Sunteți pe pagina 1din 10

ALTERNATIVE EDUCAIONALE PEDAGOGIILE ALTERNATIVE

Alternativele educationale reprezinta variante de organizare scolara, care propun modificari ale anumitor aspecte legate de formele oficiale de organizare a activitatii instructiv-educative. Proiectarea si realizarea alternativelor educationale reprezinta actiuni care se realizeaza prin raportare la finalitatile educationale formulate la nivelul macro, al idealului si al scopurilor educationale si la nivelul micro, al obiectivelor educationale care directioneaza procesul de invatamant. Fiecare dintre noi a asistat n secolul XXI, mai mult ca oricnd la o ''punere sub lupa'' a sistemului educational, determinat att de noile schimbari ale societatii ct si de impregnarea valorilor aduse din vest n ceea ce priveste sistemul educational. Aceasta tendinta s-a concretizat n Romnia prin introducerea alternativelor educationale, cele mai multe avnd la baza initiative private. Privite la nceput cu reticenta, aceste initiative private au ajuns astazi a fi apreciate de cei mai multi dintre cei implicati n actul educational. Daca pna mai ieri, societatea romneasca se ferea a aminti de alternativele educationale care existau n vest astazi observam o preferinta catre aceste sisteme-lucru deloc neglijb il pentru cei interesati a introduce reforma n nvatamnt. Prof. Dr. Gheorghe Felea, coordonatorul lucrarii Alternative Educationale din Romnia precizeaza ca educatia traditionala reprezinta elementul static, pe cnd educatia alternativa reprezinta elementul dinamic. Astfel n nvatamntul traditional se pregateste elevul pentru viata, pe cnd n nvatamntul alternativ scoala face parte din viata, cunostintele sunt descoperite de copil. Amintim in cele ce urmeaza trei metode de educatie alternative:

PEDAGOGIA WALDORF
Pedagogia Waldorf a fost creata la nceputul secolului XX de catre Rudolf Steiner, la initiativa directorului fabricii de tigarete Waldorf Astoria, Emil Molt. Ea se bazeaza pe antropologia dezvoltata de Rudolf Steiner n cursurile de introducere tinute n toamna anului 1919, nainte de nceperea primelor clase. n lume, acest sistem educativ are o larga raspndire. De la nceput, organizatorii si-au propus realizarea unei scoli la baza careia sa stea conceptii pedagogice noi, care au n vedere arta educarii, nu doar a omului pamntean, ci si a omului sufletesc si spiritual. Aceasta educatie este orientata antropologic, tinnd seama de necesitatile si capacitatile fiecarui individ. Continutul disciplinelor nu urmareste nsusirea acestora, ci sa stimuleze interesul copilului pentru cunoastere. Dezvoltarea gndirii, simtirii, vointei copilului sunt obiectivele esentiale ale acestei alternative educationa Tot ceea ce nseamn pedagogie i coal waldorf nseamn adevr i perspectiv. Formele i coninuturile colii waldorf vor devein ntrun viitor nu foarte ndeprtat general acceptate i practicate.

1. Un prim principiu pedagogic fundamental al colii Waldorf este: Se educ omul ntreg. Aceasta afirmaie o gsim i la
marele pedagog elveian Pestalozzi care cerea s fie formate capul, inima i mna. Pedagogia Waldorf vorbete despre cele trei fore sufleteti, gndirea, simirea i voina, ce trebuiesc ntrite i dezvoltate refuznd accentuarea unilateral a capacitilor intelectuale, foarte rspndit dei att de nociv. Pedagogia ale crei baze le-a pus R. Steiner i asuma misiunea de a cultiva egal intelectul, capacitile emoionale (afectivitatea) i practice (voina), deoarece dezvoltarea ultimelor dou este de cea mai mare importan pentru via, pentru c n sfera simirii gsim motivaia i n sfera voinei ne ntlnim cu fapta, cele dou fore ale devenirii umane. Ea ofer n acest sens grupajul necesar de discipline

tiinifice, artistice i meteugreti. Acestea nu stau izolate unele lng altele, ci se ntreptrund. Chiar i aritmetica i introducerea literelor n primul an de coal se face artistic. n predarea disciplinelor tiinifice mai ales n clasele superioare se fac constant conexiuni practice. Elevul trebuie s neleag concret, care este importana cunotinelor unei materii pentru viaa social. Astfel n continuarea trigonometriei se face, de exemplu o practic geodezic. Stagiile de practic agricol, social sau industrial, prevzute n clasele superioare, ofer ci de nelegere ale diferitelor domenii de activitate. 2. Cultivarea celor trei fore psihice fundamentale: gndirea, simirea, voina, se face la nivelul fiecrei categorii de vrsta. La vrsta precolara predomina, prin nvarea imitativ, elementul volitiv, activ. Pedagogia Waldorf consider nesntoas educaia intelectuala timpurie. n perioada 7-14 ani predomin artisticul, pentru edificarea ca om a individului, pentru prefigurarea unui om moral i liber. La adolescen predomina cultivarea puterii de judecat individual. Aceasta fiind n conformitate cu principiul: Respectarea etapei de dezvoltare a copilului. Fiecare etap de dezvoltare a copilului precupune caracteristici ce necestit o abordare specific pentru a se asigura sntatea fizic i sufletesc-spiritual a maturului de mai trziu. 3. Educm prin ceea ce suntem. Numai un Eu, o personalitate poate educa un adevrat Eu. Nu educm prin statut social, material i profesional, nici prin dorine i planuri pentru viitorul copilului, ori eforturi financiare, ci prin ceea ce suntem cu adevrat ca oameni. Dasclul waldorf nu folosete manuale, ci structureaz singur coninuturile pentru c aceast munc nsi educ i construiete elevul, evitndu-se reproducerea mecanic a coninuturilor. Un adevrat dascl waldorf este o personalitate, un caracter, o persoan cu contiina treaz care se strduiete ntru dezvoltare sufletesc-spiritual, este pe caleEl dobndete prin strdanie personal o sntoas i larg viziune asupra lumii, universului, strdanie i viziune care devin fore de educare pentru elev. 4. ntre 7 i 14 ani ntregul proces instructiv educativ trebuie s fie strbtut de un element artistic. Este un imperativ sufletesc-spiritual al copilului. Aici concretizndu-se principiul: Pedagogia este o art. Pedagogia Waldorf este art din punctul de vedere a predrii i coninuturilor dar dezvolt i aptitudini artistice independente de talentul nativ. Educarea devine art prin folosirea artisticului, artei, frumosului, ca metod de predare i educare, ce-l fac pe om liber i creativ, moral, contient, motivat. 5. Se tinde ctre un stil de predare care s ina seama de evoluia individului, astfel nct elevul s fie implicat n dobndirea de cunotine aa cum procedeaz desigur orice profesor bun din lume. Accentul nu cade pe achiziie informaional, ci pe dobndirea de cunotine ce cresc odat cu omul, cunotine ce devin ele nsele instrumente de cunoatere. Acesta fiind un alt principiu waldorf: nvm s nvm! Nu acumulare de informaie, ci capacitatea de a observa viaa i de a trage concluzii conforme cu realitatea. Nu umplem un vas, ci aprindem un foc! 6. Numai un om liber, o coal liber pot crete un om liber. Principiul respectrii libertii individului, presupune c educaia se face astfel nct copilul este ajutat s-i gseasc propria concepie despre lume i via. Cnd impun modul meu de a gndi, felul meu de a concepe viaa, principiile, valorile mele, ncalc libertatea micului om. Copilul, adolescentul i tnrul vor crede n valori i principii i vor avea tria s le urmeze, numai cnd au ajuns la ele prin proprie experien i convingere, n mod liber i nu cnd le-au fost impuse. Pentru orice individ au cea mai mare valoare propriile experiene. Pedagogia waldorf prin coninuturi i metodic asigur punerea elevului n contexte artistice care faciliteaz vieuirea unor variate experiene de via. 7. Principiul autoritii iubite. Profesorul diriginte, dasclul nsoete copilul cu dragoste lucid i stabilete cu acesta o relaie profund i just, care l determin s nvee. Autoritatea iubit este construit prin cunoaterea real a etapelor de dezvoltare ale elevului i a sarcinilor ce decurg de aici, aducerea spiritualului n coninuturi, verticalitate moral i spiritual, clipe de frumos autentic trite mpreun. Omul care este elevul are nevoie de modele pentru a crete sntos fizic, sufletete i spiritual. Nu exist autoritate mai mare, mai autentic, mai sntoas educaional dect cea a modelului ales. 8. Principiul autodeterminrii are urmtoarele concretizri: necondiionare economic-politic, ciclu integral de 13 ani, evitnd clasele paralele pentru a crea un climat de familie spiritual, fr manuale, fr note, fr examene, fr repetnie, la sfritul anului, profesorul redacteaz o caracterizare ce reflect imaginea etapei de dezvoltare a copilului, cu bacalaureat echivalent i n cadrul celui de la stat, discipline artistice specifice(euritmie, gimnastic bothmer,sculptur, etc.) profesor-diriginte ce conduce clasa 8 ani, predarea fcndu-se n epoci de 3-5 sptmni, n cadrul cursului de baz, de 110 minute, ntrun cuvnt:un spaiu spiritual. Pedagogia Waldorf se bazeaza si functioneaza pe baza unui numar de 7 principii pedagogice. Principiul fundamental este abordarea integrala a fiintei umane conform cu specificul vrstei si avnd ca tel dezvoltarea

personalitatii copilului. Principiul educatiei permanente se refera la faptul ca educatia ncepe odata cu nasterea fiintei umane si devine o dimensiune a existentei sale pe parcursul ntregii vieti. Principiul organizarii ritmice a situatiei educationale-aceasta organizare ritmica este reflectata n pedagogia Waldorf prin planificarea pe ''epoci de studiu''. Crearea unui ambient adecvat obiectivelor este cel de-al patrulea principiu, n timp ce principiul asigurarii unui echilibru ntre teorie si practica are n vedere obiectivul pedagogiei Waldorf de a forma si dezvolta elevul nu doar din punct de vedere cognitiv, ci si din punct de vedere volitiv. Principiul predarii artistice se refera la faptul ca predarea este considerata o arta si este profesata ca atare, astfel nct n faza liceala elevul sa fie apt de a dezvolta o gndire cu un nalt grad de abstractizare. n fine, principiul predarii n imagini care se refera la nevoia de ''imagini vii'' a copilului de vrsta scolara mica. Aceasta nevoie nu este satisfacuta, nsa, doar de prezentarea unor planse, diapozitive sau chiar a modelului natural, ci principala modalitate de a crea ''imagini vii'' este cuvntul. ''Nevoia de fantezie, simtul pentru adevar, simtul de raspundere-acestea sunt cele trei forte care sunt nervii pedagogiei'', spunea Rudolf, Steiner. Pedagogia Waldorf este o arta ce actioneaza direct asupra fiintei umane n devenire. Dascalii care predau ntr-o astfel de scoala se confrunta, nu att cu modalitati diferite de predare sau forme de organizare a nvatamntului, ci cu ntrebarile: ce forte traiesc n copil? ce trasaturi volitive poseda copilul? cum este gndirea si afectivitatea lui? . Cunoscndu-le profesorul actioneaza n sensul dezvoltarii lor. Metodele folosite pentru educarea gndirii, vointei si simtirii copilului se concretizeaza prin exercitiul artistic(educa vointa), cuvntul rostit(actioneaza asupra afectivitatii copilului, oferindu-i posibilitatea sa se concentreze asupra materiei predate), exercitiul practic(duce la nvatarea prin fapta, prin activitate concreta, practica). O clasa I Waldorf este preluata de un nvatator-diriginte timp de 8 ani. El reprezinta interesele clasei n colegiul profesorilor. Se predau lb. straine, sport, abilitati practice, muzica de catre specialisti. nvatatorul-diriginte preda pe perioade de 2-5 saptamni(matematica, fizica, istorie etc.) n etape succesive(nu sunt paralelisme). nvatatorul-diriginte nu poate fi dect un om cu spectru foarte larg si nerutinier. Dupa instructia de baza ntr-o zi de 90-100min., urmeaza ore cu ritm saptamnal: lb. straine, sport, abilitati practice, etapele mestesugaresti, pregatirea religioasa dupa optiunile parintilor sau pregatire libera daca nu apartine nici unei comunitati religioase. Dupa vrsta instructia dureaza ntre 24-36 ore saptamnal. La acestea se adauga teatru, orchestra etc. Nu sunt examene formale, ci conteaza imaginea profesorului despre evolutia elevului. La acestea se adauga teste(caiete de epoca, pe perioade) scrise de copil. La sfrsitul anului se face o caracterizare scrisa, ampla, pe baza careia sunt orientati si copii si parintii. Totul se bazeaza pe interes de nvatare, nu pe presiune exterioara. Aducnd n actul predarii n mod armonios grija pentru cele trei componente ale fiintei umane: gndire, simtire, vointa, pedagogia Waldorf uneste gndirea analitica si sintetica, intelectul obiectiv, de lucrul consecvent, cu sens si calitativ nalt prin intermediul simtirii artistice si morale. Particularitatile nvatamntului Waldorf sunt centrate pe urmatoarele domenii: 1.Importanta ritmului - in scoala Waldorf, ritmul are un rol important n educarea vointei, urmarindu-se ritmul unei ore, al zilei, al lunii si al anului. Ritmul orei este reliefat de mpartirea cursului principal, ce se desfasoara la nceputul cursurilor n primele doua ore, n trei parti: - o parte ritmica, prin care este solicitata vointa copilului - o parte cognitiva care se adreseaza intelectului - o parte de povestire care se adreseaza simtirii Utilizarea ritmului n educatie permite ca ntreaga fiinta a persoanei educate sa fie abordata si nu numai componenta sa intelectuala. Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a acesteia si a celor artistice si practice n cea de a doua parte. Acest lucru face posibila adncirea subiectelor teoretice prin aplicarea lor n practica si prin nsufletirea lor artistica. Ritmul lunii se refera la existenta unor module de 2-4 saptamni n care zilnic ntre orele 8 si 10 sunt studiate materiile principale (romna, matematica, fizica, chimia, biologia, istoria, geografia etc.). Aceste module poarta denumirea de epoci.

materiile cognitive sunt studiate n epoci: o clasa studiaza, de exemplu, fizica, zilnic, primele doua ore fara pauza, timp de 2-4 saptamni. ntr-o astfel de epoca se poate parcurge chiar si materia pe un an scolar. n scoala Waldorf uitarea este considerata un aliat, din doua motive: n primul rnd pentru ca uitnd fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu, de exemplu, literaturii, iar n al doilea rnd pentru ca, dupa ce fizica a fost uitata aparent complet, la rentlnirea cu aceasta stiinta, elevul si va reaminti mult mai intens cele nvatate.

2.Invatarea n epoci-

3.O scoala fara manual-absenta manualului unic contribuie la cresterea respectului fata de carti si la ntarirea autoritatii profesorului, care are astfel o legatura directa n comunicarea cu elevii. Pe de alta parte, elevii se obisnuiesc sa se documenteze din ct mai multe surse n studiul unei teme. Formarea unei pareri ct mai obiective, antrenamentul pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care le dobndesc elevii astfel scolarizati 4.Caietele si instrumentele de scris -.n scoala Waldorf nca de la nceput copilul scrie pe caiete fara liniatura,
considerndu-se ca liniatura este folosita exact cu scopul de a ngradi si limita la norme clar stabilite scrisul copilului. Alternativa Waldorf nu pledeaza pentru un scris dezordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica, n general, sunt puternic cultivate n scoala. n absenta liniilor, elevul va trebui sa depuna un efort mai mare pentru a-si ordona scrisul. si n legatura cu instrumentele de scris n scoala Waldorf elevii lucreaza mai mult cu suprafete, n special n primele clase. Astfel, n clasa I elevii scriu cu blocuri cerate, n clasa a II-a grosimea liniei se subtiaza, folosindu-se creioane cerate, din clasa a II-a copiii vor scrie cu creioane colorate groase, n clasa a III-a elevii exerseaza scrisul cu pana si apoi ncep sa scrie cu stiloul. Caietele vor fi organizate in asa fel nct, partea estetica, de scriere, de ilustrare si de ornamentare sa fie n permanenta avute n vedere, intr-un mod artistic,de calitate. Aceasta, cu att mai mult cu ct redactarile n caiete reprezinta forma personala de ''manual'' pe care o realizeaza elevii nsisi.

5.P onderea deosebita a cursurilor artistice si practice- ponderea ridicata a cursurilor artistice si a celor
practice iese n evidenta de la prima privire asupra orarului obisnuit din scoala Waldorf, ntruct aceasta si propune sa realizeze o educatie echilibrata, oferind pe de o parte fiecarui elev ceea ce i se potriveste, nsa intervenind si cu preocupari n acele domenii spre care acesta nu are nclinatii, dar care sunt necesare unei educatii complete. Un argument n plus pentru acest principiu: de regula, educatia intelectului prin stiinte cultiva distanta, individualismul, antipatia si concurenta, iar, dimpotriva, educarea sufletescului prin arte si mestesuguri cultiva simpatia, apropierea, lucrul n echipa si colaborarea. Ambele laturi ale educatiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic sa-si controleze singur viata, fara a se lasa manipulat din exterior

6.O scoala fara note- scoala Waldorf este o scoala fara note. Din acest motiv orele sunt mult mai libere, elevii
fiind deosebit de deschisi, participnd n mod natural la ora, fara frica de note proaste. Majoritatea elevilor ntreaba cnd nu au nteles si ies cu curaj la tabla. La sfrsitul fiecarui an scolar, elevul primeste un certificat n care fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste certificate, parintii afla mult mai multe despre copilul lor dect dintr-o medie. n registrul matricol este cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau nota, echivalente cu evaluarea facuta n timpul anului.

7.Conducerea clasei de catre nvatator, dincolo de cls.aIV-a- activitatea de ndrumare a clasei este realizata, de regula, de catre o personalitate, care si asuma corelarea si coordonarea evolutiei scolare a elevilor pe parcursul unei trepte scolare. Particularitatile de vrsta, antropologice, care sunt unitare n perioada de la 7 la 14 ani, cer n mod obiectiv prezenta unei aceleiasi persoane n aceasta functie coordonatoare. n sistemul clasic de nvatamnt Waldorf, aceasta functie didactica este numita ''nvatatorul clasei'' si are ca si ndatoriri pedagogice predarea unui numar de discipline, cuprinse n epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu pna la liceu. Datorita formelor legislative si de pregatire existente, aceasta forma de organizare nu este oficial acceptata n Romnia, dar este ncurajata de unele inspectorate si de cercetatori n pedagogie si de psihologi. 8.Conducere colegiala- Rudolf Steiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca fundament pedagogicoorganizatoric discutarea tuturor problemelor scolii, ndeosebi a celor pedagogice, n consiliul profesoral. si pentru ca

problemele curente se cer discutate pe masura ce au loc, consiliul profesoral se ntruneste saptamnal. Aici profesorii spun ce predau, cum predau, daca au avut succes cu o tema sau esec cu alta. Aici sunt luate n discutie clase de elevi sau elevi n parte, care trec printr-o situatie mai dificila sau mai deosebita si au nevoie de atentia ntregului corp profesoral pentru a depasi situatia creata. Aici sunt dezbatute teme pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care participa toti profesorii si nvatatorii, caci pe toti ''membrii familiei'' i intereseaza drumul celuilalt.

9.Materii si activitati specifice


De la fondarea sa n 1919, modelul scolii Steiner s-a implantat n Germania, apoi n Marea Britanie, n Canada, n Africa de sud si n Australia; el a cstigat apoi metropolele din Sud si Japonia. n prezent este n curs de a dobndi teren n tarile Europei de Est. Federatia Waldorf din tara noastra cuprinde 23 asociatii, care reprezinta interesele gradinitelor, scolilor, liceelor si centrelor de pedagogie curativa din Romnia. Rezultatele la examenele nationale de capacitate si de bacalaureat confirma performantele acestui nvatamnt alternativ si i confera o pozitie egala n sistemul national de nvatamnt.

PEDAGOGIA MONTESSORI
"Sa nu faci niciodata pentru un copil ceea ce poate face singur." (Maria Montessori) Maria Montessori, pedagog si medic italian, prima femeie medic a Italiei, a nfiintat n 1907 ''casa dei bambini'' pentru copiii de 2-6 ani ai caror parinti erau n cautare de lucru. ''Casa dei bambini'' similara gradinitei este o comunitate educativa care nu se substituie, ci completeaza si desavrseste educatia copilului n familie. Maria Montessori a prezentat n lucrarile sale ideile care au pus bazele pedagogiei Montessori. Ea considera copilul ''fiinta divina, dar nenteleasa''si afirma ca ar trebui ''sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i nvatam sa se adapteze''. Pedagogia Montessori are drept principiu de baza educatia necesara, adecvata si continua-tendinte ale reformelor actuale din educatie care confirma ideile Mariei Montessori si le fac aplicabile n practica. Ca atare prin pedagogia Montessori se urmaresc promovarea drepturilor copilului, extinderea si intensificarea educatiei timpurii si educarea parintilor, formarea deprinderilor de activitate intelectuala intensa si continua, de adaptabilitate si de asumare a schimbarilor; cresterea rolului mediului educativ n ansamblul educatiei, n familie si n comunitate; educatia cosmica si cea ecologica care pregatesc generatiile urmatoare pentru extinderea relatiilor cu universul fizic si pentru asumarea unor responsabilitati de care poate sa depinda chiar viata umanitatii; educatia pentru libertate, pace, pentru schimbari pozitive asumate responsabil. ntr-o clasa Montessori copiii sunt pur si simplu absorbiti si foarte preocupati de propria activitate. Aproape toate lectiile sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit de activitati pe care educatorul l gndeste si l pune n practica n functie de interesul si nivelul la care se afla copilul. Toate materialele din clasa sunt usor accesibile si la dispozitia copiilor, asezate pe rafturi joase. Copilul este liber sa aleaga dintre materialele care i s-au prezentat anterior si dupa ce termina de lucrat cu ele stie ca trebuie sa le aseze pe raft n acelasi loc si n aceleasi conditii, gata pentru urmatorul copil interesat de aceeasi activitate. Posibilitatea de a alege este un privilegiu pe care, din pacate, copilul din scoala traditionala nu l are. n clasele Montessori copilul se poate misca liber dintr-o parte a clasei n alta, ascultnd de propriul lui impuls interior. Cu timpul, exercitiul alegerii devine obisnuinta, adica se dezvolta capacitatea copilului de a lua decizii cu privire la propria persoana. Miscarea copiilor obisnuiti sa ia decizii pentru ei nsisi devine o miscare inteligenta, cu scop si dictata de vointa, ba mai mult aceasta miscare merge mpreuna cu cunoasterea si invatarea, fara ea acestea fiind nenaturale la vrsta copilariei.

Structura fizica a clasei Montessori. ROLUL PROFESORULUI In cadrul metodei sale, Dr. Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator. De cele mai multe ori ne referim la acesta sub numele de ghid sau director, intrucat educatorul Montessori nu preda in mod traditional. Copiii invata singuri, folosind materialele specifice, timp in care rolul educatorului este sa directioneze, sa stimuleze si sa ghideze activitatea acestora. In prima instanta copiilor li se face o prezentare a materialelor. Incet si cu miscari precise, educatorul utilizeaza materialul potrivit cu destinatia sa, timp in care un grup de copii sau un singur copil il urmareste. In timpul acestei demonstratii, cuvintele si miscarile excesive sunt evitate, iar actiunile sunt segmentate astfel incat sa se asigure o mai buna intelegere a conceptului prezentat. Decizia de a preda o anumita lectie rezulta de cele mai multe ori din observarea atenta a copiilor, precum si din evaluarea muncii lor anterioare. Unele lectii pot fi explicate din nou, daca se constata ca un copil are nevoie de mai multa informatie sau de informatie noua. Educatorul nu se amesteca niciodata atunci cand un copil e concentrat, si nu intervine decat daca a constatat ca acesta are nevoie de ajutor, nu stie ce sa faca, sau ii deranjeaza pe ceilalti colegi. Ajutorul pe care un educator Montessori il ofera copilului este intodeauna extrem de limitat - atat cat sa se asigure ca acesta a iesit din impas. Copilul nu este corectat atunci cand greseste. Se considera ca inca nu ajuns sa stapanesca suficient conceptul respectiv iar materialul va fi strans si reluat cu alt prilej, dupa o lectie individuala, ori dupa o anumita perioada de timp. Educatorul Montessori nu pedepseste copiii niciodata dar nici nu le ofera recompense. Se considera ca singura recompensa de care are nevoie un copil este cea provenita din multumirea de sine, din faptul ca a realizat un lucru bun si corect, bazandu-se pe propriile lui puteri. In cazul in care un copil ii deranjeaza pe colegii lui sau se comporta intr-un mod care afecteaza armonia si ordinea din clasa, acesta va fi luat de catre educator si dus intr-un loc retras de ceilalti copii. I se va asigura jocul favorit dar va fi lipsit de libertatea de a se deplasa prin clasa dupa vointa proprie. Educatorul va veni din cand in cand si ii va adresa cuvinte blande de simpatie sau ajutor, in cazul in care are nevoie. Se considera ca lipsa libertatii de miscare si tratarea copilului ca pe un bolnav este suficienta pentru a-l face sa inteleaga ca a gresit. In loc sa incercam sa-l cucerim din interior si sa-l directionam ca pe un suflet uman, intotdeauna ne-am dorit sa dominam copilul prin forta, prin impunerea unor legi externe. In acest mod, copiii au trait pe langa noi fara sa ajungem sa fim capabili de a-i intelege vreodata. Dar daca dam la o parte toata artificialitatea cu care i-am invaluit si toata violenta cu care, prosteste, am incercat sa-i disciplinam, ei ni se vor arata noua in toata frumusetea firii lor copilaresti, cu o gentilete si dragalasenie absoluta. (Maria Montessorii Metoda Montessori (1969) Montessori a observat cum copiii prospera atunci cand li se ofera libertatea intr-un mediu propice nevoilor lor. Dupa o perioada de intensa concentrare si lucru cu materiale care le starnesc interesul, copiii dau dovada de vitalitate si multumire de sine. Concentrandu-se la o activitate liber aleasa, neintrerupta, copiii ajung la auto-disciplina si pace interioara. Dr. Montessori a denumit acest proces normalizare si este citat ca fiind cel mai important rezultat al muncii noastre. ( Maria Montessori, Mintea absorbanta 1949). MEDIUL si MATERIALELE DINTR-O CLASA MONTESSORI Dr. Montessori a considerat ca, pentru ca un copil sa faca cele mai productive alegeri si sa isi exercite controlul asupra alegerilor facute, mediul inconjurator trebuie sa fie special proiectat astfel incat sa stimuleze o activitate constructiva din partea acestuia. Fiind una dintre modalitatile prin care acest mediu este pregatit, ordinea, faciliteaza dorinta copilului de a alege si concentrarea. Bunul simt sugereaza ca este mult mai usor sa alegi obiectul dorit atunci cand alternativele sunt aranjate intr-o maniera ordonata. Materialele Montessori ii ajuta pe copii sa faca alegerea dorita prin faptul ca acestea sunt expuse pe rafturi aflate la o inaltime potrivita varstei, pe mese sau pe covorase (cand le utilizeaza alti copii). Astfel este foarte usor pentru copil sa ia

materialele de pe rafturi, sa le utilizeze pentru un timp si apoi sa le puna la loc. Din contra, in clasele traditionale, materialele sunt de cele mai multe ori inchise in dulapuri si profesorul este cel care controleaza cand si cum urmeaza sa fie utilizate. O alta modalitate prin care mediul ajuta copilul si ii faciliteaza alegerea si controlul asupra activitatii dorite, este dimensiunea mobilei. Aceasta consta in scaune si masute din lemn create special pentru copii, care se pot deplasa acolo unde doreste fiecare copil sa isi desfasoare activitatea, locurile nefiind prestabilite (acum un lucru obisnuit in gradinite, se pare ca este rodul inovatiei Mariei Montessori - Elkind, 1976). Clasa Montessori este aranjata pe zone, de obicei delimitate de dulapioare cu rafturi joase. Fiecare zona contine materiale specifice subiectelor respective (arta, muzica, matematica, limba, stiinta etc.) Materialele de pe rafturi au ca scop atragerea interesului copilului si acumularea cunostintelor prin utilizarea repetata. Cele mai multe sunt facute din lemn, pictate in culori primare sau culori care atrag interesul copilului (ex. turnul roz). Fiecare material are un scop bine determinat si este de dorit ca sa fie utilizat exclusiv in acel scop. Utilizarea corecta a acestor materiale este de natura sa promoveze o mai buna intelegere a unui anumit concept. Cand se constata ca materialele nu sunt utilizate conform cu destinatia lor, educatorii repeta lectiile. Deasemenea, curriculumul Montessori este extrem de bine structurat. Materialele care formeaza curriculumul sunt prezentate in secventa ierarhica existand si o legatura complexa cu materialele din diferite alte zone ale aceluiasi curriculum. Fiecare material dintr-o clasa Montessori izoleaza un singur concept. De exemplu, materialul cunoscut sub numele de turnul roz este facut din 10 cuburi din lemn cu marimi variabile, vopsite in roz. Copilul construieste un turn cu cel mai mare cub jos si cel mai mic sus. Astfel este izolat conceptul de dimensiune. Alte materiale utilizeaza concepte diferite: tabletele colorate pentru culori, materialele geometrice pentru forme, etc. Mai mult decat atat, materialele sunt autocorectoare. Cand o piesa nu se potriveste sau este lasata pe dinafara, copilul poate percepe cu multa usurinta eroarea. Astfel nu este necesarea corectarea copilului de catre adult. Copilul este capabil sa rezolve problemele independent, dezvoltandu-si astfel increderea in sine, gandirea analitica, si satisfactia ce decurge din ducerea la bun sfarsit a unei activitati prin propriile-i puteri. ntr-o clasa Montessori exista patru arii diferite: 1. Viata practica (practical life ) care cuprinde activitati practice legate de viata de zi cu zi. Toate acestea l ajuta pe copil sa se adapteze noului mediu din clasa, sa si cstige independenta, sa si coordoneze miscarile si sa exerseze concentrarea atentiei. 2. Activitatile senzoriale care vizeaza dezvoltarea simturilor. La aceasta vrsta (3-6 ani) copilul exploreaza prin intermediul simturilor mediul n care traieste. Dezvoltarea lor conduce implicit la o cunoastere mai rafinata si la ascutirea inteligentei. Prin materialul senzorial Maria Montessori a pus concepte abstracte n forma concreta. Materialul senzorial vizeaza dezvoltarea fiecarui simt n parte prin izolarea lui de celelalte. Materialul senzorial pregateste copilul pentru observarea sistematica a mediului, primul pas care duce la mici descoperiri realizate n mod spontan. 3. Activitatile de limbaj care vizeaza, fireste. Dezvoltarea limbajului cu aspectele lui esentiale: vorbit, scris si citit. 4. Activitatile de matematica - se bazeaza pe materiale specifice, care respecta caracteristica vrstei, de a opera n plan concret, senzorial. Treptat, spre sfrsitul celui de-al treilea an n aceeasi clasa, se face trecerea la materiale care se elibereaza de ncarcatura senzoriala, nu pentru ca asa spune metoda, ci pentru ca pur si simplu copilul realizeaza ca nu mai are nevoie de suportul concret, ca si-a nsusit ideea. ntr-o clasa Montessori copiii sunt pe trei nivele de vrsta, ntre 3 si 6 ani. Copiii care au nceput anul acesta gradinita la 3 ani vor fi n aceeasi clasa nca doi ani de acum nainte. Acum sunt cei mai mici, peste doi ani vor fi cei mai mari. Un proces de crestere si dezvoltare pe care ei nsisi l sesizeaza cu mult entuziasm. n felul acesta relatiile dintre copii n cadrul orelor de program seamana mult mai mult cu viata din afara scolii, adica cu viata reala. Un alt aspect deosebit este faptul ca n clasa Montessori exista un singur exemplar al fiecarui material, ceea ce nseamna ca un singur

copil poate desfasura activitatea care implica acel material. n mod implicit, daca un alt copil vrea sa foloseasca acelasi material va trebui sa astepte pna ce colegul lui termina activitatea si asaza materialul napoi pe raft. La nceputul anului se creeaza conflicte, dar nu ia mult timp ca acceptarea sa devina obisnuinta. n mod indirect, se educa astfel respectul pentru lucrul altuia si rabdarea de a astepta sa-ti vina rndul. Dat fiind faptul ca sistemul Montessori este n mod semnificativ diferit de cel traditional, se impune un anumit plan de educatie a parintilor care sunt, fireste, curiosi sa afle la ce anume le este expus copilul. n acelasi timp, o comunicare eficienta si consistenta cu parintii usureaza att evolutia copilului ct si activitatea educatorului. Parintele si educatorul sunt ca cele doua vsle ale unei barci. Daca se misca numai una sau daca actioneaza ntr-o directie diferita exista riscuri: fie ca barca sa se nvrta n loc, fie ca n cel mai rau caz sa se rastoarne.

STEP BY STEP
Programul Step by Step: Programul Step by Step (SUA) susine necesitatea crerii unui model educaional care s fac elevul contient c tot ce se ntmpl n via este interdependent. De asemenea, el pune accent pe colaborarea colii cu familiile elevilor, pe implicarea prinilor acestora n conceperea i organizarea activitilor din coal. La baza activitilor didactice se afl munca n grupuri, scopurile acestor activiti fiind de a-i nva pe copii s i dezvolte un sim al identitii i preuirii de sine, s coopereze, s se respecte unii pe alii i s se integreze n comunitatea elevilor. Modalitile de lucru pe grupuri alterneaz att datorit modului de dispunere a mobilierului, ct i metodelor aplicate, care cer organizarea elevilor n formaii de lucru de diferite mrimi. Metodologia didactic utilizat este activizant n primul rnd datorit faptului c vizeaz abordarea individualizat a elevilor clasei, innd cont de nivelul de dezvoltare al fiecruia. O modalitate eficient de individualizare a nvrii este organizarea centrelor de activitate care s rspund intereselor i nevoilor elevilor. Fiecare centru de activitate include activiti pe mai multe niveluri i cu materiale diferite, organizate logic, funcie de cerinele i stilurile individuale de nvare. Exemple de centre de activitate: de alfabetizare, de lectur, de tiine, de matematic, de arte, de teatru i jocuri etc. Activitile de nvare ale elevilor sunt bazate pe cercetare, pe asocierea informaiilor noi cu cele asimilate i a materialelor noi cu cele pe care le cunosc deja. Cu ocazia activitilor desfurate n centrele de activitate, organizate n conformitate cu obiective comune prestabilite, elevii au ocazia s-i dezvolte deprinderi, s mprteasc din experiena celorlali, s-i consolideze cunotinele, ntr-un climat pozitiv i ntr-o atmosfer de ncredere. Programul Step by step adopt trei iniiative majore n ceea ce privete educaia timpurie; a) constructivismul: procesul de nvare apare pe msur ce copilul ncearc s neleag lumea nconjurtoare; b) adecvarea la stadiul de dezvoltare: respectarea particularitilor de vrst; c) educaia progresiv: privit ca un proces de via i nu ca o pregtire pentru viaa viitoare. Acumulrile se fac treptat, pas cu pas, de aici i denumirea de Step by step. Acest program urmrete individualizarea experienei de nvare, adic urmrete ca educaia s se bazeze pe nivelul de dezvoltare, pe interesele i pe abilitile fiecrui copil n parte. n ideea nvrii prin aciune i a individualizrii experienei de nvare, au fost introduse zonele sau ariile de stimulare (arta, materiale de construcii, buctrie, alfabetizare, nisip i ap, tiina, matematica, jocuri manipulative, etc.). Programul Step by Step este destinat copiilor de la nastere si pna la vrsta de 13 ani, precum si familiilor acestora. n Romnia, programul a debutat n 1994 sub numele de Head Start, care, n 1995 a luat numele de Step by Step, la initiativa Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, prin semnarea unei Conventii cu Ministerul Educatiei Nationale. ncepnd din martie 1998 programul este continuat de ''Centrul Step by Step pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala'' care ofera noi metode ca o continuare a viziunii de educare a generatiilor viitoare n vederea unei participari active n cadrul societatilor deschise. Programul Step by Step creeaza temelia atitudinilor, cunostintelor si deprinderilor de care copiii vor avea nevoie n rapida schimbare a timpurilor viitoare. Programul este conceput n spiritul respectului fata de necesitatile specifice fiecarei tari si traditiilor culturale, n spiritul respectarii Drepturilor Omului si Conventiei Drepturilor Copilului.

Alternativa educationala Step by Step respecta curriculum-ul national, standardele nationale, este adaptat culturii locale si, n acelasi timp, integreaza standardele si cele mai bune practici internationale din domeniul educatiei. Programul promoveaza educatia centrata pe copil, predarea orientata dupa nevoile si interesele copilului, nvatarea organizata n centre de activitate, implicarea familiei si comunitatii n educatia copiilor, respectarea si aprecierea diversitatii umane, sustinerea incluziunii grupurilor defavorizate. Alternativa educationala Step by Step are misiunea de a dezvolta n fiecare copil capacitatea de a fi creativ, de a-si forma o gndire critica, a face optiuni si a avea initiativa, a defini si a rezolva o problema, a comunica usor cu semenii, a-i ntelege si a negocia. La scolile Step by Step fiecare clasa are cte doua nvatatoare. La nceputul unei zile n clasa Step by Step are loc ntlnirea de dimineata. Aceasta ntlnire nu este o ora de curs, iar durata ei este variabila si poate tine chiar de la 8:00 pna 9:00. Este un prilej pentru copii sa se salute, sa comunice, dar si sa afle tema si activitatile zilei. Aceste activitati nu sunt conditionate de timp. Aceasta este una din caracteristicile alternativei educationale Step by Step, care se adreseaza numai copiilor din nvatamntul preprimar si primar. Elevii si desfasoara activitatea de nvatare dupa modelul scolii depline, ntre orele 8-16, pe centre de activitate: citire, scriere, matematica, stiinte, arte, constructii, alte imagini. Elevii au responsabilitati diferite: exista copii care raspund de prezenta, de aranjarea materialelor n centre, de ngrijirea florilor etc.

BIBLIOGRAFIE

1. Ezechil, Liliana; Radu, Ion T. 2. Montessori, Maria-

Pedagogie. Fundamente teoretice. Editia a II-a, Editura V&I Integral, Bucuresti, 2002.

Copilul fiinta divina, dar nenteleasa (pentru parinti si educatori), Editura CEDC, Bucuresti, 1991.

3. Montessori, Maria-

Descoperirea copilului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.

4. www.stepbystep.ro 5. www.waldorf.ro