Poluarea aerului

Contaminarea uman a atmosferei Pmntului poate lua multe forme i a existat de cnd oamenii au nceput s utilizeze focul pentru agricultur, nclzire i gtitul alimentelor. n timpul Revoluiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problem major. Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n general un amestec de monoxid de carbon i compui organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din combustibili. n timp ce smogul reacioneaza cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de picturi, nteind ceaa. Pn n secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sntate. Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului deasupra oraelor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi din combustibilii "neari". Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul n ozon, un agent chimic care atac cauciucul, rnete plante i irit plmnii. Hidrocarburile sunt oxidate n substane care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i ptrunztoare. Majoritatea poluanilor sunt eventual "splai" de ctre ploaie, zpad sau cea dar dup ce au parcurs distane mari, uneori chiar continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer, oxizii de sulf i de azot sunt transformai n acizi care se combin cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade peste lacuri i pduri unde poate duce la moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze ntregi ecosisteme. n cele din urm, lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via. Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa i estul Statelor Unite i Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot s afecteze i sntatea uman i obiecte create de oameni; ele dizolv ncet statui istorice din piatr i faade din Roma, Atena si Londra. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este nclzirea global, o cretere a temperaturii Pmntului cauzat de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odat cu folosirea intensiv a combustibililor fosili n secolul XX, concentraia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de ser, reduc cldura disipat de Pmnt dar nu blocheaz radiaiile Soarelui. Din cauza efectului de ser se asteapt ca temperatura global s creasc cu 1,4 C pn la 5,8 C pn n anul 2100. Chiar dac aceast tendin pare a fi o schimbare minor, creterea ar face ca Pmntul s fie mai cald dect a fost n ultimii 125.000 ani, schimbnd probabil tiparul climatic,

afectnd producia agricol, modificnd distribuia animalelor i plantelor i crescnd nivelul mrii. Poluarea aerului poate s afecteze regiunea superioar a atmosferei numit stratosfer. Producia excesiv a compuilor care conin clor cum ar fi clorofluorocarbonaii (CFC) (compui folosii pn acum n frigidere, aparate de aer condiionat i n fabricarea produselor pe baz de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, crend o gaur deasupra Antarcticii care dureaz mai multe sptmni n fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele duntoare ale Soarelui a afectat viaa acvatic i terestr i amenin sntatea oamenilor din zonele nordice i sudice ale planetei.

Nivelul poluarii aerului

1.Acidifierea.Emisii de dioxid de sulf,oxizi de azot i de amoniac (SO2, NOx, H2SO4) Acidifierea este determinat n principal de trei tipuri de poluani: oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx) i aerosoli acizi (HCl, H2SO4). Sursele principale sunt arderea combustibililor pentru industrie i populaie (SOX, NOX), traficul rutier (NOx, SOx, NMVOC, CH4, CO, CO2, N2O ). La nivelul jud. Bihor, n anul 2006 au rezultat, conform calculelor efectuate n baza factorilor de emisie din CORINAIR i a factorilor de emisie pentru surse stationare elaborate pentru Romnia de ICIM Bucureti, urmtoarele valori pentru poluanii acidifiani / grupe de activiti: Tabel 1. Valori pentru poluanii acidifiani / grupe de activiti. Grupa 01 02 03 05 06 07 09 Nume Grup Arderi in energetic Instalatii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Extractia si distributia combustibililor fosili Utilizarea solventilor si a altor produse Transport rutier Tratarea si depozitarea deseurilor SO2 NOX NMVOC N2O (Mg) (Mg) (Mg) (Mg) 1988,14 301,14 31,29 15,08 7101,35 760,10 1437,39 147,09 10,19 0,61 1,63 0,22 27,37 0,36 97130,56 36933,5 5,3 -

Unde: Mg= mega grame

Dioxidul de sulf SO2

Caracteristici generale Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii. Surse naturale: Eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. Surse antropice:(datorate activitatilor umane) Sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel. Efecte asupra sanatatii populatiei In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane. Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii. Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului. Efecte asupra plantelor Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb , lucerna , murele. Efecte asupra mediului In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului. Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice. Concentraii ale dioxidului de sulf in 2006 Calitatea aerului ambiental este asigurat de un sistem propriu de monitorizare i anume: pentru determinarea poluanilor gazoi SO2, NO2, n ariile i zonele protejate din Municipiul Oradea, exist trei puncte de monitorizare cu frecven zilnic i anume: Sediul A.P.M.- Bihor, Spitalul de copii Oradea, Facultatea de Protecia Mediului Oradea.

Amplasarea punctelor de monitorizare s-a realizat innd cont de sursele de poluare concentrate n zonele respective. Evoluia concentraiilor medii lunare a dioxidului de sulf [mg/mc ]n cele 3 puncte de monitorizare zilnic, din municipiul Oradea, este prezentat n Tabelul 2 si Graficul 1 Tabelul 2.:
Pct de Ian monitor /Luna APM 0.0007 BH Sp de 0.0022 Copii Fac de 0.0022 Protectia Med Graficul 1.: Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

0.0001 0.0006 0.0007 0.0012 0.0006 0.0010

0.0002 0.0006 0.0007

0.0003 0.0006 0.0009

0.0005 0.0011 0.0018

0.0007 0.0011 0.0008

0.0005 0.0014 0.0015

0.0005 0.0015 0.0009

0.0014 0.0017 0.0016

0.0002 0.0013 0.0012

0.0005 0.0005 0.0007

0.0025

0.002

0.0015 APM BH 0.001 Sp de copii Fac de Protectia Med 0.0005

Urmrind evoluia concentraiilor medii lunare de poluani gazoi SO2, in anul 2006 se observa o crestere mai mare in luna ianuarie in centrele de monitorizare Spitalul de Copii si Facultatea de Protectia Mediului.

Evolutia dioxidului de sulf in cele 3 puncte de monitorizare zilnic, din municipiul Oradea, prezentata in Graficul nr 2:
0.016 0.014 0.012 0.01 0.008 0.006 0.004 0.002 0 SO2 Fac de Protectia Med Sp de Copii APM BH

Concentraii ale dioxidului de sulf in 2007 Evoluia concentraiilor medii lunare a dioxidului de sulf [mg/mc ]n cele 3 puncte de monitorizare zilnic, din municipiul Oradea, este prezentat n Tabelul 3 si Graficul 2.
Tabelul 3 Luna/Pct de monit. APM BH Sp de copii Fac de Prot. Med Ian Febr Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

0.0005 0.0011 0.0007

0.0003 0.0017 0.0011

0.0006 0.0008 0.0004

0.0007 0.0009 0.0006

0.0001 0.0005 0.0010

0.0031 0.0062 0.0031

0 0.0010 0.0006

0.0016 0.0010 -

0.0007 0 -

0.0006 0.0007 0.0014

0.0011 0.0009 0.0008

0.0012 0.0006 0.0006

Graficul 2 0.007 0.006 0.005 0.004 0.003 0.002 0.001 0 Ianuarie August Iunie Iulie Octombrie Noiembrie Mai Septembrie Decembrie Februarie Martie Aprilie Facultatea de Protectia Mediului APM BH Spitalul de copii

Urmrind evoluia concentraiilor medii lunare de poluani gazoi SO2, in anul 2007 se observa o crestere mai mare in luna iulie, dar o crestere mult mai mare la centrul de monitorizare Spitalul de Copii Concentraii ale dioxidului de sulf in 2008 Evoluia concentraiilor medii lunare a poluantului SO2 n cele 2 puncte de monitorizare zilnic, din municipiul Oradea, este prezentat n tabelul 4 si graficul 3 de mai jos.
Tabelul 4

Pct de Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec monitor /Luna APM 0.0015 0.0008 0.0019 0.00018 0.0049 0.0031 0.0012 0.0013 0.0012 0.0012 0.0011 0.0011 BH Sp de 0.0013 0.0005 0.0005 0.0009 0.0089 0.0005 0.0007 0.0007 0.0009 0.0011 0.0006 0.0013 Copii

Graficul 3
0.01 0.009 0.008 0.007 0.006 0.005 0.004 0.003 0.002 0.001 0 Sept Mar Nov Aug Mai APM BH Sp de copii

Urmrind evoluia concentraiilor medii lunare de poluani gazoi SO2, in anul 2008 se observa o crestere mai mare in luna mai, dar mai inspecial in centrele de monitorizare Spitalul de Copii.

Evoluia concentraiilor medii anuale a dioxid de sulf (SO2) n cele 3 puncte de monitorizare: zilnic, din municipiul Oradea in anii 2006, 2007, 2008, , este prezentat n tabelele urmatoare:

Dioxid de sulf (SO2) g/mp*luna

Anul

APM BH

Spitalul de Copii

Dec

Feb

Apr

Iun

Ian

Iul

Oct

Facultatea de Protectia Mediului 0.00115 0.000858 -

2006 2007 2008

0.000516 0.000883 0.00175

0.00115 0.00128 0.00149

0.0014 0.0012 0.001 0.0008 0.0006 0.0004 0.0002 0 APM BH Spitalul de Copii Facultatea de Protectia Mediului 2006 2007 2008

Concluzii: Urmrind evoluia concentraiilor medii anuale de SO2 2006 2008 se observ o scdere, dar nesemnificativ a concentraiilor de SO2 n anul 2007, fa de ani 2006, 2008. De asemenea se observ o cretere a concentraiilor medii anuale n anul 2007, comparativ cu anul 2006, 2008. Nu s-au nregistrat depiri ale limitelor maxime admise, valorile ncadrndu-se n limitele impuse de STAS 12574/87. Oxidul de azot NOx (NO / NO2) Caracteristici generale Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros. Principalii oxizi de azot sunt: - monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor; - dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic, inecacios. Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat. In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic. Surse antropice: Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane . Efecte asupra sanatatii populatiei Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru
8

animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor si animalelor Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa. Alte efecte Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor. Concentraii ale Oxiziilor de azot in 2006 Evoluia concentraiilor medii lunare a poluantului NO2 n cele 3 puncte de monitorizare zilnic, din municipiul Oradea, este prezentat n tabelul 5 si graficul 4 de mai jos. Tabelul 5
Luna/Pct de monit. APM BH Sp de copii Fac de Prot. Med Ian Febr Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

0.0083 0.0182 0.0139

0.0065 0.0147 0.0141

0.0077 0.0115 0.0101

0.0064 0.0123 0.0141

0.0063 0.0124 0.0108

0.0050 0.0117 0.0121

0.0070 0.0122 0.0081

0.0190 0.0113 0.0121

0.0192 0.0143 0.0133

0.0187 0.0128 0.0132

0.0225 0.0168 0.0188

0.0226 0.0141 0.0167

Graficul 4
0.025 0.02 0.015 0.01 0.005 0

APM BH Spitalul de copii Facultatea de Protectia Mediului

Urmrind evoluia concentraiilor medii lunare de poluani gazoi NO2, in anul 2006 se observa o crestere mai mare in special in luna decembrie, dar si in lunile august, septembrie, octombrie si noiembrie la centru de monitorizare zilnica APM Bihor.

Evolutia dioxidului de azot [mg/mc] in cele 3 puncte de monitorizare zilnic, din municipiul Oradea,

prezentata in graficul nr5

0.016 0.014 0.012 0.01 0.008 0.006 0.004 0.002 0 NO2 APM BH Sp de Copii Fac de Protectia Med

Nu s-au nregistrat depiri ale limitelor maxime admise, valorile ncadrndu-se n limitele impuse de STAS 12574/87.
10

Concentraii ale Oxiziilor de azot in 2007 Evoluia concentraiilor medii lunare a poluantului NO2 n cele 3 puncte de monitorizare zilnic, din municipiul Oradea, este prezentat n tabelul 6 si graficul 5 de mai jos.
Tabelul 6
Luna/Pct de monit. APM BH Sp de copii Fac de Prot. Med Ian Febr Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

0.0060 0.0139 0.0157

0.0031 0.0150 0.0172

0.0050 0.0117 0.0123

0.0100 0.0152 0.0157

0.0102 0.0165 0.0168

0.0096 0.0169 0.0109

0.0070 0.0114 0.0166

0.0190 0.0127 -

0.0192 0 -

0.0187 0.0206 0.0218

0.0225 0.0168 0.0186

0.0226 0.0143 0.0164

Graficul 5
0.025 0.02 0.015 0.01 0.005 0

APM BH Spitalul de copii Facultatea de Protectia Mediului

Urmrind evoluia concentraiilor medii lunare de poluani gazoi NO2, in anul 2007 se observa o crestere mai mare in special in luna octombrie, deasemenea se observa o crestere mai mare in lunile noiembrie si decembrie la centru de monitorizare APM Bihor.

11

Concentraii ale Oxiziilor de azot in 2008 Evoluia concentraiilor medii lunare a dioxidului de azot n cele 2 puncte de monitorizare zilnic, din municipiul Oradea, este prezentat n tabelul 7 si graficul 6.
Tabelul 7 Pct de Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec monitor /Luna APM 0.0265 0.0281 0.0237 0.00250 0.0258 0.0202 0.0216 0.0239 0.0245 0.0385 0.0256 0.0219 BH Sp de 0.0202 0.0196 0.0121 0.0112 0.0106 0.0101 0.0104 0.0136 0.0116 0.0223 0.0176 0.0168 Copii

Graficul 6
0.045 0.04 0.035 0.03 0.025 0.02 0.015 0.01 0.005 0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec APM BH Sp de copii

Urmrind evoluia concentraiilor medii lunare de poluani gazoi NO2, in anul 2008 se observa o crestere mai mare in special in luna octombrie, deasemenea se observa o crestere mai mare in toate lunile anului la centru de monitorizare APM Bihor.

12

Evoluia concentraiilor medii anuale a dioxid de azot (NO2) n cele 3 puncte de monitorizare zilnic, din municipiul Oradea in anii 2006, 2007, 2008, , este prezentat n tabelele urmatoare:

Dioxid de sulf (NO2) g/mp*luna

Anul

APM BH

Spitalul de Copii

Facultatea de Protectia Mediului 0.0131 0.0135 -

2006 2007 2008

0.0069 0.0127 0.0254

0.0135 0.0013 0.0146

0.03 0.025 0.02 0.015 0.01 0.005 0 APM BH Spitalul de Copii Facultatea de Protectia Mediului 2006 2007 2008

Concluzii: Urmrind evoluia concentraiilor medii anuale de NO2 2006 2008 se observ o scdere, a concentraiilor n anul 2007, fa de ani 2006, 2008. De asemenea se observ o cretere a concentraiilor medii anuale n anul 2008 , comparativ cu anul 2006, 2007. Nu s-au nregistrat depiri ale limitelor maxime admise, valorile ncadrndu-se n limitele impuse de STAS 12574/87.

13

Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5

Caracteristici generale Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid. Surse naturale: Eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului. Surse antropice: Activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete. Efecte asupra sanatatii populatiei Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii. Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura. Concentraii ale pulberilor n suspensie in 2006 Determinarea pulberilor n suspensie, se efectueaz n aceleai puncte de monitorizare ca i poluanii gazoi. Pulberile sedimentabile se determin n flux lent n 14 puncte de recoltare i control la nivelul judeului Bihor cu frecvena de recoltare lunar. Evoluia valorilor medii lunare al indicatorului pulber n suspensie [mg/mc] n cele 3 puncte zilnic, din municipiul Oradea este prezentat in Tabelul nr8 si Graficul nr 7:

14

Tabelul 8
Pct de monitor /Luna APM BH Sp de Copii
Fac de Prot. Med

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

0.1114
0.0734

0.072
0.0624

0.0717
0.0471

0.0473
0.0385

0.0287
0.0389

0.0218
0.0198

0.0166
0.0278

0.0407
0.0291

0.0237
0.0198

0.0512
0.0369

0.0537
0.0403

0.0483
0.0337

0.0965

0.0611

0.0643

0.0431

0.0492

0.0285

0.0379

0.0347

0.0247

0.0487

0.0636

0.0430

Graficul nr 7.:
0.12 0.1 0.08 0.06 0.04 0.02 0 APM BH Sp de Copii Fac de Prot Med

Urmrind evoluia concentraiilor medii lunare de pulberi in suspensie, in anul 2006 se observa o crestere mai mare in luna ianuarie scazand treptat pana la mijocul anului iar apoi inregistrandu-se iar cresteri treptate. Deasemenea se observa o crestere mai mare in general la centru de monitorizare APM Bihor.

15

Graficul evolutiei valorilor medii anuale al indicatorului pulber n suspensie n ce 3 puncte de monitorizare in anul 2006:
0.06 0.05 0.04 0.03 0.02 0.01 0 Evoluia valorilor medii anuale al indicatorului pulber n suspensie [mg/mc] n ce 3 puncte de monitorizare in 2006 APM BH Sp de Copii Fac de Protectia Med

Concentraii ale pulberilor n suspensie in 2007 Evoluia valorilor medii lunare al indicatorului pulber n suspensie [mg/mc] n anul 2007 in cele 3 puncte zilnic, din municipiul Oradea este prezentat in Tabelul nr9 si Graficul nr 8:
Tabelul 9
Luna/Pct de monit. APM BH Sp de copii Fac de Prot. Med Ian Febr Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

0.0441 0.0451 0.0455

0.0377 0.0377 0.0354

0.0385 0.0317 0.0394

0.0457 0.0260 0.0512

0.0421 0.0237 0.0270

0.0278 0.0530 0.0810

0.0169 0.0220 0.0276

0.0666 0.0285 0.0287

0.0373 0.0288 0.0382

0.0522 0.0307 0.0354

0.0638 0.0418 0.0350

0.0580 0.0367 0.0516

16

Graficul evolutiei valorilor lunare al indicatorului pulber n suspensie n ce 3 puncte de monitorizare: Graficul 8
0.09 0.08 0.07 0.06 0.05 0.04 0.03 0.02 0.01 0 APM BH Spitalul de copii Facultatea de Protectia Mediului

Urmrind evoluia concentraiilor medii lunare de pulberi in suspensie, in anul 2007 se observa o crestere in luna ianuarie iar in luna iunie se inregistreaza o crestere mai mare la central de monitorizare zilnica Facultatea de Protectia Mediului.
Graficul evolutiei valorilor medii anuale al indicatorului pulber n suspensie n ce 3 puncte de monitorizare in anul 2007:
0.045 0.04 0.035 0.03 0.025 0.02 0.015 0.01 0.005 0 Evoluia valorilor medii anuale al indicatorului pulber n suspensie [mg/mc] n ce 3 puncte de monitorizare in 2007

APM BH Sp de Copii Fac de Protectia Med

17

Concentraii ale pulberilor n suspensie in 2008 Pulberile n suspensie, se efectueaz n aceleai puncte de monitorizare ca i poluanii gazoi la sediul APM Bihor i Spitalul de Copii Oradea. Evoluia concentraiilor medii lunare a pulberilor n suspensie n cele 2 puncte de monitorizare zilnic, din municipiul Oradea, este prezentat n tabelul 10 si graficul 9 de mai jos.
Tabelul 10
Luna/Pct de monit. APM BH Sp de copii Ian Febr Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

0.0870 0.0430

0.0846 0.0489

0.0464 0.0269

0.0495 0.0306

0.0478 0.0311

0.0383 0.0400

0.0263 0.0227

0.0403 0.0291

0.0367 0.0223

0.0397 0.0230

0.0487 0.0316

0.0413 0.0336

Graficul 9
0.1 0.09 0.08 0.07 0.06 0.05 0.04 0.03 0.02 0.01 0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec APM BH Sp de copii

Urmrind evoluia concentraiilor medii lunare de pulberi in suspensie, in anul 2008 se observa o crestere in lunile ianuarie si februarie, in special la centrul de monitorizare APM Bihor.

18

Graficul evolutiei valorilor medii anuale al indicatorului pulber n suspensie n ce 2 puncte de monitorizare in anul 2008:
0.06 0.05 0.04 0.03 0.02 0.01 0 Evoluia valorilor medii anuale al indicatorului pulber n suspensie [mg/mc] n ce 3 puncte de monitorizare in 2007 APM BH Sp de Copii

Evoluia concentraiilor medii anuale a Pulberilor in suspensie [g/mp*luna] n cele 3 zone din Oradea in anii 2006, 2007, 2008.
Evoluia concentraiilor medii anuale a Pulberilor in suspensie [g/mp*luna] n cele 3 zone din Oradea

Anul
APM BH Spitalul de Copii Facultatea de Protectia Mediului 0.0469 0.0413 -

2006 2007 2008

0.0489 0.0441 0.0488

0.0369 0.0338 0.0319

19

0.06 0.05 0.04 APM BH 0.03 0.02 0.01 0 2006 2007 2008 Sp de Copii Fac de Protectia Med

Concluzii: Urmrind evoluia concentraiilor medii anuale de pulberi in suspensie 2006 2008 se observ o scdere, a concentraiilor n anul 2007, fa de anul 2006 si 2008. De asemenea se observ o cretere a concentraiilor medii anuale n anul 2006 , comparativ cu anul 2007, 2008. Nu s-au nregistrat depiri ale limitelor maxime admise, valorile ncadrndu-se n limitele impuse de STAS 12574/87.

Evoluia concentraiilor medii anuale a Pulberilor sedimentabile [g/mp*luna] n cele 3 zone din judetul Bihor pe anii 2006, 2007, 2008, este prezentat n graficul de mai jos:
Pulberi sedimentabile g/mp*luna

Anul
2006 2007 2008

Zona I 6.457 7.488 7.143

Zona II 4.966 5.500 5.139

Zona III 5.242 7.626 4.980

Unde:

Zona I = localitile: Trian, Biharia, Slard, Episcopia Bihor Zona II = localitile: A.P.M. Oradea, Staia Meteo, Bile 1 Mai Zona III = localitile: Telechiu, Chistag, Petera, Aled, Atileu, Sub Piatr, echea

20

9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 Zona I Zona II Zona III

2006 2007 2008

Unde:

Zona I = localitile: Trian, Biharia, Slard, Episcopia Bihor Zona II = localitile: A.P.M. Oradea, Staia Meteo, Bile 1 Mai Zona III = localitile: Telechiu, Chistag, Petera, Aled, Atileu, Sub Piatr, echea

Mediile multianuale inregistrate in anii 2006-2008 a concentratiilor de SO2, NO2 si pulberi in suspensie g/mp*luna in cele 3 centre de monitorizare a calitatii aerului.
Poluant atmosferic SO2 NO2 Pulberi APM Bihor 0.00105 0.015 0.0473 Centru de monitorizare a calitatii aerului Spitalul de copii Facultatea de Protectia Mediului 0.0013 0.001 0.0098 0.0354 0.0133 0.0441

21

0.08 0.07 0.06 0.05 0.04 0.03 0.02 0.01 0 SO2 NO2 Pulberi Facultatea de Protectia Mediului APM BH Spitalul de Copii

Concluzii: Media multianuala a anilor 2006-2008 indica faptul ca poluarea este mai mare in zona APM Bihor urmata cea a Facultatii de Protectia Mediului.

METODE DE COMBATERE A POLUARII AERULUI Pentru a stabili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de control de mare eficienta. Apoi este necesara stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de poluare si a concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor. Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul rand este necesar sa fie elaborate normele de igiena pentru SO2, CO, NOx, CO2, pearticule in suspensie, care determina imbolnaviri acute si cronice . In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un numar de 447 substante poluante . Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in : -

exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca fiind cele mai putin poluante ; recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ; amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica; adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante; exploatarea padurilor sa fie atent supravegheata si respecate normele legale prinind exploatarea padurilor
actiuni de regenerare sau reimpadurire 22

In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca maximul se poate realiza la sursa . Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursasunt in acelasi timp masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a materiilor prime. Retinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este si mult mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera . Pentru a realiza o productie nepoluanta exista mai multe posibilitati: alegerea sau pregatirea unur materii prime fara impuritati , spalarea combustibililor, ermetizarea instalatiilorin care se desfasoara procese de productie generatoare de pulberi si gaze, dirijarea pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare .

23