Sunteți pe pagina 1din 9

Curs 5 - 30 septembrie 2013 Prima categorie de participanti : actorii judiciari, organele judiciare penale se caracterizeaza atat in CPP cat

si in NCPP printro diversitate care delimiteaza procesul penal de procesul civil !"istenta organelor judiciare penale reprezinta rezultatul unei repartitii a atributiilor care le revin potrivit legilor de organizare judiciara, atributii care determina s#era lor de competenta potrivit legii $egatura dintre atributiile prevazute de lege pe care le e"ercita organele judiciare penale in procesul penal si competenta in materie penala a organelor judiciare penale este inseparabila de aceea pt a intelege mai bine comp org judiciare penale : in lumina ambelor coduri, organizarea organelor judiicare penale competente potrivit legii -- acestea sunt prevazute in CPP si in NCPP intr-o anumita ordine si anume in ordinea in care intervin in procesul penal %nterventia prioritara in procesul penal apartine organelor de &P 'rganele de &P sunt de 2 #eluri : organe de cercetare penala si (inisterul Public alcatuit din procurori ) Organele de cercetare penala care asigura realizarea activitatilor de initiere a procesului penal speci#ice acestei categorii de organe de &P, realizeaza cercetarea penala, sunt urmatoarele : 1 politia judiciara care e"ista atat in NCPP cat si in CPP reprezinta organul de cercetare comun pentru ca realizeaza cercetarea penala cu privire la orice in#ractiune cu e"ceptia acelor in#ractiuni care sunt date in competenta de urmarire a organelor de cercetare penala speciale si a procurorului cand acesta din urma e#ectueaza personal Politia judiciara este alcatuita din lucratori de politie * politisti + a#lati in structura (inisterului de %nterne care sunt anume desemnati dupa termenii NCPP prin ordin al (inistrului de interne cu avizul con#orm al Procurorului ,eneral al Parc-etului de pe langa %CC. )ceasta reprezinta reglementarea comuna a politiei judiciare care este cuprinsa in $egea 3/012000 privind organizarea si #unctionarea politiei judiciare cu modi#icarile si completarile ulterioare Pe langa aceasta

reglemenatare care este comuna, politia judiciara mai este reglementata si intr-o lege speciala si anume in '&, nr 0312002 privind organizarea si #unctionarea 2N) * organ de urmarire penala specializat + care stabileste o alta procedura de numire a membrilor politiei judiciare )st#el, potrivit legii speciale numirea membrilor politiei judiciare se realizeaza direct de Procurorul se# al 2N) al Parc-etului de pe langa %CC. %n reglementarea comuna politia judiciara se gaseste in raporturi de dubla subordonare : o subordonare administrativa #ata de conducerea politiei si o subordonare pro#esionala #ata de procurorii care supraveg-eaza &P %n reglemenatarea speciala * '&, 0312002 + politia judiciara se a#la intr-o subordonare completa atat pro#esionala cat si administrativa #ata de procuror 2aca in reglementarea comuna politia judiciara poate e#ectua orice act de &P cu e"ceptia celor date in mod e"pres in competenta altor organe de &P, in reglementarea speciala, politia judiciara e#ectueaza doar acele acte de urmarire dispuse de procuror ' reglementare similara e"ista si in $egea nr 50312000 privind organizarea si #unctionarea 2%%C'4 in care se prevede la #el ca membrii politiei judiciare e#ectueaza doar actele de &P pe care le dispune procurorul Numirea acestora, spre deosebire de 2N), se #ace insa dupa reglementarea comuna (embrii politiei judiciare sunt de 2 #eluri : a+ o#iteri de politie judiciara 5 b+ agenti de politie judiciara Politia judiciara e"ista atat in structura centrala a politiei la nivelul (inisterului de %nterne cat si in cadrul %nspectoratului ,eneral al Politiei si in cadrul %nspectoratului ,eneral al Politiei de 6rontiera (eritul NCPP este ca realizeaza e"cluderea o#iterilor politiei de #rontiera din cadrul organelor speciale de cercetare precum si a agentilor politiei de #rontiera din cadrul organelor de constatare si includerea lor in cadrul politiei judiciare ca organ de cercetare penala comun Nu este prevazuta vreo deosebire intre o#iteri si

agenti de politie judiciara sub aspectul competentei '#iterii si agentii au aceeasi competenta %n competenta politiei judiciare intra potrivit legii e"ercitarea urmatoarelor atributii: - constatarea in#ractiunilor5 - strangerea de date necesare in vederea inceperii &P5 - cercetarea penala )ceasta reprezinta competenta #unctionala a politiei judiciare !a este determinata de s#era de atributii prevazute de lege Primele 2 atributii au la baza #unctia investigativa a politiei judiciare, adica constatarea si strangerea de date &ltima atributie are la baza #unctia de cercetare a politiei judiciare 2aca politia judiciara este reglementata prin legea 3/012000 legea comuna, politia de #rontiera este reglementata prin '&, 10012001 aprobata cu modi# prin 3112002 cu modi#icarile si completarile ulterioare inclusv cele care au #ost aduse odata cu intrarea in vigoare a NCPP prin legea 25512013 &rmareste includerea politiei de #rontiera in cadrul politiei judiciara alaturi de politistii care #ac parte din structurile ()%

2 organele de cercetare penala speciale e"ista atat in CPP cat si in NCPP !"istenta lor in procesul penal este rezultatul specializarii structurii din care #ac parte organele de cercetare penala, organele de cercetare penala speciale sunt organe de cercetare penala specializate %nstantele militare nu mai judeca in#ractiuni comise de civili, civlilii sunt urm si judecati de organe de cercetare comune nu de organe militare !ste identica si sub NPCC NCPP prevede 2 categorii de organe de cercetare penala speciala : - organe de cercetare penala specializate in e#ectuarea actelor de cercetare penala #ata de militari * organe militare + : dupa

parerea noastra, aceasta prevedere intra in contradictie cu o alta prevedere tot din NCPP in care se stabileste competenta e"clusiva de &P a procurorului militar pentru toate in#ractiunile comise de militari, de aceea credem ca ar trebui corectata printr-o noua lege de modi#icare a NCPP - organe de cercetare penala care sunt specializate in e#ectuarea actelor de cercetare penala privind in#ractiuni de coruptie si de serviciu comise de personalul navingant al marinei civile * daca #apta a pus sau ar #i putut pune in pericol siguranta navei, pers navinag etc+ !ste necesar sa se tina seama de legea 17312003 privind in#ractiunile la regimul transportului naval care, in urma modiciarilor introduse prin legea 25512013 de punere in aplicare a NCPP stabileste ca cercetarea tuturor acestor in#ractiuni se realizeaza de organele de cercetare penala speciale )cestea sunt aceleasi ca si in CPP : capitanii porturilor (inisterul Public este alcatuit din procurori care sunt constituiti in Parc-ete care sunt organizate dupa principii speci#ice care guverneaza organizarea si #unctionarea (inisterului Public : principiul legalitatii cu corectivul adus de NCPP care instituie oportunitatea cu totul de e"ceptie de la legalitate, independenta in raport cu instantele judecatoresti pe langa care #unctioneaza, impartialitatea procurorilor * principiu constitutional + - este necesara in #aza de &P si de asemenea principiile de subordonare ierar-ica si control ierar-ic 2reptul si obligatia parc-etului superior de a a#ectua controlul ierar-ic asupra parc-etelor in#erioare 5 e"ercitarea de catre procuror a atributiilor sub autoritatea (inistrului .ustitiei5 principiul indivizibilitatii sau al unitatii (inisterului Public --8 inseamna ca procurorul nu se prezinta in #ata unei instante penale in nume propriu si in numele Parc-etului din care #ace parte 4oti procurorii actioneaza ca o singura persoana !ste cerut de necesitatea de a se ceva in interiorul (inisterului Public, o unitate care trebuie sa aiba la baza interesul public 9unt specializati in legalitate 2e aceea ei au obligatia de a actiona doar in temeiul legii si de a impune tuturor participantiilor la proces sa actioneze in temeiul legii )tributiile procurorului in CPP :

- e#ectuarea urmaririi5 - participarea la rezolvarea con#lictului penal pe cale amiabila5 - participarea la sedintele de judecata in * judecatorii - in toate cauzele in care sesizarea se #ace prin rec-izitoriu, pedeapsa prevazuta de lege este inc-isoarea de 3 ani sau mai mare, daca se cere inlocuirea pedepsei amnezii cu p inc-isorii, asistenta juridica a inculpatului este obligatorie potrivit legii precum si in orice alta cauza in care procurorul apreciaza ca participarea sa este necesara Competenta #unctionala a procurorului, care este principalul organ de cercetare penala, NCPP aduce sc-imbari importante, deci atributiile sunt: -supraveg-erea, conducerea si controlul organelor de cercetare penala, atat al politiei judiciare cat si a organelor de cercetare penala speciala care isi e"ercita atributiile sub conducerea si controlul procurorului5 -e#ectuarea urmaririi penale devine o atributie secundara in acord cu supraveg-erea pentru ca procurorul e#ectueaza &P in cazuri restranse in comparatie cu actualul regim5 -procurorul mai are ca atributie in NCPP si sesizarea judecatorului de drepturi si libertati de asemenea si sesizarea instantelor judecatoresti- aceasta atributie nu este o noutate, si in actuala reglementarea procurorul sesizeaza instantele5 -reprezinta o noutate e"ercitarea de catre procuror a actiunii penale, in locul participarii procurorului la sedinta de judecata si de asemenea si e"ercitarea actiunii civile in cazurile si in conditiile prevazute de lege, in cazul in care legea prevede ca procurorul este titularul- asta inseamna ca in viziunea legiuitorului e"ercitarea actiunii penale si civile se e#ectueaza doar in #ata instantei penale, adica dupa sesizarea instantei5 -inc-eie acordurile de recunoastere a invinuirii in conditiile prevazute de lege, ceea ce inseamna ca procurorul trebuie sa se specialieze in negociere, acordul de recunoastere presupune sa e"iste negociere intre procuror, inculpat si aparatorul inculpatului

*asistenta #iind obligatorie+5 -e"ercita si alte atributii care le prevede legea, ceea ce inseamna ca lista de atributii prevazuta de NCPP lasa loc de alte atributii ale procurorului, inclusiv recurgerea de catre procuror la caile de atac prevazute de NCPP *contestatii si celelalte cai de atac prevazute de lege+ %n privinta organizarii si #unctionarii (inisterului Public, legea aplicabila este aceeasi lege care reglementeaza si organizarea instantelor judecatoresti, si anume $egea 30012000 cu modi#icarile si completarile ulterioare aceasta lege stabileste modul de organizare a procurorilor in parc-et Potrivit acestei legi e"ista parc-ete care #unctioneaza pe langa instante, parc-ete militare, etc Pe langa aceste parc-ete de langa instante, e"ista si 2 pac-ete specializate: parc-ete 2N) la nivel central si 2%%C'4 care este organizata similar cu 2N) )ceasta este organizarea 9tatutul procurorului-el #ace parte din sorpul magistratilor, de aceea C9% are si o sectie de procurori procurorul este mai aproape de avocat decat de judecatori, deoarece procurorii sunt membrii ai barourilor 6iind vorba despre un sistem juridic care #ace parte din sistemul romano-german, procuror este mai aproape de magistrat decat de avocat *aceasta este reglementarea la noi+ Procurorul in procesele penale reprezinta statul, este reprezentantul statului %n aceasta caitate, el are obligatia de a apara drepturile si libertatile persoanelor si are de asemnea obligatia de a contribui in con#ormitate cu legea si prin mijloace speci#ice la in#aptuirea justitiei in materie penala Procurorii nu apartin potrivit legii puterii judecatoresti ei nu #ac parte nici din autoritatea judecatoreasca !i #ac parte dintr-o autoritate e"ecutiva, insa este vorba despre un e"ecutiv special, di#erit de e"ecutivul din care #ac parte organele administratiei de stat, este un e"ecutiv special care este pus in slujba justitiei Procurorii nu sunt inamovibili, insa independenta este garantata de stabilitate )tat in CPP cat si in NCPP procurorul este titularul unic al #unctiei de urmarire NCPP cunoaste doua organe judiciare penale noi care nu

sunt cunoscute in actuala reglementare: -judecatorul de drepturi si libertati-intervine doar in #aza de urmarire penala si are rolul de a cenzura toate actele e#ectuate de procuror si toate masurile pe care procurorul le dispune in cursul urmaririi penale daca prin acestea se aduce atingere drepturilor si libertatilor persoanei in #aza de urmarire penala5 -judecatorul de camera preliminara-intervine dupa #inalizarea urmaririi penale, dar inainte de desc-iderea judecatii intr-o etapa intermediara intre urmarire si judecata care poarta denumirea de camera preliminara, si care #ace ca inainte de judecata sa e"iste doua #aze ale procesului: #aza de urmarire si camera preliminara !l are rolul de veri#icare a rec-izitoriului, a legalitatii probelor administrare si de veri#icare a solutiilor de neurmarire care pot #i doua dupa NCPP : clasare si renuntare la urmarire !"istenta acestor doua organe judiciare noi de#ineste rolul judecatorului in procedurile preliminare si de asemenea si locul pe care trebuie sa-l ocupe procurorul, care trebuie sa isi e"ercite misiunea de control, de conducere si de supraveg-ere a activitatilor de urmarire penala pe care le pot e#ectua organele de cercetare penala Problema care se pune dpdv al #unctionarii si organizarii este aceea a locului pe care-l ocupa judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara in cadrul instantelor judecatoresti )partenenta in NCPP a celor doua categorii noi de organe judiciare, este neec-ivoca, neindoielnica, pentru ca NCPP prevede clar ca in cadrul instantei, judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara, in cadrul instantei, isi e"ercita tributiile prevazute de lege, de aceea credem ca este necesara o lege de organizare pentru #iecare, #ie introducerea in legea actuala a unor dispozitii legale speci#ice in ceea ce priveste organizarea si #unctionarea celor doi noi magistrati independenti creati de lege !i au un rol #undamental pentru ca instantele vor #i sesizate cu rec-izitorii si acest control e care il e"ercita mai intai judecatorul de drepturi si libertati si apoi dupa rec-izitoriu, cel e"ercitate de judecatorul de camera preliminara :olul lor este #undamental, deci nu se poate spune ca ocupa un loc

mai jos decat cel al judecatorului de scaun B. Instantele judecatoresti- sunt aceleasi in general, cu unele sc-imbari, cu e"ceptia instantelor militare pt ca legea 25512013 elimina din cadrul instantelor militare tribunalul militar teritorial si ec-ivaleaza in grad tribunalul militar cu tribunalul in consecinta, vor e"ista doar tribunalele militare si curtea militara de apel 9pre deosebire de procurori, instantele judecatoresti au ca sarcina in#aptuirea justitiei in materia penala .ustitia se realizeaza doar de instante care sunt alcatuite de judecatori de scaun *judecatori de #ond+ .ustitia se realizeaza doar printr-o judecata %n urma unei judecati, care reprezinta un comple" de acte de cercetare speci#ice jurisdictiei si care urmaresc stabilirea adevarului cu privire la #apta si la persoana pentru care a #ost intocmit actul de sesizare si sanctionarea persoanelor care sunt gasite vinovate de savarsirea unei in#ractiuni in conditiile prevazute de lege %nstantele de judecata au cateva atributii #undamentale in scopul in#aptuirii justitiei: -controleaza activitatile tuturor celorlalti participanti din procesul penal -e#ectueaza judecata -solutioneaza cauzele penale potrivit legii %nstantele #unctioneaza dupa aceeasi lege care reglementeaza si (inisterul Public si anume legea 30012000 %nstantele sunt judecatoriile, tribunalele, curtile de apel, %CC. sectia penala *completul de 5 judecatori+ Pe langa acestea, e"ista si instante militare, adica in NCPP tribunalul militar si curtea militara de apel $a %CC. nu e"ista sectie militara 2e asemenea e"ista tribunale specializare si sectii specializate in cadrul tribunalelor e"istente 2e asemenea pentru in#ractiunile de competenta 2N) e"ista complete specializare Ceea ce este esential este ca instantele in materie penala intervin doar in #aza de judecata %nstantele nu judeca decat in complete de judecata, adica intr-o anumita compunere prevazuta de lege Compunerea instantei de judecata prezinta doua aspecte : unul #unctional si unul constitutiv

)spectul #unctional inseamna ca un complet de judecata nu poate #i alcatuit decat de judecatori, care sunt atat in CPP cat si in NCPP, doar judecatori pro#esionali, nu judecatori de pace, sunt pro#ani in drept, judeca doar anumite categorii de in#ractiuni )spectul constitutiv care constituie numarul de judecatori care judeca cauza penala 9ub acest aspect s-a renuntat la principiul colegialitatii, in privinta judecatii in prima instanta )st#el judecata admite la toate instantele o singura e"ceptie in prima instanta 2! C'(P$!4)4 ;;; )pelul se judeca de 2 judecatori in CPP, iar recursurile de 3 judecatori $a %CC. e"ista si completul de 5 judecatori care a #ost creat in urma renuntarii la vec-iul complet de 7 judecatori pentru recursurile declrate impotriva sentintelor pronuntate de sectia penala a %CC. Nerespectarea dispozitiilor legale re#eritoare la compunerea instantei se sanctioneaza cu nulitatea absoluta Compunerea instantei e guvernata de principiile unicitatii si continuitatii, ast#el completul de judecata trebuie sa ramana nesc-imbat pe tot parcursul judecatii, pana la obtinerea unei -otarari judecatoresti %n mod e"ceptional, completul de judecata poate #i sc-imbat doar pana la inceperea dezbaterilor judiciare , insa numai daca e"ista motive obiective din care rezulta ca nu poate #i asigurata continuitatea si unicitatea completului 2in momentul inceperii dezbaterilor, orice modi#icare a completului de judecata este interzia sub sacntiunea nulitatii absolute, ast#el incat daca -otararea a #ost luata de un judecator care nu a luat parte la dezbaterile judiciare, ea este nula, #iind obligatorie reluarea dezbaterilor, in compunerea prevazuta de lege )cestor principii li se alatura si principiul repartizarii aleatorii a cauzelor penale, care a #ost introdus mai intai prin legea de organizare judiciara si apoi in CPP si mai insistat in NCPP (odalitatea de repartizare aleatorie este reglementata de regulamentele de ordine interioara a instantelor judecatoresti