PROCESUL DE NVMNT ANALIZ CONCEPTUAL Procesul de nvatamnt este principalul subsistem al sistemului de nvatamnt n cadrul caruia se realizeaza instruirea

si nvatarea elevilor si studentilor prin intermediul activitatilor proiectate, organizate si dirijate de catre profesori, n conformitate cu anumite norme si principii didactice, ntr-un context metodic adecvat, apelnd la resurse materiale si didactice potrivite, n vederea atingerii dezideratelor educatiei. Procesul de nvatamnt reprezinta dimensiunea dinamica a sistemului de nvatamnt, deoarece n cadrul lui are loc activitatea de nvatare iar elevii si studentii sunt ndrumati de catre profesori cum sa nvete. Functiile generale ale sistemului de nvatamnt sunt realizate n cadrul procesului de nvatamnt prin intermediul programelor de instruire formala (dar si nonformala) structurate si ierar izate pe cicluri si ani de studii. Procesul de nvatamnt este subordonat din punct de vedere structural si functional fata de sistemul de nvatamnt. !imensiunea operationala a procesului de nvatamnt, dependenta de decizia profesorului, confera acestuia un anumit grad de libertate n proiectarea, realizarea si dezvoltarea curriculara a instruirii, dinamiznd si actualiznd permanent sistemul de nvatamnt. Perspectiva dinamica priveste procesul de nvatamnt ca un sistem "desc is unui sistem superior (suprasistem), cu o dinamica proprie (fluxuri de intrare, "input# $ si fluxuri de ieire $ "output#), cu capacitate de autoreglare.# Procesul de inv%t%mnt este un ansamblu de activit%&i organizate 'i dirijate care se desfa'oar% etapizat, n cadrul unor institu&ii specializate, sub ndrumarea unor persoane preg%tite n acest scop, n vederea ndeplinirii anumitor obiective instructiv-educative. (n cadrul procesului de inv%&%mnt se desf%'oar% urm%toarele tipuri activit%&i) a) de predare, nv%&are 'i evaluare* b) manageriale* c) economico-financiare* d) administrativ-gospod%re'ti* e) n afara clasei 'i a 'colii. Fiecare dintre acestea are un anumit specific, n func&ie de natura activitatii de tipul de 'coal% 'i de treapta de 'colarizare. +nele sunt reglementate prin acte normative, n timp ce altele se supun doar normelor pedagogice. ,ctivitatea cu frecven&a cea mai mare n ceea ce prive'te repetitivitatea este cea de predare, nv%&are 'i evaluare, care constituie ns%'i esen&a procesului inv%&%mnt, ei fiindu-i subordonate toate celelalte tipuri de activit%&i. ,ctivitatea managerial% cuprinde, n principal, ac&iuni 'i opera&ii de planificare 'i prograrnare, de organizare 'i coordonare, control si indrumare, att nivelul institu&iei de nv%&%mnt, ct 'i la nivelul forma&iunilor de studiu. ,ctivitatea economico-financiar% se refer%, ndeosebi, la gestionarea fondurilor b%ne'ti alocate prin buget. (n institu&iile de nv%&%mnt, cea mai mare parte a bugetului se c eltuie'te pentru salarii 'i ntre&inere. ,ctivitatea administrativ gospod%reasc% are drept principal scop men&inea, func&ionalit%&ii spa&iilor de inv%&%mnt 'i a unui mediu ambiental ct mai stimulator pentru inv%tare, cu respectarea normelor igenico-sanitare n vigoare. ,ctivit%&ile organizate n afara clasei 'i a 'colii sunt cele cunoscute) consultatii si medita&ii, activitatea cultural-artistic% 'i sportiv%, precum 'i cea desfa-surat% n cadrul cercurilor pe obiecte de studii, excursiilor 'i vizitelor, diverse activitati cu p%rin&ii, de orientare 'colar% 'i profesional% .u alte cuvinte, procesul de nv%&%mnt poate fi definit 'i ca un ansamblu de elementente (obiective, continuturi, resurse umane / personal didactic 'i de conducere, didactic auxiliar 'i administrativ, elevi / resurse materiale / spa&ii de invatamant, materiale didactice, terenuri 'i baze sportive, poligoane de instruire-strategii de instruire, forme de organizizare, te nici de evaluare,), care interac&ioneaz% n cadrul unei activit%&i complexe, desf%surate n mod organizat 'i sistematic, pentru realizarea unor finalit%&i dinainte stabilite.

01

2a baza procesului de inv%&%mnt st% activitatea instructiv-educativ%, deci o activitate de cunoastere 'i asimilare a unui sistem de valori, stabilit prin documente oficiale cu caracter obligatoriu (planurile de inv%&%mnt 'i programele scolare). ABORDRI STRUCTURALSISTE ICE! ABORDRI "U#C$IO#ALE! ABORDRI I#TERAC$IO#ALE ,bordarea sistemica a procesului de nvatamnt permite "valorificarea) a) raporturilor dintre variabilele independente de cadrul didactic (dependente de finalitatile3functiile si de structura sistemului de nvatamnt) si variabilele dependente exclusiv de cadrele didactice (calitatea proiectarii si realizarii activitatilor didactice3educative concrete)* b) principiilor pedagogice generale de proiectare si de realizare a activitatii didactice3educative (comunicarea$cunoasterea$creativitatea pedagogica)* c) structurilor implicate n proiectarea pedagogica a activitatii didactice3educative (obiectivele-continutul-metodologia-evaluarea procesului de nvatamnt). ,ctivitatea sistematica si organizata care se desfasoara in scoala, sub indrumarea cadrelor didactice, in vederea educarii elevilor se numeste proces de invatamant. ,nalizat din punct de vedere sistemic, procesul de nv%&%mnt poate fi definit ca o entitate cu o structur% unitar% 'i dinamic%, constituit% din multimea componentelor, a rela&illor cu contextul ci a produselor, rezultate din interac&iunea multipl% a componentelor. ,naliza sistemic% permite cunoa'terea mai complet% a componentelor 'i a intercondi&ion%rilor, a func&ionalit%&ii procesului, a cauzelor care determin% anumite distorsiuni, oferind posibilitatea unui management 'tiin&ific, pedagogic 'i metodic al activit%&ii de predare - nv%&are 'i evaluare, ca procese fundamentale ale actului didactic. .omponentele procesului de inv%&%mnt sunt analizate sub trei aspecte) 4. din punct de vedere functional (obiectivele pedagogice)* 5. din punct de vedere structural (resurse umane, con&inuturi, forme de organizare, rela&iile profesor-elev 'i ntre elevi, timpul 'i spa&iul 'colar unde se desf%'oar% lec&ia)* 6. din punct de vedere opera&ional (procesul de predare - nv%&are - evaluare 'i strategiile didactice) ABORDRI "U#C$IO#ALE D%mens%unea &unc'%onal( a procesului de inv%&%nnt reflect% leg%tura acestuia cu sistemul de nv%&%mnt, leg%tur% realizat% la nivelul raporturilor existente intre finalit%&ile pedagogice macrostructurale 'i finalit%&ile pedagogice microstructurale O)%ect%vele exprim%, ntr-o form% concentrat%, finalit%&ile la care trebuie s% se ajung% n procesul de predare-nv%&are n func&ie de anumite priorit%&i. ,ceasta constituie esen&a procesului, stabilind) 7 ce s% cunoas% elevul din cadrul unui obiect de studiu* 7 ce deprinderi, capacit%&i intelectuale, convingeri, sentimente 'i atitudini s%-'i formeze. !e precizarea corect% 'i complet% a obiectivelor pedagogice vor depinde) stabilirea con&inutului, alegerea strategiilor, a formelor de organizare 'i evaluarea performan&elor. ABORDARI D%mens%unea structural( a procesului de inv%t%mnt vizeaz% sursele pedagogice angajate de sistem pentru realizarea calitativ% a activit% didactice si relatiile de colaborare instituite de 8,scoal%8 cu societatea civila in general, cu comunit%&ile educative, teritoriale 'i locale, in mod special. ,ceast% dimensiune a procesului de inv%&%nint reflect% structura materiala 'i structura de rela&ie a sistemului, care asigur%) - repartizarea resurselor pedagogice (materiale, umane, financiare, informa&ionale), disponibile la un anumit moment dat* - atragerea resurselor pedagogice suplimentare din direc&ia agen&ilor sociali (economici, politici, culturali) interesa&i s% investeasc% n inv%t%mnt. Resursele umane se refer%, n primul rnd la profesor, care, pentru a realiza o activitate instructiveducativ% eficient%, are nevoie de anumite calit%&i) competen&% profesional% 'i pedagogic%, m%iestrie 'i tact pedagogic, stil modern de predare - nv%&are - evaluare, con'tiin&% profesional%, aptitudini organizatorice 'i te nice necesare mnuirii mijloacelor de nv%&%mnt. Profesorul proiecteaz%, planific%, organizeaz%, ndrum% controleaz% procesul de nv%&%mnt.

09

:levul constituie a doua resurs% uman% 'i particip% la procesul de nv%&%mnt att ca obiect, dar mai ales ca subiect al educa&iei, fiind angajat n propria sa formare, pe baza autocunoa'terii sub aspectul capacit%&ilor de care dispune. ;esursele materiale cuprind mijloacele de nv%&%mnt 'i pe cele financiare (bugetul nv%&%mntului). Con'%nutur%le %nv('(mntulu% cuprind valorile 'tiin&ifice, te nice 'i umaniste, structurate n programele 'i manualele 'colare pe baza unor criterii 'tiin&ifice, psi ologice 'i pedagogice. <tabilit in concordan&% cu obiectivele pedagogice, con&inutul orienteaz% ntregul proces de predare-nv%&are 'i evaluare. !e aceea, con&inutul trebuie permanent actualizat 'i restructurat, n func&ie de progresele realizate n 'tiin&%, te nic% 'i n cultur%. :l trebuie s% aib% un, caracter 'tiin&ific, experimental, practic 'i interdisciplinar, reprezentarea lui fiind activ%, iconic% (mac ete, mulaje) 'i simbolic%, sub form% de formule logice, matematice, c imice. "ormele de or*an%+are a activit%&ii didactice asigur% aplicarea 'i realizarea obiectivelor precum 'i a con&inuturilor prin lec&ii desf%'urate n clase, cabinete, laboratoare, ateliere 'colare, terenuri sta&iuni experimentale, vizite, excursii didactice, cursuri, seminarii, activit%&i n produc&ie 'i de cercetare 'tiin&ific%. ,cestea se desf%'oar% unitate de timp (or% de curs, semestru, an 'colar) 'i ntr-un spa&iu 'colar dotat cu mijloacele 'i materialele necesare pentru desf%'urarea unor activit%&i didactice moderne de predare - nv%&are - evaluare, de produc&ie sau de cercetare 'tiin&ific%. Strate*%%le d%dact%ce constituie instrumentele de realizare a obiectivelor pedagogice 'i a con&inuturilor. :le sunt dependente, n primul rnd, de obiective 'i con&inuturi, precum 'i de nivelul de dezvoltare a gndirii elevilor, de cuno'tin&ele lor anterioare. <trategiile didactice pot fi explicativ-demonstrative, algoritmi-ce, euristice, inductive, deductive, prin analogie 'i, mai ales, combinate. in cadrul lor, se combin%, n forme diferite, metodele, mijloace.le de inv%t%mnt, procedeele si te nicile de lucru, asigurnd un nv%&%mnt activ-participativ, care s% dezvolte inteligen&a 'i creativitatea elevilor, precum 'i procesele afective 'i volitive. Anal%+a rela'%%lor. Func&ionalitatea procesului de inv%&%mnt este asigurat% de interac&iunile existente ntre componentele sale, obiectivele 'i con&inuturile fiind cele care determin% alegerea formelor de organizare, a strategiilor, a metodologiei 'i te nologiei didactice. !imensiunea structural% a procesului de nv%&%mnt angajeaz% 'i raporturile contractuale stabilite de 'coal% cu comunitatea educativ% teritorial% 'i local%, reprezentat% prin diferi&i agen&i sociali si prin consiliile p%rin&ilor. 2a acest nivel pot fi atrase noile resurse pedagogice, necesare pentru optimizarea activit%&ilor didactice) - resurse materiale) noi spa&ii de 'colarizare, noi mijloace de inv%&%mnt* - resurse umane) cadre didactice asociate, speciali'ti n informatizarea invatamantului, in proiectarea educa&iei te nologice, n realizarea ac&iunilor de educatie nonformal%* - resurse financiare) ini&iative proiectate in cadrul sistemelor de sponsorizare institu&ionalizate la nivel na&ional, teritorial local* - resurse informa&ionale) manuale alternative, materiale de analiz%-sintez%* ABORDRI I#TERAC$IO#ALE D%mens%unea o,era'%onal( a procesului de inv%l&%m%nt vizeaz% activitatea concret% de predareinv%tare-evaluare, realizat% de cadrul didactic cu pre'colarii, elevii, studen&ii. ,ceast% dimensiune opera&ional% a procesului de inv%&%mnt poate fi analizat% ca ac&iune cu scop de instruire 'i ca ac&iune didactic%. ,mbele sunt subordonate activit%&ii3actiunii educa&ionale care vizeaz% formarea-dezvoltarea permanent% a personalit%&ii umane. !imensiunea opera&ional% a procesului de nv%&%mnt o constituie procesul de predare - nv%&are - evaluare, strategiile didactice si metodele de inv%&%mnt. Procesul de invatamant reprezinta o parte componenta a procesului pedagogic de ansamblu ce se desfasoara in scoala, in scopul formarii unei personalitati multilaterale si armonios dezvoltate. Procesul de invatamant este o activitate la care participa simultan cadrele didactice si elevii. ,ctivitatea desfasurata de cadrele didactice este numita predare, iar cea depusa de elevi este numita invatare. Procesul de invatamant include ca elemente componente, predarea si invatarea, aflate in stransa legatura.

=>

!imensiunea opera&ional% a procesului de inv%&%mnt vizeaz%, ac&iunea concret% realizat% de cadrul didactic, respectiv 8de cel care instruie'te pe cineva8 n sala de clas%, cabinet, laborator. ,ceast% ac&iune concret%, integrat% n activitatea de predare-inv%tare-evaluare, include urm%toarele patru opera&ii) - definirea obiectivelor pedagogice opera&ionale ale activit%tii didactice* - stabilirea con&inutului activit%&ii didactice* - aplicarea metodologiei necesare pentru reu'ita activit%&ii didactice* - asigurarea evalu%rii rezultatelor activit%&ii didactice. .omponentele de baza ale procesului de invatamant sunt ) - obiectivele invatamantului - agentii actiunii (profesori, elevi) - campul relational (profesor-elev, elev-elev) - principiile procesului de invatamant - curiculum scolara (continutul invatamantului) - metode de invatamant - mijloacele de invatamant - forme de organizare si proiectare didactica - evaluarea in procesul de invatamant Principalele sarcini educative, care trebuie sa se realizeze in cadrul procesului de invatamant, concomitent cu formarea elevilor sunt ) - formarea bazelor conceptiei stiintifice despre lume - dezvoltarea proceselor psi ice - educarea simtului moral si estetic al elevilor !esi aspectul educativ al procesului de invatamant este indisolubil legat de cel formativ, desi atunci cand ii formam pe elevi ii si educam, efectele formative si cele educative ale procesului de invatamant nu progreseaza in acelasi ritm. .ele formative se vad imediat, in timp ce efectele educative ale procesului de invatamant se observa dupa un timp mai indelungat. !ezvoltarea gandirii elevilor, a imaginatiei lor, formarea sentimentului estetic, formarea deprinderii de a fi disciplinat se realizeaza dupa un timp mai indelungat ca urmare a mai multor influente. Pentru ca procesul de predare sa-si atinga obiectivele, profesorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte ) - !esignul pred%rii s% fie conceput de a'a manier% nct s% asigure timp 'i spa&iu 'i pentru activit%&i de nv%&are individual%, dar s% fie descurajate eventualele tendin&e de segregare sau izolare n clas%* - <% se asigure metode specifice 'i suporturi de nv%&are pentru elevii cu dificult%&i 'i pentru cei cu cerin&e speciale, precum 'i profesori specializa&i n munca cu aceste categorii de 'colari* - Programele educa&ionale s% fie nso&ite de asisten&% complementar%, pentru fiecare caz n parte, ca de exemplu, n domeniul s%n%t%&ii mintale, asisten&ei sociale* - .rearea unui mediu de nv%&are eficient pentru to&i, ceea ce pretinde satisfacerea op&iunilor elevilor pentru teme de nv%&are, tipuri de proiecte practice, modalit%&i de munc% independente sau n grup* - Preocuparea constant% pentru un climat de respect 'i acceptare a diferen&elor, evitarea practicilor de discreditare 'i stigmatizare* - +tilizarea unor modalit%&i flexibile de grupare a elevilor pentru activit%&ile didactice, pe baza nevoilor de nv%&are 'i n acord cu tipul de sprijin pedagogic de care elevii au nevoie. ;eferitor la procesul de invatare, trebuie avute in vedere urmatoarele ) - ?mplicarea activ% a elevilor n procesul de nv%&are, n ritm 'i la nivele de dificultate accesibile, utiliznd cu frecven&% sporit% interac&iunile n perec i 'i grupuri mici* - ;elevarea cuno'tin&elor ancor% n predarea noilor con&inuturi 'i exersarea elevilor n elaborarea unor structuri conceptuale 'i opera&ionale* - +tilizarea simul%rii, studiilor de caz 'i a problematiz%rii, n vederea sus&inerii curiozit%&ii, a reflec&iei 'i evalu%rii situa&iilor, pentru stimularea gndirii nalt structurate 'i a strategiilor metacognitive. - ?ncluderea n secven&a de predare a feedbac@-ului constructiv 'i informativ n leg%tur% cu demersul 'i ac izi&iile nv%&%rii, sporirea aplica&iilor practice, a exerci&iilor 'i diversificarea problemelor supuse spre rezolvare*

=4

- Aratarea egal% a tuturor elevilor, f%r% discriminare sau p%rtinire a unora, n ceea ce prive'te respectul 'i valorizarea lor ca indivizi, evaluarea constructiv% 'i sistematic%, oferta de sprijin n nv%&are, angajarea n sarcinile de lucru* - .rearea unei atmosfere de colaborare 'i lucru n ec ip%, n locul uneia de concuren&% 'i rivalitate* - +tilizarea unor sarcini de lucru autentice, cu relevan&% n via&a real% 'i adecvate diferitelor grupuri culturale, care s% solicite elevilor s% opereze cu informa&ii interdisciplinare 'i s% valorifice posibilit%&ile lor de progres* - ?ncluderea unor experien&e care s% promoveze empatia, n&elegerea 'i respectul reciproc ntre elevi. +ltimul aspect din procesul de invatamant, respective evaluarea , trebuie sa respecte urmatoarele) - :valuarea s% fie sistematic% 'i continu%, integrat% n actul pred%rii curente, s% fie autentic% n con&inut 'i n performan&ele proiectate* - <% fie utilizat% n principal evaluarea de progres (ac izi&iile individuale) n locul evalu%rii normative, n care ac izi&iile individuale snt comparate cu norma de grup* - Progresia nv%&%rii s% fie bine tradus% n standarde 'i descriptori de performan&%, iar standardele s% fie formulate n a'a fel nct fiecare elev s% aib% posibilitatea succesului* - :valuatorii s% angajeze elevii n aprecierea presta&iilor proprii, precum 'i ale colegilor. <tructura sistemului de nvatamnt evidentiaza elementele componente ale acestuia si relatiile de interdependenta dintre ele, privite din perspectiva realizarii functiilor psi o-pedagogice de instruire si educare a tinerei generatii. ,naliza structurii sistemului de nvatamnt permite evidentierea urmatoarelor niveluri functionale) a) nivelul structurii de organizare sau al structurii de baza a sistemului ce defineste raporturile dintre nivelurile (primar $ secundar $ superior) $ treptele $ ciclurile de instruire, dintre acestea si programele curriculare adoptate* b) nivelul structurii materiale care evidentiaza situatia cantitativa si calitativa a resurselor pedagogice) umane, didactice, financiare, informationale* c) nivelul structurii de conducere care vizeaza raporturile stabilite ntre decizia manageriala (globala $ optima $ strategica) si decizia administrativa3executiva (sectoriala $ punctuala $ reproductiva)* d) nivelul structurii de relatie ce permite institutionalizarea unor raporturi contractuale ntre scoala, comunitate, agenti sociali, familie. <inteza dintre ac&iunea de instruire 'i ac&iunea didactic%, este evident% la nivelul activit%&ii de predare-inv%tare-evaluare, care reflect% unitatea dintre dimensiunea func&ional%, dimensiunea structural% 'i dimensiunea opera&ional% a procesului de nv%&%mnt. ,ceast% unitate reflect% raporturile existente ntre resursele pedagogice angajate la 8intrarea8 n sistem 'i produsele pedagogice, rezultate la 8ie'irea8 din sistem.

=5