Sunteți pe pagina 1din 14

Tema 1 : caracteristici ale integrarii economice internationale Scopul integrarii economice: accelerarea cresterii economice Avantajele integrarii: unde-s

s multi puterea creste 1. Permite membrilor sai sa participle mai activ la schimburile economice regionale/international, valorificarea mai eficienta a pietii commune si proprii. 2. Rezolvarea mai lejera a problemelor de politica comerciala (prin eliminarea restrictiilor tarifare/ taxe vamale si netarifare) 3. Costuri de tranzactie mai mici 4. Ofera folosirea avntajelor economiei la scala 5. Restructurari structurale economice pentru o mai buna adaptare la conditiile de conjuctura 6. Integrarea ofera accesibilitate mai mare a agentilor economici la resursele economice care sunt repartizate neuniform 7. Gruparile regionale sunt mai attractive pentru investitiile straine decit economiiile luate individual. ISD-urile sunt insotite de transferul de tehnologie si de tehnici de management moderne 8. Depasirea subdezvoltarii 9. Intensificarea concurentei 10. Crearea unor medii favorabile de politica externa, asigurarea securitatii comune etc. 11. Utilizarea eficienta a unei pieti de desfacere mai largi Premisele/ factorii determinant ai integrarii : Nivelul apropiat al dezvoltarii economice si al gradului de maturitate a economiei de piata a tarilor integrate Prezenta hotarelor commune,prohimitatea geografica,legaturile economice,traditiile istorice ale relatiilor economice Existent unor problem commune in fata statelor member (comerciala,financiare,ecologice,militare,politice etc.) Vointa politica a populatiei Compatibilitatea valorilor de baza Promovarea intereselor STN(societatii transnationale) Efectul demonstartiv/ o reputatie buna este atractiva pentru ceilalti Efectul domino Forme ale integrarii economice : Stadiile de dezvoltare integrationista Acorduri comerciale preferential Zona liberului schimb (ZLS) Uniunea vamala (UV) Piata comuna (UE) Uniunea economica si monetara (UEM)

Stadii integrationiste si caracteristica lor Stadia de integrare Caracteristica Stabilirea Circulatia unui tarif libera a unic fata de factorilor de terti productie 4 5

Limitari bilaterale in comert 2 *

1 Acorduri comerciala preferential Zona liberului schimb Uniunea vamala Piata comuna Uniunea economica Uniunea monetare

Eliminarea taxelor vamale la import 3

Armonizarea politiclor economice 6

Utilizarea unei monede unice 7

* * * * *

* * * * * * * * * * * *

* * *

Doua dimensiuni ale IE : integrarea pietelor si integrarea politicilor economice Integrarea pietelor se bazeaza pe economia bunastarii a) Libera circulatie a marfurilor ofera posibilitatea alegerii celor mai bune produse / servicii la cele mai bune preturi b) Libeara circulatie a factorilor de productie (capital,munca) permit alocarea optima a acestora (transferul capitalului acolo unde profiturile sunt mai mari, iar angajatii vor circula acolo unde munca lor e mai necesara/mai bine remunerate) Etape de integrare a pietelor ZLS,UV,PC Integrarea politicilor : I. II. III. Uniunea economica (grad inalt de coordonare a politiclor macroeconomice si bugetare) Uniunea monetara(o moneda comuna) Uniunea economica si monetare (imbina cele 2 componente care sunt in strinsa interdependenta)

Tema 2 : tendinte integrationiste in economia mondiala Precederi si principii care au stat la baza acordului NAFTA Comert exterior Investitii de capital

Principii: Clauza natiunii celei mai favorizate Tratamentul national Transparenta

Parteneri NAFTA PIB(%) : SUA 83,7 % Canada 8,7 % Maxic 7,3 %

Parteneri NAFTA PIB/locuitor la PPC (%) : SUA 100% Canada 82,8 % Mexic 28,4 %

Structura integrationista NAFTA 1. 2. 3. 4. 5. 6. Comisia pentru liber schimb Comitetele NAFTA si grupele de lucru Secretariatul Comisia pentru cooperare in domeniul mediului Comisia pentru cooperare in domeniul fortei de munca Comisia pentru cooperare cu statele vecine

Integrarea economica in America de Sud si Centrala LAFTA asociatia latino-americana a liberului schimb ALADI Asociatia de Integrare Latino-americana CARICOM piata comuna din zona Caraibelor MERCOSUR (4) piata comuna a sudului Grupul andin(5) SELA sistemul economic latino-american FTAA(34) zona liberului schimb latino-american

Obiective : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Liberalizarea schimburilor Deschiderea economiilor catre exterior Promovarea sectorului privat Diminuarea statului in economie Crearea unor piete commune Atragerea investitiilor de capital Libera circulatie a factorilor de productie

Integrarea economica si ASIA , Africa si Oceania ASEAN (10) asociatia statelor din Asia de Sud-Est Obiectiv de baza : promovarea cooperarii economice si politice a statelor din regiune APEC (21) initiative de cooperare economica Asia Pacific AFRICA: 1) Comunitatea economica a statelor din Africa de vest 2) Comunitatea economica a statelor din Africa

Tema 3 : Istoricul integrarii economice in Europa De unde vine idea de integrare europeana? UE urmasa si continuatoarea civilizatiei europene; Elementele care constituie fundamental acestei civilizatii: I. II. III. IV. civilizatia greaca:arta,cultura,filozofie,democratie,diplomatie prima proiectie de influenta europeana asupra lumii civilizatia romana sau latina(pax romana) : Imperiul Roman a realizat prima integrare a continentului European, s-a impus prin politici juridice; crestinimul prin valorile umane, prin suportul spiritual oferit actului de guvernare : element semnificativ al continuitatii si unitatii europene; MDG au europenizat lumea modelind-o dupa chipul si asemanarea sa

Fondatorii UE : Alcide De Gasperi, Jean Monnet, Robert Schuman, Winston Churchill, Konrad Adenauer Simbolurile UE : Drapelul European, imnul European, ziua Europei 9 mai, deviza unita in diversitate Drapelul European este nu doar simbolul Uniunii europene, ci si al unitatii si identitatii Europei in sens larg. Cele 12 stele dispuse in cerc simbolizeaza idealurile de unitate, solidaritate si armonie intre popoarele europene. Numarul stelelor nu mai are legatura cu numarul statelor member, simbolizind in mod traditional perfectiunea, plenitudinea si unitatea. Drapelul ramine neschimbat indifferent de extinderea UE. Imnul melodia este preluata din simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven si, atunci cind este interpretata ca imn al UE, nu este insotita de text. Acest imn fara cuvinte evoca prin limbajul universal al muzicii idealurile commune de libertate, pace si solidaritate reprezentate de Europa. Ziua idea Europei unite a fost lansata la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei, la initiative lui Jean Monnet. Declaratia Schuman este considerate actul de nastere al Uniunii europene, iar data de 9 mai este Ziua Europei. Deviza a fost mentionata official, prima data, in tratatul care instituie o constitutie pentru Europa, semnat in 2004 (art.I-8 enumera simbolurile UE). Semnificatia: europenii isi uniesc eforturile in folosul pacii si prosperitatii, iar numeroasele culture, traditii si limbi diferite existente in in Europa constituie un avantaj pentru acest continent. Obiectivele principale ale fondatorilor constructiei europene : Garantarea pacii, a prosperitatii si a stabilitatii pentru cetatenii Europei; Crearea unei Europe Unite; Asigurarea securitatii pentru cetatenii ei; Cresterea competitivitatii europene pe plan mondial; Solutionarea provocarilor globalizarii si conservarea identitatii europene; Promovarea valorilor europene, precum respectarea drepturilor omului si a econ sociale de piata; Dezvoltarea durabila si protectia mediului inconjurator.

De ce a aparut Uniunea Europeana? I. Idea marcata de unitatea valorilor europene (imperiul roman, bizantin, francez, Sfintul imperiu roman de natiune germanaa, Victor hugo statele unite ale Europei);

II. III.

IV.

Un raspuns la experientele istorice nefericite, in mod special dintre Germania si Franta, reconcilierea istorica dintre Franta si Germania element central al constructului European; Unitatea europeana a fost determinate de necesitatea unei refaceri rapide a vechiului continent pentru a putea contarcara comunismul sovietic (doctrina Truman, planul Marshall ofereau Europei Occidentale support politic, military si financiar); Revenirea Europei in politica si economia mondiala. Etapele integrarii europene

Etapa interbelica: Prabusirea a 3 imperii Crearea a noi state nationale Proiecte,propuneri, idei cu privire la federalizarea Europei, ginditorul politic Rihard von Coudenhove-Kalergi a lansat manifestul paneuropean 1922 1926, Viena constituirea Uniunii Paneuropene, prima org. nonguvernamentala europeana, 1926 liga natiunilor presedinte Aristide de briand, ministrul de externe al Frantei Criza economica din 1929-1933, precum si venirea la putere a nazistilor a spulberat pentru un timp idea unitatii europene

Etapa postbelica: Idea unitatii europene revine in prim plan dupa cel de-al 2 razboi mondial Promotorii ideii europene : R,Schuman, Jean Monnete, W.Churchill, K.Adenauer, Alcide de Gasperi 1948,9 mai consiliul Europei 1957 CCE 1993 UE

Etapa III (1965 anii70 sec. al XX-lea) Fuzionarea celor 3 comunitati CEE + CECO + EUROATOM = CEE 1968 UV Formarea pietii commune Crearea politicilor commune

Etapa extinderii si consolidarii UE 1952 6 state integrationiste 1973 Danemarca, Irlanda, Marea Britanie 1981 Grecia 1986 Portugaliasi Spania 1990 RDG -> RFG = Germania 1995 Suedia, Austria, Finlanda 2004 - +10 state 2007 Romania,Bulrgaria 2013 Croatia Tratatele baza cooperarii democratice fondate pe principia de drept 1952 Comunitatea europeana a carbunelui si otelului 1958 tratatele de la Roma : comunitatea economica europeana, comunitatea europeana a energiei atomice(EUROATOM) 1987 actul unic European: piata unica

1993 tratatul privind uniunea europeana Maastricht 1999 tratatul de la Amsterdam 2003 tratatul de la Nisa 2009 tratatul de la Lisabona Populatia UE in raport cu polpulatia altor tari (2013) China 1357 UE 509 SUA - 316 F.Rusa 143 Japonia 127 Suprafata UE (km2) : F.Rusa 16 889 China 9327 SUA 9159 UE 4234 Japonia - 365 Cel mai mare PIB , locul 3 PIB/cap de locuitor. Piata unica : libertatea de a alege . Piata unica a condus la : reduceri semnificative ale preturilor la mai multe produse/servicii, inclusive ale accesului la internet acces si ale taxelor pentru transportul aerian Scaderea cu 40% a preturilor convorbirilor telefonice incepind din 2000 2,8 milioane de locuri de munca noi Patru libertati de circulatie : bunuri, servicii, personae, capital Studii in strainatate viitorul studentilor CON promotia 2013-2014 Peste doua milioane de tineri au studiat sau au urmat cursuri de formare in alte tari ale UE, datorita sprijinului acordat de programele europene: Comenius : invatamint preunversitar Erasmus : invatamint superior Leonardo da Vinci : formarea profesionala Grundvig : educatie pentru adulti Tineret in actiune : voluntariat si educatie extrascolara

Tema 4 : sistemul institutional al UE si mecanismul sau de functionare 1. Consiliul European organul suprem de conducere Parlamentul European Aprobarea bugetului Puterea legislativa impreuna cu Consiliul de ministri Codecizie pentru o parte a legislatiei Aprobarea cererilor de aderare si asociere Asigura controlul democratic al activitatii tuturor institutiilor UE Consiliul de ministri Organ de reprezentare a statelor Institutie de drept decisional Adopta kegislatia si bugetul impreuna cu parlamentul Gestioneaza politica externa si de securitate comuna Comisia europeana Drept exclusiv de a propune acte legislative Gardian al tratatului UE Executarea politicilor comune Rapoarte,informati i,date Reglementare externa Este organ executiv Alte institutii si organisme Curtea de justitie Curtea de conturi Comitetul economic si social European Comitetul regiunilor Banca europeana de investitii Banca central europeana

Trei actori cheie : Parlamentul European- vocea cetatenilor Martin Schulz,presedintele parlamentului din 2012 Mandat : ianuarie 2012 iulie 2014 Ales de : membrii parlamentului European Rol : asigura desfasurarea corespunzatoare a procedurilor parlamentare, monitorizeaza activitatile parlamentului si comisiile parlamentare , reprezinta parlamentul in toate chestiunile juridice si in relatiile international , isi da acordul final asupra bugetului UE Consiliul de ministri vocea statelor member Herman Van Rompuy, presedintele consiliului European Mandat : iunie 2012 noiembrie 2014 Numit de : liderii europeni (sefii de stat sau de govern ai tarilor member ale UE) Rol : conduce lucrarile prin care consiliul European stabileste directia si prioritatile politice generale ale UE, in cooperare cu comisia europeana ; promoveaza coeziunea si consensul in cadrul consiliului European ; reprezinta UE pe plan exter, in chestiuni legate de securitate si afaceri externe Comisia europeana promotoarea interesului comun Jose Manuel Barroso , presedintele comisiei europene Mandat : ianuarie 2010 decembrie 2012 Numit de : liderii europeni (sefii de stat sau de govern ai tarilor member ale UE), cu aprobarea parlamentului European Rol : furnizeaza orientari politice comisiei ; convoaca si prezideaza colegiul comisarilor europeni ; conduce activitatile comisiei de punere in aplicare a politicilor UE ; participa la reuniunile G8 ; contribuie la dezbaterile majore din parlamentul European so la cele dintre guvernele statelor member, in cadrul consiliului uniunii europene.

Institutii specializate al UE Banca europeana de investitii Oficiul European de investitii Agentia europeana pentru mediu Oficiul European pentru inspectia veterinara si sanatatea plantelor Fundatia europeana pentru pregatirea cadrelor Central European pentru monitorizarea medicamentelor Oficiul European pentru marcile de comert Agentia europeana pentru sanatatea si securitatea muncii Europol

Luxembourg Munchen Copenhaga Dublin Torino Lisabona Alicante Bilbao Haga

1) 2) 3) 4) 5)

Cum se elaboreaza legislatia UE Cetateni , grupuri de interese, experti : discutii, dezbateri Comisia Europeana : inaintarea propunerii oficiale Parlamentul si consiliul de ministri : luarea unei decizii commune Autoritati nationale si locale : implementare Comisia si curtea de justitie : monitorizarea implementarii

Instrumentele juridice ale UE Regulamentul o lege adopatat a comunitatii europene si este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice Directiva obligatorie pentru statele member, care trebuie sa fie transpusa aceasta lege in dreptul national Directiva-cadru - vizeaza un domeniu concret (ex.mediu) Decizia obligatorie pentru o companie, sau unui stat membru caruia I se adreseaza Recomandari rezolutii, comunicari, Cartile Albe si Verde pot avea o influenta considerabila, dar nu sunt obligatorii Summitul consiliului European are loc de cel putin 4 ori pe an ; stabileste liniile generale ale politicilor UE ; presedinte : Herman Von Rumpuy Catherine Ashton un inalt reprezentant pentru afaceri externe si politica de securitate (PESC) Dubla responsabilitate: prezideaza intrunirile consiliului pentru afaceri externe + vicepresedinte al comisiei europene Administreaza politica externa si de securitate comuna Sef al serviciului European pentru actiune externa

Curtea de justitie (stabileste regulile de interpretare a legislatiei UE ; garanteaza ca legislatia UE se aplica uniform in toate statele membre) Curtea de conturi (verifica legitimitatea cheltuielilor effectuate de institutiile europene ; poate controla orice persoana sau organizatie care gestioneaza fonduri UE) Banca central europeana (gestionarea monedei euro ; garanteaza stabilitatea preturilor ; gestioneaza rezervele monetare si stabileste rata dobinzilor ; este independent fata de guvernele nationale ) Comitetul economic si social European ( 344 membri ; reprezinta sindicatele, angajatorii, agricultorii, consumatorii etc. ; emite avize privind legislatia si politicile UE ; sustine implicarea societatii civile in abordarea aspectelor comunitare )

Comitetul regiunilor (344 membri ; reprezinta orasele, regiunile ; emite avize privind legislatia si politicile UE ; incurajeaza autoritatile locale sa se implice in aspect comunitare ) Functionari publici in slujba UE Comisia angajeaza aproximativ 23000 de functionari si 11000 de agenti temporari sau contractuali. Alte institutii ale UE : aproximativ 10000 de angajati Functionary permanenti Selectati prin concurs Originari din statele member Salarii fixate prin acte normative Administratia UE il cost ape cetateanul European 15 euro pe an

Perfectionarea sistemului institutional al UE Schimbari de conjuctura Schimbarea accentelor de la obiective economice la cele politice Democratizarea sistemului institutional (divizarea functiilor evitarea blocajelor) Optimizarea sistemului de procedura in adoptarea deciziilor Intarirea rolului si importantei parlamentului european

Tema 5 : Politica Agricola comuna Agricultura UE : o mare diversitate UE cel mai mare importator al produselor agricole (o piata deschisa) UE al 2-lea exportator agricol mondial Dimensiunea medie a exploatatiilor agricole (de la 4ha Grecia la 65ha Marea Britanie , RM 0,89 ha) Productivitatea : Olanda 100 chintale/ha griu , Portugalia sub 50 chintale/ha , RM 28,1 chintale/ha Diferente mari intre UE 15 si UE 12 Sigle de calitate pentru produsele agricole PDO denumiri de origini protejate (protected designation of original) toate etapele procesului de productie trebuie sa fie realizate intr-o regiune PGL indicatii geografice protejate (protected geographical indication) produsul agricol este asociat unei regiuni TSG specialitate traditional garantata (traditional speciality guaranteed) produse cu ingredient traditionale sau cu folosirea metodelor traditionale de preparare Sigla ecologica UE

Obiectivele PAC Asigurarea securitatii alimentare(autosuficienta alimentara) Protejarea fiermierilor Preturi rezonabile pentru consumatori Cresterea eficientei in agricultura (cresterea productivitatii agricole) Asigurarea solidaritatii financiare Stabilizarea pietelor agricole Un actor important al pietei agricole mondiale

Unificarea politicilor agricole ale statelor membre Mecanismul de sustinere PAC 3 principii : 1. unicitatea pietei agricole (liberal schimb al produselor agricole, absenta interdictiilor, taxelor, preturi commune, reguli unice) 2. Suprematia comunitatii sau Preferinta UE (produsele agricole din statele UE au prioritate) 3. Solidaritatea financiara (consta in modul colectiv de suportare a cheltuielilor pentru PAC de catre toate statele membre) 5 obiective : 1. 2. 3. 4. 5. Securitatea alimentara Preturi rezonabile Stabilizarea pietei Nivel de trai echitabil Cresterea eficientei agricole

2 instrumente : 1. Fonduri structurale 2. Reglementarea pietelor prin prelevari agricole

Alte masuri de sustinere a PAC Masuri agro-ambiente (diminuarea ingrasamintelor, reconversia terenurilor, diminuarea saptelului de animale pe 1/S , protectia spatiului natural, retragerea din circuit a terenurilor agricole etc.) alocari intre 100-1000 euro/ha Ameliorarea calitatii produselor (informarea consumatorilor si promovarea produselor de calitate) alocari de la 1500-10000 de euro pe an sip e exploatatie Impadurirea teritoriului alocari 185-725 euro/an/ha Fonduri agricole structurale FEAGA fondul European agricol pentru garantarea in agricultura FEDER fondul European de dezvoltare regional IFOP instrumental financiar pentru orientarea pescuitului FSe fondul social European FEP fondul European de pescuit 3 categorii de preturi Pret indicativ(orientativ) pretul fix pentru fiecare campanile Agricola (ex. 1t cereal-180E) Pret de prag pret de intrare a produselor agricole pe piata UE (prelevari agricole) Pret garantat(interventie) asigura un ret minim pentru agricultori

Tema 7 : politica fiscala Politica fiscal - este o component a politicii financiare a statului, care cuprinde, att ansamblul reglementrilor privind stabilirea i perceperea impozitelor i taxelor, concretiznd opiunile statului n materie de impozit i taxe Are trei mari componente: impozitarea direct - care este responsabilitatea statelor membre impozitarea indirect - ce afecteaz libera circulaie a bunurilor i serviciilor

Contribuii pentru securitatea social. Impozite : Directe (impozit pe profit) Indirect (TVA si Accize)

Pe lng impozite ca prelevri obligatorii servesc i contribuiile sociale Impozite indirecte Sunt percepute pe producie i pe consum i nu rmn n sarcina celor care le achita (comercianii). Ele sunt suportate de ctre consumatorii finali, fiind incluse n preturile de vnzare ale bunurilor si serviciilor (exemple: taxa pe valoarea adugata si accizele). Impozite directe Sunt suportate de ctre contribuabilul care le pltete i includ impozitul pe venit, impozitul pe profit, impozitul pe cifra de afaceri a societilor comerciale, impozitul pe avere i majoritatea impozitelor locale (pe cldiri, pe terenuri). Contributii pentru securitatea sociala Sunt prelevri obligatorii percepute de ctre organizaiile care se ocupa de securitatea social pentru a garanta celor asigurai un venit n caz de apariie a unor riscuri (boal, accident de munc, invaliditate, ajutor de omaj, btrnee). Aceste contribuii sunt pltite de ctre salariai, dar i de ctre angajatori. Obiectivele politicii fiscale : 1. Cel mai important obiectiv pe termen lung const n nlturarea diferenelor n ceea ce privete cotele i metodelor de aplicare a impozitelor indirecte. Obiectivul vizeaz TVA i accizele. 2. n domeniul fiscalitii directe, se urmrete n principal minimizarea posibilitilor de evaziune i evitarea dublei impuneri, pe baza acordurilor bilaterale ntre statele membre. 3. Evitarea efectelor negative ale concurenei ntre statele membre, n special evitarea transferului bazei fiscale prin fenomenul de migraie a firmelor aflate n cutarea regimului fiscal cel mai favorabil. Armonizarea taxelor Art. 90 al Tratatului Comisiei Europene interzice orice discriminare fiscal care ar oferi avantaje produselor naionale asupra produselor din alte State Membre. TVA a fost prima tax armoni-zat n 1977. n 1992 a fost adoptat cerinelor pieei comune mpreun cu accizele.

Problem fiscale ale UE : Pericolul dublei impuneri Evaziunea fiscala Utilizarea discriminatorie a impozitelor

Cauzele aparitiei : Dezvoltarea rapida a schimburilor comerciale Mentinerea unei suveranitati fiscal a statelor membre

Concluzii : Tendina impuntoare n sistemul fiscal al UE este de armonizare a taxelor indirecte, la circulaia bunurilor i serviciilor. n domeniul fiscalitii directe i a contribuiilor sociale obligatorii nu se urmrete armonizarea, acest compartiment rmne la discreia Statelor Membre UE (aplicndu-se principiul subsidiaritii). Impozitele i contribuiile sociale reprezint principalele surse ale venitului bugetar, cota acestora n venitul bugetar general depind 50%. n rile mai dezvoltate i statele Zonei EURO presiunea fiscal este mai nalt. Tema 8 : politica concurentiala Politica concurenial Monopol Oligopol Dumping Dumping ofensiv Poziie dominant
Subsidii/subveni

Politica Concurenial una dintre cele circa 40 politici comunitare, prin care se interzice acordurile, deciziile i practicele concentrate ntre companii dac aceste au ca obiect sau efect prevenirea, restricionarea sau distorsionarea concurenei n interiorul pieei comune Privilegiu exclusiv de a fabrica, de a vinde sau de a exploata anumite bunuri i servicii Pia monopolizat de un numr redus de productori Vinderea unui i aceluiai produs pe piee diferite cu pre diferit. Esena economic a dumpingului const nu att n diminuarea preurilor, dar n discriminarea lor Forarea concurenilor de a iei de pe pia, dar i mpiedicarea intrrii unor poteniali competitori Situaia n care o companie dispune de o putere economic nct poate obstruciona concurena pe piaa pe care acioneaz Ajutoare bneti nerambursabile acordate de stat unor firme Acorduri dintre companii

Cartel

Politica concurentiala : Concept si obiective Concurena este o competiie n care oameni ncearc s existe mai bine dect rivalii lor, n care acestea tind s obin ceea ce au obinut alii, sau chiar mai mult, n acelai timp. n termeni comerciali, aceasta este o form de rivalitate ntre afaceri n ncercarea de a atrage clieni prin intermediul oferirii condiiilor, preurilor, calitii mai avantajoase.

n teoria economiei libere, politica concurenial este politica, care tinde s garanteze libertatea deplin a pieei i s previn pericolul apariiei monopolurilor, oligopolurilor i altor acorduri, capabile s dicteze preuri i condiii comerciale n defavoarea consumatorilor. Cadrul juridic ce vizeaza politica concurentiala Articolul 81 tratatul CE; Aricolul 85 tratatul CE; Articolul 87 tratatul CE

Comisia European este responsabil de supravegherea respectrii regulilor concurenei n cele 28 state membre Principii cu privire la concurenta in tratatele UE: Transparen n privina deciziilor adoptate referitor la comportamentele anticoncureniale; Nediscriminarea nici unui agent economic participant la schimburile economice internaionale; Cooperarea ntre diferitele autoriti ale concurenei naionale i internaionale n privina aplicrii legislaiei n domeniu. Art. 85 (81) alin. 1 al Tratatului CE, politica n domeniul concurenei trebuie s garanteze unitatea, omogenitatea i viabilitatea pieei interne prin: combaterea monopolizrii anumitor piee de ctre societi ce ncheie ntre ele acorduri protecioniste acorduri restrictive i fuziuni; prevenirea exploatrii puterii economice a unor societi n defavoarea altora abuzul de poziie dominant; prevenirea distorsionrii regulilor concureniale de ctre guvernele statelor membre prin sprijinirea discriminatorie n favoarea anumitor operatori economici publici sau privai ajutoarele de stat. Combaterea nelegerilor ntre gruprile de companii cu scopul fixrii preului sau instituirii controlului asupra volumului total al produciei n defavoarea comerului ntre Statele Membrecarteluri Obiective si intrumentele PC : Garantarea unitii pieei comune i evitarea monopolizrii unor sectoare ale pieii. creterea bunstrii i protecia consumatorilor; redistribuirea veniturilor; protejarea ntreprinderilor mici i mijlocii

4 domenii ale politicii concurentiale : 1) Eliminarea acordurilor dintre firme care ar duce la eliminarea concurenilor i abuzurilor de poziie dominant; 2) Controlul fuziunilor dintre firme; 3) Monitorizarea ajutoarelor de stat, a subsidiilor i a subveniilor; 4) Liberalizarea sectoarelor monopoliste

1) Eliminarea acordurilor dintre firme care ar duce la eliminarea concurenilor i abuzurilor de poziie dominant (cartelurile) Activiti interzise: Acorduri de mprire a pieei; Acorduri de fixare a preurilor; Acorduri de a cumpra doar de la anumii productori sau de a vinde doar anumitori cumprtori; Schimbul de informaii dintre companii cu privire la costuri, producie, vnzri; Acorduri de distribuie exclusiv

Activiti permise: Sprijinirea cercetrii i dezvoltrii; Protecia mediului; Promovarea instruirii; Susinerea IMM-urilor etc.

Abuz de pozitie dominanta Impunerea direct sau indirect de preuri sau condiii comerciale incorecte (ex. vinderea la un pre mic iniial pentru eliminarea concurenilor); Limitarea produciei, a pieei sau a dezvoltrii tehnologice n detrimentul consumatorilor (ex. Polaroid a refuzat de a vinde unei firme mici); Efectuarea de tranzacii echivalente n condiii diferite pentru pri diferite (ex. gazul natural vndut de F. Rus); Forarea celorlalte pri implicate n contract s accepte obligaii suplimentare ce nu fac parte din contract 2) Controlul fuziunilor dintre firme Comisia European controleaz orice fuziune ce depete 5 mlrd. Euro, iar cifra de afaceri individual a cel puin 2 din aceste companii depete 250 mln. euro Societile comerciale ce au intenia de a fuziona informeaz Comisia, iar aceasta timp de o lun i-a decizia; Deciziile de admitere sau respingere din partea CE sunt definitive Ex. Fuziunea companiilor olandeze pentru producerea jucriilor Bloker/Tozs a fost interzis din motivul nclcrii prevederilor PC. Comisia astfel a reinstaurat concurena real pe piaa olandez. 3) Ajutoarele de stat, in principiu interzise Articolul 87 din tratatul CE interzice ajutoarele de stat companiilor. Statelor pot solicita acordarea ajutoarelor n urmtoarele cazuri: Susinerea proiectelor de creare a locurilor de munc; Sprijinirea cercetrii i dezvoltrii; Protecia mediului; Susinerea IMM-urilor; Ajutor ntreprinderilor care trebuie s fac fa unei supracapaciti structurale

4) Liberalizarea sectoarelor monopoliste