Sunteți pe pagina 1din 26

FLORIN TUDOSE PSIHOPATOLOGIE SI ORIENTRI TERAPEUTICE N PSIHIATRIE

* Clasificarea tulburrilor de personalitate si ipostaze medicale ale acestora

Tulburarea de personalitate paranoid


Grupa A

Bizar excentric

Indivizii manifest nencredere si suspiciozitate fat de altii ale cror intentii sunt interpretate ca ruu-voitoare si care persist chiar n fata unor dovezi p puternice c nu exist niciun motiv de ngrijorare. g j Sunt exagerat de suspiciosi tinznd s testeze deseori fidelitatea partenerilor. Au dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau colegilor. Ei tind s fie anxiosi, distanti, fr umor si certreti si fac adeseori din tntar armsar.Poart pic tot timpul si sunt t implacabili i l bili fat f t de d insulte, i lt i injurii j ii sau ofense. f n activitatea ti it t profesional depun multe eforturi si, dac se afl n situatia de a munci individual, se descurc foarte bine. Faptul c sunt distanti si retinuti le creeaz numeroase dificultti interrelationale, de integrare si armonizare.Exist ns persoane n rndul celor cu tulburare de personalitate paranoid care au mult rigoare logic, argumentativitate, persuasiune, combativitate si tenacitate, devenind astfel extrem de dificil de contracarat ntrntr-un schimb de opinii. Dac sunt contrazisi sau respinsi tolereaz greu frustrarea si contraatac violent. n situatia n care gresesc heteroatribuie h ib i esecul. l S Sunt multi l i care au tendinta di d de a obtine si pstra puterea, nu de putine ori supraestimndusupraestimndu- si calittile. Au o marcat tendint la autonomie fiind aproape incapabili s coopereze deoarece i dispretuiesc pe cei slabi, incapabili si sunt extrem de exigenti si intransigenti.

Tulburarea de personalitate paranoid


Grupa A Bizar excentric

Date epidemiologice: Prevalenta este de 0,50 5-2 0,5 2,5%. 5% Incidenta este crescut n familiile probanzilor cu schizofrenie si tulburri delirante. Tulburarea este mai frecvent la brbati dect la femei. Prevalenta este mai mare la minoritti, imigranti si surzi. Complicatii: tulburare delirant, schizofrenie, depresie, anxietate, tulburri de abuz si dependent de substant (droguri, alcool)

Tulburarea de personalitate schizoid


Grupa A

Bizar excentric

Caracteristica principal a acestei personalitti este lipsa de interes fat de alte persoane si relatii sociale. Sunt indiferentitla laude sau critici. Sunt niste singuratici si exprim foarte putine emotii, fiind n general introversi. Sunt nclinati spre introspectie si reverie si sunt retrasi, lipsiti de simt al umorului, reci si aplatizati emotional. Prefer activittile solitare, comportamentul lor putnd prea neconventional sau bizar. Au preocupri reduse ori absente b pentru activitatea i i sexual l. Desi D i sunt izolati i l i social i l si au afectivitate aplatizat (caracteristici ale schizofreniei), nu au tulburri de gndire (halucinatii, idei delirante sau j) si de aceea nu pot p fi considerati tulburri de limbaj) schizofrenici.

Tulburarea de personalitate schizoid


Grupa A Bizar excentric

Date epidemiologice: Aceast tulburare poate s afecteze 7,5% din populatia general. Incidenta este crescut la familiile probanzilor cu schizofrenie. Incidenta este mai mare la brba b i d dect l la f femei, i cu un posibil ibil raport de 2:1. C mplic tii: tulburare Complicatii: t lb r r d delirant lir t, schizofrenie sau tulburare depresiv major.

Tulburarea de personalitate schizotipal


Grupa A

Bizar excentric

Este n principal caracterizat de deficite sociale si interpersonale manifestate prin disconfort acut n relaii si reducerea capacitii de a stabili relaii intime, precum si prin distorsiuni cognitive si de percep p pie si excentricit i de comportament. p Indivizii au o gndire magic sau credine stranii care influeneaz comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale. Ideaia este dominat de convingerea c posed nsusiri rare, rare particulare ilustrate prin: clarviziune, capacitate de premoniie, telepatie sau superstiie. De asemenea, ei triesc experiene perceptive insolite, incluznd iluzii corporale, obsesii cu coninut dismorfofobic. Au o gndire de tip magic si un limbaj bizar (ex., limbaj vag, circumstanial, metaforic, supraelaborat sau stereotip).

Tulburarea de personalitate schizotipal


Grupa A Bizar excentric

Date epidemiologice: Prevalena acestei tulburri este de 3% Prevalena este crescut n familiile probanzilor schozofrenici. A fost evideniat o concordan mai mare la gemenii monozigoi. Tulburarea se constat mai frecvent la brbai d t la dect l femei. f m i Complicaii: Suicid, episoade psihotice tranzitorii, tulburarea delirant, tulburarea schizofreniform, schizofrenie, distimia, episoade depresive majore.

Tulburarea de personalitate antisocial


Grupa B

Dramatic emoional

Denumii adeseori si sociopai, acesti indivizi sunt caracteriza t i i de: d desconsiderarea d id si i violarea i l d drepturilor t il altora, impulsivitate si incapacitate de a face planuri pe durat lung, iritabilitate si agresivitate, neglijen nesbuit pentru sigurana sa sau a altora, iresposabilitate considerabil id bil indicat i di t prin i incapacitatea i it t repetat t t de d a avea un comportament consecvent la munc ori de a-si onora obligaiile financiare, lipsa de remuscare, indiferen fa de faptul de a fi furat sau maltratat sau ncercarea de justificare a acestor t rf fapte, pt incapacitate i p it t de d a se conforma f r normelor r l r sociale n legtur cu comportamentele legale (comiterea repetat de acte care constituie motive de arest), incorectitudine, minit repetat, manipularea altora pentru pr fit l sau plcerea profitul r p personal r n l. I Ignor n r problemele pr bl m l p personale r n l curente si de perspectiv. Au o instabilitate psihic crescut. Afiseaz siguran de sine, arogan, se supraestimeaz. n antecedentele personale distingem minciuna, nselciunea, e azi ne fiscal si numeroase evaziune n meroase alte acte ilegale sa sau n orice caz imorale. Acesti indivizi pot forma cu usurin relaii interpersonale, dar natura acestora este superficial.

Tulburarea de personalitate antisocial


Grupa B

Dramatic emoional

Date epidemiologice: Prevalena este de 3% la brbai (ar putea fi de 7%) si de 1% la femei. n populaia penitenciarelor poate s ajung la 75%. Incidena crescut n unele familii a tulburrii antisociale de personalitate, a tulburrii de somatizare si a alcoolismului. Tulburarea este de cinci ori mai frecvent la rudele de gradul nti ale pacienilor de sex masculin dect printre subiecii de control. Tulburarea este mai frecvent n grupurile socioeconomice mai joase. C diiile Condi iil predispozante di i includ l d tulburarea lb prin i d deficit fi i atenional/hiperactivitate (ADHD) si tulburarea de conduit. Complicaii: Alcoolismul si dependena de droguri, tulburarea de somatizare, somatizare tulburarea ciclotimic, suicidul suicidul, moartea violent, tulburri medicale

Tulburarea de personalitate borderline


Grupa B

Dramatic emoional

Caracteristica principal este instabilitatea relaiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului si impulsivitate manifestat prin cheltuieli abuzive, joc patologic, abuz de substan, mncat excesiv, relaii sexuale dezorganizate etc. Indivizii alterneaz ntre extremele de idealizare si devalorizare. Pot avea o perturbare de identitate si sentimentul cronic de vid interior. Apar manifestri frecvente de furie cu incapacitatea de a-si controla mnia A un comportament automutilant Au il si i amenin i ri i recurente de suicid. Nu suport singurtatea si sunt instabili afectiv. Au frecvente reacii impulsiv-agresive la incitaii minime. p identit ii. Triesc sentimentul inconsistenei sau dispersiei Comportamentul lor este imprevizibil, acrediteaz exclusiv afectiv celelalte persoane mprindu- i n cei pe care i iubesc si cei pe care i ursc. n istoricul personal ntlnim acte autodistructive repetitive. repetitive

Tulburarea de personalitate borderline


Grupa B

Dramatic emoional

Date epidemiologice: Prevalena este n jur de 2% n populaia general. Este mai frecvent la femei dect la brbai. Dintre aceste persoane, 90% au un diagnostic psihiatric, iar 40% au nc dou diagnostice psihiatrice, pe lng cel de tulburare de personalitate borderline. Prevalena familial a tulburrilor dispoziiei si a tulburrilor legate de substane este crescut. Prevalena tulburrii de personalitate borderline este crescut la mamele l pacien i ilor il b borderline. d li Complicaii: Episoade psihotice, episoade depresive majore, tentative de suicid, alcoolism, tulburri somatoforme tulburri sexuale somatoforme, sexuale, autolezarea. autolezarea

Tulburarea de personalitate histrionic


Grupa B

Dramatic emoional

Este caracterizat de emoionalitate excesiv si de cutare a aten t iei. i i I Istericul t i l se simte i t nemul lumit it atunci t i cnd d nu se afl fl n centrul ateniei. si schimb rapid emoiile care sunt superficiale. Catarsisul afectiv este facil. mprumut cu usurin temperatura afectiv a anturajului n care se afl fr s manifeste if t o empatie ti autentic t ti f fa de d ceilal il li. i E Este t sugestionabil, usor de influenat. Are tendina de dramatiza coninutul vorbirii si un stil de comunicare colorat, impresionabil. Consider relaiile a fi mai intime dect sunt realitate. n r lit t Are Ar un comportament p rt t seduc d tor t r si i provocator pr t r sexual. Sunt manipulativi, orientai spre satisfacerea propriilor interese. Personalizeaz relaiile, dar au o redus disponibilitate de meninere a acestora. Manifest interes p ntr n pentru noutate, t t stimulare tim l r sau schimbare. himb r S Se entuziasmeaz nt zi m z facil si efemer. Se autoipostaziaz n roluri extreme sau insolite. Manifest intoleran la ignorare sau periferizare, putnd exista repetate ameninri cu suicidul. Pot manifesta amnezia tra traumelor, melor fr frustr strrilor si afectelor dramatice dramatice, prnd detasai n comparaie cu dramatismul evenimentelor trite si povestite (la belle indifference).

Tulburarea de personalitate histrionic


Grupa B

Dramatic emoional

Date epidemiologice: Prevalena tulburrii de personalitate histrionice este de d 2-3%. Dintre pacienii care sunt n tratament, se raporteaz c 10-15% au aceast tulburare. Prevalena este mai mare la femei dect la brbai, i dar tulburarea probabil c este subdiagnosticat la brbai. Se asociaz cu tulburarea de somatizare, so at a e, cu c tulbur t b rile e dispozi d spo iei e si s cu c uzul de alcool. Complicaii: Tulburri de somatizare, episoade depresive, p , dependen p e medicamentoase, , tentative suicidare, tulburri de dinamic sexual, tulburri conversive, tulburri disociative.

Tulburarea de personalitate narcisic


Grupa B

Dramatic emoional

Caracterizat prin grandoare, necesitatea de admiraie si lipsa de empatie. Are sentimentul de autoimportan, fantasme de succes nelimitat, putere. Necesit admiraie excesiv si si subliniaz repetat si exagerat calitile. Este sensibil la critic, insucces sau pierdere. Are pretenii exagerate de d tratament favorabil f bil si i supunere d dorin i elor l sale. l Profit de alii pentru a-si atinge scopurile. Este lipsit de empatie: este incapabil s cunoasc sau s se identifice cu ile altora. Are un comportament p sentimentele si necesit arogant, sfidtor. De asemenea, are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiecteaz asupra interlocutorilor. Afiseaz o conduit distant, arogant, emfatic, fiind nonreceptiv si insensibil la opinii diferite diferite, sfaturi sau ndemnuri. ndemnuri Nu rareori poate avea sentimente ostile sau malefice, pe care le proiecteaz asupra interlocutorilor. Este avid de titluri, i, onoruri, ranguri g care consider c i se cuvin. demnit

Tulburarea de personalitate narcisic


Grupa B

Dramatic emoional

Date epidemiologice: p g Prevalena constatat este de sub 1% din populaia general, dar se consider c tulburarea este semnificativ mai frecvent dect arat aceast cifr si este posibil p ca numrul de persoane afectate s fie n crestere. n populaia din clinicile psihiatrice prevalena este de 2-16%. Este suspectat p p o transmitere familial. Complicaii: Tulburarea distimic, tulburarea depresiv major, abuzul si dependena de droguri sau alcoolismul, tulburare somatoform, episoade psihotice tranzitorii.

Tulburarea de personalitate evitant


Grupa C

Anxios temtoare

Caracterizat prin inhibiie social, sentimente de insuficien si hipersensibilitate la evaluare negativ. Evit activitile profesionale f i l care implic i li un contact i interpersonal l semnificativ din cauza fricii de critic, dezaprobare sau respingere. Manifest reinere n relaiile intime de teama de a nu fi ridiculizat si inhibat n relaii noi din cauza sentimentelor i l de d inadecvare. i d P Prezint i teama de d a nu fi criticat sau umilit n public, trind o stare de aprehensiune sau de anxietate persistent si limitativ. Desi si doreste s fie acceptat si simpatizat, evit si i este team s iniieze noi rela l ii i interpersonale. t l Are A nevoie i d de t tandre d e, securizare i si i reasigurare. Se consider inapt social, inferior celorlali, neatractiv si se subestimeaz. Este ezitant n a-si asuma riscuri ori n a se angaja n activiti noi pentru a nu fi pus n difi lt t Are dificultate. A tendinpa t di d a exagera eventualele de t l l riscuri, i i esecuri, pericole. Trieste intens, dureros inacceptarea, refuzul, respingerea si discriminarea, fiind extrem de interpretativ si hipersensibil fa de comentariile celorlali.

Tulburarea de personalitate evitant


Grupa C Anxios temtoare

Date epidemiologice: Prevalena este de 0,5-1% din populaia general. S-au raportat si cifre mult mai ridicate, de 10%. Posibilii factori predispozani includ tulburarea evitant din copilrie sau adolescen d l sau o boal b l fizic fi i ( (somatic i ) deformant. C mplic ii: Tulbur Complica T lb rri anxioase, i f fobia bi social, tulburri de dispoziie.

Tulburarea de personalitate dependent


Grupa C

Anxios temtoare

Principala l caracteristic este necesitatea excesiv de d af fi supervizat, care duce la un comportament submisiv si adeziv si la frica de separare. Are dificulti n a lua decizii simple fr reasigurri si sfaturi din partea altora. Necesit ca alii s-si asume responsabilitatea bili pentru cele l mai i importante i d domenii ii ale l vieii lui, reducndu-si sau chiar anulndu-si iniiativele. Are dificulti n a-si exprima dezaprobarea fa de alii de teama de a nu pierde aprobarea sau suportul acestora. Au stim de sine redus d si i si i subestimeaz b i calit li ile il si i disponibilit di ibili ile il proprii. ii Au nevoie de aprobare, de acceptare si de susinere. Fac sacrificii n vederea obinerii aprobrii suportului si ngrijirii. Acord altora girul propriilor sale responsabiliti. Le este team de d a fi abandonat, b d manifestnd if d o toleran l excesiv i f fa de persoana investit ca protector. si limiteaz relaiile sociale la cei de care sunt dependeni. Au tendina de a interpreta orice contrariere sau dezaprobare ca expresia nencrederii sau i incapacit i rii ii sale. l M Merge foarte f departe d spre a ob bine i solicitudine pn la punctul de a se oferi voluntar s fac lucruri care sunt neplcute. Caut urgent o alt relaie drept surs de supervizare cnd o relaie strns se termin. i este exagerat de f i de fric d a nu fi lsat s aib ib grij ij de d sine i si i se simte i lipsit li i de d ajutor cnd rmne singur.

Tulburarea de personalitate dependent


Grupa C Anxios temtoare

Date epidemiologice: Tulburarea este mai prevalent la femei dect la brbai. Tulburarea este frecvent, constituind, poate, 2,5% din totalul tulburrilor de personalitate. Complicaii: Tulburare de adaptare, tulburare anxioas, tulburare depresiv.

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiv


Grupa C

Anxios temtoare

Caracterizat de preocuparea ctre ordine, perfecionism si control mental si interpersonal n detrimentul flexibilitii, preocupat p de detalii, , reguli, g , deschiderii si eficienei. Este p liste, ordine, organizare sau planuri n asa fel nct obiectivul major al activitii este pierdut. Prezint perfecionism care interfereaz cu ndeplinirea sarcinilor, , intoleran fa de indiferen , compromis p si inflexibilitate, corupie. Sunt militani ai standardelor nalte autoimpuse si n aceeasi msur sunt foarte exigeni cu ceilali, avnd tendina de a le impune propriile standarde, rigori sau stil . Este excesiv de devotat muncii si p productivit ii, , de via mergnd pn la excluderea activitilor recreative si amiciiilor. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil n probleme de moral, etic, valori. Refuz se delege sarcini p sau s lucreze cu alii n afara situaiei cnd acestia se supun stilului su. Adopt un stil avar de a cheltui n ideea de a fi pregtit financiar n orice situaie neprevzut. Manifest team de schimbare a activitii cotidiene, a locului de , fiind adep pi ai stabilit ii, , conservatori. munc, a locuinei, Au incapacitate n exprima sentimente tandre avnd puine relaii interpersonale.

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiv


Grupa C Anxios temtoare

Date epidemiologice: p g Prevalena este mai mare la brbai dect la femei. Este probabil transmiterea familial. C Concordan rd a este t crescut r t la l gemenii m ii monozigoi. Tulburarea se diagnosticheaz g mai frecvent la copiii p mai mari din familie. Complicaii: Schizofrenie, depresie major j , dezvolt d l ri id delirante li d de tipul i l delirului de relaie, tulburare hipocondriac p , tulburri anxioase.

Alte tulburri de personalitate


Desi nu sunt incluse n cele trei grupe de tulburri de personalitate descrise n DSM IV, alte tulburri de personalitate descrise sunt: * T lb Tulburarea de d personalitate li pasiv-agresiv i i Tulburarea de personalitate depresiv

Tulburarea de personalitate pasiv-agresiv


(Alte tulburri de personalitate)

Caracteristicile principale ale acestei tulburri de personalitate sunt rezistena la solicitri sau ndemnuri nsoit de amnarea rspunsului la rugmini sau solicitri, temporizarea ndeplinirii sarcinilor. Pasiv agresivul formuleaz indirect sau chiar disimuleaz cererile pe care le face si dorinele pe care le exprim. Este ntr-o relaie de dependen ostil cu persoana semnificativ cu care se afl n relaie. Are un comportament frecvent lamentativ, avnd impresia c sunt nenelesi si insuficient apreciai. Sunt cvasipermanent mbufnai si certrei manifestnd resentimente si invidie, iritabilitate si cinism fa de colegi. Verbalizeaz acuze exagerate si persistente de ghinion personal. Sunt ambivaleni n deliberri, alternnd ntre sfidarea ostil si remuscri ri. Nu au ncredere n forele proprii si au o stim de sine sczut. n mod deplasat critic si vegheaz cu atenie persoana care reprezint autoritatea n grupurile din care face parte. parte

Tulburarea de personalitate pasiv-agresiv


(Alte tulburri de personalitate)

Nu se cunoaste epidemiologia tulburrii. Complica p ii: Suicidul, , distimia, , abuzul de alcool.

Tulburarea de personalitate depresiv


(Alte tulburri de personalitate)

Se caracterizeaz p prin g gnduri si comportamente p depresive. Dispoziia obisnuit este dominat de amrciune, lips de bucurii, veselie si spontaneitate Are cvasipermanent un aer spontaneitate. posomort, nefericit. Are o stim de sine sczut, simindu-se inadecvat si lipsit de valoare. Este critic si acuzator fa de sine. Prezint frecvent ruminaii anxioase si depresive. Este negativist si critic n leg gtur cu alii. Este p pesimist si are predispoziie ctre sentimente de vinovie si remuscare.

Tulburarea de personalitate depresiv


(Alte tulburri de personalitate)

Date epidemiologice: apare probabil n familiile cu depresie. Apare n mod egal la brbai si femei. Complicaii: distimie, tulburare depresiv major