Sunteți pe pagina 1din 11

...... Nu uita niciodat c pielea se ncreete, Prul ncrunete, iar zilele se transform n ani ...

Dar ce e mai important se conserv; Fora i determinarea ta nu au vrst. Spiritul tu este cel care ndeprteaz pnzele de pian en. Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare. Dincolo de orice reuit e o alt ncercare. !t timp trieti, simte"te viu. Dac i"e dor de ce fceai nainte, f"o din nou. Nu te pierde printre foto#rafii n#l$enite de timp ... %er#i mai departe atunci cnd toi se ateapt s renuni. Nu lsa s se toceasc tria pe care o ai n tine. F astfel ca n loc de mil s impui respect. !nd nu mai poi s aler#i, ia"o la trap. !nd nu poi nici asta, ia"o la pas. !nd nu poi s mer#i, ia $astonul. &ns nu te opri niciodat. .... (Maica Tereza) ..... www.tpu.ro/conversatii

CURS 1 Introducere Geriatria, ca medicina unei grupe de vrst include profila ia, terapia !i recuperarea vrstnicului "olnav. #u toate c au e istat preocupri $n acest sens, cu foarte mult timp $n urm, geriatria ca domeniu !tiin%ific s&a dezvoltat !i s&a constituit ca !tiin% de sine stttoare a"ia $n a doua 'umtate a secolului ((& lea. )mportan%a sporit a dezvoltrii acestui domeniu este 'ustificat de amploarea fenomenului demografic care s&a $nregistrat la acest segment de vrst al popula%iei, $n raport cu $m"unt%irea condi%iiloe de via%, cre!terea nivelului de cultur !i civiliza%ie (aproape) peste tot $n lume. Obiectivele cursului Cunoaterea noiunilor generale privind domeniul de tiin geriatrie, gerontologie. nsuirea cunotinelor despre evoluia vrstelor i clasificarea acestora pe categorii de vrst (aspecte demografice i sperana de via). Cunoaterea contribuiei mediciniei romneti la dezvoltarea domeniului. nsuirea cunotinelor despre procesul de mbtrnire mecanismele fiziologice ale mbtrnirii.

1. MEDICINA VRSTEI A TREIA 1.1. GERONTO OGIA !I GERIATRIA Istoric Gerontolo"i# este !tiin%a care are ca o"iect de studiu cauzele $m"trnirii fiziologice, normale, a organismelor vii (geron*"trne%e, logos*cuvnt/!tiin% & lim"a greac). Mecinicov $n 1+,- a introdus acest termen cu semnifica%ia $m"trnirii progresive, ireversi"ile a capacit%ii de adaptare fizic, psi.ic !i social a organismului. Geri#tri#$ termen introdus de ). /asc.er $n 1+,+ este !tiin%a care se ocup de studiul aspectelor anornale, patologice posi"il reversi"ile ale vrstnicului. Geriatria ca medicina unei grupe de vrst include profila ia, terapia !i recuperarea vrstnicului "olnav (geron*"trne%e, iatros*"oal & lim"a greac). #u toate c preocuprile pentru studiul aceastui domeniu sunt foarte vec.i, geriatria ca domeniu !tiin%ific s&a dezvoltat !i s&a desprins ca !tiin% de sine stttoare, $n a doua 'umtate a secolului al ((&lea. 0cest interes a cptat o importan% sporit, datorit amploarei fenomenului demografic pe care l&a $nregistrat acest segmant de vrst al popula%iei, ct !i a cre!terii duratei medii de via% a omului. 1in datele istorice ale omenirii se poate constata c durata medie de via% s&a mrit continuu, $n raport cu $m"unt%irea condi%iilor de via%, cu cre!terea nivelului de cultur, cu gradul de civiliza%ie. 2

1ac $n antic.itate durata medie de via% era de 22 de ani (sursa & inscrip%ii vec.i de pe pietre mortuare), $n 3vul Mediu, $n perioadele $n care nu apreau molime importante, durata medie de via% a'ungea la 24&25 de ani. 6n sec. al (7))&lea $n %rile care au $nregistrat progrese economice !i culturale, $n %rile avansate ale 3uropei, durata medie de via% era de -, de ani. 8a 'umtatea sec. al ()(&lea datele statistice indicau o durat medie de vrst de -- de ani la englezi, de -2 de ani la "elgieni, -4 de ani la olandezi. %n Ro&'ni# $n 1+-9 se $nregistra speran%a de via% de 42 de ani, $n 1+5de 5:,: de ani, $n 1++1 de 5+,9 de ani, $n 2,,, de :1,1 de ani, iar $n anul 2,,9 de :-,4 de ani (sursa ;anca Mondial de date, indicatori de dezvoltare mondial). 7rsta medie a popula%iei $n 2,,- a fost de -9,1 ani fa% de -5 de ani $n 1+55 . 6n perioada 1+55&2,,- ponderea popula%iei $n strucur cuprindea< & popula%ia tnr ,&14 ani a sczut de la 2,,2= la 15,:=> & popula%ia vrstnic de la 5, de ani !i peste a crescut de la 1:,? la 1+,2=. 6n cadrul acesteia din urm s&au produs sc.im"ri importante $n structur crescnd numrul celor de :? de ani !i peste. #ei mai @longeviviA reprezentau $n 2,,-, 2,2= din totalul popula%iei, fenomen prezent $n ma'oritatea %rilor europene. 6n anul 2,1, (ianuarie) vrsta medie era de -+,5 ani & -9,1 ani la "r"a%i & 41,+ ani la femei. 7rsta medie la popula%ia< & rural 4,,2 ani & ur"an -+,1 ani. Btructura popula%iei< & tnr ,&14 ani 1?,2=> & adult 5+,+= > & vrstnic C5? de ani 14,+=. #re!terea ponderii segmentului de popula%ie vrstnic $n cadrul popula%iei generale $n lume, dar !i $n %ara noastr a dus la dezvoltarea sus%inut !i la o individualizare ca specialitate a geriatriei ca !tiin%. #ercetrile !tiin%ifice pentru aceast ramur a medicinei, apar%in mai multor domenii< "iologie, medicin, psi.ologie, sociologie, Dinetoterapie, etc. a!a numita vrst a treia. #ercettori romni de prestigiu au avut !i au valoroase contri"u%ii la cunoa!terea acestui domeniu. 6ntre ace!tia se disting< G..Marinescu, ).#. Ear.on, 0.0slan, #. ;lceanu&Btolnici, nume de referin% $n %ar !i strintate. 8a ;ucure!ti $n anul 1+?2 s&a $nfin%at )nstitutul de Gerontologie !i Geriatrie (primul din lume) care $n anul 1+:4 a devenit )nstitutul /a%ional de Gerontologie !i Geriatrie, iar din anul 1++2 poart numele savantului 0na 0slan. 6n perioada 1+?2&1+99 )nstitutul a fost condus de 0cad. Erof. 1r. 0na 0slan avnd ca o"iect de activitate< asisten%a medical geriatric, cercetare !i gerontologia social. -

Ere!edintele FMB a propus $n 1+54, )nstitutul de Geriatrie de la ;ucure!ti ca model pentru alte %ri ale lumii. 6n anul 1+:4 )nstitutul s&a e tins cu o #linic situat la Ftopeni $ntr&un decor natural pe o suprafa% de 11 .ectare. 0ceast clinic asigura< & asisten% geriatric> & program comple de recuperare, constnd $n< o fizioterapie (electroterapie, .idroterapie, magnetoterapie)> o Dinetoterapie> o masa', o fitness. An# Asl#n s&a nscut la ;rila (19+:&1+99). 1+1?&1+22 G a urmat cursurile Hacult%ii de Medicin din ;ucure!ti> 1+4?&1+4+ G profesor titular de clinica medical a Hacult%ii de Medi& cin din Timi!oara> 1+4+&1+?2 G !ef de sec%ie la )nstitutul de 3ndocrinologie din ;ucure!ti> 1+?2&1+99 G director al !nstitutului de "eriatrie. /umarndu&se printre pionierii gerontologiei medicale mondiale, s&a preocupat de gerontologia social, indicnd msuri organizatorice privind crea& rea unui sistem de stimulare a activit%ilor specifice vrstei a treia. 1r. 0na 0slan a intuit !i descoperit ac%iunile terapeutice de tip "iotrofic ale procainei, $n tratamentul de lung durat $n doze mici, cu rol curativ !i profilactic. Gerovit#lul ()$ produs "iotrofic original romnesc !i primul medicament creat anume s $ntrzie procesul de $m"atrnire, a fost ela"orat $ntre anii 1+45&1+?5, de Erof. 1r. 0na 0slan !i !coala sa, dup numeroase cercetri clinice !i e perimentale. Iezultatele acestui studiu fac o"iectul lucrarii @ #ovocaina $ factor eutrofic i ntineritor% pu"licat $mpreun cu Erof. #. ). Ear.on $n 1+??. 6ntmpinat cu scepticism, teoria Erof. 0na 0slan $!i va dovedi peste ani autenticitatea. Munca alturi de farmacista 3lena Eolovrageanu au avut ca rezultat apari%ia medicamentului Gerovital J-, medicament gerontologic care ac%ioneaz $n mecanismele de $m"atrnire la nivel molecular !i geriatric (datorit efectului produs $n "olile cronice degenerative ale vrstei a treia). 6n 1+?5, Gerovitalul este prezentat pentru prima dat lumii medicale interna%ionale, la Congresul &'erapie(oc'e de la Karlsru.e (IHG) !i apoi la Congresul )uropean de "erontologie de la ;asel. #ercetrile romne!ti $n domeniu se impun pe plan interna%ional !i genereaz o serie de testri !i compara%ii cu produse similare din farmacopeea mondial. 6n 1+5, Erof. 0na 0slan e perimenteaz un nou produs care con%ine, pe lng procain, !i un factor activator !i antiaterogen & Asl#vit#l. Hactor eutrofic regenerator, cu ac%iune "iocatalitic celular. 0re ac%iune antiaterogen (lipotrop), regleaz anumite faze $n meta"olismul grsimilor !i a colesterolului. 0melioreaz circula%ia cere"ral !i meta"olismul celulei nervoase. 3ste energizant, enzimopoetic, antidepresiv, vasodilatator coronarian !i periferic. 3ste utilizat $n tratamentul profilactic !i curativ al formelor de 4

$m"trnire predominant cere"ral !i cardiovascular. Be aplic, de asemenea, $n astenia psi.ic !i fizic, surmena'ul intelectual, tul"urri de memorie !i de concentrarea aten%iei, $n stri depresive !i de .iperemotivitate. 3ste indicat $n ateroscleroza generalizat sau cu predominen% cere"ral coronarian, periferic (arterite), $n prevenirea !i com"aterea accidentelor trom"oem"olice !i a sec.elelor post.emoragice. 6n 1+9?, Erof. 0na 0slan pu"lic $n Iomanian Lournal of GerontologM and Geriatrics lucrarea @Te*nic# +i #c,iune# tr#t#&entului cu Gerovit#l (). Precizri dup '( ani de folosire % . 8ucrarea este o sintez a cercetrilor conduse de Erof. 0na 0slan< & recunoa!terea pe plan mondial a eficien%ei Gerovitalului> & confirmarea rezultatelor cercetarilor romne!ti> & superioritatea produsului romnesc comparativ cu produse similare din farmacopeea mondial. 0spectele clinice caracteristice tratamentului cu procain la pacien%ii de vrsta a treia< - reducerea strilor depresive !i a an iet%ii> - dorin%a de a tri> - cre!terea capacit%ilor fizice !i intelectuale, $m"unat%irea memoriei> - $m"unat%irea func%ional a analizorilor auditiv, optic !i olfactiv> - $m"unat%irea aspectului pielii !i prului, scderea intensit%ii petelor senile !i a Deratozei> - cre!terea tonusului muscular !i a mo"ilit%ii articulare, cre!terea !i repigmentarea prului, normalizarea presiunii arteriale. Toate aceste o"serva%ii clinice au fost verificate e perimental. B&a constatat astfel c, Gerovit#lul () are ac%iune stimulatoare asupra proceselor de regenerare la nivelul %esutului .epatic, a mucoasei gastrice !i a mduvei osoase. 1e asemenea, su" actiunea Gerovitalului J- se produce !i regenerarea fiziologic !i morfologic a mu!c.iului striat !i a nervilor periferici. Btudiile asupra distrofiei nervoase au demonstrat eficien%a superioar a tratamentului aplicat $naintea producerii distrofiei, fapt ce pledeaz pentru utilizarea profilactic a medicamentului. Ntilizarea $n scopuri profilactice a tratamentului cu Gerovital J- a stat la "aza cercetrilor $ntreprinse su" conducerea prof. 0na 0slan $n domeniul gerontologiei sociale. 6n cadrul )nstitutului de geriatrie a fost $nfiin%at o sec%ie a crui domeniu de activitate $l constituie procesul de $m"atrnire su" aspect medico&social, economic, psi.ologic, demografic, ecologic !i cultural. 0c%iunea de gerontoprofila ie s&a desf!urat la nivel national !i a permis dezvoltarea unor cercetri multidisciplinare (medicin, psi.ologie, sociologie, economie etc). Btudiul longevit%ii umane, studiul intergenera%ional referitor la imaginea social a vrstnicilor, studiul $m"atrnirii demografice & sunt numai cteva aspecte care au artat c cercetrile fundamentale !i aplicative ale ge& rontologiei sociale devin tot mai actuale !i necesare. Ee "aza acestora, $n 1++: )nstitutul /a%ional de Geriatrie !i Gerontologie a ela"orat un @Pro#ram Naional pentru asisten medico"social a populaiei vrstnice din )omnia*. ?

Iezultatele studiilor grupului de medici !i cercettori condus de Erof. 0na 0slan au fost pu"licate $n reviste de recunoa!tere interna%ional (&'erapeutisc'e *msc'au, +evue ,ran-aise de ".rontologie, /ournal of "erontolog0, /ournal 1'armacological )2perimental &'erap0) sau au facut o"iectul unor comunicri prezentate $n cadrul unor manifestri !tiin%ifice interna%ionale (30mposium on &'eoretical 4spects of 4ging, Miami, NB0, He"ruarM :&9, 1+:4, 5 t' !nternational 30mposium of 6asic +esearc' in "erontolog0 , 7arnerg, Buedia , 78 t' !nternational Congress of "erontolog0, )erusalim, )srael , 9! t' !nternational Congress of "erontolog0, #open.aga, 1anemarca, :! t' !nternational Congress of "erontolog0, ToDio, Laponia). 1e asemenea, au aparut su" forma unor tratate pu"licate de edituri de prestigiu din strainatate (Columbia *niversit0 1ress $ #e( ;or<, )ditorial #61 $ 6uenos 4ires, Consultants 6ureau !nc. $ #e( ;or< ). Munca de medic !i cercettor a Erof. 0na 0slan, !i a $ntregului grup de cola"oratori, a fost unanim apreciat pe plan interna%ional !i recunoscut ca o prioritate romneasc incontesta"il. =rganizaia >ondial a 3ntii, 4cademia de ?tiine din /ew OorD, 4cademia &iberina $ )talia, *niunea >ondial de >edicin 1rofilactic i @igien 3ocial $ 0ustria, Consiliul >ondial pentru problemele urgenei $ Flanda, 3ocietatea 4merican de "erontologie, Confederaia 3ocietilor de "erontologie din rile latine $ Bpania, sunt cteva dintre organiza%iile mon& diale de prestigiu dintre mem"rii carora a facut parte !i Erof. 0na 0slan. /umeroase distinc%ii interna%ionale & >eritto della +epublica !taliana, Cavaler al noii )urope $ !talia, Cavaler al =rdinului de >alta $ ,rana, Comandor al =rdinului =range #assau $ =landa,Aama di Collare del 3anto "raal $ ,rana, Citizens'ip !nternational 4(ard ,ilipine, premiul i >edalia B.on 6ernard decernate de FMB (1+?2) pentru contri"u%ii e ceptionale $n domeniul medicinii sociale !i geriatriei, premiul Hunda%iei Hranz.eim ,ranz'eim 6uc<minster ,uller 30nerg0 &rust G distinc%ie acordat pentru activitatea !tiin%ific $n serviciul snt%ii pu"lice. @Erofesor Jonoris #ausa !i 1octor emerit al Nniversit%ii ;raganPa Eaulista, din ;raziliaQ !COA A ROMNEASC- DE GERIATRIE !co#l# Ro&'ne#sc. de Geri#trie de,ine o serie de /riorit.,i /e /l#n &ondi#l0 6nfiin%area primului institut de geriatrie din lume (22 ianuarie 1+?2), avnd ca o"iect de activitate cercetri de gerontologie clinic !i asisten% medical a vrstei a )))&a. Frientarea tridirec%ional a cercetrilor gerontologice< clinic, e+perimental !i social> aceast structur a fost recomandat de F.M.B. (Kiev, 1+5-) ca model pentru institute similare. 3la"orarea unui medicament cu eficien% $n profila ia $m"atrnirii !i $n terapia strilor patologice ale vrstei a )))&a & Gerovit#l (). strategie terapeutic $n profila ia !i terapia "atrne%ii. Frganizarea unei re%ele sanitare na%ionale de profila ie a $m"trnirii. 5

1e pe pagina )nstitutului /a%ional de Gerontologie !i Geriatrie (.ttp<//www.ana&aslan.ro/inde Rro..tm)< 1.1. 2ENOMENU %M3-TRNIRII Iezultatele cercetrilor $n domeniul "iologiei, medicinei, psi.ologiei, sociologiei, asupra ansam"lului fenomenelor !i proceselor de $m"trnire normal a organismului uman, $n cadrul geriatriei men%ioneaz c, din punct de vedere "iologic, normalitatea este conceput ca un ec.ili"ru func%ional !i dinamic, $ntr&un amsam"lu de interrela%ii !i interdependen%e cu mediul. @omeostazia (ec.ili"rul intern) Seste rezultatul unei permanente cooperri armonioase a tuturor sistemelor reactive ale organismului, ca urmare a unor procese e trem de sensi"ile !i precise de reglare !i integrare, realizate prin intermediul mecanismelor neuroendocrineA. (#. Tt. #ristea> ). 8ozinc, 1+++). 0stfel, organismul dispune de rezerve adaptative !i compensatoare, de disponi"ilit%i de adaptare largi, cu varia%ii de la individ la individ, $n func%ie de particularit%ile reactive ale fiecrui individ. 0daptarea organismului, reflectarea $n starea de sntate are la "az marea disponi"ilitate de rezerve func%ionale a organelor !i sistemelor $n totalitate, care, $n condi%ii normale de repaus, func%ioneaz cu o parte din capacit%ile lor func%ionale. 6n timpul solicitrilor crescute, organismul $!i spore!te necesarul de rezerve pe care le poate utiliza dar fr a pertur"a ec.ili"rul morfofunc%ional al acestuia. Bolicitrile intense !i/sau de durat, pot pertur"a mecanismele adaptative, situa%ie $n care intervin mecanismele compensatoare pentru a men%ine ec.ili"rul intern al organismului, uneori cu pre%ul unor consumuri mari Sde lu A care pot genera dereglri func%ionale. 1ereglrile func%ionale, apari%ia strii de compensare insuficient, este e presia trecerii de la starea de sntate, la starea de "oal, favoriznd astfel fenomenul de senescen%. 0stfel, procesul de $n"trnire, din punct de vedere "iologic, const $n diminuarea progresiv a capacit%ii de adaptare a organismului, la multiplele varia%ii ale parametrilor mediului intern !i e tern, incapacitatea de realizare a .omeostaziei. 1in punct de vedere ci"ernetic, $n procesul de $m"trnire se remarc sc.im"ri informa%ionale $n organismul ca tot unitar, $ntre orgamism !i mediul e tern. 1e asemenea, se remarc alterarea consecutiv a recep%ionrii, alterarea capacit%ii de stocare, prelucrare !i utilizare a informa%iei. 1e&a lungul timpului, cercettorii au cutat s cunoasc care este vrsta pn la care ar putea tri omul. Ererile cercettorilor care au studiat acest aspect relev faptul c natura a oferit omului calit%i pentru a tri cel pu%in 1,, de ani (de ?&5 ori mai mult dect dureaz perioada de cre!tere, adic 1,,&12, de ani). Ee de alt parte, studiile relev dependen%a organismului de anumite condi%ii. Fmul, ori unde s&ar afla, indiferent de locul $n care trie!te, are anumite condi%ii de munc, .ran, odi.n, clim. #nd aceste condi%ii corespund cu nevoile organismului, acesta este sntos, se simte "ine !i poate :

a'unge la o vrst foarte mare. 6n cazul $n care condi%iile amintite sunt rele, organismul sufer, apar "oli care scad rezisten%a !i duc la scurtarea vie%ii. 6n toate timpurile medicii, igieni!tii, filozofii, speciali!ti din diferite domenii, au avertizat despre pericolul nerespectrii anumitor reguli de via%, de igien personal, despre lipsa de cumptare, care aduc suferin% prin apari%ia $m"olnvirilor !i contri"uie la scurtarea vie%ii. 6m"trnirea este un proces normal, dar ea nu tre"uie s se produc oricnd !i oricum, ea poate fi controlat. Ererea speciali!tilor c S"trne%ea nu este nici "oal nici disfunc%ieA este "ine cunoscut !i acceptat. 8a fel de "ine se cunoa!te !i faptul c "trne%ea aduce mari sc.im"ri $n via%a individului prin sc.im"area programului, $ntreruperea contactelor socio&profesionale. 8a acestea adugndu&se $nlocuirea stresului pozitiv al vie%ii active cu stresul inutilit%ii, lipsa de motiva%ie, putem $ntrevedea la unii "trni instalarea sindromului de decondi%ionare, care tre"uie interpretat tot ca un ta"lou clinic disfunc%ional. ;trnii prezin deficite func%ionale $n propor%ie mare, legate de multiplele "oli cronice pe care le acumuleaz. 0stfel datele statistice indic prezen%a de dou ori mai mare a deficitelor func%ionale la persoanele de peste 5? de ani, au de 4 ori mai limitat activitatea, se interneaz de 2 ori mai frecvent !i au o durat de 2 ori mai mare a perioadei de spitalizare, fa% de persoanele mai tinere. 1e asemenea s&a constatat dificultatea recuperrii func%ionale la "trnii care devin deficien%i ca !i a deficien%ilor care devin "trni. 0m"ele categorii prezint un procent mare de afec%iuni cronice, cu disfun%ii care se agraveaz $n timp. 0proape peste tot $n lume se constat c asisten%a medical (medicul de familie, policlinica, spitalul) nu reu!e!te dect par%ial s acopere nevoile de $ngri'ire a snt%ii acestor pacien%i, $ntruct "trnii se adapteaz foarte greu oricrui deficit func%ional. #unoa!terea !i interven%ia privind aspectele specifice ale persoanelor de v$rsta a treia sunt studiate $n prezent $n cadrul mai multor !tiin%e, anga'ate $n a da rspunsuri la numeroase $ntre"ri legate de acest fenomen. 7rstele ciclului vie%ii< copilria, adolescen%a, maturitatea, "tne%ea reprezint etape $n cadrul cercetrilor care $ncearc s rezolve att pro"lemele gnostice, ct !i cele sociale pe care fiecare dintre acestea le implic. 6n privin%a vrstei a treia, $ntre"rile la care se caut rspunsuri $n plan "io&psi.o&social !i demografic vizeaz efectele asupra individului, grupului dar !i $n plan macro& social. 6n prezent cercetarea acestui fenomen comple , "trne%ea se desf!oar pe trei direc%ii< 1. 6m"trnirea G o provocare pentru !tiin%, legisla%ie, formare> 1. 3lemente pentru o psi.ologie a vrstei a treia> ). Erofesioni!ti pentru vrsta a treia (8. M. )aco" & 2,,1). 0ceste aspecte, direc%ii de cercetare legate de vrsta a treia pentru ocrotire !i interven%ie urmresc s institute o sc.im"are calitativ a concep%iei !i anume< Sa face nu pentru cei $n vrst ci $mpreun cu eiA (8. M. )aco" & 2,,1). 9

6m"trnirea popula%iei reprezint o sintagm cu sensuri diferite, specifice unor strategii na%ionale sau regionale. 0stfel, pentru unele %ri reprezint o realitate demografic, pentru altele un fapt, o realitate care tre"uie gestionat corespunztor. 1iferite sunt !i a"ordrile, unele politici $ndreptndu&se spre asigurarea resurselor pentru sus%inerea costurilor de protec%ie social, altele sunt preocupate de construirea unor proiecte de perspectiv. Bintagma Svrsta a treiaA este frecvent folosit de speciali!tii din diverse domenii< social, economic, politic, medical. As/ecte de&o"r#4ice Btudiile realizate $n ultimul deceniu men%ioneaz $n Strate#ia de dezvoltare a sistemului naional de asisten a persoanelor vrstnice (2,,?) c popula%ia vrstnic total a crescut continuu !i se preconizeaz cre!terea ei permanent< -?, de milioane $n anul 1+?,> 4?, de milioane $n anul 2,,,> Eentru anul 2,2? speciali!tii estimeaz o scdere la 44+ de milioane a persoanelor vrstnice. 1up 2,1, este estimat o cre!tere semnificativ, progresiv de -:= a popula%iei de vrsta a treia ( $n anul 2,-,). 6m"trnirea unei popula%ii din punct de vedere demografic are la "az analiza piramidei vrstelor, respectiv a ratei natalit%ii, mor"idit%ii !i mortalit%ii, a speran%ei de via%. 1e&a lungul timpului au e istat cauze care au determinat fluctua%ii privind structura pe vrste $n diferite zone geografice. 1eclinul ratei na!terilor pe parcursul ctorva genera%ii, scderea ratei deceselor la copii !i tineri, prezen%a rz"oaielor, migrarea popula%iei influen%eaz aspectul demografic al zonelor geografice. 6n unele %ri popula%ia vrstinic este mai numeroas, impunnd sarcini importante $n a sus%ine su" multe aspecte cerin%ele specifice acestei etape de via%. 3 ist de asemenea diferen%e de la %ar la %ar $n ceea ce prive!te includerea persoanelor de o anumit vrst $n categoria @vrsta a treiaA, de asemenea e ist diferen%e !i $n privin%a vrstei de pensionare. 6n /orvegia, Flanda, )rlanda o persoan este considerat $n vrst la :, de ani, $n #ipru la :? de ani, $n Marea ;ritanie, Iomnia la 5,&5? de ani $n func%ie de vrsta de pensionare. Btatisticile consemneaz la nivel european< 21 = persoane peste 5, de ani $n anul 2,,,> 1? = persoane peste 5? de ani $n anul 2,,,> -? = persoane G o medie a persoanelor $n vrst $n anul 2,?,> 6n Iomnia, datele comparative de la ultimele recensminte indic o cre!tere a popula%iei vrstnice astfel< 1++2 &15,4 = popula%ie peste 5, de ani> 2,,2 & 1+,4 = popula%ie peste 5, de ani (U- =), comparativ cu popula%ia tnr care este $n scdere< Eopula%ia Iomniei pe grupe de vrst la recensmintele din 1++2&2,,2< 1++2 G popula%ie de ,&14 ani G 22,: => +

2,,2 G popula%ie de ,&14 ani G 1:,5 = (& ?,1=). 1++2 G popula%ia adult 1?&?+ de ani G 5,,+=> 2,,2 G popula%ia adult 1?&?+ de ani G 5-,,=> (U2,1=) Eotivit standardelor europene, Iomnia este inclus $n categoria %rilor cu popula%ie "trn. 1e asemenea un aspect alarmant este cel al reducerii popula%iei. 6n ultimii 1, ani popula%ia a sczut cu 25,,,,, locuitori (comunicat de pres disponi"il pe site&ul www.recensamantromania.ro ultimul recesmnt 2,11 fa% de 2,,2), datorit a"sen%ei unei politici demografice a guvernelor din aceast perioad, a scderii continuee a nivelului de trai, a"sen%ei msurilor sociale care au generat o important reducere a natalit%ii. S/er#n,# de vi#,. 6n anul 1++9 FMB aprecia speran%a de via% pentru anul 2,2? de apro imativ 9, de ani. 1iferite studii efectuate $n %rile europene indic speran%a de via% de 91 de ani la femei !i :? de ani la "r"a%i ($n perspectiv aceast diferen% tinde s dispar). Iezultatele unor studii asupra longevit%ii (L. #. GuVrin, 2,,,) consemneaz durata de via% mai mare la 'aponezi, $n compara%ie cu speran%a de via% $nregistrat $n alte %rii, aceasta find atri"uit implicrii $n munc pn la vrste $naintate. GuVrin, autorul studiului amintit a comparat procentul persoanelor $n vrst ??&?+ ani !i 5,&54 de ani din Laponia !i Hran%a !i a constatat c implicarea $n munc a aestora se prezint astfel< Laponia
7rsta lucrea z ??&?+ +4,1, = = 5,&54 :?,5, = ??&?+ 5:,9, =

Hran%a
5,&54 1+,,,

#oncluzia rezultat $n urma acestor compara%ii este c implicarea $n activitate pe pia%a muncii !i dup vrsta de 5, de ani este $n favoarea longevit%ii. 6n prezent Iomnia se afl $n privin%a longevit%ii la o distan% de 1, ani fa% de Laponia, %ara cu cei mai longevivi oameni. 1in datele )/BB3 rezult c speran%a de via% $n Iomnia s&a du"lat $ntr&un secol de la -5,4 ani $n 'urul anului 1+,,, la :1,1+ ani $n 2,,1. 0ceea!i surs consemneaz deasemenea o diferen% $n ceea ce prive!te durata de via% pe se e, aceasta fiind mai mare la femei !i o diferen% a speran%ei de via%, mai mare la popula%ia din mediul ur"an fa% de cea din mediul rural. Re5u&#t 1ezvoltarea geriatriei !i gerontologiei ca !tiin% a $nceput $n a 2&a 'umtate a secolului ((. 6n toat lumea omenirea a cunoscut o cre!tere a condi%iilor de via%, a nivelului de cultur !i civiliza%ie, ceea ce a condus la cre!terea speran%ei de via% !i a numrului persoanelor vrstnice. 0!a numitul Qfenomen al $m"trniriiQ este cercetat de mai multe !tiin%e< "iologie, medicin, sociologie, economie, Dinetoterapie, $ntruct este un fenomen comple cu implica%ii ma'ore att asupra individului ct !i a societ%ii. 1,

#re!terea demografic important $nregistrat la aceast categorie de vrst impune o strategie de dezvoltare a sistemului na%ional de asisten% a persoanelor vrstnice $n fiecare %ar pentru a gestiona corespunztor pro"lemele specifice acestei situa%ii. Conce/te +i ter&eni de re,inut Geriatrie, gerontologie, $m"trnire precoce, $m"trnire patologic, .omeostazie, $m"trnirea G fenomen "iologic, incapacitatea de realizare a .omeostaziei. 6roble&e de re4le7ie +i te&e de de5b#tere 1. 6m"trnirea normal, cronologic, mecanismele fiziologice, adaptative, $n cadrul creia normalitatea este conceput ca un ec.ili"ru func%ional !i dinamic, $ntr&un ansam"lu de interrela%ii !i interdependen%e cu mediul. 2. 6m"trnirea precoce, patologic G condi%ionat de factori pertur"atori diver!i care genereaz dereglri func%ionale, conduc la gr"irea fenomenului de senescen% Reco&#nd.ri biblio"r#4ice 1. 2. -. 4. 3.l#ce#nu Stolnici C. 8199:;. Geriatrie practic, 0maltea, ;ucure!ti 3o"d#n C. 8199<;. Geriatrie, 3ditura Medical, ;ucure!ti Const#ntin 3. 8199<;. Geriatrie, 3ditura Medical, ;ucure!ti Criste# C.$ o5inc. I. 81999;. Erincipii de Dinetoterapie recuperatorie la vrsta a treia, 3ditura Nniversit%ii, Fradea ?. Du&itru M. 819:1;. Geriatrie, 3ditura medical, ;ucure!ti 5. 2ont#ine R. 81==:;. Esi.ologia $m"trnirii, 3ditura polirom, )a!i :. G'rle#nu$ !oitu D#niel# 81==>;. 7rsta a treia, )nstitutul 3uropean 9. I#cob . M. 81==1;. 7rsta a treia, cunoa!tere !i interven%ie, Eroiectul tempus L. ;.&L3E 142-+/++, )a!i +. I#no+i Ion. 8199:;. 7rstele omului, 3ditura Trei, ;ucure!ti 1,. INSSE 81==1?1==);. Iecesmntul popula%iei !i al locuin%elor 11. INSSE 81==);. 0nuarul statistic al Iomniei 12. 6red# G. I. 81==1;. (note de curs) Geriatrie !i gerontologie, 3ditura Medical, ;ucure!ti, 1-. Sl#de S. 81991;. Earticularit%i psi.ologice !i psi.opatologice $n cadrul vrstei a treia, tez de doctorat 14. !c*io/u U.$ Ver5# E. 819:1;. Esi.ologia vrstelor, 3ditura 1idactic !i Eedagogic, ;ucure!ti 1?. .ttp<//www.ana&aslan.ro/inde Rro..tm 15. www.recensamantromania.ro

11