Sunteți pe pagina 1din 3

Teama de a pierde controlul, teama de a avea orgasm by Karyn Maria Taulescu

n spatele tuturor problemelor sexuale se afla teama. Orgasmul ne ameninta eul, pentru ca el declanseaza o forta pe care noi nu o mai putem conduce si nici controla cu egoul nostru. Toate starile extatice si euforice - indiferent ca sunt de natura extatica sau religioasa declanseaza ntotdeauna la om simultan o atractie fascinanta, si o mare teama. Frica este preponderenta n masura n care omul este obisnuit sa se controleze. Extazul nseamna pierderea controlului. Controlul de sine este evaluat n societatea noastra drept o calitate deosebita si, de aceea, ea este inoculata cu harnicie si copiilor ("... aduna-te acum!"). Capacitatea unui ridicat control de sine usureaza considerabil convietuirea sociala, dar reprezinta totodata expresia incredibilei falsitati a acestei societati. Controlul de sine nu nseamna nimic altceva dect refularea n inconstient a tuturor impulsurilor care nu sunt binevenite ntr-o societate. n felul acesta, impulsul dispare din sfera vizibila, dar se pune ntrebarea ce se petrece n continuare cu impulsul disparut. Si deoarece mplinirea impulsului tine de natura acestuia, el va avea n continuare tendinta de a reveni n sfera vizibila, si astfel omul trebuie sa investeasca ncontinuu energie daca vrea sa suprime si sa controleze n continuare impulsul refulat. Aici ne devine limpede de ce i este omului teama de pierderea controlului. O situatie extatica sau euforica deschide oarecum "accesul la inconstient", lasnd cele refulate cu grija pna atunci sa iasa la lumina. Iar omul devine n asemenea cazuri att de onest, nct se simte de cele mai multe ori penibil. Vechii romani stiau deja ca "In vino veritas - n vin se afla adevarul". n timpul unei betii, dintr-un "miel blnd" apare o agresiune salbatica, pe cnd un "tip brutal" izbucneste n lacrimi. Situatia devine de-a dreptul onesta, dar ea da de gndit din punct de vedere

social si, de aceea, "oamenii ar trebui sa se poata stapni". n asemenea situatii pacientii unui spital sunt foarte onesti. Daca omului i este teama sa nu-si piarda controlul si, de aceea, exerseaza zilnic controlul de sine, i este adesea dificil sa renunte, n cadrul sexualitatii, la controlul eului, si sa lase sa se ntmple ceea ce se ntmpla. n timpul orgasmului, micul nostru eu - de care suntem mereu att de mndri - este pur si simplu de negasit. Eul moare n timpul orgasmului ( ... din pacate, doar momentan, pentru ca altfel iluminarea ar fi considerabil mai simpla!). Dar cel care se cramponeaza de eu si mpiedica orgasmul. Si cu ct eul ncearca mai mult sa produca n mod voluntar orgasmul, cu att mai lipsita de perspectiva este reusita. Aceasta lege nu este luata n considerare n importanta ei, n ciuda faptului ca este foarte cunoscuta. Atta timp ct eul vrea ceva, i va fi imposibil sa-I atinga.Dorintele eului se concretizeaza n final ntotdeauna n contrariile lor: faptul de a voi sa adoarma l trezeste, faptul de a vrea sa fie potent l duce la impotenta. Atta timp ct eul si doreste iluminarea, nu va ajunge niciodata la acest tel! Orgasmul este renuntarea la eu, caci numai aceasta renuntare face posibila "devenirea Una", caci atta timp ct mai exista un eu exista si un non eu, iar noi existam n dualitate. Daca e ca femeia si barbatul sa vietuiasca un orgasm, li se cere amndurora, n egala masura, dispozitia de a lasa lucrurile sa-si urmeze cursul. nsa pe lnga aceasta tema comuna, barbatul si femeia mai trebuie sa mplineasca si teme diferite, specifice sexului, daca e sa se ajunga la o sexualitate armonioasa ntre ei. Frigiditatea indica faptul ca o femeie nu vrea sa se daruiasca cu totul, ci vrea sa fie ea nsasi barbatul. Ea nu vrea sa se subordoneze, sa fie "supusa", ci vrea sa domine. Dar dorintele de dominare si fanteziile de putere sunt expresie a principiului masculin si, de aceea, mpiedica la femeie o identificare desavrsita cu rolul feminitatii. Astfel de deplasari tulbura, desigur, n conformitate cu natura, un proces polar att de sensibil cum este sexualitatea. Acest raport se confirma si prin faptul ca femeile care sunt frigide fata de partenerul lor pot vietui foarte bine un orgasm prin onanie. Prin onanie problema dominarii sau a daruirii este nlaturata - femeia este singura si nu trebuie sa lase pe nimeni sa patrunda n ea, cu exceptia propriilor fantezii. Iar eul, care nu se vede amenintat de existenta unui "tu", se retrage cu mai multa usurinta si de bunavoie. Prin frigiditate se arata n majoritatea cazurilor si teama femeii fata de propriile impulsuri, n special atunci cnd la ea se manifesta aprecieri stricte asupra cliseelor unei femei decente si ale unei femei usoare etc. Femeia frigida nu vrea sa lase nimic sa patrunda nauntru si nici sa iasa nimic n afara, ci ea vrea sa ramna rece. Principiul masculin este actiunea, creatia si nfaptuirea. Principiul masculin (Yang) este activ, si cu aceasta si agresiv. Potenta este expresia si simbolul puterii, impotenta este lipsa de putere. n spatele impotentei se afla teama fata de propria barbatie si fata de propria agresivitate. Omului i este teama sa-si afirme principiul masculin. Impotenta este si expresia unei frici fata de feminitatea

din sine. Feminitatea este vietuita drept o amenintare care vrea sa-I nghita pe om. n acest context, feminitatea se prezinta n aspectul strabunic ii care-si nghite copiii, respectiv al vrajitoarei. Iar omul nu vrea deloc sa intre n "coliba vrajitoarei". Si cu acest prilej se dovedeste identificarea redusa cu aspectul barbatesc, si cu aceasta cu atributele de putere si agresivitate. Barbatul impotent se identifica mai mult cu rolul pasiv si cu rolul celui supus. Lui i este teama de actiune. Si aici ncepe cercul vicios daca se ncearca obtinerea potentei prin vointa, ncordare si stradanie. Cu ct presiunea de realizare este mai nalta, cu att mai lipsita de perspectiva este orice erectie. Impotenta ar trebui mai degraba sa devina punctul de plecare din care omul sa-si dea siesi socoteala referitor la legaturile sale cu temele: putere, actiune si agresivitate, si totodata cu temerile legate de acestea. La considerarea tuturor problemelor sexuale nu trebuie uitat niciodata ca n fiecare om exista att un aspect sufletesc feminin ct si unul masculin, si ca la urma urmelor orice om trebuie sa dezvolte ambele aspecte n sine, indiferent ca este barbat sau femeie. nsa aceasta cale dificila ncepe prin aceea ca omul si realizeaza deplina identificare cu acel aspect pe care l reprezinta prin sexul corporal. Abia dupa ce am putut vietui n ntregime unul dintre poli se deschide calea de a trezi n noi, prin ntlnirea cu celalalt sex, si partea sufleteasca polar opusa, si de a ne-o integra constient. sursa : Thorwald Dethlefsen; Ruediger Dahlke