Sunteți pe pagina 1din 10

Curs 6 - 6 noiembrie 2013

Competenta penala.
Notiunea de competenta este definita din doua puncte de vedere : 1. din punctul de vedere al atributiilor organelor judiciare penale care proiecteaza sfera de competenta ! "rin competenta se intelege aptitudinea organelor judiciare penale de a instrumenta anumite cauze penale potrivit legii. #ste vorba de o aptitudine functionala a organelor judiciare penale$ 2. din punctul de vedere al obiectului cauzei penale ! "rin competenta se intelege insusirea unei cauze penale sau calitatea unei cauze penale de a fi instrumentata de o anumita categorie de organe judiciare penale. Competenta penala nu poate fi analizata in abstracto pentru ca priveste procesul penal care este un comple% de activitati procesuale si procedurale concrete care se deruleaza& ci prin intermediul formelor de competenta prevazute de lege. 'tat in C"" cat si in NC"" care pastreaza reglementarea actuala sunt cunoscute urmatoarele forme : 1. competenta functionala care este determinata de sfera de atributii a organelor judiciare penale si pe care am analizat-o cu ocazia organizarii organelor judiciare penale$ 2. competenta materiala - criterii materiale$ 3. competenta teritoriala - criterii de loc$ (. competenta dupa calitatea persoanei - determinata de calitatea persoanei in momentul savarsirii pretinsei infractiuni$ ). competenta speciala - dupa materie sau dupa calitatea persoanei. *n toate cazurile in sistemul nostru juridic competenta este legala. 'ceasta este conceptia legiuitorului nostru. 'lte sisteme consacra competenta judiciara nu cea legala + e%: legislatiile anglo-sa%one ,. #ste legala este stabilita prin lege. Normele de competenta sunt norme de ordine publica. #le au caracter imperativ --! nu pot fi incalcate.

Competenta materiala este determinata de natura si gravitatea infractiunilor si stabileste care este organul judiciar penal competent dintre organe judiciare penale de grad diferit si de natura diferita - civila sau militara. -e aceea& competenta materiala se stabileste pe linie verticala intre organe judiciare de grad diferit. -eterminarea competentei materiale poate fi una generica sau una concreta. Determinarea generica este prevazuta pentru organul de cercetare penala al politiei judiciare care are competenta de a efectua cercetari penale pentru orice infractiune& cu e%ceptia infractiunilor care sunt date in competenta& dupa caz& a organelor de cercetare penala speciale sau procuror. Judecatoria& sub ambele coduri& are o competenta generica in sensul ca judeca orice infractiune cu e%ceptia infractiunilor care sunt date in competenta altor instante. Determinarea concreta a competentei presupune intocmirea unei liste de infractiuni care se judeca de anumite instante de judecata. 'u o competenta determinata concret prin intocmirea unei liste de infractiuni : tribunalele si partial curtile de apel si Curtea .ilitara de 'pel care au atat o competenta dupa materie cat si dupa calitatea persoanei. *n ceea ce priveste competenta dupa calitatea persoanei - este acea forma de competenta care este determinata de calitatea persoanei cu privire la care e%ista presupunerea ca a savarsit o infractiune in momentul savarsirii infractiunii. 'ceasta inseamna ca& in principiu& incetarea calitatii persoanei dupa savarsirea infractiunii determina schimbarea competentei daca ea a fost stabilita initial dupa calitatea persoanei. "ierderea calitatii persoanei nu determina modificarea competentei personale in anumite situatii: ! dupa C"" actual in 2 situatii : 1. daca fapta savarsita a avut legatura cu atributiile de serviciu ale persoanei presupuse $ 2. daca s-a dat o hotarare in prima instanta. ! dupa NC"" : 1. daca fapta a avut legatura cu atributiile de serviciu ale persoanei$ 2. daca s-a dat citire actului de sesizare a instantei.

*n mod e%ceptional doar in privinta calitatilor care determina competenta in prima instanta a ICCJ competenta dupa calitatea persoanei este determinata si de dobandirea ulterioara a calitatii prevazute de lege. Cu alte cuvinte& doar in privinta competentei dupa calitatea persoanei a *CC/& calitatea persoanei trebuie sa existe in momentul in care incepe judecata . Criteriul de determinare a competentei dupa calitatea persoanei a *CC/ nu este cel al calitatii in momentul savarsirii infractiunii ci este cel al calitatii in momentul in care se realizeaza judecata. .ai e%act in lumina C"" actual este necesar ca aceasta calitate sa existe din momentul in care are loc sesizarea instantei si pana in momentul in care se da o hotarare in prima instanta. *n NC"" - pana cand se da citire actului de sesizare a instantei. 0atiunea acestei sc1imbari : pentru a asigura o durata rezonabila procesului penal& pentru a evita pendularea inculpatului intre *CC/ si celelalte instante judecatoresti. Competenta organelor de UP. 'tat organele de cercetare penala ale politiei judiciare cat si organele speciale au competenta de efectuare a actelor de cercetare penala cu e%ceptia infractiunilor care sunt de competenta obligatorie a procurorului. Cercetarile penale se efectueaza sub supraveg1erea procurorului. Competenta organului de cercetare penala al politiei judiciare este o competenta materiala. Competenta organelor de cercetare penala speciale este o competenta speciala pentru ca este determinata de specializarea structurii din care face parte organul de cercetare penala special. 2rganele de cercetare penala militare au o competenta dupa calitatea de militar care trebuie sa e%iste in momentul savarsirii pretinsei infractiuni. "rocurorul are o competenta materiala si dupa calitatea persoanei. #a se determina in general de competenta corespunzatoare a instantei care este competenta sa judece cauza penala in prima instanta potrivit legii. Competenta revine procurorului care efectueaza sau care supraveg1eaza 3" in circumscriptia instantei care este competenta sa judece cauza in prima instanta potrivi legii. "rocurorul are competenta de a efectua supraveg1erea activitatilor de cercetare penala ale organelor de cercetare penala& atat cele ale organului de cercetare penala al politiei judiciare cat si cele ale organelor de cercetare penala speciale. *n ambele coduri este la fel. 4ototdata& procurorul are competenta de a efectua 3" in toate aceste cauze pe care le supraveg1eaza. *n lumina ambelor coduri& procurorul are si competenta de a efectua 3" in mod obligatoriu& asa-numita 3" proprie a procurorului pentru a o deosebi de

supraveg1erea 3". "rocedeul folosit de legiuitor este identic in sensul ca in ambele coduri s-a intocmit o lista de infractiuni considerate grave in privinta carora procurorul efectueaza 3" in mod direct& adica nu prin intermediul organelor de cercetare penala. *n general& este vorba de aceleasi infractiuni& reglementarile sunt aproape identice. NC"" insa & sub acest aspect& este mult mai sistematizat. 'stfel se prevede ca procurorul efectueaza 3" in mod obligatoriu : 1. in toate cauzele penale care sunt de competenta instantelor superioare respectiv a curtilor de apel si a *CC/. 2. cauzele de omor + dupa NC" - omor simplu& calificat& la cererea victimei& determinarea sau inlesnirea sinuciderii,$ 3. cauzele privind infractiuni savarsite cu intentie depasita care au avut ca urmare moartea victimei$ (. cauzele penale privind infractiuni care sunt de competenta de 3" a celor doua parc1ete specializate : -N' si -**C24. ). in alte cazuri prevazute de legi speciale. "rocurorul militar din cadrul sectiilor militare efectueaza 3" in toate cauzele penale privind infractiuni savarsite de militari. *nafara organelor de cercetare penala si a procurorului& in procesul penal intervin si organele de constatare a infractiunilor. *n C"" ele sunt prevazute in partea speciala in art 21(- 21). *n NC"" ele sunt prevazute in partea generala fiind reglementate in cadrul capitolului prvind organele de 3". 0atiunea este : 23" + atat de cercetare penala cat si procurorul , au in competenta si C2N54'4'0#' infractiunilor. 5pre deosebire de 23" insa& organele asa-numite constatatoare nu sunt organe de urmarire penala. #le nu au nicio competenta in 3". 5unt organe de stat cu o natura administrativa care au doar atributia de a constata infractiuni& de a intocmi procese verbale si de a sesiza organele de 3". #le sunt reglementate aproape identic in ambele coduri cu deosebirea ca in NC"" procesele verbale pe care le intocmesc aceste organe de constatare administrative N3 sunt mijloace de proba& sunt doar acte de sesizare a 23". *n actuala reglementare sunt mijloace de proba. 5uperioritatea noii reglementari este evidenta. *n acest fel& atunci cand e%ista o suspiciune rezonabila ca s-a savarsit o infractiune e%ista obligatia legala

de constatare a presupusei infractiuni si de sesizare a organelor de urmarire penala. Constatarea se realizeaza prin intocmirea unui proces verbal. 'ceste organe de constatare sunt urmatoarele in ambele coduri : - organele inspectiilor de stat, cele ale altor organe de stat, cele ale autoritatiilor publice, insitutiilor publice si ale altor persoane juridice de drept public, in privinta infractiunilor care constau in nerespectarea dispozitiilor legale sau a obligatiilor legale a caror indeplinire o controleaza potrivit legii; - organele de control si de conducere ale autoritatilor administratiei publice precum si ale altor autoritati publice , ale institutiilor publice si ale altor persoane juridice de drept public pentru infractiuni in legatura cu serviciul savarsite de persoane aflate sub conducerea sau sub controlul acestora; - organele de ordine publica si de siguranta nationala pentru infractiuni constatate cu ocazia exercitarii atributiilor specifice. In aceasta categorie intra jandarmeria romana, organele de stat specializate in culegere de informatii ! cel mai important "#I $. 2rganele de constatare au obligatia de a lua masuri de conservare a locului savarsirii pretinsei infractiuni& obligatia de ridicare si conservare a mijloacelor de proba. *n caz de infractiuni flagrante au obligatia de efectuare a perc1ezitiilor corporale si asupra ve1iculelor si de asemenea si de a-l prinde pe faptuitor si de a-l preda imediat organelor de 3" competente. 'tat C"" cat si NC"" foloseste notiunea de "faptuitor" care este o persoana care are doar vocatie de a deveni potential suspect. 'tat faptuitorul cat si persoanele prezente pot formula obiectiuni si pot da e%plicatii& pot formula precizari. 'cestea se consemneaza in procesul verbal. -iferenta fata de C"" este ca in C"" se prevede un termen de cel mult 3 zile de inaintare a lucrarilor 23" competent si de predarea inclusiv a mijloacelor materiale de proba pe cand NC"" nu prevede niciun termen ci conditia ca inaintarea lucrarilor sa se realizeze de indata. 0atiunea diferentei este aceea de a asigura operativitatea procedurii care priveste durata rezonabila a procesului penal. In C%% se prevede dreptul si obligatia organelor de constatare de a lua declaratii de la faptuitor si persoane prezente. *n NC"" nu e%ista aceasta obligatie. *n situatia in care persoanele prezente au de dat e%plicatii& ele se consemneaza in procesul verbal. *n C%% procesul verbal este mijloc de proba - in NC"" - act de sesizare. 'tat C"" cat si NC"" prevede ca au acest caracter de organ de constatare si comandantii de nava si aeronava pentru infractiuni savarsite inafara porturilor si aeroporturilor. 'ceste organe de constatare au aceeasi competenta in general pe care o au si celelalte organe de constatare pe care le-

am enumerat cu deosebirea ca& in cazul comandantilor de nave si aeronave& acestia au dreptul si obligatia de a efectua perc1ezitii corporale in toate cazurile& nu numai la infractiunile flagrante si de asemenea de a verifica toate lucrurile pe care persoana cercetata le are asupra sa sau pe care le foloseste in timpul in care nava sau aeronava se afla inafara porturilor sau aerporturilor. -e asemenea& obligatia de inaintare a lucrarilor intocmite& inclusiv a procesului vebal si a mijloacelor de proba ridicate precum si a predarii faptuitorului in caz de infractiune flagranta 23" competent e%ista din momentul in care are loc ancorarea navei si respectiv aterizarea aeronavei pe teritoriul romanesc. -e la regula competentei dupa materie si dupa calitatea persoanei a 23" respectiv& atat a organelor de cercetare penala cat si a procurorului& e%ista o situatie de e%ceptie care este cunoscuta in ambele reglementari si anume a cazurilor urgente care permite 23" sa efectueze toate actele de 3" care nu sufera amanare c1iar daca sunt de competenta altor 23" avand obligatia de a le inainta de indata& imediat dupa efectuarea organului de 3" competent potrivit legii. Competenta instantelor judecatoresti. Competenta Judecatoriei. *n privinta acesteia& reglementarile sunt identice in ambele coduri. /udecatoria are o competenta doar materiala& comuna pentru toate infractiunile & cu e%ceptia infractiunilor care sunt date in mod e%pres in competenta a altor instante. 4otodata& judecatoria solutioneaza si alte cauze care sunt anume prevazute de lege&adica judeca si solutioneaza. 5olutionarea se refera la cauze penale& altele decat cele care formeaza obiectul judecatii& cum este cazul& de e%emplu& a luarii unor masuri procesuale in faza de judecata a procesului penal. Competenta Tribunalului. 4ribunalul& in ambele coduri& judeca anumite categorii de infractiuni care sunt considerate infractiuni grave pentru care s-a intocmit o lista de infractiuni. Competenta tribunalului este in general aceeasi in lumina ambelor C"" in sensul ca judeca toate infractiunile de omor, infractiunile de coruptie si alte categorii de infractiuni considerate grave cum sunt cele de trafic de persoane, trafic de migranzi, infractiuni de serviciu care au avut consecinte deosebit de grave, infractiuni cu intentie depasita care au avut ca urmare moartea unei persoane, infractiuni de spalare de bani, evaziunea fiscala reglementata de art 6 legea 2(17200) + legea evaziunii fiscale,. -e asemenea judeca toate infractiunile care sunt de competenta de &% a DIIC'( si D)*, cu exceptia acelor infractiuni care se judeca de instantele superioare dupa calitatea persoanei . -e asemenea&

tribunalul judeca si alte infractiuni prevazute de lege. 4ribunalul este o instanta specializata in judecata in prima instanta pentru infractiuni grave. Tribunalul nu judeca decat in prima instanta. *n mod e%ceptional& in C"" nu si in NC"" 4ribunalul este si instanta de recurs. Ca instanta de recurs, judeca recursurile declarate impotriva 1otararilor primei instante privind masurile preventive si masurile asiguratorii si de asemenea si in privinta hotararilor in materia executarii pedepselor, in materia reabilitarii precum si in privinta sentintelor referitoare la infractiuni cu privire la care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate in C"". *n NC""& tribunalul este o instanta care are doar competenta de a judeca in prima instanta. "e langa judecata& tribunalul are si competenta de solutionare a conflictelor de competenta ivite intre judecatoriile aflate in circumscriptia sa teritoriala. -e asemenea& doar in lumina NC"" tribunalul solutioneaza si contestatiile decalate impotriva 1otararilor date in prima instanta. Competenta Tribunalului ilitar.

4ribunalul militar in C"" este o instanta militara care corespunde in grad judecatoriei. *n NC""& tribunalul militar este o instanta care este ec1ivalenta tribunalului sub aspectul competentei. *n C""& tribunalul militar judeca 2 categorii de infractiuni savarsite de militari pana la gradul de colonel inclusiv si anume : infractiuni contra capacitatii de aparare a tarii si infractiuni in legatura cu serviciul comise de militari pana la gradul de colonel inclusiv. *n NC""& competenta tribunalului militar este reglementata mult mai simplu. #a tine seama de un singur criteriu& cel al calitatii de militar in momentul savarsirii infractiunii. -aca in CPP competenta tribunalului militar este atat o competenta materiala cat si dupa calitatea persoanei & in !CPP --- numai dupa calitatea persoanei + judeca toate infractiunile comise de militari& nu doar cele specifice& orice infractiune ,. -e asemenea& in ambele reglementari tribunalul militar are in competenta si solutionarea altor cauze care sunt prevazute de lege& la fel ca judecatoria si tribunalul& /3-#C' si 52834*2N#'9'. *n C""& e%ista si tribunalul militar teritorial& in NC"" nu mai e%ista& competenta acestuia fiind preluata de tribunalul militar . In C%%, tribunalul militar teritorial are o competenta pentru infractiuni savarsite de militari similara cu cea

prevazuta de lege pentru tribunal. *n noua reglementare nu mai e%ista. Competenta Curtii de "pel. *n privinta competentei& nu e%ista deosebiri majore de reglementare intre coduri. 'stfel& in ambele coduri& Curtea -e 'pel are atat o competenta dupa materie pentru anumite infractiuni considerate deosebit de grave si o competenta dupa calitatea persoanei. /udeca in prima instanta in C"" toate infractiunile contra sigurantei statului prev in C"& infractiuni contra sigurantei nationale - legea )171661& toate infractiunile cu consecinte deosebit de grave privind regimul circulatiei pe caile ferate si de asemenea si infractiunea de conflict de interese. *n NC"" competenta dupa materie : judeca in prima instanta infractiunile din NC" impotriva securitatii statului& infractiunile contra pacii si omenirii care intra in competenta curtii de apel si in prezent& infractiunea de genocid la care se adauga si infractiunile contra securitatii nationale prevazute in legea speciala. Nu mai include conflictul de interese in NC"". + va fi de competenta judecatoriei,. Competenta personala a curtii de apel + dupa calitatea persoanei , este reglementata identic. 'stfel& curtea de apel judeca infractiuni savarsite de notarul public& avocat e%ecutor judecatoresc& control financiar al curtii de conturi precum si de membrii curtii de conturi& avocatul poporului si adjunctii acestuia& presedintele consiliului legislativ& reprezentantul inaltului cler& infractiunile comise de judecatori si de procurori& judecatori militari& procurori militari. Curtea de apel judeca toate apelurile declarate impotriva sentintelor pronuntate de judecatorii si a celor pronuntate de tribunal in prima instanta. *n acest fel& curtea de apel devine o instanta specializata in judecarea apelului. 'ceasta reglementare --- ambele coduri. *n C""& spre deosebire NC""& curtea de apel este in mod e%ceptional si instanta de recurs impotriva sentintelor pronuntate de judecatorii care in actuala reglementare nu sunt susceptibile de calea de atac a apelului. *n NC"" instanta de apel nu judeca recurs si judeca doar in apel--este o consecinta a eliminarii recursului din categoria cailor de atac ordinare. :a fi o cale de atac e%traordinara. 5olutioneaza conflictele de competenta intre tribunalele aflate in circumscriptia sa teritoriala si de asemenea solutioneaza si contestatiile + in NC"" - are o natura juridica diferita fata de C""& are natura juridica de cale de atac ,. /udeca si infractiuni savarsite de c1estori.

Competenta Curtii

ilitare de "pel.

Curtea militara de apel are competenta atat dupa materie cat si personala. /udeca in prima instanta infractiunile care sunt date in competenta in prima instanta a curtilor de apel& adica sunt savarsite de militari pana la gradul de colonel inclusiv. /udeca si infractiuni savarsite de judecatori militari din cadrul tribunalelor militare precum si de procurori militari din cadrul parc1etelor de pe langa tribunalele militare& competenta fiind o competenta e%clusiv dupa calitatea persoanei. -e asemenea& solutioneaza conflictele de competenta invite intre tribunalele militare din circumscriptia sa teritoriala si contestatiile. Competenta #naltei Curti de Casatie si Justitie. *CC/ judeca atat in prima instanta cat si in caile de atac prevazute de lege& avand o competenta de regula determinata dupa calitatea persoanei& dar in mod e%ceptional& si o competenta materiala. 'stfel& *CC/ judeca infractiunea de inalta tradare. -e asemenea& judueca toate celelalte infractiuni atunci cand sunt comise de membrii "arlamentului si "arlamentului #uropean. C"" - s-a aplicat in practica printr-o interpretare e%tensiva si cu privire la membrii "arlamentului #uropean pentru ca nu e%ista reglementare e%presa. NC"" - prevede in mod e%plicit si "arlamentul #uropean. -e asemenea&infractiuni savarsite de membrii ;uvernului& judecatorii Curtii Constitutionale& judecatorii C5.& generali& amirali& maresali precum si de judecatorii de la *CC/ si procurorii de la "arc1etul de pe langa *CC/. *CC/ judeca si apelurile declarate impotriva sentintelor pronuntate de curtile de apel si curtea militara de apel precum si impotriva sentintelor pronuntate de sectia penala a *CC/. *CC/ este o instanta specializata in recurs in casatie in NC"". 'sa cum judecatoriile si tribunalele sunt considerate instante de fond& curtea de apel instanta de apel& *CC/ in viziunea NC"" - recurs in casatie. /udeca toate recursurile in casatie declarate impotriva 1otararilor penale definitive. 5olutioneaza conflictele de competenta aflate in circumscriptia acesteia. 5olutioneaza contestatiile& cererile de stramutare cand competenta revine *CC/. *n celelalte cazuri - curtile de apel. *CC/ solutioneaza si cazurile de intrerupere a cursului normal al justitiei si 0*8. *n C"" actual& *CC/ nu judeca apeluri ci doar recursuri indreptate impotriva

sentintelor pronuntate de curtile de apel precum si a celor pronuntate de sectia penala a *CC/. *n NC"" - recursurile vor deveni apeluri. 'ceasta este diferenta.