Cutremurul de Pmnt este unul din cele mai nspmnttoare i distrugtoare fenomene ale naturii de pe Terra.

Potenialul enorm de distrugere se datoreaz energiei cutremurului, care la un seism deosebit de puternic este de zece-douzeci de mii de ori mai mare dect energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima. Originea cutremurelor: istribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i gsete e!plicaia n teoria plcilor tectonice. "onform acesteia, n#eliul e!tern rigid al Pmntului este format din cincisprezece plci tectonice mobile, de $%-&%% 'm grosime, pe unele dintre care se afl i continentele. (ceste plci litosferice )plutesc* pe astenosfer, stratul de suprafa semitopit al mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de con#ecie din manta se deplaseaz e!trem de lent, cu o #itez de pn la &+ cm pe an. ,nele plci se mping reciproc, iar n anumite locuri o plac alunec i coboar sub o alt plac, penetrnd la adncimi cu temperaturi i presiuni nalte unde se topete consumndu-se. (ltele se ndeprteaz una de alta, spaiul dintre ele fiind completat cu magm solidificat, care ulterior formeaz crusta nou. ,nele blocuri imense de crust terestr alunec unul fa de altul. -a marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n aceste locuri se acumuleaz tensiuni enorme. (tunci cnd rocile care ntr n contact se rup sau alunec brusc, se produce o dega.are sub form de unde seismice a energiei acumulate, adic se produce cutremurul propriu-zis. /ntensitatea acestuia depinde de suprafaa de rupere, de adncimea la care se produce i de natura rocilor. Undele seismice 0nergia eliberat brusc de un cutremur se rspndete n toate direciile, formand undele seismice. Pe msura ndeprtrii de locul perturbaiei iniiale, energia se repartizeaz pe tot mai multe particule 1 efectele seismului sunt tot mai mici la distane mai mari. ,ndele seismice sunt un 2amestec2 de unde longitudinale si trans#ersale. Producerea undelor seismice "and are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in e!terior sub forma unor unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui #al. /n fiecare cutremur, e!ista mai multe tipuri de unde seismice. ,ndele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. ,ndele superficiale 3 uneori denumite unde lungi sau mai simplu, unde - 3 sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense #ibratii. ,ndele superficiale se propaga din undele interioare care a.ung la suprafata.

4e face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare5 &. Unde primare (longitudinale), denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o #iteza de apro!imati# & pana la 6 mile pe secunda 7&.$ pana la 8 'ilometri9secunda:, depinzand de materialul prin care se deplaseaza. (ceasta #iteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele P a.ung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. 0le se pot deplasa prin substante solide, lichide si gazoase, si astfel #or patrunde prin scoarta pamantului. (tunci cand se deplaseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi, indepartandu-le si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. (ceste unde a.ung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. +. Unde secundare (transversale), denumite si unde 4 sau unde de taiere, a.ung la suprafata putin in urma undelor P. /n timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. (stfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. 4pre deosebire de undele P, undele 4 nu se deplaseaza direct prin pamant. 0le circula doar prin materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului. (mbele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul ;lobului Pamantesc, si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. /n mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. ,ndele superficiale sunt asemanatoare #alurilor aparute intr-o suprafata de apa 3 ele misca suprafata pamantului in sus si in .os. (cest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. ,ndele - sunt cele mai lente dintre toate, astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului. Analiza originii cutremurului /n timp ce #iteza e!acta a undelor P si 4 #ariaza in functie de compozitia materialului prin care se deplaseaza, raportul dintre #itezele celor doua unde #a ramane relati# constant in orice cutremur. ,ndele P se deplaseaza in general de &,< ori mai rapid decat undele 4. =olosind acest raport, seismologii pot calcula distanta dintre orice punct de pe suprafata pamantului si epicentrul cutremurului, mai e!act punctul unde #ibratiile isi au originea. 4eismologii reusesc acest lucru prin intermediul seismografului 3 un aparat care inregistreaza undele. Pentru a afla distanta dintre seismograf si epicentru, seismologii trebuie sa cunoasca de asemenea si momentul in care au a.uns #ibratiile. Pe baza acestor informatii, ei pur si simplu noteaza cat timp a trecut intre aparitia celor doua unde iar dupa aceea #erifica un tabel care le arata distanta pe care undele au parcurs-o, bazandu-se pe intarzierea undelor. (dunandu-se aceste informatii din trei sau mai multe puncte, se poate localiza epicentrul, prin procesul numit trilateratie. (cest proces consta in desenarea unei sfere imaginare in .urul locatiei fiecarui seismograf, cu punctul de masurare drept centru si raza egala cu distanta masurata 7notata cu >: de la acel punct pana la epicentru. (ria cercului reprezinta toate punctele aflate la > mile departare de seismograf. (tunci epicentrul trebuie sa se afle unde#a pe aceasta sfera. aca sunt desenate doua sfere, pe baza informatiilor pro#enind de la doua seismografe diferite, se #a obtine un cerc bidimensional in punctul de concurenta al sferelor. eoarece epicentrul trebuie sa se gaseasca in

aria ambelor sfere, toate punctele epicentrale posibile sunt localizate pe cercul format prin intersectarea acestor doua sfere. ? a treia sfera #a intersecta doar de doua ori acest cerc, stabilind drept posibile doar doua puncte de epicentru. 4i deoarece centrul fiecarei sfere se afla pe suprafata pamantului, iar unul dintre aceste puncte posibile se #a gasi in aer, ramane o singura locatie logica pentru epicentru. 0nergia eliberat n focarul unui cutremur se propag n toate direciile prin unde seismice de #olum i de suprafa. in undele seismice de volum fac parte undele longitudinale P i trans#ersale 4. "ele mai rapide sunt undele P care strbat zonele lichide i solide din interiorul Pmntului. @icarea particulelor se produce n acelai mod ca i n undele sonore, adic prin comprimri i dilatri succesi#e ale mediului pe direcia propagrii undei. An rocile tari se propag undele 4, n care particulele mediului se deplaseaz perpendicular pe direcia de propagare a undei. Biteza undelor P este de &,<C ori mai mare dect a undelor 4, ambele fiind dependente de densitatea rocilor prin care se propag. Pe suprafaa liber a Pmntului se propag undele -o#e i DeEleigh, care se formeaz prin refle!ia repetat a undelor de #olum n straturile geologice superficiale. ,ndele de suprafa au #itez mai mic i la un cutremur puternic fac de cte#a ori ncon.urul Pmntului. (cest fapt permite staiilor seismice s nregistreze cutremure care se produc chiar i pe partea opus a ;lobului. iferena dintre momentele de sosire la o staie seismic a undelor 4 i P ser#ete la determinarea distanei epicentrale. ei undele seismice pro#oac numeroase distrugeri i pierderi de #iei omeneti, anume ele au oferit informaii preioase despre structura intern a Pmntului. Intensitatea cutremurelor /ntensitatea cutremurelor este reprezentata in diferite scale. "ele mai des utilizate sunt5 -scala Dichter, care e!prima logaritmic energia eliberata la o anumita distanta epicentrala, este o scala logaritmica ce se e!prima in numere zecimale cuprinse intre &-F -scala @ercalli modificata, care descrie intensitatea cutremurului prin obser#area efectelor sale in epicentru.

Instrumentarea seismic Pentru nregistrarea cutremurelor s-au construit seismografe speciale, care nregistreaz direct acceleraia, #iteza sau deplasarea terenului pe trei direcii5 Gord-4ud, 0st-Best i pe #ertical. 4eismografele moderne genereaz semnale electrice, care se amplific de mii sau chiar milioane de ori i se nregistreaz pe hrtie sensibil, band magnetic sau suport digital. An urma prelucrrii acestor nregistrri care se numesc seismograme, se determin parametrii cutremurelor5 timpul producerii, momentele de sosire a undelor, coordonatele geografice ale epicentrului, adncimea focarului, magnitudinea etc. @onitorizarea seismic global este realizat de o reea de staii seismice, n care intr i reelele naionale ale multor ri. /nformaia despre producerea unui cutremur este transmis la centrele mondiale5 "entrul 0uromediteranean, =ranaH "entrul /nternaional 4eismic din GeIburE, (ngliaH "entrul /nformaional al "4/ din ?bnins', Dusia. Pentru fiecare zon seismic sunt alctuite cataloage ce cuprind informaii despre cutremurele produse, inclusi# cele care au a#ut loc cu mult nainte de e!istena instrumentelor de nregistrare. "el mai #echi catalog este cel chinezesc 7C%%% ani: i .aponez 7&$%% ani:. "ataloagele cutremurelor

pentru zona noastr au fost elaborate de seismologii romni ". Dadu, -. "onstantinescu i B. @rza i conin date ncepnd cu anul F8J. (ceste cataloage sunt utilizate n studiul relaiilor dintre seismicitate i geologia planetei, la alctuirea hrilor seismice, la e#aluarea hazardului seismic pe teritoriul unor ari, la e#aluarea riscului seismic al construciilor etc. Magnitudinea i intensitatea Puterea unui cutremur este caracterizat prin magnitudinea sau intensitatea acestuia e!primat n grade. eoarece puterea cutremurului #ariaz ntr-un inter#al foarte larg, "harles Dichter a introdus, n &FC&, scara logaritmic a magnitudinilor care-i poart numele i care e bazat pe msurarea amplitudinii ma!ime a undelor seismice nregistrate. "reterea magnitudinii cu o unitate corespunde creterii amplitudinii undei de &% ori. in punct de #edere matematic, scara magnitudinilor nu are o limit superioar, ns practic limita ei superioar e determinat de rezistena rocilor. "ele mai puternice cutremure care s-au produs n epoca msurrilor instrumentale snt cele de pe continentul american5 cutremurul din "hile, &F$% 7magnitudinea F,6: i din (lasca, &F$J 7@ K F,+:. @a.orarea magnitudinii cu o unitate corespunde creterii de C& ori a energiei seismice. (stfel, energia cutremurului din Brancea din &% noiembrie &FJ% 7@ K <,J: a fost de aproape &%%% ori mai mare dect energia seismului produs la +8 aprilie &FFF 7@ K 6,J:, cel mai important din ultimii ani i care s-a resimit destul de bine i n Depublica @oldo#a. 0nergia seismic ce se dega. n focarul cutremurului difer de energia seismului de la suprafaa Pmntului. 4pre deosebire de magnitudine, intensitatea seismului, e!primat i ea n grade, are la baz gradul de aciune a oscilaiilor subterane asupra diferitelor construcii i obiecte, asupra oamenilor. e fapt, pentru oameni pericolul l reprezint nu nsei oscilaiile seismice, ci urmrile acestora5 a#arierea cldirilor, gazoductelor i liniilor electrice, deformarea suprafeei terestre, alunecrile de teren etc. !eismicitatea n "om#nia Domnia este o ar seismic, anual producndu-se cca. 6%% de cutremure, dintre care n ultimele dou secole 6% au a#ut magnitudinea de peste 6 grade pe scara Dichter. Teritoriul Domniei este afectat n proporie de peste 6%L de seisme puternice sau moderate. An raport cu Maponia ns, cantitatea de energie seismic eliberat anual este de J%% de ori mai mic. 4tudiul seismicitii a dus la conturarea mai multor regiuni epicentrale5 #rncean, fgrean, bnean etc. intre acestea, cutremurele #rncene sunt singurele de tip intermediar 7cu adncimi situate sub &<% 'm:. 0le elibereaz periodic cea mai mare cantitate de energie, pro#oac cele mai mari distrugeri i se resimt pe areale ce se e!tind pn la @osco#a i @area 0gee.