de: Filme sau veti despre accidente violente. Lovituri, leziuni. Dentist. GENERALITATI - Friguros si agrav. de rece. Unul dintre remediile cele mai friguroase. "- Intolerant la racirea chiar si numai a unei parti a corpului. ek- Agrav. de dezvelirea unei maini sau a unui picior, agrav. de atingerea unui obiect rece cum ar fi o sticla de la frigider. - Intolerant la curenti de aer, mai ales la vant rece si uscat. - Miros puternic al secretiilor, transpiratiei, etc. - mirosul este mai ales acru sau ca de branza veche. Ganglioni limfatici mariti sau indurati (cervicali, inghinali, etc.). - Dureri en senzatie de intepatura sau ca de aschie infipta (Nit-ac, Arg-n, Sil). - Sensibilitate foarte mare la durere - se plange foarte mult. CAP - Caput este foarte sensibil cand este descoperit (otalgie, cefalee, etc.). - Otita medie extrem de dureroasi, copilul se scoala noaptea tipand si nu poate fi potolit (Chain, Bell, Lach). *- Urechile sunt extrem de sensibile la vant sau aer deschis. - Otoree. - Irita. Ulcere corneene. Conjunctivita. Eruplii in jurul pleoapelor. Blefarita. Sinuzita cu secretii groase i scurgeri posteronazale. - Acnee severk acnee rozacee. Abces dentar. Dureri de dinti. GAT *- Faringita cu durere caracteristia in gat ca o intepatur sau ca si cum ar avea o aschie infipta. Amigdale tumefiate si cu puroi (amigdalita pultacee). GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Grasime. Acru (mai ales otet). Muraturi. Condimentat. Picant. - Scaunul are miros acru. - Constipatie cu scaun moale. - Abces rectal. UROGENITAL - Vezica urinara slabita care elimina urina in cantitali mici (picura") si cu intarziere. - Stricturi uretrale. - Cistite sau pielonefrite recurente. - Prostatita. - Balanita. PIEPT - Crup agrav. de expunere la intemperii, agrav. noaptea. Laringita. Polipi sau papiloame la nivelul laringelui. - Bronsita. Pleurezie. Pneumonie. - Astm. - Abces pulmonar. - Mastita. Abces mamar. - Furuncule in axila.. EXTREMITATI "- Paronichie. - Extremitati reci. Sindrom Raynaud. PIELE Abcese extrem de dureroase. Pielea se vindeca incet, supureaza urn - Pielea crapata i cu eczeme. Ulcere cutanate. Impetigo. Negi. CLINIC Abces. Acnee. Adenopatie. Agorafobie. Alergie. Amigdalita. Anxietate. Astm. Balanita. Blefarita. Bronsita. Comportament, tulburari de. Constipatie. Crup. Depresie. Eczema. Faringita. Irit. Laringita. Mastita. Negi. Otita medie. Paronichie. Pleurezie. Pneumonie. Prostatita. Rectal, abces. Sinuzita. Strictura uretrala. Uretrita. 134

COMPARATH Sit - friguros, agrav. de dezvelire, abcese si supuralii, durere ca de la o aschie infipta, otith medie, amigdalita, panaritii, adenopatii, raceli, picioare reci si umede, transpiratie puternic mirositoare. Ars - agorafobie, anxietate, iritabilitate, friguros si agrav. de frig, dorinta de grasime si acru, mirosuri puternice. Calc. Sulph. Psor. Graph. Nit-ac. Nux-v. Mez. Merc. Rheum.

HYDRASTIS
Confundat usor cu Kali bichromicum, Hydrastis este un remediu pentru infectii cu secretii groase si filante, in special la nivelul tractului respirator superior. In cazul acestui remediu pot fi afectate toate mucoasele. Hydrastis este un remediu cu o actiune mult mai profunda decal se considera in general, fapt dovedit de numeroasele relatari din literatura homeopatic de cazuri cu afectiuni maligne, neoplazice (mamare, gastrice etc.) care au fost vindecate cu ajutorul acestui remediu. CAP - Eliminari de secretii groase, filante din sinusuri. - Secretie mucoasa postero-nazala in cantitate mare. - Otoree cronica.. - Limba tumefiata, cu amprente dentare si cu depozit lingual. Dinti lipiciosi, acoperiti de secretii. - Afte. GASTROINTESTINAL - Ulceratie gastrica - benigna sau maligna. - Varsaturi cu eliminarea din stomac a unui continut dens, filant. - Constipatie. UROGENITAL - Uretrita. Cervicita. - Leucoree cronica, galbena si filanta. PIEPT - Bronsita cu expectoratie groasa. CLINIC Bronsita. Constipatie. Leucoree. Neoplazii. Otita medie. Sinuzita. Ulcer gastric. Vaginita. COMPARATH Kali-bi. Kali-s. Mere.

HYDROPHOBINUM
Vithoulkas a fost cel care a demonstrat pentru prima data profunda natura fobica a acestui remediu printr-un caz dramatic de Hydrophobinum la un pacient agorafobic. In majoritatea cazurilor, pacientul va avea In istoric o imunizare antirabica, dar, daca simptomatologia este dark in stabilirea diagnosticului este suficienta relatarea unei musc5,turi serioase de atre un animal sau o imunizare antirabic la unul dintre parinti. G. 135

Mortelmans din Belgia a raportat (i eu pot confirma printr-un alt caz) doua cazuri de fobie, mai ales N de aini, care a aparut dupa un accident de masina. Richard Pitcairn din Portland este un medic veterinar care a remarcat a Lachesis este remediul cel mai potrivit in tratamentul reactiilor postvaccin rabic aparute la animale, subliniind astfel relatia sa cu miasma lissinica. Louis Klein din Vancouver a asociat Hydrophobinum cu un tablou cuprinzeind tulburari compulsive, comportament abuziv in cadrul familiei, sentimente puternice de izolare, train i chinuitoare sau senzalia, sentimentul de ridicol. MENTAL - Frici si fobii: De sufocare si de inecare. De a conduce masina. De lovituri. Claustrofobie. Frica de apa sau apa curgand. De avioane. Fria de nebunie. De singuratate. Ca se va intampla ceva rau. Agorafobie. Hiperconstienia si hiperactivitate a miniii urmate eventual de ingreunarea intelegerii si de depresie. - Furie violenta. - Iritabil si critic. Mink urmata de remuscari. - Impulsul de a se injunghia. - Dorinta de a musca and este manios. Wade. TulburAri compulsive. Comportament ritualist. - Sentimentul ca este izolat si a este ridiculizat sau chinuit, supus unui supliciu. - Istoric de abuz fizic s. sexual. GENERALITATI "- Istoric de vaccinare rabica la pacient sau in familie. Istoric de muscatura de animal, mai ales de animal imunizat (vaccinat antirabic). Agrav. cand priveste obiecte stralucitoare, scanteietoare. Agrav. daca aude sau vede apa curgand (frica, iritabilitate, necesitatea de a urina, etc.). - Convulsii agrav. de lumina, lichide, de incercarea de a inghiti, and aude sunetul apei curgand. - Agrav. de soare. - Hipersensibil la once stimulare - mirosuri, lumina, zgomot. Sensibil la vant sau daca este ventilat. CAP - Durere de cap and aude apa curgand. - Fotofobie; sensibilitate La obiecte stralucitoare. Secretie salivara excesiva; simte frecvent nevoia sa o elimine din gura, s o scuipe. Senzatie de inecare and inghite pastile sau char si numai and inghite apa. GASTROINTESTINAL - Dorinia de: Ciocolata. Tutun. Lucruri ciudate" in timpul sarcinii. - Aversiune fata de: Apa. "- Senzafie imperioasi de defecatie atunci and aude apa curgand. - Diaree. UROGENITAL "- Necesitate imperioasa de a urina sau mictiune involuntara cand aude api curgand. - Infectii ale tractului urinar. Energie sexuala excesiva. - Dispareunie. Vaginita. MUSCULOSCHELETIC - Opistotonus. Durere in soldul drept. - Cicatrice cheloide. Ranile se inchid prea repede. CLINIC Agorafobie. Artrita. Cefalee. Convulsii. Diaree. Dispareunie. Fobice, tulburari. Urinare, infectii. Vaginita. COMPARATII Ars-fobie si agorafobie, impulsul de a se injunghia sau taia. Mere. Ilep. Phos. Stram. 136

HYOSCYAMUS
Tablout mental al lui Hyoscyamus este atat de pregnant, incat este dificil s prescriem acest remediu fara ca macar un element al acestui tablou s fie prezent. Totusi, pentru fiecare remediu exista anumite etape de dezvoltare a patologiei, astfel incat nu vom intalni de fiecare data manifestarile exuberante, exhibitioniste sau maniacale. In aceste cazuri tipice impresioneaza starea de hiperexcitare, surescitare, debitul verbal si un comportament extravertit intrecand once limita. In stadiile initiate, pacientul este vesel i glume, adesea insa cu o nuanta malitioasa, jucand celorlalti feste on facand glume rautacioase. Frecvent au un mod prostesc de a rade si de a se comporta, prezenta lor find de-a dreptul suparatoare. Desi cel mai pasiv" dintre remediile maniacale, Hyoscyamus poate fi malitios i calculat. Violenta sit agresivitatea pot atinge acelasi nivel ca la Stramonium, dar in cazurile tipice ele sunt mai atenuate; este mutt mai violent in ganduri si in vorbe decal in actiuni. De asemenea, pentru Hyoscyamus, remediu prin excelenta hipersexual, gandurile i discutiite pe teme sexuale sunt uneori la fel de savuroase ca i actul sexual in sine. In multe cazuri frapeaza lipsa oricaror inhibitii sau restrictii de natura morala., descrisa in textele clasice drept nerusinare". Acest comportament indecent este prezent la once varsta, adesea manifestandu-se prin dorinta de a-si expune corpul i organele sexuale. Acest exhibitionism este insolit adesea de o marcata stare de excitare sexuala i chiar de masturbare in public. Reactia asistentei socate de priveliste constituie pentru ei o placere in sine. Aceasta dorinta de a scandaliza, de a soca oamenii poate chiar depasi uneori excitatia sexuala propriu-zisa. Lipsa de pudoare este evidenta si in limbaj, injuraturi, glume deocheate plasate in imprejurari nepotrivite. In starea de excitatie sexuala are tendinta de a injura. In timpul consultatiei pacientul Ii relateaza simptomele cu franchete i fara nici un fel de jena, reflectand in ultima instanta aceeasi lipsa de decenta. Pe de alta parte putem intalni i un gen mai moale, care este foarte pasiv, se rusineaza fara nici un motiv i once dezamagire lb deprima i II raneste. Hyoscyamus este un remediu care trebuie luat in considerare cand ne aflam in fata unor manifestari depresive sau maniacale declansate dupa ruperea unor relatii de dragoste. La un remediu hipersexual ne asteptam sa descoperim i un element de gelozie. Hyoscyamus poate fi la fel de gelos ca si Lachesis, fie ca este vorba de relatia de iubire dintre doi amanti, fie de rivalitatea dintre frati. El poate fi suspicios fata de intentiile ceborbalti , ii e teama sa nu fie ranit, otravit sau s pateasca ceva. Printre multe allele poate sa ii fie fric de caini, de animate si de apa. Suspiciunea la Hyoscyamus poate ajunge pana 137

la manifestari extreme: apar tot felul de iluzii (halucinatii) mergand pana la paranoia veritabila. Este un remediu util chiar si in cazuri avansate de psihoza. Tabloul unui Hyoscyamus surprins in deplina manifestare este de o verva salbatica: se agita in toate parlile, in toate directiile, danseaza, gesticuleaza, o adevarata, manic sexuala. Dansul are o anumita unduire, este sinuos, amintind cumva de coree. Pacientul vorbeste repede, sarind de la un subiect la altul, rade fara nici un motiv, se rostogolete pe podea, Ii expune corpul s.a.m.d.. Copiii. Hyoscyamus este unul dintre cele mai importante remedii pentru tulburarile de comportament la copii, cuprinzand un spectru larg de astfel de dereglari. Copilul pare pur i simplu incapabil controleze impulsurile - vorbeste, face glume, iar la momentul cel mai nepotrivit ii apuca toanele si ii tranteste o criza de temperament de nu te mai poi inielege cu el. Relatiile cu fratii / surorile sale sunt adesea foarte dificile, fiind marcate de gelozie, de tendinta permanenta de a isca certuri, neintelegeri si de a avea un comportament abuziv faia de ei. Copilul Hyoscyamus trebuie supravegheat cu atentie pentru a evita actele de violenta. fata de fratii sai, acte cc pot deveni periculoase prin rautatea i detasarea cu care sunt acute. In cele mai multe, dar nu in toate cazurile exista o precocitate in comportamentul sexual, masturbatie, jocuri sexuale In ascuns cu alti copiii, exhibitionism. Cand vorbeste face permanent aluzii sexuale sau injura. Aceasta este o caracteristica importanta a acestor copii insolenti: ei injura, injura mai ales pentru a oca. MENTAL - Locvacitate, vorbaret. Gelozie. Suspiciune. Tulburari dupa o dezamagire in dragoste. - Manie cu furie i forta impresionanta, danseaza, vorbeste si rade frenetic, dezlintuit. injura. Vorbe obscene. Glume deocheate. "- Exhibitionism. Doreste si fie gol, dezbricat. Ii pipaie organele genitale. Comportament prostesc, suparator, mai ales la copii. - Glume, glume nesarate, deplasate. Joaca. feste. Face farse. - Dorinta de a ucide (fara s dea curs dorinlei). - Impulsul de a face rau cu sange rece. - Gesturi coreiforme; danseaza; neastampar al degetelor; tot apuca cu degetele lenjeria de pat, hainele, trage de ele (carfologie). - Fria. de: Otrava. Caini. Apa. sobolani. Singuratate. - Depresie si sentimente de rusine. GENERALITATI - Convulsii, agrav. de spaima, de menstrualie, de somn. - Tipa in timpul crizelor de epilepsie. Crize epileptice psihomotorii. Petit mal. - Coma, stupoare, delir dupa un accident cerebral, alcool sau febra. Neliniste. CAP - Senzatie de ameleala (vertij) sau zgomote in urechi (tinnitus) inaintea convulsiilor. Scrasnesc din din-0 i fac spuma la gura in timpul convulsiilor. Bruxism. Clipeste repede, are spasme, tresariri ale pleoapelor. - Strabism. 138

GAT - Disfagie, sufocare and inghite lichide. GASTROINTESTINAL - Scaun involuntar in starile de excitatie. - Blocarea colonului printr-un bolus fecal la oamenii in varsta. (impactare de materii fecale). UROGENITAL *- Dorinta de a se masturba in public; isi atinge, Ii pipaie organele sexuale in public. - Masturbare la copiii mici. Promiscuitate. Hipersexualitate. - Foloseste cuvinte obscene in timpul actului sexual. - Mictiune involuntara; incontinenta urinara in timpul convulsiilor. PIEPT - Tuse sacaitoare, iritativa declansata de o senzatie de gadilitura, agrav. noaptea cand se intinde in pat. EXTREMITATI Gesturi care sunt adesea ritmice i bizare. - Apuca obiectele cu degetele. - Tresasiri i spasme ale extremitatilor, mai ales ale mainilor si picioarelor. - Paralizie i hemipareza. - Convulsii. SOMN - Insomnie din cauza agitatiei mentale. - Cosmaruri. - Bruxism. CLINIC Accident vascular cerebral. Comportament, tulburari de. Convulsii, accese convulsive. Delir. Encefalita. Encopresis. Enuresis. Febra. Hiperaciditate. Meningita. Paranoia. Psihoza maniaco-depresiva. Schizofrenie. Stare septica, septicemie. Sexuale, tulburari. Strabism. Tuse. COMPARATII Stram - Tulburaxi de comportament i manie, violenta, frica de apa, hipersexualitate, convulsii, strabism, locvacitate, gelozie, tresariri i ticuri. Lach - Locvacitate, gelozie, teama s nu fie otravit, temperament violent, hipersexualitate, inghite cu dificultate, accidente vasculare cerebrale. Verat. Tarent. Bell. Anac. Arg-n.

HYPERICUM
Este un remediu util in traumatisme, mai ales atunci and sunt afectati nervii si maduva. Elementul distinctiv pentru Hypericum 11 constituie caracterul ascutit, iradiant al durerilor. Poate fi util in tetanos. GENERALITA TI *- Leziuni: contuzii, laceratii, impunsaturi in zone bogat inervate (varfurile degetelor, limba, dintii, ochii, organele genitale). Durere dupa interventii stomatologice. - Leziuni ale nervilor mai marl, de ex. leziuni ale nervului median prin rupere sau sfasiere. - Convulsii determinate de traumatisme la nivelul capului sau maduvei. - Comotii cerebrale. SPATE *- Leziuni ale coloanei (fracturi, intinderi Hgamentare) en dureri ascutite, iradiate, agrav. de ridicarea bratelor, miscare sau urinat. *- Traumatisme ale coccisului determinate de cazaturi, lovituri, travaliu i expulzia fatului. 139

EXTREMITATI - Durere fantoma la nivelul unui membru amputat. Cicatrice dureroasa.. "- Rani prin impunsAtura, leziuni prin laceratie sau strivire ale varfurilor degetelor. COMPARATII Led. Am. Nat-s. Ruta. Rhus-t.

IGNATIA
Fiecare dintre cele trei remedii cunoscute drept remedii ale suferintei Ignatia, Natrum Muriaticum si Acid phosphoric - are propriile lui caracteristici. Ne gandim la Ignatia atunci cand starea de suferinta are o nuania de spasticitate si de isterie. Este un remediu utilizat predominant, dar in nici un caz exclusiv, la femei. Desi pentru multi pacienti Ignatia este un remediu constitutional, cel mai adesea o folosim pentru star de suferinla survenite pe fundalul unui alt remediu constitutional, sari declansate de una sau mai multe traume emotionale (in general pierderea unei fiinte sau a unui lucru la care lineam foarte mutt). Aceasta i-a facut pe multi sa considere &A are o actiune superficiala si de scurta durata. Este sigur c atunci and suferinta a determinat modificari patologice la nivelul tesuturilor, modificari ce depasesc stadiul tulburarilor functionale, degenerand in alterari morfologice, preferam sa folosim remedii precum Natrum Muriaticum sau Aurum. Totusi, asa cum se va mai arata mai tarziu, Ignatia acopera un spectru larg de tulburari specifice manifestate la nivel fizic, mai ales de natura. neurologica. Pacientul Ignatia este genul romantic si idealist, aceste caracteristici reflectandu-se in toate raporturile sale cu lumea din jun. Daca adaugam si hipersensibilitatea emotionala atat de frecventa la acesti oameni, este usor sa intelegem cat de predispusi sunt la a suferi de pe urma dezamagirilor. Acestea vor aduce tristele, amaAciune, inversunare, pentru ca in final s le impietreasca sufletul. Excesiv de sensibil, pacientul Ignatia este usor de ranit. Pe de alta parte, ii este foarte dificil, daca nu imposibil, sa isi exprime emotiile, atat de intens traite launtric, dar de care nu se poate elibera. Ele sunt relinute in interior, sunt blocate, ca intr-o inclestare a fiintei, ca int, un spasm, ducand adesea la o atitudine generala defensiva a persoanei respective, care devine astfel suspicioasa, necooperanta., mergand pan sa la insolenta i sfidare in relatiile cu medicul homeopat. Asa cum am mai aratat, Ignatia este adesea necesara in primele momente dupa o suferinta, dupa o pierdere dureroasa.. Dar un pacient Ignatia poate tine ingropate profund in adancimile sufletului dureri sfasietoare, mahniri pe care nici o faptura omeneasca nu an 'Area capabila sa le suporte. Desigur, mahnirea in sine nu reprezinta ceva patologic, anonmal. Numai atunci cand suferinta ramane blocata in structurile fiintei umane si se prelungete peste masura, producand char simptome, doar atunci este necesara administrarea acestui remediu. 140

MENTAL "- TulburAri declansate de o suferintl, de pierdere cuiva sau a ceva la care tinea foarte mutt fiinta, object, situ alie etc. (durere de cap, amenoree, coree, etc.). *- Tulburari declansate de o dezamagire de natura sentimentalL *- Foarte susceptibil la jigniri mirunte, se ofenseazA usor (sentimente foarte vulnerabile, fapte minore II ra'nesc profund). *- Ofteaza, mai ales pacientii in virsta, adesea cat mai sonor si mai evident, ca pentru a atrage atentia. - Se strOduiesc sa nu planga, i lacrimile inabusite rabufnesc adesea sub forma, unor suspine. - Nu suportA sal fie consolati. - Relatii furtunoase, marcate de reprosuri i invinuiri. Gelozie. - Stani de spirit alternante, oscilante - rasul i se transforma in plans (Puls, Merc, Croc). "- Isterie sau manifestari isterice, precum senzatii de amorteala., furnicaturi, parestezii, paralizie, etc. "- Teama de pasari sau gaini. Claustrofobie. - Dorinta de si ameliorat de cltonie, - Marcata tendinta defensivA, circumspectie, excesiv de sensibil si de susceptibil. Insolent sau suspicios si neincrezator. dENERALITATI - Tulburari locale si generate amel. de calatorie. - Agrav. and mAnfina dulciuri (Arg-n). - Simptome paradoxale: articulatii inflamate, dar durerile sunt amel. la apasare, la presiune; dureri de gat amel. cand inghite, etc. - Nu suporta fumul de tigara sau camerele pline de fum. - Amel. &and st in ploaie. NEUROLOGIC - Ticuri, spasme, tresariri, mai ales &and sunt declansate de o suferinta. - Convulsii. - Petit mal. - Encefalita. Coree. - Manifestari isterice de tip paralizie sau anestezie. CAP "- Transpiratie numai la nivelul fetei; transpir mai intai pe fala sau pe buza. - Durere de cap declansath de o suferinta. - Durere ca un cui infipt in cap. - Alopecie, mai ales &and este declansata, de o suferinta (Ph-ac). - Hirsutism. - Tendinta de a-si musca limba sau obrajii pe dinauntru atunci and vorbeste sau mesteca. *- Senzatia de nod in gat. GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: Branza. Fructe. - Aversiuni alimentare: .Fructe. Bulimie. - Accese paroxistice de sughit. - La nivelul rectului: spasme rectale, fisuri, hemoroizi, prolaps. - Senzatie de pumnal, de vergea infipta in rect. PIEPT "- Accese nestivilite de tuse fairl vreun semn de boalal. *- Ofteaza. Casca. - Senzatie de constrictie sau de greutate la nivelul pieptului insotita de dispnee. - Palpitatii declansate de o suferinta, (Dig). MUSCULOSCHELETIC Spasme la nivelul muschilor spatelui, mai ales declansate de o suferinta. - Adria. - Crampe sau dureri cu senzatie de tractiune. SOMN - Insomnie sau, mai frecvent, somnolenta exagerata declansate de o suferinta. - Viseazii api sau valuri care i se sparg deasupra capului. CLINIC Aritmie. Adria. Astm. Boli declansate de factori de mediu. 141

Bulimie. Cefalee. Coree. Depresie. Durere de spate joasa (lombara). Encefalita. Glob isteric. Hirsutism. Isterie sau reactie de conversie. Migrena. Obezitate. Oboseala cronica, sindrom de. Rect.. crampe, fisuri, prolaps. Spasme. Ticuri. Tuse. COMPLEMENTARE Nat-m. Sulph. Cale. Sep. Apis INAMICE Nux-v. COMPARATII Nux-v - Spasme, crampe, ticuri, sensibil la critici, gelozie, patologie rectala, constipatie. Nat-m - Tulburari declansate de suferinia, durere sau dezamagire in iubire, isterie, nu suporta sa fie consolat, glob isteric, ofteaza, dureri de spate. Chin. Caust. Calc-p. Strych. Plat. Sep.

IODUM
Este binecunoscuta relatia dintre iod si glanda tiroida, de aceea nu este de loc surprinzator faptul acest remediu contureaza un tahlou aproape identic cu imaginea clinica a hipertiroidiei. Toate procesele metabolice sunt substantial accelerate, generand o stare de agitatie, de neliniste; pacientul este emaciat, dei are un apetit exagerat iar termogeneza este foarte activa cu senzatie intensa de caldura. Starea lui este marcata de o agitatie anxioasa pe care o stapaneste cu greu. Uneori apar manifestari mai severe cu porniri impulsive, incontrolabile si nevroza obsesiv-compulsiva. MENTAL - Grabit, nervos si agitat. - Impulsuri porniri violente, daca este fortat s nu faa nimic. Iritabilitate extrema. - Nevroza obsesivcompulsiva. Verifica lucrurile de nenumkate on. Ritualuri. - Pacientul vine la consultalie cu tot felul de liste care mai de care mai dezlanata. - Anxietate, amel. de efort fizic, amel. cand mananca. Agitatie nervoasa. GENERALITATI Amel. and face miscare sau efort fizic. *- Agrav. and nu manilla si amel. dupa ce manfinca. - Senzatie intensa de caldurA, unul dintre tipurile cele mai calduroase descrise in materia medica. - Agrav. la caldura si amel. la rece sau dupa o bale rece. - Agrav. daca este obligat s Ii stapfineasca dorinta nestivilita, pornirea imperioasi spre activitate. *- Emaciere in ciuda apetitului exagerat. Marirea de volum a ganglionilor limfatici, ficatului sau splinei, la pacienti emaciaii. - Pulsajii resimtite in tot corpul, chiar si la varfurile degetelor si picioarelor. - Se simte slabit cand trebuie s faca efortul de a urea (o panta, o scara, etc.). - Amel. in aer liber. CAP - Exoftalmie la pacienti cu hipertiroidie. - Alergie, febra de fan, rinoree iritanta, coroziva. - Gusa, de dimensiuni marl si uneori dureroasa. 142

- Tresariri, spasme palpebrale, mai ales la nivelul pleoapei inferioare. - Ii doare capul and e nemancat. - Nasul uscat i infundat, pierderea simtului mirosului. - Aspect: Tenul i parul sunt inchise la culoare. GASTROINTESTINAL - Pofta de mancare excesivi; nu pare si se sature niciodata. - Emaciere deli minfinca Ora misura. - Icter cu ficatul i splina marite. - Diaree cronica, la copii emaciati. UROGENITAL - Atrofie a organelor sexuale - testicule, ovare, sani, mameloane eventual dupa ce initial au fost marite de volum. - Leucoree iritanta, coroziva. Leucoreea lasa gauri in lenjerie" (adesea mentionata ca un simptom cheie). - Ectopie testiculara (testicul necoborat ). TORACE - Palpitatii violente la eel mai mic efort, la caldur i amel. la rece. Senzatie de gheara, de strangere la nivelul inimii (Cad). - Constrictie laringian en senzatie de arsura la nivelul pieptului si al laringelui. Spasm laringian. Astm alergic, cu accese declanate de fan. - Tuse seaca, uscata, dureroasa. Crup. - Multe cazuri de pneumonie au fost rezolvate en acest remediu. EXTREMITATI - Accese de dureri reumatice, precedate de diaree. - Pulsatii resimlite la nivelul extremitatilor. Tremor. - Ii roade unghiile. CLINIC Adenopatii. Alergie. Anxietate, nevroza anxioasa. Aritmii. Astm. Bronsita. Casexie. Compulsiv-obsesivk nevroza. Diaree. Gusa. Hipertiroidism. Laringe, spasm laringian. Leucoree. Pneumonie. COMPARATII Arg-n. Lach. Brom. Spong. Tub. Tarent. Lycopus. Sarurile iodate.

IPECACUANHA
intotdeauna, atunci cand greata si voma sunt elementele principale ale cazului, trebuie s ne gandim la Ipecac. Teoretic, once sistem de organe poate fi afectat de acest remediu dar intotdeauna exist o actiune concomitenta asupra stomacului. In ciuda tendintei aproape constante de a vomita, nu exista ameliorare, ci mai degraba apare agravarea dupa varsatura. In plus, mai sunt doti tipuri speciale de patologie in care Ipecac este utila: astmul (sau bronsita astmatica) i hemoragiile. GENERALITATI - Iritabilitate. - Periodicitate (Ipecac este inrudita cu China din punct de vedere botanic). - Agrav. de voma. - Calduros in general. - Hemoragie. CAP - Cefalee migrenoasa en greati severa si vomi. - Cefaleea se extinde la fata, cavitatea orala, dinti sau radacina limbii. - Fata congestionata (rosie) sau fierbinte pe o singura parte (Aeon, Chain). - Epistaxis, 143

adesea cu cheaguri. Rigiditatea si contractura muschilor fetei si gatului In timpul tusei. Limba extrem de curata desi pacientul are greata. GASTROINTESTINAL , Great permanentg care il impiedici faca once; senzatia c stomacul Ii atirna lipsit de tonus; greata neusurata de vomg. - Gr.-0 si voma in timpul tusei. - Greata si voma in timpul durerilor de cap (Meli, Puis, Iris, Sang). - Greata si voma in timpul hemoragiei, metroragiei, travaliului. - Ii este sila de mancare sau chiar si de mirosul de mancare (Colch). Crampe sau colici abdominale. PIEPT *- Bronsita astmatiforma si tuse mai ales la copii. - Tuse productiva care apare cand vremea este calda i umeda. - Tuse convulsiva sau alte forme severe de tuse insotite de eructatii, voma., rigiditate si cianoza. - Tusea este atat de severa incat nu mai poate sa respire. Bronsiolita. Crup. - Hemoptizie. UROGENITAL *- Hemoragie utering instalati brusc, cu singe ror aprins incoagulabil, care firete in jeturi, insotitg adesea de greati, vomg si lesin. - Metroragie agrav. de miscue, agrav. in timpul travaliului sau postpartum. - Dismenoree severa cu greata. Iminenta de avort. Hematurie. EXTREMITATI Dureri de oase in special la nivelul coapselor si gambelor. CLINIC Astm. Avon. Bronsita.. Epistaxis. Febra. recurenta. Hematurie. Hemoptizie. Hemoragie. Metroragie. Migrena. Tuse convulsiva. SIMPTOME COMB INATE Greata i tendinta la hemoragie. COMPARATII Tab. Kali-c. Kali-s. Sang. Ant-t. Puls.

IRIS VERSICOLOR
Iris este in principal un remediu antimigrenos. Vom apela la el in special in migrenele clasice cu aura vizuala, hemicranie, cu senzatie intensa de greata si voma. CAP - Migrena clasici, in general cu lateralitate dreapta, adesea centratg la nivelul tamplei, sub tampla sau deasupra ochiului. Cefalee alternanta (stanga-dreapta) (Lac-c). - Cefalee de weekend (Sulph). "- Auri vizualg precedind durerea de cap - vederea devine neclara, celoasi; amauroza cu cefalee. GASTROINTESTINAL - Voma cu cefalee care no se amelioreaza la nimic. Senzatie de arsura in interiorul tractului digestiv de la gurg si stomac ping la anus; diaree excorianta. - Episoade recurente de crampe si voma. PIELE - Zona zoster, mai ales pe partea dreapta a abdomenului. - Psoriazis. 144

CLINIC Gastroenterita. Zona zoster. Migrena. Nevralgie. Ulcer peptic. COMBINATII - Psoriazis sau herpes si migrene. COMPARATII Sang. Kali-bi. Rob. Ip. Nat-m.

JACARANDA
In cazuri de balanita cu acumulare de secretie purulenta sub preput, Jacaranda este aproape specific.

JALAPA
Acest remediu este recomandat mai ales pentru copii si sugari care sunt agitati i pe care nimeni nu poate linisteasca - prang i nimic nu pare sa ii consoleze. Simptomul-cheie Prange toata noaptea i doarme toatA ziva" a fost confirmat in multe cazuri. Frecvent copilul are scaune diareice, colici, indigestie, apetit redus si este emaciat.

JUGLANS CINEREA
Juglans cinerea este un important remediu cutanat, mai ales pentru eczeme, atunci cand exista crapaturi adanci la nivelul mainilor degetelor.

JUGLANS REGIA
Juglans regia este un remediu important pentru hidrosadenita care determina abcese axilare recurente, severe si care lasa in urma. cicatrice. Remediul are reputalia de a fi util in tratamentul durerilor de cap occipitale.

KALI ARSENICOSUM
Cumplita anxietate prezenta la acest remediu este in general legata de sanatate, ca la Arsenicum Album, aceste dou remedii fiind usor de confundat. Anxietatea lui Kali Arsenicosum este totusi in mod obisnuit centrata pe inima si este punctaa adesea de atacuri reale de anxietate sau crize de inima" isterice. Avand in vedere c pentru toate sarurile de potasiu este valabila tipologia umana de factura rezervath i conservatoare, 145

aceasta centrare a anxietatii asupra inimii este elementul diferentiator pentru Kali Arsenicosum. Acest remediu este de asemenea indicat in multe cazuri de astm, psoriazis si alte afectiuni cutanate, fie &A sunt sau nu insotite de starea mentala tipica. MENTAL - Anxietate legati de sinitate. *- Fria de boli de inimi sau alte boli cum ar fi accident vascular, cancer. - Atacuri de panica. GENERALITATI - Friguros, agrav. de frig si de intrarea intr-un loc racoros. - Agrav. de mancare sau bauturi reci atunci cand este supraincalzit. - Doarme pe stanga cu mana pe piept ca i cum si-ar proteja inima. Predispozitie la afectiuni maligne, neoplazice. CAP - Alergie agrav. in aer rece. - Pleoapele de jos sunt umflate. GASTROINTESTINAL - in epigastru are o senzatie de gol sau de durere ca dupa o lovituri. - Diaree agrav. noaptea. PIEPT - Astm agrav. noaptea, mai ales de la 1 la 3 a.m. PIELE - Eruptii cu senzatie de arsura, pruriginoase, agrav. la dezbracare, agrav. la rece. Psoriazis. Eczema. Cancer cutanat. CLINIC Alergie. Anxietate. Astm. Eczema. Epiteliom. Leucoree. Psoriazis. COMPARATII Ars. Nit-ac. Aur. Kali-c. Lach.

KALI BICHROMICUM
Kali bichromicum va fi primul remediu la care ne vom gandi in cazul unui pacient care are secretii groase, lipicioase, mai ales la nivelul nasului. De asemenea, pacientul tipic Kali bichromicum are o personalitate lipicioasa, cleioasr. Pacientul este mai degraba conformist si are tendinta de a adera in mod rigid la o rutina (la fel ca si mucusul care adera la mucoase). Adesea pacientul raspunde printr-o fraza interminabila, desi o propozitie simpla ar fi fost suficienta; parca ar vrea s-Ii atraga cu once pre t atentia. La un pacient Kali bichromicum este neobisnuit s se planga de probleme mentale sau emotionale, el mai degraba se focalizeaza asupra patologiei sale fizice. Totusi, atunci cand pacientul constata ca necesitatile sale materiale nu sunt implinite, poate deveni iritabil sau morocanos. Sunt afectate in special mucoasele, mai ales ale tractului respirator. Aproape intotdeauna pacientul are probleme legate de prezenta anumitor secretii, care sunt in cantitate excesiva si foarte dense, groase. Afectarea articulatiilor si aparitia alternanta a diferitelor manifestari patologice la nivel fizic (cand una se remite incepe cealalta si reciproc) sunt caracteristice.

146

MENTAL - Conformisti. - Iritabilitate. - Persoana trista, posomoraa. GENERALITATI - Frigurosi si agrav. de rece. Alternanta simptomelor - simptomele tree de la un punct sau un aparat on sistem de organe la altul, tree e la o regiune la alta. "- Dureri resimtite intr-o zona foarte restransa., ca o pata mica sau chiar punctiforma. Agrav. de umezeala rece (exceptie facand reumatismul care poate fi agrav. de vremea calda). - Periodicitate: simptomele apar zilnic la aceeasi ora. - Obezitate. Agrav. la ingestia de bere. Agrav. la 1 a.m. CAP - Fotofobie urmat de cefalee si pierderea vederii. - Durere de cap pe o zona foarte restransi - de marimea unei monede foarte mici. - Durere, greutate si senzatie de arsura la ra.dicina nasului (Kali-i). - Durere de cap sau nevralgie faciala, asociata cu sau determinata de suprimarea unei secretii nazale. - Mucus gros, filant pe dinti sau in faringe, formand adeva'rate siraguri. - Limba neteda, rosie i cu aspect lucios (Pyrog). - Senzatia ca are un fir de par pe limba (Si/). NAS "- Sinuzita - atat forme acute cat si cronice. Indicat in principal in sinuzitele maxilare, dar once cavitate sinuzala poate fi afectata. , Rinoree sau secrelie (scurgere) postero-nazala groasa, purulenta, de obicei galbena si viscoasa, aderenta, Manta (se intinde in fire). "- Voce intens nazonata (cu un puternic timbru nazal). - Senzatie de presiune si de plenitudine la radacina nasului si in sinusuri. - Cruste groase, aderente in interiorul nasului si care provoac sangerare daca sunt indepartate. - Polipi nazali. Ulceratii ale mucoasei nazale s. orofaringiene. GAT - Secretie groasa eliminat din gat in timpul tusei. - Tumefierea uvulei. - Raguseala; laringita. GASTROINTESTINAL Simptome gastrice care alterneazi cu reumatism sau astm. - Gastrita cu dureri ca o arsura in stomac. - Ulcere peptice. - Durere intr-o zona foarte mica, circumscrisa. - Vomita mucus aderent, vascos, filant, care se intind in fire, formand adevarate siraguri. - Aversiune pentru came. - Dorinta de dulciuri. - Diaree agrav. dimineata la ridicarea din pat, agrav. de bere. - Diaree estivala (in timpul verii). Colita. - Diaree alternand cu reumatism. UROGENITAL - Litiaza renala cu dureri intepatoare care iradiaza spre vezica urinara. - Poate apare pierderea libido-ului desi in general are un bun apetit sexual. - Chiste ovariene stangi. PIEPT - Astm agrav. noaptea, in special intre 1 - 2 a.m. "- Astm sau bronsiti cu tuse productiva, cu sputa verde groasi sau aderenta, vascoasi, Manta. - In timpul somnului respiratia este zgomotoasa din cauza mucusului (la copii este recomandat Kali-s). - Tuse agrav. dimineata la trezire, agrav. daca mananca. - Crup. - Senzatie ca de gadilitura la bifurcatia traheei. - Senzatie de rece in regiunea inimii (Kali-N). - Dureri de piept care iradiaza spre spate. Dureri in stern. 147

SPATE - Senzatie de rece la nivelul spatelui sau gatului. - Sciatica. Durere in sacru sau coccis agrav. cand sta asezat, agrav. de actul sexual, agrav. inainte de a urina. EXTREMITATI Artrita migratorie. *- Dureri articulare care alterneazi cu simptome respiratorii sau gastrointestinale. Durerile articulare sau musculare apar si dispar brusc. - Dureri articulare agrav. de vremea calda. PIELE Ulceralii cutanate adanci i cu margini nete. CLINIC Alergie. Artrita Astm, Bronsia. Cefalee. Crup. Diaree. Gastrita. Litiaza renala. Lombosacrate, dureri. Migrena. Nevralgie. Obezitate. Ovariene, chiste. Pneumonie. Polip nazal. Sciatica. Sinuzita. Ulcer peptic. Ulceraiii cutanate. COMPLEMENTARE Ars. COMPARATH Hydr. Thuj. Si'. Mere. Cinnb. Puls. Celelalte saruri cu KaHum.

KALI BROMATUM
Kali bromatum are sentimente religioase puternice care il pot merge liana la iluzii si halucinatii de factura psihotica. Bromul aduce o componenta de paranoia, astfel ca vom intalni bine-cunoscutul simptom cheie Simte ca asupra lui s-a abatut mania divina". Adesea existenla unui abuz In copilaTie poate determina ulterior instalarea unor sentimente de izolare, paranoia si teroare. Remediul este util la pacientii cu tulburari ale sistemului neuropsihic epilepsie, psihoza, catatonie. Recent, Ananda Zaren din Santa Barbara, California, a relatat cateva cazuri edificatoare cu pacienti agitai i furiosi care au raspuns la Kali bromatum. Zaren a subliniat Ca la aceste cazuri era prezent bine cunoscutul simptom isi frange mainile" la care se adauga tendinta puternica de a ofta. MENTAL *- Simte c asupra lui s-a abatut mania divina sau ca a fost abandonat de Dumnezeu. - Religiozitate excesivi. - Paranoia. Catatonie. Delirium tremens. Autism. Retardare. - Disperat c sufletul sau nu isi va mai gasi izbavirea. Se simte ca si cum ar fi infaptuit o crima. Tendinia la suicid. - Sari de anxietate cumplita; star de nebunie cu anxietate. - Frica (de): Otrava (s nu fie otravit). Leziuni, lovituri (sa nu fie lovit). S fie singur. Nebunie (sa nu innebuneasca). - Manie si furie. Psihoza maniacala. - Somnambulism si star de teroare nocturna. (pavor nocturn). - Memorie slaba. Amnezie. GENERALITATI Lateralitate dreapta. - Amorteala i anestezie. - Convulsii. Petit mal. 148

CAP - Acnee, mai ales pe frunte. GENITAL - Fibroame uterine. Chiste sau tumori ovariene. - Hipersexual. MUSCULOSCHELETAL Dureri fulgurante sau ca niste descarcari electrice la nivelul spatelui. - Sciatica sau durere de spate joasa. *- ti frange mainile. Neastampar si agitatie a minilor. - Neliniste, agitalie. - Neastampar al degetelor si picioare - le misc tot timpul (Zinc, Tarent, Sulph, Caust, Med, Rhus-t). - Amor-teala a intregului corp. SOMN - Teroare nocturna (pavor nocturn) (Strain). - Teama noaptea; nu poate dormi daca este lasat singur. - Lipsa somnului. Insomnie din cauza mahnirii, a supararii. Bruxism. CLINIC Accidente vasculare cerebrale. Acnee. Ataxie. Convulsii. Fibroame uterine. Isterie. Lombosacrate, dureri. Paranoia. Pavor nocturn. Schizofrenie. Sciatica. COMPARATII Ars. Puls. Sulph. Kali-c. Lach. Stram. Hyos.

KALI CARBONICUM
Kali carbonicum este unul dintre remediile esentiale, fundamentale, actiunea sa find dintre cele mai profunde. Este printre cele mai importante remedii in tratamentul artritei, inflamatiilor catarale ale tractului respirator, astmului, ulcerului peptic si chiar al afectiunilor maligne. Rigurozitatea, intransigenta cu nuante coercitive sunt elementele care caracterizeaza in linii marl personalitatea acestui remediu. Acesti oameni respecta cu strictete un anumit cod de reguli, principii morale si etice. Le este foarte dificil s Ii exprime sentimentele, ei impunandu-si un control sever asupra emotiilor. Datoria reprezinta unul dintre cele mai importante concepte, rigoarea in indeplinirea obligatiilor, in respectarea legilor si a regulilor sunt cruciale. In ruptul capului nu va parca in zone interzise. Daca la cumparaturi primeste rest mai mult decat trebuia, se va intoarce la magazin pentru a inapoia banii primiti in plus. El vede totul doar in alb si negru. Adesea este un stoic. El niciodata nu se va plange i nici macar nu va sesiza tensiunile, solicitrile, dificultatile pe care le are de infruntat, decat atunci cand situatia devine mult prea grava. Nu suporta lucrurile pe care nu le poate controla, care il afecteaza sau II tulbura profund; de aici probabil frica de intuneric (de nevazut), de fantome (de imaterial), de viitor dar mai ales de board, mai ales atunci cand aceasta pare set " fie iminenta, pe punctul de a se declansa. Adesea pacientul resimte aceasta frica organic, visceral, cel mai adesea la nivelul plexului solar. Este demn de remarcat ca la aceste persoane patologia nu avanseaza pana la stadiul de depresie on de confuzie mentala, nu ajunge niciodata pana la alterari semnificative ale functiilor intelectului, tulburarile limitandu-se in principal la nivelul corpului fizic. 149

MENTAL "- Conservator, onest, loial, riguros, cuviincios i plin de decenta, cinstit si integru, de o mare probitate, cu principii morale stricte. *- Rigid, incapabil de a incalca nici cea mai minuscula regula. - Dogmatic. Nu Ii plac schimbarile. - Frica de: Boala iminenta. SA fie singur. intuneric. Fantome. Anxietate si ingrijorare. Resimte anxietatea i alte emotii la nivelul epigastrului. Tresare usor la zgomote, etc. - Iritabil. Permanent pus pe harp, in once moment este pe punctul de a sari la cearta. - Nu suporta sa fie atins. GENERALITATI - Friguros, agrav. la frig. *- Nu suporta i este agrav. de cel mai mic curent de aer. - Uneori poate prezenta agrav. la caldura, mai cu seama in timpul situatiilor acute. - Agrav. dupa ingestia de bauturi reci atunci cand este supraincalzit (Bell-p). - Agrav. dupa contact sexual (se simte slabit, deprimat, vederea Ii slabete). *- Agrav. intre 2 4 dimineata. Dureri ca o intepatura (Thy, Nit-ac, Hep). - Frisoane care apar pe la 5 - 6 dupa.-amiaza. - Aspect: Solid, bine facut sau chiar obez. Foarte conservator chiar si in felul de a se imbraca, pieptanatura este clasica. In timpul consultatiei are o postura, o atitudine foarte rigida. CAP - Dureri de cap, mai ales legate de o sinuzita. *- Are pleoapele umflate, cea superioara sau cea inferioara; ptoza palpebrala. - Umflatura ca o punga a pleoapei superioare in apropierea unghiului intern. - Edem important al conjunctivei (chemozis), mai ales de tip alergic. Caderea parului la nivelul sprancenelor. - Catar cronic nazal cu secretie groasa. Sinuzita. Tinnitus (zgomote in urechi, acufene). GAT - Faringita cu durere ca o intepatura in gat. Durere in gat agrav. de curent de aer rece, cand raceste, cand inghite in gol. - inghite cu dificultate. GASTROINTESTINAL - Ii plac dulciurile. *- Anxietate resimtita in epigastru, adesea cu o senzatie de durere ca dupa o lovitura. Emotiile intense ii provoaca o stare teribila de rau, cu greata si o senzatie groaznica la nivelul epigastrului. - Ulcer peptic. Gastrita. - Dureri de stomac cand, supraincalzit fiind, bea ceva rece. Hemoroizi durerosi, Cu senzatie de arsura si de inlepatura, agrav. noaptea. - Constipatie mai ales inainte si dupa menstruatie. Varsaturi sau doar senzatie de voma dupa ce tuseste. UROGENITAL Menstrualii cu scurgere coroziva, excorianta, iritanta. Menstruatie intarziata, sau absenta. (amenoree). - Metroragie. Fibroame uterine. - Travaliu prelungit cu dureri puternice de spate. Avorturi. - Litiaza renala cu dureri ca o intepatura. - Prostatita. - Insuficienta renal cu edeme sau chiar anasarca, mai pronuntate la nivelul ochilor. PIEPT "- Astm agrav. intre 2 - 4 dimineata sau la 3 dimineata. - Respiratie dificil, dispnee agrav. cand sta intins, amel. cand sta 150

ridicat, cand sta aplecat in fata cu coatele sprijinite pe genunchi, and sta cu trunchiul ridicat pe perna. - Dureri in piept sfasietoare, intepatoare, avand caracter migrator (Ii modifica localizarea). - Angina pectorala. Insuficienta cardiaca congestiva. - Palpitatii insotite de valuri de caldura si de dispnee. - Senzatie de raceala in piept. Umflarea sanilor. TUSE - Tuse spasmodica, cu senzatie de gadilitura in gat. - Agrav. noaptea, mai ales intre 2 - 4 dimineala sau dimineata la trezire. - Tuse CU sputa groasa, purulentk avand un gust neplacut ca de branza. - Tuse convulsiva. Bronsita. - Pneumonic, adesea pe partea stanga, dar si la nivelul lobului inferior drept. - Pneumonic la copii; copilul tipa din cauza durerilor ascutite, ca un junghi, care apar cand trage aer in piept; nu mai pot s manance, s bea sau sa doarma. SPATE - Durere de spate joasa. (lombosacrata). Sciatica, mai ales pe partea dreapta. Durere de spate care il face s se scoale noaptea din pat; daca vrea s se intoarca pe partea cealalta trebuie s se ridice din pat, agrav. la menstruatie, cand sta sau cand merge, amel. la presiune. - Coloana vertebrala stramba, curbata. EXTREMITATI - Adria deformanta. Dureri articulare, agrav. de rece sau de umezeala. rece. - Are talpile picioarelor foarte sensibile, dureroase. SOMN "- Sc trezeste noaptea, mai ales intre 2 - 4 dimineata. - Se trezeste la 4 ore dupa cc a adormit. - Insomnie aparent fara o cauzi anume, pur i simplu nu-mi vine sal dorm". - Tresariri, spasme cand este pe punctul de a adormi sau in timpul somnului. Vorbeste in somn. CLINIC Alergie. Anemie. Angina. Artrita. Astm. Cefalee. Colagenoze, boll de tesut conjunctiv. Dureri de spate joase (lombosacrate). Fibroame uterine. Hipertensiune. Insomnie. Insuficienta cardiaca congestiva. Litiaza biliara. Litiaza rena15.. Migrena. Pneumonie. Prostata, adenom de. Psoriazis. Sciatica. Sclerodermie. Sinuzita. Tuse convulsiva. Ulcer peptic. COMPLEMENTARE Phos. Nux-v. Carb-v. COMPARATII Cale - Friguros si agrav. de rece si de umezeala rece, bine facut, cu o structura solida, simt practic, anxietate, isi asuma cu seriozitate multe responsabilitati si indatoriri, ii plac dulciurile, artrita, picioare reci, litiaza renala sau biliara, procese de calcificare. Ars - Riguros, serios, plin de anxietate, friguros, respiratie dificila, dispnee amel. daca sta. ' in sezut, insomnie, ulcer peptic, pleoape umflate. Sil. Kali-bi. Dulc. Nat-m.

151

KALI FERROCYANATUM
Acesta este un remediu important in cazuri de hemoragii uterine sau menstruatie abundenta cu "singerare abundenta dar care este lipsita de once dureri. Fibroamele uterine sangereaza asa de mult incat produc o anemie several. Remediul are multe asemanari cu alte saruri de potasiu si este indicat in cazurile de astm i alergii in care predomina hemoragiile.

KALI IODATUM
Acesta este un remediu antisifilitic foarte popular atat in randul alopaiilor cat si al homeopatilor si multe dintre simptomele sale principale sunt analoge cu patologia sifilitica. Alte simptome ale pacientului pot fi intelese daca le abordam din perspectiva patologiei tiroidiene si a efectului pe care il au remediile continand iod asupra tiroidei. Pacienlii recunosc ca este greu s te intelegi cu ei din cauza temperamentului tor brutal, dur. Kent descrie pacientul Kali iodatum ca fiind iritabil si chiar crud. Vithoulkas a adaugat acest remediu cu litere ingropte la rubrica Frica de diavol (de rau)". In plus, Vithoulkas a atras atentia ca repetarea remediului poate duce la reaparitia unor secreiii pe care pacientul le-a avut inainte. GENERALITATI - Calduros si agrav. de caldura.; valuri de caldura. Agrav. noaptea, intre 2 - 5 a.m. dar mai ales la *5 a.m. - Agrav. in camere inchise; doreste si este amel. de aer deschis, liber. - Agrav. la mare, de aerul de mare. - Amel. de miscare, de miscare continua. - Dureri osoase nocturne (sifilitice). - Tumefactii, abcese, atrofii ale glandelor (mamare, testicule etc.) precum si ale ganglionilor limfatici. CAP - Rinite alergice cu secretie groasa, galbena sau verde, cu senzatie de arsura si de inflamatie a nasului. - Alergia este amel. in camere calde dei pacientul se simte mai rau. - Sinuzita recurenta cu dureri dea lungul fetei si in special la rada.cina nasului. - Face sinuzita de fiecare data cand raceste sau la schimbarea vremii. - Senzatie de arsura in interiorul nasului, agrav. la fiecare inspir. - Cefalee cu dureri ca o arsura sau Intepatura, agrav. la 5 a.m., agrav. la caldura. - Irita, adesea sifilitica, agrav.,noaptea, frecvent cu secretie verzuie. - Furuncule pe cap si fatal. GAT - Gusa cu sau fara hipertiroidism clinic. - .Boala Graves; gusa exoftalmica.. Afte si ulceratii in gura, pe varful limbii sau in gat. Faringita agrav. cand vorbeste, tumefierea uvulei, a amigdalelor sau a laringelui. - Durere la radacina limbii cand scoate limba. 152

UROGENITAL - Uretrita cronica. - Urinarea frecventa inainte de menstruatie este considerata de catre multi drept simptom cheie. - Atrofie testiculara. - In literatura noastra este considerat unul dintre principalele remedii pentru sifilis, atat in stadiul primar (sancru) cat si in stadiul tertiar (gome). PIEPT "- Pneumonie recidivanta. Pneumonie acuta, mai ales pe dreapta. - Astm cu agrav. la 5 a.m. - Se trezeste din somn cu sufocare si dispnee. - Furuncule pe piept si spate. EXTREMITATI - Sciatica severa, agrav. dac se culca pe partea afectata, agrav. data sta nemiscat, amel. de miscare si mers. - Artrita, mai ales a genunchiului, amel. de miscare, de rece; agrav. de caldura. - Dureri osoase nocturne. - Este considerat de unii autori ca un remediu important pentru tumorile osoase si osteomielita. PIELE - Furuncule recidivante. - Urticarie. - Prurit agrav. de caldura; amel. de aer rece, baie rece. CLINIC Abces. Alergie. Artrita. Astm. Cefalee. Gu. Hipertiroidism. Hipotiroidism. Irit. Pneumonie. Sciatica. Sifilis. Sinuzita. COMPARATII Kali-s. Lach. Iod. Puts. Ferr-i.

KALI NITRICUM
In prescrierea lui Kali nitricum pornim avand ca baza simptome comune cu celelalte saruri de potasiu. Remediul este utilizat in primul rand In afectiuni respiratorii cum sunt astmul, bronsita sau chiar tuberculoza. Adesea pacientul prezint simptome de Nitric-acid (de exemplu, pastreaza ranchiuna, are anxietate legata, de sanalate, are dorinta de grasime). MENTAL - Anxietate legata de sanatate. - Vise cu calatorii. GENERALITATI - Calduros si agrav. de caldura (cu exceptia tusei). - Agrav. daca mananca carne de vile! (diaree, cefalee, etc.). CAP - Obstructie nazala. Sinuzita cronica. Polipi nazali pe dreapta. GASTROINTESTINAL - Dorinta de grasime. - Colita cu diaree acida i crampe severe. UROGENITAL - Diabet insipid. - Menstruatie cu flux negru ca cerneala. PIEPT - Astm agrav. la 3 a.m.; trebuie s se ridice in sezut. - Dispnee severa, nu poate s bea din cauza respiratiei superficiale si accelerate. - Senzatie de rece in jurul inimii (Nat-m, Kali-bi). - Tuse agrav. noaptea, agrav. in aer liber sau aer rece, cu durere in piept. - Pneumonie cu dispnee mult mai severa decal ar justifica-o patologia. EXTREMITATI - Extremitatile inferioare reci si umede, cleioase. - Amorteala in membre; senzatia ca acestea sunt de lemn. 153

CLINIC Alergie. Astm. Bronsita. Colita. Diaree. Pneumonic. Rinita. Sinuzita. Tuberculoza. COMPARATII Kali-s. Nit-ac. Sang. Samb.

KALI PHOSPHORICUM
Ne gandim la Kali phosphoricum in cazuri de epuizare mentala si fizica cc apar mai ales dupa perioade de stres sau suprasolicitare. Este necesar la studentii sau intelectualii care au facut eforturi enorme si care se afla acum intr-o stare de colaps mental (Pic-ac, Con), mai ales cand la marea epuizare si incetineala mentala se adauga o nervozitate si o sensibilitate extreme. Pacientul este adesea extravertit si este tulburat, mahnit imediat cc aude vesti proaste sau afla despre o nenorocire sau o catastroa MENTAL - Oboseali mentala. Iritabil, nelinistit si anxios din cauza efortului mental. - Tresare la zgomote; hipersensibilitate la toti stimulii. - Se simte incapabil de a face falai solicitarilor, de a se descurca; deznadejde. Este cu nervii la pamant, Ii este groaza de once solicitare nervoasa sau mentala. GENERALITATI Friguros si agrav. de rece. - Agrav. de activitatea sexuala. - Epuizare intensL - Slabiciune, astenie, debilitate dupa chimioterapie sau operatii de cancer. - Agrav. noaptea in general. CAP - Cefalee agrav. de efortul mental. - Are o secretie (scurgere) cronica din ureche. - Gingiile sunt umflate si sangereaza, mai ales cand are probleme de digestie. GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Bauturi sau mancare rece. Dulciuri. Otet. - Flatulenta, salietate precoce sau intoleranta la mancare. - Diaree, adesea cu miros foarte neplacut, fetid. UROGENITAL - Menstruatie sau leucoree urat mirositoare, fetide. EXTREMITATI Artrita, amel. la miscare, amel. la caldura. CLINIC Anxietate. Cefalee. Diaree. Indigestie. Neurastenie". Oboseala' cronica, sindrom de. Scleroza multipla. Vaginita. COMPARATII Gels. Cale, Sep. Ph.. Nux-v.

KALI SULPHURICUM
Kali sulphuricum este foarte putin prescris in ciuda faptului ca exista multe indicalii clare pentru utilizarea sa. S-a subliniat frecvent ca in florile de Pulsatilla (anemone montane) se gaseste din abundenta sulfat de potasiu, aceasta explicand marea asemanare dintre cele doua remedii. Kali 154

sulphuricum este numit adesea Pulsatilla iritabila" (desi Pulsatilla insa0 este suficient de iritabila!!). Remediile se aseamana prin patologia fizia - catar otic, artrita i, mai ales, simptome cronice sinuzale si respiratorii, In special astm. Ca personalitate, Kali sulphuricum este mai degraba moale si timid, precum Pulsatilla, dar dedesubt se afla o asprime si o iritabilitate la care nu ne-am fi asteptat. Pacientul se poate plange de lipsa de incredere in sine, suparari si depresie. Este conservator si anxios, respectand regulile pana in cel mai mic detaliu, la fel ca majoritatea saTurilor de potasiu. MENTAL - Iritabilitate. - Depresie si indolenta. - Lipsa de incredere In sine. GENERALITATI - Calduros, agrav. de caldura sau haine ciIduroase. - Amel. de aerul rece si aerul liber. - Uraste supraincalzirea desi simptomele se pot agrav. la rece. - Agrav. de schimbarea vremii, de vremea rece. - Amel. daca se plimba in aer liber. Agrav. in camera calda. CAP - Mita cronica cu ureche lipicioasa", frecvent cu otoree galbuie. - Obstructie nazala cronica, frecvent cu scurgere galbuie posteronaza15; agrav. daa este supraincalzit, agrav. de rece si vreme rece. - Sforaie. - Cefalee agrav. in camera calda, amel. and se plimba in aer liber. - Exsudat, depozit galbui pe limba si in faringe. - Febra de fan. - Descuamare galbuie a scalpului. GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Dulciuri. Mancare rece. - Aversiune pentru: Oua. Bauturi calde. PIEPT - Astm agrav. seara sau noaptea; amel. in aer liber. - Wheezing si raluri groase in piept in timpul somnului, mai ales la copii (Kali-bi. Ant-t). - Wheezing agrav. in camere calde; amel. de aerul rece. - Bronsita cu tuse slaba, infundata, cu expectoratie groasa si galbuie pe care trebuie s o inghita , agrav. iarna. - Sforaie. EXTREMITATI - Artrita agrav. de caldura, seara; amel. de vremea rece, aplicatii reci (Led, Guai, Puls, Lac-c, Sulph). - Artrita migratorie (Form, Berb, Puls, Kali-bi). - Maini si picioare reci (invers fata de Sulph). SOMN - Vise terifiante fantome, moarte, hoti, crima. PIELE - Epiteliom. Psoriazis. Eczema, amel. in aer liber. CLINIC Alergie. Artrita. Astm. Bronsita. Cancer cutanat. Eczema. Otita medie. Psoriazis. Raceli. Sinuzite. Tuberculoza. COMPLEMENTARE Puls. Carb-v. COMPARATII Puls - calduros si agrav. de caldura, astm si alergie, catar nazal, artrita migratorie. Sang. Sulph. Calc-s. Alte saruri de Kalium.

155

KALMIA
Kalmia este remediul la care trebuie sa ne gandim cand gasim combinalia nevralgie - reumatism (Spig, Clinic, Berb). Pacientul descrie de la primele cuvinte rostite o durere severa. In plus, cand patologia superficiala. (ex. reumatism, etc.) este suprimata, vom gasi tulburari cardiace, de origine reumatica sau valvulopatii de alta etiologie. GENERALITATI - Dureri care iradiaza de sus in jos (extinderea in jos a durerii se regaseste si in interesarea descendenta a unor noi articulatii sau grupe musculare, pe masura ce boala progreseaza spre regiuni inferioare). - Durerile se amplifica si diminueaza in cursul zilei odata cu soarele (Glon, Stann, Sang, etc.) dei unele cazuri pot prezenta agravare noaptea. - Friguros, agrav. de rece. CAP - Nevralgie faciala, mai ales pe dreapta. Nevralgie post-zosteriana. - Durere faciala foarte severa, care se extinde la dinti sau ochi. Senzatie de intepeneala, redoare, rigiditate, in jurul ochilor si pleoapelor (Ruta). - Dureri in jurul ochilor, agrav. in timpul zilei, agrav. de miscarea globilor oculari. Cefalee care se extinde dinspre gat sau spate catre cap (Gels, Sid, Sang). PIEPT - Durere toracia care iradiaza pe bratull i mina stanga (fie In reumatism, fie in nevralgie intercostalk fie in afectiuni cardiace). - Boala cardiaci organica, mai ales daca a aparut dupa suprimarea unei artrite. - Valvulopatii, hipertrofie cardiaca sau endocardita - care determina insuficienia cardiaca, congestiva avansata.. Dureri de piept sau palpitatii agrav. daca se cula pe partea stanga, amel. (Nei se culla pe spate. - Palpitaiiile pot fi foarte intense; (s-a demonstrat ca) pacientii pot s prezinte pulsaiii vizibile ale inimii si sufluri cardiace intense. EXTREMITATI - Dureri articulare care iradiaza in jos. - Dureri articulare care se extind descendent si cuprind progresiv noi articulatii, de sus in jos. - Artritii acuta, severa, cu debut brusc, agrav. noaptea, agrav. de miscare. - Durere de umar, mai ales cand durerea se extinde spre cot, articulatia pumnului sau mana. Bursita. - Inflamatie i durere de genunchi. CLINIC Angina. Aritmie. Artrita. Bursita. Cefalee. Fibrozita (fibromialgie). Guta. Nevralgie - faciala, intercostala, etc. Valvulopatie. COMPLEMENTARE Spig. COMPARATII Spig - combinatia de nevralgie si boala cardiaca, palpitalii si sufluri cardiace, angina, reumatism. Berb reumatism cu dureri acute, de tip nevralgic. Lach. Cact. Spong. Phos. Ran-b. Rhus-t. Ruta. Bry. Cimic. Abrot. 156

KREOSOTUM
Kreosotum este cunoscut pentru utilitatea sa in cazuri de excoriatii, inflamalii i hemoragii vaginale, cervicale si uterine. Este un remediu important in toate tulburarile menstruale i hormonale. SA ne gandim la Kreosotum in once inflamatie a mucoaselor cu infectie purulenta ce determina, " friabilitate tisulara i sfingerare. MENTAL - Iritabil i alnos. Copii si sugari iritabili. - Sensibil la muzia. - Femei cu frica sau aversiune fatA de actul sexual. GENERALITATI - Excoriatii si inflamatii ale mucoaselor. - Sfingerari si hemoragii anormale. - Miros puternic, neplacut, fetid al zonelor inflamate. - Pulsatii in tot corpul. - Lateralitate stinga. - Agrav. de la 6 p.m. la 6 a.m. CAP - Cefalee agrav. inainte de men struatie sau in timpul menstruatiei. - Cefalee intensa care iradiaza 'Ana la radacina dintilor, ca intr-o nevralgie, GURA - Sialoree in timpul sarcinii. Gura are un miros neplicut, din cauza cariilor dentare sau gingivitei. "- Dintii de lapte sunt cariati, dintii se cariaza imediat ce ies din gingii. - Dentitie dificili, copilul este iritabil si plange (Chain, Calc-p). - Gingii inflamate, spongioase, care se ulcereazi si sfingereaza usor. GASTROINTESTINAL - JAN place mancarea afumata. - Greata i vorna inainte si in timpul menstruatiei. - Greata si voma in timpul sarcinii. - Gastrita sau digestie lenta. - vomita alimentele nedigerate la mai multe ore dupa ingestie. - Eructatii. - Constipatie severa, tipa cand elimina scaunul. UROGENITAL Leucoree cu secretie fetida, excorianta i cu prurit intens. - Leucoree care produce prurit, tumefiere si excoriere la nivelul vulvei (excoriatia extinzandu-se char i pe coapse) si care determina o senzatie cumplita de arsura and urina traverseaza regiunea vulvara. - Leucoree agrav. in timpul sarcinii, agrav. inainte de menstruatie. - Dispareunie severa. - Cervicia. Displazie cervical" - Neoplasm de col, uter sau vagin. - Nevoie imperioasa., brusa de a urina; enurezis cu somn profund. - Fluxul menstrual se opreste in timp ce merge. - Eliminarile menstruale sunt excoriante si an un miros neplicut, fetid; flux abundent si cu cheaguri. - Metroragie agrav. de actul sexual. - Sindrom premenstrual cu iritabilitate, cefalee, greata, etc. PIEPT - Tuse i bronsitai cu expectoratie fetida sau sangvinolenta.. - Tuse care apare cand Ii schimba pozitia in pat. - Tuse care-i provoaca cascatur este considerata de multi autori drept simptom cheie. 157

EXTREMITATI - Durere la nivelul policelui, mai ales pe stanga. Prurit si excorialie cutanata, mai ales la pliuri. CLINIC Bronsita. Cefalee. Dentitie (eruptia dintilor). Dismenoree. Dispareunie. Gastrita. Gastroenterita. Hemoragie. Metroragie. Neoplasm. Pioree. Sindrom premenstrual. Tuse. Vaginita. COMPARATII Sep - vaginita, secretii excoriante, dispareunie, sindrom premenstrual, greal in sarcina, cefalee. Murx. Nit-ac. Merc. Merc-c. Ter. Ars. Carb-an. Calc-p.

LAC CANINUM
Pacientul Lac caninum tipic este excitabil si extravertit (aproape ca un Phosphorus). Se teme de multe lucruri iar comportamentul lui are o tenth isterica. 1maginalia sa este suprastimulata generand o sumedenie de simptome de factura isterica, intre care si frica, si ea isterica, faia de tot felul de lucruri. Desigur c cea mai proeminenta este frica de serpi, dar el poate avea o teama intensa legata de multe alte aspecte: sanatatea, s nu innebuneasca, s nu lesine i chiar frica de moarte, meat este genul de pacient care ii va telefona medicului la cele mai nepotrivite ore din zi si din noapte. Uneori starea de suprastimulare mentala i imaginatia isi dau mama pentru a genera felurite iluzii sau halucinatii: el vede serpi, sobolani si tot felul de alte jivine sau are senzatia c pluteste on c ceilalti 11 privesc de sus etc.. Simptomele fizice au drept caracteristica variabilitatea: ele se muta dintr-un loc in altul sau de pe o parte pe alta. Descrierea clasica este a unor simptome cu localizare alternanta: se muta de pe dreapta pe stanga si inapoi. Uneori insa simptomele doar migreaza dintr-un loc in altul, fara a exista propriu-zis o alternanIA dreapta-stanga. De asemenea, pacientul poate prezenta o sensibilitate exagerata la zgomot, lumina sau atingere. MENTAL - Teama de serpi (Lach). - Frica de: Boli. Caini. SA conduca masina. Cutremure. Furtuna. Lein. Moarte. Nebunie. - Anxietate pentru propria sanatate. - Se concentreaza cu dificultate. Memorie slaba. - Nu are incredere in sine si se subapreciaza. - Face greseli cand vorbeste sau cand scrie. Senzatie de plutire. GENERALITATI - Friguros dar ameliorat cand e vreme rece. Simptome cu localizare alternanta, se muta de pe o parte pe cealalta. CAP - Senzatie de ameteala ca si cum ar pluti, agrav. and merge, agrav. cand sta intins in pat. - Durere de cap cu localizare alternanta (care se muti de pe o parte pe alta), fie in timpul aceluiasi episod de cefalee, fie de la un episod la altul. Durere de cap occipitala care 158

iradiaza spre frunte. Durere de cap agrav. dupa miezul noplii, agrav. dimineata la trezire. - Are nasul infundat sau are o secretie nazala groasa, verzuie cu localizare alternauta (cand o nark cand cealalta). - Maxilarele Ii trosnesc in timp ce mananca. - Are nasul rece. - Cand inghite, lichidele ii reflueaza prin nas. - Fotofobie. GAT - Faringita, durere de gat cu localizare alternanta (se muta de pe o parte pe cealalta). - Durere de gat care iradiaz spre urechi, amel. de bauturi reci. - A fost considerat drept unul dintre principalele remedii pentru difterie. Amigdalita. GASTROINTESTINAL - Ii plac: Sarea. Condimentele. Piperul. Bauturile calde. Whiskey. - Nu suporta laptele. TORACE - Sanii se umfla si sunt durerosi, agrav. inainte de menstruatie, agrav. la zdruncinaturi, trepidatii, adesea simptomele trec de pe o parte pe alta. - Unii autori 11 recomanda pentru a favoriza oprirea secretiei lactate la femeile care intrerup alaptarea copilului (la intarcare). UROGENITAL - Apetit sexual crescut, dar agrav. dupa contact sexual. - Pierderea libido-ului, diminuarea apetitului sexual. - Dureri ovariene cu localizare alternanta (cand pe o parte, cand pe cealalta). - Dureri uterine cu iradiere ascendenta. - Elimina gaze din vagin. EXTREMITATI - Senzatie de c1dur i sensibilitate exagerata a picioarelor. - Ii dezveleste picioarele. - Dureri la nivelul extremitatilor cu localizare alternanta. (cand pe o parte, cand pe cealalta). - Fibrozia (fibromialgie). Reumatism. - Sensibilitate exagerata a extremitalilor, trebuie s Ii tina degetele rasfirate sau picioarele indepartate ca nu cumva s se atinga intre ele (deoarece nu suporta s i se atinga intre ele). - A fost recomandaa in reumatismul articular acut. - Dureri de spate care i molocalizarea, sciatica cu localizare alternanta (cand pe o parte, cand pe cealalta). SOMN Doarme pe spate cu un picior steins la piept, astfel incat talpa s i se sprijine pe genunchiul opus sau doarme pe o parte, ghemuit strans, cu fala aproape Lipka de genunchi. - Viseaza erpi, caini si tot felul de jivine. CLINIC Alergie. Amigdalita. Anxietate. Artrita. Difterie. Faringita. Fibrozita (fibromialgie). Fobii, nevroza. fobica. Hipertensiune. Migrena. Reumatism articular acut. Sciatica. Sinuzita. Vertij. COMPARATII Nux-v Extravertit, sugestionabil, frica si anxietate, Ii plac sarea, condimentele, alcoolul. Arg-n - extravertit, fobii, ii place sarea, faringita. Lach - Teama de erpi, vorbaret, senzatie de plutire, trebuie s-si lila degetele rasfirate., migrena.

159

LAC DEFLORATUM
Lac Defloratum este un remediu la care ne gandim mai ales atunci cand pacientul prezinta dureri de cap precedate de vedere tulbure, inceiosata. Accesele de cefalee sunt adesea insolite de greata i varsaturi. De asemenea este un remediu pentru diabet. GENERALITATI - Agrav. dupa ce bea lapte. CAP - Cefalee frontala eta great* varsituri si frisoane. Cefalee amel. de comprese reci, cand sta intinsa., cand sta intins pe intuneric; agrav. de zgomot, lumina, in timpul menstruatiei. - Cefalee periodica, mai ales saptamanala. - Episoadele de cefalee sunt precedate de tulburarea vederii (Iris). - Fotofobie. Valuri de caldura pe partea stanga a capului si a gatului. GASTROINTESTINAL - Constipatie la pacienti cu cefalee cronica. - Scaun dur, in cantitate mare, Cu evacuare dureroasa. - Nu suporta laptele, aversiune intensi pentru lapte, intoleranta pentru lapte. UROGENITAL Cefaleea este insotia de micliuni frecvente, cu eliminarea unor cantitati mani de urina. PIELE Sensibilitate cand se atinge de ceva rece. CLINIC Constipatie. Diabet. Intolerania la lapte sau lactoza. Migrena. COMPARATII Iris. Nat,.

LACHESIS
Potrivit lui Vithoulkas, esenta pentru Lachesis este o stare de suprastimulare care i cauta o cale de exteriorizare", intelegand prin aceasta c la toate nivelurile exista o stare launtrica de agitatie, de stimulare, de excitatie, care trebuie sa se exprime fie prin simptome fizice, fie prin comportament on vorbire. Mintea Ii este plina de idei si pacientul nu suporta s i le retina' (locvacitate, este vorbaret). Este un pasional, emotiile sunt de o intensitate extrema' si adesea si le exprima cu o vigoare infricosatoare. In plan fizic descoperim o stare launtrica similara de eretism, de excitatie peste masura, care se exprima prin senzatii pulsatile, hemoragii, bufeuri si secrelii. Intensitate. Pacientul Lachesis este caracterizat la toate nivelurile de pasiune. Munceste din rasputeri, plin de ardoare se ia la intrecere cu ceilalti, iubeste inflacarat, dar si cu gelozie. Cei care-I cunosc ii descriu ca find o persoand plina de intensitate. Atitudinea lui este adesea egotica, plina de ingamfare si aroganta. Pacientul Lachesis cunoaste punctele 160

slabe ale celorlalti si nu va ezita s loveasca in aceste locuri vulnerabile. Are un spirit sarcastic, cuvintele sale sunt taioase chiar fata de prieteni on -NO de medic. Gelozie. Pasiunea si energia sexuala sunt impresionante. El trebuie s si le exteriorizeze, sa gaseasca o cale de exprimare si de aici nevoia imperioasa de relatii sexuale ca si atasamentul si posesivitatea fora de partener, acestea pot merge pana la o suspiciune de multe on irationalk lipsita de once temei. Atitudinea suspicioasa vizeaza insa nu numai relatiile cu sexul opus, ci in general raporturile en ceilalti oameni. impinsa la extrem, poate duce la o veritabila psihoza paranoida. Locvacitate. Este eel mai vorbaret pacient. Nu se poate abtine. Sunt atat de multe lucruri in interior pe care trebuie s le exprime, incat nu le mai poate reline. De multe on torentul verbal este atat de navalnic incat este imposibil ca cineva s mai strecoare vreun cuvant. Tipul introvertit. Daca se suprima calea de exprimare a acestor emotii intense, imaginea clasica de Lachesis se estompeaza. In schimb pacientul este moale, placut si oarecum introvertit. Emotiile launtrice sunt foarte intense, dar el nu si le exprima. Cand acest lucru se produce, Ii vor face aparitia sentimente de inferioritate, un soi de invidie ascunsa, timiditate, frustrare, tendinta de a critica pe aproape oricine din jun In aceasta stare suprimat poate s cada prad fobiilor si anxietatilor paralizante. Copilot Lachesis este de obicei incapabil s Ii controleze emotiile, care sunt exagerat de intense. Adesea parintii isi vor aduce copilul la consultatie pentru tulburari de comportament sau probleme psiho-emotionale, care au inceput, in mod caracteristic, dupa nasterea unui frate mai mic. Fata de acesta se va naste o gelozie teribila (Hyos, Verat, Stram, Calc-s). Adesea aceasta gelozie va genera fenomene patologice in plan fizic, cum ar fi astmul. Uneori copilul Ii declar urn fata de fratele mai mic (sau sora mai mica). Un baiat Lachesis poate fi foarte gelos fatal de tatal sau. El poate fi foarte posesiv si fata de prieteni, pretinzandu-le acorde numai lui atentie si nimanui altcuiva. De asemenea el are o anumita precocitate in a patrunde si a intelege psihologia oamenilor din jur, fiind capabil s le descopere punctele nevralgice; asemenea unui sarpe care ataca, el va arunca vorbe care vor lovi exact locurile vulnerabile. Copilul nu poate suporta s se afle sub autoritatea cuiva; nu tolereaza nici un fel de restrictii. Acest model comportamental se poate prelungi pana in virsta adulta, manifestand permanent o aversiune extrema fata de once autoritate, cum ar fi un supervizor in locul de munca on o sotie care ii cere s faca anumite lucruri. MENTAL - Pasional, cu train i emotii intense. Gelozie. Invidie. - Suspiciune, uneori chiar paranoia. Vorbaret, locvacitate. - Mani, 161

Agresivitate. Uri si dorinti de rizbunare. "- Sarcastic. - Frica (de): *- Serpi. Otrava. Boala de inima. Nebunie. Varsatura (ii e teama s nu vomite). Teama ca cineva ar fi in spatele lui. - Anxios, cu constiinla incarcata. Iluzia ca ar avea o vina teribila; recunoaste orice delict cu exceptia crimei (omuciderii)". - Depresie si anxietate, agrav. dimineata la trezire. Tendinte suicidare. - Ii imagineaza propria inmormantare. - Mare anxietate si tulburari fobice severe. - Tulburari declansate de pierderea unei persoane dragi sau de o dezamagire in dragoste. Stani maniacale cu nevoia imperioasa de a vorbi, presiune a cuvintelor, agresivitate si insomnie. - Sentiment de inferioritate, inhibitie (vezi tipul introvertit" descris mai sus). - Alcoolism si toxicomanie sau dependenta de medicamente. GENERALITATI - Cilduros, fierbinte; agrav. de cilduri (desi in uncle cazuri este friguros). *- Agrav. inaintea menstruatiei. *- Amel. de indati ce (sau dupa ce) incepe fluxul menstrual. "- Agrav. la menopauzi sau in timpul sarcinii. - Agrav. dupi suprimarea unor secretii. *- Simptome pe partea stangi. *- Simptomele incep pe partea stangi si se deplaseazi spre dreapta. - Agrav. primivara i toamna. Agrav. and pacientul nu-si mai poate manifesta pornirile sexuale (dupi suprimarea exprimirii tendintelor sexuale). - Bufeuri, valuri de cilduri. *- Agrav. and sti pe partea stangi. "- Coloratie violacee (a fetei, a leziunilor de pe piele, a furunculelor, hemoroizilor etc.) cu un aspect plin, congestionat, pletoric, ca si cum an fi pe punctul de a exploda. - Nu suporta atingerea sau apasarea. Hipertensiune. NEUROLOGIC - Coma si delir asociate unui accident vascular cerebral, consumului de alcool, febrei. Convulsii. Eclampsie. Pareza, Hemiplegie. Accidente (vasculare) cerebrale. CAP - Dureri de cap migrenoase; pulsatile; cu senzatia ca ii explodeaza capul; pe partea stanga sau in crestetul capului; agrav. de caldura, agrav. inainte de menstruatie, amel. cand incepe fluxul menstrual, agrav. in timpul sarcinii sau la menopauza., amel. de apasare (presiune). - Bufeuri, valuri de calduil la nivelul fetei. - Otita medie stanga, cu durere severa, agrav. noaptea. - Hemoragie retiniana. - Caderea parului, mai ales in timpul sarcinii. - Epistaxis. tremurA limba and o scoate din guri. GAT - Faringita pe partea stanga sau extinzandu-se de la dreapta spre stanga. Amigdalita. Durere de gat, agrav. cand inghite, mai ales lichide sau saliva, dar amel. cand inghite alimente solide, agrav. de bauturi calde, amel. de bauturi reci. - Durere de gat care iradiaza spre urechi cand inghite. - Se ineaca, se sufoca atunci cand inghite. Senzalie de nod in gat, amel. temporar cand inghite. - Dificultate la inghitit, mai ales pentru lichide si saliva. *- Nu suporti gulere stramte, cohere (lucruri, haine etc. stranse pe gat). *- Na suporti s fie atinsi pe gat.
162

GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: Fainoase. Scoici, stridii. Mancare picanta. Alcool. - Nu suporta haine stramte pe corp, pe abdomen. - Colita cu ameliorare and are diaree. - Hemoroizi care sunt congestionati, strangulati, de culoare violacee. - Diaree inainte de menstruatie. - Hepatita. Icter. UROGENITAL - Litiaza. renala. Nefrita cu urina inchis la culoare, uneori aproape neagra. - Tumori i chisturi ovariene, mai ales pe partea stanga. - Dismenoree severa, nu poate suporta hainele, amel. cand incepe fluxul menstrual. "- Sindrom premenstrual - iritabil, gelos, deprimat, cu dureri de cap, bufeuri. - Hipersexual, nimfomanie. Masturbatie, dezvoltare sexuala excesiva i precoce. PIEPT *- (Criza de) astm declansat(a) de gelozie sau de emotii intense, agrav. noaptea, in timpul somnului, dimineata la trezire, intr-o camera calda; amel. in aer liber, la rece, and sta aplecat in falai (Ka Ars, Spong). - In timpul crizei de astm senzatia de sufocare il face s ii sfasie camasa sau pijamaua. "- Se trezeste noaptea cu senzatie de sufocare, mai ales and e pe punctul de a adormi. - Angina pectorala. Insuficienta, cardiaca congestiva. - Infarct miocardic cu senzatie de constrictie la nivelul pieptului i durere iradiind in bratul sting. , Palpitatii, agrav. cand sti pe partea stangi, noaptea, in timpul somnului. - Senzatie de opresiune, de apasare pe piept, agrav. and sta pe partea stanga. MUSCULOSCHELETIC - Ii rasfira degetele deoarece nu suport sa i se atinga unul de altul. - Sciatica, pe dreapta sau pe stanga, cu hipersensibilitate a picioarelor - simpla atingerea a cearsafului este insuportabila. - Sciatica in timpul sarcinii. Varicozitati, varice, mai ales la nivelul picioarelor, de obicei de culoare rozalie sau uneori foarte inchisa, aproape neagra. - Extremitatile reci ca gheata. - Rareori ii scoate picioarele de sub patura. - Zona zoster pe jumatatea stanga a spatelui. - Ulceratii la nivelul picioarelor. Claudicatie. - Face usor echimoze. Purpura. - Melanom. Leziuni ale pielii de culoare violacee sau neagra. Erizipel, eruptii erizipelatoide. SOMN "- Doarme pe partea dreapti, nu poate dormi pe stfinga. *- Se trezeste brusc, sare din somn ca si cum s-ar sufoca. Apnee de somn. - Cosmaruri. CLINIC Accident vascular cerebral. Alcoolism. Angina. Aritmie. Astm. Bufeuri. Cancer. Chist ovarian. Claudicatie. Colagenoze, boli de tesut conjunctiv. Colita. Comportament, tulburari de. Cosmaruri. Diaree. Dependenta de medicamente, toxicomanie. Faringita. Glob isteric (senzatie isterica de nod in gat). Emfizem. Endometrioza. Epistaxis. Hemoptizie. Hemoragie. Hemoragii retiniene. Hemoroizi. Hepatita. Hipertensiune, crize hipertensive. Hipertiroidism. Infarct miocardic. 163

Litiaza renala. Menopauza. Metroragie. Migrena. Nefrita. Otita. Paranoia. Policitemie. Psihoza maniaco-depresiva.. Purpura. Scarlatina. Sciatica. Tiroidita. Toxemie. Ulcer peptic. Valvulopatii. Vance. Zona zoster. COMPLEMENTARE Lyc. Nit-ac. Hep. COMPARATII Hyos - Locvacitate, gelozie, hipersexualitate, paranoia i simptome de accident vascular cerebral, manie. Crot-h, Naja, alte veninuri de serpi Simptome cardiace si circulatorii, hemoragie, echimoze, septicemie, stare septica si simptome pe partea stanga. Cimic - Locvacitate, migrene si tulburari menstruate. Lac-c - Teama de serpi, sensibilitate la atingere si dorinta de alcool. Phos. Sulph. Apis. Med. Plat. Cact. Zinc.

LACTIC ACID
Lactic acid este un remediu specific pentru greata din sarcina. Mai este indicat in diabet, artrita si gastrita. GASTROINTESTINAL - Greata in timpul sarcinii, agrav. dimineata, acompaniata adesea de hipersalivatie si eructatii, amel. daca manfinca. - Eructatii, pirozis si greata. UROGENITAL - Poliurie (elimina o cantitate mare de urina); diabet. EXTREMITATI - Tumefactii articulare si reumatism. SIMPTOME COMBINATE Diabet ji reumatism. COMPARATII Benz-ac. Sep. Lac-d. Sym-r. Tab. Nat-s.

LACTUCA
Lactuca este un remediu la care ne gandim in hepatopatiile cronice ajunse intr-un stadiu avansat (hepatita cronica sau ciroza hepatica).

LATHYRUS
Lathyrus este un remediu important pentru tulburari neurologice, mai ales in boli neurodegenerative. Vithoulkas a demonstrat c starea emotionala a acestui remediu este caracterizata de senzatia c nu mai are nici o scapare din situatia in care se afla. este in general foarte emotiv i ii lipseste foga interioara. Pacientul se simte prins fara iesire, ca intr-o cursa, constrans de circumstantele exterioare, incapabil fiind s puna de 164

acord ceea ce Ii indeamna inima cu ceea ce i se impune din afara - el se vede tras in doua directii opuse, suit s aleaga intre doua atitudini care se exclud una pe cealalta, ireconciliabile. Dupa o astfel de perioada de framantari, pacientul va observa aparitia unei slabiciuni care incepe de obicei la picioare, simbolizand incapacitatea lui interioara de a iesi din acea situatie. Am prescris Staphysagria fr nici un succes la o femeie tanara cu scleroza multipla manifestata mai ales la nivelul picioarelor, care a aparut dupa ce pacientei i s-a impus de &dire familie, prin santaj emotional, sa faca ceva impotriva propriei vointe (factorul cauzal find reprimarea dorintelor interioare). Vithoulkas i-a dat Lathyrus i rezultatul a fost foarte bun. MENTAL - Tulburari aparute dupa star conflictuale in care pacientul simte ca nu are nici o solutie de a iesi dintr-o situatie intolerabila. GENERALITATI Acuzele sunt insotite de cascat si somnolenta. - Reflexele sunt in general accentuate, ajungandu-se pana la clonus. - Ameteste daca sta in picioare CU ochii inchisi (semnul Romberg). EXTREMITATI - Slabiciune progresiva a membrelor inferioare. - Incapacitatea de a-si incrucisa picioarele clack' nu se ajuta cu mainile. - 1i ciocneste genunchii unul de altul in timpul mersului. CLINIC Neurologice, tulburari. Paralizie. Scleroza amiotrofica lateraScleroza multipla. COMPARATII Caust. Staph. Con. Alum. Strych.

LATRODECTUS MACTANS
Latrodectus este aproape specific pentru simptomele clasice de angina sau infarct miocardic. Are durere intens in piept care iradiaza spre axila' sau in jos pe bratul sting, provocand amorteala i raceala mainii.

LAUROCERASUS
Optam in principal pentru acest remediu in cazuri de suferinte cardiace sau respiratorii care duc pacientul in stare de colaps, cu raceala marcata a tegumentelor (Carb-v, Ant-t, Camph). Simptomul caracteristic care ne conduce la prescrierea acestui remediu este lipsa de reactie" - reactivitatea scazuta: pacientul pare incapabil s se refaca dupa o boala starea severa treneaza indefinit, fr nici un semn de ameliorare. Vitalitatea este foarte scazuta, pacientul pare a fi pe punctul de a intra in coma. Remediul poate fi folosit i pentru tulburari mai putin grave, cum 165

ar fi o pneumonie care treneazi sau chiar dupa o bronsita sau gripa, and pacientul nu se reface complet, este foarte friguros si se simte foarte slabit. 0 caracteristica neobisnuit a remediului este somnolenta impresionanta resimtita de pacient dup ce ia remediul. Intr-un caz tratat cu Laurocerasus, pacientul s-a refacut complet dupa o bronsita severa dupa ce a dormit 20 de ore pe zi, limp de aproape o saptamana. GENERALITATI - Tegumentele sunt foarte reci iar pacientul nu tolereaza temperatura scizuta, frigul (intoleranta la rece). - Stani de colaps. - Somnolenta. Episoade de lesin. - Cianoza. - Cianoza a nou-nascutilor (Ant-t). Senzatie de raceala. interna. CAP - Fata palida cu buze cianotice. - Transpiratie in special la nivelul nasului. PIEPT - Senzalie de raceala in piept. - Palpitaiii, puls slab si rapid. Insuficienta cardiaca congestiva. - Cardiopatii congenitale - defecte septale, transpozitii de marl vase. - Dispnee, senzatie de apasare, opresiune pe piept la cel mai mic efort (Stalin).- Bolboroseali, galgait in esofag atunci and bea. - Tuse cronia UROGENITAL - Jet urinar slab, mai ales pe fondul tulburarilor cardiace si pulmonare. CLINIC Bronita. Cardiopatie congenitala. Cianoza. Coma. Insuficienla cardiaa congestiva. Lein (lipotimie). Pneumonie. COMPARATII Carb-v raceala si sari de colaps, cu lesin frecvent (Camph). Stann - infectii pulmonare Cu slabiciune extrema. Ant-t - cianoza si star de colaps in infectii pulmonare.

LECITHIN
Lecithin este un remediu de luat in considerare in cazuri de slabiciune mentala. Prezinta o mare oboseala sau epuizare dupa un efort intelectual (Pic-ac). 0 alta caracteristia puternica este aceea c somnul este neodihnitor (pacientul nu se reface aproape de loc dupa somn).

LEDUM
Ledum este bine cunoscut ca remediu pentru situalii acute in cazurile de muscaturi, intepaturi si rani. Este un remediu important si in reumatismul cronic. Congestia venoasa, edemul si hemoragiile pasive constituie trasaluri distinctive in situatiile cronice. Incredibil, dar de multe on pacientul este ameliorat de bailie reci, ba chiar reci ca gheata. 166

MENTAL - Unii autori au descris un caracter ursuz si morocanos. - Au fost semnalate cazuri de alcoolism vindecate cu Ledum. GENERALITATI "- Friguros, dar simptomele locale sunt amel. de rece si agrav. de cildura. *- Amel. dupi. aplicatii sau hal reci ca gheata. - Agrav. de caldura sau cand se incalzeste in pat. - Congestie, coloratie violacee si umflaturi, tumefactii (regiunea afectata este umflata, vinetie, congestionata). - Hemoragie. CAP - Kent ii descrie fata ca find patata, buhaita si tumefiata. - Cefalee congestiva, amel. de aerul rece. - Epistaxis. - Echimoze periorbitale (Symph, Am). PIEPT - Bronsita. Hemoptizii. Kent semnaleaza vindecarea unui caz de cardiopatie reumatismala. EXTREMITATI - Reumatism, mai ales la nivelul membrelor inferioare. "- Reumatism cu evolutie ascendenta, cuprinzand articulatii tot mai proximale. Reumatism agrav. cand se supraincilzeste in pat. *- Reumatism cu durere si redoare amel. de rece si de aplicatii reci. "- Tumefierea sau inflamarea piciorului si a gleznei (elefantiazis), cu dorinta irezistibila de a biga piciorul in api rece sau chiar rece ca gheata. - Guta afectind mai ales genunchii si picioarele. Podagra. Entorse, mai ales ta nivelul membrelor inferioare, cu echimoze importante si revarsat articular. - Dureri incrucisate, umarul stang si cotul drept. - Paronichie. PIELE *- Musaturi si intepaturi de insecte, insotite adesea de umflitura si inflamatie proeminente. *- Rani prin impunsatura care supureaza. Muscatura de pisica. Cui infipt in talpa (pentru cei care calca pe un cui). - Rani in zone bogat inervate, rani in proximitate unor traiecte nervoase (Hyper). - Echimoze i vanatai (Am, Sul-ac, Bell-p). Purpura - Abcese amel. de bai sau comprese reci. - Celulita cu tumefiere si lirnfangita, agrav. de caldurbi si amel. de rece. - Eczema cu pielea foarte inflamath', amel. de comprese reci. CLINIC Abcese. Alcoolism. Cefalee. Echimoze. Elefantiazis. Entorse. Epistaxis. Guth'. intepaturi. Hemoragie. Muscaturi. Paronichie. Purpura. Rani. Reumatism. Vanatai. COMPARATII Arn. Ruta. Guai. Puls. Hyper.

LEMNA MINOR
In caz de obstructie nazala severa, marcata, care nu raspunde la alte remedii, desi aparent bine indicate, Lemna minor poate sa, fie eficienta. Obstructia este produsa de tumefierea cornetelor nazale si, in general, nu exista prea multe secretii. Obstructia este foarte mult agravata de vremea rece, umeda. 167

NAS Obstructie nazala fara multa secretie, determinata de tumefierea a cornetelor nazale sau de polipi. - Obstructie agrav. de vremea rece, umeda. - Senzatie de miros neplacut (cacosmie) sau gust neplacut in gura. - Anosmie (pierderea simtului mirosului). COMPARATII Teucr. Stict. SUL Calc.

LILIUM TIGRINUM
Lilium tigrinum este in principal un remediu feminin, potrivit pentru paciente isterice, clocotind de furie, cu train i si emolii intense. Adesea exista in interiorul pacientei un conflict profund intre puternica sa natura sexuala si o latura morala la fel de puternica. Acest conflict - sau once alt tip de conflict interior puternic - produce un fel de frustrare care se exteriorizeaza mai ales sub forma' de manie. Putem spune ca Lilium tigrinum este eel mai iritabil dintre toate remediile. Pacienta se va situp ofensata indiferent cat de amabil este tratata. Alteori alterneaza intre o foarte mare bunatate si sinceritate si aceasta stare de iritabilitate cale le face s fie nesuferite si pline de manie. Pacienta poate avea de asemenea o intensa stare de excitare sexuala, pana la stadiul de nimfomanie. Atunci cand ea depaseste un anumit prag, ea devine foarte excitata si nu Ii mai poate opri aceste porniri. Cu toate acestea, daca reapar sentimentele sale morale si religioase, care sunt la fel de profunde ca si cele sexuale, pacienta este cuprinsa de remuscari intense si de staxi de depresie. Astfel, in Materia Medica vom intalni simptomele disperare religioasa care alterneaza Cu excitare sexuala" sau lascivitate care alterneaz cu manie". Cand energia sa sexuala este reprimata, pacienta este cuprinsa de senzatia foarte intensa ca in capul ei se petrece ceva necontrolabil, ca si cum an fi nebuna (Med). Pacienta poate fi cumplit de grabita. De multe on graba sa o face sa fie atat de imprastiata meat este incapabila sa faca ceva eficient. MENTAL - Mare iritabilitate sau mink; pacienta ii face pe toti cei din jurul ei ,sa mearga pe coji de oua". - Depresie sau disperare in legatura cu salvarea sufletului, chiar sari suicidare. - Are senzatia ca In capul ei bantuie o furtuna dezlantuita. - Grabita. Simte ea trebuie s faca ceva dar nu se poate concentra. - Conflict intre idealurile religioase si sexualitate. - Manie dupa starile de excitare sexuala. - Sari mentale alternante: senzualitate si culpabilitate (se simte vinovata pentru pornirile senzuale), furie si remuscare. Frica (de): Malefic. Nebunie. Boli de inima. CA se va intampla ceva rau. GENERALITATI - Agrav. dupa actul sexual. - Agrav. de manie sau excitare. 168

CAP - Ameteala, vertij sau are senzatia c in capul ei s-a dezlantuit o vijelie. - Cefalee dupa excitare mentala, agrav. in camera calda, amel. daca merge in aer liber. - Scaderea acuitatii vizuale, agrav. de actul sexual. GASTROINTESTINAL - Ii place sa manance car.. - Senzatie ineficienta de scaun (Nux-v). - Are senzatie imperioasa de scaun dar elimina numai urina. - Diaree dimineata la trezire. - Senzatie de corp strain in rect, agrav. daca sta in picioare. - Hemoroizi. UROGENITAL - Hipersexual. - Sindrom premenstrual cu mare iritabilitate. - Senzatie de tragere, de impingere in jos, ca si cum organele ar da s iasi in afara prin zona pelviana (Sep, Murx, Bell, etc.), agrav. in timpul menstruatiei, agrav. de scaun, agrav. daca sta in picioare. - Trebuie s Ii incruciseze picioarele pentru a scapa de senzatia ca viscerele ii vor cadea in afara, iesind prin pelvis. - Prolaps uterin. - Cistita cu arsuri uretrale. PIEPT - Palpitatii in timpul sarcinii. - Senzatie de constrictie cardiaca ca si cum o gheara de fier i-ar strange inima". EXTREMITATI - Incapabil s mearga pe teren accidentat, denivelat. - Tendinita. CLINIC Aritmie. Boala bipolara. (sindrom maniaco-depresiv). Cefalee. Cistita. Colita. Colon iritabil, sindrom de. Depresie. Dismenoree. Hemoroizi. Isterie. Palpitatii. Premenstrual, sindrom. Prolaps uterin. Sexuale, tulburari. Tendinita. Vertij. Vizuale, tulburari. COMPARATII Lach probleme premenstruale, hipersexual, iritabilitate, disperare religioasa, dismenoree. Nux-v - iritabilitate, sindrom premenstrual, senzatie ineficienta de scaun. Sep - senzatie de tragere, de presiune in jos, dismenoree, iritabilitate. Murx. Med. Bell.

LITHIUM CARBONICUM
Lithium Carbonicum este indicat mai ales pentru probleme articulare, In special la nivelul soldului. De asemenea, este indicat pentru manifestari artritice (artrozice) la nivelul articulatiilor mici, adesea asociate cu noduli caracteristici. CAP - Durere de cap amel. cand mananca. - Kent (si Hering) il mentioneaza pentru hemianopsie dreapta. UROGENITAL - Litiaza renala. - Mictiuni frecvente; nicturie; durere la nivelul colului vezicii urinare cand se abtine s urineze sau in retentia de urina. 169

PIEPT - Angina pectorala. - Un simptom meniionat de multi autori: Durere in regiunea inimii, agrav. cand se apleaca in fala, inainte de si in timpul mictiunii, dar amel. dupa mictiune." EXTREMITATI - Artrita, mai ales la nivelul soldului. Noduli artritici (artrozici). - Dureri la nivelul articulaiiilor mici. CLINIC Artrita. Cefalee. Cistita. Litiaza renala. Tulburari cardiace. SIMPTOME COMBINATE - Durere de sold i boala de inima. - Reumatism i valvulopatie cardiaa. COMPARATII Benz-ac. Calc.

LOBELIA INFLATA
Lobelia este uti1 mai ales in cazuri de anxietate legata de sanatate. Pacientii par sa fie coneentrati pe zona inimii sau a pieptului deoarece an senzalia unei apasari toracice care le creeaza o mare anxietate. Aceasta se poate insoti de anumite forme uoare de patologie de tract respirator cum ar fi un astm moderat dar en dispnee si agitatie disproportionat de exagerate. MENTAL - Pacienti serosi si inchisi, introvertiti. Anxietate legata de sanatate, frica de a muri de boli cardiace sau respiratorii. Dispnee psihogena. Pacientul intra in panica dar la auscultatie plamanul este normal. GENERALITATI - Agrav. de rece si curent rece. - Agrav. de schimbarea temperaturii. - Agrav. de baie rece. - Remediu tuberculinic. CAP - Sinuzita, mai ales pe dreapta, amel. de presiune. - Obstructie nazala; pacientul se simte foarte epuizat, ca si cum s-ar sufoca. - Nevralgie trigeminala, mai ales pe stanga. - Senzatie de nod in gat. GASTROINTESTINAL - Se afirma ca este un remediu pentru greata insolita de transpiratie marcata. - Gura uscata fr sete (Puls, Nux-m, Bry). - Dorinta de: Dulciuri. Grasime. UROGENITAL - Menstruatie suprimata de baia rece. - Durere uterina amel. daca indoaie picioarele, amel. daca se culca pe partea stanga. PIEPT - Dispnee agrav. de suparare, vexare, agrav. de curent, agrav. de suprimarea menstruatiei, agrav. de efort, agrav. daca raceste. "- Hiperventilatie. Respiratie dificila, (senzatie de) insuficienti respiratorie, chiar cianoza, dar plamanii functioneaza normal jar la auscultatie nu se deceleaz nimic patologic. - Dispnee la un pacient cu istoric de pleurezie, pneumonie, etc. - Senzatia ca inima s-ar putea opri
(Gels, Dig, Magnolia).

EXTREMITATI - Dureri de spate joase dupa suprimarea menstruatiei. CLINIC Anxietate. Astm. Glob isteric (senzatie isterica de nod in gat). Hiperventilatie. Lombosacrate, dureri. Nevralgie. Sinuzia. COMPARATII Ars. Kali-ars. Ign. Latch. 170

LYCOPODIUM
Este unul dintre remediile fundamentale, fiind clasificat, alaturi de Sulphur si Calcarea, drept parte a triadei (Lyc - Sulph - Cale). Cuvantul prin care Vithoulkas a caracterizat esenta acestui remediu este lasitate". Pacientul are adesea sentimente profunde de inferioritate, pe care permanent incearca sa le deparasca. El face fal acestei tendinte in doua moduri: 1) Inferioritate. Un tip de Lye resimte aceasta lipsa in intimitatea fiintei sale si devine foarte timid, introvertit, moale, adesea se transforma intr-un singuratic. Oamenii de acest tip au numeroase frici i chiar manifestari fobice cum ar fi agorafobia sau au anxietate pentru propria sanatate, le e teama s ramana singuri noaptea, au frici legate de moarte i supravietuire. Totusi, adesea frica cea mai puternica este cea de oameni. 2) Egotism, ingamfare. Atitudinea celuilalt tip este o contrareactie la tendinta fobica si la lipsa la.untrica de incredere in sine. Ca urmare pacientul devine bombastic, ingamfat, fanfaron, este extravertit, incearca permanent afirme personalitatea. Lye este principalul remediu la rubrica iubeste puterea". Autocontrol. Un alt aspect se refera la lipsa unei discipline. De exemplu, dintre alimente eel mai mutt ii plac dulciurile, din care manilla pana cand i se face rail. AceIasi lucru este valabil si in sfera sexuala, unde coboara adesea pana la promiscuitate, facand avansuri oricarei femei virtual disponibile, chiar i receptionerei. i aceasta nu fiindea ar avea eine stie ce energie sexuala ci mai degralA dintr-un interes superficial pe care incearc s si-1 satisfaca. de Cate on poate. Angajare, implicare. Pacientul Lye se teme s se angajeze intr-o relatie pe termen lung. 1i este teama asume o responsabilitate, o indatorire. In aceeasi arie intra i teama de impotenta. Pacientul functioneaza normal cu o noua partenera, dar ulterior i pierde interesul initial, ajungand in cele din urma la impotenta. Totodata insa el poate fi usor excitat de o alta femeie. In cele din urma ii va spune c pur i simplu nu ii place de ea". Ba chiar incearca sa se convinga singur chi nu a iubit-o niciodata cu adevarat. Copiii. Ambele tipuri de Lye deserise mai sus pot fi regasite si la copii. Multi dintre el sunt ramtaciosi, dominatori, i neciopliti cu parintii, care sunt prea ingaduitori". Adesea insa parintii sunt uluiti sa afle ea laseoala, unde o astfel de atitudine tiranica nu poate fi toleraa, copilul are din contra un comportament frumos, ba chiar este apreciat pentru purtarea lui buna. Mai frecvent insa, copilul Lye este extrem de timid. El are un sentiment launtric de slabiciune si de multe on lipsesc de fapt rezistenta i taria normale la aceasta varsta. Jocurile fizice dure 11 inspaimanta sau II epuizeaza, 171

neatragandu-1 in nici un fel. Trasaturile sunt de obicei fine sau chiar delicate. Capul poate s fie disproportional de mare fata, de corp. Pe masura ce inainteaza in varsta, el isi directioneaza tot mai multa energia catre activitali intelectuale, cum ar fi cititul, vreun hobby sau calculatoarele. Fizic. In plan fizic, eel mai frecvent atacat aparat este eel digestiv, inclusiv ficatul. Acest remediu acopera o mare varietate de boli cronice si este si un remediu important pentru boli acute. Desi eel mai adesea considerat un anti-psoric, acopera bate miasmele. De asemenea, si acest lucru este valabil pentru toate policrestele, multe cazuri in care trebuie preseris Lye nu au nimic din personalitatea descrisa mai sus. MENTAL "- Probleme legate de subaprecierea propriei persoane i de lipsa de incredere in sine. "- Tiranic, dominator, arogant fatal de familie si cei care au mai putini autoritate deck el, slugarnic si linguitor fall de superiori. - Intelectual, retras. Depresie. - Anxietate legati de: sanatate, conflicte, carierl. *- Flange in urma unor evenimente sentimentale sau cand i se multumete. Inverseaza literele i cuvintele cand citeste sau scrie. *- Trac, anxietate la intrarea pe scena. - Fria sau fobie (de): Fantome. Cancer. Singuratate, noaptea. Oameni. Claustrofobie. Asumarea unui angajament, a unei indatoriri, casatorie. Vorbire in public. Agorafobie. Aversiune pentru companie, totusi Ii este teama s fie singur. GENERALITATI Probleme pe partea dreaptA, sau mergand de la dreapta la strangle *- Agrav. 4-8 p.m. sau 3-7 p.m., dimineata la trezire. - Amel. seara sau la miezul noptii. Agrav. cand sare peste / pierde o masa sau cand tine post. amel. in aer liber (desi poate s fie friguros). - De obicei friguros, dar poate sa fie si calduros. - Aspect: trasaturi fine, riduri adanci pe obraji si pe frunte, alura anxioasa, calvitie, obez sau numai coapsele si fesele disproportionat de marl. CAP - Durere de cap, agrav. pe partea dreapta., 4-8 p.m., caldura patului. - Crapaturi la colturile ochilor. - Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular; acnee; eczema; psoriazis. - Obstructie nazala, agrav. noaptea in pat; obstructie nazala la nou-nascuti. - Bitai ale aripilor nasului in astm sau in pneumonic. - Nevralgie faciala dreapta. - (Nita medie dreapta. *- Riduri adanci pe frunte si pe obraji. *- PAr grizonat (pe cap sau in ,, barba) dispus in fish sau in pete, mai ales pe partea dreapta.. GAT - Faringita pe partea dreapta sau incepe pe dreapta, extinzanduse apoi si pe stanga. - Durere de gat, amel. bauturi calde, dar in unele cazuri amel. bauturi reci. GASTROINTESTINAL - Dorinie alimentare: *Dulciuri. Alcool. Bauturi calde. - Aversiuni alimentare: Seoici (stridii). *Bauturi reci sau mancare rece. Indigestie dupa scoici, ceapa., varza etc. - Zgomote in abdomen. *- Abdomen umflat i destins, amel. eructatie si flatus, 172

agrav. chiar si numai dupi ingestia unei cantititi mici de hrana. - Satietate precoce. - Pofta de mancare exagerata; imensa; pofta de mancare creste pe masuri ce minfinci. - Se trezeste noaptea manfince. Bulimie. - Dureri de stomac amel. cand se freaca, pe abdomen. Abdomenul sensibil la presiunea hainelor. - Scaunul este la inceput tare sau constipat, pentru ca apoi s devina moale sau lichid. Hepatita acuta sau cronica. - Colecistita cu dureri agrav. cand mananca sau trage aer adanc in piept. - Hernie inghinala. - Pirozis. Eructatii acide (Rob, Sulph). UROGENITAL - Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa. - Litiaza renala dreapta. Urina cu sediment rosiatic. - Enuresis. - Prostatita. Adenom de prostata. - Tumori sau chisturi ovariene drepte. - Promiscuitate sexuadulter. Frigiditatea este obisnuita la femeile Lye. Impotenta, mai ales cand este cu propria nevasta. Ejaculare prematuri. - Herpes, mai ales pe partea dreapta, extinzandu-se in jos pe coapsa. PIEPT - Astm, tuse uscata, cronica, Cu senzatie de gadilitura. - Pneumonie, mai ales pe partea dreapta. - Palpitatii, agrav. seara in pat, cand are indigestie sau cand mananca peste masura. MUSCULOSCHELETAL - Durere de spate amel. cand urineaza. - Torticolis (Lachn, Caust, Nux-v, Strych, Rhus-t). - Sciatica, agrav. cand sta pe partea dureroasa, amel. cand merge. - Durere de sold, agrav. cand incepe sa mearga, dar amel. la miscare. - Podagra, mai ales pe partea dreapta. - Ii dezveleste picioarele in pat. - Eczema. Psoriazis. Veruci. Tinea. CrApaturi ale calcaielor. Mina sau piciorul de o parte mutt mai reci deck de partea cealalta. Miros respingator al picioarelor. SOMN - Doarme numai pe partea dreapta. - Se trezeste noaptea de foame. - Se trezeste ca dupa o sperietura. - Dimineata se trezeste complet neodihnit. CLINIC Accident vascular cerebral. Alergie. Amigdalita. Anxietate. Artrita. Astm. Bronsiolita. Bronsita. Bulimie. Cancer. Cefalee. Chist ovarian. Ciroza. Cistita. Colagenoze (boli de Iesut conjunctiv). Colecistita. Colica. Colita. Colon iritabil, sindrom de. Crohn, boala. Depresie. Dezvoltare intarziata. Diabet. Eczema. Ejaculare precoce. Faringia. Fibrom uterin. Guta. Hepatita. Hernie. Herpes. Hipertensiune arteriala. Impotenta. Infectii ale tractului urinar. Litiaza renala. Lupus eritematos sistemic. Migrena. Nevralgie. Oboseala cronica, sindrom de. Otita medie. Pielonefria cronica. Pneumonie. Sarcoidoza. Sclerodermie. Sinuzita. Tinea. Ulcer peptic. Uretrita. Vaginita. Veruci, STARI ACUTE: - Faringita, adesea pe partea dreapta sau incepe pe partea dreapsi se extinde spre stanga, amel. la bauturi atat calde cat si red. - Amigdalita. 173

 - Pneumonie, dispnee intensa, prostratie, sputa spumoasa, pieptul plin de raluri groase, utilizeaza muchii respiratori accesori, batai ale aripilor nasului, fruntea ridata. - Colecistita. - Litiaza renala Cu colica renala, mai ales pe partea dreapta, uneori cu sediment fop in urina. COMPLEMENTARE Puts. Lach. Nat-m. Suiph. Sep. iod. Chas COMPARATII Thuj - Se subapreciaza singur, agrav. ceapa, friguros, eczema, herpes, picioare cu miros respingator. Ars - Anxietate, friguros, sete, bea in inghilituri mici, dorinla de bauturi calde, are nevoie de companie, probleme pe partea dreapta, astm. Arg-n - ii plac dulciurile, abdomen destins, plin de gaze, eructatii, anxios, claustrofobie, amel. aer liber. Sulph Anxios i intelectual, Ii plac dulciurile, extravertit si arogant, agrav. cand nu mananca, picioarele cu miros respingator, Ii dezveleste picioarele, agrav. cand nu mananca, probleme gastrointestinale. Mag-m Probleme hepatice si gastrointestinale, agrav. dimineala, somn neodihnitor. Med. Carb-v. Graph. Nat-m. Nit-ac.

LYCOPUS VIRGINICUS
Particularitatea acestui remediu este activitatea tumultuoasa a inimii avand originea fie intr-o patologie primara cardiaca, fie in hipertiroidism. CAP - Exoftalmie. Gusa. Hipertiroidism. GASTROINTESTINAL - Hemoroizi suprimati. PIEPT Dispnee, senzatie de opresiune toracica, agrav. de efort, agrav. culcat pe partea dreapta. - Angina. - Valvulopatii cu sufluri intense. Cardiomegalie. - Palpitatii violente cu pulsalii resimtite in tot corpul. Boala cardiaca asociata cu boala renala. - Dispnee asociata cu scaune moi, diareice. EXTREMITATI Varicozitati. SOMN - Somn perturbat de palpitatii. CLINIC Aritmie. Diabet. Exoftalmie. Grave, boala. Gusa. Hemoroizi. Insuficienia cardiaca congestiva. Valvulopatii. Varicozitati.

174

LYSSINUM
(Vezi Hydrophobinum)

MAGNESIA CARBONICA
Personalitatea acestui remediu seamana foarte mutt cu cea a remediilor inrudite, in special cu cea a lui Magnesia Muriatica (cel mai frecvent prescris). Pacientul poarta pe chip expresia unei indelungate suferinte, a istovirii. El nu suporta certurile, dorindu-si permanent pace, intelegere armonie. Fata de Magnesia Muriatica, nota distinctiva - dac exista vreuna - o reprezint o constitutie parc si mai slabita, mai prabusita, pacientul avand un aspect bolnavicios, cu o fata pamantie. Aproape invariabil, el se va plange de oboseala i slabiciune. Exista o anxietate care II apasa i il face s proiecteze viitorul intr-o perspectiva terifiana. Aceast anxietate poate s dureze toata ziva, accentuandu-se mai ales dupa ce mananca ceva cald. Ea se risipeste insa' in momentul and pacientul merge la culcare, find inlocuita de o senzatie imensa de usurare. Magnesia carbonica este unul dintre cele mai importante remedii pentru copii cu deficit de crestere i dezvoltare. Copilul nu castiga in greutate, dezvoltarea musculaturii este intarziata si nu poate tina capul ridicat. De asemenea statul in picioare i mersul sunt realizate cu intarziere. Tenni este palid sau galben. Lipsa de putere apare adesea pe fondul unei patologii hepatice sau digestive. MENTAL: Anxietate in timpul zilei, amel. seara in pat (and merge la culcare). - Pacifisti, nu suporta certurile, disputele, conflictele, neintelegerile, dizarmonia. - Teama de agresivitate si de violenta.. - Tremura, de anxietate. - Sensibil la zgomote. - Dimineala la trezire prefera s taca, nu are chef s vorbeasca.. GENERALITATI: - Secretiile si in general diferitele forme de eliminare (transpiratie, singe menstrual, varsaturi, diaree, etc.) au un miros acru (Hep, Rheum). - Agrav. la 3 a.m. sau intre 3 si 4 a.m.; agrav. de curent de aer (Kali-c, Sil, Psor, Hep); agrav. de mancare calda (cefalee, nevralgie, anxietate). Obezitate sau tesuturi flasce, atone. - Agrav. de sarcina (durere de dinti, durere de spate joasa, lombara, somnolenta., etc.). - Agrav. inainte de sau in timpul menstruatiei - in fiecare tuna o doare gatul, Ii curge nasul, se simte CAP: - Nevralgie trigeminala, mai ales pe partea stanga. - Nevralgie amel. de caldura, amel. la apasare, amel. daca se plimba; agrav. de curent de aer. 175

GASTROINTESTINAL: - Digestie len* constipalie. - Diaree, mai ales dupa ce bea lapte, agrav. dupa masa de pranz. Colita. - Colic abdominala., agrav. and bea lapte. - Hepatita. Scaun albicios sau palid in cadrul unor tulburari hepatice. - Preferinte alimentare: Carnea. Painea cu unt. Legumele. Zarzavaturile. Aversiuni alimentare: Legumele. Zarzavaturile. Fructele. UROGENITAL, - Fluxul menstrual se oprete in timpul zilei, curgand doar noaptea (Boy). - Menstrualia apare mai devreme (la 21 de zile). EXTREMITATI: - Are picioarele calde, trebuie sa le dezveleasca. SOMN: - Se trezeste la 3 a.m. si nu mai poate adormi la loc; insomnie intre 3 si 4 a.m. - Dimineata la trezire se simte neodihnit, are nevoie de eel putin o ora pentru a se dezmetici. CLINIC: Colica. Constipatie. Dezvoltare deficitara (la copii). Hepatita. Insomnie. Nevralgie. Oboseala cronick sindrom de. Premenstrual, sindrom. Sarcina. COMPARATII: Mag-m - ficatul slabit, cu deficit functional, somn neodihnitor, Ii plac fructele, nevralgie, simptome mentale asemanatoare, etc. Lye - nu suport conflictele, somn neodihnitor, Ii dezvelete picioarele, ficat slabit. Cale. Rheum. Hep. Coloc. Chin.

MAGNESIA MURIATICA
inielegerea profunda a personalitaiii acestui remediu o datoram lui Vithoulkas. Pacientul Magnesia Muriatica poarta pe chip amprenta unei lungi suferinte, reflectate si in firea dificila, concretizata intr-o eterna proasta dispozitie. La acestea se adauga o nota de oboseala, de slabiciune, de istovire. Functionarea deficitara a ficatului ii face pe acesti oameni incapabili sa suporte agresiunea sub indiferent ce forma. Ei au nevoie de liniste si pace, atat launtric cat $i in tot ceea ce ii inconjoara, permanent ei cauta s aplaneze conflictele, s aduca pace si intelegere pretutindeni in jur, ei '100 subliniind aceasta tendinta, pacifista atunci and se descriu. Copilul Magnesia Muriatica este afectat profund de certurile dintre parinti. Un copil avand probleme cu ficatul, are nevoie cu mare probabilitate de Magnesia Muriatica, daca a asistat, dupa cum chiar parintii pot sa. recunoasca., la frecventele certuri dintre acestia (sau fie si numai la o singura cearta, dac aceasta a fost foarte violenta). Persoanele Magnesia Muriatica au un foarte puternic simt al datoriei, care le face s isi asume din ce in ce mai multe responsabilitati. Cu timpul aceasta va genera o permanent stare de ingrijorare si de anxietate. Cala vreme pacientul are ceva de fault, anxietatea este mai redusa; ea se agraveaza ins brusc la venirea noplii cand se intinde in pat pentru a adormi, devenind 176

dintr-odata atat de intensa incat il face sa sail" in sus, obligandu-1 sa coboare din pat si sa umble prin camera. Anxietatea devine extrema mai ales cand include ochii, fortandu-1 sa se ridice din asternut. Adesea se asociaza si o stare de neliniste, de agitatie (Ars, Rhus-t). Acesti pacienti au somnul foarte perturbat si cu totul neodihnitor, ceea ce le accentueaza starea de oboseala, de astenie, inclusiv cea mentala si psihica. MENTAL: Nu suporta certurile; pacifist, se straduieste permanent s'a aduca pacea in jur. - Pasivitate. Nu poate face fata solicitarilor Depresie. - Anxietate noaptea in pat; anxietate cand se intinde In pat, cand inchide ochii. Anxietate agrav. cand citeste, agrav. seara sau la ora cinei, agrav. la menstruatie. - Neliniste, agitatie, mai ales seara in pat sau cand inchide ochii. - Sensibilitate la zgomote. - Convins c pare foarte in varsta sau &A a imbatranit dintr-o data. GENERALITATI: - Friguros si agrav. de frig. - Doreste s fie in aer liber desi este friguros (Lyc). - Agrav. la 3 a.m., dupa ce mananca sare (Phos) sau lapte (Nat-c, Aeth etc.), cand se intinde in pat (anxietate, colici, cefalee, diaree, etc.) sau in prima ora dupa ce s-a intins in pat, dimineata la trezire, la mare (Ars, Mur-ac, Tub, Nat-m, Sep); agrav. la atingere dar amel. la apasare puternica. infatisare: Riduri adanci (Lyc, Plb), exprimand oboseala, sufefinta si proasta dispozitie. Ridurile care ii brazdeaza fata si uscaciunea pielii II fac adesea s para imbatranit inainte de vreme, istovit, tracasat, satul de cate a indurat. CAP: - Durere de cap mai ales in tample, agrav. la menstruatie, amel. la apasare puternica, la apasarea pe globii oculari sau daca mananca o tamale. - Dureri de cap care pot sa dureze 2-3 zile (Ferr). - Coriza, rinita alergica, febra de fan. - Nevralgie faciala, amel. la caldura, apasare, presiune (Mag-p, Mag-c). GASTROINTESTINAL: - Hepatita cu dureri care iradiaza in spate. - Dureri de ficat, agrav. cand sta pe partea stanga (desi in general prefera s stea pe partea stanga dupa ce faza acuta a durerilor s-a remis). - Colecistita. Constipatie cu scaun dur, fragmentat; scaunul se faramiteaza itnediat dupa ce este evacuat. - Diaree sau dureri abdominale agrav. de lapte, fructe sau grasimi. - Constipatie la copii mici in timpul eruptiei dentare. Indigestie, dispepsie, eructatii, flatulenta. - Preferinte alimentare: *Legumele si zarzavaturile. *Fructele. *Mancarurile usoare. Salata. Dulciurile. - Aversiuni alimentare: Legumele si zarzavaturile (cel mai adesea Insh ii plac). Grasimile. UROGENITAL: - Retentie de urina, amel. and merge; trebuie sa se forteze mutt pana incepe sa urineze. - Scapa urina pe el fara sa Ii dea seama (Arg-n, Caust). - Cicluri menstruate neregulate. EXTREMITATI: - Picioarele ii sunt calde si trebuie sa le dezveleasca. - Amorteala la nivelul extremitatilor (maini si picioare). 177

SOMN: Somnul perturbat, agitat. - Se trezeste ca dupa o spaima puternica sau ca si cum ar fi primit un soc electric; tresare cand este pe punctul de a adormi. *- Se trezeste dimineata complet neodihnit, ingrozitor de istovit; 4i simte capul greu, tulbure, de parca ar fi drogat, beat, intoxicat; de abia dupa trei sferturi de ora (daci nu chiar mai mult) incepe sit i se limpezeasca mintea si s se simta treaz. - Doarme pe partea stanga (Nat-m, Bry, Thuj, Calc, Sulph). CLINIC Anxietate. Cefalee. Ciroza. Constipatie. Diaree. Hepatita. Nevralgie. Oboseala cronica, sindrom de. COMPARATII Lye. Mag-c. Nat-m. Chin. Sep.

MAGNESIA PHOSPHORICA
La pacientul Magnesia Phosphorica, spre deosebire de celelalte saruri de magneziu, ficatul este mult mai putin afectat, de aceea aceste persoane sunt mult mai dinamice. Este o fiinta tensionata, cu nervii incordati la maximum, iritabila si foarte susceptibila, hipersensibila. Este unul dintre remediile consacrate pentru cazurile de nevralgie. De asemenea, cand, la acelasi pacient, manifestarile colicative se asociaza cu cele nevralgice, Magnesia Phosphorica Ii demonstreaza utilitatea intr-un numax de cazuri aproape la fel de mare ca si Colocynthis. MENTAL Iritabilitate. Poate avea sari de frica amintind de Phosphorus. GENERALITATI "- Amel. de caldura si apasare (presiune). - Agrav. de rece, bai reci, aer rece, curenli de aer, - Lateralitate dreapta. (in general are tulbuthri pe partea dreapta). Amel. daca Ii freach sau maseaza regiunea afectata. CAP - Cefalee agrav. la rece, amel. la cald sau comprese calde, amel. de presiune, apasare. - Nevralgie faciala, pe partea dreapta, amel. de caldura si apasare. Nevralgie faciala sau odontalgie (durere de dinti nevralgica), agrav. de vant sau comprese reci. GASTROINTESTINAL - Colica abdominala amel. de caldura, comprese fierbinti (char foarte fierbinti); amel. de apasare. - Durere abdomiamel. de apasare, cand se apleaca in fath indoindu-se din mijloc, amel. daca isi freaca abdomenul. UROGENITAL - Dismenoree, amel. de caldura si apasare. EXTREMITATI Crampa scriitorului. Crampa tamplarului, etc. Crampe mai ales la nivelul mainilor si degetelor. - Sciatica, amel. de calsi apasare, agrav. de miscare si rece, pe partea dreapta. 178

CLINIC Colica. Coree. Crampa scriitorului. Dismenoree. Durere de dinti. Migrena. Nevralgie. Sciatica. COMPARATII Coloc Amel. de caldura si presiune, colica, dismenoree, sciatica. Nux-v - nevralgie, colica, amel. de caldura. Chin. Dros. Cycl.

MANCINELLA
Mancinella este un remediu important in tulburarile mentale asociate cu 0 fric intensa, iluzii si isterie. Ne putem gandi la acest remediu in cazul copiilor care au capatat o spaima teribil dupa vizionarea unor filme de groaza si incep s se teama ca vor fi posedati etc.. Psihicul pacientului este perturbat de obsesii centrate pe ideea de malefic (diavoli, demoni, forte ale raului, posesiune demoniaca). De asemenea, amestecate cu obsesiile pot exista i idei sexuale. Chinuit de astfel de ganduri, pacientul este convins este ingrozit de ideea ch va innebuni sau este chiar convins a este pe punctul de a-si pierde MENTAL Fria de irk', diavoli si posesiune demoniaci. - Fria de: Nebunie. Intuneric. Fantome. Martieni. Pacat (s nu pacatuiasca). - Tulburari obsesive. Idei fixe (Arg-n). - Ganduri compulsive de suicid sau automutilare. - Este torturat de iluzii sau frici cand se afla in intuneric. - Simptomele apar dupa ce vede filme de groaza (psoriazis, tulburari anxioase). GENERALITATI - Calduros, agrav. de caldura. - Simptomele mentale apar in perioada pubertatii sau la menopauza. - Amel. de miscare. CAP - Rinita. - Ii simte capul de parc ar fi prins intr-o colivie de sarma. - Nu suport lucruri stranse pe gat (guler stramt etc.). GASTROINTESTINAL - Senzatie de sete accentuata, inainte de menstruatie. UROGENITAL Perversiuni sexuale. Hipersexual. Simte c sexul este ceva rau, malefic. PIEPT - Astm. Bronsita. CLINIC Anxietate. Compulsive, tulburari. Paranoia. Psoriazis. Schizofrenie. COMPARATII Arg-n. Merc. Pulls. Kali-br. Cann-i.

179

MANGANUM
Desi Manganum este unul dintre cele mai vechi remedii, nu s-a realizat aproape deloc punerea cap la cap a simptomelor sale mentale pentru a Nine un tablou bine inchegat al remediului. Caracteristica principala care ne ghideaza in alegerea remediului este ameliorarea marcata a tuturor simptomelor pe care pacientul o resimte atunci cand se intinde La orizontala. Desigur ca fiecare pacient va exprima in felul lui aceasta particularitate, de aceea nu trebuie s ne cramponam de ideea ca pacientul trebuie s afirme explicit ca se simte mai bine cand sta la orizontala - unii pacienti vor exprima aceasta caracteristica spunand di se simt mai rau in picioare sau in pozitie sezand, in loc s spuna c sunt ameliorati cand stau intinsi. GENERALITATI "- Amel. cand se intinde la orizontala. - Agrav. de vremea rece si umeda.. Anemie. CAP - Ameteala (vertij). - Otita medie cronica cu pierderea progresiva a auzului. - Durere de dinti iradiata la ureche. - Ii simte ochii obositi sau uscali din cauza suprasolicitarii vederii sau daca priveste calre o sursa de lumina. UROGENITAL - Femei anemice cu flux menstrual redus cantitativ. PIEPT - Tuse amel. in pozilia culcat. - Catar cronic si senzatia de iritape dureroasa (senzatie de carne vie) in laringe. EXTREMITATI Durere periosteala mai ales la nivelul tibiei. (Borland recomanda Manganum ca remediu pentru durerile de crestere, mai ales cele ale tibiei). - Durere si amorteaa in membrele inferioare. - Durere de clci. - Unii autori an observat tulburari ale mersului: Mers plesnit", mers cu miscari balante. Merge inapoi (de-a-ndaratelea). PIELE - Eczema. "- Mancarime (prurit) la nivelul zonelor transpirate. - Eczema agrav. cand face baie in mare. CLINIC Anemie. Bronsita. Eczema. Laringita. Osoase, dureri. Otita. medie. Parkinson, boala. Surditate. Tuse. Vertij.

MEDORRHINUM
Acest nosod, alaturi de Carcinosinum, este probabil policrestul cel mai slab reprezentat in repertoar. Aproape niciodata nu vom reusi s prescriem acest remediu pe baza repertorizarii. Desi la multe cazuri nu exista nici cea mai vaga urma din simptomele mentale tipice ale lui Medorrhinum, adesea ceea ce ne conduce la prescrierea acestui remediu este personalitatea pacientului. 180

Extreme. Pacientul Medorrhinum poate fi descris ca un extremist. Intr-adevar, atat in ceea ce priveste patologia la nivel fizic, cat si starea mentala i practic toate aspectele vietii, pacientul sare de la o extrema la alta: notele pe care le obtine sunt fie maxime, fie cele mai proaste posibile; lucrurile pe care le realizeaza sunt fie sclipitoare, geniale, fie lipsite de once valoare, stupide; relatiile sale sunt marcate fie de o iubire patimasa, fie de ura. Are un comportament eratic si pare s resimta o nevoie obsesiva de a trail noi i noi experiente pasionale, pan cand ajunge la forme extreme de comportament sexual, abuz de droguri si de alcool, violenta fizica etc.. Agresiune. Adesea pacientul are o anumita duritate. El poate fi agresiv si violent. El se comporta ca si cum nu ar avea nici un fel de relatie, nici un fel de legatura cu cei din jur i aceasta nu fiindca ar fi retras din fire, ci din cauza unei duriati launtrice si a egocentrismului. Poate ajunge pana la acte de cruzime fata de copii i fata de animale. In alte cazuri sau la alti pacienti putem sesiza chiar atitudinea opusa, de o mare sensibilitate. La acest tip de pacient descoperim introversiune i timiditate, mergand pana la imposibilitatea de a vorbi in timpul consultatiei. Anxietate. Pacientul se plange adesea ca procesele sale mentale sunt atat lente i greoaie, cat si prea intense. El poate s uite ceea ce tocmai se pregatea s spuna sau ii pierde firul gandurilor in mijlocul frazei. Pacientul Medorrhinum poate s semene mult cu un Nux Vomica - genul obsedat de munca. Alteori poate s resimta un soi de anxietate, de neliniste, de graba, care il fac nu numai s se repeada, s se precipite cand intr-o parte cand intr-alta, dar ii genereaza i o stare launtrica tulbure, mintea fiindu-i rascolita de o invalmaseala de ganduri si de sentimente necontrolate. Unii pacienti Medorrhinum dezvolta o tendinta religioasa excesiva - de obicei manifestata activ, energic, in foga, cu tendinta de a castiga adepti, de a face prozeliti. Ocazional ne vom afla in fata unor manifestari fobice si anxioase extreme. Copiii. Copilul Medorrhinum este adus adesea pentru tulburari cornportamentale sau manifesta porniri de o agresivitate excesiva, asociate problemelor fizice. Adesea este palid si are un aspect malnutrit, frecvent suferind de eczema, rinita sau astm. Poate prezenta crize temperamentale de o mare violenta, in timpul carora ii loveste parintii cu mainile picioarele sau se bate cu alli copii. Asemenea adultului i copilul poate s alba o fire excesiv de pasionala. Ali copii Medorrhinum sunt de o mare sensibilitate, cu tendinta de a se retrage, izolandu-se de parinti si de familie din c.za socurilor emotionale. Adesea se ataseaza excesiv de animale, dar pot fi si de o mare cruzime fata de acestea. Dezvoltarea sexuala poate s inceapa char de la varsta de 2-3 ani jar tendintele spre manifestari incestuoase sunt foarte puternice la acest nosod. 181

MENTAL - Persoane excesiv de pasionale, ale caror probleme sunt generate tocmai de nevoia intensa de a-si manifesta pasiunile. - Dorinta de a experimenta once. Este ahtiat dupa ceea ce este interzis. Cruzime fata de "- Extremisti. Actiuni dezordonate, neregulate. animate. Iubire exagerata pentru animalele de cask mai ales la copii. Agresivitate mergand pana la cruzime violenta. - Teama sau senzatia ca cineva se afla Fingal el sau in spatele lui. - Senzatie de tumult interior, de ganduri i sentimente riscolitoare care se invalmasesc in minte Teama de intuneric, de monstrii and se afla pe intuneric sau cand este la toaleta. - Claustrofobie. Teama de nebunie. Teama pentru sanatate. - incepe o propozitie i uita ce vroia s spuna.. - Apreciere gresita a timpului - are senzalia ca un eveniment recent s-a petrecut cu mult timp in urma.. *- Tendint puternica de roade unghiile, chiar i unghiile
(Lil-t). -

de la picioare.

GENERALITATI "- Amel. la mare sau cand face baie in mare. Amel. seara; adora noptile. Istoric de gonoree, fie la pacientui insusi, fie la parinti. Istoric de boli de inima survenite de timpuriu la OHO. amel. dupa, ce se produce o scurgere, o secretie, o eliminare. Agrav. pe vreme umeda.
CAP - Rinita si sinuzita cronice, care adesea au inceput din prima copilarie. Conjunctivita. Sindrom Reiter. - Migrene destul de neclar, imprecis descrise, dar totusi suparkoare, cu aura vizual multicolork caleidoscopica. Otita medie cronica, mai grav la urechea stanga.. - Scurgeri retronazale cronice. *- ti drege glasul permanent. GASTROINTESTINAL - Ukere peptice cu durere care il trezete pe pacient pe la 2 dimineata. Constipatie, amel. cand se lash' pe spate. - Dorinte alimentare: Carne. Carne grasi. Pest, Sare. Dulciuri. "Gheata. "Fructe necoapte. "Portocale. Bauturi alcoolice. Tutun. - Aversiune pentru: *Vinete. Mancaruri cu aspect gelatinos. Fasole si mazare. - Sete cu dorint de bauturi reci. UROLOGIC Uretrita nespecifica. - Nefrita. Cistit cronica, recidivanta. GENITAL - Vaginita, uretrit sau cistita cronice, mai ales dac survin la inceputul unei noi relatii sexuale. - Herpes genital. Veruci genitale. - Orhita. Epididimit. Prostatia. Adenom de prostata. - Dureri tumori ovariene; dismenoree severa. - Impuls sexual foarte puternic, de o intensitate extrema: nimfomanie (la femei); satiriazis (la barbaii). - Masturbatie, chiar si la copii. Comportament sexual excesiv, impins la extrem, chiar patologic - incest, sex in grup etc. - lmpotenta.

- Copii care fac de la scutece o eruplie eritematoasa foarte net delimitata. PIEPT - Bronsita cronica, bronsectazii, astm. - Astm pe care it are din copilarie; asociere de astm cu eczema. - Dispnee ameliorata In pozifia genu-pectorala. - Angina pectorala cu debut timpuriu.

182

EXTREMITATI - Tumefiere importanta a gleznelor. Sensibilitate marcata a talpilor. Nu poate sa mearga pe stanci. - Picioarele fierbinti la copii - i scot ciorapii de indata ce li se permite s o faci; le place s mearga cu picioarele goale pe podeaua rece. - Ii descopera picioarele noaptea. - Artrita cu istoric de gonoree. - Picioare nelinistite noaptea in pat. - Degetele de la picioare sunt reci. PIELE - Eczema din primii ani ai copilariei. - Veruci sau tumori cutanate. Urticarie severa, agresiva. SOMN - Doarme pe burta sau in pozitia *genu-pectorala. CLINIC Alergie. Angina. Anxietate. Artrita. Astm. Cistita, interstitiala. Comportamentale, tulburari de. Eczema. Fibroza. pulmonara. Herpes. Hipertensiune. Leucoree. Maniac-depresiva, psihoza. Migrena.. Otita. Reiter, sindrom. Sinuzita. Ulcer peptic. Uretrita. Vaginita. Veruci. COMPLEMENTARE Thuj. Nat-s. Sulph. Cann-i. Puls. COMPARATII Sulph - Egotism, astm sau simptome alergice, dorinta de alimente grase, dulciuri i bauturi reci, eczema, Ii roade unghiile, scoate picioarele de sub patura etc. Nux-v Mintea in permanenta alerta, astm, alergie, dorinta de alimente grase, cistit , impuls sexual excesiv etc. Lach - Pasional, gelos, nevoia de a avea o cale de exprimare, o modalitate de degajare a energiei, hipersexual, astm etc. Care. Anac. Tub. Plat. Nat-s.

MELILOTUS
Melilotus este, in esenta, un remediu pentru durerile de cap. Cu greu poate fi diferentiat de Belladonna sau Lachesis din cauza naturii congestive a durerii. Andre Saine din Toronto a prezentat un caz i alte relatasi din literatura care indica folosirea acestui remediu in sari maniacale. MENTAL - Locvace (vorbeste mult), suspicios, frica de politie si de otrava. - Wank in timpul menstruatiei. CAP - Cefalee pulsatila de maxima severitate. *- Durere de cap amel. de hemoragie - epistaxis, metroragie, etc. - Valuri de caldura la nivelul fetei insotite de cefalee. Epistaxis cu congestia fetei. Hemoragia nazala amelioreaza cefaleea. GASTROINTESTINAL - Varsaturi in timpul durerilor de cap. UROGENITAL Dismenoree sever5,. EXTREMITATI Durere de genunchi. Doreste said intinda genunchii desi asta nu-1 amelioreaza. 183

CLINIC Cefalee migrenoasa. Dismenoree. Epistaxis. Hipertensiune. Manic. COMPARATII Lach - cefalee congestiva amel. de hemoragie. Glen. Bell. Puls.

MEPHITIS
Acest remediu este indicat mai ales in tulburari respiratorii - astm, tuse, tuse convulsiva, bronsita. PIEPT - Tuse agrav. de vorbit sau citit cu voce tare, agrav. dad, ' bea, agrav. daca mananca, agrav. in clinostatism, agrav. de expir. - Paroxisme de tuse agrav. dup miezul nopiii. - Se simte bine in timpul zilei, dar noaptea apare tusea, in paroxisme de o maxima severitate, insoiita de varsaturi. COMPARATII Dros. Ars. Kali-bi. Rumex.

MERCURIUS
Constitutia fizica a lui Mercurius a fost comparata adesea cu mercurul dintr-un termometru, sugerand sensibilitatea neobisnuita la modificarile de temperatura. Aceasta metafora sugereaza ca pacientul este neobisnuit de sensibil, dar nu numai la caldura si la frig, ci si la multe alte modificari ale mediului in care tthieste. La multi pacienti descoperim ca aceasta reactivitate excesiva se asociaza cu si de fapt chiar determina slabiciune si debilitate. In repertoar sunt mentionati 62 de factori care determin o agravare generala la Mercurius si numai 8 care il amelioreaza, dintre care 5 sunt legati de ideea de odihna sau de a se intinde la orizontala. La Mercurius se combina slabiciunea si hiperreactivitatea. Introversiune. In plan emotional pacientul Mercurius are tendinta de a fi retras si introvertit. Launtric emotiile sunt de o mare intensitate, dar rareori ele sunt exprimate in afara. Pacientul se simte altfel decal ceilalti oameni, ceea cc il face s fie rezervat - in mod instinctiv el are o anumita relinere in a se exprima sau chiar o suspiciune fata de ceilalti. El isi construieste o falada de normalitate si conservatorism. Adesea pacientul va confirma un simptom demn de luat in seama: pentru el este foarte important ca persoana cu care vorbeste s Ii asculte cu maxim interes, cu cea mai mare atentie, fara a mai fi preocupat de nimic altceva, in caz contrar pacientul este incapabil sa mai vorbeasca. Tocmai necesitatea existentei unei atat de profunde compatibilitati, afinitati cu persoanele cu care inte184

ractioneaza explica de ce multi dintre pacientii Mercurius se simt mutt mai bine in cadrul unei relatii homosexuale. Impulsuri. La pacientii Mercurius aceste emotii intense retinute iau adesea forma unor impulsuri. Pacientul resimte un puternic impuls de a-1 lovi sau chiar de a-1 ucide pe cel care it jigneste. Dar aceste sentimente intense nu sunt aproape niciodata marturisite celorlalti. De fapt, pacientul Mercurius se manifesta adesea fata de cei din jur drept o fiinta foarte conservatoare, respectabila si decenta, aparenla pe care o va cultiva cu asiduitate. Anxietate. La unii pacienti Mercurius survin star mai severe de epuizare, mergand pana la o totala prabusire in plan mental si afectiv. Functiile intelectu ale i pierd din eficientk ceea ce reprezinta frecvent un motiv de ingrijorare si, pentru a compensa aceasta, pacientul incepe sa se fie grabit in tot ceea ce face, manat fiind de dorinta de a-si indeplini responsabilitatile. In cele din urma ajunge sa fie intr-un permanent hires, alergand tot timpul incolo si incoace. La pacientul Mercurius pot apare sari profunde de team5, si anxietate, manifestari fobice, legate mai ales de sanatatea lui mentala.. La consultatie el pare slabit, epuizat, prabusit din punct de vedere emotional. Este un remediu demn de luat in seama, cand ne confruntam cu forme avansate de depresie, paranoia sau chiar leziuni organice la nivelul creierului sau imbecilitate. Copiii. Copilul Mercurius manifesta adesea o precocitate, adesea emotiile lui vadesc maturitatea unui adult. n Incomportamentul lui exista o nuanta de cochetarie, este plin de sensibilitate iar starile afective sunt de o mare intensitate. Emotiile sunt puternice si poate fi foarte iritabil. Mai adesea insa este timid si retras. In mai toate cazurile rezistenta la infectii este redusa, pacientul facand frecvent otita medie, adesea forme cronice, faringita sau stomatia. La copilul Mercurius descoperim de obicei cateva dintre simptomele cheie tipice care ne confirma alegerea remediului. MENTAL - Introvertit, inchis, cu o mare intensitate a trairilor interioare i suspicios. - Impulsuri la.untrice, adesea idei violente, distructive (de exemplu de a injunghia pe cineva etc.). - Impulsul de a striga. - Graba. Iritabilitate. - Precocitate. - Fnic sau fobie (de): Boala. Moarte. Nebunie. intuneric. Cimitire. Inaltimi. Fantome. Oameni. Agorafobie. Teama de sarkie (foarte zgarcit). - Raspunde cu lentoare. Balbaiala. - Anxietate si atacuri de panica insotite de o frica intens c an putea innebuni. - Nevroza obsesiv-compulsiva.. - Retras si deprimat. Ganduri de sinucidere. GENERALITATI - Remediu sifilitic. - Agrav. noaptea. Agrav. alit de la frig cfit si de la caldura. (Nat-c, Ip). - Agrav. cand se 185

incalzeste in pat, pe vreme umeda., in aer liber. - Secretii cu miros neplacut. - Agrav. dupa suprimarea secretiilor. - Stare marcata de slabiciune si debilitate. - Agrav. cand transpira. Transpiratii nocturne. - Aspect: Are o mina serioasa, pielea i fata sunt palide, cu pete, avand un aspect oarecum translucid, precum marmura. CAP - Acnee cu tendinta la cronicizare, din leziuni puroiul se elimina cu usurinp, lasa cicatrice. - Rinita cu evolutie cronica, torpida, cu secretie verzuie. Afte in gura si pe limba. Gura si faringele prezinta ulceratii. Otita medic, atat cazuri acute cat si cronice. *- Limba pastreaza amprenta dintilor. *- Gust metalic in gura. Respiratie cu halena fetida.. , Sialoree, saliva in exces, mai ales noaptea in pat. - Gingivita. Durere de dinti. GAT - Faringita acuta si cronica, limba incarcath, cu depozit murdar si salivalie excesiva. - Adenopatie cervicala. - Eritem emotiv: la emolii intense se inroseste pe gat i in portiunea superioara a pieptului (Nat-m). GASTROINTESTINAL - Dorinie alimentare: *Paine Cu unt. Dulciuri. Sare. - Aversiuni alimentare: Dulciuri. Sare. Anghinare. - Gastroenterita acuta, diaree cu senzatie imperioasa de scaun i senzatia consacrata ca niciodata nu elimina totul". - Scaun urat mirositor. - Colita ulceroasa. UROGENITAL Tendinie sexuale intense si uneori perversiuni sexuale. Ejaculare prematura. EXTREMITATI - Tremuraturi, mai ales la nivelul mainilor, agrav. cand scrie sau mananci. PIELE - Eczema. Mancarime, agrav. caldura sau caldura patului, agrav. transpiratie. - Ulceratii la nivelul pielii, de obicei superficiale, cu tendinta de a se extinde in suprafata. - Eruptii cu secretie urat mirositoare. Psoriazis. Furuncule. Erizipel si eruptii erizipelatoase. CLINIC Abces. Acnee. Amigdalita. Anxietate. Balanita. Bruxism. Cancer, afectiuni maligne. Colagenoze, boli de tesut conjunctiv. Colita. COMA ulceroasa. Conjunctivita. Eczema. Ejaculare precoce. Faringita. Fobii, tulburari fobice. Gastroenterita. Glosita. Infectii ale tractului respirator superior. frith', Orhita. Otita medie. Paranoia. Parkinson, boala. Raceala. Rinita. Sifilis. Sinuzita.. Stomatita. Tulburari sexuale. COMPLEMENTARE: Ars. Bad. Puls. Aur. INAMICE: Sil. COMPARATII Ars - Anxietate, avaritie, impulsivitate, porniri necontrolate, miros urat, diaree, ulceratii, tendinla sifilitic generala. Puls - Otita medie cronica la copii, inflamaiii catarale cu secretie mucoasa verzuie (muco-purulenta), ii place untul. Plb Vorbeste lent, tulburari de memorie, tremuraturi ale mainilor, boala Parkinson. 186

Kali-br - Paranoia, nevroza anxioasa, teama ca va innebuni, tendinte agresive, nevroza obsesiv-compulsiva. Nat-m. Alum. Sit. Sulph. Nux-v.

MERCURIUS CORROSIVUS
Multe din caracteristicile lui Mercurius Solubilis pot fi regasite la acest remediu; totusi el se distinge prin intensitatea deosebita a tenesmelor si a manifesthrilor ulcerative, excoriante. GENERALITATI - Agrav. noaptea. Secretii iritante, excoriante. *- Tenesme. CAP - Irit cu senzatie intensa de arsura, lacrimare si fotofobie. - Ulceratii conjunctivale. - La nivelu1 faringelui: inflamatie (faringita) sau ulceratie cu dureri ca o arsura si tendinta constanta de a inghiti in ciuda durerilor ingrozitoare pe care le are la inghitit. - Senzatie de durere sau de apasare in gat (in interior, la nivelul faringelui), agrav. daca este atinsa pe gat. - Spasm faringian si esofagian la inghitire. - Salivatie, sialoree.- Pioree. GASTROINTESTINAL *- Colita sau dizenterie cu tenesme permanente, pacientul se forteaza (se screme) mutt la eliminarea scaunului si continua sa se forteze i dupa evacuarea acestuia. - Scaun diareic, amestecat cu sange, cu mucus abundent, insotit de senzatie de arsura. - Diaree cu senzatia ca scaunul este fierbinte. UROGENITAL *- Cistiti cu nevoie imperioasi de a urina, adesea neameliorata dupa evacuare; tenesme. Dorinta permanenta de a urina. - Disurie, senzatie de arsura pe uretra. - Uretrita cu secretie purulenta si senzatie intensa de arsura' si de excoriatie. - Fimoza.. Balanita. CLINIC Balania. Cistita. Coked. Crohn, boala. Faringita. Fimoza. Uretrita. COMPARATII Canth Nevoie imperioasa de mictiune sau defecalie insotita de tenesme, diaree si urina sangvinolente, senzatie de arsura si excoriatie. Merc. Nux-V. Ars.

MERCURIUS IODATUS FLAVUS MERCURIUS IODATUS RUBER

In cazurile cu patologie acuta (sau chiar cronica) care respecta in linii mad indicatiile de la Mercurius Solubilis dar simptomele au o puternica lateralitate dreapta sau stanga, suntem obligati A. luam in considerare Mercurius Iodatus Ruber (Biniodatus) sau Mercurius Iodatus Flavus(Protoiodatus). 187

Mercurius Iodatus Flavus este indicat and simptomele sunt localizate pe partea dreapta, mai ales cand e vorba de faringita, dar si otita, amigdalita etc. Ba chiar si pentru nevralgie cu localizare pe partea dreapta. Mercurius Iodatus Ruber este destinat tulburarilor situate pe partea stanga; de fapt este principalul remediu pentru amigdalita sau faringita pe partea stanga - mai important chiar decat Lachesis.

MEZEREUM
Mezereum este folosit in principal in boli de piele sau tulburari avand ca punct de plecare pielea. Simptomele cutanate sunt intense si variate si adesea apar supuratii, crapaturi i cruste la nivelul leziunilor. Adesea pacientul este anxios si sobru (serios). Uneori simte in epigastru o senzatie groaznica de angoasa sau anxietate. Mezereum a fost adesea supranumit Mercur vegetal" deoarece tabloul lui include dureri osoase, probleme cu urechile, dureri nevralgice si patologie cutanata, care toate mimeaza simptomele sifilitice ale mercurului (desi Phytolacca ar fi mai indreptatita s I se atribuie denumirea de Mercur vegetal"). MENTAL - Anxietate simtita in stomac (Ars, Calc, Kali-c, Kali-br). - Anxietate and este singur. GENERALITATI - Friguros si agrav. de rece. Rece, inghetat ',dna In maduva oaselor" sau Inghetat bocna". Simte raceala doar pe o zona mica, circumscrisa (punctiforma) sau pe un singur membru. Agrav. dupa suprimarea eruptiilor cutanate (nevralgie, hipoacuzie - surditate, sciatica, astm, anxietate, etc.). - Sensibil la atingere. CAP *- Eczema, psoriazis sau alte probleme cutanate la nivelul scalpului; cruste groase pe scalp care se crap si supureaza si imbibi parul cu puroi. - Pielea capului sensibila; nu tolereaza s fie atins pe pielea capului. - Cefalee sau nevralgie faciala dup suprimarea unor eruptii. - Pierderea auzului dupd suprimarea unor eruptii. - Urechi sensibile la vant sau aer rece; simte ca si cum i-ar sufla vantul prin urechi. Eruptii faciale la marginea de inset- tie a parului sau pe sprancene; eruptiile prezinta adesea cruste, supuratii si prurit intens. - Zona zoster - Buze crapate. GASTROINTESTINAL - Senzatie de anxietate, angoasa, de gol, resimtite in stomac, ca si cum ar muri . - Dorinta de: Grasime.c lun a grasa (slanina). Sunca. - Gastrita. Ulcer peptic. PIEPT - Astm dupa suprimarea unor eruptii. EXTREMITATI - Dureri osoase mai ales tibiale, agrav. noaptea. 188

Inflamatie a periostului. - Eczema tipica in fosa antecubitala i poplitee. - Eruplii in soseta" sau in manusa" la picioare sau maini. PIELE - Eruptii, eczeme, care debuteaza in general cu prurit intens si formare de vezicule, cu senzatie de arsura, care il obliga pe pacient sa se scarpine; din aceasta cauza se formeaza cruste sau tegumentul se ingroasa. (lichenificare). - Prurit agrav. de caldura, de caldura patului; poate fi ameliorat de aplicatii reci. - Piele crapata; crapaturi dispuse geometric. - Prurit fara eruptie. Dermografism. - Zona zoster. Herpes simplex. CLINIC Anxietate, tulburari anxioase. Astm. Cefalee si nevralgie. Eczema. Psoriazis. Surditate. Ulcer peptic. Zona zoster. COMPARATII Sulph - eruptii si dorinta de grasime, prurit agrav. de caldura, eruptii suprimate, astm. Hep - eruptii, friguros, dorinta de grasimi. Nit-ac. Mere. Graph. Psor. Kali-c.

MOSCHUS
Natura isterica a personalitatii i simptomelor lui Moschus sunt binecunoscute. Pacientul se plange incontinuu dar simptomele sunt neregulate si nu evolueaza intr-o ordine previzibila. Pacientul este anxios, se teme pentru starea lui i simte ca ar putea s moara. Pot apare manie intensa sau crize de furie. Simptomele fizice constau in special in spasme ale musculaturii striate si netede. Michael Carlston din Santa Rosa, California, a prezentat doua cazuri de astm vindecate cu Moschus. Aceste cazuri prezentau in mod caracteristic crize astmatice brutale, severe, chiar amenintatoare pentru viata, care apareau in special in timpul racelilor sau dupa, bale i, in ambele cazuri, se asociau cu anxietate i dureri abdominale. Nancy Herrick de la Clinica Hahnemann a confirmat aceste observatii la un caz cu stare de eau astmatic, agrav. de fum, crizele survenind brusc, pe neasteptate. Acest pacient avea atat un temperament violent cat Si o stare de excitatie sexuala'. MENTAL - Isterie. - Accese de manie; Se cearta pana se face vanat la fata". - Anxietate; simte ca va muri. - Boala isterica sau boala simulata. GENERALITATI - Lein isteric; lesina din cauza emotiilor i dupa ce mananca. - Convulsii isterice. - Spasme musculare. - Friguros in general sau numai pe anumite zone. - Agrav. inainte de si in timpul menstruatiei (lesin, dispnee, etc.). CAP - Glob isteric (senzatie isterica de nod in gat). - Un obraz palid si celalalt rosu; un obraz rece i celalalt fierbinte. GASTROINTESTINAL - Greata si voma la vederea mancarii. 189

- Flatus. - Ii place branza. - Durere abdominal asociat Cu astm. UROGENITAL Mictiuni abundente, poliurie. Urina cu miros puterS-au relatat vindecari ale unor cazuri de diabet cu ajutorul lui nic. Moschus. - Intensa excitatie sexuala. - Promiscuitate. - Masturbare. PIEPT - Astm isteric i stridor. - Spasme la nivelul pieptului care ii inspaimanta. Astm sever cu debut brusc (Cupr). - Palpitatii la pacienti isterici. CLINIC Astm. Aritmie. Convulsii isterice. Glob isteric (senzatie isterica de nod in gat). Isterie. Lein. PaIpitaii. Sexuale, tulburari. Vertij. COMPARATII Ign. Lil-t. Plb. Cupr. Tarent,

MUREX
Adesea descris ea find o Sepia hipersexuala", acest remediu este centrat in special pe tractul urogenital. Frecvent, pacienta are o alura zvelta, elastica si fibroasa (vanoasa), ceea ce reprezinta o noua similitudine cu Sepia. UROGENITAL Leucoree, excoriatie si hipersensibilitate genitalia. Sensibilitate extrema a zonei genitale. Chiar si cea mai mica atingere este dureroasa sau, din contra, poate provoca o excitatie sexuala puternica. - Senzatie de tragere, de apasare in jos la nivelul pelvisului, care o face s stea cu picioarele incrucisate. - Prolaps uterin. - Dureri in uter, vezica urinara sau ovare, care iradiaza in sus spre piept sau sanul contralateral. Dureri care iradiaza ascendent de la nivelul uterului. - Instinct sexual exagerat. Promiscuitate. CLINIC Cervicita. Cistita. Prolaps uterin. Vaginita. COMPARATII Sep. Lil-t. Kreos. Plat.

MURIATIC ACID
Acizii, ea remedii homeopatice, sunt adesea recomandali in staxi de colaps; Acidul Muriatic este in mod special indicat cand colapsul se manifesta predominant la nivel fizic si mai putin la nivel emotional sau mental. Acidul Muriatic va fi luat in considerare mai ales cand exista o slabiciune profunda in timpul sau dupa o boala febrila prelungita. Pacientul se simte complet stabil, incapabil s se ridice in pat; doarme 18 - 20 de ore pe zi si se trezeste numai atat cat sa manance sau s bea. Bineinteles ca nu vom Intlni intotdeauna acest stadiu avansat de boala.; putem recunoaste acest remediu si la cazuri care prezinta slabiciune numai pe arii izolate in special la nivelul musculaturii sfincterelor urinar si rectal. 190

GENERALITATI - Slabiciune stir de colaps. - Agrav. de baia in mare. - Extrem de artagos, morocanos si slabit. - Agrav. culcat pe partea dreapta. - Zace in pat sau pe scaun" din cauza slabiciunii. GASTROINTESTINAL - Limba uscata, zbarcita si slabita. - Mucoasa rectala prolabeaza in timpul efortului de defecatie sau chiar si in timpul mictiunii. - Hemoroizi procidenti (care proemina, prolabeaza). - Hering a formulat simptomul: Hemoroizi la copii emaciar. - Elimina involuntar scaun in timpul mictiunii. - A fost considerat unul dintre cele mai bune remedii in febra tifoida. CLINIC Febra de origine necunoscuta. Febra tifoida. Hemoroizi. Incontinenta sfincteriana. Mononucleoza. Oboseala cronica si staxi de colaps. Prolaps rectal. Sepsis, stare septica. COMPARATII Gels. Laur. Stann. Ph-ac. Carb-v. Carb-an. Sel.

NAJA
Naja poate fi greu de diferentiat de celelalte veninuri de sarpe, si mai ales de Lachesis, din cauza asemanarii simptomelor. La Naja lateralitatea stanga., intoleranta la gulere, sufocarile, agravarea in cursul noptii si mai ales simptomatologia cardiaca se aseamana, toate destul de mult cu tabloul lui Lachesis sau al altor veninuri. Dar trebuie s remarcam a la Naja lipsesc tendinta la infectie si hemoragie, in schimb predominand simptomele valvulare si cardiace. Predispozitia la leziuni valvulare este foarte intensa, fapt ce 1-a determinat pe Kent sa 11 recomande ca remediu specific pentru leziunile valvulare la copii. Pacientul Naja este un Lachesis usor temperat, lipsit de locvacitatea intensa si far gelozie si agresivitate. Pacientul pare macinat de fleacuri, probleme neimportante sau minore si isi exagereaza necazurile. MENTAL - Ii exagereaza problemele; se gandeste obsedant la dificultati imaginare. GENERALITATI - Lateralitate stanga. Lein i colaps asociat cu palpitatii sau boala cardiaca. CAP - Durere de cap pe partea stanga, la nivel frontal si temporal. - Febra de fan. - Senzatie de constrictie la nivelul gatului; nu suporti lucruri stranse pe gat (gulere stramte etc.). PIEPT "- Leziuni valvulare; este un remediu paliativ chiar si in cazuri avansate. - Sufluri cardiace intense. - Angina' cu iradierea durerii spre gat, ceafa, bratul si mina stanga. Dureri cardiace ascutite, cu senzatie de intepatura. - Palpitatii violente, agrav. de cel mai mic efort, agrav. cand se culca pe partea stangi., agrav. (lack' vorbeste. 191

- Puls rapid sau extrem de incetinit (Dig). - Astm agrav. noaptea. Astm cardiac. - Cardiomegalie. Endocardita. - Stani de sufocare in cursul noplii, agrav. cand se culc pe partea stanga, se trezeste cu sete de aer. UROGENITAL Dureri sau chiste la nivelul ovarului slang. EXTREMITATI - Edeme la nivelul membrelor. SOMN - Nu poate dormi pe partea stanga. CLINIC Alergie. Angina. Aritmie. Astm. Cefalee. Chiste ovariene. Endocardita. Hipertensiune. Insuficienta cardiaca congestiva. Migrena. Valvulopatii. COMPARATII Lach afectiuni cardiace, senzatie de constrictie la nivelul gatului si nu suporta lucruri stranse pe gat, lateralitate stanga, astm, agravare nocturna, agravat cand se culca pe partea stanga, senzatie de sufocare, etc. Spig. Kalm. Spong. Phos. Crot-h. Elaps. Cact.

NATRUM ARSENICUM
In stadiul actual, cunostintele noastre despre Natrum arsenicum sunt destul de limitate. Ceea ce ne poate orienta catre acest remediu este asocierea de simptome de tip Arsenicum (cum ar fi anxietatea) i simptome ale familiei Natrum (cum sunt starea de mahnire (durere sufleteasca), aftele, etc.). in 1990, la Conferinta Fundatiei Internationale de Homeopatie, Sheryl Kipnis din Seattle a prezentat un caz de sarcoidoza pulmonara vindecata cu acest rernediu. MENTAL - Anxietate legata de sanatate. Suferinta. Emoiii rept-1imate. - Ambitios; ahtiat dupa reusite, fire practica, perfectionist; tipicar, scrupulos. GENERALITATI - Friguros. - Sensibilitate mare la fum (Spig). - Stare de slabiciune, debilitate, astenie. CAP - Cefalee, mai ales in mijlocul fruntii sau la radacina nasului, agrav. de citit. Cefalee declansata de fum; cefalee in fumatori. - Ochi uscati, obositi. - Afte. - Alergie si catar nazal. GASTROINTESTINAL - Intoleranta pentru lapte. PIEPT - Astra. Huruit, horcalt in piept (din cauza secretiilor acumulate in bronhii si trahee) si tuse productiva. *- Boal respiratorie determinata de fum sau funingine (plaman de miner). - Sarcoidoza pulmonara. PIELE - Psoriazis (Sep, Ars, etc.). CLINIC Alergie. Astm. Cefalee. Leucemie. Psoriazis. Sarcoidoza. COMPARATII Nat-m. Nat-s. Spig. 192

NATRUM CARBONICUM
Vithoulkas a fost cel care a evidentiat, inclinata spre sacrificiu de sine a pacientului tipic Natrum carbonicum (Sii, Staph). De asemenea, el a subliniat incapacitatea pacientului Natrum carbonicum de a asimila" atat la nivel fizic (hrana este foarte slab asimilata) cat si la nivel emotional (are intoleranta la anumite persoane). Natrum carbonicum poate fi destul de greu de diferentiat de celelalte remedii care contin sodiu. In stadiile patologice initiale, pacientul se va plange de probleme fizice, mai ales tulburari digestive si intoleranta sau alergie la diverse alimente. In stadiile ulterioare vor iesi mai mutt in evidenla problemele emotionale starile de depresie (care cu greu pot fi diferentiate de cele ale lui Natrum Muriaticum) si care sunt produse de sentimente de mahnire sau de pierderea a ceva (fiinta, object, situatie etc.) la care pacientul tinea foarte mult. Adesea s-a observat c pacientul Natrum carbonicum pare vesel jovial, desi launtric este suparat on trist. In ciuda acestei fin i agreabile, placute, vom constata cu surprindere c pacientul are aversiuni puternice pentru anumite persoane - char i membrii ai familiei - fara un motiv anume. Aceasta aversiune ia forma unor prejudecati, preferinte, atitudini partinitoare. Aversiunea poate lua chiar forma unor prejudeati etnice sau rasiale care nu-i stau in caracter acestei persoane si de care pacientul insusi se mira (Cu greu mi-as fi putut imagina c a fi capabil sa. " am asemenea sentimente, dar imi dau seama ca incep s am prejudecati fata. de..."). In stadiile finale, din cauza epuiza.rii emotionale sau din cauza proastei asimilari (probleme digestive cu asimilarea deficitara a alimentelor, dar nu numai pacientul dezvolta o stare de slabiciune mentala cu incapacitate de concentrare i scaderea in general a tuturor facultatilor intelectuale. MENTAL - Oameni blanzi, rafinati, altruisti. *- Aversiunea fall de anumite persoane, aversiune pentru membrii ai familiei. - Sensibili la muzici; plange i devine melancolic and asculta muzia; canta in mod intentionat piese triste. Tristete i suferinta. - Comportament vesel, excesiv de vesel. Slabiciune mentala si epuizare. - Simptome apaTute dupa efort mental sau dupa cc citeste. - Aversiune pentru companie, amel. cand este singur. - Timid. GENERALITATI "- Agrav. de soare. Insolatie (Glon, Carb-v). *- Alergii alimentare, este sensibil mai ales la lapte. Sensibil atat la cald cat si la rece (Mere); interval ingust al limitelor de confort personal. Agrav. in timpul furtunii sau de schimbarea vremii. - Slabiciune neurologica (scleroza multipla, pareza). Tulburari de metabolism (probleme scheletice, cifoza, merge incovoiat, adus de spate). 193

CAP - Cefalee in snare sou and este supraincalzit. Cefalee la efort mental. - Cefalee care alterneaza cu probleme digestive. - Afte in gull i nas. - Herpes al buzelor sau al felei. - I se descuameaz pielea de pe nas. - Prurit la nivelul favoritilor. Tinea. - Febr de fan si obstructie nazola cronica. GASTROINTESTINAL - Dispepsie; indigestie, digestie slab, agrav. de nereguli alimentare. - Alergii alimentare. Gastrita. Ulcer peptic. Intoleranta la lapte diaree, flatus, etc. - Durere de stomac agrav. de atingere, de lapte. Senzatie de gol in stomac. - Eructatii, pirozis, flatus. - Diaree zgomotoasa cu flatus. - Dorinla de: Cartofi. Dulciuri. Lapte. - Aversiune pentru: Lapte. UROGENITAL - Cistit cronica; durere la sfarsitul mictiunii. Fisuri sau iritalii uretrale Cu senzalia de arsura si intepaturi. - Herpes genital, pe fese, pe coapse sau pe spate. - Sterilitate; sperma se scurge imediat afara din vagin. EXTREMITATI - Eczema pe varful degetelor sau in regiunea antecu- Herpes al coapselor sau feselor. - Slabiciune la nivelul gleznelor. - Merge incovoiat (adus de umeri). CLINIC Alergie. Alergii si intolerante alimentare. Cefalee. Cistita. Colon iritabil, sindrom de. Eczema. Gastrita. Herpes. Infertilitate. Scleroza multipla. Ulcer peptic. Uretrita. COMPARATII Sil - blanzi, rafinati, metabolism slab, intoleranta la lapte, cefalee. Nat-m - suferinta, aversiune la companie, prefera sa fie singur, sensibil la muzica, agrav. de soare, agrav. de lapte, herpes. Staph. Lye. Mag-m.

NATRUM MURIATICUM Natrum Muriaticum prezinta unul dintre cele mai complexe si impresionate portrete psihologice din materia medica. Deoarece suferinia profunda si amaraciunea sunt elementele definitorii ale tipologiei Natrum Muriaticum iar aceste sentimente an marcat si au influentat viata oricarei fiinte umane (sau o vor face la un moment dat), aproape fiecare dintre noi va regasi, undeva in profunzimile fiintei sale, ceva din descrierea acestui remediu. Sensibilitate. Persoanele de acest tip sunt de o mare sensibilitate Si rafinament. Este lesne de inleles usurinta cu care un astfel de om va fi ranit de diverse evenimente, fie Ca este criticat, insultat, respins in mod deliberat sau este confruntat cu o pierdere inevitabil (a unei fiinte dragi, de exemplu). La Natrum Muriaticum aceste evenimente lasa rani adanci 194

jar pacientul se va inconjura de un adevarat zid psihologic pentru a evita durerea pe care i-ar provoca-o o noua. trauma. De aceea el poate s tie apara drept inchis, ba chiar dur, insensibil. Introversia. Pacientul Natrum Muriaticum este introvertit si de o seriozitate excesiva. Este omul pe care se poate conta, riguros in asumarea unor responsabilitati, perfectionist. In multe cazuri este foarte cerebral, cu un control mental excesiv. In timpul consultatiei informatiile pe care le d sunt adesea foarte sarace, el ezita, inainte de a raspunde. Cu acest prilej, de multe on iese la iveala o suferinta care 1-a marcat profund. El va incerca s evite discutarea acestui subiect, manifestand chiar o anumita ostilitate fata de sondarea unor probleme atat de intime, de personale; adesea, aceasta Ii aduce in ochi lacrimi de amaraciune sau declanseaza un acces de plans involuntar on isteric. Isterie. Exista i varianta opusa, in care pacientul este excesiv de deschis si este capabil s discute chiar aspecte intime, fara s para in vreun fel jenat de aceasta. Acesta este mai ales cazul celor care au fa.cut psihoterapie si au invatat s fie deschisi". Totusi acest comportament este nefiresc pentru el si de aceea ne apare ca fortat sau chiar isteric. Desigur, un mare numar de pacienti Natrum Muriaticum nu se vor incadra In nici unul din aceste tipare oarecum extreme. Rezervat. Sentimentele unei persoane Natrum Muriaticum sunt foarte vulnerabile. Amintirea insultelor si a criticilor II framanta multa vreme ii este foarte greu sa ierte. Once inseamna critica, umilire sau respingere este pentru el de netolerat. Sentimentul de a fi umilit il face incapabil s ceara ajutorul cuiva. De aceea el nu poate accepta, ba chiar este agravat de consolare. In ciuda acestor inhibitii, pacientul este plin de compasiune intelegere fata de problemele altora si multi oameni i se destainuie. Aceste confidente ii sunt facute fiindca oamenii 11 simt ca pe o persoana cu un suflet bun, dar i retrask inchisa, prea inchisa pentru a divulga un secret. Suferinta. Cand sufera o pierdere (de exemplu moartea unei fiinte dragi) sau cineva ii respinge sentimentele (iubire neimpartasita) pacientul va parcurge o perioad5 de suferinta, tristete adanca, depresie, care se va prelungi mult mai mult decat ar fi firesc. Adesea astfel de suferinte vor declansa probleme fizice, de natura func-tionala sau chiar organica. Natrum Muriaticum este remediul cel mai important pentru probleme declansate de suferintk de durere sufleteasca, mai ales and pacientul nu a reusit Inca s depaseasca aceste momente. Romantic. Are adesea o natura romantica, dar dupa o dezamagire se inchide in sine, evita,nd alte relatii ani la rand. Rareori o relatie se rupe din cauza unui astfel de om, el find loial i dedicandu-se trup i suflet persoanei iubite. Adesea vom descoperi c a intretinut ani la rand o relatie nefericita - fiind prea inchis fata de partenerra pentru a pune lucrurile la punct, dar, in acelasi timp, prea loial pentru a-1 parasi. 195

Perfectionist. Pacientul tipic are tendinta de a controla i verifica totul, este un perfectionist, cu o pornire aproape irezistibila de a se ingriji de cele mai marunte detalii, un tipicar care se,straduieste permanent A. controleze mediul, sa nu scape nici un amanunt. In privinla sanatatii poate s dezvolte un soi de ipohondrie care se concretizeaz in dorinia anxioasa de a gasi cauza fiecarei pete sau bubuliie, oricat ar fi ea de mica. Aceasta tendinta este de aceeai factura cu modul tipicar de a controla mediul si cu perfectionismul. In spatele acestui control excesiv se poate ascunde o natura launtrica isterica: in momentul in care bariera de inhibitii se prabuseste el poate sa izbucneasca, intr-un plans isteric, sentimente de manie multa vreme negate pot sa iasa la suprafata, ajungand uneori pana la tendinte exhibilioniste. Copiii. Copilul Natrum Muriaticum este bine-crescut, maturizat parca inainte de vreme; e ca un mic adult". Resimte o nevoie stringenta de afectiune si este peste masura de vulnerabil. Ca si adultul, prefera, sa ramana singur cand este suparat, ba chiar va respinge cu o scuturare din umeri incercarea vreunuia dintre parinii de a-1 consola cu o imbralisare. Chiar si la varsta adolescentei se mentine aceasta problema a sensibilitatii excesive si a incapacithiii de a accepta ajutorul care ii este oferit. Plin de responsabilitate, Ii face cu constiinciozitate temele sau Ii asuma cu seriozitate problemele casei si ale familiei. Nu trebuie uitat faptul c o persoana Natrum Muriaticum poate recurge la droguri (medicamente) pentru a nu mai resimti durerea provocata de traumele emolionale. MENTAL - inchis, rezervat, cu un aer plin de responsabilitate, demnitate, gravitate, marcat de suferinta. *- Tulburari in urma suferintei determinate de pierderea unei persoane dragi on de o dezaniagire in dragoste. indura in tacere. Depresie, mergand pana la tendinie suicidare. - Prea serios, de o corectitudine si o responsabilitate excesive. - Uor de jignit sau tulburari determinate de umilire. *- Trist, dar totusi nu poate sa planga. Accese de plans involuntare, isterice. - Nu doreste compania niminui. Dorete si este ameliorat de singuratate. framanta fara incetare amintirea unor suferinte i umiliri din trecut. - Tipicar. Perfectionist. Intotdeauna punctual. Pornire irezistibila de a controla, verifica, regla cel mai mic amanunt. 7 Nu suporta consolarea. Frica sau fobie (de): Hoti sau spargatori. Intuneric. Furtuni. Claustrofobie. Insecte. Microbi. Inaltime. Ipohondrie. Cea mai mica zgaiba, path, bubulita ii ingrijoreaza. - Sensibil la zgomot si la muzica. - Foloseste alcoolul pentru a-si relaxa, reduce inhibiiiile; Cand beau, toata lumea imi este draga." Sindrom premenstrual cu iritabilitate 0 tristete. - Ii roade unghiile. 196

GENERALITATI - Calduros i agrav. caldura, desi unii pacienti sunt frigurosi. , Agrav. de soare. agrav. la 10 a.m. - Agrav. la mare; uneori amel. la mare. - Tulburari periodice. Febra recurenta; febra periodica. amel. de transpiratie. - Malarie sau istoric familial de malarie. - Anemic. - Boli neurologice: remediul cel mai important in scleroza - Tresariri si tremuraturi, mai ales ale fetei si ale capului. - Aspect: Pacientul are un aspect serios. Pieptanatura este simpla, fara pretentii. Poart o pereche de ochelari cu o rama groasa i incomoda. Fata i buzele sunt subtiri i ascutite. Gatul este subtire si lung, dar, adesea, pacientul are coapse i fese voluminoase. Pielea este palida si fink prin transparenta ei putandu-se observa desenul venos. - Vertij, ameteala, agrav. de sarcina., agrav. cand bea ceai, agrav. cand priveste la distanta, determinand o stare marcata de greata; Cu tendinta de a cadea, mai ales spre stanga. CAP *- Durere de cap; migrena. - Cefalee agrav. de lumina, soare, and citeste, inainte sau dupa menstruatie, la zgomot, dupa un traumatism la cap. *- Cefalee agrav. la 10 a.m. sau intre 10 a.m. si 3 p.m. - Cefalee cu senzatia ca un ciocan 11 izbeste in cap". - Cefalee cauzati de sufeHuta', de pierderea unei persoane dragi. - Cefalee la fete care merg la scoali. - Cefalee amel. daca st intinsa intr-o camera intunecata, linistita; amel. cand transpira, amel. de comprese reci. - Cefalee Cu once localizare, mai adesea hemicranie dreapta, dar i occipitala etc. - Amorteala la nivelul fetei sau buzelor (sau chiar in extremiati) inaintea durerii de cap. - Nevralgie faciala, agrav. dupa suprimarea malariei sau dupa abuz de chinink mai ales pe stanga. - Cruste albicioase la nivelul scalpului; eruptii la marginea zonei acoperite de par (Sulph). *- Febra de fan, mai ales la pacienti cu un control mental excesiv. *- Coriza cu secretie albuminoasa (ca un albus de ou"). Raceala incepe cu stranutat. "- Eruptie herpetica - buze, fata, colturile gurii, ale nasului, pe barbie. *- Crapaturi ale buzelor, mai ales la colturile gurii. - Afte la nivelul mucoasei bucale, gingivale, linguale; glosita. OCHI *- Lacrimarea ochilor, agrav. in aer liber, la vant, cand tuseste, cand citeste. *- Linie transversala prin mijlocul pleoapei superioare, mai ales la copii. - 0 linie fina pe sub marginea pleoapei inferioare. - Dureri oculare, agrav. cand priveste, cand citeste. Tulburari vizuale precedand durerea de cap. - Vanatai" (hiperpigmentari) alergice periorbitale. GAT - Aspect emaciat al gatului i fetei. - Gusa i probleme tiroidiene. - Faringita cu dureri intepatoare. - Senzatie de nod in gat. GASTROINTESTINAL - Ulcere peptice, adesea declansate de un conflict sau o suferinta. - Preferinte alimentare: *Sare. Acru. Lamaie. Amar. Bere. Ciocolata. Pete. Mancare arsa sau paine prajita excesiv, arsa. Paine. Lapte. Aversiuni alimentare: Grasime. Mancare grea. Mancare 197

gelatinoasa si albusul de ou. Carne de pui. Paine. Sare. Lapte. - Sete pentru bauturi reci ca gheata (Phos, Sulph). - Colita cu senzalie imperioasa de defecatie, urmata de un scaun diareic, rectoragie dupa scaun. - Hemoroizi care sangereaza., agrav. dupa un scaun tare. Constipatie. UROGENITAL Rinichi timid." Nu poate urina de fain Cu cineva. - Incontinenta urinard de efort. - Nefrita cronica. - Caderea parului din regiunea pubiana. - Prolaps uterin. Leucoree cronica. - In timpul actului sexual, simte nevoia de a folosi expresii vulgare. - Dispareunie. Uscaciune vaginala. Vaginita. - Aversiune fata. de contactul sexual in femei, mai ales dupa o blocare, reprimare a emoliilor determinata de suferinia, de pierderea unei persoane dragi. PIEPT "- Criza de astm seam, agrav. intre 5 si 7 p.m. - Palpitatii noaptea, agrav. cand sta culcat pe stanga, agrav. la zgomot. - Suspina. EXTREMITATI Durere de spate si durere lombara, amel. cand sta Cu spatele pe ceva tare sau dada ' se apasa Cu pumnul sau cu un obiect, cum ar fi o carte. - Pielea de pe degete prezinta crapaturi. - Descuamarea pielii la varful degetelor. - Unghii crapate. - Eczema. Urticarie. Psoriazis. Herpes circinat. - Proliferare a repliului unghial (pielitta de la unghii). - Tremor al mainilor (si al capului). - Li roade unghiile. SOMN "- Insomnie; nu poate s adoarma deoarece 11 framanta amintirea supararilor din timpul zilei si a evenimentelor neplacute din trecutul indepartat. - Doarme pe partea stanga. - Viseaza hop. CLINIC Afte. Alergie. Anemie. Aritmii. Astm. Cefalee. Colagenoze (boli de iesut conjunctiv). Colon: colita, boala inflamatorie colonica, sindrom de colon iritabil. Depresie. Diabet. Dispareunie. Eczema. Febra. Febr de cauza necunoscuta. Gastrita. Glob isteric, nod in gat isteric. Graves, boala. Gush'. Hemoroizi. Herpes. Hipertensiune. Hipersensibilitate la substante chimice. Insomnie. Lombalgii. Malarie. Malignitate. Migrene. Nefrita. Obezitate. Oboseala cronica (sindromul de oboseala postvirala.). Sindrom premenstrual. Psoriazis. Sciatica. Scleroza multipla. Tulburari sexuale. Tendinte suicidare. Tinea. Tiroidita. Ulcer peptic. Urticarie. Vaginita. Vertij. COMPLEMENTARE Apis. Bry. In. Lye. Sep. COMPARATII Nat-e - Dureri de cap, agrav. de soare, agrav. de lapte, suferinia, sensibil la zgomote, afte, herpes. Nat-s Durere de cap, tulburaxi gastrointestinale, suferinta si depresie severk sensibil la muzick astm, lovituri la cap. Ign - Suferinia, glob isteric (nod in gat), nu suporta sa fie consolat, suspina etc. Sep - Se retrage in sine, blocandu-si emoiiile, aversiune fata de contactul sexual, amel. cand este singur, aversiune pentru sare, amel. de efort fizic. 198

Aur - Serios, mandru, suferinta si iubire neimpartasita, sensibil la muzick simptome cardiace, depresie several.. Staph. Phos. Kali-c. Chin. Bor. Caust. Cocc.

NATRUM PHOSPHORICUM
Pacientul Natrum phosphoricum are atat predispozitia la tristete, mahnire, suferinta, depresie a lui Natrum Muriaticum cat si compasiunea si fricile lui Phosphorus. In timpul consultatiei pare deschis, dispus sa comunice, dar totusi este retinut, rezervat si atent la afirmatiile pe care le face. El penduleaza intre dou aceste doua atitudini contrare: este cand extravertit, cand rezervat. Simptomul cheie tendinia la polutii nocturne" se poate reflecta in tulburari care treneaza multi ani dupa ce a avut o perioada de polutii nocturne. MENTAL - Pacienti extrem de delicati. - Frica de: intuneric. Furtuni. Insecte. Moarte sau boala. - Slabiciune mentala dupa emisii seminale. - Clarviziune; visuri clarvazatoare. GENERALITATI - Agrav. de furtuni cefalee). - Simptomele apar cand au loc emisii seminale. CAP - Cefalee in timpul furtunii. "- Depozit galben pe limb, la baza limbii sau gat. - Febra de fan. GASTROINTESTINAL - Dorinta. de: OWL "Oui prajite. Sare. Condimente. Pete. inghetata. Bere. - Hiperaciditate; eructatii acre. UROGENITAL "- Polutii nocturne. PIEPT - Astm agrav. seara, agrav. de efort. EXTREMITATI - Tremuraturi sau slabiciune la nivelul extremitatilor sau al spatelui dupd emisii seminale. - Remediu al reumatismului la copii. - Contracturi ale tendoanelor. Contractura Dupuytren. - Podagra.. Guta. - Eczema pe glezne. SOMN - Vise erotice. CLINIC Alergie. Astm. Contractura. Guth.. Reumatism. Tulburari sexuale. COMPARATII Nat-m. Phos. Set. Cob. Staph. Kali-p. Pic-ac.

NATRUM SULPHURICUM
Natrum Sulphuricum este un remediu cu actiune profunda, util intr-o mare varietate de situatii patologice, de la astm si colita ulceroask pana La leucemie si cancer rectal. Semnificativ este si frecvenia cu care acest 199

remediu este prescris ca remediu specific" pentru anumite probleme fizice (de ex. lovitura la cap) sau pentru anumite combinatii de simptome (de ex. astm asocial unui istoric de depresie severa sau astm cu istoric de diabet etc.). Problemele fizice pot duce la prescrierea acestui remediu in absenta simptomelor mentale tipice. De obicei pacientul Natrum Sulphuricum este o persoana sobra, serioasa, Cu un accentual simi al raspunderii, retras, inchis, cu tendinia spre melancolie si depresie. In general este un individ ceva mai putin rafinat decal celelalte tipuri de Natrum, este mai preocupat de problemele legate de afaceri deal de relaiiile interpersonale. Totusi el poate fi de o mare sensibilitate, de exemplu poate relata c plange atunci cand asculta muzica, amanunt cu atat mai frapant la o persoana cu un simt practic atat de accentual. Pe de alta parte unii pacienti Natrum Sulphuricum. pot s fie mai necontrolati, cu o fire mai boema, mai salbatica, avand nevoie de excitalie, de stimulare sexuala i de droguri, au anumite Inclinalii artislice. Ca si la celelalte remedii din grupul Natrum, ideea de suferinia, durere sufleteasca joaca un rol important si la majoritatea pacientilor care au nevoie de Natrum Sulphuricum. 0 marcata stare de depresie poate constitui o indicalie pentru acest remediu. Este unul dintre remediile cele mai importante pentru tendinte suicidare, la originea carom se an fie o suferinta, durerea pricinuita de pierderea unei fiinte dragi, fie o lovitura la cap sau alte cauze organice. Pacientul poate relata cA trebuie permanent sail reprime impulsul de a-si pune .01 zilelor. MENTAL - Persoana inchisa, sobra, serioasa, preocupata excesiv de responsabilititile pe care le are. *- Dorinta de a se sinucide, dar se reline din cauza datoriei, a responsabilitatii pe care le are fata de familie. Dorinta de a se spanzura sau de a se impusca. - Plange cand asculta muzia. *- Stare de confuzie sau de lentoare (greutate, opacitate) mentala dupa un traumatism la cap. **- Este vesel dupa ce are scaun. Atasamente puternice. Devine neputincios, incapabil de a mai face ceva dupa divorl sau dupa moartea sotului / sotiei. - Tipicar, meticulos. - Pacient cu un comportament necontrolat, incalcand normele, consumator de droguri si cu un comportament sexual excesiv. GENERALITATI - In general calduros. - Agrav. de vreme umedi (ploaie, ceata etc.), vreme calda si umeda, "dupa un traumatism la cap si la coloana vertebrala. *- Amel. dupa scaun. Episoade convulsive care incep dupa un traumatism la cap. - Secretii sau zone discromice cutanate de culoare verzuie. - Sicoza. Istoric de gonoree. Diabet zaharat. CAP - Cefalee de origine bilioasa sau gastrica - gust amar in gura, varsAturi bilioase, indigestie insotit de cefalee. - Cefalee dupa un trauma200

Med - Astm, veruci, catar, agrav. vreme umed~, istoric de gonoree. Chin. Chel. Dulc. Kali-c. Kali-bi. Sulph.

NITRIC ACID
Este un pacient dificil de tratat din cauza atitudinii negativiste fa~~~de via~~~ i s~n ~tate care-1 caracterizeaz~. Este adev~rat c~~ unii dintre pacien ~ ii Acid Nitric sunt foarte nesuferi~ i, dar totu ~ i nu trebuie s~~ avem o imagine stereotip~~ despre acest remediu (de genul: ,,Nu poate fi Acid Nitric, este un om prea cumsecade!). n fazele timpurii atitudinea fa~~~de cei dragi poate fi plin ~~ de bun~tate i compasiune, dei e ntunecat ~~ uneori de perioade de iritabilitate. Mai ales cnd se trezete diminea~ a, pacientul este att de iritabil nct nu se poate vorbi cu el iar cei din farnilie nva~~~s~-1 evite n astfel de momente. Cu tirnpul iritabilitatea se accentueaz~, pacientul devenind treptat o persoan~~ ~ fnoas~~ i nesuferit ~. Adesea pacientul men~ ine perioade lungi de timp st ~ ri conflictuale, certuri nesfrite cu vecini sau colegi de serviciu. Imaginea consacrat~~ este aceea a cert~re~ ului pe care nici o scuz~~ nu-1 c1intete, care refuz~~ mp~carea orict i s-ar cere iertare; poate ajunge pn~~ Ia atitudini extreme cnd membrii ace1eiai familii refuz~~ s~~ i vorbeasc~~ unul altuia ani la rnd. Pacientul esle de un mare egoism i are impresia c~~ i ceilal~ i oameni sunt anima~ i de aceleai interese egoiste ca i eI. De aici deriv~~ atitudinea lui nihilist ~, pesimist~~ fa~~~de via~~. i totu~ i, n anurnite momente, el poate rnanifesta o mare n~ elegere, compasiune i delicate~ e mai ales fa~~~de suferin~ a celor neajutora~ i, a persoanelor lipsite de orice sprijin. O alt~~ tr~s~ tur~~ de caracter marcant ~~ a pacientului Acid Nitric o constituie anxietatea pentru s~ n~tate. Este cel rnai ipohondru remediu din Materia Medica. E1 se teme mai ales de boli letale precum cancer sau SIDA, tearn~~ cel rnai adesea nejustificat ~, cu totul exagerat~~ fa ~~~de starea sa de s~n~tate, vrsta sau antecedentele familiale. ntotdeauna cnd avem de a face cu un pacient la care se asociaz~~ ipohondria cu o intens~~ tearn~~ de moarte, trebuie s~~ lu~ m n calcul i acest rernediu, Nici cele mai ferrne asigur ~ri date de rnedic c~~ o anumit~~ leziune nu constituie nici un motiv de ngrijorare nu l pot convinge. E1 r~ mne convins c~~ are o boal~~ foarte grav~~i c~~ diagnosticul rnedicului este eronat iar aceast ~~ convingere este de nezdruncinat. Aceast~~ atitudine fatalist~~ poate genera chiar gnduri de sinucidere. Ref1ectnd un tirnp la psihologia unui astfel de pacient, n ace1ai timp revendicativ prin natur~~ i ipohondru, cu o teribil~~ anxietate pentru s~n~tate, este u~ or de n~ eles felul n care poate face zile fripte medicului. Pacientul va relata nu nurnai c~~ nu a sim~ it nici o arneliorare, dar starea lui 202

Fisur~~ sau fistul~~ anal~. Abces anal. - Colit ~~ cu diaree iritant~, excoriant~, cu miros resping~tor. - Constipa~ ie; senza~ ii de defeca~ ie ineficiente. Cancer rectal. UROGENITAL - Veruci genitale, uneori foarte sensibile la atingere, sngereaz~~ uor. - Herpes genital. Gonoree. Sifilis. - Secre~ ie uretral~~ cronic~, care poate fi sangvinolent~. Uretrit~~ nespecific~. - Ulcera~ ii pe organele genitale. Uretra prezint~~ ulcera~ ii sau stricturi cu dureri ca o n ~ ep~tur~. - Prostatit ~. Balanit~. - Vaginit~, cu mnc~rime nainte i dup~~ menstrua~ ie, agrav. de contactul sexual. - Leucoree iritant~, excoriant~. - Irnpuls sexual excesiv. * Urina cu miros resping~ tor sau puternic, ,,precum urina de cal (Bez-ac). EXTREMIT~~I - Durere cle spate dup~~ contact sexual. - Traumatism la nivelul spatelui; minile i picioarele reci, umede, cu o transpira~ ie rece, cleioas~~ dup~~ un traumatism la nivelul spatelui. - Dureri sub unghii, ca i cum ar avea achii nfipte. Paronichie. - Transpira~ ie urt mirositoare. Transpira~ ia miroase ,,precum urina de cal. - Cr ~ p~ turi, fisuri la plicile de flexie sau 1a degete. - Veruci. Psoriazis. Eczem~. SOMN - Se trezeste a 2 a.m.. CLINIC Acnee. Anxietate. Balanit ~. Cancer, afec~ iuni maligne. Cefalee. Colit~. Colit~~ ulceroas~. Durere de spate lornbar~ . Fisuri. Gonoree. Hernoroizi. Herpes. Panic~, atacuri de panic~. Rect, cancer recta. Sifilis. Ulcere cutanate. Ulcer peptic. Uretrit~. Vaginit~. Veruci. COMPLEMENTARE Ars. Calc. Lyc. COMPARA~II Ars - Anxietate pentru s~n~tate, iritabil, friguros, i plac mnc~rurile grase, colit ~~ etc.. Nux-v - Iritabil, friguros, i place gr~simea, probleme rectale. Sulph. Rat. Lyc. Agar. Med. Aur. Anac.

NUX MOSCHATA
Starea de confuzie i somnolen~ a reprezint~~ o tr~s~turi principale ale pacientului Nux Moschata. Acest tablou mental poate surveni n mod acut dup~~ un episod infec~ ios, alergic, o stare de ~ oc etc., dar i ca manifestare constitu ~ ional~. Spectrul de intensitate merge de 1a o vag~~ senza~ ie de plutire, de dilatare, de rnpr ~ tiere n spa~ iu pn ~~ la o stare marcat~~ de obnu-. bilare. Uneori acest remediu este greu de diferen~ iat de Opium, Cannabis Indica sau chiar Alurnina. Pacientul poate prezenta starea de veselie, rsetele, ame~ eala pl~cut ~~ de la Cannabis Indica sau, dirnpotriv~, starea rnarcat ~~ de opacitate, nce~ oare rnental~~ ori de stupoare, aa cum le reg~sim la Alumina sau Helleborus. Memoria slab~~ i starea de confuzie 204

tism la cap. - Fotofobie, adesea n timpul durerii de cap. - Catar nazal cronic, secre~ ie retronazal~; secre~ ie verzuie. - Colora~ ie verzuie a limbii (sau uneori gri). - Tinnitus (zgomote n urechi), mai ales n urechea dreapt~. GASTROINTESTINAL - Dorin~ e alimentare: *Ia ur t. Pete. Ghea~~ . - Aversiune pentru iaurt. - Gastrit~~ sau ulcer peptic. .. Diaree diminea~ a dup ~~ ce se trezete. - Senza ~ ie brusc~, imperioas~~ de scaun. - Diaree nso~ it ~~ de gaze, rezultnd un scaun mprocat, care stropete scaunul de toalet ~. - Diaree dup~~ ce m~nnc~~ zarzavaturi, f~inoase sau alimente acre. - Diaree la copii care sunt al~pta~ i i care au mame astmatice. - Colit~~i proctit~~ ulceroase. - Ilepatit ~~ acut ~~ i cronic~ ; colecistit ~ ; n bolile de ficat sau de colecist: dorin~ a de a sta pe partea dreapt ~, cu picioarele str&nse la piept. - Ghior~it zgomotos, garguimente sonore n abdomen. - Dorin~~~imperioas~~ de scaun, dar elimin ~~ numai gaze sau un mucus sanguinolent. * Cancer rectal saii polipi colorectali transforma ~ i malign. UROGENITAL - Condiloame n regiunea genital~~ sau perianal~. - Gonoree, gonoree suprimat~ ; secre~ ie uretral~~ verzuie. PIEPT - Astm *agrav. la 4 diminea~ a, de umezeal~ , de efort fizic. .. Astm la copii. Astin dec1anat de o stare de m&hnire, suferin ~~, sup~ rare. - Fenomenele astmatice pot s~~ nceteze la pubertate i s~~ recidiveze dup~~ vrsta de 30 de ani. - Bronit~~ cronic~; tuse zgomotoas~, ca un hrit, cu expectora~ ie mucoas~. - Senza~ ie de sl~biciune n piept; trebuie s~~ se ~ in ~~ cu minile de piept cnd tuete. - Pneumonie, mai ales de lob inferior stng; tuse productiv~~ cu sput ~~ verzuie. - Considerat de mul~ i autori drept un remediu important n tuberculoz~. MUSCULOSCHELETIC - Artrit~, artroz~~ la nivelul coloanei vertebrale; sciatic~. - Durere de spate, agrav. cnd se ridic~~ de pe scaun. Artrit ~, artroz~~ de o1d stng. Veruci pe mini; veruci plantare. - Mnc~rime dup~~ ce se dezbrac~, mai ales la nivelul membrelor inferioare. SOMN - Doarme pe partea stng~. CLINIC Alergie. Artrit~. Astm. Cancer, afec~ iuni maligne. Cefalee. Colagenoze, boli de ~ esut conjunctiv. Colecistit ~. Colit~. Colit~~ ulceroas~. Contuzie. Diabet. Diaree. Gastrit ~. Hepatit ~. Leucemie. Meningit ~. Pneurnonie. Reumatism. Sinuzit ~ . Tendin~ e suicidare. Tinnitus. Traumatism la cap. Ulcer peptic. Veruci. COMPLEMENTARE Ars. Thuj. Med. SIMPTOME COMBINATE - Astm ~i diabet. - Astm i depresie. - Astm i colit~~ sau tumori benigne (polipi) sau maligne colorectale. COMPARA~II Nat-m - Persoane sobre, serioase, nchise, depresie, colit~, traumatism la cap, doarme pe stnga, tipicar, meticulos, sensibil la muzic~~ etc. Aur - Depresie cu tendin ~ e suicidare la un individ sobru i serios, preocupat de afaceri, sensibil la muzic~; suferin~~ , mai ales dup~~ pierderea unei persoane dragi, dup~~ ruperea unei rela~ ii. 201

Op - Somnolen~~ , narcolepsie, constipa~ ie, minte greoaie, opac~. Aluni - Constipa~ ie, evacuare mecanic~~ a scaunului (nu prin mecanismul fiziologic), minte opac~, greoaie, vorbire lent~. Hell. Cocc. Puls. Gels. Carb-s.

NI~x vOMICA
Pacientul Nux Vomica tipic este recunoscut f~ r~~ probleme de orice homeopat ~ i de fapt acest renlediu este unul dintre cele nlai frecvent prescrise. Munc~. No~ iunea deja consacrat~~ de personalitate de tip A" contureaz~~ foarte fidel pacientul Nux vomica tipic. Este ner~bd~tor, competitiv ~ i ambi~ ios. Principalele lui preocup~ri sunt munca ~ i realiz~ rile sale, spre care ~ i dirijeaz~~ mai toat~~ energia. Are o ncredere deplin~~ n sine mergnd pn~~ la arogan~~ . n munc~~~ i n tot ceea ce face pacientul este mnat ca de o pornire irezistibil~, investe~ te mult, se implic~, ajungnd pn~~ la o dorin~~~exagerat ~~ de ordine ~ i cur~~ enie n cas~~~ i la birou. Mnie. Oamenii avnd un mod de a ac~ iona att de focalizat au n general o personalitate foarte agresiv~, atitudine caracteristic~~ pentru pacientul Nux Vomica. E1 poate fi iritabil, 1a nceput numai ocazional, dar, pe m~sur~~ ce se apropie de domeniul patologicului, iritabilitatea se transform~~ n mnie, apoi n furie, ajungnd n final la violen~~ . Totu~ i, n cazurile obi ~ nuite iritabilitatea este generat~~ de piedicile care apar n calea ambi~ iilor sale. E1 se nfurie din cauza ncetinelii ~ i a ineficien~ ei cu care se mi ~ c~~ sau ac~ ioneaz~~ colaboratorii s~i, clielnerii, vnz~torul de la cas~~ etc.. Chiar ~ i un obiect nensufle~ it poate s~-1 scoat~~ din s~rite: e n stare s~~ ~ i sf~ ie c~ma~ a dac~~ nasturii se desfac ceva mai greu; sau s~~ trnteasc~~ telefonul de p~mnt dac~~ sun~~ ocupat atunci cnd e vorba de o convorbire important~. El poate ntre~ ine perioade lungi de timp sentimente de mnie fa~~~de p~rin~ ii s~i sau fa~~~de alte persoane. n stadiifle mai avansate comportamentul s~u devine din ce n ce mai violent ajungnd pn~~ la rna.nil'est~ri crirriinale. Competi~ ie. Persoana Nux vomica este conlpetitiv~~ n mai toate aspectele vie~ ii. I,a jocul de c~r~ i el trebuie s~~ c~ tige; cnd face jogging trebuie s~~ alerge mai repede dect to~ i ceilal~ i; cnd conduce nu suport ~~ ca ma~ ina de pe banda al~turat ~~ s~~ l dep~~ easc; de aceea trece de pe o band ~~ pe alta astfel nct s~~ fie ntotdeauna pe banda cu vitez~~ de rulare maxim~, chiar dac~~ aceasta presupune s~~ for~ eze lucrurile, b~gndu-se n fa~ a unei alte ma~ ini. E1 vrea s~~ probeze totul ~ i nu prea ~ ine cont de riscurile la care se expune tot ncercnd un lucru sau altul. Orice tip de stimulant - cafea, alcool, amfetamine, ba chiar cocaina l atrag pe un ast206

chiar s-a agravat extraordinar de rnult dup~~ adrninistrarea rernediului. Nici un pacient nu va arunca practicianului horneopat acuza~ ii cu o rnai rnare vehernen~~. Chiar dac~~ i s-a adrninistrat rernediul corect, pacientul Acid Nitric va fi foarte re~ inut n a recunoate eficien~ a tratarnentului; de aceea trebuie s~~ firn foarte precau~ i i s~~ nu ne gr~birn s~~ rnodific~rn rernediul c~ nd avern de a face cu un astfel de pacient. Dup~~ ce rernediul a nceput s~~ i exercite ac~ iunea, pacientul va fi obsedat de grija c~~ i-ar putea anihila efectul ~ i l va teroriza pe horneopat cu telefoane ntrebndu-1 despre posibilele antidoturi din deodorante, parfurnuri, ceasuri electronice etc.. Nu uita~ i - observa~ ie valabil~~ pentru oricare rernediu - c~~ putern prescrie Acid Nitric nurnai pe baza sirnptornelor fizice, n absen~ a oric~ror tr~s~ turi rnentale caracteristice. MENTAL - Anxietate pentru s~ n ~ tate. - Fric~~ de: Cancer. Moarte. SIDA. S~ r~cie. Antidotarea rernediului. - Iritabil si tfnos, inoroc~ nos, mai ales diminea~ a. Dorin~ a de a ucide. - ~ine (minte) sup~ r ~ rile, poart ~~ ranchiun ~, nici o scuz~~ nu l c1intete. - Persoan ~~ dur ~, suferinta i este s~ pat ~~ pe fa~~. - Atitudine nihilist~. Pesimism. Depresie. - njur~. Sup~ rat pe via~~ , rnnios. Acuz~~ pe toat ~~ lurnea de problernele sale. - Egoist ~~preocupat de problernele ~ i nevoile personale. - Cornpasiune pentru suferin~ a celor neajutora~ i. - l acuz~~ pe rnedic c~~ tratamentul i face r~u. GENERALIT~~I - Friguros i agravat de frig, dei unii tolereaz~~ att frigul ct i c~ldura. - Dureri cu senza~ ie de n ~ ep~tur ~ , ca o achie. - Miros nepl~cut al transpira~ iei sau al secre~ iilor. - Agrav. cnd rnerge cu rnaina, trenul etc. - Ulcera~ ii, rnai ales la nivelul rnucoaselor. CAP - Durere de cap ca o presiune din afar~, agrav. de ap~sare (presiune) sau cnd poart ~~p~ l~rie. - Irit ~. - Otoree cu rniros resping~tor. Senza~ ii de n~ ep~tur~~ n urechi; uneori se extind de la gt spre urechi. - Coriz~, secre~ ie nazal~~ iritant~, excoriant~. - Epistaxis, agrav. noaptea. - Cracmente n articula~ ia ternporo-rnandibular~. - Acnee sever~, adesea conglobat ~, cu forme cliistice. - Fisuri, ulcera~ ii la nivelul Iimbii. - Halen~~ fetid~. - Erup~ ii, herpes, veruci, fisuri n jurul buzelor, mai ales la col~ urile buzelor. GT - Faringit~~ cu senza~ ie de n~ ep~tur~, ca o achie. - Ulcera~ ii la nivelul faringelui ~ i al arnigdalelor cu dureri ascu~ ite, n~ ep~ toare. GASTROINTESTINAL - Ulcer peptic. - Dorin ~ e alimentare: *Gr ~ sime (ia gr~sirnea din farfuria altuia). S~ rat. Hering. Brnz~. Pine. Substan~ e nedigerabile (p~mnt, cret~). - Aversiune pentru: Ou~. Pine. Brnz~. - Indigestie ~ i grea~~~de la lapte. - Sete dirninea~ a. RECT - Hemoroizi cu dureri mari dup~~ scaun, uneori cu durat ~~ de niai multe ore. - Dureri ca o n~ ep~tur ~~ sau ca o achie. - Veruci anale. 203

GENERALIT~~I - Friguros ~ i agrav.de rece,vnt...rece.i. uscat. -. Frisoane, frisoane cnd se mic~~ sub p~ tur~~ (cnd are febr~). - Amel. de c~ ldur ~~ i aplica~ ii (comprese) calde. - St~ ri de oboseal~~ i de colaps diu cauza suprasolicit~ rii, a muncii excesive. - Agrav. dup~~ ce m~nnc~. - Convulsii, agrav. de mnie, de atingere. - Stare de 1ein, agrav. de mirosuri, cnd muncete, cnd face efort. - Accident vascular cerebral cu parez~, afazie motorie, convulsii. - Agrav. pe vreme uscat~, dup~~ suprimarea hemoroizilor (ulcerul peptic etc.), dup~~b~ uturi alcoolice sau abuz de alcool. - Se pr~ buete, cedeaz~~ fizic i psihic din cauza abuzului de substan~ e (stimulante etc.). - Mahmureala banal~~ de dup~~ o repriz~~ de b~utur~. CAP - Durere de cap sau migren~, agrav. de zgomot, lumin~, activitate mental~~ sau st~ ri de iritare, mnie, sup~rare, premenstrual. - Fotofobie. - Alergie ~~febr~~ de fn, chiar crize de astm dup~~ expunerea la fn. Str ~ nut ~~ i i curge uasul dimiuea ~ a cnd se trezete sau cnd se ridic~~ din pat. - Cnd are guturai nasul i curge liber (are o secre~ ie fluent ~) ri cursul dimine~ ii, dar se nfund ~~ noaptea. Secre~ ie nazal~~ agrav. n aer liber. Bruxism, scrnete din din~ i noaptea. GASTROINTESTINAL - Dorin~ e alimentare: Condinientele. Gr~ simea. AlcooluI. Cafeaua. Tutunul. Orice stimulant. - Ulcer peptic la pacien~ ii care au mania muncii. Gastrit ~~ determinat~~ de abuzul de alcool. Hepatit~, fie infec~ ioas~, fie alcoolic~. Hernie inghinal~~ sau ombilical~. - Grea~~~i v~ rs~ turi, agrav. la mnie, cnd consum~~ alcool, cnd are dureri colicative menstruale sau alte dureri abdominale, cnd fumeaz~. - Dureri de stomac agrav. de mnie, haine strmte, aniel. de c~ ldur~, comprese calde sau b~ uturi calde. - Dureri ascu~ ite sau sub form~~ de crampe n abdomen, agrav. dup~~ ce m~ nnc~, agrav. Ia rece; amel. la c~ ldur~~ sau dup~~ b~uturi calde, amel. cnd are scaun. - Copil cu dureri colicative, care de manie se incordeaza tot arcuindu se pe spate (in hiperextensie) RECT * Constipa ~ ie cu senza~ ie de scaun permanent ~, dar ineficient ~ ; elimin~~ mici cantit~~ i de materii fecale, senza~ ia se amelioreaz~~ pentru moment, dar revine imediat dup~~ aceea. - Constipa~iela copii, scaunu1estetare,d, cu eliminare dureroas~,, nct copilului ,ieste team~~ sa mai mearga la toaleta Diaree alternand cu constipa~ ie are permanent senza~ ia de scaun, dar elimin~~ doar cantit ~~ i mici de materii fecale. - Diaree agrav. la rece, agrav. de alcool. - n timp ce urineaz~~ are senzaie de scaun. - Hemoroizi; dureri amel. de c~ ldur~~ i dup~~ scaun. UROGENITAL * Cistit ~~ cu senza~ ie de mic~ iune continu ~, dar elimin ~~ numai caiitit ~~ i mici de urin ~, aniel. de c~ ldur ~~ sau cnd face o baie cald~ . - Reten~ ie de urin~~ dureroas~. - Dorin~~~sexual~~ crescut~; promiscuitate. - Litiaz~~renal~ . - Colic~~renal~ . - Pielonefrit~. - Dismenoree cu senza~ ie de scaun naintea sau n timpul fluxului menstrual. - Spasme uterine sau rectale n timpul orgasmului. 208

I fac adesea s~~ fie distrat i uituc; el intr~~ n buc~t ~rie, dar nu-i poate aminti ce caut ~~ acolo. Ne gndim la Nux Moschata mai ales atunci cnd starea de confuzie i nce~ oare mental~~ se asociaz~~ cu somnolen~~. (Nux Moschata nu este nrudit~~ botanic cu Nux Vomica.). MENTAL * Somnolen~~. Senza~ ie de somn cop1eitoare, irezistibil~. - Se simte ca ntr-un vis; senza~ ie de plutire, dilatare, ieire din corp. - Ame~ eai~. Veselie nv~ luitoare, care mpresoar ~~ mintea ca un abur dens. - Uituc; gndurile i r ~ t ~cesc prin minte, se risipesc i dispar. . Uit~~ pentru ce a venit n camer~. - Se simte ca i cum ar fi intoxicat, drogat. - Confuzie, gree1i de vorbire sau de orientare n spa~iu. - Vorbire ezitant ~. P~l~ vr ~geal~. - Ame~it i distrat. - Stupoare, agrav. la menstrua~ ie; i revine n fire cu o tres~ rire. - Stare de spirit schimb ~ toare. - Team~~ cnd vede snge. GENERALIT~~I - Friguros i agrav. de rece i umed. - Agrav. cnd bate vntul sau este furtun ~. - Agrav. n timpul menstrua~ iei. - Accese lipotimice, agrav. cnd are palpita~ ii, agrav. cnd vede snge, 1ein isteric. - Somnolen ~~ , agrav. cnd are frisoane i febr~~ sau ntre episoadele de frisoane, agrav. cnd rn ~nnc~~ anumite alimente (alergie alimentar~). CAP - Cefalee, agrav. de micarea capului, agrav. cnd m~nnc~~ peste m~ sur~. - Coriz~, rinoree i obstruc~ ie nazal~; febr~~ de fn cu accese puternice de str ~ nut. - Ochii usca ~ i; din cauza usc~ciunii deschide i nchide ochii cu dificultate. GUR~~ * Gura i limba i sunt uscate; gura uscat ~~ de parc~~ ar ~ ine vat ~~ n gur ~. *_ Limba i este att de uscat~~ nct i se 1ipete de cerul gurii. - Gura uscat~~ cu o senza~ ie nepotolit~~ de sete. - Gura uscat~, dar f~r~~ senza~ ie de sete; dorin~~~de a ~ ine ap~~ n gur~~ pentru a o umezi, dup~~ care o scuip~~ afar ~. - Gura ncleiat~~ de mucus sau saliv~~ groas~, lipicioas~ . - ~ i sirnte limba groas~~ i amor~ it~. - Plesc~ie din buze. GASTROINTESTINAL - Constipa ~ie rebel~ ; scaunul trebuie evacuat mecanic cu ajutorul degetelor (AIum). - Colic~~ la nou-n~scu~ i asociat ~~ unei constipa~ ii severe. - Ilernie ombilical~, mai ales la nou-n~scu~ i. - Distensie abdominal~~ cu senza~ ie de plenitudine. - Alergie alimentar~. - Absen ~ a senza~ iei de sete. TORACE - Senza~ ie de greutate, de ap~sare n piept. EXTREMIT~~I - Artrit~. Dureri articulare i musculare migratorii. - Parestezii, amor~ eal~~ a extremit~~ ilor. SOMN * Somnolen ~~~irezistibil ~. Narcolepsie. CLINIC Alergie. Alergii alimentare. Alzheimer, maladia. Colic~. Constipa~ ie. Narcolepsie. Petit mal. Psiho-organice, sindroame. Sincop~. Sindrom Sjogren. Vertij. COMPARA ~II Cann-i - Stare confuz~, tulbure, rde f~r~~ m~sur~, orientare deficitar~~ n spa~ iu. 205

Sulph - Ambi~ ios, arogant, i plac gr~simea i alcoolul, hemoroizi, colit~, insomnie, etc. Aur - Mania de a munci, ngmfat, iritabil, insomnie, i place alcoolul. Calc - Mania de a munci, stare de epuizare din cauza suprasolicit ~rii, a muncii excesive, friguros, constipat. Ign - Se sup~r~~ u~ or, se simte lezat de orice fleac, ambi~ ios, crampe ~ i spasme, patologie rectal~, dureri de spate. Anac. Carc. Asar. Strych. Lyc. Stram.

OCIMUM CANUM
Ocimum este un remediu excelent n colica renal~~ i ureteral~. Durerile sunt adesea foarte violente, localizate mai ales, dar nu exclusiv, pe partea dreapt ~. Ocimum este primul remediu la care trebuie s~~ ne gndim n cazul pacien ~ ilor cu Iitiaz~~ renal~ , care au dureri colicative nso~ ite de grea~~~i v~ rs~turi importante. COMPARA~II Berb. Nux-V. Coloc. Lyc. Lach. Bell. Sars. OENANTHE Oenanthe este un remediu specific pentru tulbur~ ri convulsive, adesea asociate cu menarha sau cu perioada menstrual~. Frecvent, convulsiile sunt violente, generalizate, tonico-clonice. Multe cazuri din literatura noastr~~ au demonstrat capacitatea acestui remediu de a vindeca manifest~ri convulsive care dec1anate n urma unor lovituri la cap (traumatisme craniocerebrale), precum ~~n corectarea unor deficite mentale (perturb~ri ale facult ~~ ilor intelectuale) sau a st~rilor maniacale de nso~ ire. NEUROLOGIC * Convulsii nainte de sau n timpul menstrua~ iei. - Convulsii agrav. n timpul somnulu, agrav. n timpul sarcinii, agrav. de suprimarea menstrua~ iei, agrav. dup~~ lovituri la cap. - Convulsii tonico-clonice generalizate (Grand mal). Petit mal. - Cade n timpul convulsiilor. - Stupor profund dup~~ un ictus. - Incontinen~~~sfincterian ~~ n timpul convulsiilor. CAP - Convulsii faciale. - Fa~ a se cianozeaz~~ n timpul convulsiilor (Cupr). - ~ i muc~~ limba n timpul convulsiilor. - Face spum~~ 1a gur~~ n timpul convulsiilor. - Risus sardonicus. Are maxilarele nc1etate. GASTROINTESTINAL - Constipa~ ie. - Incontinen ~~~sfincterian ~~ n timpul convulsiilor. EXTREMIT~~I - nc1etarea minii (Cupr). 210

fel de om. n chestiunile sexuale, atitudinea lui poate fi una hedonist ~, c~utnd permanent pl~cerea. El poate s~~ evite c~s~toria, ba chiar se teme de ea, dar nu dintr-o fric~~ de responsabilitate cum este cazul la pacientul Lycopodium, ci din cauza temerii c~~ ar putea s~-~ i piard~~ libertatea sau ar putea fi umilit prin c~s~ torie. Colaps. Este uor de n~ eles c~~ o astfel de persoan~~ poate claca, c~znd ntr-o stare de colaps din cauza muncii peste m~sur~~ ori a abuzului de substan~ e (stimulante etc.). Nux Vomica este unul dintre cele mai bune remedii pentru astfel de st~ri de colaps, nu att pentru a trata colapsul n sine ct pentru a-1 face s~~ fie rnai temperat pe viitor. Fizic. n plan fizic, patologia se manifest~~ rnai ales la nivelul tractului gastrointestinal. Deoarece multe dintre simptomele lui Nux Vomica sunt legate de con~ inutul mare de stricnin~, nu este de loc surprinz~tor c~~ spasmele i crampele sunt printre simptomele cele mai importante. n plus apar perturb~ri i la nivelul sistemului nervos. Copiii. Copilul Nux Vomica este iriti 1 i adesea sufer~~ de probleme gastrointestinale (colici, colit~~ etc.). La ~ coa1~~ este foarte competitiv la sport sau cnd e vorba de note. Nupoateacceptas~ piard~,iar cnd acest 1ucrutotui se produce se comport~~ ngrozitor. Nu recunoate cu nici un chip c~~ a greit sau c~~ nu are dreptate. Adesea apar probleme din cauza geloziei fa~ a de fra~ ii s~ i sau a invidiei fa~~~de colegii de coa1~~ mai dota~ i dect el. La adolescen~~~el poate s~~ aib~~ puternice resentimente fa~~~de p~ rin ~ ii s~ i. Este incredibil ct de brutal, de insolent poate s~~ le vorbeasc~~ p~ rin ~ ilor. Aceti copii sunt foarte preocupa~ i ca jocul s~~ fie cinstit i nimeni s~~ nu ncalce regulile, indiferent dac~~ aceasta i vizeaz~~ pe ei sau pe al~ ii; din acest punct de vedere ei pot s~~ apar~~ chiar idea1iti. Mul~ i copii Nux Vomica au frici intense, mai ales de ntuneric. MENTAL * Iritabil, ner ~ bd ~tor, ambi~ios, mnat de o pornire nest ~ vilit ~, se impiic~, investete mult~~ energie. - Se ofenseaz~~ uor, se sup~ r ~~ din nimic. - Mnios cnd este contrazis (Aur). - Tendin ~ a de a sparge obiecte nst~ ri de mnie sau de frustrare. - Iritabilitate premenstrual ~. * Ner~ bd ~tor - nu suport ~~ s~~ atepte la coad~, Ia semafor saii cnd este un blocaj de circula~ ie. - Competitiv. Muncete peste m ~sur~, munca este ca un drog pentru el. Porniri irezistibile de a face anumite lucruri, comportament compulsiv. - Tjpica ordonat, l irit~~ cnd lucrurile nu sunt puse la locul 1or - Fri ~~de C~~torie. Um.ilire. ntuneric (rnai aies la copii). Eec. - Abuz de substan~ e (stimulante etc.). Alcoolism. Deliriurn tremens. - Plnge din cauza rnniei (plnge cie ciud~j. Plnge n perioada prem.enstruala Nu suporta haine strarnte abia asteapta sa si scoata ceasul de mn~, inelu[, cravta etc. - Mare sensibilitate fa~~~de orice stimuli: lumin ~, zgomote, mirosuri etc. 207

ONOSMODIUM
Onosmodium este bine cunoscut ca remediu pentru tulbur~ rile de focalizare a privirii i pentru dureri de cap determinate de suprasolicitarea ochilor (ncordarea privirii). Generaliznd, putem spune c~~ pacientul este incapabil s~~ se focalizeze asupra vie~ ii sale. E1 nu se reg~sete pe sine i nu-~ i afl~~ rostul. Onosmodium este de asemenea un remediu important pentru ceea ce literatura homeopatic~~ denumete drept ,,neurastenie sexual~ , o stare de epuizare, de pr~buire a organismului. Pacientul are o preocupare intens~~pentru sex i este disperat c~~nu-i va recupera poten~ ialul i performan~ ele sexuale pierdute. MENTAL - Neurastenie sexual~. - Debusolat (f~ r ~~ direc~ ie). Apatie. - Incapacitate de a se focaliza sau concentra. - Este iritabil i se tot vait~~ (se Iamenteaz~). CAP - Cefalee sau migren ~~ la suprasolicitarea vederii (Ruta, Nat-m). - Vedere neclar~, estornpat~; i simte ochii obosi~ i, surmena~ i. - Usc~ciune a nasului i a gtului. UROGENITAL - mpoten ~~~cu o intens~~ preocupare sexual~. - Masturbare excesiv~. - Polu~ ii nocturne. - Pierderea libido-ului. EXTREMIT~~I - Sl~biciune a membrelor inferioare. - Amor~ eal~~i furnic~ turi n gambe i picioare. - Tendin~ a de a ridica prea mult picioarele cnd merge. CLINIC Cefalee. Irnpoten~~ . Oboseal~~cronic~, sindrorn de. Suprasolicitarea vederii. COMPARA~II Cann-i - pierdut i debusolat, patologie sexual~, obo seal~. Ruta. Agn. Sel. Phos.

OPIUM S-a ncet~~ enit de mult n cercurile homeopatice obiceiul de a ncepe orice discu~ ie despre Opium prin a atrage aten~ ia asupra modului n care este utilizat n rnedicina alopat~, de natur~~ s~~ camufleze veritabilele simptorne ale pacientului, att de importante n horneopatie. Hahnemann sublinia faptul c~, n cursul test~rilor f~cute pe voluntari (proving-uri), Opium este singurul remediu care nu a produs nici rn~car o singur~~ senza~ ie dureroas~. O expresie lansat~~ n anii ,,60, care a f~cut vog~~ Ia acea vreme, descria starea pacientului Opium ca fiind una de beatitudine. Este o stare euforic~, de rnp~care, ca ntr-un t~ rm de vis unde domnesc pacea 212

PIEPT - Tuse agrav. diminea~ a (n cursut dimine~ ii sau nainte de a se ridica din pat). - Astm, adesea agrav. de efort fizic, noaptea, la 3-4 a.m., Ia rece, diminea~ a. - Angin ~~ pectoral~. - Palpita~ ii dup~~ consum de cafea sau cnd este emo~ ionat, agitat, surescitat. MUSCULOSCHELETIC - Durere de spate, agrav. noaptea n pat, agrav. cnd se r~sucete n pat (trebuie s~~ se ridice pentru a se putea r~suci; dac~~ se r~sucete cnd st~~ ntins durerile se accentueaz~), agrav. cnd are febr~, agrav. cnd are senza~ ia de scaun. - Fibrozit~~ (fibromialgie), agrav. la rece, amel. Ia cald. - Crampe i contracturi musculare. - Tres~ riri, ticuri, tremur ~turi, spasme musculare n orice zon ~~ a corpului. SOMN * Insomnie, se trezete mai ales pe la 3-4 a.m. i nu mai poate adormi, fiind cu gndul la treburile de Ja serviciu, la lucrurile pe care Ie are de f~ cut, la diversele proiecte i activit~~ i pe care trebuie s~~ le ndeplineasc~. - Somnolen~~~n timpul zilei, agrav. cnd m~nnc~, cnd st~~ aezat sau cnd se uit ~~ la televizor. ACUT - Grip~~ sau alte st~ri febrile cu temperatur~~ nalt~~ i frisoane violeiite (tremur~~ din tot corpul), agrav. la cea mai mic~~ micare ce determin~~ un curent de aer, orict de slab, pe sub p~turile cu care este nvelit. - Cistit~~cu senza~ ie de mic~ iune aproape constant~, amel. de comprese calde sau de o baie cald ~. - Gastrit~~ cu dureri declansate de abuzul de alcool sau de excese alimentare. - Dureri colicative acute - litiaz~~ renal~, colecistit~~ - cu dureri sub form~~ de crampe amel. de c~ ldur~, agrav. de atingere. CLINIC Accidente cerebrale. Alcoolism. Alergie. Angin~. Aritmie. Artrit ~. Astm. Cefalee. Cistit~. Colic~. Colit~. Colit~~ ulceroas~. Colon iritabil, sindrom de. Comportament, tulbur ~ri de. Constipa~ ie. Crohn, boala. Dureri lombare. Endometrioz~. Fibrozit~~ (fibromialgie). Fisur~~ rectal~. Grip~. Guturai. Hemoroizi. Hipertensiune. Insomnie. Litiaz~~ renal~. Lupus. Migren~. Nevralgie. Oboseal~~ cronic~, sindrom de. Pielonefrit~. Premenstrual, sindrom. Prostatit ~ . Sciatic~. Scleroz~~ multipl~ . Sensibilitate la substan~ e chimice. Ulcer peptic. COMPLEMENTARE Sulph. Kali-C. Phos. Sep. Staph INAMICE Ign. COMPARA~II Med - Comportament oscilnd ntre extreme, rnania de a muncii, i plac gr~simea, alcoolul i condimentele, simptome urinare, etc. Lil-t - Iritabilitate extrem~, dismenoree, senza~ ii de scaun ineficiente. Cham - Mnie, hipersensibilitate la stimuli, colic~. Sep - Iritabil, zvelt, slab, sensibil la zgomote, sindrom premenstrual, constipa~ ie, abuz de droguri, cistit~, etc. 209

chiar de bucurie (Coff). *_ Anestezie. Afec~ iuni de obicei dureroase se manifest ~~ la ei f~ r ~~ durere. - St ~ ri alternante de stupoare i de agita~ ie. - Transpira~ ie cald ~. - Uneori este recomandat n cazurile neclare pentru a clarifica situa~ ia. - Aspect: fa~ a este adesea buh~it ~, congestionat~, roie, cu buze groase i o expresie tulbure, obtuz~~ sau vis~toare, senzual~. NEUROLOGIC * Narcolepsie. - Convulsii agrav. de spaim~, c~ ldur~; eclampsie. - Tremur~turi, coree. - Accident vascular cerebral. - Paralizie, hemiparez~. CAP - Traumatisme ale capului (Nat-s, Arn, HelI, Cic, etc.). Contuzie cerebral~. - Aprins la fa~~ , congestionat sau cu pete vine~ ii. - Cefalee occipital~. mic~~ ochii cu greutate, pleoapele i atrn~~ pe jum~ tate nchise. - Mioz~~ sau midriaz~. GURA - Mandibula i atrn~~ (i cade) - nu-~ i poate ~ ine gura nchis~. - Paralizie a liinbii. GASTROINTESTINAL - Constipa ~ ie cu absen ~ a senza ~ iei de defeca ~ ie; fecalom care blocheaz~~ tranzitul colonic. - Constipa~ ie la nou-n~scu~ i. - St~ rile de surescitare sau de spaim~~ declaneaz~~ diareea. - Crampe i colici abdorninale. - Ocluzie intestinal~; telescoparea anselor. - Ileus postoperator (Carb-v, Raph) nso~ it adesea de v~rs~turi severe. UROGEN1TAL - Reten~ ie de urin~, agrav. de spaim~, adesea cu tenesme, spasme ale sfincterului urinar. - Reten ~ ie de urin~~ la copiii al~ pta~ i la sn dup~~ ce mama a tr~it o spairn~~ puternic~. - Enurezis dup~~ o spaim~~ intens~~ la copii care deprinseser~~ obiceiul de a merge la toalet ~. - Oprirea travaliului. Eclampsie. RESPIRATOR * Respira~ ie lent ~, zgomotoas~, ca i cum c~ ile aeriene ar fi obstruate. Respira ~ ie Cheyne-Stokes la pacien ~i comato~ i. *_ Sfor ~it. - La fiecare respira~ ie produce un sunet puf~ it. MUSCULOSCHELETAL - Tremur~turi, agrav. de spaim~. - Paralizie; accident vascular cerebral cu hemiparez~. SOMN * Somn greu, stuporos din care e dificil de trezit. - Apnee n somu (Lach, Grind, Sulph). * Narcolepsie; cnd vrea s~~ se concentreze este n~p~dit de o soinnolen~~~c~reia nu i se poate mpotrivi. - Insomnie, agrav. la cel mai mic zgomot, agrav. n timpul sevrajului de narcotice. - Se trezete brusc cu o senza~ ie de sufocare. - Vise pl~cute, pline de via~~ . ACUT - Traumatism cranio-cerebral, contuzie cu somnolen~~~ ~ i stare con fuzional~. - Accident vascular cerebral, cu stare stuporoas~, fa~~~buh ~it ~, cu pete vine~ ii, temperatur~~ corporal~~ crescut ~~ i transpira~ ie, respira~ ie stertoroas~, mioz~. - Com~~ sau delir cu febr~~ nalt~, fa~~~congestionat ~ , transpira~ ie cald ~~ (aproape fierbinte). - Meningit~. - Encefalit~. 214

CLINIC Constipa~ ie. Convulsive, tulbur~ri. Lovituri la cap. COMPARA~II Caust. Hyos. Bufo. Cic. Cupr. OLEANDER O gam~~ larg~~ de afec~ iuni cutanate, mai ales ale scalpului, r~spund la Oleander. Hahnemann a confirmat c~~ poate fi utilizat i n afec~ iuni mai profunde i chiar i n paralizii. Remediul este eficace i n multe tulbur~ ri gastrointestinale. GENERALIT~~I * Agravare pronun ~ at ~~ dup ~~ ce m ~ nnc~~ portocale, citrice n general sau fructe acre, acide (roii, I~ini). - Agrav. de schimbarea vremii. CAP * M ~ trea~~~i alte erup~ ii descuainative ale scalpului cu scuame de dimensiuni foarte mari, gigante (pn ~~ la un centimetru), care cad de pe cap. Erup~ ii ale pielii capului agrav. dac~~ m ~ nnc~~ portocale. - Psoriazis la nivelul scalpului cu cruste albicioase. Seboree. Erup~ ie seboreic~~ acoperind ntreaga suprafa~~~a pielii capului (ca o scufie) la sugari. - Prurit i usc~ciune la nivelul scalpului. - Cr~ p~ turi ale fe~ ei. - Erup~ ii n jurul ochilor. - Erup~ ii retroauriculare. Vezicule, erup~ ie veziculoas~~ n urechi. - In proving-uri au ap~ rut multe cazuri de cefalee ainel. dac~~ privete piezi sau cruci. GASTROINTESTINAL - Diaree agrav. de vremea cald~~ (fierbinte), agrav. dac~~ m~nnc~~ fructe, mai ales portocale. - Foaine de lup (apetit nes~~ios), mai ales asociat~~ cu diaree (Petr, Sulph). - Senza~ ie de gol n stomac neameliorat~~ dac~~ m~ nnc~~ (Sep). - Scaune apoase, bilioase ~ i urt mirositoare. EXTREMIT~~I - Paralizii f~r~~ senza~ ii de durere, mai ales la nivelul membrelor superioare. PIELE - Psoriazis. - Eczem~. - Herpes. CLINIC Alergie alimentar~. Cefalee. Colit~. Diaree. Eczem~. Herpes. M ~trea~~ . Paralizie. Psoriazis. Seboree. COMPARA~II Sulph - prurit al scalpului, diaree, apetit crescut. Graph. Petr. Cit-v.

OLEUM ANIMALE Principalul simptom cheie care indic~~ Oleum Animale este ,senza ~ ia c~~ are ap ~~ n stomac care se mic~~ (cu zgomot, clipocind) dintr-o parte n alta. Jonathan Shore a relatat o interesant~~ vindecare a unui copil cu dezvoltare ntrziat ~; remediul a fost stabilit pornind de Ia dorin~ a puternic~~ i cartofi. de ou ~~

CAP - Cefalee resim~ it~~ n anumi~ e puncte de pe cap. Puncte dureroase la nivelul scalpului. - Cefalee agrav. cnd se gndete la durere, agrav. de vin. GT - R ~guea1~~ care nso~ ete sau alterneaz~~ cu probleme cardiace. GASTROINTESTINAL - Diaree. - Senza~ ie imperioas~~ de scaun cnd se gndete la intestine. UROGENITAL - Dureri sfietoare sau nevralgice Ia nivelul epididimului sau al funiculului spermatic. PIEPT - Dureri anginoase ascu~ ite, ca o n~ ep~tur~, care se pot extinde n um~r, n bra~~sau n abdomen, amel. de odihn~~ i agrav. cnd se gndete la durere. - Dureri n~ ep~toare instalate brusc resim~ ite n por~ iunea inferioar~~ a pl~mnului stng. - Insuficien~~~cardiac~~ congestiv~~ cu dispnee, cianoz~~ i fibrila~ ie atrial~. - Palpita~ ii, agrav. cnd se gndete a ele ~ i cnd se ntinde pe spate. MUSCULOSCHELETIC - Senza~ ie de amor ~ eal ~~ a bra~ ului la pacien~ i cu boal~~ de inim~~ (Naja, Acoii, Cact, Rhus-t). - Degete reci, cianotice. - Sunt relatate vindec~ri n cazuri de meningit ~~ spinal~~ cu durere ~ i sl~biciune a spatelui n regiunea lombar~~ i cu senza~ ie de amor~ eal~~i r~ceal~~ a picioarelor. CLINIC Angin ~~ pectoral~. Aritmie cardiac~. Cefalee. Diaree. Insuficien~~~cardiac~~ congestiv~. Meningit~~ spinal~. Nevralgie. Pleurezie. R~guea1~. COMPARA~II Cact - Angin ~~ pectoral~, amor~ eal~~ n bra~ ul stng, aritmie, nevralgie, cefalee, cianoz~. Lach. Helon. Spig.

PAEONIA Poate fi dificil s~~ diferen~ iem Paeonia de celelalte remedii indicate n hemoroizi i fisuri rectale. Afectarea rectal~~ la Paeonia este asociat ~~ cu dureri cumplite dup~~ scaun, dureri care, n mod caracteristic, l fac pe

1e ct mai dep~rtate una de cealalt ~.

pacient s~~ stea ntins la orizontal~, minute sau ore n ir, ~ inndu-i fese-

RECT - Henioroizi. Hemoroizi congestiona~ i sau tromboza~ i. - Fisur~~ rectal~. - Ulcera~ ii perianale. - Evacuarea scaunului (defeca~ ia) este extrem de dureroas~. Durere la tergere (dup~~ ce a avut scaun). - Durere care dureaz~~ foarte mult, uneori ore n ir, dup~~ scaun. - Atingerea rectului este insuportabil~. - Trebuie s~-~ i ~ in ~~ fesete mult dep~rtate pentru a ameliora durerile ~~spasmele rectale. 216

EXTREMIT~~I - Ulcera~ ii i escare. SOMN - Comaruri terifiante. CLINIC Cosmaruri. Fisur ~~ rectal~. lIemoroizi. Proctit~. COMPARA~II Aesc. Rat. Nit-ac. Sulph.

PALLADIUM Dei Palladium este adesea comparat cu Platina (n natur~, cele dou~~ metale se g~sesc mpreun ~), personalitatea pacien~ ilor (mai curnd paciente) este foarte diferit~. Persoana Palladium este frecvent descris~~ ca avnd o fire egotic~ , dar caracteristica sa de baz~~ este nevoia de a fi aprobat ~~ sau l~udat~, cuplat~~ cu un rafinat egocentrism. Pacienta se dovedete a fi foarte agreabil~~ i dornic~~ de a-i intra sub piele, de a fi pe placul doctorului; pentru a-i c~ tiga aprobarea i simpatia i relateaz~~ acestuia evolu~ ii favorabile dup~~ tratament. Aceasta explic~~ de ce pacienta ,,pare a fi ntr-o form~~ excelent~~ cnd se afl~~ n compania cuiva pentru ca, ulterior, s~~ fie epuizat~ . Simte o puternic~~ nevoie ca ceilal~ i s~-~ i exprime aprecierea fa~~~de ea i s~-i arate c~~ o pre~ uiesc. Este foarte vexat~~i r~ nit~~ dac~~ simte c~~ este ignorat~~ de ceilal~ i. Frecvent pacienta va afirma c~~ se simte ,,urnilit~~ sau ofensat ~~ chiar dac~~ nimeni nu a inten~ ionat s-0 insulte. Este considerat un remediu pentru mndrie r~nit~, jignire, umilire. Palladium este frecvent indicat la femei. Adesea, este remediu specific n tratamentul chistelor ovariene. MENTAL * Se simte imediat jignit ~, ofensat ~ ; are sentimentul c~~ este ignorat ~~ sau insultat ~ . - Dorin ~~~puternic~~ de a fi aprobat ~. - Simptome ap~ rute dup~~ umilire, jignire. - Vesel~~ i bine dispus~~ n compania cuiva, dei acest efort o extenueaz~. CAP *_ Cefalee care traverseaz~~ capul n band ~, trecnd peste cretet, de Ia o ureche la cealalt ~. UROGENITAL - Chisturi i dureri ovariene pe partea dreapt~. - Dureri ovariene agrav. de trepida~ ii, zdruncin~turi, agrav. dup~~ menstrua~ ie, agfav. fl st~rile de excitare; amel. dac~~ ndoaie picioarele, amel. dac~~ st~~ culcat ~~ pe stnga. - Prolaps uterin. CLINIC Cefalee. Chiste i dureri ovariene. Tulbur~ri uterine. COMPARA~II Apis - iritabil~, se ofenseaz~~ imediat, dureri i chiste ovariene pe partea dreapt~. Nux-V. Sep. Bell. Lyc. Puls.

217

PAREIRA BRAVA
Pareira este un remediu specific pentru tractul urinar, ac~ iunea lui exercitndu-se mai ales la nivetul prostatei. Principalul simptom care indic~~ acest remediu este reten~ ia de urin~~ determinat ~~ de un adenom de prostat ~. UROGENITAL * Reten ~ ie de urin ~~ prin adenom de prostat ~. - Necesitate imperioas~~ dureroas~~ de a urina. - Polachiurie, incontinen~~~ urinar~~ prin prea plin, sc~p~ ri involuntare de urin ~, mai ales n prezen~ a afec~ iunilor prostatei. - Durere la nivelul vezicii urinare care iradiaz~~ n jos pe membrele inferioare i n coapse cnd se for~ eaz~~s~~ urineze. - Calculi vezicali sau renali. Uretrit~. EXTREMIT~~I - Crampe n mernbrele inferioare n timpul mic~ iuni. CLINIC Adenom de prostat~. Infec~ ii ale tractului urinar. Litiaz~~ renal~~ sau vezicular~. Prostatit~. COMPARA~II Chim. Caust. Berb.

PARIS QUADRIFOLIA
Vithoulkas a descris personalitatea lui Paris prin cteva detalii pe care le voi men~ iona numai pe scurt. Pacientul are o iritabilitate intens~. n plus prezint ~~ un fel de asprime (duritate), negativism i sarcasm. n general, pacien ~ ii se prezint ~~ pentru a-i trata o cefalee sau o migren~. GENERALIT~~I - Senza~ ie de umflare, tumefiere. - Senza~ ie c~~i este cald i respectiv frig (sau chiar c~~ nghea~~~de frig) la nivelul p~r~ ilor opuse - de exemplu: frig pe dreapta i cald pe stnga - sau cu localiz~ri opuse. CAP *_ Cefalee cu senza ~ ia c~~ i s-a m~ rit capul sau cu senza~ ie de presiune dinspre n ~untru spre afar~. - Simte n cap att c~ ldur~~ arz~toare ct i r~ceal~. - Senza~ ie de constric~ ie a capului sau scalpului. Senzatie de tractiune la nivelul globilor oculari sau senzatie c~~ acestia sunt tai napo de nite sfori. - ~ i simte ochii m~ri ~ i sau ~~ i ies afar ~~ din orbite. - Senza~ ia c ~~ nu poate nchide pieoapele. COMPARA ~II Nux-v. Plb. Ruta. Crot-t. Lil-t. Lach. Sep.

218

PETROLEUM Petroleum are nurneroase efecte n afec~ iunile cutanate i ac~ ioneaz~~ mai pu~ in pe leziunile mucoaselor. Leziunile care r~spund Ia Petroleum sunt aproape ntotdeauna foarte uscate ~ i este primul remediu indicat n cazul n care pacientul se plnge de o usc~ciune ngrozitoare a pielii. Usc~ciunea este att de intens~~ nct nici o crem~~ sau alifie nu poate s~~ o amelioreze. Cel mai frecvent acest rernediu este prescris pentru eczem~~i fisuri, dar este indicat ~ i la pacien ~ ii care prezint~~ o asociere de eczern~~i erup~ ie herpetic~. MENTAL - Are iluzia sau i imagineaz~~ c~~ o persoan~~ este culcat~~ al~turi de el sau c~~ are dou~~ corpuri; aceast~~ senza~ ie a fost considerat mult~~ vrerne simptom cheie. - Frica sau iluzia c~~ va rnuri curnd (c~~ este aproape de rnoarte). - Se r~t~ce~ te pe str~zi binecunoscute (Glon, Nux-m, Cann-i). GENERALIT~~I - Friguros i agrav. de frig. - Agrav. iarna. Senza~ ie intern~~ de r~ceal~~ (piept, inirn~, abdornen, etc.). - Arnel. vara. - Sl~biciune sau alte simptome mentale ap~rute dup~~ ce inhaleaz~~ fum sau substan~ e petrochimice (SuI-ac, Nux-v, Phos, Sep, etc.). - Agrav. de suprirnarea erup~ iilor cutanate. - R~ u de mare. R~ u de micare. R~ u de avion. CAP - Ame~ eal~~ (vertij), r~u de micare. - Eczem~~ la nivelul capului (n mod particular pe scalp). Erup~ ii i cr~p~turi n spatele urechilor. - Cefalee sau greutate occipital~~ care se extinde spre vertex i frunte. - Obstruc~ ie cronic~~ a urechii cu pierderea auzului. - Cr~ p~turi la nivelul n ~rilor sau la col~ urile ochilor. - Infec~ ii ale ductului lacrirnal. GASTROINTESTINAL * Foame de lup (apetit ieit din comun) cnd are diaree sau dup~~scaun (Olnd, Sulph). .. Diaree numai n timpul zilei. - Diaree de la varz~~ sau varz~~ murat~. - Colit~~ cu crampe, dureri colicative nainte de scaun. - Senza~ ie de gol n stomac, ameliorat~~ dac~~ m~ nnc~~(invers fa~~~de Sep). - Senza~ ie de rece n abdomen. - Aversiune pentru: Carne. Gr ~sime. UROGENITAL * Herpes genital. Herpes care se extinde spre anus coapse. - Erup~ ii i umezeal~~ (erup~ii umede, exsudative) n zona genital~, pe scrot, pe fa~a intern ~~ a coapselor. - Herpes i excoria~ii perineale. PIEPT - Tuse agrav. noaptea. - Astm asociat cu eczem~~ sever~. EXTREMJT~~I * Cr ~ p~ turi pe mini i pe vrfurile degetelor. Cr ~ p~ turi adnci ale palmelor. - Eczem~~ uscat ~~ pe mini la muncitori, tmplari sau frizeri care lucreaz~~ cu gudron (sau smoal~) sau deriva~ i chimici ai petrolului. - Palrne uscate, cu aspect scorojit (pergarnentos) sau aspect rnurdar al pielii de pe mini. - Dureri ca de achie nfipt~~ n c~ lci, agrav. de mers i cnd st ~~ n picioare. - Deger~turi. 219

PIELE - Afec~ iuni cutanate - pielea este uscat ~~i cr ~ pat ~. Adesea cr ~ p ~ turile sunt profunde ~ i sngereaz~. - Sirnptonie cutanate agrav. iarna i amel. vara. - Pruritul, dei nu att de intens ca la Sulph, poate fi uneori puternic. - n general pruritul este agrav. noaptea i de c~ ldura patului. - Senza~ ie de rece pe piele dup~~ ce se scarpin ~. - Pielea este nes~n~toas~~ (leziunile cutanate sunt frecvente i se vindec~~ greu); pe piele apar r~ni care supureaz~. - Psoriazis. Eczern~. Herpes simplex i zoster. Furuncule. S1MPTOME COMBINATE Eczem~~ i herpes. CLINIC Astm. BoIi determinate de poluarea mediului. Cefalee. Diaree. Eczem~ . Herpes. Otit~~ medie. Psoriazis. R ~ u de micare. Surditate. Vertij. Zona zoster. COMPARA ~II Graph - fisuri, piele nes~n~toas~, colit~, aversiune pentru carne, catar otic. Sulph. CaIc. Mez. Jug-c. Psor. Rhus-t. Sars. Principalele remedii indicate n herpes genitai includ: Apis. Ars. Bor. Caust. Crot-t. Dulc. Fl-ac. Graph. Lyc. Med. Merc. Nat-c. Nat-m. Nit-ac. Petr. Plat. Rhus-t. Rhus-v. Sars. Sep. Sulph. Thuj.

PETROSELINUM
Petroselinum este un remediu specific pentru tractul urinar, mai ales pentru uretr~. Uretrit~~i cistit ~~ cu dureri intense, senza~ ii de furnic~ tur~~ i de mnc~rime, acestea din urm~~ fiind uneori att de intense nct pacientului i vine s~~ i nfig~~ ceva n uretr~~ pentru a sc~ pa de ele. De asemenea poate s~~ prezinte o nevoie brusc~~ de a urina. Descrierea clasic~~ a acestui simptom o constituie imaginea copilului care, cuprins dintr-o dat~~ de nevoia brutal~~~ i dureroas~~ de a urina, ncepe s~~ umble n toate direc~ iile, s~~ danseze, s~~ ~ op~ie, s~~ sar~~ n sus i n jos. UROGENITAL - Uretrit ~ ; gonoree. - Nevoia intens~, brusc~, irezistibil~~ de a urina. - Senza~ ie intens~~ de mnc~rime la nivelul uretrei sau al vezicii. COMPARA~II Canth. Cann-S. Sars. Puls.

PHELLANDRIUM
n practica clinic~~ a fost utilizat n principal n mastit~. n plus, mul~ i autori au recomandat acest remediu n tuse i chiaf n tuberculoz~. 220

MENTAL - Vithoulkas a ad ~ugat acest remediu la rubricile ,,Anxietate legat~~ de s~ n ~tate i ,,Frica c~~ este cineva n spatele lui. P1EPT - Durere n snul drept; dureri n~ ep~toare care se extind pn~~ n spate (Aster). - Dureri n mameloane n timpul al~pt~rii. COMPARA~II BeIl. SiI. Phyt.

PHOSPHORIC ACID
Phosphoric Acid este un remediu al suferin~ ei, indicat mai cu seam~~ atunci cnd pacientul este cop1eit de durerea pierderii pe care a ndurato, fiind incapabil de a mai reac~ iona n vreun fel. Mhnirea I transform~~ ntr-o persoan ~~ slab~, apatic~, obosit~, epuizat~, care r~spunde la ntreb~ri cu o mare lentoare. Deprimat i indiferent, personalitatea lui i pierde orice relief, orice nsufle~ ire, nemair~mnnd aproape nici o urm~~ de via~~ . Durerea, suferin~ a trec undeva n subsidiar, ceea ce domin~~ n mod caracteristic tabioul fiind starea de colaps, de epuizare. Mai mult chiar, nu numai mhnirea, durerea pierderii pot duce Ia o stare de Phosphoric Acid, ci ~ i alte evenimente precum bolile debilitante, cum ar fi mononucleoza sau o diaree cronic~. De asemenea, consumul excesiv de droguri sau de alcool poate genera un tablou similar. MENTAL - Pacient deprimat, apatic - aproape mort l~ untric. - R~ spunde cu o mare lentoare. Uituc. Sl~ biciune mental ~~ declanat ~~ de suferin ~~ . - Nep~ s~ tor, indiferent fa ~~~de orice eveniment exterior vrea doar s~~ zac~~ pur i simplu i s~~ se uite la televizor. - Tulbur ~ ri dec1anate de durerea pierderii unei persoane dragi sau de o dezam~gire n iubire. GENERALIT~~I - St ~ ri de colaps dec1anate de mhnire, boal~~ sau abuz de droguri ori de alcool. - Stare de colaps, de epuizare dup~~ o diaree trenant ~~ sau orice alt ~~ pierdere de lichide biologice (Chin). - Agrav. dup~~ contact sexual. - Amel. dup~~ ce doarme, chiar i numai dup~~ un pui de somn. CAP - Durere de cap cu senza~ ia de greutate, precum o povar~~ care apas~~ pe cap. - C~derea sau albirea p~rului dec1anate de o suferin~~ . - C~ derea p~ rului, chiar din regiunea sprncenelor, pieptului sau alte zone (SeI), GASTROINTESTINAL - i plac fructele, sucurile de fructe sau alimentele r ~ coritoare. - Diaree, scaunul este eliminat f~r~~ dureri i nu are miros. Diaree dec1anat~~ de suferin~~ , mhnire. - Diaree cu scaun involuntar. Diaree declansat~~ de un abuz alimentar minor. - Diaree abundent ~, neurmat~~ ns~~ de starea de epuizare la care ne-am fi ateptat. 22 1

UROGENITAL - Urina cu aspect l~ptos cu eliminarea unor fragmente albicioase Ia sfritul mic~ iunii. - Impoten~~. Ejaculare f~r~~ erec~ ie. CLINIC Alopecie. Cefalee. Colit~. Depresie. Diaree. Impoten~~ . Mononucleoz~. Oboseal~~ cronic~, sindrom de. Septicemie. Stare septic~. COMPARA~II Mur-ac. Pic-ac. Phos. Sep. Carb-v. Ign. Aur. PHOSPHORUS Fiind unul dintre cele rnai importante policreste, Phosphorus trebuie clar n~ eles n diferitele etape ale patologiei sale. Este interesant c~~ nici unul dintre rnaetrii trecutului nu a identificat esen~ a real~~ a acestui remediu pn ~~ la Vithoulkas. E1 o descrie ca fiincl ,,difuzia - asemeni bulelor dintr-o b~utur~~ gazoas~. Adesea este o persoan~~ spumoas~~ i deschis~, extravertit~. Pacientul pare s~~ ,,sclipeasc~~ de inteligen ~~ , creativitate i entuziasm. Cu toate acestea el d ~~ impresia c~~ nu exist ~~ grani~ e ntre el i ceilal~ i; el nu are o baz~~ solid ~~ i nici un centru, un punct focar. Compasiunea lui merge pn~~ la extrem, nu rareori implicndu-se pentru persoane complet str~ine. Cu toate acestea, ndat~~ ce aten ~ ia Iui s-a dirijat spre ceva nou, el poate s~~ uite complet de noul lui prieten, de aici impresia c~~ este ,,aerian. i place compania. Poate fi credul i sugestionabil. Uneori este nzestrat cu clarviziune. Aceti oameni pl~tesc adesea pentru lipsa de grani~ e care i caracterizeaz~. n stadiile ini~ iale ale patologiei, descoperim o mare anxietate. Orice idee i poate p~ trunde n minte provocndu-i anxietate. Totu ~ i, el este i foarte u ~ or de lini ~ tit. De obicei anxietatea ia forrna ngrijor~rii pentru s~n ~ tate. Dar, pe rn~sur~~ ce patologia avanseaz~, se contureaz~~ tot rnai pregnant o stare de anxietate nedefinit ~~ i teama c~~ ceva r~u s-ar putea ntmpla. Pacientul are multe frici, legate mai ales obiecte sugestive pentru ideea lipsei de grani ~ e, cum ar fi utunericul, apa adnc~, rnoartea etc.. Aceste frici pot s~~ evolueze pn ~~ la o stare fobic~~ paralizant~, debilitant ~. Ele apar rnai ales cnd pacientul este singur ~ i sunt arneliorate n compania cuiva. In stadii rnai tardive pacientulesteatatdesensibillaaltii liexteriori, nct disparebine-cunoscutadorin~~ decompanj El prefer~~ s~~ fie singur i nu suport ~~ nici un str~in i nici s~~ aud ~~ de problernele altora. Pe rn~sur~~ ce pierde tot mai mult din vitalitatea l~untric~, dispare i firea lui ,,spumoas~~ ~~str~lucitoare. n cele din urrn~~ devine lent, indiferent i apatic, apropiindu-se se tabloul lui Acid phosphoric sau Sepia. Copilul. Phosphorus este sensibil, precoce ~ i deschis. Poate comunica cu oricine, fie el copil ori adult. P ~ rin~ ilor le e tearn~~ cliiar c~~ ar putea fi r~pit din cauza firii lui deschise i ncrez~ toare. El se apropie de ceilal~ i 222

avnd n egal~~ m~sur~~ compasiune i curiozitate. Adesea vom ntlni frici intense i o puternic~~ dorin~~~de companie, nu rareori o mare anxietate c~~ ceva r~u s-ar putea ntmpla p~ rin~ ilor s~ i, nct cea mai m~runt~~ boal~~ a vreunui membi il ingrijoreaza peste maura In multe cazuri se produce o care poate avea chiar repercusiuni generand ...cboseal~~si o re1ii ~~ sc~zut ~~ la boli. O proportie important~~ au epis. taxis, gingii sangerande, vanatai sau alte MENTAL * Deschis, sclipitor, excitabil, sugestionabil, anxios. este singur, amel. n companie. Chiar i radioul poate constitui o companie. - Fric~~ (de): Singur ~ tate. Moarte. Intuneric. *Furtun ~. *C~~ se va ntmpla ceva r ~ u, o nenorocire. Boli. Viitor. Pentru al~ ii. Fantome. Nebunie. Ho~ i. Insecte. Ap~. Cutremure. Orice fric~. * Compasiune. - Dependent de medic. Usor de Iinistit. - Credul. - Clarv~ z~ tor. Experien~ e extracorporale. - Tresare uor. - Orice i distra etentia cu mintea ngreunat~~ (stadiu tardiv). - nca ahiL 1 yreunefortmen - R~spunde lent. GENERALIT~~I - Ajt: sub~ ire i nalt, tr~s~turi fine, degete lungi. lfriusau chiar nghea~~~de frig, dar poate s~~fie i foarte c~ lduros. (n timp ce temperatura general~~ este variabil~, reac~ ia la temperatur~~ a anumitor sisteme de organe este foarte constant ~: simptomele legate de cap i de stomac sunt amel. la rece i agrav. de c~ ldur~~ ~ i comprese calde; cele care ~ in de piept sunt agrav. la rece i amel. de cald.). - Agrav. de modific~ ri ale vremii. - Bufeuri de c~ldur~. Bufeuri de menopauz~~ Ia orice emo~ ie. ~ nii, cnd st ~~ pe partea stng~, agrav. cnd m~ nnc~~ ceva condimentat, s~ rat, mncare cald~, agrav. n amurg. cnd m~ nnc~, dup~~ b~ uturi reci, cnd i freac~~ regiunea afectat~. - ?jnjic ~inclusiv hemofilie. - Se deshidrateaz~~ usor. - St~ ri de sl~ biciune si de colaps. - Simptome predominant pe partea stanga. - Mare sensibilitate la mirosuri. Sensibilitate la substan~ e chimice. - Accidente vasculare cerebrale; hemiparez~. - Tumori. Prolifer~ri fibroase i fibrochstice. Cancer. - Diabet zaliarat. CAP - Arne~ eal~~ (vertij), agrav. cnd i solicit~~ privirea, mai ales uitndu-se n sus, agrav. cnd se ridic~, amel. cnd se culc~. - Boal~~ Meniere. adesea migrenoas~, cnd tuete, la c~ ldur~; rece. - Dezlipire de retin~. Hemoragie retinian~. Retinit~. Nevrit~~ optic~. - Glaucom (Eser, Phys, Osin, Calc). - Sclipiri, puncte str~ lucitoare n cmpul vizual (fosfene) agrav. cnd adoarme. - Pioree, gingiile sngereaz~~ u~ or, inflama~ ii periosteale dup~~ interven~ ii pe canalul radicular. - Buze i limb~~ uscate cu deshidratare. - Mirosul foarte sensibil, agrav. cnd are durere de cap. Nu

------

223

suport~~ parfumuri, mirosul florilor. - Febr~~ de fn. *_ Epistaxis - frecvent !a copii, uneori se men~ ine pn~~ la vrsta adult ~; snge ro ~ u aprins, fluid, sub~ ire; sngerare cnd ~ i sufl~~ nasul. - Sngerare excesiv~~ dup ~~ o extrac~ ie dentar ~. GT - R~ guea1~~ (disfonie), de obicei f~r~~ durere, dei uneori poate s~~ fie foarte dureroas~. pierde vocea cu totul (afonie). Laringit ~. - Durere i sensibilitate Ia nivelul laringelui, agrav. la atingere, agrav. cnd tuete. GASTROINTESTINAL Ulcer peptic. Hematemez~: snge rou aprins sau n za~~de cafea. - Gastrit ~~ cu grea ~~~i v~ rs~turi, simptornele se atenueaz~~ dup~~ o b ~ utur ~~ rece, dar revin de ndat ~~ ce aceasta se nc~1zete n stomac. - Foame intens~, uneori se scoal~~ noaptea pentru a mnca. - Foamea se accentueaz~~ n timpul durerii de cap, cnd are febr~; la scurt timp dup~~ ce a mncat i se face foame din nou. - Dorin~ e alimentare: *Ci ocola ta. *ngh eta t a sau mne~ rurile reci. S~ rat. Condimentat. Orez. Lapte. B~ uturi aleoolice, mai a1es,y Pete. Gr~sime. Hamburger, sandwich cu crnat. Ou~. Carne de pui. Brnz~. B~uturi - Aversiune pentru: Dulciuri. Mncare cald ~. Ou~. Scoici, stridii. Carne (cu excep~ ia unui hamburger). Fructe. Ceai. B~uturi gazoase. Pete. Sup~~ de pete. * Sete intens~~ cu dorin ~~~de b~ uturi reci. - Indigestie, eructa~ ii, regurgit~ri. Diaree infec~ ioas~~ sau inflamatorie sau chiar scaun involuntar. - Rectoragie, agrav. cnd elimin~~ scaunul. Hemoroizi. - Colit~. Proctit~. - Anus relaxat i par~ ial deschis sau senza~ ie cle destindere, uurare la nivelul anusului. - Hepatit~. Congestie Ciroz~. UROGENITAL - Scap~~ urina cnd tuete. - Dorin ~~~sexual~~ crescut ~, sau chiar patologic~. Fibroanie uterine. Prolaps uterin. - Metroragie cu snge rou aprins, aproape niciodat~~ cu cheaguri. - Chisturi ovariene ~~tumori mai ales pe stnga. PIEPT - Infec~ii respiratorii recidivante; orice r ~ ceal~~ coboar ~~ n piept. - Tuse trenant ~, scitoare, iritativ~, agrav. de aer rece, la efort fizic, cnd vorbete, cnd rde, la modific~ ri de temperatur~~ i de vreme, cnd st ~~ ntins pe spate sau pe partea stng~; amel cnd st~~ n ezut sau pe partea dreapt ~. - Pneumonie, mai ales pe partea stng~, cu senza~ ia de opresiune, ap~sare n piept i o tuse dureroas~, ca o arsur~, adesea cu hemoptizii. - Tuberculoz~~ pulmonar~~ sau istoric personal sau chiar familial de tuberculoz~. - Bronit~~ cronic~. Astm. Emfizem. - Mastopatie fibrochistic~. - Palpita~ ii, agrav. cnd st~~ pe partea stng~, n st~ ri de excitare, la efort fizic sau numai la o micare uoar~, cnd se ridic~. - Sufluri cardiace, insuficien~~~cardiac~~ congestiv~. - Angin ~~ pectoral~, dureri agrav. la solicit ~ ri, st ~ ri de tensiune, de ncordare, agrav. cnd st~~ pe partea stng~, amel. de b~ uturi reci. 224

MUSCULOSCHELETIC - Amor~ eal~~a degetelor, mai ales dirninea~ a ia trezire. - Scleroz~~ multipl~~ cu amor~ eal~~i sl~biciurie a picioarelor. Ataxie. - Durere de spate amel. de miscare c~ ldur~~ masaj. - Fibrozit~~ (fibromialgie). - Tres~riri. Tremur~tur. PIELE -Pieleuscat ~. Psoriazis. czern. Ihtioz~. - Mnc~rime agrav. de c~ldur~, agrav.naptea. purpur~. SOMN - n general doarme bine i se trezete foarte odihnit. Doarme pe partea djpt~, de cele mai multe ori nu poate dormi pe stnga. - Sornnarnbulisrn. - Vorbeste n sornn. - n stadii tardive, sornn neodihnij- Copilul set~~ t.enoaptea i vine n iTp~rin~i1oistran5 CLINIC Alcoolism. Angin~. Anxietate. Aritrnie. Artrit~. Astrn. Ataxie. BoIi declansate de factorii de rnediu. Bronsit~. Cancer. Cefalee. Ciroz~. Coagulopatie. Colagenoze, boli de ~ esut conjunctiv. Crup. Dezlipire de retin~. Diabet. Eczem~. Ernfizem. Epistaxis. Faringit~. Fibrom uterin. Gastrit ~. Grip~. Hemofilie. Hernoragie retinian~. Hemoragie uterin~. Hepatit ~. Hipersensibilitate chimic~. Hipertensiune. Ihtioz~. Infec~ ii respiratorii. Insuficien ~~~cardiac~~ congestiv~. Mastopatie fibrochistic~. Meniere, sindrorn. Migren ~. Nevroz~~ fobic~. Oboseai~~ cronic~, sindrom de. Petit mal. Pneumonie. Prolaps uterin. Psiiniaco-depresiv~. Psoriazis. Purpur ~. R~celi. Schizofrenie. Scleroz~~ rnultipl~. Scolioz~. Senilitate. Tinnitus. Tuberculoz~. Ulcer peptic. Ulcera~ ie cutanat ~ . Valvulopatii. Vertij, ame~ eal~. COMPLEMENTARE Ars. Nux-v. Kali-c. Tub. INAMICE Caust. COMPARA~II Puls - Deschis, sirnte nevoia de ncurajarea celorlal~ i, i plac nghe~ata ~ i mnc~rurile reci, nu suport~~ rnnc~rurile calde, agrav. cnd st~~ pe partea stng~, n arnurg, problerne cu pieptul, tulbur~ri rnenstruale. Caust - Cornpasiune, multe frici asern~n ~toare (mai ales tearna c~~ se va ntmpla o nenorocire), problerne cu pieptul i r~guea1~, i place sarea nu i plac dulciurile, amor~ eal~~ a degetelor, scleroz~~ rnultipl~. Ars - Multe frici ~ i anxietate pentru ceilal~ i, dependen~~~fa~~~de rnedic, simptome gastrointestinale, astrn, i plac gr~sirnile, sete, dureri ca o arsur~. Arg-n - Deschis i sugestionabil, anxiet~~ i i frici, dependent de rnedic, dorete sare i gr~sime, problerne neurologice ~~arne~ eal~~ (vertij). Sep - Epuizat, s~tul, leharnite, nu i place cornpania, apatic i cu rnintea ngreunat ~. De asemenea, copiii Sep searn~n ~~ cu Phos: deschii, excitabili, cu multe frici. Rhus-t. Suiph. Med. Tub. Sep. Coff. Thuj.

225

PHYSOSTIGMA
Physosligma este un remediu peutru probleme ale ochilor, mai ales dac~~ palologia ocular~~ corespunde sau se asociaz~~ cu probleme neurologice sau ale musculaturii netede. 0C111 Miopie. Suprasolicitarea ochilor. - Vedere estompat ~, nce~ oat ~ ; incapacilate de acomodare a privirii. Astigmatism. - Fotofobie. - Spasme palpebrale. - Glaucom (ca i Eserine - ezeiina -, un derivat al lui Physostigina). UROGENITAL - Parez~~ sau iritabilitate a vezicii urinare. EXTREMIT~~I - Spasme i crampe musculare. Rigiditate muscular~. - Inflama~ ii ale rn~duvei spin~ rii (mielit ~). - Amor~ eal~~ la nivelul regiunilor distale ale membrelor. CLINIC Ataxie. Glaucom. Infec~ ii urinare. Midriaz~. Miopie. Reten~ ie urinar~. Spasme palpebrale. COMPARA~II Ruta. Ouos. Agar.

PHYTOLACCA
Kent a descris Phytolacca drept ,,Mercur vegetal datorit ~~ numeroaselor simptome similare: rela~ ia cu miasma sifilitic~, ac, iunea asupra oaselor, glandelor, ganglionilor limfatici i asupra gtului. In trecut, Phytolacca a fost un rernediu important n tratarnentul difteriei. Majoritatea simptomelor remediului sunt localizate 1a nivelul snilor, parotidelor i arnigdalelor. GENERALIT~~I - Agrav. de frig i frig umed. - Agrav. noaptea. Istoric sifilitic. CAP * Dureri 1a erup~ ia din ~ ilor sau dureri dentare amel. dac~~ nc1eteaz~~ gingiile sau din ~ ii. - Glogit ~. Depozit lingual. Vrful lirnbii rou. - Durere la r~d ~cina limbii agrav. dac~~ scoate Iirnba. Irit ~. GT - Dureri intense, mucoas~~ hiperemic~, de culoare rou nchis i inflama ~ ie Ia nivelul amgdalelor, faringelui sau la r ~ d ~ cina Iimbii, mai pronun ~ at~~ pe dreapta. Dureri n gt amel. de b~ uturi reci, agrav. de b~ uturi calde. - Dureri de gt care iradiaz~~ spre urechi n timpul degluti ~ iei. - Durere n gt ca ~~cum ar avea ,,o minge fierbinte, care dogorete. - Parotidit~. Oreion. - Literatura noastr~~ abund~~ n vindec~ri ale difteriei cu acest rernediu dar n prezent poate fi pus~~ la ndoial~~ oportunitatea i n ~ elepciunea unei asernenea tentative de tratarnent. 226

- Turnefac~ ii dure i dureroase ale ganglionilor cervicali. - Durere i n ~ epeneal~~ a cefei agrav. noaptea, agrav. (mai sever~) pe dreapta, agrav. de cea ruai mic~~ miscare. PIEPT * Mastit ~. Dureri intense n timpul al~ pt ~ rii, mai pronun ~ ate la snul stng i care iradiaz~~ n ntregul corp. - Abcese nianiare. - Cr~p~turi la nivelul mamelonului. - Mastoz~~ fibrochistic~~ cu sensibilitate a snilor, agrav. nainte de ~~n timpui menstrua~ iei. - Tumori dureroase la nivelul snilor. Este paliativ n cancerul mamar. UROGENITAL - Orhit~~ dureroas~. EXTREMIT~~I * Dureri la locurile de inser~ ie ale tendoanelor (entese). Tendinit~~ sau bursit ~ . - Manifest~ri reumatice pe vreme rece. Dureri agrav. de c~ ldur~. - Dureri osoase, mai ales de tibie, agrav. noaptea. - Sciatic ~. - ,,Fasciit~~ plantar ~~cu chiop~tare (Steven Subotnick, dr. n Psihologie). PIELE - Psoriazis - leziuni de culoare violacee. CLINIC Abces mamar. Arnigdalit ~. Artrit ~. Bursit~. Faringit~. Fasciit~~ plantar~. Irit~. Luxa~ ie. Mastit ~. Mastoz~~ fibrochistic~. Oreion. Orhit~. Psoriazis. Sciatic~. Tendinit~. SIMPTOME COMBINATE Psoriazis si dureri osoase. Reumatism si adenopatie cervical ~~ sau parotidian ~. COMPARA ~II Merc - faringit~, adenopatie cervical~, agravare general~~ noaptea, probleme sifilitice, etc. Sil. Be11. Calc. Con.

PICRIC ACID
Remediile acide sunt indicate cel mai frecvent n st ~ri care au tendin~ a de a evolua spre colaps. La Acidul Picric colapsul vizeaz~~ mai ales func~ iile intelectuale. La acest remediu, factorul cauzal l constituie adesea efortul mental, cum este cazul studen ~ ilor care se suprasolicit~~ n perioada examenelor sau al anumitor profesioniti care muncesc peste rn~sur~, ca de exemplu un avocat care se preg~tete pentru un caz deosebit de dificil sau foarte important. In aproape toate cazurile starea de colaps este provocat~~ de acest efort excesiv. Este indicat pentru st~rile de ngreunare, ncetineal ~, oboseal~~ mental~~ dec1anate de o solicitare intelectuat~~ de un tip sau altul. Uneori pacientut relateaz~~ c~~ se simte bine i se poate concentra n primele momente cnd se apuc~~ de studiu, dar c~, dup~~ numai cteva minute, devine incapabil s~~ mai gndeasc~. n literatura de specialitate aceast~~ stare este denumit ~~ prin sintagma ,,surrnenaj intelectual (brain-fag). 227

MENTAL * Minte greoaie, incapabil s~~ se concentreze sau s~~ mai citeasc~~ fie i numai cteva minute la rnd. Surmenaj intelectual. - Stare de sl~ biciune i confuzie mental~, incapabil de a-i asuma vreua proiect de perspectiv~. GENERALIT~~I * Epuizare sau agravare cnd citete sau face vreun efort intelectual (stare de sl~ biciune, diaree, cefalee, durere de spate). - Stare de sl~ biciune, agrav. de efort, c~ldur~, cnd are scaun, cnd se concentreaz~~ mental. - Amel. cnd st ~~ ntins, cnd se odihnete sau dup~~ un somn bun. CAP - Are n cap o senza~ ie ap~s~toare, grea, tulbure, ca i cum 1-ar avea plin cu ceva dens i opac, ceea ce-1 face incapabil s~~ se concentreze. - Durere de cap dec1anat~~ de efortul intelectual. - Cefalee occipital~~~ i la nivelul cefei. - Furuncule n interiorul urechii. UROGENITAL - Dorin~~~sexual~~ crescut~; gnduri lascive. Erec~ ie permanent~~ (constant ~) i sup~r~toare. - Priapism. MUSCULOSCHELETIC - Senza~ ie de sl~biciune i greutate la nivelul spatelui. - I)ureri cu senza~ ia de arsur ~~ la nivelul coloanei vertebrale, agrav. de efortul intelectual. - La nivelul extremit ~~ ilor inferioare senza~ ii de greutate, amor~ eal~, sl~biciune. CLINIC Abces. Cefalee. Durere de spate. Oboseal~~ cronic~, sindrom de. Priapism. SIMPTOME COMBINATE - Probleme la nivelul coloanei vertebrale i priapism. Durere de cap cu senza ~ ia de greutate, ap~sare i epuizare mental ~. COMPARA ~II Ph-ac - Sl~biciune mental~~i st ~ri de colaps. Kali-p - Epuizare n urma suprasolicit ~ rii mentale. Gels. Lec. Nat-c. Nux-v. Phos. Sep. Con.

PIPER METHVSTICUM
Sub form~~ crud ~~ este utilizat la fabricarea b~uturilor alcoolice. Astfel c~~ nu trebuie s~~ ne surprind ~~ faptul c~~ n homeopatie este utilizat la pacien~ ii care au un simptom particular: ,,senza~ ia c~~ sunt permanent ame~ i~ i ca i cum ar fi be~ i. n unele cazuri pacientul descrie un fel de cefalee n timpul c~ reia se simte ca i cum ar fi ,,beat. PLATINUM Platinum este un remediu fascinant prin tipul de personalitate pe care l contureaz~. Ne afl~m n fa~ a unei exalt ~ ri a sentimentelor, a tr~irilor, 228

care sunt pline de pasiune i de intensitate, reflectate pe dou~~ planuri: cel al egoului i cel sexual. Platinum este cel mai ngmfat dintre toate remediile. Ai senza~ ia c~~ aceti oameni ~ i consider~~ sufletul nsu~ i superior, elevat, deasupra tuturor celorlalte. Infatuarea, orgoliul lor par a se sprijini nu att pe realiz~ rile, pe faptele sale, cum este cazul la Aurum, ori pe performan~ ele i pe capacit~~ ile intelectuale, cum ar face un Sulphur, ct pur i simplu pe propria persoan ~, pe fiin~ a sa ca atare. n repertoar o g~sim la o rubric~~ foarte expresiv~: ,,Iluzia c~~ este de spi~~~nobil~, regeasc~ . n vremurile noastre sesiz~m echivalentul acestei tendin~ e la au o origine social~~ persoanele care i nchipuie c~~ i o educa~ ie de cea i cea mai select~~ factur~, ba chiar au senza~ ia c~~ i din punct mai distins~~ de vedere spiritual sunt mult mai evoluate dect ceilal~ i. Remediul este prescris mai ales femeilor. infatuarea i centrarea asupra propriului ego sunt mai pu~ in marDac~~ cate, ne vom confrunta cu manifest~ri patologice n sfera sexual~. Aceste persoane nu se dau n l~turi de la nici un fel de exces sau ,,perversiune sexual~. Nimic nu este prea mult i nici anormal pentru ele, ajungnd uneori pn ~~ la promiscuitate. Ini ~ ial ns~~ sesiz~m o fire excesiv de romantic~, avnd tr~ iri erotice de o mare intensitate. Aceast~~ pasionalitate exaltat~~ face dificil~~ men~ inerea pe o perioad ~~ mai lung~~ a unei leg~turi amoroase, astfel de persoane parcurgnd o succesiune de rela~ ii furtunoase, de un erotism clocotitor, mpins la extrem. De aici apar i germenii frustr~rii, ai imposibilit ~~ ii rnanifest ~ rii plenare a tr~irilor i dorin~ elor l~untrice, care, defulate, vor izbucni sub forma mniei, a impulsurilor violente sau a unor fobii teribile care vin din profunzimile subcontientu1ui. Pacientul poate fi sfiat de pornirea chinuitoare, de impulsul irezistibil de a ucide. n mod firesc, el va proiecte aceste tendin~ e crncene, nest~pnite i asupra celorlal~ i, de aici n ~scndu-se iluzia i teama c~~ va fi agresat. Persoane infatuate, arogante, afectate, egocentrice, MENTAL narcisiste, pline de adauira ~ ie fa~~~de propria fiin ~~~i preocupate doar de pasional~, simte permanent de persoana lor. - Fire peste m~sur~~ nevoia de tr ~ iri intense, ct mai excitante, mai tulbur ~toare, vibrnd dect este mai nalt ~~ de amploarea emo~ iei. *_ Impresia sau iluzia c~~ n jos dintr-un loc nalt. i privete de sus, c~~ se uit ~~ ceilal~ i sau c~~ ,,n vine i curge snge regesc, ,,c~~ este de spi~~~regal~ . *_ Iluzia c~~ - Comportament grosolan, impertinent i plin de insolen ~~ . Dispre~ uitor i arogant. - Aversiune fa~~~de copii; are senza~ ia c~~ acetia o vor incornoda, i vor ncurca treburile. - Impulsuri violente. so~ ul Irnpulsul de a ucide, de a-i ucide so~ul pe care l iubete, se terne c~~ cnd acesta pleac~~ de acas~. - Fric~~ va muri sau va fi r~pit de fiecare dat ~~ (se teme pentru propria s~n~tate). Fantome. de: Moarte. Violen~~ . Boal~~ 229

Animale. Accidente vasculare cerebrale. - Team~~ c~~ va fi abandonat ~~ de so~~sau c~~ so~ ul va muri. Atacuri de panic~, crize de anxietate. - Plnge de furie, de mnie. Gelozie. - Frapeaz~~ prin mbr~c~mintea extravagant ~, emannd senzualitate, care atrage privirile. Genul ,,Hollywood, poart ~~ ochelari de soare ntuneca~ i. GENERALIT~~I - Senza ~ ie de constric~ ie, ca i cum ar fi legat ~~ strns cu ceva, bandajat ~~ n zona respectiv~. - Simptome mentale alternnd cu probleme fizice. Absen~ a durerii n zonele afectate (op). Amor~ eal~. Hipoestezie. Miasm~~ sifilitic~. CAP - Senza~ ie de ainor ~ eal~~ sau de r ~ ceal~~ n regiunea capului i a fe~ ei, mai ales n jurul pome~ ilor i a buzelor. - Paralizie facial~~ de tip BeIl; paralizie facial~~ nedureroas~. - Nevralgie facial~. Senza~ ia de durere alterneaz~~ uneori cu cea de amor~ eal~. - Durere de cap constrictiv~~ care se instaleaz~~ lent, progresiv, apoi dispare n aceeai manier~. - Buze groase, c~rnoase, senzuale. - Senza~ ie de amor~ eal~, mai ales la nivelut din~ ilor, atunci cnd excita~ ia sexual~~ ajunge 1a maximum. GASTROINTESTINAL - Bulimie. Constipa~ ie agrav. cnd c~ l~torete, la menstrua~ ie, n timpul sarcinii. - Senza~ ie de trac~ iune n regiunea periombilical~~(Plb). UROGENITAL - Dorin ~~~sexual~~ intens~ ; promiscuitate; excese sexuale; perversiuni sexuale. Excita~ ie sexual~~ la cea mai niic~~ atingere. - Uneori i descrie problemele drept frigiditate, desemnnd mai degrab~~ sentimentul de a fi nemplinit ~~ dect pierderea instinctului sexual, a libido-ului. - Relateaz~~ c~~ a fost victima unui viol, a unui abuz sexual. - Mnc~ rime cu senza ~ ii voluptoase Ia nivelul organelor genitale. Herpes genital. - Hipersensibilitate a vaginului; nu poate tolera penetrarea. - Chisturi ovariene, mai ales pe partea stng~. - Tumori maligne la nivelul uterului, ovarelor, testiculelor, organelor genitale externe. - Menstrua~ ia se dec1aneaz~~ mai devreme, este abundent~, cu scurgere filant~, de culoare nchis~. - Dismenoree, dureri rnenstruale de mare intensitate, cu senza~ ia de presiune n jos. EXTREMIT~~I - Senza ~ ia c~~ este Iegat ~~ strns cu o band ~. CLINIC Bell, paralizie facial~~ de tip. Bulimie. Cancer, tumori maligne. Cefalee, Constipa~ ie. Dismenoree. Fobie, tulbur~ri nevrotice de tip fobic. Herpes. Metroragie. Narcisism. Nevralgie. Obezitate. Ovar, chisturi ovariene. Tulbur~ ri sexuale. COMPARA ~II Nux-v - Tendin~~~sexual~~ intens~, mnie, egocentrism, infatuare, nevralgie, plnge de mnie. Med - Porniri sexuale puternice, egocentrism, arogant, st ~ri de spirit oscitante, capricioase, patologie genital~. Aur - Arogan~~, miasm~~ sifilitic~, impuisuri violente, patologie testicular~~ i ovarian ~, uneori promiscuitate. Sulph. PaII. Lach. Lil-t. Grat. Lyc. Hyos. 230

PIUMBUM La Plumbum bolile evolueaz~~ Ient, nct, adesea, pacientul vine la consulta~ ie cnd leziunile sunt foarte avansate i n mare m~sur~~ ireversibile. Principalele puncte de impact ale remediului sunt sistemul nervos i aparatul circulator. Este unul dintre remediile cele mai importante pentru patologia aferent ~~ arteriosclerozei, adesea fiind vorba de leziuni Ia nivelul vaselor cerebrale determinnd simptome neurologice, cum ar fi paralizia progresiv~~ determinat~~ de accidente vasculare mici repetate (lacunarism cerebral). n existen ~ a sa pacientul s-a focalizat adesea asupra aspectelor materiale i poate da impresia c~~ nu i-a refuzat nimic n via~~ , f~cndu-i mai toate poftele. n cele din urm~~ ns~, plictiseala i apatia au ctigat tot mai mult teren. n cazurile avansate tabloul este ntotdeauna marcat de depresie i minte greoaie, opac~. MENTAL - Persoan~~ egoist~, care nu i refuz~~ nimic, satif~cndu-i toate poftele. - Memorie deficitar~, i amintete cu mare greutate cuvintele, din acest motiv exprimndu-se cu dificultate. - Lentoare n perceperea senza~ iilor. - Se preface bolnav (simuleaz~~ boala). GENERALIT~~I - Aspect: Ten g~ lbui sau m~sliniu, conform descrierii din textele clasice; pacien~ ii au adesea o culoare nchis~~ sau chiar p~mntie a tenului. Frecvent fa~ a le este br~zdat~~ de riduri adnci, dei pacientul este slab sau chiar emaciat. Adesea la nivelul obrajilor pot fi sesizate astfel de riduri profunde. - Dureri cu senza~ ie de strngere, contrac~ ie sau de trac~ iune. - Contracturi. - Emaciere a p~ r~ilor afectate. - Hiperestezie cutanat~, mai ales asociat~~ cu paralizie. - Ateroscleroz~~ avansat ~~ (accidente vasculare cerebrale, claudica~ ie arteriopatie obliterant~~ a membrelor inferioare etc.). - Anestezie n regiunile afectate. CAP - Ten uleios. - Parez~~ facial~. Tres~ri, spasme la nivelul fe~ ei. - Simptomul consacrat - colora~ ia albastr~~ sau violacee a gingiilor - este o manifestare a intoxica~ iei saturniene pe care pn ~~ n prezent nu am ntlnit-o n practic~. ABDOMEN - Senza ~ ie de trac~ iune n abdonien, localizarea cea niai caracteristic~~ fiind Ia nivelul ombilicului. Abdomen excavat. - Colic~ ; colica pictorilor (de la vopsele pe baz~~ de plumb); amel. n extensie dorsal~~ (cnd se las~~ pe spate) (Dios). - Dureri abdominale care iradiaz~~ n regiunea inghinal~~ i pe membrele inferioare. - Ocluzie intestinal~. Telescopare (nvaginarea unor anse intestinale una ntr-alta). - Constipa~ ie sever~; scaun eliminat sub form~~ de scibale, buc~~ i mici, de culoare nchis~. 23 1

DIGESTIV - Esofagit ~. - i plac mnc~ rurile s~ rate. Alergie la ou ~~i la pete. UROGEN1TAL - Dorin ~~~sexual~~ crescut ~. Impoten~~. - Retrac~ ie a funiculului spermatic (retrac~ ie testicular~). Vaginism. - Reten~ ie de urin~~ prin paralizia (pareza) vezicii urinare. - Avorturi. TORACE - Angin ~~ pectoral~. - Palpita~ ii agrav. cnd st~~ pe partea stng~. - n piept are dureri cu senza~ ie de trac~ iune. EXTREMIT~~I - Contracturi tendinoase. - La nivelul palmelor: tendoane contractate, ngroate (contractur ~~ Dupuytren). - Emaciere a membrelor paralizate. - Paralizie progresiv~, adesea mai marcat~~ la nivelul membrelor superioare. - Paralizia extensorilor de la nivelul antebra~ ului (paralizie de nerv radial, cu mna n gt de leb~ d ~ ) i al gambei (paralizie de sciatic popliteu extern - n. peronier - , cu picior balant). Paralizie mai ales a muchi1or extensori. - Tremur ~ turi, spasme, tres~ riri rnusculare, agrav. cnd scrie sau ncearc~~ s~~ mnnce. - Dureri sfietoare, iradiate, ca o zvcnire la nivelul extremit~~ ilor, amel. de masaj. - Picioarele au o transpira~ ie cu miros resping~ toare. - Sciatic~~ cu parestezii, amor~ eal~~ pe membrul inferior. - Artrit~. SIMPTOME COMBINATE Meniorie slab~~ i ateroscleroz~~ sistemic~ . CLINIC Accident vascular cerebral. Angin~~ pectoral~. Claudica~ ie (arteriopatie obliterant ~~a membrelor inferioare). Constipa~ ie. Contracturi. Demen~~ . Diabet. Hipertensiune. Neurodegenerative, maladii. Nevralgie. Parkinson, boala. Scleroz~~ lateral~~ amiotrofic~. Scleroz~~ multipl~. Tremor. COMPARA ~II Alum Reac~ ii lente, memorie slab~, constipa~ ie, paralizie. Lyc - Riduri adnci, vorbete cu dificultate, constipa~ ie, i satisface toate pl~cerile, nu se ab~ ine de la nimic, accidente vasculare cerebrale. Merc - Percep~ ii i reac~ ii ncetinite, tremor, porniri impulsive. Med. Sulph. Cocc. op.

PODOPHYLLUM
Acest remediu este att de eficient n diareea acut~~ nct ne gndim iinediat la el n fa~ a unui pacient cu o astfel de patologie i vom administra alt remediu numai dac~~ simptomele propriu-zise ne oblig~~ s~~ o facem (dac~~ simptomele sunt foarte caracteristice pentru alt remediu ~~sunt discordante fa~~~de cele ale lui Podophyllum). Podophyllum poate fi utilizat paliativ n colita cronic~~ i n bolile inflamatorii colonice i, de asemenea, ca remediu constitu~ ional la pacien~ i cu probleme intestinale, hepatice, uterine i ovariene. 232

MENTAL - n bolile febrile, n timpul frisonului sau imediat dup~~ acesta, pacientul poate s~~ delireze, vorbind excesiv, f~r~~ ntrerupere (locvacitate delirant ~). - Depresie. GENERALIT~~I - Sl ~ biciune sau lipotimie (ori numai tendin ~ a de a 1eina) dup ~~ diaree sau dup ~~ scaun. - Agrav. la 4 sau 5 diminea~ a. - n general este o persoan ~~ c~lduroas~. CAP - Durere de cap alternnd cu diaree. GASTROINTESTINAL * Diaree abundent~, scaunul este adesea amestecat cu o mare cantitate de gaze, mprocnd scaunul de toalet ~. - Diaree agrav. la 4 diminea~ a sau n cursul dimine~ ii, seara, cnd bea sau de scaun. - Diaree periom~nnc~, la c~ ldur~; nevoie imperioas~, brusc~~ sau diaree alternnd cu constipa~ ie. - Scaunul este apos i abundent dic~~ iar uneori miroase ngrozitor - Scaunul poate s~~ fie galben, p~stos, amestecat cu niucus sau chiar cu snge. - Dureri i crampe abdominale care preced i nso~ esc scaunul, amel. dup~~ eliminarea acestuia sau cnd se ~ ine cu minile de burta ori se apleac~~ n fat~. - Poate avea i diaree nenso~ it ~~ de nici o durere. - Senza~ ie neclar~~ de disconfort nct nu poate spune dac~~ i vine s~~ vomite sau s~~ elimine scaun. * Eliminarea scaunului este urmat ~~ de o stare anxioas~~ cu senza ~ie de gol, de pr ~buire, de sl~ biciune. - Bolboroseal ~~ in abdomen nainte de scaun. - Eliminare involuntar~~ de scaun. - Prolaps rectal agrav. n timpul scaunului, cnd se screme sau n timpul sarcinii. - Prolaps rectal la copii. - Durere de ficat amel. cnd se freac~, se maseaz~~ n regiunea ficatului (considerat simptom cheie de c~tre unii autori). - Colic~~ biliar~. Hepatit~. UROGENITAL - Durere si inflamatie ovariene, mai ales la nivelul ovarului drept. Tumori i c1isturi ovaiene. - Prolaps uterin, agrav. n timpul scaunului. - Dureri cu senza~ ia de ap~sare n jos n regiunea pelvin ~~ n timpul scaunului. EXTREMIT~~I - Dureri de spate sau dureri articulare n timpul frisonului. - Durere de spate n timpul scaunului. inflamatorie colonic~. Chisturi ovariene. CLINIC Artrit~. Boal~~ (inflama~ ia Colit ~. Diaree. Dizenterie. Gastroenterit~. Hepatit~. Proctit~~ rectului). Prolaps rectal. Prolaps uterin. reumatism. SIMPTOME COMBINATE - Colit ~~ COMPARA~II Aloe - Diaree, scaun diareic amestecat cu gaze, scaun n abdomen nainte de elimiinvoluntar, scaun abundent, bolboroseal~~ narea scaunului, etc.. Ars - Diaree, senza~ ie de gol, de sl~biciune, epuizare, 1ein dup~~ eliminarea scaunului, dureri ovariene drepte. Sep - Senza~ ie de presiune n jos n regiunea pelvin~, senza~ ie de gol n stomac, prolaps. Crot-T. Gamb. Lyc. Murx. Sulph. 233

PRUNUS SPINOSA
Dei este un remediu mai rar folosit, Prunus s-a dovedit a avea o mare eficien ~~~n anumite tipuri de dureri de cap sau migrene. Cefalea are n general lateralitate dreapt ~~ i se poate extinde spre occiput. Caracteristic~~ este i cefaleea care cuprinde partea dreapt~~ a frun~ ii, cu senza~ ia c~~ are o tumor~~ care mpinge din ~untru spre exterior, dnd s~~ ias~~ n afar~~ sau ca cum capul s-ar fi umflat i ar fi pe punctul de a exploda. Are dureri nevralgice i n jurul ochilor sau care iradiaz~~ dinspre cap spre ochi. COMPARA~II Sang. Bell. Par. PSORINUM Acest rernediu este primu nosod introdus n practic~, fiind util nu numai atunci cnd boala se exprim~~ predominant la nivelul pielii, ci i atunci cnd aceasta este suprimat~~ n manifest~rile ei superficiale, fiind mpins~~ spre regiuni mai profunde ale organismului, genernd lips~~ de vitalitate i tulbur~ ri mentale. De fapt sl~biciunea constitu~ ional~~ a unui Psorinum permite suprimarea cu uurin~~~i mpingerea spre zone mai profunde ale organismului nu numai a erup~ iilor cutanate, ci i a transpira~ iei, a secre~ iilor etc.. Puterea de ap~ rare sc~zut ~~ se ref1ect~~ de asemenea n marea tendin ~~~spre boli acute pe care o descoperim la pacientu Psorinum; ei r~cesc imediat i vindecarea treneaz~~ apoi foarte mult. n textele clasice, pacientul este descris ca fiind murdar i mirosind urt, dar, n condi~ iile societ ~~ ii contemporane, n care facilit ~~ ile igienice ori tratamentele dermatologice locale (cortizonice aplicate topic, de exemplu) sunt att de accesibile, aceast~~ descriere corespunde ntr-o mult mai mic~~ m~sur~~ realit~~ ii. Esen~ a acestui remediu o constituie s~ r~ cia. Exist~~ o expresie care descrie bine aceast~~ situa~ ie: ,,contiin~ a s~ r~ciei. Pacientul pare s~~ atepte, s~~ invite permanent s~r~cia i dezam~girea, nefiind parc~~ n stare s~~ gndeasc~~ n termeni rnai expansivi. E1 se mu1~ umete cu o slujb~~ mai modest~~ ori cu condi~ ii de via~~~derizorii. Tearn~~~ i anxietate legate de s~ n~tate, situa~ ie material~, de viitor n general, care pot s~~ genereze depresie, dnd ntregii fiin~ e o tent ~~ de disperare. n cele din urm~~ pot s~~ apar~~ tendin~ e i gnduri de sinucidere. MENTAL - Anxietate i disperare legate de viitor. Pesimism. Fric~~ de: S~ r ~ cie. Boal~~ (se teme pentru s~ n ~ tatea sa). Cancer. Viitor. 234

Eec. - Gnduri i tendin ~ e de sinucidere. - St ~ ri chinuitoare de profund ~~ anxietate, care l tortureaz~~ si l fac s~~ se zbat ~~ n neliniste. - Ne1inite plin ~~ de anxietate noaptea (Ars). - Disperare. ~ i piede speran ~ a c~~ se va mai ns~ n ~toi. Se simte p~r~sit i izolat. - Chinuit i disperat din caza bolilor de piele. GENERALIT~~I - Aspect: Pielea are un aspect soios, de parc~~ ar fi pacientul s-a sp~lat cu doar pu~ in timp nainte. murdar~, chiar dac~~ nu fie *_ Friguros i agrav. la rece. Cel mai friguros remediu; poate s~~ att de friguros n cazurile n care Sulphur este urm~torul remediu. i 1ipsete c~ ldura vital~. - Agrav. n aer liber, de la curen ~i de aer, nainte vremea, iarna. - Amel. vara. - Transpir~~ de furtuni, cnd se schimb~~ suprimarea erup~ iilor, a tranabundent la cel mai mic efort. - Agrav. dup~~ spira~ iei i a secre~ iilor. - Agrav. cnd nu m~ nnc~. - Boli acute frecvente (Calc, Tub, Merc, Sulph, Bar-c). - Miros resping~ tor. Secre~ ii urt mirositoare, purulente cu orice localizare. *_ Se simte inexplicabil de bine n preziva dec1an ~ rii bolii. chiar, tot CAP * Trebuie s~~ poarte o p~ l~ rie c~lduroas~, de blan ~~ timpul anului, chiar i vara. - Dureri de cap, agrav. cnd nu m~nnc~, dup~~ supriinarea erup~ iilor, la curen~ i de aer, n aer liber. - Infec~ ii cronice ale ochilor, sinusurilor, urechilor. - Secre~ ii cronice la nivelul urecliilor, secre~ ii iirt mirositoare. - Acnee. Acnee rozacee. Piele uleioas~. - Erup~ ii retroauriculare, la nivelul gtului, fe~ ei, scalpului ~ i capului, foarte pruriginoase. - Erup~ ii cu cruste i cu descuamare la nivelul capude fn. * Fa~ a are lui i fe~ ei. - Urcior, orjelet. Blefarit~. - Afte. - Febr ~~ abia s-a sp~ lat. un aspect murdar, chiar dac~~ GASTROINTESTINAL - Apetit nes~~ ios i totui adesea slab. - Apetitul i crete nainte sau dup~~durerea de cap. - Apetitul crete se scoale pentru a mnca. noaptea sau n timpul sarcinii. Trebuie s~~ UROGENITAL - Erup~ ii n regiunea genital~. - Aversiune pentru activitatea sexual~. sau astm, cu dispnee i oboseal~, amel. PIEPT * Tuse, bronit ~~ pe spate cu bra ~ ele desf~ cute, ca ntins, mai ales cnd st~~ cnd st ~~ cum ar fi ,,erucificat. - Tuse, agrav. n aer liber, Ia rece, la b~uturi reci. ntins pe partea stng~. - Palpita~ ii, agrav. cnd st~~ EXTREMIT~~I * Erup~ ii la nivelul plicilor articula~iilor. - Erup~ ii i durere de spate joas~~ ntre degete ~~n jurul unghiilor. - Sciatic~~ (lo mbo sacrat~). PIELE - Eczem~, cu o mnc~riine insuportabil~. - Mnc~ rime, agrav. noaptea, agrav. cnd este supranc~ lzit, agrav. de la c~ldura patului; tresngele. - Insomnie din cauza pruritucnd i d~~ se scarpine pn ~~ buie s~~ sau suprimat~. - Secre~ ii galbene ~~urt miroslui intens. - Scabie recidivant~~ sau excesiv de uleioas~. itoare. - Furuncule. Veruci. Pielea este uscat~~ 235

SIMPTOME COMBINATE - Depresie cu gnduri suicidare i miros resping~ tor. - Foarte friguros ~~boli acute frecvente. CLINIC Abces. Acnee. Afte. Alergie. Anxietate. Astm. Bronit~. Cefalee. Colagenoze, boli de ~ esut conjunctiv. Depresie. Dermatit~. Eczem~. Faringit~. Fobii, tulbur~ ri fobice. Furuncule. Infec~ ii ale tractului respirator superior. Insomnie. Otit ~~ medie. Psoriazis. R~celi. Scabie. Sciatic~. Ulcere cutanate. COMPLEMENTAR Sulph. COMPARATII Ars - Anxietate, team~~ pentru s~n ~tate, pentru viitor, fric~~ de s~ r~cie, gnduri suicidare, foarte friguros, miros resping~tor, eczem~~ etc.. Sulph - Boli de piele cu un prurit intens, apetit crescut, insomnie, anxietate. Nit-ac - Anxietate i disperare, friguros, boli de piele, veruci. CaIc - Disperai c~~ nu se va rnai ns~n~to~ i, anxietate pentru viitor, team~~ de s~r~cie, boli frecvente. Mez. Petr. Phos. Hep. Carb-an.

PTELEA Ptelea este un remediu pentru tulbur~ri digestive i mai ales hepatice. GASTROINTESTINAL - Nu suport ~~ alimentele grele, grase, mai ales carnea gras~~ sau brnza. - Durere abdominal~~ cnd st ~~ pe partea stng~, amel. cnd st~~ pe partea dreapt ~. - Durere abdominal~, adesea pe partea dreapt~~ sau n hipocondrul drept. - Eructa~ ii, flatulen~~ , bolboroseal~, zgomote hidroaerice n intestine. - Sirnptome digestive amel. cnd bea limonad ~. CLINIC Colecistit~. Colit~. Hepatit~. COMPARA ~II Mag-M. Card-M. Chel.

PULSATILLA
Dei este cunoscut~~ tuturor homeopa~ ilor, adesea ntmpin ~m dificult ~~ i n recunoaterea unui caz Pulsatilla, mai ales cnd ne atept~ m ca de fiecare dat~~s~~ vedern un tablou tipic de Pulsatilla: blond~, cu ochi a1batri, cu o fire domoal~~ i plng~cioas~. Acest lucru este cu att mai adev~rat cu ct sofisticata psihologie conternporan ~~ i-a nv~~ at pe oameni c~~ trebuie s~-~ i compenseze i s~-~ i ascund~~ tendin~ ele naturale. De asemenea, aspectele pe care le vom prezenta rnai ios pot s~~ nu se aplice 236

ntr-un caz n care patologia se concentreaz~~ la nivel fizic, f~r~~ ca pacientul s~~ fi dezvottat personalitatea tipic~~ a remediului. Moliciune. ,,Moale i schimb~toare, iat~~ cuvintele care concentreaz~~ esen~ a a acestui remediu. Este n primul rnd un remediu feminin. Cnd un b~ rbat are nevoie de Pulsatilla este n general genul de om moale i blnd. Pacientul Pulsatilla are nevoie de un sprijin solid din partea celor din jur. Este uor de dominat i de influen~ at. Adesea via~ a i este marcat~~ a unui membru al familiei ori a unui mentor de personalitatea puternic~~ religios sau a unui profesor. Are nevoie de sus~ inere i ncurajare. Este i plin ~~ de compasiune. profund sentimental~, emotiv~~ totodat ~~ are rela~ ii excelente cu Timiditate. Dei pacienta Pulsatilla tipic~~ adesea la nceput tendin~ a de a fi timid~, sfioas~. Se lumea, exist ~~ toat~~ nroete uor i se jeneaz~~ din orice nimic. i totu ~ i aceast~~ timiditate ascunde n ea o nuant ~~ ~~ de f1irt transmitnd dorinta intens de afectiune si , , , , , ncuraj are PIng~ cioas~. Una dintre principalele caracteristici ale pacientului Pulsatilla este uurin ~ a cu care plnge. Adesea ea plnge n timpul connecazurile. De asemenea plnge ori de sulta~ iei atunci cnd i relateaz~~ cu o problem~~ sau are o controvers~, o alterca~ ie cu cte ori se confrunt~~ cineva. Chiar ~ i plnsul are o nuan~~~de moiiciune i blnde~ e. Pacientul nu realizeaz~~ ct de pregnant exprim~~ nevoia de a fi accepaproape c~~ tat ~, consolat~, mngiat~. Consolarea. Exist~~ adesea o dorin ~~~puternic~~ de blnde~ e i ncuraPulsatilla tipic~. Membrii familiei o aud adesea cu forjare la o pacient ~~ iubeti. Aceast~~ mul~ ri de tipul ,,M ~~iubeti? sau ,,Spune-mi c~~ m~~ dependen~~~este proiectat~~ ~~asupra medicului homeopat. iar st~rile ei de spirit sunt Schimb ~ toare. Pacienta este foarte emotiv~~ foarte schimb~toare. Este cnd moale ~ i plng~cioas~, cnd iritabil~. Mul~ i homeopa~ i afla~ i la nceputul carierei sunt surprini ct de iritabil~~ se devin ~~ o astfel de pacient~. Aceasta se produce mai ales dac~~ poate s~~ cnd cei din jur nu i acord~~ aten~ ia de care are atta simte frustrat~~ fie i o nc~p~~ nat~, mai ales n chestiuni care i-ar putea nevoie. Poate s~~ afecta securitatea. de un anumit sistem relipacienta este dependent ~~ Dogmatism. Dac~~ rigiditate a principiilor; n gios, ea l va ap~ ra demonstrnd o neateptat ~~ n aceste situa~ ii. n nici un caz nu mai putem vorbi de o fire maleabil~~ tocmai sistemul ei de realitate aceste convingeri religioase reprezint~~ o concu un fanatism a c~rui resurs~~ l~untric~~ securitate, pe care l ap~r~~ stituie tocmai nevoia de a avea un suport, ceva care s~~ o sus~ in ~. Tendin~a i n ideile fixe c~~ ar fi p~c~tuit, c~~ de a avea o gndire rigid~~ se ref1ect ~~ sexul reprezint~~ un p~ cat - idei ,,puritane. n stadiile finale, Pulsatilla ntr-o stare de apatie, de senilitate sau chiar catatonie. cad ~~ poate s~~ 237

Copiii. Copilul Putsatilla tipic este timid ~ i se aga~~~tot timpul de mama sa. Stnd n bfa~ ele mamei, ea se va sim~ i protejat~~ i astfel va comunica f~ r~~ probleme cu medicul. Este vulnerabit~~ n raporturile cu ceilal~ i copii, care o domin ~~ i o tiranizeaz~~ u~ or. Tnjete permanent dup~~ aten ~ ia i afec~ iunea cetorlal~ i. Mama va spune chiar c~~ nu scap~~ nici un prilej de a i se aeza n bra~ e, de fiecare dat ~~ ntrebnd-o ,,M ~mico m~~ iubeti?. i totu~ i, n alte momente poate s~~ fie mbufnat ~~ i iritabil~. Adesea p~rin~ ii se plng c~~ vine noaptea s~~ doarm~~ cu ei n pat. Fizic. Variabilitatea caracterizeaz~~ problemele fizice. Chiar pacienta poate s~~ spun~~ c~~ nu are dou~~ scaune sau dou~~ menstrua~ ii care s~~ fie 1a fel. Adeseori ns~, aa cum a subliniat Nancy Herrick de la Ctinica Hahnemann, homeopatul descoper~~ aceasta dup~~ o discu~ ie frustrant ~~ n timpul c~ reia pacienta este incapabil~~ s~~ ~ i descrie simptomele, acestea nerespectnd nici un tipar. Tocmai aceast ~~ tips~~ a unui tipar indic~~ variabilitatea simptomelor. Exist~~ dou~~ sfere de ac~ iune ale acestui remediu n plan fizic: sistemul hormonal i cel circulator. Problemele hormonale sunt evidente mai ales n rela~ ie cu ciclul menstrual. Este unul dintre cele mai frecvente remedii pentru probleme menstruale: de la sindrom premenstrual pn ~~la amenoree i bufeuri de menopauz~. Este de asemenea i unul dintre remediile cete mai importante n sarcin~~~~tulbur~rite legate de aceasta. n privin~ a circula~ iei, pacientele Pulsatilla sunt pletorice ~~congestionate. Varicele, tendin~ a de a se nroi u~ or i roea~ a obrajilor, durerile de cap de tip congestiv, conjunctivele congestionate etc. sunt toate expresia unui sistem vascular lene, cu un exces de snge. De aceea orice nsearnn ~~ r~ coare va ameliora simptomele, i orice m~rete c~ldura corpului le va agrava. MENTAL - Moale, timid ~, uor influen ~ abil ~, dependent~. * Deschis~~ i maleabil~. Uor nfluen ~ abil~. * Plnge uor. - Plnge n timpul interviului cnd i relateaz~~ problemele (Sep, Med, Stapl. - Triste~ e, agrav. ntr-o camer~~ nc~ lzit ~, agrav. nainte de rnenstrua~ ie, agrav. seara, amel. n aer Iiber. - St~ ri de spirit schimb~ toare. - Se simte p~ r ~ sit~. - I~ i ntreab ~~ mania sau so~ ul: ,,M ~~iubeti?. - Dorete i este ameliorat ~~ de consolare. - Fric ~~sau fobie (de): ln ~ l~ ime. Claustrofobie. Nebunie. ntuneric. Ho~ i. Oglinzi. - Idei religioase fanatice sau rigide; puritan~; se roag~~ exagerat de mult. - Iritabilitate, agrav. nainte de menstrua ~ ie. - Gelozie. - Dezgust; are o reac~ ie aproape visceral~~ fa~~~de anumite evenimente sau obiecte. GENERALIT~TI - Aspect: Adesea, dar n nici un caz exclusiv, blond~, cu obrajii roi, buze roi, plinu~~ , cu un temperament flegmatic. - C~ lduroas~~ i agrav. de c~ldur ~. - Agrav. de soare. Dorete 238

~ i este amel. de aer liber sau de o adiere de vnt. - Amel. cnd se plimb~~ agale, n pas lent n aer liber. * Agrav. n amurg sau seara. agrav. la 2 p.m. sau 4 p.m. - Amel. pe vreme r ~ coroas~, la aer proasp ~ t, nvior ~ tor. - Amel. de o baie rece. - Agrav. cnd se ud ~~ la picioare. *_ Agrav. de la mnc~ ruri grase, grele, carne de porc, pine. - Lein ~~ ntr-o camer ~~ cald ~, cu aer nchis, din cauza emo~ iilor, 1a menstrua~ ie. - Agrav. n timpul sarcinii, la menopauz~, nainte de sau n timpul menstrua ~ iei, dup~~ suprimarea menstrua ~ iei. - Agrav. dup~~ ce a avut pojar. - Uneoriobezi~~ . - Transp ~ie pe o singur~~ parte. - Frisoane nainte de ~ i n timpul menstrua~ iei. CAP - Ame~ eal~~ (vertij), agrav. cnd se uit~~ n sus, agrav. la menstrua~ie, amel. cnd st ~~ ntins~. - Dureri de cap, adesea migrene, care se produc n ultima or ~~ a fluxului menstrual; agrav. la menopauz~, la c~ ldur~, la soare, la efort fizic, Ia st~ ri de tensiune emo~ ionale; amel. n aer liber, la rece sau de la comprese reci, la ap~sare (presiune). Cefalee adesea pulsatil~~ sau cu senza~ ie de presiune spre n afar~. - Obraji roii, roete uor. Bufeuri de c~ ldur~~ care i cuprind fa~~ . - Oreion; parotidit~. - Hirsutism. - Nevralgie facial~. - Durere de din~ i, amel. la rece, agrav. la c~ldur~~ sau de la mncare cald ~. * Gura uscat~~ dar f~ r ~~ senzatie de sete. NAS - Febr ~~ de fn, coriz~, str~nut adeseaagra. n aerliber, agrav. seara, agrav. ntr-o camer~~ cald~. - Secre~ ie nazal~~ neiritant ~, verzuie. - Obstruc~ ie nazal~~ cronic~. OCHI - Conjunctivit ~, alergic~~ sau infec~ ioas~. - Ductele lacrimale blocate la copii mici (SiI). - Secre~ ie conjunctival~~ verzuie. - Mnc~ rime, l~ crimare i dureri de ochi, amel. 1a comprese reci. URECHI * Otit ~~ medie acut ~~ sau cronic~. - Durere de urechi, adesea agrav. noaptea, agrav. la c~ ldur ~ ; durere pulsatil~. - Otoree (secre~ ie de la nivelul urechii). ,,Ureche lipicioas~~ (N.T. termen desemnnd otita cronic~~ cu secre~ ie cat T~ 5sistent~). - Auzul diminuat dup~~ o otit~~ medie. GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: *U nt. *Frisc~~ si frisc~~ b~tut ~ . Brnz~. Dulciuri. nghe~ at ~. Mncare r. Unt de alune. ua fierte tari. - Aversiuni alimentare: Unt. *Carne de porc. Mncare cald ~. - Indigestie dup~~ gr~sirni sau mncare grea, carne de porc, inglie~ ata Gaze ~ istensieabdomina1a Greata si varsaturi dupa dur erea de cap. - Grea~~~n timpul sarcinii. - Lipsasetei. - Diaree la copii. - Hemoroizi. UROGENITAL - Durere vezical~, agrav. la sfritu1 mic~iunii, agrav. ncearc~~ s~~ re~in ~~ urina. - Mic~ iune involuntar~, agrav. n sarcin~, dac~~ agrav. cnd tuete. - Prostatit~. Hipertrofie prostatic~. - Orhit~, epididimsuprimarea gonoreei, agrav. de it~, agrav. pe partea stng~, agrav. dup~~ oreion. - Energia sexual~~ este mare, n unele cazuri chiar excesiv~. 239

La femei accentul este pus mai ales pe ideea de contact emo~ ional dect pe cea de rela~ ii sexuale. Uneori exist~~ chiar o aversiune fa~~~de rela~ iile sexuale urmare a unor convingeri de natur~~ moral~~ sau religioas~. Din cauza nevoii de a avea o rela~ ie profund~, poate s~~ existe o preferin~~~pentru homosexualitate. - Travaliul ntrziat sau ineficient. - Malpozi~ ie fetal~; poate s~~ faciliteze modificarea pozi~ iei f~tului chiar i n ultimele zile ale sarcinii. - Menstrua~ ia uor de supriinat. Amenoree. De asemenea metroragie. - Menstrua~ie de durat~~ scurt ~. Menstrua~ ii neregulate. Flux menstrual schimb~tor, variabil. - Dismenoree marcat ~~ ncepnd de Ia pubertate. Endometrioz~. - Prolaps uterin. PIEPT - Astm, adesea astm alergic. - Dispnee i opresiune la nivelul toracelui, agrav. cnd st ~~ ntins~, seara sau noaptea, cnd r ~ cete, dup~~ suprimarea unei erup~ ii, la emo~ ii, efort fizic intens, ntr-o camer~~ cald~; amel. cnd st~~ ios, n aer liber. - Tuse care apare noaptea n pat, mpiedicnd sau ntrerupnd somnul, *mai ales Ia copii. Bronit~ . - Palpita~ ii, agrav. noaptea n pat, agrav. cnd st~~ pe partea stng~. - Galactoree. Mastit~. Mastoz~~ fibro-chistic~. SPATE * Senza ~ie de ap~~ rece care se scurge pe spate. - Durere de spate nainte de menstrua~ ie, n timpul travaliului sau dup~~ suprimarea menstrua~ iei. EXTREMIT~~I - Artrit ~~ migratorie. - Dureri agrav. la prima micare dar amel. la continuarea mic~ rii, agrav. la cald, amel. la rece. - Dureri de c~ lcie. - Dureri articulare, mai ales de o1d i cle genunchi. - Deger~ turi. - Eczem~~ i mnc~ rime agrav. noaptea, agrav. de c~ ldur~. - Ulcere la nivelul pielii. Eczem~. Psoriazis. - Varice, agrav. de sarcin ~, amel. la rece. - Senza~ ie de c~ ldur ~~ n picioare, trebuie s~~ le scoat ~~ de sub p ~ tur ~. SOMN * Doarme pe burt ~~ sau pe spate cu bra~ ele deasupra capului. * Somnul este tulburat de un anumit cntec sau un fragment diutr-un cntec care i tot revine n gnd. ST~RI ACUTE - Otit~~ medie cu dureri care I trezesc pe copil din somn, plnge are nevoie de consolare, lipsind ns~~ mnia pe care o are Chamomilla. o - Infec~ ii ale tractului respirator superior sau grip~~ cu secre~ ie nazal~~ neiritant ~, str~nut ~ i conjunctivit~. - Tuse nocturn ~~ la copii. o - Cistit~. Pielonefrit~. o - Febr~~ de fn, accese intense de str~nut cu eritem i prurit la nivelul ochilor. o - Pojar. Oreion. Varicel~. - Mastit ~. 240

CLINIC Alergie. Alergie alimentar~. Amenoree. Anxietate. Artrit~. Astm. Bronit ~. Cefalee. Cistit~. Colagenoze, boli de ~ esut conjunctiv. Conjunctivit~. Demen~~ . Depresie. Dismenoree. Eczem~. Endometrioz~. Gastrit~. Lupus eritematos sistemic. Menstruale, tulbur~ri. Menopauz~. Metroragie. Migren ~. Obstruc~ ie a ductului lacrimal. Oreion. Orhit ~. Otit~~ medie. Sarcin ~. Sarcoidoz~. Sinuzit~. Travaliu. Tuse. Uretral~, strictur~. Uretrit ~. Urticarie. Uterin, prolaps. Varice. Vertij. COMPLEMENTARE Sil, Lyc, Kali-s, F1-ac. Tub. Calc. COMPARA~II Phos - Fire deschis~, amel. consolare, dependent, i inlens~, tulbur~ri respiratorii. plac frica i mncarea rece, dorin~~~sexual~~ Sulph - C ~ lduros, amel. la rece, buze ~~obraji reci, scoate picioarele de sub p~tur~, agrav. seara n pat. i emotiv~, c~lduros ~ i amel. la rece, i place Arg-n - Fire deschis~~ nghe~ ata, aversiune pentru carnea de porc, indigestie. m~nnce pine cu unt, agrav. noaptea, dezgust. Merc - Otit~, i place s~~ Kali-s - Astm ~ i alergie, agrav. cnd este supranc~ lzit, agrav. noaptea, tuse, iritabil~. Sep. Staph. Bar-c. Lyc. Med. Caps.

PYROGENIUM
ne surprind~~ Tendin~ a la supura~ ii a lui Pyrogenium n-ar trebui s~~ remediul este ob~ inut din carne putred ~. Anumite avnd n vedere c~~ forme de infec~ ii, supura~ ii i chiar st~ri septicemice r~spund la acest acum a fost folosit aproape exclusiv n probleme acute sau remediu. Pn ~~ afec~ iuni ce au avut ca punct de plecare infec~ ii acute. ar fi curativ n formele de delir cu simptome c~~ MENTAL - Se afirm~~ n pat inai este o persoan~~ asem~n~toare cu cele de la Baptisia (senza~ia c~~ are prea multe tot patul sau senza~ ia c~~ trupul s~u acoper~~ cu el, senza~ ia c~~ de ne1inite i agita~ie n timpul febrei. bra~ e i picioare). - Stare marcat~~ GENERALIT~~I * Discrepan~~~ntre rata pulsului i temperatur ~. De exemplu, pulsul are o frecven ~~~peste 140 dei pacientul are moderat ~~i viceversa. - Agita~ ie, ne1inite, amel. de numai o febr ~~ un miros nepl~cut, resping~tor. - Nu s-a mai - Eman ~~ (Rhus-t). mi ~ care de cnd a avut o infec~ ie sever~. sim~ it bine niciodat~~ roie i lucioas~~ amel. de presiune. - Limb~~ CAP - Cefalee pulsatil~~ sau cu depozit. ce acestea s-au lichidele de ndat~~ GASTROINTESTINAL - Vomit ~~ nc~ lzit n stonac (Phos). - Scaun cu miros resping~ tor. PIEPT - Este n permanen ~~~contient ~~preocupat de activitatea inimii sale. - Palpita~ ii. - Bronit~. Pneumonie. 241

EXTREMIT~~I - Dureri n tot corpul, ameL de micarea continu~. Dureri ca dup~~ o lovitur ~, ca de la o vn ~ taie; senza ~ ia c~~ patul este prea tare (Rhus-t, Arn, Bapt). - Limfangit~. - Frisoanele ncep din regiunea interscapular~~ (dintre omopla~ i). - Abces. Celulit~. STARI ACUTE Grip~ : febr~~ nalt~, dureri, ne1inite, agita~ ie (Ars, Rhus-t, Eup-per). *Feb r ~~ puerperal~~ cu dureri, secre~ iile i lohiile au miros resping~tor. Este un remediu aproape specific pentru aceast~~ afec~ iune. Febr~~ tifoid ~: se spune c~~ r~spunde spectaculos la acest remediu (dar aceast~~ afec~ iune este acum foarte rar ntlnit~~ n ~~ rile occidentale). CLINIC Abces. Celulit~. Endometrit~~ sau febr~~ puerperal~. Grip~. Limfangit ~. Septicemie. Ulcere cutanate. COMPARA~II Bapt - stare septic~, delir, secre~ ii cu miros resping~tor, dureri ca de la o lovitur~~ (ca i cum ar avea o vn~taie). Rhus-t - febr~, dureri, agita~ ie, limb~~ roie. Ars. Sulph. Ail.

RADIUM BROMATUM
Radium bromatum s-a dovedit a fi un remediu cu ac~ iune profund ~. Cu toate acestea, cunotin ~ e1e noastre legate de acest remediu sunt incomplete. Cnd ntlnim combina~ ia de probleme cutanate cu simptome articulare trebuie s~~ lu~m n considerare acest remediu. n orice tulburare reumatic~~ ce apare dup~~ iadioterapie trebuie, de asemenea, s~~ ne gndim la Radium bromatum. GENERALIT~~I - C~ lduros. - Agrav. dac~~ se nc~1zete n pat. - Agrav. noaptea. - Acuze ap~rute dup~~ expunerea la radia~ ii sau dup~~ radioterapia afec~ iunilor maligne. - Simptomele se deplaseaz~~ de la dreapta la stnga sau de la stnga spre dreapta. EXTREMIT~~I - Simptome artritice, artrozice, gut ~ ; sciatic~ . - Dureri articulare care au modalit~~ i similare lui Rhus-t mai ales agrav. noaptea ~ i amel. la micare. - Dureri amel. de aerul rece i agrav. de c~ ldura patului. - Dureri centrate pe regiunea genunchilor i a membrelor inferi oare. PIELE - Eczem~. Psoriazis. - Herpes circinat cu leziuni perfect circulare. - Erup~ ii cutanate uscate, cu senza~ ie de arsur~. - Erup~ ii la nivelul coapselor i n regiunea genital~. ST~RI ACUTE Grip~~ cu cefalee occipital~~ puternic ~. Reumatism acut. 242

CLINIC Artrit~. Boal~~ de iradiere. Boli ale ~ esutului conjunctiv. Eczem~. Grip~. Reumatism. Tinea. SIMPTOME COMBINATE Probleme cutanate i acuze artritice. COMPARA~II Rhus-t. Sulph. Puls. Ars.

RANUNCULUS BULBOSUS
Ranunculus bulbosus este n primul rncl un remediu pentru suferin ~ e articulare i reumatism, dei are o ac~ iune puternic~~ i asupra pielii, tractului respirator i nervilor. Este unui dintre remediile cu cea mai intens~~ reac~ ie Ia frig i umezeal~. n Iiteratura homeopatic~~ s-a scris mult despre utilizarea lui Ranunculus bulbosus la alcoolici. Cu toate acestea, n practic~~ s-a observat c~~ alcoolul determin~~ la pacien~ ii de tip Ranunculus bulbosus agravare sau chiar intoxica~ ie, dei, foarte adesea, ei au chiar aversiune pentru alcool. De aceea, cu acest remediu se ob~ in mai frecvent rezultate bune n tratarea simptomelor intoxica~ iei alcoolice acute dect n tratamentul constitu~ ional al pacien~ ilor alcoolici (consumatori cronici de etanol). MENTAL - Iritabil ~ i ultrasensibil. - Descurajare intens~~ legat ~~ de starea lui, dispropor~ ionat de mare fa~~~de severitatea bolii. GENERALIT~~I - Agrav. de vremea rece i de vremea rece umed ~, agrav. de schimbarea vremii. - Agrav. n aer iiber sau de la curent; agrav. mergnd n aer liber. - Agrav. de alcool. - Agrav. seara. - Agrav. dac~~ se ud ~. - Nu suport ~~ s~~ fie atins ~ i este agrav. de atingere. - Senza~ ie de durere i r~ceal~~ la nivelul unor zone mici, circumscrise (ca ni ~ te pete) de pe corp. CAP - Cefalee frontal~~ dreapt~. - Cefalee de la b~uturi alcoolice. - Cefalee reumatic~~ agrav. de vremea umed ~~ sau de schimbarea vremii. - Febr~~ de fn. PIEPT - Nevralgie intercostal~, mai ales n partea inferioar ~~ a hemitoracelui stng. - Dureri toracice agrav. de micare, agrav. de inspir, agrav. cnd st ~~ culcat pe partea dureroas~, agrav. cnd se de r~sucete pe cealalt~~ parte, agrav. de rners, agrav. de atingere, agrav. de respir~~ rece; amel. dac~~ ct mai rar, cu pauze ntre inspir ~ i expir. - Pleurezie. Pneumonie sau bronsit~~ cu dureri la nivelul toracelui. Respira~ ie dureroas~. - Senza~ ie de r ~ ceal ~~ n piept ~ i pl~mni, agrav. dac~~ respir ~~aer rece. - Zona zoster toracic~, mai ales pe stnga. Nevralgie postzosterian~. GASTROINTESTINAL - Indigestie i sughi~~de la b~uturi alcoolice. Dureri n hipocondrul drept sau la nivelul ficatului n timpul inspirului. SPATE - Reumatism i senza ~ ie de redoare, de n ~ epeneal~~ a regiunii cervicale. - Dureri n jurul unghiului intern al scapulei stngi. 243

- Fibrozit ~~ (fibromialgie). - Muchii spatelui dureroi la atingere. Durere ca un junghi interscapulovertebral. - Dureri de spate agrav. de frig, agrav. de urnezeal~, agrav. de mers. - Senza~ ie de rece sau de arsur~~ pe zone mici, circumscrise (pete) de Ia nivelul pieptului sau spatelui. - Sciatic~~ agrav. de vremea rece i umed~. - Zona zoster la nivelul spatelui. EXTREMIT~~I - Dureri articulare agrav. de vremea rece, umed~, agrav. de schimbarea vremii. stare de redoare (n~ epeneal~) cronic~~ a articula~ iilor. - Ulcera~ ii ale degetelor. - Fibrozit~~ (fibrornialgie). PIELE - Zona zoster. - Erup~ ii veziculoase care formeaz~~ cruste tari. - Calozit~~ i cornoase dure. CLINIC Alergie. Artrit~. B~t ~turi (calozit~~ i). Bronit ~. Cefalee. Eczem~ . Fibrozit ~~ (fibromialgie). Gastrit ~. Zona zoster. Migren~. Nevralgie. Pleurezie. Pneumonie. Reumatism. Sciatic~. Spate, dureri de. COMPARA~II Bry - pleurezie sau nevralgie intercostal~~ stng~, agrav. de micare i inspir, reumatism, iritabilitate. Bryonia este amel. cnd st ~~ culcat pe partea dureroas~~ (invers fa~~~de Ran-b). Rhus-t - reurnatisrn, agrav. la vreme rece, umed ~, erup~ ii veziculare i zona zoster. Dulc. Kali-c. Rhod. Calc.

RAPHANUS Raphanus este folosit n principal n situa~ ii acute, mai ales n cazurile de ileus postoperator care dureaz~~ mai mult ca de obicei. Simptomul cheie la Raphanus este senza~ ia (i prezen~ a de) gaze ncarcerate, mai ales la nivelul flexurii splenice. GASTROINTESTINAL Senza~ ie de gaze ncarcerate, n special n hipocondrul stng. UROGENITAL - Hipersexual. CLINIC Ileus postoperator. Ocluzie intestinal~. RATANHIA Ratanhia a fost folosit aproape exclusiv n cazuri de patologie rectal~~ sau n probleme care au ap~rut dup~~ suprirnarea simptomelor rectale. Vithoulkas a descoperit, pornind de la observa~ ii atente f~cute asupra acestei patologii tipice, c~~ pacien~ ii Ratanhia sunt predispui la nevroz~~ compulsiv~. Sunt persoane supersti~ ioase cu tendin ~ e compulsive mai ales 244

de natur ~~ religioas~. Comportamentul compulsiv vizeaz~~ tot ceea ce fac, dar mai ales igiena rectal~. Formarea de fisuri - la rect, mameloane i n alte zone - reprezint~~ o tendin~~~general~~ la acest remediu. MENTAL - Comportament i gndire de natur~~ obsesiv-compulsiv~. GASTROINTESTINAL - Fisuri rectale i hemoroizi. - Dureri rectale dup~~ scaun care persist ~~ minute sau ore. - Dureri rectale cu senza~ ie intens~~ de arsur ~, de t~iere sau ca i cum ar avea achii nfipte sau sticl~~ pisat~. - Durere rectal~~ agrav. de atingere i cnd elimin~~ un scaun tare, de consisten ~~~crescut~. - Dureri amel. de b~i calde, amel. n clinostatism, amel. cnd face o plimbare ri pas lent (agale). - Hemoroizii proemin ~, protruzioneaz~~ (ies n afar~) n timpul scaunului. - Leziuni excoriative i exsudative (prezint~~ o secre~ ie, o scurgere) la nivel rectal. - Dorin ~~~de: Pui. Sare. Dulce. Gr~sime. CLINIC Anxietate i nevroz~~ compulsiv~. Constipa~ ie. Fisur~~ rectal~. Fi suri. Hemoroizi. Rectalgie (durere rectal~). COMPARA ~II Paeon. Aesc. Coll. Nit-ac. Ars.

RHEUM
Rheum a fost folosit mai ales la copii i sugari cu sindroame diareice subacute sau cronice i, de asemenea, n timpul erup~ iei dentare. MENTAL - Copil plng~re~~i iritabil, ~ ip~~ i plnge. - Este mai sup~rat i agitat n cursul nop~ ii (Jalap). - Capricios. - Nu vrea s~~ se joace normal, ca to~ i ceilal~ i. GENERALIT~~I - Miros acru al transpira~ iilor i secre~ iilor. - Agrav. n timpul erup~ iei din~ ilor. - Obosit, transpir ~~ repede. - Transpir~~ excesiv la cea mai mic~~ miscare. CAP - Erup~ ie dentar~. - Saliv~~ excesiv~. - Transpira~ ie la nivelul capului ~ i fe~ ei, n special n timpul somnului. GASTROINTESTINAL - Diaree, in special diareea care apare la copii n timpul erup~ iei dentare. - Miros acru al scaunului. - Colici. COMPARA~II Mag-c. Calc. Calc-p. Hep. Cham. Jalap. Cina.

RHODODENDRON
Rhododendron este un alt remediu reumatic i majoritatea simptomelor sunt la nivelul articula~ iilor. Poate fi foarte dificil s~~ diferen~ iem acest remediu de Rhus Toxicodendron pentru c~~ ambele au agravare mati245

nal~, ameliorare la micare i c~ ldur~~~ i sunt puternic influen~ ate de vreme (meteorosensibilitate marcat~). Toate simptomele lui Rhododendron sunt puternic agravate nainte de furtun ~~ sau la modific~ ri barometrice mari. MENTAL - Nervos i hipersensibil. - Stare de 1ein, confuzie, excitare nainte de furtun ~. Fric~~ de furtuni. GENERALIT~~I * Agrav. nainte de furtuni eu tr ~ snete i fulgere, agrav. nainte de vijelii. - Agrav. de expunerea la vnt (mai ales de vnturile caracteristice regiunii respective, cum ar fi ,,Fohn-uI, ,,Santa Ana, etc.). - Agrav. de vremea rece i umed ~ . - Amel. de micare. CAP - Nevralgie sau cefalee agrav. nainte de furtun, agrav. cnd vremea este rea sau se schimb~; amel. de micare. - Durere de din~ i agrav. de furtun ~. UROGENITAL - Orhit ~. Epididimit~. - Durere testieular~, mai frecvent pe dreapta, cu senza ~ ia de zdrobire a testiculelor. - Dureri testiculare amel. de rnicare. - Dureri testiculare care iradiaz~~ n sus spre abdomen. - Testiculele sunt umf1ate, cu inflama~ ie cronic~~ (orhit ~~ cronic~ ). - Dureri testiculare sau ovariene agrav. nainte de furtun ~~ sau de schimbarea vremii. - Au fost relatate vindec~ ri cu acest remediu ale unor cazuri de hidrocel. MUSCULOSCHELETIC - Dureri articulare agrav. diminea~ a, agrav. de schimbarea vremii, agrav. de vremea umed~; amel. de micare, de mers, de c~ ldur~. - Dureri 1a nivelul membrelor superioare, tendoanelor, degetelor de la mini ~ i de la picioare. - Artrit~~ migratorie. - Nocluli artrozici. - Dureri a nivelul cefei i coloanei Iombosacrate, agrav. de schimb~ rile de vreme, amel. de micare. - Dureri de c~ lcie. SOMN - Doarme cu picioarele ncruciate. CLINIC Artrit~. Bursit~. Cefalee. Durere de din~ i. Epididimit~. Gut ~. Leziuni ale tendoanelor. Nevralgie. Orhit ~. Reumatism. COMPARA ~II Rhus-t - artrit~~ agrav. de vremea umed ~~~ i nainte de furtun~, amel. de c~ ldur ~~~ i micare ~ i de ntinderea articula~ iilor. Ran-b. Phos. Dulc. Ruta.

RHUS - TOXICODENDRON
Rhus Toxicodendron. este unul dintre cele rnai irnportantepolicreste. Dei exist ~~ tendin~ a de a-1 considera un remediu util pentu suferin~ e articulare, el poate vindeca tulbur~ ri mentale ca i probleme patologice severe neurologice, cardiace ~ i practic ale oric~rui alt sistem de organe. Pacien~ ii cu suferin~ e la nivelul sistemului locomotor (articula~ ii i muchi) sunt de regul~~ neafecta~ i n plan psihologic. De aceea nu-i de 246

o cunoatere ne permit~~ avem att de pu~ ine elemente care s~~ mirare c~~ a personalit~~ ii acestui remediu. mai profund ~~ n plan psihologic, persoanele de tip Rhus Toxicodendron. parcurg mai mu1te etape. n faza tirnpurie sunt vesele, glume~ e i pline de via~~; au un spirit vIu si sunt prietenoase dar au o anumita ttmditate Vioiciunea te n1ocuit~~ ulterior de o a acestei prin caracteristica de baz~~ de ne1inite ~~agita~ ie; adesea pacientul devine iritabil i stare 1~ untric~~ un sentiment de frustrare. DefaptRh ~ orice nimic i d ~~ jndxon. fi un re~nedii foarte util i ~uj.brari~e comportamentale ale copiilor caracteriate prin agitatie iritabilitate marcata ~~chiar rautate Persoana este foarte serioas~, muncit6are, ner~bd~toare, cu o teiidin~~~perdu1t ~~ de a face ceva (este permanent montat~, n priz~), amintind de manent~~ Nux Vomica. ce patologia se adncete, rigiditatea i n~ epeneala din Pe m~sur~~ el devine etap~~ plan fizic se extind i n plan emo~ ional. n aceast~~ moroc~ nos ~ i depresiv. n faze mai tardive el va c~p~ta o rigiditate, fixicornportamente obsesionale, compulapar ~~ tate i n plan mental. Pot s~~ la veritabile ritualuri. Rhus Toxicodendron. este unul sive, mergnd pn ~~ uptadintre cele mai perti~ ioase remedii. Pacientul are idei fixe, mentul incepe sa se desfasoare dupa schema unor ritualuri Sistemu1 neivos rnucoasele seroasele si pielea reprezinta locurile cel mai intens ac~ iunea. Tr~s~tura definiiu i exercit ~~ unde dup~~ torie o constituie n~ epeneala progresiv~, care, adesea, se instaleaz~~ de agita~ ie i suprasolicitare (mental~, nervoas~, a unei articuo perioad ~~ la~ ii, grupe musculare etc.) MENTAL - Gluine~, agitat, vesel. - Minte agitat~, n continu~~ micare; sare de la un subiect la altul. Ajixietate pentru copiii sai Teama Ca va ucide pe cineva De otrav~~ - Tjiid,.. ~ fios fl societate, complexat. - Deprirnat; moroc~ nos. - Supersti~ ios; ritualuri; idei fixe. Tulbur~ri compulsive. GENERALIT~~I * Agrav. vreme rece, rece i umed ~, curent de aer, vreme noroas~, nchis~, ce~ oas~, cnd se ud~, cand se dezveleste la frig, nainte de sau n timpul unei sau cnd o extremitate este expus~~ eforturile din timpul un efort excesiv, seara dup~~ furtuni, toamna, dup~~ zilei, diminea ~ a 1a trezire. - Amel. de vremea cald~, cnd face baie stea Iinitit). - Tulbur~ri pe partea stng~. cald ~, de micare (nu poate s~~ Tulburari periodice mai ales frisoane si febra Frisoane periodice cu apari~ ie brusca agrav noaptea Parkinson, rigiditate marcat ~, amel. de NEUROLOGIC - Boal~~ micare, pacientul este n~ epenit, rigid n emo~ iile sale ca i n expresia facial ~, tremor. - Coree. Tres~ riri, spasme. Ticuri. - Hemiplegie, mai ales 247

pe partea stng~. - Ame~ eal~~ (vertij), agrav. la ridicarea din pat, tendin~ a de a c~dea pe spate. CAP - Dureri de cap, agrav. de vreme umed~, de furtun~, de schimbarea vremii, amel. de micare. - Acnee rozacee. Erizipel la nivelul fe~ ei. - Erup~ ii pe vrful nasului (Caust, Aeth, Nat-c). - Herpes febril (herpes ap~ rut n timpul febrei) la nivelul buzelor, Cr~p~turi la col~ urile buzelor. - Pleoape umflate ~ j inf1amate (Apis, Kali-c, Ars). - Irit~ . OROFARINGE * Vrful limbii este rou sau are un triunghi rou pe limb~. - i trosnesc f~lcile. Sindrom de articula ~ ie (artroz~) temporomandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala agrav de utilizarea excesiva a vocli dar poate sa fie amel cand vorbeste (ceea ce echivaleaz~~ cu rniscarea corzilor vocale). GASTRO1NTESTINAL - Dorin~ e alimentare: Brnz~. Dulciuri Aversiune pentiu Carne Sete bea cu inghi~ ituri mici Dorinta de bauturi reci UROGENITAL - Herpes n regiunea genital ~. - Erup~ii pe organele genitale sau n regiunea intern ~~ a coapsei. - Mic~ iuni frecvente. - Enuresis, mai alesla b~ie~ i. PIEPT - Astm, mai ales n asociere cu sau dup~~ suprimarea unei eczeme. - Tuse, agrav. la vreme rece i umed~, agrav. nainte sau dup~~ frison. - Bronit~. Pneumonie, adesea cu producere de sput~~ ruginie. - Palpita~ ii. - Hipertrofie cardiac~. Valvulopatii. - Angin ~, agrav. de efort fizic, cu iradierea durerii n bra ~ ul stng. SPATE - Durere de spate joas~~ (lombar ~) i sciatic~. Durere de spate agrav. dup~~ suprasolicitarea muchi1or, precum n accidentele de trafic sau dup~~ ridicarea unor greut ~~ i prea mari; agrav. cnd st ~~ lini~ tit, ceea ce l face s~~ n ~ epeneasc~, amel. de c~ldur~, b~ i sau duuri calde, aniel. de micare (ceea ce l si1ete s~~ se ridice i s~~ se mite), aniel. de presiune (ap~ sare) puternic~~ i niasaj. - Ii trosnesc gtul i spatele. Torticolis. - n ~ epeneal~~ i durere n por~ iunea cervical~~ a muchiu1ui trapez. - i simte gtul n ~ epenit, ceea ce l face s~~ se ntind ~~i s~~ i mite capul, agrav. cnd este iritat, agrav. de rece umed, amel. de c~ ldur ~. n ~ epeneala se poate extinde spre regiunea occipital ~~ determinnd dureri de cap. EXTREMIT~TI * Artrit ~, artroz~, reumatism acut sau cronic; *agrav. noaptea n pat, diminea~ a la trezire, pe vrenie rece i unied~~ sau nainte de furtun ~, la efort fizic; aniel. de c~ ldur ~, baie cald~, vreme uscat ~, micare. - Durere n um~ rul stng. - Durere n por ~ iunea supero-intern ~~ a scapulei stngi. - Agita ~ie la nivelul membrelor, mergand pana la coree Agita ~ ie a picioarelor n pat - Bursita Tendinit ~. Entorse. - Amor~ eal~~ dup~~ ce a stat pe un bra~~sau pe un picior. - Arnor~ eal~~ a bra~ ului stng n afec~ iuni cardiace. - Cracrnente articulare. - Noduli artrozici 248

cu vezicule mici, intens pruriginoase. - Prurit, PIELE - Eczeni~~ fierbinte, clocotit ~. (Rhus-v) - Herpes. Zona zoster. amel. de ap~~ de contactul cu planta Rhus toxicodendron. Erup~ ie determinat ~~ - Urticarie. Psoriazis. - ngroarea pielii n afec~ iuni dermatologice cle durat ~. - Eritem nodos. - Erup~ ie cutanat~~ maculoas~~cu pete de lung~~ culoare ro ~ u nchis. se mite. permanent. n..ti.npul SOMN - Somn neinitit, trebuie s~~ - Viseaza ca o pozl~ie confortabil~~ ~1 g~seasc~~ somnului, neputnd s~~ sau un efort fizic. muncete sau face o plimbare lung~~ ST~RI ACUTE se mite tot pe pacient s~~ cu dureri intense care l oblig~~ Grip~~ timpul. Febra se poate instala rapid, mai ales la 10 a.m. Varicel~. Impetigo. Scarlatin~. Faringit~, amel. de b~uturi calde cu senza~ ie de disconfort ~~ ne1inite n tot corpul. Infec~ ii ale tractului respirator superior. ruginie. Pneumonie, tuse producnd o sput~~ dureroas~, dar pacientul Entorse cu o senza~ ie de n~ epeneal~~ i mite permanent ncheietura. flecteze i s~~ simte nevoia s~~ Traumatisme la nivelul spatelui. Traumatisrne la nivelul tendoanelor sau muchilor, agrav. de efort fizic. CLINIC Angin~. Artrit~. Astm. Bronit~. Cefalee. Colagenoze, boli de ~ esut conjunctiv. Comportamentale, tulbur ~ ri. Compulsive, tulbur ~ ri nevrotice. Contuzie. Coree. Durere de spate lombar~. Eczem~. Entors~. (fibromialEnuresis. Eritem nodos. Erup~ ii cutanate. Faringit~. Fibrozit~~ gie). Grip~. Hemiplegie. Herpes. Impetigo. Laringit~. Luxa~ ie cervical~, leziuni ale coloanei cervicale prin mecanism de flexie-extensie. Parkinson, boal~. Pemfigus. Pneumonie. Reumatism articular acut. Reumatism. Sciatica. Tendinit~. Urticarie. Varicel~. Zona zoster. COMPLEMENTARE Bry. Calc. INAMICE Apis. cu dureri amel. de micare i c~ ldur~, COMPARA~II Phos - Artrit~~ agrav. nainte de furtun~, friguros, i place laptele rece, angin~, tuse ~ i r ~ gueal~. Tub - Suferin~ e articulare cu modalit ~~ i asem~ n~toare, agrav. noaptea, la um.ed i rece, n timpul furtunii, agita~ ie, ritualuri, i place laptele rece, eczem~, probleme respiratorii. i traumatisme cu modalit~~ i similare, n~ epeneal~, Ruta - Artrit~~ gtul dureros i n~ epenit. CaIc - Friguros i agrav. la umed i rece, la efort fizic excesiv, i plac dulciurile, cr~p~ turi ale pielii ~ i eczem~. 249

Ars - Mai ales n situa~ ii acute poate fi confuz, febril, friguros, agitat, are sete, bea cu nghi~ ituri mici, iritabil, manifest~ri cutanate, probleme respiratorii, uneori i place laptele. Apis - Reurnatism acut, febr~, simptome la nivel cutanat, erup~ ii cutanate.

Ran-b. Rhod. Cimic. Dulc. Calc-p. Rad-br. Stel. RHUS VENENATA

n cea mai mare pafte, Rhus Venenata seam~n ~~ cu Rhus Toxicodendron, cu diferen ~ a c~~ se centreaz~~ rnai mult pe piele i mai pu~ in pe articula~ ii. n rnod special, la nivelul pielii se constat ~~ cr~p~turi severe. Mai poate prezenta eczerne cu caracteristici similare cu cele de Ia Rhus Toxicodendron: prurit rnarcat amel. de ap~~ clocotit ~. Cnd o eczem~~ de acest fel nu se nso~ ete de dorin~ a pentru lapte sau de simptornele articulare caracteristice pentru Rhus Toxicodendron, vorn prefera Rhus Venenata. Este de asernenea un remediu irnportant n tratarnentul sclerodermiei.

ROBINIA Robinia este un remediu specific ta care ne gndim n principal n cazurile de hiperaciditate sever~. Senza~ ia intens~~ de arsur~~ de 1a nivelul tractului digestiv este principalul sirnptom clieie care indic~~ utilizarea remediului. CAP - Au fost sernnalate vindec~ri ale unor cazuri de nevralgii i rni gren e. GASTROINTESTINAL - Senza ~ ie intens~~ de arsur ~~ i aciditate la nivelul ntregului tract digestiv. - Pirozis, agrav. noaptea i cnd se ntinde n pat. - Eructa~ ii acide, acre, pirozis. CLINIC Hernie liiatal~. Reflux gastroesofagian. Ulcer peptic. COMPARA ~II Sulph. Lyc. Ars. Phos. ris.

RUMEX CRISPUS
Rumex este n primul rnd un remediu pentru tuse, dei simptomul s~ u cheie ,,agravare la dezvelire sau dezbr~care a condus i la prescrierea sa n afec~ iuni cutanate i digestive.

250

GENERALIT~~I - Agrav. de aer rece sau n aer liber. - Agrav. de schimbarea temperaturii (n ambele sensuri). *_ Agrav. dac~~se dezve1ete sau se dezbrac~. GASTROINTESTINAL - Senza~ ie cle plenitudine n stomac care urc~~ tusea. - Diaree, n special diaree matinal~. n gt i provoac~~ LARINGE - Durere iritativ ~~ (senza~ ie de carne vie) n laringe sau trace trebuie hee, agrav. n aer liber. - Secre~ ie (sput~) mucoas~~ abundent~~ n special la nivelul tractului respirator superior. expectorat ~, prezent~~ eficien ~ a acestui remediu n Iaringita tuberculoas~~Kent men ~ ioneaz~~ Catar (inflama~ ie descuamativ ~~~ i exsudativ~), irita~ ie i secre~ ie mucoas~~ n laringe. groas~~ TUSE - Agrav. de aer rece sau n aer liber. Agrav. de dezvelire. - Agrav. cnd trage aer n piept (cnd inspir ~), agrav. cnd respira ~ia este neregulat~, agrav. cnd vorbete sau cnd rde. - Agrav. n special diminea~ a la trezire sau la 11 p.m. *_ Agrav. de atingere sau apsare (presiune) pe gt sau laringe. * Agrav. de schimbarea temperaturii (de la cald la rece sau invers) - Aerul rece i provoac~~ o senza~ ie de gdilitueasc~. - Amel. dac~~ suge o bomboan ~, tur ~~ n gt, care l face s~~ bea ceva. - Tuse uscat~, iritativ~. Crup. Tuse convulsiv~. amel. dac~~ ce se dezve1ete Prurit marcat care apare imediat dup~~ PIELE sau se dezbrac~. COMPARA~II Coc-c. Spong. Dros. Phos. RUTA rnai ales n afec~ iuni reumatismale i ale ~ esutului conRuta este util~~ de caracteristic~~ const~~ n senza~ ia teribil~~ junctiv. Cea rnai pregnant~~ pe care pacientul o resimte n muchi i tendoane. De asemen~ epeneal~~ nea Ruta este unul dintre remediile cele mai importante n leziuni i traurnatisme. Vithoulkas a ob~ inut cu acest remediu cteva vindec~ri remarcabile n cazuri de nevroza anxioas~. MENTAL - Anxios, iritabil, rigid. - Minte greoaie, obtuz~; a gndi aversieste pentru el o mare povar~, sirnpla idee de a gndi i provoac~~ une. - Suspicios. Plin de rernuc~ ri. Cert~ re~. - Tulbur~ ri nevrotice anxde moarte care se produc mai ales cu team ~~ ioase i atacuri de panic~~ sau cnd este supranc~ lzit. n timpul episoadelor de febr ~~ n tot corpul. - Obosete GENERALIT~~I - Senza ~ ie de n ~ epeneal~~ u ~ or, agrav. de efort fizic. - Agrav. de vremea rece i umed ~. - Amel. cnd ntins). - Dureri Ia nivelul fie agrav. cnd st~~ ntins (unele dureri pot s~~ st~~ . Traumatisme la nivelul structurilor ~ p~ r~ ii corpului pe care se sprijin conjunctive, tendoanelor i periostului. - Agita~ ie. 25 1

CAP Ame~ eal~~ (vertij), agrav. seara, agrav. dac~~ st ~~ aezat vreme ndelungat ~. - ncordarea (suprasolicitarea) privirii; senza~ ie de n ~ epeneal~~ n jurul ochilor, cauzat ~~ i agrav. de solicitarea privirii, mai ales n timpul unei munci mig~loase, cum ar fi cusutul sau ceasornic~ria ori citirea unui text scris cu caractere foarte fine. - Ochii roii cu senza~ ie de arsur~. - Nevralgie facial~, agrav. la rece, agrav. cnd st~~ ntins. GASTROINTESTINAL - Constipa~ ie, efort de defeca~ ie ineficient. - Prolaps rectal. SPATE Durere de spate, durere de spate loinbar ~~ i sciatic~, amel. cnd st ~~ ntins. - Gtul n~ epenit, redoare n regiunea cervical~. - Dureri toracice resim~ ite n spate care jeneaz~~ respira~ ia. - Senza~ ie de sl~ biciune la nivelul spatelui. EXTREMIT~~I - Dureri articulare, agrav. de vremea rece i umed ~, de efortul fizic, de suprasolicitare. - Durere de tip inflamator, ca de la o vn ~taie cu n ~ epeneal~. - Leziuni ale tendoaaelor dup~~ suprasolicitarea sau sucirea, torsionarea unei articula~ ii care determin ~~o durere ca de Ia o vn ~ taie eu n ~ epeneal~. * Bursit~~ i teisdinit ~~ acut ~, adesea cu rev~ rsnt lichidian. Traumatisme ale periostului; vn ~ t ~ i, eehimoze la nivelul periostului. .. Trauinatizarea i suprasolicitarea cronic~~ a tendoanelor determin ~~ fibroz~~ i prolifer~ ri nodulare, fenomen frecvent mai ales la nivelul articula ~ iei radiocarpiene. - Sl~ biciune i n ~ epeneal ~~ mpiedicnd ridicarea de pe scaun. Chisturi sinoviale. Neurinoame (neuroame). CLINIC Artrit ~. Bursit~. Cefalee. Durere de spate lombar~. Entorse. Fibrozit ~~ (fibromialgie). Muchi, suprasolicitarea muchi1or. Nevralgie. Neurinoame. Ochi, suprasolicitarea ochilor. Panic~, atacuri de. Prolaps rectal. Sciatic~. Tendinit ~. Traumatisme ale periostului i tendoanelor. COMPARA~II Rhus-t - n~ epeneal~, agrav. diminea~ a, pe vreme rece i umed ~, amel. de micare, traumatisme ale tendoanelor, gt n ~ epenit. Kalin. Ran-b. PIb. Caust.

SABADILLA Sabadilla este indicat ~~ n primul rnd n febra de fn i n coriz~. Principalul simptom cheie l constituie accesele teribile cIe str~nut i caracterul paroxistic aI acestor accese. MENTAL - ,,Iluzii legate de starea corpului s~u - acest simptom este considerat de mul~ i ca fiind un simptorn cheie, dar este rareori ntlnit n practic~. - Este iritabil i tresare u~ or. 252

GENERALIT~~I - Friguros i agrav. de frig. - Durere sau senza~ ie de pe zone Iimitate, circumscrise (ca ni~ te pete). - Unii autori afirm~~ arsur~~ de la stnga la dreapta. simptomele se deplaseaz~~ c~~ de fn cu accese de str ~ nut impresionante; afec~iuni CAP * Febr ~~ n care str ~ nutul este principala acuz~. Crize paroxistice, salve de 10 sau mai multe str~nuturi, agrav. de rece, agrav. de mirosuri i parfumuri. abundent ~, sub~ ire (apoas~), n nas. - Secre~ ie nazal~~ - Prurit ~ i gdilitur ~~ . Simptomele corizei sunt mult ameliorate de c~ ldur~~i ~ adesea iritant care poate ncepe pe partea stng~, amel. de b~ub~uturi calde. - Faringit ~~ are ceva n gt care I face s~~ turi calde, agrav. de aer rece. - Senza~ ia c~~ mereu. nghit ~~ GASTROINTESTINAL - Dorin ~~~de: B~ uturi calde. L~mi. Ceap~. - Aversiune pentru: Ceap~. - Are reputa~ ia de a vindeca orice fel de verminoz~. PIEPT - Astm care survine n general n perioadele n care mediul este bogat n alergeni i n sezonul febrei de fn. - Tuse uscat~, iritant~. CLINIC Alergie. Astm. Faringit~. Guturaiuri, r~celi. Tuse. Verminoze. COMPLEMENTARE Sep. COMPARA~II A11-c. Euphr. Ars. Sang. SABINA Sabina este util n special n probleme uterine: hemoragii i dureri pelviene intense, chinuitoare, care apar n timpul menstrua~ iei, n timpul travaliu ori avort, n caz de chiste sau tumori. Principala caracsau dup~~ n alegerea acestui remediu este: a durerilor care ne ghideaz~~ teristic~~ exist~~ spre zona pubian ~ . TOtU care iradiaz~~ ,,durerea de spate joas~~ multe cazuri care nu au acest simptom specific i la care durerile sunt inai resim~ ite n spate i n oasele pelvisului sau mai n interior. degrab~~ CAP - Epistaxis. GASTROINTESTINAL - Dorin~~~de: L~mi. Sare. Lucruri r~coritoare. sau dureri uterine de alt ~~ UROGENITAL - Dismenoree sever ~~ (dect cele legate de ciclul menstrual), resim~ ite ini~ ial la natur ~~ n pubis. nivelul coloanei lombare sau n sacrum i care iradiaz~~ Dureri ,,ca i cum oasele s-ar rupe i s-ar desface. - Metroragie cu flux puternic, cu snge ron sau rou aprins, care ~ nete cu for~~~ i este amestecat cu cheaguri. - Metroragie agrav. la menopauz~, agrav. de micare, agrav. de prezen~ a fibroamelor uterine, agrav. de reten~ ia de mers. - Avort; este placentei; n mod paradoxal poate fi ameliorat ~~ util att n prevenirea apari~ iei unui avort ct i pentru a elimina predis253

pozi~ ia cronic~~ a avort. Menstrua~ ie ntrziat~~ sau care vin prea devreme. - Condiloame. Leucoree. - Dorin~~~sexual~~ crescut~; apetit sexual crescut n timpul rnetroragiei. EXTREMIT~~I - Dureri de spate n timpul rnenstrua~ iei, travaliului, afec~ iunilor uterine. - Dureri de c~lcie. Dureri de coapse. CLINIC Avort. Condilomatoz~. Dismenoree. Epistaxis. Leucoree. Metroragie. Reten~ ie placentar~. SIMPTOME COMBINATE Tulbur ~ ri uteriiae ~i epistaxis. COMPARA~II Sec. Bell. Phos. Ip. Erig. SAMBUCUS NIGRA Este un remediu eficient mai ales n afec~ iunile respiratorii, att ale tractului respirator superior i nasuui ct i n afec~ iuni pulrnonare. GENERALIT~~I - ,,C~ ldur ~~ uscat ~~ (pielea este cald~~ i uscat ~ ) n timpul somnului, transpir ~~ mult n timpul zilei sau n momentul trezirii este simptomul cheie, dar frecvent transpira~ ia este abundent~~ pe tot parcursul crizei (de astm) i chiar i nainte ca pacientul s~~ se trezeasc~. - Transpira~ ie pe tot corpu cu excep~ ia capului. - Corpul este foarte fierbinte dar picioarele sunt reci ca ghea~ a (BeIf). - Stare cle sl~ biciune cu transpira~ ie excesiv~. CAP - Obstruc~ ie nazal~ ; forn ~ ie pe nas (mai ales nou-n ~ scu~ ii). - Obstruc~ ie nazal~~ att de pronun~ at ~~ nct copilul nu poate suge la piept. - Cianoz~. Fa~ a se nvine~ ete n timpul crizei de astm sau a accesului de tuse. GT Spasm laringian. - R~guea1~~ cu secre~ ie rnucoas~~ abundent~~ mucus n laringe. PIEPT - Astm agrav. noaptea i dup~~ miezul nop~ii. - Respira ~ ie dificil~~ noaptea; pacientul sare din pat cu senza ~ ia c~~ se sufoc~. - Astm asociat cu transpira ~ ie puternic~. - Respira~ ie dificil~, agrav. cnd st ~~ culcat. - Astm la copii. - Crup. Tuse convulsiv~. Bronit~. EXTREMIT~~I - Picioare reci sau mini i picioare reci n timp ce restul corpului este cald. CLINIC Alergie. Astm. Bronit~. Crup. Laringospasm. Rinit~. Tuse convulsiv~. SIMPTOME COMBINATE Astm i transpira ~ ie important~. COMPARA~II Lyc. Kali-c. Kali-s. Kali-n. Lach. Nux-v.

254

SANGUINARIA n general, Sanguinaria nu este considerat un remediu cu ac~ iune profund ~, dar totu~ i este utilizat n tratamentul unei game largi de condi~ ii clinice severe. Este un remediu cu o puternic~~ Iateralitate dreapt~. Este util mai ales n alergii ~~astm alergic, n dureri de cap migrenoase i bursite. GENERALIT~~I * Amel. de eructa~ ii, flatus, vom~. - Lateralitate d reapt ~. CAP * Cefalee migrenoas~~ pe partea dreapt ~~ care ncepe n mod tipic la nivelul cefei sau chiar de la nivelul muchiu1ui trapez de pe partea dreapt ~~ i care se extinde c~ tre frunte i ochi. - Cefalee amel. dac~~ vomit ~, amel. de somn, amel. de flatus i eructa~ ii. - Cefalee agrav. de lumin ~, zgomot, trepida~ ii, agrav. dac~~ nu m~nnc~. - In timpul durerii de cap se aprinde la fa~~~iar carotidele i zvcnesc puternic, cu pulsa~ ii ample (dans arterial). - Cefalee legat~~ de probleme gastrice. - Dureri de cap periodice, care adesea se repet ~~ la fiecare 7 zile. - Durere i senza~ ie de c~~ i explodeaz~~ ochiul drept. FA ~~~ - Nevralgie facial~. - Bufeuri cu nroirea fe~ ei la menopauz~. - Cercuri (contururi circulare) roii circumscrise la nivelul obrajilor. NAS *_ Febr ~~ de fn, ,,r ~ ceal~~ de trandafiri; pacientul este foarte sensibil la mirosuri, flori i polenul purtat de vnt. - Coriz~~ apoas~; str~nut frecvent. - Coriz~~ pe partea dreapt ~~(Ars). - Senza~ ie de arsur~~ n nas, gur ~, gt. - R~celi de var~. - Polipi nazali. GASTROINTESTINAL - V~ rs~ turi n timpul durerilor de cap. - Esofagit ~, pirozis sever ~ i reflux gastro-esofagian. Eructa~ ii acide. - Dorin ~~~de: Mnc~ruri condimentate. - Eructa~ ii provocate de tuse. PIEPT - Astm alergic. ,,Astm de fn. Astm agrav. de mirosuri, de flori. - Astm asociat cu pirozis i eructa~ ii acide. - Reflux gastro-esofagian ~ i pneumonie de aspira~ ie. - Pneumonie, mai ales pe partea dreapt~, cu tuse dureroas~, hemoptizie, dispnee i senza~ ii de arsur~~ n membre. *_ Tuse amel. de eructa ~ ii, de flatus i de vom~ . - Tuse agrav. n clinostatism, agrav. de irita~ ia laringelui sau a fundului de gt (Rumex). - Tuse convulsiv~. Bronit~. ,,R~ceiile coboar~~ n piept. - Sput ~~ cu miros resping~tor. - Kent i al~ i autori au recomandat folosirea lui n stadiile avansate de tuberculoz~. EXTREMIT~~I * Bursit ~, mai ales a um~ rului drept. - Durere de um~ r agrav. cnd se r ~sucete n pat, agrav. noaptea n pat, agrav. cnd st ~~ culcat, agrav. cnd ncearc~~ s~~ ridice bra ~ ul. - Durere n deltoidul drept. - Durere de um~r care se extinde la ceaf~~ i la cap sau n jos, c ~ tre mn ~. - Senza~ ie de arsur~~la nivelul palmelor i t ~ lpilor. - Picioarele sunt fierbin ~i noaptea , le scoate de sub plapum~. 255

CLINIC Alergie. Artrit~, artroz~. Astm. Bronit~. Bufeuri. Bursit~. Esofagit~. Hipertensiune. Menopauz~. Migren~. Nevralgie. Pneumonie. Polipi nazali. R~celi (guturaiuri). Tuberculoz~. Tuse. Tuse convulsiv~. SIMPTOME COMBINATE Astrn i pirozis. COMPARA ~II Bell - cefalee migrenoas~, pe partea dreapt~, ncepnd din zona occipital~, durere la nivelul ochiului drept, bufeuri, pulsatilitate exagerat ~~ (dans arterial) la nivelul carotidelor, hipertensiune. Lyc - lateralitate dreapt ~, pneumonie, eructa~ ii i probleme gastrice, astm cu probleme gastrice, i dezve1ete picioarele. Ferr - dureri de um~ r, agrav. de ridicarea bra~ ului, migrene, bufeuri, rnetroragie (Ferr-M). Chel - durere n um~ rul drept, pneumonie pe partea dreapt ~, cefalee legat ~~ de o suferin~~~gastric~, tulbur~ ri hepatice. Puls - migren~~ cu v~ rs~turi, alergie, astm, i dezve1ete picioarele. Sabad. A11-c. Kali-s. Sulph.

SANICULA Sanicula nu este complet descris~~ n literatura noastr~~ dar este att de folositor, mai ales la copii, nct trebuie s~~ ne gndim la el aproape ca la un policrest. Apa acestui izvor con~ ine urme fine ale unor remedii foarte importante incluznd Natrum Muriaticum, Calcarea, Borax i Silica. De aceea nu trebuie s~~ ne surprind~~ faptul c~~ Sanicula are caracteristici ale acestor remedii binecunoscute. La copiii care sunt iritabili, nc~p~~ na~ i i agita~ i, remediul poate fi confundat uor cu Calcarea phosphorica sau chiar cu Chamomilla. Copilul este obraznic sau chiar agresiv i nu suport~~ s~~ fie atins. Pacien ~ ii mai n vrst~~ se plng de sl~ birea puterii de concentrare i de incapacitatea de a-i duce la cap~t treburile. Tulbur~rile fizice au origine metabolic~, fiind Iegate de absorb~ ia i asimilarea (deficitar~~ a) oligomineralelor. MENTAL - Copii iritabili, ar~~ goi (capricioi) i nc~ p ~~ iia~ i (Sil, Calc-p). - Sl~ biciune rnental~, putere de concentrare slab~; este incapabil s~~ realizeze pn ~~ la cap~t o treab~. - Team~~ (de): C~~ se va ntmpla ceva r~ u. ntuneric. Ho~ i. Coborre (micare descendent ~ ). GENERALIT~~I - Friguros, agrav. de rece i amel. de c~ ldur~. *_ Secre~iile au un rniros resping~ tor, rnai ales un iz de pete sau de brnz~~ stricat ~~ (Hep). - Agrav. de la 9 p.m. pn~~ la rniezul nop~ ii. - Transpira~ ie urt inirositoare, mai ales pe zonele pe care se sprijin ~~ (pe care se aeaz~). - Sl~biciune i epuizare. 256

CAP - Transpira~ ie a capului, mai ales n zona occipital~~ i n special n timpul somnului. - Blefarit~. Fotofobie. - L~crimare agrav. de vnt (CaIc, Euphr, Puls, Nat-m). - Secre~ ii (scurgeri) urt mirositoare de la nivelul urecliilor. - Senza~ ie de arsur~~ la nivelul limbii; trebuie s-o lase s~~ atrne afar~~ din gur~~ pentru a se r~cori. - Acnee n special n zona b~rbiei. STOMAC - Dorin~~~de: ~ unc~. Sl~ nin ~. Dulciuri. Sare. Gr~sime. Lapte rece. Ou ~~ moi. - Sete cu dorin~ a de a bea cantit~~ i mici de lichide. - Vomit ~~ imediat dup~~ ce m~nnc~. - Vomit ~~ n jet (exploziv). - Nou-n ~sfrecvent, scuip~~ cu ~ i care vomit ~~ mereu i au intoleran~~~la lapte. ABDOMEN - Constipa ~ ie; scaunul revine n rect f~r~~ fie evacuat s~~ (SiI). - Scaunul este voluminos i de consisten~~~crescut~~ (tare). Scaunul este prea voluminos i nu poate fi eliminat iar uneori trebuie s~~ foloseasc~~ degetele pentru a-1 evacua (trebuie extras manual). - Scaun involuntar. - Diaree cu miros nepl~cut, fetid. - Abdomen m~rit i flasc (moale, liipoton). UROGENITAL - Vaginit ~~ cu miros de (saramur ~~ de) pete sau ca de brnz~~ veche. - Enurezis. Mic~ iuni involuntare. - Condiloame cu miros nepl~cut, fetid. EXTREMIT~~I - Durere de spate joas~~ (lombar~) care se agraveaz~~ progresiv n cursul zilei. - Senza~ ie de rece la nivelul sacrului sau n partea de jos a spatelui. - Manifest~ri reumatice la nivelul um~rului, mai accentuate pe partea dreapt~, agrav. cnd duce mna la spate. - Cr~p~turi pe dosul minii ~ i la nivelul articula~ iilor. - Senza~ ie de arsur ~~ la nivelul picioarelor, mai ales la nivelul t ~ lpilor, din care cauz~~ Ie dezve1ete. - Transpira~ ie urt mirositoare a picioarelor. CLINIC Acnee. Alergie. Blefarit~. Condiloame. Constipa~ ie. Diaree. Eczem~. Enurezis. dureri. Marasm. Otit~~ medie. Reumatism. Spate, durere de spate joas~. Vaginit~. SIMPTOME COMBINATE Calcarea cu picioare fierbin ~ i. COMPLEMENTARE Chamomilla este remediul acut al lui Sanicula. capul n COMPARA~II Sil - copil iritabil ~ i nc~p~~ nat, i transpir~~ a fi evacuat, timpul somnuui, constipa~ ie cu scaun care revine n rect f~r~~ transpira~ ie ur~ t mirositoare a picioarelor, acnee. de ntuneric sau de viitor, este conCaIc - copil nc~p~~ nat, cu fric~~ stipat, dar scaunul nu revine n rect, transpira~ ie urt mirositoare a picioarelor, dorin~~~de dulciuri i sare (dar nu ~~de gr~sime), cr~p~turi ale minilor, abdomen m~rit i moale (flasc). n timpul somnului, se vait~~ i este iritabil, CaIc-p - capul i transpir~~ dorin~~~de dulciuri, sare, sl~ nin ~, durere de spate joas~. Sulph. Cham. Rheum. Tub.

257

SARSAPARILLA Sarsaparilla este unul dintre cele mai importante remedii specifice pentru tractul urinar. Practic este cel mai bun remediu de care dispunem pentru cistita simpl~~ necomplicat ~~ i, de asemenea, este util i n boli mai severe ale aparatului urinar. GENERALIT~~I - Kent descrie o stare de sl~biciune, apatie, torpoare, ca fiind caracteristic~~ acestor pacien~ i, dei aceste simptome sunt n general absente n cazurile obinuite acute sau subacute. UROGENITAL * Cistit ~~ cu lurere la sfrsitul mic~ iunii. - Durere ca o arsur~~ n timpul mic~ iunii cu senza~ ii frecvente de a urina. - Nu poate urina dect stnd n picioare. Urin ~~ nc~ rcat~~ de sediment, adesea de culoare roie i care se depune Ia fundul recipientului n care a fost colectat~. - Hematurie. Pielonefrit~. - Calculi renali sau vezicali cu senza ~ ie de arsur~~ i hematurie. - Enurezis. - Erup~ ii cutanate i leziuni excoriative n regiunea organelor genitale i a feselor. - Herpes. PIEPT - Mameloane retractate. EXTREMIT~~I - Minile i t ~ lpile prezint~~ cr ~ p~ turi. Cr~p~turile pot fi dispuse perpendicular pe liniile cutanate. - Palme uscate. PIELE - Piele groas~~ i uscat~. - Senza~ ie cle mnc~rime migratorie, modificndu-i localizarea mai ales dup~~ ce se scarpin ~. - Pielea formeaz~~ pliuri groase, mai ales dup~~ ce pacientul scade n greutate. CLINJC Calculi renali. Colic~~ ureteral~. Eczem~~ cu cr~p~turi ale pielii. Herpes. Infec~ ii ale tractului (genito-)urinar: cistit~, pielonefrit~. prostatit ~, uretrit~. SIMPTOME COMBINATE - Simptome lermatologice i simptome urinare, COMPARA~II Canth. Equis. Jyc. Petr.

SCUTELLARIA
Louis Klein din Vancouver, Canada, a relatat cteva vindec~ri n cazuri de sindrom de oboseal~~ cronic ~~la conferin ~ a Funda~ iei Interna~ ionale pentru Homeopatie din 1 990. Principalele simptome pentru care s-a prescris Scutellaria au fost oboseala, anxietatea, gndirea nce~ oat~~i ame~ eala. Sindromul apare n general dup~~ afec~ iuni de tip gripal sau dup~~ o sinuzit~~ suprimat ~~ de antibiotice.

258

SECALE Secale ac~ ioneaz~~ n principal pe sistemul circulator. n terapia alopat~, ergotaminele sunt folosite (n primul rnd) pentru propriet~~ ile lor vasoconstrictoare; n homeopatie, Secale este utilizat ~~ pentru dezechilibrele (alter~rile) circulatorii de orice fel. O importan~~~special~~ o are utilizarea sa pentru manifest~ri hemoragice i, n mod specific, pentru hemoragiile uterine. Simptomul principal care ne ghideaz~~ spre acest remediu este agravarea teribil~~ la c~ ldur~~~ i ameliorarea la fece. Probabil este cel mai fierbinte remediu din Materia Medica i cu greu po~ i prec~~ scrie Secale n absen~ a acestei caracteristici. MENTAL - Descurajare, indiferen ~~~ ~~ncetineal~~ mentai~. - Senilitate. Confuzie mental~. n sinea sa simte c~~ i-ar putea pierde min ~ ile. GENERALIT~~I * Este c~ lduros, senza~ ie de c~ ldur ~~ sau de arsur ~. Agrav. de c~ ldur ~~ (att local ct i general). - AmeI. de rece cnd se dezveleste. - Amel. n aer liber si dac~~ si face vnt. - Pielea este rece la atingere, dar pacientul simte o fierbin ~ eal~~ teribil~~ mergnd pn ~~ la senza ~ ie de arsur ~~ i nu tolereaz~~s~~ fie nvelit. - Tendin ~~~hemoragic~~ - hemoragii uterine, epistaxis, purpur~, etc. - Hemoragii pasive, cu snge de culoare nchis~, f~ r ~~ cheaguri (necoagulat), dar poate avea i hemoragii active. - Paralizie. Convulsii. - Aspect: pacien~ ii sunt n general slabi sau emacia ~ i, au fe~ e ridate, mb~trnite i cu aspect epuizat - ,,ca de mort. CAP - Epistaxis. - Fa~ a are aspect mb~trnit. Facies hipocratic. Riduri. GASTROINTESTINAL - Diaree. Scaun involuntar. - Secale a fost considerat unul dintre principalele noastre remedii n cazurile de holer~~ cu scaune sangvinolente involuntare i cu pielea rece ca ghea~ a. - Gastrit~~ cu senza~ ie puternic~~ de arsur~~ i cu hemoragie. UROGENITAL * Hemoragie uterin ~, continu~, dar totu ~ i pasiv~, adesea cu snge sub~ ire, de culoare nchis~. - Snge ro~ u aprins i cu cheaguri. - Travaliu ineficient sau ntrerupt. - Endometrit~. - Iminen~~~de avort sau avort incornplet, n special n luna a treia. EXTREMIT~~I * Claudica ~ ie; crampe la nivelul picioarelor 1a constituit ~~ la niveiul mers sau la efort. - Gangren ~~ sau incipient~~ zonelor distale, nso~ it~~ de amor~ eal~. - Furnic~ turi ale extremit ~~ilor; senza~ ie de amor~ eal~~ sau de insecte care miun~~ (furnic~tur~), n special la nivelul garnbelor. - Dureri cu senza~ ie de arsur~, de constric~ ie la nivelul picioarelor, amel. la rece. - Convulsii ale minilor. - nc1eteaz~~ 259

degetele sau, din contr~, trebuie s~~ le r~sfire (Lac-c, Lach). - Nu suport~~ s~~ fie strns (nu tolereaz~~ senza~ ia de constric~ ie) la nivelul membrelor; sensibilitate marcat~~ la maneta tensiometrului. - Sindrom Raynaud. - Varicozit ~~ i, frecvent nso~ ite de dureri ca o arsur~, agrav. de c~ ldur~, amel. de aer rece. - Picioare fierbin ~ i pe care trebuie s~~ le dezveleasc~. PIELE - Ulcera~ ii de culoare neagr~~~~cu senza~ ie de arsur~~(Anthr). - Furnic~turi. - Pete alb~strui n zonele cu circula~ ie slab~; echimoze. CLINIC Avort. Claudica~ ie. Convulsii. Diaree. Echimoz~. Epistaxis. Gangren ~. Hemoragii uterine. Holer~. Raynaud, sindrom. Ulcera~ ii cutanate. Varice. COMPARA~II Sulph - dureri ca o arsur~~~ i nu suport ~~ s~~ fie nvelit, agrav. de c~ldur~~ i amel. de rece, emaciere, etc. Ars - dureri ca o arsur~, este sl~bit i epuizat, gangren~, etc. Sabin. Lach. Chin. Plb. Ham. Crot-h.

SELENIUM Selenium este un remediu adecvat pentru st~ rile de sl~ biciune, epuizare, colaps, st ~ri care au devenit att de frecvente n condi~ iile suprasolicitante, stresante ale vremurilor pe care le tr~im. La Selenium sl~ biciunea este urmarea unor excese sexuale (Agn, Phos-Ac, Onos) sau a unor boli febrile prelungite. Adesea se asociaz~~ i rnanifest~ri de disfunc~ ie sexual~~ (impoten~~ , scurgeri de lichid prostatic, spermatoree, emisii seminale). In repertoar, la sirnptomul ,,sl~biciune din cauza c~ ldurii Selenium este singurul remediu scris cu aldine (fiind deci considerat cel mai important reinediu pentru aceast ~~ rnanifestare). Totui, acest simptom este obinuit n cadrul sindromului de oboseal~~ cronic~~ ca i n scleroza multipl~, condi~ ii patologice pentru care adesea trebuie utilizate alte remedii. MENTAL - Tendin~ a de a teoretiza. - Moroc~ nos, prost dispus, ~ fnos. Iritabil. - Considerat util pentru alcoolici i pentru toxicornani. Kent men ~ ioneaz~~ acest remediu la sirnptomul ,,Abuz de alcool nainte de men strua~ ie. GENERALIT~~I - Sl~ biciune dup~~ excese sexuale, pierderi de fluide corporale sau dup~~ boli febrile. - Agrav. la c~ldur~, soare, febr ~~ sau supranc~ lzire, agrav. dup~~ efort intelectual (Pic-Ac), dup~~ consum de alcool, ceai sau alirnente. - Sl~ biciune dup~~ contactul sexual. - Agrav. dup~~ somn, agrav. dup~~ efort (fizic). - Pierderea p~ rului (cu reducerea pilozit ~~ii) de pe tot corpul (axile, regiunea genital~, sprncene, etc.). CAP - Durere de cap deasupra ochiului stng; agrav. de ceai, sare, c~ ldur~~~ i de expunerea la soare. - Durere cnd este atins pe p~ r. - Alopecie. 260

GASTROINTESTINAL - i plac alcoolul i mai ales coniacul. - Nu i place sarea. - Constipa ~ ie; inclusiv forme severe cu blocarea (impactarea) materiilor fecale n colon. UROGENITAL - Prostatit ~. Adenom de prostat~. - Pierderi de lichid seminal n timpul scaunului. - Ejaculare prematur~. - Impoten ~~ . Impoten ~~~cu scurgeri involuntare de licliid prostatic. - Polachiurie (urineaz~~ des i pu~ in). LARINGE - Laringit ~~ cu secre~ ie mucoas~~ abundent~, senza~ ie de excoria~ ie n gt i irita~ ie. - R~guea1~~ agrav. cnd cnt~. SPATE - Senza~ ie de sl~biciune resim~ it~~ n spate n timpui contactului sexual sau al ejacui~ rii. SOMN - Doarme iepurete, se tot trezete i apoi a~ ipete la loc. CLINIC Adenom de prostat ~. Alopecie. Constipa~ ie. Impoten ~~ . Laringit ~. Oboseal~~ cronic~, sindrom de. Prostatit~. COMPARA~II Onos. Calad. Sulph. Agn. Phos-Ac. Pic-Ac. Cann-I.

SENEGA
Senega este un remediu pentru bronita cronic~~ sau catar al tractului respirator. Prescrierea remediului este dificil~~ deoarece nu exist ~~ un simptom definitoriu de ghidare ci, mai degrab~, un conglomerat de simptome care ne conduce la acest remediu. CAP - ncordarea privirii. - Inflama~ ii la nivelul ochilor i pleoapelor. PIEPT - Bronit ~~ cronic~~ cu secre~ ie mucoas~~ abundent ~, groas~~i vscoas~. - Tulbur ~ ri cronice respiratorii la pacien ~ i vrstnici. - ,,Huruit, liorc~it n piept (raluri groase care se aud de la distan ~~ ) (Kali-s, Kali-bi, Ant-t, Hippoz.) - Expectora~ ie dificil~. - Tuse, agrav. cle aerul rece sau de schimbarea temperaturii, agrav. cnd st~~ culcat, agrav. de irita~ ia laringelui. - Ap~sare, sl~biciune i durere important~~ la nivelul pieptului. - Respira~ ie dificil~, agrav. cnd st~~ culcat, amel. dac~~ n st ~~ ezut, amel. dac~~trage adnc aer n piept. - Kent i al~ ii afirm~~ c~~ poate n tuberculoza avansat ~. fi folosit ~~ LARINGE - Mucus i senza~ ie de zgrietur~, excoria~ ie n laringe. - Irita~ ie a laringelui cu r~guea1~. CLINIC Astm. Bronit~. Emfizem. Incordarea (suprasolicitarea) privirii. Pneumonie. COMPARA ~II Phos - huruit n piept, agrav. cnd st ~~ culcat pe partea stng~, amel. cnd st ~~ n sezut. Ant-t - huruit n piept, mucus vscos, ap~sare a pieptului la vrstnici. Kali-bi. Kali-c. Kali-s. Samb. 261

SEPIA
Ca frecven~~~de prescriere, Sepia se num~r~~ n mod sigur printre primele 10 policreste; la femei chiar ocup~~ o pozi~ ie mult mai nalt~, fiind probabil printre primele 3 remedii prescrise. Este mult rnai dificil s~~ identific~m un caz de Sepia la b~ rba~ i sau la copii, din aceast ~~ cauz~~ fijnd prescris mai rar dect ar trebui ta aceste categorii de pacien~ i. Potrivit lui Vithoulkas, tema central~~ a acestui remediu este ,,staza sau o stare care rezult ~~ printr-o neutralizare a tensiunilor dinamice care anim~~ orice fiin~~ . n plan fizic, aceasta se refect~~ n laxitatea ~ esuturilor sau a musculaturii netede ca i n tulbur~ri hormonale sau sexuale. Prolaps, constipa~ ie, varice, ~ esuturi flasce, hipotone, toate reflect ~~ aceeai staz~~ n plan fizic. n plan emo~ ional sesiz~m ace1ai efect neutralizant, care determin ~~ indiferen~~~i neimplicare, nep~sare. La nivel mental descoperim din nou staz~, lentoare, opacitate, minte greoaie. Copiii. n stadiile timpurii, adic~~ la copii i adolescen~ i, nu descoperim nici unul dintre sernnele tipice de staz~. Copilu este pin de via~~ , excitabil ~ i afectuos. Este adesea centrul aten~ iei. n acest stadiu tulbur~rile care pot s~~ apar~~ constau n frici, hipersensibilitate i hiperexcitabilitate. Trecerea la stadiul urm~tor al patologiei poate fi provocat~~ de solicit~ ri, tensiuni, suferin~ e i dezam~giri. Copilul devine mai retras, introvertit i nchis n sine. Copilul se va plnge mai ales de probeme fizice, cum ar fi dureri de cap, tulbur~ri menstruale i boli de piele, precum psoriazis sau micoze cutanate (tinea, herpes circinat etc.). Iritabilitate. Pacienta devine din ce n ce mai detaat ~, mai indiferent ~~ fa~~~de familie i de comunitate. n ace1ai timp, este tot mai iritabil~, mai deprimat~~ i mai indiferent ~. Orice solicitare din partea familiei este considerat~~ ca o nou~~ povar~~ i ntmpinat~~ cu mnie. Este incapabil~~ s~~ se mai st~pneasc~: imediat i pierde calmul i se trezete ~ ipnd la copii. Vinov~~ ie i izolare. Adesea se simte vinovat~~ i toate aceste modific~ ri pe care 1e sesizeaz~~l~untric o nfricoeaz~; ea vine la consulta ~ ie disperat ~~ i cu ochii n lacrimi. n cele din urm~~ dispare orice leg~tur~~ afectiv~~ cu ceilal~ i, mergnd pn~~ la a nu mai sim~ i nici un fel de remucare pentru comportamentul ei. Datorit ~~ atitudinii detaate, indiferente, ste capabil~~ s~~ sesizeze cu claritate sl~biciunile celor din jurul ei i s~~ le arunce n fa~~~adev~ruri dureroase, cuvinte ustur~toare, sarcastice, ~ intite n puncte nevralgice. B~ rba ~ ii. B~rba~ ii de tip Sepia pot fi uneori dificil de identificat. Sunt precum un aluat ori o cliiftea, altfel spus sunt slabi de nger, f~ r~~ for~~~ l~untric~, lipsi~ i de ncredere n sine ~ i de masculinitate. Un astfel de 262

pacient poate fi dificil de diferen~ iat de unul de tip Staphysagria, se Pulsatilla sau Gelsemium. El pare epuizat, s~tul de via~~, incapabil s~~ mai adapteze, s~~ mai fac~~ fa~~~solicit~rilor, demn de toat ~~ mila. n multe cazuri i este foarte dificil s~~i g~seasc~~ vreo motiva~ ie pentru a mai renun~ e la slujb~~ i la orice responsabilitate. munci, adesea tnjind s~~ adesea pe sisFizic. Problemele de ordin fizic la Sepia se focalizeaz~~ temul endocrin, mai ales cnd este vorba de o femeie. Dezechilibrul poate apar~~ oriunde - legat de func~ ia menstrual~, de libido sau de tot ceea ce s~~ ~ ine de maternitate -, manifestndu-se prin sl~biciune, staz~, insuficien~~ . Un alt punct important de impact l constituie musculatura neted ~, unde perturb~ rile constau n sl~biciune i laxitate, genernd constipa~ ie, sl~ birea p1aneu1ui pelvin cu prolaps genital, incontinen~~~urinar ~, pacienta se afl~~ ntr-un stadiu timpuriu, fenomene Raynaud etc.. Dac~~ efortul fizic o nvioreaz~, nl~turnd lentoarea ~~staza. Totui, n stadiile pentru a mai putea face vreun ulterioare, pacienta Sepia este prea epuizat~~ efort fizic, orice solicitare de acest fel agravndu-i starea. duritate, indiferenMENTAL - Persoan ~~ insensibil ~, cu o anumit ~~ de griji, patetic~. - Plnge. Plnge t~. - Cu ochii n lacrimi, m~ cinat ~~ Face observatii sarcastice, t~ ioase, vrea si f~ r ~~ s~~ f~ r ~~ s~~ stie de ce. de remucare; inIuiete cu o mare predup ~~ care adesea este uprins~~ cizie care sunt punctele vulnerabile, zonele nevralgice ale celorlal~ i. de orice afectivitate fa ~~~de familie. - Nep ~ s~ toare, indiferent~, lipsit~~ i care ~ ip~~ la - Iritabilitate. - Mama care este sup~ rat~, mnioas~~ iritat~, copIeit~~ de prea mult~~ copii din te miri ce. * So~ ia-gospodin ~~ pe copii mai ales cnd preg~ tete cina. treab ~. Se enerveaz~~ - Iritabilitate premenstrual~ , plnge i este deprimat~. *_ Aversiune cnd este singur ~. - Aversiune pentru pentru companie. * Ameliorat ~~ complet singur ~. - Minte companie, dar i este groaz~~s~~r ~ mn ~~ de: Fantome. S~r~cie. greoaie, lentoare i stare de confuzie. - Fric~~ nu se va mai ns~n~toi vreodat~. - Depresie, mergnd - Este disperat~~ c~~ pn ~~ la tendin~ a de a se sinucide. - Tulbur~ri determinate de convingeri necesitatea celibatului, interzicnd c~s~toria. reigioase care accentueaz~~ danseze. i plac furtunile cu fulgere. - i place s~~ i agrav. Ia rece. - Amel. de efortul GENERALIT~~I - Friguroas~~ de activitate (dei n multe cazuri este fizic intens sau de orice form~~ de efortul fizic). - Amel. seara. *_ Agrav. ntre 2 i 4 p.m. sau epuizat ~~ menstrua~ ie, n timpul grantre 3 i 5 p.m., agrav. nainte sau dup~~ vidit ~~ ii, dup~~pierderea unei sarcini sau dup ~~un avort. (tulbur ~ ri legate de menopauz~). Valuri de c~ ldur~, - Menopauz~~ bufeuri nso~ ite de transpira~ ie, agrav. noaptea. - Agrav. de contactul are frecvent rela~ ii sexuale. - Agrav. de pierderea de sexual sau dac~~ 263

lichide, cum ar fi al~ptarea sau diareea (China, Phos-ac). - Periodicitate la fiecare 28 de zile, chiar i Ia b~ rba~ i i la femei care nu au menstrua~ ie. - Simptome pe partea stng~. - Tendin~ a de a le~ ina. - Agrav. la mare. - Stare general~~ de colaps n urma abuzului de medicamente, alcool, activitate sexual~. - Efecte adverse ale chemoterapiei - att grea~~~ct i sl~biciune. - Un remediu care trebuie luat n considerare atunci cnd cazul este ncurcat, tulbure sau neclar. - Aspect: 1) nalt~, sub~ ire, cu pieptul plat i o1duri nguste, fa~~~col~ uroas~, exprimnd duritate. 2) Planturoas~, cu forme pline, genul de ,,sp~ l~ toreas~ , cu fa~a marcat~~ de prea multe griji. CAP - Dureri de cap pe partea stng~, mai ales deasupra ochiului stng; agrav. cnd nu m~nnc~, la menopauz~, nainte sau dup~~ menstrua~ ie. - Rinit ~. Sinuzit~~ cu secre~ ie retronazal~~ care i provoac~~ grea~~ . - Cloasm~. - Zon~~ de culoare g~ lbuie sau brun~~ dispus~~c~lare peste r ~d~cina nasului. - Herpes simplex. - Buze cr ~ pate, fie Ia col~ uri, fie pe mijloc n cazul buzei inferioare. GASTROINTESTINAL * Senza ~ ie de gol n stomac, neameliorat~~ cnd m~ nnc~. - Grea~~~i v~ rs~ turi n timpul gravidit~~ ii. - Dorin ~ e alimentare: Dulciuri. O~ et sau alimente acre. Pine. Sare. - Aversiuni alimentare: Gr~sirne. Sare. - Constipa~ ie, de obicei f~r~~ senza~ ie cle defeca~ ie. - Senza~ ie de corp str~ in la nivelul rectului sau al prostatei. - Prurit la nivelul rectului. - Tumor~~ rectal~~ benign~~ sau malign~. ORGANE GENITALE * Vaginit ~~ cu secre~ ie albicioas~, urt mirositoare, excoriant ~. *_ Prurit Ia nivelui organelor genitale, determinat de leucoree. - Menstrua~ ii: reduse cantitativ, apar prea devreme. Amenoree. Dismenoree. - Sindrom premenstrual. * Prolaps uterin, senza~ ie de ap~sare n jos n regiunea bazinului, ca i cum con~ inutul pelvisului ar proemina n afar~, oblignd-o s~~ stea ios cu picioarele ncruciate. - Graviditate: Vaginit~~ sau prurit vaginal, senza~ ie de corp str~in n rect cu senza~ ii de defeca~ ie ineficiente, grea~~~ ~ i aversiune pentru mirosul de mncare sau chiar pentru mirosul propriului so~. - Sterilitate. Avort, mai ales n primul trimestru. Contrac~ ii slabe n timpul travaliului. - Herpes n regiunea genital~, perineal~~ sau perianal~. - Veruci n zona genital~. - Aversiune pentru activitatea sexual~, nu suport~~ s~~ fie atins~~ n zonele intime. - Dispareunie. - Homosexualitate (ca o caracteristic~, nu ca o boal~ ). - Impoten~~~sau ejaculare prematur~. - Prostatit~. URINAR - Incontinen~~~urinar ~~ de efort, agrav. cnd tuete, rde sau str~ nut~. - Enurezis. - Mic~ iuni frecvente, senza~ ie brusc~~ de mic~ iune irnperioas~. PIEPT - Tuse, agrav. noaptea, cnd st ~~ ntins~, amel. cnd st~~ n ezut. - Lacta~ ie insuficient~. - Snii i pierd volumul i consisten~ a, aplatizndu-se. 264

SPATE - Durere de spate joas~~ (lombar~), amel. de ap~sare (presiune) puternic~~ sau cnd st~~ cu spatele pe ceva tare: pe podea sau pe un obiect dur (Nat-rn, Rhus-t). - Durere de spate naintea sau n timpul menstrua~ iei. EXTREMIT~~I - Sindrom Raynaud. - ~ i simte minile ~ i picioarele permanent reci, mai ales minile. - Are minile cr~pate. PIELE - Piele ngroat~ , pergarnentoas~. Piele uscat~. - Psoriazis. Tinea, herpes circinat. Impetigo. Vitiligo. - Hirsutism. CLINIC Anemie. Avort. Boal~~ inflamatorie pelvin~. Bronit~. Bufeuri. Cefalee. Cistit~. Colagenoze, boli de ~ esut conjunctiv. Condilomatoz~. Constipa~ ie. Depresie. Dispareunie. Durere de spate joas~~ (lombar~). Endometrioz ~. Enurezis. Fistul~~ rectal~. Gastrit~. Grea~~~n timpul sarcinii. Herpes. Hirsutism. Incontinen ~~~urinar~~ de efort. Leucoree. Menopauz~. Migren ~. Oboseal~~ cronic~, sindrom de. Premenstrual, sindrom. Prolaps uterin. Prostatit~. Prurit anal. Psoriazis. Raynaud, sindrom. Rinit ~. Sclerodermie. Sexual~, disfunc~ ie. Sinuzit~. Tinea. Tuse. Ulcer peptic. Vaginit ~. Varice. Veruci. COMPLEMENTARE Nat-rn. Nux-v. Sabad. Lyc. Ign. COMPARA~II Nat-rn - Introvertit, aversiune pentru companie, herpes, aversiune pentru contact sexual, amel. efort fizic, durere de spate amel. presiune puternic~, aversiune pentru gr~sime, agrav. la mare. Puls - Probleme hormonale, plng~cioas~, iritabilitate, tuse amel. cnd st ~~ ntins~~ i agrav. noaptea, incontinen ~~~urinar~~ de efort, durere de cap etc. Nux-v - Iritabilitate, agresivitate, sindrom premenstrual, constipa~ ie, durere de spate joas~, rinit~, migren ~~ etc. Phos-ac - Indiferen~~ , lehamite i apatie, durere de cap, libido sc~zut. Carb-v - Indiferent, iritabil, cu limb~~ ascu~ it~, friguros, epuizat. Carc - i place s~~ danseze, i plac furtunile cu tunete i cu fulgere, are o mare sensibilitate, constipa~ ie. Ign. Jetr. Lil-t. Murx. Thuj. Gels. Nit-ac.

SILICA Se spune adesea despre acest remediu c~~ exprim~~ necesitatea de a avea t~ rie, vigoare l~untric~. Pacientul este adesea rafinat, delicat, sensibil, maleabil. n linii generale, n plan emo~ ional sunt persoane destul de echilibrate, cu excep~ ia problemelor legate de p~rerea despre sine. ncrederea lor n sine este adesea foarte redus~. Pacientul se poate plnge de o oarecare ncetineal~~ mental~~ i un sentirnent de ineficien~~ . Se simte nesigur de propriile capacit~~ i i se ndoiete de tot ceea ce face. Aceasta l determin ~~s~~ insiste obsesiv 265

asupra unor detalii m~ runte, parc~~ pentru a-i compensa sl~biciunea (,,Contiincios n privin~ a unor fleacuri). Nehot ~ rrea i nesiguran~~~n privin~ a propriilor percep~ ii i realiz~ ri aproape c~~ l paralizeaz~, avnd momente cnd e pe punctul de a renun~ a s~~ mai fac~~ ceva. Copiii Silica pot s~~ fie hipersensibili, de fapt chiar iritabili i nc~p~~ na~ i. n primii ani copilul poate avea tot felul de preten~ ii, dar, pe m~sur~~ ce avanseaz~~ n vrst~, ncepe s~~ alunece c~tre natur~~ rafinat ~~i maleabil~, att de caracteristic~. Pe 1a 6 - 7 ani ne afl~m n fa~ a unui copil cuminte, bine-crescut i serios. n camera de consulta~ ie poate s~~ fie foarte timid, refuznd s~~ r~spund~~ Ia vreo ntrebare. n schirnb i optete rnamei r~spunsurile iar aceasta trebuie s~~ le transrnit ~~ mai departe medicului. Face frecvent infec~ ii - r~celi, otit~~ medie, faringit ~. Adesea rezisten~ a organismului este foarte deficitar~. Tr~s~ turile sunt fine i delicate, p~rul este foarte sub~ ire, pielea este palid ~~ iar capul poate fi dispropor~ ionat de mare. Fizic. Foarte adesea au o rezisten~~~sc~zut ~~ a organisrnului. Puterea de ap~ rare este sc~zut~~ i de aici nurneroase infec~ ii, mai ales ale tractului respirator superior, sinusurilor, urechilor. Pn~~ i pielea i mucoasele au o rezisten~~~sc~zut ~, permi~ nd formarea de abcese ~~instalarea unor infec~ ii trenante, rnocnite, la nivelul pielii, gingiilor, rectului i n alte zone. Un al doilea aspect care polarizeaz~~ problernele fizice la Silica este metabolisrnul. Oasele, unghiile i din~ ii sunt adesea slabe i deficitare. n orice situa~ ie de deficit n dezvoltarea sau men~ inerea acestor ~ esuturi dure, Silica poate fi luat n considera~ ie. MENTAL - Pacien ~ i maleabili, rafina~ i, delica ~ i. Liniti~ i i retrai. - Lips~~ de ncredere n sine. - Pacientul va recunoate c~~ are convingeri pe care nu le discut ~ , ba chiar d ~~ impresia c~~ admite punctul de vedere al altuia, dei l~untric r~mne la propria opinie. - Contiinciozitate anxioas~~ privind detalii minore. - Anxietate la zgomote. Anxietate i depresie. - Trac, team~~ cnd trebuie s~~ apar ~~ n public. - Paralizat de anxietate i nehot ~ rre. - Anxietate cnd are de realizat ceva. Fobie fa~~~ de examene - Minte greoaie. Nu suport~~ sau este agravat de efortul intelectual. - Memorie slab~. Deteriorare intelectual~. demen~~. - Team~~ de obiecte ascu~ ite sau de ace. - Copii nc~ p~~ na ~ i care ,,plng cnd sunt mustra ~ i. - Copii timizi care nu r~ spund direct, ci i optesc mamei r~ spunsul iar aceasta trebuie s~~ l transrnit ~~ rnedicului. - Capacit~~ i psihice; clarviziune. - Idei fixe. GENERALIT~~I - Friguros i agravat de vreme rece. - n tirnpul unor problerne acute agrav. n camer~~ cald ~, nchis~, rnbcsit ~. - Agrav. de curen ~ i de aer sau cnd se dezve1ete, chiar ~ i atunci cnd nurnai o singur~~ extrernitate - o mn ~~ sau un picior - i iese de sub p~ tur~. 266

* Agrav. dup~~ suprimarea transpira ~ iei, mai ales la nivelul picioarelor. - Sl~ biciune i oboseal ~. Colaps. - Dezvoltare utrziat~~ la copii. Dezvoltare deficitar ~~ la copiii mici, sugari, nu pot s~~ asimileze lirana, nu tolereaz~~ laptele mamei ~ i pierd n greutate. - R~celi i gripe frecvente. Adenopatii dure cu tendiu ~~~la supura ~ie. - Anomalii ale oaselor, coloanei vertebrale, p~ rului, unghiilor, din ~ ilor, din cauza unui metabolism mineral deficitar. - Transpira ~ ie acr ~. - Agrav. de lun~~ nou ~~ sau de lun ~~ plin~. - Agrav. dup~~ vaccinare (convulsii, otit~~ medie etc.). - Frisoane naintea menstrua~ iei. - Tumori sau prolifer~ri fibroase, dure oriunde n corp. - Agrav. dup~~ actul sexual. - Aspect: 1) Copiii mici: adesea semne de emaciere i abdomen destins; la mul~ i capul este dispropor~ ionat de mare fa~~~de restul corpului. 2) Adul~ ii: pl~pnzi, cu oase sub~ iri i tr~s~turi delicate; pielea mai degrab~~ palid~~ iar p~rul deschis la culoare sau cliiar blond. CAP - Transpir~~ pe cap, mai ales n timpul somnului. - Acnee care las~~ urme - mici adncituri - pe fa~~ . - Dureri de cap ~ i migrene, care ncep adesea la nivel occipital i iradiaz~~ spre frunte sau spre partea dreapt ~~ a capului. - Dureri de cap agrav. la rece i curen~ i de aer, efort intelectual, menstrua~ ie, descoperirea capului. - Dureri de cap amel. cnd st~~ ntins cu ochii nchii i n ntuneric, cnd se nc~1zete sau se nf~soar~~ cu ceva la cap. - Dureri de cap sinusale (determinate de o sinuzit~). - C~derea p~rului, che1ete prea devreme. - Poart~~ o p~l~ rie chiar ~~pe vreme c~ ldu ~~~(Psor). OCHI * Infec~ ii ale ductului lacrimal sau blocarea acestuia la nou-n ~ scu ~ i. - Urcior, orgelet. OROFARINGE *_ Abcese dentare, fistule i infec~ ii ale gingiilor. - Erup~ ia din~ ilor lent ~~i dificil~, din~ ii se cariaz~~i se sf~rin~~uor. Dureri de din~ i. - Senza~ ie de p~r pe limb~~ (KaIi-bic). - Faringit~~ cu durere ca de la o achie nfipt~. - Faringit~~ acut ~~ sau cronic~ ; faringite i amigdalite recidivante. - Adenopatii cervicale care pot s~~ fie dure i dureroase. URECHE - Sindrom Meniere cu vertij sever asociat unei sinuzite crouice. *_ Otit ~~medie acut ~~ si cronic~~ si otit ~~ seroas~~ cazuri trenante, mocnite de otit ~~ cu otoree: adesea cu ierderea auzului. NAS - Sinuzit ~, frontal~~ sau maxilar ~, cu secre~ ie groas~~ posteronazal~. - Polipi nazali. *_ Obstruc~ ie nazal ~~ cronic~, uscat~. GASTROINTESTINAL * Constipa ~ ie cu absen ~ a senza~ iei de defeca ~ ie; ,,scaun timid, care pare s~~ se retrag~~ la loc n rect cnd e pe punctul de a fi expulzat; scaun tare, trebuie s~~ se for~ eze, s~~ se scream~; cu senza ~ ia de evacuare inconiplet~, senza~ ie c~~ au mai r~mas nc~~ materii fecale n rect. - Constipa~ ie la copii. - Constipa~ ie naintea i n timpul menstrua~ iei. - Dorin~ e alimentare: Dulciurile. Ou~le. Rareori laptele. 267

- Aversiune pentru: Gr ~ sime. Carne. Sare. Lapte. Mncare cald ~. * Copii mici care nu suport ~~ nici m~ car Iaptele mamei i adesea vomit~~ laptele (Aeth). - Crampe i diaree de la lapte. - Abces, fisur~, fistul~~ rectale. UROGENITAL * Chisturi ale glandelor Bartholin. Vaginit ~~ cu secre~ ie urt mirositoare. - Erup~ ii n jurul organelor genitale. - Dureri post-partum, agrav. n timpul al~ pt ~ rii. - Prostatit~. - Adenopatii inghinale. - Dorin~ a sexual~~ sc~zut~~ sau normal~. - Menstrua~ ii ntrziate sau suprimate. Amenoree. PIEPT - Mastit ~~ la femeile care al~ pteaz~. - Abces mamar. Nodul rnamar. - Mastopatie fibrocliistic~. - Tuse, agrav. b~uturi reci, amel. b~uturi calde. - Bronit ~~ care dureaz~~ toat~~ iarna. - Astm mai ales la copii, agrav. de efort fizic i de expunerea la rece. - Are reputa~ ia de a fi un remediu eficient, dar nu lipsit de periculozitate, n tuberculoz~~ i ernpiem. SPATE - Scolioz~ . - Coloan ~~ vertebral~~ strmb~, cu anomalii de curbur ~, calcific~ ri i defecte. - Coccidodinie, dureri de coccis. EXTREMIT~~I Picioarele i transpir ~, adesea abundent i cu miros nepl~ cut, la copii mai mult dect la adul~ i. Transpira ~ ia poate s~~ fie coroziv~, determinnd excoria~ ii ale pielii sau g~ uri n ciorapi. - Artrit~, artroz~, care poate fi deformant~, agrav. de vremea rece sau rece i umed ~. - Monturi. - Unghii ncarnate. (Calc, Mag-aust). - Unghii deformate, fragile, cu pete albe. - Infec~ ii fungice ale ungliiilor (onicomicoz~) i ntre degetele de la picioare (dermatofi~ ie interdigital~). - Cr~p~turi ale pielii, mai ales la nivelul minilor i picioarelor. PIELE - Abcese oriunde n corp. - Poate se favorizeze expulzarea unui corp str~in prin piele. - Herpes circinat (tinea corporis). Impetigo. - Vitiligo (Sep, Ars-s-f). - Piele nes~ n ~toas~, orice ran~~ se infecteaz~. - Tumori, chisturi, cicatrice cheloide, veruci. CLINIC Abces. Acnee. Amigdalit ~. Anxietate. Artrit ~. Astm. Bronit~. Cefalee. Cicatrice cheloide. Chisturi ale glandelor Bartliolin. Colagenoze, boli de ~ esut conjunctiv. Constipa~ ie. Faringit ~. Fibroame uterine. Fistule. Fisuri. Infec~ ii respiratorii superioare. Mastopatie fibro-chistic~. Meniere, sindrom. Monturi. Oboseal~~ cronic~, sindrom de. Otit~~ medie. Otit ~~ seroas~. Psoriazis. R~celi. Scolioz~. Sinuzit~. Tinea. Transpira~ ii nocturne. Unghii ncarnate. Urcioare. Vertij, ame~ eal~. Vitiligo. COMPLEMENTARE Puls. F1-ac. Calc. Thuj. Sanic. INAMICE Merc. COMPARA ~II Staph - Persoan~~ rafinat ~, maleabil~, retras~, poate avea aversiune pentru lapte, abcese i urcioare. Calc - Friguros, agrav. la rece, agrav. la umezeal~, oboseal~~ intelectual~~i sl~ biciune general~, probleme legate de unghii, abcese, infec~ ii cronice, frecvent recidivante, transpira~ ie la nivelul pielii capului noaptea n somn, agrav. de lun ~~ plin ~, i plac ou~ le, defecte ale metabolismului, 268

defecte de curbur~~ ale coloanei vertebrale, artrit~, artroz~, picioare reci, monturi, constipa~ ie etc. Hep - Friguros, agrav. cnd se descoper~, infec~ ii frecvente i piele nes~ n ~ toas~, abcese, dureri de gt ca de la o achie nfipt~, oboseal~. Sanic. Merc. PuIs. Nat-c. Kali-c. Nit-ac. Carb-an.

SINAPIS NIGRA Remediu util n febra de fn i n alergie, Sinapis nigra are numai cteva sirnptome caracteristice. CAP - Coriz~~(rinit ~, inflama~ ia mucoasei nazale) pe partea stng~, care se poate asocia cu l~crimare pe partea stng~. - Coriz~~ uscat ~~ (f~ r~~ secre~ ie), fierbinte (senza~ ie de fierbin~ eal~~ n nas), mai accentuat~~ pe stnga (nara stng~). - Coriz~~ care alterneaz~~ cu obstruc~ ie nazal~. - Coriz~~ care se manifest~~ alternant, cnd pe partea stnga cnd pe partea dreapt ~. - Str~ nut frecvent, adesea agravat noaptea. - Afte. Halen~~ nepl~cut ~. GASTROINTESTINAL - Aversiune pentru: Dulciuri. COMPARA~II A11-c. Arund. Sabad. Euphr. Wyeth. SPIGELIA Spigelia este cunoscut datorit~~ lateralit~~ ii sale stngi, aproape exclusive (dureri de cap i nevralgii pe partea stng~, tulbur~ri cardiace, infest ~ ri, verrninoze ale colonului descendent, etc.). Cel mai frecvent este folosit pentru dureri de cap migrenoase sau cu origine sinuzal~~ dar este util i n nevralgii, tulbur~ri cardiace i parazitoze. Durerile la Spigelia sunt dintre cele mai severe - ascu~ ite, ca i cum l-ar str~punge un obiect ascu ~ it. MENTAL - Fric~~ de obiecte ascu~ ite. GENERALIT~~I * Agrav. de fum i tutun. - Agrav. dac~~ merge (se plirnb~) n aer liber. - Agrav. de atingere. CAP * Cefalee extrem de chinuitoare pe partea stng~~ (foarte rar pe dreapta), n general deasupra sau n interiorul ochiului sau orbitei stngi. - Durere de cap cu senza~ ie de n~ ep~tur~, care iradiaz~~ din zona occipital~~ sau se extinde de la frunte sau ochi spre interior. - Cefalee, nevralgie facial~~ sau dureri oculare agrav. de micare, atingere i trepida~ ii, zdruncin~turi, agrav. la aplecarea n fa~~ , agrav. de zgomot, agrav. n aer liber, agrav. de fum. - Sinuzit ~~ frontal~~ cu dureri intense la nivelul 269

sinusurilor respective. - Otit~~ medie stng~. * Nevralgie facal~~ sau ciliar ~~ pe partea stng~ ; durerea est aproape punctiform~, nct pacientul ~ i indic~~ precis punctul unde 1 doare. - Glaucom. Irit ~. GASTRO1NTESTINAL - Viermi cilindrici sau de orice fel. - Constipa~ ie asociat ~~ cu boal~~ cardiac~. - Dorin~~~de: B~uturi calde. PIEPT - Angin ~~ pectoral~ . Durere n piept, agrav. de micare sau inspir, agrav. cnd st ~~ culcat pe partea stng~, *alne l. de b~ uturi calde. Palpita~ ii tumultoase, vizibile prin peretele toracic. - Palpita~ ii agrav. de inspirul profund, agrav. cnd se apleac~~ n fa~~ , agrav. cnd st~~ culcat pe stnga, agrav. de micare. - Sufluri cardiace. Valvulopatii. EXTREMIT~TI - Reumatism. CLINIC Angin~. Aritmie. Cardiopatie reumatic~. Cefalee. Dureri de din~ i. Glaucom. I-Iipertiroidism. Irit ~. Migren~. Nevralgie. Otit~~ medie. Pericardit~. Sinuzit~. Valvulopatie. Verminoze. COMPARA ~II Kalm - nevralgie, tulbur~ ri cardiace, reuniatism. Lach - lateralitate stng~, tulbur~ri cardiace, agrav. culcat pe stnga. Naj. Spong. Cact.

SPONGIA TOSTA
Utilizarea acestui remediu n infec~ ii respiratorii i tuse este de departe cea mai frecvent~. Totui, exist~~~ i o serie de st ~ri (condi ~ ii) cronice n care el este indicat. n ce privete diferitele tipuri de tuse, nici un alt remediu nu are un spectru att de larg, fiind indicat mai ales n formele de tuse uscat~~ i laringian~~ (n crup). Totui Spongia Tosta este un remediu important ~ i n astm, tulbur~ri cardiace, afec~ iuni ale testiculelor i n gu ~~~sau boli tiroidiene. De vreme ce Spongia (buretele) este o vietate de ap~~ s~ rat~~ nu este de mirare c~~ efectele lui sunt apropiate de cele ale altor halogeni, cuin ar fi Ioduin, Bromium, Chlorum i remediile muriatice (deriva~ i clorura~ i). Aceasta se ref1ect ~~ cet mai clar n domeniul larg de ac~ iune n patologia laringelui i a tractului respirator ca i n efectele asupra ganglionilor limfatici i a glandelor endocrine (pe care e ntlnim frecvent i la Iodum i la s~rurile iodate, la Bromium, etc.). GENERALIT~~I - Agrav. de c~ ldur ~ , efort fizic, micare. - Adenopatii, limfadenit ~, adenopatii inflamatorii (noduli limfatici m~ri ~ i i inflama~ i). GAT ~ I LARINGE - Senza ~ ie de constric~ ie, de gdilitur ~, furnic~tur ~~ i usc~ ciune n gt. - Durere dec1anat~~ de tuse, atingere, vorbire, cnd nghite. - Trebuie s~-~ i dreag~~ glasul (ca pentru a-i elibera gtul) frecvent. - R~guea1~. - Gu ~~ i probleme tiroidiene. PIEPT - Tuse de obicei uscat ~ , de obicei agrav. nainte de miezul 270

nop~ ii, adesea cu un timbru aspru, strident, ca n crup (Iaringita striduloas~ ) sau ca un l~trat. * Tuse uscat ~~ sem ~ nnd cu zgomotul produs cnd se taie lemne cu un fier ~ str ~ u sau cu sunetele emise de o foc~. * Crup agrav. naintea miezului nop~ ii. Tuse declanat~~ de o senza ~ ie de gdilitur ~, furnic~ tur ~~ sau de irita ~ ie la nivelul gtului sau pieptului. - Tuse amel. cnd m~ nnc~~ sau cnd bea, mai ales b~uturi calde, amel. cncl rn~nnc~~ dulciuri. - Tuse agrav. de b~uturi reci. - Astm agrav. noaptea sau n timpul somnului, n timpul infec~ iilor respiratorii sau al r~celilor, la menstrua~ ie, amel. cnd se apleac~~ n fa~~ , cnd d~~ capul pe spate, la ingestie de b~ uturi i mnc~ruri calde. - Senza~ ie de sufocare, agrav. n timpul somnului i trezindu-1 din somn noaptea (Lach, Grind, Sulph, Op). - Angin ~~ pectoral~. - Valvulopatii cardiace. - Palpita ~ ii, agrav. noaptea, naintea menstrua~ iei, cnd se ntinde n pat (n decubit). - n literatura homeopat~~ sunt citate cazuri de tuberculoz~~ care au r~spuns la Spongia Tosta. UROGENITAL - Testiculele i epididimul sunt m~ rite de volum, umflate, inflamate i dureroase. EXTREMIT~~I - Gut~. CLINIC Angin ~. Aritmie cardiac~. Astm. Bronit~. Crup. Epididimit~. Gu ~. Gut~. Hipertiroidism. Orhit~. Tuse. Valvulopatie. SIMPTOME COMBINATE - Astm i probleme tiroidiene. - Probleme respiratorii i dureri testiculare. COMPARA~II Phos - R~gueal~, tuse, infec~ ii respiratorii agrav. n decubit lateral stng (cnd st~~ pe partea stng~), angin~, palpita~ ii etc.. Lach - Astm agrav. cnd st~~ pe paftea stng~; tulbur~ri cardiace; senza~ ie de sufocare noaptea. Rumex. Coc-c. Hep. Spig. Kali-s. Lycop.

SQUILLA MARITIMA
Men ~ ionat n unele texte sub denumirea de Scilla, acesta este indicat n principal n tulbur~rile respiratorii - tuse, astm, bronit~. PIEPT - Tuse puternic~~ sau violent~, uscat~~ sau productiv~. - Astm. - Infec~ ii respiratorii: bronit~, pneurnonie. - Dureri ascu~ ite mai ales n partea inferioar ~~ a hemitoracelui stng. UROGENITAL - Pierdere involuntar ~~ de urin ~~ n timpul tusei. - Urin ~~ abundent~~ (poliurie), limpede. GASTROINTESTINAL * Scaun involuntar n timpul accesului de tuse. - Are reputa~ ia de a fi util n dureri i afec~ iuni ale splinei. COMPARA ~II PuIs. Caust. 271

STANNUM
Stannum are o valoare inestimabil~~n cazurile de sl~biciune i epuizare asociate n special cu tulbur~ ri respiratorii. Atunci cnd sl~ biciunea este resim~ it~~ n primul rnd ciiiar la nivelul pieptului, Stannum este probabil cel mai indicat. n mod obinuit, aceast ~~ patologie este ntlnit ~~ n timpul sau n faza final~~ a unor infec ~ ii respiratorii grave, cum sunt pneumonia sau bronita. Stannum este de asemenea un remediu important pentru tuberculoz~~ (care din p~cate, n unele ~~ rile vestice, din considerente legale, nu este aproape niciodat ~~ tratat ~~ homeopatic) i pentru pacien ~ ii cu oboseal~~ persistent~~ care apare dup~~ tratamentul standard al tuberculozei. MENTAL - Este trist ~~ i plnge, n special nainte de menstrua~ ie. - Simplul fapt de a vorbi, cea mai banal~~ conversa~ ie l obosesc peste m~ sur~. GENERALIT~~I * Sl~ biciune agrav. de cel rnai mic efort, agrav. dac~~ vorbete, amel. dac~~ se culc~~ la orizontal~. Prea sl~ bit pentru a vorbi; de abia dac~~ poate traversa camera. - Agrav. n timpul zilei sau odat ~~ cu apari ~ ia soarelui pe cer. - Agrav. de la 4 la 6 p.m. - Durerile cresc i descresc gradat. Sl~biciune foarte mare i mo1eea1~; tremur~~ din cauza sl~ biciunii. - Transpira~ ii nocturne. CAP - Cefalee sau nevralgie eare debuteaz~~ i cedeaz~~ n mod gradat. - Nevralgia alterneaz~~ cu leucoreea. - Vorbire dificil~~ din cauza sl~ biciunii gtului sau pieptului. UROGENITAL - Prolaps uterin, agrav. de scaun. PIEPT - Durere, irita~ ie ~ i mucus Ia nivelul c~ ilor respiratorii superioare i al traheei. - Respira ~ ie dificil~~ sau slab~ ; dispnee la cel mai mic efort, chiar i la traversarea camerei sau dac~~ vorbete pu ~ in. *.. Senza ~ ia de gol sau gaur ~~n piept. -. Nu poate vorbi sau face efort din cauza senza ~ iei de gol sau de sl~ biciune din piept. - Sl~biciune a pieptului care apare dup~~ tuse i expectora~ ie. - Tuse aspr~, dureroas~~i profund ~, productiv~, cu mucus gros, verde. - Trebuje s~~ se ~ in~~ de torace cnd tuete. - Expectora~ie abundent ~, cu gust dulce sau s~ rat, sau urt mirositoare. EXTREM1T~~I - Tremur ~ turi ale minilor. - Crampe la scris. - Durere i sl~ biciune a muchilor deltoizi. CL1NIC Astm. Bronit ~. Cefalee. Febr~~ recurent ~. Infec~ ii respiratorii. Nevralgie. Oboseal~~ cronic~, sindrom de. Pneumonie. Pneuinonie cu Pneumocystis. Prolaps uterin. Tuberculoz~. Vaginit~. COMPARA~II Gels - sl~ biciune, oboseal~, tremor, nevralgie i ce falee. 272

Laur - probleme toracice i oboseal~, recuperare incomplet ~~ dup~~ infec~ ii respiratorii, epuizare genera~. Mur-ac - sl~biciune cu febr~, prolaps.

STAPHYSAGRIA
Staphysagria este unul dintre cele rnai folosite policreste, dar cu toate acestea n majoritatea cazurilor prescrierea lui nu se bazeaz~~ pe inveria simptomelor fizice ~ i generale ori a simptomelor cheie, tarierea detaliat ~~ ci mai degrab~~ pe identificarea ,,esen~ ei sau a cauzalit~~ ii specifice. Fiin ~~~pl~ cut ~, dulce. Au o fire deosebit de dulce, blnd ~, pl~cut ~~i n timpui consulta~ iei. Ai senza~ ia c~~ aceasta frapeaz~~ face tot ce i st~~ n putin~~~pentru a fi un bun pacient i astfel atrage simpatia medicului. Acest lucru este cu att rnai adev~rat cu ct relatarea lui este rnai nc~rcat ~~ de durere i de suferin ~~ . Reprimarea. Cauza subiacent~~ (subteran~) a suferin~ ei la pacientul Stapliysagria este reprirnarea. n general pacientul este att de blnd i supus nct este incapabil s~~ i apere propriile drepturi. Remediul este indicat mai ales pentru so~ iile asuprite de b~rba~ ii lor, pentru copiii cu p~ rin~ i abuzivi i violen~ i, etc.. Este important s~~~ inem cont c~~ dup~~ adrninistrarea rernediului pacientul va g~si for~ a l~ untric~~ pentru a pune cap~t unei c~s~torii sau unei rela~ ii nefericite. De aici rezult~~ rnarea responsabilitate care va ap~sa pe urnerii medicului i pe care acesta trebuie s~~ o ia n considerare cu seriozitate. Manifestarea mniei. Staphysagria este cunoscut mai aies pentru reprimarea sentimentelor de mnie. Este un remediu rnajor pentru problerne generate de insulte, ofense nglii~ ite f~r~~ a protesta, f~ r~~ a riposta, sentirnente de ninie n~buite. De fapt, de multe ori, rnai ales cnd este vorba de cazuri cronice, pacientul afirm~~ c~~ nu se sup~ r~, nu se nfurie niciodat ~, c~~ nu simte nici o umbr~~ de rnnie. De fapt mnia este n aa rn~sur~~ reprimat ~, nct el se simte vinovat sau ruinat, jenat n situa~ ii n care n mod normal ar trebui s~~ fie cuprins de rnnie. Orice confruntare este foarte dificil~~ pentru uri astfel de orn. Abia n etapele tardive, cnd este deja mult prea intens~~ pentru a mai putea fi reprimat~, o astfel de persoan ~~ i va manifesta cu adev~ rat mnia i ~ i-o va ar~ta deschis. De multe ori va fi sub forma unor izbucniri de furie rnarcate de tendin~ a instinctiv~~ de a arunca cu obiecte, cel rnai adesea n persoana care a lezat-o. Sexualitatea. Aproape direct propor~ ional~~ cu gradul de reprirnare a sentimentelor este starea de excitare n plan sexual. Este o fire peste de romantic~, cu tr~iri l~ untrice de o rnare sau chiar excesiv~~ m~sur~~ intensitate. Aceasta se exprirn~~ prin masturba~ ie frecvent ~, aceste 273

persoane fiind prea timide i interiorizate, prea pasive pentru a-i c~ uta activ un partener sexual. Este unul dintre principalele remedii care trebuie luate n considerare cnd pacientul a fost victima unor violuri, abuzuri sexuale. Copiii. Acetia seam~n~~ mult cu cei Natrum Muriaticum. Copilul este serios, 1initit, bine crescut, cuminte, rezervat. Frapeaz~~ prin sensibilitate, vulnerabilitate, prin ct este de inhibat. Rareori are explozii de mnie sau izbucniri ale unor emo~ ii prea mult reprimate. De cele mai multe ori afl~ rn de existen~ a unui p~ rinte abuziv qri a unui frate mai mare care l umile~ te sau l asuprete. Trebuie s~~ ne gndim n mod serios nainte de a adrninistra Staphysagria unui copil constrns s~~ iocuiasc ntr-un mediu familial abuziv, expus la violen~ e. Dac~~ strnim reactivitatea copilului, f~cndu-1 s~~ se r~zvr~teasc~~ mpotriva unei for~ e care i es~~superioar~, risc~m s~~ agit~m apele inutil, r~scolind o situa~ ie i aa suficient de dificil~, f~r~~ a realiza nimic bun. MENTAL - Pacient supus, blnd, cu o fire domoal~~i pl~ cut~, reprimat, care ne atrage simpatia. - Tulbur ~ ri dec1anate de suferin ~~. - Pacien ~ i care au ndurat denenum~ rate ori suferin ~~~i durere de-a lungul multor ani (Caust). - Tulbur~ ri dec1anate de n ~ buirea unor sentimente de mnie. - Tulbur ~ ri care apar dup~~ ce a fost insultat, jignit, umilit. - ~ i vorbete singur cu voce tare. * Cnd paharul mniei s-a uniplut iar furia repriniata atinge cote extreme are tendin ~ a de a arunca, de a azvr1icu obiecte. - 11nge n timpul consulta ~ iei. - Se desconsider ~, se subapreciaz~~ singur. - Depresie. - Sentirnental i romantic, scrie poezii. - Furie (n stadiile tardive). - Fric~~ de: n~ l~ ime. Medici. Mnia celor din jur. - Pacientul men ~ ine c~s~torii nefericite, ngrozitoare, justificndu-si atitudinea prin argumente morale, religioase, spirituale. - Are n mod constant fantezii, reverii pe teme sexuale, uneori att de frecvente nct l tulbur~~ profund, devin chinuitoare, extenuante. - Pacien~ i care au fost victima unui incest ori a unui abuz sexual sau au p~ rin ~ i alcoolici. GENERALIT~TI * Agrav. dup ~~ ce trage un pui de somn n tinipul zilei, mai ales dup~-amiaza. - Agrav. dup~~ somn (este iritabil, neodihnit, etc.), dup~~ interven~ ii chirurgicale, dup~~ ce se masturbeaz~. - Un remediu predominant sicotic. CAP - Durere de cap adesea descris~~ ca un ,,bloc sau o bil~~ de lemn n frunte sau la nivel occipital. - Durere de cap agrav. de rnnie sau rnnie reprimat ~, de suferin~ e sau emo~ ii, de masturba~ ie. Urcioare sau tumori a nivelul pleoapelor. - Irit ~. - Psoriazis sau alte erup~ ii Ia nivelul scalpului, mai ales la nivel occipital. - Alopecia areata dup~~ o suferin ~~, o durere sufleteasc~~ sau dup~~ reprimarea sentimentelor. - Pl~gi la nivelul 274

ochilor prin sfiere, lacera~ ie sau prin incizie, t~iere. - Din~ i friabili, care se sf~ rm~~ uor la copii. Deteriorarea precoce a din~ ilor (carii, etc.). - Durere de din~ i agrav. la rece, dup~~ce m~nnc~, la menstrua~ ie. - Nevralgie facial~. - Tres~riri, spasme ale fe~ ei sau ale pleoapelor. GASTROINTESTINAL - Preferin ~ e alimentare: Dulciuri. Lapte. - Aversiuni alimentare: Gr~simi. Lapte. - Colic~~ abdominal~~care a nceput dup~~ o interven~ ie chirurgical~. - Durere abdominal~~ dec1anat~~ de mnie. - Ulcer peptic. - Encoprezis, mai ales la copii. UROGENITAL * Cistit ~~ cu debut dup ~~ primul contact sexual sau care apare dup~~ fiecare contact sexual. - Uretrit~. - Are foarte frecvent senza~ ia de mic~ iune, dorin~ a imperioas~~ de a urina. - Enurezis. - Condiloame dureroase la nivelul organelor genitale. Masturbare. Nenum~ rate fantezii i reverii pe teme sexuale. - Dorin~~~sexual~~ intens~, se mpotrivete prea pu~ in (nu prea are t~ ria de a se mpotrivi), uneori promiscuitate. - Ejacul~ ri nocturne. - Prostatit~. - Adenom de prostat ~; reten ~ ie de urin ~. - Orhit~, mai ales pe partea stng~. - Tumori testiculare. - Atrofie testicular~. - Impoten~~ . PIEPT - Tuse cronic~, n accese lungi, trenante, att de frecvente nct l scot din inin~ i dar accesele sunt domoale, lipsite de violen~~ . - Tuse pe fond nervos, dec1anat ~~ de factori emo~ ionali. EXTREMIT~~I * Tremur~~ la mnie sau a1te emo~ ii intense. - Tres~ riri, spasme. Coree. Parez~. - Parez~~ dup~~ accidente vasculare cerebrale. PIELE * Psoriazis dec1anat de mnie sau de reprimarea mniei sau a altor emo~ ii, mai ales la copii. - Cicatrice sau tumori cutanate sensibiie la atingere ~ i dureroase. - Tumori cutanate, veruci, negi. tendin~~~ la boli de piele; piele nes~n ~toas~, care se infecteaz~~ uor. - Pl~gi, leziuni la nivelul pielii. Incizii chirurgicale. SOMN * ,,Este somnoros toat~~ ziva, dar noaptea nu doarme (are insomnie). - Insomnie nso~ it~~ adesea de gnduri i fantezii sexuale sau cu masturbare frecvent ~~ care l ajut ~~ s~~ adoarm~. CLINIC Accidente vasculare cerebrale. Cefaiee. Cistit~. Colagenoze, boli de ~ esut conjunctiv. Condiioame. Coree. Depresie. Din~ i, probleme dentare, tulbur~ri legate de erup~ ia din~ ilor. Dureri dup~~ interven ~ ii chirurgicale. Enurezis. Hemoroizi. Insomnie. Orhit~. Prostatit~, adenom de prostat~. Psoriazis. Scleroz~~ multipl~. Strabism. Ulcer peptic. Urcioare. Ticuri. COMPLEMENTARE Caust. Coloc. Nux-v. COMPARA~II PuIs - Persoan ~~ blnd ~, dulce, plng~cioas~, cu dorin ~ e sexuale intense, uor de dominat, de asuprit, cefalee, probleme urinare, i plac dulciurile, nu i plac gr~simile. Sil - Persoan~~ blnd ~, supus~, care cedeaz~~ uor, maleabil~, cefalee 275

occipital~, urcioare, tendin~~~la boli dermatologice, piele nes~ n ~ toas~, nu i plac laptele i gr~simile. Nat-c - Persoan~~ blnd ~, pl~cut ~, foarte s~ ritoare, gata s~~ ajute pe oricine, ulcer peptic, nu i plac laptele i gr~simile. Caust. Anac. Nat-m. Nux-v.

STELLARIA MEDIA Stellaria este un remediu utilizat n principal n manifest~ ri reumatismale, chiar i n cazuri avansate. Avem pu~ ine indica~ ii pentru utilizarea sa; putem afirma ns~~ c~~ modalit ~~ ile sale sunt undeva ia rnijloc ntre cele ale lui Rhus Toxicodendron i cele ale Iui Bryonia. Stellaria are dureri mari la cea mai mic~~ micare ca i Bryonia; tOtU ~~ acestea se amelioreaz~~ ia continuarea mic~ rii (ca i la Rhus Toxicodendron). Pacientul nu suport~~ s~~ fie atins sau examinat. Cnd, la un pacient cu acuze reumatice, nu avem succes cu Bryonia, putem lua n considerare Stellaria. Durerile pot migra (i schimb~~ localizarea) ca Ia Berberis sau Pulsatilla. COMPARA ~II Rhus-t. Bry. Berb.

STICTA Sticta este folosit n primul rnd pentru probleme nazale i are o utilizare larg~~ n tulbur~ ri alergice i n general n afec~ iuni ale ntregului tract respirator. Este de asemenea un remediu reumatic. Sticta a vindecat pacien ~ i care acuzau o senza ~ ie ciudat ~~ de plutire. CAP * Catar nazal. Senza~ ie cumplit ~~ de nas nfundat. i vine tot timpul (ca o nevoie imperioas~ ) s~-i sufle nasul, dar nu iese nimic. - Secre~ iile nazale se usuc~~ repede i formeaz~~ cruste n nas. - Obstruc~ ie nazal~~ cronic~. - Durere i senza~ie de plin Ia r ~ d ~ cina nasului i la nivelul frun ~ii din cauza catarului care produce cruste dopuri mucoase. - Sinuzit~~ frontat~. Secre~ ie mucoas~~ posteronazal~~ (retronazal~). - Febr~~ de fn. - Senza~ ie de furnic~ tur~~ n nas. - Str~nut intens, - Usc~ciune a gtului ~ i palatului. PIEPT - Astm alergic i tuse alergic~. - Usc~ciune ~ i senza~ ie de gdilitur~~ n gt i laringe, care i provoac~~ tusea. - Tuse nocturn ~~ care i tulbur~~ somnul. MUSCULOSCHELETIC - Nash recomand ~~ Sticta n inflama~ iile acute aie articula~ iei genunchiului iar al~ ii l consider~~ remediu specific 276

pentru ,,genunchiul de menajer~~ (higrom~, bursit~~ - umflarea prepatelar~~ bursei prepatelare Ia persoanele care stau mult timp n genunchi, de exemplu menajerele care spal~~ pe jos). - Senza~ ie de plutire Ia nivelul membrelor inferioare. - Acuze reumatice i redoare (n~ epeneal~) la nivelul gtului i umerilor. - Artrit~~ cu pete de culoare ro~ u aprins pe tegumentele de deasupra articula~ iei afectate. - Redoare (n ~ epeneal~) i senza~ ie de n articula~ ii. c~ ldur ~~ ST~RI ACUTE cu articula~ ii fierbin~ i i roea~ a - Reumatism acut sau bursit~~ pielii. - Grip~. CLINIC Alergie i rinit~. Artrit~. Astm. Grip~. Sinuzit~. COMPARA~II Kali-bi - catar nazal cu senza~ ie de presiune n sinusurile frontale, cruste nazale, artrit ~. Teucr. Sil. Calc. KaIi-s. Lem-m.

STRAMONIUM
cultura noastr~~a f~cut din Gradul de violen~~~care caracterizeaz~~ Stramonium un remediu tot mai frecvent prescris, mai ales la copii. n general ne atept~ rn la probleme mentale grave sau la manifest ~ri maniacale ntr-un caz de Stramonium, dar exist ~~ mul~ i pacien~i perfect normali din punct de vedere mental ~ i la care totu~ i acest remediu are o ac~ iune favorabil~. La aceste cazuri surprinse n etape timpurii se pot observa doar sugestii ale violen~ ei i fricii prezente n stadiile tardive. Totui, ntreaga patologia a acestui remediu este caracterizat~~ de o teribil~~ intensitate i energie. Stramonium este de asemenea un remediu important pentru bolile acute nso~ ite de delir i convulsii febrile. Elementul central la Stramonium este violen~ a, violen~~~n ac~ iuni, gnduri, simptome fizice, violen~~~i teama de violen~~. Stramonium este n principal un remediu al sistemului nervos. Violen~ a pare adesea s~~ fie de tip neurologic, manifestndu-se ntr-un mod aproape convulsiv. Epilepsia, strabismul, tulbur~rile de somn, aten~ ia deficitar~~ ~~chiar schizofrenia sunt toate manifest ~ ri obinuite 1a Stramonium, indicnd un violen~ a caracterissistem nervos fragil i dezecliilibrat, ceea ce explic~~ stare de excitare, de ambalare a sisacestui remediu. Tocmai aceast ~~ tic~~ sfera de ac~ iune a acestui remediu. Orice temului nervos contureaz~~ poate dec1ana o stare de tip Stramonium, indiferent leziune neurologic~~ de cauza care a provocat-o: febr~, alcool, traumatism. 277

La vrsta adult ~~ pacien ~ ii Stramonium pot s~~ nu aib~~ nici un fel de manifestare de agfesivitate, dar n schimb tabloul este dominat de frici intense. Aceste frici sunt aproape ntotdeauna legate de violen~~~sau moarte ori de lucruri care simbolizeaz~~ moartea (ntuneric, cimitire) sau violen ~ a (animale). Adesea pacien~ ii Stramonium au o veritabil~~ stare maniacal~, putnd fi de o violen~~~nsp~ imnt ~toare. Aceast~~ stare de manie poate merge pn~~ la furie cu tendin~ e criminale. Acest remediu poate s~~ vindece pacien~ i cu probleme mentale foarte avansate. Copilul. Strarnonium este adesea placid n cabinetul de consulta~ ii near~tnd aproape nimic din violen~ a descris~~ de p~ rin ~ i. Uneori copilul cade ntr-o stare de visare ori somnolen~~~n timp ce p~ rintele i descrie problemele. Tulbur~ rile apar adesea dup~~ o spaim~~ puternic~~ cum ar fi cea dec1anat~~ de un accident de rnain~, un abuz sexual sau simplul fapt de a fi martor la un act cle violen~~~ori dup~~ o leziune neurologic~~ (meningit ~, encefalit~~ etc.). Evenirnentul declansator este adesea urmat de comaruri sau manifest~ ri ngrozitoare de teroare nocturn ~~ (pavor nocturn), pentru ca n cele din urrn~~s~~ apar~~ st ~ ri de furie. Furia la Stramonium este necontrolat ~~ i impulsiv~, lipsind aadar inten~ ia malefic~, premeditarea. Se produce asemenea unei izbucniri, aproape ca o convulsie ori ca o desc~rcare neurologic~. La Stramonium rareori apare o astfel de violen~~~ f~r~~ a fi nso~ it~~ i de frici de egal~~ intensitate. Nu uita~ i c~, din rnotive Iesne de n~ eles, p~rin~ ii vor fi reticen~ i n a prezenta fenomenele patologice n ntreaga lor arnploare. MENTAL - Furie i violen ~~ . Este capabil de crime. - Comportament violent de orice tip - rnu~ c~, 1ovete, strnge de gt etc.. - Manie. n timpul acceselor de rnanie are fa~ a roie, pupilele dilatate i o for~~~suprauman ~. - Team~~ de moarte - rnai ales de moarte violent~~ sau de crirn~. - Team~~ de ntuneric - doarme cu lumina aprins~, noaptea merge n patul p~ rin~ ilor. - Tearn~~ de ap ~~ (mai ales ~ in~~ capu[ n ap~), fie i numai de un sirnplu du sau de apa care curge. - Teani~~ de singur ~ tate - mai ales noaptea sau n ntuneric. - Team~~ sau fobie (de): Anirnale. Cini. Oglinzi ~~suprafe~ e reflectorizante. Boal~. Fantome. Traumatisrn. Nebunie. Sufocare. Claustrofobie. Agorafobie. - Tulbur ~ ri ap~ rute dup~~ o spaim ~~ - dec1anat ~~ rnai ales de evenimente violente sau dup~~ ce a fost la un pas de moarte. - Teroare uocturn ~~ (pavor nocturn): copilul ~ ip~~ din r~sputeri se ridic~~ n ezut, este cop1eit de groaz~, f~r~~ a fi ns~~ cu adev~rat treaz, nu sesizeaz~~ prezen ~ a p~rin~ ilor sau are irnpresia c~~ acetia vor s~-1 loveasc~~ i nu s~-1 mngie, nu recunoaste pe nimeni; ulterior, cnd se trezete cu adev~ rat, nu-~ i arnintete nimic din cele ntmplate. - Gelozie. - Locvacitate (vorb~re~ ). - njur~. - Rde, rde n 278

hohote, cu un rs sonor, plin de cruzime sau s~lb~ticie. - Copii hiperactivi. Tulbur~ ri cle comportament. - Se blbie; pacientul pare s~~ fac~~ un efort nemaipomenit, se chinuiete s~~ pronun~ e cuvintele, pentru ca n cele din urm~~ 1e rosteasc~~ exploziv. s~~ GENERALIT~~I - Convulsii adesea violente. Convulsii la copii. - Convulsii febrile. Delir violent. - Insola~ ie. - Tulbur~ri neurologice un traumatisrn la cap, vaccinare, spaim~, rneningit~. - Coree, atetoz~, dup~~ tres~ riri ale muchitor sau ale unui ntreg membru, ticuri, gesturi. - Somn neod ihn itor. CAP - Tres~ riri, secuse violente ale capului. - Traumatism cranian. Dureri de cap severe, agrav. soare. Tres~riri ale capului cnd are dureri de sau tulcap. - Grimase. Ticuri. Tres~riri. Bruxism. - Meningit~, encefalit~~ bur~ ri dec1anate de astfel de afec~ iuni. - Expresie tem~toare a ochilor ~~ a fe~ ei. - Strabism. Diplopie. Pupile dilatate. - Limba uscat~~ i cu cr~p~turi. - Hirsutism. GASTROINTESTINAL - i plac dulciurile. - Diaree cu miros resping~ tor. - Sughi ~~violent. - Sete exagerat~. UROGENITAL - Dorin ~~~sexual ~~ violent ~ , limbaj vulgar, agresiv, obscen. - Masturbare. - Istoric de incest sau orice tip de abuz sexual violent. - Permanent i atinge organele genitale. - Enuresis, rnai ales dup~~ o spaim~. - Metroragie. PIEPT - Angin ~. Aritmii. - Tuse i bronit~~ cronice. Astm cu fenornene spastice importante. EXTREMIT~~I - Durere sau abces la nivelul o1du1ui stng. PIELE - Abces. CLINIC Abces. Accidente vasculare cerebrale. Angin ~. Aritmie. Astm. Blbial~. Cefalee. Comportament, tulbur~ ri de. Convulsii epileptice. Convulsii febrile. Coree. Delir. Diaree. Enuresis. Fobie, tulbur~ri fobice. Hiperactivitate la copii. Hirsutism. Manie. Meningit ~. Metroragie. Psihoz~~ maniacal-depresiv~. Schizofrenie. Sexuale, tulbur~ ri. Strabism. Teroare nocturn ~~ (pavor nocturn). Traumatism cranian. SIMPTOME COMBINATE - Oricare dou~~ din urm~toarele frici: ntuneric. Moarte. Singur~ tate. Animale. Ap~. *_ Tulbur ~ ri de comportament cu crize de temperament i frici sau comaruri. * Convulsii i frici. COMPARA~II Hyos - Manie, tent~~ de sexualitate, locvacitate, vioIen~~~ ~ i mnie, njur ~turi, convulsii. Bell - Convulsii febrile. Mnie ~ i manie, team~~ de cini, pupile dilatate, for~~~crescut~~ n timpul acceselor de delir ~ i manie. Verat. Cupr. Lach. Anac. Med. Kali-br. 279

STRONTIUM Strontium a fost utilizat n principal n st~ ri postoperatorii, cu un tablou asem~n~tor cu cel al lui Carbo vegetabilis: r~ceal~~ a corpului, colaps i pfostra~ ie. Dac~~ aceste simptorne apar dup~~ o interven~ ie chirurgical~, este de preferat Strontiurn. Vithoulkas men~ ioneaz~~ c~~ pacien~ ii c~ rora li se adrninistreaz~~ ca remediu constitu ~ ional sunt relativ s~n~to~ i din punct de vedere mental i emo~ ional, fiind persoane aparent foarte vitale i active n societate. GENERALIT~~I - Stare de sl~ biciune, r ~ ceal~, colaps care apare dup~~ interven ~ ii chirurgicale. - Friguros i agrav. de frig i de vremea rece i umed ~. - Arnel. dac~~ se nf~ oar~~ n ceva c~ lduros (p~tur~, haine); agrav. dac~~ se dezve1ete. - I-Iipertensiune. - Lovituri, traurnatisrne (inclusiv chirurgicale) cu extravaz~ri de plasrn~~ sau snge n ~ esuturi, hernoragii. Istoric de traumatisrn sever. CAP - Senza~ ie de rece la nivelul capului; cefalee dac~~ i dezve1ete (descoper~) capul. - Valuri de c~ ldur~~ la nivelul fe~ ei. GASTROINTESTINAL - Dureri abdorninale dup~~ ce rn~nnc~. UROGENITAL - trnpulsul sexual este surprinz~ tor de redus la o persoan ~~ att de vital~ . - Nefrit~; suprimarea produc~ iei de urin~~ (insuficien~~~ renal~~ cu anurie). EXTREMITA~I - Luxa~ ie a gleznei sau purnnului sau tendin ~ a cronic~~ la astfel de luxa~ ii. - Varicozit~~ i, varice. Vene dilatate. CLINIC Cefalee. Lein (lipotirnie) postoperator. iLuxa ~ ii. Hipertensiune. Nefrit ~.

STRYCHNINUM
Multe din inforrna~ iile referitoare la Strychninum sunt ob~ inute din toxicologie i, de aceea, sunt bine descrise n special sirnptornele convulsive. Este bine s~~ ne amintirn c~~ stricnina este principalul constituent att la Ignatia ct ~ i la Nux vornica. Din punct de vedere psihic, este caracterizat de o rnare triste~ e, sirnilar~~ cu cea de la Ignatia, precurn i de iritabilitate, ca la Nux vornica. Mai rnulte cazuri au dernonstrat c~~ pacien~ ii au o anxietate deosebit~~ fa~~~de for~ ele supranaturale. MENTAL - Suferin~~. - Se sirnte constrns, prins n capcan ~~ de circumstan~ ele vie~ ii sau are resentirnente fa~~~de acestea (Jonathan Sliore). - Percepe ~ i este contient de prezen~ a unor for~ e rnalefice, de care se terne (J. Shore). 280

GENERALIT~~I - Spasme, tres~ riri, zvcnitiiri, secnse musculare. - Convulsii agrav. de atingere, agrav. de curent, agrav. de micare. atingere. apar la cea mai uoar ~~ - Tetanie. - Spasme, mai ales dac~~ CAP - Trismus (blocarea mandibulei prin nc1etarea maxilarelor, nu-i mai poate deschide gura). Tensiune, spasm sau durere n articula ~ ia temporomandibular ~. - Convulsii faciale care i distorsioneaz~~ tr ~s~turile fe~ ei. - Senza~ ie de sufocare, de constric~ ie la nivelul gtului. GASTROINTESTINAL - Crampe abdominale. - Constipa~ ie. i spasme ale spatelui, SPATE - Tensiune (ncordare), n~ epeneal~~ n special n regiunea cervical~. - Opistotonus. Torticolis. - Spasme, zvcnituri, contrac~ ii musculare brute la nivelul spatelui. EXTREMIT~~I - Convulsii ale membrelor. - n~ epeneal~. - Crampe la nivelul piciorului. - Spasme, tres~riri, zvcnituri, secuse musculare cu orice Iocalizare. CLINIC Convulsii - epilepsie, tres~riri, zvcnituri, fascicula~ ii, crampe, spasme. Sindrom de articula~ ie temporo-mandibular ~. Torticolis. COMPARA~II Cupr. Zinc. Nux-v. Ign. Cic. Crot-C. SULPHUR A expune pe scurt ideile esen~ iale legate de Sulphur este aproape imposibil deoarece spectrul remediului este att de vast nct aproape orice de simptome n fie contrazis~~ pare s~~ ce ar putea fi amintit~~ caracteristic~~ ndoial~, Sulphur este remedicaracteristice, dar opuse. F ~ r~~ egal~~ m~sur~~ nu se poate face ul cel mai frecvent prescris - Kent nsu ~ i spunea cndva c~~ deosebirea dintre un practician experimentat i un novice doar pe baza frecven~ ei cu care fiecare dintre ei prescriu Sulphur, ci numai bizuindu-ne pe succesul prescrip~ iilor. Sulphur este mai frecvent indicat pentru b~rba~ i. tipuri de personalitate asociate acestui remediu: dou ~~ Exist~~ l) Filosoful dominat de preocup~ri intelectuale, neglijent ns~~n rela~ iile cu prietenii i cu familia. Este cu adev~rat un gnditor profund, adncimile ideilor. Inteligen ~ a detaat~~ sondnd ndelung i ntr-o manier~~ n se izoleze de ceilal~ i, lunecnd spre o atitudine egotic~~ lui l face s~~ ar ceea ce privete propriul mental i realiz~rile sale. Dorin~ a sa suprem~~ celebru. devin~~ descopere vreun adev~r ori vreo no~ iune prin care s~~ fi s~~ ce-1 caracterizeaz~. De aici atitudinea lui Ambi~ ie, intelect, detaare, iat~~ . Ba uneori de-a dreptul dezgust fa~~~de ceilal~ i. i condescendent ~ cinic~~ Nimic nu i poate zdruncina ncrederea n propria persoan~. spre a ajuta pe 2) Idealistul practic al c~rui interes se dirijeaz~~ ceilal~ i ~ i spre interac~ iunea n plan social. Este extravertit, prietenos, m~sur~, inocent. Oamenii se bizuie ncnt~tor, cuceritor i, ntr-o anumit~~ 28!

pe el; este plin de vitalitate i entuziasm. Are nevoie de ncurajarea ~ i afec~ iunea celor din jur; dei pare a fi plin de ncredere n sine, el caut ~~ permanent recunoaterea, aprobarea celorlal~ i. O 1~ud~roenie egocentric~~ I caracterizeaz~, naiv~~ ns~, i prin aceasta inofensiv~. Poate fi foarte generos. Poate avea o doz~~ mare de anxieta~ e, adesea pentru propria s~n~tate sau pentru familie. Poate avea perioade cnd este moroc~ nos i anxios, alteori depresiv. Femeile. Femeia Sulphur poate s~~ prezinte o personalitate diferit~~ de cea ntlnit ~~ la b~ rba~ i. Dei poate s~~ fie o intelectual~~ egocentric~, adesea pare s~~ aib~~ un interes mai mare pentru afaceri i probleme practice. Este foarte competent ~, i place s~~ fie permanent ocupat ~, s~~i desf~ oare ac~ iunile ntr-un ritm alert, are un spirit ascu~ it. Mai exist~~ un tip de femeie Sulphur, care, dei inteligent ~~~ i educat~, cultivat ~, pare a fi foarte mpr~ tiat ~~ i dezorganizat~. De asemenea, exist~~ adesea o not ~~ masculin~~ i dominatoare la femeia Sulphur tipic~. Ii plac func~ iile care presupun autoritate, control, responsabilitate. Simptomele emo~ ionale vor fi dezv~ luite mai degrab~~ cle c~ tre membrii ai familiei dect de c~tre pacient~. Ei se pot plnge c~~ este nc~p~~ nat~~ i iritabil~. Exist~~ uneori ~ i un grad de anxietate i ipohondrie. Este adesea bine f~cut~, cu o structur~~ corporal~~ viguroas~. Lenea este una dintre marile caracteristici ale unui pacient Sulphur Tot timpul e1 amn~~ ceea ce are de f~cut. Se gndete la multe proiecte, dar rareori le pune n aplicare. Prefer~~ s~~ stea discutnd probleme filozofice, dect s~~ se ocupe de probleme practice. De exemplu, un pacient Sulphur citea din reviste numeroase recenzii la c~r~ ile noi ap~ rute, c~ci, dei dorea s~~ fie la curent cu ultimele apari~ ii literare, el nu era totu~ i dispus s~~ depun ~~ efortul pe care i-1 solicita citirea c~r~ ii nsei. Neglijen ~ a este o alt~~ caracteristic~~ a lui Sulphur. Acest lucru era nc~~ i mai evident n trecut, cnd nu existau facilit~~ ile igienice uor accesibile actuale (duuri calde, instala~ ii sanitare etc.) i nici metodele avansate de a suprima orice leziune de pe piele (inclusiv cele tipice pentru Sulphur, cu aspectul lor caracteristic ,,murdar). Cu toate acestea, i n zilele noastre, pacien~ ii Sulphur sunt adesea nengriji ~ i, au hainele p~tate cu mncare de mai bine de o s~pt ~rnn ~, p~rul slinos i nepiept ~nat, c~m~ i1e ncheiate greit sau ieite din pantaloni. Pacientului i e prea lene sau nu suport ~~ s~~ fac~~ baie ori se spal~~ doar pe por~ iuni. Casa sau biroul lui pot s~~ arate precum o zon ~~ calarnitat ~~ofi Ufl teritoriu sinistrat, cu teancuri de c~r~ i i lirtii ~ i vase murdare. Pe de alt~~ parte, pacien~ ii Sulphur pot s~~ fie exagerat de tipicari. Sim~ ul critic este o alt ~~ tr~s~ tur~. Pacientul poate g~si nod n papur~~ oricui. Orice carte i-ar ninieri n mn~, el se simte capabil s~~ o scrie ceva mai bine dect chiar autorul ei. Ba chiar poate s~~ aib~~ un soi de dezgust pentru al~ i oameni, de exemplu pentru oamenii obezi i n vrst ~. 282

la un Sulphur, adesea Anxietatea este, de asemenea, foarte obinuit ~~ cu privire la s~ n ~tate sau familie. E1 poate fi un ipohondru veritabil. pentru cei din famiUneori chiar poate fi cuprins de o anxietate ira~ ional~~ cineva ntrzie, se gndete imediat la un accident de trafic. lie; dac~~ caracteristic~, dei unii pacien~ i Sulphur au o Egotismul este o alt~~ despre ei nii i au nevoie de aprobarea i sus~ inerea celor p~ rere proast~~ din jur. n general pacientul este foarte mndru de inteligen~ a i ascu~ imea pe cei mai min ~ ii sale. El are o mare ncredere n el nsu~ i i i consider~~ a fi fascidac~~ acetia nu se arat ~~ mul~ i oameni plictisitori, m.ai cu seam~~ na ~ i de personalitatea lui. Copiii Sulphur sunt curioi, bine f~cu ~ i, cu o voin~~~puternic~~ i fie n centrul aten~ iei i pot reac~ iona ntr-un mod extraverti~ i. Ei vor s~~ mai mult~~ importan~~ . altcuiva i se acord ~~ plin de mnie i gelozie dac~~ la adul~ i o putem reg~si i la copii. Cu mintea lor ager~~ Arogan ~ a prezent~~ repede ~~ntr-un mod foarte i p~trunz~toare b~ie~ ii i imagineaz~~ un lucru. De obicei sunt corpolen~ i, mecanicist felul n care func~ ioneaz~~ sunt buni din fire, ei se vor bucura de grei i sar repede la ceart~. Dac~~ i vor deveni conduc~tori. Dimpotriv~, popularitate ntre colegii de coa1~~ dac~~ sunt r~ i din fire, vor deveni nite b~ t~ui sau copii cu probleme de comportament. Copiii Sulphur pot fi ns~~~ i deschii i plini de inocen~~ . cnd nu sunt trata~ i de pe Le place compania adul~ ilor i i deranjeaz~~ fie trimii la culcare n este nedrept s~~ picior de egalitate, considernd c~~ conversa~ ia. timp ce adul~ ii i continu ~~ fizic~~ poate c~dea sub inciden~ a acestui Fizic. Orice problem~~ pielea (abcese, acnee, eczem~, remediu. Mai frecvent patologia vizeaz~~ psoriazis etc.) ~ i aparatul digestiv (diaree, ulcere, hemoroizi etc.). MENTAL - Egotism. Egocentric, plin de siue fanfaron. - Lene. *_ Murdar sau neglijent, dezordonat. i este indiferent cum arat~ . Nu se spele. * Intelectual, filozofeaz~, teoretizeaz~ . baie, s~~ fac~~ suport~~ s~~ - Extravertit, zgomotos i prietenos. - Copil extravertit, cu nclina~ ii pentru mecanic~, tendin ~ a la efie, de a domina pe ceilal~ i. - Anxietate pentru s~ n ~ tate. - Anxietate pentru familie sau copii - accidente, boli. fa~~~de mirosuri, - Ambi~ ios. - Critic. *_ Dezgust - reac~ ie visceral~~ de n ~ltimi, chiar si atunci cnd alti obiecte sau chiar oameni. - Team~~ ntr-un loc nalt. - Iric~~sau fbie (de): Boal. oameni se afl ~~ Claustrofobie. Infec~ ie. Cancer. Respingere. Eec. - Tipicar. Tendin~ e de a face anumite lucruri. i compulsive, pornirea obsesiv~, irezistibil~~ roade unghiile. - nc~p~~ nat. - Incredere n sine sc~zut~; simte nevoia s~~ ,,zdren~ eie de pe el obiecte. Iluzia sau impresia c~~ fie l~udat. - Colecteaz~~ sunt nepre~ uite. - Impulsul de a-i lovi pe cei din familie, ceea ce l sperie. ntrebarea nainte de a r~spunde. - Plnge la menopauz~. - Repet~~ 283

GENERALIT~~I - C~ lduros i agrav. de c~ ldur ~ , dei unii dintre pacien~ i sunt friguroi. Local i general agrav. de c~ ldura patului. agrav. iarna. - Agrav. la 11 a.m. cu foame, durere de cap etc. - Agrav. noaptea sau noaptea n pat. - Agrav. cnd st ~~ n picioare (l doare spatele, l dor a1e1e, are diaree, Iein~). - Agrav. cnd st ~~ ntins. Aversiune pentru i agrav. dup~~ ce face baie (dac~~ se spal~ ). - Miros resping~ tor al secre~ iilor, scaunului, transpira~ iei etc. - Transpir ~~ excesiv. - Agrav. dup~~ suprimarea erup~ iilor sau a secre~ iilor. - Dureri eu senza~ ie de arsur ~. - Agrav. la sfrit de s~pt~mn ~. - Agrav. n zile noroase, cnd soarele mijete printre nori. - Aspect: 1) Slab, deirat, adus de spate, usc~~ iv; sau 2) Rotofei, cu obrajii rumeni, pletoric, cu buze roii. P ~r nengrijit, slinos sau nepiept ~nat etc. CAP * Dureri de cap Ia sfrit de s~ pt ~ rnn ~ ; adesea cu senza~ ia c~~ are capul strns ntr-o ching~; n cretetu1 capului, uneori cu senza~ ia de arsur~, amel. de comprese reci; agrav. iarna, agrav. de mirosuri. - Erup~ ii pe pielea p~roas~~ a capului (scalp) sau la marginea acesteia. - Seboree, m~ trea~~~la nivelul ace1orai zone sau la sprncene. - Infec~ ii dentare recidivante. - Fa~~~rumen ~, uneori, ca la b~utori, fa~ a aprins~~ sau cu dilata~ ii venoase (venectazii) 1a nivelul nasului sau obrajilor. - Bufeuri, valuri de c ~ ldur~~ la menopauz~. - Otit~~ medie, otoree, mai ales pe partea stng~. - Acnee. Acnee rozacee. Acnee la nivelul nasului. - Buze roii. OCHI * Sprncene groase, stufoase. * Conjunetivit~~ cu senza ~ ia de nisip, corp str ~ in n ochi. - Blefarit ~ ; roea~~ , arsur~~ irita ~ ie la marginea pleoapelor. - Irit ~. - Retinit~. Hemoragie retinian~. NAS - Mare sensibilitate la mirosuri. .. Aversiune fa ~~~de rnirosul corpului altor oameni (dar at s~ u i place). - Sinuzit ~ . Secre~ ie nazal~~ cronic~, purulent~. - Febr~~ de fn. - Polipi nazali. STOMAC - Dorin~ e alirnentare: Dulciurile, Ciocolata. nghe~ ata. Gr ~ simile. Mncarea condimentat ~. B~ uturile alcoolice, rnai ales bere sau whisky. Carne. Alimente picante. Mere. - nainte de menstrua~ ie prefer~~ dulciurile ~~ciocolata. - Aversiune pentru: *Ou ~ , mai ales g~lbenu~ ul moale. Pete. Mnc~ ruri acre. M ~sline. Dovlecei. Ficat. Rareori dulciuri. - Foame intens~ , i place s~~ m~ nnce. * Senza ~ ie de gol n stomac cu foame n fiecare zi la ora 11 a.rn. - Sete ntens~~ pentru b~ uturi reci ca ghea~ a. - Gastrit~. Ulcer peptic. - Pirozis, mai ales dup~~ excese atirnentare. - lndigestie n timpul menstrua~ iei. RECT * Diaree sau scaun moale n fiecare diminea~~ , adesea silindu-1 s~~ se ridice din pat diminea ~ a, rnai ales pe la 5-6 a.m. Poate s~~ aib~~ rnai multe scaune n fiecare diminea ~~ . - Diaree dup~~ bere. - Nevoia imperioas~, brusc~~ de a avea scaun. - Scaun cu miros foarte resping~ tor; mirosul se simte n toat ~~ casa, toat~~ familia tie c~~ a avut scaun. - Flatus cu miros resping~ tor. .. Mnc~ rime, senza ~ ie de arsur ~~ 284

Ia nivelul rectului, agrav. de c~ ldur ~, amel. de rece. - Hemoroizi. Fistul~~ rectal~. - Scurgere perianal~, foarte iritant~. UROGENITAL - Erup~ ii n jurul organelor genitale. Herpes. - Cei apar~ innd tipului pletoric, au un impuls sexual puternic. Pentru cei apar~ innd tipului deirat, filozofic sexul este pe planul secund, ba chiar i scrbete. - Impoten ~~~sau pierderea erec~ iei. - Enuresis. - Fimoz~. Balanit ~. - Prostatit ~, arsur~~ la nivelul uretrei sau prostatei. Hipertrofie prostatic~. - Scurgere uretral~. - Urin ~~ cu miros resping~tor. - Leucoree, galben ~~ i cu miros resping~ tor. Prurit vaginal. - Transpira~ ie cu miros resping~tor n regiunea inghinal~. CARDIAC - Angin ~. - Palpita~ ii, agrav. noaptea n pat, agrav. n timpul somnului. - Cardiopatii n faze avansate. PIEPT - Astm, agrav. cnd r~cete. - Respira~ ia este mai dificil~~ seara. - Apnee n timpul somnului, sare din somn cu senza~ ia de sufocare. - Tuse, agrav. noaptea n pat. - Pneumonie. Bronit~. Ernfizem. Tuberculoz~. SPATE - ~ i simte spatele sl~ bit, zace pr ~ buit n fotoliu. - Durere de spate joas~~ (lombar~, durere de a1e) i sciatic~. Durere de spate agrav. cnd st~~ mult timp n picioare, agrav. cnd se apleac~~ n fa~~ . - Nu poate sta drept de spate. - Acnee la nivelul spatelui. EXTREMIT~~I - Dureri la nivelul um~ rului stng. - Suferin~~~ articular~~ (artrit ~, artroz~~ etc.) agrav. de supranc~ lzire i amel. de aplica~ ii reci. - Artrit~~ reumatoid ~. Gut~. Artrit~~ psoriazic~. - Celulit~, limfangit ~, mai ales la nivelul antebra~ elor. Paronichie. - Varice. - Unghiile groase ~~deformate, mai ales 1a degetele de Ia picioare. - Picioarele i transpir ~~ i au un miros resping~tor. Picioarele se ncing i trebuie s~~ le scoat ~~ de sub p~ tur ~~ sau caut ~~ permanent un loc r ~ coros pe aternut. SOMN - Insomnie. *Doarme bine 3-4 ore apoi se trezete i restul nop~ ii dormiteaz~, tot trezindu-se i adormind la loc. - Apnee n timpul somnului, se trezete cu senza~ ia de sufocare. - Rde n timpul somnului (Lyc). - Comaruri, *mai ales cnd doarme pe spate. Prefer ~~ s~~ doarm~~ pe partea stng~. PIELE - Erup~ ii de obicei umede i cu mnc~ rime extrem de intens~. - Mnc~ rime agrav. c~ ldur ~, c~ldura patului, noaptea, cnd se spal~ , la contactul cu haine de ln ~. - Eczema. Psoriazis. Seboree. Intoxica~ ie cu planta Rhus toxicodendron. Scabie. - Furuncule, dureroase, adesea cu tendin~~~la recidiv~. - Herpes. Impetigo. Tinea. Varicel~. Erizipel. Celulit~. CLINIC Abces. Acnee. Alcoolism. Alergie. Amigdalit~. Angin ~. Anxietate. Aritmie. Artrit ~. Artrit ~~ reumatoid ~. Astm. Blefarit~. Boal~~ inflamatorie colonic~. Bronit~. Bursit~. Bufeuri de rnenopauz~. Cancer. Cefalee. Ciroz~ . Colagenoze, boli de ~ esut conjunctiv. Conjunctivit~. 285

Constipa~ ie. Demen~~ . Depresie. Diabet. Diaree. Durere de spate lombar~. Eczern~. Esofagit~~ de reflux. Faringit ~. Fisur~, abces, fistul~~ rectal~. Gut~. Hemoroizi. Hepatit ~. Hernie hiatal~. Herpes. Hipertensiune arterial~. Impetigo. Insuficien~~~cardiac~~ congestiv~. Irit~. M ~trea~~ . Migren~. Oboseal~~ cronic~, sindrom de. Otit~~ medie. Pneumonie. Polipi nazali. Proctit ~ . Prostatit ~. Psoriazis. Rinit ~. Sciatic~ . Scleroza Iateral~~ amiotrofic~. Scleroz~~ multipl~. Seboree. Sinuzit~. Tinea. Ulcer peptic. ACUT - n r~celi, gripe, amigdalite, bronite, pneumonii trenante, ,,neglijate; pacient cu senza~ ia de c~ ldur~, transpirat, mbr~cat cu nite haine vechi, nu s-a mai schimbat de cteva zile, p~rul devine slinos, lipit de cap. - Pojar (Apis, BeIl, Bry, Euphr, GeIs, Puls, Rhus-t). COMPLEMENTARE Ars. Nux-v. Psor. Acon. Puls. Ciclul: Sulph - Calc - Lyc - Sulph. COMPARA~II Nux-v - Ambi~ ios, egotic, ner~ bd ~tor, i plac gr~simea, condimentele, tulbur~ri gastro-intestinale. Puls - C ~ lduros, agrav. c~ldur~, team~~ de n ~l~ imi, iritabil, dezgust, i plac dulciurile, durere de cap, picioarele i se ncing, probleme dermatoIogice. Arg-n - C~ lduros, extravertit, team~~ de n~ l~ imi, tulbur~ ri gastrointestinale, diaree, i plac dulciurile. Psor. Aloe. Med. Lyc. Plat. Ant-c. Graph. Mez.

SUL1HURIC ACID
Acidul sulfuric este unul dintre constituen~ ii principali ai gazelor reziduale ap~ rute n urma combustiei din orice fel de motor cu ardere. Caracteristica directoare a acestui remediu este graba. Metaforic vorbind, graba este rezultatul maniei vitezei care caracterizeaz~~ societatea actual~~ dar aceasta poate fi i o cauz~~ a ei. Graba nebuneasc~~ a acidului sulfuric apare n toate aspectele vie~ ii paeientului: m~nnc~~ repede, merge repede, face totul ntr-o aa grab~~ nct devine confuz i se siinte dat peste cap. O alt~~ expresie a grabei este preocuparea interioar~~ de a planifica 10 treburi sau proiecte diferite deodat ~, cu scopul de a Ie realiza simultan. Cealalt~~ caracteristic~~ major~~ a acestui remediu este sensibilitatea extrem~~ Ia fum, gaze, aburi, vapori. Cu acest remediu pot fi vindecate boli profesionale produse de factorii de mediu precum ~ i sindroame de hipersensibilitate la substan~ e chimice. n plan fizic predomin~~ patologia inucoaselor, la care se adaug~~ tendin~ a Ia hemoragii i echimoze.

286

MENTAL - Grab~. Vrea ca i ceilal~ i s~~ se gr~beasc~. - Este aa de gr~bit c~~ ncurc~~ lucrurile, le face anapoda. - Minte mpr~ tiat ~, dar plin~~ de planuri pe care trebuie s~~ Ie ndeplineasc~. - Vorbete cu sine nsU~ i (vorbete de unul singur). - Nemul~ umit i moroc~nos, ~ fnos. GENERALIT~~I * Agrav. de aburi, vapori, gaze de eapament. - Agrav. de fum, praf, substan~ e chimice aromatice. - Friguros i agrav. de frig. - Oboseal~~ i epuizare, tremur~~ din cauza sl~biciunii. - Durerile apar gradat i dispar brusc. - Lateralitate dreapt ~~ (cu excep~ ia simptomelor de ta nivelut capului). - Agrav. la menopauz~. - Mirosuri acre (n st~ ri febrile sau septice). - Transpir~~ Ia cel mai mic efort sau dup~~ mncare cald ~. - Somn agitat cu treziri frecvente. Doarme 2 ore dup~~ care se tot trezete din nou i din nou. - Comaruri nainte de menstrua~ ie. - Tendin ~~~la echimoze i hemoragii. CAP - Cefalee i nevralgie, adesea pe stnga, care cresc treptat, lent n intensitate, pentru ca apoi s~~ dispar~~ brusc, amel. la mare. - ~ i simte creierul micndu-se liber n interiorul capului. - Nevralgie postgripal~. - Umflarea glandelor parotide sau a glandelor submandibulare pe partea stng~. - Coriz~~i febr~~ de fn cu senza~ ie de arsur~~ i prurit la nivelul palatului i nasului. - Senza~ ie (nedefinit~~ de uoar~~ constric~ ie i usc~ciune) ca i cum ar avea albu de ou ntins pe fa~~ . - Afte dureroase linguale i jugale (pe limb~~ i pe interiorul obrajilor) i de-a lungul ntregului tract gastrointestinal, care, n multe cazuri, apar periodic. GASTROINTESTINAL - Gastrit~. - Eructa~ ii i indigestie, agrav. dac~~ consum~~ alcool. - Apa i provoac~~ o senza~ ie de rece n stomac. - Dorin ~~~de coniac (rachiu) i de alcool n general. - Aversiune pentru ap~~ dac~~ nu i se adaug~~ coniac sau lichior. EXTREMIT~~I - Echimoze, vn ~ t ~i; n general este administrat dup~~ Arnica n traumatisine acute. - Traumatisme la nivelul p~r~ ilor (~ esuturilor) moi. Gangren~~ post-traumatic~. - Prurit la vrful degetelor. CLINIC Afte. Alergie. Astm. Boli determinate de poluarea mediului i hipersensibilitate chimic~. Cefalee. Echimoz~. Gastrit~. Luxa~ ii. Purpur~. SIMPTOME COMBINATE Grab~~ i stare de epuizare. COMPLEMENTARE Puls. Arn. COMPARA ~II Tarent. Med. Nux-v. Iod. SYMPHITUM Symphiturn este un remediu pentru traumatisme. Este utilizat mai ales pentru fracturi, att n situa~ ii acute, ct i atunci cnd fragmentele osoase nu se sudeaz~. Este util i n traumatisrne la nivelul periostului i oaselor, lovitur~. Este un rernediu specific cu dureri persistnd mult timp dup~~ 287

pentru traumatisme oculare prin obiecte contondente, n timp ce Arnica este inai util~~ n traumatisme ale orbitei. TRAUMATISME - Traumatisme ale ochiului i orbitei (Arn). - Fracturi - att pentru durere ct i pentru a ajuta la sudarea fragmentelor osoase. - Dureri fantom~~ la nivelul unei extremit ~~ i dup~~ amputa~ ie. - Dureri de periost persistnd dup~~ vindecarea r~nilor. SVPHLINUM Miasma sifilitic~~ se caracterizeaz~~ prin fenomene de distrugere la toate nivelurile, care ns~~ nu se produc ntr-o manier~~ violent~, ci seam~n~~ mai mult cu un proces de eroziune. La nivel fizic oasele pot prezenta zone de eroziune (de exemplu, oasele nazale etc.); n plan emo~ ional mul~ i pacien~ i manifest ~~ un soi de nihilism sau sentimentul c~~ ar vrea s~~ lase tot ceea ce i nconjoar~~ s~~ se duc~~ de rp~, s~~ se distrug~; iar din punct de vedere mental degradarea, pr~ buirea func~ iilor intelectuale poate merge pn~~ la stadiul de nebunie. n general astfel de pacien ~ i nu ntre~ in rela~ ii strnse cu ceilal~ i oameni. Familiile cu o ereditate nc~ rcat~~ pe linie de alcoolisrn, se afl~~ cel mai adesea sub spectrul miasmei sifilitice. Din punct de vedere fizic, pacientul sifilitic este palid iar pielea lui are o textur~~ fin~, prin transparen~ a ei fiind vizibile ~ esuturile mai profunde. Corpul este zvelt, sub~ ire iar mic~ ri1e au o anurnit~~ gra~ ie. Iat ~~ cteva caracteristici ale patologiei tipice miasmei sifilitice: 1) Agravare general~~ noaptea sau de la apusul pn ~~ la r~s~ritul soarelui. 2) Dureri i fenomene de distrugere la nivelul oaselor i mai ales dureri osoase noaptea. 3) Pielea i mucoasele prezint ~~ ulcera~ ii. 4) Diformit~~ i, malforma~ ii anatomice, adesea congenitale (tr~s~ turi faciale cu distorsiuni, palatoschizis, strabism etc.). 5) Nevralgii. S~~ ne referim acum n mod particular la Syphilinum ca remediu i nu ca miasm~. Starea mental~~ este caracterizat~~ de fric~~ i anxietate. Frica vizeaz~~ adesea probleme de s~ n ~tate. Exist~~ mai ales o fric~~ intens~~ de boli infec~ ioase i de germeni patogeni. Mai ales teama de infec~ ii profunde cum a fi tuberculoza etc.. Dac~~ avem pacien~ i care au o tearn~~ nejustificat~, ira~ ional~~ de boli precum SIDA ori boala Lyme, trebuie s~~ ne gndim Ia Syphilinum (Ars, Bor, CaIc, Sulph). Aceast ~~ fric~~ le va genera o aversiune profund~~ fa~~~cle inurd~rie: au oroare s~~ ating~~ un lucru murdar. Exist~~ i o tendin ~~~puternic~~ de a verifica i r~sverifica lucrurile: ,,Am nchis oare gazul? se ntreab~~ e1 dup~~ ce tocmai se asigurase c~~ a f~cut-o. Aceast ~~ nesiguran ~~~l poate duce pn~~ la comportamente com288

aspecte - nevroza obsesiv-fobic~. Combinnd cele dou~~ pulsive i nevroz~~ obsesiv~~~ i teama de infec~ ii - ajungem la un important simptom cheie: dorin ~ a de a se sp~la pe mini. Un astfel de pacient se poate sp~la pe mini de ori pe zi. Ori de cte ori atinge clan~ a de la o U ~~ literalmente de o sut~~ bani ori d ~~ mna cu cineva este cuprins de dorin ~ a public ~, manevreaz~~ de cur~~ enie vizeaz~~ irezistibil~~ de a se sp~ la pe mini. Dorin~ a obsesiv~~ seama c~~ pornirile sale sunt i mbr~c~mintea. Evident, pacientul i d ~~ ceva grav se petrece cu el, sentiment care poate nefireti, realizeaz~~ c~~ la teama de nebunie. De fapt pacientul chiar se poate afla n merge pn ~~ pragul dec1an ~rii unei grave perturb~ri mentale. din nou i din obsesiv. Se spal~~ MENTAL - Verific~~i r ~ sverific~~ de infec~ ii, boal~, nebunou pe mini, incapabil s~~ se ab~ in ~ . - Team~~ iritabilitate n timpul durerilor de cap. nie. - Alcoolism. - Marcat ~~ - Megalomanie. GENERALIT~~I - Agrav. noaptea, gndul apropierii nop~ ii l se va sim~ i cumplit. - Agrav. ntre 2 i 4 ngrozete, deoarece tie c~~ a.m. - Dureri de oase - mai ales la nivelul craniului i oaselor lungi, agrav. noaptea. Aici pot fi incluse i durerile de cretere la copii. CAP - Cefalee, pe care o resimte n oasele capului, agrav. noaptea. Strabism. - Tr~s~ turi faciale distorsionate; dar poate avea i doar o ns~~ pentru a ne duce cu gndul la asimetrie a fe~ ei (suficient~~ uoar~~ Syphilinum i la iniasma sifilitic~). - Cancer nazal sau oral. - ,,Nas n a posterioar~) (nazal~~ (cu r~d ~cina nasului pr~buit~). - Secre~ ie retronazal~~ cronic~. - Saliva~ ie abundent~, mai ales noaptea n pat. - C~derea p~rului; alopecie. - Din~ i deforma~ i; carii cu degradarea din~ ilor sub linia de inser~ ie din cauza obiceiului de a strnge din a gingiei. Din~ ii se rnacin~, se sf~rm~~ ei. - Ulcere orale. - Palatoschizis. - Nevralgie facial~, agrav. noaptea. GASTROINTESTINAL - Dorin~~~de alcool. - Constipa~ ie. PIEPT - Anevrism. GENITOURINAR - Leucoree abundent~, uneori de culoare verzuie, n tamponul i trece prin el. - Indura~ ii la cantitate att de mare nct mbib~~ nivelul funiculului spermatic. EXTREMIT~~I - Dureri de oase, agrav. de c~ldura patului, amel. de comprese reci. - Durere de spate noaptea. - Osteomielit~. - Deforin~ ri ale coloanei vertebrale. - Ulcere cutanate, rnai ales la nivelul picioarelor. Psoriazi s. SOMN - Insomnie, adesea se trezete ntre 2 ~ i 4 a.m. CLINIC Abces. Acnee. Alcoolism. Alopecie. Anevrism. Anxietate. Cancer, afec~ iuni inaligne. Cefalee. Dureri osoase. Insomnie. Leucoree. obsesiv-fobic~ . Psoriazis. Scolioz~. Ulcer cutanat. Nevralgie. Nevroz~~ Ulcera~ ii orale. COMPLEMENTARE Ars. Aur. KaIi-i. Merc. Nit-ac. Phyt. Plat. Sulph. 289

TABACUM
Tutunul provoac~~ (i asta o poate confirma orice copil care a tras vreodat ~~ pe furi un fum de ~ igar~) o grea~~~cumplit~. Pacientul are senza~ ia c~~ a intrat n ceasul mor~ ii, devine rece, palid, pielea i se acoper~~ de o transpira~ ie rece. Aceast ~~ stare poate apare n cazul r~ului de mare sau de micare, n gastrita acut ~, dup~~ chimioterapie sau n orice alt ~~ situa~ ie. Tabacum este un rernediu indicat n tulbur~ rile ap~rute dup~~ abuzul de tutun (att prin fumat ct i prin mestecare). CAP - Cefalee nso~ it ~~ de o senza~ ie de grea ~~~ncig~ toare. - Este tras la fa~~~i palid. - Ame~ eal~~ (vertij) agrav. la descliiderea ochilor, ame. n aer deschis. GASTROINTESTINAL * Grea ~~~ucig~ toare (pacientul simte c~~ i-a sunat ceasul); senza ~ ie de 1ein, de gol, de pr ~ buire n stomae. - Grea ~~~cu sau f ~ r ~~ vom~, att de cumplit~~ nct iiu mai este n stare s~~ fac~~ nimic. - Grea ~~~n timpul sarcinii; icnete i scuip~. - Grea~~~ amel. de aerul rece de dezvelirea abdomenului, agrav. la deschiderea ochilor. - Dorin ~~~de tutun. - Constipa~ ie mai ales la cei care foosesc tutun. Face efort (se screme) i transpir~~ n timpul defeca~ iei. - Spasme rectale. PIEPT - Eficien ~~~recunoscut~~ n tratamentul manifest ~rilor cardiace ale aterosclerozei a fum~tori i consumatori de tutun n general. EXTREMIT~TI - Spasme, tres~riri, zvcnituri ale muschilor membrelor. CLINIC Cefalee. Constipa~ ie. Gastrit~. Grea~~ . R~u de mare. R ~u de micare. Spasme rectale. Vertij, ame~ eal~. Vom~. COMPARA ~II Ipec. Sep. Cocc.

TARAXACUM Taraxacum este util n tulbur~ri digestive i n colecistit~. Principalul simptom cheie l reprezint~~ modific~rile de culoare (discromia) de la nivelul limbii, care are aspect de limb~~ geografic~. CAP - Durere de cap occipital~, agrav. cnd st~~ ntins. - Limb ~~ geografic~, cu excoria~ ii. - Zone dureroase, cu senza~ ie de carne vie pe suprafa~ a limbii. ABDOMEN - Colecistit ~. Gastrit~. - Indigestie agrav. de mnc~ruri grase. CLINIC Cefalee. Colecistit~. Gastrit~. Glosit~. COMPARA~II 1te1. Chel. Chin. 290

TARENTULA CUBENSIS
L ~snd Ia o parte discu~ iile legate de originea remediului (preparat dintr-un exemplar de p~ianjen alterat din cauza condi~ iilor de transport), Tarentula cubensis produce i vindec~~ sirnptome cutanate caracterizate de leziuni cu senza~ ie intens~~ de arsur~, similare cu cele de la Anthracinum. Leziunile includ infec~ ii, abcese, ulcere i eczeme. La nivelul leziunilor, tegumentul are o culoare nchis~, vine~ ie, cu pete alb~strii. Tulbur~ rile pregangrenoase, n care este de asemenea indicat, sunt caracterizate de prezen~ a unei senza~ ii de arsur~~ cumplit~~ n tot corpul, care apoi se localizeaz~~ la nivelul unei zone mici, circumscrise (ca o pat ~), reprezentnd zona vulnerabil~, cu risc de evolu~ ie spre necroz~. CAP - Ulcera~ ii bucale cu arsuri intense care se pot extinde pe tot tractul gastro-intestinal (Ars). PIELE - Paronichie n forme agresive, cu senza~ ii intense de arsur~. - Pustule, abcese, carbuncule. - Abcese cu dureri ca o arsur~~ sau ca nite junghiuri (senza~ ie de purnnal nfipt), care schimb~~ culoarea tegumentului determinnd apari~ ia unor pete alb~strii. - Kent a vindecat un caz de sifilis cu un abces ganglionar inghinal. - Ulcera~ ii cutanate cu senza~ ie de arsur~. Zone cu senza~ ie de arsur~, foarte dureroase, cu gangren~~ incipient~~ (Kent). COMPARA~II Anthr. Hep. Lach.

TARENTULA HISPANICA
Este un remediu adecvat pentru st ~rile de suprastimulare a sistemului n primul rnd prin hiperactivitate: sunt nervos central, manifestat ~~ oameni foarte harnici, care muncesc cu mult~~ asiduitate, munca fiind pentru ei un adev~ rat drog. Aceasta reprezint~~ mai degrab~~ faza normal~, ns~, n cazurile patologice, o stare de grab~~ nem~surat~~ c~reia i urineaz~~ i ner~bdare extrem~. Este probabil cel mai gr~bit dintre toate remediile ca altcineeste hiperactiv, dar nici nu suport~~ homeopatice. Nu nurnai c~~ n vnt dup~~ i dans, va s~~ se rnite ntr-un tempo mai lent. Se d~~ muzic~~ dansul fiind pentru el cel mai adesea o dezl~n ~uire vijelioas~, s~ lbatic~. activitatea i micarea fizica excesive nu sunt suficiente pentru Dac~~ de suprastimulare, n fiin~ a lui se vor nate a-i estompa starea l~ untric~~ pentru st~ ri maniacale tendin ~ e distructive. Tarentula hispanica este util~~ - sunt persoane capabiie de violen~ a ~~furia pe care le mai ntlnim doar la remedii precum Stramonium, Belladona, etc.. Mai exist~~ i o alt~~ ns~~ 291

fa~ et~~ a personalit~~ ii acestui remediu: exist ~~ o anumit ~~ abilitate, ingeniozitate perfid ~, o anumit~~ iretenie i viclenie. Fire alunecoas~~ i ne1~toare, el poate dirija o discu~ ie sau o situa~ ie astfel nct s~~ ~ i ating~~ propriile scopuri; el d~~ aceast~~ turnur~~ evenimentelor i conversa~ iilor nu prin gesturi sau fraze conving~ toare, ci prin insinu~ ri ne1~toare, ipocrizie i chiar minciun ~. Pe plan fizic, Tarentula hispanica afecteaz~~ mai ales sistemul nervos, genernd ne1inite, tres~riri, mic~ri spastice i chiar coree. Alte localiz~ ri importante ale patoogiei la acest remediu sunt inima, pielea i organele genitale. MENTAL *_ Extrem de gr ~ bit, stare de intens~~ excita ~ ie, agita ~ ie, tr ~ iri de o mare intensitate. - Harnic, muncitor. Lucreaz~~ ntr-un ritm incredibil de alert. - Ner ~ bd ~ tor - nu suport~~ ca a~ ii s~~ se mite mai ncet. .. i plac muzica i dansul. Muzica l excit ~~ sau, dimpotriv~, l calmeaz~. - Nu suport ~~ s~~ fie atins. - Nu suport ~~ culorile puternice sau anumite culori. - Viclean, maniputativ i lipsit de onestitate. - Tendin ~ e distructive - sparge, sfie, trntete obiectete care i nimeresc n mn~. - Mnie i st~ ri de furie, teribile prin intensitate, care se manifest~~ prin patim~, mergnd pn~~ la violen~~~extrem~~ i chiar dorin~ a de a ucide. - n timpul episodului maniacal, for~ ele ui par s~~ fie nzecite (Strarn, Bell, Hyos). - Manifest~ ri distructive brute, neateptate. - Simulant, se preface bonav (Plb, Mosch, Verat). - nc~ p~~ nat i nesupus, neascult ~tor. Copii hiperactivi. - Rde f~r~~ m~sur~; cornportament dezl~ n ~ uit, necenzurat. GENERALIT~~I - ngrozitor de agitat i amel. de efortul fizic. - 1 amelioreaz~~ foarte mult niuzica (mai ales cnd este o muzic~~ dezl~ n ~ uit ~, la un volum foarte puternic) i dansul. - Friguros i agrav. de frig. - Periodicitate. - Emaciere (Iod). NEUROLOGIC - Tres~riri, spasme, secuse musculare. - Coree. -Hiperestezie. Furnic~turi. n~ ep~turi ca i cum ar avea ace nfipte n piele. GASTROINTE STINAL - Dorin~ e alimentare: Mnc~rurile s~ rate. Mnc ~ rurile condimentate. Alimentele n stare crud~, neprelucrate. Nisipul. - Aversiune pentru carne. - Administrnd acest remediu, Kent a vindecat un caz de constipa~ ie nso~ it ~~ de anxietate. UROGENITAL - Persoane hipersexuale, cu un instinct sexual exacerbat; promiscuitate. - Fibromatoz~~ uterin~. - Senza~ ie de arsur~~ la nivelul uterului. - Patologie a ovarelor i testiculelor, mai ales tumoral~. - Metroragie. - Prurit intens vulvar i vaginal, agrav. dup~~ menstrua~ ie. - Sediment urinar; tenesme. PIEPT - Angin ~~ pectoral~. - Valvulopatie mitral~. - Acces brusc i violent de palpita~ ii. 292

EXTREMIT~~I - Agita~ ie, ne1inite. - n pat i mic~~ perinanent picioarele, nu le poate ~ ine ntr-un loc. - Coree. - Tres~ riri, mic~ ri spastice, convulsive. - Hipersensibilitate a vrfurilor degetelor, amel. dac~~~ i le freac~. - Senza~ ie de amor~ eal~~ n picioare. SOMN - Somn agitat, se zvrco1ete n pat n timp ce doarme, nct diminea~ a aternutul e f~cut vraite. PIELE - Abcese. - Ulcere cutanate. - Furnic~turi (Coca, Sec). SIMPTOME COMBINATE - Patologie cardiac~~ ~ i ovarian ~. - Grab~~ permanent~~ i prurit genital. CLINIC Abces. Angin~. Aritmii cardiace. Comportament, tulbur~ ri comportamentale. Coree. Diabet. Eczem~. Fibromatoz~~uterin ~. Hiperactivitate. Manie. Metroragie. Mitral~, valvulopatie. Picioare nelinitite, sindromul de. Sexuale, tulbur~ ri, Ulcere cutanate. Vaginit~. Valvulopatii. COMPARA~II Nux-v. - Gr~bit, activ, muncitor, harnic, mnios, friguros, i plac mnc~ rurile condimentate. Sul-ac. - Grab~~ extrem~, mnie, friguros, echimoze. Ars - Agitat, ne1initit, iritabilitate, periodicitate, dureri cu senza~ ie de arsur~, lateralitate dreapt~, vaginit~, boii cardiace. Lil-t - Gr~bit, hipersexual, accese de furie i mnie, patologie uterin ~. Med. Bell. Stram. Hyos. Tub. TELLURIUM Dei folosit n mod curent n durerile acute lombosacrate (dureri de spate joase) i n sciatica acut ~, Tellurium poate fi util i n unele afecfoarte mult cu tabloul ~ iuni cutanate. Durerile de spate se aseam~n ~~ clinic al rupturilor acute de disc intervertebral (hernie de disc): durere la micare, la atingere, la efortul de defeca~ ie i la tuse. i urt mirositoare, cu secre~ie iritant~, excoriant~~ CAP - Otoree cronic~~ fetid~, adesea cu miros de pete. - Erup~ ie la linia de inser~ ie a p~rului. SPATE * Durere agrav. de atingere, tuse, str~ nut i la efortul de n jos, pe defeca ~ ie. - Dureri severe de spate, care frecvent iradiaz~~ pe partea dreapt~. - Durere de spate traseul nervului sciatic. - Sciatic~~ n cap la atingere sau presiune (Clarke). care iradiaz~~ CLINIC Eczem~. Otoree. Psoriazis. Spate, dureri de (chiar i n caz de metastaze vertebrale). bine dup~~ sau completeaz~~ COMPLEMENTARE Sulphur urmeaz~~ tratamentul acestor cazuri. COMPARA~II Rhus-t. Coloc. Bry. Kali-i. Lach. Dios. Graph. Sanic. 293

TEREBINTHINA Terebinthina seam~n ~~ cu Kreosotum prin tendin~ a corosiv~~ i senza~ iile de arsur~~ Ia nivelul organului afectat ca i prin predispozi ~ ia Ia hemoragii. Este un remediu util mai ales n nefrite i n boli ale tractului urinar nso~ ite de simptomul cheie caracteristic: urin ~~ foarte nchis~~ la culoare, fumurie. GENERALIT~~I - Dureri cu senza~ ie de arsur~~ la nivelul oric~ rei mucoase. - Edeme. CAP - Lirnb~~ lucioas~~(Kali-Bi., Pyrog.). - Mnc~ rime 1a nivelul pleoapelor. Umf ~turi sub ochi cu o colora~ ie violacee a tegumentului la acest nivel. GASTROINTESTINAL - Abdomen destins. - Diaree i rectoragii. - Peritonit~. Ascit~. UROGENITAL - Hematiirie inasiv~, urin ~~ sanguinolent ~~ sau *cu o culoare fumurie. - Urin ~~ cu rniros de violete. - Nefrit~. - Infec~ ii severe ale tractului urinar, inclusiv pielonefrit~, cu dureri ca o arsur~~ n regiunea rinichilor i stare de prostra~ ie. - Cistit~~ hemoragic~. Senza~ ie intens~~ de arsur~~ n timp ce urineaz~. - Tumori uterine sau infec~ ie uterin ~~ (endometrit~). - Uretrit~~ cu senza~ ie intens~~ de arsur~; secre~ ie uretral~~ cronic~. EXTREMIT~~I - Edeme ale extremit~~ ilor. - Purpur~. - Transpira~ ie sau transpira~ ie rece, mai ales la nivelul membrelor inferioare (a fost considerat simptom cheie de unii autori). CLINIC Bronit~. Cistit~. Nefrit~. Peritonit~. Purpur~. Uretrit~. COMPARA~II Kreos - Senza~ ie de arsur~, inflama~ ie i hemoragie Ia nivelul tractului urogenital, dei Kreos. ac~ ioneaz~~ mai ales la nivelul organelor genitale. Canth. Merc. Apis.

TEUCRIUM
Este indicat n principal la pacien~ ii cu polipi. Teucrium este remediu1 principal pentru polipi nazali (vegeta~ ii adenoide), dar este indicat ~ i n polipi uterini, de tract urinar sau colorectali. Acest remediu are reputa~ ia de a vindeca infest ~ rile cu viermi cilindrici.

294

THEA Indicat rnai ales n afec~ iuni psihiatrice severe (cu alterarea profund~~ a st~rii psihice), caracterizate de impulsuri puternice, violente (Merc, de a omor PIat, Ars, Iod, Hep, Nux-v, Sulph). Simte tendin ~ a imperioas~~ la care ~ ine foarte mult i un membru de farnilie apropiat sau o persoan~~ ~nai ales pe proprii copii (Merc, Nux-v, Sulph, Arg-n). Pacientul se poate c~, n plnge de tearna cumplit~~ c~-~ i va omor propriul copil ~ i relateaz~~ scopul de a-1 proteja, uneori chiar i trimite copilul la un vecin. ntregul ntr-o stare de excita ~ ie. sistem nervos se afl~~ THERIDION Cnd ntlnirn combina~ ia arne~ eal~~(vertij), insomnie i sensibilitate la zgornote, Theridion este remediut indicat. Pacientul este extrern~~ frecvent anxios, epuizat, sl~ bit, supraexcitat ~ i isteric. Theridion este mai frecvent indicat la femei. la zgomote (i provoac~~ dureri, MENTAL - Sensibilitate marcat ~~ dureri de din ~ i etc.). - Isterie ~~anxietate. Atacuri de panic~. (vertij), agrav. de nchiderea ochilor, agrav. de CAP - Ame~ eal ~~ rnaina nc~~ se rnic~~ dei ea s-a (sirnte c~~ rnicare i de rnersul n main~~ isteric~. (vertij). - Ame~ eal~~ (vertij) de natur ~~ oprit); grea~~~cu arne~ eal~~ n (vertij) cu durere de cap. - Durere de cap mai pronun~ at ~~ - Ame~ eal~~ jurul ochiului stng, agrav. de micare, de vorbit. - Dureri de din~ i provocu secre~ ie verzuie, str~nut. cate de zgornote. - Obstruc~ ie nazal~~ GASTROINTESTINAL * Dorin ~~~de: Banane. UROGENITAL - Polu~ ii nocturne. - Arnenoree. PIEPT - Palpita~ ii isterice. - nu poate dormi dei este frnt de SOMN * Insomnie rebel~~ oboseal ~ . CLINIC Alergie. Anxietate. Aritrnie. Cefalee. Dureri de din ~ i. cu accese de panic~. Polu~ ii nocanxioas~~ Insornnie. Nevralgie. Nevroz~~ turne. Vertij, ame~ eal~. SIMPTOME COMBINATE Sensibilitate la zgomote i vertij, ame~ eal ~. Insomnie i vertij, ame~ eal~. (vertij), COMPARA~II Asar - sensibilitate la zgomote, ame~ eal~~ isterie. Nux-v. Sep. Coff. Con. Cocc. Ars. Iod.

295

THLASPI Thlaspi este unul dintre primele remedii Ia care ne vom gndi pentru manifest~ri hemoragice Iegate de sau care apar pe perioada sarcinii. CAP - Epistaxis n tirnpul sarcinii. GENERALIT~~I - Sngerare n timpul sarcinii. Hemoragie n timpul travaliului. - Avort sau iminen~~~de avort. COMPARA~II Sabin. rig. Ip. 1hos. Mill. Ust.

THUJA Bill Gray din Concord, California a avut o contribu~ ie enorm~~la n~ elegerea acestui remediu, pornind de la observa~ iile lui Vithoulkas. Dei Vithoulkas vorbete despre o faz~~ timpurie la Thuja caracterizat~~ de ncredere excesiv~~ n sine i de arogan~~, pacientul obinuit are o tendin~~~ marcat ~~ de a se subaprecia i de a se considera lipsit de orice valoare. Aceast ~~ ndoial~~ l~untric~~ l face s~~ cheltuiasc~~ o mare cantitate de timp i energie pentru a-i construi fa~~~de Iume o imagine agreabil~, care s~~ corespund ~~ atept ~ ri1or celor din jur. Concentrarea asupra acestei imagini i str~duin~ a de a ascunde aspectele nepl~ cute, l pot duce cu timpul la tendin ~ a de a se ascunde, de a t~inui, ba chiar de a ne1a i de a rnin~ i. Depresia i subaprecierea propriei persoane sunt adesea motivele pentru care pacientul vine la consulta~ ie. Adesea sunt oameni care n copil~ rie au suferit de pe urma abuzurilor i a faptului c~~ au fost neglija~ i. Exist~~ n general trei circumstan~ e principale care preced instalarea unui tablou de tip Thuja: 1) Gonoree suprirnat ~. 2) Suprimarea unor veruci. 3) Vaccinarea. Burnett este cel care a ini~ iat utilizarea acestui remediu la pacien ~ ii cu un istoric de vaccinare. n mod specific Thuja are o rela~ ie strns~~ cu vaccinarea antivariolic~, dei, e drept c~~ ntr-o mai rnic~~ rn~sur~, are capacitatea de a ndep~rta efectele adverse ~ i ale altor forme de imunizare. Patologia corespunde miasrnei sicotice - prolifer~ri i forma~ iuni tumorale, patologie sinusal~~ i respiratorie cronic~, probleme genitale. MENTAL - Autosubapreciere i sentimentul c~~ este lipsit de orice valoare. - Se consider ~~ dezagreabil pentru ceilal~ i sau pierde mult timp pentru a-i des~vri imaginea pe care o prezint ~~ spre exterior. Depresie. Singur~ tate i triste~ e generate de sentimentul izol~rii, al separ~rii de ceilal~ i. - Se str ~ duiete cu disperare s~~ fie adecvat, s~~ se 296

potriveasc~~ imaginii pe care ceilal~ i ar vrea s~~ o vad~. - Sentimentul c~~ ,,celorlal~ i nu le-ar place de mine dac~~ m-ar cunoate cu adev~ rat. - Iclei fixe sau iluzii: c~~ are o ceva viu n abdomen; c~~ este ns~ rcinat ~ ; *c~~ este fragil ~~ sau c~~ este f~ cut ~~ din sticl~~i c~~ s-ar putea sparge. - Secretos, prefer~~s~~ ascund ~~ adev~rul, minte chiar ~ i fl leg~tur~~ cu aspecte banale, legate de via~ a de zi cu zi. *_ Cnd vorbete ultimele cuvinte sunt morm~ ite indistinct. - Dominator i dictatorial n etapele timpurii. - Tearn~: C~~ al~ ii nu l vor place. S~~ se arate aa cum este. S~~ flu piard ~~ controlul. GENERALIT~~I - Friguros i agrav. la rece. - Frisoane la expunerea la aer cald. - Agrav. pe vreme umed ~. - Probleme pe partea stng~. - Transpir~~ pe p~ r ~ ile neacoperite. Transpira~ ia este uleioas~~ cu miros dulceag sau resping~ tor. * Ameliorare general~~ a unei probleme cronice atunci cnd este r~ cit. Istoric de repetate vaccin ~ ri antivariolice sau reac~ ii postvaccinale ori lips~~ de r~spuns la vaccinare. CAP - Cefalee frontal~~ stng~~ sau temporal~ . - Cefalee cu senza~ ia de ,,cui nfipt n cap. - Fa~ a gras~~ sau uleioas~. - Acnee sever~, mergnd pii~~ la leziuni cicatriceale. - Herpes febril (herpes labial ap~rut n timpul febrei). - Degradarea din ~ ilor (din~ i strica~ i, caria~ i) la limita cu gingia. - P ~ rul uscat, firele stau ridicate, zbrlite; nu poate s~~ fie piept~nat. * Sprncenele se sub~ iaz~~ sau dispar n jum~ tatea extern ~. - Veruci sau tumori cutanate pe fa~~~i pe pleoape. Urcioare. NAS - Sinuzit ~~ cronic~~ i scurgere retronazal~~ groas~~ cronic~. - Cruste ~ i COji groase la nivelul septului nazal. Ulcera~ ii pe septul nazal. - Coriz~, febra de fn. * Coriz~~ n timpul scaunului. GASTROINTESTINAL * Nu suport ~~ ceapa. - Dorin ~~~sau aversiune pentru ceap~~i pentru usturoi. - Dorin~~~de dulciuri. - Bulimie. - Senza~ ia c~~ are ceva viu n abdomen. - Fisur~~ rectal~. - Condiloame anale. - Diaree matinal~. UROGENITAL - Condiloame genitale. - Herpes. * Jetul urinar se bifurc~ . - Uretrit~, scurgere uretral~~ recidivant ~. - Prostatit~. Adenom de prostat~. - Tumori sau polipi uterini. - Chisturi ovariene, mai ales pe partea stng~. - Leucoree verzuie abundent~. - Impulsul sexual este n general rnare. PIEPT - Astm agrav. pe vreme rece, umed ~. SPATE - Scolioz~. EXTREMIT~~I - Veruci pe mini i pe degete. - Veruci plantare adesea dureroase. - Paronichie. - Unghii fragile sau deformate. - Erup~ ii ntre degetele de la picioare. - Picioarele cr~pate. - Picioarele cu transpira~ ie excesiv~~~~urt mirositoare. - Probleme reumatismale cu un istoric de gonoree. SOMN - Doarme pe partea stng~. - Se viseaz~~ c~ znd, ceea ce l treze~ te din somn. - Se trezete la 3-4 dirninea~a. 297

PIELE * Veruci, forma~ iuni care proemin ~, atrn ~~ sau orice fel de tumori cutanate. - Eczem~. Psoriazis. Tinea. CLINIC Abces. Acnee. Adenom de prostat~. Alergie. Artrit~, artroz~. Astm. Bulimie. Cancer, afec~ iuni inaligne. Cefalee. Chist ovarian. Colagenoze, boli de ~ esut conjunctiv. Condilomatoz~. Convulsii, tulbur~ ri convulsive. Depresie. Eczem~. Fisur~~ rectal~. Gonoree. Ilerpes. Insomnie. Nevralgie. Oboseal~~ cronic~, sindrom de. Paronichie. Proctit~. Prostatit~. Psoriazis. Reumatism. Scolioz~. Sinuzit ~. Sicoz~, manifest~ ri ale miasmei sicotice. Stricturi uretrale. Tinea. Tumori uterine benigne (polipi, fibroame). Uretrit~. Veruci. COMPLEMENTARE Ars. Nat-s. Med. SiI. Sabin. COMPARA ~II Lyc Lips~~ de ncredere n sine, compensator proiecteaz~~ c~ tre exterior o imagine contraf~cut~, friguros, nu suport~~ ceapa, picioare urt inirositoare, diaree matinal~, t~lpile cr~pate. S11 - Lips~~ de ncredere n sine, friguros, transpira~ ie urt mirositoare a picioarelor, sinuzit~, efecte adverse dup~~ vaccinare, scolioz~, unghiile deformate i fragile. Staph - Se subapreciaz~, i ascunde sentimentele, condiloame i fibroame, dureri de cap, degradare timpurie a din~ ilor, tendin~~~sexual~~ crescut ~. Phos. Nit-ac. Nat-s. Ars. Med. Anac.

TUBERCULINUM
Pacientul Tuberculinum este cunoscut pentru nemul~ umirea sa l~untric~, firea sa romantic~, parc~~ permanent tnjind dup~~ ceva ~ i nevoia permanent ~~ de schiinbare i de c~ l~ torie. mbr~c~mintea i felul de a fi exprim~~ adesea o sensibilitate aparte, plin~~ de romantism i poezie. Totui, dei romantismul este foarte atr ~g~ tor, poate genera un sentirnent de plictiseal~~ i de lehamite fa~~~de rutina banal~~a vie~ ii cotidiene. Pacientul este incapabil s~~ explice cauza acestei insatisfac ~ ii fa~~~de tot toate i o poate resim~ i drept un aspect obinuit, firesc al vie~ ii. Adesea acest sentiment de frustrare se manifest~~ prin r~utate, mai ales la copii. Adul~ ii sunt ntr-o permanent ~~ c~ utare a orice ar putea fi excitant, stimulant: sporturi periculoase, droguri, via~ a de noapte din localuri de tot felu! etc.. Via~ a acestor oameni este rnarcat~~ de schirnb~ ri frecvente: meserii, rela~ ii sentimentale, prietenii, locuin~ e, la aceasta ad~ugndu-se permanenta dorin~~~de a c~ l~tori, toate fiind manifest ~ri ale ace1eiai tendin ~ e generale de schimbare. Un alt aspect al lui Tuberculinum este cornportarnentul compulsivobsesiv, rnergnd uneori pn ~~ la adev~ rate ritualuri. Abia ieit pe u ~~~ dup~~ 298

de 3-4 ori pentru revin ~~ terminarea consulta~ iei, pacientul este n stare s~~ o tendin~~~ a mai preciza vreun am~nunt insignifiant. Aceasta reflect~~ care se poate manifesta ~ i printr-un comportament compulsiv~~l~untric~~ ritualist. Copiii. Tuberculinum este un important remediu pentru bolile infec~ ioase recidivante ale copil~ riei cum ar fi otita medie sau bronite repetate. Este de asemenea uii remediu important pentru manifest~ri patologice mai severe cum ar fi defectele de cretere i dezvoltare, malforma~ iile, retardarea mental~~ ~ i tulbur~rile neuropsihice prin deficit de aten~ ie. Tuberculinum este unul dintre remediile majore pentru copiii hiperacmult timp n ace1ai loc, este zgor~mn~~ tivi. Copilul este incapabil s~~ ios, revendicativ i capricios. Ne gndim la Tuberculinum ~ motos, preten acte de r~utate, acte distructive mai ales atunci cnd p~ rin ~ ii ne relateaz~~ sparg~~ n s~vrite inten ~ ionat i cu snge rece. Copilul este n stare s~~ este contrazis. E1 poate fi st~pnit de o dac~~ fa~ a mamei vaza ei favorit~~ mnie intens~, ba chiar violen~~~cu tendin~ a de a-i Iovi pe cei din jur. Pedeapsa ~ i mustrarea par a-1 l~sa complet indiferent. In ace1ai timp este unul dintre principalele remedii utilizate n cazurile de retard mental sau frecvent sub forma chiar autism. n aceste cazuri, patologia se manifest ~~ i a obiceiului de a-i izbi capul. comportamentului ritualist ~ Fizic. Mul~ i pacien ~ i care au nevoie de Tuberculinum nu manifest ~~ aceste tendin~ e psihologice, diagnosticul sprijinindu-se pe antecedentele ca i pe simptome cheie personale sau Iieredo-colaterale de tuberculoz~~ ori simptome fizice. Ne gndim la Tuberculinum mai ales atunci cnd spre fenomene alergice ~ i spre tulbur~ri respirao tendin~~~marcat~~ exist ~~ torii. Manifest ~ rile febrile recidivante, uneori inexplicabile, bolile de printre prob~ esut conjunctiv (colagenoze) sau reumatismale se num~r~~ lemele cele mai frecvente pe care le ntlnim la pacien~ ii purtnd amprenta miasmei tuberculinice. MENTAL * Persoane pline de romantism, urm~ rite de sentimentul nemplinirii, al insatisfac~ iei; cosmopolite (care c~l~toresc mult - , n diferite ~~ ri din lume, care mbr~~ieaz~~ sau i doresc s~~ o fac~~ puncte de vedere variate, mprumutate din culturi foarte diferite). * Au Dorin ~ a frecvent slujbele. nevoie de schimbare i excitare. Schimb ~~ de a c~ l ~ tori. Pasionat de c~ l~ torii. - Iritabilitate si chiar violent~. - Comportament r ~ ut ~ cios; sparge obiecte; distruge cbiectele pre~ iose ale celorlal~ i. - Hiperactivitate. Tulbur~ ri comportamentale la copii. sau fobie (de): *Pisici. Cini. Animale. Dezgust fa~~~de pisici sau - Fric~~ animale cu blan~. - Abuz de substan~ e (droguri etc.). - Comportament a uitat ceva. compulsiv-obsesiv i ritualist. - Senza~ ia permanent~~c~~ 299

Revine de mai multe ori Ia ua cabinetului pentru a mai relata vreun am~ nunt nesemnficativ. - Strig~~ n somn, mai ales femeile n perioada premenstrual~. - Minte, gndire lent~, greoaie i concentrare dificil~. GENERALIT~~I - Agrav. naintea furtunilor sau la orice schimbare de vreme. - Amel. la munte, mai ales n p~ durile de pini. - Agrav. pe vrerne rece i umed ~, cnd se ud ~~ sau dup~~ o baie rece, seara, la mare. - Arnel. pe vreme cald~~ i uscat~, n aer liber sau conducnd maina cu ferestrele deschise, - Constitu~ ie slab~~i einaciat ~. - Bufeuri de rnenopauz~~ nso~ ite de transpira~ ie. - Febre recidivante; st~ ri febrile care apar n mod regulat dup~-amiaza i noaptea. - R~ celi i gripe frecvente. - Transpira ~ ii nocturne. - Emaciere dei m~ nnc~~ mult. * Alergie la lapte. *.. Alergie Ia pisici (Kali-c, Ars, Dulc, Puls, Sulph). CAP - Bruxism. - ~ i izbete capul fie ca manifestare a mniei fie ca un comportament compulsiv. - Cefalee sau rnigren~, uneori cu senza~ ia c~~ are capul ,,strns ca de o band ~~ de o~ el. L)ureri de cap periodice. - Otit~~ medie recidivant ~. - n literatura homeopat~~ sunt citate multe cazuri de meningit~~ vindecate cu Tuberculinum. - Adenopatii i indura~ ii ale ganglionilor limfatici de la nivelul capului i gtului. FA ~~~ - Alopecie. Alopecie n regiunea b~ rbii (pelad ~). Tinea capitis. - Zone eriternatoase bine conturate la nivelul obrajilor, de natur~~ tuberculoas~. OCHI * Gene lungi i sub~ iri, mai ales la copii. - Astigmatism. - Sclere albastre (Carc). GASTROINTESTINAL - Dorin~ e alimentare: *C~ rnur i afumate sl~ nin ~. Carne de porc. ~ unc~. Salam. Lapte, rnai ales lapte rece. Gr~sime. S~ rat. nghe~ at~. - Constipa~ ie. Diaree. Diaree recidivant~. .. Alergie la lapte. UROGENITAL - Hipersexual; prorniscuitate. Masturbare excesiv~~ sau de la o vrst~~ mic~. - Amenoree. - Cistit~~ recidivant ~. Enurezis. PIEPT - Infec~ ii repetate ale tractului respirator inferior: viroze, bronite, pneumonii. - Infec~ ii respiratorii acute la persoane cu istoric familial de tuberculoz~. - Tuse constant ~, dificil~, uscat~, n accese scurte. Tuse superficial~~ cronic~. - Pieptul sub~ ire, ngust. - Pl~mni slabi, debili (cu deficit func~ ional). - Astrn, ane1. aer liber sau cnd conduce maina cu ferestrele deschise. - Snii se uinfl~~~ i sunt sensibili, dureroi la atingere, mai ales n perioada premenstrual~. SPATE - Fire de p~ r lungi, sub~ iri, de culoare nchis~~ de-a lungul coloanei vertebrale la copii. - Scolioz~. EXTREMITA~I - Artrit~, artroz~~ cu dureri articulare agrav. pe vreme rece i umed~, agrav. cnd se ridic~, agrav. noaptea (cnd sunt nso~ ite de agita~ ie), amel. de c~ ldur~~i micare (Rhus-t, Rhod, Ruta, Phos). - Artrit ~~ migratorie. - Picior de atlet (tinea pedis). - Transpira~ ie pe t ~ tpi. 300

de Ia natere. Psoriazis. Lupus PIELE - Tinea. Eczem~ , adesea nc~~ radiant ~. ciiscoid. - Mnc~rime, amel. de c~ldur ~, mai ales de c~ ldur~~ SOMN - Doarme n pozi~ ia genu-pectoral~. - Comaruri. SIMPTOME COMBINATE - Probleme respiratorii i reumatism. CLINIC Adenopatie. Alcoolism. Alergie. Alopecie. Amenoree. Artrit~. reumatoid ~. Astm. Astigmatism. Autism. Bronit~ . Bruxism. Artrit ~~ Bufeuri. Cancer, afec~ iuni maligne. Cefalee. Colagenoze (boli de ~ esut conjunctiv). Comportament, tulbur~ri de. Compulsiv-obsesive, manifest ~ ri. Crup. Enurezis. Hiperactivitate. Hodgkin, boala. Limfom. Lupus sistemic sau discoid. Meningit~. Menopauz~. Osteomielit~. Pneumonie. R~celi. Respiratorii, infec~ ii ale tractului respirator superior sau inferior. Retard mental. Scolioz~. Sexuale, tulbur~ri. Tinea. COMPLEMENTARE Puls. Phos. CaIc. Con. Sulph. Stann. COMPARA~II Calc-p - Dorin~ a de a c~ l~tori, nemul~umit, agrav. la afum~nnce carne i sl~nin ~~ rece i umed, dureri articulare, i place s~~ mate, s~rat, nghe~ at ~. Med - Astm, i plac gr~simea ~ i sarea, tulbur~ri comportamentale, excese sexuale, are nevoie de excitare. Bac - Simptome tuberculinice, r ~ celi frecvente, i place acru, alopecie. Carc. Sanic. Rhus-t. Verat. Plat.

URTICA URENS
mai ales pentru efectele benefice n afec~ iuni ale pielii, Este utilizat ~~ cum ar fi urticaria, eczemele, arsurile. Burnett a folosit-o n reumatism, i, de asemenea, pentru agalactie. n aceste recurent ~~ malarie i febr~~ iuni a utilizat remediul mai ales n doze materiale. afec~ supriGENERALIT~~I - Reac~ ii alergice la scoici. - Tulbur~ri dup~~ ~ iilor. marea erup (hipogalactie) sau (agalactie), deficitar~~ PIEPT - Lacta~ ie absent~~ inadecvat~. UROGENITAL - Erup~ii cu prurit sau tumefiere la nivelul organelor genitale. EXTREMIT~~I - Reumatism la nivelul um~rului drept (atestat prin experiment ~ri - proving-uri - i cazuri clinice vindecate) (Caust). - Gut ~, au fost vindecate, utilizndu-se acest remediu, multe atacuri acute de gut ~~ de obicei n doze materiale. doi (Canth), poate fi utiPIELE - Arsuri, mai ales de gradul unU excesiv~, lizat ~~~ i local ca tinctur~. - Urticarie cu sensibilitate local~~ 301

senza ~ ie de arsur ~, dureri n~ ep~ toare. - Urticarie dup~~ supranc~ lzire sau efort excesiv. Muc~turi sau n~ ep~turi de insecte (Led, Apis). Varicel~. CLINIC Agalactie. Arsuri. Febr ~. Gut ~. Malarie. Reumatism. Urticarie.

USTILAGO Ustiago este un remediu pentru hemoragii uterine i avort. La conferin ~ a Funda~ iei Interna~ ionale pentru Homeopatie din 1991, Laurie Dack din Vancouver, Canada, a prezentat 3 cazuri de fibroame uterine, magistral vindecate cu Ustilago. UROGENITAL - Dureri ovariene sau pelvienie stngi, care iradiaz~~ spre picioare. - 1ibroame uterine cu hemoragie. - Metroragie care prezint ~~ frecvent cheaguri de culoare nchis~. - Menstre abundente, excesive (menoragii), n special n apropierea menopauzei. - Avort sau iminen~~~de avort n a treia Iun~~ de sarcin ~. - Hemoragie post-partum. - Masturbare i activitate sexual~~ excesiv~. CLINIC Avort. Fibrom uterin. Hemoragie uterin ~. COMPARA ~II Sabini. Sec. Kali-fer. Erig. Xanth. VALERIANA Valeriana este un remediu indicat n cazurile de isteric; exist ~~ o anumit ~~ predominan~~~a simptomele reumatice i neurologice. Utilizarea fitoterapic~~ a Valerianei n insomnie se suprapune celei homeopatice. Astfel, Valeriana este recomandat ~~ a pacien ~ ii excita~ i, agita~ i ~ i nervoi. MENTAL - Pacien ~ i care se excit ~~ uor, foarte dinamici, anxioi, iritabili, agita~ i ~ i distra~ i, cu schimb~ri mari de dispozi~ ie. - Senza~ ie de plutire. GENERALIT~~I - Agrav. de odihn~~~ i amel. dac~~ se mic~~ de colo pn ~~ colo. - Dureri sau crampe cu variate localiz~ ri, care-i tot schimb~~ localizarea. - Valuri de c~ ldur~. CAP - Cefalee ~ i dureri ca o n~ ep~ tur~~ la nivelul capului, fe~ ei ~ i ochilor. - Senza~ ia c~~ i atrn ~~ o a~~~n gt. GASTROINTESTINAL - Intoleran~~~pentru lapte. SPATE - Durere de spate joas~~~ i sciatic~, agrav. eznd, agrav. stnd n picioare, agrav. n timpul sarcinii; amel. dac~~ umbl~, dac~~ se plimb~~ 302

la care durerile se ncoace i ncolo. - Nash a relatat un caz de sciatic~~ st~tea cu picioarele ridicate pe un scaun. ameliorau dac~~ aezat; amel. EXTREMITA~I - Dureri reumatice, agrav. n timp ce st ~~ colo. Dureri n membrele infe~~ merge de coo pn umbl~, dac~~ dac~~ rioare, glezne, tendoanele lui Ahile, c~ cie. - Tres~riri, spasme. SOMN - Insomnie. CLINIC Anxietate. Cefalee. Dureri articulare. Nevralgie. Sciatic~. COMPARA~II Cimic. Lac-c. Rhus-t. Zinc.

VERATRUM ALBUM
Veratrum album este utilizat mai ales pentru tulbur~ri n sfera mende suprastimulare, mergnd pn~~ o stare pronun~at~~ tal~, unde genereaz~~ la manie. Din punct de vedere psihoemo~ ional planul mental este exacerbat, avnd preponderen~~~(fa~~~de cel afectiv) - sunt persoane foarte mencomunice cu cei din iur. Inima lor pare s~~ tale, care tr~iesc izolate, f~r~~ mpietrit ~, sentimentele inexistente, fiind substituite de o atitudine insende asprime. Exacerbate, aceste tr~s~turi pot conduce sibil~, critic~, plin~~ n sine, ngmfare i arogan~~~ la acea stare de ncredere excesiv~~ pn ~~ din descrierile consacrate ale acestui remediu). (stare bine cunoscut ~~ ~ i aceasta poate numai el are dreptate ~~ Pacientul Veratrum este convins c se considere un ~~ la niveluri patologice, paranoide. El ajunge s ~~ merge pn Iisus Hristos sau vreo mesager divin, o fiin ~~~,,ituminat ~ . Se consider~~ este cea a predicatorului care religioas~. Imaginea clasic~~ figur ~~ alt ~~ relipsihoz~~ de o adev~ rat~~ propov~duiete la col~ ul str~zii, cuprins parc~~ ri de depresie, cnd este posomort i ~ gioas~. E1 poate avea ns~~i st sufletul lui nu va fi mntuit. ~~ ursuz, cuprins de disperarea c Copiii. Primii germeni ai viitoarelor manifest~ ri patologice sunt con ~ inu~ i n precocitatea dezvolt~rii intelectuale, care ntrece cu mult o curiozitate vie ~ i are o capacitate standardele vrstei. Copilul manifest~~ de conceptualizare, de percepere a no~ iunilor abstracte care se apropie de a min~ ii i va genera n incitare excesiv~~ nivelul unui adult. Dar aceast ~~ ie i nelini ~ te. Sub imperiul unui de agita ~ o stare marcat ~~ cele din urm~~ rile de comportament i o ~ untric de frustrare, se nasc tulbur ~ sentiment l agita~ ie interioar~~ o teribil~~ atitudine de frond~, de nesupunere. Exist~~ n gesturi repetitive, lipsite de sens, cum ar fi mania de a care se reflect~~ t~ ia foi de hrtie n buc~~ ele din ce n ce mai mici sau de a tot aeza obiecte unu peste altul. n unele cazuri starea de agita~ ie i nelinite este stea aezat cnd m~nnc~, att de mare, nct nu poate nici m~car s~~ ncetare. Uneori copilul ~ r~~ de a se mica f ~~ sim~ ind o nevoie imperioas o neobinuit~~ pare complet rupt de realitatea n care tr~iete sau manifest~~ de sensibilitate, o indurare, o mpietrire afectiv~. Nici o emo~ ie nu lips~~ 303

se ntrez~rete, orice tr~ ire l~untric~~ pare abolit ~, chiar i atunci cnd este mustrat sau pedepsit. Uneori acest remediu este dificil de diferen~ iat de altele frecvent utilizate n tulbur~ rile de comportament, cum ar fi: Tarentula, Anacardium, Stramonium, Sulphur sau Hyoscyamus. MENTAL - Copii hiperactivi i neascult ~ tori. * Ac~ iuni repetitive lipsite de sens: taie sau sfie n continuu diferite obiecte - Precocitate. Pune multe ntreb~ri; tendin~~~de a filosofa. - Arogant, ngmfat. - Religiozitate. Se roag~~ tot timpul. - Iluzii, halucina ~ ii privind propria identitate i cu un con ~ inut religios - se consider~~ fiin~ a Christic~~ sau vreo alt~~ figur~~ religioas~~ (salvator, profet) trimis~~ spre a izb~vi omenirea sau cu o alt ~~ misiune divin ~. - Manie, manifest ~ ri maniacale; forme acute sau cronice de psihoz~~ (acte violente, cheltuieli absurde, nebuneti, etc.). - Spirit critic, necru~~ tor; tendin ~ a de a critica aspru. Grosol ~ nie. - Mnie i violen~~ . Injur~ turi, blesteme. - Gelozie. - Simulant, se preface bolnav (Mosch, Tarent, PIb). - Disperat la gndul c~~ sufletul s~u nu va fi mntuit. - Erotism. Se apuc~~ s~~ s~rute sau s~~ mbr~~ ieze n momente sau circumstan~ e nepotrivite. - Minte f~ r~~ nici o re~ inere i se comport~~ de parc~~ nici n-ar ti c~~ o face. - Fuge de acas~~ la o vrst ~~ timpurie. GENERALIT~~I - Friguros i agrav. de frig. Senza ~ ie l~ untric~~ de r ~ ceal~~ sau sentimentul c~~ prin vene i curge nu snge, ci ap~~ rece ca ghea~ a. - St ~ ri de sl~ biciune sau de colaps, mai ales dup~~ v~ rs~turi sau diaree. - Transpir~~ n timpul menstrua~ iei. - Frisoane sau transpira~ ie n timpul defeca~ iei. - Convulsii. CAP - Ame~ eal~~ nso~ it ~~de v~rs~turi sau de transpira~ ie rece. - Cefalee sever~, adesea nso~ it~~ de v~rs~ turi. - Cefalee cu senza~ ie intens~~ de rece, rece ca ghea~ a, mai ales n cretetu1 capului. - Fa~~~rece. - Senza~ ia c~~ apa pe care o bea alunec~~ n jos nu prin interiorul, ci pe din afara gtului. - Transpira ~ ie rece abundent ~, mai ales pe frunte. - n st ~ ri acute sau de colaps r ~ suflarea i este rece; Iimba de asemenea. GASTROINTESTINAL * Gastroenterit ~, are simultan v~ rs~ turi diaree (Ars). Este considerat a fi unul dintre principalele remedii pentru holer~. V~ rs~ turi ~~diaree n timpul menstrua ~ iei cu dismenoree. .. V ~ rs~ turi n jet. - Preferin~ e alimentare: Gustul acru. Fructele acre. L ~ mile. Gustul s~ rat. Ghea~ a. Fructele. Sardelele. - Sete intens~. - Crampe abdominale. Abdomen destins. - Diaree abundent~, dup~~ care se simte foarte sl~bit. - Diaree, agrav. n timpul frisoanelor, agrav. in timpul menstrua~ iei. - Tuse nso~ it~~ de v~ rs~turi. UROGENITAL * Dismenoree sever ~~ cu senza ~ ie de r ~ ceal ~, v~ rs~ turi, diaree i stare de sl~ biciune s~ u prostra ~ie. - Hipersexual. PIEPT - Astm. - Pneumonie. Sput ~~ spumoas~. EXTREMITA~I - Mini reci; sindrom Raynaud. - Picioare reci. 304

- Crampe, tres~riri, secuse musculare. CLINIC Cefalee. Comportament, tulbur~ri de. Convulsii. Dismenoree .Gastroenterit~. Hiperactivitate. Hipersensibilitate (alergie) la substan~ e chimice. Holer ~. Maniaco-depresiv, sindrom. Manie. Nevralgie. Pneumonie. Raynaud, boala. COMPARA~II Hyos - Hiperactiv, niur~, exhibi~ ionism, manie, convulsii, iluzii paranoide, gelozie. sufletul Ars - Agita~ ie, religiozitate, tendin~ a de a critica, disperat c~~ nu i va fi mntuit, are simultan v~rs~turi ~~diaree, stare de sl~biciune de r~ceal~, sindrom Raynaud, i (prostra~ ie) cu senza~ ie puternic~~ extrem~~ place gustul acru. Tub. Med. Stram. Tarent. Camph. Plat.

VERATRUM VIRIDE
Veratrum viride este mai rar utilizat dect Veratrum album, dei simptomele mentale sunt asem~n~toare. A dat rezultatele cele mai bune n cazuri de pneumonie, mai ales n fazele precoce. MENTAL - Agita~ ie, ne1inite i tulbur~ri similare cu ale lui Veratrum alburn. - Auto-agresiune (se 1ovete singur). cu variate depuneri roie pe mijlocul Iimbii. - Limb~~ CAP * Dung~~ (depozit) i modific~ ri de culoare, mai ales pe mijlocul limbii. - Congestia capului, valuri de c~ ldur~. - Transpira~ ie rece a frun~ ii. P1EPT - Pneumonie cu debut rapid, anxietate, puls accelerat, vom~~i nalt ~. * PuIs rapid (tahicardie) n timpul pneumoniei. - Puls febr~~ rapid, amplu (dans arterial). EXTREMIT~~I - Spasme, fascicula~ ii musculare. COMPARA ~II BeIl. Verat. Ars. VERBASCUM Verbascurn este un remediu irnportant n tratamentul nevralgiei utitrigeminale. Eficien~a n tratamentul durerilor nevralgice, explic~~ de aplica~ ii locale (ulei de lumn ~ric~~ sub form~~ lizarea n otita acut ~~ Mullein oil),. CAP - Dureri faciale nevralgice (prosopalgie), n general pe partea vorbete sau mestec~, stng~. Nevralgie trigeminal~. - Dureri agrav. dac~~ agrav. de micare, agrav. de schimbarea temperaturii i de expunerea la aer. - Dureri care survin n paroxisme, crize severe. - ntr-o otita rnedie 305

acut~, apticarea tocat~~ (n ureche) de ulei de lumn~ric~~ (Mullein oil) acluce adesea o alinare rapid ~~ a durerilor. PIEPT - Tuete profunct, ,,ca o trompet~ . - Tuse agrav. noaptea; amel. dac~~ respir~~ profund. CLINIC Nevralgie facial~. Tuse i bronit~. COMPARA~II Mag-p. Coloc. Caust.

VIBURNUM
Viburnum este un remediu uterin specific, util n dismenoree, travaliu fals, dureri post-travaliu i n iminen~~~de avort. Sirnptomul cheie principal este acela c~~ durerite iradiaz~~ de la sacrum spre pelvis i spre fa~ a supero-intern~~ a coapselor. GENERALIT~~I - Dismenoree cu dureri care iradiaz~~ spre coapse. - Heinoragie uterin~. - Avort. COMPARA~II Sabin - dismenoree cu dureri care iradiaz~~ n jos pe membrele inferioare, avort. Cimic. Xanth. Caul.

VIOLA ODORATA
Viola Odorata are un simptom local specific: ea afecteaz~~ articula~ ia pumnului, n speciat a pumnului drept. Poate prezenta ns~~ dureri accentuate i amor~ eal~~ chiar i n mn~~ i degete, ca n sindromul de tunel carpian. COMPARA~II Caust. Guai. Act-s. VIOLA TRICOLORATA Viola tricolorata are un simptom cheie mai pu~ in obinuit dar confirmat de practic~: urina sa miroase ca urina de pisic~. WYETHIA Wyethia este un remediu specific pentru febra de fn. CAP - Prurit cumplit la nivelul nasului, gtului i palatului ~~care 306

putuneori se extinde la urechi. - Pentru a ameliora pruritul ~ freac~~ ernic limba de palat, micnd-o nainte i napoi. - Gtul este umflat ~ i iritat. - ~ i drege mereu vocea (ca pentru a-i elibera gtul). COMPARA~II Arund. Arum-t. Nux-v. Agar.

XANTHOXYLUM
Xanthoxylum este utilizat mai ales pentru patologia uterin~. GENERALIT~~I - Dureri ascu~ ite, ca o zvcnitur~, iradiante, nevralgice. - Senza ~ ie sup~ r~toare de amor~ eal~. CAP - Cefalee naintea sau n timpul menstrua~ iei. - Valuri de c~ldur~~ sau de roea~~~la nivelul fe~ ei n timpul dismenoreei. UROGENITAL - Dureri uterine sau ovariene care se extind la coapse (Vib, Ciinic). - Dureri post-travaliu. - Hemoragie uterin~. i sciatic~. - Dureri de spate n timpul SPATE - Durere de spate joas~~ menstrua~ iei. COMPARA~II Vib. Sabin. Cimic. ZINCUM a Iui Zincum este impresionanta stare de excita~ ie a Nota distinctiv~~ o stare de agita~ ie, cu mic~ri anormale, sistemului nervos, care genereaz~~ mic~ ri involuntare, tres~ riri sau chiar convulsii. Corespunz~tor, n plan stimulare i de intende puternic~~ mental pacientul parcurge ini~ ial o faz~~ ultestare de suprastimulare este nlocuit~~ activitate mental~. Aceast ~~ s~~ pe un lentoare i opacitate mental~~ rior de una de colaps care determin ~~ la fundal de nemul~ umire, insatisfac~ ie, depresie sever~, mergnd pn~~ porniri suicidare. E1 este perrnanent rnarcat de iritabilitate sau chiar de izbucniri de furie. Nemul~ umirea i tendin~ a cle a se lamenta permanent sunt, 1a acest nimic din remediu mai pregnante dect la Calcarea Phosphorica. Pare c~~ la via~ a nu l poate mul~ umi. Aceasta poate merge pn~~ ceea ce i ofer~~ un tablou de deteriotendin ~ e suicidare. n stadiile tardive se contureaz~~ (bradilalie), incapacitate de a se cu vorbire ncetinit~~ rare mental~~ concentra, de a-i focaliza gndurile, minte mpr~ tiat~, prin care i se tot felul de idei disparate, utilizarea n vorbire a unor cuvinte perind ~~ greite i stare de confuzie. MENTAL - Stare de hiper- i suprastimulare la pacien~ i hipersensibili. - Se plng i sunt nemul~ nmi~ i, ,,i duc pe ceilal~ i la disperare cu 307

lament ~ rile lor f~ r~~sfrit. - n minte i n~v~ lesc tot soiul de gnduri i de idei ca ntr-un adev~rat vrtej. Vorb~ re~ . - Iritabilitate i furie. - Confuzie, greutate, lentoare, opacitate mental~. - Stare confuzional~~ puternic agravat ~~ de ingestia de vin. - Repet~~ ntrebarea nainte de a r~spunde (Sulph, Caus). - Gree1i de vorbire i de scriere. - Depresie i tendin~ e suicidare. - Se gndete cu calm la moarte, perspectiva mor~ ii 1initindu-1 i f~cndu-1 s~~ se simt ~~ mai bine. - Nu suport ~~ zgomotele, mai ales cnd e vorba de o conversa~ ie. - Supersti~ ios. - ~ip~, strig~. - Manifest~ri delirante cu izbucniri de mnie, vioen~~~i dorin~ a de a fugi altundeva, de a sc~pa. - Tulbur ~ri comportamentale a copii. GENERALIT~~I - Agrav. dup~~ suprimarea erup~ iilor cutanate. - Agrav. dup~~ suprimarea menstrua ~ iei i amel. dup~~ dec1anarea fluxului menstrual. Se simte bine doar n timpul menstrua ~ iei. - Agrav. cnd bea vin i b~uturi alcoolice, dup~~ vaccinare, la rece sau dup~~ o baie rece. - Amel. seara. - Se sirnte sl~ bit dup~~ un acces de mnie. - Are un aspect ,,ofiit, vetejit, boln~vicios, cu fa~ a ridat~~ i mb~trnit ~ . NEUROLOGIC - Ne1inite, agita~ ie. Coree, manifestat~~ rnai ales a nivelul picioarelor i rnembreor inferioare. - Tres~ riri, spasme, secuse musculare, fascicula ~ ii. Convusii. - Boala Parkinson cu tremor sever, parez~, lentoare i opacitate mental~. - Meningit ~, encefait ~, pacientul i rostogo1ete capul, strig~, delireaz~, are convulsii, pentru ca n final s~~ cad ~~ ntr-o stare de stupoare. CAP - Cefalee, rnai ales occipital~. - Cefalee dup~~ ce bea vin. - Fruntea sau zona frontal~~ sunt reci iar regiunea occipital~~ este cald ~. - Din~ ii i se mic~~ n gingii i i cad. - Contuzie cerebral~~ sau istoric de traumatism cerebral. FA~A - Ticuri ~ i grimase faciale. - Buzele i sunt cr~pate, mai ales la nivelul col~ urilor. - Fa~~~mb~trnit ~, ridat~. - Buze groase. OCHI - Fotofobie. - Strabism. - Dureri n~ ep~toare la nivelul comisurii interne. STOMAC - Gastrit ~. - Indigestie sau v~rs~turi dup~~ ce m~nnc~. - Indigestie agrav. de vin, pine, lapte, carne de vi~ el. - Senza~ ie de gol, de foame n stomac la 11 diminea~ a. - Aversiune pentfu: Pete. Dulciuri. ABDOMEN - Colic~, agfav. cnd m~nnc~, de zgomot i de conversa~ ie. - Constipa~ ie sau diaree dup~~ ce bea vin. - Diaree nso~ ind durerea de cap. UROGENITAL - Reten~ ie de urin~~ la pacien~ i care au probleme cu prostata sau sunt paraliza~ i. - Nu poate s~~ urineze cnd st~~ n picioare; urineaz~~ mai bine cnd este aezat sau cnd se las~~pe spate. - Incontinen~~~urinar~~ n timpul convulsiilor. - Incontinen~~~urinar~~ de efort, mai ales cnd tuete sau str~ nut~. - Enurezis. - Prostat~~ m~ rit~, adenorn de prostat ~. - Pierderi seminale n timpul scaunului (Sel). - Pasiune sexual~~ excesiv~; promiscuitate. - Ej aculare prematur~. 308

suprimarea menstrua~ iei. - Tuse TORACE - Astm dec1anat dup~~ agrav. de dulciuri. ios. n coloana vertebral~, agrav. cnd st~~ SPATE - Dureri ca o arsur~~ EXTREMIT~~I - Agita~ ie a pieioarelor (sindromul picioarelor ncetare membrele inferioare, mai ales neIinitite); i mic~~f ~ r ~~ a picioarelor sau extremit~~ ilor picioarele (t ~ lpile). - Agita~ ie continu~~ noaptea n pat, somnul devenind astfel im.posibil. - Tres~riri i spasme de muchi. - Mioclonii nocturne. - Dureri de c~lafectnd oricare grup~~ ingestia de vin. - Neuropatie periferic~; parestezii i ~~ cie, mai ales dup ~ . ie de arsur senza~ SOMN - Insomnie din cauza agita~ iei ori a spasmelor i tres~ ririlor permanente. Bruxism (scrnete din din~ i noaptea). - Tres~riri puternice somnul, pacientul trezindu-se tot timpul. - Se trezete care mpiedic~~ pe nimeni. mai recunoasc~~ noaptea ~ ipnd, i f~ r ~~s~~ PIELE - Eczem~. Erup~ ii cutanate. - Erup~ ii uor de suprimat. ACUT sau encefalit ~, pacientul scoate strig~te ascu~ ite, are - Meningit~~ n pern ~; convulsii, tremur~turi, i rostogo1ete capul sau ~ i-1 nfund~~ sau comatoas~; dureri de cap ngrozitoare. stare stuporoas~~ suprimarea unei erup~ ii cutanate. - Tulbur~ ri cronice dup~~ CLINIC Astm. Bruxism. Cefalee. Colit~. Constipa~ ie. Convulsii, tulbur ~ ri convulsive. Coree. Demen ~~. Depresie. Diaree. Eczem~. Encefalit~. Enurezis. Gastrit ~ . Incontinen~~ . Incontinen~~~urinar ~. Meningit~. Mioclonii nocturne. Nevralgie. Parkinson, boala. Picioare, sindromul picioarelor nelinitite. Prostat~, adenom de. Prostatit~. Reten~ ie de urin ~. Spate, durere de spate joas~. Ticuri. Traumatism cranian. Trem.or. Tres~ riri, spasme. Tuse. COMPARA~II Nux-v - Suprastimulare, iritabilitate, spasme i probleme neurologice, gastrit ~, constipa~ ie, agrav. alcool. supriCupr - Convulsii, spasme, tres~riri, probleme neurologice dup~~ te, grimase, astm, tuse, iritabilitate. ii, strig ~ marea unor erup~ Stram - Spasme ~ i convulsii, pavor nocturn, iritabilitate i tulbur~ri comportamentale. picioarele tot tirnpul (sindromul picioarelor neliRhns-t - ~ i mic~~ riitite), coree, erup~ ii cutanate, grimase, tulbur~ri comportamentale, probleme urinare, boala Parkinson, supersti~ ios, friguros i agrav. baie rece. Agar. Cic. Caust. Lach.

309