Sunteți pe pagina 1din 3

Semiologie-C5 Aparatul cardiovascular Aparatul cardiovascular cuprinde 3 compartimente: inima, sistemul arterial si sistemul venos. Afectiuni cardiace: 1).

Anamneza: pacientii cardiaci sunt mai sensibili si mai speriati de boala lor (se va ace cu mult tact): Varsta-la copiii mici cele mai recvente sunt cardiopatiile congenitale (de ectul de sept atrial, canal arterial)! la scolari predomina cardiopatiile reumatismale! la tineri poate aparea "ipertensiune esentiala (de cauze necunoscute)! la adulti incepe sa apara arteroscleroza, care duce la cardiopatie isc"emica (dupa varsta a 3-a). Sexul-unele a ectiuni cardiace (arteroscleroza) predomina la barbati, iar la emei predomina stenoza mitrala! la barbati in arctul miocardic poate apare cam dupa #$ de ani, pe cand la emei incidenta este crescuta dupa 5$ de ani. Profesiunea-unele pro esiuni pot predispune la unele boli cardiace, ast el cele stresante (manager) pot predispune la in arcte miocardice. Antecedente profesionale-se noteaza orice a ectiune in ectioasa sau virotica care ar putea a ecta cardul! se cerceteaza a ectiuni endocrine, boala suprarenalelor ("ipertensiune in pusee). Conditii de viata si munca-un regim alimentar bogat in lipide si glucide poate predispune la aparitia arterosclerozei coronariene! umatul si etilismul cronic pot avoriza aparitia tensiunii arteriale si a in arctului miocardic! stresul asociat cu consumul de ca ea si umat provoaca coronaropatii si "ipertensiune arteriala. Istoricul bolii-in recunoasterea unei a ectiuni este oarte important modul cum aceasta a debutat (a ectiuni cu debut brusc), in plina sanatate (in arctul miocardic) sau altele cu evolutie lunga! bolile cronice pot evolua cu pusee de acutizare ("ipertensiune arteriala)! in ormatii privind durata bolii, tratamentele e ectuate si e icacitatea lor (situatia de aparitie a bolii: oboseala, stres, suparare, bucurie%). Simptomele mai recvente care apar in a ectiunile cardiace: -dispnee de efort (dis unctie respiratorie datorata scaderii capacitatii unctionale a cordului)! -dispnee parexistica (aparitia spontana a unor accese de su ocare brutala in timpul unui e ort moderat sau c"iar in repaus)! -palpitatiile (senzatie speciala de percepere a batailor inimii)! -durerea precordiale (cu diverse caracteristici: sediu, intensitate, conditii de aparitie, iradiere%). &).'(amenul obiectiv: Inspectia: pacientul in ortostatism, sezand, decubit lateral, genupectorala. )rin inspectie se poate observa o bombare a regiunii precordiale, care poate apare in cazul unor pericardite si in cazul megaliilor. Se poate observa o bombare puncti orma ritmica si sincrona cu bataile inimii in regiunea var ului inimii (impuls apical*soc ape(ian).

Palparea: pentru o palpare corecta pacientul va i pozitionat in decubit lateral stang. )alparea se va ace aplicand ata palmara a mainii in regiunea precordiala sau numai a & degete in regiunea ape(iana. )rin palpare se apreciaza locul e(act al socului ape(ian! intensitatea socului ape(ian poate i diminuata la obezi si crescuta la persoanele mai slabe sau cele cu "ipertro ie a ventriculului stang. Percutia: se determina aria proiectiei cardiace la inaltimea peretelui toracic. +a nivelul inimii se percepe un sunet mat. +imitele matitatii cardiace sunt reprezentate de limita superioara! marginea in erioara a coastei a #-a stangi limita dreapta! limita stangalinia curba cu concavitatea e(terioara care uneste limita superioara cu sediul socului ape(ian! limita in erioara linia "epato-apicala care reprezinta linia care uneste marginea superioara a coastei a ,-a dreapta cu socul ape(ian. C Cresterea ariei matitatii inimii apare in orice a ectiune care poate duce la "ipertro ie sau dilatatie cardiaca. Scaderea pana la disparitia matitatii cardiace poate apare in em izemul pulmonar, cand o lama de plaman se poate interpune intre inima si peretele toracic. Auscultatia: cea mai importanta metoda este auscultatia inimii. Se e ectueaza in repaus si in apnee. Se ace pe toata aria cardiaca, insistand pe ocarele de auscultatie. Metode complementare de explorare: -'-.! -/ectorocardiograma (gra ica ortelor bioelectrice ale inimii)! -0enocardiograma ( enomenele acustice)! -Ape(ocardiograma (gra icul impulsului apical)! -1adioscopia inimii! -Angiocardiogra ia (evidentierea radiogra ica a circulatiei coronatriene)! -Scintigrama! -)unctia (biopsie miocardica sau pericardica). Afectiuni arteriale: 1).Anamneza: Varsta: arteriopatiile sunt ine(istente in copilarie si recvente la batrani. Sexul: mai recvente la barbati. Antecedente: personale- umatul ( actor agravant al arteriopatiilor)! eredocolaterale-aduc in ormatii asupra transmiterii cardiopatiilor. Istoric: debutul brusc sau lent. Simptome principale: durere si parestezii ( urnicaturi, intepaturi, amorteli)! durerea se prezinta sub orma claudicatiei intermitente! durerea acuta (g"iara) la nivelul maletului (partea superioara a tricepsului). &).'(amenul clinic: Inspectia: modi icari de culoare: palid, cianotic, "iperemic. Palparea: importanta pentru punerea in evidenta a pulsului (e(istenta, simetria, ritmul, recventa)! in a ectiuni arteriale (masuratori: tensiunea, oscilometria, arteriogra ia). Venele )entru a olosi un limba2 adecvat trebuie cunoscuti anumiti termeni:

obliterarea lumenului venos lebotromboza! cele & procese se asociazatrombo lebite! dilatatia anormala a unui segment poate apare pe un traiect mai lung al unei venevenectazie! dilatatia poate i localizatavarice! 3a2oritatea a ectiunilor venoase a ecteaza membrele superioare sau membrele in erioare: -mai recvente la emei datorita nasterilor! -cei mai importanti actori de avorizare a a ectiunilor venoase sunt reprezentate de nastere si le"uzie! -principala mani estare este durerea la nivelul musculaturii posterioara a gambei prin manevra 4omans! -metode complementare: determinarea presiunii venoase si lebogra ie.