1|Page ZEOLITUL

Un mineral natural: Zeolitul Un mineral natural, folosit ca leac in medicina populara ruseasca si asiatica, e reactualizat ca arma strategica in lupta cu bolile negre ale mileniului trei In urma cu mai bine de 20 de ani, intr-un oras practic necunoscut din Ucraina, Cernobil, avea loc cel mai mare accident nuclear din istoria umanitatii. Explozia si, mai ales, emisiile de materii radioactive de la centrala atomica au fost de cateva ori mai puternice decat in cazul bombardamentului atomic de la iros!ima. "ccidentul avea sa prinda total nepre#atite autoritatile sovietice, care au reactionat foarte intarziat si au expus astfel la contaminare radioactiva zeci de mii de oameni. Urmarea: o alta $explozie$, de data aceasta de cazuri de cancer si de leucemie, mai ales in randul celor care au consumat alimente, au baut apa si au inspirat aer contaminat radioactiv. %roportiile dezastrului au fost atat de mari, incat medicii sovietici au scos din sertare medicamente tinute pana atunci la secret, pre#atite pentru a reactiona in eventualitatea unui razboi atomic. Iar solutia cea mai de succes folosita pentru decontaminarea radioactiva a corpului uman s-a numit zeolit, un mineral natural folosit in medicina populara rusa si asiatica, de secole. "cest mineral actioneaza ca un adevarat ma#net care atra#e si scoate din or#anism metalele #rele si materialele radioactive. &apoartele medicale in cazul accidentului Cernobil sunt inca tinute secrete, dar se pare ca sute si mii de vieti au fost salvate cu a'utorul zeolitului. Care apoi a ramas mai bine de un deceniu intr-un con de umbra, pentru ca in anii ()0, la sectia de *edicina *oleculara a Institutului $&uder +os,ovici$ din Za#reb, Croatia, sa apara un lot de $pacienti$ cu totul neobisnuiti... 22 de caini splendizi, foarte iubiti de stapanii lor, dar bolnavi de diferite forme de cancer. *ulti dintre ei a'unsesera in faza terminala, fiind incapabili sa mai manance normal sau c!iar sa se miste, iar medicii veterinari epuizasera tot arsenalul medicamentos. Ultima solutie ramasa, aplicata de catre oamenii de stiinta de la institutul croat, a fost acelasi eni#matic zeolit, despre care vorbeam anterior. %acientii latratori au primit vreme de trei luni cantitati cuprinse intre 0,- si .,- #rame de zeolit pe zi, iar rezultatele au fost uluitoare. /in cele 22 de animale bolnave cancer, nu mai putin de 01 au raspuns foarte bine la tratament, tumorile intrand in remisie si c!iar disparand complet. &ezultatul i-a bulversat pe oamenii de stiinta: /esi studiul era facut pe un lot minuscul, incredibilul procenta' de -.2 345 ca raspuns favorabil la tratamentul bolii canceroase nu fusese atins niciodata, de nici un medicament, fie el de medicina umana sau veterinara 3#ranita dintre medicina umana si cea veterinara este mult mai $subtire$ decat s-ar putea crede, asa incat rezultatele cercetatorilor croati au facut valuri mari in lumea stiintifica5. "u urmat zeci de studii facute pe culturi de celule canceroase, pe culturi de celule ale sistemului imunitar, pe animale de experienta, c!iar si pe loturi mici de pacienti umani, pentru a obiectiva eficienta zeolitului in boala canceroasa. Iar rezultatele sunt pe cat de spectaculoase, pe atat de #reu de in#!itit de catre o parte a comunitatii stiintifice internationale, devotata industriei medicamentelor de sinteza. Zeolitul se ataseaza de celulele canceroase 3care au o sarcina electrica diferita de cea a celulelor normale5 distru#andu-le, stimuleaza productia de celule ale sistemului imunitar, induce moartea pro#ramata a celulelor mali#ne, bloc!eaza receptionarea semnalelor de crestere de catre tumori. *ai mult, s-a descoperit ca zeolitul actioneaza favorabil si in multe alte afectiuni, cum ar fi infectiile virale sau bacteriene, bolile intestinului, bolile stomacului, diabetul etc. Ce este zeolitul

Za#reb, orasul in care zeolitul si-a dezvaluit eni#ma Zeolitul este un mineral, un aluminosilicat format cu milioane de ani in urma, din interactiunea dintre lava fierbinte emisa de catre vulcani si apa de mare. In lume sunt cunoscute zeci de tipuri de zeoliti, cu structuri si compozitii c!imice diferite, dar in terapie s-a folosit pana acum unul sin#ur, numit clinoptilolit. 6umele de zeolit a fost dat de catre mineralo#ul suedez "xel 7rederi, Cronstedt si vine din #reaca vec!e, unde ze inseamna $a fierbe$, iar lit!os inseamna $piatra$. /eci zeolitul ar insemna in traducere etimolo#ica $piatra care fierbe$,

2|Page
aluzie la formarea acestuia prin spectaculoasa interactiune dintre lava incinsa si apa marii. 7olosirea zeolitului in terapie este o traditie cu o vec!ime de cateva mii de ani, acest mineral fiind un remediu important in medicina "8urveda 3medicina traditionala indiana5 si in medicina traditionala c!ineza, dar si in medicina populara ruseasca. Cum se administreaza zeolitul - /e re#ula, zeolitul se administreaza sub forma de pulbere macinata foarte fin, pentru a creste suprafata activa a mineralului, pulbere conditionata sub forma de capsule. 9 capsula contine, de obicei, -00 m# de zeolit, administrandu-se cate patru astfel de capsule pe zi, ca doza de intretinere ori pentru prevenirea bolilor. In cazul unor afectiuni de'a instalate, cum ar fi cele tumorale, di#estive sau metabolice, se administreaza cate doua capsule, de patru ori pe zi, in cure de . luni. Boli prevenite cu ajutorul zeolitului : Intoxicatia cu metale #rele - se refera la plumbul, man#anul, mercurul, cadmiul etc. care a'un# in or#anismul nostru datorita poluarii apei, aerului si alimentelor. ;tudiile facute pe esantioane reprezentative de europeni si americani arata ca in or#anismele a peste 2<2 dintre noi, procenta'ul acestor metale #rele este depasit. Iar consecintele intoxicatiei cu metale #rele sunt boli din cele mai diverse, de la cele ale sistemului nervos, la cele de metabolism sau tumorale. %entru prevenirea acestor afectiuni se recomanda cura, tinuta vreme de -0 de zile, cu zeolit, din care se iau cate patru capsule pe zi. Zeolitul este numit de catre oamenii de stiinta si $capcana de metale #rele$, deoarece scapa or#anismul de aceste toxine, prinzandu-le in structura sa moleculara, fiind apoi eliminat impreuna cu ele prin scaun. : Intoxicatia cu pesticide - aceste substante a'un# in or#anismul nostru in primul rand prin !rana. *ai ales in &omania, unde in ultimul deceniu s-au importat fara discernamant si fara scrupule le#ume, fructe si carne imbibate cu pesticide, provenite din tari non-UE, unde nu sunt respectate nici un fel de norme, intoxicatia cu pesticide este o problema reala.

*inereu zdrobit... "ceste substante c!imice, folosite pentru cresterea productivitatii a#ricole, a'unse in or#anismul uman, produc in scurt timp afectiuni aler#ice, scad imunitatea, cresc riscul de afectiuni tumorale. Cura cu zeolit, din care se iau cate patru capsule pe zi, in cure de .0 de zile, urmate de 00 zile de pauza, este un mi'loc de interventie rapid, eficient, dar nu suficient. In timpul si dupa cura cu zeolit, este absolut necesar si ca alimentatia sa fie cat mai $curata$, consumandu-se fie !rana certificata biolo#ic, care a aparut si la noi in tara, fie din mica a#ricultura auto!tona, unde invazia de c!imicale inca este foarte limitata. : Intoxicatie cu xenoestro#eni - este un cuvant compus, provenind din #recesul $xenos$, adica strain si $estro#en$, adica !ormon feminin, fiind vorba asadar de !ormoni feminini straini a'unsi in or#anismul uman. "cesti !ormoni sunt cu totii sintetici si provin din: concentratele cu care sunt dopate animalele in crescatorii, pesticidele cu care sunt tratate culturile a#ricole, anticonceptionalele de toate felurile, produsele cosmetice ce contin conservanti si alti a#enti c!imici de sinteza, plasticul din peturi si din diferitele vase in care se depoziteaza apa sau !rana. =enoestro#enii au fost identificati drept o sursa ma'ora de aparitie a sterilitatii la femei si barbati, explicand in buna masura explozia de cazuri de infertilitate din ultimele doua decenii. ;i acesti xenoestro#eni pot fi eliminati cu a'utorul zeolitului. ;e tin cure cu o durata de )0 de zile, timp in care se iau cate 1-- capsule pe zi, pe stomacul #ol. : +oala canceroasa - administrarea zeolitului s-a dovedit a fi extrem de benefica pentru prevenirea bolii canceroase, dar si a bolilor tumorale in #eneral. %entru aceasta capacitate de preventie, $vinovata$ este in primul rand calitatea extraordinara a zeolitului de a scoate din or#anism substantele cu potential canceri#en. Insa acelasi zeolit are si efect imunostimulator 3a'utand or#anismul sa elimine din start celulele mali#ne5, precum si efecte antitumorale directe. %entru prevenirea cancerului se recomanda cate doua cure pe an, ambele a cate -0 de zile, timp in care se administreaza cate o capsula 3-00 m#5 de zeolit, de patru ori pe zi. : Iradiere - intr-un studiu de medicina experimentala, facut la un institut de cercetari din Ce!ia, in 0))<, animalele de experienta, intoxicate in prealabil cu cesiu radioactiv, au fost impartite in doua loturi: cele din primul lot au fost tratate cu zeolit, in timp ce animalele din lotul martor au fost !ranite normal. >a masuratorile facute la o saptamana, la doua saptamani si la sase saptamani dupa inceperea experimentului, s-a remarcat la

3|Page
animalele din lotul tratat cu zeolit ca eliminarea cesiului radioactiv a fost de doua ori mai rapida decat la lotul martor. Ca atare, zeolitul este, cel putin pana in prezent, cel mai eficient remediu pentru decontaminarea radioactiva a or#anismului. ;e recomanda cura de trei luni, timp in care se iau cate opt capsule 3in total 1,? #rame5 de zeolit pe zi, pe stomacul #ol, de preferinta seara, inainte de culcare. Tratamente interne : Cancer de prostata - in studiile de medicina experimentala, tratamentele cu zeolit aplicate in tumorile mali#ne ale prostatei 3adenocarcinoame5 au avut o eficienta extraordinara. In multe cazuri, administrarea zeolitului in mod repetat conduce la stoparea cresterii sau c!iar la remisia totala a tumorii. Unii cercetatori sunt de parere ca administrarea zeolitului activeaza o #ena din "/6-ul celulei mali#ne, #ena care declanseaza moartea pro#ramata 3apoptoza5 a celulei mali#ne. ;e tin cure cu o durata de doua luni, timp in care se iau cate opt capsule 3in total 1,? #rame5 de zeolit pe zi. /upa cura cu zeolit se face o pauza de 02-20 de zile, dupa care tratamentul se reia, in total putandu-se face sapte cure cu zeolit pe an. : Cancer de piele - tratamentele interne cu zeolit si-au dovedit eficienta in mai multe forme de cancer al pielii 3carcinom cu celule bazale, carcinom cu celule scuamoase, melanom5. ;e tin cure cu o durata de )0 de zile, timp in care se administreaza cate doua capsule de zeolit, de patru ori pe zi, pe stomacul #ol, cu 'umatate de ora inainte de masa. Extern, se aplica pulbere de zeolit pe zonele afectate 3pulberea poate fi scoasa din capsulele pentru uz intern5, de doua ori pe zi. : Cancer pulmonar - din pacate, studiile de medicina experimentala si clinice privind actiunea antitumorala a zeolitului in cancerul cu aceasta localizare sunt inca in curs de desfasurare. Cert este, insa, ca in prezent sunt cunoscute foarte multe cazuri de pacienti care dupa ce au urmat cure repetate cu zeolit au stopat cresterea sau au facut sa intre in remisie tumorile pulmonare. ;e administreaza cate --? tablete de zeolit pe zi, in cure de )0 de zile, urmate de .0 de zile de pauza, dupa care tratamentul se reia. Este un tratament eficient si in cazul bolnavilor care au fumat, zeolitul a'utand la detoxifierea rapida a or#anismului.

... si macinat : Cancer bucal si farin#ian - se face acelasi tratament cu zeolit ca la cancerul pulmonar. %entru a creste eficienta terapeutica a zeolitului, se consuma si multe sucuri proaspete de le#ume 3mai ales de morcov, de patrun'el, de cartofi cruzi5, sucuri de zarzavaturi 3patrun'el, leustean, telina, frunze de morcov5, cereale fierte si mixate 3!risca, #rau si ovaz, in special5. 9 alimentatie corecta, cu un aport nutritiv suficient si care, pe de alta parte, sa poata fi in#erata si asimilata de bolnav, este esentiala in boala canceroasa cu aceasta localizare. : Cancer la san - studii de medicina experimentala efectuate in Croatia au obiectivat faptul ca administrarea zeolitului in!iba vascularizarea si cresterea tumorilor mamare. ;e pare ca zeolitul impiedica si receptionarea semnalelor de diviziune de catre celulele mali#ne, care astfel sunt impiedicate sa se inmulteasca. ;e recomanda cura cu o durata de 2 luni, timp in care se administreaza intern, cate .,--1,? #rame 3--? capsule5 de zeolit pe zi. : +oala canceroasa, in #eneral - studiile despre efectele antitumorale ale zeolitului sunt in plina desfasurare, rezultate partiale aratand ca acest mineral este o speranta si in tratarea cancerului intestinal, #enital, precum si in leucemia acuta si in cea cronica. Ca ad'uvant contra acestor afectiuni se recomanda curele cu o durata de -0-)0 de zile, timp in care se iau cate --? capsule de zeolit pe zi. /e re#ula, intre doua cure se lasa o pauza de .0 de zile. : /iaree, infectii intestinale - studii clinice extinse, facute in spitale din Cuba 3tara unde infectiile intestinale sunt o problema de sanatate publica importanta5 au obiectivat o puternica actiune curativa a zeolitului in cazul acestor boli. "dministrarea de zeolit normalizeaza flora bacteriana a intestinului, a'uta or#anismul sa lupte cu virozele care ataca tubul di#estiv, reduce inflamatia la nivelul intestinului, reduce volumul si fetiditatea #azelor. ;e tin cure de 01 zile 32? de zile in cazurile cronicizate5, timp in care se administreaza --? capsule de zeolit pe zi.

4|Page
@racii din *untii C!inei si padurea siberiana foloseau zeolitul ca leac : Aastrita !iper-acida si ulcer #astric - la multi pacienti cu !ipersecretie acida sau cu mucoasa #astrica lezata, administrarea de zeolit a ameliorat clar simptomele dureroase. Zeolitul normalizeaza secretiile di#estive, are un efect benefic asupra tesuturilor epiteliale care prote'eaza stomacul, mecanismul prin care produce aceste efecte terapeutice nefiind pe deplin explicat. Cert este ca un tratament de 2-1 saptamani, timp in care se iau 1-? capsule de zeolit pe zi, are de multe ori un efect benefic in aceste afectiuni. &ezultate bune s-au obtinut c!iar si cu administrarea in timpul crizelor de #astrita, in multe cazuri zeolitul a'utand la ameliorarea durerii. : /eficiente imunitare - intr-un studiu facut intr-o policlinica particulara din Aermania, unui numar de -0 de pacienti le-au fost administrate cate .,- #rame 3adica - capsule a cate -00 de mili#rame5 de zeolit, vreme --? saptamani. "nalizele facute dupa si in timpul acestui tratament au obiectivat ca administrarea de zeolit duce la cresterea productiei de celule ale sistemului imunitar 3limfocite si macrofa#e5 si la cresterea rezistentei or#anismului la infectii. *ai mult, la nici unul dintre pacienti nu s-a constatat vreun efect advers in urma tratamentului cu zeolit. "cest studiu clinic este completat de cercetarile de laborator facute in Croatia, care au aratat ca administrarea de zeolit a'uta si la cresterea numarului de anticorpi, care sunt $armele c!imice$ cu care lupta sistemul imunitar impotriva infectiilor si a proliferarii celulelor canceroase. : Infertilitate la barbati - dezintoxicarea facuta prin administrarea zeolitului este o foarte buna premiza pentru tratarea sterilitatii masculine. "ceasta, deoarece cel mai adesea sterilitatea aparuta la barbati este rezultatul dezec!ilibrelor !ormonale care apar pe fondul intoxicarii or#anismului cu substante cum ar fi xenoestro#enii, metalele #rele, pesticidele, unii aditivi alimentari etc. 9r, zeolitul este poate cel mai bun remediu pentru a scoate rapid toate aceste toxine din or#anism. ;e tin doua cure, a cate )0 de zile fiecare, timp in care se iau cate sase capsule de zeolit, pe zi. Intre cele doua cure se face o pauza de minimum 20 de zile. : Auta, acumulari de uree in or#anism - se tin cure cu zeolit, cu o durata de doua luni, timp in care se iau zilnic cate 1-? capsule din acest mineral. Zeolitul are o mare eficienta in tratamentul acestor afectiuni, deoarece are pur si simplu capacitatea de a scoate ureea, precum un ma#net, din or#anism si de a o elimina prin scaun. Este un tratament foarte valoros si pentru persoanele cu disurie sau cu probleme renale, deoarece eliminarea ureei nu se face pe cale renala, solicitand rinic!ii, zeolitul exercitand el insusi functia de $filtrare$.

: "utism - ca si in cazul altor afectiuni prezentate in acest articol, studiile clinice care sa obiectiveze actiunea zeolitului in cazul acestei boli lipsesc deocamdata. %e de alta parte, insa, nu puteam sa nu mentionam aceasta posibila actiune a zeolitului in autism, in conditiile in care in ultimii ani tot mai multi parinti din ;tatele Unite 3tara in care aceasta boala este o problema tot mai #rava, datorita amplorii pe care a capatat-o5 au observat transformari extraordinare la copiii lor in urma curelor cu zeolit. >a unii copii autisti, cu varsta peste patru ani, carora le-au fost administrate cate 0200-2100 mili#rame de zeolit pe zi, in cure de -0 de zile, urmate de .0--0 de zile de pauza, s-au observat pro#rese importante. 6u s-a pus problema disparitiei complete a autismului, in sc!imb, la unii dintre ei s-a remarcat o imbunatatire a atentiei, a capacitatii de a primi informatii si de a comunica, a starii lor psi!o-mentale in #eneral. /e asemenea, unii copii !iper-excitabili si-au ameliorat sensibil starea. 6u se stie mecanismul exact prin care zeolitul produce aceste efecte, deocamdata oamenii de stiinta punand rezultatele incura'atoare obtinute pe seama normalizarii secretiilor de neurotransmitatori sau c!iar pe seama eliminarii din or#anism a unor toxine, cum ar fi metalele #rele. : "d'uvant in !epatita virala - studiile de medicina experimentala au obiectivat faptul ca administrarea de zeolit are efecte protectoare !epatice, incetinind evolutia !epatitei cronice. /e asemenea, studiile de laborator asupra efectului antiviral al zeolitului sunt incura'atoare. ;unt semnalate si cazuri clinice, de pacienti cu !epatita virala de tip C, care si-au ameliorat considerabil starea de sanatate, in urma curelor repetate cu zeolit. ;e recomanda cura de 02 saptamani, timp in care se iau cate .,- #rame 3sase capsule5 de zeolit pe zi, cu 'umatate de ora inaintea meselor principale. : "d'uvant in infectiile virale - se iau zilnic .,- #rame de zeolit, un tratament durand -0 de zile si fiind repetat dupa o pauza de minimum trei saptamani. ;tudiile de laborator si de medicina experimentala au aratat atat o actiune antivirala directa a zeolitului 3contra virusului !erpetic, virusurilor coxsac,ie, adenovirusurilor etc.5, cat si o imbunatatire a imunitatii sub actiunea acestui mineral. Precautii si contraindicatii la tratamentul cu zeolit - Conform 7/", a#entia americana pentru controlul !ranei si al medicamentelor, administrarea interna a zeolitului este considerata a fi fara riscuri pentru sanatate. /e asemenea, in practica nu au fost observate efecte adverse la administrarea acestui mineral. Botusi, administrarea zeolitului este contraindicata celor care iau medicamente pe baza de litiu si de alte metale, deoarece zeolitul va a'uta la eliminarea prompta a acestora din or#anism, nelasandu-le sa isi exercite actiunea

5|Page
terapeutica. 6u se cunosc efectele zeolitului asupra femeilor insarcinate sau care alapteaza. ZE9>IBU> se #aseste la noi in tara in farmaciile, %lafarurile si in ma#azinele naturiste

ZEOLITUL * Adevruri tiin i!ice nerostite "n oncolo#ie

Un mineral n avangarda luptei cu cancerul O civilizaie supra-chimizat - ;e aproximeazC cC Dn mediul Dncon'urCtor al civilizaEiei industriale existC astCzi circa -0.000 de substanEe diferite, cifrC Dn care nu sunt incluse pesticidele, substanEele farmaceutice Fi aditivii alimentari. Gn fiecare an, aproximativ 0.000 de substanEe noi sunt create Fi introduse Dn mediul ambiant 3%rof. /r. /oc. %etre &aicu5. Unele dintre aceste substanEe pot induce aberaEii 3mutaEii5 la nivelul celulei umane, modificHnd "/6-ul. Ele se numesc muta#ene Fi multe sunt carcino#ene, adicC produc boala cea mai temutC a civilizaEiei noastre, cancerul. /in acest motiv, s-a pus pe plan mondial, DncC din 0)I2, problema testCrii #enetice a substanEelor c!imice nou sintetizate, cu care omul vine Dn contact sub diverse forme. BotuFi, de atunci Fi pHnC azi, incidenEa cancerului a crescut cu peste 0002... ExcluzHnd ereditatea din ecuaEia bolii canceroase, multe din cauzele ei pot fi sintetizate Dntr-o #rupare c!eie: intoxicare, infestare, iradiere. Boxine alimentare ori !abituale directe Fi indirecte, toxine din poluare, otrCviri profesionale ori accidentale, parazitoze, viroze Fi micoze cronice, radiaEii, toate conver# spre acelaFi mecanism muta#en, care provoacC cancerul. Explicaii tiinifice nerostite - %rimele observaEii asupra etiolo#iei cancerului sunt menEionate Dn 0II<, cHnd /r. %ercival %ott lea#C cancerul te#umentului scrotului de munca de !ornar. Contactul direct cu funin#inea Fi #udroanele din !ainele impre#ante la lucru induce acest tip de cancer profesional. Gn 0)01, B!. +ovari lanseazC ipoteza $mutaEiei somaticeJ Dn apariEia bolii canceroase. Calcule estimative apreciazC cC la un individ adult Dn fiecare secundC, Dn cursul procesului normal de auto-re#enerare, se divid 1 milioane de celule. ;e Ftie cC Dn faza de diviziune celulele sunt mai sensibile, iar expunerea la factori nocivi poate cauza cu uFurinEC aberaEii cromozomiale. "Fadar, se considerC cC sub acEiunea noxelor apar zilnic Dn or#anismul uman circa un milion de celule mutante 3%rof. /r. Ion C!iricuEC5. /in fericire, la ma'oritatea indivizilor cu un aparat imunitar competent, aceste celule care poartC mutaEii #enetice Fi sunt candidate la cancerizare sunt DnlCturate $din faFCJ. %rin urmare, deFi a#entul canceri#en afecteazC un numCr mare de celule, totuFi, numai una sin#urC, care a scCpat de sub controlul imunitCEii, reuFeFte sC formeze tumora. Gn interiorul tumorii se mai desfCFoarC un lucru periculos, dar prea puEin cunoscut.

/r. Cristina "oFan "pare un proces micro-evoluEionar care #enereazC Dn permanenEC variante celulare noi. Unele linii celulare mor, dar altele supravieEuiesc Fi pot dezvolta linii rezistente la c!imio-terapie, radio-terapie. Este un mecanism de $autoapCrareJ propriu tumorii, similar cu cel prin care microbii devin rezistenEi la antibiotice. Gn plus, s-a dovedit Dn laboratoare, DncC din 0)?2, cC fra#mente din nucleul celulelor canceroase, purtHnd informaEie onco#enC, se pot insera Dn nucleul celulelor sCnCtoase, transformHndu-le Fi pe acestea Dn celule tumorale. %rocesul a fost denumit transfecEie, de cCtre cercetCtori. Bot din anii (?0 se Ftia cC celulele canceroase produc niFte substanEe care funcEioneazC ca factori de creFtere. "ceste substanEe stimuleazC DnmulEirea celulelor tumorale, dar pot acEiona la fel Fi asupra celulelor sCnCtoase, care pot deveni mali#ne. 7enomenele descrise mai sus dezvCluie niFte adevCruri tulburCtoare. Cancerul se poate propa#a la distanEC, nu doar prin mi#rarea de celule, dar Fi prin intermediul componentelor circulante ale acestora. BotodatC, tumora constituie un pericol nu numai cHt timp este Dn viaEC, dar c!iar Fi dupC ce a fost omorHtC. /in celulele bolnave distruse se vor deversa Dn corp toate componentele lor, devenind onco#ene pentru celulele normale. Cu cHt se distru# Dn timp scurt un numCr mai mare de

6|Page
celule tumorale, cu atHt se vor DmprCFtia Dn circulaEia san#uinC mai multe onco#ene, care de fapt DntreEin fenomenul canceros Dn or#anismul respectiv. /eFi aceste lucruri s-au descoperit Dn lumea FtiinEificC de zeci de ani, totuFi nimic nu s-a sc!imbat Dn abordarea terapeuticC convenEionalC a cancerului. Gn institutele de oncolo#ie din Dntrea#a lume se trateazC DncC la fel ca acum 000 de ani. /eFi sunt mereu lCudate medicamente Fi aparate noi, toate servesc aceleiaFi re#uli Dnvec!ite $arde, otrCveFte, taie tumoraJ, fCrC sC se EinC cont de faptul cC, prin acestea, fenomenul canceros este de fapt DntreEinut Dn or#anismul bolnav. Eficien!"# medical n combaterea cancerului - /e mai bine de 000 de ani, de cHnd se face statisticC Dn oncolo#ie, medicina a rCmas practic blocatC Dn 'urul aceleiaFi cifre de 0?2 ca Fanse de vindecare pentru pacienEii cu cancere, indiferent de tip Fi stadiu, urmCriEi timp de cinci ani. %otrivit lui @incent /e @ita, Dn 200?, pe plan mondial, s-au Dnre#istrat 02,I milioane de cazuri noi de cancer. Gn acelaFi an, au murit I,- milioane. Gn ECrile dezvoltate, unul din trei oameni moare de cancer, Dnainte de -0 de ani. &omHnia anului 0).0 ocupa locul ultim, din .- de ECri europene din punctul de vedere al ratei mortalitCEii prin cancer, cu 10,) decese la 000.000 de locuitori pe an. Cifra mortalitCEii creFte pHnC la 1I,)K 000.000 locuitori Dn doar ) ani, din 0).0 pHnC Dn 0).). %entru ca Dn 200?, conform Eurostat, &omHnia sC a'un#C pe locul 00 din .0 de ECri europene, cu cifre care au urcat la 21- pentru bCrbaEi Fi 02? pentru femei. $e ar fi de fcut" - /acC simpla distru#ere a tumorii se dovedeFte cu ar#umente FtiinEifice a fi pC#uboasC, devine evident cC se impune o altC abordare a cancerului.

*inereu zdrobit Gn fapt, tumora este doar o manifestare a bolii, Fi nu boala Dn sine. @orbim despre un amplu fenomen canceros care apare Fi se manifestC Dntr-un Dntre# reprezentat de or#anismul uman, din care face parte or#anul iniEial cancerizat. "r trebui tratatC nu numai o manifestare, Fi nici doar boala, ci pacientul Dn Dntre#ime, privindu-l inte#rat Dn ambientul sCu. *oral Fi ar#umentat FtiinEific ar fi mai eficient dacC s-ar Dncerca reconvertirea cCtre normal a ceea ce s-a DmbolnCvit. ;C aplicCm Fi pentru celulC ceea ce facem pentru om: dacC este bolnav, DncercCm sC Dl vindecCm, nu sC-l omorHm. Cu atHt mai mult cu cHt se Ftie cC unele tumori pot re#resa spontan, pHnC la dispariEieL de exemplu, carcinomul renal, neuroblastomul, coriocarcinomul Fi c!iar a#resivul melanom mali#n. Brebuie doar ca or#anismul, cu niFte a'utoare eficiente, sC fie pus Dn condiEiile optime, Dn care funcEiile lui sC se exercite pe de-a Dntre#ul. /upC cum spune psalmistul, $suntem cu puEin mai pre'os decHt Dn#eriiJ... /e altminteri, ideea reconvertirii la normalitate a celulelor canceroase reprezintC cea mai nouC viziune Dn lumea avan#ardistC FtiinEificC, enunEatC Dn epi#eneticC 3%rof. Eber!ardt +en#sc!5. O alt abordare n tratamentul cancerului - Gn experienEa mea practicC de clinician, am Dncercat ca tratamente oncolo#ice Fi !ematolo#ice felurite remedii. Cu un succes relativ. Gn #eneral, este necesar sC se utilizeze mai multe combinaEii de plante, minerale Fi produse apicole, pentru a obEine un efect bun Fi rapid. ;unt frCmHntCri Fi probleme pentru care am #Csit de acum Fapte ani, Dntr-o bunC mCsurC, rCspuns, Dntr-un produs simplu Fi eficient de care am aflat prin strCini. Gn au#ust 200<, am fost invitatC DmpreunC cu soEul meu la +el#rad, Dntr-un sc!imb de experienEC Dn tratamentul naturist al cancerului. "m mers acolo DncrezCtoare Dn forEele mele. Bocmai ce tratasem un pacient cu cancer sublin#ual cu prindere mandibularC, supus radioterapiei. Un om cCruia i se dCduse o speranEC de viaEC de 22. El era considerat vindecat Fi avea analize de sHn#e cu valori la limitele superioare ale unui om sCnCtos. Eram foarte curioasC sC aflu ce-mi pot spune nou confraEii sHrbi. Cu uimire Fi bucurie, am putut sC vCd fiFele unor bolnavi oncolo#ici care au fost Dn faze avansate de boalC Fi care au supravieEuit. "m vCzut pacienEi care mer#eau sin#uri cu maFina la FedinEele de c!imio-terapie Fi care se Dntorceau apoi la serviciu... >ucru care devine imposibil Dn condiEiile considerate normale pentru c!imio- sau radio-terapie. /upC trei ani de muncC cu produsele lor, am DnEeles care era c!eia succesului: zeolitul. /espre zeolit se vorbeFte mult Dn mass-media, dar se spune prea puEin. >a facultCEile de c!imie din EarC, se depun semestrial douC-trei teze de doctorat pe tema zeoliEilor. "zi i se recunosc mai bine de 10 de utilizCri diferite. /e ce am Einut sC le# toate aceste c!estiuni: substanEe muta#ene pe de o parte, cu zeolitul pe de altC parteM %entru cC zeolitul este una dintre c!eile care le poate re#la. $um funcioneaz zeolitul" - $;ecretulJ eficienEei spectaculoase a zeolitului constC nu atHt Dn compoziEia c!imicC, cHt Dn aran'amentul spaEial al componentelor sale. Ele formeazC o reEea complicatC de cavitCEi Fi canale cu dimensiuni microscopice, care se constituie Dntr-o adevCratC capcanC pentru substanEele toxice. ;unt adsorbite atHt lic!ide, cHt Fi solide sau #azoase de prisos. Este doveditC capacitatea c!elatoare faEC de metalele #rele. Este capabil de a le#a Fi elimina mercur, cadmiu, plumb, zinc, cupru, parEial cromul Fi altele. EliminC radionuclizi

7|Page
precum pe cei de stronEiu, cesiu, cobalt, cadmiu Fi crom. Aaze cu efect toxic, dioxidul de carbon Fi amoniacul. "lte toxine, ca cele or#ano-fosforice utilizate Dn insecticide, Fi aflatoxinele produse de unele ciuperci.

%ulbere de zeolit %artea cea mai mare din zeolitul in#erat rCmHne Dn tubul di#estiv Fi Dl strCbate de la un capCt pHnC la celClalt. %e parcurs, absoarbe toxinele purtate de sHn#e Fi le eliminC odatC cu fecalele. Care sunt dimensiunile eficienEeiM ;C facem un mic calcul. Un om de I0 ,# are aproximativ <,? l sHn#e. %rin vasele intestinului circulC 0,1 litri sHn#eKminut. "dicC, Dn circa 1 minute, tot sHn#ele sCu a trecut pe la nivelul tubului di#estiv. %e de altC parte, durata procesului de di#estie este consideratC statistic de . ore. "tHt i-ar trebui Fi zeolitului in#erat ca sC strCbatC tubul di#estiv Dntre cele douC capete. Ei bine, dacC Dn 1 minute tot sHn#ele unui om trece prin vasele tubului di#estiv, DnseamnC cC Dn cele . ore se fac 1< de asemenea treceri complete. "Fadar este suficient timp Dn care zeolitul sC extra#C numeroase toxine. Boxinele mobilizate din depozite se vor elimina Fi pe alte cCi depurative, Dn principal rinic!iul Fi pielea. /e aceea, urina poate avea o coloraEie nefireascC Fi un miros mai urHt, iar uneori apar transpiraEii Dn timpul administrCrii. Ntiind acestea, ne dCm seama cC Dn cazul persoanelor cu un #rad mare de intoxicare, cum sunt Fi pacienEii cu cancere, nu este suficientC o sin#urC administrare pe zi. 9 posolo#ie corectC impune 2 pHnC la 1 prize pe zi, Dn funcEie de situaEie. %adioprotecie - Zeolitul eliminC acele componente onco#ene ale celulelor tumorale care se deverseazC Dn sHn#e, dupC distru#erea lor Dn masC, prin radioterapie. %e unele le poate adsorbi direct, dar acEioneazC Fi indirect, prin menEinerea funcEiilor sistemului imunitar. ExcepEia de la cele prezentate mai sus este radioterapia metabolicC, care este DnsC foarte rar aplicatC. "ceasta constC Dn in#erarea de fluide ce conEin izotopi radioactivi, cu tropism pentru anumite Eesuturi. Exemplu: administrarea de ;tronEiu ?) Dn cancerul de prostatC, atunci cHnd apar determinCri secundare osoase multiple. %e durata acestui tip de tratament se recomandC a nu se folosi zeolit. $hemoprotecie - %rin aceleaFi mecanisme funcEioneazC zeolitul Fi Dn cazul administrCrii de citostatice. /oar cC Dn aceastC situaEie metoda de lucru trebuie sC fie puEin diferitC. C!emoterapicele sunt transportate spre tumorC de cCtre sHn#e. Ele DFi exercitC acEiunile antitumorale doar pe durata a cHteva ore de la administrare, cHt timp au concentraEie maximC Dn sHn#e. Ulterior scade concentraEia lor Fi nu mai au acEiune antitumoralC eficientC, dar vor continua sC manifeste efecte adverse. Unele citostatice sunt depistabile Dn Eesuturi Fi dupC cHteva luni de la administrare 3ex. cisplatin5. Zeolitul extra#e din sHn#e c!emotoxinele, scCzHndu-le concentraEia. Ca sC nu scadC eficienEa citostaticelor, trebuie doar sC nu fie prezent Dn tubul di#estiv concomitent cu concentraEia lor maximC. "ceasta presupune sC nu se administreze cu . ore Dnainte de citostatic Fi nici Dn urmCtoarele 00-02 ore. /ar Dn afara acestei perioade, prezenEa lui devine imperioasC, spre a curCEa toxinele care nu mai sunt eficiente Dmpotriva tumorii, Dn sc!imb slCbesc un or#anism de'a mCcinat de boalC. EliminC Fi resturile celulelor tumorale dezinte#rate, DmpreunC cu componentele lor onco#ene. /e fapt, atHt Dn radioterapie, cHt Fi Dn c!emoterapie, zeolitul este un bun colaborator Dntru eliminarea tumorii dintr-un or#anism pe care Dl Fi a'utC ca, Dn loc sC piardC din vitalitate, sC Fi-o conserve. &lte utiliti ale zeolitului n oncologie : ;e Ftie cC Dn #eneral pacienEii cu acest #en de probleme slCbesc vizibil. Un adaos de zeolit corespunzCtor la 02 din !rana zilnicC va conduce de re#ulC la Dncetinirea Fi c!iar stoparea fenomenului. : BulburCrile #astrice Fi de motricitate intestinalC, uneori asociate cu infecEii microbiene intestinale, sunt alte neplCceri instalate Dn cursul tratamentelor convenEionale oncolo#ice. Zeolitul are o acEiune anti-acidC fCrC a perturba efectul enzimelor din sucul #astric. Este util Dn tratarea #astritelor, a refluxurilor #astro-esofa#iene Fi c!iar a ulcerelor. BotodatC, absoarbe Fi eliminC microbii Fi toxinele acestora. Ca mi'loc complementar zeolitului, recomandCm maceratul la rece de obli#eanC, cu efect mult mai bun decHt tinctura Fi comprimatele din pulberea aceleiaFi plante.

Gn &omHnia zeolitul se #CseFte Dn *unEii "puseni, dar Fi Dn turfurile vulcanice zeolitice de lHn#C Clu'

8|Page
: /e foarte multe ori pacienEii cu probleme oncolo#ice a'un# sC aibC complicaEii renale, care pot mer#e pHnC la nevoia strin#entC de dializC. "tunci cHnd viaEa a'un#e sC depindC de maFina salvCrii care te duce periodic la un aparat ce DEi purificC sHn#ele, ea poate deveni un calvar. /e aceea, un a'utor Dn curCEarea sHn#elui este binevenit, iar zeolitul funcEioneazC ca un filtru al acestuia la nivelul tubului di#estiv. 7oarte importantC pentru pacienEii !emodializaEi este buna sa capacitate de a neutraliza amoniacul. : >a nivelul sc!eletului, zeolitul stimuleazC creFterea Fi diferenEierea celulelor normale osoase. Gn cabinet Dl utilizez cu bune rezultate pentru tratarea osteoporozei, combinat cu propolisul, lCptiForul de matcC Fi ceaiul de pir. : 9 bunC mCsurC de protecEie Fi un mi'loc eficient de tratament Dn oncolo#ie este utilizarea zeolitului o lun#C perioadC de timp. "dicC, din momentul Dn care s-a pus dia#nosticul, atHt Dnainte, Dn timpul, cHt Fi dupC tratamentul alopat, pentru toate motivele dezbCtute mai Dnainte. Gn funcEie de starea pacientului Fi terapia aplicatC, se recomandC 2-. administrCri pe zi a cHte 0-2 lin#uriEe de ceai umplute $la rasJ, pe stomacul #ol. %referCm utilizarea sub formC de pulbere, DntrucHt capsulele Fi comprimatele aduc cu ele diverFi excipienEi 3lianEi, #elatine proteice, coloranEi, conservanEi, ...5, substanEe care nu DFi au rost Dn condiEionarea unui supliment natural monomaterial Fi neperisabil. Ni, cum cel mai simplu este sC prevenim Dn loc de a trata, trebuie sC ne #Hndim la acele persoane sCnCtoase, care ar putea a'un#e pacienEi oncolo#ici, datoritC expunerii cronice la toxicitate diversC. ;ub raport profesional, menEionCm cu deosebire pe acei care lucreazC Dn a#ricultura modernC 3pesticide, insecticide5, Dn industriile c!imice, minerit. 9 altC cate#orie este personalul medical din secEiile de radiolo#ie Fi radioterapie, la care se Ftie cC apar mutaEii cromozomiale. Gn aceste situaEii, ar fi utilC administrarea cHte < zile pe sCptCmHnC a 0 lin#uriEC rasC de pulbere, de 0-2 ori pe zi, Dn funcEie de severitatea expunerii Fi #reutate. Etic i mar'eting - Zeolitul nu este un panaceu4 6u e piatrC minune4 El este o resursC valoroasC, cu multiple Fi demonstrate utilitCEi. ExistC zeoliEi naturali, dar Fi zeoliEi sintetici. Cei sintetici au aplicaEii strict industriale. Gn scop terapeutic se folosesc doar zeoliEi naturali. *enEionCm faptul cC zeolitul, fiind un mineral, este un nonsens sC i se atribuie etic!eta $bioJ, care e aplicabilC doar produselor ve#etale, animale Fi derivatelor lor. Utilizat ca supliment nutriEional, meritC toatC atenEia lumii FtiinEifice romHneFti, cu atHt mai mult cu cHt Dn EarC avem depozite de zeolit, iar aplicaEiile lui Dn medicinC sunt DncC timide. CHnd se foloseFte drept remediu natural unic are efecte benefice. /acC se asociazC cu alte remedii cu care conlucreazC bine 3ex. propolisul, Dn cazul oncolo#iei5, efectele pot fi mai rapide Fi mai ample, c!iar la doze mai mici. /espre beneficiile zeolitului se pot spune DncC multe lucruri, dar pe acestea poate le vom dezvolta cu altC ocazie. ;C sperCm cC medicina convenEionalC va putea colabora cu medicina naturistC Dn beneficiul pacienEilor, c!iar dacC nu sunt DncC pe deplin cunoscute mecanismele de producere ale unor fenomene benefice, dar care se manifestC evident Fi repetabil. "Fa cum nici focul Fi nici curentul electric nu sunt complet DnEelese de cCtre cercetCtori, dar totuFi sunt unanim acceptate Fi folosite. %e de altC parte DnsC, este necesar ca Fi Dn aria terapiilor naturiste sC existe specialiFti care sC stCpHneascC domeniul, metoda Fi limba'ul medical. Gn absenEa acestora nu poate exista o punte de le#CturC Dntre cele douC pCrEi ale aceluiaFi domeniu, acela al sCnCtCEii. "preciez cC Dn acest caz concret, al zeolitului, Fapte ani de muncC Fi studiu clinic pot DndreptCEi prezentarea unor aprecieri rezultate dintr-o experienEC realC. *ai mult, atunci cHnd Dn media se face o promovare #reFitC a unui remediu care poate fi o speranEC de viaEC pentru bolnavii de cancer, Fi nu numai, mulEi ar considera o datorie sC facC niFte precizCri clarificatoare. &evenind la perspectiva frumoasC furnizatC de epi#eneticC, de a aborda cancerul pe direcEia reconvertirii cCtre normal a celulelor DmbolnCvite, constatCm cC zeolitul dispune de mecanisme care ne DndreptCEesc sC Dl considerCm unul dintre acele a'utoare de care or#anismul uman are nevoie, spre a-Fi putea folosi forEele proprii pe aceastC cale.

Amigdalina (vitamina B17), un leac pentru cancer

"mi#dalina 3vitamina +0I5, un leac pentru cancer, blocat de ma#naEii din industria farmaceuticC Cancerul Fi-ar putea #Csi leacul Dn consumarea unor alimente care conEin ami#dalinC. @itamina +0I nu doar cC previne apariEia bolii, ci c!iar a'utC la tratarea pacienEilor suferinzi. Cu toate acestea, industria farmaceuticC, direct interesatC sC-Fi vHndC produsele, continuC sC ne#e calitCEile vindecCtoare ale ami#dalinei Un documentar realizat Dn urmC cu aproape 10 de ani prezintC o ipotezC uluitoare, potrivit cCreia cancerul ar putea fi tratat extrem de uFor, cu a'utorul vitaminei +0I. Conform dezvCluirilor prezentate Dn material, crunta boalC, pe care nimeni Fi nimic nu reuFeFte sC o combatC de zeci de ani, nu ar reprezenta decHt Oo boalC a deficienEeiJ, ce apare la persoanele al cCror or#anism suferC de o lipsC a ami#dalinei 3vitamina +0I5. /eFi o asemena descoperire ar duce la salvarea a milioane de vieEi anual, realizatorii filmului susEin cC asociaEiile medicale Fi companiile farmaceutice Ein secret acest lucru Fi respin# cu orice preE promovarea acestui leac, care le-ar atra#e, practic, falimentul. %entru a dovedi aceastC ipotezC, documentarul realizat de cCtre americanul A. EdPard Ariffin, Dn 0)I1, prezintC mai multe cazuri de persoane bolnave de cancer care s-au

9|Page
vindecat dupC ce au urmat un tratament cu ami#dalinC, precum Fi mCrturii ale unor medici care au folosit aceastC metodC pentru tratarea bolnavilor. Companiile !armaceutice au $locat %eli&irul' InstituEiile medicale Fi farmaceutice au numit filmul drept o fraudC Fi o Farlatanie, dar, Dn ciuda acestui fapt, medicii au continuat sC utilizeze noul OelixirJ, dovedind utilitatea medicamentului. ;-a trecut imediat la intimidarea curanEilor, s-au confiscat filme Fi cCrEi ce promovau noul leac Fi c!iar au fost arestate persoanele care or#anizau manifestaEii publice pentru promovarea miraculosului medicament. "cest tip de tratament a fost astfel abandonat de cCtre ma'oritatea medicilor. Cu toate acestea, deFi Dn multe locuri este consideratC o metodC neconvenEionalC, vindecarea cancerului cu vitamina +0I este posibilC Dn prezent Dn clinici din ECri precum *area +ritanie, Aermania , *exic sau ElveEia. (escoperire vec)e de *+++ de ani %otrivit documentarului, cancerul apare la persoanele cu deficit de ami#dalinC 3vitamina +0I5, fiind asemCnCtor, din acest punct de vedere, bolilor precum scorbutul 3deficit de vitamia C5, sau pella#ra 3deficit de vitamina +.5. @itamina +0I este o vitaminC mai puEin cunoscutC la ora actualC, DnsC ea a fost descoperitC cu mai bine de <000 de ani Dn urmC, fiind folositC de cCtre e#ipteni Fi de cCtre locuitorii C!inei "ntice, care au numit-o ami#dalinC deoarece era extrasC din mi#dalele amare. Elixirurile fCcute pe baza ami#dalinei erau consumate Dn special pentru menEinerea sCnCtCEii, fiind cunoscute efectele detoxifiante ale acesteia. "mi#dalina a fost folositC ulterior de #reci Fi romani Dn scopuri terapeutice, iar Dn zilele noastre, unele triburi de indieni DFi preparC diverse bCuturi din sHmburi de fructe care conEin ami#dalinC. Ca structurC c!imicC, vitamina +0I este o combinaEie a douC molecule de #lucozC, una de benzalde!idC Fi una de acid cian!idric, iar Dn reEetele medicale ami#dalina e cunoscutC sub numele de nitrilozidC. @itamina poate fi folositC Fi Dn scop terapeutic, nu doar profilactic. Cum poate ajuta vitamina B,- %otrivit medicilor, carenEa de vitaminC +0I poate cauza depresie Fi insomnie, anorexie, obosealC Fi uscarea pielii. /e asemenea, excesul de vitamina +0I poate duce la intoxicaEii. "stfel, se recomandC folosirea acesteia Dn doze optime, de <0-000 de m# pe zi Dn cazul copiilor, <0-200 m# pentru adulEi Fi Dntre 0 Fi 2 #rame zilnic Dn cazul bolnavilor de cancer. Gn naturC, vitamina +0I se #CseFte Dn sHmburii de caise, cireFe, mi#dale, piersici, prune, Dn seminEele merelor, perelor Fi #utuilor, Dn le#ume precum mazCrea, fasolea, conopida, varza, broccoli, spanac, ceapC sau vinete. /e asemenea, vitamina mai poate fi #CsitC Dn stare naturalC Dn cereale, Dn scoarEa de mClin sau Dn frunze de #utui, prun, cais, cireF, viFin sau piersic. ;Hmburii de caise conEin cea mai mare cantitate de ami#dalinC. /oza recomandatC este de doar ?-) sHmburi pe zi, deoarece, Dn cantitate mai mare pot deveni toxici pentru or#anism. %e de altC parte, consumul de antibiotice, alcoolul Fi cafeaua, reduc foarte mult acEiunile ami#dalinei Dn or#anism.

CANCER Valeriu Popa a fost un bioterapeut aparte, o legenda a vindecarilor spectaculoase. Pacientii
isi amintesc de el ca de invingatorul oricarei boli. Avea retetele lui, metodele lui de terapie pe care le aplica oricui avea sansa sa-l intalneasca. ii invata pe bolnavi ca totul e posibil daca se intorc la legile naturale, cele care dau sanatate maxima organismului, cele care infring boala. Inginerul Valeriu Popa credea ca Dumnezeu a creat un organism care se poate vindeca prin el insusi. Trupul are nevoie doar de hrana naturala, curatenie sufleteasca si credinta pentru a se feri de boli. Acest bioterapeut, care, total inexplicabil, diagnostica mai corect decat orice aparat medical, a facut multe minuni in cazurile grave, abandonate de medicina alopata. hiar daca nu mai este printre noi, sfaturile si remediile lui au ramas. Iar retete de tamaduire fac minuni si acum

DEZINTOXICAREA

10 | P a g e

CINCI ALIMENTE MIRACULOASE

(ermenii de grau, dro)dia de bere, polenul, iaurtul si patrun)elul "ceste alimente sunt miraculoase pentru ca ele contribuie la asi#urarea sanatatii, la conservarea tineretii si la mentinerea in forta a anilor batranetii. *+ (ermenii de grau Aermenii de #rau sunt foarte bo#ati in substante pretioase si vitalizante: produsi fosfatati usor asimilabili, saruri minerale de fier si de ma#neziu in doze foarte ridicate, proteine complete continand toti acizii aminati indispensabili vietii, oli#oelemente precum cupru, zinc, ma#neziu, numeroase vitamine printre care ", +0, C, E, %% si cantitati insemnate de vitamina C. &eprezinta un aliment ec!ilibrant, care ar trebui consumat zilnic. "re efecte terapeutice crescute in reumatism, #uta, cancer, artrita avansata, stari depresive, probleme di#estive cu re#ularizarea di#estiei, este tonic nervos, stimuleaza nutritia. *odul de preparare este urmatorul: se pun #rauntele de #rau intr-o farfurie, dupa ce au fost spalate, acoperite cu apa timp de 21 de ore. "poi, se scur# complet de apa si se stropesc la --? ore, avand #ri'a sa nu ramana apa deasupra #rauntelor pentru a nu muce#ai sau putrezi. Cand #raul a incoltit si are #ermenele de 0-2 mm, poate fi consumat. *odul de administrare este urmatorul: - "dulti: cate . lin#uriKzi, cate una inainte de fiecare masa. - Copii si batrani: cate . lin#uriteKzi, cate una inainte de fiecare masa. - ;u#ari 3de la - luni la 0 an5: o lin#urita in 2-. reprize pe zi. Araul #erminat se mesteca indelun#, pana la aparitia #ustului dulcea# produs de za!arificarea partiala a amidonului. %entru persoanele cu dantura deficitara, #raul #erminat se piseaza in piulita de lemn si apoi se mesteca indelun#. %entru bolnavi, su#ari si copii mici, se face un piure in care se adau#a putina miere. ,+ -ro)dia de bere /ro'dia de bere este un aliment miraculos datorita combinatiei ec!ilibrate de substante minerale rare, usor asimilabile. Ea contine: <02 proteine care sunt usor di#erabile, toti acizii aminati indispensabili vietii 3lis8na, !istidina, leucina, fen8lamina, cistina, etc.5, #luten si peptide in cantitate foarte ridicata Q ce au actiune in reactiile de oxido-reducere, in procesele de dezintoxicare si de rezistenta la infectii, lecitine, 01 saruri minerale esentiale, oli#oelemente, 0I vitamine, er#osterol, etc. 000 #r. de dro'die de bere furnizeaza: - proteine - cat 2<0 #r. de carne si #lico#en Q cat -< #r. de paineL - de 00 ori mai multa vitamina +0 decat paineaL - de 2 ori mai multa vitamina +2 decat ficatulL - de 0<-20 de ori mai multa vitamina %% decat carneaL - de 00 ori mai multa vitamina +- decat carneaL - de <-00 ori mai mult acid pantotenic decat cerealeleL - de 20 de ori mai mult acid folic decat taratele de #rau. *odul de administrare este urmatorul: - adulti si batrani: 0-2 lin#uri de dro'die amestecata in supa sau le#ume, de . oriKzi.

11 | P a g e
- copii: o lin#urita de dro'die amestecata in supa sau le#ume, de . oriKzi. Este foarte recomandata in anemii. Este excelenta pentru sportivi, carora le mareste rezistenta la oboseala, usurand eliminarea de toxine si deseuri metabolice. %rin continutul sau ridicat de proteine si prin natura acizilor aminati pe care-i contine, 'oaca un rol protector pentru ficat. Este indicata in avitaminoze + sau complexe, afectiuni neurolo#ice sau neuromusculare, alcoolism, steatoze !epatice, !epatite, ciroze, afectiuni renale, afectiuni intestinale. "re actiune in!ibitoare asupra unor #ermeni pato#eni ca: stafilococ, streptococ, colibacil. &emediaza rapid dezec!ilibrul florei intestinale, mai ales in urma administrarii de antibiotice. .+ Patrun)elul *odestul patrun'el este deosebit de bo#at in elemente pretioase. Contine la suta de #rame: - vitamina C- 0<0 -200 m#.3lamaia contine 000 m#.5 - provitamina " Q -0 m#. 3mararul contine I-01 m#.5 - calciu Q 210 m#. - fier Q 0)-20 m#. Este un excelent antiseptic al san#elui si al intestinelor si previne cancerul 3are actiune citostatica naturala5. 7luidifica san#ele si curata vasele de san#e. Este recomandat in toate bolile de inima si circulatie, ra!itism, tuberculoza, afectiuni !epatice si urinare, afectiuni oculare. Intarzie imbatranirea. ;e poate consuma sub forma de suc sau amestecat in alte alimente. 6u are contraindicatii cantitative. /+ 0aurtul Iaurtul este usor asimilabil si constituie un ad'uvant di#estiv datorita fermentilor multi continuti. "cidul lactic din iaurt asi#ura existenta unei flore intestinale sanatoase, impiedicand putrefactiile intestinale. Contine multe saruri de calciu si vitaminele + in cantitati ridicate. Un pa!ar de iaurt constituie doza zinica suficienta si nu trebuie prelun#ita mai mult de 0< zile pe luna. 1+ Polenul Este un aliment mineral care contine: proteine, za!aruri, #rasimi, materii minerale, oli#oelemente, toate vitaminele, !ormoni, pi#menti, etc. Este revitalizant, inlaturand oboseala si surmena'ul in cateva zile. Este recomandat in toate bolile, cu exceptia dibetului. /ezintoxica or#anismul si impiedica imbatranirea prematura. Este un bun ad'uvant in terapia cancerului. /oza zilnica normala este de 0K2 - 0 lin#urita. ;e consuma diluat in apa, ceai Q caldute. In afectiunile mai #rave, se mareste doza pana la . lin#urite Kzi. >uat in mod re#ulat, sanatatea se imbunatateste foarte mult.

Regimuri concepute de Valeriu opa

12 | P a g e

Este bine ca aceste re#imuri sa fie facute sub suprave#!erea unui specialist, mai ales postul cu apa distilata, pentru ca pe parcursul lor apar fenomene inexplicabile pentru cei care nu au cunostinte despre crizele de eliminare a toxinelor pentru vindecarea or#anismului 3ameteli, furunculoza, alte eliminari prin piele, stari de voma, inc!iderea la culoare a urinei, crize la or#anele bolnave si altele5. "ceste re#imuri medicament, vin in a'utorul celor suferinzi impulsionandu-i si pe cei sanatosi sa se apere de boala. Ele reprezinta un indemn spre a ne apropia de natura, de a ne adapta unui nou mod de viata -cel naturist- si de a renunta la vec!ile obisnuinte. Cei care sincer vor sa obtina rezultate favorabile in prevenirea si redobandirea ec!ilibrata a sanatatii, trebuie sa respecte urmatoarele: - 6u trebuie sa mai fumeze nici bolnavul, nici membri familiei sau cei care in#ri'esc pacientul. - 6u trebuie sa consume intoxicante. - 6u trebuie sa consume alcool. - Brebuie sa aiba dantura buna, altfel nu pot mesteca bine alimentele crudeL di#estia incepe de la privit, miros, auz si apoi, printr-o mestecare corecta alimentele trebuie baute, lic!idele mancateL fiecare bol alimentar, trebuie mestecat de .0-<0 de ori. /eci, nu uitati: stomacul nu are dinti4 - sa se foloseasca cat mai multe alimente netrecute prin foc, indepartand carnea din alimentatie, evitand supraabundenta meselor - Brebuie sa se doarma natural, nu cu tranc!ilizante. - Imediat dupa trezire, trebuie scuipata saliva adunata peste noapte - Brebuie sa se invete sa se respire, sa se lucreze si sa se locuiasca in aer neviciat.3Evitati sa va desfasurati activitatea in birouri in care se fumeaza5. - *iscarea este viata. - Evitati sedentarismul si statul orelor in pat in afara orelor de somn. - ;omnul cel mai odi!nitor este intre 20.00 si 0.00 noaptea. - Evitati lucrarile de orice fel si mai ales discutiile ne#ative in timpul mesei. - Brebuie sa se practice automasa'ul, autopresopunctura 3nu masa'ul5. *asa'ul poate fi folosit in cazuri extreme cand bolnavul nu-l poate practica si de persoane compatibile cu el. 3;e incearca mai multe persoane si se va ale#e cea in urma careia bolnavul se simte cel mai bine5. "cestea sunt doar cateva din sfaturile pe care ni le reamintea zilnic @aleriu %opa. &e#imurile recomandate de @aleriu %opa, pe care le voi descrie mai 'os, se fac in cure de 1< de zile.

Ad!u"ant in meta#ta$e

Este o reteta din fosta U.R.S.S. confirmata de Institutul Oncologic din Moscova. 1,5 kg radacina de tataneasa data prin masina de tocat carne, se amesteca cu 2,2 kg miere de salcam si ,5 litri de vin rosu de tara. !reparatul se pune intr"un #orcan de sticla, se inc$ide ermetic si se macerea%a 5 %ile ferit de orice sursa de lumina. Se strecoara si se pastrea%a la rece. Se ia cate o lingurita, de ori pe %i, inaintea meselor principale cu 2 ore mai devreme timp de 5 %ile, apoi se ia cate o lingurita inaintea meselor principale dar numai cu o ora timp de saptamani, putandu"se continua pana la 2 luni. &celasi amestec, in aceleasi do%e se recomanda si in tratarea altor #oli' gripa, angina pectorala, amigdalita, ec%eme, astenie, trom#ofletita, sclero%e, reumatism si altele.
Cancer% anemie% a&ectiuni oculare% ulcer% colita% ciro$a% in&arct miocardic% a#tm

Se face cura cu suc de or% verde. (ulpinile de or% verde se recoltea%a cand a)ung la inaltimea de 25" * cm, prin taiere de la suprafata pamantului. Se spala #ine, se taie marunt, se im#i#a cu putina apa si se macina pana devin pasta, pentru a putea fi introduse in storcator. Se o#tine sucul prin stoarcere. Se administrea%a "+ pa$are,%i in cure de "+ saptamani, de doua ori,an -primavara si toamna., pentru fortificarea organismului. /omparativ cu alte plante, or%ul contine de 25* de ori mai multa vitamina & decat salata, de 25 de ori mai mult potasiu decat #anana, de 11 ori mai mult calciu decat laptele proaspat, de 11 mai mult fier decat telina, de 0 ori mai multa vitamina / decat portocala, de 1* mai multa vitamina 11 decat spanacul si de 2 de ori mai multa #iotina decat laptele. In scurt timp organismul se revitali%ea%a, si multe din simptomele #olii dispar.
Cancer la &icat 'meta#ta$e la &icat(

13 | P a g e
" O lingurita de pul#ere de pedicuta, una de pul#ere de tataneasa -o#tinuta din radacina rasnita. si una de pul#ere de o#ligeana -o#tinuta din radacina rasnita. se pun in 1,2 litru de apa si se lasa sa se macere%e la temperatura camerei de seara pana dimineata. " !reparatul se filtrea%a dimineata. " Se opareste inca o lingurita de pul#ere de pedicuta la o cana de apa clocotita, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtrea%a. " Se com#ina, in final, cele 2 preparate -infu%ia si maceratul. si amestecul astfel o#tinut se #ea in repri%e inaintea meselor principale cu o )umatate de ora.
Cancer )epatic% pancreatic% ga#tric% inte#tinal* cancer cu meta#ta$e

Se recomanda tratamentul cu e2tract apos antitumoral. Se tin "0 cure a cate +* de %ile cu 1* %ile pau%a intre ele. !repararea e2tractului ' " doua linguri radacina de tataneasa -#ucati. se lasa de seara pana dimineata la macerat intr"un pa$ar cu apa. " in alt pa$ar se pun la macerat in apa, tot de seara pana dimineata urmatoarele plante' o lingurita pul#ere de frun%e de nuc, o lingurita coada soricelului3 o lingurita musetel, o )umatate de lingurita de rostopasca. " dimineata se filtrea%a am#ele macerate, iar tataneasa ramasa se pune la fiert la foc mic intr"o cana de apa. 4upa 2* minute de fiert, se ia de pe foc si se adauga restul de plante ramase dupa filtrare, care se lasa sa se infu%e%e 15 minute. " se strecoara infu%ia, apoi se com#ina cu cele 2 macerate la rece. " se #ea pe parcursul %ilei in repri%e. " cu plantele ramase se pun comprese pe locul afectat.
Cancer la gat neoperat

Se face un macerat din' ** g usturoi pisat, 5** g radacina rasa de tataneasa proaspata, 5* g san%iene gal#ene maruntite, 5* g propolis solid maruntit intr"un litru de alcool de 055. Se lasa la macerat 1* %ile. Se stre coara si se ia cate o lingurita de tinctura plus o lingurita de miere de ori,%i. Se va ing$iti foarte incet, pentru a 6spala7 cat mai #ine gatul.
Cancer +ucal

Se culeg mladite de soc de 2" cm diametru de pe care se desprinde coa)a. /o)ile de soc se pun intr"o oala cu + litri de apa astfel incat sa fie putin acoperite si se fier# la foc potrivit pana ramane un litru de lic$id. Se lasa la racit cu co)i cu tot, dupa care se strecoara. 8ic$idul se pune din nou la fiert cu 25* ml ulei rafinat de floarea " soarelui, linguri de miere si ceara curata cat un ou. Se fier#e totul pana scade la )umatate, apoi se raceste, se strecoara prin tifon si crema astfel o#tinuta se pastrea%a in cutii de plastic la frigider. Se unge %ona afectata de 2" ori,%i.
Cancer uterin% mamar #au o"arian

Se rasneste napra%nic sau sovarv. 4in aceasta pul#ere se iau 1"2 lingurite de trei ori,%i. !ul#erea se tine su# lim#a 15 minute dupa care se ing$ite cu putina apa.
Cancer% +oli de inima% dia+et% artrita% #clero$a multipla% +oli de piele% alergii% #tari in&lamatorii

Ulei de seminte de in' 0 linguri,%i ca terapie timp de 21 de %ile si do%a de intretinere'1"2 linguri,%i.
Cancer e#o&agian

" se fier#e timp de o ora un litru de otet de mere cu ** gr coa)a de dud, maruntita #ine. 4upa racire, se strecoara lic$idul si se indulceste cu 2** gr miere. Se #eau %ilnic cate 5* ml, o data sau in cateva repri%e. " se fier# 9* gr frun%e de garoafe intr"un litru de apa timp de 15 minute, se adauga 1,2 lingurita de rostopasca si se ia vasul de pe foc, apoi se infu%ea%a 1* minute. Se #eau doua cani pe %i.
Cancer ga#tric

Suc proaspat de cartofi, )umatate de pa$ar de + ori,%i, timp de o luna.

Tratamentul cancerului cu petrol di#tilat

!etrolul tre#uie sa fie distilat intre 1**"15*5. Se verifica daca este #un astfel' se pune in palma si se freaca #ine palmele3 daca pielea ramane al#a, inseamna ca este #un. Se consuma cate o lingura de petrol distilat dimineata si seara pe stomacul gol cu 1,2 ora inainte de masa. In acea )umatate de ora pana ce se poate manca, #olnavul tre#uie sa se intoarca de cateva ori

14 | P a g e
-din 1* in 1* minute. alternativ pe partea stanga si pe partea dreapta pentru ca petrolul sa poata patrunde in cur#urile si pliurile gastrice. (ratamentul durea%a + saptamani.
Cli#ma cu ca&ea in tratarea cancerului

&ceste clisme diminuea%a spasmele, durerile precordiale si, mai ales, determina eliminarea masiva de to2ine. /lismele cu cafea nu actionea%a asupra intestinelor, ci asupra ficatului, organul cel mai le%at in #oala canceroasa. /ofeina produce in ficat o stimulare e2ceptionala, creste productia de #ila, se desc$id canalele #iliare, to2inele sunt prompt evacuate. Se pot face doua clisme ,%i una dimineata si una seara, iar in ca%uri e2treme se pot face si din + in + ore. &tentie' ingerarea cafelei pe gura nu are nici pe departe vreunul din efectele enumerate aici. /lisma cu cafea' se prepara cafeaua prin adaugarea a 2"+ lingurite cu varf de cafea, in 2**"+** ml de apa clocotita. Se fier#e 5 minute la foc mic, apoi se filtrea%a si se lasa la racit pana devine calduta. Se introduce intreaga cantitate in intestin, unde se tine 15 minute, dupa care poate fi evacuata.
Tratarea cancerului cu regimul O#)a,a

!rin acest regim sangele se reannoieste printr"o alimentatie pura, corespun%atoare. Mii de #olnavi s"au vindecat cu aceasta cura, nu numai de cancer, ci si de ' dia#et, epilepsie, astm, reumatism, #oli de inima, sclero%a in placi, la#ilitate psi$ica, s.a. Regimul este urmatorul' : (imp de 1* %ile se consuma numai cereale ;ang -grau, ore%, mei si $risca.. In afara de apa si sare nu se mai accepta nimic altceva. Se mananca pe saturate in doua sau mai multe mese,%i si in nici un ca% nu se va ra#da de foame in timpul curei. : In ca%ul unor afectiuni cronice, este indicat sa se urme%e mai multe cure succesive de cate 1* %ile, cu pau%a de "+ %ile intre ele, pana la vindecare. In pau%a si inca "+ luni dupa insanatosire se va tine o dieta lacto"vegetariana pura. : Se #eau 2 litri de apa plata,%i. : 4aca apare tendinta de constipatie, se fac clisme. : 4upa urmarea acestui regim creste vitalitatea, capacitatea de munca, se im#unatatesc memoria si capacitatea de concentrare, somnul devine mult mai odi$nitor si se amplifica magnetismul curativ. &re loc o reantinerire, revitali%are si regenerare. : Este un regim de purificare indicat in toate afectiunile.
Tumora in 'pe( corp

Se amesteca' fagure din ceara de al#ine cu tuica curata si pelin pisat pana se o#tine un terci. Se unge locul #olnav, se acopera cu tifon si se lasa peste noapte. Se repeta pana la disparitia tumorii.
Tumora% nodul% &uruncul

Se iau 2 linguri de tamaie -smirna. de calitate foarte #una, se pisea%a foarte fin3 2 linguri de ceara de al#ine -curata., se dau pe ra%atoare. Se amesteca #ine cele 2 ingrediente si se adauga 9 linguri de ulei de masline. Se pun la fiert in #ain" marie pana ce devin lic$ide. Se ia de pe foc compo%itia si se amesteca cu o spatula de lemn pana ce se raceste. (re#uie sa ai#a consistenta unei creme de fata. 4aca iese prea tare se mai pune pe foc si se mai adauga ulei de masline. Se pune un strat gros din acest amestec -apro2imativ 5 mm. pe locul afectat, se acopera cu un tifon prins pe margine cu un leucoplast. <u se um#la la acest pansament 2+"+= de ore. Se indepartea%a, se arunca, se face pau%a 2 %ile. Se repeta pana cand tumora -nodulul, furunculul. dispare.
Meta#ta$a la plamani

Se amesteca urmatoarele' 5** gr unt de casa, 5** gr untura proaspata de casa -nesarata., 5** gr lamai cu coa)a cu tot tocate marunt, 5** gr miere poliflora, +** gr cafea macinata. 4in acest amestec se ia cate o lingura cu * minute inaintea meselor principale. !reparatul se pastrea%a la rece.
Cancer +ron)o-pulmonar

" se #ea suc de usturoi de 2" ori,%i, cate 1*" * ml inainte de masa " se #eau cani de ceai,%i de lemn dulce -infu%ie din > gr de radacina de lemn dulce la 2** ml apa.
Cancer tiroidian

Se va unge %ona nodulilor tiroidieni cu tinctura de nuci ver%i pana la disparitie.

15 | P a g e
Tumori cere+rale

(ratament cu span%' Se fier# 2 litri de apa timp de 1,2 ora. 4in apa fiarta se masoara 1,+ litri in care se pun 0 lingurite cu varf cu span% pisat si se mai fier# 5 minute. Se lasa la racit, apoi se strecoara prin tifon. Sticla se tine la frigider. In prima %i se ia cate o lingurita dimineata, la pran% si seara, dupa mese. & doua %i se iau cate 2 lingurite dimineata, la pran% si seara, dupa mese3 a treia %i se iau cate lingurite, etc. 4o%a %ilnica se mareste cu o lingurita pe %i, pana ce se a)unge la 2* lingurite dimineata , 2* la pran% si 2* seara. Se face o pau%a de 1* %ile, dupa care se repeta trata mentul. 4aca nu a)unge cantitatea preparata intial, se mai face o portie. &tentie? Span%ul are un grad mare de to2icitate. 4aca apar dureri de cap, tratamentul se @ntrerupe. Se poate relua dupa o pau%a de 1+ %ile.
Tumora )epatica

Intr"o sticla de 1,5 litri de culoare inc$isa se pun la macerat' 5* gr radacina de leustean data prin ra%atoare mare, 5* gr miere de al#ine curata, 5* ml vin de tara curat" timp de o saptamana. Sticla va sta la intuneric, agitandu"se de cateva ori pe %i. Se ia cate o lingura de ori,%i, cu 1,2 ora inaintea meselor principale cu tot cu leustean. Intre timp se pregateste o alta portie din amestecul de mai sus. /ura se intrerupe dupa vindecare. /oncomitent, se urmareste ecografic evolutia #olii. (ratamentul tre#uie completat cu ceai de tataneasa 1 litru,%i, iar pe regiunea ficatului se vor aplica comprese caldute cu terciul ramas de la fiertura plantei care se aplica seara la culcare timp de ore.

.!aturi de la cel ce a !ost marele /aleriu 0opa

7rica micsoreaza diametrul vaselor de san#e, ca urmare a unei varsari excesive de adrenalina in san#e. "cest fapt duce la o subalimentare a tuturor or#anelor, ceea ce cauzeza boli or#anice, cum ar fi boala coronariana 3isc!emia5, !epatita, impotenta si fri#iditatea sexuala, boli de piele, nevroze si psi!oze. Cand cineva te 'i#neste nu te razbuna pe el, nu-l uri si nu te supara pe el intrucat aceasta 'i#nire este un dar de la /umnezeu. /aca n-o accepti urmeaza ca purificarea sufletului sa se infaptuieasca prin boli si nenorociri, iar daca nu esti pre#atit nici pentru aceasta ea vine prin moarte "ceasta forma de purificare ne este data prin intermediul celor apropiati, de aceea in masura in care reusim sa-i iertam, in aceeasi masura sunt posibile sc!imbari interioare de profunzime. ;e cuvine sa iertam nu numai in #and ci si cu sufletul. Cel mai mult ne lea#a de trecut supararile neiertate. Iertand un om care ne-a 'i#nit sau ne-a suparat ne putem vindeca de o boala #rava. &oa#a-te in permanenta ca toti cei din 'urul tau sa fie fericiti, sanatosi si intrea#a lume sa fie binecuvantata. "ceasta ru#aciune v-a iradia atat de multa iubire catre intrea#a lume incat iubirea se va intoarce la tine din belsu#. Cum daruiesti asa primesti. &azbunandu-te te faci e#al cu adversarul. Iertandu-l te arati superior. Iertand ne eliberam pentru a ne putea inalta. ;a fim constienti ca iertand ii eliberam pe cei care ne-au #resit, deci iertand oferim libertate. ;a ale#i calea iertarii, pentru ca numai ea desface rana inclestata in timp. Ca de nu iertati voi, nici Batal vostru nu va va ierta voua #reselile. /ependenta naste frica, indoiala, depresia si supararea. 6u cautati plata, nici lauda si nici o rasplata, orice ati face. ;avarsind ceva bun noi pretindem imediat recompensa. "ceste dorinte aduc ca rezultat suferinta. Cu cat veti intensifica dorintele omenesti cu atat va creste nivelul de a#resivitate si se va intari pro#ramul de autodistru#ere. 9rice dorinta cand se a#ata de tine devine stapanul tau. Cand esti manios, mania devine stapanul tau, te acapareaza complect. "stfel mania ta, in aceasta stare, va face lucruri pe care mai tarziu le vei re#reta. /ependenta naste a#resivitatea. Iar a#resivitatea produce boala. +oala purifica sufletul omului si ii fortifica sistemul imunitar. /ependenta de dorinte, frica, depresia si supararea atra# #elozia. Cu cat este mai puternica dependenta de persoana iubita, cu atat mai numeroase sunt pretentiile noastre fata de ea. Cearta, mania, nerabdarea emit in tacere o mare forta destructiva. 6umai prin iubire poate seca izvorul rautatilor. ;a nu vorbiti despre nenorocirile traite pentru ca ele pot prelun#i durata lor. Cand nu vorbim cuiva despre problemele noastre noi ne indepartam de ele. Indepartarea de ele este primul pas pentru depasirea acestora. Esential este cand vorbiti despre problemele si emotiile dvs. sa nu cautati mila sau compatimiri. Bantarii si furnicile apar cand este prezenta trufia. Cand tantarul va inteapa este o umilinta pentru dvs. El este de mii de ori

16 | P a g e
mai mic decat dvs. si reuseste sa va intepe simtitor. In aceasta situatie daca nu va enervati trufia descreste. /eci tantarii ne pot a'uta la ameliorarea destinului si micsorarea trufiei. /aca aveti o mare suparare sau tristete incercati sa nu aduceti sentimente acasa. Iesiti in strada - cu deosebire in locurile inverzite - si plimbati-va. 6u faceti din casa dvs. o #roapa de #unoi ener#etic. /aca locuiti de cativa ani si a-ti saturat spatiul cu re#rete, suparari si spaime, amintiti-va momentele in care v-ati certat si suparat, asezativa in acel loc, iertati, anulati a#resivitatea fata de iubire, ru#ati-va. /aca vorbim la telefonul mobil in primele .0 de secunde ener#ia or#anismului bloc!eaza influentele ne#ative, ulterior incepe sa cedeze lent. 9 convorbire telefonica ce dureaza mai mult de un minut se poate rasfran#e ne#ativ asupra sanatatii. /e altfel, oricat ar parea de straniu, cel mai puternic patimeste nu zona capului, ci zona sistemului #enito-urinara. /upa o convorbire de trei minute are loc deformarea campului ener#etic in zona capului, in zona sternului 3adica are loc slabirea sistemului imunitar5 si, de asemenea, in zona primei c!a,re. 9 convorbire telefonica care depaseste un minut este de nedorit. *ancatul este un serviciu divin si, ca atare, nu trebuie sa se desfasoare intr-o atmosfera apasatoare. *ancarea ne poate da ener#ii superioare daca este binecuvantata de /umnezeu si este #atita cu devotament spiritual. Cea mai buna mancare, cel mai sanatos meniu natural, se transforma in otrava in corpul dvs. daca atmosfera in care #atiti 3#andurile si sentimentele5 si mancati este tensionata. *unca nu trebuie sa ne omoare, ci sa ne dezvolte. Inseamna ca supraincarcarile nu trebuie sa fie permanente si in fiecare ocupatie sa #asim placerea. /aca nu exista placere, orice activitate se poate transforma intr-o suprasolicitare si va dauna sanatatii. /aca un om fura si inseala pe altii o viata intrea#a, el va fi pedepsit sa suporte si pa#ubele pe care le-a facut altora. In concluzie, cel care a facut bine va recolta binele, iar cel care a facut un rau fizic sau spiritual va recolta raul fizic sau spiritual. "tasamentul inseamna alipirea sufletului de ceva sau cineva 3parinti, persoana iubita, copii, profesie, obiecte, daruri etc5. "tasamentul fata de cele pamantesti produce un urias rau lucrului de care ne atasam, in acelas timp sufera si cel ce se ataseaza. /aca omul se ataseaza sufleteste de: !rana, placeri sexuale, casa, avere, bani etc. sufletul lui este cuprins de lacomie, de ura si frustare. In aceasta situatie el trebuie sa piarda toate bunurile pentru a-si purifica sufletul. 9mul stie foarte bine ca nu va lua nimic cu sine in mormant. Cu cat suntem mai atasati de stabilitate cu atat mai #reu suportam sc!imbarile vremii si suntem mai bolnaviciosi. "tasamentul fata de dorinte duce la destramarea relatiilor familiare si a acelora din afara familiei. In dra#ostea omeneasca trebuie intotdeauna sa existe o detasare de omul iubit. Cu cat aveti mai multe pretentii, iritari si nemultumiri fata de omul apropiat cu atat mai mult creste dependenta de el. /ependenta de valorile umane ne va omori incetul cu incetul si spiritul si sufletul. Cand casatoria este bazata numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi indelun#ata. Cand sentimentele slabesc intervine inselarea, iar casnicia se destrama. 7amiliile care sunt intemeiate in primul rand pe prietenie si respect sunt fericite si dureaza mult. Un sot trebuie sa evite sa o transforme pe sotie intr-o copie fidela a sa. 7iecare om are personalitatea lui proprie si astfel de tentative sunt impotriva firii, ducand in timp la destramarea cuplului. 6u-l considerati pe celalalt ca fiind un obiect destinat sa va serveasca, ci ca pe o fiinta divina, cu individualitate si cerinte proprii. Casatoria trebuie studiata intai cu oc!iul, apoi cu microscopul si in sfarsit cu telescopul. Cu cat ne concentram launtric asupra vietii imbatranim si ne despartim repede de viata. Aelozia de re#ula provoaca scaderea vederii, auzului, scleroza in placi, traumatismele capului, diabet, inflamatii articulare. /aca #elozia este #revata de trufie, atunci este de doua ori mai periculoasa. 7emeia #eloasa si suparacioasa ataca in plan subtil partenerul sau. In aceasta situatie sotul fie se va imbolnavi in permanenta, fie va deveni alcoolic, fie va divorta. /aca sunteti #elos si va amplificati sentimentele a#resive de profunzime, atunci puteti avea probleme cu orice animal, veti putea avea si aler#ie si boli contactate de la ele. /e asemenea, veti putea deveni obiectul a#resiunii din partea animalelor. Este mai bine sa plan#eti decat sa urati. /aca n-ati reusit sa va invin#eti pe dvs. insiva, a#resiunea se acumuleaza in mod inevitabil. "tunci cand plin#eti a#resiunea aparuta se distru#e. /ra#ostea are o mare putere de vindecare fizica, mentala, emotionala si spirituala. %lacerea de a barfi, minti si

17 | P a g e
rani alti oameni provoaca efecte ,armice devastatoare pentru sufletul care critica. El se condamna sin#ur sa traiasca in inc!isoarea nelinistii interioare. "devarata cauza a narcomaniei si alcoolismului este un nivel scazut de iubire. "ceasta apare din cauza unor puternice frustari, a reprimarii dra#ostei fata de oameni. 9mul trebuie sa inceteze sa mai poarte suparare pe lumea din 'ur, sa intre in armonie cu ea. Aandirea noastra dispune de cea mai puternica forta creatoare din intre#ul univers. Aandul este cel care aduce pacea si linistea in sufletul nostru. Aandul este cel care atra#e binele sau raul in existenta noastra. Boate #andurile emise plutesc in aer ca niste mine amenintatoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. 9 #andire sau o actiune ne#ativa este resimtita dureros de mii de or#anisme. /e aceea exista o le#e a naturii si a stiintei conform careia raul pricinuit altora ne face rau si noua insine. /e aceea straduinta de a ierta dusmanii si de a indrepta spre ei numai #anduri de pace si iubire constituie un act protector pentru noi. %otrivit le#ii bumeran#ului, tot ceea ce emitem in atmosfera, din punct de vedere vibratoriu: #anduri, vorbe, dorinte, fapte, sentimente etc. se intorc la noi producand efecte perturbatoare in campul nostru ener#etic. /e aceea nimeni nu poate face rau altuia fara sa plateasca. /e aceea oricand aveti #anduri ne#ative despre o persoana sa va ru#ati in permanenta pentru sanatatea ei. Cand ne #andim la cineva se creeaza instantaneu o punte ener#etica intre noi si omul la care ne #andim. /e aceea, orice #and rau reprezinta un atac ener#etic care aduce un pre'udiciu omului respectiv. "stfel ne atacam si ne omoram unul pe altul in mod inconstient, de multe ori fara sa ne dam seama de acest lucru. 9rice expresie dura, afirmata pe un ton cate#oric poate provoca un rau atat siesi cat si unui alt om. Ima#inatia are puterea de a crea realitatea. Campul ener#etic al parintilor incepe sa distru#a campul ener#etic al copilului si acesta se va naste bolnavicios, fricos, obsedat. ;upararea este una din cele mai raspandite incalcari ale le#ilor universului, care poate determina diferite neplaceri in viata, atat a celui pe care te superi, cat si in propria ta viata. ;upararea copilului pe parintii sai, a parintilor pe copii creeaza ruperea si deformarea celor mai fine structuri ener#etice, cu consecinte din cele mai #rave. 7emeia trebuie sa fie linistita si rabdatoare si nu trebuie sa se supere sau sa traiasca sentimente ne#ative. Ea trebuie sa accepte cu seninatate realitatea, asa cum este si sa nu admita parerile de rau in le#atura cu trecutul sau sa #rabeasca viitorul. E#oismul, cruzimea inc!id canalele ener#etice de le#atura cu /umnezeu si omul respectiv nu mai primeste ener#ia necesara intretinerii vietii. In aceasta situatie el este nevoit sa ia ener#ia de la alti oameni, devenind vampir ener#etic. "cest lucru distru#e sistemul de protectie al corpului. E#oismul si interesul personal ne izoleaza de restul oamenilor si acest simt al separarii ii face pe oameni insensibili la nevoile altora. 9 persoana e#oista manifesta un atasament excesiv pentru ea insasi, este o pla#a sociala. E#oistii au foarte putini prieteni. Cateva cunostinte si relatii superficiale le umplu viata. Contactele cu ceilalti sunt limitate. %rin felul de a #andi se inc!id in lumea lor stramta. %rin #andurile voastre puteti sa sc!imbati un e#oist facandu-l #eneros. ;a se emita spre el numai vibratii de #enerozitate si bunavionta. /ispretul fata de noi si profunda nemultumire fata de sine constituie o a#resiune fata de /umnezeu. /ispretul si blamarea omoara inainte de toate iubirea fata de un alt om. 9rice ticalosie ar comite un om impotriva noastra noi nu avem dreptul sa respin#em iubirea fata de el. +arbatul care dispretuieste femeia se de#radeaza spiritual, incepe sa sufere de diferite boli si imbatraneste mai repede ca de obicei. Brebuie sa va sc!imbati atitudinea fata de femei si fata de situatiile le#ate de ele. Brufia si dispretul fata de oameni #enereaza lipsa dorintei de a trai, sentimentul pierderii sensului vietii. "ncorarea de intelepciune da nastere dispretului. "cesta incepe de la cap. /e aceea se bloc!eza biocampul in re#iunea capului. In curand dispretul se intoarce impotriva propriei persoane. /e aceea, se deterioreaza campul in 'urul rinic!ilor si apare distru#erea acestora. Ura este o forta care te lea#a de persoana pe care o urasti. 6imeni nu poate stran#e bani daca-i dispretuieste. Z#arcenia si economia aduc boala si dezastre. 2&3$U4 - invingator in lupta cu cancerul-5lorentin Popa
!ttp:KKPPP.formula-as.roK2000K)0?Kterapii-alternative-<?Kvascul-invin#ator-in-lupta-cu-cancerul-021.0-print 7ormula "; R "nul 2000 R 6umarul )0? R Berapii alternative

18 | P a g e
/r. E/U"&/ B9A9&E"6U medic primar c!irur#, specialist in terapii complementare si psi!o-oncolo#ie 6Extractul de vasc este benefic in orice tip de cancer6 - Stimate domnule doctor, sunteti unul dintre initiatorii tratamentului cu ISOREL - un extract de vasc cu puternice proprietati antitumorale. Pentru un medic chirurg, pare o alegere "excentrica". Ce v-a determinat sa porniti in aceasta "aventura" terapeutica - Botul a inceput prin 0)??, cand am descoperit conceptul de medicina antroposofica al lui &udolf ;teiner, care mi-a starnit interesul si am inceput sa aprofundez cu seriozitate domeniul. *ie mi s-a parut interesant de aplicat in oncolo#ie, fiindca aveam de'a o practica c!irur#icala in urma careia mi-am dat seama ca bisturiul, c!imioterapia si radioterapia nu prea dau rezultate. "stfel ca am acceptat oferta si am plecat la o bursa in Elvetia, la $>u,as Clinic$, o institutie medicala impresionanta, finantata partial de statul elvetian, partial din donatii, unde bolnavii de cancer se trateaza intr-un mod mai putin conventional. "colo am invatat, pas cu pas, alte abordari ale terapiei oncolo#ice: terapia cu vasc, terapia prin modela', terapia cu muzica, terapia prin desen, terapia cu bai si turnari de apa, masa'ul ritmic, terapia prin euritmie 3un fel de dans, dar mult mai complex5 etc. %ractic, dupa ce bolnavii erau tratati in sistemul medical alopat, veneau la acest sanatoriu si-si completau tratamentul. Iar rezultatele erau pur si simplu fantastice, bolnavii avand o rata de vindecare impresionanta4... *area calitate a medicinei antroposofice este personalizarea stricta a tratamentului in functie de o serie intrea#a de parametri fizici si psi!ici, care orienteaza medicul spre cea mai eficienta terapie, compatibila cu particularitatile bolnavului. Bot acolo am inteles si formidabila oferta terapeutica a vascului, motivata de studii stiintifice foarte laborioase. "m facut un curs suplimentar, unde am invatat cum sa-l administrez, in functie de particularitatile bolnavului. %rin 0))?, am adus I;9&E>-ul in &omania, l-am omolo#at si c!iar am or#anizat o serie de con#rese, prin care am dorit sa instruim cat mai multi medici cum sa-l utilizeze in tratament, dar interesul a fost destul de slab, costurile prea mari, asa ca am renuntat. - In ce consta succesul terapiei cu vasc - @ascul a fost obiect de studii aprofundate pentru cercetatorii din Elvetia, in baza indicatiilor lui &udolf ;teiner. &ezultatele acestor cercetari au fost preluate si de alte centre medicale din Aermania, "ustria si 7ranta, demonstrandu-se foarte clar doua aspecte: efectul anticanceri#en este dat de actiunea directa asupra celulelor canceroase, indiferent de natura canceruluiL imbunatatirea starii #enerale, prin stimularea metabolismului normal 3dere#lat in cancer atat din cauza bolii in sine, cat si a tratamentelor conventionale invazive5, stimularea imunitatii prin cresterea producerii de limfocite B, normalizarea numarului de leucocite, trombocite si !ematii, stimularea re#enerarii tesuturilor 3utila in refacerile distru#erilor tisulare produse de radioterapie si c!imioterapie5, normalizarea metabolismului sistemului nervos si diminuarea durerilor. - ISOREL poate !i utili"at ca terapie unica, ori se recomanda asocierea lui cu tratamentul antitumoral clasic - Este timpul sa terminam cu le#endele monoterapiei cu vasc, spanz, marul-lupului, re#imuri alimentare restrictive etc. Bratamentul bolii canceroase este foarte complex si trebuie sa includa atat tratamentele antitumorale clasice, cat si pe cele naturale. ;i noi recomandam extractul de vasc in asociere cu terapia clasica, dar 3atentie45, in functie de starea #enerala a pacientului, fiecare bolnav fiind considerat un caz special4 - Cum se administrea"a ISOREL si pentru cat timp - "dministrarea extractului de vasc este particularizata la fiecare pacient in functie de starea #enerala de sanatate, de parametrii bioc!imici si de stadiul afectiunii, durata unui tratament fiind in #eneral de un an si 'umatate. 3perante de viata - In ce tipuri de cancer s-au o#servat cele mai #une re"ultate ale terapiei cu ISOREL - %ractic, extractul de vasc este benefic in orice tip de cancer. %rin aceasta terapie, eu nu sunt preocupat sa a'un# la or#anul atins de cancer, ci vizez boala manifestata in intre#ul or#anism. 6u atacam efectiv cancerul, ci

19 | P a g e
ridicam #radul de rezistenta al or#anismului, pentru a-si #asi sin#ur calea de vindecare. Cancerul este o boala a intre#ului or#anism, iar I;9&E> - prin distru#erea selectiva a celulelor canceroase, prin stimularea metabolismului si a sistemului imunitar - este util in sustinerea functiilor vitale ale or#anismului si diminuarea efectelor secundare ale tratamentelor oncolo#ice clasice. - Ce do"e de medicament !oloseste un #olnav in tratamentul lunar si cat costa acestea - /ozele sunt diferite de la un pacient la altul, iar costurile sunt mai mici decat fumatul a doua pac!ete de ti#ari pe zi. ;in#urul impediment este ca se administreaza in'ectabil. - In ce !orme de cancer nu are e!ect tratamentul cu Isorel - Extractul de vasc nu are efecte terapeutice in cancerele depasite clinic, in care tumora-mama, primara, nu s-a extirpat si exista de'a metastaze #eneralizate, in starea finala. In aceste cazuri, se poate obtine doar prelun#irea vietii pacientului, concomitent cu o calitate mai buna a ei - doar atat, din pacate, dar pentru un bolnav acestea inseamna foarte mult4... - Recomandati #olnavilor si alte produse naturale destinate "im#lan"irii" acestei #oli groa"nice - In primul rand, punem accent pe componenta psi!ica a bolnavului de cancer. Intotdeauna, bolile canceroase au o puternica determinare psi!ica, deci modificarea sufleteasca este fundamentul pe care se adau#a, una peste alta, caramizile celorlalte terapii. 9rice pacient, pentru a putea lupta eficient cu boala, trebuie sa beneficieze de o atmosfera plina de iubire in mediul familial si sa-si reevalueze conceptiile despre viata. %si!o-oncolo#ia se ocupa de acest aspect important in procesul de vindecare, a'uta pacientul sa-si constientizeze starea si prioritatile, sa dea valoare fiecarei clipe, ceea ce face ca bolnavul sa se implice efectiv in tratament, sa lupte in mod real cu afectiunea, sa nu capituleze... "poi, sustinem tratamentul cu o serie intrea#a de suplimente alimentare: vitamine, oli#oelemente 3seleniu, zinc, cupru, fier, man#an, ma#neziu, ar#int, aur, nic!el etc.5 - prezente in doze scazute in boala canceroasa, antiinflamatoare naturale, de tipul resveratrolului, antioxidanti, enzime si fermenti di#estivi etc. /e asemenea, recomandam pra! de coral, care este un produs foarte usor asimila$il si alcalinizeaza intens or#anismul, ceea ce reduce efectul nociv al aciditatii 3aceleasi efecte se obtin prin utilizarea sucului de sfecla rosie, morcov si varza, dar acest praf de coral este mai usor de administrat5. 7olosim si anumite tincturi din plante medicinale, dar diluate in doze !omeopatice, pentru ca efectul lor sa fie cu adevarat benefic. "tentie, nici o tinctura de baza nu se consuma nediluata4 6&m depistat peste *77 de probleme de ordin psihic si afectiv care pot duce la declansarea bolii canceroase86 - $upa atatia ani de experienta in acest domeniu, priviti cancerul cu mai multa detasare Credeti ca #olnavii au sanse mai mari de vindecare - 6u pot privi cancerul cu detasare, ci mai de#raba cu intele#ere. In conditiile actuale, de nesi#uranta sociala si economica, de modificare si subminare a valorilor sociale clasice, de abordare artificiala a modului de trai, personalitatea individului se dizolva in norme sociale, pe care nu mai are cum sa le intelea#a. Ca sa fiu mai explicit, consider ca boala canceroasa este declansata in special de marile conflicte interioare ale unui individ cu o personalitate slaba, neproductiva, la introvertitul cu nesfarsit dialo# interior. Boti mancam prost, toti traim intro atmosfera poluata, toti suntem stresati, supusi noxelor si iradierilor, dar numai o parte din noi vor face cancer. 9are de ceM - Cat de importanta este psiho-oncologia in tratamentul #olnavului de cancer - "s putea spune ca este esentiala, atat timp cat depisteaza marile frustrari sau nelinisti ale pacientului, care pot fi c!iar cauzele declansarii bolii canceroase4 Intotdeauna, vindecarea este posibila numai daca relatiile sufletesti ale bolnavului cu lumea s-au sc!imbat in bine. %si!o-oncolo#ia este strict necesara, pentru ca bolnavul de cancer trebuie sustinut si psi!ic, nu numai fizic. /ar, pentru a face acest lucru, medicul trebuie sa stie foarte bine cine

20 | P a g e
este acest om, ce asteptari are el de la viata, ce s-a intamplat cu el pana sa se imbolnaveasca. Exista ideea #resita ca boala se declanseaza peste noapte. $%ana acum ma simteam bine$ - spun unii. $/intr-o data, m-am imbolnavit4$. "ceasta este o idee falsa4 Intotdeauna, o boala fizica isi are radacinile intr-o suferinta a sufletului4 Boti acesti bolnavi au avut evenimente psi!ice ma'ore in viata, care de alfel nu le sunt straine nimanui... Boti avem decese in familie, toti am avut pierderi financiare sau am suferit sc!imbari in viata profesionala. *ulti dintre noi divortam sau suferim sentimental pe parcursul vietii, ori ne insusim vina unui esec de orice natura. Insa nu toti reactionam in acelasi mod4... "sta-i marea problema4 Inventariind toate aceste cazuri, am depistat peste 000 de probleme de ordin psi!ic si afectiv care pot duce la declansarea bolii canceroase4 Insa acelasi eveniment poate avea impact diferit asupra mai multor persoane. %si!o-oncolo#ia inventariaza si analizeaza starile sufletesti si psi!ice ale pacientului inainte sa faca boala si dupa aceea, pentru a #asi calea optima de tratament. /ar unii pacienti incearca sa isi in#roape atat de adanc suferinta, incat este dificil sa o mai descoperi. In acest sens, va pot povesti un caz interesant. 9 femeie necasatorita, mama unei adolescente de liceu, vine cu metastaze vertebrale dupa o operatie pentru o tumora de san. " urmat tratamentul oncolo#ic clasic. Incepem tratamentul cu I;9&E>, care nu da rezultate spectaculoase, dar de bine, de rau, boala nu se a#raveaza. 9are unde este problemaM... 9 ro# sa-mi modeleze, din plastilina, un subiect la ale#ere. @ine cu un cos format din doua conuri unite la varf, unul mai mare si celalalt mai mic, care continea mai multe fi#uri similare, mai mici. Este #reu sa va explic ce insemnatate au aceste detalii, insa mi-am dat seama ca ceva nu este in re#ula cu personalitatea ei. /escopar din discutii ca la intrarea in facultate s-a aflat ca parintii ei au facut parte dintr-un anume partid politic, condamnat de comunisti. " fost obli#ata sa-si sc!imbe identitatea, fiind adoptata de un unc!i, viata ei suferind o torsiune dramatica. Be!nic, aceasta metoda a devenit un obicei de viata, pe care l-a adoptat ulterior in relatiile cu cei din 'ur. In tot ceea ce facea isi ascundea identitatea, modelandu-se dupa cerinte. /in momentul in care a devenit constienta de comportamentul ei, tratamentul a inceput sa dea rezultate. /upa ce a invatat sa $puna piciorul in pra#$, traieste linistita, complet vindecata4 Unii pacienti sunt atat de reticenti la acest tip de $destainuire$, incat nu poti sa scoti la suprafata nimic din trecutul lor. &efuza, pur si simplu, sa vorbeasca, fara sa-si dea seama ca acest lucru le poate aduce vindecarea. ;pun ca evenimentele din viata lor nu sunt importante, c!iar daca eu incerc sa-i convin# de contrariu4 "lti bolnavi nu vor sa se stie ca sufera de cancer, considerandu-l o boala rusinoasa... Este cu atat mai complicat atunci cand ai de lucrat cu familia pacientului, care nu constientizeaza ce importanta are un mediu in care bolnavul sa aiba parte de intele#ere, de dra#oste, sa simta efectiv ca se poate bizui pe spri'inul celor dra#i. /e multe ori, atunci cand boala devine c!inuitoare si invalidanta, bolnavul simte ca este o povara pentru familie. ;tiu destule cazuri care s-au sfarsit dramatic, pentru ca bolnavii nu au simtit nici un spri'in din partea celor dra#i. *ai mult, pacientii au nevoie de medicamente si de suplimente alimentare care sa le sustina activitatea or#anismului, iar costurile acestora nu sunt deloc de ne#li'at. Insa nu de putine ori, bolnavii isi pierd serviciul, pentru ca sefii sau patronii lor considera ca sunt irecuperabili si se #rabesc sa an#a'eze pe altcineva in loc, temandu-se ca ei nu ar mai putea face fata cerintelor postului. ;i atitudinea unor medici este condamnabila: se uita compatimitor la bolnavul de cancer si ii spun ca, din pacate, nu mai au ce-i face, ca mai are de trait nu stiu cate luni... 6u se poate asa ceva4 %entru ca, uneori, suferinta si lipsa sperantei pot impin#e un om la #esturi necu#etate... %si!o-oncolo#ia se bazeaza pe principalul suport din familie, cel care sustine bolnavul in lupta cu boala, pe carel invata noile nevoi si asteptari ale pacientului, astfel incat acesta sa se simta inteles, iubit, implinit si in#ri'it. Un lucru e si#ur: nici pentru apropiatii bolnavului nu este usor sa-i accepte nelinistea continua, frustrarile si starile depresive. *area arta este sa #asesti acea cale de mi'loc, de armonie intre bolnav si familia sa, intre tratamentul alopat si cel natural. In succesul tratamentului, conteaza enorm componenta psi!ica a bolnavului4 Cu cat este mai optimist, mai 'ovial, mai increzator in viata, cu atat tratamentul are mai multe sanse de reusita4 /-l dr. E/U"&/ B9A9&E"6U poate fi contactat la tel. 0I22KI0.I..0- sau la e-mail: to#oreanuSeduardT8a!oo.com /etalii despre tratamentele cu extract de vasc puteti #asi pe site-ul PPP.to#oreanu.ro !ttp:KKPPP.to#oreanu.roKvascul-viscum-album-in-tratamentul-canceruluiK Experienta mea de peste 00 ani in acest tip de tratament va este utila. %ascul in terapia oncologica. &d'uvant, sau chiar mai mult. >a simpozionul IsorelK@8sorel al firmei 6ovip!arm Amb expertii discutau despre pozitia variabila pe care o

21 | P a g e

ocupa vascul 3 @iscum album 5 in terapia cancerului. "l ?-lea simpozion din septembrie 0))1, la ;eefeldKBirol, a avut loc sub conducerea prof.dr.med. artmut eine de la Universitatea UittenK erdec,e. 6oi cunostinte si rezultate demonstreaza ca pozitia vascului in terapia oncolo#ica se afla mult peste cea a unui simplu ad'uvant. "stazi, atat terapia cu vasc cat si expertii ei, sunt inca subestimati. In viitor ar trebui sa ocupe o alta pozitie, mai ales in prevenirea metastazelor. Bratamentul cu vasc ar trebui sa fie parte componenta a unui concept de tratament complex, la bolnavul de cancer. "stfel cum boala canceroasa, in inte#ritatea ei, nu este o problema locala, tot asa ar trebui sa fie si terapia, o sinteza a diferitelor posibilitati. In terapia cancerului, in afara unui tratament adecvat al durerii, terapia medicamentoasa ocupa un spatiu insemnat, iar alaturi de tratamente ale timusului, de vitamine, microelemente, enzime si !ormoni, exista terapia cu vasc. "ceasta a devenit in ultimi ani din ce in ce mai actuala, de cand se cunoaste actiunea citostatica si stimulatoare a imunitatii, a preparatelor din vasc. In anii 20 ale acestui secol s-a aratat pentru prima oara de catre &udolf ;teiner in numeroasele sale conferinte cu medici si farmacisti, efectul anumitor preparate din vasc ca remediu de vindecare a cancerului. /e atunci s-au facut numeroase cercetari stiintifice privind vascul cu boabe albe 3@iscum album 5 in le#atura cu substantele pe care le contine si eficacitatea lor. /in spectrul lar# al lucrarilor stiintifice precum si experiente in vitro la culturi de celule normale si celule mali#ne, la examinari in vitro la tumori pe cobai precum si la examinarea sistemului imunitar a pacientilor bolnavi de cancer, s-a cristalizat functiunea dubla a vascului: citostatica si de stimulare a sistemului imunitar, care nu este cunoscuta in terapia c!imica a tumorilor. Bratamentul cu Iscador al tumorilor mali#ne. - Iscador contine un extract apos fermentat din vasc 3 @iscum album 5 de planta toatala, provenit de la diferiti arbori-#azda, preparat dupa un procedeu mecanic special. "ctiunea Iscador-ului. - Experienta clinica acumulata pana in prezent, de-a lun#ul mai multor decenii, a permis urmatoarele observatii: - Cresterea fortelor imunitare si re#ulatorii 3 actiunea imun-modulanta 5, - ;timularea termore#larii, - Cresterea parametrilor vitali 3 stare #enerala, performanta psi!o-fizica, apetit, somn 5 c!iar si independent de situatia tumorala locala, - Calmarea durerilor, - In!ibarea proliferarii mali#ne fara influentarea tesuturilor sanatoase. ;tudiile si experientele de pana in prezent demonstreaza ca preparatele poseda atat virtuti citostatice cat si imunmodulante. /e asemenea, ele exercita o actiune stimulanta asupra !ematopoiezei. Indicatii terapeutice. - *aladii tumorale mali#ne si beni#ne, - "fectiuni mali#ne ale sistemului !ematopoietic si afectiunile insotitoare, - ;timularea !ematopoiezei, - %rofilaxia recidivelor tumorale, - %recanceroze definite. "plicarea de Iscador poate avea loc concomitent cu o c!imio-!ormon sau radioterapia. Indicatii privind aplicarea Iscador-ului. - Bratamentul pre- si postoperator - Bumori inoperabile, recidive si metastaze - Bumori intracraniene si spinale - >eucemii 3 !emoblastoze 5 - >imfo#ranulomatoza si non- od#,in limfom - Carcinom mamar

22 | P a g e

- %lasmocitom - %leurezie neoplazica - %recanceroze: Q displasia de portio, - crauroza vulvara, - mastopatia proliferativa, - papilomatoza veziculara, - polipoza intestinala, - ulcerul #astric calos.;arcoame.

Bratament ad'uvant. - Bratament antistiptic: Q in cazul tuturor !emora#iilor acute ale tesutului tumoral, - !emora#ii di#estive, - !emora#ii #enitale si vezicale. Exsudate, - ;tari febrile la intoxicatii tumorale, - *etastaze osoase, - &e#larea circulatiei, - ;ustinerea functiilor !epatice si a metabolismului, - Bratamentul antal#ic, - &eactii actinice cutanate. Bratamentul cu @8sorel ale tumorilor mali#ne.9 inalta activitate biolo#ica a produsului @8sorel este #arantata #ratie unei ale#eri cu multa #ri'a a materiei prime biolo#ice 3 viscum album 5 si #ratie unei metode de preparare extrem de delicate, prin evitarea oricarei manipulatii denaturate, care corespunde inaltei sensibililitati a proteinelor tumoral-active. "ctiunea @8sorel-ului. - "ctiunea selectiva citostatica - ;timularea sistemului imunitar. - "meliorarea starii sanatatii subiective a pacientului - "ctiunea pozitiva asupra starii #enerale a pacientului - "bsenta efectelor colaterale notabile. Indicatii terapeutice. - %entru tratarea tumorilor mali#ne, - >a profilaxia recidivelor postoperatorii si postiradiere, - >a profilaxia metastazelor postoperatorii si postiradiere, - >a imbolnavirea mali#na a or#anelor !emato-poetice, - %recancerose definitive. Indicatii privind aplicarea @8sorel-ului. /1sorel A 3 vascum abietis K vasc de pe brad 5. 0. In principiu pentru barbat: - Bumori ale #urii si a tractului di#estiv, - Bumori ale larin#elui, a cailor respiratorii, - "le plamanului, - Bumori ale or#anului simtului, - Bumori intracraniene, - Bumori ale sistemului uro-#enital la barbat, - Bumori ale prostatei. 2. Independent de sex: - >eucemie acuta la copii, - Ca tratament suplimentar la c!emo-terapie, - >eucemie acuta la adulti,

23 | P a g e

- >eucemie mieloica cronica. /1sorel 2 3 @iscum mali K vasc de pe mar 5. In principiu pentru femei: - Cancer mamar la femei, - Bumori ale tractului di#estiv si ale sistemului uro-#enital la femei, - Carcinom pulmonar 3 si la barbat 5, - Carcinoame ale ficatului si ale vezicii biliare, - %recancerose la femei. /1sorel 0 3 @iscum pini K vasc de pe pin 5. Independent de sex: - Bumori ale pielii, - *elanoame si melanosarcom, - Bumori ale limbii, buzelor si ale #atului, - ;eminom, teratocarcinom la testicole, - >imfo#ranulomatoza, - >imfome non- od#,in, - >a stimularea functiei maduvei osoase. Berapie combinata.C!emoterapie citostatica si radioterapia sunt mai usor tolerate cu un tratament in paralel cu @8sorel

Cancerul3 O 2aladie Care .e 0oate /indeca

!ttp:KKterapia#erson.roKta#Kvindecarea-canceruluiK "tunci cand vorbim de maladia numita cancer, ne #andim la acea boala care se manifesta vizibil prin tumori, 3c!isturi5 care nu face altceva decat sa Oin#!itaJ nesatula precum o #aura nea#ra din univers celulele sanatoase din corp, iar intr-un final sa consume viata omului. 3care si asa este scurta si plina de blesteme5 Bermenul de cancer se refera la un #rup de afectiuni caracterizate prin cresterea anormala si necontrolata a unei celule sau a unui #rup de celule, care invadeaza tesuturile incon'uratoare si care se pot extinde 3metastaza5 la distanta de tesutul sau or#anul in care s-au format. %entru un medic, cuvantul cancer inseamna evolutia unei tumori care distru#e local si la distanta or#anele sanatoase ale individului atins de aceasta boala. %entru un biolo# inseamna o modificare a sistemelor de re#lare a cresterii si diferentierii celulelor normale care devine periculoasa pentru restul celulelor. Bermenul de cancer in sine, este un termen cutremurator care ne inspira frica si senzatia unui mare si ciudat mister. Etimolo#ia cuvantului provine din limba #reaca (ar(inos, ceea ce inseamna crustaceu. Corpul uman este alcatuit din diferite tesuturi, fiecare avand structura si ar!itectura celulara proprie, fiecare in#loband milioane de celule. "cestea sunt aran'ate intr-o maniera ordonata, artistica si perfecta in concordanta cu >e#ile 7undamentale ale 6aturii, unde fortele dinamice sunt combinate si acordate in armonie. "ceasta este definitia unui corp perfect sanatos si care OexplodeazaJ de viata si armonie. /iviziunea celulara este acel proces de inlocuire a celulelor uzate si moarte, cu altele noi si proaspete, controlate prin mecanisme specifice. In tesuturile canceroase, celulele se divid intr-un mod necontrolat, numarul lor crescand pana sa formeaza o tumoare ce devine vizibila. %e lan#a inmultirea extrem de rapida, celule canceroase sunt incapabile sa se or#anizeze intr-un mod adecvat, iar masa de tesut care ia nastere nu are caracteristicile unui tesut normal. )In societatile industriali"ate, cancerul este intrecut doar de #olile cardiovasculare in ceea ce priveste cau"a mortilor, insa in antichitate era extrem de rar intalnita* atunci nu exista nimic in mediul natural care sa cau"e"e cancer.+ a spus prof. &osalie /avid, director al Centrului pentru ;tudii +iolo#ice V6 si de *edicina >e#ala in E#iptolo#ie de la Universitatea din *anc!ester. Cercetatorii au #asit un sin#ur caz de cancer, dupa ce au examinat sute de mumii e#iptene. Incidenta scazuta a cazurilor de cancer in randul mumiilor su#ereaza faptul ca boala era extrem de rara in antic!itate si ca factorii care o cauzeaza sunt limitati la societatile afectate de industrializarea moderna. %ersonal, afirm fara nicio retinere ca cauza acestui #i#antic #oliat care ne secera fara mila parinti, frati, soti ori prieteni, suntem noi oamenii #eneratiei faceboo,-ului si a versiunii up-date, alimentatia 2.0. "sa cum intunericul este absenta luminii, cancerul este absenta unui ficat sanatos si functional, insa in fazele foarte avansate de cancer, sunt implicate aproape toate or#anele esentiale: intre# metabolismul cu tractul intestinal si anexele sale, ficatul si pancreasul, aparatul circulator, rinic!ii si sistemul biliar, sistemul

24 | P a g e

reticulo-endotelial si limfatic, sistemul nervos central dar mai ales sistemul sistemul nervos visceral. >a aceasta concluzie a a'uns dr. *ax Aerson pe cand facea neobosit cercetari in vederea descoperiri unui leac complet si functional pentru vindecarea maladiei cancer. Comentarii articol: o Elena spune: aprilie 0, 2002 la 20:.0 ;in#ura problema ca sa zic asa este ca tratamentul de la clinica din Un#aria nu este deloc ieftin, cca. 2-.000 eu., pentru 2 ani. "dica 00.000 eu pentru o luna de spitalizare, si <00 eu pe luna timp de 0 an si 00 luni.%lus ca te costa storcatorul comandat in 7lorida 3care este special5 .00W, si tot ce consumi trebuie sa fie or#anic. /eci nu este ieftin deloc. /in ce am citit pe net si vizionat documentare, toti care au tinut corect aceasta terapie 3 de-a lun#ul anilor 5 ;"U @I6/EC"B /E7I6IBI@. Cat despre cei care inca mai cred ca madicina alopata mai este %E6B&U 9* ci nu o I6/U;B&IE mare de tot, se inseala amarnic. Cine are interesul ca noi sa traim mai mult 3 cind suntem aproape I miliarde5.Cei care ne conducM /upa mine,dupa ce am citit tot felul de articole pe aceasta tema este sin#ura terapie care are rezultate notabile. Cat despre inversunarea *ariei 3 parca asa o c!eama5,poate este medic, si atunci normal ca are de pierdut. /aca as avea puterea as aduce aceste clinica si in &omania la un pret cat mai accesibil, pentru toti amaritii care mor cu zile.

9erapia (erson Este O 9erapie :olistica 3i ;aturala Berapia Aerson a fost descoperita in anul 0)2? de catre un evreu #erman, dr. *ax Aerson. Berapia Aerson este o terapie !olistica si naturala, care utilizeaza mecanisme foarte puternice pentru restabilirea functiilor vitale ale or#anismului. Este o terapie intensiva de detoxifiere a intre#ului or#anism, in principal al ficatului si al fierii, prin mi'loace naturiste. Este foarte eficienta in tratarea cancerului si a bolilor cronice de#enerative. /e asemenea, terapia Aerson are o eficienta de vindecare foarte ridicata si in tratarea mi#renelor si tuberculozei. Ca sa intele#em efectele benefice ale terapiei Aerson, este necesar sa intele#em la modul #eneral ce se intampla in or#anismul unei persoane care este dia#nosticata cu cancer, ce este cancerul si cum actioneaza el. Cancerul se mai numeste si boala intre#ului or#anism si se poate vindeca numai daca tratam or#anismul uman ca pe un intre#: trupul, mintea, felul de #andire, modul de !ranire, sufletul, familia, relatiile, solul, apele, padurea, natura etc. Cancerul se dezvolta intr-un or#anism care, intr-o masura mai mare sau mai mica, si-a pierdut functiile metabolice normale, ca o consecinta a intoxicarii cronice, zilnice, cu toxine in#erate dea lun#ul anilor din apa, alimente, aer, proasta alimentatie, carne, dro#uri si substante c!imice. &olul ficatului este de elimina toxinele din or#anism, transformindu-le in asa fel incat ele sa poata patrunde in caile biliare, si sa fie eliminate odata cu bila. 7icatul intervine in procesul de prelucrare a sucului #astric, sub re#la'ul sistemului nervos ve#etativ. /easemenea ficatul a'uta pancreasul sa sintetizeze tripsina, pepsina si lipaza, enzime cu rol in di#estie, toate aflate sub re#la'ul sistemului nervos ve#etativ. 7icatul reactiveaza enzimele oxidative Q iodul stimuleaza si sustine capacitatea oxidativa. %acientii neoplazici prezinta un nivel scazut al functiei enzimelor oxidative, se alimenteaza foarte #reu, nu mai au suc #astric, ficatul nu functioneaza la fel si pancreasul, iar sistemul imunitar nu mai este activ. Intoxicarea #rava a ficatului este factorul c!eie in intele#erea acestor afectiuni. %revenirea cancerului se poate realiza impiedicand lezarea ficatului. "cest lucru este posibil numai prin evitareaKinlocuirea consumului de alimente alterate, moarte sauKsi fierte sau otravite c!imic, prin insecticide, conservanti etc., cu consumarea de !rana vie alcatuita din le#ume si fructe cultivate or#anic. In caz contrar, nu facem decat sa ne otravim or#anismul zilnic.9amenii care accepta in mare masura #enul modern de nutritie, se imbolnavesc intr-un timp relativ scurt, de boli de#enerative, inclusiv de cancer. /aca pana in 0)10 o sin#ura persoana din 0- se imbolnavea de cancer, astazi una din doua persoane este predispusa sa se inbolnaveasca de cancer. Terapia 4erson Consta Intr5un 6e#im Alimentar Bo#at In 0otasiu .i .arac In .odiu /e asemenea acest re#im alimentar trebuie sa fie fara #rasimi, fara uleiuri 3cu exceptia cazului cand se

25 | P a g e

administreaza uleiul de in, care furnizeaza celulelor or#anismului substante nutritive, in plus activeaza enzimele din or#anism pentru a contribui la distru#erea cancerului ori a altor boli #rave5 si cu un continut minim de proteine animale. ;ucurile de fructe si le#ume crude, furnizeaza enzimele oxidative active, care faciliteaza re#enerarea ficatului. In terapia Aerson, se foloseste de asemenea un supliment de iod si de niacina pentru a a'uta ficatul sa se re#enereze. /ieta Aerson este bo#ata in vitamine, minerale, enzime, micronutrienti, si foarte scazuta in sare si #rasimi. 6utritivele din sucurile or#anice in stare proaspata, sunt consumate in mod continuu, impreuna cu mese ve#etariene compuse din fructe si le#ume cultivate or#anic, care contin o cantitate formidabila de potasiu necesara refacerii or#anismului. 9btinerea sucurilor or#anice nu se face cu storcatoare clasice centrifu#ale, deoarece in centrul storcatorului exista sarcini electrice pozitive, iar lic!idul contine sarcini electrice ne#ative, astfel se distru# enzimele oxidative. ;ucurile or#anice vindecatoare, trebuie obtinute cu storcatoare dotate cu razatoare, tocator si presa. In procesul de tocare, le#umele si fructele sunt OpulverizateJ atat de tare incat celulele fibrelor din le#ume ori fructe, sunt rupte si desfacute, rezultand o pasta moale. In procesul presarii, pasta rezultata se aseaza in plicuri speciale, apoi este pusa in presa aparatului, care ii aplica acesteia o presiune ec!ivalenta de aproximativ o tona, rezultand un suc natural care contine toate substantele nutritive si enzimele vii care se #asesc in le#ume. +aute aceste sucuri or#anice, ele pot a'un#e in circuitul san#uin la fel de repede ca alcoolul. In terapia Aerson se mer#e pe aceasta alternativa ca parte importanta in vindecarea maladiilor #rave, deoarece timpul in care nutrientii si enzimele vii a'un# in circuitul san#uin este foarte redus, in comparatie cu consumarea fructelor si le#umelor in forma lor initiala pentru care ar fi necesare ore, pana ca ele sa a'un#a in san#e.

Con#resul cancerului 5 0aris Con#resul cancerului tinut recent la %aris a confirmat

capacitatea exceptionala a fructelor si le#umelor de a preveni si vindeca tumorile uci#atoare 444 $+omba$ ultimului con#res mondial al cancerului tinut la %aris a fost victoria morcovului si a rubedeniilor lui impotriva bolilor oncolo#ice.. 7ructele si le#umele au triumfat. Un studiu mamut, intins pe o durata de .< de ani si efectuat pe <00.000 de subiecti, a dovedit fara drept de apel ca alimentatia ve#etariana reduce drastic aparitia cancerului. %racticantii terapiilor naturiste au avut dreptate.. Cand /umnezeu a lasat boala a lasat si leacurile care o pot vindeca. $/e necrezut$, a exclamat profesorul francez *ic!el +oiron, presedintele fondator al con#resului international al cancerului. $;cepticismul nostru este invins. Cifrele studiului E%IC 3European %rospective Investi#ation into Cancer and 6utrition X Investi#atia europeana prospectiva privind cancerul si alimentatia5 sunt de necombatut. >e#atura dintre cancer si alimentatie este edificata.$ /esi nu e noua, ideea ca !rana 'oaca un rol decisiv in stoparea sau dezvoltarea tumorilor canceroase a fost multa vreme respinsa, minimalizata sau privita cu scepticism de lumea medicala occidentala. Cancerul era interpretat ca o boala in sine, declansata prin dere#larea necontrolata a unor celule. Un soi de $nebunie$ or#anica. /in fericire, studiul E%IC vine cu concluzii de neclintit. Este cea mai mare anc!eta realizata vreodata asupra relatiei dintre nutritie si cancer.. ;tudiile efectuate compara alimentatia si modul de viata a <00..000 de indivizi din tarile nordice si sudice ale Europei, unii dintre ei amatori de unt si de carnuri #rase, ceilalti - consumatori de le#ume, fructe si untdelemn de masline. Incepand cu anul 0)I0, ma'oritatea subiectilor au fost urmariti fiecare in parte, in medie timp de cinci ani. Ultimele rezultate au fost publicate in iunie 200< si comunicate oficial la con#resul de la %aris . " fost primul studiu combinat si cu prelevari de san#e si "/6, stocate in banci biolo#ice, pentru cercetarea indicilor nutritionali. Concluzia e clara: sc!imbarea re#imului alimentar poate reduce frecventa cancerului.. Iata si cateva prescriptii importante rezultate din studiul E%IC.. $onsumati cat mai multe fructe si legume %ersoanele care consuma in medie .< de #rame de fibre ve#etale pe zi 3sapte portii de fructe si de le#ume mancate pe intinderea unei zile5 reduc riscul imbolnavirii de cancer cu 102. Cifra creste, daca pe lan#a alimentatia ve#etariana, veti fi atenti sa va si miscati. *ai ales cancerul intestinal si cel de colon sunt tinute in frau printr-o alimentatie adecvata combinata cu sport. $*arele pro#res al acestui studiu consta in faptul de-a

26 | P a g e
arata ca riscul cancerului poate fi drastic redus prin cresterea consumului de fructe si de le#ume, principalele surse de fibre alimentare$, spune profesorul Elio &iboli, responsabilul studiului E%IC, specialist mondial in probleme de nutritie si cancer. 2egetalele< bariera impotriva cancerului de colon Includeti in fiecare din mesele dvs. o le#uma sau o salata si un fruct la desert. Care sunt cele mai indicateM Boate fructele contin combinatii de substante protectoare. . %entru a beneficia de ele, variati culorile: dupa ce mancati un mar rosu, #ustati o para aurie sau un stru#ure ne#ru. >a fel si in cazul le#umelor: dupa o tomata rosie, consumati un broccoli verde sau o ridic!e nea#ra. Cel mai adesea, principiile active care opresc cancerul sunt cuprinse c!iar in colorantii din plante. Eficienta lor a fost constatata nu doar in cancerul de colon, ci si in cel de prostata, pancreas, plamani, esofa#. Uitati carnea, mancati peste. ;e banuia de multa vreme ca excesul de carne nu este sanatos.. ;tudiul E%IC confirma si aceasta realitate. "naliza efectuata a #rupat carnea in trei cate#orii: carne rosie, mezeluri si carne de pasare. /in prima #rupa fac parte carnea de vita, vitel, porc, proaspata, tocata sau con#elata. /in #rupa a doua fac parte salamurile de porc sau vita, conservate in saramura, cu sau fara nitrati, afumaturile, carnea uscata sau conservata prin fierbere: 'ambonul, carnatii, pateul de ficat, crenvurstii etc... %asarile au fost reprezentate de #asca si pui.. &ezultatul: riscul de cancer colorectal e mult mai ridicat la consumatorii de carne si mezeluri. In sc!imb, nu exista nici o problema cu carnea de pasare, cu conditia sa nu fie din crescatorii. Ca solutie alternativa pentru carne se recomanda pestele, desi efectul lui protector n-a putut fi explicat pe deplin. ;e presupune ca anumiti acizi #rasi, prezenti in mare cantitate in uleiul de peste, in!iba dezvoltarea tumorilor canceroase. 4eguminoase si cereale complete< Arau, orz, ovaz, mei, secara, linte, fasole, soia, seminte de in si susan - $E timpul sa redescoperim cerealele si le#uminoasele$, ne indeamna studiul E%IC. $+o#atia lor in fibre participa, de asemenea, la prevenirea cancerului de colon. In sensul acesta, ar fi bine ca painea cotidiana sa fie inlocuita de sase portii de #rau incoltit, consumat pe durata unei zile.$ Unele le#uminoase 3mai ales soia5 prezinta un alt atu: continutul lor bo#at in fito-estro#eni. 7emeile asiatice, care consuma multe le#uminoase inca de la varsta copilariei, sunt mult mai putin atinse de cancerul de san. Ipoteza avansata: acesti micro-constituenti sunt capabili sa bloc!eze efectul estro#enilor asupra celulelor mamare. In sc!imb, o posibila cauza de aparitie a cancerului de san poate fi excesul de ,ilo#rame acumulate dupa menopauza... In concluzie, puneti linte in toate salatele, mancati cu incredere soia, mancati cereale complete. %rote'ati-va intestinul si controlati-va #reutatea.. Optati pentru o alimentatie variata /ecat sa mananci un anume aliment, mai bine consumi cate putin din toate... ;i reduceti consumul de alcool. /e fapt, ideea #enerala care s-a desprins la con#resul de la %aris a fost ca nu exista atat alimente protectoare, cat un model alimentar preventiv, inspirat din modelul mediteranean. ;i anume: le#ume stropite din belsu# cu ulei de masline... Un alt principiu recomandat priveste alimentele proaspete si crude, netrecute prin foc. 7avorizati, deci, salatele de le#ume, condimentate cu ierburi aromate, si fructe de toate #usturile si culorile. "ctivitatea fizica reduce riscul cancerului de san =iscare8 9 a doua surpriza a con#resului de la %aris a fost confirmarea prin studiu a incidentei deosebite pe care sportul, miscarea, o are in stoparea diverselor tipuri de cancer. %rin urmare, specialistii recomanda includerea lor in viata cotidiana. 6ici o zi fara plimbare in aer liber, fara cateva minute de #imnastica sau de aler#at. *iscarea reduce in proportie de 102 incidenta cancerului, mai ales de san si colon, de prostata, plamani si uter. /iminuarea riscurilor apare si la persoanele subtiri, care fac constant miscare. /e unde ideea ca nici cei ce au o #reutate normala nu sunt feriti de teribila maladie. $Un studiu american a demonstrat ca densitatea sanului la mamo#rafie se modifica radical dupa o ora de exercitiu fizic.$ Bi la fel, intrea#a structura corporala. &9/IC" /E*I"6 0ntrebari pe adresa medicului specialist /r. C&I;BI"6 +9E&E;CU - Cum se explica efectul protector al ve#etalelorM - 9mul a aparut intr-un anumit cadru natural, iar de la facerea lumii, /umnezeu i-a dat acestuia ca !rana $toata iarba ce are samanta... si tot pomul ce are rod in el$... /in pacate, foarte putine ve#etale din cele pe care le mancam sunt naturale. &oadele de pe mesele noastre sunt cel mai ades prelucrate de te!nolo#iile industriei alimentare. >e#islatia actuala este mult prea permisiva cu aditivii alimentari. &apiditatea cu care apar, in fiecare an, sute si c!iar mii de coloranti alimentari spune multe despre deficientele si fraudele #rave ale sistemului actual. $Aalbenul de unt$ 3paradimetil - azobenzenul5 , ca sa dau numai un sin#ur exemplu, intrebuintat pana nu

27 | P a g e
de mult pe scara lar#a, produce experimental la animalele de laborator cancerul ficatului 3!epatomul mali#n5. Iata pe scurt o demonstratie inversa pentru intrebarea dvs. si o pledoarie fierbinte pentru consumul produselor ve#etale proaspete. ;emnalul de alarma a fost tras de specialisti de mai multi ani, iar presa tine sus stea#ul sc!imbarii pentru opinia publica. >a astfel de presiuni, a#ricultura si alimentatia biolo#ica tind sa se afirme tot mai mult, iar prin cercetari de ultima ora, nutritia se contureaza ca o perspectiva reala a unei noi terapii in boala canceroasa. %rodusele ve#etale cultivate corect sunt aproape complet lipsite de toxicitate. /e aceea realizeaza un intersc!imb firesc cu mediul intern celular si nu bloc!eaza deloc filtrele biolo#ice ale or#anismului. /impotriva, multi microconstituenti naturali din le#ume, fructe, cereale, dar si din plante si-au dovedit de'a rolul lor anticanceri#en, in diverse colturi ale lumii. In pa#inile $ 7ormulei "; $ s-a scris si se va mai scrie inca mult despre potentialul de vindecare al fibrelor ve#etale, antioxidantilor naturali, retinoizilor antitumorali, betacianinelor etc., despre usturoi, patrun'el, morcovi, #rau, catina sau condimente, iar cazurile spectaculoase de vindecari prezentate de dvs. de-a lun#ul timpului au produs stupefactia lumii medicale de la noi si ii sustin cu o raza de speranta si optimism pe cei aflati in suferinta... - /e ce sa consumam le#ume nefierteM - "cum 000 de ani, in orasul Zuric! din Elvetia, doctorul +irc!er-+enner demonstra cole#ilor sai ca $ve#etalele in stare cruda si proaspete$ au o mare putere de vindecare si reprezinta pentru oameni o !rana vie de cea mai buna calitate.. "r#umentatia se baza pe numeroase cazuri vindecate in clinica sa, dotata cu cele mai moderne laboratoare din acea vreme. ;i nu se descoperisera inca vitaminele, enzimele, imunostimulatorii sau a#entii antitumorali naturali. /e-a lun#ul timpului, aceste adevaruri au fost afirmate raspicat de *ax Aerson, &udolf +reuss, &obert Yac,son, Vristine 6olfi si multi altii, dar din nefericire medicina actuala mer#e parca prea obsesiv intr-o directie #resita. %entru a intele#e rolul cruditatilor in prevenirea si tratarea cancerului, sa observam ca cea mai mare frecventa a bolii este intalnita la persoane in varsta de peste <0 - -0 de ani, la care componentele tisulare intra in procese lente de de#enerare, iar astfel or#anele nu mai fac fata asaltului de toxine canceri#ene de care vorbeam mai devreme... Intuim acum usor de ce curele de cruditati, posturile cu sucuri de le#ume si fructe, !rana vie sunt o speranta pentru cei disperati si sunt confirmate din ce in ce mai mult de ultimele comunicari stiintifice. - >e#umele si fructele de pe piata romaneasca au calitatea de medicament anticancer sau au suferit modificari #enetice care le-au modificatM - %uneti aceasta intrebare la #ranita de vest a tarii si veti auzi un $da$ pe sute de mii de voci din piepturile romanilor care vin de la munca din strainatate. @eti putea aduna relatari amanuntite despre parfumul, #ustul, vitalitatea si savoarea fructelor si le#umelor de la noi.. @eritabile declaratii de dra#oste pentru mere, prune, #utui, rosii, ardei etc.. %ersonal, cunosc multi oameni bine situati in 9ccident care vin special in &omania sa faca o cura cu cruditati. /aca ministrul a#riculturii ar avea inspiratia sa-i pre#ateasca pe taranii romani sa intre pe pietele europene ale produselor biolo#ice, &omania ar mai deveni o data in istorie #ranarul 3bio5 al Europei, iar plu#ul, coasa si caruta trasa de cai nu ar mai fi atat de mult si inutil blamate. In 7ranta, doar I2 din a#ricultura este biolo#ica, in Aermania si "ustria 0.-0-2, in Elvetia 2.2, iar pretul la aceste produse este de .1 ori mai mare decat la celelalte. >a noi, mai mult de <0--02 din a#ricultura depinde doar de ciclurile naturale de productie si de aceea cred ca daca am avea azi autostrazi, turismul rural ar relansa economia. Intr-o societate bazata pe adevar si intelepciune, cercetarile care demonstreaza potentialul vindecator al dietei anticancer ar trebui utilizate la maximum in folosul bolnavilor, iar procesul de producere, preparare si comercializare al !ranei sa fie coordonat cu mai mare #ri'a. &limentatia anticancer - *edicina oficiala accepta, in sfarsit, o realitate pe care naturismul o sustine de mult: alimentatia corecta poate sa impiedice aparitia tumorilor. 7ructele, zarzavatul, le#uminoasele, cerealele inte#rale si ierburile aromate contin substante active care pot preveni imbolnavirea de cancer. O terapie cu gust delicios8 $&ezultatele cercetarilor noastre trebuie sa-si #aseasca drumul spre farfurii4$ >a mi'locul lunii februarie, la @iena s-a tinut un con#res la care au participat cercetatori de pe toate meridianele #lobului. Bema conferintei: alimentatia si cancerul. Concluzia unanima: cele mai eficiente remedii pentru stoparea acestei boli cumplite se #asesc in .... farfurie4 Unul din doi bolnavi incurabili ar putea fi salvat printr-o alimentatie sanatoasa. 6u numai fructele si le#umele contin substante bioactive, ci si cerealele, mirodeniile etc. Ele ne pot a'uta sa traim mai mult, in deplina sanatate. @a prezentam interviul acordat pe aceasta tema de prof. dr. ;. VnasmMller, unul dintre marii cancerolo#i #ermani, prezent la lucrarile conferintei. *eniul oferit participantilor la conferinta de la @iena a fost de-a dreptul bizar: rulouri de salata verde cu sfecla, salata de andive cu radacina de tataneasa, fileuri de peste cu rozmarin, sarlota de lamaie cu sos de soc etc. 6u suna mai de#raba a %lafarM +ucatarul a transpus in realitate in mod exemplar rezultatele cercetarilor noastre.. *ulte din in#redientele folosite au proprietati anticanceri#ene. *eniul demonstreaza ca alimentatia anticancer poate fi extrem de

28 | P a g e
#ustoasa. ;i care sunt efectele eiM Concluzia dupa ani indelun#ati de cercetare este ca un bolnav incurabil din doi 3sau din trei5 ar putea fi salvat. ;tim de mult ca broccoli, dar si alte le#ume pot preveni aparitia cancerului. "veti noutatiM "cum stim cum actioneaza ele. "ni!ileaza, de exemplu, efectul canceri#enelor, adica al substantelor c!imice din mediul incon'urator si al conservantilor alimentari. ;ubstantele existente in crucifere 3varza, conopida, broccoli etc.5 si cele din usturoi pot sa impiedice acest proces. ;tim ca a fost studiat efectul anticanceri#en al verzei rosii si al celei de +ruxelles. Este efectul acesta benefic doar pe soareciM 6u. &ecent s-a constatat ca aceste le#ume din familia cruciferelor pot activa si la om o anumita enzima din ficat, care il prote'eaza impotriva cancerului. 6umele ei prescurtat este A;B.. Este suficient doar sa mancam cat mai multe le#ume pentru a ne apara de cancerM 6u. "r trebui sa consumati si mai multe cereale, mai ales soia. In cereale ca: ovaz, #rau, mei etc. exista o multitudine de substante anticanceri#ene. *ai cu seama in produsele din cereale inte#rale 3uruiala si tarate nerafinate5. In ceea ce priveste soia, ea contine !ormoni naturali, care sunt o mare speranta pentru prevenirea cancerului de san.. Cum actioneaza acesti !ormoni ve#etaliM &educ efectul estro#enilor proprii or#anismului. . Ei impiedica celulele din tesuturile !ormonodependente 3de exemplu, din sani sau prostata5 sa se transforme in celule canceroase. Unele soiuri de cereale au un efect mai deosebitM %rodusele inte#rale, da. 3In nici un caz faina alba.5 9 mare parte a substantelor active se afla in invelisul exterior al boabelor. "cestea stopeaza cancerul de colon. /ar mirodeniileM Care e contributia lor la prevenirea canceruluiM In aceasta privinta s-au efectuat studii foarte interesante. *irodeniile a'uta de fapt la $repararea$ defectelor ereditare.. %rintre candidatii cu perspective stralucite se numara: vinarita, vanilia si scortisoara. Exista si substante care provoaca $moartea$ celulelor canceroaseM &esveratrolul din stru#uri si, in special, din vinul rosu poate declansa apoptoza celulei canceroase. In laborator s-a descoperit ca acelasi efect il are si varza de +ruxelles. /eci un pa!ar cu vin rosu pe zi ne apara de cancer. /ar ce rol are radacina de tataneasa in meniul anticancerM &adacina de tataneasa se compune in proportie de .02 din inulina, o fibra care fixeaza substantele canceri#ene si le $impin#e$ spre canale, reducand astfel riscul imbolnavirii de cancer la colon. Conform unor studii canadiene, cresterea consumului zilnic de fibre cu 0. # ar fi suficienta pentru a reduce la 'umatate riscul cancerului de colon. Eficiente sunt, de asemenea, cerealele si morcovii. Un alt medicament $#ustos$ impotriva cancerului este iaurtul... +acilii lactici din alimentele fermentate: varza acra, branza, iaurtul pot fixa si ei substantele toxice din intestin, care sunt, astfel, eliminate. Ce parere aveti despre tabletele cu fibre din farmaciiM 6ici una. "limentele bo#ate in fibre contin si fenoli, care prote'eaza membrana celulei.. "cestia se #asesc mai ales in cerealele inte#rale si in tarate. 7ibrelor tratate c!imic le lipseste aceasta componenta, de aceea efectul lor este nul. $um s-a descoperit, de fapt, ca alimentatia influenteaza aparitia cancerului" %rin studiile efectuate pe emi#ranti. In tara lor, barbatii 'aponezi sufera foarte rar de cancer la prostata, iar femeile 'aponeze nu prea fac cancer la san... >a inceput, oamenii de stiinta au crezut ca acest fapt ar avea le#atura cu #enele. /ar studiind emi#rantii 'aponezi din ;U", ei au constatat ca numarul celor bolnavi de cancer la prostata 3este vorba de cea de-a doua #eneratie5 este e#al cu numarul americanilor bolnavi. Yaponezii eliminasera din alimentatia lor pestele crud, branza de soia si orezul, inlocuindu-le cu carne de vita si cartofi pra'iti.. ;tudiile arata ca numarul ve#etarienilor cu cancer di#estiv este cu <02 mai scazut decat cel al consumatorilor de carne. ;a devenim, oare, ve#etarieniM /in cercetari nu rezulta ca boala ar fi produsa de carnea in sine. @alabil este urmatorul principiu: carnea de porc este nociva daca o consumam #rasa si in cantitate mare.. ;upra#reutatea sporeste si ea riscul imbolnavirii. &ecomandarea din clipa de fata este: cu cat mai putina carne, cu-atat mai bine. *aximum ?0 # pe zi. &r trebui sa fim mai atenti si la tigaie" %ra'itul la peste 200 #rade Celsius este tabu, pentru ca in suprafata maronie a carnii se formeaza substante canceri#ene: carburile policiclice. In experimentele facute pe animale s-a observat ca aceste substante produc cancerul !epatic si cancerul #landelor intestinale si mamare. -ar ele pot fi anihilate prin consumul de mirodenii" /a. Condimentand cele ?0 # de carne cu rozmarin, cimbru, salvie sau usturoi. *arinatele preparate cu ulei de masline, otet de mere, zeama de lamaie, usturoi, mustar, sare si za!ar brun pot impiedica in proportie de )02 formarea combinatiilor nocive. &ecomandarea mea: o felie subtire de #ratar Z cereale sau orez natural Z le#ume verzi. "cestea contin clorofila o substanta

29 | P a g e
anticanceri#ena. Un studiu efectuat recent in C!ina arata ca un consum re#ulat de varza 3de crucifere, in #eneral5 reduce riscul cancerului pulmonar cu .?2. %utem sa fumam, daca mancam varzaM Un pac!et de ti#ari pe zi inseamna un risc mult mai mare. /oar nefumand putem profita de efectul anticanceri#en al acestor le#ume. Exista o planta anume pe care o preferati" Eu recomand cu caldura ceaiul verde 3mult5, care ne prote'eaza de cancer pe mai multe planuri. Cercetatorii americani au descoperit faptul ca o substanta componenta a ceaiului verde poate $nimici$ tumorile, privandu-le de !rana. /a. 6umele ei prescurtat este ACA. Ea in!iba dezvoltarea de noi vase san#uine. 6emaifiind alimentata cu san#e, tumora moare. /ar rezultatele acestor studii indeamna la continuarea cercetarilor. /e la experientele in eprubeta sau pe animale pana la studiile efectuate pe oameni e cale lun#a. $are este urmatorul dvs+ obiectiv" &ezultatele cercetarilor noastre trebuie sa-si #aseasca drumul spre farfuriile dvs.4 5armacia naturii< Ucigasii cancerului - 2arza 3si, in #eneral, cruciferele5 Alucosinolatele, adevarate $pesticide naturale$ prote'eaza varza de a#entii nocivi 3bacterii, ciuperci5. >a oameni, ele activeaza enzima care previne cancerul 3AB;5. 7ierbeti varza4 In felul acesta, substantele protectoare sunt mai bine valorificate de or#anism. - 3trugurii &esveratrol se numeste $medicamentul$ anticancer din stru#uri, din zeama de stru#uri si din vin. "ceasta substanta stopeaza producerea infectiilor si calcifierea arterelor. %entru frumusete: samburii 3semintele5 de stru#uri impiedica aparitia petelor de batranete. - %osiile >icopenul este $multimedicamentul$ natural pe care-l contin acestea. Un antioxidant care impiedica aparitia cancerului de pancreas, de intestin, de prostata, de plamani. Efectul este mai puternic daca rosiile sunt fierte. - $erealele ;eleniul este microelementul care mentine la $turatie maxima$ o enzima ce impiedica dezvoltarea tumorilor. ;e #aseste in #raul si in #risul nerafinate industrial.. - $itricele @itamina C previne cancerul.. Cei care combina, de exemplu la micul de'un, felia de sunca cu un #rapefruit pot preveni formarea nitrosaminelor canceri#ene. In pielita alba a citricelor se #asesc bioflavonoidele care sporesc de .0 de ori efectul vitaminei C. 0napoi la natura8 7iecare om se poate apara si sin#ur de cancer, dar trebuie sa o faca imediat. Iata ce recomanda specialistii: 7ara #rasimi animale: inlocuiti-le cu #rasimi ve#etale, mai ales cu ulei de masline. El contine acizi #rasi nesaturati si vitamina E, care ne prote'eaza de cancer. ;are, cu economie: maximum - #Kzi. Inlocuiti-o cu mirodenii si verdeturi, bo#ate in substante anticanceri#ene. *ulte cereale si le#uminoase: expertii recomanda -00-?00 #Kzi, impartite in I sau mai multe portii. 9ptati pentru produsele inte#rale. Consumati soia. *ulte le#ume si fructe: zilnic, intre 100-?00 #, impartite in <-00 portii... ;ubstante bioactive se #asesc mai ales in crucifere 3varza, conopida, broccoli, #ulie etc.5 si in usturoi. Citricele contin vitamina C, la fel si merele 3soiurile vec!i5, afinele, socul, caisele, morcovii. Ceaiul verde: bautura ideala..

oada- alului !"#uisetum arvense$

30 | P a g e

/escriere: /enumiri populare: barba-ursului, bota-caluluim bradisor, coada-iepei, coadaminzului, nodatica, opinci, paru,-porcului, siruslita. %rimavara timpurie, din rizomul care creste adinc ies mai intai tulpinile fructului, colorate maroniu, roditoare si purtatoare de spori. "bia mai tirziu apar frunzele verzi si inalte de pina la 10 de centimetri, care se aseamana cu niste braduti cu forma re#ulata. Coada-calului se #aseste pe cimpuri, terasamente de cale ferata si povirnisuri. "cea varietate care creste pe pamint ar#ilos este cea mai tamaduitoare. Contine, in functie de locul de amplasare, .-0-2 acid silicic care produce un efect curativ foarte bun. +ineinteles ca se va evita planta de pe o#oarele in#rasate c!imic. Coada-calului cu ramurelele foarte fine creste cu precadere in paduri si liziere. ;i aceasta varietate are puterea de leac. In medicina populara, aceasta planta medicinala a fost apreciata inca din timpurile indepartate, in special datorita fortei sale !emostatice 3care are proprietatea de a opri !emora#ia5 si a reusitelor in cazul bolilor renale si vezicale #rave. Botusi, ea a fost data uitarii in decursul vremurilor. C!iar preotul Vneipp, marele nostru medic naturist popular, a fost acela care a readus coada-calului la importanta sa anterioara. El a declarat drept [unica, de neinlocuit si inapreciabilaJ in cazul !emora#iilor, al varsaturilor de sin#e, al afectiunilor vezicale si renale, al pietrei si nisipului. [In o mie de afectiuniJ, scrie el, [in rani necrozate, c!iar in abcese canceroase sau osteoporoza, coada-calului obtine performante iesite din comun. Ea spala, curata, dizova, arde, indeparteaza tot ce este stricat.

"desea, planta umeda, calda este invelita in cirpe ude si pusa pe locul care trebuie sa vindece.J %reotul elvetian Vunzle afirma ca toti oamenii incepind de la o oarecare virsta ar trebui sa ia zilnic ca bautura permanenta o ceasca de ceai de coada-calului. "tunci toate durerile reumatice, artritice si nevral#ice ar disparea, fiecare om ar avea un apus de viata sanatos. %ovesteste ca un barbat de ?- de ani a fost eliberat datorita unei bai cu aburi de coada-calului de o durere in#rozitoare provocata de o formare de calcul si ca a mai trait inca multi ani. %reotul elvetian mai spune: [Cele mai putenice !emora#ii si varsaturi de sin#e le va vindeca planta, luata intern sub forma de ceai, in timp scrut, ba c!iar aproape pe locJ. In locul racelilor vezicale si al durerilor spastice nu exista un remediu mai bun decat o infuzie de coada-calului ai carei vapori sunt lasati sa actioneze asupra vezici invelindu-se bolnavul 00 minute intr-un !alat de baie. &epetind aceasta procedura de cateva ori, se produce o disparitie trepatata a raului. +atrinii care deodata nu mai pot urina si se zvircolesc de durere, intrucit urina nu iese deloc sau doar picatura cu picatura, sunt eliberati de c!in #ratie acestor aburi fierbinti de coada-calului, fara ca medicul sa-i sondeze. In cazul nisipului la rinic!i, al calcului renal si vezical 3pietre la rinic!i si la vezica5 se fac bai de sezut fierbinti cu coada-calului, bindu-se in acelasi timp ceai cald de coada-calului in in#!itituri mici si tinindu-se urina, pentru a o #oli in cele din urma cu presiune. In acest fel, piatra se elimina de cele mai multe ori. In le#atura cu aceste indrumari am primit scrisori care nu fac decit sa confirme cele mai de sus: *etoda a dus la eliminarea calcului renal, respectivii oameni se simt mai bine si nu-i mai 'eneaza nimic. In situatii in care alte mi'loace diuretice nu au avut efect, coada-calului a a'utat, ca de exemplu in retentiile de apa in pericard, in pleura sau in tulburarile renale de dupa scarlatina si alte boli infectioase #rele cu dere#lari in eliminarea apei. /upa ce bolnavul a suferit de una din aceste boli, un tratament cu coada-calului este un mi'loc excelent atit intern cit si extern pentru a a'uta functionarea normala a rinic!ilor si a vezicii urinare. 9 sin#ura baie de sezut cu coada-calului face minuni in inflamatiile bazinetului renal si in pionefrita. %entru aceasta se foloseste Q deci numai ca uz extern Q coada-calului cea inalta, care are niste tulpini de #rosimea de#etului si creste in cimpiile mlastinoase si pasunile alpine si care aduce o usurare in cazul acestor maladii. 9 doamna din Innsbruc, a zacut saptamini si luni intre#i la spitalul din Innsbruc, cu o #rava inflamatie a bazinului renal. 6eintrezarind nici un sfirsit al suferintei, mi-a trimis de-acolo un semnal de alarma. "m sfatuit-o sa faca o baie de sezut cu coada-calului. >a putine zile a sosit o scrisoare: [*i-ai salvat viata. ;unt acasa. +aia de sezut cu coada-calului mi-a luat tot raul, dindu-mi forte noi.J Coada-calului cea inalta, cu tulpini #roase cit de#etul, culeasa de pe cimpii mlastinoase si pasuni alpine are voie sa fie folosita numai pentru bai de sezut. %entru uz intern, deci prepararea ceaiului, se ia numai planta

31 | P a g e
culeasca de pe o#oare, drumuri de tara si liziere. /upa o nastere #rea se poate intimpla ca la tinerele mame sa apara tulburari de vedere, cauza constind bineinteles in faptul ca la nasterea unui copil rinic!ii femeii au avut de suferit si ei. +aile de sezut cu coada-calului actioneaza din exterior in sensul provocarii unei iri#ari san#vine a rinic!ilor, care tra#e presiunea rinic!ilor din oc!i, in asa fel incit tulburarile de vedere dispar treptat. *arele medic #erman dr. +o!n, adept al lui Vneipp, lauda coada-calului si puterile sale: J%e de o parte, coada-calului este un mi'loc impotriva !emora#iilor, pe de alta Q si aceasta in masura cea mai mare Q un leac pentru rinic!i. /upa consumul infuziei de coada-calului se elimina cu usurinta si din abundenta o urina inc!isa la culoare. In caz de !idropizie este un remediu rapid si eficace.J Cind un alt mi'loc diuretic nu-si mai face efectul, se dau deoparte toate aceste ceaiuri de plante si se beau 1-< zile 3in cazuri rebele pina la - zile5 in sir cite <-- cesti cu ceai de coada-calului, dar numai in in#!itituri mici, repartizate pe parcursul intre#ii zile. %ractica arata ca in cele mai multe cazuri urina se va elimina. In cazult unor eruptii cutanate 3de piele5 insotite de mincarimi, c!iar daca sunt cu cruste sau cu puroi, a'uta spalaturile si compresele cu infuzie de coada-calului. ;palaturile si baile cu coada-calului sunt de folos in cazul: inflamatiilor purulente ale patului un#!iilor, in cel al picioarelor cu ulcer varicos, al osteoporozei, al ranilor vec!i si care nu se vindeca, al ulceratiilor canceroase, al stratului carnos de la calcii, al fistulelor si pecin#inei si al altor eczeme, cit si al lupusului.

;e poate aplica si planta oparita, invelita calda in cirpe. %entru a combate !emoroizii durerosi si nodulii !emoroidali se aplica un terci de plante proaspete, care se face astfel: ;e spala coada-calului proaspata si se farimiteaza bine pe un fund de lemn pina se formeaza un terci. In !emora#ii nazale continue se pune o compresa cu infuzie racita de coada-calului. Ca mi'loc !emostatic, ea a'uta in !emora#iile pulmonare, in metrora#ii 3!emora#ii uterine nere#ulate5, in !emora#iile stomacale si ale !emoroizilor. "ici este noevoie, fireste de un ceai concentrat. In mod normal se calculeaza pentru 0 ceasca 30 litru5 0 lin#urita cu virf de plante, in cazul !emoroizilor se pun insa 2-. lin#urite cu virf la 0 ceasca. Coada-calului a'uta, combinata cu ventrilica, in combaterea arteriosclerozei si a amneziei prin efectul ei depurativ. %oate fi caracterizata drept mi'locul cel mai bun de prevenire a cancerului. Binctura de coada-calului este si un remediu deosebit de bun contra picioarelor care transpira 3a se vedea [*od de folosireJ5. %icioarele spalate si uscate bine sunt frictionate cu aceasta tinctura. In plus, trebuie sa se bea zilnic, dimineata, pe stomacul #ol, 0 ora inainte de micul de'u, 0 ceasca de ceai de coada-calului. >a fel de bine a'uta contra transpiratiei picioarelor si baile de picioare cu coada-calului 3a se vedea [*od de folosireJ5. %entru a combate matreata, parul se spala zilnic cu infuzie de coada-calului, dupa care se maseaza cu ulei de masline de calitate. *atreata va disparea foarte curind. Coada-calului amesteca cu sunatoare, oparita si consumata 0-2 cesti pe parcursul zilei, in timp ce seara se maninca !rana solida, a'uta impotriva incontinetei urinare. ;e recomanda ca apa de #ar#ara in ami#dalite, inflamatii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sin#erari ale #in#iei si #in#ivite, fistule si polipi in cerul #urii si #it. 7emeile care au scur#eri ar trebui sa faca bai de sezut cu coada-calului. 6u trebuie uitat ca aceasta planta medicinala este unul din leacurile pulmonare cele mai bune , atit in caz de bronsita cronica, cit si de tuberculoza pulmonara. %rin consumul re#ulat de ceai se obtine o insanatosire a plaminului tuberculos prin aportul de acid silicic, dar si inalturarea salbiciunii #enerale existente in descursul bolii pulmonare. 6oile rezultate ale cercetarilor indreptatesc, conform botanistului austriac &ic!ard Uillfort, sa se presupuna ca prin utilizarea mai indelun#ata a ceaiului de coada-calului, tumorile malin#e sunt stopate in cresterea lor si in cele din urma facute sa dispara. C!iar polipii or#anelor pelviene sau cei rectali sau inflamatiile bursei sinoviale se combat in acest c!ip.

32 | P a g e
In plus, se folosesc in anumite cazuri comprese cu aburi de coada-calului si bai de sezut de coadacalului. "ceste comprese cu aburi a'uta si in durerile stomacale spastice, in crizele !epatice 3de ficat5 si biliare 3ale veziculei biliare5 si in bloca'ele dureroase care dauneaza activitatii cardiace prin presiunea lor ascendenta. [>a 0) dec 0))I am primit un telefon de prin zona ;teier. Era vorba de un fermier de 1) de ani, caruia ii aparuse in talpa o umflatura tare care-i pricinuia dureri mari. 6u mai putea sa calce. In spital a fost tinut citeva zile si trimis iarasi acasa. >-am sfatuit sa-si puna comprese cu aburi de coada-calului care dizolva c!iar si tumorile mali#ne. @a puteti ima#ina cit am fost de surprinsa cind mi s-a telefonat pe 22 decembrie, deci . zile mai tirziu, ca umflatura disparuse complet. %ielea era nitel flasca si moale la pipait, iar umflatura tare nu se mai simteaJ. "m putut constata din experineta ca si cele mai #rave discopatii dispar foarte rapid cu a'utorul bailor de sezut cu coada-calului, daca nu au luat nastere prin blocarea unui nerv. &adio#rafiile arata coloane vertebrale uzate din cauza virstei, la care insa nu se vede nici o cauza care sa stirneasca dureri. %resiunea unui rinic!i dere#lat, care, dupa cum a dovedit-o experineta, actioneaza ascendent, se plaseaza in nervii de la suprafata care mer# de-a lun#ul sirei spinarii si pricinuiesc aceste dureri. /eci nu este vorba de discurile intervertebrale, ci de o presiune exercitata de un rinic!i asupra nervilor care sunt desc!isi. 9 baie de sezut cu coada-calului indeparteaza imediat, prin efectul sau in profunzime asupra rinic!ilor, presiunea lor ascendenta. [9 femeie in virsta de .? de ani se trata de trei ani de dureri de discopatie. In loc sa simta o ameliorare, durerile se accentuasera si femeia a intepenit atit de tare in zona umeri-#it, incit dimineata nu se mai putea ridica din pat decit cu a'utorul unei bare pe care sotul ei i-o fixase de plafon deasupra patului. In perioada aceea am tinut o prele#ere la ;te8r si cu aceasta ocazie am cunoscut-o. @a veti mira desi#ur aflind ca femeia a scapat, dupa o sin#ura baie de sezut cu coada-calului, de toate durerile si de anc!ilozaJ. "celasi lucru este valabil in le#atura cu discopatia pricinuita de mersul cu tractorul. *iscarile z#uduitoare nu vatameaza discurile inrervertebrale, ci rinic!ii sunt cei dere#lati din cauza acestui ritm sacadat. Ia nastere de indata o presiune ascendenta, pe care baile de sezut cu coada-calului o indeparteaza. [9 doamna din Elvetia este de citiva ani teapana cu un bat din cauza verterbrei cervicale. Curele anuale la dr. Zeileis din Aallspac! au adus o ameliorare pasa#era, nici pe departe insa o vindecare. "m cunoscut-o din intimplare. *i-a promis pe un ton nu foarte convin#ator ca va face baie de sezut cu coada-calului dupa intoarcerea acasa. 7oarte repede a sosit apoi telefonul, plin de bucurie: /upa 00 minute de baie calda de sezut cu coada-calului a trecut orice anc!iloza. ;i nici n-a mai revenit vreodata, dupa cum am avut ocazia sa aud dupa multi ani.J *arele neurolo#, dr. Ua#ner-Yaure##, spune in scrierile sale: [/oua treimi din toti bolnavii de nervi nu ar a'un#e la sanatorii, daca rinic!ii lor ar fi sanatosi.J /e atunci am putut sa sfatuiesc mai multi oameni nefericiti, care din cauza dere#larilor rinic!ilor sufereau de depresiuni, manii 3idei fixe5 si accese de nebunie, sa faca bai de sezut cu coada-calului si sa-i feresc de spital de boli nervoase. "ici trebuie folosit intern, pe lin#a urzica si coada-soricelului, si ceaiul de coada-calului, dimineata si seara cite o ceasca. In tulburarile renale #rave insotite de toate efectele secundare trebuie incredintat pentru baile de sezut coada-calului proaspataL cel mai bine, dupa cum am mai mentionat, cea inalta de pe cimpurile mlastinoase. %entru 0 baie este necesara o #aleata de < litri plina cu plante 3a se vedea [*odul de folosireJ ca si [+ai de sezutJ5. In timpul baii de sezut, rinic!ii trebuie sa stea sub apa Q durata baii:20 minute4 " nu se ster#e dupa baie, ci a se intra in !alatul de baie si a transpira 0 ora in pat, abia apoi a se imbraca len'eria de noapte uscata. &eincalzita, baia de sezut mai poate fi folosita de 2 ori. 2od de !olosire7 -infuzie: 0 lin#urita 3cu vraf5 de coada-calului la 0 litru de apa Q se opareste, se lasa sa stea putin. -compresa cu aburi: 2 miini pline de coada-calului se pun intr-o sita care se a#ata peste un recipient de apa clocotita. Cind plantele sunt fierbinti si moi, se invelesc intr-o pinza de in si se aplica pe locul suferind. " se impac!eta neaparat cald4 " se lasa sa actioneaza mai multe ori sau peste noapte. -tinctura: 00 #rame de coada-calului se lasa la macerat cu <0 #rame de rac!iu natural de secara. ;e lasa sa stea 01 zile la soare sau alta sura de caldura. ;e a#ita zilnic4 Q -bai de sezut: 000 #rame de coada-calului se lasa peste noapte in apa rece, in ziua urmatoare maceratul se infierbinta pina de in clocot si sa adau#a la apa de baie. /urata baii Q 20 minute. " nu se ster#e dupa baie, ci a se intra

33 | P a g e
umed in !alatul de baie, a transpira 0 ora in pat. "pa baii trebuie sa acopere rinic!ii. -compresa cu terci: Coada-calului proaspata este spalata bine si farimitiata pe un fund de lemn pina se formeaza un terci. 4amaia este un produs miraculos pentru uciderea celulelor canceroase+ Ea este de 10.000 de ori mai puternica decat chimioterapia !!! De ce nu suntem noi a curent cu asta! Pentru ca e"ista a#oratoare interesate in $a#ricarea unei %ersiuni sintetice& care e'ar aduce imense #ene$icii. (oi puteti& de asemeni& sa %a a)utati un prieten care are ne%oie& anuntandu' ca sucu de amaie ii este #ene$ic pentru a pre%eni #oa a. *ustu ei este agrea#i si e nu produce e$ecte e ori#i e a e chimioterapiei. /aca aveti posibilitatea, plantati un lamai in spatiul sau in #radina voastra. Cate persoane mor in timp ce acest secret este pastrat cu invidie, pentru a nu fi afectate beneficiile multimilionare ale marilor corporatiiM Cum stiti, lamaiul nu ocupa mult loc si este cunoscut pentru varietatile sale de lamai si lime. %uteti sa consumati fructul in diverse moduri : puteti sa mancati pulpa, sa faceti suc, sa faceti bauturi, serbet etc. I se atribuie multe virtuti, dar cea mai interesanta este efectul produs asupra c!isturilor si tumorilor. "ceasta planta este un remediu probat contra cancerului de toate tipurile. Unii afirma ca este de mare utilitate in toate tipurile de cancer. ;e considera, de asemeni, ca este un a#ent antimicrobian cu spectru lar#, care controleaza infectiile bacteriene si cu ciuperci, eficace contra parazitilor interni si a viermilor, re#ularizeaza tensiunea arteriala crescuta si este antidepresiv, combate stress-ul si bolile nervoase. ;ursa acestei informatii este fascinantaL ea provine de la unul din cei mai mari fabricanti de medicamente din lume, care afirma ca dupa mai mult de 20 de experimente efectuate in laborator dupa 0)I0, rezultatele au relevat ca sucul de lamaie distru#e celulele mali#ne din 02 tipuri de cancer, intele#and aici cel de colon, de san, de prostata, de plaman, de pancreas... Componentele acestui arbore au demonstrat ca actioneaza de 00.000 de ori mai bine decat produsul "driam8cin, un produs c!imioterapeutic utilizat uzual in lume pentru incetinirea cresterii celulelor canceroase. ;i ce este inca f. uimitor este ca acest tip de terapie cu extract de lamaie distru#e numai celulele mali#ne canceroase si nu afecteaza celulele sanatoase 4 Institutul de ;tiinte in ;anatate, >.>.C. ?0) 6. ;tr C!arles +altimore, */ 0200

Cancerul este o ciuperca si poate !i vindecat

Cifrele sunt de neinc!ipuit. %e plan #lobal, in 'ur de ? milioane de oameni mor de cancer in fiecare an, numai in ;tatele Unite cifra este de peste 'umatate de million de victime anual. ;e preconizeaza ca pana in anul 20.0, aceasta cifra va a'un#e la 02 milioane de decese pe plan #lobal, anual din cauza cancerului. Cancerul este prima cauza de deces a persoanelor sub ?< de ani, iar in ;tatele Unite o persoana din patru moare de cancer - una din patru4 Zilnic se introduc noi le#i care reduc libertatile cetateanului sub 'ustificarea $prote'arii publicului impotriva terorismului$ in timp ce acesti oameni sufera si mor in fiecare an din cauza unei boli pe care familiile de elita si cartelele lor farmaceutice, in mod sistematic, refuza sa o vindece. Impreuna putem, /", dar nu putem atunci cand companiile farmaceutice sunt implicate. "nual se colecteaza sume imense de la diverse acte de caritate pentru a sustine studii de #asire a curei pentru cancer pe care or#anizatiile elitiste de fapt, nu au nici o intentie sa o #aseasca. "m aratat intr-un articol publicat pe ) au#ust 200), faptul ca un anumit om, dr. &ic!ard /a8 care era seful or#anizatiei %lanificarea 7amiliei 3or#anizatie eu#enica sustinuta de familia &oc,efeller5 a tinut o intalnire restransa pentru medici in 0)-) in %ittsbur#, unde a relatat despre transformarile societatii #lobale care urmeaza pe viitor. Inainte de a expune o lista lun#a de sc!imbari care vor avea loc in societatea #lobala, el le-a cerut celor prezenti sa nu inre#istreze si sa nu ia notite. Insa un medic a luat notite si mai apoi a facut public parte din cele spuse la acea intalnire. "cum, dupa 10 de ani, putem vedea cata acuratete exista in spusele dr-lui. /a8 pe care le puteti citi in articolul din ) "u#ust 3in en#leza pe site-ul PPP.davidic,e.com5. *otivul pentru care il amintesc pe dr. /a8 si in acest articol este pentru ceea ce a spus referitor la cancer in cadrul acelei intalniri din 0)-): $"cum putem trata aproape orice forma de cancer. Informatiile se #asesc in dosar la Institutul &oc,efeller, daca se va decide vreodata ca sa fie dat publicitatii$.

34 | P a g e
&ic!ard /a8 spunea ca lasand oamenii sa moara de cancer se va incetini cresterea numarului populatiei. $E o,.. oricum trabuie sa mori de ceva.. asa ca de ce sa nu fie cancer pana la urma urmeiM$ Cam asa #andesc acesti oameni care nu au suflet si de aceea fac ceea ce fac. Cartelurile farmaceutice 3+i# %!arma5 nu au nici cea mai mica dorinta sa trateze cancerul cand ei casti#a sume imense din vanzarile de medicamente, citostatice care trateaza doar niste simptome in acelasi timp omorand si celulele sanatoase si c!iar si oamenii cu aceasta otrava c!imioterapia. /ar nici macar nu este vorba de bani in primul rand. 7amiliile elitiste care conduc lumea, de fapt vor ca oamenii sa sufere si sa moara mai devreme decat le este vremea aceasta fiind o metoda de reducere a populatiei. /e aceea cand cineva din afara #astii +i# %!arma, descopera o metoda eficienta de tratare a cancerului, acesta imediat devine o tinta a or#anizatiilor medicale dar si a a#entiilor #uvernamentale. Un astfel de caz este doctoral Italian, Bullio ;imoncini, un om deosebit dar si cura'os, care a refuzat sa cedeze presiunilor imense care s-au facut asupra lui si care inca se mai fac din momentul in care el a realizat ce este cancerul si cum putem scapa de el. "sa zisa $crima$ comisa de ;imoncini a fost aceea ca a descoperit faptul ca boala de cancer este o ciuperca cauzata de candida, care este un or#anism micotic si care oricum traieste in or#anismul uman in cantitati mici, c!iar si in oamenii sanatosi. In mod normal, sistemul imunitar tine aceasta ciuperca sub control, dar cand Candida din corp metamorfozeaza intr-un fun#i mai puternic, atunci pot apare probleme mai #rave si c!iar cancerul. %rietenul meu, *i,e >ambert, de la clinica ;!en situata aproape de casa mea din Insula lui Ui#!t 3sudul *arii +ritanii5 spune urmatoarele despre Candida: $7un#i, si in special Candida, se dezvolta mancand din corpul #azdei 3corpul uman5 astfel dizolvandu-l incet dar si#ur. /easemenea, candida are nevoie de corpul uman ca sa se inmulteasca pentru ca nu o poate face fara acest mediu. 6u este de mirare ca in cazurile de oboseala cronica, care in ma'oritate se atribuie coloniilor de Candida, cel infestat se simte foarte rau fizic dar si mental.$ Bullio ;imoncini spune clar ca boala cancer este in final aceasta infectie fun#ala si ca explicatiile conventionale medicale cum ca boala cancer se datoreaza unei functionari defectuase a celulelor este pur si simplu #resita. ;imoncini este specialist oncolo# 3tratarea tumorilor5, specialist in diabet si boli de metabolism, dar este c!iar mai mult de atat. El este un adevarat medic care urmareste sa dezvaluie adevarul pentru beneficiul pacientilor si refuza sa repete precum un papa#al, versiunea oficiala a ceea ce trebuie doctorii sa #andeasca si sa spuna. El provoaca do#ma $conformismului intelectual$ si toate asumarile nefondate, minciunile, manipularea si falsurile acesteia, fiind foarte critic la adresa or#anizatiilor medicale care continua sa caute $tratamente$ false si ineficiente pentru tratarea epidemiei #lobale de cancer. Inca de cand a intrat la medicina, el si-a dat seama ca ceva nu este in re#ula cu cancerul si cu modul in care acesta este tratat. ;imoncini spune: $@edeam suferinte teribile. Eram in sectia de oncolo#ie pediatrica si toti copii au murit. ;ufeream si eu vazand cum saracii, saracii copii mureau de la c!imioterapie si radiatii$. 7rustrarile si tristetea lui din cauza a ceea ce vedea l-au determinat sa caute alte cai de a intele#e si a trata aceasta boala devastatoare. ;i-a inceput explorarile cu o minte desc!isa si cu o pa#ina alba de !artie in fata nepatata de nicio teorie ri#ida impinsa in fata sau indoctrinata de curentul principal, conventional al medicinei si stiintei. Cati oare mai trebuie sa sufere pana cand oamenii vor inceta sa se mai uite la medici ca la zei a tot stiutori realizand scara imensa a i#norantei care are locM ;imoncini a realizat ca toate cancerele se comporta la fel indiferent de localizarea in corp. Boate cancerele au un numitor comun. El deasemenea a realizat ca toate tumorile canceroase sunt intodeauna albe. Ce altceva mai este albM Candida. ;imoncini a realizat ca ceea ce crede medicina conventionala ca este o crestere de celule canceroase iesita de sub control, de fapt este reactia sistemului imunitar de a prote'a corpul impotriva atacurilor de Candida astfel marind productia de celule. ;imoncini spune ca lucrurile decur# in felul urmator: Candida este in mod normal tinuta sub control de sistemul imunitar, dar cand acesta devine slabit si K sau compromis, Candida se extinde si poate dezvolta o $colonie$ Candida, in cele din urma, poate penetra un or#an, iar sistemul imunitar trebuie sa raspunda acestui atac in alt $mod$ "cest $mod$ este de a construi o bariera defensiva de celule si aceasta bariera, acest cumul de celule este ceea este denumit cancer. ;e spune ca raspandirea cancerului la alte parti ale corpului este provocata de mi#rarea unor celule $mali#ne$ de la sursa ori#inala. ;imoncini spune ca lucrurile nu stau asa deloc. &aspandirea cancerului este declansata de cauza reala a cancerului, adica de 7un#i Candida care mi#reaza de la sursa ori#inala. "ceasta mi#rare poate fi declansata c!iar la biopsie sau in timpul operatiei. Ce anume ii permite cancerului sa se manifeste, dupa cum am spus si in multe dintre cartile meleM ;istemul imunitar slabit. Cand sistemul imunitar functioneaza eficient, va adresa orice problema inainte de a scapa de sub control. In acest caz, tinand Candida sub control. Ec)ili$rul sistemului imunitar

35 | P a g e

/ar iata ca numarul bolnavilor de cancer creste pe plan #lobal si continua sa creasca. Exista un razboi bine calculat impotriva sistemului uman imunitar si care a devenit din ce in ce mai prezent. ;istemul imunitar este slabit si atacat de mancaruri si bauturi cu aditivi, c!imicale a#ricole, vaccinuri, te!nolo#ie cu frecvente electroma#netice si de microunde, medicamente farmaceutice, stresul vietii moderne si altele. @a ima#inati ce deficiente pot avea copiii din ziua de azi cand ei primesc 2< de vaccinuri sau combinatii de vaccinuri pana la varsta de 2 ani 3aceasta este situatia in "merica, in &omania copii primesc 00 vaccinuri pana la varsta de 0 an si inca < pana la varsta de 01 ani5 si toate aceste vaccinuri se fac in timp ce sistemul imunitar inca este in formare. "cesta este modul in care familiile de Iluminati urmaresc sa declanseze reduceri masive ale populatiei - prin demolarea mecanismelor de prote'are naturala a corpului. *daaa. aici este adevaratul soc. Ce distru#e sistemul imunitar mai repede decat oriceM C I*I9BE&"%I" Iradierea de asemenea. C!imioterapia este o otrava care este menita sa distru#a celule. mmmm. atata tot. Bratamentul conventional al cancerului se face prin otravirea victimei sperand ca celulele canceroase vor fi in mai mare masura si mai repede omorate decat cele sanatoase si nu se va a'un#e la pierderea vietii pacientului. /ar stai sa vezi. "ceasta c!imioterapie otraveste si omoara si celulele sistemului imunitar pe care il face $varza$. Iar Candida este inca prin impre'urimi. "cest sistem imunitar facut $varza$ nu mai poate raspunde in mod eficient la atacurile de Candida si aceasta va casti#a teren astfel incat cancerul se transfera in alte parti ale corpului a'un#andu-se la raspandirea acestuia in corp. C!iar si cei care si-au revenit dupa operatie si c!imioterapie si sunt declarati vindecati, raman o bomba care e pe cale sa explodeze in orice moment. ;istemul lor imunitar este acum mult slabit si este doar o c!estiune de timp pana cand Candida va declansa o recidiva. C!imioterapia de fapt, omoara oamenii pe care ar fi trebuit sa-i trateze. Cand ;imoncini a realizat ca boala de cancer este de fapt o infectie sau infestare fun#ala, el a inceput sa caute ceva, o substanta care poate sa omoare aceasta ciuperca astfel inlaturand cancerul. El si-a dat seama ca medicamentele antifun#ale nu dau rezultate, pentru ca fun#ii pot muta foarte repede pentru a se apara si c!iar incep sa se !raneasca cu medicametele prescrise care aveau scopul de a-i omora. "stfel, ;imoncini a #asit ceva mult, mult mai simplu - bicarbonatul de sodiu. /", in#redientul principal din praful de copt. "tentie4 6u este exact acelasi lucru ca si praful de copt care are si alti aditivi. El a folosit aceasta substanta pentru ca este un distru#ator puternic al fun#iilor si spre deosebire de medicamentele antifun#ale, Candida nu se poate adapta la bicarbonatul de sodiu. %acientului i se da bicarbonat de sodiu pe cale orala dar si intern cu a'utorul unui endoscop de exemplu, un tub lun# si subtire care in #eneral se foloseste la vizionarea corpului pe interior fara a folosi bisturiu. "ceasta a'uta la plasarea bicarbonatului de sodiu direct pe cancer, adica direct pe fun#i. E#iptenii din antic!itate stiau despre proprietatile vindecatoare ale substantelor antifun#ale iar carti indiene de acum 0000 de ani recomanda pentru tratarea cancerului, substante puternic alcaline. In 0)?., ;imoncini a tratat un barbat Italian, Aennaro ;an#ermano, caruia i s-au mai dat doar - sau I luni de viata din cauza unui cancer de plamani. /upa cateva luni de tratament cu bicarbonat de sodiu, el s-a reintors la o stare de sanatate buna iar cancerul a disparut. "cum, dupa 2- de ani el inca este in viata si cu o sanatate buna. ;imoncini incepuse sa aibe mai multe reusite cu aceasta metoda si si-a prezentat cercetarile si rezultatele la /epartamentul Italian de ;anatate, sperand ca acesta va aproba trecerea la teste stiintifice pentru demonstrarea eficientei acestei metode de tratament. /ar din pacate el a inceput sa descopere adevarata scara la care se ridica manipularea si deceptia din domeniul medical. "utoritatile, nu numai ca au i#norat documetatia prezentata de ;imoncini, ba mai mult, el a fost exclus din re#istrul medicilor din Italia din cauza ca a recomandat metode de tratament care nu au fost aprobate. /", asa am spus - metode de tratament care nu au fost aprobate. El a fost supus unor campanii feroce de ridiculizare si condamnare duse de mi'loacele media, iar apoi a fost inc!is pentru . ani pe motivul ca a fost #asit vinovat de cauzarea mortii unor pacienti pe care i-a tratat. /in toate un#!iurile sa declansat campania: pune mana pe ;imoncini si nu-l lasa sa mai faca valuri. 9r#anizatiile medicale spun ca declaratiile lui cu privire la bicarbonatul de sodiu sunt nebunesti si periculoase. Un medic Italian $de referinta$, in mod exa#erat a inclus bicarbonatul de sodiu in clasa dro#urilor periculoase care pot cauza moartea si afectiuni #rave in corp. In tot acest timp, milioane de pacienti mureau de cancer si care ar fi putut fi tratati in mod efficient. /ar acestor oameni, de la putere, nu le pasa. Bullio ;imioncini, din fericire, nu este o persoana care sa dea asa usor batuta, si a continuat se raspandeasca informatii despre lucrarile si descoperirile sale pe internet si in prezentari publice. "m auzit de el de la *i,e >ambert de la clinica ;!en unde ;imoncini a vorbit in timp ce eram in deplasare in ;tatele Unite. ;tiu ca el are succese remarcabile la reducerea drastica sau c!iar inlaturarea unor forme avansate de cancer prin folosirea bicarbonatului de sodiu. "ceasta dureaza cateva luni in unele cazuri, dar in altele, ca de exemplu cancerul de san, avand in vedere accesul usor la tumoare, aceasta dispare in cateva zile . 9amenii deasemenea se trateaza sin#uri sub indrumarile dr-lui. ;imoncini si la sfarsitul acestui articol sunt niste lin,uri la niste videouri cu oameni care vorbesc despre experienta lor cu cancerul si tratarea acestuia prin metoda ;imoncini. Conform unui articol despre cercetarile a doi oameni de stiinta en#lezi, profesorul Aerr8 %otter de la Arupul de /escoperire a Curei pentru Cancer si profesorul /an +ur,e, am scris in articolul din luna aprilie faptul ca boala

36 | P a g e
cancer este de fapt o ciuperca . /escoperirile celor doi profesori sunt urmatoarele: Celulele canceroase au un biomar,er unic pe care celulele normale nu il au. "cest biomar,er este o enzima care se numeste C\%0+0. Enzimele sunt proteine care au rol de a cataliza sau mari rata unei reactii c!imice. Enzima C\%0+0 altereaza structura c!imica a unui compus care se numeste ;alvestrol care in mod normal se #aseste in natura in multe fructe si ve#etale. "ceste sc!imbari c!imice transforma salvestrolul intr-un a#ent care omoara celulele canceroase dar nu le ataca pe cele normale. ;incronicitatea este perfecta. Enzimele C\%0+0 apar numai in celulele canceroase si reactioneaza cu salvestrolul din fructe si ve#etale pentru a crea reactii c!imice care omoara numai celulele canceroase. ;i aici este dovada ca tumorile sunt fun#i. ;alvestrolul reprezinta sistemul natural de protectie al fructelor si ve#etalelor impotriva atacurilor de fun#i si de aceea salvestrolul se #aseste numai in speciile care sunt supuse distru#erilor fun#ale precum: capsunile, afinele, fra#ii, stru#urii, coacazele ne#re si rosii, murele, merele, perele, ve#etalele verzi 3in special broccoli si varza5, an#!inarea ardeii #rasi rosii si #albeni, avocado, macrisul, sparan#!elul si vinetele. Ce este aproape diabolic, este ca +i# %!arma si marile companii +io Bec! stiu acest lucru si ei au facut urmatoarele 2 lucruri de ma'ora importanta pentru a slabi acest sistem de prote'are naturala impotriva atacului fun#al care este cancerul. 0. 7un#icidele c!imice folosite in a#ricultura moderna care omoara fun#i in mod artificial ceea ce inseamna ca plantele nu mai trebuie sa-si activeze propriul sistem de prote'are si anume salvestrolul. In ziua de azi, salvestrolul se mai #aseste doar in le#umele si fructele crescute or#anic. 2. Cele mai utilizate fun#icide au actiune puternica de blocare a enzimelor C\%0+0, asa ca oricate produse care au fost crescute cu c!imicale vei consuma, nu prea conteaza intrucat salverstrolul nu se va activa si nu va actiona ca un a#ent de distru#ere al cancerului asa cum ar fi fost normal. "cesta nu este un accident, ci este un lucru bine planuit asa cum era bine planuita si distru#erea lui Bullio ;imoncini. 7amiliile elita vor ca oamenii sa fie distrusi de cancer si nu vindecati. Ei sunt niste oameni bolnavi atat mental cat si emotional si considera oamenii drept oi sau vite sau animale in orice caz. >or nu le pasa cat stres, cata suferinta si moarte cauzeaza aceste manipulari si secretizari, si din punctul lor de vedere: cu cat mai multa suferinta cu atat mai bine. ;i asta dovedeste ca acesti oameni nu sunt in toate mintile.. /ar ;imoncini refuza sa incline stea#ul si continua sa promoveze ceea ce el vede ca este un tratament si#ur al cancerului, pe cand $in lumea reala$ cifra de decese din cauza cancerului creste si continua sa creasca in mod incontrolabil pentru ca tratamentele sunt bazate pe teorii intentionat eronate si care nu dau rezultate. Este intradevar o societate nebuna, nebuna, dar din perspectiva familiilor de elita, asa si trebuie sa fie. *ultumim /omnului pentru oameni cura'osi si !otarati precum Bullio ;imoncini. "vem nevoie de mai multi oameni ca el si cat de repede. Ce contrast immense este intre el si cei care servesc or#anizatiile medicale. Cand ;imoncini a tinut prezentare la clinica ;!en, c!iar cu cateva saptamani inainte de acest eveniment, multi medici locali l-au ridiculizat si i-au contestat teoriile.. "u fost si ei invitati la prezentarea lui ;imoncini, ceea se probabil ca ar fi adus importante benficii pacientilor acestora. >i s-au rezervat locurile pentru a participa la prezentare si a pune intrebari direct lui ;imoncini. A!ici ce s-a intamplatM Ei nu au venit. ;iteul lui Bullio ;imoncini !ttp:KKPPP.curenaturalicancro.comK Best simplu pentru a verifica nivelul de Candida in corpul tau %une seara un pa!ar cu apa pe noptiera unde dormi. /imineata cand te trezesti, scuipa in pa!ar. /ar nu te forta sa aduni scuipat ci elimina doar ce ai, c!iar daca este foarte putin. >asa sa stea 2 minuate dupa care analizeaza continutul la lumina. /aca scuipatul ramane la suprafata sau se dizolva esti 9V. /aca apa se tulbura ai indicator de prezenta Candidei. /aca apar prelun#iri ale scuipatului in 'os, ca niste picioare, este un indicator pozitiv ca ai Candida. /a acest mesa' mai departe. %oate tu nu crezi Dn teoria asta... dar pentru altul ea poate reprezenta o sansa Dn plus la viata ... Eu unul, sunt dovata ca bicarbonatul are efecte interesante .9,, am avut un nodul - de marimea unei nuci mici , asta cam < ani. Crescuse de la marimea unei alune, la marimea unei nuci dar din fericire in loc vizibil deci am observat la timp. >a un moment dat incepuse sa si doara. "veam 2 alternative - sa ma duc la doctor si sa fiu cobaiul lor sau sa incerc ceva alternativ. ;i#ur - am mers pe metoda cea mai si#ura , si anme alternativa. "dica am inceput sa imi reduc aciditatea corpului prin consumul de alimente $alcaline$ si si#ur tratament cu 'umatate de lin#urita de bicarbonat la fiecare masa. &ezultatulM "cel $nodul$ suspicios a disparut in mai putin de 2 saptamani, de parca niciodata nu a fost acolo. 9V,se poate ar#umenta ca vezi doamne nu am avut comfirmarea doctorului ca a fost cancer. /ar ceea ce stiu este ca a fost ceva, a crescut timp de < ani , apoi in urma $tratamentului$ a disparut in mai putin de 2 saptamani. 7iecare sa creada ce vrea dar eu cred ceea ce vad.

37 | P a g e

;tefan - ;tefan, este super ceea ce ne-ai impartasit, dar atentie4... cei care doriti sa consumati bicarbonat de sodiu intern trebuie sa stiti ca daca structura voastra nu il suporta, consumul de bicarbonat in doze mari poate #enera atacuri de panica, stari anxioase sau c!iar abulie 3;imptom psi!ic caracterizat prin lipsC de voin]C, iner]ie, ne!otCrHre -/E=5. daca, atunci cand va administrati bicarbonat de sodiu intern 3adica il in#!ititi, presupun ca exista niste doze si#ure, dar nu le cunosc - Bania, daca tu cunosti limita admisa la consumul de bicarbonat, te ro# sa o postezi5 apar asemenea stari, opriti-va imediat si mer#eti la un medic a8urvedic, sau naturist, in #eneral... de preferat, unul despre care stiti ca este bun 3ex... cum sunt medicii de la clinica ;anto &ap!ael din +ucuresti... i-am $testat$ personal si ii recomand cu toata caldura... si#ur, mai sunt si altii, independenti, cum ar fi /r. 9tilia Craciun, etc... este suficient sa cautati pe internet cabinete de medicina a8urvedica5. 9ricum fiti precauti si verificati si testati dozele pe pielea voastra, a'ustandu-le corespunzator structurii voastre, de preferat cu asistenta unui medic naturist care stie despre ce este vorba. http://www.formula-as.ro/2010/946/mica-enciclopedie-as-27/reportaj-pe-urmele-unui-reportaj-mama-ana-dinsabasa-1 1!0 Pe Mama Ana si pe Stefan Lupescu ii gasiti in satul Sabasa, comuna Borca, judetul Neamt sau ii puteti suna la telefonul: 0233 2!"#!"00 ""#u cati$a ani in urma a aparut in %ormula &s un reportaj despre o batrana din 'eamt( #omuna )orca (sat *abasa( cunoscuta sub numele: mama &na. +n acel moment eram disperata deoarece a$eam ! noduli si de 6 luni urmam tratament medicamentos fara re,ultat(-esi eram f circumspecta am mers la ea si in ! ,ile 4 au disparut( iar al cincilea care a$ea dimensiunile unei prune de$enise cat o boaba de ma,are.-e atunci au trecut ! ani si nu au reaparut. . cole/a de a mea pro/ramata la operatie la +asi a$and cancer in stadiul cred 0ii cur/ea infectie din san1 nu mai are absolut nimic. . alta prietena de-a mea cu o$are polichistice si menstruatie o data la luni este perfect sanatoasa( iar o alta infertila are un baietel minunat dupa ce medicii din +asi au facut tot felul de e2perimente pe ea timp de 1 ani. &m mai dus acolo o doamna la 40 de ani cu un fibrom foarte mare care s-a di,ol$at si una cu celule precanceri/ene col uterin care si-a re$enit. 'u are re,ultate la cancerul pulmonar( diabet($itili/o. 3e,ultate bune are la parti moi dupa cum obser$ati si la ciro,a hepatica stadiu incipient. 4entione, ca se tratea,a acolo si cati$a profesori uni$ersitari de la +asi. 'u am de ce sa-i fac reclama /ratuita( dar ma ro/ in fiecare ,i pentru ea sa fie sanatoasa. 'umai bine5""
http://www.pa/inamedicala.ro/stiri-medicale/#ompusii-naturali6-mai-eficienti-decat-chimioterapia6617710/

Compusii naturali, mai eficienti decat chimioterapia?

20 *eptembrie 2012 17:41 #himioterapia este e2trem de to2ica si( de multe ori( functionea,a impotri$a mecanismelor naturale de lupta impotri$a cancerului ale or/anismului. #ercetatorii sustin( insa( ca e2ista o alternati$a la chimioterapie( care poate fi /asita in compusii naturali. 7i pot ucide celulele canceroase fara a le distru/e pe cele sanatoase( informea,a realitatea.net. 8n astfel de compus poate fi /asit in tulpinele de ananas( numit bromelaina. &cesta tratea,a cancerul mult mai eficient decat medicamentul de chimioterapie fluorauracil-!( arata un studiu publicat in 9:urnalul ;lanta 4edica9. 7fectul bromelainei a fost superior fluorouracilului-! cu apro2imati$ 26 <. #ercetarea a mai aratat ca bromelaina nu a cau,at nici un efect ne/ati$ suplimentar animalelor testate( in timp ce medicamentul fluorauracil-! nu a a$ut succes. 8n alt compus este =itamina #. 4edicul 3onald >unnin/ha?e a descoperit intr-un studiu care a durat 1! ani ca $itamina # este citoto2ica in mod selecti$ impotri$a celulelor canceroase. @otodata( medicul )ill 7. #han( care este un cercetator renumit in domeniul tratarii cancerului de piele( spune ca 9e2tractele din plante din familia *olanaceelor( cum ar fi $inetele( rosiile( cartofii si ardeii( sunt compusi care au abilitatea de a ucide celulele canceroase fara a afecta sanatatea9. *ursa: PaginaMedicala"ro http://www.formula-as.ro/2010/929/medicina-naturii-44/trei-frati-patati-12714 $ancer la san - in iarba de Brei-frati-patati au fost descoperite niste mici proteine, denumite ciclotide, care s-au dovedit a fi un inamic extrem de puternic al tumorilor mali#ne.

38 | P a g e
%ur si simplu, aceste principii active ataca selectiv doar celulele mali#ne, distru#andu-le, conform unui studiu al medicilor de la un institut de cercetari din Uppsala, ;uedia, dat publicitatii in anul 2001. Ca ad'uvant in tratarea cancerului la san, se recomanda pulberea de Brei-frati-patati, cate - lin#urite pe zi, administrata vreme de .0 de zile, dupa care se fac I zile de pauza, iar apoi tratamentul se reia. $ancer pulmonar - in medicina traditionala c!ineza, doua plante apartinand aceleiasi familii: Brei-frati-patati 3@iola tricolor5 si @ioreaua asiatica 3@iola 8edoensis5 sunt folosite cu un succes extraordinar pentru tratarea acestei afectiuni si a bolii canceroase, in #eneral. ;tudii foarte recente, facute la $>aboratorul de ;tat pentru 7itoc!imie$, din \unnan, C!ina, au aratat ca, intr-adevar, iarba de Brei-frati-patati, la fel ca si surata sa, @ioreaua asiatica, contin substante extrem de puternice, cu actiune citostatica 3este vorba de aceleasi ciclotide descoperite si de studiul suedez5. Efectul ciclotidelor extrase din plantele din aceasta familie este atat de puternic, incat foarte multi specialisti afirma ca urmatoarea #eneratie de citostatice va fi fabricata pe baza acestor substante. Contra cancerului pulmonar, se administreaza in mod traditional pulberea de Brei-frati-patati, cate - lin#urite pe zi, in cure de trei luni, urmate de .-1 saptamani de pauza. "celasi tratament s-a dovedit a fi eficient si in tratarea cancerului #astric, precum si a cancerului intestinal. A8TICA8CE6 9 (avid .ervan

39 | P a g e

40 | P a g e

41 | P a g e

42 | P a g e

43 | P a g e

44 | P a g e

45 | P a g e

46 | P a g e

47 | P a g e

48 | P a g e

49 | P a g e

50 | P a g e

51 | P a g e

52 | P a g e

53 | P a g e

54 | P a g e

55 | P a g e

56 | P a g e

sursa:

Produse P+,-.E/.0,1. E&tract de orz verde Compozitie

230DE45'(4+*,0E E"tract %egeta din suc de or6 %erde. &ctiune farmacologica - &evitalizarea or#anismului, aport de proteine, vitamine, minerale, enzime, Dncetinirea proceselor de DmbCtrHnire, re#larea metabolismului. ;ucul de orz verde este cea mai bo#atC sursC de !ranC verde conEinHnd importante resurse nutritive necesare celulei umane: vitamine 3din #rupul +, ", C, E, V5, aminoacizi, minerale 3fier, calciu, man#an, ma#neziu, zinc, cupru, molibden5, enzime 3superoxid dismutazC Q ;9/5. 9rzul verde este Fi cea mai bo#atC sursC de ;9/. "ceastC enzimC intervine Dn inactivarea radicalilor liberi

57 | P a g e
oxidril, radicali care favorizeazC DmbCtrHnirea celulelor apariEia bolilor. Consumat zilnic sau Dn cure periodice extractul de orz verde re#leazC metabolismul Fi tonificC or#anismul.
Mod de administrare - #Ate o lin/uriBC de e2tract de 2 D ori pe ,i( diluat En 100 ml apC( En cure de -4 sCptCmAni.

E&tract din mladite de tamari& $ompozitie

Bamarix #allica *AX/0 Contin alcool etilic de cereale ..2 vol. ;ticle de <0 m> Organotropism - *aduva osoasa, ficat, splina. &ctiune farmacologica - "ntianemic 3stimuleaza !ematopoeza si functia splenica5. 0ndicatii terapeutice - "d'uvant Dn anemie !ipocroma sau normocroma. =od de administrare - "dulti si copii peste I ani: cHte .0-10 de picaturi, Dn putina apa, de 2-. ori pe zi, dupa mesele principale. >a copiii cu vHrste cuprinse Dntre 0 si I ani cHte 20 de picaturi, Dn putina apa, de 2-. ori pe zi, dupa mesele principale. &socieri - ;alix alba #emme Dn anemie.

0OL:4E22A ,- Imunitate
$re te puterea de aprare a organismului CombinaEie de extracte #emoterapice din mu#uri de CCtinC albC, mu#uri de %orumbar, mlCdiEe de *CceF si extract fitoterapic Q suc de Ec!inacea purpurea !erba &ctiune< -CreFte puterea de apCrare a or#anismului -profilaxie respiratorie -"'utC la ameliorarea simptomelor din rCceli, stCri #ripale -;usEine refacerea or#anismului Dn convalescenEC -"'utC la reducerea recidivelor ;e recomandC administrarea Dnaintea Fi Dn timpul perioadelor cu risc crescut de DmbolnCvire $ompozitie< -Extractul din muguri de $tin alb prin aportul de vitamine Fi minerale creFte rezistenEa or#anismului, a'utC la ameliorarea simptomelor din infecEii respiratorii, are efect tonic #eneral 3tonificC sistemul nervos5. -Extractul din muguri de Porumbar tonic, stimulent Dn condi]ii de debilitate, activeazC axa !ipotalamo!ipofizaro-suprarenalianC, re#lHnd dizarmoniile !ormonale, favorizeazC cre^terea armonioasC a copiilor, scurteazC perioada de convalescen]C. -Extractul gemoterapic din mldie de =ce are efect antiinflamator, antialer#ic Fi vitaminizant, este remediul inflama]iei localizate recidivante, a'utC la scCderea incidenEei ^i la ameliorarea simptomelor din infecEiile cCilor respiratorii. -Extractul fitoterapic de Echinacea purpurea herba este cunoscut pentru efectul imunostimulator nespecific 3mobilizarea leucocitelor, stimularea fa#ocitozei5, antibacterian 3oprirea acEiunii invazive a bacteriilor prin in!ibarea !ialuronidazei5, antiviral 3in!ibarea multiplicCrii virusurilor5. &dministrare< -%entru adulEi Fi copii peste I ani, se administreazC cHte 2 ml de . ori pe zi, diluaEi Dn puEinC apC, Dnainte de mese - cure de 0-2 luni cu posibilitatea de repetare la nevoie -%entru copiii Dntre 2 Fi I ani doza se reduce la 'umCtate, 0 ml de . ori pe zi.

58 | P a g e
Prezentare< <0ml

0OL:4E22A ,, ;icat 5 (eto&i!iere

&ctiune< -7icatul este primul filtru al or#anismului, la acest nivel o serie de substanEe fiind transformate Dn forme c!imice simplificate, pre#Ctite pentru eliminare la nivel renal. -Un ficat obosit va permite sC a'un#C Dn sHn#e substanEe netransformate Fi o serie de toxine. -;e folosesc pentru detoxifiere !epaticC #emoterapice cu rol de susEinere a funcEiei !epatice pentru optimizarea procesului de detoxifiere de la acest nivel:extracte din mu#uri de "lun, IenupCr Fi mlCdiEe de &ozmarin $ompozitie< -Extractul din mldie de %ozmarin este drenor !epato-biliar, !epatore#enerator, coleretic Fi cola#o#, !ipocolesterolemiant, antiinflamator, antialer#ic, activator metabolic 3cu excepEia metabolismului #lucidic5 Fi puternic antioxidant. -Extractul din mldie de 0enupr susEine funcEia de detoxifiere a ficatului - influenEeazC funcEiile ficatului, acEionHnd la nivelul metabolismelor proteic, lipidic Fi #lucidic 3reduce !iper#licemia5, stimulator al metabolismului la nivelul !epatocitului, diuretic-depurativ, antiinflamator, cicatrizant. -Extractul din muguri de &lun este antiscleros al Eesutului !epatic, a'utHnd la refacerea elasticitCEii acestuia, spri'inC eliminarea cataboliEilor toxici, la nivel di#estiv Fi respirator, fiind un important detoxifiant al or#anismului. =od de administrare< "dulEi: cHte 2 - . ml de 2 ori pe zi, dimineaEa Fi la prHnz, diluaEi Dn puEinC apC, Dnainte de mese. ;e recomandC cure de 0-2 luni cu posibilitatea de repetare la nevoie. 6u se administreazC seara, dupC orele 0?, datoritC acEiunii stimulante cerebrale. 6u se administreazC Dn sarcinC Fi alCptare Prezentare< <0ml "xtract din mladite de vasc

7ompo6itie
(iscum a #um 5*871

3rganotropism
9istem cardio%ascu ar& neuro%egetati%& ence$a & ner% %ag& aparat genita $eminin& aparat ocomotor& digestie& neop a6ii.

,ctiune $armaco ogica

Drenor si reacti%ator meta#o ic& a%and capacitatea de reechi i#rare in ca6u di$erite or tu #urari meta#o ice& protector %ascu ar& %asodi atator peri$eric& antihipertensi%& antispastic asupra sistemu ui ner%os centra & norma i6ea6a modi$icari e tisu are si tendinte e de trans$ormare ce u ara neop a6ice si carcinogene& diuretic& urico6uric. Indicatii terapeutice

Spasme, convulsii, agitatia continua a musc$ilor faciali, coree, ateto%a, tul#urari cronice meta#olice, atacuri de verti) #rusc aparute, tul#urari de ec$ili#ru, imposi#ilitatea mentinerii mem#relor drepte, sindromul de agitatie a picioarelor, nevralgie, sciatica, lom#algie, ateriosclero%a, vasculopatie cere#rala, $ipertensiune cu al#uminurie, reumatism cronic, dureri la nivelul spatelui si cefei, menoragie, metroragie.

5od de administrare

59 | P a g e
7ate 30'50 picaturi : 1'2 m ; o data pe 6i.

"xtract din ml%die de cimiir

7ompo6itie
E"tract hidro'g icero'a coo ic din m <di=e de cimi>ir :?u"us semper%irens;. 7on=ine a coo eti ic de cerea e 33@ %o . (a oare energetic<A 2&96 Bca Cg.

,ctiune $armaco ogica

Este recomandat pentru ac=iunea antiin$ amatoare pro$und< asupra =esutu ui $i#ros.

Dndicatii terapeutice
Este recomandat pentru ac=iunea antiin$ amatoare pro$und< asupra =esutu ui $i#ros. 5od de administrare ,du =iA En genera & cFte 1 ' 2 m & En pu=in< ap<& de 2 ' 3 ori pe 6i& Enainte de mese. Gn ca6 de asociere cu a te gemopreparate& En genera 2 ' 3 m & En pu=in< ap<& o dat< pe 6i& Enainte de mas<. 1 m 8 apro". 25 de pic<turi. ,ten=ionareA -u se administrea6< En sarcin<. -u se administrea6< pentru perioade ungi de timp& se a ternea6< cu a te gemoterapice comp ementare. , se consu ta medicu Enainte de uti i6are.

0OL:4E22A ,< 0L=2>8I Susine activitatea pulmonar

/om#inaAie de e2tracte gemoterapice din muguri de &lun, muguri de /astan comesti#il si mlBdiAe de Mur Actiune: "&)utB la refacerea elasticitBAii Aesutului pulmonar "/reCte capacitatea respiratorie "Stimulea%B eritropoie%a "Efect antispastic, antiinflamator Ci cicatri%ant la nivel pulmonar "SusAinere pulmonarB a fumBtorilor Ci a persoanelor e2puse la no2e respiratorii. Compozitie: "Extractul gemoterapic din muguri de Alun este antiscleros cu acAiune pe Aesutul pulmonar, a)utDnd la refacerea elasticitBAii acestuia, cu recomandare @n emfi%em pulmonar, sclero%B pulmonarB, astm #ronCic, #ronCite cronice3 mare deto2ifiantal organismului " acAiune de eliminare a cata#oliAilor to2ici la nivel respirator, recomandat pentru susAinerea pulmonarB la fumBtori Ci persoane e2puse la no2e respiratorii profesionale. -Extractul din mldie de Mur este antiscleros, creCte capacitatea respiratorie, util Ci @n fa%a de fi#rosclero%B a parenc$imului pulmonar "Extractul din muguri de Castan comestibil are o acAiune de reec$ili#rare $idricB a organismului, a)utB la ameliorarea circulaAiei venoase, capilare Ci limfatice Ci are efect antispastic -dovedit @n tusea spasticB.. Administare: 8a adult se recomandB administrarea a 2 ml de luni, repetate la nevoie. Prezentare: 5*ml. ori pe %i, diluaAi @n puAinB apB, @nainte de mese E cure de 1"2

0OL:4E22A * 5 CA/ITATE BUCAL=3 4>T Susine sntatea cavitii bucale i a g!tului prin
"ntrirea sistemului de aprarea organismului#

CombinaEie de extracte #emoterapice din mu#uri de @iEC de vie, mlCdiEe de *CceF, mlCdi]e de "fin si extract fitoterapic - suc de Ec!inacea purpurea !erba
Actiune: "&cAiune antisepticB, astringentB, cicatri%antB Ci antiinflamatoare "/reCte capacitatea de apBrare a organismului "Fitamini%ant -@n special vitaminele & Ci /., antio2idant Compozitie: "Extractele gemoterapice din mldie de Mce i A$in cu acAiune vitamini%antB -@n special vitaminele & Ci /., antio2idantB, antisepticB, astringentB Ci cicatri%antB sunt eficiente @n afectarea mucoasei cavitBAii #ucale Ci gDtului -afte #ucale, gingivo"stomatite aftoase, amigdalite, faringite.

60 | P a g e
"Extractul din muguri de %i de vie cu efect antiinflamator, este recomandat Ci @n faringitele streptococice -efect demonstrat de scBderea valorilor &S8O. "Extractul $itoterapic - suc de Ec&inacea purpurea &erba este cea mai eficientB formB de e2tracAie pentru Ec$inacea E are @n compo%iAie toate clasele de compuCi activi ai plantei " cu acAiune imunostimulatoare -+ clasede compuCi' derivaAide acid cafeic, alcamide, glicoproteine Ci poli%a$aride. Administrare: "!entru adulAi Ci copii peste 0 ani,se recomandB administrarea a cDte 2 ml de 2" ori pe %i, diluate @n puAinB apB, @nainte de mese, timp de minim 0 %ile. "!entru copiii @ntre 2 Ci 0 ani do%a se reduce la )umBtate. "Gn ca%uri recidivante se recomandB cure de 1"2 luni Prezentare: 5*ml

0OL:4E22A ,* Intestin 5 (eto&i!iere Actiune:

-Este cu si#uranEC cea mai importantC mCsurC terapeuticC Dn calea dobHndirii unei sCnCtCEi durabile. -Bractul di#estiv normal conEine aprox. 100 de tipuri de bacterii benefice ce impiedicC dezvoltarea bacteriilor dCunCtoare Fi contribuie la menEinerea unui sistem di#estiv sCnCtos. -Imunitatea intestinalC este esenEialC, fiind responsabilC de I02 din capacitatea de apCrare a or#anismului. -Boxicitatea intestinalC #enereazC o autointoxicare ce se poate manifesta nu numai local, ci Fi la multe nivele Dn or#anism, Dn funcEie de sensibilitCEile fiecCrui individ. -/e la malabsorbEia nutrienEilor, se poate #enera: obosealC, nervozitate, probleme #astrointestinale, erupEii cutanate, dureri de cap, artritC, dureri lombare, sciaticC, aler#ii, astm, probleme cardiace Fi se pare cC lista poate fi foarte lun#C. -%entru detoxifierea la nivel intestinal se folosesc #emoterapice care reec!ilibreazC flora intestinalC, re#leazC funcEionalitatea Fi motricitatea intestinalC, reduc infecEiile Fi inflamaEia de la nivelul intestinului subEire Fi #ros: mlCdiEe de *eriFor, mu#uri de 6uc Fi mu#uri de ;te'ar.
Compozitie:

-Aemoterapicul din mlCdiEe de *eriFor re#leazC funcEionalitatea Fi motricitatea intestinalC, atHt Dn cazde constipaEie, cHt Fi Dncazde diaree, sau alternCriale diareei cu constipaEia. Estetonic Fi stimulator Dn caz de constipaEie Fi antispastic Fi sedativ Dn cazde diaree, poate reduce infecEiile Fi inflamaEia de la nivelul intestinului Fi colonului. -Aemoterapicul din mu#uri de 6uc are acEiune antiinfecEioasC, antiinflamatoare Fi cicatrizantC, re#lHnd astfel flora bacterianC, reducHnd balonarea Fi flatulenEa. -Aemoterapicul din mu#uri de ;te'ar re#leazC peristaltismul intestinal Fi are totodatC efect tonic #eneral, ameliorHnd astenia fizicC Fi psi!icC.

Administrare:
-%entru persoanele care suferC de tulburCri la nivel intestinal, cCte 2 ml de 2 ori pe zi, se recomandC cure de 0-. luni, repetate de 2-. ori pe an sau la nevoie. -C!iar Fi pentru persoanele care nu au tulburCri intestinale, o curC anualC de detoxifiere intestinalC este salutarC. "lte recomandCri: -practicarea de exerciEii fizice, -o dietC mai uFoarC, bo#atC Dn fibre alimentare, mai multe lic!ide3Dn special la prima orC a zilei, la trezire5 Fi sC nu se i#nore nevoia de a mer#e la toaletC Dn momentul Dn care or#anismul o cere
Prezentare: 50m

0OL:4E22A , .tomac Ajutla ameliorarea simptomelor din tulburri digestive de la nivel gastric i intestinal
/om#inaAie de e2tracte gemoterapice din muguri de Smoc$in Ci &rin negru Actiune: "!rote)ea%B stomacul, a)utDnd la reglarea aciditBAii gastrice "Eficient @n $iper sau $ipoaciditate gastricB "SusAine procesul de cicatri%are a mucoasei gastrice Ci intestinale "Eficient @n manifestBri ale stresului cu repercursiuni la acest nivel "Gn ca%urile cronice se recomandB cure primBvara Ci toamna

61 | P a g e

Compozitie: "Extractul gemoterapic din muguri de Smoc&in reglea%B tul#urBrile de motilitate Ci de secreAie la nivel gastric Ci intestinal @n mod am#ivalent -e2ces Ci deficit . Ci cicatri%ea%B mucoasa digestivB3 acAiune diencefalicB @n afecAiuni psi$o"somatice "Extractul gemoterapic din muguri de Arin negru are acAiune antiinflamatoare generalB -activ @n toate sindroamele inflamatorii @n fa%B supurativB acutB sau sec$elele inflamatorii la nivel de mucoasB., inclusiv asupra mucoasei digestive Mod de administrare: &dulAi' cDte 2 ml de 2 ori pe %i, diluaAi @n puAinB apB, @nainte de mese. Gn ca%uri cronice sau recidivante se recomandB cure de 1"2 luni cu posi#ilitatea de repetare la nevoie. Gn ca% de nervo%itate, asociatB tul#urilor digestive, se poate asocia cu E2tract din muguri de (ei argintiu E (ila tomentosa MHI41, 1 sau 2 m8 pe %i. Contraindicatii: & nu se administra @n sarcinB Ci alBptare Prezentare: 5*ml

P&'()"**A + ai biliare Susine buna $uncionare a vezicii biliare

/om#inaAie de e2tracte gemoterapice din mlBdiAe de Ro%marin, muguri de &rAar Ci Jrasin Actiune: "Gm#unBtBAeCte producAia de #ilB Ci flu2ul #iliar "Reduce tendinAa de formare a calculilor #iliari "&ctivator meta#olic cu efect puternic antio2idant "SusAine eliminarea eficientB la nivel renal a produCilor de cata#olism "&)utB la menAinerea unui nivel normal al lipidelor din organism -colesterol, trigliceride. "!entru persoanele cu sensi#ilitate la acest nivel se recomandB cure periodice Compozitie: "Extractul din muguri de Arar susAine #una funcAionare a ve%icii #iliare Ci a cBilor #iliare, ca antiinflamator la nivelul colecistului -modificB compo%iAia #ilei Ci reduce astfel formarea calculilor #iliari.,are efect $ipocolesterolemiant. S"a constatatcB potenAea%B efectele gemoterapicelor cu care se asocia%B. "Extractul din mldie de 'ozmarin este coleretic Ci colagog, drenor $epato"#iliar, $ipocolesterolemiant, antiinflamator, antialergic, activator meta#olic -cu e2cepAia meta#olismului glucidic. Ci puternic antio2idant. "Extractul din muguri de (rasin este introdus @n formulB pentru efectul sBu drenor #iliar Ci renal, susAinDnd eliminarea la nivel renal a produCilor de cata#olism Mod de administrare: &dulAi' cDte 2 ml o datB pe %i, dimineaAa, diluaAi @n puAinB apB, @nainte de masB. <u se administrea%B seara, dupB orele 1=, datoritB acAiunii stimulante cere#rale. Gn ca%uri acute se poate administra de 2 ori pe %i @n primele 2" %ile, apoi se continuB cu do%a standard cel puAin 0 %ile. Gn ca%uri cronice sau recidivante se recomandB cure de 1"2 luni cu posi#ilitatea de repetare la nevoie Prezentare: 5*ml

0OL:4E22A - Cai Urinare Ajut la ameliorarea simptomelor din infecii urinare

/om#inaAie de e2tracte gemoterapice din mlBdiAe de &fin, MeriCor Ci Iar#B neagrB cu e2tract din frun%e de MesteacBn argintiu Actiune: "4e%infectant Ci anti#acterian la nivelul cBilor urinare "Reduce inflamaAia "Efect deto2ifiant la nivelul cBilor urinare "/reCte diure%a "!oate duce la scBderea riscului de recidivB a infecAiilor de la nivelul cBilor urinare "E2tractele gemoterapiceo#Ainute din plante din familia Ericaceae E &finul, MeriCorul Ci Iar#a neagrB conAin un component activ principal, derivatul $idroc$inonic E ar#utina" cu acAiune antisepticB, anti#acterianB Ci

62 | P a g e

antiinflamatoare la nivelul cBilor urinare Compozitie: Afinul este un drenor renal, cu acAiune antisepticB Ci urico%uricB. "Meriorul este activ @n coli#acilo%e, cistite E fa%a de $ialini%are a Aesuturilor. "!arba neagrE eficientB atDt @n infeciile acute cDt i @n afecAiuni caracteri%ate prin procese de supuraAie recidivantB Ci prelungitB -su#acute, cronice.. /Dnd amiloido%a nu este @n fa%B prea avansatB, poate readuce pacientul la un stadiu de $ialino%B,de unde va reacAiona la Merior. ""#tractul din frunze de MesteacnE are acAiune diureticB, fiind etalonul de produs vegetal diuretic, precum Ci acAiuneantisepticB Ci anti#acterianB, favori%Dnd de%infectarea cBilor urinare @n ca% de infecAii Mod de administrare: &dulAi Ci copii peste 0 ani' cDte 2 ml de 2 ori pe %i, dimineaAa Ci seara, diluate @n puAinB apB, cu apro2imativ 2* de minute @nainte de mese. Gn ca%uri acute se poate administra de "+ ori pe %i @n primele 2" %ile, apoi se continuB cu do%a standard cel puAin 5"0 %ile. Gn ca%uri cronice sau recidivante se recomandB cure de 1"2 luni cu posi#ilitatea de repetare la nevoie. $rezentare: 5*ml

0OL:4E22A ,? 6inic)i 5 (eto&i!iere

Actiune. "Se folosesc gemoterapice cu rol diuretic Ci de susAinere a funcAiei renale, precum gemoterapicele din' muguri de Jrasin, sevB de MesteacBn Ci e2tractul fitoterapic din frun%e de MesteacBn. Compo$itie. "/emoterapicul din muguri de 0ra#in susAinefuncAia de deto2ifiere renalB prin acAiunea diureticB, urico%uricB , antiinflamatoare Ci $ipocolesterolemiantB "Se"a de Me#teac1n are acAiune depurativB -eliminarea acidului uric, a ureei, reduce nivelul colesterolemiei. Ci regeneratoare -concentrea%B toate su#stanAele nutritive necesare creCterii ar#orelui' gluco%B Ci fructo%B, aminoaci%i, derivaAi terpenici, vitamina / Ci o serie @ntreagB de sBruri minerale de' calciu, fosfor, magne%iu, mangan, %inc, sodiu Ci fier, compuCi cu efect antiinflamator.. "E2tractul &itoterapic din &run$e de Me#teac1n este etalonul de produs vegetal diuretic,este antiseptic Ci anti#acterian. Admini#trare. Se administrea%B timp de 1"2 luni, cBte 2 ml de 2 ori pe %i. !ersoanele care nu au pro#leme renale, pot urma doar cura generalB de deto2ifiere cu sevB de MesteacBn. re$entare. 5*ml

0OL:4E22A ,@ ArticulaAii 5 (eto&i!iere

Actiune: "&rticulaAiile tre#uie menAinute fle2i#ile pentru o #unB mo#ilitate pDnB la vDrste @naintate. "!entru deto2ifierea articulaAiilor se folosesc gemoterapice cu acAiune depurativB Ci antiinflamatoare care a)utB la creCterea mo#ilitBAii Ci o mai #unB eliminare a acidului uric Ci ureei, a cBror depunere la nivel articular duce la rigidi%area lor' muguri de Jrasin Ci de KneapBn, sevB de MesteacBn Ci scoarAB de Salcie. ompozite, ""xtractul din muguri de -rasin este drenor articular, a)utDnd la eliminarea acidului uric Ci a ureei -$iperuricemie Ci tul#urBri ale cata#olismului nucleoproteinelor @n artritB gutoasB, gutB acutB Ci cronicB, rigiditate articularB . la menAinerea colesterolului @n limite normale3 se recomandB Ci la supraponderalii cu retenAie $idricB Ci $ipercolesterolemie. ""xtractul din muguri de .neap%n este antiinflamator al cartilagiilor articulare Ci regenerator al Aesutului osos, stimulea%B formarea de Aesut osos Ci cartilaginos, a)utB la ameliorarea durerilor reumatice Ci articulare Ci la reminerali%area oaselor. ""xtractul din sev% de *esteac%n este introdus @n formulB pentru efectul depurativ -eliminarea acidului uric, a ureei., antiinflamator Ci analge%ic. ""xtractul din scoar/% de 0alcie, antiinflamator Ci antipiretic, ameliorea%B durerile reumatice Ci articulare *od de administrare, &dulAi' cDte 2 ml de 2" ori pe %i, diluaAi @n puAinB apB, cu apro2imativ 2* de minute @nainte de mese, timp de douB luni.

63 | P a g e

/ura se poate repeta de mai multe ori pe an Prezentare, 5*ml