Sunteți pe pagina 1din 54

Colocviu diferentiat la Igiena pentru studentii facultatii stomatologie pentru anul de studii 2011-2012

1)-igiena ca stiinta,sarcinile, metodele de studii aplicate in igiena. Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri de asanare, normative si legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii. Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop: *prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii, marirea longevitatii si a duratei vietii biologic active *mentinerea si fortificarea sanatatii *sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective In plan teoretic igiena studiaza: -sursele de poluare a mediului -influenta diverisilor factori cu caracter natural si social asupra circultiei substantelor nocive in biosfera -studierea efectelor acestei influente -studiaza legitatile tranzitiei substantelor toxice dintr-un lant al biosferei in altul -legitatile generale ale actiunii nocive a diversilor factori asupra organismului sarcinile igienei: *elaborarea bazelor stiintifice ale legislatiei sanitare *elaborarea normativelor sanitare penru factorii de mediu ce au o influenta asupra organismului uman *elaborarea bazelor pentru inspectia sanitara preventiva si curenta *supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de munca, de aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care influenteaza sanatatea populatiei si recomandarea masurilor necesare *aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu *aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase *desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile industriale si institutiile de invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia pentru aceste colectivitati *urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul de munca *desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar obstesc si a intregii populatii la realizarea masurilor profilactice. Metodele de cercetare folosite in igiena Unii autori, sistematizind metodele de cercetare, le impart in grupuri: -a factorilor de mediu ! a fost inceputa cu observatia sanitara "descrierea, avertizarea sanitara#. $ descriere a obiectului de fata. %upa aceasta au inceput sa se foloseasca metodele organoleptice, ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetatorilor, care ne dau precis date despre starea obiectelor, dar nu si cantitatea. &u urmat metodele de laborator, incepind cu metodele fizice, ca determinarea temperaturii, umeditatii etc. &u urmat metodele chimice, pentru determinarea componentei chimice a substantelor. &poi metodele biologice ! cercetarile microbiologice, parazitologice etc. -a reactiei organismului la actiunea acestor factori: *m. fiziologice, care se folosesc la manifestarile functionale ca raspuns la modificarile mediului *m. clinice si de laborator pentru aprecierea dereglarilor ce se produc in organism sub actiunea factorilor nocivi *m. epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu scopul de a indica mi'loacele de combatere si profilaxie *m. statistice ! se folosesc la studierea structurii si stadii dinamice a sanatatii *m. experimentale ! pentru stabilirea normelor sanitare si mai ales a concentratiilor maximal admisibile a substantelor

2)Sanitariea,profilaxia-notiuni. Felurile de profilaxie, caracteristica lor. Sanitaria (sanitatia) ! activitatea practica in care se supravegheaza respectarea normativelor, regulilor si realizarea masurilor de igiena) igiena in practica. Sanatatea ! este o stare de complet bine fizic, mintal si social si nu numai lipsa bolii. Profilaxia ! in intelesul deplin al cuvintelor este ansamblul masurilor orientate spre promovarea sanatatii, ocrotirea sanatatii, prevenirea bolilor, reducerea consecintelor in caz de boala si evitarea deceselor premature. Etapele profilaxiei: (.preventia primara ! include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului, prin combaterea f. de risc. *a corespunde medicinii preventive si fiind promovata de serviciul sanitaro-epidemiologic, dar realizata de toata societatea. .p. secundara ! este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii morbide, la aparitia starilor prepatologice sau dupa aparitia bolii. +.p. tertiara ! reprezinta masurile de recuperare, de reabilitare biologica, sociala si profesionala a bolnavului. ,orespunde in plan aplicativ medicinii de recuperare. 3)Factorii studiati de igiena. rupele lor. -actorii de mediu: externi ! factorii ce actioneaza asupra organismului din exterior a# fizici b# chimici ! elemente si substante chimice naturale sau sintetizate de om c# biologici ! bacteriile, virusii d# sociali ! rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrealatiilor dintre oameni. interni ! factorii genetici, consitutionali care determina afectiunile genetice. Indiferent de originea si felul lor se impart in: e# sanogeni ! acei care au actiune benefica asupra organismului, contribuind la mentinerea si fortificarea sanatatii. ,unoasterea lor are o importanta deosebita in mentinerea si ameliorarea sanatatii. f# patogeni ! acei care au actiune nefavorabila asupra organismului si duc la alterarea starii sanatatii. ,unoasterea lor ofera posibilitatea de a-i inlatura si a limita actiunea lor asupra organismului. .rofesorul roman Manescu considera f. patogeni f. de risc sau capabili de a produce imbolnavirea. !)Factorii de risc pentru sanatate. rupele lor. %upa gradul de influenta asupra organismului f. de risc au fost clasificati in: (# modul de viata nesanatos ! supraalimentatia, fumatul, folosirea drogurilor, alcoolizarea, abuzul de medicamente, modul de viata sedentar # f. biologici ! ereditari si predispunerea personala +# mediul ambiant nefavorabil, conditiile climaterice nefavorabile, poluarea intensa a aerului, schimbari ale conditiilor climaterice, expunerea excesiva la razele solare etc. /# f. de risc legati de asistenta medicala ! incompetenta profesionala, asistenta medicala tirzie ")normarea igienica ca unul din principiile fundamentale ale acestei stiinte. Felurile normative. 0ormarea igienica trebuie sa asigure un nivel al factorilor nocivi in limitele inofensive pentru organism. %upa 1abovici normativul igienic prevede limitele strict determinate ale factorului mediului care actioneaza in mod optim sau este cel putin inofensiv pentru activitatea si sanatatea persoanei sau a populatiei. 2eoria normarii igienice este bazata pe principiile: p. de garantie al sanatatii p. de diferentiere a concentratiilor maximal admisibile p. complex ,oncentratia maximal admisibila de poluanti reprezinta acea concentratie determinata prin metode moderne si care nu exercita efecte directe sau indirecte asupra sanatatii, nu produce senzatii subiective si nu afecteaza capacitatea de munca a omului. &ceste concentratii maximal admisibile se stabilesc dupa criterii fiziologice. .ot fi: concentratia maxima momentana, care este cea mai mare conc. permisa in interval scurt, +3 min conc. medie zilnica ! valoarea medie a poluantului timp de / ore. ( probe minimum conc. medie anuala conc. de avertizare "alarma# ! atrag atentia populatiei in conditii de poluari excesive. ,el mai des se stabilesc concentratii admisibile pentru doi sau mai multi factori.

#)Inspectia sanitara preventivasi curenta ca o metoda de reali$are a igienei. Sarcinile acestora. 4ealizarea in practica a normativelor ,regulilor si masurilor elaborate de igiena se numeste ! sanitarie. .entru realizarea normelor igienice colective e nevoe de legislatie. Inspectia sanitaro-preventiva consta in efectuarea controlului normativelor si regulilor igienici la proectarea si constructia diferitor obiecte, darea lor in explorare. &re functie de control a tuturor articolelor produse in sfera industriala, calitatea carora influenteaza asupra sanatatii omului. *xemp. ,ontrolul constructiei masinilor,etc. Inspectia sanitara curenta- se efectuiaza sistematic, controlindu-se starea sanitara a obiectelor in functionare. %)necesitatea cunoasterii igienei de catre medic stomatolog, domeniile de aplicare a acestor cunostinte. ,unoasterea igienei ne permite planificarea si efectuarea corecta a tuturor masurilor obligatorii la studierea bolilor specifice: *diagnosticarea corecta *deductia etiologiei bolii *luarea masurirlor necesare eficace de tratament si profilaxie. &)igiena alimentatiei ca stiinta, sarcinili ei. Igiena alimentatiei este o ramura a stiintei igienice care elaboreaza bazele normativelor alimentatiei rationale si sanatoase. Igiena alimentatiei este partea igienei care urmareste doua obiective principale: (# cunosterea si punerea in valoare a efectelor favorabile ale alimentatiei asupra sanatatii # diminuarea sau indepartarea riscului ca produsele alimentare sa devina factori daunatori pentru consumatori Sarcinile (. de a cerceta componenta chimica si valoarea nutritiva a produselor alimentare si de a stabili normele alimentare atit din punct de vedere cantitativ, cit si calitativ . de a analiza regimul alimentar si specificul alimetar diferitor contingente de populatie +. de a analiza insuficienta alimentatiei, de a analiza traditiile nationale si particularitatile climato-geografice /. de a analiza cauzele intoxicatiilor alimentare 5. de a studia problemele legate de protectia sanitara a produselor alimentare 6. de a elabora masuri de profilaxie a insuficientei de vitamine in organism 7. de a stabili indici sanitaro-bacteriologici si sanitaro-chimici 8. de a contribui la determinarea normelor sanitare de proiectare a intreprinderilor alimentare si de a stabili regimul lor de functionare 9. de a elabora lucrari privind educatia sanitara ') (limentatia rationala. )rincipiile. &limentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritve in diferite stari fizologice a organismului si conditii de mediu, atit cantitatv, cit si calitativ. .rincipiile alimentatie rationale: alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor alimentare prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive "proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale# in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie 'usta a alimentelor si a substantelor nutritive sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si strict respectata asigurarea unei bune stari de nutritie ! sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive prin prepararea culinara a alimentelor asigurarea varietatii bucatelor deplina digestie a alimentelor +

10)*ipurile de c+eltueli de energie ale organismului. ,etodele de determinare. pentru sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului pentru activitatea respiratorie a muschilor respiratorii si a inimii pentru contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede pentru activitatea de secretie de excretie pentru mentinerea temperaturii constante a corpului pentru repararea uzurilor 2raditional consumul de energie se masoara in :cal. $ :cal reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturi a unui litru de apa cu un grad ,elsius si este primit de la (5 la (6 grade. In anii (9/3 a fost primita o alta unitate de masura ! ;oule. Un :; este cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unei mase de un :g pe o distanta de un metru cu o forta de un 0e<ton. ( :cal = /(8/ :; ( :; = 3, +9 :cal ( M; = +9 :cal Metodele de determinare a consumului de energie de organism: metoda de calcul ! trebuie sa determinam M>, la aceasta valoare se adauga (3? a actiunii specifice a alimentelor si consumul de energie la activitatea profesionala. calorimetri directa calorimetria indirecta 11) ,eta-olismul -a$al, factorii ce il determina. ,antitatea de energie utilizata de organism in repaus este numita metabolismul bazal. .entru o persoana apta de munca " 5-/5 ani# este o ( :cal@( :g@( ora, deci (733 :cal. M> la copii este ceva mai accentuat ! la virsta de + ani este de - ,5 :cal@:g@ora. &dolescentii au M> (,5-(,7@:cal@ora. ,u virsta M> scade, spre 63 ani scade cu (5- 3?, la 83 ani ! cu +3?. Factorii care actioneaza asupra M : . virsta "in tinerete M> este mai ridicat# +. inaltimea "persoanele inalte au M> mai inalt# /. cresterea 5. grasimea scade M> iar tesutul slab face sa fie mai ridicat 6. febra creste M> 7. stresul creste M> 8. temperatura mediului "caldura si frigul cresc M># 9. malnutritia scade M> (3. sexul "la femei cu 8-(3? mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala# Metodele de determinare a M : 5# calorimetria directa ! avem nevoie de o camera speciala cu pereti dubli. .rintre pereti e apa. 6# calorimetria indirecta ! analiza gazoasa. &vem nevoie de un sac %ouglas si un rezervor Aoldane Se determina coeficientul caloric. ,onoastem consumul de energie nediri'at "M>Bactiunea dinamica specifica# si diri'at "bazat pe activitatea musculara, lucrul fizic si depinde de activitatea profesionala, de intensitatea muncii, de virsta, de inaltime, de greutatea corporala, de starea fiziologica a organismului, de actiunea factorilor externi#. 12)actiunea dinamica specifica a diferitor alimente. .entru o persoana apta de munca " 5-/5 ani# este o ( :cal@( :g@( ora, deci (733 :cal. M> la copii este ceva mai accentuat ! la virsta de + ani este de - ,5 :cal@:g@ora. &dolescentii au M> (,5-(,7@:cal@ora. ,u virsta M> scade, spre 63 ani scade cu (5- 3?, la 83 ani ! cu +3?. !ctivitatea dinamica specifica folosirea alimentelor pentru energie" %aca ne vom alimenta doar cu: .roteine ! M> va creste cu 3-/3? 1lucide ! M> va creste cu 7-8? Cipide - M> va creste cu -5? Arana mixta ! M> creste cu (3? - norma. 0orma- (783:cal. /

13)Factori ce se vor lua in consideratie la recomandarea alimentatiei rationale. alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor alimentare prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive "proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale# in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie 'usta a alimentelor si a substantelor nutritive sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si strict respectata asigurarea unei bune stari de nutritie ! sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive prin prepararea culinara a alimentelor asigurarea varietatii bucatelor deplina digestie a alimentelor. 1!)normativile fi$iologice de consum pentru diferite grupe de populatie. In dependenta de gradul de intensitate a muncii si cantitatea necesara de substante nutritive, populatia adulta este repartizata in 5 grupuri: persoanele a caror activitate este indeosebi intelectuala "educatori, profesori, colaboratori stiintifici, lucratori medicali cu exceptia de infermiere, asistenti medicali si chirurgi# (8- 9 ani ! barbati ! 833 :cal) femei ! /33 :cal +3-+9 ani ! barbati ! 733 :cal) femei ! +33 /3-/9 ani - b ! 553) f ! 33 ,oeficientul activitatii fizice este de (,/. ,&- se determina dupa raportul dintre consumul de energie si M>. persoanele a caror munca necesita eforturi fizice usoare "zootehnicienii, veterinarii, asistentele medicale si infermieri, lucratori din sfera de deservire# b ! +333, f ! 733 b ! 933, f ! /53 b ! 753, f ! +53 ,&- = (,6 .ersoanele a caror munca necesita eforturi fizice medii "lucratorii de la intreprinderile de prelucrare a metalelor, lemnului, industria alimentara, lucratorii transportului feroviar, chirurgii# b ! + 33, f ! 733 b ! +(33, f ! 633 b ! 953, f ! 533 ,&- = (,9.

.ersoanele care indeplinesc munci fizice grele "muncitorii de la constructie, industria petrolului si a gazelor, agricultura# b ! +733, f ! +(53 b ! +633, f ! +353 b ! +/53, f ! 933 ,&- = , . .ersoanele care indeplinesc munci fizice foarte grele "minerii, otelarii, hamalii, taietorii de lemne# b ! /333, f ! +533 b ! +933, f ! +/33 b ! +833, f ! ++33 ,&- = ,5. 5

1")Importanta -iologica a proteinelor. %in punct de vedere al valorii biologice .roteinele se clasifica: de clasa I "complete#, cu valoarea biologica superioara, care au caracteristic in componenta lor toti && esentiali si care se gasesc in proportii optime pentru organism: . de origine animaliera de clasa II "partial complete#, contin in molecula lor toti && esentiali, dar nu se afla in proportii optime pentru organism ! se gasesc in alimentele de origine vegetala de clasa III "incomplete# ! val bio inferioara, nu contin toti && si nu se afla in raport optim. #olul sau functiile Proteinelor pentru organism

.roteinele constituie comp de baza al protoplasmei celulare si al structurii intercelulare efectueaza un rol plastic participa la formarea unor enzime, care intervin in desfasurarea tututor proceselor vitale ale organismului influenteaza activitatea glandelor endocrine influenteaza rezistenta organismului fata de infectii au functii structurale specifice tesuturilor indeplinesc functia de transport a hemoglobinei si plasmei sangvine participa la mentinerea echilibrului osmotic au functie genetica functie de detoxicare a toxicelor industriale si medicamentelor, care se realizeaza prin mai multe cai prin mentinerea troficitatii normale a tesuturilor si organelor pe care actioneaza substantele nocive, marindu-le rezistenta prn asigurarea ecipamentului enzimatic, necesar metabolizari noxelor, transformindu-le in substante lipsite de nocivitate indeplinesc rol energetic secundar ! la arderea unui gram de proteine se elibereaza /,( :cal.

1#)(limentele surse de proteine. .ecesarul cu proteine. /c+ili-rul proteic. Un adul zilnic foloseste ((8 g de proteine. .entru mentinerea ehilibrului azotic este necesar de /3-63 g, ce se socoate ca normativ fiziologic. Sunt substante nutritive cu o strucura complexa, care se prezinta ca macromolecule, formate din lantul de && legati intre ei prin leg peptidice. .roteinele au in componenta lor atomi de ,, A, $, 0, S, cantitati mici de -e, ,u, Dn. .roteinele ce se contin in diferite alimente, nimerind in tubul digestiv se descompun in &&, care se resorb in intestine, apoi nimernd in tesuturi, acesti && se transforma in .roteine noi, specifice organismului. *xcesul de proteine: In organism . dezitegreaza pina la amoniac, ,$ si apa. &moniacul e o substanta toxica, care se neutralizeaza in ficat. ,antitatile sporite de proteine contrubuie la dezvoltarea microflorei putrefiante in intestine, ale caror metabolite toxice "fenolul, crezolul, indolul# nimerind in singele omului cer o detoxicare. ,ele mai bune (3 surse de proteine sunt: (.pestele . -ructele de mare +. ,arnea alba de pui fara piele /. ,arnea macra de vita 5. Captele degresat sau cu continut scazut de grasime 6. iaurtul degresat sau cu continut scazut de grasime 7. >ranza degresata sau cu continut scazut de grasime 8. $uale 9. ,arnea macra de porc (3. Ceguminoasele. 6

1%)Importanta -iologica a glucidelor, alimentele surse, necesarul, ec+ili-rul glucidic. Sunt subtsante chimice alcatuite din ,, A, $ si care au rol energetic in organism. Se impart in: I.monozaharide ! se dizolva bine in apa si se resorb repede in organism. *pentoze ! in fructe si radacinoase *hexoze ! fructoza, glucoza, galactoza. 1lucoza este cea mai importanata, fiind prezenta in singe in cantitate de ( g@litru. In cantitati mari se gaseste in struguri. -roctoza se gaseste in stare libera in unele fructe si in miere "83?# II.dizaharide "oxide# ! cea mai importanta este zaharoza "cea mai raspindita in natura, care se descompune in molecule de glucoza si fructoza#, lactoza "zaharul din lapte, unicul zaharid de origine animaliera#, maltoza "prin hidroliza se descompune in molecule de glucoza#. III.polizaharide "oxide# *amidon ! form de stocare a hidratilor de carbon *celuloza *glicogen #olul si functiile $ in organism: sunt furnizoare de energie rapida sub forma de glicogen sunt stocate in ficat, muschi, ca energie de rezerva sunt folosite la sinteza de lipide aportul organismului ! vitamnele hidrosolubile ! indeplinesc functi de substante biologic active, participa la sinteza acizilor nucleici si &&, la solubilizarea, transportul si metabolizarea hormonilor. 0ecesitatea de 1 in / ore este de /33-533 g. Surse de glucide &limente de orig.animala -laptele /,8g@(33ml-iaurtul +g@(33ml-branza de vaca /g@(33 ml &limente de origine vegetala -legumele si fructele - 3g@(33g-cerealele / -83g@(33g .rodusele zaharoase -includ alimente ce continglucide aproape (33?"bomboane,zahar#. 1&)Importanta -iologica a lipidelor, alimentele surse, necesarul, ec+ili-rul lipidic. -Functiile %: C reprezinta o sursa de energie concentrata ! prin arderea unui de C se elibereaza 9 :cal. C nu consttituie numai o sursa energetica, ci aduc si un aport de material de material plastic influenteza procesele de termoliza functia necesara a organelor interne Ede rotun'ire a formelor corpuluiF aport de vitaminele liposubile &, %, *, G si contribuie la asimilarea lor influienteaza functia tubului digestiv inhiba secretia A,l au o importanta din punct de vedere culinar influenteaza asimilarea sarurilor minerale infuenteaza functia sistemului nervos central, endocrin) inhiba functia pancreasului, a glandei tiroide, micsoreaza motilitatea stomacului si a intestinelor, dau senxatii indelungate de sat formeaza apa endogena sporeste rezistenta organismului la sete 0ecesarul de C: 3,7-( g@:g corp zi ! la adulti sedentari (-(,5 g ! la adulti g ! copii, adolescenti 0ecesitatea diferitor grupuri profesionale variaza intre 93-(53 g pe zi. In alimenatia echilibrata grasmile ingerate trebuie sa contina 3-+3 g uleiuri vegetale, +-6 g &1 polinesaturati, ( g colesterol, 5 g fosfolipide. Surse: unt, slanina, carne, oua, lapte degresat, branza, ulei de masline, de floarea soarelui, alune si seminte.. 7

1') importanta -iologica a glucidelor nedigera-ile 0 fi-relor alimentare) alimentele surse. -ibrele alimentare "substantele nutritive# ! sunt indispensabile in alimentatie datorita urmatoarelor efecte: dau senzatia de sat previn constipatiile stimuleaza muschii tractului digestiv pentru a-si pastra tonusul reduc riscul imbolnavirilor cardio-vasculare constituie un substrat favorabil pentru dezvoltareas florei de fermentatie, ce contriuie la sintetizarea vitaminelor din grupa > 20) 1iteminele- caracteristica generala, clasificarea acestora0 denumirea u$uala si dupa componenta c+imiva) Hitaminele sunt substante chimice organice, necesare organismuluo pentru ca el sa fie sanatos. Ma'oritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, deci ele trebuie obtinute din alimente. 2ermenul de vitamina a fost pentru prima data introdus de catre biochimistul polonez ,ashemir -ung in (9( . Hita din latina inseamna viata, iar sufixul mina - de la amine. &lasificarea vitaminelor I.Solubile ! (. %upa grad (. liposolubile &, %, *, G . hidrosolubile ! complexul > si vitamina , . %upa mecanismul de actiune (. care au efect nuclear ! influenteaza transcriptia &%0 . cu efect membranar ! impiedica actiunea unor radicali liberi in organism, cum este vit * +. transferarea unor grupari functionale /. transferul de electroni II.Insolubile 21) Importanta -iologica a retinolului si calciferonului, sursele acestora in alimentatie, necesarul diurn. a"'itamina ! retinol *ste o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta sub forma de ulei "vit & # sau cristale de culoare galbena "vit &(#. *ste extrem de sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete. In plante se afla sub forma de provitamina carotenoidele, dintre care cea mai cunoscuta este beta-caroten.. Ca nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate in retinol. >eta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se foloseste in industria alimentara, farmaceutica, cosmetologie, in hrana animalelor, se gaseste in toate legumele si fructele, dar in cantitati mari se afla in morcov, spanac, urzica, varza. ,antitatea zilnica necesara de beta-caroten este de 5333-8333 unitati internationale. Sursele de vitamina !: (3. uleiuri de peste ((. ficat ( . lapte (+. galbenus de ou (/. unt Aipovitaminozele & provoaca fenomene toxice si fragilitate. (orma: mg )" Hitamina % se prezinta sub orma mai multor substante liposolubile,care au efecte de combatere si prevenire a rahitismului la copii, iar la adulti poate duce la osteomalacie.Hitamina % se obtine la iradierea cu razele UH , a unei provitamine continute in ciuperci,dro'dii.se considera necesarul zilnic pentru un om adult (33-( 3, iar pentru copii ( 333U.I &re menirea de reducerea riscului de cancer, diabet si a sclerozelor multiple si a'uta corpul in lupta impotriva infectiilor. Surse:se gaseste in special inproduse de origineanimaliera"oua,peste,produse lactate# 8

22) 2ipervitamino$ele, cau$ele, manifestarile clinice, profilaxia. Aipervitaminozele reprezinta ansamblul fenomenelor toxice "intoxicatiile#, datorate prezentei in exces a unei vitamine in organism. *le sunt caracteristice, in general, numai vitaminelor liposolubile "&, %, G, *#, care au tendinta de a se acumula in corp, spre deosebire de cele hidrosolubile, care sunt eliminate daca aportul este cu mult mai mare decat necesarul. Aipervitaminozele se datoreaza exclusiv administrarii de suplimente. *le nu apar niciodata numai din aport alimentar. *ste necesar ca doza sa fie cu mult mai mare decat cea zilnica recomandata, pentru ca o intoxicatie sa se produca. *ipervitaminoza ! (retinol) se manifesta prin hipertensiune intercraniana, cu cefalee, hiperexcitabilitate, prurit, hepatosplenomegalie) - *ipervitaminoza + - administrarea prelungita sau utilizarea unor doze mari determina fenomene de hipervitaminoza caracterizate prin hipercalcemie "absorbtie crescuta de calciu# si mobilizarea acestuia din oase.&ceasta se manifesta prin oboseala, slabiciune, dureri de cap "cefalee#, greata, stari de voma, diaree.Ca copii se manifesta prin oprirea cresterii si mai apare o insuficienta renala) *ipervitaminoza E (tocoferol) - - poate produce tulburari de spermatogeneza, involutia ovarelor, tulburari de menstruatie) - excesul de vit" , (piridoxina#, supranumita si vitamina Ibunei dispozitiiI, poate dauna tocmai sistemului nervos pentru a carui buna functionare este necesara) - excesul de vit"& (acid ascor)ic# - cunoscuta ca un bun antioxidant si care contribuie la tratarea cancerului poate influenta rezultatul anumitor analize biologice precum creatinina, glucoza sangvina si urinara. ,antitati mai mari de 5g de vit. , pot provoca greturi, diaree si pot afecta litiaza renala) de asemeni unii specialisti sustin ca administrarea de vit., si mestecarea gumei de mestecat duce la distrugerea smaltului dentar) - excesul de &a"- peste (533 mg., poate determina o usoara constipatie si poate impiedica asimilarea fierului. 23)Importanta vitaminelor grupului 3. .ecesarul, sursele in alimentatie 'itamina - ! vitamina anti beri-beri-ca. & fost izolata in anul (9(( de -ung din taritele de griu. Hiamina >( este solubila in apa si alcool. Solubilitatea ei creste in mediul alcalin. &re un miros caracteristic, este stabila la o temperatura, peste (33 grade celsius se descompune. &bsorbtia si metabolismul: Hitamina >( extrasa din alimente sau sintetizata de bacterii se absorbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. .rin resorbtie intestinala a'unge in singe sub forma libera. *xcretia vit >( se face pe cale renala in cantitati de 53- 53 microgr. Halori mai mici de /3 microgr indica carenta de vit >(.Hitamina >( intervine in procesele metabolice de baza ale organismului, cu rol de coenzime. .articipa la procesele generale de oxi-reducere, regleaza schimburile gazoase, 'oaca un rol important la sistemul nervos central si periferic si in special al glandelor endocrine. Intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii, secreorii si de absorbtie digestiva. Sursele: alimente de origine vegetala "cereale, mai putin legume# carne peste lapte oua dro'dia de bere, coa'a si germenii boabelor de griu ! cea mai multa cantitateJJJ &ntivitamina >( "piritiamina# produce fenomene paralitice. 'itamina . ! hidrosolubila de crestere *ste termostabila, rezista la temperatura de ( 3 grade, este solubila in apa si alcool, cu solubilitatea crescuta in mediul alcalin. .entru prima data a fost izolata in (9++, sintetizata in (9+5. &bsorbtia si metabolismul: 4ibolfavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera, dupa care a'unge in ficat si rinichi. 0u se depoziteaza in organism. *liberarea se face prin fecale, mai putin prin urina. Intervine in procese de oxi-reducere, in metabolismul glucidelor, lipidelor, functiile S0,, a aparatului vizual si are rol antitoxic ".b, Ag#. Sursele: 9

alimente de origine animala "lapte, oua, ficat, creier, splina# crustacee salata verde, rosii Hit > poate fi sintetizata de unele bacterii. 'itamina / PP ,uprinde acidul nicotinic si unii derivati ai lui. 0ucleul de baza al vitaminei este nucleeul pirimidinic cu 5 atomi de , si un atom de 0. &cidul nicotinic si amina nicotitnica sunt substante cristaline, incolore, solubile in apa, alcool, sunt termostabile. &bsorbtia si metabolismul: Sunt absorbiti la nivelul intestinului, de unde patrind in singe. Se elimina prin urina, fecalii, transpiratie. Hitamina >+ previne si vindeca pelagra, caracterizata prin tabloul simpomatic Ea celor + %F"dementa, diaree, dermatita#. *a participa la procesele de oxido-reducere, la metabolismul glucidelor, proteinelor, a produselor pigmentare, are o actiune vasodilatatoare. Sursele: alimente vegetale, ami ales in coa'a boabelor de cereale, dro'dia de bere carne rinichi ficat 'itamina 0 adenina &re functii si indicatii terapeutice. Impreuna cu alte vitamine intervine in functia S0, si a sistemului hematopoetic. ,arenta de vitamina modifica echilibrul leucocitar prin producerea leucopeniei si granulopeniei. Sursele: alimente de origine vegetala, mai ales dro'dia de bere &bsorbtia se realizeaza la nivelul intestinului subtire. In singe conc cea mai mare este in hematii. *liminarea se face prin urina, fecalii, transpiratii. 'itamina , ,uprinde piridoxina. *ste sensibila la lumina. &bsorbtia ei se realizeaza la nivelul intesinului sub forma libera si mai bine se combina cu proteinele. Intervine in metabolismul substantelor organice, intra in compozitia unui mare numar de enzime cu fucntia de oxido-reducere. .articipa la sinteza sfingozinei, cu rol in metabolismul lipidelor. Se elimna prin fecalii si pe cale renala si scade cu virsta. 'itamina -. *ste compusa din substante cristalizate, de culoare rosie, solubile in apa si alcool, stabile in aer si mediul alcalin. 4ezista la temperatura de ( 3 grade 3 minute. Se gaseste putin in alimene de origine vegetala, mai mult in animala ! ficat, creier, splina, muschi. .rincipala sursa de vitamina >( este sinteza microbiana. &bsorbtia si metabolismul: Se realizeaza la nivelul mucoasei intestinale. Hitamina >( absorbita si retinuta pierde proprietatea. &re rol in hematopoeza.

2!)Importanta acidului ascor-ic in alimentatie. .ecesarul diurn. )rodusele furni$oare si produsele -ogate in vitamina C. Hitamina , &re o importanta mare pentru organism, intervine in procesel de oxido-reducere. &re rol antiinfectios, tonifiant. .articipa la detoxifierea organismului si la produsele de fier.* sensibil la temperaturi ridicate, la actiunea oxigenului si a luminii.Hitamina , catalizeaza formarea si mentinerea colagenului. Mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante toxice si chimice di mediul ambiant. 4atia zilnica e de73-(33 mg. Surse sunt: legume si fructe proaspete *zarzaturile, *ardei *pomusoare *cartofi, *varza. (3

2")Ca$uri in care sporeste necesitatea organismului in vit.C. ,odalitati de mentinere maxima a 1it. C in alimente. * sensibil la temperaturi ridicate, la actiunea oxigenului si a luminii.Hitamina , catalizeaza formarea si mentinerea colagenului. Mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante toxice si chimice di mediul ambiant 0ecesitatea se mareste in caz de hipovitaminoza, de slabire a imunitatii de alte patologii. 2#) ,etode de determinare a saturatiei organismului cu vit.C Materiale Ki metode de cercetare.Materiale folosite Materiale: L SoluMie A,l ?)L SoluMie de iod 3.3(0) LSoluMie amidon@A,l) L-ructe de mNceK uscate la etuvN, timp de / ore) L-ructe de mNceK proaspNte conservate prin congelare. Metode de cercetarePrincipiul metodei ,onstN On extracMia vitaminei , din materiale vegetale Ki evidenMierea acesteia atPtcalitativ cPt Ki cantitativ prin diferite metode. Extrac1ia vitaminei & din materialul vegetal L5-(3 g material vegetal proaspNt se mo'areazN OmpreunN cu puMinN sticlN pisatN. &stfelmNrunMit, materialul vegetal se introduce Ontr-un flacon *rlenmeQer de 53 ml Ki seadaugN (33 ml soluMie ? A,l. ,onMinutul flaconului se amestecN cu a'utorul unuiagitator magnetic timp de +3 minute, se filtreazN spNlPndu-se pe filtru cu +3 ml soluMie ? A,(. Holumul extractului se completeazN la (53 ml cu soluMie ? A,l. .entru determinarea conMinutului de vitamina , se folosesc mai multe metode: LMetoda iodometricN Lmetoda cu reactivul ,6-diclorfenolindofenol LextracMie cu extractorul Soxhlet Metoda iodometric2Mod de lucru %in extractul obMinut se iau (3 ml Ki se introduc Ontr-un balon cotat de (33 cm +, adNugPndu-se Ki completPndu-se pPnN la semn, o soluMie de amidon@A,l. %in acest amestec se iau din nou (3ml Ki se titreazN cu o soluMie de iod 3.3(0. SoluMia de iod se adaugN On picNturi sub agitarecontinuN pPnN la apariMia unei coloraMii albastre persistente. 2itrarea se repetN cu alte douN probesimilare. %acN Ontre titrNri, eroarea depNKeKte +? atunci se reface titrarea. ,onMinutul de vitamina, "mg# On (33 g produs se calculeazN cu a'utorul relaMiei:,antitatea vitamina ,= (.+ (x(3la puterea /"H2@Mp#, mg@(33 g material vegetalUnde: H2- volumul soluMiei 3,3(0 de iod folosit la titrarea probei de analizat, ml)M .- cantitatea de material vegetal supus extracMiei, g.SoluMia amidon@A,l se preparN astfel: se dizolvN 3.+ g amidon On 33 ml apN distilatN prinfierbere 5 minute. Se rNceKte Ki apoi se introduce Ontr-un flacon cotat de ( l, se adaugN ( ml A,lconcentrat Ki se aduce la semn cu apN distilatN. 2%) sarurile minerale 4clasificarea lor,importanta -iologica,sursele de alimentatie. Mineralele reprezintta elemente chimice anorganice, care se afla in diferite stari sau care intra in combinatii cu alte elemente si substante. Sarurile minerale au caractere diferite, in functie de bazele si acizii din care deriva, incit unele sunt alcaline, iar celelate ! acide. &cizii organici se gasesc in mod natural mai ales in fructe si au un caracter acid slab. In plante se gasesc multe minerale de origine bazica. Mineralele sunt preponderente in natura. *le poseda proprietati conducatoare si au sarcini pozitive. 4olul sarurilor minerale in organism este important din punct de vedere al metabolizarii. Meta)olismul mineral Mineralele isi pot desavirsi rolul lor fiziologic, asigura presiunea osmotica a mediului intern al celulelor, activeaza unele structuri organice, a'uta la transmiterea impulsurilor nervoase, asigura realizarea fenomenelor electrice, stabilesc echilibrul acido-bazic participa la fenomenele de detoxicare. In reglarea metabolismului mineral participa unele organe: rinichii, ficatul, anumiti hormoni mineralocorticoizii si vitaminele din grupul >. &lorul ((

,l este un element gazos, galben-verziu, mai greu decit aerul, foarte reactiv, toxic pentru om, cu o mare capacitate combinatorie. Intoxicatiile cu acest gaz sunt cauzate de ,l industrial. ,l este rasindit in natura,. &pare sub forma unor combinatii, ca sare sau ca acid. #olul &l in organism &re o mare importanta pentru formarea acidului clorhidric din stomac. In lipsa clorului digestia se desfasoara cu dificultati. &ctivitatea acestui element incepe din cavitatea bucala, intrind in compozitia salivei, unde stimuleaza secretia enzimei ptialina, care articipa la degradarea amidonului. ,l stimuleaza functia antitoxica a ficatului, reduce glicemia si nivelul acidului uric din singe, participa la formarea si consolidarea tesuturilor care alcatuiesc oasele, dintii si tendoanele, prezinta o actiune dezinfectanta. &l din apa &pa potabila din retelele publice este tratata cu clor, ca masura de protectie impotriva unor germeni. ,lorul din apa se elimina foarte repede, insa poate fi nociv deoarece formeaza cu unele elemente si compusi organici si anorganici. Se recomanda ca apa din robinet dupa colectare sa se pastreze cel putin 3 min, dupa ce ,l se volatilizeaza in intregime, dupa ce sa fie fiarta sau inghetata. Se recomnda ca apa de la robinet sa se foloseasca doar pentru gatit si pregatitul bucatelor, ceaiurilor. Sursa de &l +# peste /# nuci 5# lapte si lactate 6# morcov, patrun'el, telina 7# salata verde, ciuperci, fasole &arenta si deficienta de &l %eficienta de ,l se instaleaza cind sursele de hrana sunt lipsite de acest element, cind organismul pierde cantitati insemnate de acest element. In asa caz apar simptomele: varsaturi, diaree, insuficienta renala, transpiratii, abundenta de caldura.. *xcesul de ,l provoaca hiperacidiatea gastrica, distrugerea microflorei intestinale, hipertensiune. Fierul -e este un element metalic, are forma hemului. In lipsa fierului, organismul este incapabil de a fixa oxigenul, fapt ce provoaca o hipoxie. In organismul uman -e intra in componenta mai multor structuri sub forma unor compusi cu activitate biologica, ca hemoglobina, mioglobina, enzimele hemice. -e din alimene nu se absoarbe in intregime, ceea ce inseamna ca o parte din el a'unge in singe, restul eliminindu-se prin ficat. 1radul de absorbtie al fierului este diferit, in functie de individ. Sursele de Fe (5. ficat (6. coacaza neagra (7. soie (8. galbenus de ou (9. urzica, patru'nel 3. fasole, spanac (. ciuperci, caise . carne +. nuci &alciu ,a participa la constructia si intretinerea oaselor si a dintilor. .revine fragilizarea scheletului. *ste indispensabil pentru contractiile musculare. &sigura functile optime ale celulelor, controleaza transmiterea fluxului nervos. &re proprietati anticancerigene. 4educe tensiunea arteriala. Scade nivelul de colesterol. Intervine in procesul de coagulare a singelui. Sursele de &a produse lactate carne oua peste (

nuci Potasiu G controleaza starea de hidratare a organismului, a'uta la mentinerea unui ritm cardiac normal, stimuleaza transmiterea fluxului nervos. Sursele: portocale banane caise cartofi ciocolata &romul &'uta la combaterea oboselii, echilibrind nivelul glucozei in singe, inhiba celulele cancerigene, are actiune eficace contra bolilor infectioase, previne obturarea arterelor si maladiilor cardiace. Sursele: dro'dia de bere orzul ciupercile &o)alt ,o intra in componenta vitaminei >( . &re o importanta in metabolismul legat de constructia singelui, este regulator eficace in timpul bloca'elor digestive. ,o este stocat in semintele plantelor si cerealelor, favorizind formarea carotenului. &upru ,u are proprietati antioxidante, intervine in procesul de sinteza a hemoglobinei, are un rol pozitiv in dezvoltarea sistemului osos, are actiune antiinflamatorie la vindecare bolilor infectioase, microbiene si virale. Sursele: ((. germeni de griu ( . fulgi de ovaz (+. ciuperci Fluorul - participa in fortificarea oaselor. .articipa la fixarea ,a in oase si tesuturile dure ale organismului, activeaza sinteza colagenului. Sursele: 7# cafea 8# ceai 9# bere (3# peste ((# patrun'el 95? din cantitatea ce se gaseste in organism se gaseste in oase si dinti. Magneziu 4egulator al ritmului cardiac. .revine oboseala intelectuala. &re actiune sedativa si relaxanta. &melioreaza starea generala a organismului. ,ombate osteoporoza. &re rol constructiv penru oase si dinti. Sursele: germeni de griu cacao legume verzi ciocolata Mangan .articipa la mineralizarea vaselor, are un rol important in reproducere. ,arenta de Mn provoaca sterilitatea . .articpa la sinteza lipidelor. -avorizeaza procesul de metabolizare a grasimilor la nivelul ficatului. Sursele: legume verzi nuci (+

cerealele cu bobul intreg ceaiul Fosforul ,onstituie rezerva energetica din tesuturi. &re rol esential in reactiile celulare. Sursele: carnea pestele produse lactate legume, fructe 3incul ,ontribuie la refacerea ranilor si cicatrizare. &re rol regulator al tulburarilor hipofizare, intareste sistemul imun. &re rol de tonificare a firului de par. &re proprietati antioxidante. Sursele: dro'dia de bere carnea cerealele

2&)regimul alimentelor- notiune, exigenta fata de el. 4egimul alimentar-luarea mesei la anumita ora si repartizarea rationala a ratei. Se va lua in consideratie: *activitatea de munca *varsta *ocupatia *deprinderile si particularitatile individuale *timpul de mese sa fie /-5 ore. %e'unul:- 3-+3? din valoarea energetica. -bauturi fierbinti. Micul de'un:-(3- 5?din energiea zilni:a .rinzul:-+3-/3? -.este, carne , pastaioase. -succesiunea:(.aperitivul rece . supa calda +.felul doi /.desertul. ,ina:-(5- 3? -glucide si lapte. 2'),odalitati de apreciere a calitatii produselor alimentare dupa experti$a egienica. .rodusele se pot altera: la preparare, la pastrare, transport.etc. Factori de influenta: *microorganismele *fermentii *aerul *lumina *substantele organice *temperatura *umeditatea.

Masuri: (. ,unostinta cu certificatele prod alimentare in care sunt expuse, data fabricarii, calitatea, termenul de realizare. .Inspectia vizuala a latoului de produse, starea ambala'ului. +.,ontrolul selectiv a produselor din acest lot. /.luarea probelor. (/

!precierea: Produse valabile fara restrictii:-Sunt calitative cu proprietati orghanoleptica bune, inofensive pentru sanatate, corespund tuturor cerintelor. Produse alimentare valabile de calitate scazuta:0u corespund in tocmai standartuluide stat sau au unele diferente, ce nu inrautatesc proprietatile organoleptice si nu dauneaza sanatatii omului. ?laptele cu grasime mica, smintina cu grad scazut de grasimi. Produse conventional valabile:&u unele dezavanta'e, ce fac inutilizabile fara o prelucrare prealabila. Produse alimentare de proasta calitate: au nea'unsuri, ce fac inadmesibile pentru alimentatie. Produse alimentare falsificate:proprietatile lor sunt ca cele naturale dar schimbate cu scopul de a insela :umparatorul. Produse surogate: &limente ce inlocuesc cele naturale. 30)Importanta laptelui si produselor acido-lactice in alimentatie. Indicii corelatiei laptelui conform S*(S. Captele si derivatele sale sunt alimente deosebit de importante pentru hrana omului sanatos si a celui bolnav, indiferent de virsta. *ste un alimentcare prin proteinele sale si complexul fosfor-calciu, satisface necesitatile organismului copilului si adolescentului, favorizind dezvoltarea,cresterea, dentitia. *ste un aliment economic ! proteinele sale de mare valoare biologica pot fi procurate mult mai usor decit cele din carne. S-astabilit ca ( litru de lapte sau 93g brinza contin tot atitea proteine cit (33g carne sau oua..rodusele lactate acide au un rol important in alimentatia dietetica a unor bolnavi. Haloarea lor nutritiva e asemenetoare cu cea a laptelui, dar auun avant' : factorii nutritivi sunt asimilati mai usor. *le se obtin prin fermentatia lactica pura sau prin fermentatie mixta ! alcoolica si lactica. .entru a determina calitatea laptelui conform S2&S, se vor stabili uramtorii indici : (#$rganolepticiL,onsistenta "diluat, integru, mucilaginos - viscos# LMirosul "specific de lapte proaspat, acru, de amoniac, hidrogen sulfurat, nespecific# L,uloarea "alba cu nuanta galbuie, albastruie, rosietica# L1ustul "placut dulciu, acru, de mucegai# #-izico-chimiciL%ensitatea "se masoara cu lactodensimetrul, in norma trebuie sa varieze intre (,3 7-(,3+/# L.rocentul de grasime "se determina dupa metoda acidometrica 1erber# L&ciditatea R2 "se determina prin metoda titrometrica, aciditatea laptelui proaspat e 3R2# +#.roba la :L&midon "el mentine culoarea si consistenta naturala a laptelui, atunci cind este diluat cu apa# L>icarbonat de sodiu "opreste inacrirea lui si il prezinta drept proaspat# L.roba de pasteurizare "se face reactia 4ua si Goller, in urma careia laptele nepasteurizat va obtine imediat culoarea albastra# 31)Importanta carnei, pestelui, oulelor in alimentatie. /xperti$a igienica a acestora. ,arnea contine (5- 3? proteine si reprezinta una din cele mai importnte surse ale ratiei alimentare. ,ontinutul de lipide variaza in limite foartemari. ,arnea grasa contine mai putine proteine si e mai greu digerabila. ,arnea este saraca in calciu si bogata in fosfor. *a contine mult fier.,arnea e sursa de baza a vit .. si sursa importanta de vit > si >6.,ercetarea calitatii carnii se face prin metoda organoleptica. &spectul si culoarea suprafetei carcasei trebuie sa fie roz-deschis sau rosu-deschis,muschii pe sectiune putin umezi, pe hirtia de filtru nu lasa pete, consistenta pe sectiune e tare si elastica, la apasare cu degetul nu lasa urme,miros specific carnii proaspete, grasimea de culoare alba, galbuie sau galbena "la porcine alba sau roz-deschisa#, ligamentele sunt elastice, tari,suprafetele articulatiilor netede, lucioase, calitatea bulionului va fi transparent, cu aroma placuta. In cazul in care rezultatele examenuluiorganoleptic nu sunt concludente, se recurge si la analizele de laborator, chimice si bacteriologice. ,arnea se refera la produsele usor alterabile, poate forma toxine, poate servi drept vector de transmisie a diferitor boli : antrax, bruceloza, trichineloza, poate cauza intoxicatii alimentare..estele are rol insemnat in alimentative ca si carnea. *l contine 7-(9? protein de inalta valoare nutritive. ,ontinutul de lipide variaza in functiede specie "intre 3, ! +/?#. Cipidele din peste au o valoare nutritiva mai mare decit cele ale carnii, aducind in ratie si vi & si %. Untura de pestecontine multi acizi grasi nesaturati. ,arnea pestilor de mare e bogata in microelemente, inclusiv iod. .estele contine mult calciu si mai multemicroelemente in comparatie cu carnea "iod, cupru, zinc#..estele este un produs usor digerabil, se absoarbe bine, ceea ce determina frecventautilizare a lui in scopuri dietetice. *valuarea igienica a calitatii pestelui potrivit rezultatelor examenului organoleptic : mucozitatea de pe suprafata (5

pestelui e transparenta, faramiros, solzii sunt luciosi, netezi, bine fixati, branhiile vor fi rosii, operculele elastice si bine lipite de branhii, burta nu e umflata, cavit abdom nucontine lichid, e prezenta rigiditatea musculara, pestele luat in mina nu se indoaie usor, culoarea muschilor e alba-cenusie ori roz-pal, la apasareacu degetul nu se formeaza gropite, pestele se lasa la fundul vasului cu apa. .rin peste se pot transmite infectiile intestinale, toxiinfectiilealimentare, botulismul, febra tifoida etc. ,onsumul de peste infectat cu %iphilobotrium Catum si insuficient prelucrat termic contribuie latransmitarea difilobotriozei.$uale sunt o sursa excelenta de factori nutritivi cu o valoare biologica mare. *le contin in medie ( ,5? proteine. ,ontinutul de lipide variazaintre ( (5?. Sunt practic lipsite de glucide 3,6-(, ?. $uale contin calciu, fosfor, fier. ,ontine vit &, > , %, piridoxina si colina. $uale contincolesterol, de aceea se recomanda ca adultii sa limiteze consumulde oua. Si in alimentatia copiilor nu trebuie de inclus mai mult de un ou pe zi,deoarece se recupereaza nefavorabil asupra activitatii nervoase superioare, creind o stare de supraexcitatie.*xpertiza igienico-sanitara stabileste prospetimea oualor, care se face cu ovoscopul. $uale proaspete au o camera mica de aer, imobila, unalbus transparent si o umbra a galbenusului, abia vizibila. $uale vechi au o camera de aer marita, transparenta scazuta, apar pete de mucegai. $ul proaspat, la introducerea in apa, se aseaza orizontal pe fundul vasului, iar cel alterat, pluteste la suprafata. &lbusul de ou contine lizozim, caredistruge germenii. In ouale vechi, continutul de albus este redus si ele se pot contamina mai usor. 1ermenii din grupul salmonelelor nu suntsensibili la actiunea lizozimului, pot contamina mai usor ouale, provocind toxiinfectii 32)3olile ce pot fi transmise prin carne, peste, oua.)rofilaxie. -Salmoneozele -difilobatrioza -trihineloza 33)Importanta piini in alimentatie. Indicii calitatii pinii conform S*(S .iinea este unul din cele mai raspindite produse alimentare.. *a contine 6-((? proteine si /+-5/? glucide. *a contine vitamine din grupul >, ocantitate considerabila de saruri de calciu si fosfor.,alitatea piinii depinde de calitatea fainii, de dro'dii, de tehnologie. &precierea calitatii piiniise face in baza stabilirii urmatorilor indici : forma, culoarea si consistenta co'ii si a miezului, mirosul, gustul, porozitata ?, umiditatea ?,aciditatea R2.$rganoleptica piinii..iinea trebuie sa aiba forma specifica felului, suprafata neteda, lucioasa, fara crapaturi, bule, arsuri si incorporari nespecifice.,oa'a nu trebuie sa se desprinda de miez, cu grosimea nu mai mare de 3,5 cm. Miezul trebuie sa fie uniform.Mirosul placut, apetisant. 1ustul trebuie sa fie placut, fara nuante straine, nespecifice, la mestecat sa nu fie particule dure.Umiditatea excesiva diminueaza valoarea nutritiva si gustativa a piinii, ingreuiaza digerarea ei. ,onform normativelor in vigoare, umiditatea piinii de secara nu trebuie sa depaseasca /9?, a celei de griu /5?..orozitatea piinii este cauzata de vacuolele din miezul piinii exprimate in procente. .orozitatea este un indice important al calitatii. .iinea proaspata, elastica se imbiba mai usor cu suc gastric, deci se digera mai usor si mai deplin. .iinea de secara coapta din faina de calitate inferioaraare porozitate de /5?. .orozitatea piini de griu variaza intre 55-75? in dependenta de calitatea fainii, de tehnologie.&ciditatea piinii depinde de acizii lactic si acetic ce se formeaza in timpul dospirii aluatului. Se determina in grade. &ciditatea piinii de secara nutrebuie sa depaseasca ( #, acelei de griu +-8R, in dependenta de calitatea fainii "cu cit calitatea mai superioara, cu atit aciditatea mai redusa#. 3!)1aloarea nutritiva a fructelor, legumelor, pomusoarelor. Cegumele, fructele si pomusoarele sunt alimente de origine vegetala, care ofera un aport important de elemente nutritive, variind meniul.Cegumele au in compozitia lor 75-95? apa. Substanta uscata fiind formata mai ales din glucide, care se gasesc sub forma de glucoza, fructoza,zaharoza, amidon si celuloza. .roteinele sunt prezente in cantitati reduse, cu exceptia leguminoaselor uscate. Cipidele se gasesc in proportiiscazute, cu exceptia semntelor oleaginoase. Hitaminele si elementele minerale se contin in proportii mari in ma'oritatea legumelor verzi.,antitatea mare de vit , contin frunzele verzi "verdeturile# si unele legume ca ardei, rosiile, tuberculii de cartof, bulbii de ceapa. Surse decaroten sunt frunzele verzi, morcovii, ridichile. 2ot in frunzele verzi se gaseste vit G, de asemenea si in varza. -asolea, mazarea verde, cartofii,sfecla rosie, varza, spanacul, salata sunt surse de vit din gr >, iar spanacul, mazarea verde si varza mai contin vit *. %intre elementele mineralein organism, se face aport de potasiu "morcovi, ridiche, cortofi, rosii, salata, castraveti#, calciu "spanac, loboda, sfecla#, fier "fasole si mazareverde, papadie, patrun'el, spanac# si fosfor "in seminte, sub forma de acid fitic si in mazarea verde#. Haloarea nutritiva a legumelor poate firedusa din cauza pastrarii sau prelucrarii lor culinare sau tehnologice (6

incorecte.-ructele si pomusoarele au continut mare de apa "83-93?#, un continut scazut de proteine, practic lipsite de lipide si bogate in glucide "(3- 3?#.Un continut important de glucide il au strugurii, prunele, merele si perele. -ructele aduc un aport de saruri minerale, insa nu prezinta o sursaimportanta. *le sunt bogate in vit , "circa(3mg?#. ,ele mai bogate in vit , sunt macesele, coacaza neagra, lamiile si portocalele, zmeura,murele, agrisele. ,aisele si prunele uscate contin caroten. -ructele mai contin vit >( si > .Cegumele, fructele si pomusoarele sunt indispensabile unei alimentatii rationale. *le trebuie sa reprezinte (7-(8? din valoarea calorica, ceea ce pentru un adult echivaleaza cu 533-833g pe zi. %atorita valorii calorice foarte mici si particularitatilor nutritive, ele sunt indicate in regimuriledietetice ale obezitatii, aterosclerozei, hipertens arter, maladii renale. 3"),etodele de conservare a produselor alimentare. (precierea lor igienica. ,onservarea reprezinta pastrarea alimentelor On buna stare On timp mai Ondelungat. .rocedee importante de conservare - sunt alese On functie de natura alimentului si de conditiile de pastrare. *le se Ompart On: a. procedee prin frig, b. prin deshidratare, c. prin Oncalzire, d. alte metode de conservare a. -rigul a'uta la pastrarea alimentelor pentru ca Oncetineste sau Ontrerupe total activitatea microorganismelor. *a cuprinde doua aspecte: (. 4efrigerarea . ,ongelarea 4efrigerarea - se aplica tuturor alimentelor perisabile. ,onsta On racirea "On 'ur de 53,#, pastrarea On stare refrigerata, reOncalzire. 4efrigerarea se aplica prin mai multe metode, functie de mediul de racire. a. On aer - lent sau rapid, functie de viteza aerului. Se aplica On tunele cu viteza aerului de - + m@s. b. On gheata - la peste si uneori pasari si legume. c. On vid - la legume cu suprafete mari de evaporare "salata verde, spanac#. Se stropesc cu apa si prin evaporarea ei se realizeaza scaderea temperaturii. d. On apa - la legume, peste si pasari. Se face rapid, fara pierderi de aliment. %urata de racire depinde de urmatorii factori: - proprietatile fizice ale alimentului - forma geometrica a alimentului - starea suprafetei corpului, temperatura initiala si finala a alimentului - natura mediului refrigerent, umiditatea aerului 83 - 93?. 4efrigerarea se aplica: - pentru formarea stocurilor - pentru asigurarea conditiilor optime de pastrare On timpul transportului - pentru pastrarea On conditii optime a alimentelor On reteaua comerciala si la consumatori. %epozitarea produselor se face On camere frigorifice On apropierea tunelurilor. *a nu afecteaza structura produselor. ,ongelarea - se aplica pentru conservari mai Ondelungate ( - ani. %urata este determinata de factorii: - scaderea temperaturii cu 33, sub punctul de Onghetare "- (83,) - 33,# - solidificarea produsului. &ceasta metoda se aplica la carne, pasari, peste, oua, unt, fructe, legume, preparate, semipreparate. Hiteza de congelare depinde de grosimea straturilor congelate si de timpul de congelare. Industrial instalatiile au viteze de congelare ( - 3 cm@h. %upa viteza de congelare sunt mai multe metode: - cu viteza lenta 3,( - ( cm@h - cu viteza rapida ( - 5 cm@h "-+33,) - +53,# - cu viteza foarte rapida 5 - 3 cm@h. %upa mediul de racire exista: (7

- On aer - se aplica tuturor produselor - rapida On aer - On tunele de racire - On lichide "pentru peste, pasari# temperatura = - 33,, -+33, - prin contact cu placi metalice racite. .rin congelare se produc o serie de modificari structurale ale alimentelor - apa se transforma On cristale de gheata, se rup membranele celulare. Se aplica la legume, fructe, carne, oua, peste, semipreparate. %aca se realizeaza un lant de frig metoda se numeste surgelarea. b. ,onservarea prin deshidratare %eshidratarea reprezinta reducerea continutului de apa din produs. .rin aceasta metoda se asigura stagnarea activitatii enzimelor si oprirea activitatii microorganismelor. .rin concentrare - se Ontrerupe activitatea microorganismelor din unele solutii - sucul de tomate, sucurile de fructe prin Ondepartarea unei parti din apa. .rodusele nu sunt Onsa sterile. &cest procedeu se aplica pastei de tomate, mustul de struguri, sucul de fructe. ,oncentrarea se poate realiza prin transformarea apei din produs On vapori sau prin transformarea apei din produs On gheata "cu a'utorul frigului#. ,u a'utorul frigului se aduc solutiile la temperaturi de sub 33,, se formeaza cristale, apoi se centrifugheaza si se obtine lichidul concentrat "de exemplu la vinuri#. ,oncentrarea la cald se bazeaza pe eliminarea apei prin fierbere. &ceasta se face prin Oncalzire la presiunea atmosferica On rezervoare prevazute cu serpentine Oncalzite cu abur. -iindca se a'unge la temperaturi de ((33, se pot modifica anumite proprietati - aroma "prin caramelizarea zaharului#. *ste mai eficienta concentrarea On vid "apa fierbe la /53,#. Sn aceste conditii se pastreaza aroma si gustul) de asemenea vitamina ,. .entru reducerea cantitatii de vapori necesari concentrarii s-au construit instalatii cu dublu efect. ,onservarea prin uscare - consta On eliminarea partiala a apei continuta de alimente cu a'utorul caldurii. &cestui procedeu sunt supuse legumele si fructele, mai rar pestele si carnea. Uneori se spune cu alimentele sunt deshidratate. &cestea Osi pierd apa printr-o actiune provocata On vreme ce uscarea se realizeaza pe cale naturala. .rodusele conservate prin uscare se pastreaza On conditii bune cPnd Onmagazinarea este buna. %e exemplu ( m+ de legume uscate si presate cPntareste 6 5 :g si corespunde la 7.533 :g legume proaspete. &vanta'e - manopera redusa - nu se adauga substante - ocupa un volum mic si au greutate redusa. %ezavanta'e - se pot infesta cu molii, gargarite. Se supun uscarii - varza, morcovi, pastPrnacul, patrun'elul, ceapa, mazarea, fasolea, cartofii, fructele. - %eshidratarea prin IatomizareI sau procedeul spraQ. Cichidele sunt atomizate Ontr-un dispozitiv unde se amesteca cu aer la (73 - (833, urmata de o evaporare ultrarapida la suprafata a particolelor. Se aplica la lapte, ceai, cafea, oua, supe, legume On pulpe. &mbalarea se face On cutii Onchise sub vid, On saci de alumina laminati, termosudabili. - uscare cu raze infrarosii care traverseaza lichidul. Haporii de apa eliminati sunt antrenati de un curent de aer uscat "se aplica mai ales la lapte#. - uscare cu radiatii si actiunea ultrasunetelor - laptele se refrigereaza la -(63,, vibratiile ultrasunetelor separa apa din constitutia de compusii organici ai laptelui "procedeul se utilizeaza On &nglia#. - Ciofilizarea - obtinerea de produse liofilizate care On prezenta apei dau o solutie sau o suspensie de structura si proprietati identice cu a produsului initial. *a reprezinta o congelare urmata de sublimare On vid - congelarea - produsul lichid este repartizat On cantitati egale On platouri dispuse pe eta'erele unui cos. &nsamblul este introdus On congelator. ,ongelarea prin ventilare se face la -533, On 93 de minute. 2ehnica este costisitoare, dar se integreaza On circuitul de'a stabilit. &vanta'ul esential - pastrarea prin conservare a valorii nutritive a produselor tratate. %upa congelare produsele sunt introduse On dispozitive speciale unde are loc sublimarea eventualilor vapori existenti On vid. Ciofilizarea propriu-zisa se prezinta: introducerea vidului On incinta. %aca vidul este bun se realizeaza sublimarea. 2rei elemente sunt esentiale: vidul, frigul si Oncalzirea - care trebuie sa se gaseasca On echilibru. (8

,u tehnica de liofilizare termenul de pastrare este mult mai lung - ani pentru pasari, crustacee, sucuri de fructe si + - 5 ani legumele, carnea si 6 luni - ( an la peste. c. Sncalzirea (. .asteurizarea - Oncalzirea la temperaturi sub (333, timp scurt urmata de racirea brusca - se aplica sucurilor de fructe, compoturilor, pastei de tomate. .oate fi: - pasteurizare 'oasa - 653, timp de +3 minute) - pasteurizare Onalta - 83 - 933, timp de ( - minute) - pasteurizare On strat subtire - 9( - 953, timp de ( - secunde. %atorita timpului redus al actiunii termice se pastreaza Onsusirile senzoriale, valoarea nutritiva si sunt inactivate enzimele din produs. metoda se aplica la carne "semiconserve#, bere, lapte, peste, sucuri, vin. %urata de pastrare este scurta deoarece bacteriile sporulate nu sunt distruse. 2indalizarea - o pasteurizare repetata de - + ori, distruge formele vegetative si sporii microorganismelor Ontre cele - + raciri dar, fiind costisitoare nu se aplica pe scara industriala. . Sterilizarea On autoclave continuu rotative la ((5 - ( 33, timp de ( h si +3 minute sau h - dupa greutatea cutiilor. Semiconservele - se lasa sa se subziste Isporii adormitiI, carnea se conserva On cutii cu lichid - conservarea fiind foarte limitata determinata de pastrarea la rece. *le nu sunt obligatoriu sterile. Haloarea lor depinde de curatenia carnii si de aplicarea stricta On industrie a principiilor de igiena si manipulare. Se aplica la lapte, brPnzeturi pe baza de lapte. ,onditiile unei bune sterilizari depinde de: a. numarul de microorganisme prezente On aliment /5.333 g@cm+ - 65 min. /.+33 g@cm+ - +5 min. /33 g@cm+ - 8 min. /3 g@cm+ min. b. rezistenta la caldura a microorganismelor variaza cu forma de dezvoltare, formele vegetative sunt distruse la temperatura de 75 - 833,, sporii sunt foarte rezistenti. Mucegaiurile sunt putin rezistente, dro'diile au rezistenta si mai mica. c. aciditatea mediului - microorganismele sunt distruse On mediul acid. d. viteza de patrundere a caldurii "termopenetratia# &ceasta depinde de: dimensiunile cutiei, materialul din care este confectionat recipientul, consistenta produsului, temperatura initiala a produsului, temperatura de sterilizare, miscarea recipientilor. 3#)patologii alimentare- cla5sificare F(676,S .atologiile, conform -&$ $MS, avem / grupe de patologii alimetare: Su)nutritie ! reprezinta patologie cauzata de alimentatia cantitativ insuficienta. In asemenea caz alimentele ingerate nu asigura cantitatea adecvata de energie si determina organismul sa elibereze energia din propriile tesuturi, cum ar fi tesutul adipos, tesutul muscular, parenchimul. ,onsecintele subnutritiei: (. incetinirea ritmului de crestere la copii, . scaderea in greutate la adulti, +. reducerea masei musculare, /. scaderea metabolismului, 5. micsorarea producivitatii de munca, 6. scaderea rezistentei organismului la agresiunile microbiene, 7. substantele toxice si alte nocivitati de mediu 2ipurile etiologice: a.subnutritia primara ! cind sunt consumate produsele alimentare in cantitati insuficicente b.denutritia secundara ! se datoreaza unor tulburari de ingestie, digestie sau metabolizare -ormele etiologice: distrofia proteica (9

hipo- si avitaminozele rahitismul colelitiazele ! pietre la rinici ateroscleroza anemiile nutritionale gusa endemica caria dentara Aiperalimentatia ! patologie cauzata de alimetatia abundenta. -ormele hiperalimentatiei: a.absoluta ! in cazul abuzului alimentar b.relativa ! declansata de reducerea cheltuielilor de energie ,onsecintele: obezitatea diabetul zaharat hepatite cronice fluoroza !limentatia calitativ neadecvata ! patologie cauzata de carenta sau lipsa totala a unei sau a mai multor substante nutritive. !limentatia neecili)rata ! patologii cauzate de disbalanta substantelor nutritive in ratia alimentara.

3%)intoxicatiile alimentare- notiune, clasificare. Intoxicatiile alimentare - maladii acute, rar cronice, aparute in rezultatul utilizarii alimentelor contaminate masiv cu microelemente de o anumita specie sau impurificate cu substante toxice pentru organism de origine microbiana sau nemicrobiana. Intoxicatiile alimetare pot evolua sub forma de cazuri sporadice sau sub forma de izbucniri in masa, cind produsul contaminat este consumat de un numar mare de oameni. .articularitatile Semnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase: *xista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor clinice *ste necesar ca in organismul uman sa nimereasca microorganismele vii Semnele de deosebire: Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen, care a nimerit pe produsul alimentar se multiplica pina la un numar foarte mare, de oicei nu mai mic decit -45 Indiferent de etiologie, intoxicatiile alimentare nu se transmit nemi'locit de la omul bolnav la cel sanatos Semne caracteristice pentru ma'oritatea intoxicatiilor alimentare: a# debutul acut cu o perioada de incubatie scurta "(5 min ! / ore# b# fiecare caz de intoxicatie este legat de folosirea unui tip de produs alimentar c# in ma'oritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal. d# toate intoxicatiile nu sunt contagioase Clasificarea I" I! micro)iene II" I! non-micro)iene III" I! cu etiologie necunoscuta 3&))articularitatile intoxicatiilor alimentare. .articularitatile Semnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase: *xista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor clinice *ste necesar ca in organismul uman sa nimereasca microorganismele vii Semnele de deosebire: Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen, care a nimerit pe produsul 3

alimentar se multiplica pina la un numar foarte mare, de oicei nu mai mic decit -45 Indiferent de etiologie, intoxicatiile alimentare nu se transmit nemi'locit de la omul bolnav la cel sanatos Semne caracteristice pentru ma'oritatea intoxicatiilor alimentare: *debutul acut cu o perioada de incubatie scurta "(5 min ! / ore# *fiecare caz de intoxicatie este legat de folosirea unui tip de produs alimentar *in ma'oritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal. *toate intoxicatiile nu sunt contagioase 3')toxiinfectiile alimentare 4 -acteriile ce le pot provoca, particularitati clinice,profilaxia. (. 2oxicoinfectiile ! reprezinta afectiuni acute, care apar la utilizarea in alimentatie a produselor ce contin un numar foarte mare de agenti cauzali vii. Sunt provocate de: germenii potential patogeni: *. coli, .roteus, ,lostridium perfringens, >acilus cereus, Streptococi germeni insuficient studiati: ,lebsiela, Aafnia, ,Qtobacter, *d<ardsiella, .seudomonas, &eromonas. Semnele caracteristice toxicoinfectiilor: %ezvoltarea rapida a infectiei Imbolnavirea paralela a persoanelor ce au folosit acelasi fel de bucate contaminate de microflora patogena. Cegatura strinsa intre afectiuni si consumarea unui anumit fel de bucate pregatit si realizat cu anumite incalcari igienice. %elimitarea teritoriala a afectiunii, conditionata de zona contaminarii bacteriene a podusului. Intreruperea brusca a cazurilor de boala dupa inlaturarea bucatelor epidemiologic periculoase. ,aracterul de imbolnavire in masa in cazurile cind produsul alimentar contaminat este consumat centralizat prin reteaua de alimentatie publica in grupuri mici sau in familie. *pidemiologie 2oxicoinfectiile sunt larg raspindite. 4eceptivitatea catre imbolnavire este mare. Mai frecvent se intilnesc in timpul cald al anului. Sursa de imbolnavire o constituie omul si animalele. Mecanismul de trasmitere: fecaloral. ,alea de transmitere alimentara. In organism patrund microorganismele vii. 4eactia organismului la patrunderea agentilor cauzali este stereotipica si in ma'oritatea cazurilor putem deosebi: procese locale ! poate apare o inflamatie a 21I, disbacterioza, dereglarea motilitatii intestinului. procese generale ! febra, cefalee, modificari in sistemul cardio-vascular si nervos. !0) intoxicatii stafilococice. 2oxicoza stafilococica ! aparitia bolii este povocata de enterotoxina stafilococului auriu "raraJ#. Sursele de microorganisme: personalul de la intreprinderile alimentare cu procese inflamatorii purulente de etiologie stafilococica "plagi purulente, panariciu# purtatorii facultativi ! animalele bolnave de mastita stafilococii din mediul incon'urator %e cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a laptelui si produselor lactate poluate cu stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste. .oate sa apara si la consmarea produselor de cofetarie cu crema. %e regula intoxicatiile apar in rezulatul nerespectarii regulilor igience si sanitare. %aca produsul alimentar este contaminat, el contine o cantitate mica de stafilococi, dar aceasta este suficient de a provoca boala. Intoxicatile alimentare se pot produce numai in cazul cind acest produs alimentar se pastreaza mult timp la o temperatura favorabila pentru multiplicare. .rimele semne apar peste -/ ore dupa consumarea produsului. Simptomele principale: (

greata voma durerile acute in regiunea stomacului insuficienta cardio-vasculara 63-73? din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. .ielea devine palida, uneori cenusie, buzele sunt palide pina la vinat. Ma'oritatea au diaree.

!1)3otulismul- etiologia,patogenia, produse ce o provoaca, particularitatile clinice, profilaxia. I. Intoxicatiile microbiene "cele mai raspindite - 85-95?# ,onditiile de care depinde aparitia lor: gradul de contaminare sporit a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine specia si gradul de virulenta a microorganismelor sau tulpinelor lor particularitatile fizice ale alimentului gradul de rezistenta a organismului fata de agentul patogen I& microbiene se clasifica: toxicozele alimentare ! apar la consumul produselor ce contin toxine ale unui agent patogen specific "bacilul botulinic, stafilococul auriu#. In produsul alimentar bacilul poate lipsi sau poate fi in cantitati foarte mici. toxicozele bacteriene ! botulism, cu agentul patogen ,lostridium botulinum. " 7 persoane in 33 in 4usia, dintre care 7 copii#. .roblema botulismului ramine actuala prin faptul ca agentul patogen poate capata noi caracteristici morfologice, afectind noi grupe de virsta si aparind la folosirea unei game vaste de produse alimentare. Sursele si modul de contaminare a produselor alimentare: >acilul botulinic se afla in intestinele animalelor si pestilor. &stfel, cu excrementele forma vegetativa "sporii# nimeresc pe sol si in apa. Sub forma sporulata isi pastreaza virulenta mai multi ani. In produsele alimentare nimeresc cind nu sunt bine curartate de sol sau accidental patrunse in produsele animaliere si peste. .rin carnea de peste trece prin prelucrarea incorecta din intestinele pestilor. In organismul uman patrund formele vegetative, sporii sau exotoxinele. In organism sporii elimina forma vegetativa, care elimina toxine. In trecut cazuri se inregistrau prin diferte produse alimentare "mezeluri, peste sarat,etc. #. In prezent se inregistreaza cazuri in rezultatul conservarii in conditii casnice, in special a ciupercilor si legumelor. Se cunosc + variante de botulism: *>otulism alimentar ! 99? *de plaga *infantil ,aracteristicile de baza ale bacilului botulinic: *anaerob *imobil *formeaza spori *sporiii sunt rezistenti la factorii fizici si chimici. 4ezista 5-6 ore la fierbere. Ii distruge doar autoclavarea la ( 3 grade. *-ormele vegetative elimina o exotoxina cu cele ma puternice proprietati toxice. *xotoxina nu este distrusa de actiunea sucului gastric si intestinal, dar se distruge la fierberea de (3-(5 minute. *&re mai multe serovariante *la borcanele cu conserve in care a nimerit agentul botulinic se bombeaza capacul. Manifestarile clinice: se deosebeste esential de cel a altor intoxicatii alimentare perioada de incubatie, care depinde de doza de toxina ! 6-+6 ore se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos vegetativ, digestiv si altor sisteme Simptomele de )aza: -simptomul oftamoplegic -sindromul bular -dureri de cap -indispozitie

-slabicuni -dureri in epigastru -tulburari dispeptice -dureri abdominale -meteorism -voma si diaree la inceput care trece in constipatie Simptmele specifice: -diplopie -dilatarea pupilelor sau anizocorie -tulburari de vedere -ptoza palpebrala -paralizia muschilor faringieni -tulburarea deglutitiei -paralizia palatului moale -voce ragusita -pulsul la inceput rar, pe urma accelerat -temperatura nu corespunde pulsului "normala sau mai 'oasa, rar subfebrila# in cazuri de intoxicatie grava astenia se intensifica, se constata dereglarea respiratiei, care devine superficiala, aritmica. $rganismul isi revine trepata dupa boala -+ luni. in forma usoara nu apar paraliziile JJJ Un :g de toxina botulinica poate intoxica toata populatia de pe terra. !2 micotoxico$ele- etiologia, produsele ce le pot provoca, particularitatile clinice,profilaxia. micotoxico$e ! intoxicatii de ciuperci microscopice, care paraziteaza pe diferite produse alimentare, in special pe cereale. %intre micotoxicozele provocate de ciupercile microscopice fac parte: *rgotismul -uzariotoxicoza &flotoxicoza Micotoxicozele se deosebesc de intoxicatiile alimenare prin manifestarile clinice. &flotoxicoza are forma acuta, subacuta si cronica) e provocata de aflotoxina, care poseda actiune hepatotoxica si hepatocancerigena. %ezvoltarea ciupercilor si producerea aflotoxinelor mai frecvent se inregistreaza la nucile de arahide, faina de arahide, griu, ovaz, faina pe porumb, lapte, oua, ceai, boabe de cafea. *rgotismul apare in urma folosirii in alimentatie a produselor atacate de cornul secarii. -ormele ergotismului: convulsiva ! se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos, gangrenoasa ! afectarea aparatului neurovascular, mixta. !3) straturile atmosferei. Caracteristica lor. &erul interactioneaza permanent cu organismul si actiunea lui asupra organismlui poate fi nu numai pozitiva, ci si negativa. $rice deviere in starea aerului poate influenta atit direct, cit si indirect functile organismului, dereglindu-i homeostaza. &mestecul de gaze, vapori de apa, care se mentine ca un invelis in 'urul pamintului este numit atmosfera. Inaltimea atmosferei este apreciata la cca 53 333 :m, dupa care urmeaza spatiul interplanetar. -izico-chimic atmosfera are o structura neomogena, aceasta structura permite impartirea atmosferei in mai multe straturi "de la suprafata 2errei#: *roposfera ! se intinde in mediu pina la (3 :m de la suprafata solului, fiind mai inalta la ecuator. In troposfera factorii fizici prezinta variatii mari si consecinte ale acestor variatii sunt depunerile atmosferice, deplasarea maselor de aer, formarea norilor. In troposfera presiunea atmosferica si temperatura aerului sunt in permanenta scadere. &ici se afla cca 75? din tot volumul aerului atmosferic si 93? din vaporii de apa. Starea troposferei este permanent influentata de toate procesele care au loc pe suprafata paminului, astfel in troposfera permanent sunt pulberi, gaze toxice, microorganisme. %upa troposfera urmeaza un strat de pauza ! tropopauza. Stratosfera ! se intinde pina la altitudinea de cca 53 :m. &ici temperatura aerului creste cu inaltimea, presiunea atmosferica continua sa scada. In stratosfera se gaseste stratul de ozon, care se formeaza sub +

actiunea radiatiilor ultraviolete si prote'eaza suprafata pamintului de aceleasi radiatii ultraviolete. Stratosfera mai poarta denumirea de hemosfera, datorita faptului ca aerul se afla predominant in forma moleculara. %upa acest strat exista stratul de tranzitie- stratopauza. ,e$osfera ! &ici temperatura scade, presiunea atmosferica scade. Ca limita superioara a mezosferei care este apreciata aproximativ de (33 :m, temperatura a'unge -73 ! -83 grade. In mezosfera se propaga si sunt reflectate undele radioelectrice. Strat de tranzitie ! mezopauza. &ceste + straturi caracterizate impreuna sunt numite homosfera, deoarece sunt influentate de activitatea omului.

*ermosfera ! ionosfera sau heterosfera. Se intinde la inaltimi de cca 333 :m. &ici temperatura creste, presiunea atmosferica scade datorita aerului rarefiat. *lementele atmosferice aici se afla in forma de ioni, electroni liberi. %upa termosfera este un strat de tranzitie ! termopauza.

/xosfera ! practic nu are limite. !!)importanta igienica a aerului.

*.rin aer se realizeaza aportul de oxigen si este indepartat bioxidul de carbon. *.rin proprietatile fizice aerul influenteaza procesele de termoreglare a organismului. *-actorii fizici atmosferici determina caracteristicile climatice ale diferitor zone geografice. *Straturile de aer au rol de termoprotectie pentru intreg globul pamintesc. *&erul poseda o conductibilitate termica redusa si aflindu-se in porii materialelor de constructie, imbracamintei, are rol de termoizolator pentru organism. *&erul este rezervor de acumulare al substantelor chimice toxice de origine tehnogena. *&erul este rezervor de acumulare a germenilor patogeni si deci este factor de transmitere al bolilor infectioase. **ste una din sursele de poluare a solului cu substante chimice toxice. *ste un mediu natural unde au loc procese de autopurificare. !")Importanta igienica a temperturii aerului,metode de determinare. 2emperatura aerului exercitN influenMN asupra termoreglNrii organismului. 2emperatura OnaltN micKoreazN posibilitatea de cedare a cNldurii, cea 'oasN o sporeKte.&flarea OndelungatN On mediu cu temperaturi Onalte provoacN ridicarea temperaturii corpului, accelerarea pulsului, dereglarea activitNMii sistemuluicardiovascular, ceea ce influenMeazN negativ asupra funcMionNrii sistemului nervos central, reducOndu-se atenMia, precizia, coordonarea miKcNrilor Ki viteza reacMiei. In stare de repaus echilibrul termic al organismului cu mediul Oncon'urNtor se pNstreazN la temperatura aerului de (8T /R,. Cao muncN fizicN de efort mediu temperatura optimN a aerului va fi de (3T(5R,, iar la o muncN grea de (3R,.%ereglarea echilibrului termic duce la supraOncNlzire, iar On anumite condiMii "umiditatea OnaltN, lipsa miKcNrilor de aer# poate provoca un Koctermic. 2emperatura 'oasN a aerului, sporind cedarea de cNldurN, creeazN pericolul rNcirii organismului. &stfel pot avea loc afectNri ale organelor derespiraMie, ale sistemului periferic nervos Ki muscular. ,$ deosebitN importanMN o are temperatura din OncNperile spitaliceKti, deoarece la multeUstNri patologice are loc dereglarea metabolismului termic. 2emperatura aerului poate fi masurata cu : *2ermometre stationare maxim"mercur# si minim"alcool#, sau cu a'utorul termografelor"pe termen lung#Se masoara temperature in + puncte aflate pe diagonal, peretele interior"cald,la 3, m#, in centru si la fereastra "la 3, m# pe + pncte: la (3cm de podea, la (m si la (,5m. &erul uscat, dimpotrivN, influenMeazN favorabil metabolismul termic atOt la temperaturN OnaltN, cOt Ki la cea 'oasN, On primul caz contribuind laevaporarea, iar On al doilea micKorOnd cedarea cNldurii. InfluenMa nefavorabilN a aerului uscat se manifestN numai la umiditate foarte 'oasN T de 3? Ki mai puMin. *a se exprimN prin uscareamucoaselor, provocOnd o senzaMie de uscat On gurN, gOt, nas, uscarea pielii Ki descuamarea ei. !#)Importanta igienica a umeditatii aerului, felurile ei, metode de determinare. /

6miditatea aerului se caracterizeazN prin conMinutul vaporilor de apN. *a influenMeazN asupra gradului de cedare a cNldurii, stNrii termice Kigenerale a organismului.Ca temperaturi 'oase influenMa nefavorabilN a umiditNMii Onalte se explicN prin conductibilitatea tefmicN mare a aerului. Ca temperaturi Onalteumiditatea mare OngreuiazN cedarea cNldurii de cNtre organism din contul evaporNrii. 6miditatea a)soluta este cantitatea de valori de apN On grame On ( m cub de aer sau On milimetri de presiune N coloanei de mercur On momentulcercetNrii. 6miditatea maxim2 este cantitatea de vapori de apN On grame necesarN pentru saturaMia deplinN a ( m cub de aer la o anumitN temperaturN.Umiditatea maximN se determinN dupN tabel. 6miditatea relativ2 reprezintN raportul dintre umiditatea absolutN Ki cea maximN, exprimatN On procente.%eficitul de saturaMie este diferenMa dintre umiditatea maximN Ki cea absolutN. 6miditatea fiziologic2 relativ2 este raportul dintre umiditatea absolutN Ki cea maximN la temperatura de +7R,, adicN la temperatura corpului,exprimatN On procente. .entru determinarea umiditatii aerului se utilizeaza .sihrometrele &ugust si &ssman care au la baza termometre unul usca si altul umed. Carezervoruul cu alcool al celui uned e pus un batist cu un capat inmuiat intrun pahar cu apa distilata.Ca evaporarea apei din batist scade temperature aratata de termometrul umed. ,u cat diferenta dintre cele e mai mare cu atat umiditatea e mai mic. !%)Importanta igienica a miscarii aerului, caracteristicile ei, metode de determinare, ro$a vintului. Hiteza de miKcare a aerului exercitN o influenMN mare asupra schimbului de cNldurN al organismului, asupra proceselor de respiraMie, consumuluide energie, stNrii neuropsihice.InfluenMa miKcNrii aerului asupra metabolismului termic se manifestN prin mNrirea pierderilor de cNldurN, mai OntOi de toate pe seama convenMiei,deoarece aerul care se miKcN OndepNrteazN de corp cele mai apropiate straturi de aer OncNlzite, locul lor fiind ocupat de aerul rece. HOntul amplificN, de asemenea, cedarea cNldurii prin evaporare. Hiteza optima al miscarii vantului in exterior e de (-/ m@s, Iar in incaperi de 3,(-3,+ m@sIn timpul unei viteze mai 'oase, de 3,( m@s, apare senzaMia aerului nemiKcat, stNtut. Hiteza de miKcare a aerului ce depNKeKte 3,5 m@s provoacN osenzaMie neplNcutN de curent, care deseori este cauza rNcirii locale Ki generale. .entru igiena Ki practica sanitarN are importanMN nu atOt direcMia vOntului ca atare. Un interes cu mult mai mare prezintN cunoaKterea direcMiilor repetate de vOnt On localitatea datN. *le se stabilesc pe baza observaMiilor meteorologice multianuale. ,unoaKterea particularitNMilor de repetare avOnturilor pe un loc determinat e necesarN medicului igienist pentru soluMionarea problemelor referitoare la planificarea localitNMilor, laamplasarea raMionalN a caselor de locuit, a instituMiilor pentru copii, curativo-profilactice. *le trebuie amplasate pe partea expusN la bNtaia vOntuluifaMN de Ontreprinderile industriale, centralele de energie termicN, alte obiective care pot sN polueze aerul atmosferic cu fum, gaze etc Se masoara cu a'utorul anemometrelor"cu cupeV(-53m@sW si paleteV3,5-(5m@sW# si catatermometrelor. Metoda de cercetare cu a'utorul anemometrelor. * nevoie de instalat astfel incat directia curentilor de aer sa fie perpendicular pe suprafata derotatie al paletelor"cupelor#Se masoara numarul de rotatii pe secunda si se calculeaza viteza de miscare al aerului. ,atatermometrul se utilizeaza la determinarea vitezelor mici de miscare al aerului. * un termometru cu alcool care e dotat cu un rezervor in 'ossi o evazare in sus. %aca incalzim aparatul si ii dau un agaz de racier pierderea caldurii se va petrece in mod diferit in functie de microclimatu. 1ratie capacitatii termice al alcoolului si al sticlei la coborarea alcoolului in limitele indicate pe parcursul racirii raportate de (cm de suprafataal aparatului se dega'a o cantitate constanta de temperature exprimata in milicalorii pemm #oza 'anturilor e o imagine grafica de repetare predominant a directiei vanturilor dupa carturi"partile lumii# pe o perioada stabile de timp" oluna, un an#.entru formarea rozei vanturilor e necesar de sumat numarul tuturor cazurilor de vand sit imp linistit in decursul perioadei de timp Suma obtinutase ia ca (33? iar numarul de cazuri de vant din fiecare cart sit imp linistit se calculeaza in procente.&poi se traseaza o diagram. %in centru se trag 8 liniicare inseamna 8 carturi"S, 0, 0-*, 0-X, *, X, S-X, S-*#. .e toate liniile se depun in proportii egale 5

segmentele marimilor procentuale calculate pentru aceste carturi si se unesc consecutive intre ele. !&) ,icroclimatul 4 notiune, actiune asupra organismului. Microclimatul ! complexul de factori fizici care influenteaza schimbul de caldura dintre organism si mediu. *ste determinat de temperatura aerului, umiditatea, viteza de miscare si radiatiile calorice ale lui de pe suprafetele incon'uratoare. Microclimatul este microambianta mediului dat. Microclimatul incaperilor influenteaza in mod direct termoliza si indirect termogeneza. $rganismul uman pierde caldura prin / mecanisme:

conducti-ilitatea ! 5? convectia ! (5- 3?. ,u cit temperatura aerului este mai mica iar umiditatea si viteza de miscare mai mare, termoliza prin convectie este mai mare. radiatie sau termodeperditie ! /3-53?, catre obiectele si suprafetele din 'ur. 2ermoradiatia este direct dependenta de temperatura obiectelor si suprafetelor incon'uratoare. *a poate fi: negativa ! in cazul cind suprafetele obiectelor din 'ur au o temperatura mai 'oasa decit temp corpului pozitiva - invers evaporarea ! 5-+3?, de pe suprafata pielii si a mucoaselor, are loc in mod insensibil. &stfel in mediu se evaporeaza in / ore cca 533 ml de apa. Ca evaporarea ( ml de apa organismul cedeaza 3,6 :cal. Ca temperaturi mai mari de 7 grade apare sudoratia vizibila. ,u cit umiditaea aerului este mai mica, iar viteza miscarii mai mare, evaporarea creste.

2ipurile de microclimat:

microclimat cald radiatie pozitiva temperatura si umiditatea aerului crescute viteza de miscare scazuta %in partea organismului: vasodilatare hipertermie transpiratie puternica microclimat rece radiatie negativa temp aerului scazuta umiditatea si viteza de miscare a aerului crescute %in partea organismului: vasoconstrictie frison muscular hipotermie microclimat optim ! acel microclimat, la care mecanismul de termoreglare e solicitat minim, confortul termic se asigura prin reactii fiziologice, fara suprasolicitari functionale.

-actorii de microclimat actioneaza organismul complex, sumar. &cest fapt e confirmat de senzatie termica identica a organismului la diferite combinari ale temperaturii, umiditatii si vitezei de miscare a aerului. Senzatia termica a organismului variaza si in dependenta de alimentatie, imbracaminte, activitate. .ot fi create anumite combinari ale factorilor fizici cind actiunea nefavorabila a unuia din factori este neutralizata de actiunea favorabila a altora. Stabilirea unor combinari optime pentru factorii fizici este o conditie necesara pentru 6

prevenirea actiunii nefvorabile a microclimatului, de producere asupra organismului si pentru elaborarea recomandarilor de calire, de climatoterapie. !'),etode de determinare a actiunii am-iantei termice a aerului asupra organismului. metode fizice ! mai frecvent e folosita catatermometria, cu a'utorul careia se determina caldura pierduta de dispozitiv "catatermometru# in diferite conditii de microclimat sau capacitatea de racire a aerului. S-a stabilit ca la o capacitate de racire a aerului: e# /,5 ! 6,5 mcal@cm @sec ! confort termic f# Y/,5 mcal@cm @sec ! microclimat cald g# Z6,5 mcal@cm @sec ! microclimat rece &ceasta metoda are dezavanta'e, deoarece aici organismul uman este luat identic cu un dispozitiv fizic, lipsit de posibilitati de reglare si acomodare. metode fiziologice ! ne adresam direct organismului , cercetindu-i diferite reactii la ambianta termica data. Mai frecvent sunt folosite: 2emperatura cutanata ! se determina pe frunte, stern, degetul mare al piciorului. Ca un discomfort termic creste diferenta dintre temp sectoarelor periferice si centrale. -recventa pulsului ! s-a stabilit ca la cresterea temp corpului cu un grad frecventa pulsului se mareste cu +3 batai@minut. metode psihologice:

de interogare despre senzatia subiectiva se determina temperatura efectiva ! senzatia termica a organismului pusa la diferite conditii de microclimat. .entru adult sanatos adecvat imbracat cu activitate usoara zona de confort termic pentru temperatura efectiva este (7- ( grade conventionale, iar la valoarea temp efective (9 avem linia de confort. &ici ma'oritatea au senzatii de confort termic. 2emperatura rezultanta ! se determina pentru aprecierea microclimatului in conditii de producere. 2emperatura efectiva poate fi determinata dupa tabele speciale sau dupa nomograma, care reprezinta graficul interdependentei dintre temperatura aerului, umiditatea lui si viteza de miscare a aerului.

"0)Importanata -iologica a radiatiei solare infrarosii. Infrarosii 59? .enetreaa adinc pielea avind un efect caloric. Cung. de unda e de /333-763nm &ctiune: termica adinca si efecte biologice ca : intensificrea metabolismului in piele, actiuni energetice. "1)Importanta -iologica a radiatiei solare ultraviolete. * de + feluri: *%iapazonul &: unda e de /33- 93nm. actine: fotochimica, de pimentare. *diapazonul >: unde +(5- 83nm. &ciune:fotochimica si cu stimularea generala puternica, slab bactericida, sinteza decalciferolului. *%iapazonul ,: unda 83-(83nm &ctiune: stimularea generala bactericida puternica , sinteza clorcalciferolului. &re functie de crestere si regenerare ale tesuturilor, sist. Aematopoetic, imunogeneza. %estrugerea celulara "2)Importanta -iologica a radiatiei solare luminoase. &cMiunea biologicN a radiaMiilor solare luminoase StimuleazN procesele metabolice On organism &sigurarN ritmul circadian &sigurN funcMia analizatorului optic 7

"!)1remea, clima, $ane climaterice0caracteristica generala) &lima ! reprezinta totalitatea factorilor fizici atmosferici si telurici cum ar fi relieful, vegetatia, suprafete de apa, caracteristici pentru o anumita regiune. -actori dominanti in formarea climei sunt factorii fizici care variaza permanent si dau nastere fenomenelor meteorologice din troposfera. ,aractersticile generale ale climei sunt: /. stabilitate in timp 5. modificarile sunt posibile numai in perioade lungi de timp "zeci, sute de ani# %upa situarea geografica suprafata pamintului se imparte in 5 zone climaterice de baza: polare temperate ( tropicala In cadrul acestor 5 zone climaterice din punct de vedere bio-climatologic deosebim + tipuri de climat: excitant sau specific "alpin, de stepa# indiferent sau nespecific "de ses, de coline# intermediar "subalpin, marin# ! cu elemente excitante si neexcitante 'remea totalitatea factorilor fizici atmosferici in momentul dat. *a se caracterizeaza printr-o mare instabilitate, schimbindu-se uneori de citeva ori pe zi. "") (climati$area ca pro-lema igienica, fa$ele ei. &climatizare ! procesul de adaptare functionala si organica a oranismului la trecerea dintr-un climat in altul sau la expunerea in procesul muncii la factori fizici diferiti de cei initiali. *ste un proces social-biologic de adapatare activa a arganismului la conditii climatice noi. 4ealizarea aclimatizarii depinde de: conditiile de munca conditiile de trai alimentatie rezistenta organismului .rocesul de aclimatizare se realizeaza prin + faze: faza initiala "de orientare la factor nou#: se suprasolicita centrul de termoreglare se modifica metabolismul bazal in S0, predomina procese de inhbitie scade capacitatea de munca se deregleaza somnul se pot acutiza bolile cronice existente faza de restructurare a stereotipului dinamic: favorabila ! are loc o trecere lina la faza stabila cu a'utorul unor masuri social-igienice nefavorabila ! apar neuroze de dezadaptare, artralgii, mialgii, cefalee, scade capacitatea de munca, se acutizeaza bolile cronice. In conditii extrem de nefavorabile aclimatizarea nici nu are loc. In organism se intensifica modificarile patologice. In astfel de cazuri este recomandata revenirea la clima initiala. faza stabila ! se stabilizeaza procesele metabolice si capacitatea de munca. "#)Influenta variatiei presiunii partiale a oxigenului asupra organismului. 7xigenul" Impactul" Scaderi ale conc $ atmosferic au loc la scaderea presiunii atmosferice, ceea ce duce la hipoxie cu consecinte la nivelul diferitor organe. Ca scaderea conc $ pina la (8? in organism nu se produc tulburari. Ca o scadere pina a (5?, ceea ce avem pina la altitudinea de + :m, manifestarile sunt usoare, compensatorii, ca tahicardie, hipertensiune, creste nr de hematii la periferia corpului. Ca altitudini de +-6 :m scade pina la (3? si aici capaciatea de compensare devine ineficienta. &par tulurai ca dispnee, excitatie, urmata de depresie, apare dezechilibru acido-bazic. Ca aceste inaltimi apare asa-numitul Eraul de munteF sau boala de altitudine, manfestata prn oboseala, tahipnee si dispnee, cefalee, verti', somnolenta, cianoza, hemoptizii. Ca inaltimi de 6-8 :m conc $ scade pina la (3-8?. &pare o hipoxie pronuntata. &ceasta inaltime este numita zona critica. &ici se 8

afecteaza centrul respirator, faze succesive de orpire si functioarea centrului, braicardie si scade tens art. In final se produce colaps respirator si cardiovascular. Ca conc mai mici de 8?, la altitudini de 8 :m si mai sus viata lipseste. "%)Influenta variatiei presiunii partiale a -ioxidului de car-on asupra organismului. ioxidul de car)on" Impactul" Impactul negativ apare la cresterea presunii partiale a ,$ , care creste pe seama cresterii concentratiei. Ca cresterea pina la (- ? se observa o polipnee. &ici ,$ este exctant al centrului respirator. &ceasta actiune este utlizata in practica medicala si anume in anesteziologie. Ca cresterea conc ,$ pina la -+? se observa cresterea amplitudinii si ritmului respirator, apare dispnee. Ca conc de /? dispnea devine accentuata. &pare senzatia de constrictie toracica. Ca conc de 5? apar si manifestari digestive ! gretur, vomismente. Ca 6-7? la simptomele enumerate se mai adauga verti'e, cefalee. Ca cresterea pina la (3? apare o stare depresiva, pierderea cunostintei. Se produce stopul respirator cardiac. Ca (5? are loc pierderea cunostintei, exitus. Ca 3? sfirsitul letal se instaleaza in citeva minute. "&)Influenta presiunii partiale a a$otului asupra organismului. !zotul" Impactul" &re o reactivitate cimica redusa. 0u ia parte activa in actul respiraiei. Ca presiune normala nu are aactiune nociva asupra organismului .oate influenta sanatatea numai la cresterea presiunii aerului inspirat. Inhalare de azot sub presiune poate fi numai in conditii particulare de munca, in chesoni, la scafandre, la sportivi innotatori, sub apa. Ca coborire sub apa presiunea creste pentru fiecare (( m ! o atmosfera. &zotul insiprat prin presiune trece membrana alveolara capilara, se dizolva in plasma, apoi in tesuturile boggate in lipide "tes adipos, sist. nervos#. Ca inspiratia azotului sub presiune se provoaca sindroame: de compresiune ! apare la coborire brusca sub apa si este legat de saturarea brusca in azot a trs nervos. *volueaza in faze: de excitatie ! se manifesta prin euforie, hiperreflectivitate, neliniste, agitatie, tulburari senzoriale. Ebetia adincurilorF de inhibitie ! adimanie, bradicardie, hiporeflectivitate, pina la somn si deces. &cest sindrom se instaleaza cu atit mai repede, cu cit se coboara mai adinc omul. de decompresiune ! apare la revenirea rapida la suprafata. In aceste conditii azotul din tesuturi nu este eliminat din organism in ritmul respiratiei. %eci o parte se acumuleaza in singe si da nastere emboliei gazoase, cu diverse localizari. ,ele mai grave sunt ale creierului si cordului, consecinta carora poate fi infarctul miocardic, pulmonar, paralizii, parastizii, artralgii, mialgii. Se mai numeste Eboala de chesonF. .entru prevenirea acestor fenomene este necesar ca persoanele ce vor fi expuse la presiuni crescute sa cunoasca simptomele acestor sindroame, mai ales a celor premonitorii pierderii cunostintei. &tit coborirea, cit si ridicarea la suprafata se vor face lent, in trepte cu pauze. .ersoanele vor fi selectate medical. Se recomanda si cresterea capacitatii de adapttare a organismului la presiuni crescute metodic permanent. "'))oluarea atmosferei, definitie, surse de poluare. Poluarea aerului ! rezultatul activitatii socio-economice si are loc si in aerul incperilor, si in aerul atmosferic %eterminarea vicierii aerului poate fi efectuata prin determinarea separata a temperaturii, umiditatii, vitezei de miscare a aerului si numai cu o singura proba "de ,$ #. S-a constatat ca la o conc 3,37-3,(? proprietatile fizice sunt modificate, ncit aerul e considerat viciat. %eci ,$ este indicator de viciere a aerului. .rin poluarea aerului se intelege prezena in atmosfera a unor substante, care , n functie de concentratiesi timp de actiune, produc modificari ale sanatatii, genereaza sau altereaza mediul. &ceste subsante pot fi dferite de cele care se gasesc in compozitia normla aaerului sau pot fi compusi care fac parte din aceasta, cum ar fi: ,$ , ozon, rodon in concentratii care depasesc cele admisibile. Sursele de poluare aa aerului atmosferic se impart in naturale ! *roziunea solului, in rezulatul caruia in aer se afla particule de praf in suspensie. &nual in rezultul ei in aer sunt eliminate +3 mln tone de praf. *ruptiile vulcanice, in rezultatul carora se elimina ,$ , ,$, amoniac, oxizi de sulf, praf. 9

Incendiile spontane ale padurlor, in rezultaul carora eaerul este poluat cu ,$ , funungina, hidrocarburi .lantele in perioada de inflorire Solul poluat - in rezultatul descompuneri materiei organce dn sol in aer sunt eliminati amoniacul, metanul, hidrogenul sulfurat. artificiale procesele de combustie ! in atmosfera se dega'a oxizi de sulf, azot, carbon, aldehide, hidrocarburi, pulberi transportul ! "terestru in primul rind# ! ,$ , oxizi de azot, hidrocarburi, plumb procesele industriale

#0))oluantii atmosferici, clasificarea lor dupa actiunea lor directa asupra organismului. (. iritanti ! oxizii de sulf, de azot, clorul si compusi lui, amoniacul, pulberii in suspensie . asfixanti ! ,$, hdrogenul sulfurat, acdul cianhidric, cianurile, nitritii +. toxici ! plumbul, cdmiul, mercurul, arseniul, fluorul, pesticidele /. cancerigeni ! hidrocarburile policiclice aromatice, nitrozaminele, aminele aromatice, pesticidele organice, praful de tutun, substantele neorganice ca plumbul, nic:eul, cadmiul, cromul. 5. fibrozanti ! oxzi de fier, pulberii de azest, boxidul de siliciu, beriliul si toti poluantii iritanti. #1)/fectile poluarii aerului atmosferic asupra sanatatii0directe si indirecte) *fectele poluarii .oluarea poate avea actiune: directa aparitia efectelor acute. *fectele acue apar dpa expuneri de scurta durata a substantelor toice in concentratii mari. *fectele acute se pot manifesta prin intoxicatii sau prin agravarea sau decompensarea une boli existente. *fectele cronice ! apar dupa expunere de lunga durata, ani de zile, a unor conc moderate. *f. ,ronice pot aparea in rezultatul cumularii materiale sau functionale. In rezultatul cumularii materiale in diferite organe, tesuturi toxice se depun in asa numite depouri. In anumite conditi aceste depouri se manifesta prin actiune toxica a preparatului dat. ,umularea materiala poseda plumbul, cadmiul, mercurul. ,umulare functionala poseda poluantii iritanti. *a se manifesta cu aparita dpa o perioada de timp a imbolnavirilor datorata dereglarii functiei organelor. *fecte tardive ! aparitia fenomenelor patologice dupa o perioada lunga de timp "actiune cancerigena, mutagena# indirecta se manifesta asupra climatului, astfel creste numarul de zile cu ceata, se reduc radiatiile calorice. .oluantii influenteazaa si asupra radiatiilor luminoase, astfel la o poluare .. luminozitatea poate scadea cu (3-53?. Ca poluarea atmosfereai este retinut radiatia ultravoleta. *a influenteaza asupra plantelor, animalelor, indicator a unui grad inalt de poluare sunt albinile. .oluarea atmosferei se observa in viata ! apar mirosuri neplacute, coroziunea metalelor, degradeaza obiectele de cauciuc, metal, scade vizibilitatea. &par pierderi economice. %egradeaza operele de arta. #2),asuri de protectie a aerului atmosferic. Masurile pe protectie: (. tehnologice ! pe prim planJ (. reducerea sau excluderea evacuarii subst nocive in atmosfera. . 2recerea la procese tehnologice inchise, continue. +. 4ecuperarea si utilizarea reziduurilor industriale. /. Inlocuirea subst toice cu cele inofensive. 5. *purarea materiei prime de compusi nocivi. 6. Inlocuirea proceselor de prelucrare, care genereaza pulberi. 7. .erfecionarea proceselor de ardere +3

8. *rmetizarea proceselor tehnologice. (. de planificare (. planificarea corecta a centrelor populate . stailire zonelor de protectie sanitara +. plantarea zonelor verzi in centrele populate . sanitar-tehnice (. *purarea reziduurilor "folosirea filtrelor, camerelor de sedimentare, de captare a pulberilor, . -olosirea dispozitivelor de prelucrare termica a reziduurilor si anume# +. *purarea catalitca a gazelor /. $zonarea gazelor formate 5. ,onstruirea cosurilor de evacuare inalte "masuri poliactive# +. legislative (. elaborarea ,M& pentru substanetel evacuate in aerul atmosferic . elaborarea masurilor de atingere a emanarilor maxime admisibile +. elaborarea standartelor pentru materia prima #3),icroflora aerului. 8olul aerului in raspindirea -olilor infectioase. %eKi nu oferN condiMii pentru dezvoltare, aerul conMine numeroasemicroorganisme. &cestea sunt reprezentate de bacterii, actinomicete, ciuperci,microorganisme, ri:ettsii Ki virusuri. Microflora aerului este de origine umanN,animalN Ki terestrN. $amenii Ki animalele eliminN microorganisme atPt pe calerespiratorie, cPt Ki prin secreMii Ki de'ecMii, care, On urma uscNrii, devin sursN depraf care, On ma'oritate, conMin germeni. &ceste microorganisme pot fi saprofite,patogene Ki condiMionat patogene. 1ermenii patogeni Ki condiMionat patogeni potprovoca afecMiuni specifice, caz On care, aerul constituie una din cNile detransmitere a acestora.Solul conMine un numNr mare de microorganisme, dintre care unele sunt proprii, iar altele provin din de'ecMiile, secreMiile Ki excreMiile animalelor Kioamenilor. %e pe sol, microorganismele pot fi antrenate, odatN cu particulele depraf, de curenMii de aer Ki transportate, On funcMie de condiMiile atmosferice ladistanMe variabile.Microorganismele din naturN au rol important On procesele debiodegradare a unor substanMe.Microorganismele care constituie aeromicroflora nu se gNsesc sub formNde corpi microbieni izolaMi, ci On general, sunt Onglobate sau aderente laparticulele de praf sau vaporii de apN. Sn aer se gNsesc sub trei forme: picNturi desecreMie, nuclee de picNturi Ki praf bacterian. .icNturile de secreMie sunt de origine nazalN, buco-faringianN sau bronKicN.Se produc prin tuse, strNnut, vorbit, fiind proiectate pPnN la distanMN de cPMivametri. Ma'oritatea particulelor de secreMie au dimensiuni mari, On 'ur de (33 [m,deKi alNturi de acestea se gNsesc Ki picNturi cu diametru de (3 [m.%atoritN energiei cinetice imprimatN On timpul expulzNrii, acestea pot fiproiectate pPnN la 5 m. &cestea sunt cunoscute sub denumirea de \ploaia lui-l]ggeF, dupN numele celui care a descris, pentru prima datN, rolul acestora Ontransmiterea unor boli infecMioase. 0ucleele de picNturi se eliminN concomitent cu picNturile de secreMie, audimensiuni de (-+ [m. %atoritN masei reduse Ki energiei cinetice foarte mici,dispersia se face pe distanMe mult mai mici "%rNghici, (98 #. Snainte desedimentare, acestea pot pierde apa, d e-venind mai mici. &ceasta duce lacreKterea stabilitNMii On atmosferN. .raful microbian este constituit din particule de pulberi pe care aderNmicroorganismele de origine animalN Ki umanN. &ceasta este cea mai obiKnuitNformN de existenMN a microorganismelor On aer. &ceKti germeni pot sN provinN dinpicNturile de secreMie sau nucleele de picNturi care se depun pe diferite suprafeMesau din de'ecMii, secreMii Ki excreMii patologice "'eta'e, puroi, scurgeri din plNgietc.#, care prin uscare se transformN On pulberi. Sn aerul atmosferic persistenMa germenilor este limitatN datoritN absenMeisubstratului nutritiv, a deshidratNrii lor sub acMiunea cNldurii, a razelor ultravioleteKi a denaturNrii unor sisteme enzimatice, care intervin On procesul respirator ..entru aprecierea aeromicroflorei, se fac determinNri cantitative, careurmNresc stabilirea numNrului de germeni la un metru cub de aer Ki examenecalitative, pentru Oncadrarea taxonomicN Ki evidenMierea OnsuKirilor depatogenitate . Sn mod obiKnuit, exa menul igienico-sanitar al aerului nu urmNreKteprezenMa unui germen patogen On aer, ci mNsura On care aerul este +(

OncNrcat cumicroorganisme. ,ei mai importanMi indicatori microbiologici de contaminare aaerului sunt: a#. 0umNrul total de germeni mezofili aerobi "0.2.1.M.&.#. &ceKtia sedezvoltN la +7R, Ki dau indicaMii generale asupra condiMiilor de igienN. .rezintNdezavanta'ul cN temperatura de +7R, permite dezvoltarea, pe lPngN germeniimezofili Ki a celor psihrofili, Ontr-o proporMie OnsemnatN. ,u toate acestea, datoritNuKurinMei de cultivare, acest indicator este des utilizat. b#. Stafilococii. .rovin din secreMiile aparatului respirator, din de'ecMii Ki de pe piele. %atoritN rezistenMei crescute se gNsesc constant On aer. SemnificaMiaacestora este apropiatN de cea a 0.2.1.M.&., cu menMiunea cN indicN mai precisoriginea animalN Ki umanN a contaminNrii aerului. c#. Streptococii hemolitici. ,onstituie un indicator de contaminare a aeruluicu flora nasofaringianN Ki bucalN. 1ermenii coliformi. .rezenMa germenilor din acest grup On aer semnificNun grad ridicat de insalubrizare a mediului Ki o mNrire a riscului de transmitere peaceastN cale a germenilor patogeni care, On mod obiKnuit, se eliminN prin de'ecMii. #!),etodele de de$infectare a aerului din incaperile spitalicesti.factorii ce conditionea$a eficienta de$infectarii. In functie de salon, dezinfectarea aerului are particularitatile sale. %e aexmplu in salile de operatie, aerul este poluat cu vapori de eter, fluoretansi alte substante narcotice volatile, bacteria si de aceea masurile trebuie sa fie orientate spre diminuarea potentialului acestor surse de poluare aaerului. Inainte de operatie personalul va face dus in filtrul sanitar al blocului operator, la operatie nu se admit persoanele cu leziuni cutanate saucu eruptii purulente "din rindul personalului#. %upa operatie sala se va deritica riguros, peretii si dusumeaua se vor spala cu o solutiedezinfectanta si apa fierbinte,incaperea se va ventila bine. Insa toate aceste masuri nu pot preveni in masura cuvenita infectarea aerului. Intr-ooarecare masura aerul poate fi dezinfectat cu a'utorul lampilor bactericide. &ceste lampi sunt fixate pe pereti , tavan sterilezeaza aerul,suprafetele perotilor, dusumelelor, mobile, ele fiind introduce in circuitul inainte de operatie sau la intrerupere. $ mare importanta au instalatiilede ventilatie mechanica-prin aspiratie-exhaustare.pentru ca in sala de operatie sa se in'ecteze aer curat, in prealabil se face o epurare dubla- securate de praf si bacteria. In saloane principiile de dezinfectie au aceleasi baze fiind mai simple si mai putin strigente. *le prevad deritecareariguroasa a saloanelor de cel putin ori pe zi cu substante dezinfectante si punerea in functiune a lampilor bactericide in special in saloanele de boli conta'ioase. #")1icierea aerului, cau$ele sii determinarea ei. 'icierea aerului ! rezulat al unor procese fiziologice, se produce in incaperi inchise .e linga importanta fiziologica ,$ are si importanta igenica. Si anume conc ,$ este indicator de viciere a aerului. Hicierea aerului este un fenomen complex rezultat din suprapopularea sau aglomerarea incaperilor. Ca baza vicierii sta procesul respirator, care produce in aer modificari chimice, si anume scade concentratia $ , creste conc ,$ , se modifica proprietatle fizice ale aerului, si anume creste temp, umiditatea. ,u aerul expirat in mediu se elimina produse de metabolism, microorganisme. %intre toate aceste modificari, efecte nocive au proprietatile fizice ale aerului. ,riterii de apreciere a contaminarii aerului din incaperi proprietatile organoleptice "dupa miros# prop fizice continutul de aeroioni usori ! ionii pozitivi sau negatvi la care nu sunt alipiti moleculele de praf comp chimica "$ , ,$ , alte substante eliminate in rezultatul prroceselor fiziologice# conc pulberilor .oluarea cu germen dupa indici: numarul de germeni stereptococii hemolitici si viridans stafilococii coliformii ##) 1entilatia naturala a incaperilor. *ipurile ei si factoroo ce o determina. Hentilatia naturala (. neorganizata +

(. curenti de aer . deschiderea intimlatoare a geamului +. infiltratia . organizata (. aeratie . canale de extragere #%)1entilatia artificiala 4 elementele componente si tipurile ei. Hentilatia artificiala +. locala (. refulare (. dusuri de aer . oaze aeriene +. perdele de aer . aspiratie (. nise . umbrele +. sisteme de aspraie la locul de munca #&)1entilatia artificiala generala si aplicarea ei. Hentilare generala refulare refulare-aspiratie a.cu predominarea refularii "B# b.cu predominarea aspratiei "-# aspiratie H prin refulare ! .rin intermediul ventlatiilor artificiale aerul curat patrunde in incapere, iar aerul poluat pe cai naturale se elimina in exteriorul incaperii. H prin aspiratie ! &erul poluat este inlaturat din interiorul incaperii prin intermediul instalatiilor mecanice, iar aerul curat patrunde pe cai naturale. #')1entilatia artificiala locala si aplicarea ei. Sn OncNperile aglomerate, On care aerul este puternic impurificat, ventilaMia naturalN nu poate asigura schimbul necesar de aer. Sn aceste cazuri serecurge la ventilaMia mecanicN artificialN. HentilaMia artificialN poate fi localN Ki centralN.HentilaMia localN de aspiraMie se foloseKte pentru a preOntPmpina rNspPndirea On toatN OncNperea a substanMelor nocive ce se dega'N la efectuareadiferitelor operaMii. Sistemul de ventilaMie localN de aspiraMie se va amena'a On formN de hotN, umbrelN.HentilaMia centralN este mai perfectN Ki funcMioneazN fNrN zgomot. *xistN urmNtoarele feluri de ventilaMie artificialN: prin refulare, prin aspiraMie KicombinatN-prin refulare Ki aspiraMie. Sn cazul ventilaMiei prin refulare On OncNpere pNtrunde aerul atmosferic, iar cel impurificat se eliminN prinferestruici sau oberlihturi. Ca ventilaMia prin aspiraMie aerul este eliminat, On mod mecanic, din OncNpere, iar aerul curat are acces prin ferestre,fisuri, porii din pereMi.Sn cazul ventilaMiei prin aspiraMie Ki refulare atPt afluxul, cPt Ki refularea aerului se efectueazN pe cale mecanicN.Sn anumite condiMii On cadrul ventilaMiei artificiale, aerul care este introdus On OncNpere este supus unor operaMii de rNcire sau OncNlzire, de uscaresau umidificare, de purificare de praf sau de unele gaze Ki chiar dezinfecMie. &ceastN operaMie complexN de tratare a aerului poartN denumirea decondiMionare, iar aerul debitat On OncNpere se numeKte aer condiMionat.Sn ultimul timp a cNpNtat o largN rNspPndire aerul condiMionat, ca fiind cel mai indicat tip de ventilaMie artificialN. ,u a'utorul condiMionatoarelor Oninteriorul OncNperii se creeazN, On mod artificial, condiMii microclimatice necesare.Sistemul de ventilaMie, oricare ar fi el, trebuie sN corespundN cPtorva condiMii igienice Ki anume:- sN nu introducN din exterior aer poluat care sN acMioneze nociv asupra locatarilor)- sN nu modifice brusc proprietNMile fizice ale aerului Ki Ondeosebi temperatura acestuia, pentru a nu avea efecte nefavorabile)- sN nu producN zgomot, vibraMii sau alte acMiuni nocive legate de funcMionarea instalaMiei)- sN funcMioneze tot timpul anului, indiferent de condiMiile exterioare sau interioare. %0),etoda de calcul a volumului multiplu de ventilatie necesar in locuintele si incaperile pu-lice. ++

,alculul volulmului necesar de ventilatieHolumul de ventilatie se numeste cantitatea de aer pur, m cub, necesar de a debita in incapere in decurs de o ora pentru o persoana*l se calculeaza dupa formula C =,@"^-p#. C ! volumul de ventilatie, ! cantitatea de ,$ expirata de o persoana pe ora p ! ,M& a ,$ in aerul incaperii, _^ ! cantitatea de ,$ din aerul debitat in incapere, _Ca un lucru fizic usor o persoana elimina in mediu .6 litri de ,$ , la un lucru de efort mi'lociu +3-+ litri, la un lucru greu /3. litri si maimult.,M& pentru ,$ in incaperi este (l@m cubi sau (_ . ,oncentratia ,$ in aerul atmosferic e luata de 3./_ sau 3./ l@m cubi.&ceasta marime a volumului de ventilatie poate fi calculata astfel numai pentru incaperile de locuit si cele de productie, unde factorul limitant alimpurificarii aerului este ,$ .%eteminarea multiplului de ventilatieMultiplul schimbului de aer se numeste marimea ce arata de cite ori aerul incaperii este schimbat complet in decurs de o ora..=`@XUnde:. - multiplul schimbului de aer)` - volumul de aer debitat sau expirat din incapere intr-o ora, m cuubi X - volumul incaperii, m+ .Holumul de aer debitat sau aspirat din incapere prin gaura de ventilatie se determina dupa formula`=a*v*+633 "m+@h#Unde` - volumul de aer, m+@h)a - suprafata gaurii de ventilate, m )v - viteza de miscare a aerului in gaura de ventilatie, m@s.+ 633 - secunde intr-o ora%aca in incapere sint citeva gauri de ventilafie, atunci se de-termina volumul debitat sau aspirat pentru fiecare din ele si rezultatele se sumeaza.Hiteza de miscare a aerului in gaura de ventilate este determinata cu anemometrul cu palete sau cu catatermometrul. %2)exigente igienice fata de iluminarea naturala a incaperilor. Factorii ce o influentea$a. *xigentele igienice fata de iluminarea incaperilor: sa asigure un nivel satisfacator in intreg cimpul de vedere sa asigure nivel optim pentru diverse activitati sa fie relativ uniforma sa pote'eze ocii de radiatiile provenite de la sursa sau reflectare de pe suprafata de lucru sa fie cu radiatie adecvata pentru evitarea umbrelor lumin de la sursele artificiale sa fie de un spectru apropiat celui natural -actorii ce influenteaza iluminarea naturala a incaperilor: *clima de lumina a teritoriului ! rezultata *orientarea geamurilor *obstacolele din fata geamurilor *tipul, forma, dimensiunile, amplasarea geamurilor, modul de intretinere al geamurilor *mi'loacele de ecranare a geamurilor, adincimea incaperi, culoarea peretilor si a mobilierului ,arcteristicle luminatului natural: poseda actiune termica actiune psihofiziologica act bactericida %3)Indicii de apreciere a iluminarii naturale, normative pentru diferite incaperi. Indicii "m geom#: coeficientul de luminozitate ungiul de incidenta "ungi de petrundere# unghiul de deschidere Indicii "m tehn#: coeficientul de iluminare naturale coeficientul de adincime a incaperii coef dee uniformitatea iluminatului gradul de retinere al luminii de catre geam Indicii ce caracterizeaza iluminarea: componenta spectrala "ca sursa de lumina s a cele reflectate# intensitatea +/

gradul de nititate "a surseu sau a suprafetei reflectate# uniformitatea Metodele de determinare a iluminatului natural: ( # metode tehnice (+# metode geometrice

%!)Surse de iluminare artificiala a incaperilor, caracteristica lor generala. Iluminarea artificiala In calitate de surse de iluminare artificiala se folosesc lampile incandescente "# si lampile fluorescente. Campile incandescente sunt surse cu radiati peponderent termica. *nergia maxima a acestor lampi se afla in diapazonul radiatiilor infrarosii. .entru a evita actiunea orbitoare a firului incandescent, lampile se vor folosi in corpurile de iluminat. %eosebim corpuri de iluminat cu lumina difuza, ce emana lumina reflectat si directa. Campile fluorescente, in dependenta de componenta luminoforului: cu lumina de zi "CD# cu lumina alba "C&# cu lumina alba rece "C&4# cu lumina alba calda "C&,# &vanta'ele lampilor fluorescente: dupa spectrul de radiate lumina se apropie de lumina naturala au o stralucire neinsemnata asigura o lumina difuza, ce nu asigura umbre pronuntate asigura o transmitere mai corecta a culorilor sunt mai econome. %ezavanta'ele: efectul stroboscopic ! in lampi fluxul de energie se schimba in conformitate cu oscilatiile curentului alternativ din retea. In cazul efectului stroboscopic are loc denaturarea perceperii vizuale a obiectelor care se misca se rotesc sau isi schimba directia miscarii senzatie de semiintuneric reulatorul de pornire poate sa creeze un sunet monoton Iluminarea artificiala poate fi de tip general, local si combinat. Iluminarea locala este destinata pentru iluminarea locului de munca, insa folosirea numai a lampilor ce formeaza numai iluminat local se interzice.In timpul iluminarii combinae iluminarea gemerala treuie sa formeze pe suprafetele de lucru nu mai putin de (3? din valoarea normata a iluminatului. %")Sistemele de iluminare artificiala, normativele de iluminare pentru dierite incaperi. Campile incandescente sunt surse cu radiati peponderent termica. *nergia maxima a acestor lampi se afla in diapazonul radiatiilor infrarosii. .entru a evita actiunea orbitoare a firului incandescent, lampile se vor folosi in corpurile de iluminat. %eosebim corpuri de iluminat cu lumina difuza, ce emana lumina reflectat si directa. Campile fluorescente, in dependenta de componenta luminoforului: cu lumina de zi "CD# cu lumina alba "C&# cu lumina alba rece "C&4# cu lumina alba calda "C&,# %#)metodele de studiere si apricierea iluminarii artificiale a incaperii. Metode de determinare a iluminatului artificial: tehnica de calcul Indicii de apreciere a iluminatului artificial: +5

m. tehnice: luxmetria determinarea coeficientului de refllexie al fondului uniformitatea luminii m. de calcul: coeficientul EeF metoda Xatt

%%)(pa ca factor al sanatatii &pa factori de asigurare a activitatii cu rol biologic si sanogen indice al bunastarii sanitare a centrelor populate factor ce influenteaza asupra sanatatii factor de risc in caz de folosire a apei cu carente sau exces de subtante chimice %&)Importanta fi$iologica a apei. .ormele fi$iologice de consum, factorii ce le determina. Importanta fiziologica a apei 2oate procesele biochimice se produc in mediu lichid *ste solvent pentru multe substante participa la reactiile chimice asigura echilibrul acido-bazic participa la toate procesele de termoreglare indeplineste functia de transport participa la eliminarea produselor metabolice si a substantelor toxice ,ontinutul procentual al apei in corpul uman in dependenta de virsta: embrion "de + zile# ! 97? foetus "de + luni# ! 9(? sugar ! 73-75? adult ! 63-65? virstnic ! 53-55? ,ontinutul apei in diferite organe: tes adipos ! 3? tes osos ! 5-73? tes con'unctiv ! 63? pielea ! 73? muschii striati ! 75? plaminii, ficat ! 83? tes nervos ! 85? plasma sangvina ! 93? *liminarea apei din organism este conditionata atit de procesele fiziologice, cit si de cele patologice. ,ele mai mari piereri de apa in timpul eforturilor fizice, hemoragiilor si in cazul unor maladii infectioase "holera#. ,aile de eliminare a apei din organism, ml@ / ore: urina ! (533 tes cutanat ! 533 aparatul respirator ! +53 aparatul digestiv ! (53 pierderile de apa sunt considerate ca stari critice pentru organism. Ca pierderea (-(,5 l de apa organismul simte nevoia de recuperare si apare senzatia de sete. In cazul dehidratarii de (3? se deregleaza procesele metabolice, iar la dehidratarea de (5- 3? la temeperatura aerului de +3 , si mai mare poate cauza moartea "mai ales la bolnavi cardiaci#, dehidratarea de 5? se considera mortala chiar si la temperaturi 'oase. $mul poate trai fara apa maximum 5-7 zile. ,aile de recuperare a apei: *consumarea directa a apei +6

*consumarea alimentelor care contin apa 4ecuperarea pierderilor de apa se efectueaza ind ependenta de necesitate. In conditii obisnuite cantitatea de apa consumata in timpul rece al anului e de (-(,5 l, iar in timpul cald a'unge pina la + l. In cazul eforturilor fizice obisnuite omul consuma ,5+ l de apa pe zi. In cazl eforturilot fizice mari, cantiatea de apa care trebuie recuperata creste pina la 8-(3 l si mai mult I dependenta de constitutie, zona climaterica. $data cu apa se elimina substante mierale. ,arenta si abuzul consumului de apa dauneaza sanatatii. %')Importanta igieni9a a apei, normele igienice de consum, factorii ce le determina. Importanta igienica a apei .e linga utilizarea apei pentru necesitati fiziologice, curative, omul mai utilizeaza calitatile e si in scopuri igienice. &pa este consumata pentru spalatul rufelor, curatenie, igiena personala, prepararea alimentelor, spalatul veselei etc. Ca distribuirii apei la populatie, se ia in consideratie raportul (33 l la persoana. &pa folosita de populatie in scop de mena' si baut trebuie sa corespunda anumitor parametri de calitate: apa trebuie sa posede calitati organoleptice corespunzatoare sa aiba componena chimica cuvenita din punct de vedere fiziologic compusii toxici nu vor depasi concentratiile admisibile apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alti agenti care pot pune sanatatea in pericol parametrii microbiologic: escherechia ! 3, enterococi "streptococi# ! 3 parametrii chimici: arsen ! (3 microg@l, benzen ! (, bor ! 3,5. parametrii cimici indicatori: aluminiu ! 33 microg@l, amoniu ! 3,5, bacterii coliforme ! 3, carbon organic ! nici o modificare anormala, cloruri ! 53, clor rezidual ! 3,5, conductivitate ! 533, culoare ! acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala, oxidabilitate ! 5 mg$ @l, pA ! 6,5-9,5, 0a ! 33 mg@l, sulfat ! 53 mg@l, turbiditatea ! 5 U02, zinc ! + mg@l, radioactivitatea totala ! 3,(3 mSv@ran, alfa globala ! 3,( >^@l, beta globala ! ( >^@l. &0)Compo$itia macroelimentara a apei, influenta ei asupra sanatatii. &pa potabilN, prin conMinutul sNu de elemente minerale naturale, poate influenMa starea de sNnNtate a populaMiei, participPnd activ On proceselevitale.SNrurile minerale naturale din apN sunt variate Ki concentraMia lor diferN de la o localitate la alta On funcMie de condiMiile geologice, meteorologice,de conMinutul solului. Unele din ele sunt denumite macroelemente, - sNrurile de calciu, magneziu, potasiu, cloruri etc. Ki se gNsesc On cantitNMirelativ mari "mg@l#) altele sunt denumite microelemente, aKa ca fluorul, iodul, zincul etc. Ki se aflN On cantitNMi mici.Ma'oritatea macro- Ki microelementelor necesare organismului sunt asigurate prin alimente.,u toate cN apa este situatN pe locul doi dupN importanMa On aportul de sNruri minerale, ea poate influenMa considerabil asupra sNnNtNMii populaMiei.*lementele minerale din apN sunt absorbite mai bine decPt cele din alimente Ki concentraMiile lor pot fi diferite chiar On aceeaKi localitate.,irca 55? din populaMia 4epublicii Moldova nu are acces la apa potabilN de calitate.V(,+W SNnNtatea populaMiei "On spaMiul rural mai grav# esteinfluenMatN de un Kir de factori de risc la consumul acestor ape. &stfel, principalii factori de risc sunt: Sodiul On conMinut ridicat "peste 33mg@l# poate influenMa nefavorabil sNnNtatea Ki crea disconfort la consumul apei) Sulfaii On concentraMii mNrite pot provoca efecte gastrointestinale neplNcute Ki afecta gustul apei) pot contribui Ki la coroziunea reMelei dedistribuire a apei) Clorurile pot afecta gustul apei Ki creKte gradul de coroziune al reMelei de apeduct, care la rOndu-i poate duce la creKterea conMinutului de metale OnapN) Duritatea total On concentraMii de peste (3 mmol@( poate afecta schimbul de minerale din organism, gustul apei, spori coroziunea reMelelor deapeduct Ki crea disconfort la utilizarea apei) ierul On concentraMii masive afecteazN gustul apei.Mineralizarea excesivN, cauzatN de conMinutul ridicat de sulfaMi, +7

cloruri, ,a, 0a, Mg, G, hidrocarbonaMi are drept urmare creKterea morbiditNMii populaMiei prin litiazN urinarN, afecMiuni digestive Ki cardiovasculare. 0umNrul populaMiei expuse la acest factor de risc este destul de mare. %uritateaapei este cauzatN On general de prezenMa sNrurilor de calciu Ki magneziu, iar gradul ridicat de mineralizare Ki concentraMia ridicatN de sulfaMi Kicloruri.V ,7W -olosirea apei potabile cu o duritate Ki o mineralizare OnaltN "mai mult ( g@ dm#, conMinut de nitraMi Ki sulfaMi, cOt Ki a apei cu duritateexcesiv de micN Ki conMinut Onalt de clor Ki sodium sporeKte morbiditatea generalN Ki mortalitatea prin stNri morbide ale organelor digestive,sistemului cardiovascular, urogenital etc. &1)/xigente igienice referitor la calitatea apei. apa trebuie sa posede calitati organoleptice corespunzatoare sa aiba componena chimica cuvenita din punct de vedere fiziologic compusii toxici nu vor depasi concentratiile admisibile apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alti agenti care pot pune sanatatea in pericol parametrii microbiologic: escherechia ! 3, enterococi "streptococi# ! 3 parametrii chimici: arsen ! (3 microg@l, benzen ! (, bor ! 3,5. parametrii cimici indicatori: aluminiu ! 33 microg@l, amoniu ! 3,5, bacterii coliforme ! 3, carbon organic ! nici o modificare anormala, cloruri ! 53, clor rezidual ! 3,5, conductivitate ! 533, culoare ! acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala, oxidabilitate ! 5 mg$ @l, pA ! 6,5-9,5, 0a ! 33 mg@l, sulfat ! 53 mg@l, turbiditatea ! 5 U02, zinc ! + mg@l, radioactivitatea totala ! 3,(3 mSv@ran, alfa globala ! 3,( >^@l, beta globala ! ( >^@l. &2) rupurile de indici ai calitatii apei patoa-ile dupa S*(S. %rept indice de al poluarii apei serveste capacitatea de oxidare a apei care exprima cantitatea de $ consumata la oxidarea substantelor prezentein ( l de apa.In caz de poluare prospata a apei cu rezidurii sporeste cantitatea de saruri amoniacale.nitritii fiind un produs al oxidarii ulterioare a sarurilor deamoniu intro canitate mai mare de 3,33 mg@l sunt un indice important al )poluarii sursei de apa. 0itratii sunt produsul final al oxidarii sarurilor de amoniu . prezenta lor indica o poluare mai veche a apei a'unsa la perioada de mineralizare complete.Un indice relative sunt clorurile prezenta carora poate fi cauzata de spalarea lor din soluri bogate cu cloruri. &%)3olile contagioase transmise prin apa. rupurilor lor. ,onditii: existenta unui eliminator de germen viabilitaea in apa a germenilor patogeni un timp suficient pentru prod bolii existenta unei populatii receptive >olile infectioase transmise prin apa se manifesta sub forma de endemii, epidemii si forme sporadice. *pidemia ! forma de manifestare a bolilor infecioase "tifosul#. *pidemiile hidrice prezinta o serie de caractere care le diferentiaza de alte tipuri de epidemii si pe baza carora se poate pune diagnosticul si aplica masuri de combatere. ,aracterele principale ale epid hidrice: caracter exploziv ! cuprinderea unui nr de persoane intr-un timp relaiv scurt infectarea persoanelor receptive care consuma apa contaminata suprapunerea epidemiilor pe aria de alimentare cu apa a populatiei din aceeasi sursa aparitia epidemiei in orice anotimp, dar cu precadere in cel rece incetarea epidemiei ca urmare a masurlor luate tot atit de brusc cum a inceput 4amine un nr mic de cazuri ce se gasesc in perioada de incubatie si apar mai tirziu in contact. ,aractere secundare ale epidemiilor hidrice: aparitia inainte de izbucnire epidemiei a unui nr mare de boli digestive ca enterita, diaree, uneori grava, mai ales la copii sau populatia sensibila existenta unor afectiuni la sistemul de alimentare cu apa, ce explica aparitia epidemiei. 2rebuie de mentionat ca poluarea e produsa departe de zona epidemiei. Cipsa germenilor patogeni din apa la momentul declansarii epidemiei Endemia ! o forma de imbolnavire ce cuprinde un nr redus de cazuri in comparatie cu epidemia, dar care se gasesc permanent intr-o zona anumita sau localitate. &&)Formele de manifestare a patologiilor +idrice infectioase. -orma sporadica manifesta cazuri izolate de anumite boli. +8

Maladii microbiene holera febra tifoida dezineria leptospiroze bruceloza tularemia tuberculoza boala dareica cauzata de coliformi patogeni Maladii virale: poliomielita hepatita & con'unctvita de bazin retrovirusurile Maladii parazitare: amibiaza lambliaza tricomoniaza asceoloza opistorcoza filariozele strongoloidoza geohelmintiazele

&')Caracterele principale si secundare a epidemiilor +idrice. &aracterele principale ale epid *idrice: Lcaracter exploziv ! cuprinderea unui nr de persoane intr-un timp relaiv scurt Linfectarea persoanelor receptive care consuma apa contaminata Lsuprapunerea epidemiilor pe aria de alimentare cu apa a populatiei din aceeasi sursa Laparitia epidemiei in orice anotimp, dar cu precadere in cel rece Lincearea epidemiei ca urmare a masurlor luate tot atit de brusc cum a inceput4amine un nr mic de cazuri ce se gasesc in perioada de incuatie si apar mai tirziu in contact. &aractere secundare ale epidemiilor *idrice: Laparitia inainte de izbucnire epidemiei a unui nr mare de oli digestive ca enterita, diaree, uneori grava, mai ales la copii sau populatiasensibila Lexistenta unor afectiuni la sistemul de alimentare cu apa, ce explica aparitia epdemiei. 2reuie de mentionat ca poluarea e produsadeparte de zona epidemiei. LCipsa germenilor patogeni din apa la momentul declansarii epidemiei '0)Caracteristicile formelor endemice si sporadice apatologiilor +idrice infectioase. *ndemia ! oforma de imbolnavire ce cuprinde un nr redus de cazuri inn comparatie cu epidemia, dar care se gasesc permanent intr-o zonaanumita sau localitate.-orma sporadica manifesta cazuri izolate de anumite boli.Schema maladiilor infectioase transmise prin intermediul apelor:(.Maladii microbiene "holera,febra tifoida,dezineria,leptospiroze,bruceloza,tubaremia,tuberculoza,boala da reica cauzata decoliformi patogeni# .Maladii virale: "poliomielita,hepatita &,con'unctvita de bazin,retrovirusurile#+.Maladii parazitare: "amibiaza.lambliaza,tricomoniaza.,asceoloza,opistorcoza,filariozele,str ongoloidoza,geohelmintiazele '1) 3olile neinfectioase ce pot fi cau$ate de apa pota-ila Maladii necontagioase ,ontinutul ridicat de fluor poate induce aparitia fluorozei dentare, in conc mai mari de 5 mg@l. ,ele mai mai conc de fluor sunt in >alti, 1lodeni, -alesti, 4iscani. (73 333 de oameni sunt afetati de boala data, dintre care +9

preponderent in virsta de 3-(/ ani. ,arenta de fluor duce la aparitia careie dentare. ,arenta de fluor este in ,hisinau, Soroca, 4ibnita, aceste orase fiind alimentate din 0istru. ,arenta de iod duce la dezvoltarea gusei endemice, la dereglari in functie a S0,, metabolismului proteic, lipidic, glucidic, la copii sunt tulburari in dezvoltarea fizica si psihica. @+ din 4M e considerata zona endemica. Mineralizarea excesiva consta din continutul ricat de sulfati, cloruri, hidrocarbonati, ,a, 0a, Mn si duce la cresterea moriditatii prin ltiaza urinara. Se intilneste in2araclia, Soroca si Capusna. %uce la maladii cardiovasculare. 0r de populatie afectate depaseste un milion. .atologii infectioase transmise prin apa Maladii neinfectiase produse din cauza componentei chimice a apei: insuficieta unor subst minerale gusa endemiica caria dentara intoxicatii cu subst toxice facori ce influenteaza toxicitatea nitrati, .b, mercur, cadmiu, arseniu, pesticde, cianuri, crom, detergenti de dif origine hidrocarburi, bariu, seleniu, cobalt exces unor subst minerale fluoroza endemica maladii cardivasculare si lienale '2),etodele de ameliorare a calitatii apei *xista multe metode de ameliorare a calitNtii apei, metode, prin care apa se epureazN de microorganisme patogene desubstantile in suspensie Ki huminoase, de cantitatea excesivN de sNruri "calciu, magneziu, fier, manangan, fluor, etc.#, degaze fetide, substante toxice Ki radioactive.Utilizarea diferitelor metode de epurare permite ca sursele locale sN fie folosile la maximum pentru aprovizionarea populatiei cu apN potabila. ,ele mai rNspOndite metode de ameliorare a calitNliiapei la apeducte sOnt lirnpezirea,inlNturarea impuritNlilor sulide din apN, decolorarea -inlNturarea coloratiilor excesive,dezinfectarea - nimicirea agenlilor patogeni Ki viruKilor din apN. *xista si o serie de metode special de ameliorare a calitatii apei cum ar fi dezodorarea , eliberarea apei de compusii defier, dedurizarea , desalinizarea , defluorarea fluorizara etc.,ele mai noi si perfomante metode sunt ozonaraea si tratarea cu raze UH '3)Caracteristica igienica a metodelor de limpi$ire si decolararea apei. Cimpezirea Ki decolorarea apei pot fi obMinute prin sedimentarea OndelungatN. Sedimentarea, in condiMii naturale, decurge foarte i:ncet, iar decolorarea practic nu se produce. %e aceea pentru a ma'ora eficacitatea acestor procese, Onainte de sedimentare in apN, se adaugN substancechimice, care au proprietatea de a accelera sedimentarea particulelor Ki de a separa substanMe, care contribuie la coloracia apei.&cest proces numit coagularea apei este un proces de mNrire, agregare a particulelor coloidale din apN, care se terminN cu formareaagregatelor vizibile - flocoanelor. ,oagularea are loc sub acciunea coagulancilor - sNrurilor de aluminiu Ki tier "cel mai des se foloseKtesulfatul de aluminiu#. %oza de coagulant se va calcula in funccie de alcalinitatea Ki culoarea apei prelucrate, insN neapNrat se va determina pecale experimentalN..entru ca procesul de coagulare a apei sN decurgN mai rapid, se folosesc lloculancii sintetici, ca poliacrilamidul etc..rocesul final al limpezirii Ki decolorNrii este filtrarea apei printr-un strat de material granulat "nisip sau antracit#. Cimpezirea Kidecolorarea apei pot fi efectuate dupN douN scheme:(.%ecantarea Ki filtrarea lentN. .,oagularea, decantarea Ki filtrarea rapidN. '!)(precierea igienica a metodelor de di$infectie a apei. .entru excluderea perOcolului epidemiologic la statiile de tratare a apei, dupN filtrare, apa trebuie sN fie ulterior dezinfectatN.Ca filtrarea apei nu toate microorganismele sunt retinute Ki o parte, rNmPnPnd libere in apN, trec prin instalatiile de curNtare Ki secontin in apa filtratN. &stfel, pentru crearea unei bariere sigure, in cNile hidrice de transmitere a infectiilor intestinale apa se dezinfecteazN. Ca folosirea apelor de suprafatN, dezinfectarea este obligatarie, iar in unele cazuri e obligatorie Ki pentru apele /3

subterane. Mai frecvent, in scop dedezinfectare a apei, in conditii de campanie e folositN clorinarea. in acest caz se folosesc douN metode: clorinarea cu doze normaie de clor Kisuperclorinarea apei cu doze marite de clor. Substantele utilizate in acest scop vor corespunde unor conditia, dintre care:sN nu modifice calitatea organolepticN a apei Ki sN nu lase urme de substrate nocive dupN tratare,- utilizarea acestor substance sN se facN prin metode cat mai simple, rapide, eficiente Ki cu pret cPt mai redus. ,lorinarea apei este efectuatN prin diferite procedee, care ne permit a aplica aceastN metodN atPt la instalatiile de aprovizionare centralizatN cuapN, cPt Ki la aprovizionarea in campanie..entru clorinare se utilizeazN diferici compuKi clorigeni. Ca dezinfectarea apei, in apeducte este folosit clorul lichid, care se pNstreazN in cisterneon baloane de oMel sub presiune. Ca clori--narea unei cantitNci mici de apN, in instalaMiile locale, rezervoare etc,, este folositN clorura de var. *a trebuie pNstratN in butoaie Onchise in OncNperi uscate, bine aerisite, deoarece la pNstrare, sub acciunea factorilor de mediu, clorura de var OKi pierdeactivitatea. Snainte de a fi OntrebuincatN, e necesar de a controla activitatea ei "va concine nu mai pucin de 3- 5? clor activ# in afarN de clorullichid Ki clorura de var, pentru dezinfectarea apei se mai folosesc un sir de substrate clorigene - hipocloritul de calciu sau sodiu, cloraminele etc. '")Caracteristica igienica a apelor su-terane ca surse de aprovi$ionare cu apa. &pele freatice sunt deseori intrebuintate de om pentru ca au colratie slaba si sunt transparente . cantitea de saruri minerale in ele creste odata cuadincmea dar in ma'oritatea cazurilor ramine mica.%aca solul este impurificat cu diferite substante se poate inpimpla ca apele freatice sa contina diferiti agenti patogeni ai diferitor boli.&pele freatice sunt folosite in scop de aprovizionare cu apa la sate in acest scop sapundu-se fintini. %aca apele freatice nimeresc intre douastraturi de roci ele formeaza straturi iar fintinile care a'ung la o asa adincimee se numesc arteziene.%e regula aceste ape sunt transparente , incolore far gust si miros cu concentratie mineral constanta.uneori apele din fintini se caracterizeaza prinduritate inalta , nevel ridicat de saruri si fluor compusi de fier si hQdrogen sulfurat. '#)Cerintele igienice catre sistemul local de aprovi$ionare cu apa0fintini) ,erinte fata de fintini: L Cocul pentru instalarea fintinii trebuie sa fie la o inaltime adecvata distant cuvenita fata de sursele eventuale de poluareferita de risculinundatiilor sau inmlastinirilor. L .eretii sa fie impermibili in 'urul fintiini sa existe un strat de argila sa fie exclusa impurificarea bacteriana din exterior. L %iametrul de cca (, m iar adincimea de +3 mfundul fintinii impermiabil iar colacul bine a'ustat. '%)Caracteristica igienica a apei de suprafata ca surse de aprovi$ionare cu apa. 2oate apele de suprafata sunt poluate din exterior de aceea se considera ca potentiale surse de boli epidemic.in deosebi sunt poluate bazineleacvatice din apropierea centrelor populate si in locul de scurgere a apelor reziduale mena'ele sau industrial..roprietatile organoleptice si compozitia chimica depend de multe conditii apa riurilor are o coloratie intense si turbiditate inalta apa lacurilor ocoloratie verde bruna miros si gust neplacut.de obicei concentratia mineral este redusas dar in unele bazine ce se afla in zonele cu clima toridaacesta concentratie a'unge la niveluri destul de ridicate. &utoepurarea apei:,u toate ca apele de suprafata sint impurificate permanent calitatea apei ramine reletiv constanta . &cesta se datoreaza anumitor procese fizico-chimice si biologice care contribuie la autopurificarea apei. &pele reziduale nimerind in bazine se dilueaza iar rezidurile particulele de minerale oule de helminti si mi@o in suspensie se depun la fund apa selimpizeste devine transparent. %atorita mi@o din apa subs. $rganice se mineralizeaza asemenea celor din sol . prin oxidarea biochimica substantele se nitrifica transformindusein compusi finali nitrati, carbonati, sulfati..e parcursul autopurificarii bazinelor mi@o si saprofitii pier din cauza micsorarii substantelor nutritive sub actiunea razelor solare antibioticilor eliminate de saprofite si alti factori.In urma autoepurarii apa devine transparent , mirosul neplacut /(

dispare subs. $rganice se mineralizeaza mi@o se distrug apa capatind proprietatiilede pina la poluare '&)Sursele de poluare a -a$inilor de apa desc+ise,autoepurarea apei. &utoepurarea apei:,u toate ca apele de suprafata sint impurificate permanent calitatea apei ramine reletiv constanta . &cesta se datoreaza anumitor procese fizico-chimice si biologice care contribuie la autopurificarea apei.&pele reziduale nimerind in bazine se dilueaza iar rezidurile particulele de minerale oule de helminti si mi@o in suspensie se depun la fund apa selimpizeste devine transparent.%atorita mi@o din apa subs. $rganice se mineralizeaza asemenea celor din sol . prin oxidarea biochimica substantele se nitrifica transformindusein compusi finali nitrati, carbonati, sulfati..e parcursul autopurificarii bazinelor mi@o si saprofitii pier din cauza micsorarii substantelor nutritive sub actiunea razelor solare antibioticilor eliminate de saprofite si alti factori.In urma autoepurarii apa devine transparent , mirosul neplacut dispare subs. $rganice se mineralizeaza mi@o se distrug apa capatind proprietatiilede pina la poluare. '')Caracteristica igienica a sistemului centrali$at de aprovi$ionare cu apa. 2ipuri de aprovizionare cu apa: decentralizat "local# si centralizat,entralizat ! sistem ce consta dintr-o retea care permite aprovzionarea cu apa sub presiune direct la consumator.&vanta'e: pot fi utilzate atit surse subterane, cit s cele de suprafata asigura cantitatea necesara de apa la distanta mari de sursa ofera posibilitatea tratarii apeii in caz de necesitate. permite protectia sursei instalatiilor si controlul starii lor permiteccontrolul pemranent al calitati apei %ezavanta'e: apar dificultati la supravegherea stari tehnice a retelelor de apeduct in cazul nimeriri in retea a agentilor patogeni sau toxinelor are loc afectarea unui nr mare de populatiestaMiile de aprovizionare cu apN includ instalaMiile de captare Ki epurare, rezervoarele pentru apN curatN, staMiile de pompare, turnurile de apN, de lacare merge reMeaua de distribuire. 4eMeaua de apeduct trebuie sN fie impermeabilN. ,orozia Ki deermetizarea Mevilor vechi creazN condiMii deimpurificare a apei de apeduct. .entru a preveni aceasta, reMeaua de apeduct va trece departe de gropile de gunoi, closete, reMeaua de canalizare Kialte surse potenMiale de impurificare. In caz de intersecMie a reMelei de apeduct cu Mevile de canalizare apeductul trebuie sN fie instalat mai sus decOtacestea Ki la o distanMN nu mai. micN de 3,5 m. 100)Cerintile igienice catre alegerea sectorului de constructie al institutilor stomatologice. 101)Igiena muncii ca ramura a stiintei si practicii sanitare. Sarcinile si o-iectivele de studiu: Igiena muncii este o ramura a igienei care cerceteaza conditiile de munca, factorii din mediul de munca si influenta acestoraa asupra organismului muncitorilor. Scopul Stabilirea unor indici, norme fiziologice complexe de masuri care sa asigure confortul la locul de munca, prevenirea oboseli si imbolnavirilor profesionale. Sarcinile -sa promoveze si sa mentina gradul maxim de bunastare fizica, mintala si sociala a muncitorilor din toate ------profesiile -previna aparitia deverilor de la starea optima de sanatate a munctorilor din cauza conditiilor nefavorabile de munca -sa prote'eze muncitorii in exercitarea profesiei impotriva agentilor nocivi pentru sanatate -sa elaboreze cerinte si norme igienice ca baza a legitatilor de asanare a conditiilor de munca -profilaxia traumatismului de productie /

-sa determinarea modificarilor fiziologcie, care au oc in procesul de munca -elaborarea masurilor pentru organzarea rationala a reimurilor de munca si odihna -identificarea si eliminarea din zonele de productie a agentilor nocivi -de a asigura astfel de conditii, incit eforturile fizice si mintale impuse muncitorilor sa corespunda structurilor lor anatomice, fiziologice si stari psihologice -de a aplica in intreprinderi programe largi sanitare, care sa acopere toate aspectele sanatatii $biectivele de studiu -conditiile de munca si influenta acestora asupra organismului -procesul de munca din punct de vedere al influentei lui asupra organismului -sanatatea muncitorilor, morbiditatea, caracterul bolilor aparute sub influenta factorilor nocivi de productie 102)Consum de energie. Calcularea lui. Consumul de energie la diferite munci. 103),6;IFIC(8I F<.C*I6.(=( I. 68 (.I>, =( ,<.C( FI>IC(. ,/*6;/=/ ;/ ;/*/8,I.(8/ ( ,6;IFIC8I=68FI>I6=6 IC/ ;I. 68 (.IS, I. *I,)<= ,<.CII. M$%I-I,&4I %I0 .&42*&: SIS2*MUCUI ,&4%I$H&S,UC&4 L,reste debitul cardiac de la 5 l@min in repaus la 6 l@min in efort maxim L,resterea debutului sQstolic de la 83-93 ml pina la ( 3-(/3 ml. acesta in effort creste rapid datorita unei intoarceri venoase inaltcrescute. 4amine constant timp de 5-(3 min dupa care daca efortul se prelungeste peste (3 min descreste usor. L,resterea frecventei cardiac se face: -In effort usor creste exagerat la inceput pina la un anumit nivel apoi scade pina la un nivel inferior la care se mentine pe toata durataefortului -%aca efortul se prelungeste, frecventa cardiac tinde sa scada, ceea ce semnifica scaderea debutului sQstolic. ,resterea temperaturiicorpului si acumularea de acid lactic -In efortul maximal frecventa cardiac creste pina la oprirea subiectului sau pina la epuizarea lui, frecvent maximal depinde de sex sivirsta. SIS2*M 4*S.I4&2$4 L*fortul fizic determina trecerea in singe a unei cantitati de pina la / l de $ @min ceea ce reprezinta o adaptare sinergica a aparatuluirespirator, cardiovascular si a utilizarii $ de catre muschi, implicind atit reflexe conditionate, cit si cele neconditionate &.&4&2UC %I1*S2IH LModificarile sunt in functie de intensitatea efortului fizic si conditiile de microclimate,astfel la un effort de mica sau medie intensitatefunctiile digestive sunt usor crescute sau nu se modifica. LIn muncile cu effort de intensditate mare sau in microclimate cald aceste functii sunt scazute pina la inhibitia lor L,reste secretia de adrenalina si de hormone ai hipofizei din lobul posterior care determina o inhibitie a activitatii glandelor gastrice si oirigatie mai slab a stomacului si a intestinului. Se nai observa si o crestere a secretiei pancreatice. &.&4&2UC 4*0&C: LIn raport de intensitatea efortului si condiiile sde microclimate modificarile apar in functie de filtrarea glomerulara, de reabsorbtie sisec retie tubular LIn eforturile de intensitate mica sau medie diureza creste putin, compozitia ramine neschimbata LIn conditii de marire a intensitatii efortului sau de microclimate cald diureza scade si compoziti urinara este modificata: creste urea,creatinina, ac.lactic, fosfatii. SIS2*MUC *0%$,4I0: LModificarile sunt prezentate de hiperfunctia hipofizei, suprarenalelor &0&CID&2$4II: /+

LM$%I-I,&4IC* SU02 I0 -U0,2I* %* I02*0SI2&2*& MU0,II, la munca de intensitate mica sau medie creste@scadesensibilitatea vizuala, auditiva si tactile.M*2$%*C* %* %*2*4MI0&4* & M$%I-I,&4IC$4 -IDI$C$1I,*: -2remometria "numarul de atingeri intr-o secunda#) -%inamometria "se va determina forta si rezistenta musculara#. -.erioada latent a reactiei videomotorii -.edioada latent a reactii acustomotorii -Memoria operative -,oncentrarea atentiei --recventa pulsului -2ensiunea arterieala -.resiunea pulsului --recventa respiratiei, -Holumul respirator 10!).,6;IFIC(8I=/ F<.C*I6.(=/ I. 68 (.IS, =( (C*I1I*(*/( I.*/=/C*<(=(.,/*6;/=/ ;/;/*/8,I.(8/ ( ,6;IFIC(86=68 FI>I6=6 IC/ ;I. 68 (.IS, I. *I,)<= ,<.CII %atorita procesului tehnico-stiintific mecanizarea si aQtomatizarea proceselor tehnologice reduce considerabil munca fizica pura,marinu-se ponderea activitatii intelectuale si a celei neuroemotionale.in procesul activitatii intelectuale intene,metabolismul gazos nu semodifica deloc sau se modifica foarte putin.In procesul activitatii intelectuale frecventa pulsului scade,uneori numai o activitateintelectuala intense poate provoca accelerare pulsului pe contul micsorarii diastole.S-a constatat ca presiunea arterial creste,respiratia seaccelereaza,creste repletiunea sangvinica a creierului,in acelasi timp micsorindu-se repletiunea sanguine a membrelor,cavitatiiabdominale.2otusi bazindu-se numai pe aceste date,e greu de apreciat caracterul si intensitatea activitatii intelectuale.S-a constatat ca activitatea intelectuala intense de lunga durata provoaca o scadere a reflexelor conditionate vasculare si aparitiareactiilor paradoxale.la o activitate intelectuala sustinuta se schimba functiile sistemului nervos, celui respirator.*ncefalografia a stabilit ca in organism curentii biologici se schimba cu atit mai mult cu cit concentratia atentiei in timpul activitatiiintelectuale e mai mare.activitatea intelectuala de intensitate mare deregleaza echilibrul inhibitie-excitatie.&ctivitatea intelectuala decreatie depinde in mare masura de starea emotiva a omului,aceasta din urma fiind legata de activitatea corticala si a celor subcorticale alesistemului vegetative.In procesul activitatii intelectuale se modifica tonusul muschilor netezi ale organelor interne,vaselor interne,inspeciel ale vaselor cardiac si cerebrale. 2otodata asupra activitatii intelectuale influenteaza in mare masura torentul de impulsuriextero-,intero- si proprioreceptive.$ mare influenta o au conditiile mediuli extern&ctivitatea intelectuala e strins legata de sporirea metabolismului proteic si glucidic.&ctivitatea intelectuala intense solicita o incordaremare a intregului organism,fapt,ce cauzeaza oboseala si surmena'ul in aceeasi masura ca si munca fizica. 10"),etodele de determinare a modificarilor fi$iologice din organism in timpul muncii. M*2$%*C* %* %*2*4MI0&4* & M$%I-I,&4IC$4 -IDI$C$1I,* %I0 $41&0ISM I0 2IM.UC U0,II Modificarile functionale se apreciaza facindu-se investigatii imediat dupa efectuarea lucrului.%*2*4MI0&4*& SIS2*MUCUI 0*4H$S ,*024&CSe determina perioada latent a reactiei vasomotorii 4HM si acusticomotorii4&M.,el examinatapasa butonul cronoreflexometrului inmomentul perceptiei semnalului visual sau a celui auditiv de pe panoul de comanda..erioada latent se determina separat in milisecunde. SIS2*MUC ,I4,UC&4 *frecventa pulsului -.*tensiunea arterial 2&*presiunea pulsului ..*tensiunea dinamica medie2%M2%M=..@+B2% S&U 2%M="2SB 2%#@+*debitul sQstolic*debitul cardiac*rezistenta vaselor periferice 4H4 SIS2*MUC 4*S.I4&2$4 Se determina frecventa espiratiilor.%eterminarea excursiei cutiei toracice se face cu a'utorul spirometrului. //

SIS2*MUC 0*U4$MUS,UC&4 *determinarea tremurului miinii*determinarea fortei muscular cu dinamometrul*determinarea rezistentei muscular %*2*4MI0&4*& ,$0SUMUCUI %* $aI1*0,onsumul de oxQgen se determina indirect dupa frecventele cardiac si nomogramele ,ristensen-Xalls. %*2*4MI0&4*& ,$0SUUCUI %* *0*41I*In depenenta de oxQgen determinat dupa nomograma,consumul de energie se calculeaza dupa formula`=/,86+*,$Unde: `-consumul de energie,cal@min/,86+-echivalentul caloric al unui litru de ,$ ,$-consumul de oxQgen %*2*4MI0&4*& 14&%UCUI %* *--$42 -IDI,0=&@2*(3U0%*: 0-effort fizic,X&-lucrul efectuat,:gm2timpul de lucru,s(3-coeficientul de recalculare a :gm@s,X. 10#)6-oseala si surmena?ul, profilaxia lor. 7)oseala o)i8nuit2 este o stare normalN care apare dupN solicitare Ki dispare dupN repaus.$boseala fiziologica are un rol pozitiv,si anume acela de a semnaliza si de aprote'a organismul de consecintele epuizarii extreme.,u altecuvinte ,oboseala se aseamana cu becul rosu,,care ne atrage atentia asupra imineneteigolii rezervorului de energie al corpului,aducandu-ne aminte de necesitatea intreruperii temporare a efeortului efectuaut,pentru ca aorganismul sa ai ba ragaz a se reface.Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor, scaderea randamentului in activitatile zilnice. P#7FI%!9I! 7 7SE%II7di*na zilnica -Somnul constituie o perioada reparatorie a organismului.0evoia de somn difera in functie de varsta:nounascut: (- ore)(-/ ani :(/-(8 ore)la (5 ani :8-(3 ore,la adult:7-8 ore,la varstinici:5-7 ore. 7di*na saptamanala -4ezervati-va o zi de odihna in fiecare saptamana. &vem nevoie de momente si zile de recreeere. 7di*na anuala -orice om care munceste isis merita concediul si orice elev sau student are dreptul l avacante.-aceti tot ce depinde de dvs.ca ,pe timpul concediului ,sa va deprindetti si sa va detasati realmente de problemele de serviciu. 7di*na activa -$amenii de stiinta care au studiat functionalitate creierului au constatat ca alternarea diferitelor forme de anga'are activacreste potentialul energetic al organismului Surmena:ul este oboseala acumulata,in care rezervele organismului sunt secatuite.Surmena'ul cedeaza mai greu si necesita instituireaunui program complex de combatere a oboselii. pe care o avem de Ondeplinit, oricPt de neplNcutN ar fi uneori, sN fie fNcutN cu demnitate, conKtinciozitate, devenind astfel o sursN deOmplinire Ki satisfacMii.L &stenia fizicN. &stenia fizicN este unul dintre cele mai importante semne Ki se traduce prin senzaMia de moleKealN accentuatN, de slNbire a forMeimusculare. .ersoana On cauzN constatN cN efectueazN cu mai multN greutate.L &stenia psihicN. .sihiatrii apreciazN cN aceastN formN de astenie se manifestN prin dezinteres "apatie, inerMie, lipsN de participare Ki iniMiativN#,sentimente de neputinMN Ki de nesiguranMN. .ot sN aparN tulburNri de memorie, dificultNMi On OnvNMare, rNspunsuri mai lente Ki greKite, reducereaatenMiei Ki multe altele.L 2ulburNri emoMionale. .e un alt plan, aceastN obosealN cronicN, duce de asemenea la instabilitate emoMionalN. Individul oscileazN de la stNri defericire la stNri de depresie Ki invers. %in pricina nestNpPnirii reacMiilor, apar frecvent izbucniri de mPnie, nerNbdare, frustrare.L 4andament scNzut. .e lPngN toate acestea, se poate constatata o scNdere realN a eficienMei On muncN Ki chiar scNderea rezistenMei organismului lainfecMii. &auzele surmena:ului SpecialiKtii considerN cN surmena'ul apare de regulN atunci cPnd doi sau mai mulMi factori se combinN acMionPnd un timp suficient de Ondelungat.IatN principalii factori care contribuie la apariMia surmena'ului.L .rogramul de lucru extins.L 0erespectarea orelor de somnL $rganizarea deficitarN.L 4elaMiile defectuoase.L 1radul de motivare.L 2ipul de personalitate.L 0ivelul de control Prevenirea surmena:ului: /5

L 4educerea programului de lucru..L $rganizarea Ki planificarea corespunzNtoare a muncii..L MiKcarea Ki exerciMiile de relaxare.L 4espectarea orelor de somn.L *xploatarea beneficiilor odihnei active.L Igiena relaMiilor de serviciu.L 4espectarea repausului sNptNmPnal Ki anual. 10%).oxele profesionale@ ;efinitie, clasificarea lor. .rin noxa profesionala intelegem factorul care apartine conditiilor de munca, care are asupra organismului uman efecte negative, determinind sau favorizind starea de boala sau scaderea capacitatii de munca. ,lasificarea noxelor pofesionale:

+upa apartenenta la conditiile de munca

.oxe profesionale ce apartin organi$arii muncii nerationale, nefi$iologice intensitatea mare a efortului predominat musculo-osteo-articular "efort fizic# sau neuropsihosenzorial durata exagerata a muncii ritm de munca nefiziologic "prea rapid si o perioada mare de timp# ritm de munca necorespunzator "raportul dintre perioadele de munca si cele de repaus necorespunzatoare din punctul de vedere fiziologic# efort static prelungit a anumitor grupe musculare pozitii vicioase sau fortate, prelungite alternanta necorespunzatoare fiziolgic pentru anumite persoane a celor trei schimburi de munca munca monotona sau cu subsolictari munca mecanizata sau mecanizata cu suprasolicitari .oxe profesionale ce apartin mediului de munca Factori fizici microclimatul nefavorabil radiatiile ionizante si neionizante zgomotul vibratia ultrasunetul presiunea atmosferica Factori c*imici dupa caracterul de actiune substante toxice excintante cancerigene mutagene care actioneaza asupra reproductiei dupa caile de incorporare in organism prin caile respiratorii prin tubul digestiv prin piele Factori )iologici microorganisme agent patogeni paraziti macroorganisme animale plante Factori psi*ofiziologici supraincordarea fizica statica /6

dinamica hipodinamica supraincordarea neuropsihica intelectuala a analizatorilor emotionala monotona .oxe profesionale ce apartin relatiei om-masina .ot determina: eforturi intense de scurta durata pozitii vicioase suprasolicitari neuropsihice si senzoriale timp indelungat aparitia unor factori de mediu nocivi "zgomot, trepidatii, substante toxice# .oxe profesionale ce apartin relatiilor psi+o-sociale dintr-un colectiv de munca, relatia om-om relatii necorespunzatoare dintre un conducator si colaboratorii sai sau relatii necorespunzatare intre membri unui colectiv de munca absenta motivatiei in munca lipsa unor satisfactii morale actiuni de inechitate la locul de munca

+upa specificitatea factorilor de risc profesional .oxe profesionale generale excluxiv la locurile de munca de anumite procese te+nologice 0laser) .oxe profesionale care sunt pre$ente si in mediul incon?urator general dar concentratiile sau intensitatea lor sunt insuficientt de mari pentru a putea im-olnavi la persoanele neexpuse profesional .oxe profesionale pre$ente la locurile de munca si in mediul incon?urator general 10&))o$itia fortata in timpul muncii. 3olile cau$ate de suprasolicitarea diferitor organe si sisteme. )rofilaxia lor.

10')praful ca noxa profesionala. Clasificarea lui. ,etodele de determinare a profului de aer. .raful= particole mici solide disperse ce nimeresc in aerul incaperilor de productie in stare suspendata..raful se formeaza de pe urma maruntirii,macinatului,frecarii,sfredelirii,in procesul poleirii,la explozii..raful se-ormeaza in cantitati consideabile in mine,la fabricile de teracota si faianta,la uzinele de ciment,metalurgice,in2impul incarcatului,descarcatului si transportarii diferitor materiale si substante,la lucrari agricole. ,C&SI-I,&4*& .4&-UCUI &#%U.& 0&2U4&: (#organic #anorganic +#mixt %e obicei n conditiile de productie se formeaza praf mixt..entru caracterizarea igienica a prafului se va determina cantitatea lui intro unitate de aer,gradul e dispersie,forma,duritatea si solubilitatea particolelor.,lasificarea prafului dupa dimensiunile particolelor are o mare importanta din punct de vedere igienic,intrucitactiunea lui nociva este determinata de gradul de patrundere in caile respiratorii..articolele de praf cu dimensiunilede 3,5-5 mcm patrund in plamini si se retin in alveole.Solubilitatea prafului poate avea o influenta pozitiva daca aceste particole au o actiune excitanta asupra cailor respiratorii"praful de zahar,defaina#sau influenta negativa,daca actiunea lor e determinata de componenta chimica"praful de clorura de var#.&ctiunea asupra cailor respiratorii depinde de morfologia particolelor de praf,insa actiunea patologica a particolelor care nimeresc in alveole probabil nu depinde de forma lor. >#%U.& M$4-$C$1I* %IS2I01*M .&42I,UC*:*de lemn *de par de porc *de samota *de cremene *de cinepa *de arbore conifer *de carbune de pa mint*de sticla *de bronz *de la curatirea pieselor turnateIn ma'oritatea cazurilorpraful industrial cu dimensiunea /7

particulelor de mcm constitue /3-93?, el patrunde liber in&lveole.Unele particule de praf,acumulindu-se I aerul incaperilor,pot exploda la temperatura inalta a focului,scintei,descarcari electrice. 110)(fectiunile cau$ate de praf, profilaxia !FE&;I6(I%E P#7'7&!;E +E P#!F In timpul respiratiei praful patrunde in alveole..artial se elimina cu aerul inspirat,in timpul tusei,o alta parte ramine in alveaole si provoacatulburari in organism..articulele de praf patrunse in alveole sint fagocitate de macrofage.InMa'oritatea cazurilor locurile unde se acumuleaza fagocitele se fibrotizeaza.tesutul con'unctiv se sclerotizeaza,-ormeaza cicatrice.&stfel se dezvolta fibroza pulmonara-.neumoconioza. I0-CU*02& .4&-UCUI &SU.4& ,&IC$4 4*S.I4&2$4II*xcitarea indelungata a mucoasei cavitatii nazale cu praf poate provoca aparitia rinitei hipertrofice cronice,u trecerein rinita atrofica..raful inspirat in cantitati mari afecteaza bronsiile mari si medii.unele tipuri de praf au particularitati alergice si pot cauza bronsite astmatice si astm bronsic .%*4M&2$D* ,&UD&2* %* .4&-.raful industrial patrunde in piele,prin deschizaturile glandelor sebacee si a celor sudoripare si poate cauza procese inflamatorii.$bturareaducturilor acestor glande poate duce la eruptii,care,infetindu-se,fac .iodermii.Ca actiunea.rafului din compusi ai cromului,arseniului,varului,carbonati,superfosfati pot aparea dermatite ulceroase.C*DIU0I $,UC&4* .4$H$,&2* %* .4&-,a rezultat al patrunderii prafului in ochi pot surveni con'unctivite,mai ales daca el contine zgura de carune de piatra,ce are actiune de fotosensibilator..raful metalic si cel de tutun are o actiune anestezica asupra corneei.Ca strungariicu o vechime mare de munca uneori se determina o opacifiere a corneei,cauzata de traumatizarea ei cu praf. P#7FI%!9I! !FE&;I6(I%7# &!63!;E +E P#!F M&SU4I 2*A0$C$1I,*:*ermetizarea proceselor tehnologice*transportul pneumatic*umezirea locului de lucru*substituirea substantelor toxice cu altele mai putin toxice*elaborarea unor cicluri tehnologice inchise*reutilizarea deseurilor deproducere ># M&SU4I %* SIS2*M&2ID&4*:*zonificarea localitatilor *amena'area spatiilor verzi*respectarea zonelor de protectie dintre zonele locative si cele de producere:(-(333m, -533 m,+-+33 m,/-(33 m,5-53 m. ,# M&SU4I S&0I2&4-2*A0I,*:*ventilatia locala*deriticarea incaperilor cu aspiratoare,deriticarea umeda*instalarea mi'loacelor de epurare a deseurilor-filtre,instalatii de captare a prafului,filtre electrice%# M&SU4I C*1ISC&2IH*:*respactarea concentrariilor maximal admisibile",M&# 111)>gomotul si vi-ratiile ca noxe profesionale. (ctiunea lor asupra organismului, masurile profilaxiei afectiunilor nocive. 3$7M7;6% In conditii de productie zgomotul apare la nituit,la stampare,in timpul probelor motoarelor si a muncii la diferite utila'e,conducte de aer.In timpulnituitului,de exemplu,intensitatea zgomotului atinge 73-((3 d>,in fierarii 93(33d>,zgomotul in timpul lucrului cu instrumente pneumatice poate atinge 93 d>,in sectiile d nituire 83-93 d>,in cele textile83-(33 d>.Dgomotul industrial de intenitate mare poate cauza dereglari functionale ale sistemului psihic si nervos vegetativ,aparatul cardiovascular,tubului digestiv,toate aceste afectiuni dind in complexitate ,,boala de zgomotbb.In afara de afectiunile nespecifice provocate,zgomotul duce la scaderea treptata a auzului pina la surzirea completa. 'I #!;II%E $scilatiile corpurilor elastice cu frecventa mai mare de ( Az se numesc vibratii..entru vibratii sunt caracteristice amplitudinea oscilatiilor-inaltimea undei masurate in milimetri sau :ilometri,frecventa vibratiilor-numarul lor intro secunda,si acceleratia miscarii masurate in m@s .*nergia oscilatiilor se masoara in ;ouli.%istingem vibratii orizontale siverticale.Hibratiile industriale pot fi generale sau locale.%rept vibratie generala poate fi vibratia podelei,a peretilor cladirilor,provocata de utila'ul in functiune.Hibratiile locale sint mai raspindite,eleau loc la munca cu uneltele pneumatice"perforatoare,ciocane au dalti,la strungurile de sfredelitsau ascutit#.Hibratiile influenteaza asupra diferitor functii fiziologice ale organismului,iar in caz de actiune indelungata si intensa.ot cauza afectiuni patologice si boala de vibratie.>oala de vibratie se caracterizeaza prin spasmul vaselor sanguine,in special a celor dinfalangele degetelor.Spasmul se manifesta pintro paloare a degetelor,cianoza sihipotermie evidenta a tegumentelor.,ele mai frecventesimptoame ale bolii sint dereglarile sensibilitatii-de /8

durere,tactile,vibratoare, modificarile articulatiilor si dereglarile vasomotorii.>oala devibratie se intilneste mai des la muncitorii nituitori din constructia avioanelor,la cei ce deservesc masinile de polizat si slefuit,muncesc cuciocane pneumatice.Sub actiunea vibratiilor se pot dezvolta artrite si poliartrite.Ca femeile ce lucreaza ca tractoriste,conductoare detramvaie si autobuze,vibratia provoaca dereglari ale ciclului menstrual.Hibratia cu frecventa inalta predispune spre hipertonie.Hibratiile provoaca dereglari evidente ale tonusului vaselor. !"S#$%&' D' P$( %&")%' " "C*%#+%% +(C%,' Masurile radicale de combatere a zgomotului industrial sint modificarea proceselor tehnologice,a constructiilor de mecanisme,ce genereazazgomot..rincipalele surse de zgomot sunt loviturile pieselordin mecanisme una de alta,frictiunea pieselor mobile,miscarea aerlui invirte'.Inlaturarea acestor factori este o masura eficace de combatere a zgomotului.Inlocuirea nituirii pneumatice cu sudarea electrica incazangerii,a pieselor de metal generatoare de zgomot cu cele de masaplastica sau piele diminueaza consierabil zgomotul industrial.$ mare importanta are normarea intensitatii zgomotului.&colo unde nu pot fi luate masuri radicale de combatere a zgomotului saudiminuare pina la limitale admisibile,sunt necesare masuri de planificare corecta a incaperilor, separarea sectiilor zgomotoase de celelinistite..eretii incaperilor zgomotoase trebuie sa aiba o rezonanta minima,se recomanda de ai face straturi.Dgomotul poate fi inabusit princaptusirea surselor de zgomot cu materiale speciale, spre exemplu pisla,asbest..entru diminuarea conducerii osoase a zgomotului sivibratiilor se recomanda ca muncitorii sa stea pe asternuturi din pisla sau cauciuc,iar la urechi sa aiba protectoare de zgomot..entru inlaturarea vibratiilor transmise prin dusumele,pereti, se vor face incaperi speciale,separate defundamentul cladirii,suporturile pecare sunt fixate masinile vibratoare,se izoleaza de restul incaperii prin spatii aeriene si materiale elastice. *ste necesara elaborarea denoi modele de instrumente,ce reduc amplitudinea si energia oscilatiilor...entru inlaturarea vibratiei banchetelor masinilor sefolosescamortizatoare..entru a preveni neurita de vibratie axamenul medical se va face de doua ori pe an si vor fi luate masuri necesare. 112)3oala profesionala- definitie, clasificarea -olilor profesionale >oli profesionale Sunt procese patologice cauztae sau declansate de nocivitatile profesionale caracteristice procesului de munca, exercitarii unei meserii sau profesiuni. >olile profresionale se pot manifesta sub forma cronica sau acuta. >oala profesionala acuta &para in caz daca agentii nocivi la locul de munca actioneaza asupra organismului muncitorilor in concentrati mari, timp scurt, mai des considerata ca accident de productie "de exemolu intoxicatie acuta cu oxid de carbon, clor, hidrogen sulfurat#. >oala profesionala cornica &pare in cazul daca agenti nocivi de la locul de munca actioneaza asupra organismului muncitorilor timp indelungat si cu intensiate redusa. %e ex. pneumoconiozele. ,lasificarea bolilor profesionale: specifice 6. absolut specifice ! sunt cauzate numai si numai de anumiti factori nocivi de productie "pneumoconiozele# 7. relativ specifice ! care ma des se intilnesc in conditii de productie, dar pot fi si in conditii casnice "intoxicatii cronice cu plumb# nesecifice ! sunt bolile care pot apare sub influenta diferitor factori nocivi, insa evolutia bolii se agraveaza sub actiunea factorilor nocivi specifici de productie Cita bolilor profesionale mai des raspindite: intoxicatii acute si corinice pneumoconiozele /9

berilioza bronsitele cronice cauzate de praf emfizemul pulmonar boli parazitare si contagioase boala de cheson dilatari pronuntate ale venelor neuralgii, neurite, plexite etc. afectiuni de vibratii artrite cronice boala actinica cataracta miopia progresiva etc.

&lte clasificari a bolilor profesionale: %upa etioloia boli "bolile cara apar sub influenta prafului, toxicele industriale# %upa sistemele organismului afectate "cardiovasculare, S0,, organelorr respiratorii# .entru /. 5. 6. 7. a hotari diagnosticul unei boli profesionale medicul treuie sa cunoasca urmatorii factori: conditiile de munca structura procesului de munca, a profesiei ruta profesionala "unde a lucrat pina la inveestigatie medicala# ! dupa carticica de munca date despre astfel de boala la alti muncitori de pe acest sector

%iagnosticare bolii profesionale se face in confirmitate cu ordinul ministerului sanatatii nr. (+ E& atrubui dreptul de concludere si determinare a unie boli profesionale numai ,onsiliului Medical creat pe baza ,entrului 4epublican de .atologii .rofesionaleF. 2recerea la alt luctu inofensiv il ofera ,omisia Medicla ,onsultativa. 1radul de incapacitate de muca se stabileste de ,omisia Medicala de expertiza a Muncii. %irectiile asistentei medicale infaptuite de medicul de intreprindere se desfasoara in + domenii: . curativ-profilactic +. igienico-sanitar /. educatie saniatara Medicul de intreprindere are sarcinile: (. a asigura asistenta medicala curenta si de urgenta . efectueaza controlul medical periodic +. dispanserizeaza bolnavii de boli cronice sau profesionale /. efectueaza periodic analiza morbiditatii generale, profesionale si cu incapacitate temporara de munca 5. elaboreaza planul de masuri medicale curativ-profilactice, igienico-sanitare si de protectie a muncii pentru prevenirea si reducerea morbiditatii In domeniul igienico-sanitar: (. studiaza conditiile de munca si procesele tehnologice pentru depistarea conditilor de mediu si de lucru, care pot actiona asupra sanatatii munctorilor . recomanda masuri profilactice +. supravegheaza si controleaza modul cum sunt respectate normele igienice In domeniul educatie sanitare: (. informeaza muncitorii referitor la morbiditatea generala, profesionala si cu capacitatea temporara de munca 53

. petrece instruirea cu privire la facorii de munca care reprezinta risc pentru sanatatea muncitorilor +. petrece instruirea cu privire la respectarea igieniei personale si generale, a normelor de protectie a muncii 113)8epartitia si transformarea toxinelor in organism. ;oxicele industriale< substante chimice care nimerind in organism in timpul muncii,provoaca modificari patologice reversibile sau persistente.In industrie toxicele pot fi sub forma de materie prima"aniline,folosita pentru fabricarea colorantilor#,produse auxiliare"clorul folosit laalbirea tesuturilor#,colaterale",$ de la arderea incomplete#..4I0,I.&C& ,&C* %* .&24U0%*4* toxicelor industrial in organism este cea respiratorQ.In unele cazuri ele pot patrunde pe caledigestive sau prin tegumentul intact sau lezat.In organism toxicele patrund sb forma de vapori, gaze si praf,ultimele fiind in dependentde gradul de soluilitate a lor in singe.2oxicele industrial pot patrunde in organism prin tegumentele intact,prin glandele sebacee sau cele sudoripare"substantele neelectroliteliposolubile#. .atrunzind in organsm ,toxicele se supun diferitor transformari. Substantele organice se oxideaza,se hidrolizeaza,se supundezaminarii sau reminarii,reducerii,proceselor de sinteza-de formare a substantelor noi netoxice.Substantele neorganice se pot oxidesau pot forma epuneri de compusi insolubili.metalele grele de obicei formeaza depuneri.In ma'oritatea cazurilor substantele patrunseinorganism se transforma in compusi mai putin toxici pentru ca organismul sai poata neutraliza si elimina.In unele cazuri se formeazacompusi mult mai toxici decit substantele initiale. 11!)Caile de eliminare a toxinelor din organism. Caracteristica lor. In ma'oritatea cazurilor toxinele se elimina din organism prin intestine si caile urinare"metalele,halogenii,alcaloizii,colorantii..# Substantelevolatile"alcool,benzina,eterul s.a.# se eliminaprin caile respiratorii impreuna cu aerul expirat..lumbul, arseniul se pot elimina prin glandamamara"cu laptele#.*liminindu-se toxinele pot cauza afectiuni cu caracter secundar de eliminare"colite la eliminarea compusilo de arseiu si plumb,stomatite in caz de eliminare a plumbului si mercurului s.a.# 11")(ctiunea toxinelor a:a org.si factorii ce i determina. 1radul de toxicitate al substantelor chimice depinde in mare masura de structura lor chimica. Spre exemplu,cu cit mai multi atomi de A sintsubstituiiti de haloizi,cu atit substanta toxica e mai toxica.&stfel , A ,l/ e mai toxi decit , A ,l .2oxicitatea substantelor narcotice cresteodata cu numarul de atomi de carboni.&stfel,,5A( e mai putin toxic decit ,8A(+.1rupul de 0$ sau 0A schimba caracterul de actiune a benzenului si toluenului,astfel disparind actiunea narcotica,dar accentueaza actiuneaasupra singelui,organelor parenchimatoase asupra S0,.$ anumita importanta in privinta toxicitatii o are gradul de dispersie a substantelor patrunse in organism.,u cit dispersitatea Zcu atit toxicitateaZ.&stel zincul si alte metale netoxice in stare solida sau cu dispersitate mare,devin toxice in caz de dispersie mica si patrundere in organism pecale respiratorie.Iata de ce o toxicitate mai mare o au substantele sub forma de aerosol,gaze, vapori.In mare masura gradul de toxicitate depindede concentratia subst. in aer de doza ce patrude in organism pe cale respiratorie,tegumentara sau digestiva&ctiunea toxinelor depinde si de durata contactului cu ele.,u cit solubilitatea subst. in mediile lichide ale organismului este mai mare,cu atitcreste toxicitatea ei.$ imporatanta deosebita are solubilitatea toxinelor in lichide,astfel ele afectind celule nervoase.Un efect considerabil are actiunea combinata a toxinelor.,ombinarea direritelor toxine in aerul incaperilor industriale,actiunea lor asociataasupra organismului e destul de variata.In unele cazuri actunea asociata mareste toxicitatea subs. aparte ,a caror toxicitate e mai mica-actiunesinergica.Spre exemplu actiunea sinergica a combinatiei oxidului de 0 cu bioxid de , e mult mai periculoasa decit actiunea acestor substanteaparte.In unele cazuri patrunderea de subst combinate in organism poate fi soldata cu neutralizarea unui toxic de altul !actiune antagonista.,ombinatia din mai multe toxine poate avea o actiune aditiva,adica o actiune sumara a fiecarui toxin aparte,onditiile mediului pot intensifica sau slabi actiunea toxinei.Spre exemplu,temeratura inalta sporeste gradul de toxicitate a substantelor.%eexemplu intoxicatiile cu compusi amidici vara sint mai frcvente.2emperatura inalta influenteaza volatilitatea gazelor,viteza de evaporare.Umiditatea sporita poate modifica actiunea toxinelor printransformarea lor chimica.Munca fizica grea de asemenea sporeste actiunea toxinelor,in special a celor ce influienteaza metobilismul.Influenta toxinelor depinde in mare masura de starea organismului,in special S0.2oxinele pot agrava unele boli sau pot conduce la scaderea rezistentei imunobiologice.Unele toxine pot avea o actiune metatoxica-procesele patologice 5(

survin dupa incetarea actiunii toxinei.%rept exemplu pot servi psihozele,caurmare a intoxicatiei anterioare cu oxid de carbon.Unele persoane au o sensibilitate sporita fata de anumite toxine ,ce se manifesta prin alergii. (3+.2actica mediului curativ la examenul cazurilor de intoxicatie profesionala. (.Se face examenul medical al celor afectati,se acorda primul a'utor medical,se cerceteaza cauzele aparitiei intoxicatiei,la nacesitate se prescriuinvestigatii suplimentare sau internarea in spital. .Informatia se transmite la ,S* sau se anunta prin telefon despre cazul dat.+.%e sine statator sau impreuna cu medicul de la ,S* se cerceteaza conditiile de munca,se elucideaza cauzele in urma carora a survenitintoxicatia profesionala.Se iau masuri intru profilaxia altor cazuri de intoxicatie./.4ezultatele analizelor aerului la compusi chimici,alte investigatii igienice se compara cu ,M& si alte normative igienice.5.&vindu-se toate datele despre conditiile de munca,anamneza profesionala,datele clinice, rezultatele investigatiilor de laborator,diagnozadiferentiala,se stabileste diagnosticul definitiv.6.Se analizeaza cazul de intoxicatie profesionala,se intocmeste actul de inregistrare a cazului,se fac recomandarile de profilaxie a cazurilor asemanatore.7.,azul de intoxicatie se discuta la sedinta administrativa a interprinderii.8.Se controleaza realizarea masurilor de asanare a conditiilor de munca,examenelor medicale periodice (35..articularitatile muncii in agricultura. (.,aracterul sezonier al principalelor procese de munca .Indeplinirea lucrului la aer liber in conditii meteorologice nefavorabile ce pot cauza supra- incalzirea siracirea organismului.+.*fect fizic sporit ,variabilitatea proceselor tehnologice indeplinite de una si aceasi persoana./.%istanta mare de la locul de munca si cel de trai.5.-olosirea pesticidelor p@u combaterea insectelor si bolilor plantelor,cit si folosirea ingrasamintelor.6..rezenta factorilor biologici ce pot duce la aparitia zooantroponozelor. (36.Igiena muncii in zootehnie si avicultura. *valuarea igienica a conditiilor de munca in zootehnie evidentiaza actiunea urmatorilor factori :(.2emperatura in perioada rece a anului variaza de la -5 pina la (5, .Umiditatea aerul !in perioada rece a aerului variaza de la 85-95?+.*fortul fizic sporit.-ermele de vite se caracterizeaza prin conditii de munca specifice)unul din procesele cele mai grele !mulsul manual alvitelor /.Incordarea statica a muschilor spatelui la o pozitie fortata a corpului"sezinda#5..ulberele contin mi@o "saprofite si conditionat patogene-.roteus vulgaris#1radul de impurificare microbiologica depinde de :-conditiile de intretinere a animalelor -anotimp-gradul de intretinere a incaperilor principale si auxiliare.-dezinfectia incaperilor 0umarul de mi@o la ( m patrat de aer poate atinge sute de mii,iar a sporilor citeva mii.-mirosul spefic neplacut este conditionat de prezenta in aer a :mercaptourinei,indolului,aminelor, aldehidelor,cetonelor,amoniacului..,ele mai frecvente boli cu incapacitatea temporara de munca in zootehnie sint:-b. ale sistemului respirator 11#) Igiena militara ca o-iect sarcinile ei. Igiena militara este o disciplina desinestatatoare formata prin consolidarea a igienei ca stiinta normativa si a artei militare si ce studiaza factoriisi legitatile lor asupra efectivelor militare in conditii specifice de habitat,de cantonament si de lupta,elaborind masuri de mentinere a sanatatii si prevenire a maladiilor. ,a disciplina IM a aparut din problemele practice ale mediului militar.&sigurarea sanitaro-igienica include o complexitate de masuri profilactice,ce au ca scop mentinerea sanatatii si capacitatii de lupta a efectivelor militare. 11%)Functiile serviciului medical intru controlul aprovi$ionarii cu apa in conditii de campanie. -unctiile serviciului militar in controlul aprovizionarii cu apa :(.4ecunoasterea sursei de apa. .&precierea igienica a sursei.+.,ntrolul calitatii apei din surse/.,ontrlul functionarii punctului de aprovizionare cu apa5.,ontrolul igienic ai punctelor de distribuire6.&sigura efectivelor militare cu mi'loace de dezinfectie a rezervelor individuale de apa. 11&),odurile de tratare a apei in conditiile de campanie, instalatiile te+nice militare folosite cu acest scop. Sarcinile,metodele si mi'loacele de tratare a apei in conditii de campanie : sarcinimetodemi:loace -.limpezire -filtarefiltre rapide-sedmentarerezervoare de sedimentare-coagulareBfiltrarecoagularea -e,l+-hiperfiltareaosmoza reversaInstalatii speciale 5

..decolorarea -coagulareBfiltrare-filtrare cu carbune-filtrare prin tesut si cabune /.dezinfectia -clorinare-ozonare-fierbere-tratare cu 4UH-tratarea cu argint-iodurarea 0.deto1icarea -hemoabsorbtia 2.dezactivarea 3.defierizarea 4.defluorizarea 5.fluorizarea 6.deodorarea 11');e$infec tarea apei prin +iperclorinare. ,i?loacele de de$enfectare a re$ervelor individuale de apa. 120) Functiile serviciului medical in controlul alimentatiei ostirilor. *.articiparea la intocmirea meniurilor si a tabelelor de repartitie a alimentelor-saptaminal.*.articiparea la elaborarea regimului alimentar in dependenta de activitatea efectivelor militare*,ontrolul organoleptic "permanent# si de laborator "periodic# al produselor alimentare*,ontrolul asupra transportului,pastrarii si prepararii alimentelor in special al celor perisabile*.rescrierea ratiilor curative si controlul prepararii alimentelor in special a celor perisabile*,ontrolul vitaminizarii bucatelor *,ontrolul de laborator si prin calcul al calora'ului ratiilor diurne*&probarea inlocuirii unor produse alimentare cu altele*,ontrolul permanent al porta'ului de bacterii si sanatatii personalului de la obiectivele alimentare. 12!)Igiena copiilor si adolescentelor ca ramura a igienii. Continutul, sarcinile 12")perioadele de virsta ale copiilor si adolescentilor. 12#)de$volatare fi$ica a copiilor si adolescentilor. %ezvoltarea fizica este unul din indicii de baza a dezvoltarii copiilor si adolescentilor .%e nivelul dezvoltarii fizice depinde si altiindici.%ezvoltarea fizica subintelege starea insusirilor si calitatilor morfologice,functionale si nivelul dezvoltarii biologice .%ezvoltarea fizica infiecare din etapele vietii constituie un complex de proprietati morfofunctionale ce caracterizeaza virsta dezvoltarii biologice atinse si acapacitatii de munca a organismului copiluluiIndicii de apreciere a dezvoltarii fizice:(.Somatometrici LInaltimea L1reutatea L.erimetrul cutiei toracice .Somatoscopici L-orma cutiei toracici L-orma coloanei vertebrale L-orma talpii L2inuta L%epunerile de lipide L*lasticitatea pielii+.-iziometrici L,apacitatea vitala a plaminilor L2ensiunea arteriala L-orta musculara 12%)metodele de studiere si apreciere a de$voltarii fi$ice a copiilor si adolescentilor. Metode pentru aprecierea dezvoltarii fizice a copiilor si adolescentilor:(.Metoda devierii de la sigma .Metoda tabelelor de regresie+.Metoda complexa/.Metoda tabelelor centilice 12&)sanatatea copiilor si adolescentelor- definitie, gr. ;e sanatate.A Starea sanatatii copiilor se apreciaza dupa indicii dezvoltarii fizice ,morbiditate , afectiunile organice sau functionale ale diferitor organe sisisteme,ultimile sa se depisteze starile premorbide.Starea de sanatate si 5+

indicatorii ei:bunastare fizica ,mintala si psihologica.,lasificarea pe grupe(.copii sanatosi ,fara de boli cronice nu au fost bolnavi sau bolnavi rar cu boli acute,dezvoltarea fizica si neuropsihica corespunzatoare .,opii sanatosi cu devieri morfofunctionale si rezistenta scazuta,nu au suportat boli cronica,deseori sunt bolnavi in timpul anului+.,opii bolnavi in perioada de compensare,sufera de boli cronice sau patologii congenitale dar sunt in perioada de compensare/.copii bolnavi in perioada de subcompensare,boli cronice si patologii cingenitale in perioada de subcompensare,cu schimbariconsiderabile a starii generale5.>olnavi in perioada de decompensare,cu forme grave ale bolilor cronice,functii considerabile scazute ale organismului. 12'7)

5/