Sunteți pe pagina 1din 418

SA NE APROPIEM

IEHOVA
Editie cu caractere mari

DE

In Isaia 40:11 se spune despre Iehova: El Isi va paste turma ca un Pastor, va lua mieii n brate, i va duce la sanul Lui. Cand te gandesti la un mielusel neajutorat tinut n bratele sigure ale pastorului, nu-ti sa-l simti doresti la fel de aproape pe Tatal tau ceresc? Dar cum te poti apropia de Iehova?

SA NE APROPIEM

IEHOVA
Editie cu caractere mari

DE

5 2003 WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA Draw Close to JehovahLarge Print Toate drepturile rezervate 5 2003 WACHTTURM BIBEL- UND TRAKTAT-GESELLSCHAFT DER ZEUGEN JEHOVAS, E. V., SELTERS/TAUNUS Sa ne apropiem de Iehova Editie cu caractere mari Alle Rechte vorbehalten Tiparita n 2012 Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii. Daca nu exista alta indicatie, Scripturile citatele din ebraice sunt din Biblia sau Sfanta Scriptura, n traducerea lui D. Cornilescu, editia a III-a, 1991, si reflecta ortografia actuala a limbii romane, iar citatele din Scripturile grecesti sunt reproduse din Scripturile grecesti Traducerea crestine lumii noi. Sigla NW trimite la New World Translation of the Holy Scriptures With References. Draw Close to JehovahLarge Print Romanian (cllp-M)
Made in Germany Tiparita n Germania Druck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus

Drag a cititorule, Il sim t i aproape de tine pe Dumnezeu? Pentru mult i, pare a fi de-a dreptul imposibil. Unii se tem ca Dumnezeu este mult prea departe de noi, iar alt ii se simt atat de nedemni, ncat nu spera sa se apropie vreodata de El. Totusi, Biblia ne ndeamna cu iubire: Apro piat i-va de Dumnezeu, si el se va apropia de voi (Iacov 4:8). Iehova chiar i asigura pe slujitorii sai: Eu, DOM NUL Dumnezeul tau, te iau de m ana dreapta si t i zic: Nu te teme de nimic, Eu te voi ajuta. Isaia 41:13. Cum putem lega o prietenie stransa cu Dumnezeu? Orice relat ie de prietenie se bazeaza pe cunoasterea celeilalte persoane, pe aprecierea si pe admirarea felului ei unic de a fi. Prin urmare, calitat ile lui Dum nezeu si modul sau de a act iona revelate n Biblie reprezinta un important domeniu de studiu. Faptul de a medita la felul n care si manifesta Iehova calitat ile, de a observa cum Isus Cristos le-a reflectat n mod per fect si de a nt elege cum le putem cultiva si noi ne va apropia si mai mult de Dumnezeu. Vom putea nt elege ca Iehova este Suveranul ideal si legitim al universului. Mai mult decat atat, el este Tatal de care avem cu tot ii nevoie. Puternic, drept, nt elept si iubitor, el nu-i aban doneaza niciodata pe copiii sai fideli. Dorim ca aceasta carte sa te ajute sa te apropii si mai mult de Iehova Dumnezeu, sa cultivi fat a de el o priete nie care sa nu se rupa niciodata si astfel sa pot i trai pentru a-i aduce vesnic laude. Editorii

Cuprins

Capitolul

1 2 3

Iata, acesta este Dumnezeul nostru! Este cu adevarat posibil sa ne apropiem de Dumnezeu? Sfant, sfant, sfant este Iehova
Viguros n putere

7 20 34

SECTIUNEA INT AI

4 5 6 7 8 9

Iehova este mare n putere Puterea creatoare Cel care a facut cerul si pamantul Puterea de distrugere Iehova este un razboinic viteaz Puterea ocrotitoare Dumnezeu este adapostul nostru Puterea de restabilire Iehova face toate lucrurile noi Cristos, puterea lui Dumnezeu

48 61 74 87 100 114

Capitolul

10

S a ne folosim puterea ca niste imitatori ai lui Dumnezeu

127

SECTIUNEA A DOUA

Iehova iubeste dreptatea

11 12 13 14 15 16

Toate caile Lui sunt drepte Exista nedreptate la Dumnezeu? Legea lui Iehova este perfecta Iehova ofera o rascumparare n schimbul multora Isus va aseza dreptatea pe pamant Umbla cu Dumnezeu facand dreptate
Intelept cu inima

141 154 167 180 193 206

SECTIUNEA A TREIA

17 18 19

O, adancimea ntelepciunii lui Dumnezeu Intelepciune n Cuvantul lui Dumnezeu Intelepciunea lui Dumnezeu ntr-un secret sacru

220 233 246

Capitolul

20 21 22

Cu inima nteleapt a, dar umil Isus reveleaza ntelepciunea de la Dumnezeu Este ntelepciunea de sus prezenta n viata ta?
Dumnezeu este iubire

259 272 285

SECTIUNEA A PATRA

23 24 25 26 27 28 29 30 31

El ne-a iubit primul Nimic nu ne poate separa de iubirea lui Dumnezeu Compasiunea tandra a Dumnezeului nostru Un Dumnezeu gata sa ierte O! Cat de mare i este bunatatea! Numai tu esti loial S a cunoaste ti iubirea Cristosului Continuati sa umblati n iubire Apropiati-v a de Dumnezeu, si el se va apropia de voi

299 312 325 338 351 364 377 390 403

Iata, acesta este Dumnezeul nostru!

CAPITOLUL

I-AI putea imagina ca porti o discutie cu Dumnezeu? Numai gandul ca vorbesti cu Suveranul universului te umple de veneratie. La nceput eziti, sti dar apoi reuse sa i te adresezi. El te asculta, ti chiar te invi raspunde si ta sa te simti sa-i pui orice ntrebare vrei. n largul tau si Ei bine, ce ntrebare i-ai pune? 2 Cu mult timp n urma, un om, pe nume Moise, s-a aflat exact n aceasta situatie. Dar s-ar putea ca ntreba rea pe care i-a pus-o el lui Dumnezeu sa te surprinda. Moise nu l-a ntrebat nimic despre sine sau despre viito rul sau si nici macar despre soarta omenirii n general. A vrut sa cunoasca nsa numele lui Dumnezeu. Poate ca ti deja numele per se pare ciudat, de vreme ce Moise stia sonal al lui Dumnezeu. De aceea, ntrebarea lui trebu ie sa fi avut o semnificatie mai profunda. De fapt, Moise a pus cea mai importanta ntrebare pe care ar fi putut s-o puna cineva. Raspunsul pe care l-a primit este de in teres pentru noi toti. pe tine sa faci un Te poate ajuta si pas important pentru a te apropia de Dumnezeu. De ce afirmam lucrul acesta? Pentru a ntelege motivul, sa
1, 2. a) Ce ntreb ari i-ai pune lui Dumnezeu? b) Ce l-a ntrebat Moise pe Dumnezeu? IATA, ACESTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU! 7

examinam mai ndeaproape aceasta conversatie a din iesit comun. 3 Moise avea 80 de ani. El petrecuse patruzeci de ani n exil, departe de conationalii sai israeliti, pe atunci sclavi n Egipt. Intr-o zi, n timp ce p astea turmele socrului sau, el a observat un fenomen neobisnuit: o tufa de maracini ardea ncontinuu, fara sa se mistuie. Focul lumina cu intensitate panta muntelui. Moise s-a apropiat pentru a ve dea ce se petrecea acolo. Cat de uluit trebuie sa fi fost cand a auzit o voce care-i vorbea din mijlocul focului! Folosind un mesager ngeresc ca purtator de cuvant al sau, Dumne zeu a discutat pe larg cu Moise. Si, dup a cum probabil stii, Dumnezeu i-a spus sov aielnicului Moise sa renunte la mo dul lui de viat a lipsit de griji si sa se ntoarca n Egipt pentru a-i elibera pe israeliti din sclavie. Exodul 3:112. 4 In momentul acela, Moise l putea ntreba orice pe Dumnezeu. Iata ce ntrebare a ales el sa-i puna: Cand ma voi duce la fiii lui Israel si le voi spune: Dumnezeul p a rintilor vostri m-a trimis la voi si ei ma vor ntreba: Care este Numele Lui?, ce le voi spune? Exodul 3:13. 5 Din aceasta ntrebare ntelegem n primul rand ca
3, 4. Ce evenimente au condus la conversatia pe care a avut-o Moise cu Dumnezeu, si care a fost punctul culminant al acelei conversatii? 5, 6. a) Ce adevar simplu si vital nvat am din ntrebarea lui Moise? b) Ce lu cru condamnabil s-a facut n privin ta numelui personal al lui Dumnezeu? c) De ce este at at de important c a Dumnezeu i-a revelat omenirii numele s au? 8 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Dumnezeu are un nume. Nu ar trebui sa nesocotim acest adevar simplu. Totusi, t a peste el. Nu multi trec cu usurin mele personal al lui Dumnezeu a fost scos din nenumarate traduceri ale Bibliei si a fost nlocuit cu titluri ca Domnul si Dumnezeu. Aceasta este una dintre cele mai tris te si ntreprinse vreodata n nu mai reprobabile actiuni mele religiei. La drept vorbind, ce faci, de obicei, cand ntalnesti prima data pe cineva? Nu afli cum se numeste? La fel putem proceda si cand e vorba de Dumnezeu. El nu este o entitate anonima si distanta, care nu poate fi cunos cuta sau nteleas a. Desi invizibil, el este o persoana si are un nume: Iehova. 6 Pe lang a aceasta, ori de cate ori si reveleaza Dumnezeu numele urmeaza ceva extraordinar si impresionant. El ne invita sa-l cunoastem, deoarece vrea ca noi sa facem cea mai buna alegere din viata noastra: sa ne apropiem de el. Dar Iehova nu ne-a spus doar care este numele sau. El ne-a dezvaluit si semnificatia acestui nume. S emnificatia numelui lui Dumnezeu 7 Numele pe care Iehova nsu si si l-a ales are o boga ta semnificatie. Substantivul propriu Iehova nseam na literalmente El face sa devina. Intr-adevar, El a adus totul n existent a. Faptul acesta n sine inspira o teama
7. a) Care este semnificatia literal a a numelui lui Dumnezeu? b) Ce a vrut de fapt s a stie Moise c and l-a ntrebat pe Dumnezeu care este numele S au? IATA, ACESTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU! 9

reverentioas a. Dar numai atat sa nsemne numele lui Dumnezeu? Se pare ca Moise a vrut sa afle mai mult. Nu mele divin nu era o noutate pentru el. Oamenii l foloseau deja de sute de ani. Fara ndoiala, cand a ntrebat care este numele lui Dumnezeu, Moise voia sa afle mai multe lu cruri despre persoana care poarta acest nume. Cu alte cuvin te, el a ntrebat: Ce sa-i spun despre tine poporului tau, Israel? Spune-mi ceva ce-i va ntari credinta va n tine si-l convinge ca tu l vei elibera negresit! 8 Raspunz andu-i la ntrebare, Iehova i-a explicat lui Moi se care este semnificatia numelui sau: Ma voi dovedi a fi ceea ce ma voi dovedi a fi (Exodul 3:14, NW ). Multe traduceri ale Bibliei redau aceste cuvinte astfel: Eu sunt cel ce sunt. Redarea atenta din Traducerea lumii noi arata ca Dumnezeu nu-si proclama doar existenta. Mai degraba, el i explica lui Moise si ntr-un sens mai larg fiecaruia dintre noi care este semnificatia acestui nume. Iehova urma sa se dovedeasca a fi, adica sa devina, tot ce era ne cesar pentru a-si duce la ndeplinire promisiunile. Tradu cerea lui Joseph Rotherham accentueaza aceasta idee, re dand versetul astfel: Voi deveni tot ceea ce este placerea mea. Un specialist n ebraica biblica explica aceasta ex 8, 9. a) Cum a r aspuns Iehova la ntrebarea lui Moise, si de ce este gre sit felul n care este tradus deseori r aspunsul S au? b) Care este semnificatia declaratiei M a voi dovedi a fi ceea ce m a voi dovedi a fi? 10 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

presie n felul urmator: Indiferent ce situatie sau proble ma s-ar ivi . . ., Dumnezeu va deveni solutia la aceasta problema. 9 Ce nsemna aceasta pentru israeliti? Indiferent ce ob stacol ar fi ap arut naintea lor si oricat de grea ar fi fost si tuatia n care s-ar fi aflat, Iehova avea sa devina tot ce era necesar pentru a-i elibera din sclavie si pentru a-i duce n Tara Promisa. Cu sigurant a, acest nume le-a inspirat evrei lor ncredere n Dumnezeu. Si noua ne poate inspira astazi aceeasi ncredere (Psalmul 9:10). De ce? 10 S a ilustram: Parintii cat de flexibili si de adap stiu tabili trebuie sa fie cu copiii lor. Pe parcursul unei sin gure zile, un p arinte poate ndeplini rolul de baby-sitter, de bucatar, de nvat ator, de persoana care disciplineaza, de judecator si lista ar putea continua. Multi p arinti se simt coplesi ti de marea varietate de roluri pe care le au de ndeplinit. Ei observa cata ncredere au n ei micutii lor, care nu se ndoiesc nici o clip a ca tati sau mami poa te sa le aline durerea, sa le rezolve nentelegerile, sa le re pare jucariile stricate si sa raspunda la orice ntrebare nastrusnic a pentru a le satisface permanenta lor curiozi tate. Unii p arinti se simt nedemni de ncrederea ce li se acorda si, uneori, dezamagiti de propriile lor limite. Ei
10, 11. De ce numele Iehova ne ajut a s a ni-l imagin am pe Dumnezeu ca pe cel mai flexibil si mai bun Tat a? Ilustrati. IATA, ACESTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU! 11

se simt ngrozitor de stangaci n multe dintre aceste roluri. 11 Si Iehova este un p arinte iubitor. Totusi, fara a-si n calca propriile principii perfecte, el poate deveni orice pen tru a le purta de grija n cel mai bun mod cu putint a co piilor sai p amantesti. De aceea, numele sau, Iehova, ne invita sa ni-l imaginam ca pe cel mai bun Tata posibil (Ia cov 1:17). Moise si toti ceilalti israeliti fideli au vazut la scurt timp dup a aceea ca Iehova actioneaz a n armonie cu numele pe care l poarta. Ei au privit cuprinsi de veneratie cum Iehova a devenit un Comandant Militar invinci bil, Stap anul tuturor fenomenelor naturii, un Legislator inegalabil, Judecatorul, Arhitectul, Furnizorul hranei si apei, Pastratorul mbracamintei si ncalt amintei, precum si multe, multe altele. 12 In felul acesta Dumnezeu si-a facut cunoscut nume le, i-a dezvaluit semnificatia si a demonstrat ca este la naltimea numelui sau. Fara ndoiala ca Dumnezeu vrea sa-l cunoastem. Noi cum reaction am? Moise a vrut sa-l cunoasca pe Dumnezeu. Aceasta dorint a puternica a in fluentat l-a ajutat sa se apropie cursul vietii lui Moise si foarte mult de Tatal sau ceresc (Numeri 12:68; Evrei 11:27). Din nefericire, putini dintre contemporanii lui Moise au avut aceeasi dorint a. Cand Moise i-a vorbit Fa 12. Spre deosebire de Moise, ce atitudine a avut Faraonul fat a de Iehova? 12 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

raonului despre Iehova, ngamfatul monarh egiptean a ripostat: Cine este Iehova? (Exodul 5:2, NW ). Faraonul nu a dorit sa afle mai multe lucruri despre Iehova. Dim potriva, el l-a respins cu arogant a pe Dumnezeul Israelu lui, considerandu-l lipsit de important a. Aceasta opinie este foarte rasp andita astazi. Ea le ascunde oamenilor unul dintre cele mai importante adevaruri, si anume ca Iehova este Suveranul Domn. Suveranul D omn Iehova 13 Intruc at Iehova poate ndeplini nenumarate roluri, n Biblie i sunt atribuite, pe buna dreptate, multe titluri. Acestea nu rivalizeaza nsa cu numele sau personal, ci ne dau mai multe informatii despre semnificatia acestui nume. De exemplu, el este numit Suveranul Domn Iehova (2 Samuel 7:22, NW ). Acest titlu ce evoca maretia apare de sute de ori n Biblie si care este po ne ajuta sa ntelegem zitia lui Iehova. Numai el are dreptul sa fie Conducatorul ntregului univers. S a vedem de ce. 14 Iehova este unic deoarece el este Creatorul. In Revelatia demn, Iehova, da, Dumnezeul 4:11 se spune: Tu esti nostru, sa primesti gloria si onoarea si puterea, pentru ca tu ai creat toate lucrurile si datorita vointei tale ele au
13, 14. a) De ce i sunt atribuite lui Iehova multe titluri n Biblie, si care sunt c ateva dintre acestea (vezi chenarul de la pagina 17)? b) De ce numai Iehova poate fi numit Suveranul Domn? IATA, ACESTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU! 13

existat si au fost create. Aceste cuvinte sublime nu se pot aplica la nimeni altcineva. Tot ce exista n Univers i datoreaza existenta lui Iehova! Fara ndoiala, Iehova merita onoarea, puterea si gloria care i revin n mod legitim Suveranului Domn si Creatorului tuturor lucrurilor. 15 Un alt titlu atribuit n exclusivitate lui Iehova este Regele eternitatii (1 Timotei 1:17; Revelatia 15:3). Care este semnificatia lui? Chiar daca pentru mintea noastra li mitata este greu de nteles, Iehova este etern n timp, atat n trecut, cat si n viitor. In Psalmul 90:2 se spune: Din vesnicie n vesnicie, Tu esti Iehova nu Dumnezeu. Asadar, are nceput; el exista dintotdeauna. Pe buna dreptate, el este numit Cel B atran de Zile, ntrucat el exista din ves nicie, nainte ca cineva sau ceva din univers sa fi venit n existent a (Daniel 7:9, 13, 22). Ar putea avea cineva motive ntemeiate sa puna la ndoiala dreptul sau de Suveran Domn? 16 Unii pun totusi la ndoial a acest drept, asa cum a fa cut Faraon. O parte a problemei se datoreaza faptului ca oamenii imperfecti au o prea mare ncredere n ceea ce vad cu ochii lor. Noi nu-l putem vedea pe Suveranul Domn. El
15. De ce este Iehova numit Regele eternit atii? 16, 17. a) De ce nu l putem vedea pe Iehova, si de ce nu ar trebui s a ne sur prind a lucrul acesta? b) In ce sens este Iehova mai real dec at orice lucru pe care-l putem vedea sau pip ai? 14 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

este o fiint a spirituala, invizibila ochiului omenesc (Ioan 4:24). Pe langa aceasta, omul ar muri daca ar sta n ime diata apropiere a lui Iehova Dumnezeu. Iehova nsusi i-a spus lui Moise: Fata nu vei putea sa Mi-o vezi, caci nu poate omul sa Ma vada si sa traiasca. Exodul 33:20; Ioan 1:18. 17 Lucrul acesta nu ar trebui sa ne surprinda deloc. Moi se nu a vazut decat o parte din gloria lui Iehova, din cate se pare prin intermediul unui reprezentant ngeresc. Care a fost rezultatul? Fata lui Moise a stralucit catva timp dup a aceea. Israelitilor le-a fost frica si sa-i priveasca fata (Exodul 33:2123; 34:57, 29, 30). Asadar, nici un om nu-l poate vedea pe Suveranul Domn n toata gloria sa! In seamna ca el nu este la fel de real ca tot ceea ce putem ve dea si pip ai? Nu, deoarece noi, oamenii, acceptam fara probleme existenta multor lucruri pe care nu le vedem, de exemplu, vantul, undele radio si gandurile. Iehova n sa este etern. Trecerea timpului, chiar trecerea a miliar de de miliarde de ani, nu are nici o influent a asupra lui. In acest sens, el este mult mai real decat orice lucru pe care-l putem vedea si pip ai, deoarece lumea fizica este su pusa mbatranirii si descompunerii (Matei 6:19). Dar ar trebui sa ne gandim la el ca la o simpla fort a impersona la si abstracta sau ca la o misterioasa Cauza Prima? S a vedem!
IATA, ACESTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU! 15

Dumnezeu si personalitatea sa Desi nu-l putem vedea pe Dumnezeu, n Biblie exista pasaje impresionante care ne ajuta sa ne formam o imagi ne despre cerul nsusi. Un exemplu este primul capitol din Ezechiel. Ezechiel a vazut ntr-o viziune organizatia ce reasca a lui Iehova sub forma unui enorm car ceresc. Deo sebit de impresionanta este descrierea creaturilor spiritua le puternice aflate langa Iehova (Ezechiel 1:410). Aceste fapturi vii se afla n imediata apropiere a lui Iehova, iar nfati lor ne spune ceva foarte important despre sarea Dumnezeul caruia i slujesc. Fiecare dintre ele are patru fete: de om. Din cate se pare, de taur, de leu, de vultur si acestea simbolizeaza cele patru calitati ale per esentiale sonalitatii lui Iehova. Revelatia 4:68, 10. 19 In Biblie, taurul reprezinta adeseori puterea, si aceas ta pe buna dreptate, deoarece el este un animal extraordi nar de puternic. Leul, la randul lui, simbolizeaza adesea dreptatea, ntrucat adevarata dreptate pretinde curaj, o calitate pentru care leul este renumit. Vulturul este bine cu noscut pentru acuitatea lui vizuala, care-i permite sa za reasca chiar si obiecte mici de la sute de metri dep artare. De aceea, fata de vultur este un simbol potrivit al ntelep
18

18. Ce viziune a avut Ezechiel, si ce simbolizeaz a cele patru fe te ale fapturi lor vii aflate l ang a Iehova? 19. Ce calitate este reprezentat a de a) fata de taur? b) fata de leu? c) fata de vultur? d) fata de om? 16 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

C ateva dintre titlurile lui I ehova


la. Revelatia 15:3. Tata. El este sursa vietii, El i iu inclusiv a vietii vesnice. beste pe slujitorii sai asa cum si iubeste un tata copiii. Proverbele 27:11; Ioan 5:21. Marele Instructor. El este Invat atorul atotntelept, spre care trebuie sa ne ndreptam pentru instruire si ndrumare. Isaia 30:20; 48:17. Stanca. El nu se schimba; este un adapost sigur. Deuteronomul 32:4. P astorul. El i ndruma si pe slujitorii sai i ocroteste asemanatori oilor si spirituale. le satisface necesitatile Psalmul 23:1.
Atotputernic. Puterea lui este nelimitata si incomensurabi-

ciunii p atrunzatoare a lui Dumnezeu. Dar fata de om? Ei bine, omul, care a fost creat dup a imaginea lui Dumnezeu, este singurul care poate reflecta calitatea dominanta a lui Dumnezeu: iubirea (Geneza 1:26). Aceste fatete ale perso nalitatii si lui Iehova puterea, dreptatea, ntelepciunea iubirea sunt atat de des puse n lumina n Biblie, ncat se poate spune despre ele ca reprezinta nsusirile primor diale ale lui Dumnezeu. 20 Ar trebui sa ne temem ca Dumnezeu s-ar fi putut schimba de-a lungul miilor de ani care au trecut de cand
20. Ar trebui s a ne facem griji c a personalitatea lui Iehova s-ar fi putut schim ba? Argumenteaz a-ti r aspunsul. IATA, ACESTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU! 17

a fost descris n Biblie? Nu, deoarece personalitatea lui Dumnezeu nu se schimba. El ne spune: Eu sunt DOM NUL [Iehova, NW ], Eu nu Ma schimb (Maleahi 3:6). Ie hova nu se schimba sub impulsul momentului, ci se dove deste a fi un Tata ideal. El manifesta acele fatete ale personalitatii sale de care este cea mai mare nevoie la un moment dat, devenind astfel tot ce este necesar n functie de situatie. Dintre cele patru calitati, calitatea predomi nanta este iubirea. Ea se reflecta n tot ce face Dumnezeu. El si ntr-un foloseste puterea, dreptatea si ntelepciunea mod iubitor. De fapt, Biblia spune ceva extraordinar cu privire la Dumnezeu si la aceasta calitate, si anume ca Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4:8). S a remarcam ca Bi blia nu afirma ca Dumnezeu are iubire sau ca Dumnezeu este iubitor, ci ca Dumnezeu este iubire. Iubirea, nsusirea sale. sa primordiala, sta la baza tuturor actiunilor Iat a, acesta este Dumnezeul nostru! 21 Ati vazut vreodata un copilas aratandu-li-l tovarasi lor lui de joaca pe tatal sau si spunandu-le apoi cu ino centa bucurie si mandrie: El este taticul meu? Slujitorii lui Dumnezeu au toate motivele sa spuna la fel despre Iehova. Biblia prezice ca va veni timpul cand oamenii fi deli vor exclama: Iata, acesta este Dumnezeul nostru!
21. Cum ne vom sim ti mai bine calit ati pe m asur a ce vom ajunge s a cunoa stem le lui Iehova? 18 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

(Isaia 25:8, 9). Cu cat vei cunoaste lui mai bine calitatile Iehova, cu atat vei ntelege mai bine ca ai cel mai bun Tata posibil. 22 El nu este nici rece, nici distant, asa cum l prezinta unii filozofi si asceti. de Cu greu ne-am putea simti atrasi un Dumnezeu rece. Insa Biblia nu-l nfati a pe Tatal seaz nostru ceresc n felul acesta. Dimpotriva, ea l numeste fericitul Dumnezeu (1 Timotei 1:11). El manifesta senti mente profunde si n inima lui tandre. El se mahneste cand creaturile lui inteligente ncalca ndrumarile pe care el le-a dat spre binele lor (Geneza 6:6; Psalmul 78:41). Dar, cand action am cu ntelepciune, potrivit Cuvantului sau, noi i nveselim inima. Proverbele 27:11. 23 Tatal nostru vrea sa ne apropiem de el. Cuvantul sau ne ndeamna sa bajbaim dup a el si sa-l gasim realmente, desi, de fapt, el nu este departe de nici unul dintre noi (Faptele 17:27). Dar cum este posibil ca niste simpli oa meni sa se apropie de Suveranul Domn al universului?
22, 23. Cum l prezint a Biblia pe Tat al nostru ceresc, si c a el vrea de unde stim ca noi s a ne apropiem de el?

IATA, ACESTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU!

19

Este cu adevarat posibil s a ne apropiem de Dumnezeu?

CAPITOLUL

UM te-ai simti p amantul dac a Cel ce a creat cerul si ar spune despre tine c a e sti prietenul lui? Multora li s-ar putea p area exagerata aceasta idee. De fapt, cum ar putea deveni vreodata un om prieten cu Iehova Dum nezeu? Si totusi, Biblia ne asigura c a e posibil sa fim n relatii apropiate cu Dumnezeu. 2 Avraam, un om care a trait n vechime, s-a bucurat de asemenea relatii apropiate. Iehova l-a numit pe acest pa triarh prietenul Meu (Isaia 41:8). Intr-adevar, Iehova l-a considerat pe Avraam un prieten apropiat. Avraam s-a bucurat de aceasta favoare deoarece si-a pus credinta n Iehova (Iacov 2:23). Si astazi Iehova cauta ocazii ca sa se ataseze de cei ce-l slujesc din iubire (Deuteronomul 10:15, NW ). In Cuvantul sau gasim urmatorul ndemn: Apropiati-v el se va apropia de voi a de Dumnezeu, si (Iacov 4:8). Aceste cuvinte contin c at si atat o invitatie, o promisiune. 3 Iehova ne invita sa ne apropiem de el. El vrea si este
1, 2. a) Ce idee li s-ar putea p area exagerat a multora, dar ce asigurare ne d a Biblia? b) Prietenul cui a fost Avraam, si de ce a avut el acest privilegiu? 3. Ce invitatie ne face Iehova, si ce promisiune deriva din ea?
20 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

gata sa ne accepte ca prieteni ai sai. De asemenea, el ne promite c a, dac a facem pasii necesari pentru a ne apro pia de el, si el, la randul lui, se va apropia de noi. Astfel, noi putem obtine ceva cu adevarat valoros intimita te 1 cu Iehova (Psalmul 25:14, NW ). In originalul ebraic, termenul intimitate transmite ideea unei discutii confidentiale cu un prieten apropiat. 4 Ai un prieten intim, c aruia poti sa i te destainui? Un astfel de prieten se intereseaza de tine. Ai ncredere n el deoarece si-a dovedit loialitatea. Bucuriile tale devin mai mari c and i le mp artase Compasiunea cu care te as sti. culta usureaz a povara suferintelor tale. El te ntelege chiar si atunci c and s-ar p area c a nimeni nu te ntelege. In mod asemanator, c and te apropii de Dumnezeu, ajungi sa ai un Prieten apropiat, care te apreciaza cu adevarat, pe care-l intereseaza foarte mult persoana ta si care te ntelege ca nimeni altcineva (Psalmul 103:14; 1 Petru 5:7). Ai ncredere deplina n el, deoarece stii c a este loial cu cei ce-i sunt loiali (Psalmul 18:25). Dar de aceasta privilegiata relatie de prietenie cu Dumnezeu ne putem bucura numai datorita lui.
1 De remarcat c a termenul ebraic tradus prin intimitate este folosit n Amos 3:7, unde se spune c a Suveranul Domn Iehova si dezvaluie lucrul confidential (NW ) slujitorilor sai, revelandu-le scopurile sale.

4. Cum ai descrie un prieten intim, si cum se dovede ste Iehova a fi un asemenea prieten pentru cei ce se apropie de el?
ESTE CU ADEVARAT POSIBIL S A NE APROPIEM DE DUMNEZEU? 21

Iehova a deschis calea 5 Fara ajutorul lui Dumnezeu, noi, ca p ac atosi, nu am putea fi niciodata n relatii apropiate cu El (Psalmul 5:4). Dar Dumnezeu ne recomanda propria sa iubire prin faptul c a, pe c and eram nc a p ac atosi, Cristos a murit pentru noi (Romani 5:8). Intr-adevar, Iehova a hotarat ca Isus sa-si dea sufletul ca rascump arare n schimbul multora (Matei 20:28). Avand credint a n jertfa de ras cump arare a lui Isus ne putem apropia de Dumnezeu. In truc at ne-a iubit primul, Dumnezeu a pus bazele unei relatii el. 1 Ioan 4:19. de prietenie ntre noi si 6 Iehova a mai facut un pas: El s-a revelat omenirii. In orice relatie de prietenie, intimitatea se bazeaza pe o cu noastere autentic a a celeilalte persoane, pe aprecierea calitatilor si Prin urmare, a modului sau de a actiona. dac a Iehova ar fi fost un Dumnezeu ascuns, incognosci bil, nu ne-am fi putut apropia niciodata de el. Dar el nu vrea nicidecum sa ramana un mister pentru noi, ci do re ste (Isaia 45:19). In plus, ceea ce ca noi sa-l cunoastem reveleaza el despre sine este la ndemana oricui, chiar si a acelora dintre noi pe care lumea i desconsidera. Matei 11:25.
5. Ce a facut Iehova pentru ca noi s a ne putem bucura de relatii apropiate cu el? 6, 7. a) De unde stim c a Iehova nu este un Dumnezeu incognoscibil? b) In ce moduri s-a revelat Iehova?
22 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Cum ni se reveleaza Iehova? Lucrarile sale de creatie dezvaluie anumite aspecte ale personalitatii sale, cum ar fi: enorma sa putere, adanca sa ntelepciune si marea sa iubire (Romani 1:20). Dar Iehova nu ni se reveleaza doar prin lucrurile pe care le-a creat. Fiind Marele Comuni cant, el a oferit o revelatie scrisa despre sine n Cuvan tul sau, Biblia. S a contempl am farmecul lui Iehova 8 Biblia ns asi este o dovada a iubirii lui Iehova fat a de noi. In Cuvantul sau, el se reveleaza n termeni pe nte lesul nostru o dovada nu numai c a ne iube ste, dar si c a vrea sa-l cunoastem si sa-l iubim. Ceea ce citim n aceasta carte pretioas a ne da posibilitatea sa contem plam farmecul lui Iehova si ne motiveaza sa dorim sa fim aproape de el (Psalmul 90:17, NW). S a analizam c a teva modalitati impresionante prin care Iehova ni se re veleaza n Cuvantul sau. 9 Scripturile contin multe afirmatii directe referitoare la calitatile lui Dumnezeu. Iata doar c ateva exemple: DOMNUL iube ste dreptatea (Psalmul 37:28); Dumne zeu este maret n putere (Iov 37:23); Eu sunt loial, este declaratia lui Iehova (Ieremia 3:12, NW); El este
7

8. De ce se poate spune c a Biblia ns a si este o dovad a a iubirii lui Iehova fat a de noi? 9. Dati lui Dumnezeu. c ateva exemple biblice de referiri directe la calit atile
ESTE CU ADEVARAT POSIBIL S A NE APROPIEM DE DUMNEZEU? 23

ntelept cu inima (Iov 9:4); El este un Dumnezeu ndu rator si milos, ncet la manie si abundent n bunatate iu bitoare si adevar (Exodul 34:6, NW ); Tu, o, Iehova, e sti bun si gata sa ierti asa cum s-a (Psalmul 86:5, NW ); si, aratat n primul capitol, o calitate a sa este predominan ta, Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4:8). Cand meditezi la aceste nsusiri deosebite, nu te simti atras spre acest Dumnezeu unic? 10 Pe lang a faptul c a ne spune care sunt calitatile sale, Iehova a inclus cu iubire n Cuvantul sau exemple concre te, pentru a ne arata cum si Aces manifesta el calitatile. te relatari cuprind descrieri sugestive, care ne ajuta sa n telegem mai bine diversele fatete ale personalitatii sale si, astfel, sa ne putem apropia de el. S a luam un exemplu. 11 Una este sa cite sti c a Dumnezeu este viguros n pu tere (Isaia 40:26, NW ) si cu totul altceva sa cite sti cum a eliberat el Israelul la Marea Rosie si cum a hranit apoi na tiunea n de sert timp de 40 de ani. Vezi cum marea nvol burata se desparte, cum poporul probabil 3000 000 de oameni n total merge prin albia marii, n timp ce ape le ncremenite stau ca niste ziduri masive de-o parte si de alta (Exodul 14:21; 15:8)! Vezi cum si-a dovedit Dumnezeu
10, 11. a) Ce a inclus Iehova n Cuvantul s au pentru a ne ajuta s a-i n tele gem mai bine personalitatea? b) Ce exemplu biblic ne ajut a s a vizualiz am faptele de putere ale lui Dumnezeu?
24 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

grija iubitoare fat a de evreii aflati Din stanc a a n de sert. t asnit ap a. Pe p amant a ap arut hrana sub forma unor se minte (Exodul 16:31; Numeri 20:11). Iehova ne dezvaluie aici nu numai c a are putere, dar si c a o folose ste n folo sul poporului sau. Nu este reconfortant sa stim c a ruga ciunile noastre sunt adresate unui Dumnezeu puternic, care este adapostul si taria noastra, un ajutor care nu lip se ste niciodata n nevoi? Psalmul 46:1. 12 Iehova, care este spirit, a facut chiar mai mult pen tru a ne ajuta sa-l cunoastem. Ca oameni, noi suntem le gati de aceea, nu putem vedea ce este de lumea fizic a si, n domeniul spiritual. Dac a Dumnezeu ne-ar fi facut o descriere a sa ntr-un limbaj spiritual, s-ar fi asemanat cu o persoana care ncearc a sa-i descrie unui orb din naste re trasaturile fetei ei, de exemplu, c a are ochii de o anu mita culoare sau c a este pistruiata. Iehova nsa ne ajuta cu bunavoint a sa-l vedem folosind termeni pe ntele sul nostru. Uneori, el recurge la metafore si la compara tii, asemanandu-se cu lucruri cunoscute de noi. El se des crie chiar ca avand anumite trasaturi umane.1
1 De exemplu, Biblia vorbe ste despre fata, ochii, urechile, narile, gura, bratele si Isaia 60:13; Matei picioarele lui Dumnezeu (Psalmii 18:15; 27:8; 44:3; 4:4; 1 Petru 3:12). Aceste expresii nu trebuie ntelese n sens literal, dup a cum nici termenii Stanca sau un scut, folositi cu referire la Iehova, nu apar cu sensul lor propriu. Deuteronomul 32:4; Psalmul 84:11.

12. Cum ne ajut a Iehova s a-l vedem folosind termeni pe n telesul nostru?
ESTE CU ADEVARAT POSIBIL S A NE APROPIEM DE DUMNEZEU? 25

Remarcati cum este descris Iehova n Isaia 40:11: El Isi va paste turma ca un Pastor, va lua mieii n brate, i va duce la sanul Lui. Iehova este comparat aici cu un p astor care ia mieii n brate. Lucrul acesta sugereaza c a Dumnezeu are capacitatea de a-si ocroti si de a-si sustine poporul, chiar si pe cei mai vulnerabili slujitori ai sai. Ne putem simti lui puternice, n sigurant a n bratele deoarece, dac a-i suntem loiali, el nu ne va p arasi nicio data (Romani 8:38, 39). Marele Pastor duce mieii la sanul Lui o expresie care face aluzie la faldurile largi ale ve sm sa antului exterior, n care p astorii obisnuiau duc a uneori mieii abia nascuti. Astfel primim asigurarea c a Iehova ne iube ste si ne poarta de grij a cu tandrete. Este c at se poate de firesc sa dorim sa fim n relatii apropiate cu el. Fiul vrea s a l reveleze 14 In Biblie, Iehova ne ofera prin intermediul iubitu lui sau Fiu, Isus, cea mai amanuntit a revelatie despre sine. Nimeni nu ar fi putut sa reflecte mai bine modul de gandire si sentimentele lui Dumnezeu sau sa-l pre zinte cu mai multa fidelitate ca Isus. De fapt, acest Fiu
13

13. Ce imagine creeaz a n mintea noastr a cuvintele din Isaia 40:11, si cum ne influen teaz a aceasta? 14. De ce se poate spune c a Iehova ofer a cea mai am anun tit a revelatie despre sine prin intermediul lui Isus?
26 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

ntai-nascut a existat alaturi de Tatal sau nainte ca alte creaturi spirituale sau universul fizic sa fi fost create (Coloseni 1:15). Isus l cunostea foarte bine pe Iehova. De aceea, el a putut spune: Nimeni nu stie cine este Fiul dec at Tatal; si cine este Tatal dec at Fiul nimeni nu stie si cel c aruia Fiul vrea sa i-l reveleze (Luca 10:22). Cand a trait ca om pe p amant, Isus l-a revelat pe Tatal sau prin doua modalitati importante. 15 In primul rand, nvat aturile lui Isus ne ajuta sa-l cu noastem pe Tatal sau. Isus l descrie pe Iehova n cuvin te care ne merg la inima. De exemplu, pentru a ne arata cu c ata compasiune i prime ste Dumnezeu napoi pe p a c atosii penitenti, Isus l aseamana pe Iehova cu un tata iertator care este atat de miscat c a fiul sau risipitor s-a ntors, nc at alearga n ntampinarea lui, i cade de gat si-l saruta cu tandrete Isus l n (Luca 15:1124). Si a pe Iehova ca pe un Dumnezeu care i atrage fati seaz pe oamenii drepti, pe fiecare dintre deoarece l iube ste ei n parte (Ioan 6:44). El stie chiar si c and o vrabiut a cade pe p amant. Isus a spus: Nu va temeti: Voi valorati mai mult dec at multe vrabii (Matei 10:29, 31). Nu ne simtim n mod irezistibil atrasi de un Dumnezeu atat de grijuliu?
15, 16. Care sunt cele dou a modalit ati prin care l-a revelat Isus pe Tat al s au?
ESTE CU ADEVARAT POSIBIL S A NE APROPIEM DE DUMNEZEU? 27

In al doilea rand, exemplul lui Isus ne arata cum este Iehova. Isus a reflectat n mod desavarsit si calitatile per sonalitatea Tatalui sau. De aceea, el a putut spune: Cine m-a vazut pe mine l-a vazut si pe Tatal (Ioan 14:9). Ast fel, c and citim n Evanghelii despre Isus despre senti mentele pe care le-a manifestat el si despre felul n care i-a tratat pe altii vedem, ntr-un anumit sens, o ima gine vie a Tatalui sau. Aceasta este cea mai amanuntit a revelatie pe care ne-o putea da Iehova cu privire la cali tatile sale. De ce? 17 S a ilustram: Imagineaza-ti c a ncerci sa explici ce este bunatatea. Ai putea s-o define sti n cuvinte. Totusi, dac a poti sa sa arati spre cineva care face o fapta buna si spui: Uite un exemplu de bunatate!, cuvantul bunata te cap ata o semnificatie poate fi nteles mai bogata si cu mai multa usurin t a. Iehova a facut ceva asemanator pentru a ne ajuta sa ntelegem cum este el. Pe langa fap tul c a a facut o descriere a sa n cuvinte, el ne-a oferit lui si exemplul graitor al Fiului sau. La Isus, calitatile Dumnezeu se vad n actiune. Prin intermediul Evanghe liilor, n care este prezentat Isus, Iehova spune de fapt: Asa sunt eu. Cum l prezinta relatarea inspirata pe omul Isus?
16

17. Ilustrati personalitatea. ce a facut Iehova pentru a ne ajuta s a-i n telegem


28 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Cele patru nsusiri esentiale ale lui Dumnezeu si gasesc expresia desavarsit a n Isus. El a avut putere asupra bolilor, a foamei si chiar asupra mortii. spre Totusi, deosebire de oamenii egoisti care abuzeaza de puterea pe care o au, el nu si-a folosit niciodata puterea mira culoasa n folosul lui sau pentru a le face rau altora (Ma tei 4:24). El a iubit dreptatea. Nu e de mirare c a Isus s-a umplut de indignare c and i-a vazut pe comerciantii necinstiti exploatand poporul (Matei 21:12, 13). El i-a tratat pe saraci si pe cei asupriti cu impartialitate, ajutandu-i sa gaseasc a nviorare pentru sufletele lor (Matei 11:4, 5, 2830). Invat aturile lui au dovedit o n t elepciune inegalabila, Isus fiind mai mult dec at Solo mon (Matei 12:42). Dar Isus nu si-a etalat niciodata n telepciunea. Cuvintele lui au atins inima oamenilor de rand, deoarece nvat aturile lui erau clare, simple si practice.
18

Isus a fost un remarcabil exemplu de iubire. Pe par cursul ministerului sau, el a manifestat iubire sub nu meroasele ei aspecte, ntre care empatia si compasiunea. El nu a putut vedea suferinta altora fara sa nu simta
19

18. Cum a manifestat Isus putere, dreptate si n telepciune? 19, 20. a) In ce fel a fost Isus un exemplu remarcabil de iubire? b) In timp ce citim si reflect am la exemplul lui Isus, ce nu ar trebui s a pierdem din vedere?
ESTE CU ADEVARAT POSIBIL S A NE APROPIEM DE DUMNEZEU? 29

mila. De nenumarate ori, empatia l-a ndemnat la ac tiune (Matei 14:14). Chiar dac a i-a vindecat pe bolnavi si manifestat compa i-a hranit pe flamanzi, Isus si-a siunea ntr-un mod mult mai important. El i-a ajutat pe altii sa iubeasc a adevarul de sa cunoasc a, sa accepte si spre Regatul lui Dumnezeu, regat care i va aduce ome nirii binecuvantari permanente (Marcu 6:34; Luca 4:43). Mai presus de orice, Isus a manifestat o iubire altruis ta dandu-si de bunavoie viata n folosul altora. Ioan 15:13. 20 Ar trebui oare sa ne surprinda faptul c a oameni de toate varstele si din toate categoriile sociale s-au simtit atrasi de acest om sensibil si prietenos, care avea senti mente atat de profunde (Marcu 10:1316)? Cu toate aces tea, c and citim despre Isus si meditam la exemplul lui viu, sa nu pierdem niciodata din vedere c a acest Fiu este o reflectare exacta a Tatalui sau. Evrei 1:3. Un auxiliar de studiu de mare ajutor 21 Revelandu-se ntr-un mod atat de clar n Cuvantul sau, Iehova ne face cunoscuta dorinta sa de a fi n rela tii a sa facem lucrul apropiate cu el. Insa el nu ne forteaz acesta. Este de datoria noastra sa-l c autam pe Iehova c at timp se poate gasi (Isaia 55:6). A-l c auta pe Iehova
21, 22. Ce pretinde faptul de a-l c auta pe Iehova, si ce cuprinde acest auxi liar de studiu pentru a ne ajuta n aceast a direc tie?
30 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

nseamna a ajunge sa-i cunoastem calitatile si modul de a actiona, pe care ni le reveleaza n Biblie. Auxiliarul de studiu pe care-l cite sti acum a fost conceput tocmai pen tru a te ajuta n aceasta privint a. 22 Vei putea observa c a fiecare sectiune a acestei c arti are n vedere una dintre cele patru nsusiri fundamenta le ale lui Iehova: puterea, dreptatea, ntelepciunea si iu birea. Fiecare sectiune ncepe cu un capitol n care se face o descriere succinta a calitatii analizate. Urmatoa rele capitole analizeaza felul n care manifesta Iehova acea calitate sub diferitele ei aspecte. De asemenea, fie care sectiune contine un capitol n care se arata cum a manifestat Isus acea calitate, precum si un altul care ana lizeaza modul n care fiecare dintre noi poate reflecta aceasta calitate n propria-i viat a. 23 Incep and cu acest capitol, cartea are o rubric a spe ciala, intitulata Intrebari la care sa meditezi. Uita-te, de pilda, la chenarul de la pagina 32. Versetele si ntrebarile de aici nu sunt o recapitulare a capitolului. Scopul lor este sa te ajute sa meditezi si la alte aspecte importante legate de subiectul discutat. Ce poti face pen tru a trage foloase maxime c and cite sti aceasta rubric a?
23, 24. a) Explicati care este rolul rubricii speciale, intitulate Intreb ari la care s a meditezi. b) Cum ne ajut a meditarea s a ne apropiem mai mult de Dumnezeu?
ESTE CU ADEVARAT POSIBIL S A NE APROPIEM DE DUMNEZEU?

31

I ntreb ari la care s a me ditezi


prieteni?

Psalmul 15:15 Ce asteapt a Iehova de la cei ce vor sa-i fie Psalmul 34:118 De cine este aproape Iehova, si ce ncre-

dere pot avea aceste persoane? Psalmul 145:1821 Ce se cere din partea noastra pentru a fi n relatii apropiate cu Iehova? 2 Corinteni 6:147:1 Ce conduita este absolut necesara daca vrem sa pastram o relatie apropiata cu Iehova?

Cauta fiecare verset si cu atentie. Dup a aceea, cite ste-l analizeaza ntrebarea care nsote fiecare verset. Gan ste de ste-te la raspunsuri. Va trebui, probabil, sa faci si une le cercetari. Pune-ti ntrebari suplimentare de genul: Ce mi transmit aceste informatii despre Iehova? Cum se rasfrang ele asupra vietii mele? Cum le pot folosi pentru a-i ajuta pe altii? 24 Dac a vom medita la aceste idei, vom putea fi n re latii mai stranse cu Iehova. De ce? In Biblie meditarea este pusa n legatura cu inima (Psalmul 19:14). Cand re flectam cu recunostin t a la ceea ce nvat am despre Dum nezeu, informatiile p atrund n inima noastra figurativa, influent andu-ne gandirea, trezindu-ne sentimentele si, n cele din urma, ndemnandu-ne la actiune. Iubirea noas tra pentru Dumnezeu devine mai profunda, iar aceasta
32 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

iubire, la randul ei, ne ndeamna sa dorim sa-i fim pla cuti lui, deoarece l consideram cel mai drag Prieten al nostru (1 Ioan 5:3). Pentru a avea o prietenie stransa cu Iehova, trebuie sa ajungem sa-i cunoastem calitatile si modul de a actiona. Dar mai ntai sa analizam o fatet aa personalitatii lui Dumnezeu, care ne ofera motive suficiente pentru a ne apropia de el: sfintenia sa.

ESTE CU ADEVARAT POSIBIL S A NE APROPIEM DE DUMNEZEU?

33

Sfant, sfant, sfant este Iehova

CAPITOLUL

SAIA a fost cuprins de veneratie la vederea scenei din fata lui. Era o viziune de la Dumnezeu, nsa totul p area atat de real! Mai tarziu, Isaia a scris ca l-a vazut cu adeva rat pe Iehova stand pe tronul S au nalt. Faldurile boga te ale vesm antului lui Iehova umpleau imensul templu din Ierusalim. Isaia 6:1, 2, NW. 2 Isaia a fost cuprins de veneratie si datorita a ceea ce a auzit: un cantec rasunator zguduia templul din temelii. Melodia era interpretata de serafimi, creaturi spirituale de rang foarte nalt. In acordurile lor sublime rasunau cu vinte simple, adresate maiestatii: Sfant, sfant, sfant este Iehova al armatelor. Plinatatea ntregului p amant este glo ria sa (Isaia 6:3, 4, NW ). Cuvantul sfant repetat de trei ori cap ata un sens special, ceea ce este cat se poate de po trivit, ntrucat Iehova este sfant n sens absolut (Revelatia 4:8). Sfintenia lui Iehova este scoasa n evident a n ntrea ga Biblie. In sute de versete numele sau este nsotit de ter menii sfant si sfintenie. 3 Asadar, este cat se poate de limpede ca unul dintre cele mai importante lucruri pe care Iehova doreste sa le cu
1, 3. se 2. ce nvat am din ea despre Iehova? Ce viziune a primit profetul Isaia, si In ce fel concep tiile gre site despre sfin tenia lui Iehova i-au facut pe mul ti sa ndep arteze de Dumnezeu, n loc s a-i apropie de el? 34 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

noastem despre sine este sfintenia sa. Totusi, aceasta idee i descurajeaza pe multi oameni de astazi. Unii asociaza n mod gresit cu ipocrizia si sfintenia cu falsa evlavie. Pe al tii, care au un respect de sine scazut, ar putea mai degra ba sa-i intimideze, n loc sa-i atraga. Acestia din urma se tem, probabil, ca nu vor fi niciodata demni sa se apropie de un Dumnezeu sfant. De aceea, sfintenia lui Dumnezeu este unul dintre motivele pentru care multi oameni se n dep arteaza de el. Este regretabil deoarece tocmai sfintenia lui Dumnezeu constituie n sine un motiv temeinic pentru a ne apropia de el. De ce? Inainte de a raspunde la aceasta ntrebare, sa vedem ce este adevarata sfintenie. Ce este sfin tenia? 4 Faptul c a Dumnezeu este sfant nu nseamna ca el este nfumurat, arogant sau dispretuitor n relatiile cu altii. Dimpotriva, el detesta asemenea trasaturi de caracter (Proverbele 16:5; Iacov 4:6). Asadar, ce nseamna de fapt cuvantul sfant? In ebraica biblica, acest termen s-a format de la un cuvant care nsemna separat. In nchina re, notiunea de sfant denota ceva separat de ntrebuin tarea obisnuit a, ceva considerat sacru. De asemenea, sfin tenia transmite n mod pregnant ideea de curatenie, de puritate. Cum se aplica la Iehova acest cuvant? Inseamna
4, 5. a) Ce nseamn a sfin tenia si ce nu nseamn a ea? b) In ce sens este Iehova separat? Men tiona ti dou a aspecte importante. SFANT, SFANT, SFANT ESTE IEHOVA 35

cumva ca el este separat de oamenii imperfecti n sensul ca este foarte departe de noi? 5 Nicidecum. Numindu-se Sfantul lui Israel, Iehova a spus despre sine ca locuieste n mijlocul poporului sau chiar daca evreii erau si ei oameni p acatosi (Isaia 12:6; Osea 11:9). Asadar, sfintenia nu-l ndep arteaza de noi. Atunci, n ce sens este el separat? Sunt doua aspecte im portante. In primul rand, el este separat de ntreaga crea tie prin aceea ca numai el este Cel Preanalt. Puritatea lui, sau curatenia lui este absoluta si infinita (Psalmii 40:5; 83:18). In al doilea rand, Iehova este complet separat de orice p acat, iar aceasta idee este foarte ncurajatoare. S a vedem de ce. 6 Traim ntr-o lume n care adevarata sfintenie este rar ntalnita. Tot ce e legat de societatea umana nstrainata de Dumnezeu este p angarit ntr-un fel sau altul, fiind atins de p acat si Cu totii de imperfectiune. avem de luptat mpotri va p acatului din noi. Si cu totii putem fi doborati de p acat daca nu ramanem vigilenti (Romani 7:1525; 1 Corinteni 10:12). Iehova nu se afla ntr-un asemenea pericol. Fiind complet separat de p acat, el nu va fi niciodata atins nici macar de cea mai mica urma de p acat. Ni se ntareste, ast fel, din nou convingerea ca Iehova este Tatal ideal, deoare 6. De ce putem g asi m ang aiere n faptul de a sti c a Iehova este complet separat de p acat? 36 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

ce avem asigurarea ca Dumnezeu e demn de ncredere n orice privint a. Spre deosebire de multi tati imperfecti, Iehova nu se va perverti si nu va p agubi pe nimeni nicio data. Fiindca este sfant, lui Iehova i este imposibil sa ma nifeste vreuna dintre aceste trasaturi. Uneori Iehova a ju rat chiar pe sfintenia sa, ntrucat nu exista nimic altceva care sa fie mai demn de ncredere (Amos 4:2). Nu este re confortant sa stim lucrul acesta? 7 Sfintenia face parte din nsasi natura lui Iehova. Ce n seamna aceasta? S a facem o ilustrare: Gandeste-te la cuvin tele om si imperfect. Nu poti sa-l explici pe primul fara sa nu-l mentionezi si este o tra pe al doilea. Imperfectiunea satura dominanta a noastra care-si pune amprenta asupra a tot ce facem. S a luam acum n discutie alti doi termeni, foarte diferiti este sfant. Sfintenia de primii: Iehova si o trasatura dominanta a lui Iehova. Tot ce are legatura cu el este curat, pur si drept. Nu putem ajunge sa-l cunoastem pe Iehova asa cum este el n realitate fara ca, mai ntai, sa ntelegem profunda semnificatie a cuvantului sfant. Sfin tenia i apar tine lui Iehova 8 Intrucat Iehova este personificarea sfinteniei, se poate spune, pe buna dreptate, ca el este sursa a tot ceea ce este sfant. El nu tine doar pentru sine aceasta pretioas a calitate,
7. De ce se poate spune c a sfin tenia face parte din ns a si natura lui Iehova? 8, 9. Ce anume arat a c a Iehova i ajut a pe oamenii imperfec ti s a devin a sfin ti n sens relativ? SFANT, SFANT, SFANT ESTE IEHOVA 37

ci o ofera cu multa generozitate si altora. Iata de ce, cand Dumnezeu i-a vorbit lui Moise prin intermediul unui n ger la rugul n flacari, p ana si p amantul din jurul rugului a devenit sfant, ca urmare a legaturii dintre locul acela si Iehova! Exodul 3:5. Pot deveni sfinti, cu ajutorul lui Iehova, oamenii im perfecti? In sens relativ, da. Dumnezeu i-a oferit poporu lui sau Israel perspectiva de a deveni un popor sfant (Exodul 19:6). El a binecuvantat natiunea cu un sistem de nchinare sfant, curat si este astfel o tema pur. Sfintenia recurenta n Legea mozaica. De fapt, pe turbanul marelui preot exista n partea din fat a o placut a de aur a carei stra lucire putea fi remarcata de toti oamenii. Pe ea erau gra vate cuvintele: Sfintenia i apartine lui Iehova (Exodul 28:36, NW ). Asadar, nchinarea lor, precum si modul lor de viat a trebuiau sa se caracterizeze printr-un nalt nivel de curatenie si de puritate. Iehova le-a spus: Voi trebuie sa va dovediti sfinti, deoarece eu, Iehova, Dumnezeul vostru, sunt sfant (Leviticul 19:2, NW ). Cat timp respectau ndru marea lui Dumnezeu n limitele impuse de starea lor imperfecta israelitii erau sfinti n sens relativ. 10 Inchinarea la Iehova, n care se punea accentul pe sfin tenie, contrasta n mod izbitor cu nchinarea natiunilor din
9

10. In ce prive ste ce contrast a existat ntre anticul Israel si sfin tenia, natiuni le vecine? 38 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

vecinatatea Israelului. Acele natiuni p agane se nchinau la zei a caror existent a nu era altceva decat o minciuna si o n sel atorie. Zeii acelor popoare erau nfati ti sa ca fiind vio lenti, nu-i caracteriza catusi depravati. lacomi si Sfintenia de putin. Inchinarea la acesti zei i facea nesfinti pe oameni. De aceea, Iehova si-a avertizat slujitorii sa se p astreze sepa rati de practicile lor religioase de de nchinatorii p agani si gradante. Leviticul 18:2428; 1 Imp arati 11:1, 2. 11 In cel mai bun caz, natiunea aleasa a lui Iehova, Israe lul din vechime, nu putea reflecta decat ntr-o masura foar te mica sfintenia organizatiei ceresti a lui Dumnezeu. Mi lioanele de creaturi spirituale care i slujesc cu loialitate lui Dumnezeu sunt numite miriadele sale sfinte (Deute ronomul 33:2, NW; Iuda 14). Ele reflecta ntr-un mod desa varsit lui Dum stralucirea si frumusetea pura a sfinteniei nezeu. S a ne amintim de serafimii pe care i-a vazut Isaia n viziune! Cantecul lor sugereaza ca aceste creaturi spiri tuale puternice ndeplinesc un rol important n procla marea sfinteniei lui Iehova n tot universul. Exista nsa o alta creatura spirituala superioara tuturor acestora: Fiul unic-nascut al lui Dumnezeu. Isus este reflectarea cea mai fidela a sfinteniei lui Iehova. Pe buna dreptate, el este cu noscut ca Sfantul lui Dumnezeu. Ioan 6:68, 69.
11. Cum este reflectat a sfin tenia organizatiei cere sti a lui Iehova: a) de ngeri? b) de serafimi? c) de Isus? SFANT, SFANT, SFANT ESTE IEHOVA 39

Numele s au este sfant, spiritul s au este sfant 12 Dar ce putem spune despre numele personal al lui Dumnezeu? Dup a cum am vazut n primul capitol, acest nume nu este doar un titlu sau o eticheta, ci l reprezinta pe Iehova Dumnezeu, nsumand toate calitatile sale. In acest sens spune Biblia despre numele sau ca este sfant (Isaia 57:15). Sub Legea mozaica, profanarea numelui lui Dumnezeu era un delict care se pedepsea cu moartea (Le viticul 24:16). De asemenea, sa remarcam ce a mentionat Isus mai ntai n rugaciunea sa: Tatal nostru care esti n ceruri, sa fie sfintit numele tau (Matei 6:9). A sfinti ceva nseamna a-l pune deoparte ca fiind sacru si a-l onora, a-l considera sfant. Dar de ce trebuie sfintit numele lui Dum nezeu, care este pur prin nsasi natura lui? 13 Numele sfant al lui Dumnezeu a fost dezonorat si m proscat cu minciuni si calomnii. In Eden, Satan a spus minciuni despre Iehova si a insinuat ca este un Suveran nedrept (Geneza 3:15). De atunci, Satan domnitorul acestei lumi nesfinte are grija ca minciunile despre Dumnezeu sa ia amploare pretutindeni (Ioan 8:44; 12:31; Revelatia pe Dumnezeu 12:9). Religiile lumii l-au nfati sat ca fiind despotic, distant sau crud. Ele au pretins ca au avut sprijinul lui n razboaiele sangeroase pe care le-au purtat.
12, 13. a) De ce numele lui Dumnezeu este descris n mod potrivit prin terme nul sfant? b) De ce trebuie sfin tit numele lui Dumnezeu? 40 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Meritul pentru minunatele sale lucrari de creatie a fost deseori atribuit ntamplarii oarbe sau evolutiei. Intr-ade var, numele lui Dumnezeu a fost defaimat cu rautate. De aceea, trebuie sfintit, trebuie sa-i fie redata gloria care i se cuvine de drept. Dorim din toata inima ca numele sau sa fie sfintit, ne bucuram sa iar suveranitatea sa, justificata si ndeplinim orice rol n vederea realizarii acestui scop maret. 14 Mai este ceva ce nu poate exista separat de Iehova si este numit aproape invariabil sfant: spiritul sau sau forta sa activa (Geneza 1:2). Iehova foloseste aceasta fort a invin cibila pentru a-si realiza scopurile. Modul n care actionea za Dumnezeu este ntotdeauna sfant si curat. De aceea, for ta sa activa este n mod potrivit numita spiritul sfant, sau spiritul de sfintenie (Luca 11:13; Romani 1:4). Blasfemarea spiritului sfant, sau actiunile deliberate ntreprinse mpo triva scopurilor lui Iehova, constituie un p acat de neiertat. Marcu 3:29. De ce ne sim tim atra si lui Iehova de sfin tenia 15 Nu este deloc greu sa ntelegem de ce Biblia pune n legatura sfintenia lui Dumnezeu cu teama sfanta mani festata de om. De exemplu, n Psalmul 99:3 se spune: S a
14. De ce este numit sfant spiritul lui Dumnezeu, si de ce blasfemarea spiritu lui sfant este un p acat foarte grav? 15. De ce teama sfant a este o reac tie lui Iehova, si potrivit a la sfin tenia ce pre supune aceast a team a? SFANT, SFANT, SFANT ESTE IEHOVA 41

laude oamenii Numele Tau cel mare si nfricos ator, caci este sfant! Insa aceasta teama nu este nicidecum o frica morbida. Dimpotriva, este un sentiment profund de teama reverentioas a, cea mai nnobilatoare forma de respect. Este potrivit sa avem acest sentiment, deoarece sfintenia lui Dumnezeu este cu mult mai presus de noi. Este marea t a si stralucitor de curata. Cu toate acestea, ea nu trebuie sa ne ndep arteze de Dumnezeu. Dimpotriva, o conceptie potrivita cu privire la sfintenia lui Dumnezeu ne va apro pia mai mult de el. De ce? 16 In primul rand, Biblia asociaza sfintenia cu frumuse tea. In Isaia 63:15, cerul este descris ca fiind maretul lo cas si (NW ). Frumosul i ncan al sfinteniei al frumusetii ta pe oameni. Imagineaza-ti un colt de natura ncantator, poate o p adure de munte n care curge zglobiu un p arau. De ce ti place atat de mult? Cu sigurant a, ti imaginezi o ap a cristalina scanteind n lumina soarelui, un cer albas tru si un aer curat. Daca aceeasi scena ar arata altfel daca apa ar fi plina cu gunoaie, pomii si stancile maz galite cu graffiti, aerul poluat cu smog , nu ne-ar mai placea, ci am privi-o cu dezgust. Sta n firea noastra sa aso ciem frumusetea cu puritatea, curatenia si lumina. Ace leasi lui cuvinte pot fi folosite si pentru a descrie sfintenia
16. a) Cum este asociat a sfin tenia cu frumuse tea? Dati un exemplu. b) Cum sunt accentuate cur atenia, puritatea si a pe lumina n viziunile care-l nfati seaz Iehova? 42 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova. Nu ar trebui sa fim surprinsi ca viziunile n care apare Iehova ne fascineaza! Radiind lumina, avand o stra lucire orbitoare ca a pietrelor pretioase, scap arand ca para focului sau asemenea celui mai stralucitor si mai pur metal pretios asa Dumnezeului nostru este frumusetea sfant. Ezechiel 1:2528; Revelatia 4:2, 3. 17 Ar trebui, totusi, ca sfintenia lui Dumnezeu sa ne fa ca sa ne simtim inferiori? Binenteles ca da! La urma ur mei, noi i suntem inferiori lui Iehova si acesta nu este decat un fel de a zice, ntrucat, daca p astram proportiile, deosebirile dintre noi si Iehova sunt enorme. Ar trebui sa ne ndep arteze de Dumnezeu cunoasterea acestui fapt? S a vedem cum a reactionat Isaia cand i-a auzit pe serafimi proclamand sfintenia lui Iehova. Atunci am zis: Vai de mine! Sunt pierdut, caci sunt un om cu buze necurate, lo cuiesc n mijlocul unui popor tot cu buze necurate si am vazut cu ochii mei pe Imp aratul, DOMNUL ostirilor [pe Rege, pe nsusi Iehova al armatelor, NW ]! (Isaia 6:5). Intr-adevar, infinita sfintenie a lui Iehova i-a amintit lui Isaia ca era p acatos si imperfect. La nceput, acest om fidel s-a simtit Dar Iehova nu l-a lasat n acea coplesit. stare. 18 Un serafim l-a consolat imediat pe profet. Ce a facut
17, 18. a) Ce efect a avut la nceput asupra lui Isaia viziunea pe care o primi se? b) Cum s-a folosit Iehova de un serafim pentru a-l m ang aia pe Isaia, si care este semnificatia serafimului? ac tiunii SFANT, SFANT, SFANT ESTE IEHOVA 43

el? Aceasta creatura spirituala puternica a zburat spre al tar, de unde a luat un carbune cu care a atins buzele lui Isaia. Aceasta ar putea p area mai degraba o tortura, decat o mangaiere. S a nu uitam nsa ca este vorba despre o viziu ne, iar viziunile sunt bogate n simboluri. Isaia, care era un evreu fidel, stia bine ca jertfele se aduceau zilnic pe alta rul din templu ca isp asire pentru p acate. Iar serafimul i-a amintit plin de iubire profetului ca, desi era un om imper fect, cu buze necurate, putea totusi sa obtin a o pozitie curata naintea lui Dumnezeu.1 Iehova era dispus sa con sidere sfant cel putin n sens relativ un om imperfect si p acatos. Isaia 6:6, 7. 19 Acelasi lucru este valabil si astazi. Toate jertfele care erau aduse pe altarul din Ierusalim erau doar niste umbre a ceva mai mare si anume, ale jertfei perfecte, oferite de Isus Cristos n 33 e.n. (Evrei 9:1114). Daca ne caim cu adevarat de p acate, daca ne corectam conduita gresit a si exercitam credint a n aceasta jertfa, suntem iertati (1 Ioan 2:2). Si noi ne putem bucura de o pozitie curata naintea lui Dumnezeu. Astfel, apostolul Petru ne reaminteste: Fiti sfinti, caci eu sunt sfant (1 Petru 1:16). Remarcati ca
1 Expresia cu buze necurate este potrivita, deoarece buzele sunt deseori fo losite n Biblie cu sensul figurat de vorbire sau limbaj. O mare parte dintre p acatele comise de oamenii imperfecti n care si se datoreaza modului gre sit folosesc capacitatea de vorbire. Proverbele 10:19; Iacov 3:2, 6.

19. Chiar dac a suntem imperfec ti, cum este posibil ca noi s a fim sfin ti n sens relativ? 44 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova nu ne spune ca trebuie sa fim la fel de sfinti ca el. El nu ne cere niciodata imposibilul (Psalmul 103:13, 14). Mai degraba, el ne spune sa fim sfinti deoarece el este sfant. Ca niste noi ne straduim sa-l imitam copii iubiti, cat mai bine, n masura n care putem ca oameni imper fecti este (Efeseni 5:1). Prin urmare, dobandirea sfinteniei un proces continuu. Pe masura ce crestem din punct de ve dere spiritual, noi ne straduim zi de zi sa lucram la desa varsirea sfinteniei. 2 Corinteni 7:1. 20 Iehova iube ste ce este drept si pur. El ura ste p acatul (Habacuc 1:13). Insa el nu ne uraste pe noi. Atat timp cat consideram p acatul asa cum l considera el urand ce este rau si iubind ce este bine si ne straduim sa imitam exemplul perfect al lui Cristos Isus, Iehova ne iarta p a catele (Amos 5:15; 1 Petru 2:21). Faptul de a ntelege ca putem fi curati n ochii Dumnezeului nostru sfant poa te avea efecte profunde asupra noastra. S a nu uitam ca sfintenia lui Iehova i-a amintit lui Isaia mai ntai de sta rea lui de necuratie. El a strigat: Vai de mine! Dar, puncodata ce a nteles ca p acatele lui fusesera isp asite, tul lui de vedere s-a schimbat. Cand Iehova a ntrebat cine se ofera sa ndeplineasca o anumita nsarcinare, Isaia a raspuns imediat, desi despre ce era nici macar nu stia
20. a) De ce este important s a n telegem c a putem fi curati n ochii Dumnezeu lui nostru sfant? b) Ce efect a avut asupra lui Isaia faptul de a sti c a p acatele lui fuseser a isp a site? SFANT, SFANT, SFANT ESTE IEHOVA 45

I ntreb ari la care s a me ditezi


ie sa le respectam daca vrem sa avem o conduita sfanta? Deuteronomul 23:914 Ce legatura exista ntre curatenia personala si Cum ar trebui sa se reflecte aceas sfintenie? ta asupra mbracamintei si a pieptanaturii noastre, precum si asupra aspectului locuintei noastre? Romani 6:1223; 12:13 In timp ce ne straduim sa fim sfinti, cum ar trebui sa consideram pacatul si influenta din partea acestei lumi? Evrei 12:1217 Ce trebuie sa facem pentru a urmari sfintenia? vorba. El a spus plin de nsufletire: Iata-ma, trimite-ma! Isaia 6:58. 21 Noi am fost creati dup a imaginea Dumnezeului celui sfant, care ne-a nzestrat cu calitati cu capacita morale si tea de a p atrunde lucruri de natura spirituala (Geneza 1:26). Fiecare dintre noi are capacitatea nnascuta de a ma nifesta sfintenie. Daca dorim n permanent a sa cultivam sfintenia, Iehova va fi bucuros sa ne ajute. Treptat, ne vom apropia tot mai mult de Dumnezeul nostru sfant. In capi tolele urmatoare, vom analiza calitatile lui Iehova si vom vedea ca avem multe motive ntemeiate sa ne apropiem de el!
21. De ce putem fi siguri c a ne st a n putin t a s a cultivam sfin tenia? 46 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Leviticul 19:118 Care sunt cateva principii pe care trebu-

VIGURO S IN PUTERE
In aceasta sect iune vom analiza cateva relatari biblice care confirm a puterea lui Iehova de a crea, de a distruge, de a ocroti si de a restabili. In t elegerea felului n care Iehova Dumnezeu, care este viguros n putere, si foloseste energia dinamica ne va umple inima de un respect adanc. Isaia 40:26.

S E C T I U N E A

I N T A I

Iehova este mare n putere

CAPITOLUL

LIE vazuse lucruri uluitoare mai nainte. Vazuse cum corbii i-au adus hrana de doua ori pe zi cand a trebuit sa stea ascuns; vazuse cum faina si uleiul din doua vase fu sesera folosite n timpul unei foamete ndelungate fara ca rezervele sa se termine; vazuse chiar cum a cazut foc din cer ca raspuns la rugaciunea sa (1 Imp arati, capitolele 17 si 18). Totusi, nimic nu se putea compara cu ceea ce urma sa vada Ilie. 2 Stand ghemuit la gura unei pesteri din muntele Horeb, el a asistat la mai multe evenimente spectaculoase. Mai n tai a suflat un vant puternic. Suieratul care s-a auzit trebu ie sa fi fost nsp aimantator si asurzitor, pentru ca muntii s-au despicat, iar stancile s-au sfaramat. Dup a aceea, a fost un cutremur, care a eliberat forte n ncatusate uriase scoarta terestra. A urmat apoi un foc. In timp ce focul p ar jolea tinutul, se pare ca Ilie a simtit caldura dogoritoare a vap aii. 1 Imp arati 19:812. 3 Aceste evenimente la care a asistat Ilie aveau ceva n comun: ele erau demonstratii ale marii puteri a lui Iehova
1, 2. Ce lucruri uluitoare vazuse Ilie n timpul vie tii sale, dar la ce evenimente spectaculoase a fost el martor? 3. La manifestarea c arei nsu siri divine a asistat Ilie, si unde putem vedea do vezi ale acestei calit ati? 48 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Dumnezeu. Binenteles, nu trebuie neap arat sa vedem cu ochii nostri un miracol ca sa ntelegem ca Dumnezeu are aceasta nsusire. Ea poate fi sesizata cu multa usurin t a. Bi blia ne spune ca n creatie gasim dovezi ale puterii eterne si ale dumnezeirii lui Iehova (Romani 1:20). Gandeste-te numai la lumina orbitoare a fulgerelor si la bubuiturile tu netelor care nsotesc o furtuna, la maretia unei cascade asurzitoare si a unui cer nstelat! la vastitatea coplesitoare Nu sunt toate acestea expresii ale puterii lui Dumnezeu? Si oameni din zilele noastre vad n ele mani totusi putini festari ale unei calitati au o concep mai putini divine. Si tie acestei nsusiri divi corecta despre ea. Insa ntelegerea ne ne ofera nenumarate motive pentru a ne apropia mai mult de Dumnezeu. Aceasta sectiune va ncepe cu o des criere detaliata a puterii incomparabile a lui Iehova. O nsu sire fundamental a a lui Iehova 4 Iehova este unic prin putere. In Ieremia 10:6 se spune: Nici unul nu este ca Tine, DOAMNE! Mare esti Tu si ma ret n putere este Numele Tau. Remarcati ca puterea este pusa n legatura cu numele lui Iehova. S a ne amintim ca acest nume nseamna El face sa devina. Ce anume i per mite lui Iehova sa devina tot ceea ce doreste? Mai ntai de toate, puterea pe care o are. Intr-adevar, puterea lui
4, 5. a) Ce leg atur a exist a ntre numele lui Iehova si puterea sa? b) De ce a ales Iehova taurul ca simbol al puterii sale? IEHOVA ESTE MARE IN PUTERE 49

Iehova de a actiona, sau de a-si duce la ndeplinire vointa, este nelimitata. Puterea este una dintre nsusirile sale fun Iehova foloseste ilustrari pentru a ne ajuta sa ntelegem cat de mare i este puterea. Dup a cum am vazut, el a ales
5

damentale.

taurul ca simbol al puterii sale (Ezechiel 1:410). Alegerea este potrivita ntrucat taurul, chiar daca ar fi sa ne referim la unul domestic, este mare si puternic. Locuitorii Pa lestinei din timpurile biblice rareori ntalneau un animal mai puternic. Ei cunosteau nsa si o alta specie de taur, mult mai nsp aimantator bivolul salbatic, sau bourul, specie disp aruta astazi (Iov 39:912). Imp aratul roman Iu lius Caesar a spus ca acestia erau aproape de marimea ele fantilor. Mare este puterea lor scria el si mare este viteza cu care alearga. Imagineaza-ti de slab cat de mic si te-ai fi simtit langa un animal atat de puternic! 6 In mod asemanator, omul este slab si neputincios n comparatie cu Iehova, Dumnezeul puterii. Pentru el, chiar si sunt ca un fir de praf pe ta cele mai puternice natiuni lerul unei balante (Isaia 40:15). Spre deosebire de orice creatura, Iehova are o putere nelimitata, ntrucat numai el este numit Atotputernic1 (Revelatia 15:3). Iehova este
1 Traducerea literala a termenului grecesc redat prin Atotputernic este Sta p an peste toate; Cel Omnipotent.

6. De ce numai Iehova este numit Atotputernic? 50 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

viguros n putere si energie dinamica din abun detine dent a (Isaia 40:26, NW ). El este sursa inepuizabila a pu terii. El nu depinde de nici o sursa exterioara de energie, ntrucat puterea este a lui Dumnezeu (Psalmul 62:11). Dar cum si manifesta Iehova puterea? Cum si manifest a Iehova puterea 7 Spiritul sfant care se revarsa de la Iehova este inepui zabil. Spiritul sfant este puterea lui Dumnezeu n act iune. De fapt, n Geneza 1:2 (NW ), Biblia numeste spiritul sfant forta activa a lui Dumnezeu. Cuvintele din originalul ebraic si grecesc traduse prin spirit mai pot fi redate, n alte contexte, si si prin vant, respiratie rafala. Lexi cografii spun despre cuvintele folosite n originalul ebraic si grecesc ca transmit ideea unei forte invizibile n actiu ne. Asemenea vantului, spiritul lui Dumnezeu este invizibil ochilor nostri, dar efectele actiunii sale sunt reale si perceptibile. 8 Spiritul sfant al lui Dumnezeu poate actiona ntr-o in finitate de situatii. Iehova l poate folosi pentru a reali za orice si propune. Astfel, n mod potrivit, spiritul lui Dumnezeu este numit n Biblie degetul sau, bratul sau ntins sau mana sa tare (Luca 11:20; Deuteronomul 5:15;
7. Ce este spiritul sfant al lui Iehova, si ce sugereaz a cuvintele folosite n limbile originare ale Bibliei? 8. Cum este numit n mod figurat n Biblie spiritul sfant al lui Dumnezeu, si de ce sunt potrivite aceste comparatii? IEHOVA ESTE MARE IN PUTERE 51

Psalmul 8:3). Asa cum omul poate ndeplini cu maini le sale o gama larga de munci unele dintre ele pre tinzand mai multa fort a, altele, mai multa finete , la fel Dumnezeu se poate folosi de spiritul sau pentru a duce la ndeplinire orice si propune. El a creat minusculul atom si si tot el a desp artit le-a dat cresti Marea Rosie nilor din secolul I capacitatea de a se exprima n limbi straine. 9 In plus, Iehova se foloseste de puterea pe care o are pentru a-si exercita autoritatea de Suveran al universului. Cata putere ti-ar trebui daca ai avea nenumarate milioane de supusi capabili si inteligenti la ordinele tale? Datorita puterii pe care o are, Iehova este capabil sa-i conduca. El are slujitori umani, deseori asemanati n Scripturi cu o ar mata (Psalmii 68:11; 110:3). In comparatie cu ngerii, oa menii sunt creaturi slabe. Aminteste ti ca, atunci cand ar mata asiriana a atacat poporul lui Dumnezeu, un singur nger a ucis, doar ntr-o noapte, 185 000 de soldati asirieni (2 Imp arati 19:35)! Ingerii lui Dumnezeu sunt tari n putere. Psalmul 103:19, 20. 10 Ca ti ngeri exista? Intr-o viziune, profetul Daniel a va zut n cer peste 100 de milioane de creaturi spirituale stand naintea tronului lui Iehova, dar nu exista nici o mentiune
9. C at de mare este puterea de conducere a lui Iehova? 10. a) De ce este numit Cel Atotputernic Iehova al armatelor? b) Cine este cea mai puternic a creatur a? 52 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

ca el i-ar fi vazut pe toti ngerii (Daniel 7:10). E posibil sa existe sute de milioane de ngeri. De aceea, Dumnezeu este numit Iehova al armatelor. Acest titlu indica pozitia sa de Comandant suprem al unei vaste armate organizate, alca tuite din ngeri puternici. Peste toate aceste creaturi spiri tuale, el l-a pus pe Fiul sau iubit, ntaiul nascut din toata creatia (Coloseni 1:15). Ca arhanghel capetenie peste toti heruvimii Isus este cel mai pu ngerii, serafimii si ternic dintre toate creaturile lui Iehova. 11 Iehova si manifesta puterea si prin alte mijloace. In Evrei 4:12 se spune: Cuvantul lui Dumnezeu este viu si exercita putere. Ai observat cat de mare este puterea pe care o are cuvantul lui Dumnezeu, sau mesajul sau in spirat de spiritul sfant, care acum este p astrat n Biblie? Cuvantul lui Dumnezeu ne fortifica, ne ntareste credinta si ne ajuta sa facem schimbari profunde n personalitate. Apostolul Pavel i-a avertizat pe colaboratorii sai n credin t a asupra oamenilor care duceau o viat a imorala. Dup a aceea, a adaugat: Totusi, asta erati unii dintre voi (1 Co rinteni 6:911). Da, cuvantul lui Dumnezeu exercitase putere asupra lor si i ajutase sa se schimbe. 12 Puterea lui Iehova este atat de mare, iar mijloacele prin care o manifesta sunt atat de eficiente, ncat nimic
11, 12. a) In ce fel exercit a putere cuvantul lui Dumnezeu? b) Cum a depus m arturie Isus despre marea putere a lui Iehova? IEHOVA ESTE MARE IN PUTERE 53

nu-i poate sta mpotriva. Isus a spus: Lui Dumnezeu toa te lucrurile i sunt posibile (Matei 19:26). In vederea n deplinirii caror scopuri si foloseste Iehova puterea? Putere folosit a cu un scop 13 Spiritul lui Iehova este mult superior oricarei forte fi zice; iar Iehova nu este o fort a impersonala, o simpla sur sa de putere. Dumnezeu este o persoana si un con detine trol absolut asupra puterii sale. Dar n ce scop si foloseste el puterea? 14 Dup a cum vom vedea n continuare, Dumnezeu si foloseste puterea pentru a crea, pentru a distruge, pentru a ocroti si pentru a restabili, cu alte cuvinte, pentru a face tot ce este n armonie cu scopurile sale perfecte (Isaia 46:10). Uneori, Iehova si foloseste puterea pentru a dez valui aspecte importante legate de personalitatea si de nor mele sale. Mai presus de toate, el si dirijeaza puterea n vederea ndeplinirii vointei sale: justificarea suveranitatii sale si numelui sau sacru prin intermediul Rega sfintirea tului mesianic. Nimic nu va putea zadarnici vreodata realizarea acestui scop. 15 De asemenea, Iehova si puterea n folosul foloseste nostru, ca persoane. Observa ce se spune n 2 Cronici 16:9:
13, 14. a) De ce putem spune c a Iehova nu este o surs a de putere impersonal a? b) Cum si folose ste Iehova puterea? 15. Cu ce scop si folose ste Iehova puterea n favoarea slujitorilor s ai, si cum a fost demonstrat lucrul acesta n cazul lui Ilie? 54 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Ochii DOMNULUI strabat tot p amantul, ca sa sprijine pe aceia a caror inima este ntreaga naintea Lui. Ilie, despre care am vorbit la nceputul acestui capitol, este un exemplu n acest sens. De ce i-a facut Iehova lui Ilie acea demonstratie inspiratoare de teama a puterii divine? Ei bine, infama regina Izabela jurase ca-l va ucide pe Ilie. Profetul a fugit de ea pentru a-si salva viata. El se simtea singur, era speriat si descurajat ca si cum toata lucra rea lui dificila de p ana atunci fusese zadarnica. Pentru a-l consola pe acest om nelinistit, Iehova i-a amintit n tr-un mod impresionant de puterea sa divina. Vantul, cu tremurul de p amant si focul au fost o dovada ca cea mai puternica Fiint a din univers era acolo, alaturi de Ilie. Ce motive avea el sa se teama de Izabela, de vreme ce Dumnezeul atotputernic era de partea lui? 1 Imp arati 19:112.1 16 Desi acesta nu este un timp cand Iehova face miracole, El nu s-a schimbat din zilele lui Ilie (1 Corinteni 13:8). El este si astazi gata sa-si foloseasca puterea n folosul ce lor ce-l iubesc. Este adevarat ca domeniul spiritual n care
1 Biblia afirma c a DOMNUL nu era n vantul acela . . ., [nici] n cutremurul de p amant . . ., [nici] n focul acela. Spre deosebire de nchinatorii la zeii na turii din mitologiile multor popoare, slujitorii lui Iehova nu-l cauta pe Dumnezeu n fortele naturii. El este mult prea maret pentru a fi cuprins n ceva creat de el nsusi. 1 Imp arati 8:27.

16. De ce faptul de a ne g andi la marea putere a lui Iehova poate fi ncurajator pentru noi? IEHOVA ESTE MARE IN PUTERE 55

locuieste El este extraordinar de maret, Dumnezeu totusi nu e prea departe de noi. Intrucat puterea lui este nelimi tata, distanta nu constituie un obstacol pentru El. Dim potriva, DOMNUL este langa toti cei care Il cheama (Psalmul 145:18). Odata, cand profetul Daniel a strigat la Iehova dup a ajutor, a ap arut un nger nainte chiar de a-si fi terminat rugaciunea (Daniel 9:2023)! Nimic nu-l poate mpiedica pe Iehova sa-i ajute si sa-i ntareasca pe aceia pe care i iubeste. Psalmul 118:6. Este Dumnezeu inabordabil datorit a puterii pe care o are? 17 Ar trebui ca puterea pe care o are Dumnezeu sa ne faca sa ne temem de el? Raspunsul este si da, si nu. Da, n sen sul ca aceasta nsusire ne da suficiente motive pentru a ma nifesta o teama reverentioas a, respectul profund despre care am vorbit pe scurt n capitolul precedent. Aceasta tea ma, ne spune Biblia, este nceputul ntelepciunii (Psal mul 111:10). Totusi, raspunsul este si nu, n sensul ca pu terea lui Dumnezeu nu ne da nici un motiv sa simtim o frica morbida fat a de el si nici nu ne mpiedica sa ne apropiem de el. 18 Puterea corupe, iar puterea absoluta corupe n mod
17. In ce sens ne inspir a team a puterea lui Iehova, dar ce fel de team a nu tre ze ste ea n noi? 18. a) De ce mul ti nu au ncredere n oamenii care de tin puterea? b) De unde stim c a Iehova nu poate fi corupt de puterea pe care o are? 56 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

absolut, a scris n 1887 istoricul englez Lord Acton. Cuvintele lui au fost si sunt repetate foarte des, probabil pen tru ca multi dau seama ca ele exprima un adevar oameni si incontestabil. De multe ori, oamenii imperfecti abuzeaza de puterea pe care o au, fapt confirmat adesea de istorie (Eclesiastul 4:1; 8:9). Din acest motiv, multi nu au ncrede re n cei ce au puterea n mainile lor si se ndep arteaza de ei. Ei bine, Iehova are putere absoluta. L-a corupt puterea n vreun fel? Cu sigurant a, nu! Dup a cum am vazut, el este sfant, imposibil de corupt. Iehova nu este ca barbatii fe si meile care detin puterea n aceasta lume corupta. El nu a abuzat si nici nu va abuza vreodata de puterea pe care o are. 19 S a nu uitam ca puterea nu este singura nsusire a lui Iehova. Mai avem de aflat multe lucruri despre dreptatea, ntelepciunea si iubirea sa. Dar n-ar trebui sa tragem con cluzia ca Iehova si n mod rigid si manifesta nsusirile me canic, ca si manifesta pe rand calitatile. Dim cum si-ar potriva, n urmatoarele capitole vom vedea ca Iehova si manifesta ntotdeauna puterea n armonie cu dreptatea, n telepciunea si la o alta calitate pe iubirea sa. Gandeste-te care o are Dumnezeu, o calitate rar ntalnita la conduca torii umani: stap anirea de sine.
19, 20. a) In armonie cu ce alte calit ati si manifest a Iehova ntotdeauna pu terea, si de ce este reconfortant faptul acesta? b) Cum ai putea ilustra st ap anirea de sine a lui Iehova, si de ce te sim ti atras de aceast a calitate a lui? IEHOVA ESTE MARE IN PUTERE 57

Imagineaza-ti t a cu un barbat solid si ca faci cunostin puternic, de care te simti intimidat la nceput. Cu timpul nsa constati si este tot ca este un om bland. El doreste deauna gata sa-si foloseasca puterea pentru a-i ajuta si a-i ocroti pe oameni, ndeosebi pe cei vulnerabili si pe cei lip siti de ap arare. El nu abuzeaza niciodata de forta pe care o are. Vezi ca este calomniat fara motiv; cu toate acestea, atitudinea lui este ferma si n acelasi timp calma, demna si chiar binevoitoare. Te ntrebi daca ai putea sa fii si tu la fel de bland si ndeosebi daca ai fi la fel de puter de retinut, nic ca el. Pe masura ce ai ajunge sa-l cunosti pe acest om, nu te-ai simti atras de el? Noi avem mult mai multe moti ve sa ne apropiem de atotputernicul Dumnezeu, Iehova. S a analizam ntreaga fraza din care au fost extrase cuvintele care constituie titlul capitolului de fat a: Iehova este ncet la m anie si mare n putere (Naum 1:3, NW ). Iehova nu se grabeste sa-si foloseasca puterea mpotriva oamenilor, nici macar mpotriva celor rai. El este bland si binevoitor. In fata multor provocari, el a dovedit ca este ncet la manie. Psalmul 78:3741. 21 S a analizam dintr-un alt punct de vedere stap anirea de sine pe care o manifesta Iehova. Daca tu ai avea puteri ne limitate, crezi c-ai fi uneori tentat sa le pretinzi celorlalti
20

21. De ce nu-i for teaz a Iehova pe oameni s a nfaptuiasc a voin ta lui, si ce putem nvata de aici despre el? 58 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi

grav este sa nu ne punem ncrederea n puterea lui Iehova? Psalmul 89:618 Ce efect are puterea lui Iehova asupra slu jitorilor sai? Isaia 40:1031 Cum este prezentata aici puterea lui Ieho va, cat de mare este ea, si cum ne poate aduce foloase personale? Revelatia 11:1618 Ce promite Iehova ca va face n viitor prin puterea sa, si de ce este ncurajator lucrul acesta pentru crestinii adevarati? sa procedeze asa Desi cum ti este atotputernic, place tie? Iehova nu-i forteaz a pe oameni sa-i slujeasca. Chiar daca faptul de a-i sluji lui Dumnezeu este singura modalitate de a obtine viata a, Iehova nu ne forteaz a sa-i slujim. vesnic Dimpotriva, el acorda demnitate fiecarei persoane, dan du-i cu amabilitate libertatea de a alege. El avertizeaza asu pra consecintelor unei alegeri nentelepte si spune care sunt recompensele alegerilor bune. Insa el ne lasa pe noi sa alegem (Deuteronomul 30:19, 20). Iehova nu este catusi de putin interesat de un serviciu adus din obligatie sau dintr-o teama morbida de puterea sa coplesitoare. El i cau ta pe cei ce vor sa-i slujeasca de bunavoie si din iubire. 2 Corinteni 9:7.
IEHOVA ESTE MARE IN PUTERE 59

2 Cronici 16:713 Cum arata exemplul regelui Asa cat de

S a examinam un ultim motiv pentru care nu trebuie sa simtim o frica nepotrivita de Dumnezeul Atotputernic. Oamenii care au n mainile lor puterea se tem s-o mpar ta cu altii. Insa lui Iehova i face placere sa-i investeasca cu putere pe slujitorii sai loiali. El le ncredinteaz a altora de exemplu, Fiului sau multa autoritate (Matei 28:18). Iehova le da putere slujitorilor sai si n alt mod. Iata ce ne spune Biblia: A Ta este, DOAMNE, marirea, pute rea si stralucirea si maretia, slava, caci tot ce este n cer si pe p amant este al Tau . . . In mana Ta este taria si puterea si sa ntareasca toate lucru mana Ta poate sa mareasca si rile. 1 Cronici 29:11, 12. 23 Da, Iehova va fi bucuros sa te ntareasca. El le da chiar puterea care dep ase ste normalul celor ce vor sa-i slujeas ca (2 Corinteni 4:7). Nu te simti atras de acest Dumnezeu energic, care-si puterea cu atata consideratie foloseste si ntr-un mod principial? In capitolul urmator ne vom con centra asupra felului n care si Iehova puterea foloseste pentru a crea.
22

22, 23. a) Ce anume demonstreaz a c a lui Iehova i face pl acere s a-i investeas c a cu putere pe al tii? b) Ce vom analiza n capitolul urm ator?

60

S A NE APROPIEM DE IEHOVA

CAPITOLUL

Puterea creatoare Cel care a facut cerul si p am antul

I STAT vreodata langa un foc ntr-o noapte friguroa sa? Probabil ca ti-ai ntins mainile si te-ai oprit la o distant a potrivita ca sa simti caldura placuta a focului. Daca te-ai fi apropiat prea mult, caldura ar fi devenit in suportabila. Daca te-ai fi ndep artat, frigul noptii te-ar fi cuprins si ai fi nceput sa tremuri. 2 Exista un foc care ne ncalzeste n timpul zilei. Acest foc arde la o distant a de 150 de milioane de kilometri de noi!1 Cata energie trebuie sa aiba Soarele de vreme ce noi simtim caldura lui chiar daca ne aflam la o distant a atat de mare de el! Cu toate acestea, Pamantul graviteaza n jurul acestui impresionant cuptor termonuclear la o dis tant a optima. Daca Pamantul ar fi mai aproape de Soare, apa de pe Terra s-ar evapora; daca ar fi mai departe, ar n gheta ntr-un caz, si n altul, planeta noastra complet. Si ar fi lipsita de viat a. Pe langa faptul ca este indispensabi la vietii, lumina pe care o primim de la Soare este curata;
1 Pentru a ntelege mai bine c at de mare este aceasta distant a, gande ste-te la urmatorul aspect: Ca sa o strabati cu masina mergand cu o viteza de 160 de kilometri pe ora, 24 de ore din 24 ti-ar trebui mai mult de 100 de ani.

1, 2. Cum demonstreaz a S oarele c a Iehova are o mare putere creatoare? PUTEREA CREATOARE CEL CARE A FACUT CERUL SI PAM ANTUL

61

ea nu numai ca ne ncanta privirea, dar este si benefica. Eclesiastul 11:7. 3 Cu toate acestea, oamenii n general nu dau prea mul ta important a Soarelui, chiar daca viata lor depinde de acest astru. Astfel, ei pierd din vedere un aspect impor tant. Biblia spune despre Iehova: Tu ai pregatit luna si soarele (Psalmul 74:16). Intr-adevar, Soarele i aduce onoare lui Iehova, cel care a facut cerurile si p amantul (Psalmii 19:1; 146:6). Soarele este doar una dintre nenu maratele stele care ne dezvaluie ceva despre imensa pute re creatoare a lui Iehova. S a examinam mai ndeaproape cateva corpuri ceresti, dup a care ne vom concentra aten tia asupra vietii asupra Pamantului si care freamata pe el. Ridicati-v a ochii si privi ti! 4 Dup a cum probabil stii, Soarele este o stea. El pare mai mare decat celelalte stele pe care le vedem noaptea pe bolta cereasca, pentru ca, n comparatie cu ele, este mai aproape de noi. Ce energie are el? In nucleul Soarelui se nregistreaza o temperatura de 15 000 000 oC. Daca ai putea sa iei o farama din nucleul Soarelui si sa o aduci aici pe Pamant, ar trebui sa stai la o distant a de cel putin 140 de kilometri pentru ca mica sursa de caldura sa nu-ti pro 3. Cu privire la ce adevar important depune m arturie S oarele? 4, 5. C at a energie are si c at de mare este S oarele, totu si cum este el n comparatie cu alte stele? 62 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

voace arsuri. In fiecare secunda, Soarele emite o cantita te de energie egala cu energia degajata prin explozia a sute de milioane de bombe nucleare. 5 Soarele este atat de mare, ncat n el ar putea sa intre peste 1300 000 de astre de marimea Terrei. Este Soarele o stea neobisnuit de mare? Nicidecum! In limbajul astrono milor, el este numit o pitica galbena. Apostolul Pavel a scris ca o stea se deosebeste n glorie de alta stea (1 Co rinteni 15:41). El nici nu banuia cat adevar ascund aceste cuvinte inspirate! Exista o stea urias a, care, daca ar fi si tuata exact n locul Soarelui, Pamantul s-ar afla n inte riorul ei. O alta stea gigantica, pusa n locul Soarelui, ar ajunge p ana la Saturn desi aceasta planeta se afla la o distant a atat de mare de Pamant, ncat unei navete spatia le, care se deplaseaza cu o viteza de 40 de ori mai mare de cat cea a unui glont tras cu un pistol, i-ar trebui patru ani ca sa ajunga acolo. 6 Si mai impresionant dec at marimea stelelor este nu marul lor. De fapt, Biblia lasa sa se nteleag a ca exista o puzderie de stele, la fel de greu de numarat ca nisipul ma rii (Ieremia 33:22). Aceasta afirmatie sugereaza ca exis ta mult mai multe stele decat putem vedea noi cu ochiul liber. La urma urmei, dac a un scriitor al Bibliei de
6. Cum arat a Biblia c a din perspectiva uman a num arul stelelor este enorm de mare? PUTEREA CREATOARE CEL CARE A FACUT CERUL SI 63 PAM ANTUL

exemplu, Ieremia ar fi privit cerul nstelat si ar fi n cercat sa numere stelele, el nu ar fi putut numara decat n jur de 3 000, cate stele pot fi vazute pe cer cu ochiul liber ntr-o noapte senina. Acest numar ar putea fi comparat cu numarul boabelor de nisip care ar ncapea ntr-un pumn. In realitate nsa, numarul stelelor este ametitor de mare, ca al nisipului de pe fundul marii.1 Ar putea sa nu mere cineva atatea stele? 7 Isaia 40:26 raspunde: Ridicati-v priviti! a ochii si Cine a creat aceste lucruri? Cine a facut sa mearga dup a nu mar, n sir, ostirea lor? El le cheama pe toate pe nume. In Psalmul 147:4 se spune: El socoteste numarul stele lor. Care este numarul stelelor? O ntrebare usoar a? Catusi Astronomii estimeaza ca exista peste 100 de putin! de miliarde de stele numai n galaxia noastra, Calea Lac tee.2 Dar galaxia noastra este doar una dintre nenumara tele galaxii din univers, unele avand si mai multe stele.
1 Unii cred c a anticii din timpurile biblice au folosit un fel de telescop primitiv. In caz contrar, spun ei, cum ar fi fost posibil ca niste oameni din timpul acela sa spuna c a numarul stelelor este atat de mare, nc at omul nu le poa te numara? Aceasta speculatie de altfel, nefondata l ignora complet pe Iehova, Autorul Bibliei. 2 Timotei 3:16. 2 Gande ste-te c at timp ti-ar trebui numai ca sa numeri 100 de miliarde de stele! Dac a ai putea sa numeri c ate o stea n fiecare secunda si ai numara 24 de ore din 24 ti-ar trebui 3 171 de ani.

7. a) Aproximativ c ate stele exist a n galaxia noastr a, Calea Lactee, si cam c at de mare este acest num ar? b) Ce dezvaluie faptul c a astronomilor le este greu s a estimeze num arul galaxiilor, si ce ne nvat a lucrul acesta despre puterea creatoare a lui Iehova? 64 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Cate galaxii exista? Unii astronomi au estimat ca ar exis ta 50 de miliarde. Altii au calculat ca numarul lor ar putea ajunge la 125 de miliarde. Prin urmare, omul nu poa te nici macar sa aproximeze numarul galaxiilor, ca sa nu mai vorbim de numarul exact al miliardelor de stele pe care le contin numarul lor. Mai acestea. Iehova nsa stie mult decat atat, el i pune fiecarei stele un nume! 8 Cand ne gandim la marimea galaxiilor, teama noastra reverentioas a fat a de Dumnezeu nu poate decat sa creas ca. Potrivit unor estimari, galaxia Calea Lactee masoara aproximativ 100 000 de ani-lumina. Imagineaza-ti o raza de lumina care se deplaseaza cu o viteza ametitoare de 300 000 de kilometri pe secunda. Acestei raze de lumina i-ar trebui 100 000 de ani ca sa strabata galaxia noastra. Iar unele galaxii sunt mult mai mari decat galaxia noas tra. Biblia spune ca Iehova ntinde aceste ceruri vaste ca pe o simpla bucata de p anza (Psalmul 104:2). De aseme nea, el dirijeaza misc arile acestor creatii ale sale. De la cel mai fin fir de praf interstelar p ana la cea mai mare gala xie, totul se misc a n armonie cu legile fizice elaborate si aplicate de Dumnezeu (Iov 38:3133). Din acest motiv, oa menii de stiin t a au afirmat ca misc arile precise ale corpurilor ceresti amintesc de coregrafia unui balet complicat.
8. a) Cum ai descrie dimensiunile galaxiei Calea Lactee? b) De ce anume se folose ste Iehova pentru a dirija mi sc arile corpurilor cere sti? PUTEREA CREATOARE CEL CARE A FACUT CERUL SI 65 PAM ANTUL

Gandeste-te acum si la Cel ce a creat aceste lucruri! Nu-ti inspira o teama reverentioas a Dumnezeul a carui putere creatoare este atat de mare? El a facut p am antul prin puterea Lui 9 Puterea creatoare a lui Iehova se vede cu claritate pe planeta noastra. El a asezat Pamantul cu mare grija n vas tul Univers care ne nconjoara. Unii oameni de stiin t a sunt de p arere ca multe galaxii n-ar putea fi gazde bune pentru o planeta pe care sa existe viat a. Se pare ca cea mai mare parte a galaxiei noastre, Calea Lactee, nu a fost pro iectata pentru a ntretine viata. Centrul galactic este nte sat cu stele. Aici radiatiile sunt mari, iar stelele se apropie deseori foarte mult unele de altele. La extremitatile gala xiei, multe dintre elementele esentiale vietii lipsesc cu desavarsire. Sistemul nostru solar se afla ntr-un loc ide al, fiind situat ntre aceste extreme. 10 Pam antul beneficiaza de serviciile unui urias pro tector, aflat la mare distant a: planeta Jupiter. Fiind de o mie de ori mai mare decat Pamantul, Jupiter exercita o atractie a colosala. Cu ce rezultat? Planeta gravitational Jupiter absoarbe sau deviaza obiectele care circula cu vi teza n spatiu. Oamenii de stiin t a estimeaza ca n absen ta planetei Jupiter ploaia de proiectile mari care lovesc
9, 10. Ce dezvaluie despre puterea lui Iehova pozi tia sistemului nostru solar, planeta Jupiter, P am antul si Luna? 66 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Pamantul ar fi de 10 000 de ori mai puternica decat este n prezent. Mai aproape de planeta noastra, exista un sa telit neobisnuit, care aduce mari foloase Pamantului: Luna. Fiind mai mult decat un astru frumos si un feli nar noaptea, Luna mentine constanta nclinatia axei te restre. Datorita nclinatiei sale, Pamantul beneficiaza de anotimpuri, care se succed an de an un alt avantaj im portant pentru viata de pe Pamant. 11 Puterea creatoare a lui Iehova se vede cu claritate n orice aspect legat de structura Pamantului. S a ne referim la atmosfera, care seamana cu un scut protector. Soarele emite radiatii radiatii binefacatoare, dar si daunatoare. Cand radiatiile daunatoare p atrund n straturile supe rioare ale atmosferei, oxigenul se transforma n ozon. La randul lui, stratul de ozon care rezulta absoarbe o mare parte din aceste radiatii. Am putea spune ca planeta noas tra a fost proiectata cu o umbrela protectoare! Acesta este doar un aspect legat de atmosfera noas tra, care este un amestec complex de gaze, cu o compozi tie vietii ideala pentru sustinerea creaturilor terestre, sub acvatice sau subterane. Una dintre minunatiile atmosferei este circuitul apei n natura. In fiecare an, Soarele ridica,
12

11. Cum a fost proiectat a atmosfera P am antului pentru a fi ca un scut protector? 12. Cum dovede ste circuitul apei n natur a puterea creatoare a lui Iehova? PUTEREA CREATOARE CEL CARE A FACUT CERUL SI 67 PAM ANTUL

prin evaporare, peste 400 000 de kilometri cubi de ap a din oceanele si marile Terrei. Apa formeaza norii, care sunt purtati ncolo de curentii ncoace si atmosferici. Apa, care acum este filtrata si purificata, cade sub forma de ploaie, zapada si gheat a, completand rezervele de ap a. Este exact asa cum citim n Eclesiastul 1:7: Toate raurile se varsa n mare, si marea tot nu se umple; raurile alearga din nou spre locul din care au pornit. Numai Iehova putea sa creeze acest circuit. 13 Oriunde vedem viata, vedem dovezi ale puterii Creato rului nostru. De la uriasii o dep a sequoia, a caror naltime se ste pe cea a unei cladiri cu 30 de etaje, p ana la plantele microscopice care exista din abundent a n oceane si care furnizeaza o mare cantitate din oxigenul inspirat de noi, puterea creatoare a lui Iehova este evidenta. In sol exista diverse forme de viat a viermi, ciuperci si microbi toa te contribuind n diverse moduri la cresterea plantelor. In mod potrivit, Biblia spune despre sol ca are bogatie [putere, NW ]. Geneza 4:12. 14 Far a ndoiala, Iehova a facut p amantul prin puterea Lui (Ieremia 10:12). Puterea lui Dumnezeu se vede cu claritate chiar si n cele mai mici creatii ale sale. De exemplu, un milion de atomi pusi cap la cap n-ar avea grosi 13. Ce dovezi ale puterii Creatorului vedem n vegetatia si n solul P am antului? 14. Ce putere latent a exist a p an a si n minusculul atom? 68 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

mea unui fir de p ar uman. Iar daca un atom ar fi dilatat p ana ar avea naltimea unei cladiri cu 14 etaje, nucleul lui ar fi doar de marimea unui graunte de sare situat la etajul al saptelea. Totusi, acest nucleu minuscul este sursa unei nsp aimantatoare puteri ce se dezlantuie cand are loc o explozie nucleara! Tot ce are viat a 15 O alta dovada elocventa a puterii creatoare a lui Ieho va o constituie marea varietate a formelor de viat a anima la de pe Pamant. In Psalmul 148 sunt enumerate multe dintre lucrurile care i aduc laude lui Iehova, iar versetul 10 face referire la fiare si vite toate. Pentru a arata de ce trebuie sa se teama omul de Creator, Iehova i-a vorbit oda ta lui Iov despre animale ca leul, zebra, bivolul salbatic, behemotul (sau hipopotamul) si leviatanul (dup a cat se pare, crocodilul). Ce a vrut Iehova sa sublinieze? Daca omul se teme de aceste creaturi salbatice puternice si n fricos atoare, n-ar trebui sa se teama el cu atat mai mult de Creatorul acestor animale? Iov, capitolele 3841. 16 Psalmul 148:10 mentioneaza si p asarile naripate. Gandeste-te numai cat de multe specii de p asari exista! Iehova i-a vorbit lui Iov despre strut, de care rade de cal si
15. Vorbindu-i despre diferite animale s albatice, ce lec tie l nvat a Iehova pe Iov? 16. Ce anume ti st arne ste admiratia la unele p as ari create de Iehova? PUTEREA CREATOARE CEL CARE A FACUT CERUL SI 69 PAM ANTUL

calaretul lui. Intr-adevar, chiar daca nu poate sa zboare, aceasta pasare cu o naltime de 2,5 metri poate sa alerge cu o viteza de 65 de kilometri pe ora, iar pasul ei masoara n plina fuga p ana la 4,5 metri (Iov 39:13, 18). Spre deosebire de strut, petrece cea mai mare parte a vietii albatrosul si zburand deasupra marilor. Fiind un planorist nnascut, al batrosul are o anvergura de aproximativ 3 metri. El poate pluti n aer ore n sir, fara sa bata din aripi. In schimb, pa sarea-musca cubaneza, o specie de colibri de numai 5 cen timetri, este cea mai mica pasare din lume. Ea poate sa bata din aripi si de 80 de ori ntr-o secunda! Asemenea unor stra lucitoare nestemate cu aripioare, p asarile colibri pot pla na ca niste elicoptere si pot chiar sa zboare cu spatele. 17 In Psalmul 148:7 se spune c a p ana si ma monstri rini (NW ) l lauda pe Iehova. S a vorbim despre animalul care este deseori considerat cel mai mare mamifer care a trait vreodata pe planeta noastra: balena albastra. Acest monstru al adancurilor poate atinge o lungime de 30 de metri sau chiar mai mult. O balena albastra poate cantari cat o turma de 30 de elefanti adulti. Numai limba ei atin ge greutatea unui elefant, iar inima este de marimea unui automobil mic. Acest organ imens bate doar de noua ori pe minut, spre deosebire de inimioara p asarii colibri, care
17. C at de mare este balena albastr a, si la ce concluzie fireasc a ar trebui s a ajungem dup a ce contempl am regnul animal creat de Iehova? 70 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

poata sa bata chiar si de 1200 de ori ntr-un minut. Cel putin unul dintre vasele sangvine ale balenei albastre este atat de mare, ncat un copil s-ar putea tar prin el. Cu si gurant a, ne simtim ndemnati invita sa adresam aceeasi tie, cu care se ncheie cartea Psalmilor: Tot ce are sufla re sa laude pe Domnul! Psalmul 150:6. S a nvat am din puterea creatoare a lui Iehova 18 Ce nv at am din modul n care si foloseste Iehova puterea creatoare? Suntem stupefiati de diversitatea crea tiei. Un psalmist a exclamat: Cat de multe sunt lucrarile Tale, DOAMNE! . . . Pamantul este plin de bogatiile Tale (Psalmul 104:24). Cat de adevarate sunt aceste cuvinte! Biologii au descoperit peste un milion de forme de viat a pe Pamant, nsa nu se stie cu exactitate daca exista 10 milioane, 30 de milioane sau chiar mai multe. Uneori se ntampla ca artistii sa nu mai aiba inspiratie, n schimb, creativitatea lui Iehova puterea lui de a inventa si de a crea lucruri noi si variate este evident inepuizabila! 19 Modul n care si foloseste Iehova puterea creatoare ne nvat a multe lucruri despre suveranitatea sa. Insusi cuvantul Creator l deosebeste pe Iehova de toate cele lalte lucruri care exista n Univers, acestea fiind creatia sa. Nici macar Fiul unic-nascut al lui Iehova, care a fost
18, 19. C at a varietate exist a n lumea vie pe care a creat-o Iehova pe P am ant, si ce ne nvat a creatia despre suveranitatea sa? PUTEREA CREATOARE CEL CARE A FACUT CERUL SI 71 PAM ANTUL

I ntreb ari la care s a me ditezi


umili?

Psalmul 8:39 Cum ne nvat a creatia lui Iehova sa fim Psalmul 19:16 Ce ne mboldeste sa facem puterea creatoa-

re a lui Iehova, si de ce? Matei 6:2534 Cum ne poate ajuta meditarea la puterea creatoare a lui Iehova sa luptam mpotriva ngrijorarilor vietii sa ne fixam prioritati si corecte n viat a? Faptele 17:2231 Cum ne nvat a modul n care si foloses te Iehova puterea creatoare ca idolatria este gresit a si ca Dumnezeu nu este departe de noi?

maestrul Lui cand a creat toate celelalte lucruri, nu este numit nicaieri n Biblie Creator sau Cocreator (Proverbe le 8:30; Matei 19:4). Dimpotriva, el este ntaiul nascut din toata creat ia (Coloseni 1:15). Pozitia de Creator i da lui Iehova dreptul inalienabil de a detine putere absoluta asu pra ntregului Univers. Romani 1:20; Revelatia 4:11. 20 A ncetat oare Iehova sa-si mai foloseasca puterea creatoare? Biblia spune ca, dup a ce a ncheiat lucrarea sa de creare n a sasea zi, n ziua a saptea [Iehova] S-a odih nit de toata lucrarea Lui pe care o facuse (Geneza 2:2). Apostolul Pavel arata ca aceasta a saptea zi are o dura ta de mai multe mii de ani, deoarece ea era nca n curs pe
20. In ce sens s-a odihnit Iehova dup a ce a ncheiat lucrarea sa de creare pe P a m ant? 72 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

timpul sau (Evrei 4:36). Dar sugereaza cuvantul odihna ca Iehova nu mai lucreaza deloc? Nicidecum, pentru ca Iehova nu se opreste niciodata din lucru (Psalmul 92:4; Ioan 5:17). Prin urmare, el s-a odihnit n sensul ca nu a mai creat lucruri fizice aici pe Pamant. Insa lucrarea sa prin care si duce la ndeplinire scopurile nu a ncetat ni ciodata. Din aceasta lucrare a facut parte inspirarea scrie rii Sfintelor Scripturi. Lucrarea sa a constat chiar n adu cerea n existent a a unei noi creatii, despre care vom vorbi n capitolul 19. 2 Corinteni 5:17. 21 Cand, n cele din urma, ziua de odihna a lui Iehova se va termina, el va putea sa numeasca toata lucrarea sa de pe Pamant foarte buna, exact asa cum a facut la sfarsi tul celei de-a sasea zile de creare (Geneza 1:31). Ramane de vazut cum va alege el dup a aceea sa-si foloseasca inepuizabila putere creatoare. Oricum vor sta lucrurile, pu tem fi siguri ca modul n care si va folosi Iehova puterea ne va fascina mereu. Pe parcursul eternitatii, vom nvata mai multe despre Iehova prin intermediul lucrurilor crea te de el (Eclesiastul 3:11). Cu cat vom nvata mai multe despre el, cu atat teama reverentioas a fat a de el va deveni mai profunda, iar relatiile noastre cu Marele nostru Crea tor vor fi mai apropiate.
21. Ce efect va avea de-a lungul eternit atii puterea creatoare a lui Iehova asupra oamenilor fideli? PUTEREA CREATOARE CEL CARE A FACUT CERUL SI 73 PAM ANTUL

CAPITOLUL

Puterea de distrugere Iehova este un r azboinic viteaz

SRAELITII erau prinsi ca ntr-o capcana o parte a drumului era strajuita de munti abrupti cu creste ame titoare, de cealalta parte era marea imposibil de trecut! Armata egipteana, o nemiloasa masin a ucigatoare, i ur marea cu nversunare, hotarata sa-i nimiceasc a.1 Cu toa te acestea, Moise le-a spus israelitilor sa nu-si piarda n crederea. Iehova nsusi va lupta pentru voi, i-a asigurat el. Exodul 14:14, NW. 2 Totusi, se pare c a Moise a strigat dup a ajutor la Ieho va, iar Dumnezeu i-a raspuns n felul urmator: De ce strigati la Mine? . . . Ridic a-ti toiagul, ntinde-ti mana spre mare si despic-o (Exodul 14:15, 16). Incearc a sa-ti imaginezi evenimentele care au urmat! Iehova i-a porun cit imediat ngerului sau, iar stalpul de nor s-a mutat n spatele coloanei israelite, ntinzandu-se, probabil, ca un zid si bloc and linia de atac a egiptenilor (Exodul
1 Istoricul evreu Josephus spune c a evreii erau urmariti sute de de sase care de razboi, cincizeci de mii de c alareti si doua sute de mii de pede stri. Josephus Flavius, Antichitat Editura Hasefer, 2000, i iudaice, Bucure sti, vol. I, cartea a II-a, cap. XV, p. 118, par. 3.

13. a) Cu ce amenin tare din partea egiptenilor s-au confruntat israeli tii? b) Cum a luptat Iehova pentru poporul s au? 74 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

14:19, 20; Psalmul 105:39). Moise si-a ntins mana. Pusa n miscare de un vant puternic, marea s-a desp artit n doua. Incremenite, apele au stat ca niste ziduri, deschi zand un drum suficient de larg pe care sa treac a ntreaga natiune! Exodul 14:21; 15:8. 3 In fata unei asemenea manifestari de putere, era de as teptat ca Faraonul sa le ordone trupelor sale sa se retra ga. Trufasul Faraon a ordonat nsa nceperea atacului (Exodul 14:23). Egiptenii urmaritori s-au napustit n ne stire n albia marii, nsa, la scurt timp dup a aceea, c and rotile carelor lor au nceput sa iasa din osii, atacul s-a transformat n haos. In momentul n care israelitii au ajuns nevatamati pe celalalt t arm, Iehova i-a poruncit lui Moise: Intinde-ti mana spre mare ca apele sa se ntoar c a peste egipteni, peste carele lor si peste c alaretii lor. Zidurile de ap a se prabusesc, nghitindu-i de vii pe Fa raon si armatele lui! Exodul 14:2428; Psalmul 136:15. 4 Eliberarea natiunii Israel la Marea Ro sie a fost un eve niment memorabil din istoria relatiilor lui Dumnezeu cu omenirea. Cu acea ocazie Iehova s-a dovedit a fi un raz boinic viteaz (Exodul 15:3). Dar ce sentimente ti treze s te aceasta ipostaza n care apare Iehova? Trebuie sa re cunoastem c a razboiul i-a adus familiei umane multa
4. a) Ce s-a dovedit Iehova a fi la Marea Ro sie? b) Cum ar putea reac tiona unii c and citesc despre aceast a ipostaz a a lui Iehova? PUTEREA DE DISTRUGERE IEHOVA ESTE UN R AZBOINIC VITEAZ 75

suferint a si nefericire. Se poate spune oare c a modul n care si folose ste Iehova puterea de distrugere ar putea fi mai degraba o piedic a dec at o ncurajare n calea apropierii tale de el? R azboaiele divine n contrast cu r azboaiele oamenilor 5 Dumnezeu este numit Iehova al armatelor de aproa pe trei sute de ori n Scripturile ebraice si de doua ori n Scripturile grece sti (1 Samuel 1:11, NW ). In ca cre stine litate de Conduc ator Suveran, Iehova are sub comanda sa o imensa armata de forte ngere sti (Iosua 5:1315; 1 Im p arati de distrugere al acestei armate 22:19). Potentialul este nsp aimantator (Isaia 37:36). Uciderea oamenilor nu este deloc o priveliste placuta. Cu toate acestea, trebuie sa retinem c a razboaiele lui Dumnezeu nu seamana de loc cu razboaiele meschine purtate de oameni. Conduc a torii militari si politici ncearc a, probabil, sa atribuie mo tive nobile agresiunii lor militare. Insa razboaiele purtate de oameni au la baza, fara exceptii, egoismul. lacomia si 6 Spre deosebire de oameni, Iehova nu se lasa condus orbe ste de sentimente. In Deuteronomul 32:4 se afirma: El este Stanca, lucrarea Lui este perfecta, c aci toate c aile Lui sunt drepte; El este un Dumnezeu al credinciosiei
5, 6. numit Dumnezeu n mod potrivit Iehova al armatelor? a) De ce este b) In ce privin t a se deosebesc r azboaiele divine de r azboaiele purtate de oameni? 76 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

si fara nedreptate, El este drept si integru. Cuvantul lui Dumnezeu condamna furia nestap anita, cruzimea si violenta (Geneza 49:7; Psalmul 11:5). Prin urmare, Iehova nu actioneaz a niciodata fara un motiv ntemeiat. El si fo lose ste puterea de distrugere cu masura si numai n ulti ma instant a. Iata ce a spus el n acest sens prin intermediul profetului Ezechiel: Doresc Eu moartea celui rau? zice Stap anul DOMNUL. Nu doresc Eu mai de graba ca el sa se ntoarc a de pe c aile lui si sa traiasc a? Ezechiel 18:23. 7 Atunci de ce si folose ste Iehova puterea de distruge re? Inainte de a afla raspunsul, ar fi bine sa ne aducem aminte de fidelul Iov. Satan a pus la ndoiala c a Iov si, de fapt, orice om ar ramane integru n ncerc ari. Ie hova a raspuns la aceasta provocare ngaduindu-i lui Sa tan sa puna la ncercare integritatea lui Iov. Drept urma re, Iov s-a mbolnavit, si-a pierdut averea si copiii (Iov 1:12:8). Fara sa aiba cunostin t a de controversele impli cate, Iov a tras n mod gre sit lui concluzia c a suferintele erau o pedeapsa nedreapta din partea lui Dumnezeu. El l-a ntrebat pe Dumnezeu de ce l facuse o tint a si de ce l trata ca pe un vrajmas. Iov 7:20; 13:24.
7, 8. a) De ce a ajuns Iov la o concluzie gre sit sale? a n ce prive ste suferin tele b) Cum a corectat Elihu modul de g andire gre sit al lui Iov? c) Ce putem nva ta din ceea ce i s-a nt amplat lui Iov? PUTEREA DE DISTRUGERE IEHOVA ESTE UN R AZBOINIC VITEAZ 77

Un tanar pe nume Elihu i-a spus lui Iov ce era gre sit n rationamentul sau. Crezi c a dreptatea ta este mai mare dec at a lui Dumnezeu? (Iov 35:2). Prin urmare, ar fi o dovada de nechibzuint a din partea noastra sa credem c a noi stim mai bine dec at Dumnezeu anumite lucruri sau sa presupunem c a el a fost nedrept ntr-o anumita situatie. Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic ce este rau, a declarat Elihu. Dup a ace ea, el a spus: Pe Cel Atotputernic nu putem sa-L ajun gem cu priceperea noastra. El este atotnalt n putere si bogat n judecata si nu calc a niciodata dreptatea n pi cioare (Iov 34:10; 36:22, 23; 37:23, Biblia ortodoxa, editia din 1988). Putem fi siguri c a, atunci c and lupta, Dum nezeu are motive ntemeiate sa procedeze astfel. Pastrand n minte aceasta idee, sa examinam n continuare c ateva dintre motivele pentru care Dumnezeul p acii mbrac a haina de razboinic. 1 Corinteni 14:33. Ce anume l determin a pe Dumnezeul p acii s a lupte 9 Dup a ce l-a elogiat pe Dumnezeu numindu-l un raz boinic viteaz, Moise a declarat: Cine ntre dumnezei este ca tine, o, Iehova? Cine este ca tine, care te dovede sti puternic n sfintenie? (Exodul 15:11, NW ). In mod ase manator, profetul Habacuc a scris: Tu ai ochii prea
8

9. De ce lupt a Dumnezeul p acii?


78 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

curati nu poti nenoro ca sa vezi ce este rau si sa prive sti cirea (Habacuc 1:13, NW ). De si Iehova este Dumnezeul iubirii, el este si si Dumnezeul sfinteniei al dreptatii. Uneori, aceste calitati foloseasc a puterea l obliga sa-si de distrugere (Isaia 59:1519; Luca 18:7). Asadar, Dum nezeu nu-si atunci cand lupta. Dimpo p ateaza sfintenia triva, el lupta tocmai pentru ca este sfant. Exodul 39:30. 10 S a analizam situatia care a ap arut dup a ce prima pe reche de oameni, Adam si Eva, s-a razvratit mpotriva lui Dumnezeu (Geneza 3:16). Dac a le-ar fi tolerat nedreptatea, Iehova si-ar fi subminat propria pozitie de Suveran al Universului. Fiind un Dumnezeu drept, el a fost obli gat sa-i condamne la moarte (Romani 6:23). In prima pro fetie adeptii din Biblie, el a prezis c a ntre slujitorii sai si sarpelui, adic a Satan, avea sa existe dusm anie (Revela tia 12:9; Geneza 3:15). Numai zdrobirea lui Satan avea sa puna cap at n cele din urma acestei dusm anii (Romani 16:20). Dar acest act de justitie avea sa fie urmat de mari binecuvantari pentru oamenii drepti: eliberarea p aman tului de sub influenta transformarea lui n lui Satan si tr-un paradis mondial (Matei 19:28). Pana atunci, acolitii
10. a) C and a purtat Dumnezeu prima dat a r azboi si de ce a fost necesar lu crul acesta? b) Care este singura modalitate prin care va putea lua sfar sit du sm ania profe tit a n Geneza 3:15, si cu ce foloase pentru oamenii drep ti? PUTEREA DE DISTRUGERE IEHOVA ESTE UN R AZBOINIC VITEAZ 79

lui Satan aveau sa constituie o amenintare permanenta pentru bunastarea fizic a si spirituala a poporului lui Dumnezeu. Uneori, Iehova a ales sa intervina. Dumnezeu trece la ac tiune pentru a ndep arta r autatea 11 Potopul din zilele lui Noe este un exemplu n acest sens. In Geneza 6:11, 12 se spune: Pamantul era stricat naintea lui Dumnezeu, p amantul era plin de violent a. Dumnezeu S-a uitat spre p amant, si iata c a p amantul era stricat; c aci orice faptura si stricase calea pe p amant. Avea sa ngaduie Dumnezeu ca oamenii rai sa stearg a si ultima urma de moralitate care mai ramasese pe p amant? Nicidecum. Iehova s-a simtit obligat sa aduc a un diluviu mondial pentru a curata p amantul de cei care facusera o practic a din violent a si imoralitate. 12 Acelasi lucru se poate spune si despre judecata lui Dumnezeu mpotriva canaanitilor. Iehova a dezvaluit c a din Avraam se va naste o samant a prin intermediul c a reia vor fi binecuvantate toate familiile p amantului. In ar monie cu acest scop, Dumnezeu a hotarat ca urmasii lui Avraam sa primeasc a tara Canaan, tar a locuita de amoriti. Cum putea justifica Dumnezeu izgonirea acestor oameni din tara lor? Iehova a profetit urmau sa fie izgo c a ace stia
11. De ce s-a sim tit Dumnezeu obligat s a aduc a un potop mondial? 12. a) Ce a profe tit lui Avraam? b) De ce tre Iehova cu privire la s am an ta buiau exterminati amori tii? 80 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

niti numai dup a aproape 400 de ani c and nelegiuirea amoritilor 1 avea sa ajunga la culme (Geneza 12:13; 13:14, 15; 15:13, 16; 22:18). In decursul acelei perioade, amoritii s-au afundat tot mai mult n depravare. Canaanul devenise o tar a perver a a idolatriei, a varsarii de sange si siunilor sexuale (Exodul 23:24; 34:12, 13; Numeri 33:52). Locuitorii t arii si omorau chiar copiii, arunc andu-i n foc ca ofranda zeilor. Putea un Dumnezeu sfant sa permita ca bunastarea poporului sau sa fie pusa n pericol de aseme nea nelegiuiri? Nicidecum! El a declarat: Tara a fost nti nata prin ele; Eu i voi pedepsi faradelegea si p amantul va varsa din gura lui pe locuitorii lui (Leviticul 18:2125). Insa Iehova nu a ucis tot poporul. Canaanitii cu o dispo zitie au fost cru corecta, precum Rahav sau gabaonitii, ta ti. Iosua 6:25; 9:327. Iehova lupt a pentru numele s au 13 Deoarece Iehova este sfant, si numele sau este sfant (Leviticul 22:32). Isus i-a nvatat pe discipolii sai sa se roage astfel: S a fie sfintit numele tau (Matei 6:9). Raz vratirea din Eden a profanat numele lui Dumnezeu, punand sub semnul ntrebarii calitatea de suveran a lui
1 Cuvantul amoriti se refera n acest context la toate popoarele din Canaan. Deuteronomul 1:68, 1921, 27; Iosua 24:15, 18.

13, 14. a) De ce a fost obligat Iehova s a-si a numele? b) Cum a nde sfin teasc p artat Iehova oprobriul aruncat asupra numelui s au? PUTEREA DE DISTRUGERE IEHOVA ESTE UN R AZBOINIC VITEAZ 81

Dumnezeu si modul sau de a guverna. Iehova n-ar putea tolera niciodata o asemenea calomnie si razvratire. El a fost obligat sa ndep arteze oprobriul care a fost aruncat asupra numelui sau. Isaia 48:11. 14 S a vorbim din nou despre israeliti. In timpul sclaviei lor n Egipt, promisiunea pe care i-o facuse Dumnezeu lui Avraam, potrivit c areia prin intermediul Semintei lui vor fi binecuvantate toate familiile p amantului, p area ireali zabila. Dar, eliberandu-i din sclavie si constituindu-i ca natiune, Iehova a ndep artat oprobriul aruncat asupra numelui sau. Odata, c and se ruga, profetul Daniel a evo cat urmatoarele lucruri: Doamne Dumnezeul nostru, [Tu] ai scos pe poporul Tau din tara Egiptului cu o mana tare si facut un Nume. Daniel 9:15. Ti-ai 15 Este bine de observat c a Daniel s-a rugat n felul aces ta ntr-un moment c and evreii aveau nevoie ca Iehova sa actioneze nc a o data de dragul numelui S au. Evreii neas cultatori se aflau n captivitate, de data aceasta n Babi lon. Ierusalimul, capitala lor, fusese transformat ntr-un morman de daramaturi. Daniel stia c a repatrierea evrei lor avea sa preamareasc a numele lui Iehova. De aceea, iata cum s-a rugat el: Iarta, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucreaza si nu amana, din dragoste pentru Tine, Dum 15. De ce i-a eliberat Iehova pe evrei din captivitatea babilonian a? 82 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

nezeul meu! Caci cetatea Ta si poporul Tau sunt chemate cu Numele Tau. Daniel 9:18, 19 (sublinierea noastra). Iehova lupt a pentru poporul s au 16 Grija lui Iehova de a-si ap ara numele ar putea sugera oare c a el nu are sentimente si c a este egoist? Nu, pentru c a, action and n armonie cu sfintenia si cu iubirea sa pentru dreptate, el si poporul. S a analizam ocrote ste Geneza, capitolul 14. Aici citim despre patru regi invada tori, care i-au rapit pe nepotul lui Avraam, Lot, si familia acestuia. Cu ajutor divin, Avraam a repurtat o victo rie rasunatoare asupra unor armate net superioare celei conduse de el! Se pare c a aceasta victorie a constituit pri ma fila din Cartea razboaielor lui Iehova, o carte care cuprinde probabil si alte confruntari armate, care nu sunt consemnate n Biblie (Numeri 21:14, NW ). Dar aveau sa urmeze multe alte victorii. 17 Cu putin timp nainte de intrarea israelitilor n tara Canaan, Moise le-a dat urmatoarea asigurare: DOM NUL Dumnezeul vostru, care merge naintea voastra, Se va lupta El Insusi pentru voi, potrivit cu tot ce a fa cut pentru voi sub ochii vostri n Egipt (Deuteronomul 1:30; 20:1). Incep and din timpul lui Iosua, succesorul lui
16. Explicati de ce grija lui Iehova de a-si ap ara numele nu nseamn a c a este lipsit de sentimente sau egoist. 17. Ce anume demonstreaz a c a Iehova a luptat pentru israeli ti dup a intrarea lor n tara Canaan? Dati exemple. PUTEREA DE DISTRUGERE IEHOVA ESTE UN R AZBOINIC VITEAZ 83

Moise, si continuand pe parcursul perioadei judecatorilor si al domniei regilor fideli ai lui Iuda, Iehova a luptat ntr-adevar pentru poporul sau, dandu-i multe victorii spectaculoase asupra dusmanilor lui. Iosua 10:114; Judec atorii 4:1217; 2 Samuel 5:1721. 18 Iehova nu s-a schimbat, dup a cum nu s-a schimbat nici scopul sau de a transforma planeta noastra ntr-un paradis, n care pacea nu va avea sfarsit (Geneza 1:27, 28). Dumnezeu uraste si acum nelegiuirea. Totodata, el si iu be ste n fo mult slujitorii si va trece n curand la actiune losul lor (Psalmul 11:7). De fapt, dusm ania despre care se vorbe ste n Geneza 3:15 va atinge n viitorul apropiat un impresionant si furtunos punct culminant. Pentru a-si sfinti pentru a-si ocroti poporul, Iehova va de numele si veni din nou un razboinic viteaz! Zaharia 14:3; Revelatia 16:14, 16. 19 S a facem o ilustrare: S a presupunem c a sotia co si piii unui barbat au fost atacati de un animal feroce, iar barbatul respectiv a trecut imediat la actiune si a omorat fiara. Te-ai astepta ca fapta sa sa le provoace dezgust so tiei si ca ei sa copiilor lui? Dimpotriva, ar fi de asteptat
18. a) De ce putem fi recunosc atori c a Iehova nu s-a schimbat? b) Ce se va nt ampla c and du sm ania descris a n Geneza 3:15 va atinge punctul culminant? 19. a) Explicati de ce modul n care si folose ste Iehova puterea de distruge re ne poate apropia de el. b) Ce efect ar trebui s a aib a asupra noastr a faptul c a Iehova este gata s a lupte pentru noi? 84 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

pentru noi n timp de suferint a faptul de a sti ca Dumnezeu este Iehova al armatelor? Ezechiel 33:1020 Inainte ca Iehova sa apeleze la puterea sa de distrugere, ce sans a le ofera el, plin de mila, celor ce ncalca legea sa? 2 Tesaloniceni 1:610 In ce fel apropiata distrugere a oame nilor rai le va aduce eliberare slujitorilor lui Dumnezeu? 2 Petru 2:413 Ce anume l determina pe Iehova sa-si fo loseasca puterea de distrugere, si ce le va demonstra el tuturor oamenilor?

2 Imparati 6:817 Cum se poate dovedi a fi o ncurajare

I ntreb ari la care s a me ditezi

fie misca ti de iubirea lui neegoista pentru ei. In mod ase manator, nici noi n-ar trebui sa simtim dezgust fat a de puterea de distrugere pe care o folose ste Dumnezeu. Do rinta lui de a lupta pentru a ne ocroti ar trebui sa mareas c a iubirea noastra fat a de el. Si respectul nostru fat a de puterea sa nelimitata ar trebui sa creasc a n egala masu ra. In felul acesta, i aduce[m] lui Dumnezeu un serviciu sacru cu teama sfanta si Evrei 12:28. veneratie. Apropia ti-v a de r azboinicul viteaz! 20 Binen teles, Biblia nu ofera de fiecare data detalii n legatura cu deciziile luate de Iehova n razboaiele sale.
20. C and citim relat ari biblice despre r azboaie divine al c aror scop nu-l n te legem, poate, pe deplin, cum ar trebui s a reac tion am si de ce? PUTEREA DE DISTRUGERE IEHOVA ESTE UN R AZBOINIC VITEAZ 85

Dar de un lucru putem fi ntotdeauna siguri: Iehova nu-si folose ste niciodata puterea n mod nedrept, cu rautate sau cu cruzime. Adesea, examinarea contextului unei re latari biblice sau c ateva informatii generale ne pot ajuta sa ntelegem faptele n adevarata lor lumina (Proverbele 18:13). Chiar si atunci c and nu dispunem de toate detaliile, simplul fapt de a afla mai multe despre Iehova si de a medita la calitatile sale pretioase ne poate ajuta sa cla rific am orice nelamurire care ar putea sa apara. Cand procedam astfel, ne dam seama c a avem suficiente moti ve sa ne ncredem n Dumnezeul nostru, Iehova. Iov 34:12. 21 De si Iehova este un razboinic viteaz atunci c and si tuatia o cere, aceasta nu nseamna c a el are o fire razboi nic a. In viziunea lui Ezechiel despre carul ceresc, Iehova este nfati ca fiind pregatit sa lupte mpotriva dusma sat nilor sai. Cu toate acestea, Ezechiel l-a vazut pe Dum nezeu nconjurat de un curcubeu: un simbol al p acii (Geneza 9:13; Ezechiel 1:28; Revelatia 4:3). Evident, Iehova este calm si Dumnezeu este iubire, a scris apos pasnic. tolul Ioan (1 Ioan 4:8). Toate calitatile lui Iehova se afla ntr-un echilibru perfect. Prin urmare, cat de privilegiati suntem c a putem sa ne apropiem de un Dumnezeu atat de puternic, dar iubitor!
21. De si uneori este un r azboinic viteaz, ce fel de fire are Iehova? 86 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

CAPITOLUL

Puterea ocrotitoare Dumnezeu este ad apostul nostru

A INCEPUTUL anului 1513 .e.n., c and au intrat n tinutul Sinai, israelitii erau ntr-un mare pericol. Ii astepta o c alatorie nsp aimantatoare, printr-o pustie mare si nfocati grozava, unde erau serpi scorpioni si (Deuteronomul 8:15). Mai nainte fusesera ameninta ti cu atacul unor natiuni ostile. Iehova si adusese poporul n situatia aceasta. Ca Dumnezeu al lor, putea el sa-i ocro teasc a? 2 Cuvintele lui Iehova au fost deosebit de ncurajatoa re: Ati cum v-am purtat vazut ce am facut Egiptului si pe aripi de vultur si v-am adus aici la Mine (Exodul 19:4). Iehova le-a reamintit israelitilor c a-i sc apase din mana egiptenilor pe aripi de vultur, figurat vorbind, pentru a-i duce ntr-un loc sigur. Dar si din alte motive aripile de vultur ilustreaza n mod potrivit ocrotirea di vina. 3 Vulturul si aripile mari si folose ste puternice nu doar pentru a zbura n naltul cerului. Ziua-n amiaza
1, 2. In ce pericol s-au aflat israeli tii n anul 1513 .e.n., c and au intrat n tinutul Sinai, si cum i-a ncurajat Iehova? 3. De ce aripile de vultur ilustreaz a n mod potrivit protec tia divin a? PUTEREA OCROTITOARE DUMNEZEU ESTE ADAPOSTUL NOSTRU 87

mare, c and soarele dogore ste cu putere, pasarea-mama si arcuie ste aripile a c aror anvergura poate dep asi doi metri n forma unei umbrele protectoare, ap aran du-si cu puii plap anzi de arsi t a. Alteori, ea i nvele ste aripile ei pentru a-i feri de vantul rece. Asa cum vultu rul si puii, la fel Iehova a ap arat si ocrote ste a ocrotit neexperimentata natiune Israel. Poporul sau, care se afla n pustie, avea sa se adaposteasc a n continuare la umbra aripilor puternice ale lui Iehova, dar cu o conditie: sa-i ramana fidel (Deuteronomul 32:911; Psalmul 36:7). Dar noi astazi, avem motive sa ne astept am la ocrotire divina? Iehova promite protec tie divin a 4 Nu ncape nici o ndoiala c a Iehova si poate ocroti slujitorii. El este Dumnezeul Cel Atotputernic un ti tlu care arata c a nimeni nu se poate mpotrivi puterii sale (Geneza 17:1). Asa cum valurile marii nu pot fi oprite, nimic nu poate opune rezistent a puterii exercitate de Ie hova. Intrucat el poate face orice pentru a-si nfaptui vointa, foloseasc a ne-am putea ntreba: Vrea Iehova sa-si puterea pentru a-si ocroti poporul? 5 Intr-un singur cuvant, raspunsul este da! Iehova ne da asigurarea c a si va ocroti poporul. Dumnezeu este ada 4, 5. De ce putem avea ncredere deplin a n promisiunea lui Dumnezeu c a ne va oferi protec tie? 88 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

postul si taria noastra, un ajutor care nu lipse ste nicio data n nevoi, se spune n Psalmul 46:1. Intruc at Dumne zeu nu poate sa minta, putem avea o ncredere deplina n promisiunea ca ne va ocroti (Tit 1:2). S a analizam ca teva dintre ilustrarile sugestive pe care le foloseste Iehova pentru a descrie grija sa ocrotitoare. 6 Iehova este Pastorul, iar noi suntem poporul Lui si turma p asunii Lui (Psalmii 23:1; 100:3). Putine animale domestice sunt la fel de lipsite de ap arare ca oile. Un p as tor din timpurile biblice trebuia sa fie curajos pentru a-si ap ara oile de lei, de lupi si de ursi, precum si de hoti (1 Sa muel 17:34, 35; Ioan 10:12, 13). Existau nsa si momente c and a ocroti oile nsemna a le arata tandrete. Cand o oaie nastea departe de staul, p astorul grijuliu o veghea n mo mentele ei cele mai grele, dup a care lua mielul lipsit de ap arare si-l purta n faldul ve sm antului sau. 7 Aseman andu-se cu un p astor, Iehova ne da asigurarea c a dore ste mult sa ne ocroteasc a (Ezechiel 34:1116). S a ne amintim de descrierea care i se face lui Iehova n Isaia 40:11, descriere la care ne-am referit n capitolul 2 al aces tei c arti: va paste turma ca un Pastor, va lua mieii El Isi n brate, i va duce la sanul Lui. Dar cum ajungea mielul
6, 7. a) Cum si ocrotea oile un p astor din timpurile biblice? b) Cum este ilus trat a n Biblie dorin ta arz atoare a lui Iehova de a-si ocroti oile si de a avea grij a de ele? PUTEREA OCROTITOARE DUMNEZEU ESTE ADAPOSTUL NOSTRU 89

abia nascut la sanul sau n faldurile ve sm antului exte rior al p astorului? Poate c a mielul se apropia de p astor si chiar i atingea usor piciorul. Totusi, p astorul era cel ce trebuia sa se aplece, sa ia mielul si sa-l puna cu grija la loc sigur, n sanul sau. Cat de sugestiv este redata do rinta Marelui nostru Pastor de a ne ocroti! 8 Dumnezeu promite c a ne va ocroti cu conditia sa ne apropiem de el. In Proverbele 18:10 se spune: Numele DOMNULUI este un turn tare; cel drept fuge n el si este n sigurant a. In timpurile biblice, n regiunile nelocuite se construiau uneori turnuri, care serveau drept locuri sigure de refugiu. Era nsa de datoria celui aflat n peri col sa se refugieze ntr-un astfel de turn pentru a fi n sigurant a. La fel stau lucrurile si cu faptul de a gasi ocro tire n numele lui Dumnezeu. Iar aceasta pretinde mai mult dec at a repeta numele lui Dumnezeu; numele divin nu constituie n sine o formula magic a. Dimpotriva, tre buie sa-l cunoastem pe Cel ce poarta acest nume, sa avem ncredere n el si sa traim n armonie cu normele sale drepte. Cat de bun este Iehova c and ne da asigurarea c a el va fi un turn ocrotitor pentru noi, dac a ne ndreptam cu credint a spre el!
8. a) C aror persoane le promite Dumnezeu c a le va ocroti, si cum este descri s a aceast a ac tiune n Proverbele 18:10? b) Ce presupune faptul de a g asi ocrotire n numele lui Dumnezeu? 90 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Dumnezeul nostru . . . poate s a ne salveze 9 Iehova a facut mai mult dec at doar sa promita ocroti re. In timpurile biblice, el a demonstrat n mod miracu los c a poate sa-si ocroteasc a poporul. De-a lungul istoriei Israelului, mana puternic a a lui Iehova l-a ap arat deseori de dusmani puternici (Exodul 7:4). Cu toate acestea, Iehova si-a folosit puterea ocrotitoare si n favoarea anumitor persoane. 10 Cand trei tineri evrei Sadrac, Me sac si Abed-Nego au refuzat sa se plece naintea statuii de aur naltate de regele Nebucadnetar, plin de furie, regele i-a amenin tat cine c a-i va arunca ntr-un cuptor supranc alzit. Si este dumnezeul acela care va poate salva din mainile mele? , a spus cu sarcasm cel mai puternic monarh al vremii (Daniel 3:15, NW). Cei trei tineri aveau ncredere deplina n puterea ocrotitoare a Dumnezeului lor, dar nu si-au luat libertatea sa spuna c a Dumnezeu i va ocroti. Mai degraba, ei au raspuns: Dac a asa trebuie sa fie, Dum nezeul nostru, c aruia i servim, ne poate salva (Daniel 3:17, NW). Intr-adevar, acel cuptor aprins, chiar dac a era de sapte ori mai ncins dec at de obicei, nu constituia o di ficultate pentru Dumnezeul lor atotputernic. El i-a ocro tit ntr-adevar, iar regele s-a vazut obligat sa recunoasc a:
9. In ce sens a facut Iehova mai mult dec at s a promit a ocrotire? 10, 11. Ce exemple biblice arat a cum si-a folosit Iehova puterea ocrotitoare n folosul unor persoane? PUTEREA OCROTITOARE DUMNEZEU ESTE ADAPOSTUL NOSTRU 91

Nu este nici un alt dumnezeu care sa poata salva n felul acesta. Daniel 3:29. 11 Iehova si-a folosit, de asemenea, ntr-un mod extraor dinar puterea ocrotitoare c and a transferat viata Fiului sau unic-nascut n uterul unei fecioare evreice pe nume Maria. Un nger i-a spus Mariei c a va concepe n p ante cele sau si unui fiu. Ingerul a adaugat: Spi va da nastere ritul sfant va veni asupra ta si puterea Celui Preanalt te va acoperi cu umbra sa (Luca 1:31, 35). S-ar fi zis ca Fiul lui Dumnezeu nu fusese niciodata atat de expus perico lelor. Avea sa fie atins embrionul n vreun fel de starea p ac atoasa si mamei sale? Putea Satan de imperfectiunea sa-i fac a vreun rau sau sa-l ucida pe acest Fiu nainte ca El sa se nasc a? Nimic din toate acestea nu se putea n tampla! De fapt, Iehova a nconjurat-o pe Maria cu un zid ocrotitor din momentul n care a fost conceput Isus, pen tru ca nimic nici imperfectiunea, nici o fort a dauna toare, nici un criminal si nici un demon sa nu-i poata face vreun rau embrionului. Iehova a continuat sa-l ocro teasc a pe Isus pe parcursul copilariei si adolescentei lui (Matei 2:115). Pana la timpul stabilit de Dumnezeu, Fiul sau iubit a fost n afara oricarui pericol. 12 De ce a ocrotit Iehova ntr-un mod miraculos anumi 12. De ce a ocrotit Iehova n mod miraculos anumite persoane n timpurile biblice? 92 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

te persoane? In multe cazuri, pentru c a avea n vedere ceva mult mai important, si anume, realizarea scopului sau. De exemplu, supravietuirea copilului Isus a fost un factor extrem de important n realizarea scopului lui Dumnezeu, de pe urma c aruia va beneficia, n cele din urma, ntreaga omenire. Multele relatari despre puterea ocrotitoare a lui Iehova fac parte din Scripturile inspira te, care au fost scrise pentru instruirea noastra, pentru ca prin perseverenta prin mangaierea din noastra si Scripturi sa avem sperant a (Romani 15:4). Intr-adevar, aceste exemple ne ntaresc credinta n Dumnezeul nostru atotputernic. Dar la ce fel de ocrotire ne putem astepta astazi din partea lui Dumnezeu? Ce nu nseamn a ocrotirea divin a 13 Promisiunea lui Iehova c a ne va ocroti nu nseamna c a el este obligat sa fac a miracole n folosul nostru. Dum nezeul nostru nu ne garanteaza o viat a lipsita de proble me n acest sistem vechi. Multi slujitori fideli ai lui Ieho va trec prin mari suferinte, ntre care saracia, razboaiele, boala si moartea. Isus le-a spus n mod deschis discipoli lor sai c a unii dintre ei urmau sa moara din cauza credin tei lor. Din acest motiv Isus a subliniat c a este necesar sa perseveram p ana la sfarsit (Matei 24:9, 13). Dac a Iehova
13. Este obligat Iehova s a fac a miracole n folosul nostru? Argumenteaz a-ti r aspunsul. PUTEREA OCROTITOARE DUMNEZEU ESTE ADAPOSTUL NOSTRU 93

si-ar folosi puterea pentru a ne elibera n mod miraculos din toate situatiile grele, Satan ar putea avea un motiv ca sa-l batjocoreasc a pe Iehova si sa puna sub semnul ntre barii autenticitatea devotiunii noastre fat a de Dumnezeu. Iov 1:9, 10. 14 Nici n timpurile biblice Iehova nu si-a folosit puterea ocrotitoare pentru a-l sc apa pe fiecare slujitor al sau de la o moarte prematura. De exemplu, apostolul Iacov a fost executat din porunca lui Irod n jurul anului 44 e.n.; to tusi, la putin timp dup a aceea, Petru a fost eliberat din mana lui Irod (Faptele 12:111). Iar Ioan, fratele lui Ia cov, a trait mai mult si dec at Petru, si dec at Iacov. Evident, nu ne putem astepta ca Dumnezeul nostru sa-i ocroteasc a n acelasi mod pe to ti slujitorii s ai. In plus, toate depind de timp si de mprejurari (Eclesiastul 9:11). Prin urmare, cum ne ocrote ste Iehova n prezent? Iehova ofer a ocrotire fizic a 15 S a ne referim mai ntai la ocrotirea fizic a. Ca sluji tori ai lui Iehova, ne putem astepta sa fim ocrotiti din punct de vedere fizic ca grup. Altminteri, am fi o prada usoar a pentru Satan. S a ne gandim la urmatorul aspect:
14. Ce exemple demonstreaz a c a Iehova nu-i ocrote ste ntotdeauna pe to ti slu jitorii s ai n acela si fel? 15, 16. a) Ce dovad a exist a c a Iehova le-a oferit ocrotire fizic a slujitorilor s ai, ca grup? b) De ce putem fi siguri c a Iehova si va ocroti slujitorii at at n prezent, c at si n timpul marelui necaz? 94 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Satan, conduc atorul acestei lumi, ar fi nc antat sa dis truga nchinarea curata (Ioan 12:31; Revelatia 12:17). Unele dintre cele mai puternice guverne de pe p amant au interzis lucrarea noastra de predicare si au ncercat sa ne stearg a complet din existent a. Cu toate acestea, poporul lui Iehova a ramas neclintit si a predicat fara ncetare. De ce natiunile puternice nu au putut sa opreasc a activita tea acestui grup relativ mic de cre stini, aparent lipsiti de ap arare? Deoarece Iehova ne-a ap arat cu aripile sale puternice! Psalmul 17:7, 8. 16 Dar ce putem spune despre ocrotirea fizic a din timpul apropiatului mare necaz? Nu trebuie sa ne te mem de executarea judec atilor lui Dumnezeu. La urma urmei, Iehova stie sa-i elibereze din ncercare pe oame nii care au devotiune sfanta, dar sa-i rezerve pe oamenii nedrepti pentru ziua de judecata ca sa fie taiati (Reve latia 7:14; 2 Petru 2:9). Intre timp, putem fi siguri de doua lucruri: Iehova nu va permite niciodata ca slujitorii sai loiali sa fie suprimati el i va rasplati cu de pe p amant si viat a ve snic a n lumea sa noua si dreapta pe cei ce raman integri dac a va fi nevoie, readuc andu-i la viat a. Pentru cei care mor, nu exista un loc mai sigur ca memoria lui Dumnezeu. Ioan 5:28, 29. 17 Chiar si n prezent, Iehova ne ap ara prin intermediul
17. Cum ne ocrote ste Iehova prin intermediul Cuvantului s au? PUTEREA OCROTITOARE DUMNEZEU ESTE ADAPOSTUL NOSTRU
95

cuvantului sau, care este viu si are puterea de a vindeca inimi si de a transforma vieti (Evrei 4:12). Aplicarea prin cipiilor Bibliei ne poate ocroti, n unele cazuri, de daune fizice. Eu, Iehova, . . . te nvat sa tragi tu nsuti folos, se spune n Isaia 48:17 (NW ). Fara ndoiala, faptul de a trai n armonie cu Cuvantul lui Dumnezeu ne ajuta sa ne bucuram de o sanatate mai buna si de o viat a mai lunga. De exemplu, conformandu-ne sfatului Bibliei de a ne ab tine de la fornicatie de a ne curata si de orice ntinare, noi ne tinem departe de practicile necurate si de obiceiurile daunatoare care fac ravagii n viata multor oameni fara teama de Dumnezeu (Faptele 15:29; 2 Corinteni 7:1). Cat de recunosc atori suntem pentru ocrotirea pe care ne-o ofera Cuvantul lui Dumnezeu! Iehova ne ofer a ocrotire spiritual a 18 Lucrul cel mai important este c a Iehova ne ofera ocrotire spirituala. Dumnezeul nostru iubitor ne ocrote s te de daune spirituale echip andu-ne cu ceea ce avem ne voie pentru a suporta ncerc ari si pentru a nu ne pericli ta relatiile cu el. Din dorinta de a ne p astra n viat a, Iehova actioneaz a nu doar pentru c ativa ani, ci pentru eternitate. In continuare ne vom referi la c ateva dintre mijloacele pe care ni le pune Dumnezeu la dispozitie pentru a ne ocroti spiritualitatea.
18. Ce fel de ocrotire spiritual a ne ofer a Iehova? 96 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova este Cel care asculta rugaciunea (Psalmul 65:2). Cand greutatile vietii faptul de a ne ne cople sesc, desc arca inima naintea lui ne poate aduce multa usura re (Filipeni 4:6, 7). Poate c a el nu va nlatura n mod mi raculos ncerc arile, dar, ca raspuns la rugaciunile noas tre fierbinti, ca sa le putem el ne poate da ntelepciune face fat a (Iacov 1:5, 6). Mai mult dec at atat, Iehova le da spirit sfant celor ce i-l cer (Luca 11:13). Spiritul sfant ne poate ajuta sa dep asim orice ncercare sau problema pe care am avea-o si ne poate insufla puterea care dep ase s te normalul. In felul acesta, vom putea persevera p ana c and Iehova va nlatura n lumea noua, care este atat de aproape, toate problemele care ne provoac a suferint a. 2 Corinteni 4:7. 20 Uneori, putem simti puterea ocrotitoare a lui Ieho va prin intermediul colaboratorilor nostri n nchinare. Iehova si-a strans poporul ntr-o comunitate interna tional a de frati surori (1 Petru 2:17; Ioan 6:44). Atmos si fera c alduroasa din mijlocul acestei familii mondiale constituie o dovada clara a influentei pozitive pe care spiritul sfant al lui Dumnezeu o are asupra oamenilor. Acest spirit produce n noi roade calitati atragatoare
19

19. Cum ne poate ajuta spiritul lui Iehova s a facem fat a oric arei ncerc ari care s-ar putea ivi? 20. Cum si poate manifesta Iehova puterea ocrotitoare prin intermediul co laboratorilor no stri n nchinare? PUTEREA OCROTITOARE DUMNEZEU ESTE ADAPOSTUL NOSTRU 97

I ntreb ari la care s a me ditezi


va persoanele asemanatoare oilor si cum are grija de ele? Psalmul 91:116 Cum ne ocroteste Iehova de suferinte spi rituale, si ce se cere din partea noastra pentru a beneficia de ocrotirea lui? Daniel 6:1622, 2527 Ce lectie i-a dat Iehova unui rege din vechime cu privire la puterea Sa ocrotitoare, si ce nva t aminte putem trage si noi? Matei 10:1622, 2831 La ce mpotriviri ne putem astepta, dar de ce n-ar trebui sa ne temem de mpotrivitori?
Psalmul 23:16 Fiind Marele Pastor, cum ocroteste Ieho-

si ntre care iubirea, amabilitatea si pretioase, bunatatea (Galateni 5:22, 23). Prin urmare, atunci c and ne aflam ntr-o situatie grea, iar un colaborator se simte ndemnat sa ne ofere sfaturi utile sau sa ne adreseze c ateva cuvin te de ncurajare atat de necesare n asemenea momen te , sa-i multumim lui Iehova pentru aceste manifestari ale puterii sale ocrotitoare. 21 Iehova ne mai ofera ceva pentru a ne ocroti: hrana spirituala la timpul potrivit. Pentru a ne ajuta sa primim putere din Cuvantul sau, Iehova i-a ncredintat sclavului fidel si prevazator misiunea de a mp arti hrana spiritua 21. a) In ce const a hrana spiritual a pe care Iehova o ofer a la timpul potrivit prin intermediul sclavului fidel si prevaz ator? b) Cum ai beneficiat personal de ceea ce ne ofer a Iehova pentru a ne ocroti din punct de vedere spiritual? 98 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

la. Aceasta clasa a sclavului fidel folose ste publicatii ti p arite, ntre care revistele Turnul de veghere si Trezit i-va!, precum si ntruniri si congrese pentru a ne da hrana la timpul potrivit ceea ce avem nevoie si exact atunci c and avem nevoie (Matei 24:45). Ai auzit vreodata la o n trunire cre stin a ntr-un comentariu, ntr-o cuvantare sau chiar ntr-o rugaciune ceva ce ti-a dat exact forta si ncurajarea de care aveai nevoie? A fost influentat a vreodata viata ta de un anumit articol publicat n revis tele noastre? Nu uita c a Iehova ne ofera toate acestea pentru a ne ocroti spiritualitatea. 22 Iehova este cu siguranta un scut pentru toti cei care se ncred n El (Psalmul 18:30). Am vazut c a el nu-si folose ste puterea pentru a ne feri de toate nenorocirile din prezent. El si folose ste nsa ntotdeauna puterea ocroti toare pentru a garanta realizarea scopului sau. Modul n care actioneaz a Iehova se va dovedi a fi, n cele din urma, spre binele poporului sau. Dac a ne apropiem de el si ra manem n dragostea lui, Iehova ne va da viat a perfecta pentru eternitate. Dac a nu vom pierde din vedere aceas ta perspectiva, vom putea considera orice suferint a din acest sistem ca fiind momentana si a. 2 Corin usoar teni 4:17.
22. Cum si folose ste ntotdeauna Iehova puterea, si de ce modul s au de a ac tiona este ntotdeauna spre binele nostru? PUTEREA OCROTITOARE DUMNEZEU ESTE ADAPOSTUL NOSTRU 99

CAPITOLUL

Puterea de restabilire Iehova face toate lucrurile noi

I VAZUT vreodata un copilas plangand pentru c a si-a pierdut sau si-a stricat juc aria la care tinea atat de mult? Plansul lui deznadajduit ti rupe inima! Dar ai va zut cum fata se nsenineaza c and tatal sau ma micutului ma lui i rezolva problema? De cele mai multe ori, pentru un p arinte este destul de usor sa gaseasc a sau sa repare o jucarie! Copilul este acum numai un zambet, iar bucuria lui nu cunoaste margini. A primit napoi ceea ce pentru el p area a fi pierdut sau stricat pentru totdeauna! 2 Iehova, Tatal suprem, are puterea de a restabili ceea ce copiilor lui p amante sti li s-ar putea p area a fi o pierdere definitiva. Binenteles c a nu ne referim la juc arii. In aces te timpuri critice, c arora cu greu le facem fat a, ne con fruntam cu pierderi mult mai mari (2 Timotei 3:15). Multe dintre lucrurile la care oamenii tin mult locuinta, bunurile materiale, locul de munc a si chiar sanatatea par a fi expuse unui risc tot mai mare. De asemenea, poa te c a privim cu ngrijorare cum mediul nconjurator este
1, 2. Cu ce pierderi se confrunt a n prezent familia uman a, si cum ne afec teaz a acestea? 100 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

distrus si cum multe specii de animale sau de plante dis par. Totusi, nimic nu ne face sa suferim mai mult ca moar tea unei persoane dragi. Sentimentele de neputint a si de gol interior pot fi devastatoare. 2 Samuel 18:33. 3 Cat de reconfortant este deci sa vorbim despre pu terea de restabilire a lui Iehova! Dup a cum vom vedea, Dumnezeu poate si chiar va face lucruri extraordinare pentru a repara pierderile suferite de copiii sai p aman te sti. De fapt, Biblia arata c a Iehova are ca scop restabilirea tuturor lucrurilor (Faptele 3:21). Prin intermediul Regatului mesianic, condus de Fiul sau, Isus Cristos, Ie hova si va realiza scopul. Dovezile arata c a acest Regat a nceput sa-si exercite guvernarea n cer n 1914 (Matei 24:314).1 Ce anume va fi restabilit? In cele ce urmeaza vom analiza c ateva dintre grandioasele acte de restabili re pe care le are Iehova n vedere. Pe unul dintre acestea putem deja sa-l vedem si efectul. Altele vor fi sa-i simtim realizate la scara mare n viitor.
1 Timpurile de restabilire a tuturor lucrurilor au nceput c and pe tronul Regatului mesianic a urcat un mo stenitor al fidelului rege David. Iehova i promisese lui David c a un mo stenitor al lui avea sa domneasc a pe vecie (Psalmul 89:3537). Insa dup a anul 607 .e.n., c and Babilonul a distrus Ierusalimul, nici un urmas al lui David nu a mai stat pe tronul lui Dumnezeu. Nascut pe p amant ca mo stenitor al lui David, Isus a devenit mult astepta tul Rege n momentul ntronarii sale n cer.

3. Ce perspectiva ncurajatoare este prezentat a n Faptele 3:21, si de ce anume se va folosi Iehova pentru a o realiza?
PUTEREA DE RESTABILIRE IEHOVA FACE TOATE LUCRURILE NOI 101

Restabilirea nchin arii pure 4 Unul dintre lucrurile pe care Iehova le-a restabilit deja este nchinarea adevarata. Pentru a ntelege mai bine sensul acestei afirmatii, sa arunc am o privire asupra is toriei regatului lui Iuda. Aceasta analiza emotionant a ne va ajuta sa dobandim o ntelegere mai clara a modului n care si folose ste Iehova puterea de restabilire. Romani 15:4. 5 Incearc a sa-ti imaginezi ce au simtit evreii fideli n 607 .e.n., c and a fost distrus Ierusalimul. Orasul lor iubit fusese nimicit, iar zidurile lui, daramate. Dar si mai trist era c a grandiosul templu construit de Solomon, unicul centru al nchinarii curate aduse lui Iehova, zacea n rui na (Psalmul 79:1). Supravietuitorii fusesera dusi n exil n Babilon, n urma lor ramanand o tar a pustie, care s-a transformat ntr-o vizuina a animalelor salbatice (Iere mia 9:11). Din punct de vedere uman, totul p area pierdut (Psalmul 137:1). Insa Iehova, care prezisese cu mult timp nainte aceasta distrugere, le-a dat speranta c a avea sa vina si un timp de restabilire. 6 De fapt, tema restabilirii apare de repetate ori n scrie 4, 5. Ce s-a nt amplat cu poporul lui Dumnezeu n 607 .e.n., si ce speran t a le-a dat Iehova israeli tilor? 68. a) Ce tem a recurent a apare n scrierile profe tilor evrei, si ce mplinire ini tial b) Cum s-au mplinit n timpurile moderne pro a au avut aceste profe tii? fe tiile de restabilire asupra poporului lui Dumnezeu? 102 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

rile profetilor evrei.1 Prin intermediul lor, Iehova a pro mis o tar roditoare, o tar a restabilita, repopulata si a care avea sa fie ocrotita de animalele salbatice si de atacul po poarelor dusmane. Descriind tara restabilita, el o asea mana cu un adevarat paradis (Isaia 65:25; Ezechiel 34:25; 36:35). Mai presus de orice, nchinarea curata avea sa fie rensufletit a, iar templul, reconstruit (Mica 4:15). Aces te profetii le-au dat sperant a evreilor exilati, ajutandu-i sa suporte cei 70 de ani de robie n Babilon. 7 In cele din urma a sosit si timpul restabilirii. Dup a eli berarea lor din Babilon, evreii s-au ntors la Ierusalim, unde au reconstruit templul lui Iehova (Ezra 1:1, 2). Cat timp au practicat nchinarea adevarata, Iehova i-a bine cuvantat si a facut ca p amantul lor sa fie roditor si prosper. El i-a ocrotit de popoarele dusmane si de animalele salbatice care nap adisera tara zeci de ani. Cata bucurie trebuie sa fi simtit ei vazand puterea de restabilire a lui Iehova! Dar acele evenimente reprezinta doar o prima si restransa mplinire a profetiilor de restabilire. O mplini re mai mare urma sa aiba loc n zilele din urma, adic a n timpul nostru, c and avea sa fie ntronat mult astepta tul Mostenitor al regelui David. Isaia 2:24; 9:6, 7. 8 La putin timp dup a ntronarea sa n Regatul ceresc,
1 De exemplu, Moise, Isaia, Ieremia, Ezechiel, Osea, Ioel, Amos, Obadia, Mica si dezvolta toti Tefania aceasta tema.

PUTEREA DE RESTABILIRE IEHOVA FACE TOATE LUCRURILE NOI

103

n anul 1914, Isus a acordat atentie spiritua necesitatilor le ale slujitorilor fideli de pe p amant ai lui Dumnezeu. Asa cum Cirus, regele persan cuceritor, a eliberat din Ba bilon, n 537 .e.n., o ramasi t a de evrei, Isus a eliberat o ramasi t a de evrei spirituali pe propriii sai continuatori de sub influenta unui Babilon modern, imperiul mon dial al religiei false (Romani 2:29; Revelatia 18:15). In cep and din 1919, nchinarea curata a fost repusa la locul care i se cuvine n viata adevarati cre stinilor (Maleahi 3:15). De atunci, ei i slujesc lui Iehova n templul sau spiritual, care reprezinta masurile luate de Dumnezeu pentru a i se aduce o nchinare curata. Dar ce importan t a are lucrul acesta pentru noi astazi? Restabilirea spiritual a: De ce este ea important a? 9 Sa facem o analiza din perspectiva istoric a. Cre stinii din secolul I au avut parte de multe binecuvantari spiri tuale. Isus si apostolii au prezis nsa c a nchinarea adeva rata avea sa fie denaturata si c a, n cele din urma, avea sa dispara (Matei 13:2430; Faptele 20:29, 30). Dup a perioa da apostolic a a venit n existent a cre stin atatea. Capii ei au adoptat nvat aturi si practici p agane. Ei au facut im posibila apropierea de Dumnezeu, prezentandu-l ca pe o Treime misterioasa si nvat andu-i pe oameni sa se spove 9. Ce au facut bisericile cre stin at atii, dup a perioada apostolic a, cu nchina rea adus a lui Dumnezeu, dar ce a facut Iehova n zilele noastre? 104 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

deasc a la preoti sa se roage nu la Iehova, ci la Maria si si la diferiti alti sfinti. Dar ce a facut Iehova n zilele noas tre, dup a atatea secole de denaturare a nchinarii adeva rate? In mijlocul lumii de astazi o lume saturata de fal sitati ntinata de practici lipsite de pietate religioase si el a intervenit si a restabilit nchinarea curata. Fara a exa gera, putem spune ca aceasta restabilire este unul dintre cele mai importante evenimente din epoca noastra. 10 Prin urmare, adevara tii de astazi se bucura cre stini de un paradis spiritual. Ce anume presupune acest para dis? Doua aspecte, n principal. Primul se refera la nchi narea curata adusa adevaratului Dumnezeu, Iehova. El ne-a binecuvantat cu o forma de nchinare libera de min ciuni si de falsitati, cu hrana spirituala. Drept precum si urmare, avem posibilitatea sa nvat am despre Tatal nos tru ceresc, sa facem ceea ce i este placut lui si sa ne apropiem de el (Ioan 4:24). Cel de-al doilea aspect legat de paradisul spiritual se refera la oameni. Asa cum a prezis Isaia, n ultimele zile, Iehova si-a nvatat poporul sa umble pe c aile p acii. El a pus cap at razboaielor dintre noastre, el ne ajuta sa noi. In pofida imperfectiunilor mbrac am noua personalitate. El ne binecuvanteaza
10, 11. a) Care sunt cele dou a elemente pe care le presupune paradisul spi ritual, si ce influen t a au ele asupra ta? b) Ce fel de oameni a str ans Iehova n paradisul spiritual, si la ce anume vor avea ei privilegiul s a fie martori oculari?
PUTEREA DE RESTABILIRE IEHOVA FACE TOATE LUCRURILE NOI 105

eforturile dandu-ne spiritul sau sfant, care produce n noi roade minunate (Efeseni 4:2224; Galateni 5:22, 23). Cand lucrezi n armonie cu spiritul lui Dumnezeu, te afli cu adevarat n acest paradis spiritual. 11 Iehova a strans n acest paradis spiritual persoane care i sunt placute: oameni care l iubesc pe el, care iu besc pacea si ti lor spi care sunt constien de necesitatile rituale (Matei 5:3). Ace stia sunt cei ce vor avea privile giul de a fi martori oculari la o restabilire de proportii si mai mari: restabilirea ntregii omeniri si a ntregului p a mant! Iat a! Eu fac toate lucrurile noi 12 Multe dintre profetiile de restabilire par sa nu aiba doar o mplinire spirituala. Isaia, de exemplu, a scris de spre un timp c and bolnavii, schiopii, orbii si surzii vor fi vindecati chiar moartea va fi nghitit si a pentru totdeauna (Isaia 25:8; 35:17). Aceste promisiuni nu au cunoscut o mplinire literala n Israelul antic. Si, de si asistam la o mplinire spirituala a lor n zilele noastre, avem motive ntemeiate sa credem c a, n viitor, profetia o va cunoaste mplinire literala la scara mondiala. De unde stim lucrul acesta?
12, 13. a) De ce profe tiile de restabilire trebuie s a mai aib a o mplinire? b) Care este scopul lui Iehova cu privire la p am ant, a sa cum a fost anun tat n Eden, si de ce constituie aceasta o speran t a de viitor? 106 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

In Eden, Iehova a facut cunoscut cu claritate scopul sau cu privire la p amant, acela de a fi populat de o fami lie umana unita, sanatoasa si fericita. B arbatul si femeia urmau sa aiba grij a de p amant si de de toate vietuitoarele pe el si sa transforme ntreaga planeta ntr-un Paradis (Geneza 1:28). Situatia din prezent nu corespunde nici pe departe scopului initial. Cu toate acestea, putem fi siguri c a scopurile lui Iehova nu vor fi niciodata zadarnicite (Isaia 55:10, 11). Prin Isus, Regele mesianic numit de Iehova, acest Paradis mondial va deveni realitate. Luca 23:43. 14 Imagineazati tot p amantul transformat n Paradis! Iehova spune cu privire la timpul acela: Iata! Eu fac toa te lucrurile noi (Revelatia ce va n 21:5). Gande ste-te semna lucrul acesta! Cand Iehova va fi ncetat sa-si fo loseasc a puterea de distrugere mpotriva prezentului sistem rau, vor ramane ceruri noi si un p amant nou. Cu alte cuvinte, un guvern nou va domni din cer peste o noua societate dreapta alc atuita din cei ce l iubesc pe Ie hova si nfaptuiesc vointa sa (2 Petru 3:13). Satan, m preuna cu demonii lui, vor fi obligati vor sa capituleze si deveni inactivi (Revelatia 20:3). Pentru prima data, dup a mii de ani, omenirea va fi eliberata de aceasta influent a
13

14, 15. a) Cum va face Iehova toate lucrurile noi? b) Cum va fi viata n Paradis, si ce anume te atrage pe tine cel mai mult?
PUTEREA DE RESTABILIRE IEHOVA FACE TOATE LUCRURILE NOI 107

negativa, ostila si perversa. Eliberarea pe care o vom simti va fi, fara ndoiala, cople sitoare. 15 Vom putea, n sfarsit, sa ngrijim frumoasa noastra planeta, asa cum ar fi trebuit sa se ntample de la bun nceput. Pamantul are capacitatea de a se reface. Lacuri le si raurile poluate se pot curata singure dac a este nla turata sursa de poluare; regiunile care poarta cicatricea razboaielor se pot reface daca se pune cap at violentei. Cat de placut va fi sa muncim fara a distruge ecosisteme le p amantului! In felul acesta vom ajuta la transforma rea p amantului ntr-un parc asemanator unei gradini, ntr-un Eden de proportii mondiale, cu o infinita varieta te de plante si de animale. In loc sa distruga cu cruzime specii de plante si de animale, omul va trai n pace cu toa ta creatia de pe p amant. Nici macar copiii nu vor avea de ce sa se teama de animalele salbatice. Isaia 9:6, 7; 11:19. 16 De asemenea, fiecare individ n parte se va bucura de restabilire. Dup a Armaghedon, supravietuitorii vor fi martorii unor vindec ari miraculoase la scara mondiala. Intocmai cum a procedat atunci c and a fost pe p amant, Isus va folosi puterea pe care i-a dat-o Dumnezeu pentru a reda orbilor vederea, surzilor auzul si infirmilor pute rea (Matei 15:30). Oamenii n varsta vor fi fericiti re sa-si
16. De ce restabilire va avea parte n Paradis fiecare persoan a fidel a? 108 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

capete forta, vigoarea pe care le-au avut n sanatatea si tinerete pi (Iov 33:25). Ridurile vor disp area, mainile si cioarele se vor ndrepta, iar muschii si vor rec ap ata for ta. Toti oamenii fideli vor simti cum efectele p acatului si ale imperfectiunii vor fi eliminate treptat. Cat de recu nosc atori i vom fi lui Iehova Dumnezeu pentru modul minunat n care si va folosi puterea de restabilire! S a ne concentram acum asupra unui aspect deosebit de mbu curator legat de acest emotionant timp de restabilire. Mor tii sunt readu si la via t a 17 In secolul I e.n., unii conduc atori religiosi, numiti sa duchei, nu credeau n nviere. Isus i-a mustrat cu urma toarele cuvinte: Sunteti n eroare, pentru c a nu cunoasteti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu (Matei 22:29). Intr-adevar, Scripturile dezvaluie c a Iehova are putere sa-i readuc a la viat a pe cei ce au murit. Cum asa? 18 Aminte ste-ti ce s-a ntamplat n zilele lui Ilie. O va duva ducea n brate trupul nensufletit al singurului ei copil. Profetul Ilie, care fusese gazduit un timp de aceas ta vaduva, trebuie sa fi fost zguduit la vederea acestei scene. Mai nainte, el l sc apase pe acest copil de la moar tea prin nfometare. Probabil c a Ilie se atasase de baie tel. Mama copilului era distrusa. Acest baiat era singura
17, 18. a) De ce i-a mustrat Isus pe saduchei? b) Care au fost mprejur arile care l-au determinat pe Ilie s a-l roage pe Iehova s a fac a o nviere?
PUTEREA DE RESTABILIRE IEHOVA FACE TOATE LUCRURILE NOI 109

fiint a care i amintea de sotul ei decedat. Ea sperase, pro babil, c a fiul ei o va sprijini la batranete. Tulburata de du rere, femeia se temea ca nu cumva moartea copilului sa fie o pedeapsa pentru vreo greseal a a ei din trecut. Ilie nu a suportat ca la aceasta tragedie sa se adauge si tor tura unei presupuse vinovatii. Cu grija, el a luat copilul de la pieptul mamei, l-a dus n camera sa si l-a rugat pe Iehova Dumnezeu sa-i redea copilului viata, sau sufletul. 1 Imp arati 17:821. 19 Ilie nu a fost primul om care a crezut n nviere. Cu secole mai nainte, Avraam a crezut, din motive bine n temeiate, c a Iehova are putere sa-i readuc a la viat a pe oa meni. Cand Avraam avea 100 de ani, iar Sara, 90 de ani, Iehova a dat din nou vigoare capacitatii lor de reprodu cere, iar Sara a nascut n mod miraculos un fiu (Geneza 17:17; 21:2, 3). Dup a un timp, c and baiatul era destul de mare, Iehova i-a cerut lui Avraam sa-l aduc a jertfa pe fiul sau. Avraam a dovedit credint a, exprimandu-si ncrede rea c a Iehova l poate readuce la viat a pe iubitul sau fiu, Isaac (Evrei 11:1719). Aceasta credint a puternic a ne aju ta sa ntelegem de ce Avraam, nainte de a urca pe mun te pentru a-l jertfi pe fiul sau, le-a dat slujitorilor sai asi 19, 20. a) Cum a ar atat Avraam c a avea credin t a n puterea lui Iehova de res tabilire, si pe ce se baza aceast a credin t a? b) Cum a r aspl atit Iehova credin ta lui Ilie? 110 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

gurarea c a el si fiul sau se vor ntoarce mpreuna. Geneza 22:5. 20 Iehova a crutat viata lui Isaac si atunci nu a fost ne voie de o nviere. In cazul lui Ilie nsa, fiul vaduvei era mort dar nu avea sa ramana n starea aceasta pentru mult timp. Iehova a rasplatit credinta profetului nviin du-l pe copil! Dup a aceea, Ilie l-a redat pe baiat mamei lui, spunandu-i acesteia urmatoarele cuvinte de neuitat: Iata, fiul tau traie ste! 1 Imp arati 17:2224. 21 Pentru prima oara n Biblie, vedem cum Iehova si fo lose ste puterea pentru a reda viata unui om. Dup a aceea, Iehova le-a dat putere lui Elisei, lui Isus, lui Pavel si lui Petru sa readuc a la viat a unele persoane care murisera. Binenteles, cei ce au fost nviati au murit din nou n cele din urma. Aceste nvieri relatate n Biblie sunt nsa o ex traordinara avanpremiera a ceea ce urmeaza sa se ntam ple n viitor. 22 In Paradis, Isus si va asuma rolul de nvierea si via ta (Ioan 11:25). El va nvia milioane de oameni, dandu-le ocazia sa traiasc a pentru totdeauna n Paradis pe p amant (Ioan 5:28, 29). Imagineaza-ti ti de fe c at de emotiona si riciti sa-i mbrati am pe prietenii vom fi sa-i revedem si s si pe rudele noastre dragi, pe care moartea i-a smuls de
21, 22. a) Cu ce scop au fost facute nvierile consemnate n Biblie? b) Ce am ploare va cunoa ste nvierea n Paradis, si cine o va face?
PUTEREA DE RESTABILIRE IEHOVA FACE TOATE LUCRURILE NOI 111

2 Imparati 5:115 Deoarece a cultivat umilint a, cum a be-

I ntreb ari la care s a me ditezi

neficiat un om din timpurile biblice de puterea lui Iehova de restabilire? Iov 14:1215 De ce anume era sigur Iov, si n ce mod ar putea sa ne influenteze aceste versete speranta de viitor? Psalmul 126:16 Ce ar trebui sa simta crestinii de astazi n legatura cu restabilirea nchinarii adevarate si cu parti ciparea lor la activitatile ce tin de ea? Romani 4:1625 De ce este important sa avem credint a n puterea lui Iehova de restabilire?

mult timp de langa noi! Toti oamenii i vor aduce laude lui Iehova pentru puterea sa de restabilire. 23 Iehova a furnizat o garantie solida c a aceasta speran t a este sigura. Invierea Fiului sau, Isus, n calitate de cre atura spirituala puternic a si ridicarea lui ntr-o pozitie extrem de nalta, inferioara doar lui Iehova, au constituit cea mai mare demonstratie a puterii lui Dumnezeu. Inviatul Isus a fost vazut de sute de martori oculari (1 Co rinteni 15:5, 6). O asemenea dovada ar trebui sa-i convin ga chiar si pe cei mai sceptici! Iehova are putere sa re stabileasc a viata.
23. Care a fost cea mai mare demonstratie a puterii lui Iehova, si ce garan tie de viitor ofer a aceasta? 112 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova nu numai c a are puterea, dar si sa-i dore ste readuc a la viat a pe cei ce au murit. Fidelul Iov a fost in spirat sa scrie c a lui Iehova i este dor de cei ce au murit si c a vrea sa-i readuc a la viat a (Iov 14:15). Nu te simti atras de personalitatea Dumnezeului nostru, care este ne rabdator sa-si foloseasc a puterea de restabilire cu atata iubire? Nu uita nsa c a nvierea este doar una dintre gran dioasele lucrari de restabilire pe care le va face Iehova n viitor. Pe masura ce devii tot mai apropiat de Dumnezeu, apreciaza pretioasa sperant a de a te numara printre cei ce vor vedea cum Iehova va face toate lucrurile noi. Revelatia 21:5.
24

24. De ce putem fi siguri c a Iehova i va nvia pe mor ti, si ce speran t a poate s a nutreasc a fiecare dintre noi?

PUTEREA DE RESTABILIRE IEHOVA FACE TOATE LUCRURILE NOI

113

CAPITOLUL

Cristos, puterea lui Dumnezeu

ISCIPOLII erau ngroziti. In timp ce navigau pe Marea Galileii, s-a iscat o furtuna. Fara ndoiala c a ei mai vazusera furtuni pe acest lac la urma ur mei, unii dintre ei erau pescari cu experient a (Matei 4:18, 19).1 Dar aceasta era o vijelie mare si violenta, care a nvolburat repede marea. B arbatii din corabie n cercau din rasputeri sa nu piarda controlul asupra c ar mei, nsa vijelia era ngrozitoare. Valurile mari navaleau n corabie; vasul ncepuse sa se umple cu ap a. In pofi da agitatiei, Isus dormea adanc la pup a, dup a ce o zi n treaga le predase multimilor. Temandu-se sa nu-si piar da viata, discipolii l-au trezit, implorandu-l: Doamne, salveaza-ne, suntem pe punctul de a pieri! Marcu 4:3538; Matei 8:2325. 2 Lui Isus nu-i era teama. Cu o sigurant a deplina, el a
1 Deseori, pe Marea Galileii se nasc brusc furtuni. Din cauza nivelului sc azut al acestei mari (cca. 200 de metri sub nivelul marii), aerul este mult mai cald aici dec at n mprejurimi, fenomen ce provoac a perturbatii atmos ferice. Vanturile puternice dinspre muntele Hermon, aflat la nord, coboara vertiginos nspre valea Iordanului. Timpul frumos se poate schimba brusc ntr-o furtuna apriga.

13. a) Prin ce nt amplare ngrozitoare au trecut discipolii pe Marea Gali leii, si ce a facut Isus? b) De ce este numit Isus n mod potrivit Cristos, puterea lui Dumnezeu?
114 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

certat vantul si Taci! Vantul si marea: Liniste! marea au ascultat imediat; furtuna a ncetat, valurile s-au facut nevazute si un mare calm. Atunci discipo s-a asternut lii au fost cuprinsi a. Cine este de o spaima neobisnuit n realitate acesta? , vorbeau n soapt a ntre ei. Intr-ade var, ce om putea sa certe vantul si marea ca si cum ar fi dojenit un copil neastamp arat? Marcu 4:3941; Matei 8:26, 27. 3 Numai c a Isus nu era un om oarecare. Puterea lui Ie hova a fost manifestata fat a de el si prin el ntr-un mod extraordinar. Sub inspiratie divina, apostolul Pavel l-a putut numi pe buna dreptate Cristos, puterea lui Dum nezeu (1 Corinteni 1:24). In ce fel este manifestata prin intermediul lui Isus puterea lui Dumnezeu? Si cum poa te fi influentat folo a viata noastra de modul n care si se ste Isus puterea? Puterea Fiului unic-n ascut al lui Dumnezeu 4 Gande ste-te ce putere a avut Isus n existenta sa pre umana. Iehova s-a folosit de puterea sa eterna c and l-a creat pe Fiul sau unic-nascut, cel care a ajuns sa fie cunoscut ca Isus Cristos (Romani 1:20; Coloseni 1:15). Dup a aceea, Iehova i-a ncredintat acestui Fiu o imensa
4, 5. a) Ce putere si autoritate i-a ncredin tat Iehova Fiului s au unic-n ascut? b) Ce anume a avut la dispozi tie acest Fiu pentru a ndeplini proiectele de creatie ale Tat alui s au?
CRISTOS, PUTEREA LUI DUMNEZEU 115

putere si autoritate pentru a realiza proiectele Sale de creatie. Despre acest Fiu, Biblia spune: Toate lucrurile au venit n existent a prin el, si fara el nu a venit n exis tent a nici macar un singur lucru. Ioan 1:3. 5 Abia dac a ne putem imagina amploarea acestui pro iect. Gande ste-te de c ata putere a fost nevoie pentru a aduce n existent a milioane de ngeri puternici, univer sul fizic cu miliardele lui de galaxii, precum si p amantul cu marea lui varietate de forme de viat a. Pentru a reali za toate acestea, Fiul unic-nascut a avut la dispozitie cea mai puternic a fort a din Univers: spiritul sfant al lui Dumnezeu. Acest Fiu a simtit o bucurie extraordinara sa fie maestrul folosit de Iehova la crearea tuturor celorlalte lucruri. Proverbele 8:2231. 6 Avea Fiul unic-nascut sa primeasc a si mai multa pute re si autoritate? Dup a moartea lui ca om si nvierea sa, Isus a spus: Toata autoritatea mi-a fost data n cer si pe p amant (Matei 28:18). Intr-adevar, Isus a fost nvestit sa exercite putere n tot Universul. Ca Rege al regilor si Domn al domnilor, el a fost autorizat sa reduc a la nimic orice guvernare si orice autoritate si putere vizi bile si invizibile care se opun Tatalui sau (Revelatia 19:16; 1 Corinteni 15:2426). Dumnezeu nu a lasat nimic
6. Ce putere si autoritate i s-a dat lui Isus dup a moartea si nvierea sa?
116 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

care sa nu-i fie supus lui Isus binenteles, cu exceptia lui Iehova nsusi. Evrei 2:8; 1 Corinteni 15:27. 7 Ar trebui sa ne facem griji c a Isus ar putea sa-si folo seasc a n mod gre sit puterea? Nicidecum! Isus l iube ste cu adevarat pe Tatal sau si nu ar face niciodata ceva care sa-i displac a (Ioan 8:29; 14:31). Isus stie foarte bine c a Ie hova nu-si folose ste niciodat a n mod gre sit puterea. In primul rand, el a vazut c a Iehova cauta ocazii ca sa spri jine pe aceia a c aror inima este ntreaga naintea Lui (2 Cronici 16:9). Intr-adevar, Isus iube ste omenirea la fel de mult ca Tatal sau. De aceea, putem avea ncredere c a Isus si va folosi ntotdeauna puterea ntr-un scop bene facut o reputatie a fic (Ioan 13:1). Isus si-a ireprosabil n aceasta privint a. S a vorbim despre puterea pe care a avut-o el c and a fost pe p amant si despre modul n care s-a simtit ndemnat s-o foloseasc a. Plin de putere n . . . cuvant 8 Potrivit dovezilor, Isus nu a nf aptuit nici un miracol n timpul copilariei sale n Nazaret. Insa lucrurile s-au schimbat dup a botezul sau, n anul 29 e.n., c and Isus avea n jur de 30 de ani (Luca 3:2123). Iata ce citim n Biblie:
7. De ce putem fi siguri c a Isus nu va folosi niciodat a n mod gre sit puterea pe care i-a dat-o Iehova? 8. Ce a fost mputernicit Isus s a fac a dup a ungerea sa, si folosit el cum si-a puterea?
CRISTOS, PUTEREA LUI DUMNEZEU 117

Dumnezeu l-a uns cu spirit sfant si cu putere, si el a stra batut tara fac and bine si pe toti nsanatosindu-i cei opri mati de Diavol (Faptele 10:38). Fac and bine, se men tioneaz a n verset. Nu nseamna lucrul acesta c a Isus si-a folosit puterea n mod corect? Dup a ce a fost uns, el a devenit un profet plin de putere n lucrare si cuvant. Luca 24:19. 9 Cum a fost Isus plin de putere n cuvant? El a predat deseori n aer liber pe malul lacurilor si pe versantii dealurilor, precum si pe strazi si n piete (Marcu 6:5356; Luca 5:13; 13:26). Ascultatorii lui puteau pur si simplu sa plece dac a ceea ce le spunea el nu li se p area intere sant. La vremea aceea, c and nu existau c arti tip arite, as cultatorii interesati de ceea ce preda Isus trebuiau sa-i p astreze cuvintele n minte si n inima. De aceea, nva t aturile lui Isus trebuiau sa fie deosebit de captivante, exprimate cu claritate si de retinut. Dar aceasta nu usor reprezenta o problema pentru Isus. S a analizam, de exemplu, Predica sa de pe munte. 10 Intr-o dimineata, pe la nceputul anului 31 e.n., o multime s-a adunat pe coasta unui deal, n apropierea Marii Galileii. Unii venisera din Iudeea si de la Ierusa 911. a) Unde a predat Isus o mare parte din nvat aturile sale, si ce anume nu a reprezentat o problem a pentru el? b) De ce au fost uluite mul timile de fe lul n care le preda Isus?
118 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

lim si strabatusera ntre 100 si 110 kilometri. Altii veni sera din regiunea de coasta a Tirului si Sidonului, aflata n partea de nord. Multi oameni bolnavi s-au apropiat de Isus ca sa-l atinga, iar el i-a vindecat pe toti. Cand nu mai ramasese nici o persoana grav bolnava, el a nceput sa le predea (Luca 6:1719). Dup a ce a terminat de vorbit, oa menii au ramas uimiti de ceea ce auzisera. Care era motivul? 11 Iata ce a scris c ativa ani mai tarziu o persoana care ascultase acea predic a: Multimile erau uluite de modul sau de predare; c aci el le preda ca o persoana care are autoritate (Matei 7:28, 29). Isus le-a vorbit cu o putere pe care oamenii au simtit-o. El a vorbit ca reprezentant al lui Dumnezeu si sprijinit nvat aturile pe Cuvan si-a tul lui Dumnezeu (Ioan 7:16). Afirmatiile sale erau cla re, ndemnurile, convingatoare, iar argumentele, incontestabile. Cuvintele sale au atins miezul problemei si au sensibilizat inima ascultatorilor sai. El i-a nvatat cum sa gaseasc a fericirea, cum sa se roage, cum sa caute Rega tul lui Dumnezeu si cum sa-si cladeasc a un viitor sigur (Matei 5:37:27). Cuvintele sale au miscat inima celor nfometati au fost dis dreptate. Ace stia dup a adevar si pusi sa renunte sa se renege pe sine si la tot pentru a-l urma (Matei 16:24; Luca 5:10, 11). Ce marturie elocven ta a puterii cuvintelor lui Isus!
CRISTOS, PUTEREA LUI DUMNEZEU 119

Plin de putere n lucrare 12 De asemenea, Isus a fost plin de putere n lucrare (Luca 24:19). Evangheliile consemneaza peste 30 de mi racole nfaptuite de el toate cu puterea lui Iehova (Luca 5:17).1 Miracolele lui Isus au influentat viata a mii de oameni. Numai doua miracole hranirea a 5 000 de oameni, iar mai tarziu a 4 000 de oameni, n afara de femei si formate din apro copilasi au cuprins multimi ximativ 20 000 de oameni! Matei 14:1321; 15:3238. 13 Miracolele nf aptuite de Isus au fost de diverse feluri. El avea autoritate asupra demonilor, pe care i expulza cu usurin t a (Luca 9:3743). A avut putere asupra elemente lor naturale c and a transformat apa n vin (Ioan 2:111). Spre uimirea discipolilor sai, Isus a mers pe valurile agi tate ale Marii Galileii (Ioan 6:18, 19). El putea sa vindece orice boala malformatii, letale (Marcu boli cronice si 3:15; Ioan 4:4654). Aceste vindec ari au fost facute de el n diferite moduri. Unele persoane au fost vindecate de la o distant a mare, n timp ce altele chiar au fost atinse de Isus (Matei 8:2, 3, 513). Unii s-au vindecat imediat, altii, treptat. Marcu 8:2225; Luca 8:43, 44.
1 In plus, uneori Evangheliile reunesc mai multe miracole ntr-o singura prezentare generala. De exemplu, ntr-o anumita ocazie, un oras ntreg a venit la Isus, iar el a vindecat multi bolnavi. Marcu 1:3234.

12, 13. In ce sens a fost Isus plin de putere n lucrare, si ce fel de mira cole a nfaptuit el?
120 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Este remarcabil c a Isus a avut putere sa anuleze moartea. In trei ocazii mentionate n Biblie, el a nviat morti, ei, pe uni redand-o pe o fetit a de 12 ani p arintilor cul copil unei femei vaduve si pe un frate iubit surorilor lui (Luca 7:1115; 8:4956; Ioan 11:3844). Nici o situa tie nu s-a dovedit a fi prea complicata pentru el. Pe feti ta de 12 ani, a ridicat-o la viat a de pe patul pe care mu rise cu putin timp nainte. Pe fiul vaduvei l-a nviat de pe nasalia cu care era dus la groap a, chiar n ziua n care acesta murise. Iar pe Lazar, care era mort de patru zile, l-a trezit la viat a din mormantul n care fusese asezat. Putere folosit a n mod neegoist, cu sim tul responsabilit a tii si cu compasiune 15 Iti dai seama c at de mare ar fi fost probabilitatea de a se ajunge la abuz dac a puterea lui Isus i-ar fi fost data unui conduc ator imperfect? Isus nsa a fost fara p acat (1 Petru 2:22). El a refuzat sa se ntineze cu egoismul, cu ambitia cu lacomia care i mping pe oamenii imper si fecti foloseasc a puterea pentru a le face rau altora. sa-si 16 Isus nu si-a folosit puterea n scopuri egoiste. El nu a facut niciodata uz de ea pentru a c astiga ceva. Cand i-a fost foame, a refuzat sa transforme pietrele n p aine (Ma tei 4:14). Putinele lui lucruri erau o dovada a faptului
14

14. In ce mprejur ari a dovedit Isus c a are putere s a anuleze moartea? 15, 16. Ce dovezi exist a c a Isus nu si-a folosit puterea n scopuri egoiste?
CRISTOS, PUTEREA LUI DUMNEZEU

121

c a el nu si-a folosit puterea pentru a obtine avantaje ma teriale (Matei 8:20). Mai exista o dovada care atesta c a lucrarile sale de putere izvorau dintr-o motivatie nee goista. Miracolele pretindeau un anumit efort din partea lui. Cand i vindeca pe bolnavi, din el ie sea putere. Isus a simtit n cazul unei aceasta scurgere de putere chiar si singure vindec ari (Marcu 5:2534). Cu toate acestea, el a lasat mult imile de oameni sa-l atinga, iar ei au fost vin decati (Luca 6:19). Ce dovada de altruism! 17 Isus si-a folosit puterea cu simtul responsabilita tii. El nu a nfaptuit niciodata lucrari pentru a-si etala puterea sau pentru a-i impresiona pe oameni (Matei 4:57). Si nici nu a fost dispus sa nfaptuiasc a miracole doar pen tru a satisface curiozitatea egoista a lui Irod (Luca 23:8, 9). In loc sa fac a publicitate puterii pe care o deti nea, Isus le-a spus deseori celor pe care i vindeca sa nu spuna nimanui nimic (Marcu 5:43; 7:36). El nu dorea ca oamenii sa traga anumite concluzii cu privire la el pe baza unor istorisiri senzationale. Matei 12:1519. 18 Isus, un om atat de puternic, nu s-a asemanat nici pe departe cu acei conduc atori umani care si-au folosit pu terea desconsiderand cu indiferent a nevoile si suferinte
17. Cum a demonstrat Isus c a si folosea puterea cu sim tul responsabilit atii? 1820. a) Ce anume a influen tat folosit Isus puterea? b) Ce modul n care si-a p arere ai despre modul n care a vindecat Isus un surd?
122 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

le altora. Isus a avut grij a de oameni. Doar privindu-i pe cei suferinzi a fost atat de miscat, nc at s-a simtit ndem nat sa le aline suferinta (Matei 14:14). El a avut conside ratie nevoile lor, iar grija sa aten fat a de sentimentele si ta a influentat modul n care si-a folosit puterea. Un exemplu emotionant se gase ste n Marcu 7:3137. 19 Cu acea ocazie, mari multimi l-au gasit pe Isus si au adus la el multi bolnavi, iar el i-a vindecat pe toti (Ma tei 15:29, 30). Dar Isus i-a aratat o atentie deosebita unei anumite persoane. Omul era surd si vorbea greu. Proba bil c a Isus a observat la el o oarecare stanjeneala sau sta re de agitatie. Cu atentie, Isus l-a luat deoparte, ntr-un loc retras, departe de multime. Apoi a facut niste semne pentru a-i comunica ce anume urma sa fac a. El si-a pus degetele n urechile omului si, dup a ce a scuipat, i-a atins limba1 (Marcu 7:33). Dup a aceea, Isus si-a ridicat pri virea spre cer, c atre Dumnezeu, si a scos un suspin. Toate aceste gesturi aveau menirea de a-i comunica omului urmatoarele: Ceea ce urmeaza sa fac pentru tine se da toreaza puterii de la Dumnezeu. In cele din urma, Isus a spus: Deschide-te (Marcu 7:34). In momentul acela, omul a putut sa auda si sa vorbeasc a normal.
1 Scuipatul era de a trata sau un semn facut pentru vindeca o modalitate re, cunoscut atat de neamuri, iar folosirea salivei ca tratament de evrei, c at si este mentionat a n scrierile rabinice. E posibil ca Isus sa fi scuipat doar pentru a-i comunica omului c a urma sa-l vindece. Oricum ar fi stat lucrurile, Isus nu a folosit saliva ca pe o substant a naturala vindec atoare.

CRISTOS, PUTEREA LUI DUMNEZEU

123

Cat de impresionant este sa stim c a, si atunci c and s-a folosit de puterea primita de la Dumnezeu pentru a-i vindeca pe suferinzi, Isus a manifestat o grij a plina de ntelegere fat a de sentimentele lor. Nu este un motiv de nviorare sa stim c a Iehova i-a ncredintat Regatul me sianic unui conduc ator atat de plin de compasiune si de consideratie?
20

O prefigurare a lucrurilor viitoare 21 Lucrarile de putere pe care le-a nf aptuit Isus pe p a mant nu au fost dec at o demonstratie a binecuvantari lor viitoare mult mai mari de sub domnia sa. In lumea noua a lui Dumnezeu, Isus va face din nou miracole de data aceasta la scara mondiala. S a arunc am o privire asupra emotionantelor perspective pe care le avem. 22 Isus va restabili echilibrul ecologic al p am antului. Aminte ste ti c a el a demonstrat c a are autoritate asupra fortelor naturii c and a potolit o furtuna. Cu sigurant a, sub domnia Regatului lui Cristos, oamenii nu vor mai trebui sa se teama c a ar putea ajunge victime ale taifu nurilor, ale cutremurelor de p amant, ale eruptiilor vul canice sau ale altor dezastre naturale. Intruc at este ma estrul pe care Iehova l-a folosit pentru a crea p amantul si foarte toate formele de viat a de pe el, Isus cunoaste
21, 22. a) Ce au prefigurat miracolele lui Isus? b) Intruc at Isus are autori tate asupra for telor naturii, la ce ne putem a stepta sub domnia Regatului s au?
124 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi


ce ncredere putem avea din acest motiv n domnia sa? Marcu 2:112 Ce fel de autoritate i s-a ncredintat lui Isus, asa cum demonstreaza vindecarile miraculoase nfaptuite de el? Ioan 6:2527 Desi Isus a satisfacut n mod miraculos ne cesitatile fizice ale oamenilor, care a fost principalul obiectiv al ministerului sau? Ioan 12:3743 De ce unii martori oculari ai miracolelor lui Isus nu au crezut n el, si ce putem nvata de aici?
Isaia 11:15 Cum manifesta Isus spiritul tariei (NW ), si

bine compozitia cel mai bine cum p amantului. El stie trebuie folosite resursele p amantului. Sub domnia sa, tot p amantul se va transforma ntr-un Paradis. Luca 23:43. 23 Ce putem spune ns a despre necesitatile omenirii? Capacitatea lui Isus de a hrani mii de oameni, doar cu ajutorul c atorva provizii, ne da asigurarea c a sub dom nia sa oamenii nu vor mai suferi de foame. Intr-adevar, belsugul de hrana, distribuita n mod nep artinitor, va pune cap at pentru totdeauna foametei (Psalmul 72:16). Autoritatea sa asupra bolilor de orice fel este o dovada c a bolnavii, orbii, surzii si infirmii vor fi vindecati complet
23. Cum va satisface Isus, ca Rege, necesit atile omenirii?
CRISTOS, PUTEREA LUI DUMNEZEU 125

si pentru totdeauna (Isaia 33:24; 35:5, 6). Capacitatea lui de a-i nvia pe morti ne da asigurarea c a, n calitate de Rege ceresc, Isus va detine si puterea de a nvia milioa nele de oameni de care Tatal sau si aminte ste cu placere. Ioan 5:28, 29. 24 In timp ce meditam la puterea lui Isus, sa nu pier dem din vedere c a acest Fiu si imita perfect Tatal (Ioan 14:9). Aceasta analiza a felului n care si folose ste Isus puterea ne ajuta sa ne facem o imagine clara cu privire la modul n care si Iehova puterea. Gande s folose ste te-te, de exemplu, cu c ata grij a l-a vindecat Isus pe un le pros. Miscat de mila, Isus l-a atins pe acest om si i-a spus: Vreau (Marcu 1:4042). Prin intermediul unor astfel de relatari, Iehova spune de fapt: Asa mi folosesc eu pu terea! Nu te simti ndemnat sa-l lauzi pe Dumnezeul nos tru atotputernic si pentru c a si sa-i aduci multumiri fo lose ste puterea ntr-un mod atat de iubitor?
24. In timp ce reflect am la puterea lui Isus, ce nu trebuie s a pierdem din vedere si de ce?

126

S A NE APROPIEM DE IEHOVA

S a ne folosim puterea ca niste imitatori ai lui Dumnezeu

CAPITOLUL

10

U EXISTA putere care sa nu ascunda o capca na plina de perfidie. Aceste cuvinte apartin and unei poete din secolul al XIX-lea atrag atentia asupra unui pericol subtil: abuzul de putere. Din nefericire, oa menii imperfecti t a n aceas cad cu prea multa usurin ta capcana. Intr-adevar, istoria demonstreaza c a omul a stap anit peste alt om, ca sa-l fac a nenorocit (Eclesiastul 8:9). Puterea exercitata fara iubire a cauzat omenirii suferinte de nedescris. 2 Nu este ns a extraordinar ca, desi are o putere nelimi tata, Iehova Dumnezeu nu abuzeaza niciodata de ea? Asa cum am observat n capitolele anterioare, el si foloseste ntotdeauna puterea indiferent ca este vorba de pu terea creatoare, distrugatoare, ocrotitoare sau de restabi lire n armonie cu scopurile sale iubitoare. Cand reflec tam la modul n care si exercita Iehova puterea, ne simtim ndemnati sa ne apropiem de el. Lucrul acesta, la randul
1. In ce capcan a subtil a cad cu u surin t a oamenii? 2, 3. a) De ce este remarcabil modul n care si folose ste Iehova puterea? b) Ce ar putea s a nsemne puterea noastr a, si cum ar trebui s a facem uz de puterea pe care o avem? S A NE FOLOSIM PUTEREA CA NI STE IMITATORI AI LUI DUMNEZEU 127

lui, ne poate motiva sa ne folosim puterea ca niste imitatori ai lui Dumnezeu (Efeseni 5:1). Dar ce fel de putere detinem noi, oamenii, niste fiinte nensemnate? 3 Sa nu uitam c a omul a fost creat dup a chipul lui Dumnezeu (Geneza 1:26, 27). Prin urmare, si noi avem putere cel putin o mic a masura. In puterea noastra sta fie sa facem anumite lucruri, de pilda, sa muncim; fie sa exercitam control sau autoritate asupra altora; fie sa-i influent am pe altii, ndeosebi pe cei ce ne iubesc; putere ar mai putea nsemna si forta noastra fizic a, sau vigoa rea, ori bunurile materiale pe care le posedam. Psalmistul a spus cu privire la Iehova: La Tine este izvorul vietii (Psalmul 36:9). Prin urmare, n mod direct sau indirect, Dumnezeu este sursa oricarei puteri legitime pe care am putea-o avea. De aceea, noi vrem s-o folosim ntr-un mod care sa-i faca placere. Dar cum? S ecretul este iubirea 4 Secretul folosirii corecte a puterii este iubirea. Si nu este chiar Dumnezeu cel mai mare exemplu n acest sens? Aminte steale lui Dumnezeu: pu ti de cele patru nsusiri terea, dreptatea, ntelepciunea si pe care iubirea, nsusiri le-am analizat n capitolul 1. Care dintre ele este predo 4, 5. a) Care este secretul folosirii corecte a puterii, si ce exemplu ne ofer a Dumnezeu n acest sens? b) Cum ne va ajuta iubirea s a ne folosim corect puterea? 128 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

minanta? Iubirea. Dumnezeu este iubire, se spune n 1 Ioan 4:8. Intr-adevar, Iehova este iubire prin nsasi na tura lui; iubirea se vede n tot ceea ce face El. De aceea, fiecare expresie a puterii sale izvoraste din iubire si este, mai presus de toate, spre binele celor ce-l iubesc. 5 Iubirea ne va ajuta si sa ne folosim puterea n mod corect. Biblia ne spune c a iubirea este buna si nu si cauta propriile interese (1 Corinteni 13:4, 5). Prin urma re, iubirea nu ne va ngadui sa action am cu asprime sau cu cruzime fat a de cei asupra c arora avem o oarecare au toritate. Dimpotriva, ea ne va ndemna sa-i tratam pe al tii si sa punem necesitatile sentimentele cu demnitate si lor mai presus de ale noastre. Filipeni 2:3, 4. 6 Iubirea este legata de o alta calitate care ne poate aju ta sa evitam abuzul de putere: teama sfanta. Cat de pre tioas a este aceasta calitate? In teama de Iehova se ntoar ce cineva de la rau, se spune n Proverbele 16:6. Abuzul de putere este una dintre c aile rele de pe care trebuie sa ne ntoarcem. Teama de Dumnezeu ne va mpiedica sa ne purtam aspru cu cei asupra c arora avem autoritate. De ce? In primul rand, pentru c a suntem raspunzatori nain tea lui Dumnezeu pentru felul n care i tratam (Neemia
6, 7. a) Ce este teama sfant a, si cum ne poate ajuta ea s a evit am folosirea gre sit a a puterii? b) Dati un exemplu pentru a ar ata leg atura dintre teama de a-i displ acea lui Dumnezeu si iubirea pentru Dumnezeu. S A NE FOLOSIM PUTEREA CA NI STE IMITATORI AI LUI DUMNEZEU 129

5:17, 15). Dar teama sfanta nseamna mai mult dec at atat. Cuvintele folosite n original pentru teama trans mit ideea de respect profund si a fa teama reverentioas t a de Dumnezeu. In felul acesta, Biblia asociaza teama cu iubirea pentru Dumnezeu (Deuteronomul 10:12, 13). Aceasta teama reverentioas a presupune si o teama sana toasa de a nu-i displacea lui Dumnezeu nu pentru sim plul motiv c a ne temem de consecinte, ci pentru c a l iu bim cu adevarat pe Dumnezeu. 7 Sa ilustram: Gande ste-te la legatura stransa dintre un baietel si tatal lui. B aiatul simte afectiunea interesul iu si bitor al tatalui sau fat a de el. Totodata, copilul este con stient si a tatal lui de la el, precum si de ceea ce asteapt ca acesta l va disciplina dac a nu se poarta frumos. Totusi, baiatul nu traie ste cu o teama morbida fat a de tatal sau. Dimpotriva, tine mult la el. Micutul se bucura sa fac a ceea ce stie c a i va aduce aprobarea tatalui sau. La fel stau lucrurile si cu teama sfanta. Deoarece l iubim pe Iehova, Tatal nostru ceresc, ne este groaza sa facem ceva ce l-ar mahni n inima Lui (Geneza 6:6). Dimpotriva, do rinta noastra este sa-i bucuram inima (Proverbele 27:11). Acesta este motivul pentru care noi vrem sa ne folosim corect puterea. In continuare, analiza noastra se va con centra asupra c atorva domenii n care putem proceda astfel.
130 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

In familie 8 Ne vom referi mai nt ai la cercul familial. Sotul este capul sotiei, se spune n Efeseni 5:23. Cum trebuie sa-si exercite sotul autoritatea data lui de Dumnezeu? Biblia le spune sotilor sa locuiasc a cu sotiile lor potrivit cunos tintei, acordandu-le onoare ca unui vas mai slab (1 Pe tru 3:7). Substantivul grecesc tradus prin onoare n seamna pret, valoare, . . . respect. Diferite forme ale acestui cuvant se traduc prin daruri si (Fap pretios tele 28:10; 1 Petru 2:7). Un sot care si sotia iube ste nu o maltrateaza fizic, nu o umile ste si nu o discrediteaza, fac and-o sa se simta fara valoare. Dimpotriva, el i recu noaste valoarea si o trateaza cu respect. El arata prin cu vinte si n public c a ea este fapte n particular si pretioas a pentru el (Proverbele 31:28). Un asemenea sot c astig a nu numai iubirea si sale, ci si, respectul sotiei ceva mai important, aprobarea lui Dumnezeu. 9 Si sotiile au o anumita putere n familie. Biblia vorbe s te despre femei credincioase care, fara a nc alca princi piul autoritatii, n a-i influenta au luat initiativa pe sotii lor n sens pozitiv sau n a-i ajuta sa evite erori de jude cata (Geneza 21:912; 27:4628:2). Poate c a o sotie are o
8. a) Ce autoritate au so tii n familie, si cum trebuie exercitat a aceasta? b) Cum poate demonstra so tul c a si onoreaz a so tia? 9. a) Ce putere au so tiile n familie? b) Ce o poate ajuta pe o so tie s a-si folo seasc a aptitudinile pentru a-si si sprijini so tul, cu ce rezultat? S A NE FOLOSIM PUTEREA CA NI STE IMITATORI AI LUI DUMNEZEU 131

1 In ebraica biblic a, termenul folosit pentru nuia nsemna un bat sau un baston, care semana cu cel folosit de un p astor pentru a-si oile (Psal ndruma mul 23:4). Tot la fel, nuiaua autoritatii p arintilor sugereaza o ndrumare iubitoare, nu o pedeapsa severa sau brutala.

minte mai agera dec at sotul ei sau poate c a are anumite aptitudini pe care sotul ea trebuie sa ei nu le are. Totusi, aiba un respect profund fat a de sotul sa-i fie su ei si pusa ca Domnului (Efeseni 5:22, 33). Dorinta de a-i pla cea lui Dumnezeu o va ajuta pe sotie sa-si foloseasc a aptitudinile pentru a-si sprijini sotul nu pentru a-l dis si credita sau pentru a ncerca sa-l domine. O femeie cu ade varat nteleapt a colaboreaza ndeaproape cu sotul ei pen tru a suda relatiile din sanul familiei. In felul acesta, ea p astreaza pacea cu Dumnezeu. Proverbele 14:1. 10 Parin tii ei autoritate de la Dumnezeu. au primit si Biblia da urmatorul sfat: Tatilor, nu-i iritati pe copiii vostri, ci continuati ti normele sa-i cre ste n disciplina si de gandire ale lui Iehova (Efeseni 6:4). In Biblie, cuvan tul disciplina poate sa nsemne cre stere, educatie, in struire. Copiii au nevoie de disciplina; ei se dezvolta ar monios ntr-un mediu n care exista reguli si limite clar stabilite. Biblia pune aceasta disciplina, sau instruire, n legatura cu iubirea (Proverbele 13:24). Prin urmare, nici odata nuiaua disciplinei1 nu trebuie folosita n mod

10. a) Ce autoritate le-a acordat Dumnezeu p arin tilor? b) Care este semnifi catia cuvantului disciplin a, si cum trebuie administrat a ea (vezi si nota de subsol)? 132 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

exagerat, nici pe plan emotional, nici fizic (Proverbele 22:15; 29:15). Disciplina rigida sau severa administrata fara pic de iubire este un abuz de autoritate din partea p arintilor si poate sa zdrobeasc a spiritul copilului (Co loseni 3:21). Pe de alta parte, disciplina echilibrata, admi nistrata n mod corect, le transmite copiilor c a p arintii lor i iubesc si c a nu le este indiferent ce fel de persoane vor deveni c and se vor face mari. 11 Ce se poate spune despre copii? Cum si pot folosi ei n mod corect puterea? Frumusetea tinerilor este pu terea lor, se spune n Proverbele 20:29, NW. Cu sigu rant a, cel mai bun mod n care tinerii si pot folosi forta si vigoarea este acela de a-i sluji Marelui lor Creator (Eclesiastul 12:1). E bine ca tinerii sa nu uite c a actiuni le lor pot influenta lor (Proverbe sentimentele p arintilor le 23:24, 25). Cand copiii asculta de p arintii lor tematori de Dumnezeu si adopta o conduita corecta, ei le bucura inima (Efeseni 6:1). O astfel de conduita este placut[a] n Domnul. Coloseni 3:20. In congregatie 12 Iehova a numit supraveghetori care sa ia initiati va n congregatia a (Evrei 13:17). Acesti barbati cre stin
11. Cum si pot folosi copiii puterea n mod corect? 12, 13. a) Cum trebuie s a-si considere b atr anii autoritatea n congregatie? b) Dati un exemplu pentru a ar ata de ce b atr anii trebuie s a trateze turma cu tandre te. S A NE FOLOSIM PUTEREA CA NI STE IMITATORI AI LUI DUMNEZEU 133

calificati foloseasc a autoritatea primita de trebuie sa-si la Dumnezeu oferind ajutor c and este necesar si con tribuind la bunastarea spirituala a turmei. Pozitia pe care o au le da oare batranilor dreptul sa stap aneasc a peste colaboratorii lor? Nicidecum! B atranii trebuie sa aiba un punct de vedere umil si echilibrat asupra rolu lui pe care l au n congregatie (1 Petru 5:2, 3). Biblia le spune supraveghetorilor: Pastoriti lui congregatia Dumnezeu, pe care a cump arat-o cu sangele propriu lui sau Fiu (Faptele 20:28). Acesta este un motiv serios pentru a-l trata cu tandrete pe fiecare membru al turmei. 13 Aceasta situatie ar putea fi ilustrata astfel: Un prie ten apropiat te roaga sa ai grij a de un obiect la care tine mult. Stii c a prietenul tau a investit multi bani n obiec tul respectiv. Nu ai umbla cu el cu atentie cu grij a ca si sa nu-l strici? In mod asemanator, Dumnezeu le-a ncre dintat batranilor responsabilitatea de a avea grij a de ceva cu adevarat pretios: congregatia, ai c arei membri sunt asemanati iube ste oile, cu oile (Ioan 21:16, 17). Iehova si le iube ste atat de mult, nc at le-a cump arat cu sangele pre tios al Fiului sau unic-nascut, Isus Cristos. Pretul pe care l-a platit Iehova este cel mai mare pret care putea fi pla tit. B atranii umili nu uita lucrul acesta si trateaza oile lui Iehova cu consideratie.
134 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Puterea limbii 14 Moartea si viata sunt n puterea limbii, spune Bi blia (Proverbele 18:21). Intr-adevar, limba poate face mult rau. Cine nu s-a simtit lezat de o remarc a necugeta ta sau chiar defaimatoare? Dar limba are si puterea de a aduce alinare. Limba ntelep tilor aduce vindecare, se spune n Proverbele 12:18. Da, cuvintele constructive si ncurajatoare pot fi ca un calmant sau ca un balsam pen tru inima. S a analizam c ateva exemple. 15 Vorbiti-le consolator sufletelor deprimate, suntem ndemnati slujitorii n 1 Tesaloniceni 5:14. Da, chiar si fideli ai lui Iehova pot c adea uneori prada depresiei. Cum i putem ajuta pe cei deprimati? laude Adresati-le sincere pentru lucruri concrete ajutandu-i astfel sa nte leaga c at de valorosi sunt n ochii lui Iehova. Adresati-le cuvinte ncurajatoare din Biblie, aratandu-le c a Iehova i iube ste cu adevarat pe cei cu inima zdrobita si cu duhul nfrant si c a le poarta de grija (Psalmul 34:18). Cand ne folosim puterea limbii pentru a-i consola pe al tii, demonstram c a l imitam pe Dumnezeul nostru com p atimitor, care i mangaie pe cei abatuti. 2 Corin teni 7:6. 16 De asemenea, ne putem folosi de puterea limbii
14. Ce putere are limba? 15, 16. In ce fel ne putem folosi limba pentru a-i ncuraja pe al tii? S A NE FOLOSIM PUTEREA CA NI STE IMITATORI AI LUI DUMNEZEU 135

pentru a le adresa altora cuvintele ncurajatoare de ca re au mare nevoie. A pierdut un colaborator n credin t a pe cineva drag n moarte? Cuvintele comp atimitoa re prin care ne exprimam grija si compasiunea pot mangaia o inima ndurerata. Se lupta un frate sau o sora n varsta cu sentimentul inutilitatii? Cateva cuvinte bi ne gandite i pot asigura pe cei n varsta c a sunt valorosi si apreciati. Se lupta cineva cu o boala cronic a? Cateva cuvinte amabile spuse la telefon sau personal pot ridica moralul unei persoane bolnave. Cat de multumit trebu ie sa fie Creatorul nostru c and noi ne folosim puterea limbii pentru a rosti cuvinte care sunt bune pentru a zidi! Efeseni 4:29. 17 Nu exista nici o modalitate mai importanta de a ne folosi puterea limbii ca mp artasirea ve stii bune despre Regatul lui Dumnezeu altor persoane. In Proverbele 3:27 se spune: Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, c and este n puterea mainii tale s-o faci. Avem obligatia de a le spune altora vestea buna salvatoare de vieti. Nu ar fi corect sa tinem doar pentru noi mesajul urgent pe care ni l-a ncredintat Iehova cu atata generozitate (1 Corin teni 9:16, 22). Dar n ce masura se asteapt a Iehova sa par ticip am la aceasta lucrare?
17. Care este o modalitate important a prin care ne putem folosi limba pentru a le face bine altora, si de ce trebuie s a facem lucrul acesta? 136 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

S a-i slujim lui Iehova cu toat a for ta noastr a 18 Iubirea noastra pentru Iehova ne ndeamna sa parti cip am din plin la ministerul cre stin. Ce asteapt a Iehova de la noi? Ceva ce fiecare, indiferent de situatia n care se afla, poate sa dea: Orice lucru faceti, lucrati la el din tot sufletul, ca pentru Iehova, si nu ca pentru oameni (Coloseni 3:23). Enunt and cea mai mare porunc a, Isus a spus: S a-l iube sti pe Iehova Dumnezeul tau cu toata inima ta si cu tot sufletul tau si cu toata mintea ta si cu toata forta a ca ta (Marcu 12:30). Da, Iehova se asteapt fiecare dintre noi sa-l iubeasc a si sa-i slujeasc a din tot sufletul. 19 Ce nseamn a sa-i slujim lui Dumnezeu din tot sufle tul? Sufletul se refera la ntreaga noastra fiint a, la capa citatile noastre mintale si fizice. De vreme ce sufletul cu prinde inima, mintea si forta, de ce mai sunt mentionate si acestea n Marcu 12:30? S a facem o ilustrare. In tim purile biblice, o persoana se putea vinde (si vindea su fletul) n sclavie. Totusi, sclavul putea sa nu-i slujeasc a stap anului sau din toata inima; el putea sa nu-si foloseas c a toata forta intelectuale n inte sau toate capacitatile resul stap anului sau (Coloseni 3:22). Prin urmare, dup a
18. Ce a steapt a Iehova de la noi? 19, 20. a) De vreme ce sufletul include inima, mintea si for ta, de ce sunt men tionate si acestea n Marcu 12:30? b) Ce nseamn a a-i sluji lui Iehova din tot sufletul? S A NE FOLOSIM PUTEREA CA NI STE IMITATORI AI LUI DUMNEZEU 137

I ntreb ari la care s a me ditezi


Proverbele 3:9, 10 Care sunt averile noastre, si cum le pu-

tem folosi pentru a-l onora pe Iehova? Eclesiastul 9:510 De ce ar trebui sa-ti n prezent folosesti forta ntr-un mod care va fi aprobat de Dumnezeu? Faptele 8:924 Ce abuz de putere este prezentat aici, si cum am putea evita sa facem aceasta greseal a? Faptele 20:2938 Ce pot nvata din exemplul lui Pavel cei cu pozitii de raspundere n congregatie?

c at se pare Isus a mentionat si aceste capacitati pentru a sublinia c a trebuie sa oferim tot ce avem n serviciul nostru adus lui Dumnezeu. A-i sluji lui Dumnezeu cu tot sufletul nseamna a ne oferi pe noi nsine, folosindu-ne toata forta toata energia n serviciul sau. si 20 A sluji din tot sufletul nseamn a oare sa dedic am cu totii numar de ore si aceeasi masura de energie n acelasi minister? Ar fi imposibil, deoarece situatia aptitudini si le difera de la o persoana la alta. De exemplu, o persoa na tanara, cu o sanatate buna si n putere va putea sa pe treac a mai mult timp n predicare dec at o persoana n varsta, pe care au lasat-o puterile. O persoana celibatara, care nu are obligatii familiale, va face, probabil, mai mult dec at o persoana care trebuie sa se ngrijeasc a de o fami lie. Dac a avem forta necesara, iar situatia ne permite sa
138 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

facem mult n minister, ar trebui sa fim foarte recunos c atori! Binenteles, nu am vrea sa avem niciodata un spi rit critic si sa ne comparam cu altii (Romani 14:1012). Dimpotriva, noi vrem sa ne folosim puterea pentru a-i ncuraja pe altii. 21 Iehova a dat un exemplu perfect n ce prive ste exer citarea corecta a puterii. Noi vrem sa-l imitam c at mai bine posibil. Ne vom folosi corect puterea dac a i vom trata cu demnitate pe cei asupra c arora avem o anumita masura de autoritate. In plus, dorim sa ndeplinim cu tot sufletul lucrarea de predicare, salvatoare de vieti, pe care ne-a ncredintat-o Iehova (Romani 10:13, 14). Nu uita c a Iehova este bucuros c and i oferi tot ce ai mai bun. Nu te ndeamna inima sa faci tot ce poti pentru a-i sluji unui Dumnezeu atat de nteleg ator si de iubitor? Acesta este cel mai bun si mai important mod n care ne putem folosi puterea.
21. Care este cea mai bun a si mai eficient a modalitate de a ne folosi puterea?

S A NE FOLOSIM PUTEREA CA NI STE IMITATORI AI LUI DUMNEZEU 139

S E C T I U N E A

D O U A

IEHOVA IUBE STE DREPTATEA


Nedreptatea a luat proport ii epidemice n lumea de astazi si t i l nvinov a t mul esc pe nedrept pe Dumnezeu. In Biblie gasim nsa un adevar reconfortant: Iehova iubeste drep tatea (Psalmul 37:28). In aceasta sect iune vom vedea cum a demonstrat el veridicitatea cuvintelor de mai sus, oferind astfel o speran t a ntregii omeniri.

Toate c aile Lui sunt drepte

CAPITOLUL

11

RA o nedreptate strigatoare la cer. De si nu comi sese nici un delict, tanarul, un barbat prezentabil, s-a trezit n nchisoare, sub acuzatia de tentativa de viol. Dar nu era prima nedreptate care i se facea. Cu c atva timp nainte, c and avea 17 ani, acest tanar, pe nume Io sif, fusese tradat chiar de fratii lui, care intentionase ra de fapt sa-l ucida. Dup a aceea, a fost vandut sclav ntr-o tar a straina. Acolo el a refuzat avansurile sotiei stap anului sau. Vazandu-se respinsa, femeia a nascocit acea acuzatie, pe baza c areia tanarul a fost ntemnitat. Din nefericire, nimeni nu p area dispus sa intervina pentru el. 2 Totusi, Dumnezeu, care iube ste dreptatea, vedea to tul (Psalmul 33:5). Iehova a intervenit pentru a corecta nedreptatile, dirij and evenimentele n asa fel nc at, n cele din urma, Iosif a fost eliberat. Mai mult decat atat, Iosif barbatul care fusese aruncat n temnit a a fost nu mit dup a aceea ntr-o pozitie de mare raspundere, care-i conferea o onoare deosebita (Geneza 40:15; 41:4143; Psalmul 105:17, 18). Dup a ce a fost disculpat, Iosif s-a
1, 2. a) Victima c aror nedrept ati crase a fost Iosif? b) Cum a corectat Iehova acele nedrept ati? TOATE C AILE LUI SUNT DREPTE 141

folosit de pozitia lui nalta pentru a contribui la realizarea scopului lui Dumnezeu. Geneza 45:58. 3 Nu-i asa c a aceasta relatare ne merge la inima? Cine dintre noi nu a asistat la o nedreptate sau nu a fost vic tima unei nedreptati? Intr-adevar, cu totii dorim sa fim tratati Lucrul acesta nu impartialitate. cu dreptate si este deloc surprinzator de vreme ce Iehova ne-a nzes trat cu calitati care-i reflecta personalitatea, iar drepta tea este una dintre nsusirile sale primordiale (Geneza 1:27). Pentru a-l cunoaste bine pe Iehova, trebuie sa n telegem ce nseamna pentru el dreptatea. In felul acesta vom putea pretui mai mult extraordinarul sau mod de si a actiona si ne vom simti ndemnati sa ne apropiem mai mult de el. Ce este dreptatea? 4 Pentru majoritatea oamenilor, dreptatea este, de cele mai multe ori, doar aplicarea impartial a a prevederilor le gii, nimic mai mult. In cartea Right and Reason Ethics in Theory and Practice (Dreptate si Etica n teorie ratiune si practic a) se spune c a dreptatea decurge din lege, obli gatii, cu toa ndatoriri si si aplic a sentintele drepturi si ta impartialitatea sau obiectivitatea. Insa dreptatea lui
3. De ce nu este deloc surprinz ator c a to ti oamenii vor s a fie tratati cu dreptate? 4. Ce n teleg de multe ori oamenii prin dreptate? 142 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova nseamna mai mult dec at aplicarea mecanic a a regulamentelor dintr-un simt al datoriei sau din obligatie. 5 Profunzimea dreptatii lui Iehova poate fi nteleasa mai bine dac a analizam cuvintele originare ale Bibliei. In Scripturile ebraice apar trei cuvinte de baza. Cuvantul re dat n majoritatea cazurilor prin justitie poate fi tradus si prin ceea ce este drept (Geneza 18:25). Celelalte do ua cuvinte se traduc de obicei prin dreptate. Cuvantul tradus prin dreptate n Scripturile grecesti n cre stine seamna calitatea de a fi drept sau impartial. De aici reiese c a prin dreptate si n esent a, justitie se ntelege, acelasi lucru. Amos 5:24. 6 Prin urmare, c and Biblia afirma c a Dumnezeu este impartial, ea spune ca el face ceea ce este drept si corect, n permanent a si fara p artinire (Romani 2:11). Intr-ade var, este de neconceput ca el sa procedeze altfel. Fidelul Elihu a spus: Departe de Dumnezeu nedreptatea, depar te de Cel Atotputernic ce este rau (Iov 34:10). Da, este imposibil ca Iehova sa fac a ce este rau. Dar de ce? Din doua motive importante. 7 In primul rand, el este sfant. Dup a cum am remar cat n capitolul 3, puritatea si dreptatea lui Iehova sunt
5, 6. a) Care este sensul cuvintelor din originalul Bibliei traduse prin drep tate? b) La ce se refer a faptul c a Dumnezeu este drept? 7, 8. a) De ce Iehova nu poate s a fac a nici o nedreptate? b) Ce anume l mo tiveaz a pe Iehova s a fie drept, sau impar tial, n relatiile cu al tii? TOATE C AILE LUI SUNT DREPTE 143

infinite. Prin urmare, el nu poate sa fac a nici o nedrep tate. S a vedem ce nseamna aceasta. Sfintenia Tatalui nostru ceresc reprezinta un motiv solid de a avea ncre dere c a el nu-si va trata niciodata copiii n mod nedrept. Isus a manifestat o astfel de ncredere. In ultima noapte a vietii el s-a rugat astfel: Tata sfant, ve sale p amante sti, gheaza asupra lor [a discipolilor] datorita numelui tau (Ioan 17:11). Forma de adresare Tata sfant este folosi ta n Biblie numai cu referire la Iehova. Si e firesc sa fie asa, deoarece nici un tata uman nu se poate compara cu El n sfintenie. Isus era ferm convins ca discipolii sai aveau sa fie n sigurant a datorita grijii ocrotitoare a Ta talui sau, care este pur si complet curat n sens absolut si separat de p acat. Matei 23:9. 8 In al doilea rand, iubirea neegoista face parte din n sasi natura lui Dumnezeu. Aceasta iubire l motiveaza sa fie drept, sau impartial, n relatiile cu altii. Nedreptatea nsa, sub diferitele ei forme ntre care rasismul, discri minarea si favoritismul , izvoraste deseori din lacomie si egoism, care sunt opusul iubirii. Cu privire la Dum nezeul iubirii, Biblia ne da urmatoarea asigurare: Iehova este drept; el iube ste cu adevarat actele de dreptate (Psalmul 11:7, NW ). Iehova spune despre sine: Eu, DOM NUL, iubesc dreptatea (Isaia 61:8). Nu este ncurajator
144 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

sa stim c a Dumnezeul nostru si gase ste placerea n a face ce este drept? Ieremia 9:24. Indurarea lui Iehova si dreptatea sa perfect a 9 Dreptatea lui Iehova, asemenea oric arei alte fatete a personalitatii sale unice, este perfecta, fara nici un defect. Preamarindu-l pe Iehova, Moise a scris: El este Stanca, lucrarea Lui este perfecta, c aci toate c aile Lui sunt drep te; El este un Dumnezeu al credinciosiei si fara nedreptate, El este drept si integru (Deuteronomul 32:3, 4). Ori ce expresie a dreptatii a nici lui Iehova este desavarsit prea indulgenta, dar nici prea aspra. 10 Exista o stransa legatura ntre dreptatea lui Iehova si ndurarea sa. In Psalmul 116:5 se spune: DOMNUL este milostiv si drept si Dumnezeul nostru este plin de n durare. Intr-adevar, Iehova este si drept, si ndurator. Aceste doua trasaturi nu se exclud. Manifestand ndura re, el nu este mai putin cum modul n care si drept, ca si exercita el dreptatea ar fi, n caz contrar, prea aspru. Dim potriva, deseori cele doua calitati se mpletesc, fiind ma nifestate n acelasi timp. S a dam un exemplu. 11 Toti oamenii se nasc p ac atosi, motiv pentru care me rita pedeapsa pentru p acat, adic a moartea (Romani 5:12).
911. a) Ce leg atur a exist a ntre dreptatea lui Iehova si ndurarea sa? b) In ce fel se observa dreptatea lui Iehova si ndurarea sa n modul s au de a trata cu oamenii p ac ato si? TOATE C AILE LUI SUNT DREPTE 145

Insa Iehova nu gase ste nici o placere n moartea p ac ato silor. El este un Dumnezeu al iertarii, ndurator si mi lostiv (Neemia 9:17). Cu toate acestea, el este sfant si nu poate trece cu vederea actele de nedreptate. Prin urma re, cum le poate arata el ndurare unor oameni p ac atosi din nastere? Raspunsul se gase ste ntr-unul din cele mai pretioase adevaruri cuprinse n Cuvantul lui Dumnezeu, si anume, cel referitor la rascump ararea pe care a oferit-o Iehova n vederea salvarii omenirii. Vom afla mai multe amanunte despre aceasta masura iubitoare n capitolul 14 al acestei carti. Prin intermediul acestei masuri, care reprezinta o expresie a dreptatii n acelasi perfecte si, timp, a ndurarii supreme, Iehova si poate manifesta n durarea tandra fat a de p ac atosii penitenti, fara a nc alca normele justitiei sale perfecte. Romani 3:2126. Dreptatea lui Iehova aduce alinare 12 Dreptatea lui Iehova nu este nemiloasa. Ea nu ne n dep arteaza de el, ci este o calitate extraordinara, care ne atrage spre el. Biblia descrie n termeni clari natura ndu ratoare a dreptatii lui Iehova. S a analizam c ateva moduri impresionante n care si manifesta Iehova dreptatea. 13 In virtutea drepta tii sale perfecte, Iehova este fidel si
12, 13. a) De ce justi tia lui Iehova ne apropie de el? b) La ce concluzie a ajuns David n ce prive ste justi tia lui Iehova, si cum ne poate aduce m ang aiere lucrul acesta? 146 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

loial n relatiile cu slujitorii sai. Psalmistul David a cu noscut personal aceasta fatet a a dreptatii lui Iehova. La ce concluzie a ajuns David din experient a proprie si din studierea modului n care actioneaz a Dumnezeu? El a spus: DOMNUL iube ste dreptatea si pe nu p arase ste credinciosii S ai. Ei sunt p astrati pentru totdeauna (Psal mul 37:28). Ce asigurare reconfortanta! Dumnezeul nos tru nu-i va p arasi niciodata, nici macar pentru o clip a, pe cei ce i sunt loiali. Putem asadar conta pe fidelitatea si pe grija sa iubitoare. Dreptatea sa este o garantie n acest sens! Proverbele 2:7, 8. 14 Justitia divina este receptiva la trebuintele celor aflati n suferint a. Grija lui Iehova fat a de cei defavori zati se observa n Legea data de el Israelului. De exem plu, Legea cuprindea masuri speciale menite sa-i ocro teasc a pe orfani si pe vaduve (Deuteronomul 24:1721). Stiind c at de grea putea fi viata Iehova n pentru ace stia, susi a devenit Judec atorul si Ocrotitorul lor, cel care fa ce dreptate orfanului1 si vaduvei (Deuteronomul 10:18;
1 De si ebraic pentru orfan este de genul masculin, faptul aces cuvantul ta nu sugereaza c atusi putin fat a de fete. Iehova a inclus de o lipsa de interes n Lege o dare de seama privitoare la o hotarare judec atoreasc a ce garanta o mo stenire pentru fetele orfane de tata ale lui Telofhad. Aceasta prevedere a stabilit un precedent pentru sustinerea drepturilor fetelor orfane de tata. Numeri 27:18.

14. Cum se reflect a grija lui Iehova fat a de cei defavorizati n Legea dat a de el Israelului? TOATE C AILE LUI SUNT DREPTE 147

Psalmul 68:5). Iehova i-a avertizat pe israeliti c a, dac a i asupreau pe femeile si pe copiii lipsiti de ap arare, el avea sa asculte negre sit strigatele acestora. El a mai spus: Ma nia Mea se va aprinde (Exodul 22:2224). De si mania nu este o trasatura dominanta a lui Iehova, el este pe bu na dreptate indignat de actele deliberate de nedreptate, mai ales c and victimele sunt cei saraci sau neajutorati. Psalmul 103:6. 15 De asemenea, Iehova ne da asigurarea c a nu tratea za pe nimeni cu p artinire si nu accepta mita (Deuteronomul 10:17, NW ). Spre deosebire de majoritatea oame nilor cu putere sau influenti, Iehova nu se lasa influentat de bogatiile sau de nfati cuiva. El este complet lip sarea sit de prejudec ati nu face favoritisme n nici un fel. S a si analizam un exemplu cu adevarat remarcabil de impar tialitate divina. Privilegiul de a deveni nchinatori adeva rati nu este rezervat ai sai, cu perspectiva vietii ve snice, doar unei elite. Dimpotriva, n orice natiune, omul care se teme de el si practic a dreptatea este demn de a fi acceptat de el (Faptele 10:34, 35). Toti oamenii, indiferent de pozitia n care lor sociala, de culoarea pielii sau de tara locuiesc, pot avea aceasta perspectiva minunata. Nu este aceasta o expresie a adevaratei dreptati?
15, 16. Ce dovad a cu adevarat remarcabil a avem referitor la impar tialitatea lui Iehova? 148 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Mai exista un aspect al justitiei perfecte a lui Iehova care merita atentia respectul nostru: felul n care i tra si teaza el pe cei ce ncalc a normele sale drepte. Nici o scutire de pedeaps a 17 Unii s-ar putea ntreba: De vreme ce Iehova nu tole reaza nedreptatea, cum se explic a suferintele si practici le corupte atat de rasp andite n lumea de azi? Aceste ne dreptati cu justitia lui Iehova. nu vin n contradictie Multele nedreptati din lumea n care traim sunt o conse cint a a p acatului pe care oamenii l-au mostenit de la Adam. Intr-o lume n care oamenii au ales sa umble pe propriile lor cai p ac atoase, nedreptatile sunt la ordinea zilei. Dar situatia se va schimba n curand. Deuteronomul 32:5. 18 De si Iehova le arata multa ndurare celor ce se apro pie de el cu sinceritate, el nu va tolera la nesfarsit o situa tie care dezonoreaza numele sau sfant (Psalmul 74:10, 22, 23). Dumnezeul dreptatii nu se lasa batjocorit; el nu-i va scuti pe cei ce p ac atuiesc cu voia de pedeapsa pe care o merita. Iehova este un Dumnezeu ndurator si binevo itor, ncet la manie si abundent n bunatate iubitoare si
16

17. Explic a de ce nedrept atile din lumea de ast azi nu intr a deloc n contra dic tie cu dreptatea lui Iehova. 18, 19. Ce anume demonstreaz a c a Iehova nu-i va tolera la nesfar sit pe cei ce ncalc a n mod deliberat legile sale drepte? TOATE C AILE LUI SUNT DREPTE 149

adevar, . . . dar care, n nici un caz, nu va acorda scutire de pedeapsa (Exodul 34:6, 7, NW ). Loial principiului ex primat n aceste cuvinte, Iehova considera uneori c a e ne cesar sa-i pedepseasc a pe cei ce ncalc a n mod deliberat legile sale drepte. 19 S a luam ca exemplu felul n care a tratat Dumnezeu Israelul antic. Chiar si Pro dup a ce s-au stabilit n Tara misa, israelitii s-au dovedit de nenumarate ori infideli. De si L-au maniat pe Iehova prin conduita lor p ac a toasa, el nu i-a abandonat imediat (Psalmul 78:3841). Dimpotriva, plin de mila, el le-a dat multe ocazii sa se schimbe. Iata cum i-a implorat el: Nu doresc moartea p ac atosului, ci mai degraba sa se ntoarc a de la calea lui si sa traiasc a. Intoarceti-v a, ntoarceti-v a de la calea voas tra cea rea! Pentru ce vreti sa muriti, voi, casa lui Israel? (Ezechiel 33:11). Considerand pretioas a viata, Iehova si-a trimis n repetate randuri profetii pentru ca poporul sa se ntoarc a de la c aile lui rele. Insa, din cauza mpietririi inimii lor, majoritatea israelitilor nu au vrut sa asculte si sa se c aiasc a. In cele din urma, de dragul numelui sau sfant si pentru tot ce reprezinta acesta, Iehova i-a dat pe mana dusmanilor lor. Neemia 9:2630. 20 Modul n care a tratat Iehova cu Israelul ne nva t a
20. a) Ce afl am despre Iehova din modul n care a tratat el cu Israelul? b) De ce este leul un simbol potrivit al justi tiei lui Iehova? 150 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

multe lucruri despre personalitatea Lui. Aflam c a Ieho va vede totul, c a el observa nedreptatile si c a ceea ce vede l ntristeaza foarte mult (Proverbele 15:3). Totoda ta este ncurajator sa stim c a el cauta sa arate ndurare atunci c and exista un motiv pentru a actiona astfel. Mai aflam c a el nu se pripe ste niciodata c and face dreptate. Deoarece Iehova este ndelung-rabdator, multi oameni trag n mod gre sit concluzia c a el nu-i va pedepsi nicio data pe cei rai. Dar lucrurile nu stau c atusi de putin asa, ntruc at tot din modul n care a tratat Dumnezeu cu Is raelul aflam c a rabdarea divina are limite. Iehova este ferm de partea dreptatii. Spre deosebire de oameni, care deseori dau napoi c and trebuie sa fac a dreptate, lui Ie hova nu-i lipse ste niciodata curajul sa fac a ce este drept. In mod potrivit, leul1, ca simbol al dreptatii nenfricate, este pus n legatura cu prezenta cu tronul lui Iehova si sau (Ezechiel 1:10; Revelatia 4:7). Din acest motiv putem fi siguri c a el si va duce la ndeplinire promisiunea de a curata p amantul de nedreptate. Intr-adevar, felul n care judec a el poate fi rezumat dup a cum urmeaza: fer mitate c and situatia o cere, ndurare ori de c ate ori este posibil. 2 Petru 3:9.
1 De remarcat c a Iehova s-a asemanat cu un leu atunci c and a pedepsit Israelul infidel. Ieremia 25:38; Osea 5:14. TOATE C AILE LUI SUNT DREPTE 151

I ntreb ari la care s a me ditezi

se grabeste sa aplice o pedeapsa? Habacuc 1:14, 13; 2:24 Cum l-a asigurat Iehova pe Haba cuc ca nu va tolera nedreptatea la nesfarsit? Zaharia 7:814 Ce simte Iehova fat a de cei ce calca n picioare drepturile altora? Romani 2:311 Pe ce baza judeca Iehova atat persoanele, cat si natiunile?

Ieremia 18:111 Cum i-a aratat Iehova lui Ieremia ca El nu

S a ne apropiem de Dumnezeul drept a tii 21 Cand meditam asupra modului n care si exercita Ie hova dreptatea, nu ar trebui sa ne gandim la el ca la un judec ator necrut ator si rigid, preocupat doar sa-i pedep seasc a pe raufac atori. Dimpotriva, ar trebui sa ne gan dim la el ca la un Tata iubitor, dar ferm, care si trateaza ntotdeauna copiii n cel mai bun mod cu putint a. Fiind un Tata drept, Iehova echilibreaza fermitatea fat a de ceea ce este drept cu compasiunea tandra fat a de copiii sai p a mante sti, care au nevoie de ajutorul si de iertarea sa. Psalmul 103:10, 13. 22 Cat de recunosc atori ar trebui sa fim pentru c a jus 21. Cum ar trebui s a ni-l imagin am pe Iehova c and medit am asupra modului n care exercit a el dreptatea, si de ce? 22. In dreptatea sa, ce perspectiva a facut posibil a Iehova pentru noi, si de ce ne trateaz a el n acest fel? 152 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

titia divina nseamna mult mai mult decat pedepsirea raufac atorilor! In dreptatea sa, Iehova a facut posibil ca noi sa avem o perspectiva cu adevarat minunata: viat a perfecta, fara sfarsit ntr-o lume n care va locui drep tatea (2 Petru 3:13). Dumnezeu se poarta cu noi n felul acesta deoarece dreptatea sa cauta mai degraba motive pentru a salva, nu pentru a condamna. Intr-adevar, o mai buna ntelegere a naturii justitiei lui Iehova ne va apro pia de el! In capitolele urmatoare vom face o analiza mai detaliata a modului n care manifesta Iehova aceasta mi nunata calitate.

TOATE C AILE LUI SUNT DREPTE

153

Exista nedreptate la Dumnezeu?

CAPITOLUL

12

VADUVA n varsta este pradata de economiile ei de o viat a. Un nou-nascut lipsit de ajutor este aban donat de o mama fara inima. Un barbat este nchis pentru un delict pe care nu l-a comis. Ce sentimente trezesc n tine aceste situatii ipotetice? Probabil c a fiecare din tre ele te tulbura, ceea ce este c at se poate de firesc. Noi, oamenii, avem un puternic simt al binelui si al raului. Suntem indignati c and vedem o nedreptate. Vrem ca vic tima sa fie desp agubita, iar vinovatul, pedepsit. Dac a nu se ntampla asa, probabil, ne ntrebam: Vede Dumnezeu ceea ce se ntampla? De ce nu face ceva pentru a corecta situatia? 2 Pe tot parcursul istoriei, slujitorii fideli ai lui Iehova si-au pus ntrebari asemanatoare. De exemplu, ntr-o rugaciune a sa, profetul Habacuc l-a ntrebat pe Dum nezeu: Pentru ce ma faci sa vad nelegiuirea si Te uiti la nedreptate? Asuprirea si violenta se fac sub ochii mei. (Habacuc 1:3). Iehova nu l-a mustrat pe Habacuc pentru aceste ntrebari sincere, deoarece El i-a insuflat omului
1. Ce sentimente ar putea trezi n noi cazurile de nedreptate? 2. Care a fost reac tia lui Habacuc la nedreptate, si de ce nu a fost el mustrat de Iehova?
154 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

conceptul de dreptate. Da, Iehova ne-a binecuvantat cu o farama din puternicul sau simt al dreptatii. Iehova ur a ste nedreptatea 3 Iehova nu nchide ochii la nedreptate. El vede tot ceea ce se ntampla. Despre zilele lui Noe, Biblia ne spu ne: DOMNUL a vazut c a rautatea omului era mare pe p amant si c a toata imaginatia gandurilor din inima lui era n fiecare zi numai rautate (Geneza 6:5). Gan de ste-te ce au nsemnat aceste cuvinte. Deseori, modul n care percepem noi nedreptatea are la baza c ateva n tamplari neplacute pe care fie le-am auzit, fie le-am trait personal. Iehova nsa vede toate nedreptatile care se fac la scara mondiala. Mai mult dec at atat, el poate discer ne chiar si inimii, gandirea denaturata care nclinatiile se ascunde n spatele actelor de nedreptate. Ieremia 17:10. 4 Iehova nu numai c a vede nedreptatea, dar le si poar ta de grij a celor ce ajung victime ale nedreptatii. Cand poporul sau a fost tratat cu cruzime de natiuni dusma ne, Iehova a fost ndurerat de gemetele lor provocate de cei care-i asupreau si-i (Judec atorii 2:18). cople seau
3. De ce se poate spune c a, n comparatie cu noi, Iehova este mult mai con stient de nedrept a tile care se fac? 4, 5. a) Cum arat a Biblia c a Iehova are grij a de cei ce sunt tratati n mod nedrept? b) Cum a suferit Iehova nsu si din cauza nedrept atii?
EXISTA NEDREPTATE LA DUMNEZEU? 155

Ai observat probabil c a unii oameni devin insensibili la nedreptate dac a sunt expusi mai mult timp la asemenea acte. Despre Iehova nu se poate spune nsa asa ceva. De si a vazut toate nedreptatile care s-au comis n decursul ce lor aproximativ 6 000 de ani de istorie umana, ura lui fa t a de nedreptate nu a slabit deloc. Dimpotriva, Biblia ne da asigurarea c a lucruri precum limba mincinoasa, mainile care varsa sange nevinovat si martorul fals care spune minciuni i provoac a aversiune. Proverbele 6:1619. 5 Gande ste-te, de asemenea, cu c ata vehement a i-a con damnat Iehova pe conduc atorii nedrepti din Israel. El l-a inspirat pe profetul sau sa-i ntrebe: Nu este datoria voastra sa cunoaste ti ce este drept? . Dup a ce descrie ntr-un limbaj sugestiv abuzul de putere de care se faceau vinovati oameni corupti, ace sti Iehova prezice care va fi sfarsitul lor: Veti striga c atre DOMNUL, dar El nu va raspunde; ci Isi va ascunde fata de ei n timpul ace la, pentru c a au facut fapte rele (Mica 3:14). Cata aver siune i provoac a lui Iehova nedreptatea! De fapt, el stie din proprie experient a ce nseamna aceasta. Satan l batjocore ste pe nedrept de mii de ani (Proverbele 27:11). Mai mult dec at atat, Iehova a suferit de pe urma celui mai crud act de nedreptate c and Fiul sau, care nu a co156 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

mis p acat, a fost executat ca un criminal (1 Petru 2:22; Isaia 53:9). Nu ncape nici o ndoiala c a Iehova nu este nici orb, nici indiferent la suferinta celor ce ndura ne dreptati. 6 Cu toate acestea, este c at se poate de firesc sa reac tion am vehement c and vedem o nedreptate sau c and sun tem noi nsine tinta unui tratament nedrept. Noi am fost creati dup a imaginea lui Dumnezeu, iar nedreptatea este n opozitie directa cu tot ceea ce l reprezinta pe Iehova (Geneza 1:27). Atunci, de ce ngaduie Dumnezeu nedreptatea? Controversa suveranit atii lui Dumnezeu 7 Raspunsul la ntrebarea de mai nainte este legat de controversa suveranitatii. Dup a cum am vazut, Creato rul are dreptul sa guverneze peste p amant si peste toti locuitorii p amantului (Psalmul 24:1; Revelatia 4:11). Cu toate acestea, la nceputul istoriei umane a fost contestat dreptul lui Iehova de a guverna. Cum asa? Iehova i-a poruncit primului om, Adam, sa nu manance dintr-un anumit pom din gradina care era locuinta lui paradi ziac a. Ce se ntampla dac a nu asculta? Vei muri negre sit, i-a spus Dumnezeu (Geneza 2:17). Porunca data de
6. Cum am putea reac tiona la nedrept ati, si de ce? 7. Explicati cum a fost contestat dreptul lui Dumnezeu de a guverna.
EXISTA NEDREPTATE LA DUMNEZEU? 157

Dumnezeu nu era deloc grea nici pentru Adam, nici pen tru sotia Satan a convins-o pe Eva c a lui, Eva. Totusi, Dumnezeu era exagerat de restrictiv. Si dac a manca din pom? Satan i-a spus c at se poate de clar Evei: Hotarat c a nu veti c a, n ziua c and veti muri; dar Dumnezeu stie manca din el, vi se vor deschide ochii si veti fi ca Dum nezeu, cunosc and binele si raul. Geneza 3:15. 8 Prin aceasta afirmatie a nu Satan lasa sa se nteleag numai c a Iehova ascunsese de Eva lucruri importante, dar si Satan a avut grij a sa nu conteste ade c a o mintise. varul c a Dumnezeu este conduc atorul suprem. Insa el nu a recunoscut dreptul si meritul lui Dumnezeu de a fi Suveranul universului. Cu alte cuvinte, el a sustinut ca Iehova nu guverneaza cu dreptate si spre binele supusi lor sai. 9 Dup a aceea, Adam si Eva au nc alcat porunca lui Iehova si au mancat din pomul interzis. Pentru neascul tare, ei trebuiau sa plateasc a cu moartea, asa cum decre tase Dumnezeu. Minciuna lui Satan a dat nastere c ator va ntrebari majore: Are Iehova cu adevarat dreptul sa conduc a omenirea sau ar trebui ca omul sa se conduc a
8. a) Ce i-a sugerat S atan Evei prin afirmatiile pe care le-a facut? b) Ce a contestat S atan n leg atur a cu guvernarea lui Dumnezeu? 9. a) Care au fost consecin tele neascult arii pentru Adam si Eva, si ce ntre b ari majore au ap arut? b) De ce nu i-a distrus Iehova imediat pe r azvr ati ti?
158 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

singur? Isi exercita Iehova guvernarea n cel mai bun mod cu putint a? Iehova s-ar fi putut folosi de puterea sa absoluta pentru a-i nimici imediat pe razvratiti. Insa n trebarile care ap arusera vizau guvernarea, nu puterea sa. Prin urmare, nlaturarea lui Adam, a Evei si a lui Satan nu ar fi demonstrat c a guvernarea lui Dumnezeu este dreapta. Dimpotriva, ar fi amplificat si mai mult contro versa. Singura modalitate de a stabili dac a oamenii se puteau conduce singuri cu succes, independent de Dum nezeu, era aceea de a lasa sa treac a un timp pentru ca faptele sa vorbeasc a. 10 Ce s-a putut observa odata cu trecerea timpului? De-a lungul mileniilor, oamenii au ncercat multe forme de guvernare, ntre care totalitarismul, democratia, so cialismul si comunismul. Rezultatul este rezumat cu franchete n urmatoarele cuvinte: Un om stap ane ste peste alt om, ca sa-l fac a nenorocit (Eclesiastul 8:9). Profetul Ieremia a afirmat pe buna dreptate: Stiu, DOAMNE, c a soarta omului nu este n puterea lui; nici nu sta n puterea omului, c and umbla, sa-si ndrepte pasii. Ieremia 10:23. 11 Iehova a stiut de la nceput c a independenta oame 10. Ce dezvaluie istoria cu privire la guvernarea uman a? 11. De ce i-a l asat Iehova pe oameni n sclavia suferin tei?
EXISTA NEDREPTATE LA DUMNEZEU? 159

nilor fat a de el avea sa aduc a multa suferint a n lume. Asadar, se poate spune c a el a fost nedrept c and a per mis ca inevitabilul sa-si urmeze cursul? Nicidecum. Am putea ilustra aceasta idee astfel: S a presupunem c a ai un copil care trebuie operat pentru a sc apa de o boala ce-i pune viata c a interventia chirurgicala n pericol. Stii l va face sa sufere, iar lucrul acesta te ntristeaza foar te mult. Dar mai stii c a, dup a operatie, starea de sana tate a copilului se va ameliora considerabil. In mod ase manator, Dumnezeu a stiut si chiar a prezis c a guvernarea umana avea sa aduc a durere si suferint a c a eliberarea definiti(Geneza 3:1619). Dar el mai stia va si deplina era posibila numai dac a toti oamenii erau lasati dureroase ale razvratirii. Nu sa vada consecintele mai asa controversa putea fi rezolvata o data pentru totdeauna. Controversa integrit atii omului 12 Mai exista nsa o latura a problemei. Contestand le gitimitatea guvernarii lui Dumnezeu si dreptatea cu care si exercita El guvernarea, Satan nu l-a calomniat doar pe Iehova arunc and repros asupra suveranitatii Sale, ci i-a calomniat si pe slujitorii lui Dumnezeu punand la n 12. A sa cum s-a nt amplat n cazul lui Iov, ce acuzatie le-a adus S atan oamenilor?
160 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

doiala integritatea lor. Iata, de exemplu, ce i-a spus Sa tan lui Iehova despre dreptul Iov: Nu l-ai nconjurat Tu cu un gard de protectie, pe el, casa lui si tot ce este al lui? Ai binecuvantat lucrul mainilor lui si averile lui aco pera tara. Dar ia ntinde-Ti mana si atinge-Te de tot ce are, si sunt ncredintat c a Te va blestema n fat a. Iov 1:10, 11. 13 Satan a sustinut c a Iehova si folosea puterea ocro titoare pentru a cump ara devotiunea lui Iov. Lucrul aces ta, la randul lui, dadea de nteles c a integritatea lui Iov nu era dec at o prefac atorie; cu alte cuvinte, Iov i slujea lui Dumnezeu numai pentru c a primea ceva n schimb. Satan a afirmat c a, dac a Dumnezeu si-ar fi retras bine cuvantarea, chiar si acest om l-ar fi blestemat pe Crea torul lui. Satan stia c a Iov era un om ireprosabil, un om integru si drept, care se temea de Dumnezeu si se abatea de la rau1. Prin urmare, dac a Satan reusea sa stir beasc a integritatea lui Iov, ce se putea spune despre res tul omenirii? Satan a pus de fapt la ndoiala loialitatea tuturor celor ce doreau sa-i slujeasc a lui Dumnezeu.
1 Iehova a spus despre Iov: Nu este nimeni ca el pe p amant (Iov 1:8). De aceea, e foarte posibil ca Iov sa fi trait dup a Iosif si nainte ca Moise sa de vina conduc atorul Israelului. La vremea aceea, se putea spune deci ca Iov era cel mai integru om de pe p amant.

13. Ce a insinuat S atan prin acuzatiile aduse lui Iov, si cum se r asfr ang acestea asupra tuturor oamenilor?
EXISTA NEDREPTATE LA DUMNEZEU? 161

Intr-adevar, amplific and litigiul, Satan i-a spus lui Ieho va: Omul [nu numai Iov] da tot ce are pentru viata lui. Iov 1:8; 2:4.
14

Istoria demonstreaza, contrar pretentiei lui Satan, c a multi oameni, asemenea lui Iov, i-au ramas loiali lui Iehova n pofida ncerc arilor. Prin conduita lor fidela, ei au bucurat inima lui Iehova si i-au oferit un raspuns la batjocura rautacioasa a lui Satan, potrivit c areia oame nii renunt a sa-i mai slujeasc a lui Dumnezeu c and ntam pina greutati (Evrei 11:438). Intr-adevar, oamenii sin ceri au refuzat sa-si compromita credinta n Dumnezeu. Chiar si n cele mai vitrege ncerc ari, ei au avut o ncre dere deplina c a Iehova le va da forta necesara pentru a suporta. 2 Corinteni 4:710. 15 Insa Iehova nu aplic a justitia doar n cazul controverselor privitoare la suveranitatea sa si la integritatea omului. In Biblie gasim o dare de seama a hotararilor ju dec atore sti de Iehova mpotriva unor per pronuntate soane sau a unor natiuni si despre judecata pe profetiile care o va face el n viitor. De ce putem fi siguri c a jude c atile lui Iehova au fost si vor fi drepte?

14. Ce a demonstrat istoria cu privire la acuzatia adus a de S atan oamenilor? 15. Ce ntrebare ar putea ap area cu privire la judec atile trecute si viitoare ale lui Dumnezeu?
162 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Justi tia lui Dumnezeu este superioar a 16 Despre Iehova se poate spune n mod justificat: Toate c aile Lui sunt drepte (Deuteronomul 32:4). Insa nici unul dintre noi nu poate spune despre sine lucrul acesta, pentru c a, deseori, orizontul nostru limitat ne n tunec a facultatea de a discerne ce este drept. S a-l luam ca exemplu pe Avraam. El a intervenit pe langa Iehova n legatura cu distrugerea Sodomei chiar dac a rauta tea luase proportii Avraam l-a ngrijoratoare n acel oras. ntrebat pe Iehova: Vei nimici Tu oare si pe cel drept mpreuna cu cel rau? (Geneza 18:2333). Binenteles, raspunsul era nu. Numai c and dreptul Lot si fiicele sale au ajuns teferi n orasul Toar, Iehova a facut sa ploua peste Sodoma . . . pucioasa si foc (Geneza 19:2224). Iona, n schimb, s-a maniat c and Dumnezeu le-a aratat ndurare locuitorilor orasului Ninive. De vreme ce el i anuntase c a vor fi nimiciti, Iona ar fi vrut sa-i vada distrusi, chiar dac a ninivitii se c aisera cu sinceritate. Iona 3:104:1. 17 Iehova i-a dat din nou lui Avraam asigurarea c a, pentru El, exercitarea dreptatii nu nsemna doar distru gerea celor rai, ci si salvarea celor drepti. Iona, la randul lui, a trebuit sa nvete c a Iehova este ndurator. Dac a cei
16, 17. Ce exemple demonstreaz a c a oamenii au o n telegere limitat a asu pra adevaratei justi tii?
EXISTA NEDREPTATE LA DUMNEZEU? 163

rai renunt a la practicile lor, el este gata sa-i ierte (Psal mul 86:5). Spre deosebire de unii oameni care se tem sa nu-si Iehova nu aplic a o judecata ne pericliteze pozitia, favorabila doar pentru a arata c at de mare este puterea sa si sa arate compasiune de teama c a nici nu se retine ar putea fi considerat slab. El este ndurator ori de c ate ori are motive sa procedeze astfel. Isaia 55:7; Ezechiel 18:23. 18 Cu toate acestea, Iehova nu se lasa condus de senti mente. Cand poporul sau s-a cufundat n idolatrie, Ieho va a declarat cu hotarare: Te voi judeca potrivit c ailor tale. Si te voi pedepsi pentru toate uraciunile tale. Ochiul Meu va fi fara mila pentru tine si nu Ma voi ndura, ci voi aduce peste tine c aile tale (Ezechiel 7:3, 4). Prin ur mare, c and oamenii se nc ap at aneaza sa fac a ceea ce vor ei, judecata lui Iehova este pe masura. Numai c a judeca ta sa se bazeaza ntotdeauna pe dovezi solide. Astfel, atunci c and la urechile sale a ajuns un strigat puternic cu privire la Sodoma si Gomora, Iehova a spus: Ma voi cobor acum sa vad dac a n adevar au lucrat n totul dup a strigatul venit p ana la Mine (Geneza 18:20, 21). Cat de recunosc atori suntem c a Iehova nu este ca majoritatea oamenilor, care se grabesc sa traga concluzii nainte de
18. Ar atati a pur si cu ajutorul Bibliei c a Iehova nu ac tioneaz simplu sub impulsul sentimentelor.
164 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi

tioneaz a cu impartialitate? Iov 34:112 Cum ne pot ntari cuvintele lui Elihu ncrede rea n dreptatea lui Dumnezeu cand ne confruntam cu nedreptati? Psalmul 1:16 De ce este reconfortant sa stim ca Iehova cantareste cu atentie faptele faptele celor drepti, dar si celor rai? Maleahi 2:1316 Cum a considerat Iehova nedreptatea care li s-a facut femeilor ai caror soti au divortat de ele fara un motiv ntemeiat?

Deuteronomul 10:1719 De ce putem fi siguri ca Iehova ac-

a auzi toate faptele! Intr-adevar, Iehova este asa cum l descrie Biblia: un Dumnezeu al credinciosiei si fara nedreptate. Deuteronomul 32:4. Ave ti ncredere n dreptatea lui Iehova 19 Biblia nu raspunde la fiecare ntrebare legata de ac tiunile din trecut ale lui Iehova si nici nu ofera toate de taliile n legatura cu modul n care-i va judeca El n vii tor pe oameni si din care fac ei parte. Cand organizatiile avem nedumeriri n legatura cu unele relatari sau profetii din Biblie din care lipsesc astfel de informatii, putem dovedi aceeasi loialitate pe care a dovedit-o Mica. Iata
19. Ce putem face dac a avem unele nel amuriri n leg atur a cu modul n care si exercit a Iehova justi tia?
EXISTA NEDREPTATE LA DUMNEZEU? 165

ce a scris el: Voi sta n asteptarea Dumnezeului salvarii mele. Mica 7:7, NW. 20 Putem fi siguri c a n orice situatie Iehova va actiona cu dreptate. Chiar si atunci c and oamenii se fac c a nu vad anumite nedreptati, Iehova promite: Razbunarea este a mea; eu voi rasplati (Romani 12:19). Dac a mani festam rabdare, vom nutri aceeasi convingere ferma pe care a avut-o Pavel c and a spus: Exista nedreptate la Dumnezeu? Asta niciodata! Romani 9:14. 21 Deocamdata traim n timpuri critice, c aror cu greu li se face fat a (2 Timotei 3:1). Nedreptatile si asupriri le au dus la multe abuzuri abominabile (Eclesiastul 4:1). Cu toate acestea, Iehova nu s-a schimbat. El uraste si cu iubire de cei ce acum nedreptatea si se ngrije ste sunt victime ale nedreptatilor. Dac a i ramanem loiali lui Iehova si suveranitatea sa, el ne continuam sa sustinem va da putere sa suportam p ana va sosi timpul c and, sub domnia Regatului sau, vor fi corectate toate nedreptati le. 1 Petru 5:6, 7.
20, 21. De ce putem fi siguri c a Iehova va face ntotdeauna ceea ce este drept?

166

S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Legea lui Iehova este perfect a

CAPITOLUL

13

ITIGIILE sunt o groap a fara fund, o groap a care . . . nghite totul, se spune ntr-o carte ap aruta n 1712. Autorul ei deplangea un sistem judiciar n care procesele se taraganau uneori ani de zile, lasandu-i fara nici un ban pe cei ce voiau sa li se faca dreptate. In prezent, multe sisteme legislative si judecatoresti sunt atat de com plicate si pline de discriminari, de prejudecati de incon si secvente, ncat dispretul fat a de lege a luat amploare. 2 Intr-un contrast evident sunt urmatoarele cuvinte scri se cu aproape 2 700 de ani n urma: Cat de mult iubesc eu legea Ta (Psalmul 119:97). De ce avea psalmistul o iubire atat de profunda? Deoarece legea careia i aducea el elogii nu provenea de la un guvern uman, ci de la Iehova Dum nezeu. Pe masura ce vei aprofunda legea lui Iehova, vei ajunge si tu sa nutresti aceleasi sentimente ca psalmistul. Studiind legea divina vei putea sa p atrunzi n mintea celui mai mare si mai drept judecator din univers.
3

Legislatorul suprem Exista un singur legislator si judecator, ne spune

1, 2. De ce au oamenii pu tin respect fat a de lege, dar ce sentimente putem cultiva fat a de legile lui Dumnezeu? 3, 4. Cum a demonstrat Iehova c a este Legislator? LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA 167

Biblia (Iacov 4:12). Da, Iehova este singurul Legislator. Pana si misc arile corpurilor ceresti urmeaza legile ceru lui (Iov 38:33). Miriadele de ngeri sfinti ai lui Iehova se supun si ei legilor divine, avand fiecare pozitia sa ntr-o structura ierarhica bine stabilita si slujind sub conducerea lui Iehova ca ministri ai sai. Psalmul 104:4; Evrei 1:7, 14. 4 Iehova a stabilit legi si pentru oameni. Fiecare dintre noi este nzestrat cu constiin t a, care este o reflectare a dreptatii and ca o lege launtrica, con lui Iehova. Function stiin ta ne ajuta sa deosebim binele de rau (Romani 2:14). Primii nostri p arinti t a au fost binecuvantati cu o constiin perfecta si au avut nevoie doar de cateva legi (Geneza 2:1517). Oamenii imperfecti nsa au nevoie de mai multe legi pentru a putea face voia lui Dumnezeu. Patriarhi ca Noe, Avraam si Iacob au primit de la Iehova Dumnezeu legi, pe care le-au transmis familiilor lor (Geneza 6:22; 9:36; 18:19; 26:4, 5). Iehova a devenit Legislator ntr-un sens cu totul nou cand a dat natiunii Israel un cod de legi prin intermediul lui Moise. Acest cod legislativ ne ajuta sa dobandim o mai mare ntelegere a dreptatii lui Iehova. Legea mozaic a 5 Pentru multi, Legea mozaic a este o complicata si gre oaie culegere de legi. Aceasta opinie nu exprima nsa nici
5. A fost Legea mozaic a o culegere greoaie si complicat a de legi? Motivea z a-ti r aspunsul. 168 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

pe departe adevarul. Intregul cod mozaic continea n jur de 600 de legi. Probabil c a ti se par multe, dar gande ste-te putin: La sfarsitul secolului al XX-lea, legile federale ale Statelor Unite umpleau peste 150 000 de pagini n c artile de jurisprudent a. Din doi n doi ani sunt adaugate alte 600 de legi! Prin urmare, dac a ar fi sa ne referim doar la nu marul de pagini, Legea mozaic a este nensemnata fat a de impresionantul numar de legi umane. Totusi, Legea data de Dumnezeu continea prevederi care reglementau viata israelitilor n domenii pe care legile din prezent le scap a complet din vedere. Pentru a ne convinge, sa facem o scurta analiza a acesteia. 6 Legea pream area suveranitatea lui Iehova. Asadar, Le gea mozaic a nu se compara cu nici un alt cod de legi. Cea mai importanta porunc a era aceasta: Asculta, Israele: DOMNUL Dumnezeul nostru este singurul DOMN. S a iube sti pe DOMNUL Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu toata puterea ta. Cum trebuiau israelitii manifeste iubirea fat a de Dumnezeu? Slu sa-si jindu-i si supunandu-se suveranitatii sale. Deuteronomul 6:4, 5; 11:13. 7 Fiecare israelit demonstra c a recunoaste suveranitatea lui Iehova supunandu-li-se celor nvestiti cu autoritate
6, 7. a) Prin ce se deosebea Legea mozaic a de orice alt cod de legi, si care era cea mai important a porunc a din Lege? b) Cum puteau demonstra israeli tii c a recunosc suveranitatea lui Iehova? LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA 169

peste el. Parintii, mai c apeteniile, judec atorii, preotii si, cu seama, regele reprezentau toti autoritatea divina. Ori ce act de razvratire mpotriva lor era considerat de Ie hova drept razvratire mpotriva sa. La randul lor, cei aflati n pozitii de autoritate erau pasibili de pedeapsa lui Iehova dac a se purtau cu nedreptate sau cu arogan t a fat a de poporul sau (Exodul 20:12; 22:28; Deuterono mul 1:16, 17; 17:820; 19:16, 17). Atat unii, c at si altii aveau responsabilitatea de a sustine suveranitatea lui Dum nezeu. Legea sust inea normele lui Iehova privitoare la sfint enie. Cuvintele sfant si apar de peste 280 de ori sfintenie n Legea mozaic a. Legea ajuta poporul lui Dumnezeu sa deosebeasc a ce era curat de ce era necurat, mention and aproximativ 70 de lucruri care-l faceau pe un israelit necurat din punct de vedere ceremonial. Aceste legi conti neau referiri la igiena fizic a, la dieta si chiar la ndep artarea reziduurilor. Ele contribuiau la mentinerea unei stari bune de sanatate.1 Dar obiectivul major al acestor legi era acela de a-i tine la distant a pe israeliti de practi8

1 De exemplu, legile care prevedeau ca excrementele umane sa fie ngro pate, bolnavii sa fie tinu ti n carantina, iar persoanele care atinsesera un cadavru sa se spele dep aseau cu mult cunostin tele pe care le posedau oa menii din acele vremuri. Leviticul 13:48; Numeri 19:1113, 1719; Deuteronomul 23:13, 14.

8. Cum sus tinea Legea normele lui Iehova privitoare la sfin tenie? 170 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

1 In timp ce n templele canaanite existau nc aperi speciale unde se practi ca prostitutia, Legea mozaic a le interzicea celor necurati sa intre n templu. si Asadar, ntruc at o persoana care ntretinea relatii sexuale era considerata un timp necurata, nimanui nu-i era permis sa amestece relatiile sexuale cu n chinarea adusa la casa lui Iehova. 2 Predarea era obiectivul principal al Legii. De fapt, n Encyclopaedia Judaica se spune c a echivalentul ebraic pentru lege, tohrah, nseamna instruire.

cile depravate ale natiunilor din jur, n vederea p astrarii unor bune relatii cu Iehova. S a exemplific am. 9 In armonie cu prevederile leg am antului Legii, relatii le sexuale si chiar si nasterile n cazul persoanelor c asatorite erau urmate de o perioada de necuratie (Leviticul 12:24; 15:1618). Asemenea prevederi nu pu neau ntr-o lumina nefavorabila aceste daruri curate de la Dumnezeu (Geneza 1:28; 2:1825). Dimpotriva, ele sus tineau sfintenia lui Iehova, ferindu-i pe slujitorii sai de contaminare. Trebuie spus c a nchinarea natiunilor din vecinatatea Israelului includea relatii rituri ale sexuale si fertilitatii. femeile se pro In religia canaanita barbatii si stituau. Aceste practici au dus la aparitia la rasp andi si rea unei promiscuitati crase. Legea mozaic a facea nsa o delimitare clara ntre nchinarea la Iehova si relatiile sexuale.1 Dar erau si alte avantaje. 10 Aceste legi ndreptau atentia c atre un adevar esen tial. 2 La drept vorbind, cum se transmite din generatie n

9, 10. Ce prevederi cuprindea leg am antul Legii cu privire la relatiile sexuale si si la na steri, ce foloase aduceau aceste legi? LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA 171

generatie stigmatul p acatului adamic? Nu prin intermediul relatiilor sexuale si (Romani 5:12)? De prin nastere aceea, Legea lui Dumnezeu i reamintea poporului sau de realitatea permanenta a p acatului. Cu totii suntem, de fapt, nascuti n p acat (Psalmul 51:5). Avem nevoie de ier tare si de eliberare din p acat pentru a ne putea apropia de Dumnezeul nostru sfant. 11 Legea sustinea justitia perfecta a lui Iehova. La baza Le gii mozaice statea principiul echivalentei, sau al echili brului, n materie de justitie. Viat a pentru viat a, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mana pentru mana, pi cior pentru picior, se putea citi n Lege (Deuteronomul 19:21). Asadar, n cazurile penale, pedeapsa trebuia sa co respunda delictului. Acest aspect al justitiei divine stra batea ntreaga Lege, iar pe noi ne ajuta sa ntelegem de ce era necesara jertfa de rascump arare a lui Cristos Isus, dup a cum vom vedea n capitolul 14. 1 Timotei 2:5, 6. 12 Legea cuprindea masuri mpotriva pervertirii justi tiei. De exemplu, orice acuzatie a de cel trebuia sustinut putin doi martori. Marturia falsa era aspru pedepsita (Deuteronomul 19:15, 18, 19). Mita si coruptia erau inter zise cu desavarsire (Exodul 23:8; Deuteronomul 27:25). Chiar si de afaceri, poporul lui Dumnezeu tre n relatiile
11, 12. a) Ce principiu justi tial st atea la baza Legii? b) Ce m asuri mpotri va pervertirii justi tiei cuprindea Legea? 172 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

buia sa sustin lui Iehova (Le a naltele norme ale justitiei viticul 19:35, 36; Deuteronomul 23:19, 20). Acest cod de legi superior si drept s-a dovedit a fi o mare binecuvantare pentru Israel. Legi care reflectau ndurarea si impar tialitatea 13 Era Legea mozaic a un cod de legi rigid si implaca bil? In nici un caz. Sub inspiratie divina, regele David a scris: Legea lui Iehova este perfecta (Psalmul 19:7, NW ). Dup a cum bine stia el, Legea promova ndurarea si impartialitatea. In ce fel? 14 In zilele noastre, legile din unele tari par a fi mai in dulgente si mai binevoitoare cu infractorii dec at cu victi mele. De exemplu, sa zicem c a hotii la n sunt trimisi chisoare. In acest rastimp, victimele sufera de pe urma furtului, dar mai au de platit si impozite pentru acoperi rea cheltuielilor necesare cazarii si hranirii infractorilor. In Israelul antic, nu existau nchisori asa cum exista as tazi. Severitatea pedepselor era reglementata prin lege (Deuteronomul 25:13). Hotul trebuia sa desp agubeasc a victima pentru ceea ce-i furase si trebuia sa plateasc a si ceva n plus. Cat anume? Suma varia de la caz la caz. Din c ate se pare, era lasata la latitudinea judec atorilor care luau n considerare o serie de factori, cum ar fi c ainta
13, 14. Cum promova Legea tratamentul drept si care le era apli impar tial cat ho tului si victimei sale? LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA 173

p ac atosului. Asa se explic a de ce n Leviticul 6:17 se vor be ste despre o desp agubire mult mai mic a dec at n Exodul 22:7. 15 Legea era ndur atoare si admitea c a nu toate delicte le erau deliberate. De exemplu, c and un om ucidea pe ci neva din gre seal a, ucigasul nu trebuia sa plateasc a viat a pentru viat a dac a fugea ntr-una din cetatile de refugiu, care erau situate pe tot cuprinsul Israelului. Dup a ce ju dec atori competenti trebuia sa cercetau cazul, ucigasul locuiasc a n cetate p ana la moartea marelui preot. Dup a aceea, era liber sa locuiasc a oriunde dorea. In felul aces ta, el beneficia de ndurarea divina. Totodata, aceasta lege punea n evident a marea valoare a vietii umane. Numeri 15:30, 31; 35:1225. 16 Legea ap ara drepturile personale. Iata cum erau o crotiti datornicii: Legea interzicea intrarea n casa unui datornic pentru a-i sechestra bunurile ca masura de asi gurare a unui mprumut. Creditorul trebuia sa ramana afara si Astfel, sa-l lase pe datornic sa-i aduc a garantia. nimeni nu putea p atrunde cu forta n casa aproapelui sau. Dac a lua garantie antul exterior al unui datornic, ve sm creditorul trebuia sa i-l napoieze la lasarea serii, deoare 15. Cum reflecta legea at at ndurare, c at si dreptate n cazul unui om care omora pe cineva din gre seal a? 16. Cum ap ara Legea anumite drepturi personale? 174 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

ce era posibil ca acesta sa aiba nevoie de haina noaptea pentru a se nc alzi. Deuteronomul 24:1014. 17 Chiar si razboaiele erau reglementate prin Lege. Po porul lui Dumnezeu trebuia sa poarte razboaie nu pentru a-si satisface setea de putere sau de cucerire, ci ca re prezentant al lui Dumnezeu n Razboaiele lui Iehova (Numeri 21:14, NW ). In majoritatea cazurilor, israelitii trebuiau sa ceara mai ntai capitularea n conditiile sta bilite de ei. Dac a cetatea refuza sa se predea, israelitii puteau ncepe asediul, care se desfasura dup a regulile stabilite de Dumnezeu. Spre deosebire de majoritatea sol datilor care au luptat de-a lungul timpului, barbatii din armata Israelului nu aveau voie sa violeze femeile sau sa provoace masacre inutile. Ei nu aveau voie sa distruga mediul natural, fiindu-le interzis sa taie pomii fructiferi.1 Armatele altor natiuni nu aveau interdictii de acest gen. Deuteronomul 20:1015, 19, 20; 21:1013. 18 Nu va nfiorati c and auziti c a n unele t ari chiar si copiii sunt instruiti sa devina soldati? In Israelul antic, nici un barbat sub 20 de ani nu era primit n armata
1 Legea punea pe drept cuvant ntrebarea: Pomul de pe c amp este oare un om, ca sa fie distrus de tine? (Deuteronomul 20:19). Filon, erudit evreu din secolul I, facea referire la aceasta lege spunand c a Dumnezeu considera c a este nedrept ca mania ndreptata mpotriva oamenilor sa fie varsata asupra unor creaturi nevinovate.

17, 18. In materie de r azboi, n ce privin te se deosebeau israeli tii de alte natiuni, si de ce? LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA 175

(Numeri 1:2, 3). Chiar si un barbat matur era scutit de serviciul militar dac a era exagerat de fricos. Un barbat c asatorit de putin timp era scutit de armata un an ntreg pentru a apuca sa-si nainte de vada fiul care i se nastea a intra n acest serviciu riscant. In felul acesta, se spunea n Lege, tanarul sot putea sa-i fac a o bucurie sotiei sa le, cu care abia se c asatorise. Deuteronomul 20:5, 6, 8; 24:5. 19 De asemenea, Legea le ocrotea pe femei, i proteja pe copii si ap ara familia. Parintii erau obligati prin lege sa le acorde copiilor lor o atentie sa le ofe permanenta si re instruire spirituala (Deuteronomul 6:6, 7). Legea in terzicea orice forma de incest, pedeapsa fiind moartea (Leviticul, capitolul 18). Era interzis si adulterul, care destrama atatea familii, rapindu-le siguranta demni si tatea. Legea i ocrotea pe orfani si pe vaduve interzi c and n termeni c at se poate de categorici abuzurile fat a de aceasta categorie defavorizata. Exodul 20:14; 22:2224.
20

Unii ar putea ntreba nsa: De ce ngaduia Legea po ligamia (Deuteronomul 21:1517)? Trebuie sa analizam

19. Ce m asuri cuprindea Legea n vederea ocrotirii femeilor, a copiilor, a fa miliilor, a vaduvelor si a orfanilor? 20, 21. a) De ce Legea mozaic a ng aduia poligamia la israeli ti? b) In mate rie de divor t, de ce se deosebea Legea de norma restabilit a mai t arziu de Isus? 176 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

aceste legi n contextul acelor timpuri. A judeca Legea mozaic a dup a criteriile din prezent si n contextul cultu rilor actuale nseamna, cu sigurant a, a-i da o interpreta re gre sit a (Proverbele 18:13). Conform normei stabilite de Iehova n Eden, c asatoria este o legatura permanenta ntre un barbat si o femeie (Geneza 2:18, 2024). Insa, pe timpul c and Iehova a dat Israelului Legea, poligamia se practica de secole. Iehova stia bine c a poporul sau nc a p at anat avea sa ncalce foarte des chiar si porunci fundamentale, cum ar fi cele ce interziceau idolatria (Exo dul 32:9). Asadar, manifestand ntelepciune, el nu a ales acea perioada pentru a corecta toate practicile lor legate de c asatorie. S a nu uitam nsa c a nu Iehova a instituit poligamia. El s-a folosit nsa de Legea mozaic a pentru a reglementa poligamia la poporul sau si pentru a pren tampina abuzurile. 21 De asemenea, sub Legea mozaic a, un barbat putea sa divorteze de sotia sa dintr-un motiv bine ntemeiat, cauzele de divort fiind foarte variate (Deuteronomul 24:14). Isus a considerat aceasta procedura o concesie pe care Dumnezeu le-o facuse evreilor din cauza duri tatii inimii [lor]. Cu toate acestea, asemenea concesii au fost temporare. Pentru continuatorii sai, Isus a resta bilit norma initial a a lui Iehova cu privire la c asatorie. Matei 19:8.
LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA 177

I ntreb ari la care s a me ditezi

Leviticul 19:9, 10; Deuteronomul 24:19 Ce simti fat a de Dum-

nezeul care a dat aceste legi? Psalmul 19:714 Ce a simtit David pentru legea lui Ieho va (NW ), si a trebuie sa fie legea lui Dum cat de pretioas nezeu pentru noi? Mica 6:68 Cum ne ajuta acest pasaj sa ntelegem ca legi le lui Iehova nu ar trebui considerate mpovaratoare? Matei 23:2339 Cum au demonstrat fariseii ca nu ntelese sera spiritul Legii, si de ce este acesta un exemplu la care ar trebui sa luam aminte?

Legea promova iubirea Ti-ai putea imagina un sistem de legi actual care sa promoveze iubirea? Legea mozaic a promova iubirea mai presus de orice. Numai n cartea Deuteronomul, echiva lentul ebraic pentru iubire apare n diferite forme de peste 20 de ori. S a iube sti pe aproapele tau ca pe tine n suti era a doua mare porunc a din Lege (Leviticul 19:18; Matei 22:3740). Evreii trebuiau sa manifeste acest gen de iubire nu numai fat a de compatriotii fat a de lor, dar si strainul care locuia printre ei, ca o reamintire a faptului c a si ei fusesera c andva straini ntr-o alta tar a. Ei trebuiau sa manifeste iubire fat a de saraci si fat a de infirmi, ofe rindu-le ajutor material si retin andu-se sa profite de pe
22

22. In ce fel promova Legea mozaic a iubirea, si fat a de cine? 178 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

urma situatiei lor nefericite. Lor li se poruncea chiar sa trateze cu bunatate si consideratie animalele de povara. Exodul 23:6; Leviticul 19:14, 33, 34; Deuteronomul 22:4, 10; 24:17, 18. 23 Ce alta natiune a mai fost binecuvantata cu un ase menea cod de legi? Nu e de mirare ca psalmistul a scris: Cat de mult iubesc eu legea Ta! Iubirea pe care o avea el nu era doar un sentiment de moment. Ea l-a ndemnat sa asculte de aceasta lege si sa traiasc a n conformitate cu ea. In continuare, el a spus: Toata ziua ma gandesc la ea (Psalmul 119:11, 97). Intr-adevar, el dedica timp cu regularitate studierii legilor lui Iehova. Nu ncape ndoiala c a, n felul acesta, iubirea lui pentru legile lui Iehova a crescut. In acelasi timp a crescut si iubirea sa fat a de Autorul acestei legi, Iehova Dumnezeu. Pe masu ra ce studiezi legea divina, fie ca si tu sa te apropii din ce n ce mai mult de Iehova, Marele Legislator si Dumnezeul justitiei.
23. Ce a fost ndemnat s a fac a scriitorul Psalmului 119, si care ar trebui s a fie hot ar area noastr a?

LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA

179

Iehova ofer a o r ascump arare n schimbul multora

CAPITOLUL

14

OATA creatia sa su continua sa geama mpreuna si fere mpreuna (Romani 8:22). Asa descrie apos tolul Pavel starea vrednic a de plans n care ne aflam. Din perspectiva strict umana, nu pare sa existe cale de ie sire din suferint a, p acat si moarte. Insa Iehova nu are limite ca noi (Numeri 23:19). Dumnezeul justitiei a oferit o so lutie n vederea eliberarii oamenilor din starea de p acat. Aceasta solutie este rascump ararea. 2 Rascump ararea este cel mai mare dar oferit de Ieho va omenirii. In virtutea ei putem fi eliberati din p acat si moarte (Efeseni 1:7). Ea este baza sperantei vietii ve s nice, fie n cer, fie pe un p amant paradiziac (Luca 23:43; Ioan 3:16; 1 Petru 1:4). Dar ce este de fapt rascump a rarea? Ce ne nvat a ea despre justitia absoluta a lui Iehova? De ce era nevoie de o r ascump arare 3 Nevoia rascump ararii a ap arut dup a ce Adam a p ac a 1, 2. Cum descrie Biblia starea n care se afl a omenirea, si care este singura solu tie la ea? 3. a) C and a devenit necesar a r ascump ararea? b) De ce nu a putut Dumne zeu pur si lui Adam? simplu s a comute pedeapsa cu moartea n cazul urma silor 180 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

tuit. Inc alc and porunca lui Dumnezeu, Adam le-a lasat mostenire urmasilor sai boala, suferinta, moar durerea si tea (Geneza 2:17; Romani 8:20). Dumnezeu nu putea sa cedeze n fata sa comute pedeapsa cu sentimentelor si moartea. Aceasta ar fi nsemnat o desconsiderare a pro priei sale legi: Salariul pe care l plate ste p acatul este moartea (Romani 6:23). Dac a Iehova si-ar fi anulat pro priile norme de dreptate, n ntregul univers ar fi domnit haosul si dispretul fat a de lege. 4 Dup a cum am vazut n capitolul 12, razvratirea din Eden a generat controverse si mai mari. Satan a p atat nu mele sfant al lui Dumnezeu. De fapt, el l-a acuzat pe Ie hova c a este un mincinos si un dictator crud, care le-a privat pe creaturile sale de libertate (Geneza 3:15). Za darnicind, n aparent a, scopul lui Dumnezeu de a umple p amantul cu oameni drepti, Satan l-a nvinuit pe Dum nezeu si (Geneza 1:28; Isaia 55:10, 11). Dac a Ie de e sec hova ar fi lasat nerezolvate aceste controverse, multe creaturi ale sale si-ar fi putut pierde ncrederea n gu vernarea sa. Satan i-a calomniat si pe slujitorii loiali ai lui Iehova, acuzandu-i c a-i slujesc lui Dumnezeu numai din interes
5

4, 5. a) Cum l-a calomniat S atan pe Dumnezeu, si de ce a fost obligat Iehova s a r aspund a la provoc ari? b) Ce acuzatie le-a adus S atan slujitorilor loiali ai lui Iehova? IEHOVA OFER A O R ASCUMPARARE IN SCHIMBUL MULTORA 181

si c a, dac a ar fi supusi la presiuni, nici unul dintre ei nu i-ar ramane fidel (Iov 1:911). Aceste controverse erau mult mai importante dec at starea jalnic a n care se afla omenirea. Pe buna dreptate, Iehova s-a simtit obligat sa raspunda la acuzatiile calomnioase ale lui Satan. Dar cum putea Dumnezeu sa solutioneze aceste controverse si, n acelasi timp, sa salveze omenirea? R ascump ararea un echivalent 6 Solutia oferita de Iehova era expresia unei ndurari maxime si a unei justitii perfecte; pentru om era o solutie imposibil de imaginat. Cu toate acestea, era impresio nant de simpla. Deseori ea este numita cump arare, m p acare, conciliere si (Daniel 9:24; Galateni 3:13; isp asire Coloseni 1:20; Evrei 2:17). Insa cuvantul cel mai potrivit este cel folosit de Isus nsusi. Iata ce a spus el: Fiul omu lui a venit nu sa fie slujit, ci sa slujeasc a si sa-si dea sufle tul ca rascump arare [grece ste, lytron] n schimbul multo ra. Matei 20:28. 7 Ce este rascump ararea? Cuvantul grecesc folosit aici provine dintr-un verb care nseamna a da drumul, a elibera. Acest termen era folosit cu referire la banii care se
6. Care sunt c ativa termeni folosi ti n Biblie pentru a descrie ce a facut Iehova pentru a salva omenirea? 7, 8. a) Care este semnificatia cuvantului r ascump arare n S cripturi? b) In ce sens era r ascump ararea un echivalent? 182 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

plateau n schimbul eliberarii prizonierilor de razboi. Asadar, n esent a, rascump ararea poate fi definita drept platirea unui pret pentru a reintra n posesia unui lucru pierdut. In Scripturile ebraice, cuvantul tradus prin ras cump arare (kopher) deriva dintr-un verb care nseamna a acoperi. De exemplu, Dumnezeu i-a spus lui Noe c a trebuia sa tencuiasc a (n originalul ebraic, tot o forma a verbului kopher, a acoperi) cu smoala arca (Gene za 6:14). Intelegem astfel c a a rascump ara nseamna si a acoperi, sau a ierta p acatele. Psalmul 65:3. 8 De remarcat c a n Theological Dictionary of the New Testament se spune c a termenul ebraic kopher se refera ntotdeauna la un echivalent, la ceva ce corespunde n tocmai. De exemplu, capacul arcei legamantului avea o forma ce corespundea perfect dimensiunilor arcei. In mod asemanator, pentru a rascump ara, sau pentru a n latura p acatul, trebuia platit un pret care sa fie echiva lentul perfect, sau care sa nlature toate prejudiciile cau zate de p acat. In Legea data de Dumnezeu Israelului se spunea n acest sens: Viat a pentru viat a, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mana pentru mana, picior pentru picior. Deuteronomul 19:21. 9 Incep and cu Abel, oameni fideli i-au adus lui Dumnezeu
9. De ce unii oameni fideli din vechime au adus jertfe de animale, si cum a considerat Iehova aceste jertfe? IEHOVA OFER A O R ASCUMPARARE IN SCHIMBUL MULTORA 183

jertfe de animale. In felul acesta, ei au recunoscut c a sunt p ac atosi expri si c a au nevoie de rascump arare si si-au mat credinta n promisiunea lui Dumnezeu ca eliberarea va veni prin intermediul unei seminte (Geneza 3:15; 4:14; Leviticul 17:11; Evrei 11:4). Iehova a acceptat cu bu navoint a aceste jertfe si le-a acordat acestor slujitori ai sai o pozitie de favoare. Cu toate acestea, ofrandele de ani male erau, n cel mai bun caz, doar un simbol. Fiind infe rioare omului, animalele nu puteau sa acopere cu adeva rat p acatul (Psalmul 8:48). De aceea, Biblia spune: Este imposibil ca sangele de tauri si sa nlature p acate de tapi le (Evrei 10:14). Aceste jertfe nu erau dec at o prefigu rare a adevaratei jertfe de rascump arare care urma sa fie oferita. O r ascump arare corespunz atoare 10 In Adam toti mor, a spus apostolul Pavel (1 Corin teni 15:22). Prin urmare, rascump ararea presupunea moartea unui echivalent perfect al lui Adam, tot a unui om perfect (Romani 5:14). Nici o alta creatura nu putea echilibra balanta Doar un om perfect, un om justitiei. care nu era sub sentinta mortii adamice, putea sa ofere o rascump arare corespunzatoare o rascump arare care sa-i corespunda perfect lui Adam (1 Timotei 2:6). Nu era
10. a) Echivalentul cui trebuia s a fie r ascump ar atorul, si de ce? b) De ce era nevoie de o singur a jertfa uman a? 184 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

nevoie sa fie jertfite milioane si milioane de oameni pentru fiecare descendent al lui Adam. Apostolul Pavel a explicat: Printr-un singur om [Adam] a intrat p acatul n lume si prin p acat moartea (Romani 5:12). Si ntru c at moartea este printr-un om, Dumnezeu a pregatit rascump ararea omenirii tot printr-un om (1 Corinteni 15:21). In ce fel? 11 Iehova a luat masuri ca un om perfect sa-si jertfeas c a viata de bunavoie. Potrivit cu Romani 6:23, salariul pe care l plate ste p acatul este moartea. Jertfindu-si via ta, rascump aratorul avea sa guste moartea pentru orice om. Cu alte cuvinte, el avea sa plateasc a salariul pen tru p acatul lui Adam (Evrei 2:9; 2 Corinteni 5:21; 1 Petru 2:24). Lucrul acesta urma sa aiba profunde implicatii ju ridice. Anuland sentinta de condamnare la moarte a des cendentilor ascultatori ai lui Adam, rascump ararea avea sa anihileze complet puterea distrugatoare a p acatului.1 Romani 5:16.
1 Adam si sa beneficieze de pe urma rascump ararii. In Le Eva nu puteau gea mozaic a exista urmatorul principiu cu privire la un ucigas cu voia: S a nu primiti s de moarte vinovat rascump arare pentru viata unui uciga (Numeri 35:31). Evident, Adam si Eva meritau sa moara deoarece desconsi deraser a n mod deliberat si t a de cauza porunca lui Dumnezeu. n cuno stin In felul acesta, ei au renuntat la perspectiva vietii ve snice.

11. a) Cum avea r ascump ar atorul s a guste moartea pentru orice om? b) De ce Adam si Eva nu puteau s a beneficieze de pe urma r ascump ar arii (vezi nota de subsol)? IEHOVA OFER A O R ASCUMPARARE IN SCHIMBUL MULTORA 185

S a ilustram: Imagineaza-ti ntr-un orasel c a locuie sti n care majoritatea oamenilor lucreaza ntr-o fabric a mare. Tu si vecinii tai sunteti bine platiti pentru munca pe care o faceti duceti si o viat a confortabila. Dar asta p ana ntr-o zi c and fabrica si Din ce cauza? Din nchide portile. cauza directorului fabricii care s-a facut vinovat de frau da si a dus fabrica la faliment. Dintr-o data, nemaiavand un loc de munc a, tu si vecinii tai ajungeti n situatia de a nu va mai putea achita notele de plata. Sotiile, copiii si creditorii au de suferit din cauza necinstei acelui om. Exista vreo solutie? Da, exista. Un binefac ator bogat ho taraste c at costa compania. De aseme sa intervina. El stie nea, lui i este mila de numerosii ei angajati de familiile si acestora. De aceea, el ia masuri pentru a plati datoria companiei si pentru a o redeschide. Anularea datoriei facute de fostul director aduce usurare numerosilor anga jati si familiilor acestora, precum si creditorilor lor. In mod asemanator, de pe urma anularii datoriei lui Adam beneficiaza nenumarate milioane de oameni. Cine ofer a r ascump ararea? 13 Numai Iehova putea oferi Mielul . . . care nl atura p acatul lumii (Ioan 1:29). Insa Dumnezeu nu a trimis un
12

12. Ilustrati cum pot beneficia mai multe persoane de pe urma pl atirii unei datorii. 13, 14. a) Cum a oferit Iehova r ascump ararea pentru omenire? b) Cui i este pl atit a r ascump ararea, si de ce era nevoie de ea? 186 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

nger oarecare pentru a salva omenirea. Dimpotriva, el l-a trimis pe Acela care putea sa dea un raspuns defini tiv la acuzatia adusa de Satan slujitorilor lui Iehova. Intr-adevar, Iehova a facut sacrificiul suprem trimit an du-l pe Fiul sau unic-nascut, pe cel care era desfatarea Lui (Proverbele 8:30). De bunavoie, Fiul lui Dumnezeu s-a golit de corpul sau spiritual (Filipeni 2:7). Iehova a transferat printr-un miracol viata trasaturile de perso si nalitate ale Fiului sau ceresc ntai-nascut n uterul unei fecioare evreice, pe nume Maria (Luca 1:27, 35). Ca om, numele lui avea sa fie Isus. Dar n sens juridic, el putea sa fie numit al doilea Adam, deoarece era corespondentul perfect al lui Adam (1 Corinteni 15:45, 47). Isus se pu tea oferi astfel ca jertfa pentru rascump ararea omenirii p ac atoase. 14 Cui urma sa-i fie platita rascump ararea? In Psalmul 49:7 se afirma n termeni clari ca rascump ararea i este platita lui Dumnezeu. Dar nu este Iehova cel ce a facut demersuri n vederea platirii rascump ararii? Este adeva rat, numai c a faptul acesta nu reduce rascump ararea la un schimb mecanic si lipsit de sens, ca si cum niste bani ar fi varsati ca dintr-un buzunar n altul. Trebuie nteles rascump ararea nu este un schimb material, ci o tranzac tie de care era nevoie pentru ras legala. Oferind pretul cump arare chiar dac a rascump ararea l-a costat enorm
IEHOVA OFER A O R ASCUMPARARE IN SCHIMBUL MULTORA 187

de mult Iehova si-a afirmat atasamentul ferm la justi tia sa perfecta. Geneza 22:7, 8, 1113; Evrei 11:17; Iacov 1:17. 15 In primavara anului 33 e.n., Isus Cristos a acceptat o moarte de jertfa care a facut posibila platirea rascump a rarii. El s-a lasat arestat pe baza unor acuzatii false, a fost gasit vinovat, dup a care a fost pironit pe un stalp de exe cutie. Dar era oare cu adevarat nevoie ca Isus sa sufere atat de mult? Da, ntruc at trebuia rezolvata controversa privitoare la integritatea slujitorilor lui Dumnezeu. De remarcat c a Dumnezeu nu a permis ca Irod sa-l ucida pe copilul Isus (Matei 2:1318). Dar, ca adult, Isus a nfrun tat cele mai nversunate atacuri din partea lui Satan, pe deplin constient de controversele implicate.1 Ramanand loial, inocent, nentinat, separat de p ac atosi, n ciuda tratamentului crud la care a fost supus, Isus a dovedit ntr-un mod magistral si irevocabil c a Iehova are cu ade varat slujitori care-i raman fideli n ncerc ari (Evrei 7:26).
1 Pentru a compensa p acatul lui Adam, Isus trebuia sa moara ca om per fect nu c and era copil, ci ca adult. S a nu uitam c a p acatul lui Adam a fost savarsit t a de cauza asupra gravitatii cu voia si n cuno stin a conse faptei si cintelor acesteia. De aceea, pentru a deveni ultimul Adam si pentru a nlatura acel p acat, Isus trebuia sa aleaga n cuno stin t a de cauza si ca adult sa-si p astreze integritatea fat a de Iehova (1 Corinteni 15:45, 47). Intreaga via t a fidela a lui Isus care a culminat cu moartea sa de sacrificiu a slujit drept act de justificare. Romani 5:18, 19.

15. De ce era nevoie ca Isus s a sufere si s a moar a? 188 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Asadar, nu este de mirare c a nainte de a muri Isus a stri gat triumfator: S-a mplinit! Ioan 19:30. I si ncheie lucrarea de salvare 16 Isus nu-si dusese nc a p ana la cap at lucrarea de sal vare. In a treia zi dup a moartea sa, Iehova l-a readus la viat a (Faptele 3:15; 10:40). Prin acest act memorabil, Ie hova nu numai c a l-a rasplatit pe Fiul sau pentru servi ciul lui fidel, dar i-a dat si posibilitatea sa-si ncheie lucrarea salvatoare n calitate de Mare Preot al lui Dumnezeu (Romani 1:4; 1 Corinteni 15:38). Apostolul Pavel explic a: Cand Cristos a venit ca mare preot . . ., a intrat el nu, nu cu sange de tapi si de tauri tineri, ci cu pro priul sau sange o data pentru totdeauna n locul sfant si pentru noi o eliberare ve snic a. Caci Cristos a obtinut a intrat nu ntr-un loc sfant facut de maini, care este o copie a realitatii, ca sa apara acum pen ci n cerul nsusi, tru noi naintea persoanei lui Dumnezeu. Evrei 9:11, 12, 24. 17 Cristos nu putea lua, n sens literal, sangele sau n cer (1 Corinteni 15:50). Mai degraba, el a luat ceea ce simbo liza acel sange, si anume, valoarea legala a vietii sale uma ne perfecte pe care si-o jertfise. Apoi, naintea persoa nei lui Dumnezeu, el a prezentat n mod oficial valoarea
16, 17. a) Cum si-a continuat Isus lucrarea de salvare? b) De ce trebuia ca Isus s a apar a pentru noi naintea persoanei lui Dumnezeu? IEHOVA OFER A O R ASCUMPARARE IN SCHIMBUL MULTORA 189

acestei vieti ca rascump arare n schimbul omenirii p ac a toase. A primit Iehova aceasta jertfa? Da, iar lucrul aces ta a fost evident la Penticosta din 33 e.n., c and spiritul sfant a fost turnat peste aproximativ 120 de discipoli din Ierusalim (Faptele 2:14). Chiar dac a acel eveniment a fost deosebit de impresionant, efectele rascump ararii abia ncepeau sa se fac a simtite. Efectele r ascump ar arii 18 In scrisoarea sa adresata colosenilor, Pavel spune c a Dumnezeu a considerat c a este bine sa mpace cu Sine, prin intermediul lui Cristos, toate celelalte lucruri, fa c and pace prin intermediul sangelui pe care Isus l-a var sat pe stalpul de tortura. Pavel mai spune c a la aceasta mp acare particip a doua grupuri distincte de persoane, si anume lucrurile din ceruri si lucrurile de pe p a mant (Coloseni 1:19, 20; Efeseni 1:10). Primul grup este alc atuit din 144 000 de cre stini, care au speranta de a slu ji ca preoti si de a domni ca regi peste p amant cere sti mpreuna cu Cristos Isus (Revelatia 5:9, 10; 7:4; 14:13). Prin intermediul lor, efectele rascump ararii vor fi simti te treptat de c atre omenirea ascultatoare pe parcursul
18, 19. a) Care sunt cele dou a grupuri care vor beneficia de mp acarea po sibil a numai datorit a s angelui lui Cristos? b) Care sunt c ateva dintre foloasele prezente si viitoare de care vor avea parte datorita r ascump ar arii membrii marii mul timi? 190 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi


Numeri 3:3951 De ce trebuia ca rascumpararea sa fie un

echivalent perfect? Psalmul 49:7, 8 De ce i suntem datori lui Dumnezeu pen tru rascumpararea pe care ne-a oferit-o? Isaia 43:25 Cum ne ajuta acest verset sa ntelegem ca sal varea omului nu este principalul motiv pentru care a ofe rit Iehova rascumpararea? 1 Corinteni 6:20 Cum ar trebui sa ne influenteze rascum pararea conduita si modul de viat a?

unei perioade de o mie de ani. 1 Corinteni 15:2426; Revelatia 20:6; 21:3, 4. 19 Lucrurile de pe p am ant sunt acei oameni care as teapta sa se bucure de viat a perfecta n Paradis pe p a mant. In Revelatia sunt descrisi ca fiind o 7:917 ace stia mare multime care va supravietui apropiatului mare ne caz. Dar ei nu trebuie sa astepte p ana atunci pentru a se bucura de foloasele rascump ararii. Ei si-au sp alat [deja] robele si le-au albit n sangele Mielului. Deoarece exer cita credint a n rascump arare, ei beneficiaza n sens spi ritual nc a de pe acum de aceasta masura iubitoare. Ei au fost declarati drepti n calitate de prieteni ai lui Dum nezeu (Iacov 2:23). Datorita jertfei lui Isus, ei se pot apropia cu libertate de exprimare de tronul bunatatii
IEHOVA OFER A O R ASCUMPARARE IN SCHIMBUL MULTORA 191

nemeritate (Evrei 4:1416). Cand gre sesc, ei primesc cu adevarat iertare (Efeseni 1:7). Chiar daca sunt imperfecti, ei au o constiin t a curatat a (Evrei 9:9; 10:22; 1 Petru 3:21). Imp acarea cu Dumnezeu nu este o realizare de domeniul viitorului, ci o realitate prezenta (2 Corinteni 5:19, 20). Pe parcursul Mileniului, ei vor fi eliberati din sclavia descompunerii si vor avea n cele din urma glorioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu. Romani 8:21. 20 Multumiri sa-i fie aduse lui Dumnezeu prin Isus Cristos pentru rascump arare (Romani 7:25). Chiar da c a, n principiu, doctrina rascump ararii e simpla, ea este atat de profunda, nc at ne umple de veneratie (Romani 11:33). Meditarea cu recunostin t a la ea ne misc a p ana n adancul inimii, apropiindu-ne mai mult ca oric and de Dumnezeul dreptatii. La fel ca psalmistul, avem toate motivele sa-l laudam pe Iehova, care iube ste dreptatea si judecata. Psalmul 33:5.
20. Ce sim ti atunci c and meditezi la r ascump arare?

192

S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Isus va a seza dreptatea pe p am ant

CAPITOLUL

15

SUS era vadit manios si avea si de ce. Probabil c a-ti vine greu sa ti-l imaginezi astfel pe Isus, un om cu o fire atat de blanda (Matei 21:5). Nu ncape ndoiala c a el a ramas perfect stap an pe sine, dat fiind c a mania sa era ndreptatit a.1 Dar ce anume a provocat mania acestui om pasnic? Un caz flagrant de nedreptate. 2 Isus ndragea mult templul din Ierusalim. Era singu rul loc sfant de pe p amant dedicat nchinarii la Tatal sau ceresc. Evrei din multe t ari veneau de la distante mari pentru a se nchina aici. Chiar si neevreii tematori de Dumnezeu erau primiti n curtea templului, destinata a fi folosita de ei. Insa, la nceputul ministerului sau, Isus s-a apropiat de templu si a vazut o scena ngrozitoare. Locul semana mai degraba cu o piat a dec at cu o casa de nchinare! Era plin de comercianti de schimbatori de si bani. Dar n ce consta nedreptatea? Pentru oamenii ace ia, templul lui Dumnezeu nu era dec at un loc unde i
1 Manifestandu-si mod justificat mania, Isus s-a dovedit a fi ca Iehova, n care este plin de manie mpotriva a tot ceea ce este rau (Naum 1:2). De exemplu, dup a ce a spus despre poporul sau nc ap at anat c a-i transformase casa ntr-o pe ster a de talhari, Iehova a adaugat: Mania si furia Mea se vor varsa peste locul acesta. Ieremia 7:11, 20.

1, 2. Cu ce ocazie s-a m aniat Isus, si de ce?


ISUS VA A SEZA DREPTATEA PE PAM ANT 193

puteau exploata, ba chiar prada pe semenii lor. Cum asa? Ioan 2:14. 3 Conduc atorii religiosi facusera o regula ca taxa pen tru templu sa fie platita doar cu o anumita moneda. Vi zitatorii trebuiau sa-si schimbe banii pentru a face rost de monedele respective. Asa c a schimbatorii de bani si asezaser a mesele chiar n templu, cerand o taxa pentru fiecare schimb. Foarte profitabila era si afacerea cu ani male. Vizitatorii care voiau sa aduc a jertfe puteau cum p ara animale de la orice comerciant din oras, numai c a functionarii de la templu le puteau respinge cu usurin t a, sub pretextul c a erau necorespunzatoare. In schimb, animalele cump arate chiar din vecinatatea templului erau ntotdeauna acceptate. Avandu-i pe oameni la mana lor, comerciantii exorbitante.1 cereau uneori preturi Aceasta practic a a lor, mai grava dec at cea mai dezgus tatoare forma de mercantilism, era un mod de a-i jefui pe oameni. 4 Isus nu putea tolera o asemenea nedreptate. Templul
1 Potrivit Misnei, c ativa ani mai tarziu a izbucnit o revolta provocata de preturile ridicate cu care erau vanduti porumbeii la templu. Pretul a fost redus imediat cu aproape 99 la suta. Cine profita cel mai mult de pe urma acestei afaceri prospere? Potrivit unor istorici, pietele de la templu erau pro prietatea casei Marelui Preot Ana si reprezentau o importanta sursa de venit pentru familia preoteasc a. Ioan 18:13.

3, 4. Cum erau exploatati cu l acomie cei ce veneau la casa lui Iehova, si ce a facut Isus pentru a corecta lucrurile?
194 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

era casa Tatalui sau! El a facut un bici de funii si a scos din templu turmele de vite si de oi. Apoi s-a ndreptat cu pasi mari spre schimbatorii de bani si le-a rasturnat me sele. Imaginati-v a toate acele monede c azand cu zgomot si jos, pe marmura. El le-a poruncit cu mprastiindu-se fermitate celor ce vindeau porumbei: Luati aceste lu cruri de aici! (Ioan 2:15, 16). Nimeni nu p area sa ndraz neasc a sa i se mpotriveasc a acestui om curajos. Cum e tat al, si fiul 5 Binenteles c a, dup a aceea, comerciantii s-au ntors. Dup a aproape trei ani, Isus a facut referire la aceeasi nedreptate, de data asta citand chiar cuvintele lui Ieho va prin care i condamna pe cei ce facusera din casa Lui o pe ster a de talhari (Matei 21:13; Ieremia 7:11). Cand a vazut cu c ata aviditate erau exploatati oamenii si cum era profanat templul lui Dumnezeu, Isus a sim tit nu e deloc de mirare! Nenu exact ca Tatal sau. Si marate milioane de ani, Isus fusese nvatat de Tatal sau ceresc. Drept urmare, el si-a nsusit perfect dreptatea lui Iehova. El a devenit un exemplu viu al zicalei: Cum e tatal, si dac a vrem sa ne facem o ima fiul. Asadar, gine reala asupra dreptatii lui Iehova, cel mai potrivit
57. a) Ce anume i-a influen tat lui Isus sim tul drept atii n timpul existen tei sale preumane, si ce putem nvata din exemplul s au? b) Cum a luptat Isus mpotriva nedrept atilor care vizau suveranitatea si numele lui Iehova?
ISUS VA A SEZA DREPTATEA PE PAM ANT 195

este sa meditam la exemplul lui Isus Cristos. Ioan 14:9, 10. 6 Fiul unic-nascut al lui Iehova a fost prezent c and Satan l-a numit pe nedrept mincinos pe Iehova Dumnezeu si a pus la ndoiala dreptul sau legitim de a guverna. Ce calomnie! Acest Fiu a auzit si provocarea ulterioara a lui Satan, potrivit c areia nimeni nu i-ar sluji lui Iehova din iubire, sau n mod dezinteresat. Aceste acuzatii false au ndurerat, cu sigurant a, inima dreapta a Fiului lui Dum nezeu. Cat de bucuros trebuie sa fi fost c and a aflat c a el va juca rolul principal n corectarea acestor neadevaruri (2 Corinteni 1:20). In ce consta rolul sau? 7 Dup a cum am vazut n capitolul 14, Isus Cristos a dat un raspuns concludent si lui definitiv la acuzatia Satan, prin care s-a pus la ndoiala integritatea creatu rilor lui Iehova. In felul acesta, Isus a pus bazele pen tru justificarea definitiva a suveranitatii lui Iehova si pentru sfintirea numelui S au. Ca Instrument principal al lui Iehova, Isus va restabili justitia divina n tot universul (Faptele 5:31). Ca om, el a reflectat justitia divi na. Despre el, Iehova a spus: Voi pune spiritul meu peste el, si sa nteleag a ce este el va face ca natiunile justitia (Matei 12:18). Cum a mplinit Isus aceste cu vinte?
196 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Isus explic a ce este justi tia 8 Isus a iubit Legea lui Iehova si a trait n armonie cu ea. Insa conduc atorii religiosi de atunci deformau Le gea si o aplicau n mod gre sit. Isus le-a spus: Vai de voi, scribi si . . . Ati farisei, ipocritilor! neglijat lucrurile mai importante ale Legii, adic a justitia, ndurarea si fidelita tea (Matei 23:23). Evident, ace sti nvat atori ai Legii nu explicau ce este justitia. Dimpotriva, ei ascundeau ade varul despre justitia divina. In ce fel? S a analizam c ateva exemple. 9 Iehova le-a poruncit israelitilor sa nu aiba de-a face cu natiunile p agane din jurul lor (1 Imp arati 11:1, 2). To tusi, unii conduc atori religiosi fanatici ncurajau popo rul sa-i dispretuiasc a pe toti cuprindea neevreii. Misna chiar aceasta regula: Vitele nu trebuie lasate la hanuri le neevreilor, pentru c a ace stia sunt banuiti de bestialita te. O asemenea prejudecata fat a de neevrei era nedreap ta si contrara chiar spiritului Legii mozaice (Leviticul 19:34). Alte reguli omene sti le discreditau pe femei. Le gea orala spunea c a sotia trebuia sa mearga n urma so tului, nu alaturi de el. Un barbat nu trebuia sa discute n public cu o femeie, nici macar cu sotia sa. Avand acelasi
810. a) In ce fel ncurajau dispre tul fat a de neevrei si fat a de femei tradi tiile orale ale conduc atorilor religio si evrei? b) De ce se poate spune c a legile orale transformaser a ntr-o povar a legea lui Iehova privitoare la S abat?
ISUS VA A SEZA DREPTATEA PE PAM ANT

197

statut ca al sclavilor, femeile nu puteau depune martu rie naintea unei instante Exista chiar o ru judec atore sti. gaciune-tip n care barbatii lui Dumnezeu i multumeau c a nu sunt femei. 10 Conduc atorii religiosi acopereau Legea lui Dumnezeu cu un morman de legi si De de reguli omene sti. exemplu, legea Sabatului interzicea munca n ziua de Sabat, considerata a fi o zi speciala, dedicata nchinarii, nviorarii spirituale si odihnei. Dar fariseii transforma sera aceasta lege ntr-o povara. Ei si-au luat libertatea de a hotar ce anume nsemna munc a. Ei considerau munci 39 de activitati, vanatul. ntre care seceratul si Aceasta clasificare dadea nastere la nenumarate ntre bari. Dac a un om omora un purice n Sabat, vana? Dac a aduna o mana de cereale ca sa manance n timp ce-si con tinua drumul, secera? Dac a vindeca pe cineva bolnav, muncea? Raspunsurile la aceste ntrebari cuprindeau re guli amanuntite si rigide. 11 Cum putea Isus sa-i ajute pe oamenii care traiau ntr-un asemenea mediu sa nteleag a ce este dreptatea? Prin nvat aturile sale si trait via prin modul n care si-a ta, el a luat o pozitie curajoasa mpotriva acelor condu c atori religiosi. S a analizam mai ntai c ateva dintre nva 11, 12. Cum a ar atat Isus c a era mpotriva tradi tiilor nefondate pe S crip turi ale fariseilor?
198 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

t aturile sale. El a condamnat pe fat a miile lor de reguli omene sti, spunand: Anulati cuvantul lui Dumnezeu prin traditia voastra pe care ati transmis-o. Marcu 7:13. 12 Isus a predat cu tarie c a fariseii gre seau n privinta legii Sabatului si deloc spiritul c a, de fapt, nu ntelegeau acestei legi. Mesia, a explicat el, este Domn al sabatu lui si, prin urmare, are dreptul sa vindece oameni n Sabat (Matei 12:8). Pentru a accentua aceasta idee, el a facut n vazul tuturor vindec ari miraculoase n Sabat (Luca 6:710). Ele au fost o avanpremiera a vindec arilor pe care le va face el pe tot p amantul n timpul Domniei sale de O Mie de Ani. Acest Mileniu va fi, de fapt, cel mai mare Sabat, c and toata omenirea fidela se va odihni, n sfarsit, dup a secole de truda sub povara p acatului si a mortii. 13 De asemenea, Isus a explicat ce este justitia prin in termediul unei legi noi, legea lui Cristos, care a intrat n vigoare dup a ncheierea ministerului sau p amantesc (Galateni 6:2). Spre deosebire de predecesoarea ei, Le gea mozaic a, aceasta noua lege se baza ntr-o mare ma sura pe principii, nu pe o serie de porunci scrise. To tusi, ea cuprindea si c ateva porunci explicite. Una dintre
13. Ce lege a intrat n vigoare c and Cristos si-a ncheiat ministerul p am an tesc, si n ce privin t a se deosebea aceast a lege de predecesoarea ei?
ISUS VA A SEZA DREPTATEA PE PAM ANT 199

acestea a fost numita de Isus o porunc a noua. Isus i-a nvatat pe toti discipolii sai sa se iubeasc a unii pe altii asa cum i iubise el (Ioan 13:34, 35). Intr-adevar, iubirea altruista avea sa fie semnul distinctiv al tuturor celor ce acceptau n viata lor legea lui Cristos. Un exemplu viu de dreptate 14 Isus a facut mai mult dec at sa vorbeasc a despre iu bire. El a trait legea lui Cristos. Aceasta lege a facut parte din viata lui. S a examinam trei domenii n care exemplul sau a demonstrat ce este justitia. 15 In primul rand, Isus a fost foarte atent sa nu fac a nici o nedreptate. Ai observat probabil c ate nedreptati se co mit atunci c and oamenii imperfecti cu arogan dep asesc t a limitele autoritatii lor. Isus nu a procedat astfel. Cu o anumita ocazie, un om s-a apropiat de el si i-a spus: In vat atorule, spune-i fratelui meu sa mparta mostenirea cu mine. Care a fost raspunsul lui Isus? Omule, cine m-a numit pe mine judec ator sau distribuitor peste voi? (Luca 12:13, 14). Nu este remarcabil raspunsul lui Isus? Inteligenta, chiar masura de autorita discernamantul si te primita de la Dumnezeu l situau pe Isus deasupra ori c arui om; totusi, el nu a vrut sa se amestece ntr-o pro 14, 15. Cum a ar atat Isus c a stia care sunt limitele autorit atii sale, si de ce este ncurajator lucrul acesta?
200 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

blema pentru care nu primise o autoritate speciala. Isus a fost ntotdeauna modest n aceasta privint a, chiar si de-a lungul miilor de ani de existent a preumana (Iuda 9). Spune multe despre Isus faptul c a el l-a lasat cu umilin t a pe Iehova sa hotarasc a ce anume este corect. 16 In al doilea rand, Isus a manifestat dreptate n ce prive ste modul n care a predicat vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu. El nu a favorizat pe nimeni. Din contra, el s-a straduit cu sinceritate sa ajunga la tot fe lul de oameni, saraci sau bogati. Fariseii nsa i respin geau pe saraci, pe oamenii de rand, numindu-i cu dispret am-haarets, sau oamenii p amantului. Plin de curaj, Isus a corectat aceasta nedreptate. Cand le-a declarat oame nilor vestea buna sau c and a mancat cu ei, c and i-a hranit, c and i-a vindecat sau chiar c and i-a nviat el a sustinut dreptatea lui Dumnezeu, care dorea sa atraga la el orice fel de oameni.1 1 Timotei 2:4. 17 In al treilea rand, dreptatea lui Isus a evidentiat o
1 Fariseii sustineau c a oamenii de rand, neinitia bleste ti n Lege, erau mati 7:49). Ei spuneau c a ace sti oameni nu trebuiau nvata ti, nu (Ioan trebuia sa se fac a afaceri cu ei, nimeni nu trebuia sa manance sau sa se roa ge cu ei. Cel care-i dadea voie fiicei sale sa se c asatoreasc a cu un astfel de om se facea vinovat de un rau mai mare dec at acela de a o arunca la anima lele salbatice. Ei considerau c a speranta oameni nvierii nu era pentru ace sti de rand.

16, 17. a) Cum a manifestat Isus dreptate n predicarea ve stii bune despre Regat? b) Cum a demonstrat Isus c a dreptatea sa era motivat a de ndurare?
ISUS VA A SEZA DREPTATEA PE PAM ANT 201

profunda ndurare. El a facut eforturi mari pentru a-i ajuta pe p ac atosi (Matei 9:1113). A venit cu prompti tudine n ajutorul oamenilor care nu se puteau ap ara singuri. De exemplu, Isus nu s-a alaturat conduc atorilor religiosi, care-i priveau cu suspiciune pe toti neevreii. Plin de ndurare, el i-a ajutat si i-a nvatat pe unii dintre ei, de si principala lui sarcina era de a ajuta poporul evreu. El a consimtit sa nfaptuiasc a o vindecare mira culoasa pentru un ofiter roman, spunand: La nimeni n Israel nu am gasit o credint a atat de mare. Matei 8:513. 18 De asemenea, Isus nu a aprobat prejudec a tile care existau la acea vreme fat a de femei. Dimpotriva, el a fa cut n mod curajos ce era drept. Femeile samaritene erau considerate la fel de necurate ca neevreii. Dar Isus nu s-a retinut sa-i predice unei samaritene la izvorul lui Iacob. De fapt, acestei femei i-a spus pentru prima data c a el este promisul Mesia (Ioan 4:6, 25, 26). Fariseii declarau c a femeile nu trebuiau nvatate Legea lui Dumnezeu, Isus nsa a cheltuit mult din timpul si din energia sa pen tru a le nvata de si traditia pe femei (Luca 10:3842). Si, sustinea c a nu se putea avea ncredere n marturia depu sa de o femeie, Isus a onorat c ateva femei oferindu-le oca 18, 19. a) Cum a ncurajat Isus respectarea demnit atii femeilor? b) Cum ne ajut a exemplul lui Isus s a vedem leg atura dintre curaj si dreptate?
202 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

zia speciala de a fi primele martore ale nvierii sale. El le-a spus chiar sa mearga si sa le istoriseasc a discipoli lor sai acest eveniment extrem de important. Matei 28:110. 19 Intr-adevar, Isus le-a explicat natiunilor ce este drep tatea; n multe ocazii, chiar cu un mare risc. Exemplul lui Isus ne ajuta sa ntelegem c a sustinerea adevaratei justitii pretinde curaj. In mod potrivit, el a fost numit Leul din tribul lui Iuda (Revelatia 5:5). S a ne amintim c a leul este un simbol al dreptatii nenfricate. In viitorul apropiat, Isus va nfaptui acte de dreptate si mai mari. In sensul deplin al cuvantului, el va aseza dreptatea pe p amant. Isaia 42:4. Regele mesianic a saz a dreptatea pe p am ant 20 Din 1914, c and a devenit Regele mesianic, Isus pro clama dreptatea pe p amant. In ce fel? El si ofera spriji nul la ndeplinirea profetiei sale din Matei 24:14. Conti nuatorii lui Isus de pe p amant i nvat a pe oameni din toate t arile adevarul despre Regatul lui Iehova. La fel ca Isus, ei predic a cu impartialitate si dreptate, c autand sa-i ofere oricui tanar sau batran, bogat sau sarac, barbat sau femeie sansa de a ajunge sa-l cunoasc a pe Iehova, Dumnezeul justitiei.
20, 21. Cum promoveaz a n zilele noastre Regele mesianic dreptatea pe tot p am antul si cre stine? n mijlocul congregatiei
ISUS VA A SEZA DREPTATEA PE PAM ANT 203

I ntreb ari la care s a me ditezi


Psalmul 45:17 De ce putem fi siguri ca Regele mesianic

va promova justitia perfecta? Matei 12:1921 Potrivit profetiei, cum se va purta Mesia cu oamenii nevoiasi? Matei 18:2135 Cum a aratat Isus ca justitia adevarata re flecta ndurare? Marcu 5:2534 Cum a demonstrat Isus ca dreptatea divi na are n vedere situatia unei persoane?
21

Isus promoveaza dreptatea si n mijlocul congrega tiei cre stine, el fiind Capul acesteia. Dup a cum s-a pro fetit, el da daruri sub forma de oameni, adic a batrani cre stini fideli care iau initiativa n congregatie (Efe seni 4:812). Cand p astoresc pretioasa turma a lui Dum nezeu, ace sti oameni urmeaza exemplul lui Isus Cristos promovand dreptatea. Ei nu pierd niciodata din vedere c a Isus vrea ca oile sale sa fie tratate cu dreptate, indife rent de pozitia sociala, pregatirea sau situatia lor mate riala. 22 Insa, n viitorul apropiat, Isus va institui dreptatea pe p amant ntr-un mod fara precedent. Nedreptatea se ntalne ste la tot pasul n lumea corupta de astazi. Fieca 22. Ce simte Iehova c and vede nenum aratele nedrept ati care se comit n lu mea de azi, si ce mputernicire i-a dat Fiului s au n acest sens?
204 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

re copil care moare de foame este victima unei nedrep tati la de nescuzat, mai ales dac a ne gandim la banii si timpul care se irosesc pentru producerea armelor de raz boi si pentru satisfacerea capriciilor iubitorilor de pla ceri. Moartea a milioane de oameni nevinovati n fieca re an nu reprezinta dec at una dintre multiplele forme de nedreptate, care provoac a pe drept mania lui Iehova. El l-a numit pe Fiul sau sa poarte un razboi drept mpotri va ntregului sistem de lucruri prezent pentru a pune ca p at nedreptatii pentru totdeauna. Revelatia 16:14, 16; 19:1115. Cu toate acestea, justitia lui Iehova nu cere doar dis trugerea celor rai. El l-a numit pe Fiul sau sa domneas c a n calitate de Print al p acii. Dup a razboiul de la Ar maghedon, Isus va institui pacea pe tot p amantul si si va exercita domnia prin judecata [justitie, NW ] (Isaia 9:6, 7). Atunci Isus va fi bucuros sa nlature toate nedrep tatile care au cauzat atatea nenorociri si atata suferint a n lume. El va sustine cu fidelitate justitia perfecta a lui Iehova pentru eternitate. Este extrem de important, asa dar, sa imitam nc a de pe acum justitia lui Iehova. Dar sa vedem cum.
23

23. Dup a Armaghedon, cum va promova Cristos justi tia pentru toat a eternitatea?
ISUS VA A SEZA DREPTATEA PE PAM ANT 205

Umbla cu Dumnezeu fac and dreptate

CAPITOLUL

16

MAGINEAZA-TI c a te afli pe un vapor care se scu funda. Chiar n momentul n care ti-ai pierdut orice sperant a, apare cineva care-ti vine n ajutor. Ce usurare simti c and salvatorul tau te duce departe de locul n care viata ti ti era n pericol si spune: Ai sc apat. Acum e sti n sigurant a! Nu te simti ndatorat fat a de el? De fapt, tu i datorezi viata. 2 Iehova a facut ceva aseman ator pentru noi, iar noi i suntem foarte ndatorati. El a oferit jertfa de rascump a rare, fac and astfel posibila eliberarea noastra de sub au toritatea p acatului si Ne simtim n sigurant a a mortii. stiind c a, atat timp c at exercitam credint a n aceasta pre tioas a jertfa, p acatele ne sunt iertate, iar viitorul nostru etern este sigur (1 Ioan 1:7; 4:9). Dup a cum am vazut n capitolul 14, rascump ararea este expresia suprema a iu birii si lui Iehova. Ce se cere din partea noastra? a justitiei 3 Este potrivit sa vedem ce anume cere n schimb de la noi iubitorul nostru Salvator. Iata ce a spus Iehova prin intermediul profetului Mica: Ti s-a aratat, omule, ce este bine si ce alta cere DOMNUL de la tine, dec at sa faci
13. a) De ce i suntem datori lui Iehova? b) Ce anume cere n schimb de la noi iubitorul nostru S alvator? 206 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

dreptate, sa iube sti mila si sa umbli smerit cu Dumnezeul tau? (Mica 6:8). Asadar, unul dintre lucrurile pe care le cere Iehova n schimb de la noi este sa facem dreptate. Dar cum putem face dreptate? S a urm arim adev arata dreptate 4 Iehova vrea sa respectam normele sale cu privire la ce este bine si ce este rau. Intruc at normele sale sunt drep te, noi urmarim dreptatea c and ne conformam lor. Inva ta ti sa faceti binele, c autati dreptatea, se spune n Isaia 1:17. Cuvantul lui Dumnezeu ne ndeamna sa c autam dreptatea (Tefania 2:3). Tot aici ni se spune sa ne mbra c am cu noua personalitate care a fost creata potrivit voin tei lui Dumnezeu, n adevarata dreptate (Efeseni 4:24). Adevarata dreptate este incompatibila cu violenta, necu ratia imoralitatea, deoarece acestea ntineaza ceea ce si este sfant. Psalmul 11:5; Efeseni 5:35. 5 Este greu pentru noi sa ne conformam normelor drep te ale lui Iehova? Nicidecum. O inima care se simte atra sa spre Iehova nu considera mpovaratoare cerintele Sale. Deoarece l iubim pe Dumnezeul nostru si personalita tea lui, vrem sa traim ntr-un mod care sa-i fac a placere
4. De unde stim c a Iehova vrea ca noi s a tr aim n armonie cu normele sale drepte? 5, 6. a) De ce nu este o povar a pentru noi s a ne conform am normelor lui Iehova? b) Cum arat a Biblia c a urm arirea drept atii este un proces continuu? UMBL A CU DUMNEZEU FAC AND DREPTATE 207

(1 Ioan 5:3). S a nu uitam c a Iehova iube ste actele de dreptate (Psalmul 11:7, NW ). Dac a vrem, cu adevarat, sa imitam justitia divina, trebuie sa cultivam iubire fat a de ceea ce iube ste Iehova si el. sa uram ceea ce uraste Psalmul 97:10. 6 Fiindc a suntem oameni imperfecti, noua nu ne este usor sa urmarim dreptatea. Trebuie sa ne dezbracam de ve chea personalitate cu practicile ei corupte si sa ne mbra cam cu noua personalitate. Biblia spune ca noua persona litate se nnoieste pe baza cunostin tei exacte (Coloseni 3:9, 10). Verbul se nnoieste sugereaza ca mbracarea noii personalitati este un proces continuu, ce pretinde eforturi constiincioase. Indiferent cat de mult ne straduim sa facem ce este drept, avem momente cand, din cauza naturii noas tre p acatoase, ne poticnim n gand, cuvant sau fapta. Romani 7:1420; Iacov 3:2. 7 Ce atitudine ar trebui sa avem cand, n ciuda eforturi lor de a face ce este drept, esu am? Nu vom minimaliza, bi nenteles, gravitatea p acatului. Insa nu ar trebui sa renun t am niciodata, considerand ca slabiciunile noastre ne fac nedemni sa-i slujim lui Iehova. Dumnezeul nostru ndura tor a facut posibil ca persoanele care se caiesc sincer sa ob tin a din nou favoarea sa. Cat de ncurajatoare sunt cuvin 7. Ce atitudine ar trebui s a avem c and, n ciuda eforturilor de a face ce este drept, e su am? 208 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

tele apostolului Ioan: Va scriu aceste lucruri ca sa nu co miteti vreun p acat. Dup a care, n mod realist, el a adau gat: Si totusi, daca cineva comite un p acat [din cauza im perfectiunii mostenite], avem un ajutor la Tatal: pe Isus Cristos, cel drept (1 Ioan 2:1). Intr-adevar, Iehova a oferit jertfa de rascump arare a lui Isus pentru ca noi sa-i putem aduce o nchinare aprobata, n pofida naturii noastre p aca toase. Nu ne ndeamna lucrul acesta sa facem tot ce putem pentru a-i fi placuti lui Iehova? Vestea bun a si justi tia divin a 8 Putem imita justitia divina particip and din plin la pre dicarea ve stii bune despre Regatul lui Dumnezeu. Ce le gatura exista ntre justitia vestea buna? lui Iehova si 9 Iehova nu va distruge actualul sistem rau fara ca mai nainte sa avertizeze. In profetia sa despre evenimentele care vor avea loc n timpul sfarsitului, Isus a spus: Tre buie mai ntai ca vestea buna sa fie predicata n toate na tiunile (Marcu 13:10; Matei 24:3). Cuvintele mai ntai sugereaza c a predicarea mondiala a ve stii bune va fi ur mata de alte evenimente. Printre aceste evenimente se numara prezisul mare necaz, care va nsemna distrugere pentru cei rai si care va netezi calea spre o lume noua, dreapta (Matei 24:14, 21, 22). Cu sigurant a, nimeni nu va

8, 9. In ce fel declararea ve stii lui Iehova? bune este o manifestare a justi tiei UMBL A CU DUMNEZEU FAC AND DREPTATE 209

fi ndreptatit lui Iehova c a a fost nedrept sa-i reproseze cu cei rai. Intrucat face sa rasune avertismentul, el le da acestora n repetate randuri ocazia sa-si schimbe condui ta si, astfel, sa scape de distrugere. Iona 3:110. 10 De ce proclamarea ve stii bune este o expresie a jus titiei divine? In primul rand, este c at se poate de firesc sa facem tot ce putem pentru a-i ajuta pe altii sa obtin a sal varea. S a ne ntoarcem la ilustrarea de la nceputul capi tolului. In timp ce tu te afli n sigurant a ntr-o barc a de salvare, ai vrea, desigur, sa-i ajuti pe cei ce sunt nc a n si ap a. In mod asemanator, noi avem o obligatie fat a de cei ce se lupta nc a n apele acestei lumi rele. Este adeva rat c a multi resping mesajul nostru. Dar, atat timp c at Ie hova continua sa aiba rabdare, noi avem responsabilita tea de a le da ocazia sa ajunga la c aint a si, astfel, sa se numere printre cei ce vor fi salvati. 2 Petru 3:9. 11 Spunandu-le vestea buna tuturor oamenilor pe care i ntalnim, noi manifestam justitie divina ntr-un alt mod important: demonstrand impartialitate. S a ne amintim c a Dumnezeu nu este p artinitor, ci c a, n orice natiune, omul care se teme de el si practic a dreptatea este demn de a fi acceptat de el (Faptele 10:34, 35). Dac a vrem sa imitam justitia divina, nu trebuie sa avem prejudec ati
10, 11. In ce fel reflect a participarea noastr a la predicarea ve stii bune justi tia divin a? 210 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

fat a de oameni. Dimpotriva, trebuie sa le spunem si alto ra vestea buna, indiferent de rasa, de pozitia sociala sau de situatia lor materiala. Astfel le vom da tuturor celor dispusi sa asculte ocazia de a auzi si de a accepta vestea buna. Romani 10:1113. In rela tiile cu ceilal ti 12 O alta modalitate de a manifesta dreptate este aceea de a-i trata pe altii cum ne trateaza Iehova. Este atat asa de usor sa-i judec am pe altii, pu critic andu-le defectele si nandu-le la ndoiala motivatiile! Dar cine dintre noi ar vrea ca Iehova sa-i examineze fara ndurare motivatiile si defectele? Nu asa se poarta Iehova cu noi. Psalmis tul facea urmatoarea remarc a: Dac a ai p andi gre selile, o, Iah, o, Iehova, cine ar putea sta n picioare? (Psalmul 130:3, NW ). Nu suntem recunosc atori c a Dumnezeul nos tru drept si ndurator nu insista asupra slabiciunilor noastre (Psalmul 103:810)? Prin urmare, cum ar trebui sa-i tratam pe altii? 13 Dac a ntelegem natura ndur atoare a justitiei divi ne, nu ne vom grabi sa-i judec am pe altii n probleme care nu ne privesc sau sa-i critic am pentru lucruri ne nsemnate. In Predica sa de pe munte, Isus a avertizat:
12, 13. a) De ce nu ar trebui s a ne gr abim s a-i judec am pe al tii? b) La ce s-a referit Isus c and a spus ncetati s a mai judecati si ncetati s a mai condamnati (vezi si nota de subsol)? UMBL A CU DUMNEZEU FAC AND DREPTATE 211

Incetati sa mai judecati, ca sa nu fiti judecati (Matei 7:1). Potrivit consemnarii lui Luca, Isus a adaugat: In cetati nu veti sa mai condamnati, si fi nicidecum con damnati de nclinatia 1 (Luca 6:37). Isus a aratat c a stia oamenilor imperfecti de a fi critici la adresa altora. Toti aceia dintre ascultatorii sai care aveau obiceiul sa-i ju dece cu asprime pe altii trebuiau sa nceteze sa mai procedeze astfel. 14 De ce ar trebui sa ncetam sa-i mai judec am pe al tii? In primul rand, pentru c a autoritatea pe care o avem este limitata. Discipolul Iacov ne aminte ste: Exista un singur legislator si judecator Iehova. De aceea, Iacov pune, pe buna dreptate, ntrebarea: Cine esti tu ca sa-l judeci pe aproapele tau? (Iacov 4:12; Romani 14:14). Pe langa aceasta, din cauza naturii noastre p ac atoase putem emite cu multa usurin t a judec ati nedrepte. Anumite ati tudini si amorul sentimente ntre care prejudec atile, propriu ranit, gelozia si etalarea dreptatii pot deforma modul n care i privim pe semenii nostri. Avem si alte li mite, iar faptul de a reflecta la ele ar trebui sa ne retin a
1 Unele traduceri folosesc cuvintele nu judecati si ti. nu condamna Aceste redari sugereaz a ideea: nu ncepe ti s a judeca ti si nu ncepe ti sa condamnati. Insa scriitorii Bibliei folosesc aici imperative negative, la timpul prezent (aspectul continuu). Prin urmare, actiunile la care se facea referire erau n curs de desfasurare, dar trebuiau sa nceteze.

14. Din ce motive trebuie s a ncet am s a-i mai judec am pe al tii? 212 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

sa fim nemultumi ti de altii. Noi nu putem citi n inima oamenilor si totul despre situatia nici nu cunoastem per sonala a altora. Asadar, cine suntem noi sa le atribuim motive gre site colaboratorilor nostri cre stini sau sa le cri tic am eforturile n serviciul lui Dumnezeu? Este mult mai bine sa-l imitam pe Iehova cautand p artile bune ale fra tilor si surorilor noastre n loc sa ne concentram asupra slabiciunilor lor! 15 Dar ce putem spune despre membrii familiei noas tre? Din nefericire, n lumea de azi unele dintre cele mai severe judec ati sunt emise n propriul camin, care ar tre bui sa fie un cuib al p acii. Nu este ceva neobisnuit sa auzi vorbindu-se despre soti, sotii sau p arinti violenti, care i condamna pe membrii familiilor lor la un atac perma nent sub forma de abuzuri verbale sau fizice. Insa cuvin tele necuviincioase, sarcasmul usturator si un tratament abuziv nu au ce c auta printre cei ce i slujesc lui Dum nezeu (Efeseni 4:29, 31; 5:33; 6:4). Sfatul lui Isus de a n ceta sa judec am si sa condamnam este valabil si c and sun tem acasa. S a ne amintim c a a exercita dreptate nseamna a-i trata pe ceilalti cum ne trateaza Iehova pe noi. Iar asa Dumnezeul nostru nu este niciodata aspru si crud cu noi. Dimpotriva, el este plin de o tandra afectiune fat a de
15. Ce cuvinte si comportament nu sunt potrivite pentru cei ce i slujesc lui Dumnezeu, si de ce? UMBL A CU DUMNEZEU FAC AND DREPTATE 213

cei ce l iubesc (Iacov 5:11). Ce exemplu extraordinar, demn de imitat! B atr ani care slujesc cu dreptate 16 Cu totii avem datoria sa facem dreptate, nsa batra nii din congregatiile cre stine au o mai mare raspundere n aceasta privint a. S a observam cum i descrie Isaia pe printi, sau batrani, n cartea sa profetic a: Iata, un m p arat va domni cu dreptate si printii vor conduce cu ju decata (Isaia 32:1). Intr-adevar, Iehova se asteapt a ca ba tranii sa slujeasc a intereselor justitiei. Cum pot face ei lucrul acesta? 17 Ace sti barba ti calificati n privint a spirituala sunt pe deplin constien ti sau ale c a a servi interesele justitiei, dreptatii, nseamna a p astra congregatia curata din punct de vedere spiritual si moral. Uneori, batranii sunt obli gati sa judece n cazuri de abateri grave. In asemenea si tuatii, ei nu pierd din vedere c a justitia divina cauta sa fie nduratoare ori de c ate ori este posibil. Ei ncearc a astfel sa-l ajute pe cel ce a gre sit sa se c aiasc a. Dar ce se ntampla dac a p ac atosul nu manifesta c aint a sincera n pofida eforturilor depuse pentru a-l ajuta? Pe buna drep tate, Cuvantul lui Iehova arata c a batranii trebuie sa ntreprinda o actiune drastic a: Inlaturati-l pe tic alosul
16, 17. a) Ce a steapt a Iehova din partea b atr anilor? b) Ce trebuie facut atunci c and un p ac atos nu se c aie ste cu sinceritate, si de ce? 214 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

acela din mijlocul vostru, ceea ce nseamna excluderea lui din congregatie (1 Corinteni 5:1113; 2 Ioan 911). Chiar dac a nu le e usor sa procedeze astfel, batranii recu nosc c a aceasta masura este necesara pentru a nu pune n pericol curatenia morala si spirituala a congregatiei. Chiar si atunci, ei spera ca, ntr-o buna zi, p ac atosul sa-si vina n fire si Luca sa se ntoarc a n congregatie. 15:17, 18. 18 A sluji intereselor justitiei nseamn a si a oferi sfaturi bazate pe Biblie atunci c and situatia o cere. Binenteles c a batranii nu cauta cu tot dinadinsul gre seli la altii nici si nu se folosesc de orice ocazie pentru a corecta. Insa un colaborator n credint a ar putea face un pas gresit, na inte sa-si dea seama de aceasta. Faptul de a-si aminti c a justitia divina nu este nici cruda, nici insensibila, i va aju ta pe batrani sa caute sa-l redreseze pe un astfel de om n spiritul blandetii (Galateni 6:1). Prin urmare, batranii nu-l vor certa pe cel ce a gre sit si nici nu vor folosi cuvin te aspre. Dimpotriva, un sfat dat cu iubire l ncurajeaza pe cel c aruia i este adresat. Chiar si atunci c and discipli neaza din motive bine ntemeiate prezentand foarte clar consecintele unei conduite nentelepte batranii nu uita c a un colaborator cre stin care a gre sit este o oaie
18. Ce nu trebuie s a uite b atr anii c and le dau altora sfaturi bazate pe Biblie? UMBL A CU DUMNEZEU FAC AND DREPTATE 215

din turma lui Iehova (Luca 15:7).1 Cand sfaturile sau disciplinarea au ca motivatie sunt oferite cu iubi iubirea si re, este mult mai probabil ca rezultatul sa fie ndreptarea celui ce a gre sit. 19 Deseori batr anii trebuie sa ia decizii care se rasfrang asupra colaboratorilor lor n credint a. De exemplu, ba tranii se ntrunesc cu regularitate pentru a analiza dac a si n vede alti frati din congregatie corespund cerintelor rea recomandarii lor ca batrani sau ca slujitori ministe riali. B atranii stiu c at de important este sa fie impartiali. Cand iau asemenea hotarari, ei se lasa ndrumati de in structiunile divine privitoare la aceste numiri, fara a fi subiectivi. In felul acesta, ei actioneaz a fara prejudec ati si nu fac nimic din tendint a de p artinire. 1 Timotei 5:21. 20 B atr anii sunt administratori ai justitiei divine si n alte moduri. Dup a ce a profetit c a batranii vor sluji cu
1 In 2 Timotei 4:2, Biblia spune c a batranii trebuie uneori sa mustre, sa ad monesteze, sa ndemne. Unul dintre sensurile cuvantului grecesc tradus prin a ndemna (parakaleo) este a ncuraja. Un cuvant grecesc nrudit cu acesta, parakletos, poate fi folosit cu referire la o persoana care pledeaza n favoarea alteia ntr-un litigiu. Prin urmare, chiar si a cu atunci c and mustr fermitate, batranii trebuie sa le ofere ajutor celor ce au nevoie de ndruma re spirituala.

19. Ce decizii trebuie s a ia b atr anii, si pe ce anume trebuie s a-si bazeze ei deciziile? 20, 21. a) Ce anume se str aduiesc b atr anii s a fie, si de ce? b) Ce pot face b atr anii pentru a ajuta sufletele deprimate? 216 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi

Deuteronomul 1:16, 17 Ce le cerea Iehova judecatorilor din

Israel, si ce pot nvata batranii de aici? Ieremia 22:1317 Cu privire la ce practici nedrepte averti zeaza Iehova, si ce aspect este deosebit de important n ce priveste divine? imitarea justitiei Matei 7:25 De ce nu ar trebui sa ne grabim sa cautam greseli la colaboratorii nostri n credint a? Iacov 2:19 Cum considera Iehova favoritismul, si cum pu tem aplica sfatul dat n acest sens n relatiile noastre cu altii?

dreptate, Isaia a continuat: Fiecare va trebui sa fie ca o ascunzatoare mpotriva vantului si ca un loc de refu giu mpotriva furtunii, ca niste cursuri de ap a ntr-o re giune arida, ca umbra unei stanci masive ntr-un p amant epuizat (Isaia 32:2, NW ). Asadar, batranii se straduiesc sa fie surse de mangaiere si de nviorare pentru colabo ratorii lor n nchinare. 21 Din cauza atator probleme, multi au nevoie astazi de ncurajare. B atrani, ce puteti face pentru a ajuta sufletele deprimate (1 Tesaloniceni 5:14)? Ascultati-i cu empatie pe cei cu probleme (Iacov 1:19)! Poate c a vor sa vorbeasc a despre nelinistea din inima lor cu cineva n care au ncredere (Proverbele 12:25). Asigurati-i c a sunt
UMBL A CU DUMNEZEU FAC AND DREPTATE 217

doriti, iubiti de fratii apreciati si de Iehova, precum si si de surorile lor (1 Petru 1:22; 5:6, 7). Mai mult dec at atat, va puteti pentru ei. Faptul de a-l auzi pe un ruga cu ei si batran rugandu-se din toata inima pentru ei i poate ncuraja foarte mult (Iacov 5:14, 15). Eforturile voastre iubitoare de a-i ajuta pe cei deprimati nu vor trece neobservate de Dumnezeul justitiei. 22 Intr-adevar, ne putem apropia tot mai mult de Ieho va imitand dreptatea sa. Cand i sustinem normele drep te, c and le mp artasim altora vestea buna salvatoare de vieti bu c and alegem sa ne concentram asupra p artilor si ne ale celorlalti imitam jus n loc sa le vanam gre selile, titia divina. B atrani, c and vegheati la p astrarea curateni ei n congregatie, c and oferiti sfaturi ziditoare bazate pe Scripturi, c and luati cand i ncurajati decizii impartiale, pe cei cu inima zdrobita, voi reflectati divina! Cat justitia de mult trebuie sa se bucure Iehova c and vede din ceruri cum slujitorii sai se straduiesc sa fac a dreptate n timp ce umbla cu Dumnezeul lor!
22. Cum putem imita justi tia lui Iehova, si care va fi rezultatul?

218

S A NE APROPIEM DE IEHOVA

S E C T I U N E A

IN TELEPT CU INIMA

T R E I A

Adevarata n t elepciune este una dintre cele mai pret le po t i c auta. ioase comori pe care Numai Iehova este sursa ei. In aceasta sect iune vom examina mai ndeaproape infinita n t elepciune a lui Iehova Dumnezeu, cel despre care fidelul Iov a spus: El este n t elept cu inima. Iov 9:4.

O, ad ancimea ntelepciunii lui Dumnezeu!

CAPITOLUL

17

ISTRUSA! Capodopera celei de-a sasea zile de crea tie, omul, a c azut dintr-o data pe cea mai joasa treapta a degradarii. Iehova declarase cu privire la toate lucrurile pe care le facuse, deci si cu privire la om, c a erau foarte bune (Geneza 1:31). Insa la nceputul zilei a sap tea, Adam si Eva au ales sa i se alature lui Satan n raz vratire. Consecintele au fost dezastruoase: p acat, imper fectiune si moarte. 2 S-ar fi zis c a scopul lui Iehova pentru a saptea zi fu sese zadarnicit pentru totdeauna. Aceasta zi, asemenea celorlalte sase care o precedasera, avea sa dureze mii de ani. Iehova o declarase sfanta, iar la sfarsitul ei ntregul p amant trebuia sa fie un paradis locuit de o familie mon diala de oameni perfecti (Geneza 1:28; 2:3). Ins a dup a tra gica rebeliune, mai era oare posibil ca scopul divin sa se realizeze vreodata? Ce avea sa fac a Dumnezeu? Aceasta a constituit o dificila si, probabil, cea mai mare proba a ntelepciunii lui Iehova.

1, 2. Care a fost scopul lui Iehova pentru a saptea zi, si cum a fost pus a la n cercare n telepciunea divin a la nceputul acestei zile? 220 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova a trecut imediat la actiune. El a pronuntat sen tinta o speran mpotriva rebelilor din Eden, dar a dat si t a privind realizarea scopului sau de a ndrepta raul pe care ace stia tocmai l provocasera (Geneza 3:15). Scopul lui Iehova strabate mii de ani de istorie umana, din Eden p ana n viitorul ndep artat. Este de o simplitate sublima si totusi atat de profund, nc at o viat a de om ar putea fi folosita citind despre el si medit and la el. In plus, este ab solut sigur c a scopul lui Iehova se va realiza. Dumnezeu va pune cap at rautatii, p acatului si mortii va aduce si omenirea la starea de perfectiune. Toate acestea vor de zile. veni realitate nainte de sfarsitul celei de-a saptea Astfel, n pofida tuturor obstacolelor, Iehova si va fi dus la ndeplinire scopul privitor la p amant si la omenire exact la momentul prevazut initial! 4 Nu-i asa c a ntelepciunea divina ne inspira veneratie? Apostolul Pavel s-a simtit ndemnat sa scrie: O, adanci mea ntelepciunii lui Dumnezeu! (Romani 11:33). Pe ma sura ce vom analiza c ateva fatete ale acestei calitati divi ne, umilinta ne va ndemna sa nu pierdem din vedere un adevar esential, si anume c a, n cel mai bun caz, nu vom putea face dec at o analiza sumara a vastei ntelepciuni a
3

3, 4. a) De ce r aspunsul lui Iehova la rebeliunea din Eden este un exemplu de n telepciune divin a care inspir a veneratie? b) Ce adevar ne va ajuta umilin ta sa nu pierdem din vedere pe parcursul studiului nostru despre n telepciunea lui Iehova? O, ADANCIMEA IN TELEPCIUNII LUI DUMNEZEU 221

lui Iehova (Iov 26:14). Mai ntai, sa definim aceasta cali tate care inspira veneratie. Ce este n telepciunea divin a? 5 Intelepciunea nu este sinonima cu cunostin ta. Computerele pot stoca un volum urias de date, dar nimeni nu va spune despre ele c a sunt ntelepte. Cu toate acestea, cunostin ta sunt legate ntre ele (Prover ntelepciunea si bele 10:14). De exemplu, dac a ai avea nevoie de un sfat ntelept pentru a trata o boala grava, ai ntreba un neavi zat sau pe cineva care are cunostin te vagi de medicina? Putin ta si cunostin probabil! Tot asa exacta este o condi tie esential a n dobandirea adevaratei ntelepciuni. 6 Cuno stinta pe care o detine Iehova este infinita! Ca Rege al eternitatii, numai el exista dintotdeauna (Reve latia 15:3). Pe tot parcursul acestor vremuri imemorabi le, el a stiut absolut tot ce s-a petrecut n univers. Biblia spune: Nu exista creatie care sa nu fie dezvaluita privirii sale, ci toate lucrurile sunt goale si expuse deschis ochilor aceluia c aruia trebuie sa-i dam socoteala (Evrei 4:13; Proverbele 15:3). Fiind Creatorul, Iehova detine o ntelegere perfecta a tot ceea ce exista n univers. Toto data, el a urmarit nc a de la nceput toate activitatile uma ne. El examineaza inima fiec arui om, fara sa-i scape ab 5, 6. Ce leg atur a exist a ntre cuno stin si t a si n telepciune, c at de mare este cuno stin ta lui Iehova? 222 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

solut nimic (1 Cronici 28:9). Intruc at ne-a creat cu voint a libera, el se bucura atunci c and facem alegeri ntelepte n viat a. Ca Ascultator al rugaciunii, el asculta cererile a nenumarate persoane care i se adreseaza n acelasi mo ment (Psalmul 65:2, NW ). Si nu e nevoie sa mai spunem c a Iehova are o memorie perfecta. 7 Iehova nu detine doar cuno stinte. El vede cum se co releaza faptele si discerne imaginea completa, alc atuita din nenumarate detalii. El evalueaza si judec a, deosebind binele de rau si de ceea ce este lipsit importan esentialul t a. Mai mult dec at atat, el nu prive ste doar la suprafat a, ci p atrunde cu privirea p ana n adancul inimii (1 Samuel 16:7). Prin urmare, Iehova poseda ntelegere si discerna mant, calitati tei. Dar ntelepciunea superioare cunostin le ntrece pe toate acestea. 8 Intelepciunea presupune folosirea cuno stintei, a dis cernamantului si pentru atingerea scopului a ntelegerii dorit. De fapt, cateva dintre cuvintele folosite n limbile originare ale Bibliei si nseamna traduse prin ntelepciune literal actiune eficienta sau ntelepciune practica. Asa dar, ntelepciunea lui Iehova nu este doar teoretica, ci si practica si t a si eficienta. Folosindu-si vasta cunostin pro funda ntelegere, Iehova ia ntotdeauna cele mai bune deci zii si imaginabil recurge la cel mai eficient mod de actiune
7, 8. Cum manifest a Iehova n telegere, discern am ant si n telepciune? O, ADANCIMEA IN TELEPCIUNII LUI DUMNEZEU
223

pentru a le duce la ndeplinire. Iata ce nseamna adevarata ntelepciune! Iehova demonstreaza adevarul declaratiei lui Isus: Intelepciunea este dovedita dreapta de lucrarile ei (Matei 11:19). Lucrarile lui Iehova din ntregul univers sunt o puternica marturie a ntelepciunii sale. D ovezi ale n telepciunii divine 9 Ai fost vreodata impresionat de iscusinta cu care un me ster executa un obiect frumos, care functioneaz a per fect? Ingeniozitatea lui este o dovada impresionanta de ntelepciune (Exodul 31:13). Iehova nsusi este sursa n telepciunii si posesorul suprem al ei. Regele David a spus despre Iehova: Te voi lauda c a m-ai facut ntr-un mod n fricos ator si admirabil. Minunate sunt lucrarile Tale si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! (Psalmul 139:14). Intr-adevar, cu c at nvat am mai multe lucruri despre cor pul uman, cu atat simtim o si mai mare veneratie fat a de ntelepciunea lui Iehova. 10 S a dam un exemplu: Viata ta a nceput c and erai doar o celula un ovul al mamei tale fecundat de un sperma tozoid de la tatal tau. La scurt timp dup a aceea, acea ce lula a nceput sa se divida. Tu, fiinta care a rezultat, e sti format din 100 de trilioane de celule minuscule. Aproxi mativ 10 000 de celule de marime mijlocie sunt c at o ga 9, 10. a) Ce fel de n telepciune are Iehova, si cum o manifest a? b) De ce este celula o dovad a a n telepciunii lui Iehova? 224 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

malie de ac. Totusi, fiecare este o creatie de o complexi tate uluitoare. Celula este mult mai complicata dec at orice masin a sau uzina proiectata de om. Oamenii de sti int a spun c a o celula seamana cu un oras fortificat cu intrari si supravegheate, cu un sistem de transport, ie siri cu o retea de comunicatii, cu centrale electrice, cu uzine, cu centre de colectare si cu sis de reciclare a de seurilor, teme de ap arare si chiar cu un fel de sediu central, aflat n nucleul celulei. In plus, celula poate face o copie fide la a ei n numai c ateva ore. 11 Binen teles c a nu toate celulele sunt la fel. Pe masu ra ce se divid, celulele din embrion se specializeaza n vederea ndeplinirii unor functii foarte diferite. Unele dintre ele vor fi celule nervoase, altele, celule osoase, ce lule musculare, celule ale sangelui sau ale ochiului. Toa te aceste functii sunt programate n biblioteca de coduri genetice, numita ADN. Este interesant ce a fost inspirat David sa scrie despre Iehova: Ochii tai au vazut chiar em brionul meu, si sale. n cartea ta erau scrise toate p artile Psalmul 139:16, NW. 12 Unele p ar ti ale corpului omenesc sunt extrem de complexe. S a luam ca exemplu creierul. Unii l-au numit
11, 12. a) Ce anume determin a specializarea celulelor dintr-un embrion n formare, si cum se armonizeaz a lucrul acesta cu Psalmul 139:16? b) Cum ara t a creierul uman c a suntem facu ti ntr-un mod minunat? O, ADANCIMEA IN TELEPCIUNII LUI DUMNEZEU 225

cel mai complex lucru descoperit p ana n prezent n univers. Creierul nostru contine aproximativ 100 de miliarde de neuroni cam tot atatia c ate stele exista n galaxia noastra. Fiecare celula se ramific a formand mii de sinap se cu alte celule. Oamenii de stiin t a spun despre creierul uman c a poate acumula informatiile din toate biblioteci le din lume si c a, de fapt, capacitatea lui de nmagazina re este infinita. Cu toate c a au dedicat zeci de ani studie rii acestui organ minunat facut, specialistii recunosc c a nu vor putea ntelege niciodata pe deplin modul lui de functionare. 13 Insa omul nu este dec at o exemplificare a ntelepciu nii creatoare a lui Dumnezeu. In Psalmul 104:24 se spu ne: Cat de multe sunt lucrarile Tale, DOAMNE! Tu pe toate le-ai facut cu ntelepciune. Pamantul este plin de bogatiile Tale. Intelepciunea lui Iehova se vede n toata creatia din jurul nostru. Furnicile, de exemplu, sunt n telepte din instinct (Proverbele 30:24, NW). Intr-adevar, o colonie de furnici este minunat organizata. Unele fur nici sunt ngrijitoare, p azesc musuroiul si aduna hrana de la afide, insecte care par a fi niste animale de casa. Alte
13, 14. a) Cum demonstreaz a furnicile, precum si alte creaturi c a sunt n telepte din instinct, si ce sugereaz a lucrul acesta despre Creatorul lor? b) De ce am putea spune despre unele creatii, precum p anza de p aianjen, c a sunt fa cute cu n telepciune? 226 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

furnici ndeplinesc rolul de fermieri, ndeletnicindu-se cu cultivarea si cu stransul recoltei de ciuperci. Multe alte creaturi fac din instinct lucruri extraordinare. O musc a obisnuit a executa n aer acrobatii pe care nici cel mai modern avion nu le poate imita. Pasarile migratoare se conduc dup a stele, se orienteaza datorita c ampului mag netic terestru sau gratie unui anume fel de harta interi oara. Biologii au dedicat multi ani studierii comportamentelor sofisticate cu care au fost programate aceste creaturi. Cat de ntelept trebuie sa fie, asadar, Marele lor Programator! 14 Intelepciunea creatoare a lui Iehova este o perma nenta sursa de inspiratie t a. Exis pentru oamenii de stiin ta chiar o ramura a ingineriei numita biomimetic a, care ncearc a sa imite modelele din natura. De exemplu, poa te c a ai privit cu nc antare cu c ata maiestrie si un tese p aianjen p anza. Pentru un inginer nsa, p anza de p aian jen reprezinta un model fascinant. Pe c at de fragile par aceste fire, pe atat sunt de rezistente, unele fiind mai re zistente dec at otelul, mai rezistente chiar dec at fibrele din care sunt confectionate vestele antiglont. Mai exact, c at sunt de rezistente? Imagineaza-ti o p anza mare de p aianjen, de marimea unui navod. Aceasta p anza ar pu tea opri un avion de pasageri aflat n zbor. Intr-adevar, Iehova a creat toate aceste lucruri cu ntelepciune.
O, ADANCIMEA IN TELEPCIUNII LUI DUMNEZEU 227

In telepciune dincolo de sfera p am antului 15 Intelepciunea lui Iehova se vede n lucrarile sale din ntregul univers. Corpurile cere sti, despre care am vor bit pe larg n capitolul 5, nu sunt rasp andite la ntampla re n spatiu. Datorita ntelepciunii pe care a pus-o Ieho va n legile cerului, universul este minunat organizat n galaxii, care sunt grupate n roiuri, care, la randul lor, sunt grupate n superroiuri (Iov 38:33). Nu e de mirare c a Iehova vorbe ste despre corpurile cere sti ca despre o ostire (Isaia 40:26)! Exista nsa o alta ostire ce demon streaza si Sa. mai pregnant ntelepciunea 16 Dup a cum am observat n capitolul 4, Dumnezeu poarta titlul Iehova al armatelor, ntruc at el este Comandantul Suprem al unei imense armate de sute de mi lioane de creaturi spirituale. Aceasta este o dovada a puterii lui Iehova. Dar n ce masura este implicata nte lepciunea sa? Gande ste-te la urmatorul lucru: Iehova si Isus sunt n permanent a ocupati (Ioan 5:17). Este de la sine nteles deci c a ministrii ngere sti ai Celui Atotputer nic sunt si ei, la randul lor, tot timpul ocupati. sa nu Si uitam c a ngerii le sunt superiori oamenilor, fiind mult mai inteligenti mai puternici dec at ei (Evrei 1:7; 2:7). si Totusi, Iehova le-a ncredintat ntotdeauna o sarcina aces 15, 16. a) Ce m arturise ste cerul nstelat despre n telepciunea lui Iehova? b) Ce anume demonstreaz a pozi tia lui Iehova de Comandant Suprem al unui imens num ar de ngeri cu privire la n telepciunea lui ca Administrator? 228 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

tor ngeri, care duc cu placere la ndeplinire orice lucra re mplinind Cuvantul Lui si fac and vointa Lui de miliarde de ani (Psalmul 103:20, 21). Cat de mare trebu ie sa fie ntelepciunea acestui Administrator! Iehova este singurul n telept 17 Avand n vedere toate aceste dovezi, ar trebui sa fim surprinsi lui Iehova? c a Biblia preamare ste ntelepciunea De exemplu, n Biblie citim c a Iehova este singurul ntelept (Romani 16:27). Iehova este singurul care detine ntelepciunea n sens absolut. El este sursa adevaratei n telepciuni (Proverbele 2:6). Din acest motiv, Isus, de si este cea mai nteleapt a creatura a lui Iehova, nu s-a bizuit pe propria sa ntelepciune, ci a vorbit asa cum l-a ndru mat Tatal sau. Ioan 12:4850. 18 Iata ce cuvinte a folosit Pavel pentru a-si exprima ve neratia fara seaman a lui Iehova: fat a de ntelepciunea O, adancimea bogatiei si si tei ntelepciunii cunostin lui Dumnezeu! Cat de inexplorabile sunt judec atile sale si c at de impenetrabile sunt c aile sale! (Romani 11:33). In cep and versetul cu o exclamatie, Pavel da glas unei emo tii puternice, care, n cazul de fat a, exprima o veneratie profunda. Cuvantul grecesc ales de el pentru adancime este foarte apropiat ca sens de cuvantul abis. Astfel,
17, 18. De ce spune Biblia c a Iehova este singurul n telept, si de ce ar tre bui ca n telepciunea sa s a ne inspire veneratie? O, ADANCIMEA IN TELEPCIUNII LUI DUMNEZEU 229

cuvintele sale creeaza o imagine vie. Cand ne gandim la ntelepciunea lui Iehova, este ca si cum am privi stupe fiati ntr-o prapastie adanc a, fara fund, spre un taram pe care nu l-am putea cuprinde niciodata nici n lungime, nici n latime si nici n adancime, ca sa nu mai vorbim de imposibilitatea de a-l delimita sau segmenta (Psalmul 92:5). Nu insufla umilint a acest gand? 19 Iehova este singurul n telept si ntr-un alt sens: Numai el poate citi viitorul. S a nu uitam c a Iehova folo se ste vulturul, cu privirea lui agera, ca simbol al ntelep ciunii divine. De si nu c antare ste mai mult de cinci kilo grame, vulturul auriu are ochii mai mari dec at ai unui om adult. Privirea vulturului este uluitor de agera, motiv pentru care pasarea poate sa localizeze o prada mic a de la sute de metri naltime, probabil de la o distant a de un kilometru sau chiar mai mult! Iehova nsusi a spus c and va despre vultur: Isi cufunda privirile n dep artare dup a ea [prada] (Iov 39:29). Prin analogie, Iehova poate sa-si cufunde privirile n dep artare, n viitor. 20 Biblia cuprinde nenumarate dovezi n acest sens. Ea contine sute de profetii, sau istorie scrisa dinainte. Dez nodamantul razboaielor, ascensiunea si declinul puteri lor mondiale, chiar si strategiile de lupta ale unor coman 19, 20. a) De ce este vulturul un simbol potrivit al n telepciunii divine? b) Cum si-a demonstrat Iehova capacitatea de a privi n viitor? 230 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi


ce rezultate bune putem obtine daca vom medita asupra acestui subiect? Psalmul 104:125 Cum se manifesta n creatie ntelepciu nea lui Iehova, si ce sentimente trezeste n tine lucrul acesta? Proverbele 3:1926 Daca meditam la ntelepciunea lui Ie hova si o aplicam n viata de zi cu zi, ce rezultate vom obtine? Daniel 2:1928 De ce este numit Iehova Descoperitorul secretelor, si cum ar trebui sa raspundem la ntelepciu nea profetica din Cuvantul sau?

Iov 28:1128 Cat de pretioas a este ntelepciunea divina, si

danti militari au fost toate prezise n Biblie n unele cazuri, cu sute de ani nainte. Isaia 44:2545:4; Daniel 8:28, 2022. 21 Dar nseamn a aceasta c a Dumnezeu a prevazut deja alegerile pe care le vei face tu n viat a? Cei ce sustin doc trina predestinarii spun c a da. Totusi, aceasta conceptie submineaza de fapt ntelepciunea lui Iehova, deoarece sugereaza c a el nu este stap an pe propria-i capacitate de a privi n viitor. S a ilustram: Dac a ai avea o voce inegala bil de frumoasa, ai c anta tot timpul? Ideea este absurda!
21, 22. a) De ce nu avem nici o baz a s a tragem concluzia c a Iehova a preva zut toate alegerile pe care le vom face n viat a? Ilustrati. ca b) De unde stim n telepciunea lui Iehova nu este rece sau lipsit a de sentimente? O, ADANCIMEA IN TELEPCIUNII LUI DUMNEZEU 231

In mod asemanator, Iehova are capacitatea de a cunoas te dinainte viitorul, nsa nu se folose ste de aceasta capa citate tot timpul. Dac a ar proceda astfel, Iehova nu ne-ar respecta liberul arbitru, un dar pretios pe care el nu ni-l va lua niciodata. Deuteronomul 30:19, 20. 22 Mai rau, notiunea de predestinare sugereaza c a nte lepciunea lui Iehova este rece, lipsita de iubire, de empa tie sau de compasiune. Dar adevarul nu este nici pe de parte acesta. Din Biblie aflam c a Iehova este ntelept cu inima (Iov 9:4). Aceasta nu nseamna c a El are o ini ma n sens propriu, nsa Biblia folose ste deseori acest ter men cu referire la eul launtric, care include motivatiile si sentimentele, precum iubirea. Asadar, ntelepciunea lui Iehova, asemenea altor calitati ale sale, este guvernata de iubire. 1 Ioan 4:8. 23 Far a ndoiala, putem avea o ncredere deplina n nte lepciunea lui Iehova. Ea este cu mult superioara ntelep ciunii noastre. De aceea, Cuvantul lui Dumnezeu ne sfa tuieste cu iubire: Increde-te n DOMNUL din toata inima ta si ta. Recunoaste-L n toa nu te sprijini pe ntelepciunea te caile tale, si El ti va netezi cararile. (Proverbele 3:5, 6). S a exploram ntelepciunea lui Iehova pentru a ne apropia mai mult de Dumnezeul nostru atotntelept.
23. Ce ar trebui s a ne determine s a facem superioritatea n telepciunii lui Iehova? 232 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Intelepciune n Cuvantul lui Dumnezeu

CAPITOLUL

18

TI amintesti cand ai primit ultima data o scrisoare de la o persoana draga, care locuieste departe de tine? Putine lucruri ne fac atata bucurie ca o scrisoare sincera de la ci neva la care tinem mult. Suntem nerabdatori sa aflam cum se simte, ce a mai facut n ultimul timp, precum si ce pla nuri de viitor are. Acest gen de comunicare i apropie si mai mult pe cei dragi, chiar daca din punct de vedere geografic sunt la mare distant a unul de celalalt. 2 Asadar, ce ne-ar putea face mai multa bucurie decat un mesaj scris din partea Dumnezeului pe care l iubim? Intr-un anumit sens, Iehova ne-a scris o scrisoare: Cuvan tul sau, Biblia. In paginile ei, Dumnezeu ne spune cine este, ce a facut, ce si propune sa faca si multe alte lucruri. Ieho va ne-a dat Cuvantul sau deoarece vrea sa-l simtim aproa pe de noi. Dumnezeul nostru atotntelept a ales cea mai buna metoda de a comunica cu noi. Felul n care este re dactata Biblia, precum si ei dezvaluie o ntelep continutul ciune inegalabila. De ce era nevoie de un cuvant scris? 3 Poate c a unii se ntreaba: De ce nu a folosit Iehova o
1, 2. de ce? Ce scrisoare ne-a scris Iehova, si 3. In ce fel i-a transmis Iehova Legea lui Moise? IN TELEPCIUNE IN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

233

metoda mai impresionanta de exemplu, facand sa se auda o voce din cer pentru a comunica cu oamenii? De fapt, Iehova a vorbit uneori din cer prin intermediul unor reprezentanti De exemplu, asa a procedat el cand ngeresti. le-a dat israelitilor Legea (Galateni 3:19). Vocea care s-a au zit din cer era inspiratoare de teama, motiv pentru care, n sp aimantati, israelitii au cerut ca Iehova sa nu le mai vor beasca direct, ci sa comunice cu ei prin intermediul lui Moise (Exodul 20:1820). De aceea, Legea, alcatuita din aproximativ 600 de regulamente, i-a fost transmisa pe cale orala, cuvant cu cuvant, lui Moise. 4 Ce s-ar fi nt amplat nsa daca Legea n-ar fi fost scrisa? Ar fi putut Moise sa retin a toate cuvintele acelui cod ama nuntit a na pentru a le transmite fara cea mai mica greseal tiunii? Dar generatiile urmatoare? S-ar fi putut baza ele doar pe comunicarea orala? Aceasta nu ar fi fost deloc o metoda sigura prin care sa fie transmise legile lui Dumne zeu. Imagineaza-ti ce s-ar ntampla daca ar fi sa povestesti o ntamplare unui sir lung de oameni, astfel ncat tu sa i-o spui primului, el s-o transmita urmatorului si asa mai de parte, p ana la ultimul din sir. Ceea ce va auzi ultima per soana se va deosebi considerabil de forma initial a a poves tirii. Cuvintele din Legea lui Dumnezeu nu s-au aflat n acest pericol.
4. Explic a de ce transmiterea prin viu grai a legilor lui Dumnezeu nu ar fi fost o metod a sigur a. 234 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova a ales n mod ntelept sa dea o forma scrisa cuvan tului sau. El l-a instruit pe Moise: Si DOMNUL a zis lui Moise: Scrie-ti cuvintele acestea, caci pe temeiul acestor cuvinte nchei legamant cu tine si cu Israel (Exodul 34:27). Asa a nceput, n anul 1513 .e.n., era scrierii Bibliei. In urma torii 1610 ani Iehova le-a vorbit n multe ocazii si n multe moduri celor aproape 40 de scriitori umani, care au redac tat Biblia (Evrei 1:1). In acest rastimp, copisti devotati au lu crat cu meticulozitate pentru a realiza copii exacte n vede rea p astrarii Scripturilor. Ezra 7:6; Psalmul 45:1. 6 Iehova ne-a binecuvantat cu adevarat comunicand cu noi n scris. Ai primit vreodata o scrisoare care ti-a fost atat de draga poate pentru ca ai gasit n ea ncurajarea de care aveai nevoie , ncat ai p astrat-o si ai citit-o si recitit-o? La fel stau lucrurile si cu scrisoarea lui Iehova pen tru noi. Deoarece Iehova a dat o forma scrisa cuvintelor sale, noi putem sa le citim cu regularitate si sa meditam la semnificatia lor (Psalmul 1:2). Putem primi mangaiere din Scripturi ori de cate ori avem nevoie. Romani 15:4.
5 7

De ce scriitori umani? Iehova a dat dovada de ntelepciune cand s-a folosit de

5, 6. Ce anume l-a instruit Iehova pe Moise s a fac a n leg atur a cu cuvantul S au, si de ce este o binecuvantare pentru noi faptul c a dispunem de Cuvantul scris al lui Dumnezeu? 7. De ce este o dovad a de n telepciune din partea lui Iehova c a a folosit scriitori umani la redactarea Cuvantului s au? IN TELEPCIUNE IN CUVANTUL LUI DUMNEZEU 235

oameni pentru a scrie Cuvantul sau. Gandeste-te la urma torul lucru: Daca Iehova s-ar fi folosit de ngeri pentru a redacta Biblia, ar mai fi fost ea la fel de atragatoare? Este adevarat ca ngerii ar fi putut descrie nfati maiestuoa sarea sa a lui Iehova, si-ar fi putut exprima devotiunea fat a de el si ar fi putut face o prezentare a slujitorilor umani fideli ai lui Dumnezeu. Dar am fi nteles noi cu adevarat modul de gandire al unor creaturi spirituale, ale caror cunostin te, ex perient a si noas putere sunt mult superioare capacitatilor tre? Evrei 2:6, 7. Folosindu-se de scriitori umani, Iehova ne-a dat exact ceea ce aveam nevoie o consemnare inspirata de Dum nezeu, din care nu lipseste nsa elementul uman (2 Timo tei 3:16). Cum a realizat el lucrul acesta? Dup a cat se pare, de cele mai multe ori, el le-a permis scriitorilor sa-si folo seasca propriile facultati mintale ca sa aleaga cuvinte pla cute si sa scrie ntocmai cuvintele adevarului (Eclesiastul 12:10, 11). Asa se explica varietatea de stiluri ale Bibliei; scrierile reflecta mediul si personalitatea fiecarui scriitor.1
8

Totusi, acesti oameni au vorbit din partea lui Dumnezeu,


1 De exemplu, David, care a fost p astor, folose ste exemple din viata pastorala (Psalmul 23). Matei, care fusese ncasator de impozite, face deseori referire la cifre si la bani (Matei 17:27; 26:15; 27:3). Pentru c a era medic, Luca folose ste termeni specifici profesiei sale. Luca 4:38; 14:2; 16:20.

8. In ce fel li s-a permis scriitorilor Bibliei s a-si foloseasc a propriile facult ati mintale (vezi si nota de subsol)? 236 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

fiind purtati de spirit sfant (2 Petru 1:21). Astfel, ceea ce a rezultat este cu adevarat cuvantul lui Dumnezeu. 1 Tesaloniceni 2:13. 9 Redactarea ei de c atre scriitori umani i confera Bibliei o caldura si un farmec aparte. Scriitorii ei au fost oameni cu sentimente ca ale noastre. Fiind imperfecti, ei s-au con fruntat cu ncercari si presiuni la care suntem supusi si noi. Uneori, spiritul lui Iehova i-a inspirat sa scrie despre sen timentele si lor (2 Corinteni 12:710). Astfel, dificultatile unele pasaje au fost scrise de ei la persoana I, ceea ce nu ar fi fost posibil pentru un nger. 10 S a luam exemplul regelui David din vechiul Israel. Dup a ce a comis niste p acate foarte grave, David a compus un psalm n care si varsa inima naintea lui Iehova, implo randu-l sa-l ierte. Iata ce a scris el: Curate a de p aca ste-m tul meu! Caci mi cunosc faradelegile si p acatul meu sta ne curmat naintea mea. Iata ca sunt nascut n nelegiuire si n p acat m-a conceput mama mea. Nu ma lep ada de la fata Ta si nu lua de la mine Duhul Tau cel Sfant! Jertfele placute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit; Dumnezeule, Tu nu dis pretuie sti o inima zdrobita si mahnita (Psalmul 51:2, 3, 5, 11, 17). Nu simti scriitorului? Cine, cu exceptia nelinistea unui om imperfect, ar fi putut exprima asemenea sentimente sincere?
9, 10. De ce sporesc scriitorii umani c aldura si farmecul Bibliei? IN TELEPCIUNE IN CUVANTUL LUI DUMNEZEU
237

De ce o carte despre oameni? Mai este ceva ce contribuie la farmecul Bibliei. In mare parte, ea este o carte despre oameni despre oameni care au trait aievea , dintre care unii i-au slujit lui Dumnezeu, iar altii nu. Citim despre ntamplari din viata lor, despre necazurile si bucuriile lor. Vedem care a fost rezultatul alege rilor pe care le-au facut ei n viat a. Aceste relatari au fost incluse pentru instruirea noastra (Romani 15:4). Prin in termediul acestor ilustrari inspirate din viata cotidiana, Ie hova ne nvat a sensibilizandu-ne inima. S a luam cateva exemple. 12 Vorbind despre oameni infideli, si chiar despre oameni rai, Biblia ne spune care a fost rezultatul actiunilor lor. Aceste relatari surprind manifestarea unor trasaturi nedo rite, contribuind la o mai buna ntelegere a lor. De exem plu, ce porunca mpotriva neloialitatii ar putea avea mai multa fort a decat exemplul graitor al lui Iuda, care a ma nifestat aceasta trasatura cand a pus n aplicare planul lui marsav mpotriva lui Isus (Matei 26:1416, 4650; 27:310)? Asemenea relatari ne sensibilizeaza cu mai mul ta usurin t a inima, ajutandu-ne sa depistam trasaturile dez gustatoare si sa ne debarasam de ele. 13 Biblia vorbe ste despre multi slujitori fideli ai lui Dum
11

Ce n Biblie pentru instruirea noastr a? fel de exemple reale sunt incluse In ce sens ne sunt de folos relat arile biblice despre oameni infideli? Cum ne ajut a Biblia s a n telegem n ce constau calit atile de dorit? 238 S A NE APROPIEM DE IEHOVA 11. 12. 13.

nezeu. In paginile ei citim despre devotiunea si loialitatea lor, vedem manifestari concrete ale calitatilor pe care trebu ie sa le cultivam pentru a ne apropia de Dumnezeu. S a luam ca exemplu credinta. credinta ne spune Biblia defineste si cat de importanta este ea pentru a-i fi placuti lui Dumnezeu (Evrei 11:1, 6). Insa Biblia contine si exemple remarcabile de persoane care au exercitat credint a. Gandeste-te la credinta pe care a avut-o Avraam cand a ncercat sa-l aduca jertfa pe Isaac (Geneza, capitolul 22; Evrei 11:1719). Datorita aces tor relatari, cuvantul credint a si mbogate semnifica ste mai usor. Dovedind ntelepciune, Iehotia poate fi nteles si va nu numai ca ne ndeamna sa cultivam calitati de dorit, dar ne si arata cum sa le manifestam. 14 Din relatarile reale pe care le contine Biblia aflam dese ori ceva despre personalitatea lui Iehova. Iata ce citim de spre o femeie pe care a observat-o Isus la templu: In timp ce statea langa casetele trezoreriei, Isus privea cum oame nii si Au venit multi puneau contributiile. oameni bogati, care au dat din surplusul lor. Insa privirile lui Isus s-au oprit asupra unei vaduve sarace. Darul ei consta n doua monede mici, care au o valoare nensemnata.1 Erau ulti 1 Cele doua monede erau fiecare de c ate o lepta, cea mai mic a moneda evreias c a n circulatie a lepta echivalau cu a saizeci si patra parte la vremea aceea. Dou din salariul pe o zi. Cu aceste doua monede nu se putea cump ara nici macar o vrabie, cea mai ieftina pasare folosita ca hrana de c atre saraci.

14, 15. Ce ne spune Biblia despre o femeie care a venit la templu, si ce nvat am despre Iehova din aceast a relatare? IN TELEPCIUNE IN CUVANTUL LUI DUMNEZEU 239

mii ei banuti. Reflectand n mod perfect punctul de vede re al lui Iehova, Isus a spus: Aceasta vaduva saraca a arun cat mai mult decat toti cei care au aruncat bani n casetele trezoreriei. Potrivit cuvintelor lui Isus, ea a dat mai mult decat toti ceilalti la un loc. Marcu 12:4144; Luca 21:14; Ioan 8:28. 15 Nu este semnificativ faptul c a dintre toti oamenii care au venit la templu n acea zi numai vaduva a fost remarca ta de Isus si a n Biblie? Prin intermediul acestui mentionat exemplu, Iehova ne nvat a ca este un Dumnezeu care ma nifesta apreciere. El primeste cu placere darurile noastre oferite din toata inima, indiferent cum sunt ele n compa ratie cu ceea ce pot altii sa ofere. Cu sigurant a, Iehova a gasit cea mai buna metoda de a ne nvata acest adevar nsufletitor! Ce nu g asim n paginile Bibliei 16 Unei persoane dragi nu-i poti scrie dec at anumite lu cruri. De aceea, ti discernamantul pentru a alege folosesti ce anume sa-i scrii. In mod asemanator, Iehova a hotarat sa mentioneze doar anumite persoane si evenimente n Cu vantul sau. Totusi, n aceste pasaje narative, Biblia nu ofe ra ntotdeauna cele mai mici detalii (Ioan 21:25). De exem plu, cand Biblia vorbeste despre judecata lui Dumnezeu,
16, 17. Cum se vede n telepciunea lui Iehova chiar si n ceea ce a ales s a omit a din Cuvantul s au? 240 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

informatiile pe care ni le furnizeaza ea nu raspund, proba bil, la toate ntrebarile noastre. Intelepciunea lui Iehova se vede chiar si n ceea ce a lasat el neconsemnat n Cuvantul sau. Cum asa? 17 Felul n care este scrisa Biblia reprezinta un test pen tru inima noastra. In Evrei 4:12 se spune: Cuvantul [sau mesajul] lui Dumnezeu este viu si exercita putere si este mai ascutit si p atrunde decat orice sabie cu doua taisuri p ana acolo ncat separa sufletul de spirit . . . si este capabil sa discearna gandurile si inimii. Mesajul Bibliei intentiile p atrunde adanc, scot and la iveala adevaratele noastre intentii motivatii. si Cei ce citesc Biblia cu un ochi critic se poticnesc adesea din cauza unor relatari, dup a p arerea lor, incomplete. Probabil ca acesti oameni se ntreaba daca Ie hova este cu adevarat un Dumnezeu iubitor, ntelept si drept. 18 Dimpotriva, cand studiem Biblia cu atentie cu o ini si ma sincera, ajungem sa-l cunoastem pe Iehova n lumina n care ne este el prezentat n ntreaga Biblie. De aceea, nu ne nelinistim daca o anumita relatare ridica unele ntrebari la care nu putem gasi imediat un raspuns. S a dam un exem plu: Cand potrivim piesele unui puzzle, s-ar putea sa nu
18, 19. a) De ce nu trebuie s a ne nelini stim dac a o relatare biblic a ridic a anu mite ntreb ari la care nu putem g asi imediat un r aspuns? b) De ce anume avem nevoie pentru a n telege Cuvantul lui Dumnezeu, si de ce este aceasta o dovad a a marii n telepciuni a lui Iehova? IN TELEPCIUNE IN CUVANTUL LUI DUMNEZEU 241

gasim chiar de la nceput o anumita piesa sau sa nu ntele gem cum se combina unele piese. Totusi, poate ca am asam blat suficiente piese pentru a ne da seama cum ar trebui sa arate n final. Tot la fel, cand studiem Biblia, nvat am pu tin astfel, ne cate putin ce fel de Dumnezeu este Iehova si, formam o imagine exacta despre el. Chiar daca nu putem ntelege de la nceput o anumita relatare sau cum se armo nizeaza ea cu personalitatea lui Dumnezeu, studiind Biblia am nvatat despre Iehova mai mult decat suficient pentru a putea ntelege ca el este ntotdeauna un Dumnezeu iubi tor, impartial si drept. 19 Asadar, pentru a n telege Cuvantul lui Dumnezeu, tre buie sa-l citim si sa-l studiem cu o inima sincera si cu o min te fara prejudecati. Nu este aceasta o dovada a marii nte lepciuni a lui Iehova? Oamenii dotati pot scrie carti doar pe ntelesul celor ntelep ti intelectuali. Pentru a scrie si nsa o carte care sa fie nteleas a doar de cei cu o motivatie corecta a inimii, e nevoie de ntelepciune divina! Matei 11:25. O carte de n telepciune practic a 20 In Cuvantul sau, Iehova ne spune care este cel mai bun mod de viat a. Fiind Creatorul nostru, el stie mai bine decat noi de ce anume avem nevoie. Iar necesitatile umane fun
20. De ce numai Iehova ne poate spune care este cel mai bun mod de viat a, si ce anume din Biblie ne poate fi de mare folos? 242 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

damentale ntre care dorinta de a fi iubit, de a fi fericit si de a cultiva relatii trainice nu s-au schimbat. Biblia contine multa ntelepciune practica; ea ne poate ajuta sa ducem o viat a plina de sens (Proverbele 2:7, NW ). Fiecare sectiune a acestui auxiliar de studiu contine un capitol n care se arata cum putem aplica sfaturile ntelepte ale Bi bliei. Vom analiza n continuare un singur exemplu. 21 Ai observat vreodata ca oamenii care poarta ranchiu na si deseori prin a se rani nutresc resentimente sfarsesc singuri? Resentimentele sunt o povara grea n viat a. Ele pun stap anire pe gandurile noastre, ne rapesc pacea si ne nabus a bucuria. Studiile de specialitate arata ca persoane le care se manie sunt mai predispuse la bolile de inima, precum si la multe alte boli cronice. Cu mult timp nainte ca aceste studii sa fi fost scrise, Biblia a dat urmatorul sfat ntelept: Lasa mania, p araseste iutimea (Psalmul 37:8). Dar cum putem face lucrul acesta? 22 Cuvantul lui Dumnezeu da urmatorul sfat ntelept: Intelepciunea l face pe om ncet la manie si este o cinste pentru el sa uite greselile (Proverbele 19:11). Perspicaci tatea este capacitatea de a vedea dincolo de aparente, de a privi dincolo de ceea ce este evident. Perspicacitatea favo rizeaza ntelegerea, deoarece ne poate ajuta sa discernem de ce o persoana a vorbit sau a actionat ntr-un anumit fel.
2123. Ce sfat n telept ne poate ajuta s a evit am s a nutrim resentimente si m anie? IN TELEPCIUNE IN CUVANTUL LUI DUMNEZEU 243

I ntreb ari la care s a me ditezi

tru a dobandi ntelepciunea care se gaseste n Cuvantul lui Dumnezeu? Proverbele 2:1022 In ce privinte vom putea trage foloa se daca traim n armonie cu sfaturile ntelepte ale Bi bliei? Romani 7:1525 Cum ilustreaza acest pasaj ntelepciunea de care a dat dovada Iehova cand a folosit oameni pen tru a redacta Cuvantul sau? 1 Corinteni 10:612 Ce putem nvata din avertismentele pe care le contine Biblia n legatura cu Israelul?
Faptul de a ne stradui sa ntelegem adevaratele ei motive si sentimente, precum si situatia n care s-a aflat la un mo ment dat ne va ajuta sa nlaturam gandurile si sentimente le negative pe care le-am putea nutri fat a de ea. 23 Biblia contine un alt sfat n legatura cu acest subiect: Continuati sa va iertati sa va suportati unii pe altii si cu marinimie unii pe altii (Coloseni 3:13). Expresia conti nuati sugereaza ca trebuie sa sa va suportati unii pe altii avem rabdare n relatiile cu altii, sa le toleram trasaturile de personalitate care poate pe noi ne irita. Indelunga rab dare ne ajuta sa nu purtam pica din motive nensemnate. A ierta nseamna a nu nutri resentimente. Dumnezeul nos tru ntelept stie ca e spre binele nostru sa-i iertam pe altii
244 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Proverbele 2:16 Ce efort se cere din partea noastra pen-

cand avem motive ntemeiate sa procedam astfel. Si aceas ta nu numai n folosul lor, ci si pentru pacea mintii a ini si mii noastre (Luca 17:3, 4). Cata ntelepciune contine Cu vantul lui Dumnezeu! 24 Motivat de infinita sa iubire, Iehova a vrut sa comuni ce cu noi. El a ales cea mai buna metoda posibila: o scri soare redactata de scriitori umani sub ndrumarea spi ritului sfant. Drept urmare, n paginile Bibliei gasim ntelepciunea lui Iehova. Aceasta ntelepciune este cu to tul sigura (Psalmul 93:5). Pe masura ce ne aducem viata n armonie cu ea si le vorbim si altora despre ea, ne apropiem de Dumnezeul nostru atotntelept. In capitolul urmator, vom analiza un alt exemplu remarcabil al ntelepciunii perspicace a lui Iehova: capacitatea lui Iehova de a prezice viitorul si de a-si duce scopul la ndeplinire.
24. Care va fi rezultatul dac a ne aducem viata divin a? n armonie cu n telepciunea

IN TELEPCIUNE IN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

245

Intelepciunea lui Dumnezeu ntr-un secret sacru

CAPITOLUL

19

ECRETELE! Intruc at i-au facut curiosi, i-au fascinat si i-au nedumerit, oamenilor le-a fost deseori greu sa le p astreze. Cu toate acestea, Biblia spune: Sla va lui Dumnezeu sta n ascunderea lucrurilor (Prover bele 25:2). Intr-adevar, din motive ntemeiate, Iehova, Conduc atorul Suprem si Creatorul, p astreaza secret a numite lucruri, p ana c and sose ste timpul sa le reveleze oamenilor. 2 Si totusi, n Cuvantul sau Iehova a dezvaluit un se cret fascinant, cunoscut sub numele de secretul sacru al vointei lui Dumnezeu (Efeseni 1:9). Faptul de a nvata despre el poate nsemna mai mult dec at satisfacerea unei curiozitati. acestui secret poate nsemna Cunoasterea salvare si in te poate ajuta sa p atrunzi n ntelepciunea finita a lui Iehova. Revelat n mod treptat 3 Cand Adam si Eva au p ac atuit, s-ar fi putut crede c a scopul lui Iehova de a avea un paradis terestru locuit de
1, 2. Ce ar trebui s a ne intereseze, si de ce? secret sacru 3, 4. In ce fel ofer a speran t a profe tia consemnat a n Geneza 3:15, si ce mister, sau secret sacru, cuprinde ea?
246 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

oameni perfecti Insa Dumnezeu s-a ocupat ime e suase. diat de problema ap aruta. El a spus: Vrajmasie voi pune ntre tine si femeie, ntre samanta samanta ta si ei. Aceas ta ti tu i vei zdrobi c alc aiul. Ge va zdrobi capul si neza 3:15. 4 Ce cuvinte enigmatice! Cine era femeia? Cine era sar pele? Cine era samanta care avea sa-i striveasc a sarpe lui capul? Adam si Eva nu puteau sa fac a dec at niste pre supuneri. Totusi, cuvintele lui Dumnezeu le dadeau o sperant a tuturor urmasilor fideli ai acestei perechi infide le. Dreptatea avea sa triumfe. Scopul lui Iehova urma sa se realizeze. Dar cum? Ei bine, acesta era un secret! Biblia l nume ste lui Dumnezeu ntr-un secret sa ntelepciunea cru, ntelepciunea ascunsa. 1 Corinteni 2:7. 5 In calitate de Dumnezeu care descopera tainele, Ie hova avea sa dezvaluie n cele din urma unele detalii re levante legate de mplinirea acestui secret (Daniel 2:28). Dar nu dintr-o data, ci treptat. Pentru a exemplifica, ne-am putea gandi la felul n care raspunde un tata iubi tor la ntrebarea baietelului sau: Taticule, eu cum m-am nascut? Un tata ntelept nu-i va da copilului sau dec at acele informatii Pe ma pe care micutul le poate ntelege. sura ce baiatul va cre ste, tatal i va spune mai multe lu cruri. In mod asemanator, Iehova hotaraste c and este
5. Arat a printr-un exemplu de ce Iehova si-a revelat scopul n mod treptat.
IN TELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU INTR-UN SECRET SACRU 247

pregatit poporul sau sa i se reveleze vointa scopul sau. si Proverbele 4:18; Daniel 12:4. 6 Cum a facut cunoscute Iehova aceste revelatii? El a fo losit o serie de legaminte, sau contracte, pentru a revela mai multe lucruri. Probabil c a la un moment dat ai n cheiat un contract pentru a cump ara o casa ori pentru a da sau a lua cu mprumut niste bani. Un asemenea con tract a constituit o garantie legala c a termenii asupra c arora s-a convenit vor fi respectati. Dar de ce era nevoie ca Iehova sa ncheie legaminte, sau contracte, cu oamenii? Cu sigurant a, cuvantul sau reprezinta o garantie sigura a promisiunilor sale. Lucrul acesta este adevarat, dar, n c a teva ocazii, Dumnezeu l-a ntarit, din bunatate, prin con tracte legale. Aceste acorduri ferme reprezinta pentru noi, oamenii imperfecti, mai sigura pentru a avea o baza si ncredere n promisiunile lui Iehova. Evrei 6:1618. Leg am antul cu Avraam 7 Dup a mai bine de doua mii de ani de la expulzarea omului din Paradis, Iehova i-a spus fidelului sau slujitor Avraam: [Iti] voi nmulti foarte mult samanta, ca stele le cerului . . . Toate popoarele p amantului vor fi binecu 6. a) C arui scop sluje ste un leg am ant, sau un contract? b) De ce este sem nificativ faptul c a Iehova urma s a ncheie leg aminte cu oamenii? 7, 8. a) Ce leg am ant a ncheiat Iehova cu Avraam, si ce lumin a a revarsat acest leg am ant asupra secretului sacru? b) Cum a restr ans Iehova treptat li nia din care avea s a se nasc a S am an ta promis a?
248 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

vantate n samanta ta, pentru c a ai ascultat de glasul Meu (Geneza 22:17, 18). Aceasta era mai mult dec at o promisiune; era un legamant pe care Iehova l-a ntarit cu juramantul sau irevocabil (Geneza 17:1, 2; Evrei 6:1315). Este extraordinar faptul c a Suveranul Domn s-a angajat de fapt printr-un contract sa binecuvanteze omenirea. 8 Legam antul avraamic a dezvaluit c a S amanta promi sa avea sa vina ca om, fiind un descendent al lui Avraam. Dar cine avea sa fie acest descendent? Dup a un timp, Ie hova a dezvaluit c a, dintre fiii lui Avraam, Isaac avea sa fie un stramos al acestei Seminte. Dintre cei doi fii ai lui Isaac a fost ales Iacob (Geneza 21:12; 28:13, 14). Mai tar ziu, Iacob a rostit urmatoarele cuvinte profetice cu refe rire la unul dintre cei 12 fii ai sai: Sceptrul nu se va de p arta din Iuda, nici toiagul de c armuire dintre picioarele lui, p ana va veni Silo [Cel c aruia i apartine], si de El vor asculta popoarele (Geneza 49:10). Atunci s-a stiut c a S a manta avea sa fie un rege din linia lui Iuda! Leg am antul cu Israelul 9 In 1513 .e.n., Iehova a ntreprins ceva ce a pregatit cadrul pentru urmatoarele revelatii legate de secretul
9, 10. a) Ce leg am ant a facut Iehova cu natiunea Israel, si ce ocrotire a ofe rit acest leg am ant? b) Cum a demonstrat Legea c a omenirea avea nevoie de o r ascump arare?
IN TELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU INTR-UN SECRET SACRU 249

sacru. El a ncheiat un legamant cu descendentii lui Avraam, natiunea Israel. De si n momentul de fat a nu mai este n vigoare, legamantul Legii mozaice a con stituit o etap a esential a n scopul lui Iehova de a pro duce S amanta S a analizam trei as promisa. Cum asa? pecte. In primul rand, Legea a avut rolul unui zid protector (Efeseni 2:14). Regulamentele ei drepte au fost asemenea unei bariere ntre evrei si neevrei. In fe lul acesta, Legea a contribuit la p astrarea liniei Semin tei oferite promise. Datorita, n mare parte, protectiei de Lege, natiunea era nc a n existent a c and a sosit timpul stabilit de Dumnezeu ca Mesia sa se nasc a n tribul lui Iuda. 10 In al doilea rand, Legea a demonstrat pe deplin c a omenirea avea nevoie de o rascump arare. Fiind perfec ta, Legea a scos la iveala c a oamenilor imperfecti le era imposibil sa o respecte n ntregime. Rolul ei a fost ace la de a face evidente transgresarile, p ana c and avea sa soseasc a samanta c areia i se facuse promisiunea (Galateni 3:19). Prin intermediul jertfelor de animale, Legea facea o isp asire provizorie pentru p acate. Ins a, dat fiind c a asa cum spune Pavel este imposibil ca sangele de tauri si sa nlature p acatele, aceste jertfe doar de tapi au prefigurat jertfa de rascump arare a lui Cristos (Evrei
250 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

10:14). Drept urmare, acel legamant a devenit pentru evreii fideli un tutore care conduce la Cristos. Galateni 3:24. 11 In al treilea rand, acest legamant punea naintea na tiunii Israel o perspectiva mareat a. Iehova le-a spus c a, dac a se dovedeau fideli legamantului, ei aveau sa devi na un regat de preoti sfanta (Exodul 19:5, o natiune si 6, NW ). Israelul fizic i-a dat ntr-adevar pe primii membri ai regatului ceresc de preoti. n ansamblu, natiu Totusi, nea s-a razvratit mpotriva legamantului Legii, a respins S amanta a pierdut perspectiva pe care o mesianic a si avea. Atunci, cine avea sa completeze regatul de preoti? Si binecu ce legatura urma sa existe ntre acea natiune vantata si S amanta promisa? Aceste aspecte legate de se cretul sacru urmau sa fie revelate la timpul stabilit de Dumnezeu. Leg am antul davidic pentru un regat 12 In secolul al XI-lea .e.n., Iehova a facut sa stralu ceasc a din nou lumina asupra secretului sacru c and a n cheiat un alt legamant. El i-a promis fidelului rege Da vid: Eu ti voi dup a tine, . . . si-i voi ridica un urmas
11. Ce perspectiva m areat a i-a oferit Israelului leg am antul Legii, dar de ce natiunea, ca ntreg, a pierdut-o? 12. Ce leg am ant a ncheiat Iehova cu David, si cum a revarsat acesta lumin a asupra secretului sacru al lui Dumnezeu?
IN TELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU INTR-UN SECRET SACRU 251

ntari mp aratia . . . Voi ntari pe vecie scaunul de dom nie al mp aratiei lui (2 Samuel 7:12, 13, Psalmul 89:3). Acum linia Semintei promise fusese restransa la casa lui David. Dar putea sa domneasc a n veci un om obis nuit (Psalmul 89:20, 29, 3436)? De asemenea, putea un rege uman sa elibereze omenirea din p acat si din moarte? 13 David a scris sub inspiratie divina: Declaratia lui Iehova c atre Domnul meu este: Asaz a-te la dreapta mea p ana i voi pune pe dusmanii tai drept sc aunel pentru picioarele tale. Iehova a jurat (si nu-i va p area deloc rau): Tu e sti preot pe timp indefinit n felul lui Melhisedec! (Psalmul 110:1, 4, NW ). Cuvintele lui David s-au aplicat n mod direct la Mesia, S amanta promisa (Fap tele 2:35, 36). Acest Rege nu avea sa domneasc a din Ie rusalim, ci din cer, de la dreapta lui Iehova. Aceasta pozitie urma sa-i confere autoritate nu doar asupra t a rii Israel, ci asupra ntregului p amant (Psalmul 2:68). Aceste cuvinte mai dezvaluie ceva. S a remarc am c a Ie hova a rostit un juramant solemn, potrivit c aruia Mesia urma sa fie preot . . . n felul lui Melhisedec. Aseme nea lui Melhisedec, care a slujit ca rege si preot n timpul
13, 14. a) Potrivit cu Psalmul 110, ce promisiune i face Iehova Regelui s au uns? b) Ce a mai dezvaluit Iehova despre viitoarea S am an t a prin intermediul profe tilor s ai?
252 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

lui Avraam, S amanta care trebuia sa vina urma sa fie numita direct de Dumnezeu pentru a sluji ca Rege si Preot! Geneza 14:1720. 14 De-a lungul timpului, Iehova a revelat prin interme diul profetilor sai lucruri noi n legatura cu secretul sau sacru. Isaia, de exemplu, a dezvaluit c a S amanta avea sa sufere o moarte de jertfa (Isaia 53:312). Mica a profetit locul unde se va naste Mesia (Mica 5:2). Daniel a profe tit sa cu exactitate chiar perioada c and avea sa apara si moara S amanta. Daniel 9:2427. S ecretul sacru este dezvaluit! 15 Felul n care aveau sa se mplineasc a aceste profe tii facut a ramas un mister p ana c and S amanta si-a aparitia. In Galateni 4:4 se spune: Cand a sosit limita deplina a timpului, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul sau, care s-a nascut din femeie. In anul 2 .e.n., un nger i-a spus unei fecioare evreice, pe nume Maria: Iata, vei concepe n p antecele tau si unui fiu vei da nastere si va trebui sa-i pui numele Isus. Acesta va fi mare si va fi numit Fiu al Celui Preanalt; si Iehova Dumnezeu i va da tronul lui David, tatal sau . . . Spiritul sfant va veni asupra ta si puterea Celui Preanalt te va acoperi
15, 16. a) Cum a ajuns Fiul lui Iehova s a se nasc a din femeie? b) Ce a mo stenit Isus de la p arin tii s ai umani, si c and a ap arut el n calitate de S a m an ta promis a?
IN TELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU INTR-UN SECRET SACRU 253

cu umbra sa. Din acest motiv, si ceea ce se va naste va fi numit sfant, Fiul lui Dumnezeu. Luca 1:31, 32, 35. 16 Mai tarziu, Iehova a transferat viata Fiului sau din cer n uterul Mariei, astfel c a Isus s-a nascut dintr-o fe meie. Maria era o femeie imperfecta. Totusi, Isus nu a mostenit de la ea imperfectiunea deoarece era Fiul lui Dumnezeu. Dar Isus a primit de la p arintii sai umani, care erau descendenti ai lui David, atat dreptul natural, c at si al lui David (Faptele cel legal de mostenitor 13:22, 23). La botezul lui Isus n anul 29 e.n., Iehova l-a uns cu spirit sfant si a spus: Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat (Matei 3:16, 17). In sfarsit, S amanta ap aruse (Galateni 3:16). Sosise timpul ca Ieho va sa dezvaluie mai multe lucruri despre secretul sau sacru. 2 Timotei 1:10. 17 In timpul ministerului sau, Isus a identificat sarpe le la care se face referire n Geneza 3:15 cu Satan, iar sa manta cu continuatorii lui Satan (Matei 23:33; sarpelui, Ioan 8:44). Mai tarziu, a fost dezvaluit cum vor fi distrusi pentru totdeauna (Revelatia 20:13, toti ace stia 10, 15). De asemenea, femeia a fost identificata ca fiind Ierusalimul de sus, organizatia cereasc a a lui Iehova
17. Cum a fost dezvaluit a semnificatia cuvintelor din Geneza 3:15?
254 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

alc atuita din creaturi spirituale, organizatie asemanata cu o sotie. 1 Galateni 4:26; Revelatia 12:16. Noul leg am ant 18 Probabil cea mai uluitoare dintre toate revelatiile a fost data n noaptea dinaintea mortii lui Isus, c and el le-a vorbit discipolilor sai fideli despre noul legamant (Luca 22:20). Noul legamant, asemenea legamantului Legii mozaice, care l-a precedat, avea sa aduc a n exis tent a un regat de preoti (Exodul 19:6, NW; 1 Petru 2:9). Totusi, acest legamant urma sa aduc a n existent a nu o natiune fizic a, ci o natiune spirituala, Israelul lui Dum nezeu, alc atuita n exclusivitate din continuatorii unsi fideli ai lui Cristos (Galateni 6:16). Ace sti participanti la noul legamant aveau sa ia parte mpreuna cu Isus la bi necuvantarea rasei umane! 19 Dar de ce reuse ste noul legam ant sa aduc a n exis tent a un regat de preoti n vederea binecuvantarii ome nirii? Deoarece, n loc sa-i condamne pe discipolii lui
1 Secretul sacru al . . . devotiunii sfinte a fost descoperit si n persoana lui Isus (1 Timotei 3:16). Multa vreme fusese un secret, un mister: Putea ci neva sa-si ne stirbit a integritatea fat a de Iehova? Isus a dezvaluit p astreze raspunsul. El a ramas integru la fiecare ncercare la care a fost supus de Satan. Matei 4:111; 27:2650.

18. Care este scopul noului leg am ant? 19. a) De ce reu se ste noul leg am ant s a aduc a n existen t a un regat de pre o ti? b) De ce sunt numi ti un si cre stinii o creatie nou a, si c ati vor sluji n cer mpreun a cu Cristos?
IN TELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU INTR-UN SECRET SACRU 255

Cristos ca p ac atosi, acesta face posibila iertarea p aca telor lor pe baza jertfei sale (Ieremia 31:3134). Dup a ce primesc o pozitie dreapta naintea lui Iehova, el i adop ta n familia sa cereasc a si i unge cu spirit sfant (Romani 8:1517; 2 Corinteni 1:21). In felul acesta, ei dobandesc o nastere noua la o sperant a vie . . . rezervata n ceruri (1 Petru 1:3, 4). Intruc at aceasta pozitie nalta nu a mai fost ocupata niciodata nainte de oameni, cre stinii unsi cu spirit sunt numiti o creatie noua (2 Corinteni 5:17). Biblia dezvaluie c a, n cele din urma, 144 000 de persoa ne vor domni din cer peste omenirea rascump arata. Revelatia 5:9, 10; 14:14. 20 Impreuna cu Isus, ace sti unsi cre stini devin samanta au fost evrei. lui Avraam1 (Galateni 3:29). Primii ale si Dar n 36 e.n. a fost dezvaluit un alt aspect al secretului sacru: neamurile, sau neevreii, urmau si ele sa aiba spe rant a cereasc a (Romani 9:68; 11:25, 26; Efeseni 3:5, 6). Dar numai cre stinii unsi aveau sa primeasc a binecuvan tarile promise lui Avraam? Nu, ntruc at ntreaga omeni re beneficiaza de jertfa lui Isus (1 Ioan 2:2). Mai tarziu,
1 Isus a ncheiat si amant . . . pentru un regat cu acelasi (Luca un leg grup 22:29, 30). De fapt, Isus a ncheiat un contract cu aceasta turma mic a, pen tru ca membrii ei sa domneasc a mpreuna cu el n cer ca parte secundara a semintei lui Avraam. Luca 12:32.

20. a) Ce dezvaluire cu privire la secretul sacru a fost facut a n 36 e.n.? b) Cine se va bucura de binecuvant arile promise lui Avraam?
256 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi

velat adevarul n mod treptat? 1 Corinteni 2:616 De ce multi secretele sa nu pot ntelege cre ale lui Iehova, dar cum putem ntelege noi aceste se crete? Efeseni 3:10 Ce privilegiu mare au crestinii de astazi n ceea ce priveste secretul sacru al lui Dumnezeu? Evrei 11:810 Ce ncredere le-a insuflat secretul sacru oa menilor fideli din vechime, chiar daca nu l-au nteles pe deplin?

Ioan 16:712 Cum si-a imitat Isus Tatal atunci cand a re

Iehova a revelat c a o mare multime fara numar va supravietui sfarsitului sistemului lui Satan (Revelatia 7:9, 14). Alte multimi de oameni urmeaza sa fie nviate cu perspectiva de a trai pentru totdeauna n Paradis! Luca 23:43; Ioan 5:28, 29; Revelatia 20:1115; 21:3, 4. In telepciunea lui Dumnezeu si secretul sacru 21 Secretul sacru este o expresie magistrala a ntelep ciunii de o mare diversitate a lui Dumnezeu (Efeseni 3:810). Cata ntelepciune a pus Iehova n acest secret, precum si n revelarea lui treptata! Dovedind nte lepciune, el a luat n considerare limitele oamenilor,
21, 22. In ce privin t a secretul sacru este o expresie a n telepciunii lui Iehova?
IN TELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU INTR-UN SECRET SACRU 257

permit andu-le sa arate ce este cu adevarat n inima lor. Psalmul 103:14. 22 De asemenea, Iehova a dovedit o n telepciune inega labila atunci c and l-a ales pe Isus Rege. Fiul lui Iehova este cea mai demna de ncredere creatura din ntregul univers. Ca om, Isus s-a confruntat cu multe tipuri de adver sitati. pe deplin problemele oamenilor (Evrei El a nteles 5:79). Dar ce se poate spune despre cei ce vor guverna mpreuna cu Isus? De-a lungul secolelor, au fost unsi atat barbati, femei ale si din toate rasele, limbile si me c at si diile sociale. Practic nu exista nici o problema cu care ace stia, ca grup, sa nu se fi confruntat si sa nu-i fi facut fat a (Efeseni 4:2224). Faptul de a trai sub domnia aces tor nduratori regi si preoti va fi o nc antare! 23 Apostolul Pavel a scris: Secretul sacru care le-a fost ascuns sistemelor de lucruri trecute si tre generatiilor cute . . . le-a fost dezvaluit sfintilor sai (Coloseni 1:26). Intr-adevar, sfintii multe lu ai lui Iehova au nteles unsi cruri despre secretul sacru. Ei au mp artasit aceasta cu nostin t a la milioane de oameni. Cat de privilegiati sun tem! Iehova ne-a facut cunoscut secretul sacru al vointei sale (Efeseni 1:9). S a le spunem si altora acest secret mi nunat, ajutandu-i astfel sa p atrunda n nemarginita nte lepciune a lui Iehova Dumnezeu!
23. Ce privilegiu le ofer a cre stinilor secretul sacru al lui Iehova?
258 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Cu inima nteleapt a, dar umil

CAPITOLUL

20

N TATA vrea sa-i transmita o lectie importanta mi cutului sau. Dorinta lui este sa-i sensibilizeze ini ma. Ce metoda va folosi? Va ncerca sa-l domine pe copil intimidandu-l cu un limbaj dur? Sau se va cobor la nive lul lui si-i va vorbi cu blandete cu c aldura? Un tata n si telept si umil va alege cu sigurant a a doua metoda. 2 Ce fel de Tata este Iehova un tata ngamfat sau umil, aspru sau bland? Iehova este atotstiutor si atotnte lept. Ai observat nsa c a eruditia inteligenta si nu-i fac ne ap arat si umili pe oameni? In armonie cu ceea ce spune Biblia, cunostin ta ngamfa (1 Corinteni 3:19; 8:1). Dar Iehova, care are inima nteleapt a, este si umil (Iov 9:4, NW ). El nu este umil n sensul c a ocup a o pozitie inferioa ra sau c a nu ar avea suficienta stralucire, ci n sensul c a nu manifesta deloc ngamfare. Dar de ce? 3 Iehova este sfant. De aceea, ngamfarea, o trasatura care ntineaza, este incompatibila cu personalitatea sa (Marcu 7:2022). Mai mult dec at atat, iata ce i-a spus pro fetul Ieremia lui Iehova: Negre sit sufletul tau [Iehova nsusi] si va aduce aminte de mine si se va pleca adanc
259

13. De ce putem fi siguri c a Iehova este umil? CU INIMA IN TELEAPT A, DAR UMIL

asupra mea (Plangerile 3:20, NW ).1 Gande ste-te! Iehova, Suveranul Domn al universului, era dispus sa se plece adanc, sau sa se coboare la nivelul lui Ieremia, pentru a-i arata acestui om imperfect o atentie binevoitoare (Psal mul 113:7). Intr-adevar, Iehova este umil. Dar cum si manifesta Dumnezeu umilinta? Ce legatura exista ntre umilint a si Si ntelepciune? de ce este importanta ea pen tru noi? Cum si manifest a Iehova umilin ta 4 Umilinta este aplecare a mintii, lipsa de mandrie si de arogant a. Fiind o trasatura ascunsa a inimii, umilinta se manifesta sub forma unor calitati rab precum blandetea, darea si rezonabilitatea (Galateni 5:22, 23). Aceste cali tati divine nu ar trebui nsa confundate niciodata cu slabi ciunea sau cu timiditatea. Ele nu exclud mania justificata a lui Iehova sau puterea sa de distrugere. Dimpotriva, umilinta blandetea si lui Iehova demonstreaza c a el are o
1 Vechii scribi, sau soferimii, au schimbat acest verset lasand sa se ntelea ga c a Ieremia, nu Iehova, este cel ce se pleac a adanc. Cu sigurant a, lor li s-a p arut c a este nepotrivit sa-i atribuie lui Dumnezeu un act care denota atata umilint a. Drept urmare, multe traduceri pierd sensul originar al acestui fru mos verset. Totusi, versiunea The New English Bible reda cu exactitate cuvintele adresate de Ieremia lui Dumnezeu: Adu-ti aminte! Ah, adu-ti aminte si apleac a-te spre mine.

4, 5. a) Ce este umilin ta, cum se manifest a ea, si de ce nu trebuie confunda t a ea niciodat a cu sl abiciunea sau cu timiditatea? b) Cum a demonstrat Iehova umilin t a n relatiile sale cu David, si c at de important a este pentru noi umilinta lui Iehova? 260 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

fort a, sau o putere extraordinara de a se controla n mod perfect (Isaia 42:14). Ce legatura exista ntre umilint a si ntelepciune? Intr-o exegeza a Bibliei se spune: Umilin ta n cele din urma . . . n raport cu altruis se define ste mul si este o conditie esential a pentru tot ce nseamna ntelepciune. Asadar, adevarata ntelepciune nu poate exista fara umilint a. Dar n ce fel beneficiem noi de umilinta lui Iehova? 5 Intr-o c antare, regele David i-a spus lui Iehova: Tu mi-ai dat scutul mantuirii Tale, dreapta Ta m-a sprijinit si ndurarea [umilinta, NW ] Ta m-a facut mare (Psalmul 18:35). De fapt, Iehova s-a coborat la nivelul acestui om imperfect pentru a actiona n favoarea lui, ocrotindu-l si sustin c a izbavirea lui, iar, andu-l zi de zi. David a nteles mai tarziu, chiar dobandirea prestigiului pe care l-a avut ca rege aveau sa fie posibile numai datorita faptului c a Iehova era dispus sa se umileasc a. Cu adevarat, cine din tre noi ar putea sa spere c a va fi salvat dac a Iehova nu ar fi umil, dispus sa se coboare la nivelul nostru pentru a ne trata ca un Tata bland si iubitor? 6 Merita a fi subliniat c a exista o deosebire ntre umi lint a si modestie. Modestia este o calitate atragatoare, pe
6, 7. a) De ce Biblia nu spune niciodat a despre Iehova c a este modest? b) Ce relatie si exist a ntre bl ande te si n telepciune, cine ofer a cel mai mare exem plu n aceast a privin t a? CU INIMA IN TELEAPT A, DAR UMIL 261

care oamenii fideli trebuie sa o cultive. Ca si umilinta, ea este strans legata de ntelepciune. De exemplu, n Prover bele 11:2 se spune: Intelepciunea este cu cei smeriti. Insa Biblia nu spune niciodata despre Iehova c a este modest. Dar de ce? Modestia, asa cum o definesc Scripturi le, nseamna o recunoastere, justificata, a propriilor limi te. Cel Atotputernic nu are limite, cu exceptia celor pe care si le impune el nsusi n virtutea propriilor sale nor me drepte (Marcu 10:27; Tit 1:2). In plus, fiind Cel Prea nalt, el nu este subordonat nimanui. Prin urmare, notiu nea de modestie nu se poate aplica la Iehova. 7 Dar Iehova este umil si bland. El i nvat a pe slujito rii sai c a blandetea este absolut necesara n vederea do bandirii adevaratei ntelepciuni. Cuvantul sau vorbe ste despre o blandete ntelepciunii (Iacov care apartine 3:13).1 S a analizam exemplul lui Iehova n aceasta pri vint a. Iehova se umile ste ca s a delege si s a asculte 8 Faptul c a Iehova este dispus sa mparta responsabili tati sa asculte constituie o dovada graitoare a umilin si tei c a el asculta cu adevarat; sale. Este uluitor sa stim
1 In alte versiuni se spune umilinta si acea care provine din ntelepciune blandete care poart a pecetea n telepciunii.

810. a) De ce este remarcabil faptul c a Iehova este dispus s a delege si s a as culte? b) Cum a demonstrat Cel Atotputernic umilin t a n relatiile cu ngerii s ai? 262 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova nu are nevoie de ajutor sau de sfaturi (Isaia 40:13, 14; Romani 11:34, 35). Cu toate acestea, Biblia ne arata de nenumarate ori c a Iehova se umile ste c and pro cedeaza astfel. 9 Sa analizam, de exemplu, un eveniment memorabil din viata lui Avraam. Avraam a avut la un moment dat trei oaspeti, dintre care unuia i s-a adresat cu apelativul Iehova. Acei oaspeti erau de fapt ngeri, dar unul dintre ei l reprezenta pe Iehova, vorbind si and n nume action le S au. Cu alte cuvinte, c and ngerul respectiv vorbea si actiona era ca si Iehova cum ar fi vorbit si ar fi actionat nsusi. Prin intermediul acestui reprezentant, Iehova i-a spus lui Avraam c a auzise strigatul mpotriva Sodomei si Gomorei. Iehova a declarat: Ma voi cobor acum sa vad dac a n adevar au lucrat n totul dup a strigatul venit p ana la Mine; si dac a nu, voi sti [afla, NW ] (Geneza 18:3, 20, 21). Binenteles c a mesajul lui Iehova nu nsemna c a Cel Atotputernic n persoana avea sa se coboare. Dim potriva, el a trimis din nou niste ngeri care sa-l reprezinte (Geneza 19:1). De ce? Nu putea Iehova, care vede to tul, sa afle singur cum stateau cu adevarat lucrurile n acel tinut? Cu sigurant a. Dar Iehova le-a ncredintat cu umilint a unor ngeri misiunea de a cerceta situatia de si a-l vizita pe Lot si familia acestuia, care locuiau n Sodoma.
CU INIMA IN TELEAPT A, DAR UMIL 263

In plus, Iehova asculta. El le-a cerut odata ngerilor sa vina cu propuneri pentru distrugerea raului rege Ahab. Iehova nu avea nevoie de acest ajutor. Totusi, el a accep tat sugestia unui nger si l-a mputernicit s-o duc a la n deplinire (1 Imp arati 22:1922). Nu a fost aceasta o dova da de umilint a? 11 Iehova este chiar dispus sa-i asculte pe oamenii imper fecti, exprime ngrijorarile. De exemplu, care doresc sa-si prima data cand Iehova i-a spus lui Avraam ca intentionea za sa distruga Sodoma si Gomora, acest om fidel a ramas nedumerit. Departe de Tine asa ceva! , a spus Avraam si a adaugat: Cel care judeca tot p amantul nu va face ce este drept? El l-a ntrebat pe Iehova daca va cruta n orasele caz ca s-ar gasi acolo 50 de oameni drepti. Iehova l-a asigu rat ca asa va face. Dar Avraam a ntrebat din nou, micso rand numarul la 45, apoi la 40 si tot asa. Chiar daca Ieho va i-a dat asigurari de fiecare data, Avraam a staruit p ana nca cand a ajuns la 10. Probabil ca Avraam nu ntelesese pe deplin cat de mare este ndurarea lui Iehova. Oricum, Iehova a manifestat rabdare si umilint a, ngaduindu-i prietenului si slujitorului sau Avraam sa-si exprime ngri jorarea n acest fel. Geneza 18:2333. 12 Ca ti oameni nvata ti, cu o minte sclipitoare, ar ascul ta cu rabdare o persoana cu un grad de inteligent a mult
10

11, 12. Cum si-a dat seama Avraam c at de umil este Iehova? 264 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

mai redus decat al lor?1 In aceasta privint a este umil Dum nezeul nostru. Cu ocazia aceluiasi dialog, Avraam a nte les si ca Iehova este ncet la manie (Exodul 34:6). Dan du-si probabil seama ca nu avea nici un drept sa puna la ndoiala actiunile celui Preanalt, Avraam a adresat de do ua ori aceeasi implorare: S a nu Te manii, Doamne (Ge neza 18:30, 32). Binenteles ca Iehova nu s-a maniat. El are cu adevarat blandetea ntelepciunii. care apartine Iehova este rezonabil 13 Umilinta lui Iehova se manifesta si sub forma unei alte frumoase calitati: rezonabilitatea. Din nefericire, a ceasta calitate le lipse ste oamenilor imperfecti. Iehova este dispus nu numai sa le asculte pe creaturile sale inte ligente, ci si sa cedeze c and nu sunt nc alcate principii le sale drepte. Asa cum este folosit n Biblie, cuvantul rezonabilitate nseamna literalmente a ceda. Aceasta calitate este si ea o trasatura distinctiva a ntelepciunii divine. In Iacov 3:17 se spune: Intelepciunea de sus este . . . rezonabila. In ce sens Iehova, care este atotnte lept, manifesta rezonabilitate? In primul rand, el este adaptabil. S a ne aducem aminte c a numele sau ne nvat a
1 De remarcat c a Biblia pune n contrast rabdarea cu ngamfarea (Eclesias tul 7:8). Rabdarea lui Iehova este o dovada n plus c a el este umil. 2 Petru 3:9.

13. Cu ce sens este folosit n Biblie cuvantul rezonabilitate, si de ce aceas t a calitate i se potrive ste foarte bine lui Iehova? CU INIMA IN TELEAPT A, DAR UMIL 265

c a Iehova devine orice este necesar pentru a-si duce sco purile la ndeplinire (Exodul 3:14). Nu sugereaza aceasta c a Iehova este adaptabil si rezonabil? 14 In Biblie exista un pasaj remarcabil care ne ajuta sa ntelegem c at de adaptabil este Iehova. Profetul Ezechiel a primit o viziune a organizatiei cere sti a lui Iehova, for mata din creaturi spirituale. El a vazut un car de proportii propriul vehicul al lui Iehova, aflat tot timpul uriase, sub controlul sau. Extrem de interesant era modul lui de deplasare. Rotile uriase aveau patru obezi si erau pline de ochi putand sa vada n toate directiile si sa schimbe instantaneu directia de deplasare, fara a se opri sau a se ntoarce. Iar acest car urias anevoie, ca nu se misca un vehicul greoi facut de om. Putea sa mearga cu viteza fulgerului si sa fac a viraje n unghi drept (Ezechiel 1:1, 1428). Da, organizatia lui Iehova, asemenea atotputer nicului Suveran ce o dirijeaza, este perfect adaptabila si atenta la permanentele schimbari de situatie la noile si cerinte pe care trebuie sa le satisfac a. 15 Oamenii nu pot dec at sa imite adaptabilitatea perfec ta a lui Iehova si sale. In majoritatea cazu a organizatiei rilor nsa, oamenii si lor sunt mai degraba organizatiile
14, 15. Ce afl am referitor la organizatia cereasc a a lui Iehova din viziunea lui Ezechiel despre carul ceresc al lui Iehova, si cum se deosebe ste ea de organizatiile umane? 266 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

rigizi dec at adaptabili, mai degraba nerezonabili dec at flexibili. S a ilustram: Un superpetrolier sau un tren de marfa ar putea impresiona prin dimensiuni si prin pute re. Dar poate vreunul dintre ele sa se adapteze la schim barile bruste Dac a se ntampla sa cada ceva de situatie? n fata de cale ferata, trenul unui tren de marfa, pe sinele nu se poate ntoarce. Nici opririle bruste nu sunt posibi le. Unui tren de marfa nc arcat i trebuie mai mult de un kilometru ca sa se opreasc a dup a actionarea franelor. In mod similar, un superpetrolier alunec a pe ap a nc a opt kilometri dup a oprirea motoarelor. Chiar dac a este inver sat sensul de rotire a motoarelor, petrolierul mai nain teaza trei kilometri. Acelasi lucru se poate spune despre organizatiile umane, a c aror tendint a este sa fie rigide si inflexibile. Din cauza mandriei, deseori oamenii refuza sa se adapteze la situatii la cerinte si noi. Rigiditatea a dus la faliment companii si chiar a provocat rasturnari de gu verne (Proverbele 16:18). Cat de fericiti putem fi c a nici Iehova, nici organizatia de putin sa nu seamana c atusi cu aceste organizatii! Cum manifest a Iehova rezonabilitate 16 Ne vom referi din nou la distrugerea Sodomei si a Go morei. Lot si clare din familia lui au primit instructiuni
16. Cum a demonstrat Iehova rezonabilitate fat a de Lot nainte de distrugerea S odomei si a Gomorei? CU INIMA IN TELEAPT A, DAR UMIL 267

partea ngerului lui Iehova: Scap a la munte. Totusi, lucrul acesta nu a fost pe placul lui Lot. El l-a implorat pe Iehova astfel: O! Nu, Doamne! . Convins c a ar fi murit dac a ar fi fugit la munti, familia lui sa Lot a cerut ca el si fie lasati din apropiere, numit Toar. sa fuga ntr-un oras S a nu uitam c a Iehova intentiona sa distruga acel oras. Numai c a temerile lui Lot nu erau deloc justificate. Ieho va putea, cu sigurant a, sa-i scape viata lui Lot n munti. Cu toate acestea, Iehova a cedat n fata rugamintii lui Lot si Iata c a-ti a crutat lucrul acesta, i-a Toarul. ngadui si spus ngerul lui Lot (Geneza 19:1722). Nu a fost aceasta o dovada de rezonabilitate din partea lui Iehova? 17 Iehova raspunde si la actele de c aint a sincera, fiind ntotdeauna ndurator si drept. Iata ce s-a ntamplat c and profetul Iona a fost trimis n orasul Ninive, cunoscut pen tru nelegiuire si violent a. Mesajul inspirat, proclamat de Iona pe toate strazile orasului Ninive, a fost foarte sim plu: Puternicul oras va fi distrus n 40 de zile. Totusi, si tuatia s-a schimbat radical. Ninivitii s-au c ait! Iona, capitolul 3. 18 Este instructiv sa comparam felul n care a reactio nat Iehova cu reactia lui Iona la aceasta schimbare de situatie. In cazul acesta, Iehova s-a adaptat devenind un Tata iertator n loc de un razboinic viteaz (Exodul
17, 18. Cum a demonstrat Iehova rezonabilitate fat a de ninivi ti? 268 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

15:3)1. Iona, pe de alta parte, a fost inflexibil si nu a ara tat prea multa ndurare. In loc sa reflecte rezonabilitatea lui Iehova, el a reactionat mai degraba ca trenul de mar fa sau ca superpetrolierul la care ne-am referit mai na inte. Proclamase distrugerea, asa c a distrugere trebuia sa fie! Insa, plin de ngaduint a, Iehova i-a dat nerabdatoru lui sau profet o lectie de ndurare. de rezonabilitate si Iona, capitolul 4. 19 In aceeasi ordine de idei, Iehova este rezonabil n ceea ce asteapt a de la noi. Regele David a spus: Caci El stie din ce suntem ntocmi ti: I aduce aminte c a suntem si t arana (Psalmul 103:14). Iehova ne ntelege limitele si imperfectiunile mai bine dec at noi nsine. El nu asteapt a niciodata de la noi ceva ce este peste puterile noastre. Bi blia i pune n contrast pe stap anii umani buni si rezonabili cu cei greu de multumit (1 Petru 2:18). Ce fel de Stap an este Iehova? S a remarc am ce se spune n Prover bele 19:17: Cine are mila de sarac mprumuta pe DOM NUL. Fara ndoiala, numai un stap an bun si rezonabil ar observa si cel mai mic act de bunavoint a facut n favoarea
1 In Psalmul 86:5 se spune despre Iehova c a este bun si gata sa ierte. Cand a fost tradus n greac a acest psalm, expresia gata sa ierti a fost redata prin cuvantul epieikes, care nseamna rezonabil.

19. a) De ce putem fi siguri c a Iehova este rezonabil n ceea ce a steapt a de la noi? b) Cum se arat a n Proverbele 19:17 c a Iehova este un St ap an bun si rezonabil, precum si extrem de umil? CU INIMA IN TELEAPT A, DAR UMIL 269

I ntreb ari la care s a me ditezi

raspuns la cererea adresata de Moise n numele Israelului? Judecatorii 6:3640 Cum a aratat Iehova rabdare si rezona bilitate n cazul cererilor lui Ghedeon? Psalmul 113:19 Cum a demonstrat Iehova ca este umil n relatiile sale cu oamenii? Luca 1:4655 Cum credea Maria ca-i considera Iehova pe oamenii umili si de conditie modesta? Cum ar trebui sa ne influenteze modul n care priveste Iehova lucrurile?

Exodul 32:914 Cum a manifestat Iehova umilint a cand a

celor de conditie umila. Mai mult dec at atat, versetul su gereaza c a, de fapt, Creatorul Universului se considera ndatorat chiar fat a de niste creaturi modeste acei oa meni care nfaptuiesc acte de ndurare! Aceasta este o do vada extraordinara de umilint a. 20 Iehova este la fel de bland si de rezonabil si cu sluji torii sai de astazi. Cand ne rugam cu credint a, el ne ascul ta. Si chiar dac a nu trimite mesageri ngere sti prin care sa ne vorbeasc a, nu trebuie sa tragem concluzia c a el nu raspunde la rugaciunile noastre. S a ne amintim de apos tolul Pavel care, dup a ce le-a cerut colaboratorilor sai sa fac a rugaciuni pentru eliberarea lui din nchisoare, a
20. Ce asigurare avem c a Iehova ne ascult a rug aciunile si r aspunde la ele? 270 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

adaugat: Ca sa va fiu redat mai repede (Evrei 13:18, 19). Asadar, rugaciunile noastre l determina pe Iehova sa fa c a pentru noi ceva ce poate c a altminteri nu ar fi facut. Iacov 5:16. 21 Binen teles c a nici una din formele de manifestare a umilintei dispozitia lui Iehova blandetea, de a asculta, rabdarea si rezonabilitatea nu reprezinta o abatere de la principiile sale drepte. Preotii atatii cre stin ar putea crede c a dau dovada de rezonabilitate c and le gadila ure chile enoriasilor lor diluand normele morale ale lui Ieho va (2 Timotei 4:3). Dar tendinta umana de a face compro mis de dragul avantajelor nu are nimic n comun cu rezonabilitatea divina. Iehova este sfant; el nu-si va nc al ca niciodata normele drepte (Leviticul 11:44). De aceea, sa pretuim rezonabilitatea lui Iehova pentru ceea ce este ea cu adevarat: o dovada a umilintei sale. Nu simti o mare emotie la gandul c a Iehova Dumnezeu, cea mai nteleap ta Fiint a din univers, este si extrem de umil? Ce placere sa te apropii de acest Dumnezeu impunator, dar si bland, rabdator si rezonabil!
21. Ce concluzie nu ar trebui s a tragem niciodat a cu privire la umilin ta lui Iehova, ci, mai degrab a, pentru ce ar trebui s a fim recunosc atori?

CU INIMA IN TELEAPT A, DAR UMIL

271

Isus reveleaza ntelepciunea de la Dumnezeu

CAPITOLUL

21

EI ce-l ascultau erau uluiti. Tanarul Isus statea n pi cioare naintea lor si le preda n sinagoga. Il cunos teau foarte bine ntruc at Isus copilarise n orasul lor si lucrase ani de zile acolo ca tamplar. Probabil c a unii din tre ei locuiau n case la construirea c arora contribuise si Isus ori poate c a-si lucrau p amantul cu pluguri si cu ju guri pe care le facuse Isus cu propriile lui maini.1 Dar cum aveau sa reactioneze ei la nvat atura fostului tam plar? 2 Majoritatea celor din auditoriu erau nm armuriti, n trebandu-se unii pe altii: De unde a dobandit acest om aceasta ntelepciune? Dup a care adaugau: Nu este acesta fiul tamplarului? (Matei 13:5458; Marcu 6:13). Din nefericire, fostii vecini ai lui Isus gandeau cam asa: Tamplarul acesta nu este dec at un localnic ca si noi. In pofida ntelepciunii cu care le vorbea, ei l-au respins. Nici

1 In timpurile biblice, tamplarii se ndeletniceau cu construirea caselor, cu confectionarea mobilei si care a trait n a uneltelor agricole. Iustin Martirul, secolul al II-lea e.n., a scris despre Isus: A lucrat ca tamplar n timpul vie tii juguri. sale umane, fac and pluguri si

13. Cum au reac tionat fo stii vecini ai lui Isus la nvat atura sa, si ce nu au recunoscut ei cu privire la el? 272 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

prin gand nu le trecea c a ntelepciunea pe care le-o m p artasea nu era a sa. 3 De unde dobandise Isus aceasta ntelepciune? Ceea ce predau eu nu este al meu, ci i apartine celui care m-a trimis (Ioan 7:16). Apostolul Pavel a explicat c a Isus a devenit pentru noi ntelepciune de la Dumnezeu (1 Co rinteni 1:30). Intelepciunea lui Iehova este revelata prin intermediul Fiului sau, Isus. Lucrul acesta a fost foarte adevarat, motiv pentru care Isus a putut spune: Eu si Ta tal suntem una (Ioan 10:30). In continuare ne vom referi la trei domenii n care a manifestat Isus ntelepciune de la Dumnezeu. Inv at atura sa 4 Mai nt ai ne vom referi la nvat atura lui Isus. Tema mesajului sau a fost vestea buna a regatului (Luca 4:43). Aceasta tema era extrem de importanta datorita ro lului pe care urma sa-l aiba Regatul n justificarea suve ranitatii n acordarea de binecuvantari ve s lui Iehova si nice omenirii. Invat atura lui Isus a cuprins si sfaturi ntelepte pentru viata de fiecare zi. El s-a dovedit a fi pre zisul Sfatuitor minunat (Isaia 9:6, NW ). Asadar, putea fi sfatul sau altfel dec at minunat? El cunostea n cele mai
4. a) Care a fost tema mesajului lui Isus, si de ce era aceasta extrem de im portant a? b) De ce sfaturile lui Isus erau ntotdeauna practice si extrem de utile pentru ascult atorii s ai? ISUS REVELEAZ A IN TELEPCIUNEA DE LA DUMNEZEU 273

mici detalii vointa Cuvantul lui Dumnezeu, ntelegea si perfect natura umana si i iubea mult pe oameni. De ace ea, sfaturile sale au fost ntotdeauna practice, aduc an du-le foloase maxime ascultatorilor sai. Isus a rostit cu vinte de viat a ve snic a. Intr-adevar, c and sunt urmate, sfaturile sale aduc salvare. Ioan 6:68. 5 Predica de pe munte este un exemplu elocvent de n telepciune fara egal, care se gase ste n nvat aturile lui Isus. Aceasta predic a, n varianta ei din Matei 5:37:27, poate fi tinut a n numai 20 de minute. Insa sfaturile pe care le contine au caracter permanent; ele sunt la fel de oportune astazi ca atunci c and au fost exprimate prima data. Isus a abordat o gama larga de subiecte, de exem plu, cum se pot mbunatati cu altii relatiile (5:2326, 3842; 7:15, 12), cum poate fi p astrata curatenia morala (5:2732) si ce trebuie facut pentru a avea o viat a plina de sens (6:1924; 7:2427). Insa Isus nu numai c a le-a spus as sa fac a, ci le-a si cultatorilor sai ce este ntelept adus ar gumente si dovezi. 6 Pentru a exemplifica, sa vedem ce sfat ntelept le-a dat Isus, potrivit cu Matei capitolul 6, celor ce-si fac griji din pricina lucrurilor materiale. Incetati sa va mai ngrijo 5. Care sunt c ateva subiecte pe care le-a abordat Isus n Predica de pe munte? 68. a) Ce argumente conving atoare ofer a Isus cu privire la ngrijor ari? b) Ce anume demonstreaz a c a sfatul lui Isus reflect a n telepciunea de sus? 274 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

rati pentru sufletele voastre, cu privire la ce veti manca sau ce veti bea, sau pentru corpurile voastre, cu privire la ce veti mbrac amintea mbraca (versetul 25). Hrana si sunt indispensabile vietii este c at se poate de firesc si sa ne facem griji n privinta lor. Dar Isus ne-a spus sa n cetam sa ne mai ngrijoram din pricina lor.1 De ce? 7 Ascultati-l pe Isus argumentand cu convingere! De vreme ce Iehova ne-a dat viat a si un corp, nu poate el sa ne dea si hrana ca sa ramanem n viat a si haine ca sa ne acoperim corpul (versetul 25)? Dac a Dumnezeu le da hrana p asarilor si mbrac a florile cu frumusete, cu c at mai mult le va purta el de grij a slujitorilor sai umani (ver setele 26, 2830)! Ingrijorarile exagerate sunt complet lip site de sens. Nu ne pot prelungi viata nici macar cu o frac tiune de secunda (versetul 27).2 Dar ce putem face pentru a nu ne mai ngrijora? Isus ne sfatuie ste: Continuati sa puneti pe primul plan n viat a serviciul pentru Dumne zeu. Cei ce procedeaza astfel pot fi siguri c a toate lucru rile de stricta necesitate le vor fi adaugate de Tatal lor ceresc (versetul 33). La urma, Isus ofera o sugestie foarte
1 Verbul grecesc tradus prin a fi ngrijorat nseamna a fi cu mintea n alta parte. In contextul versetului 25 din Matei capitolul 6, acest cuvant n seamna a simti o teama ce distrage atentia sau divizeaza mintea, privandu-l de bucurie pe cel afectat. 2 De fapt, studiile de specialitate arata c a nelinistea si stresul sc apate de sub control ne expun bolilor de inima, precum si care ne pot altor afectiuni scurta viata. ISUS REVELEAZ A IN TELEPCIUNEA DE LA DUMNEZEU 275

practic a: Fiecare zi cu problemele ei. De ce sa adaugati la ngrijorarile de azi ngrijorarile de maine (versetul 34)? In plus, de ce sa ne ngrijoram fara rost pentru niste lu cruri care, poate, n-or sa se ntample niciodata? Aplica rea acestui sfat ntelept ne va scuti de multa bataie de cap n acest sistem. 8 Cu siguranta, astazi la fel de prac sfatul lui Isus este si tic ca atunci c and a fost dat, cu aproximativ 2 000 de ani n urma. Nu constituie aceasta o dovada a ntelepciunii de sus? Chiar si cele mai bune sfaturi date de consilierii umani si pierd repede valabilitatea si sunt revizuite sau schimbate. Invat aturile lui Isus, nsa, au rezistat la proba timpului. N-ar trebui sa fim surprinsi, deoarece acest Sfatuitor minunat a transmis cuvintele lui Dumnezeu. Ioan 3:34. Metodele sale de predare Un al doilea domeniu n care Isus a reflectat ntelep ciunea lui Dumnezeu a fost felul n care a predat. Cu o ocazie, niste soldati sa-l aresteze pe care fusesera trimisi Isus s-au ntors fara el, spunand: Nici un alt om nu a mai vorbit vreodata n felul acesta (Ioan 7:45, 46). Si n-au exagerat deloc. Dintre toti oamenii care au trait vreoda ta, Isus, care era din domeniile de sus, detinea cel mai
9

9. Ce au spus c ativa soldati despre nvat atura lui Isus, si de ce nu era nici o exagerare n cuvintele lor? 276 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

mare tezaur de cunostin te de experient a (Ioan 8:23). si Fara nici o ndoiala, el a predat asa cum nici un alt om n-ar putea preda. Vom lua n considerare doar doua me tode de predare ale acestui Invat ator ntelept. 10 Folosirea cu eficien ta a ilustrarilor. Aflam c a Isus le vorbea multimilor folosind ilustrari. Intr-adevar, el nu le vorbea fara ilustrari. (Matei 13:34) Suntem uluiti de capacitatea sa inegalabila de a preda adevaruri profunde fac and referire la activitati din viata cotidiana. Agricul tori semanand seminte, gospodine ce se pregatesc sa bage p ainea la cuptor, copii care se joac a n piat a, pescari ce trag de navoade, p astori plecati n c autarea oilor pierdu te, toate acestea erau scene pe care ascultatorii sai le va zusera de nenumarate ori. Cand sunt asociate cu lucruri cunoscute, adevarurile importante se imprima repede si adanc n minte si n inima. Matei 11:1619; 13:38, 33, 4750; 18:1214. Isus a folosit deseori parabole, sau povestiri scurte, din care se desprind adevaruri spirituale si morale. Intru c at povestirile se nteleg si dec at ideile se retin mai usor abstracte, parabolele au contribuit la fixarea nvat aturi lor lui Isus. In multe parabole, folosind cuvinte sugestive,
11

10, 11. a) Ce ne uime ste at at de mult la ilustr arile lui Isus? b) Ce sunt para bolele, si ce exemplu demonstreaz a c a parabolele sunt o metod a eficient a de predare? ISUS REVELEAZ A IN TELEPCIUNEA DE LA DUMNEZEU 277

Isus i face Tatalui sau o descriere, ce nu poate fi uitata usor. De exemplu, cine nu ntelege esenta parabolei de spre fiul risipitor si anume, c and cineva care a apucat pe o cale gre sit a manifesta c aint a sincera, lui Iehova i este mila si, cu tandrete, napoi pe cel ce a el l prime ste gre sit? Luca 15:1132. 12 Folosirea cu pricepere a ntreb arilor. Isus folosea ntre bari pentru a-si ajuta ascultatorii sa traga singuri conclu ziile, sa-si sau sa ia anumite decizii analizeze motivatiile (Matei 12:2430; 17:2427; 22:4146). Cand conduc atorii religiosi l-au ntrebat pe Isus dac a autoritatea lui era sau nu de la Dumnezeu, el le-a raspuns: Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni? . Uluiti de aceasta ntrebare, ei au nceput sa discute ntre ei: Dac a spunem: Din cer, ne va zice: Atunci de ce nu l-ati crezut? Iar, dac a spunem: De la oameni, este multimea de care ne temem, c aci toti l considera pe Ioan profet. In cele din urma, ei au raspuns: Nu stim (Marcu 11:2733; Matei 21:2327). Cu o singura ntrebare, Isus i-a lasat fara replic a si le-a aratat c a erau nesinceri. Uneori Isus a combinat mai multe metode, introdu c and n ilustrari ntrebari ce stimuleaza gandirea. Cand
13

12. a) Cu ce scop a folosit Isus ntreb arile atunci c and preda? b) Cum i-a re dus Isus la t acere pe cei ce i-au pus la ndoial a autoritatea? 1315. Cum reflect a parabola bunului samaritean n telepciunea lui Isus? 278 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

un avocat iudeu l-a ntrebat pe Isus ce se cerea pentru a c ap ata viata a, Isus a mentionat Legea mozaic a, ve snic care poruncea ca fiecare sa-l iubeasc a pe Dumnezeu si pe aproapele. Dorind sa arate c a este un om drept, barbatul a ntrebat: Cine este de fapt aproapele meu? Isus i-a ras puns istorisindu-i o ntamplare. In timp ce c alatorea sin gur, un evreu a fost atacat de niste talhari, care l-au lasat pe jumatate mort. Pe drumul acela au trecut doi evrei, mai ntai un preot, apoi un levit, dar nici unul dintre ei nu l-a bagat n seama. Pe urma a intrat n scena un sama ritean. Fac andu-i-se mila de omul batut, el i-a pansat cu grij a ranile si l-a dus cu iubire ntr-un loc sigur, la un han, a. Incheindu-si unde l-a lasat ca sa se nsanatoseasc poves tirea, Isus l-a ntrebat pe ascultatorul sau: Care dintre ace stia trei ti se pare c a s-a facut aproapele omului care c azuse ntre talhari? Omul s-a vazut obligat sa raspun da: Cel care a actionat cu ndurare fat a de el. Luca 10:2537. 14 In ce fel evidentiaza parabola ntelepciunea lui Isus? In zilele lui Isus, evreii foloseau cuvantul aproapele doar cu referire la cei ce respectau traditiile lor n nici un caz cu referire la samariteni (Ioan 4:9). Dac a n poves tirea lui Isus un evreu ar fi sarit n ajutorul unui sa maritean batut, ar fi fost corectata acea prejudecata? Isus a prezentat cu ntelepciune o povestire n care un
ISUS REVELEAZ A IN TELEPCIUNEA DE LA DUMNEZEU 279

samaritean a sarit cu iubire n ajutorul unui evreu. S a re marc am, de asemenea, ntrebarea pe care o pune Isus n ncheierea povestirii sale. El a schimbat perspectiva din care era nteleas a de interlocutorul sau notiunea de aproapele. Avocatul ntrebase de fapt: Cine este aproa pele fat a de care trebuie sa manifest iubire? Insa Isus a ntrebat: Care dintre ace stia trei ti se pare c a s-a purtat ca un adevarat aproape? Isus nu s-a concentrat asupra celui c aruia i s-a aratat bunatate, adic a victima, ci asupra celui ce a manifestat bunatate, si anume samariteanul. Se dovede ste sa le a fi aproapele celorlalti cel ce ia initiativa arate iubire semenilor sai indiferent de apartenenta etni c a a acestora. Isus a exprimat aceasta idee n cel mai eficient mod posibil. 15 Ar trebui sa ne surprinda faptul c a oamenii au ramas uimiti s-au simtit de modul de predare al lui Isus si atrasi spre el (Matei 7:28, 29)? Cu o ocazie, o mare multime a ramas cu el trei zile, lipsindu-se chiar de hrana! Marcu 8:1, 2. Modul s au de via t a 16 Un al treilea domeniu n care Isus a reflectat ntelep ciunea lui Iehova este viata este practi sa. Intelepciunea c a; ea da rezultate. Cine dintre voi este ntelept? , a n
16. Cum a demonstrat Isus n mod practic c a era guvernat de n telepciunea divin a? 280 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

trebat discipolul Iacob. Dup a care tot el da raspunsul: S a demonstreze n mod practic lucrul acesta prin con duita lui dreapta (Iacov 3:13, The New English Bible). Prin conduita sa, Isus a demonstrat n mod practic c a s-a lasat guvernat de ntelepciunea divina. S a analizam cum a ma nifestat el judecata sanatoasa, atat n felul n care si-a trait viata, cu altii. n relatiile c at si 17 Ai observat c a oamenii care nu au o judecata sana toasa cad deseori dintr-o extrema n alta? Intr-adevar, pentru a fi echilibrati, Manifes e nevoie de ntelepciune. tand ntelepciune divina, Isus a fost perfect echilibrat. El a pus lucrurile spirituale pe primul plan n viata sa. Principala lui preocupare a fost predicarea ve stii bune. Cu scopul acesta am ie sit, a spus el (Marcu 1:38). Fara n doiala c a lucrurile materiale nu erau esentiale pentru el; se pare c a el nu a avut multe bunuri materiale (Matei 8:20). Totusi, el nu a fost un pustnic. La fel ca Tatal sau, fericitul Dumnezeu, Isus a fost un om vesel, care a con tribuit la bucuria altora (1 Timotei 1:11; 6:15). Cand a asistat la un osp at de nunta ocazie cu care se c anta si este multa veselie , el nu le-a stricat celorlalti buna dis pozitie. Cand vinul s-a terminat, el a transformat apa ntr-un vin superior, bautura ce nvesele ste inima omului (Psalmul 104:15; Ioan 2:111). Isus a acceptat multe
17. Ce dovezi arat a c a Isus a dus, ca om, o viat a perfect echilibrat a? ISUS REVELEAZ A IN TELEPCIUNEA DE LA DUMNEZEU
281

invitatii s-a folosit deseori de asemenea ocazii la masa si pentru a preda. Luca 10:3842; 14:16. 18 Isus a dovedit o judecata sanatoasa n relatiile cu cei lalti. and perfect natura umana, el cunostea foar Inteleg te bine trasaturile de personalitate ale discipolilor sai. De si bine c a nu sunt perfecti, si stia cali el le cunostea tatile. Isus a vazut ce potential exista n ace sti oameni pe care Iehova i atrasese la el (Ioan 6:44). Chiar dac a gre si sera de multe ori, Isus a aratat c a avea ncredere n ei. De aceea, el le-a ncredintat o mare responsabilitate discipo lilor sai. El le-a ncredintat lucrarea de predicare a ve stii bune, avand ncredere n capacitatea lor de a duce la n deplinire aceasta misiune (Matei 28:19, 20). Cartea Fap tele confirma c a primii cre stini au ndeplinit cu fidelita te lucrarea ce le fusese ncredintat a (Faptele 2:41, 42; 4:33; 5:2732). Cu sigurant a, a fost o dovada de ntelepciune din partea lui Isus sa le acorde ncredere. 19 Dup a cum am putut observa n capitolul 20, Biblia pune n legatura umilinta cu ntelepciunea. blandetea si Binenteles c a Iehova este cel mai mare exemplu n aceas ta privint a. Dar ce putem spune despre Isus? Este re confortant sa vedem c ata umilint a a manifestat Isus n re latiile cu discipolii sai. Intruc at era perfect, Isus le era
18. Cum a dovedit Isus o judecat a s an atoas a n relatiile cu discipolii s ai? 19. Cum a demonstrat Isus c a avea un temperament bl and si o inim a umil a? 282 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi


facuta ntelepciunii personificate cu ceea ce spune Biblia despre Fiul ntai-nascut al lui Iehova? Matei 13:1015 De ce ilustrarile lui Isus au constituit o metoda eficienta de a scoate la iveala ce era n inima as cultatorilor sai? Ioan 1:918 De ce a putut revela Isus ntelepciunea lui Dumnezeu? Ioan 13:25, 1217 Cum a folosit Isus o lectie ce practica si i-a nvatat el pe apostoli cu acea ocazie?

Proverbele 8:2231 In ce privinte se aseamana descrierea

superior. Cu toate acestea, el nu si-a privit de sus disci polii. Niciodata nu a ncercat sa-i fac a sa se simta infe riori sau incompetenti. Dimpotriva, el a dovedit ntelege re fat a de limitele lor si a avut rabdare cu ei atunci c and gre seau (Marcu 14:3438; Ioan 16:12). Nu este remarca bil faptul c a p ana si n largul lor alaturi copiii se simteau de Isus? Fara ndoiala, ei au fost atrasi de Isus pentru c a au simtit o inima umi c a avea un temperament bland si la. Matei 11:29; Marcu 10:1316. 20 Isus a reflectat umilinta lui Dumnezeu si sub un alt aspect important. El a fost rezonabil, sau flexibil, c and era potrivit sa manifeste ndurare. S a ne aducem aminte,
20. In ce fel a demonstrat Isus rezonabilitate fat a de neevreica a c arei fiic a era demonizat a? ISUS REVELEAZ A IN TELEPCIUNEA DE LA DUMNEZEU 283

de exemplu, ce a facut Isus c and o neevreic a l-a implorat sa o vindece pe fiica ei demonizata. La nceput, Isus i-a dat de nteles, n trei moduri diferite, c a n-o s-o ajute prima data, refuzand sa-i raspunda; a doua oara, spu nandu-i n mod direct c a nu fusese trimis la neamuri, ci la evrei; a treia oara sugerandu-i cu amabilitate acelasi lucru printr-o ilustrare. Totusi, femeia a insistat, demon strand o credint a extraordinara. Cum a reactionat Isus n aceasta mprejurare cu totul exceptional a? El a facut exact ceea ce spusese la nceput c a n-o sa fac a. A vinde cat-o pe fiica acelei femei (Matei 15:2128). O umilint a c a umilinta extraordinara, nu-i asa? S a nu uitam, asadar, sta la baza adevaratei ntelepciuni. 21 Cat de recunosc atori ar trebui sa fim c a evangheliile ne dezvaluie cuvintele si celui mai ntelept om actiunile care a trait vreodata! S a ne aducem aminte c a Isus a fost o reflectare perfecta a Tatalui sau. Imitand felul de a fi, de a vorbi si de a se comporta al lui Isus, vom cultiva n telepciunea de sus. In capitolul urmator, vom vedea cum putem aplica ntelepciunea divina n viata noastra.
21. De ce trebuie s a ne str aduim s a imit am felul de a fi, de a vorbi si de a se comporta al lui Isus?

284

S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Este ntelepciunea de sus prezenta n viata ta?

CAPITOLUL

22

RA un caz dificil: doua femei se certau pentru un co pil. Locuiau mpreuna si fiecare nascuse c ate un ba iat la un interval de c ateva zile doar. Unul dintre copii murise, iar acum fiecare sustinea c a este mama copilului care traia.1 Nu exista nici un martor ocular. Cazul fuse se, dup a c at se pare, audiat si de o instant a inferioara, care nu reusise nsa sa-l solutioneze. In cele din urma, ne ntelegerea i-a fost prezentata lui Solomon, regele Israe lului. Putea el sa afle adevarul? 2 Dup a ce a stat un timp si a ascultat versiunea fiec a reia dintre ele, Solomon a cerut o sabie. Apoi, simuland hotarare, a poruncit ca baietelul sa fie taiat n doua si fie c arei femei sa i se dea c ate o parte. Adevarata mama a sa rit imediat rugandu-l pe rege sa i-l dea celeilalte femei pe copilasul ei drag. Aceasta nsa insista ca baietelul sa fie

1 Din 1 Imp arati 3:16 aflam c a cele doua femei erau prostituate. In Perspi cacitate pentru nt Scripturilor (engl.), publicata de Martorii lui elegerea Iehova, se spune: Dup a c at se pare, aceste femei nu se prostituau pentru bani, ci erau evreice ori, mult mai probabil, femei de origine straina care co misesera fornicatie.

13. a) Cum a manifestat S olomon o n telepciune extraordinar a c and dou a femei au sus tinut c a sunt mama aceluia si copil? b) Ce promite Iehova c a ne va da, si ce ntreb ari se pun? ESTE IN TELEPCIUNEA DE SUS PREZENTA IN VIATA 285 TA?

taiat n doua. Acum Solomon stia adevarul. El cunostea c at de profunde sunt tandrele sentimente de compasiu ne pe care le nutre ste o femeie fat a de copilul nascut de ea si t a pentru a solutio s-a folosit de aceasta cunostin na litigiul. Imagineaza-ti a simtit c ata usurare adevarata mama c and Solomon i-a dat copilul si a spus: Ea este mama lui. 1 Imp arati 3:1627. 3 Cata ntelepciune, nu-i asa? Cand a auzit cum rezol vase Solomon nentelegerea, poporul a fost cuprins de teama c aci a vazut c a ntelepciunea lui Dumnezeu era n el. Intr-adevar, ntelepciunea lui Solomon era un dar de la Dumnezeu. Iehova i daduse o inima nteleapt a si priceputa (1 Imp arati 3:12, 28). Dar noi? Putem primi si noi ntelepciune de la Dumnezeu? Da, putem, ntruc at Solomon a fost inspirat de Dumnezeu sa scrie: DOM NUL da pricepere (Proverbele 2:6). Iehova promite c a le va da ntelepciune capacitatea de a da o buna utili zare cunostin tei, ntelegerii si discernamantului celor ce o cauta cu sinceritate. Cum putem dobandi ntelepciu ne divina? Si cum ne putem folosi de ea? Cum se dob ande ste n telepciunea? 4 Trebuie sa avem o minte sclipitoare ori o instruire su perioara pentru a dobandi ntelepciune divina? Nicide cum. Iehova dore ste sa indi sa ne dea din ntelepciunea
47. Care sunt patru cerin te n vederea dob andirii n telepciunii? 286 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

ferent de mediul din care provenim sau de instruirea de care am beneficiat (1 Corinteni 1:2629). Insa initiativa trebuie sa ne apartin sa a, ntruc at Biblia ne sfatuie ste dobandim ntelepciune (Proverbele 4:7). Cum putem fa ce lucrul acesta? 5 In primul rand, trebuie sa ne temem de Dumnezeu. Inceputul ntelepciunii [primul pas spre ntelepciune, The New English Bible] este frica de DOMNUL, se spune n Proverbele 9:10. Teama de Dumnezeu este fundamen tul adevaratei ntelepciuni. De ce? Aminte ste ti c a nte lepciunea este capacitatea de a folosi cu succes cunostin ta. A ne teme de Dumnezeu nu nseamna sa tremuram de groaza naintea lui, ci sa ne supunem lui cu veneratie, res pect si ncredere. O asemenea teama este sanatoasa si reprezinta o fort a motivational a extraordinara. Ea ne motiveaza sa ne aducem viata n armonie cu ceea ce cu noastem despre vointa c aile lui Dumnezeu. Nu exista si un mod de viat a mai ntelept dec at acesta, ntruc at nor mele lui Iehova le aduc satisfactii depline celor ce le res pecta. 6 In al doilea rand, trebuie sa fim umili si In mode sti. telepciunea divina nu exista fara umilint a si modestie (Proverbele 11:2). Dar de ce? Dac a suntem umili si mo de sti, pe toate, c a nu avem vom recunoaste c a nu le stim ntotdeauna dreptate, c a trebuie sa ne nsusim punctul de
ESTE IN TELEPCIUNEA DE SUS PREZENTA IN VIATA TA? 287

vedere al lui Iehova n toate lucrurile. Iehova li se opu ne celor orgoliosi, dar le ofera cu placere ntelepciune celor cu o inima umila. Iacov 4:6. 7 O a treia conditie esentiala este studierea Cuvantului scris al lui Dumnezeu. Intelepciunea lui Iehova este reve lata n Cuvantul sau. Pentru a dobandi aceasta ntelep ciune, trebuie sa depunem eforturi, sap and pentru ea (Proverbele 2:15). O a patra cerint a este rugaciunea. Da c a i cerem cu sinceritate ntelepciune lui Dumnezeu, el ne-o va da cu generozitate (Iacov 1:5). Rugaciunile noas tre pentru a primi ajutorul spiritului sau nu vor ramane fara raspuns. Iar spiritul sfant ne va ndruma sa gasim n Cuvantul lui Dumnezeu acele comori care ne pot aju ta sa ne rezolvam problemele, sa evitam pericolele si sa Luca 11:13. luam decizii ntelepte. 8 Dup a cum am observat n capitolul 17, ntelepciunea lui Iehova este practic a. Prin urmare, dac a am dobandit cu adevarat ntelepciune divina, ea se va reflecta n con duita noastra. Discipolul Iacov a descris ntelepciunea di vina n urmatorii termeni: Intelepciunea de sus este n primul rand casta, apoi pasnic a, rezonabila, gata sa ascul te, plina de ndurare si de roade bune, fara deosebiri p ar tinitoare, fara ipocrizie (Iacov 3:17). Pe masura ce ana lizam fiecare aspect al ntelepciunii divine, ar trebui sa
8. Cum putem dovedi c a am dob andit cu adevarat n telepciune divin a? 288 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

ne ntrebam: Este ntelepciunea de sus prezenta n viata mea? Cast a, apoi pa snic a 9 In primul rand casta. A fi cast nseamna a fi pur, sau nep atat, nu numai n exterior, ci si n interior. Biblia pune ntelepciunea n legatura cu inima, nsa ntelepciu nea cereasc a nu poate intra ntr-o inima p atata de ganduri, dorinte (Proverbele 2:10; Matei motivatii si gre site 15:19, 20). Dar, dac a inima noastra este casta atat c at le sta n putint a oamenilor imperfecti , ne vom dep ar ta de rau si vom face binele (Psalmul 37:27; Proverbele 3:7). Nu este potrivit c a n enumerarea de mai nainte pri este castitatea? La drept ma caracteristic a a ntelepciunii vorbind, dac a nu am fi curati din punct de vedere spiri tual si moral, cum am putea reflecta cu adevarat celelal te caracteristici ale ntelepciunii de sus? 10 Apoi pasnica. Intelepciunea cereasc a ne ndeamna sa urmarim pacea, care este un rod al spiritului lui Dum nezeu (Galateni 5:22). Noi ne straduim sa nu rupem le gatura p acii, care une ste poporul lui Iehova (Efeseni 4:3). De asemenea, c and pacea este tulburata facem tot
9. Ce nseamn a a fi cast, si de ce este potrivit ca n enumerarea caracteristi cilor n telepciunii castitatea s a fie prima? 10, 11. a) De ce este important s a fim pa snici? b) Dac a ti dai seama c a ai jignit un colaborator cre stin, cum po ti dovedi c a e sti mp aciuitor (vezi nota de subsol)? ESTE IN TELEPCIUNEA DE SUS PREZENTA IN VIATA 289 TA?

ce ne sta n putint a pentru a o restabili. Dar de ce este important lucrul acesta? Biblia spune: Continuati . . . sa traiti Dumnezeul iubirii si al p acii va fi cu voi n pace; si (2 Corinteni 13:11). Asadar, c at timp continuam sa traim n pace, Dumnezeul p acii va fi cu noi. Felul n care i tra tam pe colaboratorii nostri cre stini se rasfrange n mod direct asupra relatiei noastre cu Iehova. Cum ne putem dovedi mp aciuitori? S a luam un exemplu. 11 Ce ar trebui sa faci daca ti dai seama ca l-ai jignit pe un colaborator crestin? Isus a spus: Daca ti aduci deci darul la altar si acolo ti ca fratele tau are ceva amintesti mpotriva ta, lasa-ti plea darul acolo, n fata altarului, si ca; fa mai ntai pace cu fratele tau si apoi, cand te vei fi n tors, ofera-ti darul (Matei 5:23, 24). Poti sa urmezi acest sfat luand initiativa sa mergi la fratele tau. Cu ce scop? Ca sa faci pace cu el.1 Pentru aceasta, va trebui sa recunosti, nu sa negi, ca i-ai ranit sentimentele. Daca l abordezi cu intentia daca p astrezi p ana la cap at de a restabili pacea si aceasta atitudine, probabil ca orice nentelegere va putea fi clarificata; cel ce a gresit si va cere scuze, iar ofensa va fi iertata. Cand iei initiativa sa faci pace, demonstrezi ca te lasi divina. ndrumat de ntelepciunea
1 Expresia greceasc a tradusa prin a face pace vine de la un verb care n seamna a face o modificare, a schimba, si, reconcilia. prin urmare, a Asadar, obiectivul t au este acela de a face o schimbare, de a nl atura, dac a se poate, resentimentele din inima celui jignit. Romani 12:18. 290 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Rezonabil a, gata s a asculte 12 Rezonabila. Ce nseamna a fi rezonabil? Potrivit bi blistilor, cuvantul originar grecesc redat prin rezonabil n Iacov 3:17 pune probleme de traducere. Traduc atorii au folosit cuvinte ca bland, ngaduitor si a nteleg tor. O nota de subsol din Traducerea lumii noi (engl.) ara ta c a n acceptiunea sa literala acest cuvant nseamna flexibil. Cum putem dovedi c a aceasta trasatura a nte lepciunii de sus este prezenta n viata noastra? 13 Rezonabilitatea voastra sa fie cunoscuta de toti oa menii, se spune n Filipeni 4:5. Intr-o alta traducere ci tim: S a aveti reputatia de oameni rezonabili (The New Testament in Modern English, de J. B. Phillips). S a remar c am c a accentul nu se pune atat de mult pe cum ne ve dem noi nsine, ci, mai degraba, pe cum ne vad altii, pe reputatia pe care o avem. O persoana rezonabila nu in sista tot timpul asupra literei legii sau ca lucrurile sa fie facut numai asa cum dore ste ea. Dimpotriva, ea este dis pusa sa asculte si p arerea altora si, c and este cazul, este dispusa sa cedeze n fata lor. O asemenea per dorintelor soana nu este nici aspra, nici dura cu altii, ci este blanda. De si rezonabilitatea este o esential a pentru toti cre stinii, calitate deosebit de importanta pentru cei ce slujesc ca
12, 13. a) Care este sensul cuvantului redat prin rezonabilitate n Iacov 3:17? b) Cum putem demonstra c a suntem rezonabili? ESTE IN TELEPCIUNEA DE SUS PREZENTA IN VIATA 291 TA?

batrani. Blandetea este o calitate atragatoare, care-i face pe batrani abordabili (1 Tesaloniceni 2:7, 8). Este potri vit sa ne ntrebam: Am reputatia atoa de persoana nteleg re, flexibila si blanda? 14 Gata sa asculte. Cuvantul grecesc redat prin expre sia gata sa asculte nu se mai ntalne ste n nici un alt loc n Scripturile grecesti Potrivit unui biblist, cre stine. acest cuvant este deseori folosit n legatura cu discipli na din armata. In esent a nseamna usor de convins si supus. Cel ce se lasa guvernat de ntelepciunea de sus se supune cu promptitudine sfaturilor date n Biblie. El nu este cunoscut drept o persoana care, dac a ia o decizie, merge nainte fara a mai tine cont de acele fapte ce demonstreaza c a nu procedeaza bine. Dimpotriva, el este gata sa se schimbe c and i se aduc dovezi biblice cla re, care-l constientizeaz a c a a adoptat o atitudine gre sit a sau c a a tras concluzii eronate. Ai si tu o asemenea reputatie? Plin a de ndurare si de roade bune 15 Plin a de ndurare si de roade bune.1 Indurarea este o latura importanta a ntelepciunii de sus, ntruc at despre
1 O alta traducere reda astfel aceste cuvinte: plina de compasiune si de fapte bune. A Translation in the Language of the People, de Charles B. Williams.

14. Cum putem demonstra c a suntem gata s a ascult am? 15. Ce este ndurarea, si a al aturi de roadele bune de ce este ea men tionat n Iacov 3:17? 292 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

aceasta ntelepciune se spune c a este plina de ndurare. De remarcat c a ndurarea si roadele bune sunt men tionate mpreuna. Aceasta asociere e potrivita, deoarece, n Biblie, ndurarea presupune de multe ori o preocupa re sincera fat a de altii, compasiune ce produce din abun dent a fapte bune. Intr-o lucrare de referint a, compasiu nea este definita drept p arere de rau pentru situatia nefericita a cuiva si ncercarea de a face ceva pentru a o remedia. Prin urmare, ntelepciunea divina nu este indi ferenta, rece sau doar rational a. Dimpotriva, ea este aten ta, calda si sensibila la sentimentele celorlalti. Cum ne pu tem dovedi plini de ndurare? 16 Binen teles, o modalitate importanta este aceea de a le mp artasi altora vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu. Ce ne motiveaza sa facem aceasta lucrare? In primul rand, iubirea pentru Dumnezeu. Dar mai sun tem motivati de ndurare, sau compasiune, fat a de cei si lalti arun (Matei 22:3739). Multi oameni sunt jupuiti si cati ncolo ca niste oi fara p astor (Matei 9:36). ncoace si Ei au fost neglijati de p astori orbiti si spiritualice ste falsi. t a cu privire Drept urmare, ei sunt n necunostin la ndrumarea nteleapt a care se gase ste n Cuvantul lui
16, 17. a) Pe l ang a iubirea pentru Dumnezeu, ce anume ne motiveaz a s a lu am parte la lucrarea de predicare, si de ce? b) Cum putem demonstra c a suntem plini de ndurare? ESTE IN TELEPCIUNEA DE SUS PREZENTA IN VIATA 293 TA?

Dumnezeu sau cu privire la binecuvantarile pe care Re gatul le va aduce n curand pe acest p amant. Cand ne gan dim n felul acesta la necesitatile spirituale ale celor din jurul nostru, compasiunea noastra sincera ne ndeamna sa facem tot ce putem pentru a le vorbi despre scopul iu Cum mai putem arata c a suntem plini de ndura re? S a ne amintim de ilustrarea lui Isus despre samari teanul care a zarit la marginea drumului un om jefuit si batut. Miscat de compasiune, samariteanul a actionat cu ndurare, legand ranile victimei si purtandu-i de gri ja (Luca 10:2937). Nu sugereaza aceasta c a ndurarea presupune oferirea de ajutor practic celor aflati n ne voie? Biblia ne spune sa facem ce este bine fat a de toti, dar ndeosebi fat a de cei nruditi cu noi n credint a (Ga lateni 6:10). Iata c ateva modalitati: Poate c a un colabo rator n varsta are nevoie de cineva care sa-l duc a si sa-l de la ntrunirile cre stine. Poate c a o vaaduc a cu masina duva din congregatie are nevoie de cineva care sa-i fac a unele reparatii n casa (Iacov 1:27). Poate c a o persoana descurajata are nevoie de un cuvant bun, care s-o nve seleasc a (Proverbele 12:25). Cand action am n felul aces ta, demonstram c a ntelepciunea de sus produce roade n
17

bitor al lui Iehova.

noi.
294 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

F ar a deosebiri p artinitoare, far a ipocrizie 18 Far a deosebiri partinitoare. Intelepciunea divina ex clude prejudec atile rasiale si a. Dac a mandria national suntem ndrumati ne vom stra de aceasta ntelepciune, dui sa nlaturam din inima orice nclinatie spre p artinire (Iacov 2:9). Nu ne vom purta diferit cu cei ce au o anu mita pregatire, o situatie materiala prospera sau respon sabilitati nici nu-l vom dispretui n congregatie; pe vreu nul dintre colaboratorii nostri, oric at de joasa ar putea sa para pozitia lui sociala. Dac a Iehova si a aratat iubi rea fat a de ace stia, ar trebui, fara ndoiala, sa-i conside ram demni si de iubirea noastra. 19 Far a ipocrizie. Corespondentul grecesc al cuvantului ipocrit poate sa nsemne actor ce interpreteaza un rol. In antichitate, actorii greci si romani purtau masti mari n timpul reprezentatiilor. Prin urmare, cuvantul grecesc a ajuns sa fie folosit cu referire la cineva care-si pune o masca, sau care nsal a. Aceasta trasatura a ntelepciunii divine ar trebui sa influenteze nu numai maniera n care-i tratam pe altii, fat a de ei. ceea ce simtim ci si 20 Apostolul Petru afirma c a ascultarea de adevar
18. Dac a ne l as am ndrumati de sus, ce trebuie s a ne str aduim de n telepciunea s a nl atur am din inim a, si de ce? 19, 20. a) In ce context a fost folosit ini tial corespondentul grecesc al cuvan tului ipocrit? b) Cum demonstr am afec tiune fr ateasc a neipocrit a, si de ce este important lucrul acesta? ESTE IN TELEPCIUNEA DE SUS PREZENTA IN VIATA 295 TA?

I ntreb ari la care s a me ditezi

aplicam cu atentie Cuvantul lui Dumnezeu? Proverbele 4:1013, 2027 De ce avem nevoie de ntelepciu nea lui Iehova? Iacov 3:116 Cum pot dovedi cei carora li s-au ncredintat pozitii ti de supraveghere n congregatie ca sunt ntelep si atori? nteleg

Deuteronomul 4:46 In ce fel ne putem dovedi ntelep ti? Psalmul 119:97105 Ce foloase vom avea daca studiem si

trebuie sa aiba drept rezultat o afectiune frateasc a nei pocrita (1 Petru 1:22). Intr-adevar, nu trebuie sa mani festam afectiune fat a de fratii doar pentru a face o nostri impresie buna. Noi nu purtam masti si nici nu interpre tam roluri ca sa-i nsel noastra tre am pe altii. Afectiunea buie sa fie autentic a, sincera. Procedand astfel, vom c as tiga ncrederea colaboratorilor nostri, care vor sti ca suntem ceea ce pretindem c a suntem. Aceasta sinceritate contribuie la stabilirea unor relatii oneste deschise si ntre cre stini si la crearea unei atmosfere de ncredere n congregatie. P astreaz a n telepciunea practic a 21 Intelepciunea divina este un dar de la Iehova, ceva ce
21, 22. a) De ce nu a reu sit b) Cum pu S olomon s a p astreze n telepciunea? tem p astra n telepciunea, si cu ce foloase pentru noi? 296 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

trebuie p astrat cu grij a. Solomon a spus: Fiul meu, . . . p astreaza ntelepciunea practic a si capacitatea de gandi re (Proverbele 3:21, NW). Din nefericire, Solomon nsusi a dat gre s. atat timp c at a avut o inima El a fost ntelept ascultatoare. Spre sfarsitul vietii nsa, multele sale sotii straine l-au ndep artat de nchinarea pura la Iehova (1 Im p arati lui Solomon demonstreaza c a, ne 11:18). Sfarsitul pusa n practic a, cunostin ta nu valoreaza prea mult. 22 Cum putem p astra ntelepciunea practic a? Nu e de ajuns sa citim cu regularitate Biblia si bibli publicatiile ce pregatite de sclavul fidel si prevazator, trebuie si sa ne straduim sa aplic am ceea ce nvat am (Matei 24:45). Avem toate motivele sa punem n practic a ntelepciunea divina. Ea nseamna un mod de viat a mai bun n prezent si, totodata, ne ajuta sa apuc am ferm adevarata viat a viata n lumea noua a lui Dumnezeu (1 Timotei 6:19). Si, ceea ce este extrem de important, cultivarea ntelep ciunii de sus ne apropie mai mult de izvorul ntelepciu nii, Iehova Dumnezeu.

ESTE IN TELEPCIUNEA DE SUS PREZENTA IN VIATA TA?

297

S E C T I U N E A

P A T R A

DUMNEZEU ESTE IUBIRE


Dintre toate calitat ile lui Iehova, iubirea este calitatea predominanta si, totodata, cea mai atragatoare. Pe m asura ce vom analiza cateva dintre frumoasele fat ete ale acestei calitat i asem an atoare unei nestemate, vom vedea de ce spune Biblia ca Dumnezeu este iubire. 1 Ioan 4:8.

CAPITOLUL

23

El ne-a iubit primul

NTR-O zi de primavara, cu aproape 2 000 de ani n ur ma, un om nevinovat a fost judecat si condamnat pen tru niste delicte pe care nu le comisese niciodata, dup a care a fost executat pe un stalp de tortura. Nu a fost nici prima si, din nefericire, nici ultima executie nedreapta si cruda din istoria omenirii. Totusi, acea moarte a fost di ferita de toate celelalte. 2 In timp ce acest om se afla n chinuri cumplite n ul timele sale ore de viat a, cerurile fizice au marcat impor tanta era mijlocul zilei, deosebita a evenimentului. De si s-a facut dintr-o data ntuneric. Potrivit spuselor unui is toric, lumina soarelui a disp arut (Luca 23:44, 45). Apoi, chiar nainte de a-si da ultima suflare, barbatul a spus ur matoarele cuvinte: S-a mplinit! Intr-adevar, dandu-si viata, el a realizat ceva minunat. Sacrificiul sau a fost cel mai mare act de iubire nfaptuit vreodata de un om. Ioan 15:13; 19:30. 3 Acel om a fost, cum bine se stie, Isus Cristos. S-a vor bit mult despre chinurile si moartea sa din acea zi sum bra de 14 nisan a anului 33 e.n. Totusi, un lucru impor tant este deseori sc apat din vedere. De si Isus a trecut prin
299

13. De ce moartea lui Isus este unic a n istorie?


EL NE-A IUBIT PRIMUL

chinuri cumplite, a fost cineva care a suferit si mai mult. De fapt, aceasta persoana a facut un sacrificiu si mai ma re n ziua aceea: cel mai mare act de iubire care a fost n faptuit vreodata n univers. Despre ce act este vorba? Ras punsul constituie o introducere potrivita pentru cel mai important subiect: iubirea lui Iehova. Cel mai mare act de iubire 4 Centurionul roman care a supravegheat executarea lui Isus a fost uimit de ntunericul dinaintea mortii lui Isus, precum si de cutremurul puternic de dup a aceea. Intr-adevar, acesta era Fiul lui Dumnezeu, a spus el (Matei 27:54). Evident, Isus nu fusese un om obisnuit! Acest soldat contribuise la executarea Fiului unic-nascut al Dumnezeului cel Preanalt! Dar c at de mult tinea Ta tal la Fiul sau? 5 In Biblie, Isus este numit nt aiul-nascut din toata creatia (Coloseni 1:15). Gandeste-te la urmatorul lucru: Fiul lui Iehova a existat nainte de crearea universului fi zic. Asadar, cat timp au fost mpreuna Tatal si Fiul? Unii oameni de stiin t a estimeaza ca Universul are o vechime de 13 miliarde de ani. Ai putea doar sa-ti imaginezi cat de lun ga a fost aceasta perioada? Pentru a-i ajuta pe oameni sa-si
4. Ce anume l-a determinat pe un soldat roman s a cread a c a Isus nu a fost un om obi snuit, si la ce concluzie a ajuns acest soldat? 5. Cum ar putea fi ilustrat a uria sa perioad a de timp n care Iehova s-a aflat doar n compania Fiului s au? 300 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

faca o idee despre varsta pe care savantii presupun ca ar avea-o Universul, la un planetariu s-a ncercat o reprezen tare a axei timpului, care a fost sugerata printr-o linie de 110 metri. Fiecare pas pe care-l fac vizitatorii n dreptul acestei axe echivaleaza cu aproximativ 75 de milioane de ani din viata Universului. La cap atul axei, ntreaga istorie umana este reprezentata printr-un punct de grosimea unui fir de p ar. Totusi, chiar daca estimarea este corecta, aceas ta linie, oricat de lunga ar fi, n-ar putea sa reprezinte nicio data anii de viat a pe care-i are Fiul lui Iehova! Dar cu ce a fost ocupat el n tot acest timp? 6 Fiul a slujit cu bucurie ca maestru pe lang a Tatal sau (Proverbele 8:30). Biblia spune: Fara el [Fiul] nu a venit n existent a nici macar un singur lucru (Ioan 1:3). Prin urmare, Iehova si Fiul sau au lucrat mpreuna pen tru a crea tot ce exista astazi. Ce momente placute si emo tionante au petrecut ei mpreuna! Majoritatea suntem de acord c a iubirea dintre un p arinte si copilul sau este ui mitor de puternic a. Iar iubirea este o legatura perfecta a unirii (Coloseni 3:14). De aceea, cine s-ar ncumeta sa masoare profunzimea legaturii care a existat de-a lungul unei asemenea perioade uriase de timp? Este c at se poa te de limpede c a Iehova Dumnezeu si Fiul sau sunt uniti
6. a) Cu ce a fost ocupat Fiul lui Iehova n timpul existen tei sale preumane? b) Ce fel de leg atur a exist a ntre Iehova si Fiul s au?
EL NE-A IUBIT PRIMUL 301

prin cea mai puternic a legatura de iubire care a existat vreodata. 7 Cu toate acestea, Tatal si-a trimis Fiul pe p amant pen tru a se naste si a trai ca om. Faptul acesta a nsemnat c a o perioada de c ateva decenii Iehova a trebuit sa renunte la prezenta unic a a Fiului sau iubit n cer. Cu profund in teres, el a vegheat din cer asupra copilului Isus p ana c and acesta a crescut si a devenit un adult perfect. Cand avea n jur de 30 de ani, Isus s-a botezat. Nu trebuie sa presu punem ce a simtit Iehova pentru el, deoarece Tatal a vorbit personal din cer: Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat (Matei 3:17). Cand Isus a nfaptuit cu fidelitate tot ceea ce fusese profetit, tot ceea ce se ceruse din partea sa, Tatal lui trebuie sa fi fost foarte multumit. Ioan 5:36; 17:4. 8 Prin urmare, ce a simtit Iehova n ziua de 14 nisan a anului 33 e.n.? Ce a simtit el c and Isus a fost tradat, iar apoi arestat n toiul noptii de o gloata de oameni? Ce a simtit supus n mod c and Isus a fost p arasit de prieteni si ilegal unui interogatoriu, c and a fost batjocorit, scuipat si lovit cu pumnii, c and a fost biciuit, iar pielea de pe spa te i-a fost zdrentuit a? Ce a simtit c and Fiului sau i s-au
7. La botezul lui Isus, cum si-a exprimat Iehova sentimentele fat a de Fiul s au? 8, 9. a) La ce tratament a fost supus Isus n ziua de 14 nisan, 33 e.n., si ce a sim tit atunci Tat al s au ceresc? b) De ce a permis Iehova ca Fiul s au s a sufe re si s a moar a? 302 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

batut cuie n maini si n picioare, c and a stat atarnat pe un lemn, iar oamenii l insultau? Ce a simtit Tatal c and Fiul sau iubit a strigat la el n timp ce se zbatea n chinu rile mortii? Ce a simtit dat ultima Iehova c and Isus si-a suflare si c and, pentru prima data de la facerea tutu ror lucrurilor, Fiul sau drag nu mai exista? Matei 26:1416, 46, 47, 56, 59, 67; 27:3844, 46; Ioan 19:1. 9 Cuvintele sunt neputincioase. Intruc at Iehova are sen timente, durerea pe care i-a pricinuit-o moartea Fiului sau nu poate fi exprimata n cuvinte. Ceea ce se poate explica este motivul pentru care Iehova a permis sa se ntample toate acestea. De ce a consimtit Tatal sa se supuna atator suferinte? Iehova ne spune ceva minunat n Ioan 3:16 un verset biblic atat de important, ncat a fost numit Evan ghelia n miniatura. Aici se spune: Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca oricine exercita credint a n el sa nu fie distrus, ci sa aiba viat a vesnic a. Asadar, motivul pe care l-a avut Ie hova a fost iubirea. Darul lui Iehova trimiterea Fiului sau ca sa sufere si sa moara pentru noi a fost cel mai mare act de iubire din toate timpurile. Ce este iubirea divin a 10 Care este semnificatia cuvantului iubire? Despre
10. Ce necesitate au oamenii, si ce s-a nt amplat cu adevarata semnificatie a cuvantului iubire?
EL NE-A IUBIT PRIMUL 303

iubire s-a spus c a este cea mai mare necesitate a omului. De c and se nasc p ana mor, oamenii se lupta pentru ea, nfloresc la c aldura ei si se ofilesc sau chiar mor n lipsa ei. Cu toate acestea, este surprinzator de greu de definit. Oamenii vorbesc mult despre iubire. S-au scris nenuma rate c arti, poeme pe aceasta tema. Dar nu n c antece si totdeauna s-a nteles ce nseamna ea cu adevarat. De fapt, acest cuvant este atat de des folosit, nc at pare sa-si fi pierdut adevarata semnificatie. 11 Biblia nsa explic a sensul cuvantului iubire. In lucrarea Expository Dictionary of New Testament Words, de Vine, se spune: Iubirea se poate cunoaste numai n virtutea actiunilor pe care le produce. Actiunile lui Iehova consemnate n Biblie ne spun foarte multe lucruri despre iubirea sa, despre afectiunea fat a de creaturile sale. De exemplu, ce anume ar putea fi mai relevant pentru aceas ta calitate dec at actul suprem de iubire al lui Iehova, la care ne-am referit mai nainte? In capitolele urmatoare, vom vedea multe alte exemple de iubire manifestata de Iehova. In plus, vom putea dobandi o oarecare ntelege re asupra cuvintelor folosite n Biblie pentru iubire. In greaca veche existau patru cuvinte pentru notiunea de
11, 12. a) De unde putem afla multe lucruri despre iubire, si de ce de acolo? b) Ce tipuri de iubire se exprimau prin cuvinte diferite n greaca veche, si ce cuvant este folosit foarte des n S cripturile grece sti pentru iubire cre stine (vezi si nota de subsol)? c) Ce este ag ape? 304 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

iubire.1 Dintre ele, termenul cel mai des folosit n Scripturile grece sti este agape. Intr-un dictionar cre stine biblic, acest cuvant este numit cel mai puternic termen imaginabil pentru iubire. De ce este numit astfel? 12 Agape desemneaza iubirea bazata pe principii. Asa dar, este mai mult dec at simpatie fat a de o alta persoana. Avand un domeniu de aplicabilitate mai extins, ea este, n esent a, mai profunda si delibera presupune o actiune ta. Mai presus de orice, agape este complet neegoista. Ci te ste din nou Ioan 3:16! Pe cine reprezinta lumea pe care Dumnezeu a iubit-o atat de mult, nc at l-a trimis pe Fiul sau unic-nascut pentru ea? Este lumea omenirii ras cump arabile. Din ea fac parte multi oameni care duc o viat a p ac atoasa. Il iube ste Iehova pe fiecare dintre ace s tia ca pe un prieten apropiat, asa cum l-a iubit pe fidelul Avraam (Iacov 2:23)? Nu, nsa Iehova le arata bunatate tuturor, uneori chiar cu un pret mare pentru el. El vrea ca toti sa-si schimbe modul de viat a (2 Pe sa se c aiasc a si tru 3:9). Multi el i accepta cu bucu se c aiesc. Pe ace stia rie ca prieteni ai sai.
1 Verbul phileo, care nseamna a avea afectiune pentru, a tine la sau a-i pla cea de (asa ta de un cum poate simti cineva fat a de un prieten apropiat sau fa frate), este deseori folosit n Scripturile grece sti cre stine. O form a a cuvan tului storge, sau iubirea dintre rude apropiate, este folosita n 2 Timotei 3:3 pentru a arata c a aceasta iubire va fi extrem de rara n ultimele zile. Eros, sau iubirea romantic a dintre un barbat si n Scripturile o femeie, nu este folosit grece sti cu toate c a acest fel de iubire este analizat n Biblie. Pro cre stine, verbele 5:1520.

EL NE-A IUBIT PRIMUL

305

Unii nsa si-au format o idee gre sit a despre agape. Ei cred c a ea desemneaza o iubire rece, intelectuala. In rea litate, agape presupune de multe ori sentimente calde de afectiune personala. De exemplu, c and Ioan a scris: Ta tal l iube ste pe Fiul, el a folosit o forma a cuvantului agape. Este aceasta iubire lipsita de sentimente calde de afectiune? Iata ce a spus Isus: Tatal are afectiune pentru Fiul, n acest loc ap arand o forma a cuvantului grecesc phileo (Ioan 3:35; 5:20). Iubirea lui Iehova presupune de seori afectiune tandra. Insa iubirea sa nu este niciodata motivata doar de sentimente. Ea are ntotdeauna la baza principiile sale drepte si ntelepte. 14 Dup a cum am vazut, toate calita tile lui Iehova sunt perfecte si atragatoare. Dar, dintre toate, iubirea este cea mai placuta. Nimic nu ne apropie mai mult de Iehova. Din fericire, iubirea este si calitatea sa dominanta. De unde stim aceasta?
13

Dumnezeu este iubire 15 Despre iubire, Biblia spune ceva ce nu mai mentio neaza despre nici o alta calitate dominanta a lui Iehova. Scripturile nu spun c a Dumnezeu este putere sau c a Dumnezeu este dreptate sau, cel putin, c a Dumnezeu este
13, 14. Ce dovad a avem c a ag ape presupune deseori calde sentimente de afectiune? 15. Ce afirmatie face Biblia n leg atur a cu iubirea, o calitate a lui Iehova, si de ce este unic a aceast a afirmatie (vezi nota de subsol)? 306 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

ntelepciune. El det ine aceste calitati, el este sursa lor si este incomparabil n manifestarea lor. Cu privire la cea de-a patra calitate se spune nsa ceva mai mult: Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4:8).1 Ce semnificatie are lucrul acesta? 16 Afirmatia Dumnezeu este iubire nu se reduce la o simpla ecuatie, ca si cum am spune Dumnezeu egal iu bire. Citita n sens invers, iubirea este Dumnezeu, afir matia pierde sensul. Iehova este mult mai mult dec at si o calitate abstracta. El este o persoana cu un vast regis tru de sentimente si pe langa iubire. Totusi, de nsusiri, iubirea este o trasatura de profunzime a lui Iehova. Intr-o lucrare de referint a se spune despre acest verset: Esen ta sau natura lui Dumnezeu este iubirea. In general, am putea sa ne gandim la ea n felul urmator: Iehova actio neaza n virtutea puterii sale. Dreptatea si ntelepciunea i ndrum a modul de actiune. Insa iubirea l motiveaza pe Iar iubirea echilibreaza ntotdeauna Iehova sa actioneze. celelalte calitati ale sale.
1 Si biblice au o structura asemanatoare. De exemplu: Dum alte expresii nezeu este lumina si este . . . un foc mistuitor (1 Ioan 1:5; Evrei Dumnezeu 12:29). Dar acestea trebuie ntelese n sens metaforic, ntruc at Iehova este asemanat cu ni ste Iehova este asemenea luminii, deoarece este lucruri fizice. sfant si drept. In el nu exist a nici o urma de ntuneric, sau de necuratie. Iar n ce prive ste felul n caresi folose ste puterea de distrugere, el poate fi ase muit cu focul.

1618. a) De ce spune Biblia c a Dumnezeu este iubire? b) Dintre toate creaturile p am ante sti, de ce este omul un simbol potrivit al iubirii lui Iehova?
EL NE-A IUBIT PRIMUL 307

Deseori se spune c a Iehova este nsasi personifica rea iubirii. Astfel, dac a vrem sa nvat am despre iubirea principiala, trebuie sa nvat am despre Iehova. Binente les c a putem vedea aceasta frumoasa calitate si la oa meni. De ce si la oameni? La nceputul operei de crea tie, Iehova i-a adresat, evident Fiului sau, aceste cuvinte: S a facem om dup a chipul Nostru, dup a asemanarea Noastra (Geneza 1:26). Dintre toate creaturile de pe p amant, numai oamenii pot sa iubeasc a, imitandu-l ast fel pe Tatal lor ceresc. Aminte ste ti c a Iehova folose ste diferite creaturi ca simbol al calitatilor sale dominante. Totusi, sale p amante sti, omul, el a ales coroana creatiei ca simbol al calitatii Sale primordiale, iubirea. Ezechiel 1:10. 18 Cand iubim fara egoism, ntr-un mod principial, re flectam calitatea predominanta a lui Iehova. In acest sens, apostolul Ioan a scris: Cat despre noi, iubim pen tru c a el ne-a iubit primul (1 Ioan 4:19). Dar n ce sens ne-a iubit Iehova primul?
17

Iehova a luat ini tiativa 19 Iubirea nu este o noutate. La drept vorbind, de ce a nceput Iehova sa creeze? Nu pentru c a era singur si avea nevoie de companie. Iehova este complet n sine si nu are
19. De ce se poate spune c a iubirea a jucat un rol important n lucrarea de creatie a lui Iehova? 308 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

nevoie de nimic de la nimeni. Insa iubirea sa, o calitate activa, l-a facut sa doreasc a sa mparta bucuriile vietii cu creaturi inteligente, care pot sa pretuiasc a acest dar. In ceputul creatiei lui Dumnezeu a fost Fiul sau unic-nas cut (Revelatia 3:14). Apoi Iehova l-a folosit pe acest Maestru pentru a aduce n existent a, ncep and cu ngerii, toate celelalte lucruri (Iov 38:4, 7; Coloseni 1:16). Bi necuvantate cu libertate, inteligent a si sentimente, aces te creaturi spirituale puternice aveau ocazia, la randul lor, sa lege relatii mai pre stranse atat ntre ele, c at si, sus de toate, cu Iehova Dumnezeu (2 Corinteni 3:17). Astfel, ngerii au iubit pentru c a au fost ei mai ntai iubiti. 20 Acelasi lucru se poate spune si despre omenire. De la nceput, Adam si Eva au fost nconjurati de iubire. Oriun de si ndreptau privirile n locuinta lor paradiziac a din Eden, ei puteau vedea marturii ale iubirii Tatalui lor fat a de ei. S a remarc am ce spune Biblia: DOMNUL Dum nezeu a sadit o gradina n Eden, spre rasarit; si a pus aco lo pe omul pe care-l ntocmise (Geneza 2:8). Ai fost vreodata ntr-o gradina sau ntr-un parc realmente fru mos? Ce ti-a placut cel mai mult? Lumina care se stre cura prin frunzisul unei bolti umbroase? Uluitoarea
20, 21. Ce dovezi au avut Adam si Eva c a Iehova i iubea, totu si cum au reactionat ei?
EL NE-A IUBIT PRIMUL 309

I ntreb ari la care s a me ditezi


lui Iehova, si ce ncredere va cladi n noi aceasta iubire? Osea 11:14; 14:48 In pofida multelor acte de neascultare ale lui Israel (sau Efraim), cum si-a manifestat Iehova iubirea parinteasca fat a de el? Matei 5:4348 Cum si-a manifestat Iehova iubirea parin teasca fat a de omenire n general? Ioan 17:1526 Cum ne asigura rugaciunea spusa de Isus n favoarea continuatorilor sai de iubirea lui Iehova pentru noi?

Psalmul 63:111 Ce important a trebuie sa acordam iubirii

explozie de culori dintr-un strat de flori? Susurul bland al unui p araias, c antecul zglobiu al p asarelelor si zumzetul insectelor? Dar parfumul copacilor, al fructelor si al florilor? Oricum, nici un parc de astazi nu se poate compara cu Edenul. De ce? 21 Acea gradin a a fost plantata de Iehova nsusi! Tre buie sa fi fost neasemuit de frumoasa. Acolo se gaseau tot felul de pomi atragatori ca aspect sau cu fructe deli cioase. Gradina era bine udata, era ntinsa si plina cu ani male de o diversitate nc antatoare. Adam si Eva aveau tot ce le trebuia pentru a duce o viat a plina si fericita, pe langa munca satisfac atoare si compania perfecta de care se bucurau. Iehova a manifestat primul iubire fat a de ei,
310 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

iar ei aveau toate motivele sa raspunda la fel. Totusi, nu s-a ntamplat asa. In loc sa asculte cu iubire de Tatal lor ceresc, ei s-au razvratit din egoism. Geneza, capitolul 2. 22 Cat de dureros trebuie sa fi fost pentru Iehova! Dar a umplut de amaraciune aceasta revolta inima sa iubitoa re? Nu, ntruc at bunatatea sa iubitoare [sau iubirea sa loiala, nota de subsol] este pentru timp indefinit (Psal mul 136:1, NW ). De aceea, imediat el si-a propus sa ia ma suri iubitoare pentru a-i rascump ara pe toti lui urmasii Adam si ai Evei a c aror inima era nclinata spre drepta te. Dup a cum am vazut, una dintre aceste masuri a fost jertfa de rascump arare a Fiului sau iubit, care l-a costat enorm pe Tatal nostru ceresc. 1 Ioan 4:10. 23 Intr-adevar, de la bun nceput, Iehova a aratat iubire fat a de omenire. In nenumarate feluri, el ne-a iubit pri mul. Intruc at iubirea promoveaza armonia si bucuria, nu este de mirare c a Iehova este descris ca fiind ferici tul Dumnezeu (1 Timotei 1:11). Totusi, se ridic a o ntre bare foarte importanta. Ne iube ste Iehova pe fiecare din tre noi, n mod individual? Urmatorul capitol va analiza aceasta problema.
22. Cum a demonstrat r aspunsul lui Iehova la rebeliunea din Eden c a iubirea sa este loial a? 23. Care este unul dintre motivele pentru care Iehova este fericitul Dum nezeu, si ce ntrebare important a va primi r aspuns n capitolul urm ator?
EL NE-A IUBIT PRIMUL 311

CAPITOLUL

24

Nimic nu ne poate separa de iubirea lui Dumnezeu

E IUBESTE Iehova Dumnezeu pe tine, personal? Chiar daca accepta ideea ca Dumnezeu i iubeste pe oameni n general, asa cum se spune n Ioan 3:16, unii oa meni simt n inima lor cam asa: Dumnezeu nu va putea sa m a iubeasca niciodata. Chiar si ar pu adevaratii crestini tea avea, uneori, ndoieli n aceasta privint a. Descurajat, un om a spus: Mi-e imposibil sa cred ca pe Dumnezeu l intereseaza catusi de putin se ntampla persoana mea. Ti si tie uneori sa ai asemenea ndoieli? 2 Lui Satan i-ar placea sa ne faca sa credem ca Iehova Dumnezeu nu ne iube ste si nu ne apreciaza. Este adeva rat ca, deseori, Satan i nsal a pe oameni speculandu-le va nitatea si mandria (2 Corinteni 11:3). Dar el se bucura si sa distruga respectul de sine al celor vulnerabili (Ioan 7:4749; 8:13, 44). Asa se ntampla ndeosebi n aceste cri tice zile din urma. Multi copii cresc n familii n care nu exista afectiune naturala. Altii traiesc ntr-un mediu n
1. Ce sentimente negative ncearc a mul ti adeva oameni, chiar si unii cre stini rati? 2, 3. Cui i-ar pl acea s a ne fac a s a credem c a suntem far a valoare n ochii lui Iehova si nedemni de iubirea lui, si cum putem lupta mpotriva unei asemenea g andiri? 312 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

care sunt n permanent a expusi abuzului din partea unor oameni violenti, si ncap at anati egoisti (2 Timotei 3:15). Dup a ani de zile n care au fost tinta unui tratament inu man, a rasismului sau a urii, unii au ajuns sa creada ca sunt fara valoare sau ca nu merita afectiunea nimanui. 3 Dac a ncerci si tu asemenea sentimente negative, nu dispera. Multi dintre noi suntem, uneori, exagerat de se veri cu noi nsine. Totusi ar fi bine sa nu uitam un lucru: Cuvantul lui Dumnezeu are menirea de a ndrepta lucru rile si de a rasturna lucruri puternic fortificate (2 Timotei 3:16; 2 Corinteni 10:4). Biblia spune: Ne vom asi gura inima naintea lui cu privire la orice ne-ar putea condamna inima noastra, pentru ca Dumnezeu este mai mare decat inima noastra si toate lucrurile cunoaste (1 Ioan 3:19, 20). S a examinam n continuare patru moda litati prin care Biblia ne ajuta sa ne asiguram inima de iubirea lui Iehova. Iehova te apreciaz a 4 In primul rand, Biblia spune ntr-un mod cat se poate de clar ca Dumnezeu l considera valoros pe fiecare sluji tor al sau. De exemplu, Isus a spus: Nu se vand doua vra bii pentru o moneda de mica valoare? Totusi, nici una din tre ele nu va cadea la p amant fara stirea Tatalui vostru.
4, 5. Cum arat a ilustrarea lui Isus despre vr abii c a suntem valoro si n ochii lui Iehova?
NIMIC NU NE POATE SEPARA DE IUBIREA LUI DUMNEZEU 313

Ba chiar si perii capului va sunt toti numarati. De aceea, nu va temeti: Voi valorati mai mult decat multe vrabii (Matei 10:2931). S a vedem ce nsemnau aceste cuvinte pentru ascultatorii lui Isus din secolul I. 5 Poate c a ne ntrebam de ce-ar cump ara cineva o vra bie. Ei bine, n zilele lui Isus, vrabiile erau cele mai iefti ne p asari care se vindeau ca hrana. Cu o moneda de mica valoare se puteau cump ara doua vrabii. Mai tarziu nsa, Isus a spus ca cel ce avea doua monede putea sa cumpere nu patru, ci cinci vrabii. A cincea vrabie era adaugata ca si cum n-ar fi valorat nimic. Probabil ca aceste creaturi erau fara valoare n ochii oamenilor, dar cum le conside ra Creatorul lor? Isus a spus: Nici una dintre ele [nici ma car cea adaugata] nu este uitata naintea lui Dumnezeu (Luca 12:6, 7). Acum ncepem sa ntelegem ce a vrut sa spuna Isus. Daca Iehova considera valoroasa o singura vrabie, cat de mare trebuie sa fie valoarea unui om! Asa cum a explicat Isus, Iehova stie si cel mai mic amanunt despre noi. Chiar si firele de p ar ne sunt numarate! 6 Firele de p ar numarate? Unii ar putea crede ca Isus a fost nerealist cand a facut aceasta afirmatie. Dar sa ne gandim la speranta nvierii. Cat de bine trebuie sa ne cu noasca Iehova pentru a ne putea crea din nou! Pentru el
6. De ce suntem siguri c a Isus a fost c at se poate de realist c and a spus c a fi rele de p ar ne sunt num arate? 314 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

suntem atat de valorosi, ncat si cel mai mic detaliu legat de persoana noastra este cunoscut de el, de exemplu codul genetic si acumulate toate amintirile si experientele de-a lungul vietii. 1 Numararea firelor noastre de p ar a caror medie este de aproximativ 100 000 ar fi o nimica toata prin comparatie. Ce apreciaz a Iehova la noi? 7 In al doilea rand, Biblia ne spune ce pretuie ste Iehova la slujitorii sai. In cateva cuvinte, el apreciaza calitatile si stradaniile noastre. Regele David i-a spus fiului sau Solo mon: DOMNUL cerceteaza toate inimile si p atrunde toate imaginatiile gandurilor (1 Cronici 28:9). In timp ce Dumnezeu cerceteaza miliardele de inimi din aceasta lume plina de ura si de violent a, cat de bucuros trebuie sa fie el cand gaseste o inima care iubeste pacea, adevarul si dreptatea! Ce se ntampla cand Dumnezeu gaseste o ini ma care salta de bucurie cand aude de el, care vrea sa a si nvete sa le mp artaseasc altora aceasta despre el si
1 Biblia pune de repetate ori n legatura speranta cu memoria lui Ie nvierii hova. Fidelul Iov i-a spus lui Iehova: Ah! . . . de mi-ai r andui un timp si apoi Iti nvierea aminte de mine (Iov 14:13)! Isus a vorbit despre vei aduce iarasi tuturor celor din mormintele de amintire. Lucrul acesta era c at se poate de potrivit ntruc at Iehova si-i aminte ste perfect pe toti pe aceia care au murit si care el intentioneaz a sa-i nvie. Ioan 5:28, 29.

7, 8. a) Care sunt c ateva calit ati pe care Iehova este nc antat s a le g aseasc a n timp ce cerceteaz a inima oamenilor? b) Care sunt c ateva dintre lucr arile pe care Iehova le apreciaz a la noi?
NIMIC NU NE POATE SEPARA DE IUBIREA LUI DUMNEZEU 315

cunostin t a? Iehova ne spune ca-i remarca pe cei ce vor besc cu altii despre el. El are chiar o carte de amintire pentru toti pentru cei care cei care se tem de Iehova si se gandesc la numele sau (Maleahi 3:16, NW ). Aceste ca litati sunt valoroase n ochii lui. 8 Care sunt unele lucrari bune pe care le apreciaza Ie hova? Cu sigurant a, el pretuie ste eforturile noastre de a-l imita pe Fiul sau, Isus Cristos (1 Petru 2:21). O lucrare foarte importanta pe care Dumnezeu o apreciaza este ras p andirea vestii bune despre Regatul sau. In Romani 10:15 se spune: Cat de frumoase sunt picioarele celor care a nunt a vestea buna despre lucruri bune! Probabil ca, dup a cum este si firesc, nu ne gandim ca picioarele noastre sunt frumoase, sau atragatoare. Dar aici ele simbolizeaza eforturile pe care le fac slujitorii lui Iehova pentru a pre dica vestea buna. Toate aceste eforturi sunt frumoase si pretioase n ochii sai. Matei 24:14; 28:19, 20. 9 De asemenea, Iehova apreciaza perseverenta noastra (Matei 24:13). Nu uita ca Satan vrea sa-i ntorci spatele lui Iehova. Fiecare zi n care-i ramai loial lui Iehova este nca o zi n care vii cu partea ta de raspuns la batjocurile lui Satan (Proverbele 27:11). Uneori nu este deloc usor sa
9, 10. a) De ce putem fi siguri c a Iehova pre tuie ste perseveren ta noastr a n mijlocul greut atilor? b) Ce punct de vedere negativ nu adopt a niciodat a Iehova cu privire la slujitorii s ai fideli? 316 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

perseverezi. Problemele de sanatate, grijile financiare, suferintele afective si alte obstacole pot transforma fiecare zi ntr-o ncercare. Sperantele amanate pot provoca si ele descurajare (Proverbele 13:12). Perseverenta n asemenea mprejurari este si a n ochii lui Iehova. Din mai pretioas acest motiv, regele David i-a cerut lui Iehova sa-i stranga lacrimile ntr-un burduf, adaugand cu ncredere: Nu sunt ele scrise n cartea ta? (Psalmul 56:8). Da, Iehova le pretuie ste amintindu-si de toate lacrimile noastre si de toate suferintele prin care trecem pentru a-i ramane loiali. Pentru el, aceste suferinte lacrimi valoreaza mult. si 10 O inima ce se condamna ar putea respinge aceste do vezi ale aprecierii pe care ne-o poarta Dumnezeu. Ea ar putea sopti staruitor: Dar sunt atati oameni mai meri tuosi decat tine. Cat de dezamagit trebuie sa fie Iehova cand ma compara cu ei! Dar Iehova nu ne compara cu al tii; nu are o gandire rigida (Galateni el nu este aspru si 6:4). El ne citeste ste cu mare atentie pretuie p ar inima si tile noastre bune, fie ele cat de nensemnate. Iehova separ a binele de r au 11 In al treilea rand, n timp ce ne examineaza atent, el cauta ceea ce este bun n noi. De exemplu, cand a decre tat ca ntreaga familie apostata a regelui Ieroboam sa fie executata, Iehova a poruncit ca unuia dintre fiii regelui,
11. Ce putem nvata fat a de Abia? despre Iehova din felul n care a ac tionat
NIMIC NU NE POATE SEPARA DE IUBIREA LUI DUMNEZEU 317

si anume lui Abia, sa i se faca o nmormantare demna. De ce? Deoarece el era singurul . . . n care s-a gasit ceva bun naintea DOMNULUI (1 Imp arati 14:1, 1013). De fapt, Iehova a cercetat inima acelui tanar si a gasit ceva bun acolo. Oricat de mic si de nensemnat a fost acel ceva bun, Iehova l-a considerat demn de a fi mentionat n Cuvantul sau. El chiar a oferit o recompensa, aratand n durare fat a de un membru al unei familii apostate. Un exemplu si mai sugestiv ne este oferit de bunul rege Iosafat. Cand regele a savarsit un act nebunesc, profetul lui Iehova i-a spus: Din cauza aceasta mania DOMNULUI este peste tine. Ce atentionare serioasa! Insa Iehova mai are ceva de zis. Iata ce se spune n continuare: Totusi s-au gasit la tine lucruri bune (2 Cronici 19:13, NW ). Prin ur mare, desi ndreptatit a, mania nu l-a mpiedicat pe Iehova sa vada calitatile lui Iosafat. Ce deosebire n comparatie cu oamenii imperfecti! Cand ne sup aram pe cineva, avem ten dinta sale bune. Iar cand gresim, sa nu mai vedem p artile dezamagirea, rusinea si sentimentul de vinovatie ar putea bune. S a nu uitam sa ne mpiedice sa ne mai vedem p artile nsa ca, daca ne caim si ne dam toata silinta ca sa nu repe tam p acatele, Iehova ne iarta.
12

12, 13. a) Cum demonstreaz a ceea ce s-a nt amplat cu Iosafat c a Iehova cau t a ceea ce este bun la noi chiar si c and p ac atuim? b) Cum se poart a Iehova ca un P arinte afectuos c and e vorba de calit atile si de lucr arile noastre bune? 318 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Cand te examineaza, Iehova da la o parte p acatele, asemenea unui prospector care da la o parte pietrisul pen tru a gasi aur. Dar ce putem spune despre calitatile si lu crarile noastre excelente? Ei bine, acestea reprezinta au rul nativ pe care-l p astreaza el. Ai observat vreodata cum p astreaza p arintii desenele sau compunerile co afectuosi piilor lor, uneori si zeci de ani dup a ce copiii au uitat com plet de ele? Iehova este cel mai afectuos Parinte. Daca i ramanem fideli, el nu va uita niciodata calitatile si lucra rile noastre bune. De fapt, pentru el ar fi o nedreptate sa le uite, iar el nu este niciodata nedrept (Evrei 6:10). El ne examineaza si ntr-un alt mod.
13

Iehova priveste noastre si dincolo de imperfectiunile vede care este potentialul fiecaruia. S a dam un exemplu: Iubitorii de arta fac tot ce le sta n putint a pentru a res taura picturi sau diverse alte opere de arta foarte deterio rate. Cu catva timp n urma, cand cineva a tras un foc de arma asupra unui tablou al lui Leonardo da Vinci expus la National Gallery din Londra tabloul valora n jur de 30 de milioane de dolari , nimeni nu s-a gandit sa-l arun ce pentru ca era deteriorat. Lucrarile de restaurare a ace lei capodopere, vechi de aproape 500 de ani, au nceput
14

14, 15. a) De ce imperfec tiunea noastr a nu-l mpiedic a niciodat a pe Iehova s a vad a calit atile noastre? Ilustrati. b) Ce va face Iehova n privin ta calit atilor noastre, si cum i consider a el pe cei ce-i slujesc cu fidelitate?
NIMIC NU NE POATE SEPARA DE IUBIREA LUI DUMNEZEU 319

imediat. De ce? Deoarece iubitorii de arta au considerat-o foarte valoroasa. Nu suntem noi mai valorosi decat un desen n carbune? In ochii lui Dumnezeu esti cu siguran t a valoros, oricat de mult si-ar fi pus amprenta asupra ta imperfectiunea mostenit a (Psalmul 72:1214). Iehova Dumnezeu, iscusitul Creator al familiei umane, va face tot ce trebuie pentru a-i restabili la starea de perfectiune pe toti cei ce sunt receptivi la grija sa iubitoare. Faptele 3:21; Romani 8:2022. 15 Intr-adevar, Iehova apreciaza la noi si acele calitati de care, poate, noi nu suntem constien ti. Iar, n timp ce i slu jim, el va face sa creasca n noi ceea ce este bun p ana cand, n cele din urma, vom ajunge sa fim perfecti. Indiferent cum ne trateaza lumea lui Satan, Iehova si considera slujitorii fideli ca fiind de dorit, sau pretio Hagai 2:7. si. Iehova ofer a n permanen t a dovezi ale iubirii sale 16 In al patrulea rand, Iehova si arata n multe feluri iu birea fat a de noi. Fara ndoiala, jertfa de rascump arare a lui Cristos este cel mai concludent raspuns la minciuna lui Satan ca suntem fara valoare sau nedemni de a fi iu biti. Nu ar trebui sa uitam niciodata ca moartea de sacri ficiu a lui Isus pe stalpul de tortura si durerea si mai mare pe care a suportat-o Iehova cand si-a vazut Fiul murind
16. Care este cea mai mare dovad a a iubirii lui Iehova fat a de noi, si de unde stim c a acest cadou i-a fost facut fiec aruia dintre noi? 320 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

sunt dovezi ale iubirii lui Dumnezeu si Isus fat a de noi. Din nefericire, multor oameni le vine greu sa creada ca acest dar a fost oferit pentru fiecare dintre noi. Ei se simt nedemni. S a ne amintim ca apostolul Pavel fusese un persecutor al discipolilor lui Cristos. Totusi, el a scris: Fiul lui Dumnezeu . . . m-a iubit si s-a predat pe sine pentru mine. Galateni 1:13; 2:20. 17 Iehova si arata iubirea fat a de noi ajutandu-ne n mod individual sa beneficiem de foloasele jertfei lui Cristos. Isus a spus: Nimeni nu poate veni la mine dac a nu-l atra ge Tatal, care m-a trimis (Ioan 6:44). Da, Iehova ne-a atras pe fiecare personal la Fiul sau si la speranta vietii vesnice. In ce fel? Prin intermediul lucrarii de predicare, care a ajuns p ana la noi, si prin intermediul spiritului sau sfant, pe care Iehova l foloseste pentru a ne ajuta sa n telegem si sa aplicam adevarurile spirituale n pofida li mitelor si noastre. Prin urmare, Ieho a imperfectiunilor va ne poate spune si noua ceea ce i-a spus Israelului: Te-am iubit cu o iubire vesnic a; de aceea te-am atras cu bunatatea Mea. Ieremia 31:3. 18 Probabil c a nimic nu ne face sa simtim mai mult iu birea lui Iehova ca rugaciunea. Biblia l invita pe fiecare
17. Cum ne-a atras Iehova la el si la Fiul s au? 18, 19. a) Cum putem sim ti cel mai bine iubirea lui Iehova, si de ce putem spune c a el se ocup a personal de aceasta? b) Cum ne asigur a Cuvantul lui Dum nezeu c a Iehova este un ascult ator plin de empatie?
NIMIC NU NE POATE SEPARA DE IUBIREA LUI DUMNEZEU 321

dintre noi sa se roage nencetat lui Dumnezeu (1 Tesalo niceni 5:17). El asculta, fiind numit chiar Ascultatorul rugaciunii (Psalmul 65:2, NW ). Iehova nu i-a conferit al tei persoane aceasta pozitie de autoritate, nici chiar pro priului sau Fiu. Gandeste-te: Creatorul universului ne n deamna sa ne apropiem de el n rugaciune cu libertate de exprimare. Si ce fel de ascultator este el? Un ascultator distant, rece sau indiferent? Catusi de putin. 19 Iehova manifesta empatie. Ce este empatia? Un cre s tin fidel n varsta a spus: Empatia este durerea ta n ini ma mea. Sufera Iehova cu adevarat cand noi suferim? Cu privire la suferintele poporului sau Israel, citim: In toa te necazurile lor El a fost ntristat (Isaia 63:9). Iehova nu numai ca a vazut necazurile lor, ci si a avut empatie fat a de ei. Iehova le dezvaluie slujitorilor sai cat de profunde sunt sentimentele sale cand spune: Cel care se atinge de voi se atinge de lumina ochilor [Mei] (Zaharia 2:8)1. Cata durere i-ar provoca lucrul acesta! Intr-adevar, Iehova are sentimente fat a de noi. Cand suferim noi, sufera si el. 20 Nici un cre stin echilibrat nu va folosi aceasta dovada
1 Din unele traduceri reiese c a cel ce se atinge de poporul lui Dumnezeu se atinge de propriul ochi sau de cel al Israelului, nu de ochiul lui Dumnezeu. Gre seala a fost introdusa de niste ireverentios acest scribi care au considerat pasaj si, prin urmare, l-au corectat. Eforturile lor ndreptate ntr-o direc tie gre sit a au pus n umbr a empatia pe care o are Iehova.

20. Ce mod de g andire neechilibrat trebuie s a evit am dac a vrem s a ascult am de sfatul din Romani 12:3? 322 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi


David ca Iehova este profund interesat de fiecare dintre noi? Isaia 43:3, 4, 1013 Ce simte Iehova fat a de cei ce slujesc ca Martori ai sai, si senti cum sunt exprimate n actiuni mentele sale? Romani 5:68 De ce putem fi siguri ca starea noastra pa catoasa nu-l mpiedica pe Iehova sa-si exprime iubirea fat a de noi? Iuda 1725 Cum putem ramane n iubirea lui Dumnezeu, si ce ne-ar putea mpiedica sa ramanem n ea?
Psalmul 139:124 Cum arata cuvintele inspirate ale regelui

a iubirii lui Dumnezeu si a aprecierii pe care o are el pen tru slujitorii sai drept scuza pentru mandrie sau egotism. Apostolul Pavel a scris: Prin bunatatea nemeritata care mi-a fost data, i spun fiecaruia dintre voi sa nu gandeas ca despre sine mai mult decat trebuie sa gandeasca; ci sa gandeasca n asa fel ncat sa aiba o minte sanatoasa, fie care dup a masura de credint a pe care i-a distribuit-o Dumnezeu (Romani 12:3). O alta traducere reda acest verset astfel: Fiecaruia dintre voi i-as spune sa nu-si atri buie o valoare mai mare decat cea reala, ci sa-si faca o eva luare sincera (A Translation in the Language of the People, n timp ce beneficiem din de Charles Williams). Asadar, plin de iubirea Tatalui nostru ceresc, sa avem o judecata
NIMIC NU NE POATE SEPARA DE IUBIREA LUI DUMNEZEU 323

sanatoasa si sa nu uitam ca nu prin meritele noastre am obtinut bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu pe care nici macar nu o meritam. Luca 17:10. 21 Fiecare dintre noi sa faca tot ceea ce-i sta n putint a pentru a respinge toate minciunile lui Satan, inclusiv ace ea ca suntem fara valoare si nedemni de a fi iubiti. Daca experienta un obsta ta de viat a te-a facut sa crezi ca esti col demoralizator peste care nu ar putea trece nici macar marea iubire a lui Dumnezeu sau ca lucrarile tale bune sunt prea nesemnificative pentru a fi observate de ochii sai care vad totul sau ca p acatele tale sunt mult prea mul te pentru a fi acoperite cu jertfa scumpului sau Fiu, n seamna ca ai crezut niste minciuni. Respinge-le cu toata forta ta! S a ne asiguram n permanent a inima de adevarul cuvintelor inspirate ale lui Pavel: Sunt convins ca nici moarte, nici viat a, nici ngeri, nici guvernari, nici lucruri prezente, nici lucruri care vor veni, nici puteri, nici nal nici adancime, nici vreo alta creatie time, nu ne va putea separa de iubirea lui Dumnezeu care este n Cristos Isus, Domnul nostru. Romani 8:38, 39.
21. C aror minciuni ale lui S atan trebuie s a ne mpotrivim ncontinuu, si de ce adevar divin ne putem asigura n permanen t a inima?

324

S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Compasiunea tandra a Dumnezeului nostru

CAPITOLUL

25

N PLINA noapte, un copilas ncepe sa planga. Ma ma lui se treze ste imediat. De c and i s-a nascut co pilul, ea nu mai doarme la fel de profund ca nainte. A nvatat sa deosebeasc a diferitele tonalitati ale plansului lui. Ea poate sa spuna deseori dinainte dac a sugarului i este foame, daca vrea sa fie luat n brate sau dac a are nevoie de altceva. Insa indiferent de motivul pentru ca re plange micutul, mama lui reactioneaz a imediat. Ini ma n-o lasa sa ramana indiferenta la necesitatile copila sului ei. 2 Compasiunea pe care o simte o mama pentru copi lul nascut de ea este unul dintre cele mai tandre sen timente umane. Exista, nsa, un sentiment infinit mai puternic: compasiunea tandra a Dumnezeului nostru, Iehova. O analiza a acestei calitati atragatoare ne poa te ajuta sa ne apropiem si mai mult de Iehova. S a ve dem, asadar, ce este compasiunea si cum o manifesta Dumnezeu.
1, 2. a) Cum reac tioneaz a instinctiv o mam a la pl ansul copilului ei? b) Ce sentiment este si mai puternic dec at compasiunea matern a?
COMPASIUNEA TANDR A A DUMNEZEULUI NOSTRU 325

Ce este compasiunea 3 In Biblie, compasiunea si mila sunt prezentate ca fiind strans legate. Exista mai multe cuvinte ebraice si grece sti care transmit ideea de compasiune tandra. S a luam ca exemplu verbul ebraic racham, tradus deseori prin a manifesta ndurare, sau a avea mila. Intr-o lu crare de referint a se spune c a verbul racham exprima un sentiment tandru si profund de compasiune, ca acela trezit la vederea neputintei sau a suferintei unor persoane la care tinem mult sau care au nevoie de ajutorul nostru. In ebraic a, acest cuvant, pe care Iehova l apli c a la sine, este apropiat ca sens de termenul care n seamna uter si transmite ideea de compasiune ma terna.1 Exodul 33:19; Ieremia 33:26. 4 Biblia evoc a sentimentele pe care le are o mama fat a de copilul ei pentru a ilustra compasiunea lui Iehova. In Isaia 49:15 citim: Poate o femeie sa uite copilul pe care-l alapteaza si sa n-aiba mila [racham] de fiul p ante celui ei? Dar chiar dac a l-ar uita, totusi Eu nu te voi uita. Aceasta descriere emotionant a evidentiaz a pro
1 De remarcat nsa c a n Psalmul 103:13, verbul ebraic rach am sugerea za mila, sau compasiunea, pe care un tata o manifesta fat a de copiii sai.

3. Ce sens are verbul ebraic tradus prin a manifesta ndurare, sau a avea mil a? 4, 5. Evoc and sentimentele pe care le are o mam a pentru copilul ei nou-n as cut, ce ne nvat a Biblia despre compasiunea lui Iehova?
326 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

funzimea compasiunii lui Iehova pentru poporul sau. In ce fel? 5 Cu greu ne-am putea imagina o mama care ar uita sa-si hraneasc a sau sa-si ngrijeasca copilul nou-nascut. Un sugar este complet neajutorat; zi si noapte el are nevoie de afectiunea si de atentia mamei sale. Din neferi cire nsa, mai ales n zilele noastre, caracterizate prin lipsa afectiunii naturale, neglijarea copiilor de catre mamele lor nu mai este ceva iesit din comun (2 Timo tei 3:1, 3). Totusi, declara Iehova, Eu nu te voi uita. Compasiunea tandra pe care o are Iehova pentru sluji torii sai este loiala. Este infinit mai puternic a dec at cel mai tandru sentiment natural pe care ni-l putem imagi na: compasiunea pe care o mama o simte n mod nor mal fat a de copilul ei nou-nascut. Nu este deci deloc de mirare c a un biblist a comentat versetul 15 din Isaia 49 n felul urmator: Aceasta este una dintre cele mai pu ternice, daca nu chiar cea mai puternic a dovada a iubi rii lui Dumnezeu pe care o gasim n Vechiul Testament. 6 Este compasiunea tandra un semn de slabiciune? Multi oameni imperfecti au adoptat aceasta conceptie.
6. Cum au considerat mul ti oameni imperfec ti compasiunea tandr a, dar ce asigurare ne d a Iehova?
COMPASIUNEA TANDR A A DUMNEZEULUI NOSTRU 327

De exemplu, filozoful latin Seneca, contemporan cu Isus si unul dintre intelectualii proeminenti ai Romei, a predat ca mila este o slabiciune a mintii. Seneca a fost un adept al stoicismului, curent filozofic care elo gia calmul golit de sentimente. O persoana nteleapt a poate sa-i ajute pe cei aflati n suferint a, spunea Sene ca, nsa nu trebuie sa simta mila, pentru c a mila i-ar rapi linistea. Acest punct de vedere egocentric asupra vietii excludea compasiunea tandra. Insa Iehova nu este nici pe departe asa! In Cuvantul sau, Iehova ne asigura c a este plin de o tandra afectiune si ndurator [literal mente, comp atimitor] (Iacov 5:11). Dup a cum vom ve dea, compasiunea nu este o slabiciune, ci o calitate pu ternica, esential a. S a vedem cum Iehova, asemenea unui p arinte iubitor, si manifesta compasiunea. Iehova manifest a compasiune fa t a de o na tiune 7 Compasiunea lui Iehova se poate observa cu clari tate n relatiile sale cu natiunea Israel. La sfarsitul seco lului al XVI-lea .e.n., milioane de israeliti ndurau o sclavie opresiva n Egiptul antic. Egiptenii le-au facut viata c aramizi (Exo amara prin lucrari grele de lut si dul 1:11, 14). In mijlocul suferintei lor, israelitii au stri 7, 8. Ce suferin te au ndurat israeli tii n Egiptul antic, si cum a reac tionat Iehova la suferin tele lor?
328 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

gat la Iehova dup a ajutor. Cum a reactionat Dumnezeul compasiunii tandre? 8 Inima lui Iehova a fost miscata. El a spus: Hotarat, am vazut ap asarea poporului Meu care este n Egipt si am auzit strigatele pe care le scoate din pricina asupri torilor lui; c aci i cunosc durerile (Exodul 3:7). Iehova nu putea sa ramana indiferent la suferintele poporului sau sau la strigatele acestuia dup a ajutor. Dup a cum am vazut n capitolul 24, Iehova este un Dumnezeu al empatiei. Iar empatia, care este capacitatea de a simti du rerea altora, se afla ntr-o stransa legatura cu compasiu nea. Insa Iehova nu doar a sim t it compasiune pentru poporul sau, ci si a trecut la ac tiune n favoarea lui. In Isaia 63:9 se spune: El i-a rascump arat n dragostea si n ndurarea [compasiunea, NW ] Lui. Cu mana tare, Iehova i-a eliberat pe israeliti din Egipt (Deuteronomul 4:34). Mai tarziu, el i-a hranit ntr-un mod miraculos si i-a condus ntr-o tar a roditoare, pe care le-a dat-o n sta p anire. 9 Compasiunea lui Iehova nu s-a oprit aici. Dup a ce s-a stabilit n Tara Promisa, Israelul a alunecat de
9, 10. a) De ce i-a eliberat Iehova de repetate ori pe israeli ti dup a stabi lirea lor n Tara Promis a? b) De sub asuprirea c arui popor i-a eliberat Iehova pe israeli ti n zilele lui Iefta, si ce anume l-a determinat s a procedeze astfel?
COMPASIUNEA TANDR A A DUMNEZEULUI NOSTRU 329

repetate ori pe panta infidelitatii, motiv pentru care a avut de suferit. Cand si revenea, poporul striga la Ie hova dup a ajutor. De fiecare data el i elibera. De ce? Deoarece simtea compasiune fat a de poporul sau. 2 Cronici 36:15, NW; Judec atorii 2:1116. 10 S a vedem ce s-a ntamplat n zilele lui Iefta. Deoa rece israelitii devenisera nchinatori la dumnezei falsi, Iehova a permis ca ei sa fie asupriti 18 ani de c atre amo niti. In cele din urma, israelitii s-au c ait. Biblia ne spu ne: Au scos dumnezeii straini din mijlocul lor si au slu jit DOMNULUI. Si lui El s-a ntristat de suferintele Israel1 (Judec atorii 10:616). Imediat ce poporul sau s-a c ait sincer, Iehova nu a mai putut suporta sa-l vada suferind. De aceea, Dumnezeul compasiunii tandre l-a desemnat pe Iefta sa-i elibereze pe israeliti din mana dusmanilor lor. Judec atorii 11:3033. 11 Ce dezvaluie despre compasiunea tandra relatiile lui Iehova cu Israelul? In primul rand, compasiunea nu nseamna doar a exprima p arere de rau fat a de suferinte
1 Expresia sufletul sau a nceput sa se nelinisteasc a, care apare n New World Translation, nseamn a literalmente sufletul i s-a scurtat; rabdarea i-a ajuns la limita. In The New English Bible citim: El nu a mai suportat sa vada suferinta Israelului. Tanakh A New Translation of the Holy Scrip tures reda aceste cuvinte astfel: El nu a mai suportat necazul Israelului.

11. Ce afl am despre compasiune din felul n care a tratat Iehova cu israeli tii?
330 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

le cuiva. Aminte ste ti exemplul acelei mame care, misca ta de compasiune, se treze ste imediat c and l aude plan gand pe copilasul ei. In mod asemanator, Iehova nu este surd la strigatele slujitorilor sai. Compasiunea sa tandra l ndeamna sa-i scape de suferint a. In plus, din felul n care a tratat Iehova cu israelitii c a, departe de ntelegem a fi o slabiciune, compasiunea este un sentiment tandru care l-a ndemnat sa ntreprinda actiuni decisive si ener gice n favoarea poporului sau. Dar manifesta Iehova compasiune doar fat a de slujitorii sai ca grup? Compasiunea lui Iehova fa t a de fiecare dintre noi 12 Legea pe care a dat-o Dumnezeu natiunii Israel scoate n evident a compasiunea lui fat a de fiecare indi vid n parte. S a luam ca exemplu grija sa pentru saraci. Iehova stia c a n urma unor ntamplari neprevazute un israelit putea sa ajunga sarac. Cum trebuiau tratati sa racii? Iehova le-a poruncit cu toata fermitatea israeliti lor: S a nu-ti inima si sa nu-ti mpietre sti nchizi mana naintea fratelui tau n nevoie. S a-i dai de bunavoie si sa n-ai p arere de rau n inima c and i dai; c aci pentru aceas ta DOMNUL Dumnezeul tau te va binecuvanta n toa te lucrarile mainii tale (Deuteronomul 15:7, 10). Ieho va le-a mai poruncit israelitilor sa nu secere tot ce era
12. Cum eviden tia Legea compasiunea lui Iehova fat a de fiecare individ?
COMPASIUNEA TANDR A A DUMNEZEULUI NOSTRU 331

la marginea terenurilor cultivate si nici sa nu culeaga spicele ramase n urma seceratorilor. Ceea ce ramanea pe c amp era pentru cei defavorizati (Leviticul 23:22; Rut 2:27). Cand natiunea respecta aceste legi care ve neau n ntampinarea nevoilor saracilor din mijlocul ei, persoanele nevoiase din Israel nu ajungeau sa cerseas c a pentru a avea ce manca. Nu era aceasta o dovada a compasiunii tandre a lui Iehova? 13 Si n prezent Dumnezeul nostru iubitor este pro fund interesat de fiecare dintre noi. Putem fi siguri c a el cunoaste foarte bine fiecare suferint a a noastra. Psalmistul David a scris: Ochii DOMNULUI sunt peste cei drepti urechile Lui iau aminte la strigatele lor. si DOMNUL este aproape de cei cu inima zdrobita si mantuieste pe cei cu duhul nfrant (Psalmul 34:15, 18). Cu privire la cei descrisi prin aceste cuvinte, un biblist comenteaza: Inima le este zdrobita, iar duhul, plin de remusc ari; ei sunt, ca sa spunem asa, ncovoiati de p acat si goliti atribuie nici o valoare si nu de sine; ei nu-si au ncredere n fortele proprii. Ace stia ar putea crede c a Iehova este departe de tot si c a ei sunt prea nensem 13, 14. a) De ce putem fi siguri c a, a sa cum reiese din cuvintele lui David, Iehova este profund interesat de noi ca persoane? b) Cum ar putea fi ilustrat faptul c a Iehova este aproape de cei cu inima zdrobit a sau cu du hul nfr ant?
332 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

nati stau ca lui Dumnezeu sa-i pese de ei. Dar nu asa lucrurile. Cuvintele lui David sunt o asigurare ca Ieho va nu-i abandoneaza pe cei ce nu-si atribuie nici o va loare. Dumnezeul nostru comp atimitor este langa noi pentru c a stie c a n asemenea momente avem nevoie de el mai mult ca oricand. 14 S a dam un exemplu. O mama din Statele Unite l-a dus de urgent a la spital pe fiul ei de doi ani care avea o forma grava de laringita. Dup a ce l-au consultat, medi cii i-au spus mamei c a baietelul trebuia sa ramana la spi tal n noaptea aceea. Unde a stat mama toata noaptea? La spital, pe un scaun, langa patul copilasului sau! B aie telul ei era bolnav, iar ea trebuia sa fie alaturi de el. Cu sigurant a, ne putem astepta la mult mai mult din par tea iubitorului nostru Tata ceresc! La drept vorbind, noi suntem facuti dup a asemanarea sa (Geneza 1:26). Emo tionantele cuvinte din Psalmul 34:18 ne spun ca, atunci c and suntem cu inima zdrobita, Iehova, la fel ca un p arinte iubitor, este aproape plin de compasiune si gata sa ne ajute. 15 Dar cum ne ajuta Iehova pe noi n mod individual? El nu nlatura neap arat cauzele suferintelor noastre. Insa Iehova a luat numeroase masuri pentru a veni n
15. In ce fel ne ajut a Iehova pe fiecare dintre noi n mod individual?
COMPASIUNEA TANDR A A DUMNEZEULUI NOSTRU 333

sprijinul celor ce striga la el dup a ajutor. Cuvantul sau, Biblia, ofera sfaturi practice care pot schimba lucruri le n bine. In congregatie, Iehova ne pune la dispozitie supraveghetori calificati n privint a spirituala, care se straduiesc sa imite compasiunea sa c and i ajuta pe co laboratorii lor n credint a (Iacov 5:14, 15). Fiind As cultatorul rugaciunii, el le da spirit sfant celor care i-l cer (Psalmul 65:2, NW; Luca 11:13). Spiritul sfant ne poate da puterea care dep ase ste normalul pentru ca noi sa putem persevera p ana c and Regatul lui Dumne zeu va nlatura toate problemele stresante (2 Corinteni 4:7). Nu suntem noi recunosc atori pentru toate aceste daruri? S a nu uitam c a ele sunt expresii ale compasiunii tandre a lui Iehova. 16 Binen teles, cea mai elocventa expresie a compasiu nii lui Iehova a fost oferirea celui mai scump Fiu al sau ca rascump arare pentru noi. Aceasta a fost o dovada a iubirii pline de sacrificiu a lui Iehova, iubire ce a des chis calea pentru salvarea noastra. S a ne amintim c a jertfa de rascump arare i poate aduce foloase fiecaruia dintre noi. Pe buna dreptate, Zaharia, tatal lui Ioan Bo tezatorul, a prezis c a acest dar a glorificat compasiu nea tandra a Dumnezeului nostru. Luca 1:78.
16. Care este cea mai elocvent a expresie a compasiunii lui Iehova, si cum se r asfr ange compasiunea divin a asupra fiec aruia dintre noi?
334 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

C and Iehova se re tine s a manifeste compasiune 17 Ar trebui sa credem c a Iehova manifesta compasiu ne tandra indiferent de situatie? Nicidecum. Biblia ara ta cu claritate c a Iehova se retine, pe buna dreptate, sa manifeste compasiune fat a de persoanele care se mpo trivesc c ailor sale drepte (Evrei 10:28). Pentru a ntele ge de ce procedeaza el astfel, sa ne amintim de exemplul natiunii Israel. 18 De si Iehova i-a sc apat n repetate randuri pe israeliti de dusmanii lor, compasiunea sa a ajuns n cele din urma la limita. Acest popor nc ap at anat practica idolatria, a duc andu-si idolii dezgustatori chiar n templul lui Iehova (Ezechiel 5:11; 8:17, 18). Mai mult decat atat, despre evrei mai aflam c a: Si-au batut joc de trimisii lui Dumnezeu, I-au nesocotit cuvintele si au ras de prorocii Lui, p ana c and mania DOMNULUI mpotriva poporului S au a ajuns de nenlaturat (2 Cronici 36:16). Israelitii au ajuns ntr-o stare n care nu mai exista nici un motiv ntemeiat ca sa primeasc a compasiune, provoc and astfel, n mod justificat, mania lui Iehova. Care au fost urmarile? 19 Iehova nu mai putea sa simta compasiune pentru poporul sau. El a declarat: Nu voi avea mila de ei, nu
1719. a) A sa cum arat a Biblia, de ce nu manifest a Iehova compasiune n orice mprejurare? b) Din ce cauz a a ajuns la limit a compasiunea lui Iehova fat a de poporul s au?
COMPASIUNEA TANDR A A DUMNEZEULUI NOSTRU 335

I ntreb ari la care s a me ditezi

porul sau, si aces ce te face sa simti fat a de el cunoasterea tui fapt? Ioel 2:1214; 1719 Ce trebuia sa faca poporul lui Iehova pentru a i se arata compasiune, si ce nvat am de aici? Iona 4:111 Ce lectie i-a dat Iehova lui Iona despre importanta compasiunii? Evrei 10:2631 De ce mila, sau compasiunea, lui Iehova nu trebuie luata ca pe ceva ce ni se cuvine?

Ieremia 31:20 Ce sentimente tandre are Iehova fat a de po-

Ma voi ndura de ei, ca sa-i nimicesc (Ieremia 13:14). Astfel, Ierusalimul si templul au fost distruse, iar israe litii, deportati n Babilon. Cat de tragice sunt consecin tele cand oamenii p ac atosi se razvratesc ntr-o asa ma sura, nc at fac imposibila manifestarea compasiunii divine. Plangerile 2:21. 20 Ce putem spune despre zilele noastre? Iehova nu s-a schimbat. Plin de compasiune, el si-a trimis Martorii sa predice vestea buna despre Regat pe ntregul p amant locuit (Matei 24:14). Cand oamenii sinceri reactionea za favorabil, Iehova i ajuta sa nteleag a mesajul despre
20, 21. a) Ce se va nt ampla n zilele noastre c and compasiunea divin a va ajunge la limit a? b) Despre ce fatet a a compasiunii lui Iehova se va discuta n capitolul urm ator?
336 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Regat (Faptele 16:14). Dar aceasta lucrare nu va conti nua la nesfarsit. Nu ar fi o dovada de compasiune din partea lui Iehova sa permita ca aceasta lume rea, cu toa te nenorocirile si sa continue sa existe la ne suferintele, sfarsit. Cand compasiunea divina va fi ajuns la limita, Iehova va executa judecata asupra prezentului sistem. Chiar si cu compasiune din con atunci, el va actiona sideratie fat a de slujitorii sai fat a de numele sau sfant si devotati (Ezechiel 36:2023). Iehova va nlatura rauta tea si va inaugura o lume noua, dreapta. Iehova decla ra cu privire la cei rai: Voi fi fara mila si nu Ma voi n dura, ci voi face sa cada asupra capului lor faptele lor. Ezechiel 9:10. 21 Pan a atunci, Iehova va simti compasiune fat a de oa meni, chiar si fat a de aceia care vor fi distrusi. Oamenii p ac atosi, care se c aiesc n mod sincer, pot beneficia de una dintre cele mai mari manifestari ale compasiunii divine: iertarea. In capitolul urmator, vom analiza c ate va cuvinte folosite n Biblie pentru a exprima deplina tatea iertarii oferite de Iehova.

COMPASIUNEA TANDR A A DUMNEZEULUI NOSTRU

337

Un Dumnezeu gata s a ierte

CAPITOLUL

26

ARADELEGILE mele se ridic a deasupra capu lui meu; ca o povara grea, sunt prea grele pentru mine. Sunt fara putere, peste masura de zdrobit (Psal mul 38:4, 8). David stia c at de ap asatoare poate fi pova ra unei constiin te and c a, de si uraste nc arcate. Inteleg p acatul, Iehova nu-l uraste pe cel ce a p ac atuit dac a acesta se c aie ste cu adevarat si renunt a la conduita lui p ac atoasa , David a gasit alinare pentru nelinistea din sufletul sau. Cu ncredere deplina n bunavointa lui Iehova de a fi ndurator cu cei ce se c aiesc, David a spus: Tu e sti Psalmul bun, DOAMNE, gata sa ierti. 86:5. 2 Cand p ac atuim, si noi putem ajunge sa purtam pova ra zdrobitoare a mustrarilor de constiin t a. Acest senti ment de vinovatie este benefic. Ne poate determina sa fa cem pasi a. Exista concreti pentru a ndrepta o gre seal nsa si pericolul ca sentimentul de vinovatie sa ne cople seasc a. O inima care se nvinovate ar putea repeta la ste nesfarsit c a Iehova nu ne iarta, oric at de mult ne-am c ai.
13. a) Ce povar a grea a purtat psalmistul David, si cum a g asit el alinare pentru nelini stea din sufletul s au? b) Ce povar a am putea purta atunci c and p ac atuim, dar ce asigurare ne d a Iehova? 338 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Dac a ne lasam nghiti ti de sentimentul de vinovatie, Sa tan va ncerca sa ne determine sa renunt am, fac andu-ne sa credem c a Iehova ne considera fara valoare si nedemni sa-i slujim. 2 Corinteni 2:511. Dar asa oare Iehova lucrurile? Nicidecum! prive ste Iertarea este o fatet a a marii iubiri a lui Iehova. In Cu vantul sau, el ne da asigurarea c a este gata sa ne ierte c and manifestam c aint a sincera (Proverbele 28:13). Pen tru ca iertarea lui Iehova sa nu ni se para niciodata im posibil de obtinut, sa vedem din ce motiv si n ce fel iar ta el. De ce este Iehova gata s a ierte 4 Iehova ne cunoaste limitele. El stie din ce suntem n tocmiti: aduce aminte c a suntem t arana, se spune n Isi Psalmul 103:14. El nu uita c a suntem formati din t arana si c a avem defecte, sau slabiciuni inerente imperfectiunii. Expresia el stie din ce suntem ntocmiti ne aminte ste n acest context c a Iehova este asemanat n Biblie cu un olar, iar noi, cu vasele de lut pe care le modeleaza el (Ie remia 18:26).1 In relatiile sale cu noi, Marele Olar ma nifesta stap anire de sine, tratandu-ne potrivit cu natura
3

1 Acelasi cuvant ebraic redat prin din ce suntem ntocmiti este folosit cu referire la vasele de lut lucrate de un olar. Isaia 29:16.

4. Ce si aminte ste Iehova despre natura noastr a uman a, si cum afecteaz a aceast a n telegere felul n care ne trateaz a el? UN DUMNEZEU GATA S A IERTE 339

noastra p ac atoasa fragila si am la cu felul n care reaction ndrumarea sa. 5 Iehova n telege c at de mare este puterea p acatului. In Cuvantul sau, p acatul este descris ca o fort a irezistibila ce-l tine pe om n latul ei mortal. Dar c at de mare este puterea p acatului? In cartea Romani, apostolul Pavel spune urmatoarele: Suntem sub p acat, asa cum solda tii sunt subordonati comandantului lor (Romani 3:9); p acatul a domnit peste omenire ca un rege (Romani 5:21); p acatul locuie ste n noi (Romani 7:17, 20); legea lui este activa tot timpul n noi, ncerc and de fapt sa ne con troleze viata (Romani 7:23, 25). Cat de mare este puterea p acatului asupra c arnii noastre dec azute! Romani 7:21, 24. 6 Asadar, Iehova stie c a noi nu putem asculta n mod perfect de el, oric at de mult ne-am dori. El ne asigura cu iubire c a ne iarta atunci c and c autam ndurarea lui cu o inima plina de remusc ari. In Psalmul 51:17 se spune: Jert fele placute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit; Dum nezeule, Tu nu dispretuie sti o inima zdrobita si mahnita. Iehova nu va respinge, sau nu va ntoarce niciodata spa tele, unei inimi zdrobite si mahnite de povara vinei.
5. Cum este descris a n cartea Romani puterea p acatului? 6, 7. a) Cum i consider a Iehova pe cei ce caut a ndurarea sa cu o inim a pli n a de remu sc ari? b) De ce nu ar trebui s a abuz am de ndurarea lui Dumnezeu? 340 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Inseamna nsa aceasta c a ar trebui sa abuzam de n durarea lui Dumnezeu, invoc and natura noastra imper fecta drept scuza pentru a p ac atui? Binenteles c a nu! Iehova nu se lasa n voia sentimentelor. Indurarea lui are limite. El nu-i va ierta nicidecum pe cei ce practic a cu n c ap at anare p acatul, fara a manifesta pic de c aint a (Evrei 10:26). Pe de alta parte, c and vede o inima plina de remus c ari, el este gata sa ierte. S a analizam n continuare c ati va termeni sugestivi folositi n Biblie pentru a descrie aceasta fatet a nc antatoare a iubirii lui Iehova. C at de cuprinz atoare este iertarea lui Iehova? 8 Dup a ce s-a cait, David a spus: Ti-am facut cunoscut p acatul meu si nu mi-am ascuns faradelegea. . . . Si tu ai iertat vina p acatului meu (Psalmul 32:5). Termenul ai ier tat este traducerea unui cuvant ebraic care nseamna a ri dica, sau a duce. Sensul cu care apare el aici este a nde p arta vina, p acatul, infractiunea. Prin urmare, Iehova a ridicat p acatele lui David si le-a dus departe. Fara ndoiala ca faptul acesta a atenuat intensitatea sentimentelor de vi novatie noi pu pe care le nutrise David (Psalmul 32:3). Si tem avea ncredere deplina n Dumnezeul care duce depar te p acatele celor ce cauta iertarea sa n virtutea credintei lor n jertfa de rascump arare a lui Isus. Matei 20:28.
7

8. Ce face, de fapt, Iehova c and ne iart a p acatele, si ce ncredere ne d a lucrul acesta? UN DUMNEZEU GATA S A IERTE 341

David a mai folosit o imagine sugestiva pentru a ara ta cum iarta Iehova: Cat este de departe rasaritul de apus, atat de mult a dep artat El gre selile noastre de la noi (Psalmul 103:12). Cat de departe este rasaritul de apus? Dintr-un anumit punct de vedere, rasaritul este ntot deauna la cel mai ndep artat punct de apus; cele doua puncte nu se ntalnesc niciodata. Un biblist spune ca aceasta expresie nseamna c at mai departe posibil; mai departe dec at ne-am putea noi imagina. Cuvintele inspi rate ale lui David sugereaza c a Iehova duce p acatele pe care le iarta foarte departe, mai departe dec at ne-am putea noi imagina. 10 Ai ncercat vreodata sa scoti o pata de pe o haina des chisa la culoare? Probabil c a, oric at de mult te-ai straduit sa o ndep artezi, pata a ramas vizibila. S a observam ce spune Iehova despre felul n care poate sa ierte el: De vor fi p acatele voastre cum e c armazul, se vor face albe ca zapada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca lana (Isaia 1:18). Carmazul este un rosu deschis.1 Purpura era unul dintre cei mai rezistenti coloranti cu care se vop9

1 Un biblist spune despre c armaz c a era un colorant puternic, sau rezis tent. Nimic nu-l putea ndep arta, nici roua, nici ploaia, nici sp alatul, nici folosirea ndelungata.

9. C at de mult ndep arteaz a Iehova p acatele de la noi? 10. De ce nu trebuie s a credem c a vom purta stigmatul p acatului tot restul zi lelor noastre dup a ce Iehova ne-a iertat p acatele? 342 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

seau materialele (Naum 2:3). Cu propriile eforturi nu am putea spera sa ndep artam vreodata stigmatul p acatului. Insa Iehova poate lua p acatele, care sunt asemenea c ar mazului sau a purpurei, si le poate face albe ca zapada sau ca lana nevopsita. Odata ce Iehova ne iarta pentru p a catele pe care le-am facut, nu mai avem de ce sa credem c a vom purta stigmatul acestora tot restul vietii. 11 Intr-un emotionant c antec de recuno stinta pe care l-a compus Ezechia dup a ce a fost vindecat de o boala mor tala, el i-a spus lui Iehova: Ai aruncat napoia Ta toate p acatele mele (Isaia 38:17). Iehova este prezentat aici luand p acatele celui ce a p ac atuit si s-a c ait si arunc an du-le n spatele S au, ca sa nu le mai vada si sa nu mai tin a seama de ele. Potrivit unei lucrari de referint a, ideea transmisa de aceste cuvinte mai poate fi redata astfel: Ai facut [cu p acatele mele] ca si cum n-ar fi existat. Ce mare ncurajare! 12 Intr-o promisiune de restabilire, profetul Mica si-a exprimat convingerea c a Iehova si va ierta poporul penitent: Care Dumnezeu este ca Tine, care . . . treci cu ve derea p acatele ramasi Tale? . . . Si tei vei arun mostenirii ca n adancimile m arii toate p acatele lor (Mica 7:18, 19).
11. In ce sens arunc a Iehova n spate p acatele noastre? 12. Cum arat a profetul Mica c a Iehova ndep arteaz a definitiv p acatele pe care le iart a? UN DUMNEZEU GATA S A IERTE 343

Imagineaza-ti ce au nsemnat aceste cuvinte pentru evreii din timpurile biblice. Mai putea fi recuperat ceva ce fu sese aruncat n adancimile marii? Cuvintele lui Mica dau de nteles c a Iehova ndep arteaza definitiv p acatele pe care le iarta. 13 Isus s-a folosit de relatia dintre creditori si datornici pentru a ilustra modul n care iarta Iehova. Isus ne-a n vatat sa ne rugam astfel: Iarta-ne datoriile (Matei 6:12). Isus a comparat p acatele cu datoriile (Luca 11:4). Cand p ac atuim, facem datorii la Iehova. Despre verbul gre cesc tradus prin a ierta, ntr-o lucrare de referint a se spune c a nseamna a renunta la o datorie, fara a o mai cere. Intr-un anumit sens, cand iarta, Iehova anuleaza o datorie, pentru care, altfel, ar trebui sa ne ceara socotea la. Pac atosii care se c aiesc se pot simti ncurajati. Iehova nu va pretinde niciodata sa i se plateasc a o datorie anu lata de el! Psalmul 32:1, 2. 14 Despre modul n care iarta Iehova, Faptele 3:19 mai spune: Caiti-v p a ntoarceti-v a deci si a, ca sa va fie sterse catele. Verbul a sterge este traducerea unui cuvant grecesc care mai poate sa nsemne a razui . . . a anula sau a distruge. Potrivit unor biblisti, imaginea sugerata de acest termen este aceea a stergerii scrisului de mana.
13. Care este semnificatia cuvintelor lui Isus: Iart a-ne datoriile? 14. Ce imagine evoc a expresia s a va fie sterse p acatele? 344 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Dar cum era posibil lucrul acesta? Cerneala folosita n antichitate era facuta din funingine amestecata cu clei si ap a. La putin timp dup a ce se scria cu aceasta cerneala, scrisul se putea sterge complet cu un burete umed. Aceas ta imagine ilustreaza ntr-un mod minunat ndurarea lui Iehova. Cand ne iarta el p acatele, este ca si cum ar ster ge totul cu un burete. 15 Nu n telegem din aceste imagini sugestive c a Iehova vrea sa stim c a el este cu adevarat gata sa ne ierte p aca tele atat timp c at noi ne c aim cu sinceritate? Nu trebuie sa ne temem c a el va folosi ulterior aceste p acate mpo triva noastra. Biblia ne mai dezvaluie ceva despre marea ndurare a lui Iehova: Cand iarta, el uita. Nu-Mi voi mai aduce aminte de p acatul lor 16 Cu privire la cei din noul legam ant, Iehova a promis: Le voi ierta nelegiuirea si nu-Mi voi mai aduce aminte de p acatul lor (Ieremia 31:34). Inseamna aceasta c a Ie hova nu mai poate sa-si aminteasc a p acatele celor pe ca re i-a iertat? In nici un caz! Biblia vorbe ste despre p a catele multor persoane pe care Iehova le-a iertat, ntre care si cele ale lui David (2 Samuel 11:117; 12:13). Bi nenteles c a Iehova stie si au facut ace sti acum ce gre seli
15. Ce vrea Iehova s a stim despre el? 16, 17. Ce vrea s a spun a Biblia c and afirm a c a Iehova uit a p acatele noastre? Argumenteaz a-ti r aspunsul. UN DUMNEZEU GATA S A IERTE 345

oameni. O consemnare a p acatelor lor, a c aintei a ier si tarii lor de c atre Dumnezeu a fost p astrata spre folosul nostru (Romani 15:4). Asadar, ce vrea sa spuna Biblia c and afirma c a Iehova nu-si p acatele ce mai aminte ste lor pe care-i iarta? 17 Verbul ebraic tradus prin a-si aduce aminte nu n seamna doar o rememorare a trecutului. Intr-o exegeza a Bibliei (Theological Wordbook of the Old Testament) se spu ne c a acest verb transmite si ideea implicita de a lua ma surile necesare. Cu aceasta acceptiune, a-si aminti un p acat presupune, asadar, a lua masuri mpotriva p ac ato silor (Osea 9:9). Dar, c and spune nu-Mi voi mai aduce aminte de p acatul lor, Dumnezeu ne da asigurarea c a, dup a ce-i iarta pe p ac atosii care se c aiesc, el nu va lua ma suri mpotriva lor din cauza acestor p acate (Ezechiel 18:21, 22). Astfel, Iehova iarta n sensul c a nu-si aminte s te ntruna de p acatele noastre ca sa ne acuze sau sa ne ca pedepseasc a la nesfarsit. Nu este nviorator sa stim Dumnezeul nostru iarta si uita? Ce se poate spune despre consecin te? 18 Faptul c a Iehova iarta cu promptitudine nseamna c a un p ac atos care se c aie ste este absolvit de toate consecintele conduitei sale gre site? Nicidecum. Nu putem
18. De ce iertarea nu nseamn a c a un p ac atos care se c aie ste este scutit de toate consecin tele conduitei sale gre site? 346 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

p ac atui fara sa simtim consecintele. Pavel a scris: Ce seamana omul, aceea va si secera (Galateni 6:7). Proba bil c a vom suporta anumite consecinte ale actiunilor noastre. Aceasta nu nseamna nsa c a, dup a ce ne iarta, Iehova trimite nenorocirea asupra noastra. Cand apar probleme, un cre stin nu ar trebui sa spuna: Poate c a Ie hova ma pedepse ste pentru p acatele mele din trecut (Ia cov 1:13). Totusi, Iehova nu ne scap a de toate efectele actiunilor noastre gre site. Divortul, sarcinile nedorite, bolile cu transmitere sexuala, pierderea ncrederii pe care au avut-o ceilalti n noi sau a respectului de sine pot fi consecinte inevitabile ale p acatului. S a ne triste si amintim c a, si dup a ce l-a iertat pe David pentru p aca tele lui, cu Bat-Seba si fat a de Urie, Iehova nu l-a ferit de consecintele dezastruoase ce au urmat. 2 Samuel 12:912. 19 Pacatele noastre pot avea si alte consecinte, n spe cial dac a si noas alte persoane au fost lezate de actiunile tre. S a luam ca exemplu relatarea din Leviticul, capitolul 6. Legea mozaic a se refera aici la situatia n care cineva comitea o infractiune grava nsusindusi prin jaf, extor care sau nsel aciune bunurile unui compatriot israelit.
1921. a) Cum se dovedea legea consemnat a n Leviticul 6:17 a fi at at n favoarea victimei, c at si b) Dac a alte persoane au fost lezate de a fapta sului? p acatele noastre, ce pa si vrea Iehova s a facem? UN DUMNEZEU GATA S A IERTE 347

Faptasul nu-si vina, mergand p ana acolo, n recunostea c at sa jure fals. Era cuvantul unei persoane mpotriva cu vantului altei persoane. Mai tarziu nsa, vinovatul avea mustrari de constiin t a si si marturisea p acatul. Pentru a obtine iertarea lui Dumnezeu, el trebuia sa fac a trei lu cruri: sa dea napoi ceea ce luase, sa-i plateasc a victimei 20 la suta din valoarea lucrului pe care-l furase si sa adu c a un berbec ca jertfa pentru vina. In continuare, legea spunea: Preotul va face pentru el isp asire naintea DOMNULUI si i se va ierta, oricare ar fi fost lucrurile care l-au facut vinovat. Leviticul 6:17. 20 Aceasta lege era o masura plina de ndurare din partea lui Dumnezeu. Era n favoarea victimei, care primea na poi ceea ce i se furase si ex care, fara ndoiala, se simtea trem de usurat a cand faptasul si n cele din recunostea urma p acatul. Totodata, legea era si de partea celui a carui constiin t a l ndemna p ana la urma sa-si recunoasca vina si Dar, daca refuza sa procedeze sa-si corecteze greseala. astfel, nu se putea astepta ca Dumnezeu sa-l ierte. 21 De si nu ne aflam sub Legea mozaic a, aceasta Lege ne ajuta sa ntelegem cum gande ste Iehova, iar n contextul de fat a, cum considera el iertarea (Coloseni 2:13, 14). Da c a alte persoane au fost ranite de p acatele noastre, Dum nezeu vrea sa facem tot ceea ce ne sta n putint a pentru a ne ndrepta gre seala (Matei 5:23, 24). Aceasta ar putea
348 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi


retinem de aici despre ndurarea Sa? Matei 6:12, 14, 15 De ce ar trebui sa-i iertam pe altii cand avem motive ntemeiate sa procedam astfel? Luca 15:1132 Ce idee se desprinde din aceasta parabola n legatura cu bunavointa cum ar lui Iehova de a ierta, si trebui sa ne simtim dupa ce o citim? 2 Corinteni 7:811 Ce trebuie sa facem pentru a fi iertati de Dumnezeu?
2 Cronici 33:113 De ce l-a iertat Iehova pe Manase, si ce

nsemna sa recunoastem c a am p ac atuit si c a suntem vi novati chiar sa ne cerem scuze de la cel fat a de care am si gre sit. Dup a aceea, putem sa apelam la Iehova, pe baza jertfei lui Isus, cu convingerea ca vom fi iertati de Dumnezeu. Evrei 10:21, 22. 22 Ca orice p arinte iubitor, Iehova ar putea ca, odata cu iertarea, sa ne si disciplineze (Proverbele 3:11, 12). Poate c a un cre stin care se c aie ste si va pierde privilegiul de a sluji ca batran, ca slujitor ministerial sau ca evangheliza tor cu timp integral. Pierderea, temporara, a acestor pri vilegii la care tinea mult ar putea sa-i provoace durere. Disciplinarea nu nseamna nsa c a Iehova se retine sa ier te. Trebuie sa ne amintim c a disciplinarea din partea lui
22. Ce ar putea nso ti iertarea acordat a de Iehova? UN DUMNEZEU GATA S A IERTE
349

Iehova este o dovada c a el ne iube ste. Faptul de a o ac cepta si n consecint a este spre binele nos de a actiona tru. Evrei 12:511. 23 Ce reconfortant este sa stim c a Dumnezeul nostru este gata sa ierte! In pofida gre selilor pe care poate c a le-am facut, n-ar trebui niciodata sa credem c a Iehova nu va fi ndurator cu noi. Dac a ne c aim cu adevarat, dac a luam masurile necesare pentru a corecta gre seala pe care am facut-o si ne rugam cu sinceritate pentru iertare pe baza sangelui lui Isus, putem avea ncredere deplina c a Iehova ne va ierta (1 Ioan 1:9). S a imitam si noi n rela tiile cu semenii nostri modul n care iarta Iehova. Daca Iehova, care nu p ac atuie ste, ne poate ierta cu atata iubi re, nu ar trebui ca noi, oamenii imperfecti, sa facem tot ce putem pentru a ne ierta unii pe altii?
23. De ce nu ar trebui niciodat a s a tragem concluzia c a Iehova nu ne va ar a ta ndurare, si de ce ar trebui s a imit am felul n care iart a el?

350

S A NE APROPIEM DE IEHOVA

O! C at de mare i este bunatatea!

CAPITOLUL

27

NV ALUITI de lumina placuta a unui apus de soare, c ativa vechi prieteni savureaza mpreuna o masa n aer liber. Admirand privelistea, ei vorbesc n tihna si rad. Intr-un alt loc, un fermier si prive ste cu satisfactie tere nurile cultivate si zambe ste c and vede c a norii s-au adu nat si primele pic aturi de ploaie uda plantele nsetate. In alta parte, un sot si o sotie privesc cu nc antare cum, mpleticindu-se, copilul lor face primii pasi. 2 Indiferent c asi dau sau nu seama, ace sti oameni beneficiaza cu totii lucru, si anume, de bu de acelasi natatea lui Iehova Dumnezeu. Unele persoane religi oase repeta adesea cuvintele: Dumnezeu este bun. Biblia folose ste nsa un limbaj mult mai expresiv. Ea spune: O! Cat de mare i este bunatatea! (Zaharia 9:17). Totusi, oameni de astazi cunosc se pare c a putini adevarata semnificatie a acestor cuvinte. Ce nseam na de fapt bunatatea lui Iehova Dumnezeu, si cum se rasfrange asupra fiec aruia dintre noi aceasta calitate divina?

1, 2. C at de cuprinz atoare este bun atatea lui Dumnezeu, si c at a importan t a acord a Biblia acestei calit ati?
O! C AT DE MARE II ESTE BUN ATATEA! 351

O fa tet a remarcabil a a iubirii divine 3 In multe limbi moderne, cuvantul bunatate desem neaza o notiune destul de vag a. In Biblie nsa, bunatatea este departe de a fi ceva vag. In primul rand, ea deno ta virtute si morala. Am putea spune c a, desavarsire ntr-un anumit sens, bunatatea este o calitate intrinsec a a lui Iehova. Toate calitatile sale puterea, dreptatea si ntelepciunea pun n evident a o bunatate desavarsit a. Totusi, bunatatea este cel mai bine definita ca fiind o expresie a iubirii lui Iehova. De ce? 4 Bunatatea este o calitate vie, manifestata prin actiuni ntreprinse n favoarea altora. Apostolul Pavel a aratat c a la oameni bunatatea este o calitate mai atragatoare dec at dreptatea (Romani 5:7). De la un om drept ne pu tem astepta sa respecte cu scrupulozitate cerintele legii, dar un om bun face mai mult. El trece la fapte, c autand mereu modalitati de a le face bine altora. Dup a cum vom vedea n continuare, Iehova si manifesta astfel bunata tea. Categoric, acest gen de bunatate izvoraste din iubi rea sa infinita. 5 Iehova este unic si prin bunatatea sa. Cu putin timp
3, 4. Ce este bun atatea, si de ce bun atatea lui Iehova ar putea fi definit a cel mai bine ca fiind o expresie a iubirii divine? 57. De ce a refuzat Isus s a fie numit Bunule Invat ator, si ce adevar profund a exprimat el prin aceasta?
352 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

nainte ca Isus sa moara, un om s-a apropiat de el ca sa-l ntrebe ceva, adresandu-i-se cu cuvintele Bunule In vat ator. Isus l-a ntrebat: De ce ma nume sti bun? Ni meni nu este bun, decat unul singur: Dumnezeu (Mar cu 10:17, 18). Poate ca e sti surprins de raspunsul lui Isus. De ce trebuia sa-l corecteze Isus pe acel om? Nu era Isus cu adevarat un nvat ator bun? 6 Evident, barbatul n cauza a folosit cuvintele Bunu le Invat ator ca pe un titlu magulitor. Plin de modestie, Isus a ndreptat aceasta glorie spre Tatal sau ceresc, care este bun n sens absolut (Proverbele 11:2). Dar Isus a ex primat si un adevar profund. Doar Iehova este etalonul pentru ceea ce este bun. Numai el are dreptul suprem de a hotar ce este bine si ce este rau. Cand s-au razvra tit si tei au luat din pomul cunostin raului, binelui si Adam si Eva au c autat sa-si aroge acest drept. Spre deo sebire de ei, Isus l-a lasat, plin de umilint a, pe Tatal sau sa fixeze normele. 7 Mai mult dec at atat, Isus stia c a Iehova este sursa a tot ceea ce este cu adevarat bun. El este D atatorul ori c arui dar bun si al oric arui cadou perfect (Iacov 1:17). S a vedem cum se reflecta bunatatea lui Iehova n generozitatea sa.
O! C AT DE MARE II ESTE BUN ATATEA! 353

Dovezi ale marii bun at a ti a lui Iehova 8 Toti oamenii care au trait au beneficiat de bunata tea lui Iehova. In Psalmul 145:9 se spune: DOMNUL este bun fat a de tot i. Care sunt c ateva exemple ale bu natatii sale atotcuprinzatoare? In Biblie se spune: Nu s-a lasat fara marturie ntruc at a facut bine, dandu-va ploi din cer si anotimpuri roditoare, umplandu-va ini mile p ana la refuz cu hrana si (Fapte buna dispozitie le 14:17). Nu-i asa c a te simti reconfortat dup a o masa gustoasa? Dac a Iehova, n bunatatea sa, nu ar fi proiec tat p amantul cu un sistem care sa asigure o rezerva per manenta de ap a proasp ata si anotimpuri roditoare care sa produc a hrana din belsug, nu am fi avut cu ce sa ne hranim. Iehova a manifestat acest gen de bunata te nu numai fat a de cei ce-l iubesc, ci fat a de tot i. Isus a spus: El face sa rasara soarele sau peste cei rai si pes te cei buni si face sa ploua peste cei drepti peste cei si nedrepti. Matei 5:45.
9

Majoritatea oamenilor nu apreciaza la justa ei valoa re generozitatea desavarsit a care se revarsa asupra ome nirii datorita actiunii continue a soarelui, a ploii si a anotimpurilor roditoare. S a luam ca exemplu marul. In
8. Cum a manifestat Iehova bun atate fat a de toat a omenirea? 9. De ce este m arul un exemplu de bun atate din partea lui Iehova?
354 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

regiunile cu clima temperata ale globului, marul este un fruct obisnuit; si totusi este aspectuos, delicios, racori tor, zemos si c a n ntreaga lume exista hranitor. Stiai aproape 7 500 de soiuri de mere, al c aror colorit variaza de la rosu la auriu, de la galben la verde, si c a cele mai mici mere sunt cu putin a, iar cele mai mari dec at o cireas mai mari, c at un grepfrut? In palma, o samant a de mar pare mic a de tot. Dar din ea cre ste unul dintre cei mai nc antatori pomi fructiferi (Cantarea Cantarilor 2:3). Primavara, marul este mpodobit cu o splendida coroa na de flori, iar toamna este plin cu fructe. In fiecare an timp de aproape 75 de ani un mar produce n medie o cantitate de mere care umplu 20 de cutii de carton a c ate 19 kilograme fiecare. 10 In infinita sa bunatate, Iehova ne-a dat un corp ad mirabil alc atuit, nzestrat cu simturi care ne ajuta sa percepem lucrarile sale si sa ne bucuram de ele (Psalmul 139:14). Gande ste-te din nou la scenele care au fost des crise la nceputul acestui capitol. Ce imagini produc bucurie n asemenea momente? Obrajii rumeni ai unui copil radiind de fericire, perdeaua de ploaie care uda c ampurile, nuantele de rosu, galben si violet ale unui apus de soare? Ochiul uman este proiectat sa distinga
10, 11. De ce sunt sim turile noastre o dovad a a bun at atii lui Dumnezeu?
O! C AT DE MARE II ESTE BUN ATATEA! 355

peste 300 000 de culori. Iar auzul nostru poate deosebi diferitele tonalitati vantului ale unei voci dragi, fosnetul prin frunzisul copacilor, rasul exuberant al unui copilas care nvat a sa mearga. De ce ne putem bucura de asemenea imagini si sunete? Biblia spune: Urechea care aude si ochiul care vede, si pe una si pe celalalt, DOMNUL le-a facut (Proverbele 20:12). Dar acestea nu sunt dec at doua dintre simturile noastre. 11 Simtul mirosului este o alta dovada a bunatatii lui Iehova. Nasul nostru poate deosebi aproximativ 10 000 de mirosuri. Gande ste-te doar la c ateva: mancarea ta prefe rata, florile, un covor de frunze uscate, suvi ta de fum de la un foc placut. Datorita simtului tactil poti simti o adiere de vant care-ti afec mangaie fata, mbrati sarea tuoasa a unei persoane iubite, placerea de a tine n mana un fruct moale. Cand musti din el, intra n joc simtul gustului. Un amestec de arome ti stimuleaza papilele gustative sa descopere combinatia ingenioasa de sub stante care intra n compozitia chimic a a fructului. In tr-adevar, avem toate motivele sa exclamam cu privire la Iehova: O, c at de mare este bunatatea Ta pe care o p astrezi pentru cei care se tem de Tine (Psalmul 31:19)! Dar cum a p astrat Iehova bunatatea pentru cei ce manifesta teama sfanta?
356 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Bun atate cu foloase ve snice 12 Isus a spus: Omul trebuie sa traiasc a nu numai cu p aine, ci cu orice declaratie care iese din gura lui Iehova (Matei 4:4). Cadourile spirituale de la Iehova ne pot fi de mai mare folos dec at cele de natura materiala, deoa rece ele fac posibila dobandirea vietii In capito ve snice. lul 8 al acestei c arti folose ste am vazut c a Iehova si puterea de restabilire pe parcursul acestor ultime zile pentru a aduce n existent a un paradis spiritual. O ca racteristic a importanta a acestui paradis este belsugul de hrana spirituala. 13 Intr-una din cele mai mari profetii biblice de resta bilire, profetul Ezechiel si descrie viziunea n care a vazut un templu restabilit si glorificat. Din acel templu curgea un izvor de ap a, care a crescut n latime si n adancime p ana c and din el s-au format doi torenti. Pe unde curgea, raul revarsa binecuvantari. Pe malurile lui cre steau pomi care produceau hrana vindec atoare. Raul a facut chiar ca Marea Moarta, o mare sarata, lipsita de viat a sa se umple de vietuitoare (Ezechiel 47:112). Dar ce semnificatie au avut toate acestea?
12. Ce cadouri din partea lui Iehova sunt de cea mai mare importan t a, si de ce? 13, 14. a) Ce a vazut n viziune profetul Ezechiel, si ce semnificatie au n zilele noastre cele vazute de el? b) Ce daruri spirituale d at atoare de viat a le ofer a Iehova slujitorilor s ai?
O! C AT DE MARE II ESTE BUN ATATEA! 357

Dup a cum sugereaza templul pe care l-a vazut Eze chiel n viziune, Iehova avea sa restabileasc a nchinarea pura. Asemenea raului din viziune, darurile divine data toare de viat a urmau sa se reverse asupra poporului sau ntr-o masura tot mai mare. De la restabilirea nchinarii pure n 1919, Iehova si-a binecuvantat poporul cu daruri datatoare de viat a. Sub ce forma? Sub forma de Biblii, publicatii congrese, prin intermediul biblice, ntruniri si c arora adevarurile vitale au ajuns la milioane de oameni. Folosindu-se de aceste mijloace, Iehova si-a nvatat po porul despre cel mai important dar n vederea vietii: jert fa de rascump arare a lui Cristos, care deschide calea spre o pozitie face posibila curata naintea lui Iehova si speranta pentru toti vietii ve snice cei ce-l iubesc cu ade varat pe Iehova si pe parcursul se tem de el.1Asadar, acestor zile din urma, n timp ce lumea sufera de foame spirituala, poporul lui Iehova se bucura de un banchet spiritual. Isaia 65:13. 15 Dar raul din viziunea lui Ezechiel nu va nceta sa curga dup a ce acest sistem vechi va lua sfarsit. Dimpo triva, el va curge cu un debit si mai mare pe parcursul
14

1 Nici lui Iehova nu poate fi mai mare dec at ras o manifestare a bunatatii cump ararea. toate spirituale, Iehova l-a ales pe iubitul Dintre creaturile sau Fiu ntai-nascut ca sa moara pentru noi.

15. In ce sens bun atatea lui Iehova va curge spre omenirea fidel a pe parcursul domniei milenare a lui Cristos?
358 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

domniei milenare a lui Cristos. Atunci, prin intermediul Regatului mesianic, Iehova va dispune aplicarea tuturor foloaselor jertfei lui Isus, ridic and treptat omenirea fi dela la perfectiune. Ce motive de jubilare vom avea a tunci gratie bunatatii lui Iehova! Alte fa tete ale bun at a tii lui Iehova 16 Bunatatea lui Iehova presupune mai mult dec at ge nerozitate. Dumnezeu i-a spus lui Moise: Voi face sa treac a pe dinaintea ta toata bunatatea Mea si voi chema Numele DOMNULUI naintea ta. In continuarea rela tarii se spune: Iehova a trecut prin fata a declarat: sa si Iehova, Iehova, un Dumnezeu ndurator si milos, ncet la manie si abundent n bunatate iubitoare si adevar (Exodul 33:19; 34:6, NW). Prin urmare, bunatatea lui Ie hova reune ste mai multe calitati nc antatoare. In cele ce urmeaza ne vom referi doar la doua dintre ele. 17 Indurator. Aceasta calitate ne ajuta sa ntelegem cum si trateaza Iehova creaturile. In loc sa fie aspru, distant sau tiranic, asa cum se ntampla de obicei cu cei ce au puterea n mainile lor, Iehova este binevoitor si nteleg ator. De exemplu, Iehova i-a spus lui Avraam:
16. Cum arat a Biblia c a bun atatea lui Iehova reune ste mai multe calit ati, si care sunt c ateva dintre acestea? 17. Ce este ndurarea, si cum a manifestat-o Iehova fat a de ni ste oameni imperfec ti?
O! C AT DE MARE II ESTE BUN ATATEA! 359

Ridic a-ti prive ste din locul n care e sti ochii, te rog, si spre nord si spre sud si spre est si spre vest (Geneza 13:14, NW ). In multe traduceri nu apar cuvintele te rog. Biblistii afirma c a n textul original ebraic apare o particula care transforma fraza dintr-o porunc a ntr-o cerere politicoasa. In Biblie exista si alte cazuri simila re (Geneza 31:12; Ezechiel 8:5). Imagineaza-ti-l pe Suve ranul universului spunandu-le te rog oamenilor, niste creaturi atat de nensemnate! Intr-o lume n care cruzi mea, agresivitatea si sunt frecvent ntalnite, nepolitetea nu este reconfortant sa stim c a Iehova, Dumnezeul nos tru, este ndurator? 18 Abundent n . . . adevar. Necinstea a devenit o prac tic a n lumea de astazi. Insa Biblia ne reaminte ste ca Dumnezeu nu este un om, ca sa minta (Numeri 23:19). De fapt, n Tit 1:2 se spune c a Dumnezeu . . . nu poate sa minta. Bunatatea sa este o garantie n acest sens. De aceea, promisiunile lui sunt absolut demne de ncre dere, iar cuvintele sale se mplinesc ntotdeauna. Ieho va este numit chiar Dumnezeul adevarului (Psalmul 31:5). Nu numai c a nu spune falsitati, dar el este nsasi sursa adevarului. Iehova nu este ascuns, distant sau mis terios. Dimpotriva, el le mparte cunostin te slujitori 18. In ce sens este Iehova abundent n . . . adevar, si de ce sunt reconfortante aceste cuvinte?
360 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

lor sai fideli din infinita sa ntelepciune. 1 El i nvat a chiar cum sa transpuna n viat a adevarurile pe care li le transmite, pentru a putea continua sa umble n adevar (3 Ioan 3). Cum ar trebui sa reaction am noi, n mod in dividual, la bunatatea lui Iehova? Radia ti de bucurie datorit a bun at a tii lui Iehova 19 In Eden, c and a ispitit-o pe Eva, Satan i-a submi nat n mod subtil ncrederea n bunatatea lui Dum nezeu. Iehova i spusese lui Adam: Poti sa mananci dup a placere din orice pom din gradina. Dintre miile de pomi care mpodobeau gradina, Iehova i-a interzis omului sa manance dintr-unul singur. Dar sa remarc am cum si-a formulat Satan prima ntrebare pe care i-a pus-o Evei: Oare a zis Dumnezeu cu adevarat: S a nu man cati din toti pomii din gradina? (Geneza 2:9, 16; 3:1). Satan a deformat cuvintele lui Iehova pentru ca Eva sa creada c a Iehova i priva de ceva bun. Din nefericire, stratagema lui Satan a reusit. Eva, asemenea multor fe mei si barbati care au trait dup a aceea, a nceput sa se

1 In mod justificat, Biblia asociaza adevarul cu lumina. Trimite lumina si Tau, a c antat psalmistul (Psalmul 43:3). Iehova revarsa din adevarul abundent a lumina spirituala asupra celor dornici sa fie nvata ti de el. 2 Corinteni 4:6; 1 Ioan 1:5.

19, 20. a) Cum a c autat S atan s a submineze ncrederea Evei n bun atatea lui Iehova, si cu ce rezultat? b) Ce efect ar trebui s a aib a asupra noastr a bu n atatea lui Iehova, si de ce?
O! C AT DE MARE II ESTE BUN ATATEA! 361

nostin ta cum s-a rasfrant fat a de bunatatea lui Iehova, si ea asupra israelitilor? Psalmul 119:66, 68 Cum ar putea reflecta rugaciunile noas tre dorinta de a imita bunatatea lui Iehova? Luca 6:3238 Ce ne poate ajuta sa imitam generozitatea lui Iehova? Romani 12:2, 9, 1721 Cum putem exprima bunatate n viata de zi cu zi?

1 Imparati exprimat Solomon recu 8:5461, 66 Cum si-a

I ntreb ari la care s a me ditezi

ndoiasc a de bunatatea lui Dumnezeu, de la care primise tot ce avea. 20 Cat a durere si suferint a au generat aceste ndoieli! De aceea, sa dam ascultare cuvintelor din Ieremia 31:12, NW: Cu sigurant a, ei . . . vor radia de bucurie datorita bunata tii lui Iehova. Intr-adevar, bunatatea lui Iehova ar trebui sa ne fac a sa radiem de bucurie. Niciodata nu ar trebui sa ne ndoim de motivele Dumnezeului nostru, care este atat de bun. Trebuie sa ne ncredem n el pe deplin, ntruc at el nu le vrea dec at binele celor pe care-i iube ste. 21 De asemenea, c and se ive ste ocazia, suntem nc an tati sa le vorbim altora despre bunatatea lui Dumnezeu.
21, 22. a) Care sunt c ateva modalit ati prin care ai vrea s a-ti exprimi recu no stin ta fat a de bun atatea lui Iehova? b) Ce calitate vom analiza n capitolul urm ator, si cum se deosebe ste ea de bun atate?
362 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Iata ce se spune n Psalmul 145:7 despre poporul lui Ie hova: Ei vor face sa rasune aducerea aminte a nemar ginitei Tale bunatati. In fiecare zi beneficiem ntr-un fel sau altul de bunatatea lui Iehova. De ce nu ne-am face obiceiul sa-i multumim lui Iehova n fiecare zi pentru bunatatea sa, exprimandu-ne c at mai concret posibil? Faptul de a ne gandi la aceasta calitate, de a-i multumi lui Iehova n fiecare zi pentru ea si de a le vorbi si alto ra despre ea ne va ajuta sa-l imitam pe bunul nostru Dumnezeu. Si, pe masura ce vom c auta noi modalitati de a nfaptui binele, ne vom apropia tot mai mult de el. Varstnicul apostol Ioan a scris: Iubitule, imita nu ce este rau, ci ce este bine. Cel care face binele provine din Dumnezeu. 3 Ioan 11. 22 Bunatatea lui Iehova este nsotit de alte calitati. a si De exemplu, Dumnezeu este abundent n bunatate iu bitoare, sau n iubire loiala (Exodul 34:6, NW ). Aceasta calitate are un domeniu de aplicabilitate mai restrans de c at bunatatea, pentru c a Iehova o manifesta numai fat a de slujitorii sai fideli. Vom afla mai multe detalii din ca pitolul urmator.

O! C AT DE MARE II ESTE BUN ATATEA!

363

CAPITOLUL

28

Numai tu esti loial

EGELE David stia din proprie experient a ce n seamna lipsa de loialitate. Domnia sa tumultuoa sa a fost zdruncinata la un moment dat de un complot pus la cale chiar de conationalii sai. Mai mult dec at atat, David a fost tradat de niste oameni despre care s-ar fi zis c a erau cei mai apropiati prieteni ai sai. Un exemplu este Mical, prima lui sotie, care l-a iubit la nceput, spri jinindu-l fara ndoiala n ndatoririle sale regale, dar care, mai tarziu, l-a dispretuit n inima ei, consideran du-l un om de nimic. 1 Samuel 18:20; 2 Samuel 6:16, 20. 2 Un altul este Ahitofel, consilierul intim al lui David. Sfatul sau avea o mare greutate, ca si cum ar fi fost cu vantul personal al lui Iehova (2 Samuel 16:23). In cele din urma nsa, acest confident de ncredere a devenit tradator si s-a alaturat unei revolte mpotriva lui David autorul conspiratiei nefiind altul dec at Absalom, propriul fiu al lui David! Acest oportunist intrigant fura inimile oamenilor lui Israel, erijandu-se n rege rival. Revolta lui Absalom a luat o amploare asa de ma 1, 2. De ce se poate spune c a regele David stia ce nseamn a lipsa de loiali tate?
364 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

re, nc at regele David a fost obligat sa fuga pentru a sc a pa cu viat a. 2 Samuel 15:16, 1217. 3 Dar n-a fost nimeni care sa-i ramana loial lui David? In tot necazul lui, David a stiut c a exista cineva care i era loial. Cine? Nimeni altul dec at Iehova Dumnezeu. Cu cineva loial, tu te vei purta cu loialitate (2 Samuel 22:26, NW ). Ce este loialitatea, si de ce este Iehova exemplul suprem de loialitate? Ce este loialitatea? 4 Loialitatea, n ntelesul cu care este folosit acest cu vant n Scripturile ebraice, este bunatate care se atasea za cu iubire de un obiect p ana c and scopul sau cu acel obiect este atins. Ea nseamna mai mult dec at fidelitate. La drept vorbind, cineva ar putea fi fidel numai dintr-un simt al datoriei. Loialitatea nsa izvoraste din iubire. De asemenea, cuvantul fidel poate fi folosit si cu referire la lucrurile inanimate. De exemplu, psalmistul a numit luna un martor fidel de pe cer, o aluzie la nelipsita sa prezent a nocturna pe cer (Psalmul 89:37, NW ). Insa de spre luna nu se poate spune c a este loiala. De ce nu? Deoarece loialitatea este o expresie a iubirii, iar lucrurile inanimate nu pot manifesta iubire.
3. Ce ncredere a nutrit David? 4, 5. a) Ce este loialitatea? b) Ce diferen t a este ntre loialitate si fidelitate?
NUMAI TU E STI LOIAL 365

In acceptiunea sa biblic a, loialitatea este un senti ment plin de c aldura. Manifestarea ei este un indiciu c a ntre cel ce demonstreaza aceasta calitate si cel spre care este ea ndreptata exista o anumita relatie. Loia litatea nu este nestatornic a. Nu seamana cu valurile marii purtate de vanturi schimbatoare. Dimpotriva, lo ialitatea, sau iubirea loiala, este capabila, prin stator nicia si taria ei, sa nfrunte cele mai demoralizante obstacole. 6 Este adevarat c a loialitatea este o calitate rar ntal nita n ziua de azi. De multe ori, prieteni apropiati sunt gata sa se sfasie unul pe altul. Tot mai multe sotii si abandoneaza sotii invers (Proverbele 18:24, NW; si Maleahi 2:1416). Actele de tradare sunt atat de dese, nc at am putea ajunge si noi sa rostim cuvintele profe tului Mica: A disp arut cel loial de pe p amant (Mica 7:2, NW ). Chiar dac a deseori oamenii nu manifesta bu natate iubitoare, loialitatea este o calitate remarcabila a lui Iehova. De fapt, cea mai buna modalitate de a n vata ce nseamna cu adevarat loialitatea este aceea de a vedea cum manifesta Iehova aceasta extraordinara fa tet a a iubirii sale.
5

6. a) Este loialitatea o calitate des nt alnit a la oameni, si ce spune Biblia n acest sens? b) Care este cea mai bun a modalitate de a afla ce nseamn a loialitatea, si de ce?
366 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Incomparabila loialitate a lui Iehova 7 Biblia spune despre Iehova: Numai tu e sti loial (Revelatia 15:4). Dar de ce numai Iehova este loial? Nu au dat dovada la un moment dat atat oamenii, c at si n gerii de o loialitate remarcabila (Iov 1:1; Revelatia 4:8)? Si ce putem spune despre Isus Cristos? Nu este el per soana cea mai loiala lui Dumnezeu (Psalmul 16:10)? Atunci de ce se poate spune c a numai Iehova este loial? 8 Mai ntai de toate, sa ne amintim c a loialitatea este o fatet a a iubirii. Intruc at Dumnezeu este iubire el fiind personificarea acestei calitati cine poate mani festa mai multa loialitate dec at Iehova (1 Ioan 4:8)? Este adevarat c a ngerii si lui oamenii pot reflecta nsusirile Dumnezeu, dar numai Iehova este loial n sens absolut. Fiind Cel B atran de Zile, el a manifestat bunatate iu bitoare mai mult timp dec at orice creatura din cer sau de pe p amant (Daniel 7:9). Prin urmare, Iehova este exemplul suprem de loialitate. Nici o creatura nu l poa te egala pe Iehova n ce prive ste manifestarea acestei ca litati. S a analizam c ateva exemple. 9 Iehova este loial n toate lucrarile sale (Psalmul 145:17, NW ). Cum anume? In Psalmul 136 gasim un raspuns. Aici sunt enumerate c ateva acte de salvare
7, 8. De ce se poate spune c a numai Iehova este loial? 9. Cum este Iehova loial n toate lucr arile sale?
NUMAI TU E STI LOIAL 367

nfaptuite de Iehova, ntre care si eliberarea israelitilor la Marea Rosie. De remarcat c a n fiecare verset al aces tui psalm apare, cu rol de subliniere, expresia: Caci bunatatea sa iubitoare [sau loialitatea sa] este pe timp indefinit (NW ). Acest psalm este inclus n chenarul Intrebari la care sa meditezi de la pagina 375. Cand vei citi aceste versete, vei fi impresionat sa afli n c ate moduri minunate si manifesta Iehova bunatatea iubi toare fat a de poporul sau. Intr-adevar, Iehova manifes ta loialitate fat a de slujitorii sai loiali auzindu-le striga tele dup a ajutor si la momentul trec and la actiune potrivit (Psalmul 34:6). Iubirea loiala a lui Iehova pen tru slujitorii sai nu oscileaza atat timp c at ei i raman loiali. 10 In plus, Iehova si demonstreaza loialitatea fat a de slujitorii sai prin aceea c a nu-si ncalc a niciodata nor mele. Spre deosebire de oamenii schimbatori, care ac tioneaz a sub impulsul momentului, Iehova nu oscileaza n ce prive ste aprecierea a ceea ce este bine si a ceea ce este rau. De-a lungul miilor de ani, felul n care consi dera el spiritismul, idolatria sau crima a ramas neschim bat. Pana la batranetea voastra Eu voi fi Acelasi, a afirmat el prin intermediul profetului sau Isaia (Isaia
10. Cum demonstreaz a Iehova loialitate fat a de normele sale?
368 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

46:4). Prin urmare, putem fi siguri c a este n folosul nos tru sa respectam principiile morale care se gasesc n Cuvantul lui Dumnezeu. Isaia 48:1719. 11 De asemenea, Iehova a manifestat loialitate respec tandu-si promisiunile. Tot ceea ce prezice el se ntam pla. In acest sens, Iehova a afirmat: Cuvantul Meu, care iese din gura Mea, nu se ntoarce la Mine fara rod, ci va face ce Imi este placut si va mplini lucrul pentru care l-am trimis (Isaia 55:11). Respectandu-si cuvantul, Iehova manifesta loialitate fat a de poporul sau. El nu-l lasa sa astepte cu nerabdare ceva ce nu intentioneaz a sa fac a niciodata. Reputatia lui Iehova este nep atata n a ceasta privint a, astfel c a slujitorul sau Iosua s-a simtit ndemnat sa spuna: Dintre toate promisiunile bune pe care le-a facut Iehova casei lui Israel, nici o promi siune nu a ramas nemplinita, toate s-au realizat (Iosua 21:45, NW ). De aceea, putem fi siguri c a niciodata nu vom fi dezamagiti de vreo promisiune pe care Iehova a facut-o si nu a respectat-o. Isaia 49:23; Romani 5:5. 12 Dup a cum am vazut mai nainte, Biblia ne spune c a bunatatea iubitoare a lui Iehova este pentru eternita te (Psalmul 136:1, NW). In ce fel? In primul rand, c and
11. Dati c ateva exemple pentru a ar ata c a Iehova si respect a promisiunile. 12, 13. In ce privin te este bun atatea iubitoare a lui Iehova pentru eternitate?
NUMAI TU E STI LOIAL 369

iarta p acatele, Iehova iarta o data pentru totdeauna. Dup a cum s-a aratat n capitolul 26, Iehova nu nvi nuie ste pe cineva pentru p acatele din trecut care i-au fost iertate. Intruc at toti nu ajung la glo au p ac atuit si ria lui Dumnezeu, fiecare dintre noi are motive sa fie recunosc ator c a bunatatea iubitoare a lui Iehova este pentru eternitate. Romani 3:23. 13 Bunatatea iubitoare a lui Iehova este pentru eterni tate si ntr-un alt sens. In Cuvantul sau se spune c a cel drept va fi ca un pom sadit langa niste p araie de ap a, care si da rodul la timpul sau si a c arui frunza nu se ve s teje ste; tot ce ncepe, duce la bun sfarsit (Psalmul 1:3). Imagineaza-ti un copac cu o coroana mare, ale c arui frunze nu se ve stejesc niciodata! Tot asa si noi, dac a n dragim cu adevarat Cuvantul lui Dumnezeu, vom avea o viat a lunga, rodnic a si plina de pace. Binecuvantarile pe care le revarsa Iehova asupra slujitorilor sai loiali sunt ve snice. Intr-adevar, n noul sistem drept pe care Iehova l va aduce, omenirea ascultatoare va beneficia de bunatatea sa iubitoare pentru eternitate. Revelatia 21:3, 4. Iehova nu-i va p ar asi pe cei ce i sunt loiali 14 Iehova si-a demonstrat loialitatea n repetate ran duri. Intruc at Iehova este consecvent, loialitatea pe ca 14. Cum si arat a Iehova aprecierea fat a de loialitatea slujitorilor s ai?
370 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

re o manifesta el fat a de slujitorii sai loiali este neschim batoare. Psalmistul a scris: Am fost tanar si am mba tranit, dar n-am vazut pe cel drept p arasit, nici pe ur masii si lui cersindu p ainea. Caci DOMNUL iube ste dreptatea si nu p arase ste pe credinciosii S ai [pe cei ce i sunt loiali, NW] (Psalmul 37:25, 28). Intr-adevar, n calitate de Creator, Iehova merita nchinarea noastra (Revelatia s ntruc at este loial, Iehova pretuie 4:11). Si, te actele noastre de loialitate. Maleahi 3:16, 17. 15 In bunatatea sa iubitoare, Iehova vine mereu n aju torul slujitorilor sai c and ace stia ntampina dificultati. Psalmistul ne spune: El p aze ste sufletele sfintilor S ai si-i scap a din mana celor rai (Psalmul 97:10). S a luam ca exemplu relatiile sale cu natiunea Israel. Dup a elibe rarea lor miraculoasa la Marea Rosie, israelitii au decla rat ntr-un c antec adresat lui Iehova: Prin ndurarea Ta [bunatate iubitoare, NW, sau iubire loiala, nota de sub sol, NW], Tu ai c alauzit poporul pe care l-ai rascump arat (Exodul 15:13). Eliberarea la Marea Rosie a fost, cu sigurant a, un act de iubire loiala din partea lui Iehova. De aceea, Moise le-a spus israelitilor: Nu pentru c a n treceti la numar pe toate celelalte popoare S-a alipit
15. Explicati lui Iehova cu Israelul pun n eviden t a loialita cum relatiile tea Sa.
NUMAI TU E STI LOIAL 371

DOMNUL de voi si v-a ales, c aci voi sunteti cel mai mic dintre toate popoarele; ci pentru c a DOMNUL va iu be ste, pentru c a a vrut sa tin a juramantul pe care l-a fa cut p arintilor vostri, pentru aceea v-a scos DOMNUL cu mana puternic a si v-a rascump arat din casa robiei, din mana lui faraon, mp aratul Egiptului. Deuteronomul 7:7, 8. 16 Ca natiune nsa, israelitii nu au aratat apreciere pen tru bunatatea iubitoare a lui Iehova, iar, dup a elibera rea lor, ei au p ac atuit si mai mult mpotriva [lui Ieho va] razvratindu-se mpotriva Celui Preanalt (Psalmul 78:17, NW ). De-a lungul secolelor, ei s-au razvratit ntru na, p arasindu-l pe Iehova si ntinandu-se prin nchina rea la dumnezei falsi si cu obiceiuri p agane. Cu toate acestea, Iehova nu a rupt legamantul ncheiat cu Israe lul. Dimpotriva, prin intermediul lui Ieremia, Iehova si-a implorat poporul: Intoarce-te, necredincioasa Is rael, . . . Nu voi arunca o privire ntunecata mpotriva voastra, c aci sunt plin de mila [sunt loial, NW ] (Ieremia 3:12). Insa, dup a cum am vazut n capitolul 25, majori tatea israelitilor n-au facut nici o schimbare. Mai mult
16, 17. a) Ce lips a cras a de apreciere au demonstrat israeli tii, totu si cum si-a manifestat Iehova compasiunea fat a de ei? b) Din ce cauz a m ania D OMNULUI mpotriva poporului S au a ajuns de ne nl aturat, si ce avertisment este acesta pentru noi?
372 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

dec at atat, ei si-au batut joc de trimisii lui Dumnezeu, I-au nesocotit cuvintele si au ras de prorocii Lui. Care au fost urmarile? In cele din urma, mania DOMNU LUI mpotriva poporului S au a ajuns de nenlaturat. 2 Cronici 36:15, 16. 17 Ce nvat aminte se desprind de aici? Iehova este loial, dar aceasta nu nseamna c a este orb sau c a poate fi indus n eroare. Stim c a Iehova este abundent n bu natate iubitoare si gase ste placere n a manifesta ndu rare ori de c ate ori are motive sa procedeze astfel. Dar ce se ntampla cu un raufac ator incorigibil? In acest caz, Iehova ramane loial normelor sale drepte si pronunt a o judecata de condamnare. Moise a spus despre Iehova c a nu va acorda n nici un caz scutire de pedeapsa. Exodul 34:6, 7, NW. 18 Pedepsirea celor rai de c atre Dumnezeu este, de a semenea, un act de loialitate. De ce? Un raspuns se ga se ste n poruncile pe care Iehova le n cartea Revelatia, da celor sapte ngeri: Duceti-v varsati a si pe p amant cele sapte boluri ale furiei lui Dumnezeu. Cand al trei lea nger si-a varsat bolul n rauri si n izvoarele ape lor, acestea au devenit sange. Apoi, ngerul i-a spus lui
18, 19. a) De ce pedepsirea celor r ai este un act de loialitate din partea lui Iehova? b) In ce fel si va demonstra Iehova loialitatea fat a de slujitorii s ai care si-au pierdut viata din cauza persecu tiilor?
NUMAI TU E STI LOIAL 373

Iehova: Tu, Cel care e sti si care erai, Cel loial, tu e sti drept, pentru c a ai luat aceste hotarari, deoarece au var sat sangele sfintilor si si al profetilor, tu le-ai dat sa bea sange. O merita. Revelatia 16:16. 19 De remarcat c a la jumatatea mesajului sau de jude cata, ngerul l nume ste pe Iehova Cel loial. De ce? Deoarece, distrugandu-i pe cei rai, Iehova le este loial slujitorilor sai, dintre care multi pierdut viata si-au din cauza persecutiilor. Din loialitate, Iehova i p astreaza vii n memoria sa. El asteapt a cu nerabdare sa-i revada pe ace sti slujitori ai sai, care acum nu mai traiesc, iar Biblia confirma c a scopul lui Iehova este sa-i rasplateasc a cu n vierea (Iov 14:14, 15). Iehova nu-i uita pe slujitorii sai loiali doar pentru c a nu mai sunt n viat a. Dimpotriva, pentru el toti sunt vii (Luca 20:37, 38). Scopul lui Ieho va de a-i readuce la viat a pe cei ce sunt n memoria sa este o dovada de netagaduit a loialitatii sale. Iubirea loial a a lui Iehova deschide calea spre salvare 20 De-a lungul istoriei, Iehova a manifestat o loialita te remarcabila fat a de oamenii fideli. De fapt, de mii de ani, Iehova tolereaza cu multa ndelunga rabdare nis te vase ale maniei, facute potrivite pentru distrugere.
20. Pe cine reprezint a vasele ndur arii, si cum a manifestat Iehova loia litate fat a de ele?
374 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi


1 Samuel 24:122 Cum a dovedit David fat a de Saul acea

loialitate pe care o pretuie ste Iehova? Estera 3:79; 4:6 14 Cum a demonstrat Estera loialitate sfanta fat a de poporul sau, chiar cu riscul vietii? Psalmul 136:126 Ce ne nvat a acest psalm despre bunata tea iubitoare a lui Iehova, sau despre iubirea sa loiala? Obadia 14, 1016 De ce i-a pedepsit Iehova pe edomiti pentru infidelitatea lor din loialitate fat a de poporul sau?

Cu ce scop? Ca sa-si fac a cunoscuta bogatia gloriei sa le asupra unor vase ale ndurarii, pe care le-a pregatit dinainte pentru glorie. (Romani 9:22, 23) Aceste vase ale ndurarii sunt oameni cu o dispozitie corecta a ini mii, unsi cu cu spirit sfant pentru a fi comostenitori Cristos n Regatul sau (Matei 19:28). Deschizandu-le calea spre salvare acestor vase ale ndurarii, Iehova i-a ramas loial lui Avraam, c aruia i-a promis printr-un lega mant: Toate popoarele p amantului vor fi binecuvanta te n samanta ta, pentru c a ai ascultat de glasul Meu. Geneza 22:18. 21 Iehova a manifestat o loialitate aseman atoare fat a
21. a) Cum manifest a Iehova loialitate fat a de o mare mul time a c arei speran t a este s a ias a din marele necaz? b) Ce imbold ti d a loialitatea lui Iehova?
NUMAI TU E STI LOIAL 375

de o mare multime a c arei sperant a este sa iasa din necazul cel mare si sa traiasc a pentru totdeauna pe un p amant paradiziac (Revelatia slu 7:9, 10, 14). De si jitorii sai sunt imperfecti, Iehova le ofera, din loialita te, ocazia de a trai pentru totdeauna pe un p amant paradiziac. Cum face el posibil lucrul acesta? In baza rascump ararii cea mai mare manifestare a loialitatii lui Iehova (Ioan 3:16; Romani 5:8). Loialitatea lui Ie hova i atrage pe cei a c aror inima flamanze ste dup a dreptate (Ieremia 31:3). Nu te apropie mai mult de Ie hova profunda sa loialitate de care da dovada si n pre zent si pe care o va manifesta si n viitor? Intruc at do rinta noastra este sa ne apropiem de Dumnezeu, sa raspundem la iubirea sa ntarindu-ne hotararea de a-i sluji cu loialitate.

376

S A NE APROPIEM DE IEHOVA

S a cunoa ste ti iubirea Cristosului

CAPITOLUL

29

IV AZUT vreodata un baietel imite ncerc and sa-si tatal? Copilul imita probabil mersul, felul de a vorbi sau de a se comporta al tatalui sau. Cu timpul, ar putea chiar sa-si a valorile morale si nsuseasc spiritua le ale tatalui sau. Intr-adevar, iubirea si admiratia pe care le simte un fiu fat a de un tata iubitor l motiveaza sa-si imite p arintele.
2

Dar ce putem spune despre relatiile dintre Isus si Ta tal sau ceresc? Eu l iubesc pe Tatal, a spus Isus cu o anumita ocazie (Ioan 14:31). Nimeni nu poate sa-l iu beasc a pe Iehova mai mult dec at acest Fiu, care a stat n compania Tatalui sau cu mult nainte de venirea n existent a a vreunei alte creaturi. O asemenea iubire l-a motivat pe acest Fiu devotat sa vrea sa fie ca Tatal sau. Ioan 14:9. 3 In primele capitole ale acestei c arti, am vazut cum Isus a imitat n mod perfect puterea, dreptatea si nte lepciunea lui Iehova. Dar cum a reflectat Isus iubirea Tatalui sau? S a examinam trei fatete ale iubirii lui Isus:
13. a) Ce anume l-a ndemnat pe Isus s a doreasc a s a fie ca Tat al s au? b) Ce fatete ale iubirii lui Isus vom examina?
S A CUNOA STE TI IUBIREA CRISTOSULUI 377

spiritul de sacrificiu, compasiunea tandra si dispozitia de a ierta. Nimeni nu are iubire mai mare dec at aceasta 4 Isus a dat un remarcabil exemplu de iubire plina de sacrificiu. Sacrificiul de sine nseamna a pune n mod dezinteresat nevoile si interesele altora mai presus de cele proprii. In ce fel a demonstrat Isus o asemenea iu bire? Iata ce a spus el: Nimeni nu are iubire mai mare dec at aceasta: ca un om sa-si dea sufletul n folosul prie tenilor sai (Ioan 15:13). Isus si-a dat de bunavoie viata perfecta pentru noi. A fost cea mai mare expresie de iu bire aratata de un om. Dar Isus a manifestat iubire pli na de sacrificiu si n alte moduri. 5 In existenta sa preumana, Fiul unic-nascut al lui Dumnezeu a ocupat o pozitie nalta, foarte nalta n ce ruri. El s-a bucurat de o stransa asociere cu Iehova si cu un mare numar de creaturi spirituale. Cu toate c a avea atat de multe avantaje personale, acest Fiu iubit s-a go lit pe sine, a luat forma de sclav si a ajuns sa fie n ase manarea oamenilor (Filipeni 2:7). De bunavoie, el a ve nit sa traiasc a alaturi de niste oameni p ac atosi ntr-o
4. De ce este Isus cel mai mare exemplu de iubire plin a de sacrificiu mani festat a de un om? 5. De ce p ar asirea cerului a fost un sacrificiu plin de iubire din partea Fiu lui unic-n ascut al lui Dumnezeu?
378 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

6, 7. a) In ce fel a manifestat Isus iubire plin a de sacrificiu n timpul mi nisterului s au p am antesc? b) Ce exemplu impresionant de iubire neegoist a este consemnat n Ioan 19:2527?
S A CUNOA STE TI IUBIREA CRISTOSULUI

lume care zace n puterea celui rau (1 Ioan 5:19). Nu a fost acesta un sacrificiu plin de iubire din partea Fiului lui Dumnezeu? 6 Pe parcursul ministerului sau p amantesc, Isus a do vedit iubire plina de sacrificiu n diverse moduri. Fara cea mai mic a umbra de egoism, el si-a sacrificat confor tul personal pentru a se dedica complet lucrarii sale. Vulpile au vizuini si dar p asarile cerului au culcusuri, Fiul omului nu are unde sa-si puna capul, a spus el (Matei 8:20). Fiind un tamplar iscusit, Isus putea sa-si rezerve timp pentru a-si construi o casa confortabila sau pentru a face o mobila frumoasa pe care sa o van da si sa fac a rost de mai multi bani. Dar el nu s-a folosit de meseria pe care o avea pentru a obtine lucruri materiale. 7 Un exemplu cu adevarat impresionant de iubire pli na de sacrificiu manifestata de Isus este consemnat n Ioan 19:2527. Imagineaza-ti c ate probleme trebuie sa fi ocupat mintea si inima lui Isus n dup a-amiaza mortii sale. In timp ce se afla n chinuri pe stalpul de tortura, el era ngrijorat pentru discipolii sai, pentru lucrarea de predicare si mai ales pentru integritatea sa si pentru

379

felul n care avea sa se rasfranga aceasta asupra nume lui Tatalui sau. Intr-adevar, viitorul omenirii depindea de el. Totusi, cu c ateva clipe nainte de a muri, Isus s-a aratat ngrijorat si pentru mama sa, Maria, care se pare c a era vaduva atunci. Isus i-a cerut apostolului Ioan sa o ia pe Maria si sa aiba grija de ea ca de propria lui ma ma, iar apostolul a luat-o la el acasa. In felul acesta, Isus a aranjat ca cineva sa se ngrijeasc a de bunastarea fizi c a si spirituala a mamei sale. Ce manifestare de iubire neegoista! I s-a facut mil a de ei 8 La fel ca Tatal sau, Isus a fost plin de compasiune. Scripturile l nfati a pe Isus straduindu-se sa-i aju seaz te pe cei aflati n suferint a, pentru c a-i era mila de ei. Cand vorbe ste despre compasiunea lui Isus, Biblia folo se ste un cuvant grecesc redat prin a i se face mila. Iata ce spune un biblist: [Cuvantul] descrie . . . un sentiment care rascole ste pe cineva p ana n adancul fiintei. In greac a, este cuvantul cel mai sugestiv pentru ideea de compasiune. S a analizam c ateva situatii n care Isus a simtit o compasiune profunda, care l-a determinat sa actioneze.
8. Care este sensul cuvantului grecesc folosit n Biblie pentru a ilustra compasiunea lui Isus?
380 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

9, 10. a) In ce mprejur ari Isus si apostolii s ai au mers s a caute un loc li ni stit? b) C and intimitatea i-a fost tulburat a de o mul time, cum a reac tionat Isus, si de ce?
S A CUNOA STE TI IUBIREA CRISTOSULUI

Miscat sa raspunda la nevoi spirituale. Relatarea din Marcu 6:3034 arata ce anume l-a motivat n mod spe cial pe Isus sa-si exprime mila. Imagineaza-ti scena! Apostolii erau plini de entuziasm deoarece tocmai ter minasera un tur de predicare de proportii. Ei s-au n tors la Isus si i-au povestit cu nflac arare tot ceea ce vazusera si auzisera. Dar s-a strans o mare multime, care nu le-a dat ragaz lui Isus si apostolilor nici macar sa manance. Intruc at era un observator atent, Isus a vazut ca apostolii erau obositi. a deo Veniti voi nsiv parte, ntr-un loc izolat, si le-a spus odihniti-v a putin, el. Urc and ntr-o corabie, ei au traversat extremitatea nordic a a Marii Galileii pentru a gasi un loc retras. Dar multimea i-a vazut plec and. Si altii au prins de veste c a au plecat. Cu totii au traversat n fuga coas ta nordic a si au ajuns pe partea cealalta naintea co rabiei. 10 S-a sup arat Isus pentru c a-i fusese tulburata intimi tatea? Catusi El a fost nduiosat de putin! la vederea ace lei multimi formate din mii de persoane care-l asteptau. Marcu scrie: El a vazut o mare multime, dar i s-a facut mila de ei, c aci erau ca niste oi fara p astor. Si a nceput
9

381

sa le predea multe lucruri. Pentru Isus, fiecare persoa na din multime era un om care ducea lipsa de lucruri spirituale. Ei erau ca niste oi care rataceau neajutorate, fara un p astor care sa le ndrume si sa le ocroteasc a. Isus stia c a oamenii de rand erau neglijati de conduc atorii re ligiosi insensibili, care ar fi trebuit sa fie p astori griju lii (Ioan 7:4749). Lui i s-a facut mila de acei oameni, asa c a a nceput sa-i nvete despre regatul lui Dumnezeu (Luca 9:11). Remarcati c a lui Isus i-a fost mila de oa meni chiar nainte de a vedea reactia lor la nvat aturi le sale. Cu alte cuvinte, compasiunea tandra nu a fost rezultatul, ci mai degraba motivul pentru care Isus a nceput sa nvete multimea. 11 Miscat sa aline suferint a. Oameni cu diverse boli s-au simtit spre Isus datorita compasiunii sale. Faptul atrasi acesta s-a putut observa cu claritate c and Isus, urmat de multimi, a fost abordat de un barbat plin de lepra (Luca 5:12). In timpurile biblice, leprosii ti erau tinu n carantina pentru a nu-i contamina pe altii (Numeri 5:14). Cu timpul nsa, conduc atorii rabinici au avansat un punct de vedere necrut ator cu privire la leprosi si
11, 12. a) Cum erau privi ti lepro sii n timpurile biblice, dar cum a reac tio nat Isus c and s-a apropiat de el un b arbat plin de lepr a? b) Ce trebuie s a fi sim tit leprosul c and a fost atins de Isus, si cum reiese aceasta din ceea ce i s-a nt amplat unui medic?
382 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

si-au impus propriile reguli opresive.1 S a remarc am nsa cum i-a raspuns Isus leprosului: A venit la el si un le pros, care l-a implorat n genunchi chiar, zic andu-i: Dac a vrei, poti sa ma faci curat. Atunci lui i s-a facut mila, si-a ntins mana, l-a atins si i-a zis: Vreau. Fii curat. Si imediat lepra i-a disp arut si a devenit curat (Marcu 1:4042). Isus stia c a leprosului i era interzis prin lege si sa stea acolo. Cu toate acestea, n loc sa re fuze sa-l ajute, Isus a fost atat de impresionat, nc at a facut ceva extraordinar: l-a atins! 12 Iti dai seama ce a nsemnat acea atingere pentru le pros? Pentru a ntelege mai bine, sa luam un exemplu. Dr. Paul Brand, specialist n tratarea leprei, a relatat ca zul unui lepros pe care l-a ngrijit n India. In timp ce-l consulta pe pacient, el a pus mana pe umarul leprosului si i-a explicat, prin intermediul unei interprete, ce trata ment urma sa-i administreze. Dintr-o data, pacientul a nceput sa planga. Am spus ceva ce nu trebuia?, a n trebat medicul. Interpreta l-a ntrebat n limba lui pe ta narul bolnav si a raspuns: Nu, domnule doctor. Plange pentru c a i-ati cuprins umarul cu mana. Nimeni nu l-a
1 Legile rabinice prevedeau c a nimeni nu voie avea sa stea la o distant a mai mic a de 1,8 metri de un lepros. Dac a batea nsa vantul, leprosul trebuia tinut la o distant a de 45 de metri. In Midrash Rabbah se vorbe ste despre un rabin care a fugit de ni ste lepro si si despre un altul care a aruncat cu pietre n al ti lepro si pentru a-i tine la distan t a. Prin urmare, lepro sii stiau c at de dureros este sa fii respins si si cum e sa te simti ocolit. dispretuit S A CUNOA STE TI 383 IUBIREA CRISTOSULUI

mai atins de multi ani. Pentru leprosul care s-a apro piat de Isus, atingerea a nsemnat si mai mult. O singu ra atingere si boala care facuse din el un declasat a dis p arut! 13 Miscat sa aline durerea. Isus a fost adanc miscat de durerea altora. S a luam ca exemplu relatarea din Luca 7:1115. S-a ntamplat cam pe la jumatatea ministerului lui Isus, n timp ce el se apropia de orasul galileean Nain. In apropiere de portile orasului, Isus a ntalnit un cortegiu funerar. Tragicul situatiei avea ceva aparte. Un tanar, singurul fiu al unei vaduve, murise. Cu c atva timp n urma, acea femeie mai mersese ntr-un cortegiu funerar asemanator, duc andu-l la groap a pe sotul ei de cedat. De data aceasta, mergea dup a propriul fiu, care fusese probabil singurul ei sprijin. Printre cei ce o nsoteau se aflau probabil bocitoare si instrumentisti care c antau c antece de jale (Ieremia 9:17, 18; Matei 9:23). Pri virea lui Isus nsa s-a oprit pe chipul mpietrit de dure re al mamei, ce mergea fara ndoiala alaturi de targa pe care era dus corpul nensufletit al fiului ei. 14 Lui Isus i s-a facut mila de mama ndoliata. Pe un ton linistitor, el i-a spus: Nu mai plange. Fara sa fie
13, 14. a) Ce fel de cortegiu a nt alnit Isus c and s-a apropiat de ora sul Nain, si ce amplifica tragicul situa tiei? b) Ce a f acut Isus, mi scat de compa siune, pentru vaduva din Nain?
384 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

rugat, el s-a apropiat si a atins nasalia. Cei ce o purtau si s-au oprit. Pe un ton probabil si restul multimii poruncitor, Isus a spus spre trupul nensufletit: Ti nere, ti zic: Scoala-te! Ce s-a ntamplat dup a aceea? Mortul s-a ridicat n capul oaselor si a nceput sa vor beasc a, ca si cum s-ar fi trezit dintr-un somn adanc. Ur meaza apoi o afirmatie a: Iar [Isus] i l-a dat emotionant mamei lui. 15 Ce nv at am din aceste relatari? S a remarc am n fie care dintre ele legatura care exista ntre compasiune si actiune. Isus nu a putut sa vada suferinta altora fara sa-i fie mila, iar compasiunea pe care a simtit-o l-a ndem nat la actiune. Cum putem sa-i urmam exemplul? Noi, cre stinii, avem obligatia de de a predica vestea buna si a face discipoli. Principala noastra motivatie este iubi rea pentru Dumnezeu. S a nu uitam nsa c a aceasta lu crare pretinde compasiune. Cand manifestam empatie fat a de oameni, asa cum a facut Isus, inima ne ndeam na sa facem tot ce putem pentru a le mp artasi vestea buna (Matei 22:3739). Cum le putem arata compasiu ne fratilor nostri cre stini care sunt bolnavi sau ntris tati? Noi nu putem sa vindec am n mod miraculos bolile
15. a) Cum ilustreaz a relat arile biblice despre mila manifestat a de Isus leg atura dintre compasiune si b) Cum l putem imita pe Isus n ac tiune? aceast a privin t a?
S A CUNOA STE TI IUBIREA CRISTOSULUI 385

fizice sau sa nviem mortii. manifesta com Putem totusi pasiune exprimandu-ne grija sau oferind ajutorul necesar. Efeseni 4:32. Tat a, iart a-i 16 Isus a reflectat n mod perfect iubirea Tatalui si ntr-un alt mod: el a fost gata sa ierte (Psalmul 86:5). Aceasta disponibilitate s-a vazut cu claritate c and el s-a aflat pe stalpul de tortura. Condamnat la o moarte ru sinoas a, cu mainile si picioarele strapunse de cuie, de spre ce a vorbit Isus? I-a cerut el lui Iehova sa-i pedep seasc a pe cei ce-l rastignisera? Dimpotriva, printre ultimele cuvinte rostite de Isus au fost si acestea: Tata, iarta-i, c aci ei nu stiu ce fac. Luca 23:34.1 17 Un exemplu poate si de iertare ma mai emotionat nifestata de Isus este felul n care l-a tratat el pe apos tolul Petru. Cu sigurant a, Petru tinea mult la Isus. In
1 Prima parte a versetului 34 din Luca 23 lipse ste n c ateva manuscrise vechi. Avand nsa n vedere c a aceste cuvinte apar n multe alte manuscri se prestigioase, ele au fost introduse n Traducerea lumii noi si n numeroase alte traduceri ale Bibliei. ndoiala c a Isus face referire aici la Nu ncape soldatii dadeau seama ce fac, ne stiind romani care-l rastignisera. Ei nu-si de fapt cine era Isus. Dar conduc atorii religio si care au pus la cale acea execu tie se f aceau vinova ti de un p acat mult mai mare, deoarece ac tiona sera n cuno stin t a de cauza si Pentru multi cu malitiozitate. dintre ei, iertarea nu era posibila. Ioan 11:4553.

16. Cum a dovedit Isus c a era gata s a ierte chiar si atunci c and s-a aflat pe st alpul de tortur a? 1719. In ce fel a demonstrat Isus c a l-a iertat pe apostolul Petru pentru c a se lep adase de trei ori de El?
386 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

14 nisan, n ultima noapte a vietii umane a lui Isus, Pe tru i-a spus: Doamne, sunt gata sa merg cu tine si n n chisoare, si la moarte. Totusi, dup a c ateva ore, Petru a negat de trei ori chiar si pe Isus! Biblia ne c a-l cunostea spune ce s-a ntamplat c and Petru s-a lep adat de Isus a treia oara: Domnul s-a ntors si l-a privit pe Petru. Doborat de povara p acatului sau, Petru a ie sit afara si a plans cu amar. Mai tarziu, n aceeasi zi, c and Isus a murit, probabil c a apostolul avea motive sa se ntrebe: Oare m-a iertat Domnul meu? Luca 22:33, 61, 62. 18 Petru nu a trebuit sa astepte mult pentru a afla ras punsul. Isus a fost nviat n dimineata zilei de 16 nisan si se pare c a n aceeasi zi l-a vizitat pe Petru (Luca 24:34; 1 Corinteni 15:48). De ce i-a aratat Isus o atentie deo sebita apostolului care negase cu atata tarie c a-l cunos tea? Probabil c a Isus a vrut sa-l asigure pe Petru, care se c aise, c a Domnul sau l iubea si-l aprecia n continuare. Dar Isus a mai facut ceva ca sa-l linisteasc a pe Petru. 19 Dup a un timp, Isus li s-a aratat discipolilor sai la Marea Galileii. Cu aceasta ocazie, Isus l-a ntrebat de trei ori pe Petru (care se lep adase de trei ori de Domnul sau) dac a-l iube ste. Dup a ce a fost ntrebat a treia oa ra, Petru a raspuns: Doamne, tu stii c a am afectiune pentru tine. Intr-adevar, Isus, care putea sa citeasc a
S A CUNOA STE TI IUBIREA CRISTOSULUI 387

I ntreb ari la care s a me ditezi


mila, sau compasiune, si cum ar trebui sa ne influenteze faptul acesta? Ioan 13:34, 35 De ce este important sa imitam iubirea lui Cristos? Romani 15:16 Cum putem imita atitudinea mintala lipsi ta de egoism a lui Cristos? 2 Corinteni 5:14, 15 Cum ar trebui sa se reflecte recunos tinta obiec noastra fat a de rascumparare n conceptiile, tivele si modul nostru de viat a?
Matei 9:3538 In ce mod remarcabil a manifestat Isus

inimile, era pe deplin constient de iubirea si afectiunea pe care le avea Petru pentru el. Totusi, Isus i-a dat lui Petru ocazia sa-si demonstreze iubirea. Pe langa aceas ta, Isus l-a desemnat pe Petru sa hraneasc a si sa p as toreasc a oitele sale (Ioan 21:1517). Mai nainte, Petru primise misiunea de a predica (Luca 5:10). Dar acum, aratandu-i o ncredere extraordinara, Isus i-a dat o alta responsabilitate grea, aceea de a se ocupa de cei ce urmau sa devina cre stini. La scurt timp dup a aceea, Isus i-a ncredintat lui Petru un rol important n activi tatea discipolilor (Faptele 2:141). Cat de usurat trebu ie sa se fi simtit c a Isus l iertase si c a avea Petru sa stie n continuare ncredere n el!
388 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Cunoa ste ti iubirea Cristosului? 20 Intr-adevar, n Cuvantul lui Iehova gasim o descrie re foarte expresiva a iubirii lui Cristos. Dar cum ar tre bui sa raspundem la iubirea lui Isus? Biblia adreseaza ndemnul de a cunoaste iubirea Cristosului, care dep a se cunostin ta (Efeseni 3:19). Dup a cum am vazut, ste relatarile din evanghelii despre viata ministerul lui si Isus ne nvat a multe lucruri despre iubirea lui Cristos. Totusi, pe deplin iubirea Cris a ajunge sa cunoastem tosului presupune mai mult dec at a afla ce spune Biblia despre el. 21 Termenul grecesc tradus prin a cunoaste nseam na a cunoaste ceva n mod nemijlocit, din experient a. Numai atunci c and imitam iubirea lui Isus punan du-ne n mod dezinteresat la dispozitia altora, venind cu compasiune n ntampinarea nevoilor lor, iertandu-i din toata inima putem ntelege sentimentele sale. In fe lul acesta, prin experient a ajungem sa cunoastem iu birea Cristosului, care dep ase cunostin ta. Si ste sa nu uitam niciodata c a, imitandu-l ntr-o mai mare masura pe Cristos, ne vom apropia mai mult de cel pe care Isus l-a imitat n mod perfect, iubitorul nostru Dumnezeu, Iehova.
20, 21. Cum putem ajunge s a cunoa stem pe deplin iubirea Cristosului?
S A CUNOA STE TI IUBIREA CRISTOSULUI 389

Continuati s a umblati n iubire

CAPITOLUL

30

STE mai multa fericire n a da dec at n a primi (Faptele 20:35). Aceste cuvinte ale lui Isus reflec ta un adevar important: Iubirea dezinteresata este ea n sasi o recompensa. De si faptul de a primi iubire aduce multa fericire, faptul de a da, sau de a exprima iubire fat a de altii mai multa fericire. produce si 2 Nimeni nu stie aceasta mai bine dec at Tatal nostru ce resc. Dup a cum am vazut n capitolele anterioare ale acestei sectiuni, Iehova ofera exemplul suprem de iubire. Nimeni nu si-a exprimat iubirea n atatea moduri si pe parcursul unei perioade atat de lungi. Asadar, nu ar tre bui sa fim surprinsi c a Iehova este numit fericitul Dumnezeu. 1 Timotei 1:11. 3 Iubitorul nostru Dumnezeu dore ste ca noi sa ncer c am sa-l imitam, mai cu seama atunci c and e vorba de ma nifestarea iubirii. In Efeseni 5:1, 2 ni se spune: Deveniti . . . imitatori ai lui Dumnezeu, ca niste copii iubiti, con si tinuati sa umblati n iubire. Cand manifestam iubire imi tand exemplul lui Iehova, simtim o mai mare fericire, care provine din a le arata altora iubire. Totodata, avem satis factia c a-i suntem placuti de a sti lui Iehova, ntruc at res-

13. Ce foloase avem c and imit am exemplul de iubire dat de Iehova? 390 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

pectam Cuvantul sau care ne sfatuie ste sa ne iubim unii pe altii (Romani 13:8). Dar mai sunt si alte motive pen tru care trebuie sa continuam sa umblam n iubire. D e ce este vital a iubirea 4 De ce este important sa le aratam iubire colaborato rilor nostri cre stini? In c ateva cuvinte, pentru c a iubirea este esenta Fara iubire nu putem adevaratului cre stinism. avea relatii si, ceea ce stranse cu colaboratorii cre stini este si mai important, fara ea nu avem nici o valoare n ochii lui Iehova. S a vedem cum sunt puse n evident a aceste adevaruri n Cuvantul lui Dumnezeu. 5 In cea din urma noapte a vietii Isus sale p amante sti, le-a spus continuatorilor sai: Va dau o porunc a noua: sa va iubiti cum v-am iubit eu, sa va iubiti unii pe altii; asa si voi unii pe altii. c a sunteti Prin aceasta toti vor sti dis cipolii mei, dac a aveti iubire ntre voi (Ioan 13:34, 35). Asa cum v-am iubit eu prin aceste cuvinte ceran du-ni-se de fapt sa manifestam iubire asa cum a manifes tat-o Isus. In capitolul 29 am putut vedea c a Isus a dat un exemplu remarcabil de iubire plina de sacrificiu, punand interesele altora naintea celor personale. Si noi la randul nostru trebuie sa manifestam o iubire neegoista, iubire ce trebuie sa fie atat de evidenta, nc at sa poata fi remarcata
4, 5. De ce este important s a manifest am o iubire plin a de sacrificiu fat a de colaboratorii n credin t a? CONTINUATI 391 S A UMBLATI IN IUBIRE

chiar si cre stine. Intr-adevar, de cei din afara congregatiei iubirea frateasc a, caracterizata prin spirit de sacrificiu de sine, este semnul de identificare al adevaratilor continua tori ai lui Cristos. 6 Dar dac a ne lipse ste iubirea? Dac a . . . nu am iubi re spune apostolul Pavel am devenit o bucata de alama sunatoare sau un cimbal zanganitor (1 Corinteni 13:1). Un cimbal zanganitor scoate un sunet strident. Dar o bucata de alama sunatoare? Alte versiuni ale Bibliei fo losesc expresiile un gong zgomotos sau un gong rasu nator. Ce imagini sugestive! O persoana fara iubire se aseamana cu un instrument muzical care face un zgomot puternic si strident ce-i ndep arteaza pe oameni n loc sa-i atraga. Cum ar putea o asemenea persoana sa se bucure de relatii Pavel a mai spus: Dac a am apropiate cu altii? toata credinta nc at sa mut munti, asa dar nu am iubire, nu sunt nimic (1 Corinteni 13:2). Gande ste-te! O persoa na fara iubire este un om fara valoare, oric at de multe alte lucrari ar face (The Amplified Bible). Asadar, este foar te clar c a n Cuvantul lui Iehova se pune un mare accent pe manifestarea iubirii. 7 Dar cum putem manifesta aceasta calitate n relatiile cu altii? Pentru a afla raspunsul, sa analizam cuvintele lui
6, 7. a) De unde stim c a n Cuvantul lui Iehova se pune un mare accent pe manifestarea iubirii? b) Asupra c arei laturi a iubirii se concentreaz a cuvintele lui Pavel din 1 Corinteni 13:48? 392 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Pavel din 1 Corinteni 13:48. In aceste versete accentul nu se pune nici pe iubirea lui Dumnezeu fat a de noi, nici pe iubirea noastra fat a de Dumnezeu. Pavel se concen treaza aici asupra felului n care trebuie sa manifestam iubire unii fat a de altii. El se refera la c ateva lucruri ce definesc iubirea si la altele care sunt opusul iubirii. Ce este iubirea 8 Iubirea este ndelung rabd atoare. A fi ndelung rabda tor nseamna a-i suporta pe altii (Coloseni 3:13). Avem nevoie de o asemenea rabdare? Intruc at slujim umar la umar, este c at se poate de firesc ca, uneori, fratii nostri cre stini, care sunt imperfecti noi, sa ne irite, iar noi ca si i-am putea irita pe ei. Dar rabdarea si bunavointa ne pot ajuta sa trecem peste zgarieturile minore produse de ceilalti fara a tulbura pacea congregatiei. 9 Iubirea este . . . bun a. Bunatatea se manifesta prin actiuni folositoare si cuvinte amabile. Iubirea ne motivea za sa c autam modalitati prin care sa ne exprimam buna tatea, ndeosebi fat a de cei cu probleme serioase. De exemplu, un colaborator n varsta singur ar putea avea nevoie de o vizita de ncurajare. O mama fara partener sau o sora care traie ste ntr-un c amin divizat pe plan religios ar putea avea nevoie de ajutor. Cineva bolnav sau
8. Cum ne poate ajuta ndelunga r abdare n relatiile cu ceilal ti? 9. Cum le putem ar ata bun atate altora? CONTINUATI S A UMBLATI IN IUBIRE

393

care se confrunta cu anumite greutati ar putea simti ne voia sa auda c ateva cuvinte amabile din partea unui prie ten loial (Proverbele 12:25; 17:17). Cand luam initiativa sa manifestam bunatate n felul acesta, demonstram c a avem o iubire autentic a. 2 Corinteni 8:8. 10 Iubirea . . . se bucura cu adevarul. Intr-o alta versiu ne a Bibliei se spune: Iubirea . . . este n culmea fericirii ori de c ate ori adevarul nvinge. Iubirea ne determina sa sustinem adevarul si sa spunem aproapelui nostru ade varul (Zaharia 8:16). De exemplu, dac a cineva la care ti nem mult a p ac atuit grav, iubirea pentru Iehova dar si fat a de cel ce a gre sit principii ne va ajuta sa sustinem le divine n loc sa tainuim p acatul, sa-l scuzam sau chiar sa mintim n legatura cu delictul comis. Este adevarat c a uneori realitatea este greu de acceptat. Insa dac a ne gan dim la binele de durata al p ac atosului, vom vrea ca el sa favorabil la disciplinarea iubiaccepte si sa reactioneze toare din partea lui Iehova (Proverbele 3:11, 12). De ase menea, n calitate de cre stini iubitori dorim sa ne com portam cinstit n toate lucrurile. Evrei 13:18. 11 Iubirea . . . ndur a totul. Aceasta expresie nseamna literalmente ea acopera totul (Kingdom Interlinear). In
10. Cum ne ajut a iubirea s a sus tinem si s a spunem adevarul, chiar si atunci c and nu este u sor s a proced am astfel? 11. Intruc at iubirea ndur a totul, ce ar trebui s a ne str aduim s a facem n ce prive ste no stri? sl abiciunile fratilor 394 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

1 Petru 4:8 se spune: Iubirea acopera o multime de p a cate. Un cre stin care se lasa condus de iubire nu face caz de imperfectiunile si sai cre stini. De slabiciunile fratilor cele mai multe ori, gre selile colaboratorilor nostri n cre dint a sunt minore si pot fi acoperite cu ve sm antul iubirii. Proverbele 10:12; 17:9. 12 Iubirea . . . crede totul. In Noul Testament pe n t elesul tuturor se spune: Dac a iube sti pe cineva . . . vei crede n totdeauna n el, astept andu-te sa fie totdeauna la nalti me. Noi nu suntem suspiciosi fara motiv fat a de colabo ratorii nostri n credint a, punandu-le n permanent a la ndoiala motivatiile. Din iubire vom vrea ca fratii nostri sa fie totdeauna la naltime si vom avea ncredere n ei.1 S a remarc am un exemplu care apare n scrisoarea lui Pa vel c atre Filimon. Pavel scria pentru a-l ncuraja pe Fi limon sa-l primeasc a cu bunavoint a pe sclavul fugar Onisim, care devenise cre stin. In loc sa ncerce sa-l con stranga pe Filimon, Pavel i-a adresat o cerere n numele iubirii frate El si-a exprimat ncrederea c a Filimon sti. avea sa procedeze cum era mai bine, spunand: Avand n credere n docilitatea ta, ti c a vei face chiar scriu, stiind
1 Iubirea cre stin a nu este nsa credula. Biblia ne sfatuie ste: S a va menti neti prilejuri de poticnire . . ., privirea asupra acelora care produc sciziuni si si Romani 16:17. evitati-i.

12. Cum a ar atat apostolul Pavel c a avea toat a ncrederea n Filimon, si ce pu tem nvata din exemplul lui Pavel? CONTINUATI 395 S A UMBLATI IN IUBIRE

mai mult dec at ce ti spun (versetul 21). Cand iubirea ne ndeamna sa le aratam ncredere fratilor nostri, scoatem la lumina ce este mai bun n ei. 13 Iubirea . . . spera totul. Iubirea este ncrezatoare, dar si plina de sperant a. Motivati de iubire, noi speram ce e mai bine pentru fratii De exemplu, dac a un frate nostri. face un pas gre sit nainte sa-si dea seama de aceasta, na dajduim c a el va reactiona la eforturile iubitoare menite sa-l ajute sa se redreseze (Galateni 6:1). De asemenea, nu trim speranta vor reveni. Avem c a cei slabi n credint a si rabdare cu ei, fac and tot ce putem pentru a-i ajuta sa-si ntareasc a credinta (Romani 15:1; 1 Tesaloniceni 5:14). Chiar dac a cineva la care tinem mult apuc a pe o cale gre sit a, noi nu ncetam sa speram c a, ntr-o buna zi, se va rea bilita si se va ntoarce la Iehova, la fel ca fiul risipitor din ilustrarea lui Isus. Luca 15:17, 18. 14 Iubirea . . . suporta totul. Perseverenta ne ajuta sa ra manem fermi n fata Per dezamagirilor sau a greutatilor. severenta ne este pusa la ncercare nu numai de cei din afara congregatiei, ci, uneori, si de cei din interiorul ei. Din cauza c a sunt imperfecti, ar putea uneori fratii nostri sa ne dezamageasc a. O remarc a necugetata ar putea sa ne
13. Cum putem ar ata c a sper am ce e mai bine pentru fratii no stri? 14. Cum ar putea s a ne fie ncercat a perseveren ta si n congregatie, cum ne va ajuta iubirea s a reac tion am? 396 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

raneasc a sentimentele (Proverbele 12:18). Poate c a o pro blema ap aruta n congregatie cum nu este rezolvata asa credem noi de cuviint a. Comportarea unui frate respec tabil ar putea sa ne deranjeze, fac andu-ne sa ne ntrebam: Cum poate un cre stin sa se poarte astfel? Cand trecem prin asemenea situatii, ne vom retrage din congregatie si vom nceta sa-i mai slujim lui Iehova? Nu, dac a avem iu bire! Intr-adevar, iubirea nu ne lasa sa devenim atat de or biti de slabiciunile unui frate, nc at sa nu mai vedem ni mic bun la el sau la congregatie, n general. Iubirea ne ajuta sa-i ramanem fideli lui Dumnezeu si sa sprijinim congregatia indiferent ce ar putea zice sau face un om imperfect. Psalmul 119:165. Ce nu este iubirea 15 Iubirea nu este geloasa. Din cauza geloziei am putea deveni invidiosi pe ceea ce au altii bunuri materiale, privilegii sau aptitudini. Acest tip de gelozie este o forma de egoism, un sentiment distructiv, care, sc apat de sub control, poate distruge pacea congregatiei. Ce ne poate ajuta sa ne mpotrivim tendintei spre invidie (Iacov 4:5)? Iubirea. Aceasta calitate pretioas a ne ajuta sa ne bucuram cu cei ce au anumite avantaje n viat a, pe care noi nu le avem (Romani 12:15). Iubirea ne ajuta sa nu
15. Ce este gelozia, si cum ne ajut a iubirea s a evit am acest sentiment distructiv? CONTINUATI 397 S A UMBLATI IN IUBIRE

consideram drept un afront personal faptul c a cineva este laudat pentru o anumita aptitudine deosebita ori pentru o realizare remarcabila. 16 Iubirea . . . nu se lauda, nu se ngamfa. Iubirea ne m piedic a sa ne mandrim cu talentele sau cu realizarile pro prii. Dac a ne iubim cu adevarat fratii, cum am putea sa ne laudam tot timpul cu succesul n minister sau cu pri vilegiile pe care le avem n congregatie? Lauda de sine i poate descuraja pe altii, fac andu-i sa se simta inferiori noua. Iubirea nu ne ngaduie sa ne laudam cu privilegiile de serviciu pe care le-am primit de la Iehova (1 Corinteni 3:59). In plus, iubirea nu se ngamfa, sau, potrivit unei alte traduceri, nu nutre ste idei exagerate cu privire la propria-i important a. Iubirea ne mpiedic a sa avem o p a rere prea buna despre noi nsine. Romani 12:3. 17 Iubirea . . . nu se comporta indecent. O persoana cu o comportare indecenta are o atitudine necuviincioasa sau jignitoare. O asemenea purtare tradeaza lipsa de iubire, ntruc at este dovada unei totale lipse de consideratie fat a de sentimentele si bunastarea altora. In contrast cu aceas ta, unul dintre atributele iubirii este bunavointa, care ne ndeamna sa le aratam consideratie altora. Iubirea sta la
16. Dac a ne iubim cu adevarat fratii, de ce nu ar trebui s a ne l aud am cu ceea ce facem n serviciul lui Iehova? 17. De ce ne ndeamn a iubirea s a le ar at am consideratie altora, si ce fel de conduit a vom evita astfel? 398 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

baza bunelor maniere, a conduitei sfinte si a respectului fat a de colaboratorii nostri n credint a. Asadar, iubirea nu ne va ngadui sa adoptam fat a de fratii o con nostri duita rusinoas a, cum ar fi o atitudine socant a sau ofen satoare. Efeseni 5:3, 4. 18 Iubirea . . . nu si cauta propriile interese. In Noul Testa ment pe nt mor elesul tuturor se spune: Dragostea nu tine ti sa i se faca pe voie. O persoana iubitoare nu are preten s tia cum vrea ea, ca si cum opiniile ei ca totul sa se faca asa ar fi ntotdeauna corecte. Ea nu-i manipuleaza pe altii, nici nu-si foloseste puterea de convingere pentru a-i redu ce la tacere pe cei cu o opinie diferita. Acest gen de ncap a t anare ar putea fi o fatet a a mandriei, iar Biblia spune: Mandria merge naintea distrugerii (Proverbele 16:18). Daca ne iubim cu adevarat fratii, le vom respecta opiniile, iar, atunci cand se poate, ne vom arata dispusi sa cedam. Un spirit flexibil este n armonie cu ceea ce recomanda Pavel: Fiecare sa continue sa caute nu propriul sau avantaj, ci pe al altuia. 1 Corinteni 10:24. 19 Iubirea . . . nu se irita. Nu t ine cont de raul suferit. Iu birea nu se irita usor din cauza a ceea ce spun sau fac al tii. Este c at se poate de firesc sa ne sup aram c and altii ne jignesc. Dar chiar si atunci c and avem motive ntemeiate
18. De ce o persoan a iubitoare nu va pretinde ca totul s a se fac a dup a voia ei? 19. Cum ne ajut a iubirea s a reac tion am c and al tii ne irit a? CONTINUATI 399 S A UMBLATI IN IUBIRE

sa fim sup arati, iubirea ne ajuta sa nu ram anem mult timp iritati evidenta (Efeseni 4:26, 27). Nu ar trebui sa tinem cuvintelor sau a faptelor jignitoare, ca si cum le-am trece ntr-un registru ca sa nu le uitam. Mai degraba, iubirea ne stimuleaza sa-l imitam pe iubitorul nostru Dumnezeu. Dup a cum am vazut n capitolul 26, Iehova iarta atunci c and are motive ntemeiate sa procedeze astfel. Cand ne iarta, el uita, adic a nu ne face o vina din aceste p acate n viitor. Nu suntem noi recunosc atori c a Iehova nu tine cont de raul suferit? 20 Iubirea . . . nu se bucura de nedreptate. In versiunea The New English Bible se spune: Iubirea . . . nu exulta ni ciodata la vederea p acatelor altora. O alta versiune reda aceste cuvinte astfel: Iubirea nu se bucura niciodata c and altii a. Iubirea nu gase ste pla apuc a pe o cale gre sit cere n nedreptate. Prin urmare, noi nu ar trebui sa nchi dem ochii la nici o forma de imoralitate. Cum reaction am dac a un colaborator a alunecat n p acat si are de supor tat consecintele? Iubirea ne va mpiedica sa ne bucuram si trebuie! O merita din plin! sa spunem: Foarte bine! Asa-i (Proverbele 17:5). Ne bucuram nsa c and un frate care a gre sit face demersurile necesare pentru a se reabilita pe plan spiritual.
20. Cum ar trebui s a reac tion am dac a un colaborator care a alunecat ntr-un p acat are de suportat consecin tele? 400 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

I ntreb ari la care s a me ditezi

2 Corinteni 6:1113 Ce presupune faptul de a ne largi n

ce priveste si sentimentele de afectiune, cum putem apli ca acest sfat? 1 Petru 1:22 Cum arata aceste cuvinte ca iubirea noastra fat a de colaboratorii n credint a trebuie sa fie sincera, autentica si fierbinte? 1 Ioan 3:1618 Cum putem demonstra ca iubirea lui Dum nezeu ramane n noi? 1 Ioan 4:711 Care este cel mai important motiv pentru care trebuie sa le aratam iubire colaboratorilor nostri?

O cale care le dep a se ste pe toate celelalte 21 Iubirea nu se termin a niciodata. Ce a vrut sa spuna Pavel cu aceste cuvinte? Asa cum se poate vedea, n aceste versete el vorbe ste despre darurile spiritului pe care le primisera cre stinii din secolul I. Acele daruri constituiau o dovada c a favoarea lui Dumnezeu era peste congrega tia puteau sa fac a vin nou-formata. Dar nu toti cre stinii dec ari, sa profeteasc a sau s a vorbeasc a n limbi. Ins a nu asta conta; darurile miraculoase aveau sa nceteze n cele din urma. Totusi, avea sa ramana ceva ce fiecare cre stin putea sa cultive. Era ceva mult mai remarcabil si mult mai de durata dec at orice dar miraculos. Pavel vorbe ste
2123. a) Ce a vrut s a spun a Pavel prin cuvintele iubirea nu se termin a nici odat a? b) Ce se va analiza n ultimul capitol? CONTINUATI 401 S A UMBLATI IN IUBIRE

despre o cale care le dep ase ste pe toate celelalte (1 Corinteni 12:31). Despre ce cale era vorba? Despre calea iubirii. 22 Intr-adevar, iubirea cre stin a pe care o descrie Pavel nu se termina niciodata, adic a nu va disp area niciodata. Pana n zilele noastre, iubirea frateasc a, plina de sacrifi ciu de sine, a ramas semnul de identificare al adevarati lor continuatori ai lui Isus. Nu este manifestata aceasta iubire n congregatiile din ntreaga lume ale nchinatori lor la Iehova? Aceasta iubire va dura ve snic, pentru c a Ie hova le promite viat a ve snic a slujitorilor sai fideli (Psal mul 37:911, 29). S a facem tot ce depinde de noi pentru a continua sa umblam n iubire. Procedand astfel, vom putea simti c at de mare este fericirea care provine din a da. Mai mult dec at atat, vom putea trai da, vom iubi pentru eternitate, imitandu-l pe iubitorul nostru Dumnezeu, Iehova. 23 In acest capitol, cu care se ncheie sectiunea dedi cata iubirii, am discutat cum putem manifesta iubire unii fat a de altii. Avand n vedere multele feluri n care beneficiem de iubirea lui Iehova, precum si de puterea, dreptatea si sa, ar fi bine sa ne ntrebam: ntelepciunea Cum i pot arata lui Iehova c a-l iubesc cu adevarat? Aceasta ntrebare va fi analizata n ultimul capitol al acestei c arti.
402 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Apropiati-v a de Dumnezeu, si el se va apropia de voi

CAPITOLUL

31

ARINTII sunt nc antati sa vada zambetul copilasu lui lor nou-nascut. Deseori ei si apropie obrazul de fata alintandu-l si zambindu-i afectuos. Cu ne micutului, rabdare, ei asteapt a sa vada reactia copila lui. In sfarsit, sului i apar gropite n obraji, iar gura i se arcuie ste ntr-un suras dulce. Acest zambet, unic n felul lui, pare sa exprime afectiune cea dintai manifestare de iubire a copilului ca raspuns la iubirea p arintilor lui. 2 Zambetul micutului ne aminte ste de un aspect im portant legat de natura umana. Reactia noastra fireas c a la iubire este sa raspundem cu iubire. Asa am fost creati ne matu (Psalmul 22:9). Pe masura ce cre stem, rizam si modul de a reactiona la iubire. n ce prive ste Probabil c a ti de anii copilariei c and p arin aminte sti tii, rudele si exprimat iubirea fat a de prietenii tai si-au tine. In inima ta s-a nfiripat un sentiment placut, care a crescut si Iubirea pe care te-a ndemnat la actiune. ai primit-o te-a ndemnat sa arati tu, la randul tau, si
13. a) Ce putem nvata despre natura uman a observand leg atura care se sta bile ste a de obicei c and ntre p arin ti si copiii lor? b) Ce reac tie se declan seaz cineva manifest a iubire fat a de noi, si ce ntrebare important a ne putem pune? APROPIATI-V A DE DUMNEZEU, SI 403 EL SE VA APROPIA DE VOI

iubire. Cre ste la fel si relatia ta de prietenie cu Iehova Dumnezeu? 3 Biblia spune: Cat despre noi, iubim pentru c a el ne-a iubit primul (1 Ioan 4:19). In primele trei sectiuni ale acestei c arti exer ti s-a reamintit c a Iehova Dumnezeu si cita puterea, dreptatea si n multe feluri ntelepciunea spre binele tau. In a patra sectiune ai vazut c a el si-a ex primat direct iubirea fat a de omenire si fat a de tine personal n c ateva moduri remarcabile. Se naste nsa o ntrebare, poate cea mai importanta ntrebare pe care ti-o poti eu la iubirea lui Iehova? pune: Cum reactionez Ce nseamn a a-l iubi pe Dumnezeu 4 Iehova, Sursa iubirii, stie bine c a iubirea are enorma putere de a scoate la iveala ce este mai bun n altii. In pofida razvratirii continue a omenirii infidele, el si-a p as trat ncrederea c a vor exista oameni care vor reactiona la iubirea sa. Si se poate spune c a milioane de oameni fac lucrul acesta. Din nefericire nsa, religiile acestei lumi corupte i-au lasat pe oameni n ignorant a cu privire la iu birea de Dumnezeu. Multi oameni spun c a-l iubesc pe Dumnezeu, dar se pare c a n sinea lor cred c a acest gen de iubire se exprima doar n cuvinte. Iubirea de Dum nezeu poate sa nceap a n felul acesta, asa cum iubirea
4. De ce sunt oamenii n ignoran t a cu privire la ce nseamn a iubirea de Dumnezeu? 404 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

unui copilas nou-nascut fat a de p arintii lui poate fi expri mata la nceput printr-un zambet. Pentru oamenii maturi nsa, iubirea nseamna mai mult. 5 Iehova explic a ce nseamna a-l iubi pe el. In Cuvan tul sau se spune: Caci iata ce nseamna iubirea de Dum nezeu: sa respectam poruncile sale. Prin urmare, iubirea de Dumnezeu trebuie exprimata prin actiuni. Este adeva rat c a multora nu le surade ideea de a fi supusi. Dar ace lasi verset adauga: Iar poruncile sale nu sunt mpovaratoare (1 Ioan 5:3). Legile si principiile lui Iehova au fost date ca sa ne ajute, nu ca sa ne oprime (Isaia 48:17, 18). Cuvantul lui Dumnezeu cuprinde nenumarate principii care ne ajuta sa ne apropiem de el. In ce fel? In continuare vom analiza trei aspecte ale relatiei noastre cu Dum nezeu. Este vorba de comunicare, nchinare si imitare. Comunicarea cu Iehova 6 Capitolul 1 se deschide cu ntrebarea: Ti-ai putea imagina c a porti o discutie cu Dumnezeu? Am vazut c a nu e vorba de o fantezie. Moise chiar a avut o aseme nea conversatie. Dar noi? In prezent Iehova nu-si trimi te ngerii pentru a comunica cu oamenii. Insa Iehova se
5. Cum define ste Biblia iubirea de Dumnezeu, si de ce ar trebui s a ne plac a aceast a defini tie? 68. a) Cum putem auzi ce spune Iehova? b) Ce putem face pentru ca Biblia s a prind a via t a c and o citim? APROPIATI-V A DE DUMNEZEU, SI 405 EL SE VA APROPIA DE VOI

folose ste de alte mijloace excelente pentru a comunica cu noi. Cum putem auzi ce spune Iehova? 7 Intruc at toata Scriptura este inspirata de Dumne zeu, noi auzim ce ne spune Iehova citind Cuvantul sau, Biblia (2 Timotei 3:16). In acest sens, psalmistul i-a sfa tuit pe slujitorii lui Iehova sa se ndeletniceasc a cu acest gen de lectura zi si noapte (Psalmul 1:1, 2). Faptul acesta pretinde un efort considerabil din partea noas tra. Dar toate eforturile facute n acest scop sunt bo gat rasplatite. Dup a cum am vazut n capitolul 18, Bi blia seamana cu o scrisoare pretioas a din partea Tatalui nostru ceresc. De aceea, citirea ei nu trebuie sa fie o corvoada. Biblia trebuie sa prinda viat a c and o citim. Cum anume? 8 Cand cite sti, vizualizeaz a relat arile biblice. Incearc a sa vezi n personajele biblice niste persoane reale. Cauta sa ntelegi din ce mediu social proveneau, n ce conditii au trait si ce anume le-a motivat sa fac a anumite lucruri. Mediteaza apoi profund la ceea ce ai citit, punandu-ti n trebari de felul: Ce nvat despre Iehova din aceasta rela tare? Ce calitate a sa este pusa n evident a? Ce principiu vrea Iehova sa retin cum l pot transpune n viata de aici si mea? Cite ste, mediteaza si aplic a! In felul acesta, Cuvantul lui Dumnezeu va fi viu pentru tine. Psalmul 77:12; Iacov 1:2325.
406 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova ne vorbe ste si prin intermediul sclavului fidel si prevazator. Asa cum a profetit Isus, o clasa de cre stini unsi a fost numita sa ne dea hrana [spirituala] la timpul potrivit pe parcursul acestor agitate zile din urma (Ma tei 24:4547). Cand citim literatura pregatita pentru a ne ajuta sa dobandim cunostin ta exacta a Bibliei, c and asis tam la ntrunirile cre stine si la congrese, suntem hraniti din punct de vedere spiritual de aceasta clasa a sclavului. Fiindc a este sclavul lui Cristos, noi ne nsusim cu ntelep ciune cuvintele lui Isus: Fiti atenti la modul n care as cultati (Luca 8:18). Noi ascultam cu atentie pentru c a recunoastem c a acest sclav este unul dintre mijloacele prin care Iehova comunic a cu noi. 10 Dar cum putem comunica noi cu Dumnezeu? Putem vorbi noi cu Iehova? Este o idee ce inspira veneratie. Da c a ai vrea sa te adresezi persoanei care ocup a pozitia suprema n tara ta pentru a-i prezenta anumite chestiuni personale, ce sanse ai avea sa obtii o audient a? In unele cazuri, si o simpla ncercare ar putea fi periculoasa. In zilele Esterei si ale lui Mardoheu, cel ce ncerca sa i se adreseze regelui fara o invitatie prealabila din partea
9

9. Cine este sclavul fidel si prevaz ator, si de ce este important s a ascult am cu aten tie ceea ce spune acest sclav? 1012. a) De ce este rug aciunea un dar minunat din partea lui Iehova? b) Cum ne putem ruga ntr-un mod care s a-i plac a lui Iehova, si de ce putem avea con vingerea c a rug aciunile noastre sunt apreciate de el? APROPIATI-V A DE DUMNEZEU, SI 407 EL SE VA APROPIA DE VOI

acestuia putea fi condamnat la moarte (Estera 4:10, 11). Acum, imagineaza-ti c a vii naintea Domnului Suveran al universului, n comparatie cei mai puternici oa cu care si meni sunt ca niste lacuste (Isaia 40:22). Ar trebui sa te simti timorat la gandul c a te apropii de el? Nicidecum! 11 Iehova a pus la dispozitia noastra un mijloc simplu, totdeauna accesibil, prin care sa ne adresam lui: rugaciu nea. Chiar si un copil mic se poate ruga cu credint a lui Iehova, adresandu-i-se n numele lui Isus (Ioan 14:6; Evrei 11:6). Totusi, rugaciunea este si o ocazie de a comunica cele mai tainice si ganduri si mai nedeslusite sentimente chiar si pe cele mai dureroase pentru care nu gasim cuvinte (Romani 8:26). Nu folose ste la nimic sa ncerc am sa-l impresionam pe Iehova cu o exprimare pretentioas a, bombastic a, sau cu rugaciuni interminabile n care sa spunem o sumedenie de cuvinte (Matei 6:7, 8). Totusi, Ie hova nu stabile ste nici o limita n ce prive ste durata ru gaciunilor noastre si nici c at de des ne putem ruga lui. Cuvantul sau ne invita chiar sa ne rugam nencetat. 1 Tesaloniceni 5:17. 12 Aminte ste-ti c a numai Iehova este numit Ascultato rul rugaciunii, cel ce asculta cu o empatie autentic a (Psalmul 65:2, NW ). Dar este doar o dovada de bunavoin t a din partea lui Iehova faptul c a asculta rugaciunile slu jitorilor sai fideli? Nu, el gase ste realmente placere n ele.
408 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

In Cuvantul sau, aceste rugaciuni sunt comparate cu ta maia, care prin ardere degaj a un fum placut mirositor si linistitor (Psalmul 141:2; Revelatia 5:8; 8:4). Cat de recon fortant este sa stim c a rugaciunile noastre sincere i sunt la fel de placute Domnului Suveran! Prin urmare, dac a vrei sa te apropii de Iehova, roaga-te de multe ori, zi de zi, cu umilint a. Spune-i tot ce te framanta, nu-i ascunde nimic (Psalmul 62:8). Spune-i ce te neliniste mp arta ste, se bucuriile tale, adreseaza-i multumiri si ste-i laude Tata lui tau ceresc. Drept urmare, legatura dintre tine si el va fi din ce n ce mai puternic a. Inchinarea la Iehova 13 Comunicarea cu Iehova Dumnezeu nu se rezuma doar la a asculta si a vorbi, ca atunci cand discutam cu un prie ten sau cu o ruda. Noi ne nchinam de fapt lui Iehova si tre buie sa-i acordam onoarea deosebita ce i se cuvine din plin. Inchinarea adevarata are ntaietate n viata noastra. Ea este modalitatea prin care ne exprimam sincera devo tiune si iubire fat a de Iehova si tot ea contribuie la unita tea tuturor creaturilor fidele ale lui Iehova, din cer si de pe p amant. Intr-o viziune, apostolul Ioan a auzit un nger care proclama: Inchinati-v p a a Celui care a facut cerul si mantul si marea si izvoarele de ape. Revelatia 14:7.
13, 14. Ce nseamn a a ne nchina lui Iehova, si de ce este potrivit s a facem aceasta? APROPIATI-V A DE DUMNEZEU, SI 409 EL SE VA APROPIA DE VOI

De ce trebuie sa ne nchinam lui Iehova? Gande ste-te la calitatile despre care am discutat, ntre care sfintenia, puterea, stap anirea de sine, dreptatea, curajul, ndurarea, ntelepciunea, umilinta, iubirea, compasiunea, loialita tea si bunatatea. Am vazut c a Iehova reprezinta ntruchi parea suprema, norma absoluta a oric arui atribut pretios. Cand meditam la ce nseamna toate calitatile sale puse laolalta, ne dam seama c a el este mai mult dec at o Perso nalitate de exceptie, demna de lauda. Gloria sa este subli ma, infinit mai mare dec at a oamenilor (Isaia 55:9). Fara ndoiala, Iehova este Suveranul nostru legitim, c aruia i se cuvine cu sigurant a nchinarea noastra. Dar cum trebuie sa ne nchinam lui? 15 Isus a spus: Dumnezeu este un Spirit, si cei care i se nchina trebuie sa i se nchine cu spirit si adevar (Ioan 4:24). Aceasta nseamna sa ne nchinam lui Iehova cu o inima plina de credint a si de iubire, ndrumati fiind de spiritul sau. Mai nseamna si sa ne nchinam n armo nie cu adevarul, sau cunostin ta n exacta care se gase ste Cuvantul lui Dumnezeu. Cand ne ntrunim cu colabora torii n credint a, avem minunata ocazie de a ne nchina lui Iehova cu spirit si adevar (Evrei 10:24, 25). Cand i c antam laude lui Iehova, c and ne rugam lui mpreuna cu
14

15. Cum ne putem nchina lui Iehova cu spirit si adevar, si ce ocazii ne ofe r a ntrunirile cre stine? 410 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

fratii c and ascultam si luam parte la dezbateri pe nostri, marginea Cuvantului sau, ne exprimam iubirea pentru el n cadrul nchinarii pure. 16 Ne nchin am, de asemenea, lui Iehova c and le vorbim altora despre el, aduc andu-i laude n public (Evrei 13:15). Intr-adevar, predicarea ve stii bune despre Regatul lui Ie hova este una dintre cele mai mari porunci date adevaratilor cre stini (Matei 24:14). Suntem prompti la ascultare pentru c a l iubim pe Iehova. Cand ne gandim la felul n care dumnezeul acestui sistem de lucruri, Satan Diavo lul, le-a orbit mintea celor necredinciosi, rasp andind minciuni despre Iehova, nu dorim cu ardoare sa slujim ca Martori ai Dumnezeului nostru, demasc and aceste ca lomnii (2 Corinteni 4:4; Isaia 43:1012)? Si c and meditam la minunatele calitati arzand n ale lui Iehova, nu simtim noi dorinta de a le vorbi altora despre el? Intr-adevar, nu poate exista un privilegiu mai mare dec at acela de a-i aju ta pe altii sa-l iubeasc a pe Tatal nostru sa-l cunoasc a si ceresc la fel de mult ca noi. 17 Inchinarea noastra la Iehova presupune si mai mult. Ea vizeaza orice aspect al vietii noastre (Coloseni 3:23). Dac a-l acceptam cu adevarat pe Iehova ca Suveran al
16. Care este una dintre cele mai mari porunci date adevaratilor cre stini, si de ce ne sim tim obligati s a-i d am ascultare? 17. Ce presupune, printre altele, nchinarea noastr a la Iehova, si de ce trebu ie s a ne dovedim slujitori integri? APROPIATI-V A DE DUMNEZEU, SI 411 EL SE VA APROPIA DE VOI

nostru, vom ncerca sa nfaptuim vointa sa n toate as pectele vietii noastre n familie, la locul de munca, n relatiile cu ceilalti, n timpul liber. Vom c auta sa-i slujim lui Iehova cu toata inima, n integritate (1 Cro nici 28:9). Aceasta nchinare nu lasa loc unei inimi m p artite sau unei vieti duplicitare acelei conduite ipocrite, care, sub aparenta unui serviciu adus lui Iehova, ascunde p acate grave, comise n secret. Integritatea ex clude ipocrizia, iar iubirea o considera detestabila. Si teama sfanta este de ajutor. Biblia stabile ste o legatu ra ntre ea si cu Iehova. permanenta noastra relatie Psalmul 25:14. S a-l imit am pe Iehova 18 Fiecare sectiune a acestei c ar ti s-a ncheiat cu un ca pitol care a aratat cum putem deveni imitatori ai lui Dumnezeu, ca niste copii iubiti (Efeseni 5:1). Este im portant sa ne amintim c a, de si suntem imperfecti, putem realmente imita modul perfect n care Iehova si folose s te puterea, si actioneaz a cu ntelepciu exercita justitia, ne si c a ne sta ntr-adevar manifesta iubire. De unde stim n putint a sa-l imitam pe Cel Atotputernic? S a ne aducem aminte c a semnificatia numelui lui Iehova transmite ide ea c a el devine orice este necesar pentru a-si duce scopul
18, 19. De ce este realist s a credem c a noi, de si suntem imperfec ti, l putem imita pe Iehova Dumnezeu? 412 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

la ndeplinire. Pe buna dreptate, aceasta capacitate a sa ne inspira veneratie, dar sa fie oare peste puterile noastre sa-l imitam pe Iehova? Nicidecum. 19 Noi am fost creati dup a imaginea lui Dumnezeu (Geneza 1:26). De aceea, omul se deosebe ste de toate celelalte creaturi de pe p amant. Noi nu suntem conditiona ti doar de instinct, de factorii genetici sau de factorii de mediu. Iehova ne-a dat un pretios dar: vointa libera. In pofida limitelor si suntem a imperfectiunilor, liberi sa alegem ce vom deveni. Vrei sa fii o persoana iubitoare, nteleapt a si corect dreapta, care-si folose ste puterea? Cu ajutorul spiritului lui Iehova, poti deveni o asemenea persoana. Gande ste-te c ate lucruri bune vei putea realiza! 20 Poti sa-l bucuri pe Tatal tau ceresc, nveselindu-i inima (Proverbele 27:11). Poti chiar sa-i placi pe de plin lui Iehova, deoarece el ti limitele (Colo ntelege seni 1:9, 10). Si, pe masura ce l vei imita pe iubitul tau Tata cultivand calitati minunate, vei fi binecuvantat cu un mare privilegiu. Intr-o lume ntunecata si nstrainata de Dumnezeu, vei fi un purtator de lumina (Matei 5:1, 2, 14). Vei putea reflecta glorioasa personalitate a lui Iehova, chiar si numai ntr-o masura mic a, aici pe p a mant. Ce mare onoare!
20. Ce lucruri bune realiz am atunci c and l imit am pe Iehova? APROPIATI-V A DE DUMNEZEU, SI EL SE VA APROPIA DE VOI
413

I ntreb ari la care s a me ditezi


va, si ce ncredere va rezulta de aici? Osea 6:3 Cum arata acest verset ca faptul de a-l cunoaste pe Iehova pretinde eforturi si aduce binecuvantari? Matei 16:2127 Daca vrem sa-l imitam pe Iehova, al cui exemplu trebuie sa urmam si ce spirit trebuie sa mani festam? Revelatia 21:3, 4 Ce te simti ndemnat sa faci cand medi tezi la binecuvantarile viitoare promise de Iehova?
Psalmul 25:122 Cum ne putem apropia mai mult de Ieho-

Apropia ti-v a de Dumnezeu, si el se va apropia de voi 21 Indemnul simplu din Iacov 4:8 nu este doar un obiec tiv, este un drum. Atat timp c at ramanem fideli, acest drum nu se va sfarsi niciodata. Niciodata nu vom nceta sa ne apropiem de Iehova. La drept vorbind, totdeauna vor fi multe de nvatat despre el. S a nu ne imaginam c a aceasta carte ne-a nvatat totul despre Iehova. De fapt, abia am nceput sa analizam ce spune Biblia despre Dumnezeul nostru! Si nici chiar Biblia nu ne spune totul de spre Iehova. Apostolul Ioan a spus c a, dac a s-ar fi scris tot ceea ce a facut Isus n timpul ministerului sau p aman tesc, lumea nsasi nu ar putea cuprinde sulurile scrise (Ioan 21:25). Dac a s-a putut afirma acest lucru despre Fiul, cu atat mai mult este valabil n cazul Tatalui!
21, 22. Ce drum far a sfar sit st a naintea tuturor celor ce-l iubesc pe Iehova? 414 S A NE APROPIEM DE IEHOVA

Nici chiar ve snicia nu ne va fi de ajuns pentru a nva ta la totul despre Iehova (Eclesiastul 3:11). Gande ste-te perspectiva care ni se deschide! Dup a ce vom fi trait sute, mii, milioane sau chiar miliarde de ani, vom sti mult mai multe lucruri despre Iehova Dumnezeu dec at stim n pre zent. Dar si atunci ne vom da seama c a mai sunt nc a ne numarate alte lucruri minunate de nvatat. Vom fi nerab datori sa nvat am mai mult, deoarece ntotdeauna vom avea motive sa simtim la fel ca psalmistul care a c antat: Fericirea mea este sa ma apropii de Dumnezeu (Psal mul 73:28). Viata de eterna va fi extraordinar de bogata si variata, iar faptul de a ne apropia de Iehova va fi ntotdeauna partea cea mai recompensatoare. 23 Fie ca tu sa raspunzi acum la iubirea lui Iehova, iu bindu-l cu toata inima, cu tot sufletul si cu toata puterea ta (Marcu 12:29, 30). Fie ca iubirea ta sa se dovedeasc a loiala si statornic a. Fie ca toate deciziile pe care le iei zi de zi, de la cele mai mici p ana la cele mai mari, sa reflec te aceleasi principii c alauzitoare, pentru ca ntotdeauna sa alegi calea care te conduce spre o relatie mai apropia ta cu Tatal tau ceresc. Mai presus de orice, apropie-te tot mai mult de Iehova si fie ca el sa se apropie tot mai mult de tine, pentru eternitate!
22

23. Ce e sti ncurajat s a faci?


APROPIATI-V A DE DUMNEZEU, SI EL SE VA APROPIA DE VOI

415

Puteti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

Doriti mai multe informatii?