Numarul de aur aplicatii in matematica

n articol, se prezinta unele elemente referitoare la istoria numarului de aur, cat si utilizarea lui in anumite discipline.Se emit o serie de aplicatii in algebra, analiza

unele animale, a cochiliilor de melci i scoici etc.

matematica, geometrie plana, trigonometrie. Acest numar este evocat si de Leonardo da Vinci in scrierile sale.

Scurta istorie a numarului Numrul de aur notat n literature de specialitate cu admite valoarea numeric aproximativ 1,618 i reprezint prescurtarea numelui lui Fidias, considerat creator de armonie, frumos, echilibru i proporionalitate a formelor controlate de legea acestui numr. Armonia universal reprezint o sumde forme din lumea animal, vegetal sau a obiectelor din realitatea obiectiv, la baza crora stau legi de dezvoltare i principia matematice de alctuire. Numrul de aur este demonstrat tiinific i exprim printre altele, legi de cretere a: plantelor, animalelor etc. Acesta se regsete n mediul ambiant/natur i se identific n poziia frunzelor pe lujeri, n dezvoltarea oaselor la om, la
1

Numrul pus n discuie, determin o anumit arhitectur, prin utilizarea sa optimizat, asigurnd echilibrul volumelor i proporiilor prilor componente ale unui ansamblu constructiv. Egiptenii au utilizat numrul de aur la construcia piramidelor; acetia considerau c neleg efectul de piramid prin care se conserv viaa, construind piramidele ca morminte ale faraonilor, mumiile acestora, fiind a ezate la 1/3 de baz, unde efectul de piramid se considera ca fiind maxim.

Raportat la geometria plan, punctul M realizeaz pe segmental AB o seciune de aur; aceast denumire este atribuit lui Leonardo da Vinci.

structura bronhiilor, ca si in molecula ANDului uman: sirul lui Fibonacci

Prima definiie clar a mrimii cunoscute ulterior drept seciunea de aur a fost dat n jurul anului 300 .Cr. de Euclid n urmtoarele

cuvinte:

Spunem c un

segment de dreapt a fost mprit n medie i extrem raie atunci cnd ntregul se

raporteaz la segmentul mai mare aa cum segmentul mai mare se raporteaz la cel mai mic. Cu alte cuvinte, dac avem un segment de dreapt i l mprim n dou subsegmente de lungimi a i b astfel nct (a+b)/a=a/b, atunci spunem c segmentul a fost mprit n medie i

Algebra lui este la fel de uluitoare ca i apariiile sale in formele naturii si este in stransa legatura cu un sir de numere si el foarte present in lumea viului, in in

extrem raie sau ntr-o seciune de aur. Numrul de aur este primul numr iraional din istoria matematicii, altfel spus, primul numr despre care s-a descoperit c nu poate fi exprimat ca fracie (ca raport a dou numere ntregi). El este rdcina pozitiv a ecuaiei:

phyllotaxis-ul(aranjarea

frunzelor

greaca) plantelor, la petalele multor flori, in solzii ananasului si conurilor de brad, in arborele genealogic al trntorului, n i are valoarea:

n strns legtur cu raportul de aur se afl irul de numere: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89,, numit irul lui Fibonacci, pentru

care, oricare termen, ncepnd cu al treilea, este suma celor doi termeni din ir imediat precedeni, irul pornind cu primii doi termeni egali cu o unitate. Formula sa de recuren este: ntre cele dou definiii este un decalaj: conform primei definiii (1)

iar conform celei de-a doua definiii (2) Raportul a doi termeni consecutivi ai irului tinde ctre numrul de aur. Cu excepia primilor doi termeni de la nceput, cele dou definiii descriu acelai ir. ntr-adevr, dac considerm irul irul lui Fibonacci exprim legea creterilor organice, adic este formalizarea matematic a modului n care se produc procesele de cretere n natur. definit n prima form (1), n urma unor calcule elementare constatm c irul n4. verific relaia de recuren din definiia (2) pentru orice Pornind de la formula 2= 1 + , obinem expresia lui ca radical continuu:

irul lui Fibonacci poate fi definit i prin formula termenului general (formula lui Binet):

numrul de aur apare acum ca fiind limita irului:

Pornind de la formula = 1 + 1/, obinem expresia lui ca fracie continu:

numrul de aur apare acum ca fiind limita irului:

Zecimalele numrului sunt identice cu cele ale lui 1/ i 2: