Curs nr. 2.

- Consideraii privind conceperea i calculul structurilor din beton armat. - Particulariti ale calculului structurilor din beton armat - Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

1.1. Modele conceptuale n proiectarea construciilor

Construcie = intermediu dintre om i natura, avnd statutul de ansamblu solid imobil (ansamblu posibil mobil), cu destinaia de a adposti activitile umane.

Criterii de optimizare:

Criteriul preului de cost minim Criteriul maximei utilizri a spaiului Crieteriul maximei performane

1.1. Modele conceptuale n proiectarea construciilor

Prescripiile de proiectare pentru diferite elemente de

construcii au n vedere criteriul de cost minim, respectiv utilizarea cu maxim eficien a materialului pentru acoperirea necesitilor

Modelul structural se adopt n funcie de concepia de

proiectare stabilit

1.2 Procesul de concepere al construciilor

Conine un numr de nuclee de

activiti, cele mai importante fiind reprezentate n figur, care, integrate judicios, dau formula raional pentru realizarea unei construcii de calitate
Masuri de ntre? inere ?i reparatii Alegerea materialelor

Alegerea formei
Masuri de protectie

Tehnologia de executie
Dispozitive de control

Procese de calcul

1.2 Procesul de concepere al construciilor

Proces de sintez cutarea formei adecvate pentru o tema dat,

pe baza unor condiii de optimizare stabilite

Proces de creaie tehnic cercetare concretizat n invenii i

inovaii tehnice avnd finalitate material

1.2 Procesul de concepere al construciilor

I. Procesul de concepere a structurilor prezint urmtoarele faze:
1.

Stabilirea temei: condiii funcionale (ex. geometrice, mecanice, fizice), condiii impuse (ex. materiale folosite, tehnologii de execuie, amplasament, durata investiiei)

2.

Bazele obiective i subiective ale sintezei: ncrcri i aciuni, caracteristicile materialelor utilizate, sigurana impus, alte condiii / cunotiine acumulate, experiene personale ale individului sau membrilor unei comuniti

1.2 Procesul de concepere al construciilor

3.

n urma unui aplicrii criteriilor i condiiilor de optimizare, stabilirea geometriei globale ale structurii n diferite variante i a geometriei detaliate, nsemnnd form, suprafee mediane, axele elementelor structurii, respectiv detalierea geometriei n urma unui proces de analiz structural

1.2 Procesul de concepere al construciilor

II. Procesul de optimizare:
Cercetare => descoperiri - teorii

Proiectare => proiecte invenii

Execuie => raionalizri - industrializri

1.3. Metode de calcul

Analiza comportrii structurilor furnizeaz mulimea informaiilor

calitative i cantitative, care stau la baza dimensionrii scheletului de rezisten al construciei

Calculul urmrete:
Determinarea

strii de eforturi i deformaii produse sub

aciunea solicitrilor statice/dinamice, variaii de temperatur, etc.

Verificarea

stabilitii formei sau poziiei unei structuri de

rezisten La baza calculului pot sta modele matematice sau fizice

1.3.1. Modele matematice

Se pot baza pe dou formulri: Formulare diferenial: se scriu ecuaii de echilibru, de

continuitate i fizice. Sinteza se poate face n metoda eforturilor sau n metoda deplasrilor. Soluia va fi furnizat de rezolvarea sistemului de ecuaii difereniale sau derivate pariale, lund n considerare condiiile de contur
Formulare variaional: se bazeaz pe principiul minimului

energetic
a a

energiei poteniale n cazul metodei deplasrilor energiei complementare n cazul metodei eforturilor

1.3.1. Modele matematice

Metodele de calcul utilizate pot fi analitice i numerice: Metode analitice exacte: au arie de aplicabilitate relativ

restrns din cauza dificultilor ntmpinate la scrierea funciilor care s descrie fidel comportarea structurii. n cazul aproximrii, gradul de aproximare al metodei analitice este n concordan cu ipotezele de simplificare impuse
Metode numerice: sunt sprijinite de calculul automat, cu arie de

aplicabilitate practic nelimitat: metoda elementului finit, metoda diferenelor finite. Aceste metode au caracter general i permit elaborarea unor algoritmuri de calcul generale.

1.3.2. Modele fizice

Se utilizeaz n cazul unor structuri complexe.

Pot fi similare (reproducere la scar redus) sau analoge (se

bazeaz pe analogii matematice)

1.4 Particulariti ale calculului structurilor din beton armat

ndeprtarea comportrii real de cea ideal, pentru care s-au gsit modele riguroase din mecanica construciilor

Calculul structurilor din beton armat trebuie s ine seama de:

proprietile materialelor folosite (beton, armtur) modul de alctuire i conformare structural

1.4 Particulariti ale calculului structurilor din beton armat

1. Legate de material betonul armat

b.a. material compozit, neomogen, alctuit din beton i armtur, avnd caracteristici mecanice diferite (rezisten, deformabilitate). Caracteristicile materialului compozit sunt influenate de calitatea materialelor componente, de procentul de armare, de modul de distribuie a armturii, de tipul solicitrii

1.4 Particulariti ale calculului structurilor din beton armat

1.

Legate de material betonul armat b.a. nu se comport elastic nici chiar sub sarcini de exploatare

n zona comprimat nu se comport perfect elastic n zona ntins apar fisuri ncrcrile de durat cauzeaz curgerea lent a betonului

1.4 Particulariti ale calculului structurilor din beton armat

2. Legate de alctuirea structural, modul i precizia execuiei

nici reazemele, nici nodurile elementelor nu sunt punctiforme n calcule trebuie s se in seama de dimensiuni

imperfeciuni geometrice n execuie (abateri tolerane)

1.4.1. Rigiditile elementelor din beton armat

Rigiditate = proprietatea unui corp solid de a se opune deformrii sau efortul care apare ntr-o anumit seciune al unui element pentru o deplasare unitar

Rigiditatea unui element de construcie depinde de:

tipul solicitrii forma i dimensiunile elementului legturile exterioare ale elementului modul de comportare al materialului sub solicitri

1.4.1. Rigiditile elementelor din beton armat

Rigiditatea la ncovoiere a unei bare alctuite dintr-un material elastic Bar ncastrat perfect (cu seciune constant) n K, avnd rotirea unitar n J Rotirile celor dou reazeme:

l j = (2 M jk + M kj ) 6 EI
n consecin:

M jk l k = ( M jk + 2M kj ) = 0 M kj = 6 EI 2

M jk l l j = (2M jk )= M jk 6 EI 2 4 EI

Rigiditatea barei jk (rigiditatea tehnic): K jk = Rigiditatea practic:

M jk

I jk = = 4E l

j K jk

4 EI l

1.4.2. Deformabilitatea elementelor de beton armat. Curbe caracteristice

Majoritatea barelor componente sunt solicitate la ncovoiere cu sau fr efort axial

SR EN 1992-1

1.4.2. Deformabilitatea elementelor de beton armat. Curbe caracteristice

Relaii efort-deformaie simplificate

SR EN 1992-1

1.4.2. Deformabilitatea elementelor de beton armat. Curbe caracteristice

Schem simplificat de variaie a deformaiilor i de distribuie a eforturilor n seciune:

SR EN 1992-1

1.4.2. Deformabilitatea elementelor de beton armat. Curbe caracteristice

Diagrame pentru oeluri:

SR EN 1992-1

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Cerine de baz SR EN 1990 O structura trebuie proiectata si executata in asa fel incat, pe durata vietii considerate la proiectare, sa satisfaca urmatoarele cerinte de baza: rezistenta structurala, functionalitate si durabilitate. In caz de incendiu, rezistenta structurala trebuie mentinuta pentru o perioada de timp determinata. O structura trebuie proiectata astfel incat sa nu ajunga in situatii de colaps partial sau total datorita unor evenimente precum exploziile si impactul.

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Cerine de baz SR EN 1990 Avarierea si degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin: - eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusa; - alegerea unui tip de structura ce este putin vulnerabila la hazardurile considerate; - evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fara avertisment; - utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucreaza in preluarea actiunilor.

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Cerine de baz SR EN 1990 Cerintele de baza trebuie indeplinite: - prin alegerea materialelor structurale adecvate; - prin proiectarea si detalierea constructiva corespunzatoare; - prin specificarea procedurilor de control in proiectare, in fabrici de produse pentru constructii si in executia si exploatarea structurii considerate. La cererea autoritatilor competente trebuie efectuate teste de incarcare asupra constructiilor, atunci cand exista motive de verificare a sigurantei constructiei remarcate de catre utilizatori.

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Ipoteze Cerinele de baz se consider realizate dac sunt ndeplinite condiiile urmtoare: - alegerea sistemului structural si proiectarea structurii se efectueaza de personal cu calificarea si experienta adecvata; - executia se efectueaza de un personal cu calificare si experienta adecvata; - calitatea executiei lucrarilor pe santier si in fabrica se asigura prin supraveghere si control; - materialele si produsele de constructii sunt utilizate conform specificatiilor EN 1992 sau dupa norme nationale relevante pentru materiale si produse pentru constructii; - structura beneficiaza de o intretinere adecvata;

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Ipoteze structura se utilizeaza in conformitate cu ipotezele admise la proiectare. - se efectueaz un calcul la stri limit, cu metoda coeficienilor pariali, conform indicaiilor din EN 1990, - aciunile sunt conforme cu EN 1991 i - combinaiile de aciuni sunt conforme cu EN 1990 i - rezistena, durabilitatea i aptitudinea de serviciu sunt conform cu acest standard.

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Durata de viata proiectata Durata de viata a structurii/constructiei trebuie specificata. Durata de viata proiectata a structurii/constructiei poate fi simplificat considerata ca in tabelul de mai jos:

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Durabilitate Structura trebuie proiectata astfel incat deteriorarea sa pe durata de viata proiectata sa nu afecteze performantele constructiei luandu-se in considerare atat conditiile de mediu in care structura este expusa cat si un nivel de intretinere corespunzator. Conditiile de mediu trebuie identificate in faza de proiectare. Gradul de deteriorare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetarilor experimentale si experientei obtinute de la constructiile similare precedente.

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Principiile proiectarii la stari limita Generalitati Pentru o functiune data, proiectarea structurilor trebuie efectuata in functie de destinatia, importanta si valoarea constructiei. Trebuie facuta distinctia intre starile limita ultime si starile limita de serviciu (exploatare).

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Principiile proiectarii la stari limita Stari limita ultime : Starile limita ce implica protectia vietii oamenilor si a sigurantei structurii sunt clasificate ca stari limita ultime. Starile limita ce implica protectia unor bunuri de valoare deosebita trebuie deasemenea clasificate ca stari limita ultime. Asemenea cazuri sunt stabilite de catre client si autoritatea relevanta.

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Principiile proiectarii la stari limita Si urmatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo unde pot fi relevante pentru siguranta structurii: - pierderea echilibrului structurii sau a unei parti a acesteia, considerate ca un corp rigid; - cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a oricarei parti a acesteia intr-un mecanism; - pierderea stabilitatii structurii sau a oricarei parti a acesteia, incluzand reazemele si fundatiile; - cedarea cauzata de alte efecte dependente de timp.

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Principiile proiectarii la stari limita Stari limita de serviciu : Starile limita ce iau in considerare functionarea structurii sau a elementelor structurale in conditii normale de exploatare, confortul oamenilor/ocupantilor constructiei si limitarea vibratiilor, deplasarilor si deformatiilor structurii sunt clasificate ca stari limita de serviciu.

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Principiile proiectarii la stari limita Proiectarea la stari limita Proiectarea la stari limita trebuie sa se bazeze pe utilizarea unor modele de calcul structural si pentru actiuni, relevante pentru starile limita considerate. Verificarile trebuie efectuate pentru toate cazurile semnificative si rationale de combinare de incarcari/efecte ale incarcarilor. La proiectare trebuie sa se tina seama si de posibilele abateri de la directiile si pozitiile presupuse ale actiunilor precum si de eventualele imperfectiuni geometrice ale constructiei. Cerintele de proiectare in raport cu starea limita trebuie indeplinite utilizand coeficientii de siguranta partiali. Ca alternativa, poate fi efectuata o proiectare bazata direct pe metode probabilistice.

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta Metoda coeficientilor partiali de siguranta consta in verificarea tuturor situatiilor de proiectare astfel incat nici o stare limita sa nu fie depasita atunci cand sunt utilizate valorile de calcul pentru actiuni sau efectele lor pe structura si valorile de calcul pentru rezistente. Pentru situatiile de proiectare selectate si starile limita considerate, actiunile individuale trebuie grupate conform regulilor din standarde. Actiunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau in considerare impreuna in grupari de actiuni/efecte structurale ale actiunilor.

1.5 Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990, SR EN 1992

Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta Valorile de calcul sunt obtinute din valorile caracteristice utilizandu-se coeficientii partiali de siguranta sau alti coeficienti dupa cum sunt definiti in standarde. Valorile de calcul pot fi alese si direct atunci cand se aleg valori conservative. Metoda se refera la verificarile la starea limita ultima si la starea limita de serviciu a structurilor supuse la incarcari statice, precum si la cazurile in care efectele dinamice pe structura sunt determinate folosind incarcari statice echivalente (de exemplu efectele dinamice produse de vant sau induse de trafic).