Sunteți pe pagina 1din 3

Ikebana Ikebana este tehnic artistic de aranjare a florilor (n vase) dup anumite principii, arta aranjamentelor florale n stil

japonez, arta tablourilor vii. Ikebana este concretizarea cea mai reprezentativ a cultului pentru frumos prezent de-a lungul istoriei n universul spiritual japonez. Ikebana este aducerea vieii vegetale la dimensiunile unei ncperi, unei vaze. Elementele florale dintr-un aranjament sunt puse n vaz cu intenia transpunerii lor ntr-o nou via, ncercndu-se recrearea universului lor natural. Aranjarea florilor este o expresie a vitalitii, a competiiei nentrerupte dintre via i moarte, o art ncrcat de simboluri care a devenit o parte indispensabil a interioarelor japoneze. Plcerea pentru aranjarea florilor caut s exprime pacea sufleteasc, echilibrul din natur i al naturii cu omul. n aranjamentul florilor se urmresc cteva reguli specifice i necesare cum ar fi forma imperfect, neregularitatea, nfiarea simpl, srac, dar n acelai timp delicat i fragil. Istorie i origini Aranjamentele Ikebana au aprut n secolul al VI-lea, i au fost folosite mai nti la decorarea templelor budiste din Japonia. Treptat, ele au nceput s fac parte din viaa de zi cu zi a locuitorilor din aceasta parte a globului. Ocupnd un loc de seam n altarul familiei din fiecare cas, aranjamentul beneficia de acelai respect acordat lui Budha. Un samurai putea s fie preocupat de aciunile sale mai mult dect orice dar n acelai timp putea gsi o mare satisfacie i linite sufleteasc privind o modest floare, ntr-un tot att de modest vas. Concepia care-l ajuta pe vechiul samurai s mbine viaa de rzboinic, tumultoas i aspr, cu celelalte preocupri, l ajut pe japonezul de azi s se adapteze trepidantei viei moderne s munceasc ntr-un ritm fascinant, dar s poat rmne netulburat i linitit ore n ir n faa frumuseilor naturii, a unui aranjament floral sau a unei ceti cu ceai. n gramatica japonez ikeru provine de la verbul "a tri", i semnific "a face pe cineva s triasc", iar bana provine de la cuvntul "hana"', care nseamn "floare". Japonezii au la nceputul primverii unul dintre cele mai frumoase festivaluri, denumit hanami, cel al admirrii pomilor ume (cais japonez) sau sakura(cireii japonezi) nflorii, i apoi toamna festivalul crizantemelor. Arborii de cire -cerasus pseudocerasus- sunt cultivai doar pentru florile lor, deoarece fructul cireului japonez este foarte mic i nu este comestibil. Ei au dezvoltat un adevrat cult al florii i au ridicat aranjarea florilor la rang de adevrat art, care poate fi ntlnit sub denumirea de ikebana, kad sau seika. Principii de baz Potrivit unei anumite concepii estetice, aranjamentul nu trebuie s copieze natura, ci s o corecteze. Sunt folosite tulpini, ramuri desfrunzite, frunze cu un contur deosebit. Aranjamentul simplu este preferat unui buchet bogat.

Asimetria este absolut necesar pentru ca un aranjament Ikebana s fie atractiv. Japonezii consider mai interesant un copac ndoit, rsucit, scorburos dect unul crescut normal. Legtura dintre om i natur este redat prin trei linii, care simbolizeaz cerul, omul i pmntul. Cea mai important este reprezentat de ramura cea mai nalt, care semnific cerul. A doua ca importan este ramura mijlocie ce simbolizeaz omul. Ea trebuie aezat oblic n vas, iar lungimea ei trebuie s acopere trei ptrimi din prima ramur. A treia linie este cea mai scurt i trebuie aezat n partea din fa a aranjamentului. Cele trei linii par s porneasc din acelai loc. Simbolurile trecerii timpului au o mare importan n Ikebana. Nici un aranjament nu este acceptat dac nu sugereaz acest lucru. Aranjamentele difer n funcie de anotimp, precum i de perioadele vieii omului. Trecutul este simbolizat de plante nflorite i frunze uscate, prezentul - de flori ntredeschise i frunze verzi, iar viitorul este simbolizat de boboci de floare. Bogia aranjamentului variaz i ea n funcie de anotimp. Dac primavara i vara aranjamentul este bogat, iarna el va fi mai srac i fr strlucire. Florile Pentru aranjamente se pot folosi: trandafiri, irii, crizanteme, floarea-soarelui, lalele, gladiole, crini, flori de pai, margarete. Se pot folosi frunze de ferig i ramuri de stejar, alun, salcie, liliac etc. De mare efect sunt ramurelele nflorite de mr, de cire sau ali pomi fructiferi. Se pot folosi i plante exotice, precum gerbera, diverse specii de orhidee, anthurium, croton, ficus, flori de bromelii i frunze de palmier. Vasul Vasul constituie o parte important a aranjamentului i trebuie ales cu atenie. n funcie de dimensiunile plantelor i ramurilor folosite, vasele pot fi nalte i subiri, scurte, cu gura larg sau ngust, ori largi i joase, asemenea unui bazin. Ele pot fi din sticl, ceramic, metal, lemn sau piatr i pot avea diverse culori. Pentru ca tulpinile s nu se rsfire, ele se fixeaz pe suporturi. La nceput, acestea au fost confecionate din paie de orez, legate n mnunchiuri. Cel mai cunoscut suport este kenzan -ul. El se aseaman cu o perie i este confecionat din metal.

In functie de fiecare anotimp in parte, ikebana sufera unele modificari: - primavara, potrivit expertilor, aranjamentul va fi plin de vitalitate, vesel, iar florile mici, abia imbobocite tind sa predomine, ca si culoarea verde. - vara, aranjamentul exulta plenitudinea naturii prin flori deschise, insa culorile preferate ar putea sa fie reci, ca sa compenseze caldura de afara. Aranjamente "racoroase" cu flori mov, albastre sau galben citron, puse in cosuri impletite din bambus ori rachita, sunt binevenite. - toamna, aranjamentele exprima patetismul hotarului dintre implinire si vestejire. Regretul si nostalgia pot fi infatisate printr-un aranjament "sarac" cu flori razlete, crengi si frunze care incep sa se vestejeasca.

- iarna, in sezonul rece, culorile florilor - rosu, galben, portocaliu - incalzesc incaperea si sufletul privitorilor. Pinul si crizantemele revendica un rol important, aceasta fericita combinatie fiind alegerea clasica de Anul Nou. Cert este un lucru si anume ca intr-un aranjament trebuie sa fie prezente cele 5 elemente care alcatuiesc universul: lemn (plante), metal (kenzan, suportul pentru flori), apa, pamant (vase), foc (spiritul plantei, al celui care o aranjeaza si al privitorului). Regulile care creeaza armonia si echilibrul intre ele fac ca ikebana sa fie cu adevarat un microcosmos, ofranda florala care-si asteapta zeul. Un aranjament, asemenea fiecarei plante si fiecarei fiinte, are o parte pozitiva, solara, luminoasa, dinamica - yo (echivalentul japonez al lui yang) si una negativa, lunara, intunecata, pasiva - in. Acestea sunt evidente mai ales in "fata" plantei - cea intoarsa catre soare - si "spatele" ei.

Prin Ikebana, japonezii incearca sa recreeze universul natural floral. Originea artei de a aranja florile are la baza vechi practici religioase. Casele japoneze aveau intr-una dintre camere o firida in perete, unde era situat altarul familiei si al stramosilor. Aici era asezata imaginea lui Buddha, alaturi de un aranjament floral si tamaie. Cu timpul, rolul religios al altarului a scazut, dar a dobandit unul estetic. La fel si arta de a aranja florile. 3 reguli obligatorii Japonezii considera ca doar asimetriile si varietatea capteaza atentia, ele fiind elementele indispensabile ale frumosului. Astazi exista nenumarate scoli Ikebana, si nu numai in Orient, dar toate respecta trei reguli fundamentale:

ASIMETRIA: Linia florilor, singurul element care creeaza armonie, este mai importanta decat culoarea lor. Pentru japonezi, un buchet mare de flori, chiar foarte frumoase si divers colorate, nu inseamna nimic in fata unui modest si asimetric aranjament Ikebana. TRIUNGHIUL "CER-OM-PAMANT": Este format din linia a trei tulpini descrescatoare de flori. Triunghiul imaginar care rezulta formeaza scheltul oricarei compozitii. Indiferent de preponderenta simbolica a fiecarei tulpini, toate trei sunt unite la baza si fixate strans in suport, pentru a aminti de cresterea infratita a celor trei elemente. SCURGEREA TIMPULUI: Este o tema permanenta in orice aranjament Ikebana. Trecutul este reprezentat prin flori deja inflorite si frunze uscate. Floarea cea mai mare reprezinta cerul, mijlocia omul, iar cea mai mica - pamantul. Prezentul este redat prin flori si frunze in plina crestere, intredeschise, iar viitorul - prin boboci nedeschisi.