Sunteți pe pagina 1din 3

Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga -basmul cult-

Basmul reprezinta specie a genului epic,cu un caracter supranatural in care personajele sunt inzestrate cu puteri supranaturale devenind fabuloase,purtatoare ale unor valori simbolice. Trasaturile basmului sunt:este o specie a genului epic,in proza,foarte rar in versuri,de dimensiuni reduse,are un singur fir narativ,naratorul urmarind evolutia personjului principal. Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult,publicat in Convorbiri literare,in 1877. Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient,dar nu si obiectiv deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii. Titlul este un oximoron,deoarece cuvantul harap inseamna negru,aici avand sensul de rob.Asadar,numele lui Harap-Alb semnifica statutul de rob alb. Se apeleaza la utilizarea formulelor initiale(care au rolul de a introduce cititorul in planul ireal);mediane(care mentin cititorul in acesta atmosfera) si finale(scot cititorul din planul ireal in cel real). Povestea lui Harap-Alb are un autor cunoscut,Ion Creanga,perspectiva narativa fiind aceea de narator omniscient. Personajele basmului sunt:protagonistul(Harap-Alb),antagonistul(Spanul),donatorii(furnicile si albinele) si ajutoarele(Gerila,Setila,Ochila,Flamanzila,Pasari-Lati-Lungila si calul). Cititorul este introdus intr-o lume ireala,de poveste. In basmul cult,cele trei moduri de expunere sunt imbinate intr-o perspectiva unica. Naratiunea este dramatizata prin dialog si se caracterizeaza prin ritmul rapid,dialogul are o dubla functie,ca in teatru:dezvolta actiunea si contureaza caracterele personajelor,descrierea evidentiaza caracterul reversibil al intamplarilor. Tema basmului este triumful binelui asupra raului. Timpul este trecut,nedeterminat,el este mitic,spatiul este tot nedeterminat pentru ca nu apar puncte de reper. Expozitiunea relateaza faptele ce se petrec intr-un tinut indepartat.

Erau doi frati care nu se vazusera de multa vreme,pentru ca imparatia fratelui mai mare Verde Imparat era tocmai la o margine a pamantului,iar fratele mai mic,craiul,traia la alta margine. Verde Imparat ii cere fratelui sau,craiul,sa-i trimita unul dintre fiii sa-l urmeze la tron. Ca sa-i puna la incercare pe fii,sa vada,care este vrednic sa conduca imparatia fratelui sau,craiul se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod. Podul simbolizeaza trecerea dintr-o etapa a vietii,de la imaturitate la maturitate. Cei doi fii mai mari se sperie de urs,iar mezinul trece cu bine de aceasta proba a tatalui,primeste binecuvantarea lui si pielea de urs in dar,apoi sfatul sa se fereasca de omul span si omul ros. Intriga:Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea-labirint.Increzator in oameni,fiul craiului nu poate distinge raul in aparitia spanului si incalca sfatul parintesc. Spanul il determina pe fiul de crai sa coboare in fantana si sub amenintarea acestuia primeste numele de Harap-Alb si devine sluga spanului iar acesta ii ia locul nepotului Verde Imparat. Ajunsi la curtea imparatului Verde,Spanul il supune la trei probe pe Harap- Alb:aducerea salatilor din Gradina Ursului,aducerea pielii cerbului si a fetei Imparatului Ros. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiecte magice. Episodul calatoriei lui Harap-Alb spre Imparatul Ros este alcatuit din mai multe secvente narative. Pe un pod,intalneste o nunta de furnici si tanarul hotaraste sa protejeze viata acestora trecand cu calul prin apa.Drept rasplata,primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa.Aceeasi rasplata primeste si de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup. Harap-Alb mai intalneste cinci personaje fabuloase care il insoteste pentru a-l ajuta,ca s-a aratat prietenos si comunicativ:Gerila,Ochila,Flamanzila,Setila si Pasari-Lati-Lungila. Ajunsi la curtea Imparatului Ros,acesta il supune la o serie de probe pentru a-i da fata. Probele sunt trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor:casa de arama,cu ajutorul lui Gerila;ospatul cu foarte multa bucate si bautura,cu ajutorul lui Flamanzila si Setila;alegerea macului de nisip cu ajutorul furnicilor;straja nocturna la odaia fetei cu prinderea acesteia transformata in pasare cu ajutorul lui Ochila si Pasari-Lati-Lungila si ghicitul fetei cu ajutorul albinelor. Fata Imparatului Ros impune o ultima proba:calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa aducatrei smicele de mar,apa vie si apa moarta.Proba fiind trecuta de cal prin inselaciune,fata il insoteste pe Harap-Alb la curtea imparatului Verde.Pentru erou drumul acesta este cea mai

dificila dintre probe,pentru ca se indragosteste de fata,dar credincios juramantului facut,nu-i marturiseste adevarata sa identitate. Fata il demasca pe Span,care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie capul.Calul este acela care distruge intruchiparea raului. Invierea lui Harap-Alb este realizata de fata imparatului Ros cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Eroul primeste recompense pe fata Imparatului Ros si imparatia.Nunta si schimbarea statutului social confirma maturizarea eroului. Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului. Harap-Alb este personajul principal al basmului.Nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale,dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati(mila,bunatatea,curajul,generozitatea,prietenia,respectarea juramantului) necesare unui imparat in viziunea autorului. Spanul nu este doar o intruchipare a raului si are rolul initiatorului,este un rau necesar. Registrele stilistice popular,oral si regional confera originalitate limbajului. Limbajul cuprinde termeni si expresii populare regionalisme fonetice sau lexicale,ziceri tipice,introduse prin expresia vorba ceea;lipsa metaforelor,dar sunt folosite c omparatiile si epitetele. Placerea zicerii,verba,jovialitatea,se reflecta in mijloacele de realizare a umorului:exprimarea mucalita sa traiasca cea de-alalteri,ironia,porecle si apelative caricatulare Buzila,mangositi,diminutive cu valoare augmentativa,caracterizari pitoresti(portretul lui Gerila,Ochila),scene comice(certa dintre Gerila si ceilalti in camera de arama). Oralitatea stilului se realizeaza prin expresii onomatopeice,expresii narative tipice,exprimarea afectiva,dativul epic,fraze ritmale,versuri populare si exprimare locutionala. Povestea lui Harap-Alb contine trasaturile basmului,dar este un basm cult prin reflectarea conceptiei despre lumea scriitorului,umanizarea fantasticului,individualizarea personajelor si umorul.