Sunteți pe pagina 1din 268

\UVIOSUL Pff ISIE ff CHIORITUL

\UVIHTE
VI
nESPRE
En"URft EVRHCHELISMOS
2013
Traducere din limba originalul:
IlEPI nPOEEYXHE
mu fEQOvmc; Ila"La(ou AyLOQt:imu, 2013
Copyright pentru n limba
Sfnta Sfntul Evanghelist
Ioan Teologul" Suroti
57006 Vasilika, Tesalonic - GRECIA
Tel. 23960/41320 Fax. 23960/41594
Editori: Ieroschim.
Editura Evanghelismos
Str. Privorului nr.15, Bl.12, Se. A, Ap. 1
Sector 4, - ROMNIA
Tel./Fax +40.21.3311022, M: +40.722690272
e-mail: contact@evanghelismos.ro
Materialul fotografic din prezenta
Sfintei "Sfntul Evanghelist Ioan Teologul"Suroti
Descrierea CIP a Bibliotecii a Romniei
PAISIE AGHIORITUL
Cuvinte Cuviosul Paisie Aghioritul ; trad.:
ieroschimonah - Evanghelismos, 2011-
10 vol.
ISBN 978-973-7812-82-7
Voi. 6.: Despre - 2013. - ISBN 978-973-7812-98-8
I. (trad.)
281.94
Pff ISIE ff CHIORITUL

VI
Traducere din limba
de Ieroschim.
Chilia Buna-Vestire", Schitul Lacu
SFNTUL MUNTE ATHOS
EDl,URil
. 2013
PROLOG
A
n cele cinci volwne anterioare ale
te duhovnicesti" ale StaretuluiPaisie, destule
' .
referiri la de vreme ce camo-
'
nah,ntru avea ca lucrare de
.
Dar si pe oamenii cu care intra n fie

monahi, fie mireni, se totdeauna ajute

ncredinteze viata lor lui Dwnnezeu prin mijlocirea
ciunii. i{ acest care se cu binecuvntarea
nostru, nalt Preasfi.ntitul Mitropolit Nicodim al
.
Kasandriei, sunt cuprinse cuvintele Staretului Paisie refe-
'
ritoare ndeosebi la
Pentru Staretul Paisie este marea posibili-
'
tate pe care ne-adat-o Dwnnezeu cu El,
cerem ajutorul. Pe Staret l durea cnd i vedea pe oameni
'
se chinuiesc, nevoindu-se cu prea putinele lor puteri
'
omenesti': n timp ce ar fi putut ajutorul lui Dum-
'
nezeu, Care poate trimite nu numai putere
ci multime de puteri dumnezeiesti. Si atunci ajutorul Lui
' ' .
nu se va numi numai ajutor dumnezeiesc, ci minune a lui
Dumnezeu': De aceea insista trebuie simtim
,
nea ca pe o necesitate si se ajute pe cei care
'
nu stiau se roage, nceput bun si inima lor
' '
lucrnd Pe cei care
obisnuinta a i se roage cu mai
si cu mai tuturor le
'
recomanda si smerenia, ca principale conditii
' ' '
5
pentru comuniunea cu Dumnezeu.Fratele meu, scria n-
tr-o de-a sa, nu cere nimic altceva n ta
n .. ti va aduce smerenia, sme-
"'' , , J
renia ti va aduce Harul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu ti
. ,
va prin Harul tot ce va trebui pentru propria
ta mntuire si orice altceva, n cazul va trebui, pentru
, ,
a ajuta un alt suflet': Iar ntr-o de-a sa scrie:
zdrobesc naintea lui Dumnezeu, pu-
nndu-mi n si nerecunostintele mele, cer cu
, , ' ,
smerenie mila Lui si fiu slavoslovindu-L ".
,
Volumul de cuprinde sapte Prima parte se
' ' '
la n general, pe care Staretul o ca pe
'
o necesitate a sufletului, pentru continua si nentrerupta
'
comuniune cu Dumnezeu.Trebuie ne ntr-o nen-
<<n convorbire cu Dumnezeu
ca simtim
. . .
vom constientiza aceasta, atunci vom simti nevoia
' '
continuu cu Dumnezeu si vom ajunge sila
' '
Paisie ne la
si si conditiile
' ' '
necesare pentru ao dobndi si mentionnd n paralel cu
' '
trebuie se si o
' '
pe pentru a comunica cu Dumnezeu, trebuie
aceeasi pe care Dumnezeu:
, Jlr:>'
Iar sunt smerenia si dragostea Patimile -
. '
si mai ales mndria si lipsa nobletii lip-
' ' ' '
sajertfirii de sine, - sunt paraziti care dumneze-
'
iasca comuniune. De aceea, nainte de a ncepe
care comuniune este
'
de o cu cea pe care o facem nain-
te de dumnezeiasca Prin si
' ' '
naintea lui Dumnezeu,se rupe mprejmuirea
sau, mai Dumnezeu deschide usa" si primimHa-
' '
rul dumnezeiestii comuniuni".
.
6
n a doua parte a se face referire la piedicile pe

care le ntlnim n acedia si
'
direa mintii. La acestea se si diavolul, care
. .
ne de la comuniunea cu Dumnezeu,deschiznd
discutii" cu noi Staretul sfaturi practice pentru ca ini-
, .
ma se si n lucrarea
,
Studiul putin, dar temeinic, acut nainte de

inima Psalmodia n lupta mpotriva ace-
'
diei si cele mai bune conditii pentru a rosti
, .
nea cu Metanierul este mpotriva diavolului
Metaniile la pornirea motorului nostru duhovnicesc.
A treia parte se cea iubitoare':
la Maica Domnului, la ngerul precum sila

Sfinti, care sunt ocrotitorii si mijlocitorii nostri Dum-
, . .
nezeu. Maica Domnului, prin ei ascultare
. .
de Dumnezeu si prin smerenia ei, a contribuit la mplini-
'
rea sfatului cel mai nainte de veci al lui Dumnezeu pentru
mntuirea omului De aceea si noastre
A
si duce cererile noastre la Fiul ei si Dumnezeu. Dar si In-
' . .
gerul nostru nu se de noi, atunci
cnd Dumnezeu, ci ne ocroteste sine de

primejdii. Sfintii toti ne ajute atunci cnd i che-
' .
cu si evlavie .
. .
Partea a patra se la cererile din vremea
nii, care, asa cum spunea Staretul, este bine le
. . .
n trei: o parte pentru noi nsine, una pentru lume si una
pentru cei n capitol al a se
vorbeste despre folosirea Psaltirii n Staretul
. .
obisnuia se roage n acest fel pentru diferitele cazuri
.
pentru care Arsenie Capadocianul rnduise fieca-
re psalm n parte. Cazurile" Santului Arsenie, precum
modul n care Staretul se ruga pentru vreo oarecare pro-
'
citind psalmul sunt puse n Anexa
de la sarsitul
. .
7
n partea a cincea sunt cuprinse sfaturile cu privire
la sila trezvie, la supravegherea duhovni-
'
care este absolut pentru adunarea mintii
'
Mintea un copil nesupus, care vrea umble
mereu ncolo si-ncoace". Staretul o discipli-
duhovnkeste si o stea ia ea
n Rai, ei n ceea ce
adunarea n la
diferitele metode practice, acestea sunt pur
si simplu niste mijloace conditiile abso-
' ' '
lut necesare sunt si zdrobirea inimii, care vin n
mod firesc, atunci cnd marea sa
'
si nerecunostinta sa de multe binefaceri
ale lui dar si cnd,si va iesi din sine si se
' ' ' '
va pune n locul celor ndurerati.
n partea a sasea se face la viata a
' '
Bisericii. Aici s-au adunat si sfaturile legate de participa-
,
rea la slujbele precum si cele legate de corecta
' '
pentru Taina Dumnezeiestii Euharistii. llltimul
'
capitol al acestei se la psalmodie, care nu este
'
numai ci sio zvcnire a inimii,
'
duhovnicesti
'
A saptea si ultima parte a este doxolo-
giei hrl Dumn'.ezeu. doxologie
din cu bucurie si cu multumire" mplinirea fi- ,
' '
din cererile noastre. Accentua, de asemenea, fi-
ecare om ar slavoslovi zi si noapte pe Dumnezeu, s-ar
gndi la multimea dumn'.ezeiestilor binefaceri. Copiii cei
Eri.lui Dumnezeu l chiar si n mh-
niri si n doxologiei sial mulhrmirtilui
omul Si cu
ct l slavosloveste si i este lui
cu att i tot mai multe
'
llltimul capitol se la darurile pe care le
primesc oamenii smeriti si care po-
din pentru Dumnezeu.
' '
8
a gustat marea nespusa veselie
pe care dumnezeiescul Har le sufletului cnd l
spunea atunci, prezentei lui Dum-
,
nezeu mintea se opreste, mai lucreze si creierul,
, ,
iar sufletul simte numai dragoste,
a dumnezeiestii afectiuni si sigurante': Atunci si
, ' ' , '
pentru minteas-a unit cu Dumnezeu sinu
,
vrea n nici un chip p/,ece de El::
n toate se face referire, n repetate rn-
' '
duri, la smerenie sila constientizarea noastre,
' ' ,
precum la purtarea la participarea la durerea ce-
lorlalti. Pentru Staret acestea constituie principiile de
, '
ale vietii duhovnicesti si conditiile absolut necesare pentru
' , ' '
inimii. inimii, ct de mult
puteti, cu dragoste si smerenie': scria ntr-o a sa. De
, ,
asemenea, n rnduri Staretul exemple din
,
nevointa sa sau dumnezeiesti pe
' '
care el nsusile-a A fost si aceasta o milostenie duhouni-
, '
pe care af'acut-o din multa sa dragoste, ca ne ajute.
Multumim din tuturor celor care au citit textele
'
acestui volum, nainte de editarea lui, si care au contribuit,
.
cu pe care le-au formulat, la definitivarea lui
Fie ca, cu ajutorul lui Dumnezeu, iubim
si cu smerenie si cu pentru a o cultiva,
'
ca ne de lui Hristos,
:t' ' ,
pe El. ca pe Dumnezeu n vecii vecilor"! Amin.
Vinerea 2012
.Praznicul Izvorului
Stareta Sfintei
.
Monahia Filotheia si obstea
' '
- Gheronda, ce pen-
tru Sfintia
'
- Trimit semnal, cer ajutor.
Cer continuu ajutor de la Hristos,
de la Maica Domnului, de la Sfin-
ti, pentru mine si pentru ceilalti.
' ' '
nu voi cere, nu-mi vor da.
A A
PARTEA INTAI
COMUNICAREA CU DUMNEZEU
Fericiti sunt toti cei care au
, ,
prins cu Baza
si sunt conectati, prin evlavie, cu
, ,
Dumnezeu".
CAPITOLUL!
este
cu Dumnezeu
Fericiti sunt toti cei care au prins
, ,
cu Baza
- Gheronda, ce pentru Sfintia


- Trimit semnal, cer ajutor. Cer continuu ajutor de
la Hristos, de la Maica Domnului, de la Sfinti, pentru

mine si pentru ceilalti. nu voi cere, nu-mi vor da.
aduc aminte n timpul civil ne-au
ncercuit o mie sase sute de Noi eram nu-
' .
mai o optzeci de soldati, fortificati n spatele unei
. .
stnci. ne-ar fi prins, ne-ar fi omort. Eu ncer-
cam fixez antena pentru a lua cu Centrul,
dar nu reuseam, se rupea din pricina rafalelor de

foc. Locotenentul striga la mine: astea acum!
Vino aici si tragi vreo de grenade". Apoi

se ducea inspectie la mitraliere. De ce
.
15
pleca, alergam la de transmisie.
dea el ordinele, eu ncercam instalez antena,
care fuga ajut, ca nu se mai enerve-
ze. n cele din cu o si cu un lemn am fixat
'
antena si am reusit prind Am spus doar
' '
cuvinte. A fost de-ajuns. A doua zi a
venit aviatia si ne-a salvat. Este, oare, putin lucru ca o
' ' '
optzeci de fie de o mie
sute si n cele din se salveze?
'
Din aceasta dai seama de marea misiune a
'
monahului, de a ajuta cu Mirenii spun:
Ce fac De ce nu ies n lume ca ajute so-
cietatea?". Ca si cum ar spune unui telegrafist: Ce faci
'
acolo cu de Las-o, ia o vino
ne
Nu ne foloseste la nimic cu toate bazele
'
militare din lume, nu avem si contactul
'
cu Dumnezeu, ca cerem si primim ajutor de la
'
EL Fericiti sunt toti cei care au prins cu Baza
' '
si sunt conectati, prin evlavie, cu Dumnezeu.
' '
Hristos ne posibilitatea
vorbim cum
- Gheronda, nemultumirea si durerea mea cea
' '
mare este problema aflu foarte n
Ce fac?
- Oriunde te-ai afla, vorbesti deschis lui Hris-
tos, Maicii Domnului, ngerilor, Sftntilor. le spui tot
'
ceea ce vrei. zici: Hristoase al meu, Maica Dom-
nului, stii intentia mea. Astfel, simplu si
' ' '
cu smerenie, mereu cu ei despre orice te
16
care Doamne
Iisuse Hristoase,
,
- Gheronda, rog cu mintea
'
- Cnd te rogi, te gndesti cu cine vorbesti.
' '
Vorbesti cu Dumnezeu!
'
Oare, mic lucru este acesta? Unei persoane im-
portante cu i cineva! Ia amin-
te ca nu vreo prostie, desi din cnd n cnd
'
i se limba din pricina sfielii. Ei, cineva
ia aminte att de mult cnd vorbeste cu un om, cu ct
'
mai atent trebuie fie atunci cnd vorbeste cu Dum-
'
nezeu? Vezi, chiar si un copil mic, atunci cnd merge
'
sau vreunui vrstnic, merge
cu Si mai vrea si
' ' ,
de care se si teme putin, atunci cu si mai
' ' k
se apropie de el. Iar noi vorbim cu Insusi Dum-
'
nezeu, cu Maica Domnului, cu Sfintii si nu ne
' '
seama?
- Gheronda, nainte de a veni la consi-
deram monahismul totuna cu Acum
mi se pare o o consider lucra-
rea cea mai grea si mai obositoare.
- Te filosof! place
si nu obosesti conversezi cu oamenii. Cu Hristos
' '
Care binevoieste cu tine, ti vine
, '
greu te Nu este, oare, acesta
un lucru necuviincios? Este ca si cum ar spune cineva:
'
Oh, acum trebuie merg vorbesc cu Nu
am chef, dar ce fac? Voi merge". Hristos ne posi-
bilitatea vorbim continuu cu El prin iar
noi nu vrem? Este Si mai ciudat este
' '
faptul Hristos vrea vorbim cu El ca ne ajute,
iar ne vine greu.
17
,
- Gheronda, cad mereu n vorbire si apoi
' .
mhnesc.
- Nu este mai bine vorbesti cu Hristos? Celui

care vorbeste cu Hristos nu-i pare De-
'
sigur, vorbirea este dar o pui n
'
valoare duhovniceste, ea poate deveni pentru
'
Unora le vine greu Tu ai
o putere si un imbold de a vorbi.

vei pune n valoare duhovniceste aceasta, ti se va sfin-
.
ti sufletul. vorbesti cu oamenii doar
. . .
ceea ce este absolut necesar si vorbesti mereu cu

Hristos. Cnd vei ncepe o convorbire cu El,
nu-ti vei mai da seama ce se n jurul
'
att de mult vei fi si o asa vei

simti. Pe mine chiar si convorbirile duhovnicesti
. . .
obosesc, n timp ce n simt
este cu Dumne-
zeu. Uneori i fericesc pe cei care au n vremea
lui Hristos, pentru l vedeau si l auzeau pe Hristos
nsusi si puteau Dar gndesc noi

suntem cu mult mai fericiti dect ei, pentru aceia

nu puteau discute mult cu El, n timp ce noi putem
vorbi nencetat cu El prin
Dorinta pentru
,
- Gheronda, cum trebuie rog?
- te simti ca un copil mic, iar pe Dumnezeu

simti ca pe si rogi pentru tot ce ai ne-
. .
voie. Vorbind astfel cu Dumnezeu, aceea nu vei
mai voi te de El, pentru numai n
18
Dumnezeu cineva mngiere si nespusa
' '
dragoste cu dumnezeiasca
'
pe Hristos
untru inimii noastre si iubim cu flinta noas-
' '
iubesti pe Dumnezeul din inima ta,
,
din tot sufletul cu puterea ta si cu tot cugetul
spune Sf'anta Cnd l va iubi pe
Dumnezeu siva avea cu El, nu-l va impresio-
' '
na nimic Devine ca un nebun. Pune-i unui
nebun cea mai vamiscasufleteste.
' ' '
cele mai frumoase picturi sinu le va da nici
'
o cele mai bune cele
'
mai bune haine, cele mai bune parfumuri sinu va lua
'
aminte la ele, n lumea lui. Tot astfel si cel
' '
care are cu lumea s-a alipit de cele
'
de acolo sinu poate fi smuls pentru nimic n lume. Asa
' '
cum nu-l poti dezlipi pe copil din bratele mamei sale,
' '
tot astfel nu-l poti dezlipi de pe omul care
'
a nteles noima ei. Ce simte pruncul n bratele mamei
' '
sale? Numai cel care simte prezenta lui Dumnezeu, iar
'
pe sine se vede ca un copil mic, va putea ntelege asta.
'
Am cunoscut oameni care, atunci cnd se
sunt ca niste copii mici. Si i-ar auzi cineva cum
' '
vorbesc cnd se ar zice sunt co-
pii mici. ar mai vedea si ce fac, chiar
' '
ar zice au nnebunit. Asa cum copilul, l apu-
,
pe de si-i zice: Nu stiu cum, dar
' '
ceea ce-ti cer", cu aceeasi simplitate si
re l si oameni Dumnezeu. '
' '
- Gheronda, dorinta pentru se poate
'
naste din nevoia de a nu fi singur, de a
'
fi mngiat?
1
Luca10, 27. Vezi Matei 22, 37; Marcu 12, 30.
19
- Si se naste dintr-o nevoie
pentru oare nu este Se vede
tu esti si numai la nevoie alergi la ru-
Fireste: penti.=u aceasta Dumnezeu
diferitele si ca la El. Bine
este ca din dragoste alerge copilul la sau
la mama lui. nchipuieste-ti un copil, care, desi stie ct
' ' ' '
de mult l iubesc lui, si el totusi fie mpins
. ' '
cu sila n bratele mamei sau ale
'
Dumnezeu este un iubitor si ne iubeste.
' '
De aceea trebuie cu

vremea si nu ne mai vorbim

cu El.
20
CAPITOLUL2
Nevoia de
simtim
'
ca pe o necesitate
- Gheronda, nu prea am si simt tare
' '

- Stii ce faci? te de Dumnezeu asa cum
' ' '
se copilul de gtul si str8.ndi att
' ' .._'O
de tare, nct nu te dezlipi de EL Numai atunci
vei simti si putere.
' ' '
- Gheronda, simt nevoia sprijinesc de Dum-
nezeu, dar mi vine greu.
- ridici minile n sus. Astfel ncet-ncet se
'
vor lungi site vei de Dumnezeu.
' '
- Gheronda, atunci cnd nu am destul timp si
'
la nu cumva fur din timpul pe care
trebuie dau lui Hristos?
- Hristos este bogat si, orict ai fura tu, El tot
'
nu Tu n felul acesta esti n pierdere.
' '
Hristos nu are de ci noi
'
21
avem nevoie de ajutorul Lui. Ne pentru
cu Dumnezeu Care ne-a creat. Iar nu
o vom face, vom n minile diavolului si atunci...
'
vai de noi! Ai ce spune Isaac Sirul? Nu
ne va cere Dumnezeu pentru nu am
ci pentru nu am avut cu El si n
' ,
felul acesta am dat drepturi diavolului ne-a chinuit'
12

- Gheronda, cum ajung iubesc
- ca o necesitate. cum
trupul are de ca tot astfel
'
si sufletul, trebuie fie ca nu
'
va fi si moare duhovniceste.
' ' '
- Gheronda, de ce ne vine greu ne
- Pentru nu simtim ca pe o nece-
'
sitate. Cel care nu n noima ca o
ca pe o necesitate, o ca o si
'
se copilului minte care se ntoarce de la
snul mamei sale si de la dragostea ei cea dulce,
'
ajungnd astfel si pipernicit.
'

,
- Gheronda, si cum ajung simt ca
'
o necesitate?
- Trebuia fi mers situ n ca ne putem
ntelege. n n de cnd eram n
si n convorbire des-
'
cu Centrul, aveam mai Cnd
comunicam din n ore, o' nesigu-
Iar cnd comunicam numai de ori pe zi,
dimineata si seara, atunci ne simteam sprlJ"in.
' ' '
Cu ct mai mult se cineva, cu att mai
2
Vezi Isaac Sirul, Cuvinte Ascetice, Cuvntul 42.
22
simte. nseam-

ne n si n nentre-
,
convorbire cu Dumnezeu, vom pren-
tmpina orice ntr-un autobuz era un mo-
nah3 care se ruga cu ochii nchisi. Toti ceilalti

credeau doarme. La un moment dat un camion, care
venea din directie s-a izbit de un stlp de curent

electric, iar masinile care veneau din ambele directii
s-au ciocnit ntre ele, pricinuindu-se mare
Autobuzul s-a aflat la ctiva metri de drum, ca si
cum ar fi fost luat de o si niciunul
,
tre pasageri nu a nimic. monahului

i-a salvat.
- Gheronda, adeseori mirenii cum se
se roage .

- Uite, mai demult, unii care voiau mo-
nahi si aveau un caracter aspru, mergeau si se nevoiau

pe stnci abrupte, n pesteri, n mormintele
'
rilor la idoli sau n locuintele demonilor. Acolo treceau

printr-o multime de primejdii- se temeau ca nu cum-
va se stnca, urlau demonii etc. - , si frica
'
i silea strige nencetat: Hristoase al meu, Maica
Domnului". Si astfel au dobndit obisnuinta cea
. . .
a nencetate.
de noapte, drogurilor etc., multi dintre cei care con-
duc masina si pierd controlul 'asupra lor nsisi. Asa
omui se dtice la serviciu sinu stie
toarce sau se schilodit n vreun
spital. Aceasta nu-l sileste mereu: Hristoase
al meu, Maica Domnuiui"? mirenii ar fi pus n
valoare primejdiile prin care trec, ne-ar fi ntrecut pe
noi, monahii, n si ar fi evitat si primejdiile.

3
Mai trziu am aflat a fost
23
La Coliba mea a venit cineva foarte mhnit pentru
din neatentie a lovit un copil cu masina Sunt vino-
' '
vat", spunea el. Te rugai n acel ceas?'', l-am ntrebat.
Nu", mi-a Nu esti att de vinovat ai lovit
'
copilul, i-am spus, pe ct esti de vinovat nu te ru-
'
gai". Si i-am povestit caz pe care l aveam
'
n vedere i-l spun. Am cunoscut un functionar care
'
ajunsese la nalte de virtute. Rostea nencetat
lui Iisus la serviciu, pe drum si peste tot
'
unde mergea. i devenise
toare4 si din ochii lui curgeau lacrimi de doxologie si
' '
de veselie. La biroul unde lucra, uda hrtiile cu lacrimi.
Din se gndea lase serviciul si
' '
la pensie. A venit la Coliba mea ca ntrebe
ce Nu pleca, i-am spus, iar cnd te vor ntre-
ba colegii de ce plngi, tu le spui: Mi-am adus
aminte de meu". ntr-o zi, n timp ce conducea,
i-a un copil n fata masinii. Desi l-a
' ' '
aruncat ct colo ca pe un titirez, totusi copilul nu
,
tit nimic. L-a Dumnezeu, pentru n acel ceas
'
omul acesta se ruga.
Mobilizare pentru
- Gheronda, va fi
- Voi faceti Eu din p-
'
fac mobilizare pentru -
zgomot-, ca ne Dumnezeu si
'
mobilizarea si Am avut o vestire
5
: Faceti
' '
ca fie mpiedicati turcii, deoa-
,
4
Despre vezi p.159.
5
S-a spus n noiembrie 1983. Vestirea nu a fost
ci
24
rece n duminica de 16 octombrie,
'
ne lui Dumnezeu acum ne-a
Maica Domnului; ne va
de acum nainte.
- Gheronda, acum, a trecut primejdia care urma
se aici, ne mai pentru aceasta?
- oare, pe lumea aceasta vreun loc unde
nu fie Ce este ntre aici" si acolo"?
' ,
Si cei de acolo'', unde acum este sunt fratii
' '
nostri. Nu ne tragem noi, toti oamenii, din Adam si
, , ,
Eva? Dar familia s-a dezbinat. Unii sunt aici,
altii acolo. Cu ortodocsii suntem frati si trup si
' ' ' ' J
duh, n timp ce cu ceilalti suntem frati numai
' ,
trup. Prin urmare, un motiv n plus pentru
care trebuie ne cu mai durere pentru
aceia, deoarece ei sunt mai chinuiti.
,
- Gheronda, n vreme, cnd Grecia trece
printr-o situatie fac cu meta-
,
nierul, dar gndesc la faptul mntuirea Greci-
ei nu depinde de metanierul meu.
- Nu spun mntuirea Greciei depinde de meta-
nierul faptul te gndesti mereu la
, '
le prin care trece Grecia, te doare pentru
patria ta ceri lui Dumnezeu, singurul
Care poate ajuta.
rugati ridice Dumnezeu oameni duhov-
,
nicesti, Macabei
6
, pentru mare nevoie de ast-
,
fel de oameni. A venit vremea se lupte binele cu
pentru au lege si
,
6
Supranumele de Macabeu I s-a dat lui Iuda,
iudaice - care a avut loc n 166 .Hr. mpotrivaluiAntioh
al IV-iea Epifanis -, lui. Macabeii s-au distins pentru
luptele lor pentru pentru libertate. (Vezi
I, II III Macabei').
25
Cnd veti vedea nenorociri n Grecia, cnd statul va da
,
legi neghioabe siva exista o instabilitate
nu temeti, Dumnezeu va ajuta
7

- Din deea ce spuneti, Gheronda,
trebuie toate si ne cu
, ,
puterea
- Dar mai ncape discutie pentru aceasta?
,
lumea fierbe ca ntr-un cazan. Biserica, statul, toate
neamurile se ntr-o mare tulburare. Si cum vor
,
evolua lucrurile, nimeni nu stie. Dumnezeu Se mi-
,
trebuie
Si cumva s-au apucat de treburi se
si se la '
Ct rugati cu smerenie pentru lume,
, ,
care a dat multe drepturi vicleanului si din
,
se chinuieste. nu uitati ne-am mo-
, ,
nahi ca ne mntuim sufletele noastre si ca
,
lumea cu ne devenim mo-
nahi buni, facem si metanii pentru noi
,
nsine si pentru lume, deoarece monahul cu acestea
, ,

------
7
S-a spus n 1981.
26

--
...
CAPITOLUL3
Pentru ca Dumnezeu ne
Patimile sunt paraziti care
,
dumnezeiasca
- Gheronda, atunci cnd cuprinde antipatia,
inima mea poate lucra
- Cum lucreze inima ta cnd ai n-
patimi? ia un cablu ruginit si cu

telefonul. Te poti ntelege? Face scurtcircuit, tiuie. La
. . .
fel omul, cnd are patimi, face
scurtcircuite n singur se scurt-
Trebuie ia aminte la mndrie, la ego-
ism, la voia proprie, la Pentru este
de acestea, nu este cu cerceteze

Harul lui Dumnezeu, nct se ruga. Tre-
buie curete cablurile" lui ruginite, ca
. .
bun conductor si comunica cu Dumnezeu. Si

27
cu ct mai mult se va de patimi, cu att mai mult
.
va spori n
Patimile sunt paraziti care dumnezeias-
ca nu sunt para-
zitii, cum va putea comunica omul cu Dumnezeu? La
T;ansmisiuni, cnd cineva avea paraziti, i spuneam:
'
Semnalul zero, semnalul unu
8
Verificati
'
si repetati; semnal nenteles". Din pricina parazitilor
se ca semnalele fie
1
mai
sus de trei". La semnalul cinci" se auzea foarte bine
si comunicarea mergea ceas. Altfel, striga, striga, dar

nu se auzea, pentru nu era bine conectat. Trebuia
ca mai nti conecteze cu receptorul sta-
'
tiei lui si apoi se conecteze la aceeasi cu
, , ' ,
Centrul.
Tot asa si pentru a ne conecta cu Dumnezeu, tre-
' '
buie nostru la dragoste si recep-
' '
torul la smerenie, pentru ca ne Dumnezeu si
'
auzim si noi. Aceasta este frecventa la care lu-
' .
Dumnezeu: Dragoste-Smerenie. Omul trebuie
lucreze, pe ct i n astfel nct
'
Atunci va avea cu Dumne-
'
zeu si mintea lui va fi mereu la EL Fie ca dobnditi
' '
Amin.
Interesul personal
comunicarea cu Dumnezeu
-Gheronda, mi-ati spus trebuie ncarc
'
bateria cu cele duhovnicesti. Cum se face aceasta?
'
- cultivi nobletea ca
ct colo personal. Interesul personal
8
Numerele gradul de
28
pentru desparte pe om de
Dumnezeu; o izolare. Stil ce izolare?

Este ca si cum ti-ar spune Dumnezeu: Nu te nteleg,
copilasitl meu!';. '
,
- Gheronda, un monah poate fi consecvent de
ndatoririle lui

dar fie lipsit de


rea de sine de dragoste de
- Sigur poate. se gndeste numai la sine,
,
poate face mare etc., dar si
. '
o despre sine si fie indiferent de
ceilalti. astfel, totdeauna .

Pentru cu ct mai mult se cineva de el
nsusi, nu pentru ca patimile, ci
, ,
ca ceea ce-i convine, ceea ce-l multumeste, cu
. ,
att nu sporeste n .

- si la ascultare si n purtarea ta fii
, ,
asa cum trebuie.
' - n toate. Ca ai cu Hristos, trebuie ca
Hristos Se n viata ta. Iar Hristos
Se odihneste atunci cnd l odihnesti pe aproapele
, .
n sensul cel bun. De aceea accentuez nobletea duhov-
,
jertfirea de sine. Pentru cineva face
cele duhovnicesti si nu ia aminte la celelalte, la
, .
jertfirea de sine etc., atunci nu are nici un folos din toa-
te ndatoririle duhovnicesti pe care le
,
Cnd am intrat n viata de obste
10
, fiind frate nce-
, .
m-au pus ajutor de trapezar. Atunci un
de optzeci de ani, cu totul mi-a cerut duc la
chilie niste Cnd terminam ascultarea, mergeam
,
9
ndatoririle sunt: cu de
metanii, metaniile, studiul duhovnicesc etc., pe care monahul le
face n chilie, n afara slujbei rnduite n Acestea se fac
de mirenii care se nevoiesc n lume.
10
La Santa Esfigmenu n 1953.
29
si-i duceam supa ntr-o zi m-a un frate care mi-a
Nu-l asa, pentru apoi ti va cere mereu
ajutorul sinu vrl. mai te oclihiiesti; n-o mai
poti faci nici canonul. Stii am eu?
' , ' '
Am mers ajut, pentru era si
aceea n-am mai de el. mereu n perete,
tac-tac. dragoste, mi spunea, si adu-mi un ceai.
'
dragoste si vino de ntoarce putin. Nu trecea
mult timp si tac-tac n perete: dragoste si pu-
' '
ne-mi o


Cnd mai apuc fac cele duhovnicesti?
Mi-am iesit din fire". Auzi ce spune? Adi-
' '
acela sufere, ceva
ca usureze suferinta, iar el nu vrea ajute,
ca ndatoririle duhovnicesti. Aces-
te lucruri n-au nici o Mai mult ar fi la
Dumnezeu dect metaniile si
ciunile pe care le .. rnduiala. Pe de-o
parte zicea: Doamne Iisuse Hristoase,
iar pe de alta: n pace!". '
- Gheronda, cum poate avea cineva binecuvnta-
rea lui Dumnezeu?
- Cnd omul se nrudeste cu Dumnezeu, atunci si
Dumnezeu i Sa. Altfel cum :o
dea? Ca fie n picioare binecuvntarea?
Lucrul acesta l-am Cnd am mers n Sinai
12
, era
mare De multi ani nu plouase nici o de
'
si din o duceau greu si
si be'duinii care ea Monahii ru-
pentru ploaie, nici un rezultat. Cnd
a venit vremea

am mers si eu
30
. '
11
n trecut se folosea n loc de termofor o
12
n septembrie 1962.
13
n februarie 1963.
ajut. ce beduinii au monahii
au luat crengile groase pentru iar pe cele
le-au ntr-o margine. Beduinii i-au rugat
pe monahi le dea lor crengile ca le folo-
la aprinsul focului, pentru hranei si
'
pentru n timpul cnd este foarte frig.
Dar monahii nu au vrut le dea si din
,
beduinii au plecat mhniti. A doua zi, cnd beduinii au
,
venit din nou ca le eu deja
toate crengile subtiri si le-am dat pe toate. Atunci un
, '
beduin mi-a spus: Tu esti un om bun. Va plo-
,
ua". Si ajung la a n-
'
ceput si a plouat mult. be-
'
duinului a deschis cerurile. Nu am povestit
atunci ntmplare.
Dumnezeu nu
celui mndru
- Gheronda, ce-am un gest urt, gn-
dul mi spune mea nu este lui
Dumnezeu.
- gndul acesta vine din smerenie
si spui: ,,l pe Dumnezeu cu purtarea mea ur-
'
atunci simti mngiere.
'
te mhnesti n chip egoist si spui: Cum am ajuns eu
J J
n stare?", nu primesti mngiere, pentru
,
Dumnezeu celor mndri le

Dumnezeu
nu celui mndru, pentru mn-
dria este zid.
14
Iacov 4, 6; I Petru 5, 5. Vezi Pilde 3, 34.
31
Pentru ca fie trebuie
si

Atunci cnd
spunem cu smerenie: :,Dumnezeul meu, n halul
n care sunt, cum auzi?", ne aude Bunul
Dumnezeu.
- Gheronda, de ce uneori, cnd am vreo nu
pot ruga?
- ai o si nu poti face stil
' ' '
egoism si Si ispi-
' ' '
ta va ce se va scrbi omul de sine
De ce se va scrbi, va ajuta si Hristos, iar ispita
'
va trece.
- Gheronda, l rog pe Dumnezeu ajute
slobozesc de dar nu nici un rezultat.
- Cnd cineva se nevoieste si se dar nu se
vede nici un rezultat, fie egoism, fie
mndrie, fie spre mndrie, care mpiedi-
Harul lui Dumnezeu lucreze prin mijlocirea ru-
Orice cerem n Bunul Dumnezeu
ne avem smerenie si simtirea
' ' '
noastre.
- Gheronda, ce fac atunci cnd l rog cu du-
rere pe Dumnezeu de o
fac dar nu am
mndrie?
- ceri anticipat iertare de la Dumnezeu. spui:
Dumnezeul meu, mndria mea e cea care
ajutorul dar, Te rog, nteleg ce
'
trebuie fac, ca biruiesc neputinta". Din clipa
'
n care vei accepta ai mndrie si de aceea nu ce-
acea Dumnezeu' te va nstiinta si de
' ' ' '
unde vine, ca te tai pricinile.
15
Psalmul 50, 19.
32
- Gheronda, cum trebuie simt n timp ce
rog?
- n chip smerit, ca te ajute Dumne-
zeu. Cel smerit nu are voia sa, ci face ascultare de voia
lui Dumnezeu si poruncile Lui. De aceea si
, , ,
Dumnezeu lui si-i bine-
ceresti. Cu ct omul l mai mult pe
,
Dumnezeu, cu att si Bunul Dumnezeu l pe el.
,
...
In este
'
de si de
' '
- Gheronda, uneori, cnd l rog pe Dumnezeu
pentru o si aceasta nu se ntreb:
,
Oare Dumnezeu aude mea?"
- Oare" te ndoiesti de dragostea lui
,
Dumnezeu si astfel ti anulezi cererea chiar din clipa
, ,
cnd ai depus-o si-ti pierzi si rndul.
, , ,
- Gheronda, atunci cnd cer ceva de la Dumnezeu
sinu-mi
'
- Da, Vezi, si atunci cnd mergem la
' '
vreun birou de servicii si ne unei persoane
'
competente ne ajute n vreo uneori insis-
ca ne rog ajutati, spunem.
,
Nu plec ce nu veti servi". Tot astfel si n
, '
ciune, trebuie asa cum cananeanca
'
la Hristos
16
si la nedrept
17

'
- Dar atunci cnd trece timpul sinu primesc
,
puns, mhnesc.
- Atunci cnd cerem ceva n
trebuie cu mi se umflase
'
16
VeziMatei 15, 21-28;Marcu 7, 25-30.
17
Vezi Luca 18, 2-8.
33
ochiul si durea Am mers de trei ori la icoana Mai-
cii si am rugat-o bine, ca pot
citi Psaltirea ii timpul noptilor. Am luat si putin unt-
delemn de la candela ei si ini-am uns dar nu
s-a vindecat. zile situatia a nceput se
'
si mai mult. Ochiul mi era si mai umflat
. ' .
si durea si mai tare. Astfel s-au scurs cincisprezece
, ,
zile. Atunci am mers din nou la icoana Maicii Dom-
nului si i-am spus: Maica Domnului, ierti
' .
te deranjez din nou". Am luat putin untdelemn
din si, de ce l-am a'tins de ochi, m-am
.
vindecat. Oare Maica Domnului nu putea
ochiul din prima zi? A ea ceva
n si de aceea m-a chinuiesc. Si
' '
tu te rogi cu smerenie si astepti cu Ru-
care se face cu dti.rere, si
, , ,
este ceea ce cerem este pentru
binele nostru.
34
CAPITOLUL4
pentru dumnezeiasca


naintea lui Hristos
- Gheronda, ce trebuie facem pentru

- cu cea pe care o facem pentru
Dumnezeiasca Acolo avem Dumneze-
,
iasca aici dumnezeiasca
Cnd ne l primim nostru pe
,
Hristos si vine dumnezeiescul Har. Prin
,
avem o comunicare cu Hristos si primim, n
,
alt chip, dumnezeiescul Har. Iar aceasta nu este pu-
lucru. Atunci ne cu Trupul Sngele
lui Hristos, acum cu Dumnezeu. Asadar,
asa cum pentru Dumnezeiasca se impu-
, ,
ne ne spovedim la duhovnic, tot astfel si pentru ru-
care este dumnezeiasca
trebuie facem o spovedanie naintea lui
Hristos. spui: Hristoase al meu, sunt ntr-un hal
35
de hal, sunt asa, sunt pe dincolo ... Nu Te
ocupi de mine, da:r, Te rog, n felul acesta
vine dumnezeiescul Har si apoi ncepe dumnezeiasca
'

omul nu se si nu se
cu smerenie naintea lui nep
1
ri-
copsit. Iar acest fapt devine zid care comu-
nicarea lui cu Dumnezeu. Poarta si
sufletul nu n timp ce, va spune aln
gresit, Dumnezeul meu", se zidul sau, mai bine
'
zis, Dumnezeu deschide usa si omul primeste harul
' ' '
dumnezeiestii
- am citit n Scara atunci cnd vrem
ne trebuie ne cu
care se potriveste o poarte cineva atunci cnd va
'
vrea se naintea

Care este
' '

- te zdrobesti pe sineti naintea lui Dumnezeu
' '
si ceri iertare cu smerenie pentru greselile tale.
' '
spui: ,,Am gresit, Dumnezeul meu, sunt
toare. Te-am Dar spui cu zdro-
bire nu numai la Aceasta este m-
,
care se potriveste o porti atunci cnd
vorbesti cu Dumnezeu. merge :ri.ainte
,
este ca si cum I-ai spune lui Dumnezeu:
'
Ce faci? Ce mai este nou?". trebuie cerem
iertare omului i-am gresit, cu att mai mult tre-
,
buie cerem iertare lui Dumnezeu pentru gresalele
'
noastre zilnice!
- n fiecare zi ne gndim ce gresale am
'

- Da. ceri iertare lui Dumnezeu pentru
pe care le-ai ziua, apoi te la
18
Vezi Santul Ioan Scara, Cuvntul 28, paragr. 3,
36
ta n general. n felul acesta te
Apoi ncepi cu cererile pe care le ai. Eu ncep
nea cu: Dumnezeule, milostiv fii mie,

O
spun de cteva ori n si apoi continui cuDoam-
' '
ne Iisuse". Mai demult L-am tot rugat pe Dumnezeu
nvete rog. Si am n vedenie
' '
un copil de saptesprezece ani rugndu-se. O, m-a to-
'
pit! Felul n care plngea se ruga m-a cutremurat.
A nceput cu Sunt ne-
ndreptat ... ". Apoi spunea: Dumnezeul meu, asa cum
,
sunt acum, n stare, cum voi putea ndrepta
nu vei ajuta Tu?", care ncepea cererile.
- Gheronda, de multe ori, n vremea
amintirea mele sinu-mi pot adu-
'
na mintea.
- Am spus ne pe noi nsine si ne
' '
noastre nainte de a ncepe ru-
iar nu n vremea Aceasta nu este
ci convorbire cu tangalachi
20
nainte de
ne gndim ce nu merge bine cu noi nsine,
'
ne mintea n acea directie,
' '
torul si apoi... foc!
'
Mai nti
- Gheronda, fac vreo din neaten-
'
tie sinu-mi dau seama ca cer iertare surorii pe
' '
care am mhnit-o, mai pot comunica cu Dumnezeu n

19
Luca 18, 13.
20
Denumire pe care o folosea atunci
cnd se referea la diavolul.
37
- Ca comunici cu Dumnezeu si afli
trebuie fii cu luare-aminte la tine si ai tre-
' '
zvie, ca dai seama de gresalele tale, te
si ceri iertare. Altfel, chiar vei simti o
bucurie n aceasta nu va fi o duhov-
Nu vei avea ntrariparea du-
care provine din cu Dumnezeu.
- Gheronda, uneori, cnd merg rog, am
untrul meu o neliniste.
- ai nelin'.iste sau ti simti ini-
' . .
ma stii ai mhnit-o pe vreo

si de aceea simti i vei cere iertare,

nelinistea va .

- Dar Gheronda, nu poate alunga
neliniste? Trebuie cer iertare?
- ai mhnit-o pe vreo nu poti

rezolva problema aceasta numai cu ci tre-
buie mergi faci metanie si ceri iertare.

nu-i vei face metanie surorii, chiar si trei sute deme-
tanii de ai face n chilie, nu-ti folose'sc la nimic. Aces-
'
te lucruri nu se astfel. Mai nti
cu fratele

spune Evanghelia, si aceea adu



darul Numai nu o n acel moment,
'
dar te-ai pentru greseala ta si esti ca, de
ce o vei ntlni, i ceri numai atunci
ta este la Dumnezeu.
- Gheronda, am o nentelegere cu vreo
atunci cnd merg n chilie, linistesc si
pot ruga. aceea, cnd o ntlne'sc pe
simt o de ea si s-ar putea chiar s-o si evit.
- Asta n-o nteleg. ai o nentelegere cu'o
' .
cum poti mergi la chilie si te linistesti? nu-i
' ' ' '
faci metanie, cum te poti linisti si ruga? ai fi avut
. ' '
21
Matei 5, 24.
38
pacea lui Dumnezeu, inima ti s-ar fi n-
'
muiat pe care ai n chilie si,
'
de ce ai fi ntlnit-o pe sora, ai fi socotit aceasta
binecuvntare de la Dumnezeu sinu ai fi evitat-o.
'
- Gheronda, nu cumva mi greseala
' '
si din pot rog?
'
- Ce este aceasta? Numai atunci vine
dumnezeiescul Har si omul poate comunica cu Dum-
,
nezeu, cnd ia greseala asupra sa si spune
' '
este

- Gheronda, Santul Ioan spune
ciunea este nainte de


- Asa este. Cnd omul se corect, atunci ru-
'
este nainte de Cel care
este cnd merge se roage,
si va simti inima va cerceta de unde
' ' '
i vine aceasta, ca se ndrepte. De ce simt asa?
'
Nu cumva am pe cineva cu purtarea mea? Nu
cumva am judecat sau mi-au trecut prin minte gn-
duri de sinu mi-am dat seama? Nu cumva
'
mi-a trecut vreun gnd de mndrie sau
trul meu vreo voie proprie si nu comunic
'
cu Dumnezeu?"
- Si nu nimic, Gheronda?
'
22
Vezi Santul Ioan Scara, Cuvntul 28, paragr.L
este celui ce se cu tribunal, dreptar
scaun de al Domnului naintea scaunului
viitoare".
39
- Nu se poate. Ceva s-a ntmplat. va
n - se va cerceta pe sine -, va afla
dosarul cu pricina si si va da seama unde a gresit.
' ' '
- se cerceteze pe sine, Gheronda, sau se
lui Dumnezeu?
- Ce de vreme ce nu stie ce a
cut? Mai nti trebuie se cerceteze pe Si
nu va afla nimic, atunci vreo meta-
nii, n genunchi si Dumnezeul meu,
am gre;it cu ceva.
ce am Iar' de ce va spune aceasta,
cu smerenia va si ceata ispititorului si
va afla pricina Dumnez'eu va tri-
mite Harul si-1 va lumina aminte exact
ce a gresit, ca se pune n'
'
- Gheronda, ce pentru ca cineva
o de nezdruncinat cu Dumnezeu?
mult pacea a sufletului. Cnd su-
fletul este pus n sin-
De aceea, nu lasi intre
tea de cineva ai avut vreun gnd de-a stnga
'
de cineva, alungi
orice alt gnd de-a stnga, punnd n locul lui gnduri
bune. Cu gndurile bune se calea
care astfel
PARTEA A DOUA
NEVOINTA
" PENTRU RUGACIUNE
Cnd cineva va simti marile
,
ale lui Dumnezeu,
se inima i se si
, , ,
ajunge la

CAPITOLUL!
n
'
Acedia l netrebniceste pe om
'
- Gheronda, ce ntre acedie si
' '

- Acedia este lenevia n timp ce
se sila suflet sila trup. Bine este
' '
nu fie nici una. De acedie si de se mo-
'
lipesc uneori si sufletele care au multe conditii pentru
' '
viata care au sensibilitate,
'
Diavolul nu prea are ce unui om indife-
rent. un om sensibil, se va mhni, este cu-
prins apoi de acedie. Trebuie afte ce l-a mhnit si
'
nfrunte situatia duhovniceste, pentru a-si
' ' '
curajul si a-i porni motorul din nou. ia aminte
'
nu lase nevindecate, pentru aceea se va
ncovoia din pricina lor. Istovirea
care n continuare aduce cu sine si pe cea l
'
netrebniceste. Te duci la medic si acesta nu-ti
' ' ' '
nimic, pentru a pricinuit-o ispititorul.
43
Pe cte suflete care au si sensibilitate le
'
netrebnici te!
- Gheronda, simt sinu-mi pot face
'
deloc ndatoririle duhovnicesti. Oare aceasta mi se
'
din sau din
- Nu spune: Pentru mele cele multe mi
se trupul, si sufletul meu''1?Nu
' ' '
este ci istovire Iar
aceasta este mai rea dect oboseala Istovi-
rea l scoate din uz" pe om, care devine ca
o ale piese sunt bune, are motorul
'
dezmembrat.
- Gheronda, desi la nceput iubeam cele
'
duhovnicesti, acum nu mai pot face nimic.
'
- De ce nu poti face nimic? Nu ai putere? Eu
'
ai. Nu-ti aduci aminte cum mai demult, cnd se zi-
'
dea si lucrai ziua la constructii, cte
' '
nevointe duhovnicesti
' '
- Gheronda, nu cumva este de faptul sunt
cu tot felul de treburi?
- Mai este de faptul ai ne-
vointa te iubesti asceza. Eu, cuju-
' ' '
de stii cte metanii fac? Nu pot
' .
spun. Numai atta ti spun: atunci cnd fac
'
nile cu siragul de metanii si cu cnd mi
' '
oboseste o fac cruce cu Toate acestea
'
ti le spun din dragoste. Altii nu au conditiile pe care
' ' '
le ai tu si stii cum se nevoiesc, cum se Tu esti
' ' '
de comando. Cum de te-ai n asa hal? Eu
'
voi ruga pentru tine, dar, ca te ajuti, trebuie ca si
. '
1
Al doilea tropar de la Paraclisului Mare Mic
al Preasfintei de Dumnezeu.
44
tu faci ceva. Ai nteles? n cele duhovnicesti trebuie
' '
te cu totul pe sineti si atunci vei aduce rod
' ' '
si n ascultarea ta.
'
- Gheronda, uneori, cnd sunt n chilie cuprin-
de acedia.
- n chilie nu te rogi, nu citesti? Pe ct poti, nu
' '
timpul faci ceva. Nu te ruga?
Atunci ci teste ceva care te ajute n acel timp. Altfel
'
diavolul poate exploata starea ta site poate
'
istovi cu
'
nu frnghia
- Gheronda, ce ziua stati de cu
'
atta lume, seara sunteti istovit, dimineata pe
' '
chipul Sfintiei Voastre nu se mai vede nici o de
'
ci sunteti luminos. Cum se asta?
'
- Ei, eu nu tai frnghia
2

- Gheronda, uneori, cnd din pricina nu
merg la si sunt foarte mi spun:
' '
ntind putin si voi rosti lui Iisus",
' '
dar n cele din ia somnul sinu fac nimic.
'
- Nu asa, binecuvntato! Chiar si atunci cnd esti
' ' '
foarte nu te ntinzi pe pat faci
ciune. spui un Sfinte Dumnezeule" Psalmul 50,
icoana lui Hristos si a Maicii Domnului,
' '
faci semnul crucii pe perna ta si apoi te culci. pui
'
ceasul sune cu o nainte de a ncepe slujba, ca
te scoli si faci canonul. Este de silire,
' ' '
2
se la comunicarea cu Dumnezeu, la

45
dar s-o simti ca o necesitate, te silesti cu inima
' '
ta. Pe de voie l iubeste Dumnezeu''-1.
'
- Si atunci cnd nu am deloc
'
- te silesti pe tine faci ceva duhovni-
' '
cesc. te nm--i;esti ca n fiecare zi faci putin studiu
o.., ' '
si Studiul, psalmodia
' '
sunt vitamine care i trebuiesc sufletului n fiecare zi.
nu ziua facem
mi aduc aminte n atunci cnd treceau mai
multe zile n aer cteva focuri
de nu asa, dusmanii ar fi zis: aceia
' '
dorm" sine-ar fi luat prin surprindere. La fel facem
'
si n nevointa ne sim-
' '
tim istoviti sinu ne mai putem ndeplini toate ndato-
' ' '
ririle noastre nu frnghia,
comunicarea cu Dumnezeu, ci facem cteva
metanii, cteva siraguri de tragem
'
vreo rafale, ca nu ne tangalachi. Iar
ce ne vom reveni, ncepem nevointa
' '

Atunci cnd cineva si cele duhovnicesti,
' '
nu face cteva metanii, vreun sirag de
'
ciuni, se Treburi poate face,
'
nu. monahi care fac tot felul de treburi
oprire si studiul si Hai s-o fac si pe
' ' '
asta, hai s-o fac si pe si la
' ' '
iar n cele din se devin ca mirenii.
Am argati care o zi de dimineata
' '
seara, puteau stea n soare si sau
'
taie lemne, le fi dat sinu puteau
'
3
II Corinteni 9, 7.
46
stea stea n o de ceas, ci ieseau
,
si fumau. Am observat lucrul acesta.
,
Cnd omul nu se se de Dumne-
zeu si devine ca boul: munceste, si doarme.
ct se de cu att mai ane-
voioase devin lucrurile. I se inima, care
,
nu se mai poate ruga deloc. Iar ca tre-
buie se nmoaie inima, se
,
cutremure.
ai dispo:ritie ncepi
,
- Gheronda, de ce am
- Pentru ti lipseste Se
, ,
vede nu te-ai ndulcit de cele duhovnicesti.
,
- Gheronda, o de aju-
ncep treptat nevointa? ntr-o zi fac un
,
de boabe de a doua zi etc.?
- Ca pui nceput bun, trebuie ai
ncepi si te silesti putin pe tine Chiar de-ar fi
cineva frnt de se va sii putin pe sine,
oboseala va trece si se va simti bine.
danie pe care o are pentru
Dumnezeu nu dect dispozitia pen-
, ,
truca El interveni. Si aceasta este ceea ce ne
,
va mntui, dumnezeiasca interventie.
,
- Gheronda, chiar si atunci cnd am timp, tot nu
,
am fac cele duhovnicesti.
- Ei, se avem
de dispozitie, este de silire. Cnd
, , ,
cineva este indispus, de obicei nu are de mnca-
re, dar se si Are sau nu are
, ,
47
ceva usor la nceput, pentru altceva nu-i
'
primeste stomacul, si ncet-ncet i vine pofta Cum
' '
se pe picioare nu va mnca? Asa situ, nu
' '
trebuie te lasi pe tine pentru
' '
te vei distruge. ncepi cu
ca revii treptat. te putin
' , ' '
cte putin ca ncepi.
'
- Cu Gheronda, mi este foarte greu
ncep ndatoririle duhovnicesti.
'
- Da, pentru uleiurile tale sunt nghetate.
'
faci putine metanii, putin studiu, putinDoamne Ii-
' ' '
suse" ca ti se inima. spui: ,Yoi face
'
numai cinci metanii". va pomi motorul,
aceea nu-l vei mai putea opri, ci va trebui frnezi.
su,Jletului
hrana pe care o doreste
,
- Gheronda, atunci cnd nu am de cele
duhovnicesti, cum pun nceput?
'
- faci un lucru duhovnicesc care te multumeste
' '
si astfel ti va veni pofta si pentru celelalte. ntinzi
' ' '
masa vei afla ce alege pofta ta Vrei
citesti putin? Vrei faci un sirag de Doamne Iisuse"?
' ' '
Vrei faci un Paraclis? Vrei citesti la Psaltire sau
'
faci cteva metanii? nu ai de nimic, ei,
atunci ti trebuie
'
- Gheronda, pot ncep de la lucru de
- Poti, dar n acelasi timp rostesti si Doamne
, ' ' '

- Dar nu cumva, ceea ce multumeste,
' '
fac voia mea?
48
- n cele duhovnicesti trebuie
'
sufletului hrana pe care o o cere el singur.
Asa se ndulceste, se sieste ndemnat
' ' ' '
mai multe nevointe duhovnicesti. Vezi, atunci cnd
' '
ne si organismul cere ceva, i ceea
' .
ce cere, ca ne facem bine. Cnd eram mic m-am m-
de anemie si ceream
'
rintii mei, nestiind am voie
' '
nu mi-au dat, ci asteptau medicul. n cele din
'
cnd a venit medicul, mi-a recomandat
nnc pentru organismul meu avea nevoie de
vitaminele pe care le contine
'
- Gheronda, n pentru a nfrunta
m-am respect un program.
- E bun programul, mai nti trebuie intre
n lucrare inima si apoi programul.
'
- Gheronda, n-ar fi bine rnduiti Sfintia
' '
un program?
- Programul pe care rnduiesc este faci lu-
crul duhovnicesc care te multumeste. nu te stre-
' '
sezi, ci cercetezi de ce fel de
are nevoie sufletul si pe aceasta i-o dai. Cnd
'
simti nevoia cnti, cnti; cnd te atrage stu-
' ' '
di ul, citesti; cnd te atrage lui Iisus,
'
rostesti faci orice alt lucru duhovni-
'
cesc doresti, numai nu te constrngi pe tine
' '
Cred ai nteles. procedezi n felul acesta acum, la
'
nceput, ce se va ndulci sufletul, care vei
intra ntr-o care te va trage
de la sine. Nu te nelinisti, cu Harul lui Dumnezeu,
'
va porni motorul sivei alerga.
'
ne din
- Gheronda, cum mai ruga cnd
att de obosit?
- Pe mine odihneste. Si am
' '
numai l odihneste cu pe om.
'
Cnd ea se face din oboseala somnul
si foamea, pentru sufletul se care
' '
nu mai vrei nici dormi, nici n-
'
tr-o stare mai presus de fire site n chip dife-
' '
rit; te cele duhovnicesti.
'
- Gheronda, nu am dragoste de
- nu ti s-a inima si nu
' '
se face dintr-o nevoie Le faci pe toate sec,
Cum ti ncepi
- Ghero'nda, cu gndul trebuie rog
pentru mine si pentru toti.
' '
- Ah, ce mai esti! La tine totul e cu trebu-
'
ie". Trebuie rog, trebuie fac cele duhovnicesti,
'
trebuie, trebuie ... ", site zoresti. Este bine n-
' '
putere, dar ncepi cu un gnd
smerit, cu o durere. te te inima
'
si atunci nu te vei zori, ci vei simti bucurie, va exista
' '
veselie.
- Gheronda, simt n sufletul meu o constrngere.
Nu meu ntraripare
- Te bucuri cnd te rogi? Mi se pare te zoresti
'
putin. Pornesti cu faci ceva, dar,
' '
dai seama, egoism. fac attea
metanii, spui, fac attea siraguri de Doamne Iisuse,
'
de metanii, de
toate acestea nu le faci pentru dragos-
tea lui Dumnezeu sau pentru cineva care are nevoie,
50
ci doar asa, ca faci multe, te sfintesti. nu
, , ,
spui cu smerenie: De vreme ce Dumnezeu a spus:
Fiti sfinti
4
, voi face si eu ce pot", ci mer<ri cu o lotri
, ' ' 6.A. f).&
Trebuie sfintesc".
,
- Gheronda, cum fortez rog?
,
- De ce te fortezi te rogi si nu te roiri din
' , 6

- Si cum fac asta, Gheronda?
,
- te vei gndi la binefacerile lui Dumnezeu,
te vei gndi si la Dumnezeu, la si
, ,
vei constientiza nerecunostinta si ta,
' ' ' ' '
care vei cere mila Lui. Cnd simte cineva ma-
rile ale lui Dumnezeu, se
,
i se inima si ajunge si la
, , ,

n
- Gheronda, cnd mi fac la chilie, stau
tare ca nu cumva vreo usa
, ,
si astfel
,
- Eu, sunt n stare de si deschide
,
cineva usa, prefer cu securea n cap,
,
dect n acea cnd rog. Este ca
si cum ai zbura si vine unul si-ti taie aripile. Voi nu
' , ' '
ati duhovnicesti n vremea
, ,
ca ntelegeti ct l pe cineva deranjati
, , ,
n timp ce se Nu
cu Dumnezeu, cnd omul se oarecum de pe
ati fi avut astfel de experiente, i-ati fi
, , ,
4
I Petru l, 16. Vezi Levitic 20, 7 20, 26.
51
respectat pe ceilalti cnd se ar fi existat

sensibilitate ati fi cugetat:

Cum ntrerup pe n vreme ce se
Ati fi nteles ce mare i pricinuiti si ati fi luat
, ' ' ' '
aminte. Nu spun aminte cu stres cu silire,
ci cu respect de cel care cu Dumne-

zeu. Dar nu sensibilitate duhov-
existe cel putin sensibilitatea

n sensul ei cel bun. obisnuiti bateti la si
' ' ' ' '
spuneti cu voce tare: Pentru Sfintilor
. '
nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
' '
Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!': ca
'
sta linistit si nu fie mereu cu se deschide

usa. Altceva este aflu n stare de veghere du-

si altceva e stau mereu nelinistit ca

nu cumva cineva usa. Asta oboseste,
' .
te zdrobeste .

- Gheronda, se poate ca vreo aceasta
din simplitate?
- Nu este simplitate ca o n usa alteia

si, si intre
.
untru. mir faceti una ca aceasta! Se poate ca
'
n si nu vrea
.
fie Eu, cnd merg la vreo chilie si aud

citesc slujba Vecerniei, stau si un ceas n frig

si spun,,Doamne Iisuse: ca nu-i ntrerup si taie

din Cum deschid usa cnd i aud psalmodi-

ind? Cum intru? intru, este ca si cum as avea

dreptul s-o fac. Se poate ca aceia dea acest
drept, eu nu fac aceasta. Vine din egoism, ca si

cum eu sunt cineva sinu tin cont de exis-
'
te sensibilitate cnd eram
52
la Sinai, am doi copii de beduin, un si o
'
rugndu-se pe drum cu comboloiul5. Atunci eu
'
m-am oprit si m-am retras ncet, asteptnd ter-
, ' '
mine copilasi si abia apoi
' .
continui drumul, pentru nu exista trecere.
- Gheronda, de ce ncep rog, mi vin
n minte care mi-au nendeplinite la
ascultare.
- Nici eu, cnd am obligatii nemplinite, nu
'
pot linisti. De aceea, vrei nu ai n

vremea pui n repede obli-
'
tale numai aceea ncepi
spunnd n mintea ta: Spre deosebire de sufletul meu,
toate se n Ia ngrijesc
pun n si pe el" .

- Gheronda, gndesc as fi avut vreo

greutate n aceasta m-ar fi ajutat sporesc n


- Ce vorbesti? Trebuie fie ca cauti

pe Hristos? O stare
este cea mai conditie pentru o stare duhovni-
'
cere ca cel ce se
fie n cele exterioare si aranjat
'
n cele mult n viata
.

5
Obiect constituit din (chihlimbar, metal
etc.) pe sau prinse pe un care sunt
legate la capete printr-un nod. Aceste sunt ncet
cu degetele de la un la altul, ca o ndeletnicire n
vreme de
53
Trimiteti somnul
,
la cei care nu pot
- Gheronda, de ce atunci cnd rog?

- Nu intens. Ai nevointa, iar acum

merd"i din spate. esti din cau-
1:1
za unei probleme care te mai poti dormi?

Vezi, unul din de
. . '
poate nu o noapte ca
ciune pentru el. aceea trebuie cugete: Bine,
pentru omul care mi-a bine am privegheat, dar
pentru Dumnezeu, Care S-a pentru mine, nu
pot priveghez ca fac pe plac?".
- Gheronda, se poate ca toropeala din

- Da, uneori toropeala vine si din istovire, din hi-
'
potensiune sau din hipotermie etc. afle fiecare pri-
cina si procedeze ca atare.
'
- Gheronda, cum se poate ia somnul pe cineva,
desi se cu durere pentru o

- durere pentru acea pro-
atunci nu-l prinde somnul pe om. Este nevoie
se putin pe sine. atunci cnd se

este n chilie, arunce pe ca
' '
plece somnul.
- cuprinde la privegheri. Ce fac?
- S-o zdrobesti. n omul pentru
' .
se linisteste sufl.eteste si oboseste trupeste. Dar cnd
, ' , ' , '
te nu te ia somnul, atunci acesta

si Desigur, vreo ceasuri
'
'
somnul acesta este greu si-1 alund"i cu mai
' ' El
greutate. Dar cu este alungat si el.
. '
54
primul si al doilea tren al s-a
' '
terminat, somnul a plecat.
- Gheronda, se poate cala o priveghere
duiesc si ceasuri ca alung somnul.
'
-De ce nu-l trimitilaspitale, la psihiatrii? spui:
'
Dumnezeul meu, somn tuturor celor care
'
nu pot dormi, fie pentru fie pentru au ner-
vii ncordati". faci din somn o si s-o trimiti,
' ' '
prin tuturor celor care nu pot dormi se
chinuiesc, iar tu zi si noapte pe
' '
Dumnezeu.
55
CAPITOLUL2
Diavolul il
'
pe cel care se
nu ncepem discutie cu dia1'olul
,
- Gheronda, desi simt nevoia vorbesc cu Dum-
,
nezeu, totusi nu pot rog.
,
- simti nevoia vorbesti cu Dumnezeu, nu
, ,
nteleg de ce nu poti te rogi. Poate fie si de la cel
, , ,
viclean. Ispititorul pune totdeauna piedici, pentru ca
omul nu se ruga.
- Gheronda, n vremea
grija pentru diferite treburi.
- spui: La asta voi gndi mai trziu ... " si
,
continui te rogi.
- Mai mult mhnesc, Gheronda, pentru de
cele mai multe ori gndesc la lucruri lipsite de

,
56
- Tocmai de aceea le lasi pentru mai trziu,
'
deoarece, vei ntrerupe site vei n-
'
deletnici cu ele, ispititorul le va deoparte pe cele
lipsite de si-ti va aduce n minte proble-
, ' '
me ca ncetezi cu
Trebuie ne punem pe noi nsine la punct. Pentru
'
stii ce face tangalachi? Mirenilor le aduce gnduri
'
murdare si astfel si dau seama Oamenilor
' '
duhovnicesti le aduce diferite neghiobii si nu-si
' ' '
dau seama. Acest lucru este mai primejdios, pentru
ei cred merg bine, deoarece nu au gnduri murdare,
si astfel nici nu se smeresc, iar mintea lor ncolo
'
si-ncoace si inima le
' '
- Gheronda, uneori n vremea mi vine
o idee; aflu rezolvarea unei probleme care aceea
se dovedeste a fi
' '
- Diavolul este viclean. Stie n vremea ru-
,
ti va aduce un gnd necurat, l vei alunga ct
'
colo. De aceea ti aduce solutii la vreo de-a
' '
ta, ca tu spui: De vreme ce mi-a venit n vremea
este insuflare de sus".
diavolul ti-ar vrea binele, ti-ar aduce n minte rezol-
' '
varea n vreme, si nu n timpul
'
intermediar" si te la discutie. De aceea
' A'
nu-i dai nici o spui: Iti multumesc
' ' '
pentru interesul pe care mi-l nu am nevoie
'
de el". Vezi, merge cu cu gnduri
duhovnicesti pe omul duhovnicesc,
'
lui, asa cum spune David, se ntru


'
6
Psalmul108, 7.
57
- Gheronda, n vremea mi vin n minte
gnduri si imagini urte.
'
- Aceasta este lucrarea diavolului ca te
Mai ales cnd esti trupeste sinu ai prea
' ' '
dormit, tangalachi un moment cnd te afli ntre
somn si veghe si-ti imagini urte, ca
' ' ' ,
aceea sunt ale tale si te arunce n
'
nu le dai spuiDoamne
'
miluieste" si te gndesti la Hristos, la Maica Dom-
nului, a ngeri, ca te n Astfel vei
face diversiune diavolului.
Diavolul l pe om
de la
- Gheronda, unde gresesc de mi apare o
'
atunci cnd am de gnd priveghez la chilie?
- Dumnezeu piedica,
va iesi ceva mai bun.
'
- Dar si atunci cnd asta se mereu?
'
- Atunci mndrie.
- Gheronda, nu-mi dau seama
mndrie.
- Poti dai seama si din felul cum aranjezi lu-
' ' '
crurile. le dai ntietate treburilor si aceea
'
dai drepturi ispititorului pie-
dici. Iar cineva mai trebu-
'
rilor dect celor duhovnicesti, oare asta nu este mn-
'
drie? Este si mndrie si de evlavie.
' '
- Gheronda, ce face ispititorul ca mpiedice pe
cineva care se
58
- Ce face? o mie si unu de chipuri. De nda-
'
ce omul ncepe poate visa-
re sau poate mintea cu imaginatii,
'
cu zgomote etc. vezi ce s-a ntmplat cnd eram la
Stomiu
7
ntr-o noapte am mers rog
n Poarta era iar la usa bi-
'
sericii am tras Spre miezul noptii tangalachi
'
a nceput necontenit n sinu se mai
'
oprea, ca merg cine este. Am intrat
n Altar, ca nu aud, si acolo, n spatele Sfintei
'
Mese, Cel am
'
Crucea lui Hristos are mare putere. Cnd eram
frate tangalachi mult. Noaptea,
cnd eram n chilie, mi continuu la si spu-
, '
nea: Pentru Sfintilor nostri':
, , ,
Deschideam usa si, cu toate nu vedeam pe nimeni,
' '
cuprindea frica. aceea nu mai aveam stare;
mi era cu mai stau n chilie. Sufeream,
plngeam, dar nimic. Ieseam ntr-o
'
vede un proestos al
'
si Fiule, de ce nu mergi la
'
chiliuta ta? Vezi pe vreun umblnd pe
'
se n chiliile lor". Eu am nceput plng
'
si i-am spus ce mi se Atunci mi-a adus o o
'
de n care era o din Sfnta
'
Cruce simi-a spus: Fiule, mergi acum linistit la chi-
, '
lia ta". Am intrat n chilie si, de ce am nchis
'
usa, am auzit pe cineva spunnd cu voce tare: Pentru
'
Sfintilor .. ". Cnd am zis ,,Amin':
' ,
usa s-a deschis si a intrat un poli tist n
' ' '
7
ntre anii 1958-1962.
59
tinuta sa Galoanele le purta oblic pe asa cum
' '
purtau mai demult politistii. A nceput strige la
' '
mine: Ei, tu, care nici nu esti, pen-
,
tru ce ai acel lemn?". Apoi a nceput cu rsul
cel dulce". Striga, dar nu se putea apropia, pentru
aveam Cinstitul Lemn. Am strigat si eu Doamne
'
Iisuse Hristoase" si politistul" s-a fum.
' '
. '
H
P6:>CIC
60
CAPITOLUL3
Pentru ca se inima
n
SJl,ntele icoane la
- Gheronda, cum voi putea afla mngiere atunci
cnd sunt
- scapi la Si numai capul ti-1
' '
alipesti de o sivei afla mngiere. chilia
' ' '
ca o cu icoane care te odihnesc sivei vedea
' '
vei afla n ea mngiere.
- Gheronda, uneori n vremea
icoanele. Este bine?
- Da, este bine. Potrivit rnduielii, icoanele trebu-
ie le astfel: se reverse inima de
dragoste pentru Hristos, pentru Maica Domnului si
'
pentru Sfinti, si ne la sfintele
' '
lor icoane.
ntr-un an
8
, la 26 martie, cnd Soborul
Sfntului Arhanghel Gavriil, rugam n picioare
naintea icoanelor lui Hristos si a Maicii Domnului.
'
8
n anul 1984.
61
Pentru o I-am pe Hristos si pe Maica Dom-
'
nului Se ca si cum ar fi fost vii. Hristoase al
' '
meu, Maica Domnului, binecu-
Si n clipa cnd am nchin,
'
o mi-a umplut chilia. Era o mi-
de te nnebunea. Covorasul pe care-l aveam
'
ntins pe jos, desi era plin de
'
si el. Am n genunchi si
' '
covorasul. Ce
'
- Gheronda, atunci cnd rog,
aduc n minte chipul lui Hristos?
- cnd te rogi n fata unei icoane, atunci
'
te icoana, pentru de la te duci cu min-
tea la persoana

atunci cnd te rogi cu


mintea si esti si cu ochii nchisi, nu trebuie
' ' , '
aduci chipuri n mintea ta cu ajutorul imaginatiei,
'
pentru tangalachi poate exploata asta si ti le pre-
' '
zinte ca vedenii, ca te nsele si
' ' '
trebuie se cu mintea
gnduri si chiar acestea
'
sunt chipuri ale lui Hristos sau din Sf"an-
ta pentru aceasta este primejdios, mai
ales pentru cei care au imaginatie si mndrie.
' '
Numai cnd vin gnduri murdare si de putem
'
ne aducem n minte din Sf"anta Scriptu-
Dar cea mai reprezentare" este constiinta
' '
si a nerecunostintei noastre.
' ' ' '
9
Vezi Sfntul Vasilie cel Mare, arhiepiscopul Cezareii
Capadociei, Despre Sfntul Duh, cap. 18, PG 32 149C. Cinstirea
icoanei trece la prototip". Referirea Sinodului al VII-lea
Ecumenic la textul acesta i o le-
icoanei cu prototipul.
62
Siragul de metanii:
,
mpotriva diavolului
- Gheronda, ce are siragul de metanii?
- Siragul de metanii este o o binecu-
, ,
vntare, pe care ne-au Sfintii nostri
Chiar si numai pentru faptul mo;tenire de ia
Sfintii i o mare valoare. Vezi, i-a
' ,
bunicul un lucru nensemnat, pe care l
ca pe un talisman. Cu ct mai mult siragul de
,
metanii, pe care ni l-au mostenire Sfintii
Mai demult, cnd nu existau
rau vremea de cu siragul de metanii, dar no-

durile erau simple. un pustnic, care
multe metanii etc., a fost de diavo-

Iul, care i desaceanodurile de la lui de metanii. A
metanii ntr-una, ce a frnt,
deoarece nu putea le numere, de vreme ce diavolul i
mereu
nului si l-a cum nodurile, astfel

nct fiecare nod cruci aceea
diavolul, care se de Cruce, nu a mai putut
le Astfel, fiecare nod al siragului de metanii are
'
cruci, care cele cete ngeresti.

- Gheronda, ce treizeci si trei, cincizeci, o

trei sute de noduri pe care le au siragurile de metanii?

- Numai treizeci si trei este simbolic. El
'
cei treizeci si trei de ani pe care i-a

Hristos pe Celelalte numere ne numai
metaniile pe care le facem sau de cte ori
rostim
masini care au o cu un mner la
si, atunci cnd
0
vrei s-o pomesti, tragi de cteva ori sfoa-
' .
ra cu putere, cei se uleiurile. La fel este

63
siragul de metanii. Este sfoara cu care tragem o de
de trei, de zece ori ce se uleiurile
duhovnicesti si pomeste masina a
' , ' ,
ciunti nencetate. Iar aceasta inima sin-
Dar atunci cnd inima a pornit n lu-
crarea nu trebuie de metanii,
P
entru ca nu fie si altii ndemnati lase, cnd
, , ,
nu a pornit inima lor lucreze
- Gheronda, atunci cnd tin siragul de metanii n
, ,
si rostesc mecanic, nu cumva
,
primejdia de a oamenilor?
- rostesti la exterior, pentru a
,
oamenilor, chiar ai face la mini,
la nimic nu-ti va folosi. ti va aduce numai
, ,
si fals chipurile, te ndeletnicesti cu
, , ,

- Gheronda, eu nu m-am obisnuit tin siragul de
, , ,
metanii n
- tii siragul de metanii n ca nu uiti
, , ,
ciunea, care trebuie lucreze n Atunci
cnd iesi din chilie, nu uiti este gata de
, , ,
atac. De aceea, fii ca un brav ostas care, iesind din
, ,
post, are totdeaunan mitraliera. Siragul de meta-
,
nii are mare putere. El este arma monahului, iar nodurile
sunt gloantele care turn-turn-turn" i pe demoni.
,
Studiul duhovnicesc
nainte de
- Gheronda, inima mea nu pentru
ciune si cnd trece vremea si nu fac nimic, am
, ,
o strngere de cuprinde mhnirea.
- Citesti ceva nainte de a ncepe
,
- De obicei nu, Gheronda
- De ce? Nu am spus trebuie mai nti
citesti, ca ti se inima? Tu nu
' '
duhovniceste si de aceea nu te ndulcesti. ci-
tire din Sfnta'. din Everghetlnos
10
din
Pateric nainte de chiar si numai
'
rnduri, si ndulceste inima, si astfel vine
' ' , '
pofta pentru cele Grijile sunt alungate
mintea se transpune n spatiul dumnezeiesc. Patericul
'
te face te simti n Tebaida
11
si n Nitria
12
, Sfintii
' ' '
De asemenea, Limonariul, Istoria iubitoare de
'
Dumnezeu, Lavsaiconul, Monahismul Egiptului se ci-
tesc usor, dar n acelasi timp sunt si o tare.
' ' '
- Gheronda, acord mai mult timp citirii
'
patristice dect
- citesti mai putin, supraveghezi mai mult
' ' '
sinele si faci mai Pentru altfel,
'
numai cu citirea, rod, nelucrnd si
'
ceri ajutorul dumnezeiesc, Harul lui Dumnezeu.
Studiul patristice atunci cnd el premer-
' .
ge De aceea numai att ct este
nevoie, pentru a ti se zdrobi inima si a te ndemna spre
' '

10
Everghetinos - culegere de povestiri ale dife-
care a fost prin secolul al Xi-lea de
monahul Pavel, ntemeietorul, ctitorul egumenul Sfintei
a Maicii Domnului, de bine" ,
din Constantinopol, de la care a primit denumirea de
Everghetinos".
11
Egiptul de Sus a avut capitala la Teba Pustiul din jurul
acestei regiuni se numea Tebaida Aici s-a dezvoltat ascetismul
din primele vremuri
12
Valea Egiptului dinspre pustia Libiei, cu multe lacuri de
sare salpetru. A fost unul din cele mai mari centre ale primelor
veacuri ale monahismului.
65
Canoanele Maicii Domnului
mult la
- Gheronda, cum ajung s-o iubesc pe Maica
Domnului?
- citesti n fiecare zi Canoanele ei (Theoto-
,
karion)
13
Ele te vor ajuta foarte mult s-o iubesti pe
'
Maica Domnului. vezi aceea ce va face Maica
Domnului! ti va da mngiere.
,
- Gheronda, Maica mi-a spus am tre-
,
de trezire. Ce mi poate aprinde din nou rvna?
'
- citesti n fiecare zi un canon din Theotokari-
on sivei vei dobndi noblete. aceasta ca
' '
un canon. nu poti citesti un canon ntreg,
' '
citesti primul tropar de la fiecare cntare si podobiile
' '
care se la sfrsitul canonului.
'
- Gheronda, ca ajut n pot
rnduiesc o de timp n care rog si nu
opresc ce nu trece acel timp? '
- n poti rosti lui Ii-
sus, dar faci ntre timp si Paraclis sau citesti
' '
Theotokarionul.
- Gheronda, cnd citesc Theotokarionul, seara
sau dimineata?
'
- Este mai bine citesti dimineata, astfel n-
ct ceea ce ai citit n minte ziua Si
cnd esti la ascultare poti ntrerupi putin lucrul
un canon din Theotokarion. ' '
Theotokarionul foarte mult. ini-
ma, sufl.eteste. mi aduc aminte de
' '
13
Culegere de de canoane Preasanta
de Dumnezeu, pe care le-a adunat Nicodim
Aghioritul din manuscrisele aflate n din Santul
Munte pe care le-a editat n 1796.
66
Chiril
14
, egumenul Cutlumus. Acesta, atunci
'
cnd citea Theotokarionul, nu se putea opri din suspi-
ne si lacrimi. Chiar si o din Theotoka-
' ' ..... "'6 .....
rion ti poate schimba sufletul.
'
Psalmodia ndulceste
'
si linisteste suJf,etul
' ' '
- Gheronda, am ct de mult
ciuneaDoamne Iisuse", totusi nu o pot rosti nencetat.
'
- Cnd vine greu
psalmodiezi ncet. Si psalmodia este Psal-
'
modia aduce n o linistire, o ndulceste si o
' ' '
cu duhovnicestile ei calorii. Astfel se ere-
' '
cele mai bune conditii pentru rostirea cu a
'
Pentru mine, butoanele pe care ca
viata sunt: studiu putin,
' '
care te Iisuse", me-
taniile, psalmodia.
- Gheronda, cnd fac lucru de nu rog,
desi am liniste.
' '
- ct potica n paralel cu lucru de
' .
pe care-l faci, ai ca rucodelie si

si psalmodia Acum, pentru o n-
' '
tr-o treime din timpul n care faci lucru de
iar n celelalte treimi ct lu-
crezi, cnti diferite tropare care te sufleteste.
' . '
Cu si psalmodia dumne-
' '
zeiescul Har
14
Vezi Editura Evanghelismos,
2004, p.125.
67
- Gheronda, cnd sunt port cu as-
prime cu surorile. Dar pentru purtarea mea
cuprinde o mhnire mai mare.
- Psalmodia te va ajuta mult. psalmo-
diezi mereu ncet att n chilia ta, ct si la ascultare.
,
Psalmodia linisteste sufletul. Chiar si pe animalele
' , ,
le linisteste, cu ct mai mult pe om. Vezi,
, ,
leul, lupul, atunci cnd aud o psalmodie, stau linistiti
, ,
ca Nu spun tu ci
tangalachi mhnirea ta te face te
porti urt. De aceea, psalmodiezi ncet, vei simti
, ,
o n sile vei vedea pe surori cu alti ochi,
, , ,
cu dragoste.
- Gheronda, cnd gndurile nu pot
nici citesc, nici rog.
- Nu poti nici cnti ceva ncet? n aceste cazuri,
, ,
atunci cnd cineva, cu
,
pe care are de secerat un ogor de spini,
cu spidele culcate la ncepe, biehtl
cnte n timp ce Si uite asa, cu si
, , ,
de el si de si sf'arseste seceratul cu bucurie. Se
, ' ' '
foloseste si din roadele putinei recolte, si simte apoi
' ' ' '

,
- Gheronda, uneori simt meu o greuta-
te. Este de la ispititor?
- Stil ce faci? Cnd simti aceas-
' ,
greutate, nu-i dai nici o ci spui:
iadul, s-a

si psalmodiezi
ncet. Sf'antul Ioan spune psalmodia este
pentru monah arma care mhnirea
16
Si eu, tu-
,
15
Santul Ioan de Aur, Cuvnt catehetic la Sfintele
PG59, 723.
16
Santul Ioan Scara, Cuvntul 13, par. 8 10, p.
210-211.
68
turor celor care trec prin si sunt mhniti, le
. .
spun cnte diferite tropare.
- Gheronda, uneori mi vine cu un gnd

urt. Cum alung?
- cnti un Axion C,Cuvine-se cu si
vei vedea tangalachi si va strnge calabalcul si ,;a
pleca. Psalmodia este diavolului. '
'
CAPITOLUL4
Veniti ne .. "
'
Metaniile mai mult dect toate
celelalte nevointe duhovnicesti
, ,
- Gheronda, doare trupul?
- Nu, pentru fac ...

- Metanii, binecuvntato! Vezi, mirenii au gimnas-
tica iar monahii metaniile. Mirenii, prin gim-
si fac trupurile iar monahii, prin
'
metanii, si fac si sufletele si trupurile si mai
' ' ' '
mireni nu stiu ct metaniile, nu numai
,
la sufletului, ci si la cea a trupului. Fac bine
'
la ncheieturi, fragilitatea, fac bur-
tile nefiresti, liniste si dau noblete. cu
' , ' ' ' '
acestea, metaniile dau omului posibilitatea urce la
duhovnicesti ale virtutilor, dar si pe
le m'untilor cu gfaie. '
sunt si pentru cel t-
,
pentru cel n pentru cel care are
71
trupesc, si pentru cel usurat de acest Cel care
, ,
are o constitutie trebuie mai
,
multe metanii dect unul asa cum si o
, ,
mai mult. Metaniile i aju-
,
mai ales pe tineri ca trupul. De aceea
,
totdeauna le spun tinerilor: faceti ct de multe
,
metanii puteti, att pentru voi ct si pentru cei
, , ,
bolnavi sau care nu mai pot face".
Metaniile dar n acelasi timp
,
sunt si si mai mult dect toate celelalte
nevointe n de faptul ne por-
' '
nesc motorul nostru duhovnicesc pentru
ele aduc si multe alte Prima dintre ele este
' ,
ne lui Dumnezeu si-I cerem cu smere-
'
nie mila Sa A doua este prin metanii, se
smereste trupul si se face linistit si
' ' , ' '
Iar a treia este metaniile ne si
,
aducndu-i astfel omului ndoita
Prin metanii cerem iertare
de laDumnaeu Bi ne
,
recunostinta
, ,
- Gheronda, pentru mi vine greu fac meta-
nii, nici nu mi-s dragi.
- Cnd faci metanii, te gndesti te afli na-
'
intea lui Dumnezeu si te nchini Lui, si astfel le vei
, '
iubi.
Metaniile pentru noi nsine sau pentru semenii
,
nostri sunt cea mai rucodelie dintre toa-
'
te rucodeliile. Si este o rucodelie care nu se sarseste
, , ,
numai cineva lucreze
72
n Tocmai de aceea se numesc metanii
17
; ne
'
smerim si cerem iertare de la Dumnezeu, asa cum fa-
' '
cem si atunci cnd i gresim cuiva: i facem metanie si
' ' '
i spunem Mult atunci cnd ncepem
facem metanii, spunem cu smerenie: "Gresit-am,
'
Doamne,
- Gheronda, am aflat de patimile
trupesti si sufietesti. Cum manifest recunostinta
' , ' , '
de Dumnezeu?
'
- Ai o ai cu
' '
rat, deja s-a manifestat. Cel mai important este ai
De aici ncolo o poti mani-
, ' '
festa prin metanii etc. acolo, la Coliba mea,
se pisici pe care le
Iar seara, cnd ies iau din cutie,
nu stiu cum manifeste recunostinta
' ' ' '
Vin si se la picioarele mele, naintea mea,
'
se n chiparos, fac tumbe, vin la
' '
picioarele mele. Una face ntr-un fel, n alt fel
Oare am eu de aceste Nu, dar
'
este ceva care nesilit tsneste brusc lor, desi
' ' ' '
sunt animale. Vreau spun pentru om, lucrul cel
mai important este
aceea o n orice chip
Cnd cineva se spatiul recunostintei, face
' ' , '
metaniile din din ntraripare, din dragos-
te pentru Hristos. Atunci nu simte asa cum
'
nu obosesc copilasii de nebuna a inimii lor,
'
cnd de ce-l pe lor.
'
- Gheronda, cnd spunDoamne Iisuse" cu
de metanii pentru cineva, trebuie s-o fac de
semnul crucii si de
'
17
n limba greaca metania (e-ravoia)
73
- Depinde ce vrei oferi. Ceea ce are mai
are si mai val.oare.
'
- Gheronda, cnd spunemDoamne Iisuse" cu n-
trebuie ca mna se de
- Nu. Atunci cnd spunemDoamne Iisuse" cu n-
ducem mna la genunchi, care
ne drept. Altceva sunt pe care
le facem cnd ne la icoane sau laCeea ce esti
'
mai etc. Atunci este bine ca, cine poate,
cu mna
- Gheronda, cnd rog cu siragul de metanii si
' '
fac semnul crucii cu nu pot aduna.
- Eu mai mult adun atunci cnd fac Doamne
Iisuse" cu semnul crucii si cu n-
'
tr-att uit de mine, nct atunci cnd termin
nea cu siragul de metanii, doare mna
'
- Gheronda, cum trebuie fac metaniile?
- Este bine ca metaniile le faci ntregi.
fiecare metanie te ridici n picioare. n felul
acesta i aduci lui Dumnezeu o mai mare si
'
este si mai odihnitor pentru trup. De asemenea, cnd
'
pui minile pe nu le pui cu pal.mele deschi-
se, pentru astfel se pot tendoanele, ci le
strngi pumni si le sprijini cu partea Iar
'
ca nu faci la mini, faci metaniile pe un
covoras moale.
'
Nevoitorul unelteste chipuri
,

,
- Gheronda, cu trecerea anilor mi se
puterile sinu mai pot face multe metanii.
, ,
74
- Este firesc ca, cu naintarea n
puterile trupesti se micsoreze ncet-ncet. Conti-
cu si, cnd nu vei mai pu-
tea le cu sau
'
cuDoamne Iisuse". Nu trebuie faci toate metanii-
le la nceput un sirag de o de Doamne
Iisuse" apoi cinci metanii. Modul acesta de a le
alterna este odihnitor, dar folositor. vei spune
cuiva cincizeci de metanii, ti va ,,Aa,
cum fac att de multe metanii?". le faci
cte este mult mai
- Gheronda, zilele acestea m-au durut tare oasele
si mijlocul.
' - vei face cteva metanii, te vor ajuta
- Si atunci cnd doare ceva, Gheronda?
- vei afla ce te ncercnd cte pu-
tin. Eu, atunci cnd am probleme cu mijlocul, nu rn-
duiesc cte metanii fac, ci fac ce se aprinde ...
lumina rosie. Atunci opresc, dar peste putin timp
apuc clin nou de metanii, se aprinde lu-
mina rosie. mi aduc aminte Tihon
18
,
sinu se mai putea ridica atunci cnd se
pleca 'metanii, lega o funie de tavan si
" '
se cu ea ca se ridice. In felul acesta a con-
tinuat metanii si se nchine lui Dumnezeu
'
cu evlavie aproape n ultimele zile ale sale.
"'Nevoitorul, spune Sf'antul Isaac, chipuri (de


18
Vezi Editura Evanghelismos,
2004,p.21.
19
Cf. Sfntul Isaac Sirul, CuvinteAscetice, Cuvntul29, p.156.
75
PARTEAA TREIA
MIJLOCITORII
DUMNEZEU
SI OCROTITORII NOSTRI:
' '
MAICA DOMNULUI,
A
INGERII SI SFINTII
' '
ca mintea ta
'
totdeauna n Cer, la Hristos,
la Maica Domnului, la ngeri si la
'
Sjinti".
'
CAPITOLUL!
Maica Domnului,
Maica cea mult iubitoare
Evlavia Maica Domnului
- Gheronda, spuneti-ne ceva despre Maica
Domnului. '
- Ce spun? puneti ntr-o situatie foarte
grea. Ca cineva Maica
trebuie nencetat harul cu ea.

- Gheronda, numele Maicii Domnului are pute-
re precum cel al lui Hristos?
- Da Cel care are evlavie la Maica Domnu-
lui, cnd aude numele ei, se topeste. Sau, l
'
undeva scris, l cu evlavie si inima lui tresal-
Poate ca o de la'cap la nu
altceva dect nencetat numele Maicii
Domnului1. Si cnd se la icoana ei, nu are sen-
timentul ci Maica Domnului, si
se la de dragostea ei. '
1
din multa evlavie de Maica Domnului, uneori
continuu numele ei.
79
- Gheronda, spuneti-ne ceva despre pelerinajul pe
'
care 1-ati Sfintia la Maica Domnului din
' '
Tinos.
- Ce spun? O att de are atta
Har! Nu puteam mai dezlipesc de ea. M-am dat
la o parte putin, ca nu-i mpiedic pe ceilalti care vo-
, '
iau se nchine.
- Multi se smintesc, Gheronda, de faptul une-
'
le icoane de minuni ale Maicii Domnului se
puse numeroase obiecte oferite de
- spun ce a un foarte
,
simplu si evlavios. A mers la Iviron si s-a
, ,
nchinat Maicii Domnului icoana
,
este de monezi bizantine de aur. La ntoarcere,
mergnd Stavronichita, au nceput
lupte gndurile. Maica Domnului, a spus, eu vo-
iam te altfel: monezile de aur". Dar ce
credeti s-a ntmplat? L-a apucat o durere
,
a ametit si a acolo, n mijlocul
, '
drumului. A nceput ajutor de la Maica Dom-
nului, zicnd: Maica Domnului, bine, voi
,
aduce doi galbeni!". Atunci i-a Maica Domnului
si i-a spus: mi-au adus si altii monezile. Crezi eu
' ' ' '
le-am cerut? Crezi eu le-am vrut?". Si durerea
,
i-a ncetat. Vedeti, deoarece avea intentie si
, , ,
Maica Domnului l-a ajutat.
'
Eu, uneori acolo la cnd vreau rog
Maicii Domnului, gndesc: Cum merg
rog ei asa, cu minile goale?" De aceea tai cteva flori
,
le duc la icoana ei si spun: Maica Domnu-
lui, primeste aceste flori ta!". nainte de
'
a merge n Santul Munte, i auzeam pe unii spunnd
este Maicii Domnului" si asteptam
, ,
aici flori, pomi fructiferi etc. Cnd am ajuns
80
aici si am castani tot felul de arbusti,
am Maicii Domnului este duhoviu-
Mai trziu am simtit n ea si prezenta Maicii
Domnului. ' ' '
- Cum simt, Gheronda, prezenta Maicii Dom-
nului, ca mi se inima? '
- Pentru porti numele Maicii lui Hristos si
al Maicii, Har, 'a tuturor oamenilor, o
mereu, zicnd: Maica Domnului, tu care ai binevoit
port numele asa cum este
tie. Altii sunt miscati sufleteste numai la
auzul nume'lui iar eu ce fac?" Fie ca Maica Dom-
nului mereu tine si te acopere, ca
'
pe puiul de sub aripile ei ngeresti.
,
Pe Maica Ta o
spre nigaciune,
poponil Hristoase
- Gheronda, care este icoana care o cel
, ,
mai bine pe Maica Domnului?
- Maica Domnului Ierusalimitissa. am
zut-o acolo la la Panaguda .. voi povesti
despre aceasta, vei mai spune si altora? '
'
- Nu, Gheronda,
am n vedenie trebuia merg
ntr-o si trebuia
tesc actele, pasaportul, etc., functionarii
, '
nu-mi ntocmeau actele. Erau acolo multi oameni,
dar nu era nimeni care ajute. Cine va aju-
ta?", mi ziceam n sinea mea. Chiar nu se
,
2
Troparul Maicii Domnului de la Fericirile de
glasull.
81
nimeni care se intereseze pentru aceasta?". Aveam
o neliniste!... Si se o Femeie cu un chip
n haine poleite cu aur. Avea o fru-
musete aparte. n ntregime. Nu te nelinisti,
te voi.ajuta eu, Fiul meu este mi-a spus
si m-a lovit usor pe Si mi-a luat hrtiile
' ' '
si cu o miscare le-a n sn. O, ce miscare
' ' ' '
a fost aceea! aceasta mi-a spus: Te zile
'
grele" simi-a ceva ce trebuia fac si eu
3

' '
mai vreme am pe Maica Domnu-
lui Ierusalimitissa ntr-o carte si am recunoscut-o.
'
-Gheronda,cinevane-antrebat:,,Devremecemntu-
n minile lui Dumnezeu, de ce ne
ei: de Dumnezeu, mntuieste-nepe
noi>>, atunci cnd o n '
- presupunem o femeie este cu mama
unui ministru, pe care o o ajute
un loc de pentru copilul ei. Vecina se
binevoitoare, nu-i va ea locul de mun-
'
ci-1 va ruga pe fi.ul ei, care, ca ministru, are
posibilitate siva face hatrul mamei sale. Tot asa si
noi, o pe Maica Domnului ne
Maica Domnului l pe Fiul ei, Care are aceas-
putere. Si Acela i face hatrul, pentru o iubeste
mult pe M;uca Sa. '
- Gheronda, mi vine mult mai rog Mai-
cii Domnului dect lui Hristos. Nu cumva aceasta este
de evlavie?
- Si eu simt la fel. Din multa evlavie de Hris-
tos, mai familiaritate cu Maica Domnului.
Ca si copiii - chiar mari de ar fi - , merg cu mai
la dect la tata. Si asta din
'
respect de lor.
'
3
a spus aceasta n 1984 nu a dat
82
Oamenii care au evlavie si respect
de Hristos, se sfiesc de El, n timp ce' naintea Mai-
cii Domnului au mai curaj se apropie de ea cu
pentru Maica Domnului este din neamul
, ,
omenesc.
- Gheronda, uneori cnd fac cnt
Paraclisul Maicii Domnului sau rostesc Acatistul ei.
Nu cumva, atunci cnd fac trebuie
rostesc numai Iisuse"?
- Nu, ci cum te odihneste, pentru Maica
Domnului le duce pe toate la Hristos, dar
cu cu ei, ne umple sufletele de
dragoste de iubire pentru Hristos. Eu rog Maicii
Domnului ia inima si, ce mai nti o va cu-
,
s-o taie n patru trei le dea Sfintei
, . .
Treimi, iar o parte o ea.
- Gheronda, mi se rostesc timp nde-
lungat lui Iisus si nu fac nici un

sirag de la Maica Domnului, pentru nu

pot Numele lui Hristos.
- Te temi ca nu cumva se supere Maica Dom-
nului? Binecuvntato, nu am spus
Maica Domnului si toti Sfintii se lui

Hristos? faci asa cum simti. Nu se Maica

Domnului, nici Sfintii.

- Gheronda, cum fac o priveghere pe
care vreau s-o nchin Maicii Domnului?
- cugeti mai dinainte la Maica Domnului. La
aceasta te vo; ajuta si cteva tropare din Paraclisul
Maicii Domnului sati din Theotokarion sau din Aca-
tistul ei. Apoi continui cu orice
cel mai mare'" al sinelui inimii tale".
4
Expresie din Tipicele care o
oarecare schimbare n tipic se poate face de cel mai mare.
83
,......::;,
ev
- Gheronda, Acatistul Maicii Domnului este o
doxologie?
- Da, este doxologie. Poti rostesti ca o multu-
, , ,
mire Maicii Domnului atunci cnd ti mplineste
, ,
vreo cerere. Nu numai cerem de la Maica Domnu-
lui, ci si multumim. Acatistul Maicii Domnului are
, '
mult har. A fost scris de un anonim. nveti pe de
,
rost si spui si n timpul zilei.
, ,
Pentni toti care cu
, ,
- Gheronda, nu mi-ati trimis dulciuri" de ziua
,
mea si surorile cer tratatie"
5

, ,
- Ai dreptate. Nu ti-am trimis dulciuri" si, fireste,
, , ,
nu ai cu ce servesti surorile,
, ,
ti le-am trimis n alt chip. Acum, cnd peste putine zile
, ,
o vom noi
6
pe Maica o voi ruga te
ea cu dulcea ei dragoste si afectiune si
' , ' '
dea multe daruri dumnezeiesti.
'
- Gheronda, atunci cnd am mereu n ne-
vointa mea, cuprinde mhnirea
,
- cnti: Pentru toti care cu .. " si:
' ' ' '
Tuturor scrbitilor bucurie ... "'. iei rnduiala asta
, ,
ca un canon, iar Maica Domnului te va ajuta Maica
Domnului nu ne ci ne n spate, numai noi
5
Sora se la epistola cu pe care o trimi-
tea de obicei care cuprindea sfaturi
6
se la faptul treisprezece zile aveau
n Santul Munte Adormirea Maicii Domnului
vechiul calendar.
7
Tropare care se la Paraclisului Mic al
Preasfintei de Dumnezeu.
vrem aceasta si nu din picioare, ca si copiii

.

- Gheronda, as vrea ca Maica Domnului
si pe mine n ei asa cum l tine pe Hristos. '
' ' ' '
- Pe tine nu te-a tinut Nu te-ai simtit
ca un n bratele ei? Eu simt ca

copilas ea O simt ca pe Mama mea. De multe ori

merg si lipesc de icoana ei si spun: ,,Acum, Maica
' .
Domnului, voi suge putin Har". simt ca un prunc
griji, care suge n mamei lui simte marea
ei dragoste si nespusa ei afectiune. Si astfel
' . .
nesccuHar.
- Gheronda, de ce Maica Domnului uneori mi
ceea ce-i cer, iar alteori nu?
- Atunci cnd avem nevoie, Maica Domnului ne
la iar cnd este
ne ca dobndim
tie. cnd eram la Fllotheu
8
, un

proiestos m-a trimis, privegherea Maicii
Domnului, duc o scrisoare la Iviron.
aceea trebuia merg jos la arsanaua
9

rii, astept un care avea cu corabia si
la care este

de o de mers pe jos. Eram

post si priveghere. Pe atunci postul
Maicii Domnului n la Schimbarea la
nu mncam nimic, n ziua la mnca.Iii,
iar aceea, la Adormirea Maicii nu
mncam nimic. Asadar, am plecat
priveghere si' nici nu gndit iau putin pos-
mag cu Am ajuns la Iviron: am dat
scrisoarea si am cobort la arsana ca astept corabia
86
, ,
B Prin anii 1955-1958.
9
Port.
Trebuia n jur de ora patru
acum ntrzia ntre timp m-a cuprins
ameteala Putin mai departe era o de trunchiuri
' ,
de copaci, ca stlpii de telegraf. mi-am spus
n sinea mea: duc putin mai ncolo si asez
' ' '
pe ca nu cineva ntrebe ce
am Cnd m-am asezat, mi-a trecut prin minte
' '
un gnd care-mi spunea rostesc Prea-
de Dumnezeu ... " cu siragul de me-
tanii. Dar m-am mpotrivit gndului simi-am
'
spus: pentru astfel de lucruri de nimic vrei
o deranjezi pe Maica Domnului?". Atunci am
naintea mea un monah, care tinea n mini o pine
'
smochine si un ciorchine de struguri.
'
la acestea, mi-a spus, spre slava Preasfintei
toare de Dumnezeu". Si a Ei, atunci
,
m-am topit, mi-au dat lacrimile, nici nu mi-a mai ars
de mncare. Ce este aceasta! se si
'
de cele mai mici Stii ce aceasta?
'
- Gheronda, spuneti-ne ceva despre cum ne
,
ocroteste Maica Domnului.
'
- povestesc o ntmplare care s-a petrecut n
Rusia vecine dintr-o regiune a Rusiei
erau de o linie de cale la hra-
,
mul uneia dintre au venit si monahii de la
'
care s-au la masa de hram.
ntorcndu-se la lor, monahilor li s-a
somn. Asa s-au culcat ntre liniile de cale si,
, '
beti fiind, au adormit Atunci Maica Domnului
,
s-a sefului de si i-a spus: Pe porcusorii mei
i va U:enul". Ce asta?", se acela
Ce porcusori va trenul?". Maica Domnul i s-a
a si i-a spus la fel: Pe porcusorii mei
i va trenul". Bre, ce porcusori?", se tot ntreba
'
87
seful de Credea este vreo de porci prin-
,
tre sinele de cale A mers ce este si i-a
pe acei monahi dormind. A apucat
nainte de a trece trenul, care i-ar fi omort. Vedeti,
Maica Domnului, ca o i ocroteste si
de si de copiii ei cei ' '
' '
ct puteti de strns de vesmntul Marii
' ' , '
noastre ca ajute. Fie ca Maica Domnu-
lui, care este Maica cea mult iubitoare a ntregii lumi,
pe voi pe toate si lumea! Amin.
'
CAPITOLUL2
A
Ingerul
ngerul se noi
- Gheronda, toti avem nger
'
- Da Atunci cnd se omul, Dumnezeu i
si pe ngerul
' - Cei care nu sunt botezati au nger
- Numai cei botezati au cei nebote-
" '
zati nu au Inger ci sunt ocrotiti de Dumnezeu.
' " '
De la Botez Ingerul si
' '
de cel botezat si l nsoteste viata lui.
' A , J '
- Gheronda, Ingerul nostru este totdeauna
noi?
- Da, este noi sine la fiecare pas.
' '
- Si ct de aproape de noi?
'
- Potrivit cu starea
- Cnd
-Atunci se dar nu ne Atunci
cnd drepturi ispititorului prin
89
ngerul nu se astfel nct ne
ci ne mhnit de departe .

- Gheronda, dar de ce nu ne seama de prezen-
ta lui?

- Pentru nu ne seama nici de
prezenta lui Dumnezeu. Ochii nostri sunt acoperiti cu

un dens. Iar pentru a se risipi acest este trebu-
de dragoste si de smerenie.
. .
Cnd omul simte prezenta lui Dumnezeu, l simte
si pe ngerul el si atunci lui

sunt fine, atente, dar si libere. Atentia aceasta nu-i face

omului viata ci l odihneste.

Se cu o libertate Evlavia, aten-
'
tia pe care o are, i ndulcesc inima si mereu ia aminte

ca nu dulceata pe care o simte. Se ntinde

pe pat cu retinere si cu minile ncrucisate la piept.

Doarme cu cu evlavie, se linistit. Cnd i

bate cineva la nu se aranjeze, pentru

totdeauna este aranjat. Nencetat se ngrijeste nu-l
pe ngerul '
cerescul nger
un astfel de om devenit nger. Atunci cnd
omul o si se ca un
J A J J J
copil cuminte, Ingerul lui nu se chinuieste, ci se bu-
'
el, iar la sarsit se va ntoarce bucuros la

Dumnezeu cu sufletul, pentru sufletul a
ceea ce-l odihneste pe nger, ceea ce-L odihneste
pe Dumnezeu. Dar ce ca nge;,ui
se ani de zile cu sufletul si n
. .
cele din se la Dumnezeu si cu

minile goale? Chiar si numai pentru acest motiv, din
pentru pe care o face ngerul meu
trebuie ca nu merg n iad.
90
A
Ingerul ne ocroteste
,
- Gheronda, ngerul ne totdeauna?
- De noi depinde ct de mare va fi ajutorul lui.
vom putin pe tare, poate va si
ngerul sine de vreo primejdie. noi
cem ce trebuie facem, atunci ngerul va face
ceea ce trebuie S-au multe minuni cu
ajutorul ngerilor. S-a ntmplat unii tineri fie
ntr-o din cine stie ce
putere are un chiar si cu
'
rea lui. aflam ntr-o situatie iesire. Din
' '
pricina mhnirii simteam mi cineva cu o
'
n cap ca fruntea. Aproape
ieseau ochii din orbite. durea mai ales ochiul drept.
'
Durere, durere nvrteam ca un ti-
tirez, zvrcoleam de durere. Nu stiam ce fac.
'
M-am rugat si am cerut de la Dumnezeu
'
un chip de a iesi din acea situatie. Si l la
drept Pe ngerul meu Era ca un copil
de doisprezece ani. Avea o cu
'
niste ochisori rotunzi. Ce chip! Simpla lui
' '
mi-a alungat si durerea si toate; durerea mi-a
' ' '
pierit nu din cauza bucuriei, ci dumnezeies-
cului Har. Bucuria nu durerea; te bucuri, dar
ai si durerea n acelasi timp. dumnezeiescul Har!
' '
Mare lucru! Nu se poate descrie. este asa, am
'
spus, atunci nu cu dalta, ci cu barosul n
cap!". Chiar si numai pentru acest lucru
'
capul. aceasta s-a rezolvarea care,
omeneste, nu exista
'
- V-a vorbit, Gheronda?
- Nu, ci numai m-a privit.
91
- Gheronda, cnd l vezi pe nger, vezi chipul
dar n realitate cum este? l vezi ca si cum ar avea
,
materie?
- Este ceva foarte subtire ...
,
nu ngerul nostru se
totdeauna n chip noi, ne
ne Dar trebuie ca si noi veghem asupra
,
vietii noastre si nu
, ,
92
CAPITOLUL3
copiii cei iubiti ai lui Dumnezeu
' '
Cinstirea Sfntului
urmarea lui
- Gheronda, am citit undeva Sfintii, n ziua po-
'
menirii lor, mpart daruri tuturor celor care i
Asa este?
'
- Da, cataifuri duhovnicesti. i n-
'
dulcim pe Sfinti cu viata ne si ei
' ' '
jituri duhovnicesti.
'
- Gheronda, cum ajung iubesc un Sf'ant?
- Pe care Sf'ant vrei iubesti?
'
- Pe S:fintii Ioachim si Ana
- Tu mine la
rinti Ioachim si Ana ca ajute, iar eu voi ruga
ca iubesti. poti, citesti n fiecare zi Sinaxa-
rul Sf'antuhrl care se te
cu toti Sfintii.
Citirea' vietii Sf'antului zilei si, n general, Sina-
xarul mtilt, pentru sufletul
93
le urmeze Sfintilor. Atunci omul nu mai
'
ia n toate nimicurile si cu
'
mie. Vietile Sfintilor ne dobndim
' ' '
sufletului, chiar si mucenicie.
'
- Cum se face, Gheronda, Sfintii care au acelasi
' '
nume au fost sila fel muceniciti?
' '
- Pe tine cum te
-Maria
- Sf'anta Maria?
- Sf'anta Maria Egipteanca, Gheronda
- Sf'anta Maria nu a fost Asa ai
'
pat. A fost o mare o urmezi n ca
aveti acelasi... Sinaxar. Binecuvntato, acesti Sfinti
, , ' ,
s-au urmeze pe Sfntul lor ocrotitor, la
care aveau evlavie.
- Gheronda, cum se mprieteneste cineva cu un
'
Sf'ant?
- Trebuie se cu Sf'antul. Cinstirea
Sfntului urmarea lui"
10
, spune
Sf'antul Vasilie cel Mare.
- Gheronda, constiinta port numele
' '
unei Sfinte mari, dar nu-i urmez si viata
' '
- te o urmezi pe Sfnta ta Sf'anta
'
Singlitichia a fost foarte iar acum a desfiin-
'
tat distantele si se poate misca cu lesnire la cele patru
' ' ' ,
margini ale Dar tu ce faci? Esti
'
cu ea? O rogi ca curete mintea, s-o subtire, ca
' ' '
poti adnc n noimele dumnezeiesti?Vezi,
' '
sora mea, porti un nume de Sf'ant mare, asta te
'
face si Oricum, Sf'anta ta te iubeste. S-o
' '
rogi si insisti te ajute.
' '
1
Cf. Vasilie cel Mare, Omilia 19, La Patruzeci
de Mucenici, PG 31, 508C.
94
Eu acum, n ultima vreme, m-am si
'
iese din milosteniile Sfintilor, de la care cer, asa cum
' '
cer de la ca un se roage pentru mine.
cu multa lor dragoste, mi aduc din Cer pine
si din Rai miere
11

'
Mireasma Sfintelor Moaste
'
- Gheronda, Sfntul Cap al Sfntului Arsenie
o la pomenirea lui.
'
- De ce nu nu
lumea de ziua sa?
- Gheronda, de ce Sfintele Moaste nu tot-
'
deauna
- Din mai multe pricini. Uneori se poate ca cel care
se fie foarte si Sfintele Moaste
' '
pentru ca omul fie ajutat,
nceput bun, se Alteori se poate ca cel ce se
fie virtuos si nu ca nu
'
n mndrie. Iar alteori Sfintele Moaste
'
cnd se un om virtu-
os, ca si cum acel Sfnt l-ar cinsti
'
- Gheronda, unii se ndoiesc de mireasma Sfintelor

- E de logica au n ele Harul
lui Dumnezeu. La "Panaguda", iarna, tot locul este plin
de SilaKatunakia, unde am fost
12
,
,
Sfntul Vasilie", ntr-un singur loc se simtea o mi-
'
Acolo nu mai chilii, ci numai pietre.
11
se la dumnezeiescul Har, care l
pe om.
12
Prinanii1967-1968.
Cte Sfinte Moaste n-or fi si n acel loc! Si cine stie cnd
' , ' ,
le va descoperi Dumne7.eu!
cu evlavie pe Sftnti
'
- Gheronda, este binecuvntat, as vrea

explicati ceva de la Isaac .
.
- De la cine? De la Isaac? ,,De la Isa-
ac" spui. Cnd vorbim despre Ieromonahul Isaac, spu-
Isaac", iar Sfintilor le spunempe nume?
.
Nu se potriveste. Nu poti te rogi, de la

Gheorghie si spui: "Gheorghie al meu, mplineste-mi

Mai demult

i-am dat unui mirean o din Sfintele Moaste ale

Sf'antului Arsenie si apoi acela spunea: nArsenie, Arse-

. "D d . w d
me .... eun e.
- Nu cumva, Gheronda, o din simplitate?
- Simplitate este aceasta? Nici unui om, ar fi fost
mai mare dect el, n-ar fi trebuit astfel Si

lui fi fost, tot nu ar fi trebuit astfel
Chiar si cu doi ani fi fost mai mare dect el, tot nu ar fi
.
fost potrivit, de vreme ce Arsenie era cleric. Cu
att mai mult acum cnd este Sila fel se adresa si
. .
cndlevorbeaaltoradespre Nu avea nici
respectul elementar.
- Gheronda, nu se poate se adreseze cineva astfel
unui din simplitate, ca aceasta se

- Ca astfel cu trebuie fi ajuns
la o stare Trebuie fi ajuns la n-
cea din multa evlavie si simpli-

tate. Unele suflete simple, care sunt ca niste copii mici,

pot lui Dumnezeu cu simplitate si
. .
96
de copil: ,,Dumnezeul meu. trebuie dai aceasta! De
ce nu-mi dai?".
am scris despre un pmfut.e care avea simplitat.e
Cnd a secat de la chilia lor, a legat icoa-
Nicolae cuo frnghie, a cobort-o n fntna

'
colae, urci cu apa, vrei aprind candela
'
Vm la chilie attia oameni sinu avem le
rece". Si apa a ncet-ncet urce: iar
'
icoana Nicolae plutea deasupra apei Aluat-o,
a si adus-o n

care se adre-
'
cu lui Dumnezeu sau Sfintilor, dar nu a
'
ajuns la o astfel de stare are
si-L pe Dumnezeu
' - Gheronda, cnd priveghez n chilia mea n ajunul
unui la care am evlavie, ce ca
simt mai multpe Sfnt?
- citesti mai nti Sinaxarul Siantului Apoi
'
citesti din Minei toat.e troparele din Canonul Sfntului,
'
si n ele se povesteste viata lui Desigur, Canoanele

este:..s./int.e al luiDumnezeu,
noi!"', pe care o rostim naint.e de fiecare tropar. n conti-
nuare ceri ajutorul pentru diferit.ele proble-
me faci orice metanii. cu de
metanii etc., numai t.e rogi
Cnd sufletul l simt.e pe atunci cere cu evla-
vie si cu ajutorul Cnd n om evlavie
pentru Sfintii atunci n chip firesc
cu evlavie. Premerge
apoi vine priet.enia si, n cele din dulcea vorbire cu
'
evlavie si simplitat.e.
,
13
Cuviosul Pa.isie Aghioritul, Editura
Evangbelismos, 2004, p.11-12.
.., 97
AjutorulSjintilor
'
- Gheronda, cum se simte Santul Arsenie acum.
cnd are biserica lui?
- Simte
, '
gat oile ca le
- Gheronda, canonizarea
mai mult?
- Desigur.. cnd suntcanonizati de se
' '
simt mai datori ne ajute. Sunt ntr-un anumit
feL ajute mai mult, dar Dumnezeu i trimite ajute
lumea
- Gheronda, un poate cere de la Dumnezeu ca
oamenii pomenirea lui?
- Nu, Sfintii nu cer astfel de lucruri. Nu-I spun lui
'
Dumnezeu: Dumnezeul meu, credinciosii
'
pomenirea mea, ca ajuti" sau: Numai pe cei care
,
cinstesc pomenirea mea ajuti", ci spun: Dumneze-
,
ul meu, lor pentru cinstesc pomenirea
'
mea".
- Gheronda, de Sfntul Evanghelist Ioan simt
'
mai evlavie dect de
'
- Cu toate acestea Sfnta ta nu este pe
Ioan Teologul pentru l iubesti si pentru ai
' ,
mai evlavie la el Nu numai pentru trebuie ai
evlavie la eL ca la unul care este ocrotitorul
voastre, dar chiar si n-ar fi fost Sfnta ta ocro-
' '
titoare, ca dealtfel toti Sfintii, tot s-ar fi bucurat, ei
' '
se atunci cnd suntem legati de oricare ca
'
astfel fim ajutati.
'
Sfintii sunt sfinti sinu au patimi omenesti, micimi
, ' ' '
omenesti. Fiecare dintre noi, cum simte, tot astfel
'
este si ajutat. Se poate ca cineva ceva de la un
'
mare si fie ajutat, iar altul ceva de la un
'
98
mic fie el ajutat. aceasta pentru puterea
lui Dumnezeu este cea care
- Gheronda, de ce are cineva o evlavie la un

- Pentru ca cineva o evlavie la un
Sf'ant, trebuie ca Sf'antul fi vorbit n-
tr-un fel sau altul. Fiecare, din pricina unui anumit fapt,
care i s-a ntmplat cu ajutorul unui Sf'ant, are si o deose-
'
dragoste de acest Acest fapt poate fi ceva
'
serios sau poate fi lipsit de eu, deoarece
'
de mic mergeam la bisericuta Sfintei Varvara, acolo la Ko-
,
am mare evlavie laSf'anta Varvara.
'
si n cnd, desi carte, m-au luat la trans-
' '
misiuni. M-a ajutat apoi sila sanatoriu, operatia la
' '



mi vor scoate furtunasele si aparatul
15

' ' '
Si desi trebuia scoase la cinci zile operatie,
' ' '
si cinci de zile si eu tot cu ele eram,
' '
pe 3 decembrie,
i asteptam pe medici de mu-
'
cenicie, dar, din nu au venit.
'
cnd se pomenirea Sfintei Varvara, mi-am spus:
Varvara, trebuia fi
acum. Medicii au plecat. este im-
posibil cine mi vascoatefurtunasele?''.Am
'
spus si vreo cuvinte de nemultumire: ,,Am aprins
' '
candela de attea ori n bisericuta Sfintei. Ce plute am
'
pus, ct untdelemn am dus! Am si biserica si am
' ' '
aranjat-o. Si nu-mi furtunase?".
aceea gndit: Se vede am pe
14
n noiembrie 1966 Staretul a fost supus unei operatii la
. .
deoarece avea
15
Aparatul i fusese pentru scurgerea lichidului


.
am auzit "Ce se mi

ceva?". "Vm medicii", mi-a zis cineva Nu sti.u ce l-a apu-
,
cat pe director, le-a spus medicilor
si scoateti furtunele medicii


. ' .
Se vede treaba nu i-a Sfintei Varvara am
spus acele cuvinte de Uneori trebuie
crtesti. putin. Dar mai bine este nu crtesti.. nu
. . '
ai noblete.
' .
Vezi, un ne imediat ceea ce i cerem,
alteori ne mai tIZiu. Alteori l pe cel care
se pentru se ntr-o stare
iar alteori pentru plnge si crteste ca un copil
. '
mic.
- Gheronda, se poate ca un de
mine din am o stare rea?
- Nu, din fericire Sfi.ntii nu fac aceasta. Vai de noi,
'
s-ar purta asa! nu ne-ar fi ajutat, am fi fost

pierduti. aceia sunt sus n Cer si se veselesc,
' . '
iar noi aici jos sine chinuim. asa stau lucrurile, n-
. '
atunci cnd cerem ceva, este putin ... nedrept
'
nu ne
- Gheronda., facem si cerem ajutorul
ngerilor sial tuturor Sfintilor, toti se lui
pentru noi? si unesc
'
- Fiecare trebuie ajute. ne
este de folos.
- Gheronda., cnd sunt de vreun spun
surorilor despre aceasta?
- Nu, ci numai Staretei spui si simti
' ' '
Un Sfnt nu are dreptul ofere ceva?
' ' '
Cum de Sfintii! De la cte scurtcircuite nu
'

100
- Ce Gheronda, de aceasta?
- putut spun multe. dar sunt prea multe.
Numai un singur lucru mai.spun: pus
.
ne
Sftnti,i distantele
, ,
- Gheronda.. Siantul Gheorghie. egumenul Mun-
telui Sinai., cum a mers de la Sin.ai la IerusaJim si s-a
'
.::. .... .::...n.tlil?
.

'
- Gheronda, a fost n aceiasi timp si acolo si n chilia
' ' '
sa?
- Nu a fost n chilia sa. ci n cteva secunde a mers
la Ierusalim, s-a si n marevitems-antors la
' '
Sinai
- Zbura, Gheronda?
-Avea super. cu bilet duhovnicesc.
- Este cu Gheronda, ca un Sfnt se afle n
'
acelasi timp n locuri?
'
- Numai Dwnnezeu este premnt pretutindeni Sfin-
tii merg dintr-un loc n altul cu o astfel de nct
'
distantele se pentru ei nu scurte
' '
sau lungi. Cnd eram la sanatoriu, era unul, de
multi ani bolnav- Haralambie i spunea. Se logodise cu o
'
din sanatoriu. Pe atunci medicii nu aveau
mijloacele necesare pentru vindecarea tuberculozei,
acela era n primejdie de moarte. Mama lui, de
16
Sf'antul Gheorghie Sinaitul a dorit ca n ziua nvierii se

n timp ce se afla n chilia sa. s-a pome-
nit n Biserlca nvierii, s-a din minile Patriarhului
Ierusalimului. Pomenirea lui se la 11 martie.
101
durere, a mers la o a Sfintei Parascheva ca
se roage. n acest timp bolnavul era la reanimare me-
dicii nu o nici pe logodnica lui intre la el La un
moment dat mama lui o la telefon si-i spune: ,,Nu fi

Parascheva mi-a spus Haralambie se
va face bine. Mai mi-a zis si aceasta: <<A.cum duc sila
Sanatoriul din Lamia, si acolo este cineva n prfutej-
die". n acea bolnavui s-a bine. aceasta
sora a sunat la Sanatoriul din Lamia si a aflat

exact n acea vreme, cineva care era n primejdie de
moarte acolo, s-a bine ca prin minune. Cu ce
a o ar fi mers cu o astfel de

s-ar fi dezintegrat. nici super nu a
consumat, nici cauciucurile nu i s-au stricat.
Sjintii necunoscuti ascuns"
, ,
- Gheronda, Sfintii necunoscuti cu toate

nu-i
- Multi Sfinti necunoscuti si
' , ' '
cunoastem. Pentru mine acestia sunt cei mai mari Sfinti.
. . .
Nu au nici o de la oameni, ci numai de la Dumnezeu
Din marea lor smerenie l-au rugat pe Dumnezeu cu
asa mi spune gndul-,

ca nu fie de oameni, dar ajute n continuare
n acelasi chip, de acesti Sfinti ne-
, ' ' '
cunoscuti trebuie avem mare evlavie si le
pentru n cu mijlo-
' .
cirile lor si cu pilda lor cu discretia lor.
. .
am vrut scriu despre un din
Munte, care adormise.Aveam adunate n minte toate m-
vietii lui pe care le cunosteam si ntr-o

17
Matei 6, 4; 6, 6 6, 18.
102
m-am asezat le scriu. Am aprins lumnarea, am luat
'
creionul caietul, dar nu-mimai aduceam aminte nimic;
nici numele lui, desi l cunoscusem foarte bine.
'
Mi-am adus n minte t.ot Sfntul Munte. Am luat la rnd
t.oate schiturile, chiliile, pe unde trecusem
L-am luat din partea de creznd poate mi
voi aminti ceva, dar nimic. L-amluatsidinparteade apus,
'
dar t.ot nimic. Am luat-o apoi cronologic, din momentul
n care am venit n Sf'antul Munte si n acea
'
am nceput gndesc cu ce m-am nt.lnit,
aduc aminte nimic. Se vede treaba
acela nu a voit fie descoperit si Dumne-
'
zeu a minunea Sa acum singurul lucru de
'
care mi aduc aminte est.e viatasam-aimpresionatmai
'
mult dect vietile tuturor celorlalti Athoniti des-
' ' ' '
P
recare amscris
18

, '
nezeu nu vrea, omul nu poate face nimic. Si chiar
' '
si numai putin ajute Dumnezeu, omul se face filosof
' '
Sfi,nti sluji'tori" si ocroti'tori"
' '
- Gheronda, doare un dinte.
- Nu este bine te ca te tu
nitei? un sirag de metanii la Sfntul Antipa, care
' ,
la alinarea durerii de si-ti va trece durerea
, , ,
-Am Gheronda, dar nu mi-a trecut
- Se vede treaba ai tu vreo i vei spu-
ne: "De acum voi fi mai n toate", Sfntul
te va ajuta Antipa este un mare Sf'ant. Ct de
18
Vezi Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura
Evanghelismos, 2004.
103
mult a lui Dumnezeu! ..Antipa, martorul Meu cel
spune n
-Gheronda,nSluJ"basinParaclisulSfinteiVarvara
'
se spune boli molipsitoare.
- Care sunt bolile molipsitoare?
- Bolile, Gheronda, care se transmit prin microbi
-Atunci s-o pe Sianta Varvara ajute
'
nu transmiteti ,.microbul" invidiei printre voi faci
'
fotocopii Paraclisul Sfintei Varvara si le mparti
, ,
surorilor.
- Gheronda, Sfnta Varvara este ocrotitoarea si a
,
Artileriei
- Da, un poate face toate slujirile.
- Iar Sianta Irina. Gheronda, este ocrotitoarea
Jandarmeriei
- Da, de aceea. cnd nu ai pace, te rogi
Sfintei Irina, care tot corpul Jandarmeriei
20
si
' '
aduce pace21, n inima ta.
'
- Gheronda,foart.edespierdlucrurisi aceea mi
,
trebuie vreme le caut.
- De ce nu-l chemi pe Mina, care are
specializare"? Sfntul Mina imediat ceea ce
pierdem, cnd eram n
,
viata de obste22, mi-am pierdut cheile de la chilie - atunci
' '
ncuiam chiliile, pentru n erau si diferiti
' ,
mireni ,,Nu-i nimic. mi-am spus, voi duce la
rie". Dar cnd caut, si cheia de la
, ,
Merg la grajd, unde samarele pentru animale, dar
19
Apocalipsa 2, 13. Antipa, Episcopul Pergamului,
a n vremurile Apostoli a primit mucenicia n
Pergam. Pomenirea lui se la 11 aprilie.
104
20
S-a spus n 1986.
21
Irina (EiQi)vq) n pace.
22
La ntre anii 1953-1955.
si de acolo lipsea cheia "Unde duc acum?". mi-am
'
spus. Am aprins o lumnare
'
aflat toate cele trei chei acolo unde O
lumnare si s-aremlvattotul! Cu care le-o

aprindem, Sfintii se simt obligati ne ajute.

Eu nu Santul Mina este pictat
Mamamea. care l-a
mi-a spus Sfntul Mina Eu o
tineam pe a mea si-i spuneam numai
. '
si Sfntul Gheorghie . .,Nu, mi-a spus mama,
'
cel pe care l-am era cu un cal castaniu simi-a spus
'
este Santul Mina Cine esti? l-am ntrebat.

Gheorghie are cal alb, Santul Dimitrie dar tu cine
'
esti?. Eu sunt Sfntul Mina. mi-a spus".
'
- Gheronda, Sfntul Spiridon i poate cere lui Dum-
nezeu trupul nestricat?
- Nu, cum una ca aceasta? Sfintiinu cer astfel
'
de lucruri. Dumnezeu a iconomisit nestricat
trupul ca fie ajutati oamenii. Si vedeti cum a rn-
, ' '
duitDumnezeulucrurile! Deoarece Kerldra, Kefaloniasi
'
Zakintos oamenii ar fi putut fi atrasi cu
' '
de catolicism, Dumnezeu i-a pus acolo
' .
pe Sfntul Spiridon, pe Santul Gherasim si pe Santul
'
Dionisie.
- Gheronda, cnd sunteti n simt n
'
mare ;<11, .... Iarcndlipsiti sieste vreo cu-
... , ',
prinde frica.
- Nu te teme, aveti ocrotitori mari voi nu-i
'
ci deranjati mereu Cnd va fi nevoie, veti avea
si bz'.uma mea de ajutor omenesc, fie din Munte,
fle mai de aproape. n cei buni
se ngrijesc de surorile lor, cu ct mai mult se
aceasta n viata care este mai De

aceea comoara pe care amaw.t-o,
. .
105
pe Arsenie, si firesc este ca si inima mea fie
aici, pentru est:e inimaH23.
De al1fel v-am spus: voastre, unde
voi tot ce am mai de pret". De
,
tul a si spus cuiva
24
: ,,Eu locuiesc n afara Tesalonicului".
De de vreme ce si el nsusi a spus aici,
' ' '
rogi din partea mea- tu ia toiagul
si aranje7.e" pe demoni asa cum stie el
' n general aceasta tutiiror
ajute ne pe noi, oamenii cei de
ispititorii si Iar treaba este, pe ct
ne duhovniceste, mhnim
' '
pe Hristos, aprindem candelele la Sfinti si
ajute. n avem ajutor, pen-
tru a putea merge Hristos. n
Dumne7.eu ne va nvrednici mergem El: nici pe
Sfinti nu-i vom mai obosi" si nici nu va exista motiv
' '
ne ajute.
Minunile Sjintilor
'
- Gheronda, mi este fac ascultare
la arhondaric.
- faci cu de metanii la Ha-
giefendi, ca se hotul iertare
25

' '
- Eu, Gheronda, tem de demoni
23
VeziMatei 6, 2L


Aghioritul. Sfntul Arsenie Capadoci.anul, Editura Evanghelismos,
2006, p. 37).
25
Paisie face aluzie la anumite minuni de
Santul Arsenie (Hagiefendi), care, atunci cnd i-a silit pe
unii nu numai fi ceva. dar se ntoar-
iertare. (Vezi Cuviosul Paisie Aghioritul, Sfntul
106
- rogi pe Hagiefendi Ce
zici? Oare nu poate? '
- Cum nu Gheronda?
- Stil a blocat o Soferul uitase cheile n
' ' '
usa masinii si i-au furat-o hotii. De ce soferul l-a
chemat n pe Siantul Arsenie, masina oprit n
mijlocul drumului si astfel hotii au fost i{evoiti s-o
s-o ia ' '
- Gheronda, medicii mi-au spus trebuie fac ope-
ratie la cap.
'
- Mergi cu capul de Cap al
tuluiArsenie26. Nu ai cum i-a rezolvat pro-
blema celeilalte surori? bisturiu si
' '
dea seama chiar lui Dumnezeu!
' '
Nu te ndoi te va ajuta si pe tine.
'
SiantulArsenie Un medic m-a rugat rog
pentru fetita lui care este L-am rugat pe Siantul
'
Arsenie si a ajutat-o putin. ruga::ti. si voi cu siragul de
' ' , t '
metanii, ca minunea, astfel nct
'
oamenii de
' ' ' '
Dumnezeu si Numele Lui Minunea este o
'
Se doar, nu se mintea nu o poate
'
tlcui
- Gheronda, oamenii nu mai au atta evlavie la
Sfinti cum aveau pe vremuri.
'
- Mai demult si cei care spuneau sunt necre-
dinciosi credeau n sinea lor n Dumnezeu. mi
' '
aduc aminte n vremea cnd erau italieni n a
'
luat foc si s-a zvonul italienii l-au
'
aprins pentru ca locuitorii din Konita
'
Arsenie Capadocianu.l, Editura Evanghelismos, 2006,
p. 93-94, 99-100


cal, ci vrea ne ndemne cerem cu ajutorul
107
astfel Cnd locuitorii au auzit aceas-
,
ta, s-au si au Italienii au
' '
mers n Konita si l-au pe primar, care era necredin-
, '
cios, si l-au ntrebat: Unde sunt oamenii?". ,,La treburile
'
lor", a primarul ,,De ce nu au mers fo-
cul?", l-au ntrebat aceia. A pentru astfel de cazuri noi l
avem pe Nicolae" (Mitropolia Konitei cinsteste
pomenirea Nicolae). Si n acea desi
nainte nu era nici un nor pe s-au nori
si a nceput torential. Cnd au minunea,
' '
italienii s-au temut.
- Gheronda, vreun Srant care nu
"?
mmum.
- &t.etreabaluiDumnezeu ca
minuni. cele mai multe minuni ale Sfintilor
'
necunoscute.
Nimic nu este greu pentru Dumnezeu si pentru un
'
are la Dumnezeu Hristos a spus:
voi da putere simaimaridect
' '
am Eu"27. Acest cuvnt al lui Hristos si smere-
nia Sa si de Har pe care ne-o Este
smereirlalui :Hristos, a dat Sfintilor Harul si'puterea
A '
de a nvia chiar si precum El Insusi a
' ' '
PrezentaSjintiloreste vie
' '
- Gheronda, as vrea pe
-A dori pe Arsenie este primejdios,
pentru ti poate o nchipuire,
' '
care gndul esti cineva, chipurile,
te-ai nvrednicit vezi pe' Sfnt. Mai departe, ce
ti va lipi esti cineva'', ti va rula
' ' ' '
27
Veziloan 14, 12.
108
continuu filme prin im.agina.tie. De aceea, ai evlavie la

nu doresti vezi. ti se va

sau nu. aceasta este treaba Sfntului
- Gheronda, atunci cnd un Sfnt i se cuiva, se
poate o a treia
- Nu pentru aceasta. Uneori l vede, al-
teori numai i aude glasul, iar alteori nici una, nici alta.
Nu o anume. Acestea sunt lucruri care nu
se pot explica
Prezenta Sfintilor este vie. Chiar si atunci cnd noi
' ' '
nu-i ne ei Cnd am plecat de la Cinstita

,
aranjasem ntr-o chilie. Luasem cu mine toate lucru-
rile pe care le aveam. Mineiele le aveam n cutii A
Vecernia, dar deunde
le? Am luat calendarul ce Sfnt se mi
,
pierdusem si ochelarii sinu vedeam.literele mici din ca-
' '
lendar, citesc numele Sfntului care se
'
si Vecernia cu de metanii, rostindu-i nume-
, '
le. Am trei sferturi de ceas si nimic. no
'
vremea tot mi-am zis. spun: Sfinti ai zilei,
,
pentru rwi! ce m-am rugat cu siragul

'
spun:,,Sfinti ai zilei, pentru noi! Sfinti ai zilei, ...
, , ,
nu pierd vremea cu ochela-
'
rilor, am spus la fel; Sfinti ai zilei, pentru noi!':
n acea am de
'
plin de dragoste si afectiune
. '
care s-a apropiat de mine cu si m-a umplut de
'
o veselie. De vreme ce l-am este att
de bun, am prins curaj si l-am ntrebat: Unde ati slujit
' '
si cum numiti?". Atunci acela mi-a spus: Sunt San-
, '
tul Luchilian". Eu nu am auzit bine si l-am ntrebat:
'
Santul Longhin?". Nu, mi-a el, sunt Santul
109
Luchilian". numele lui mi s-a ciudat, l-am
ntrebat din nou: Lucian?". ,,Nu, mi-a spus
acela, Lu-chi-li-an". Atunci i-am spus: ,.Am si eu
.
din un Doctor, n ha-
lat alb - era Siantul Panteleimon -, i-a spus
consulte. ce m-a consultat, l-am auzit spunndu-i
Sf'antului Luchilian diagnosticul meu: lui s-au
vindecat; numai pentru le vom lua n conside-
rare". n continuare am simtit o mare bucurie si o

Apoi am bine, am ochelarii si m-am
uitat n calendar. Era pomenirea Lu-
chilian28. am mers la un cunoscutsi
am citit si Sinaxarul Sf'antului. '
dragostea sa
odihneste sufleteste si trupeste cu bucuria pe
' ' ' ,
care mi-a .

28
Pomenirea lui se la 3 iunie.
110
.I
PARTEA A PATRA
CERETI SI VI SE VA DA''
' '
Cnd te rogi pentru tine cu
a
atuncisi un <<Doamne miluieste
, ,
spui pentru ceilalti, acest Doamne
,
miluieste are mare putere".
,
I ,
, I
I

CAPITOLUL!
pentru noi nsine
'
cerem mila lui Dumnezeu
pentru noi nsine si pentru ceilalti
, , ,
- Gheronda, cnd rog pentru cineva si simt
'
atunci ncetez mai rog pentru acea
fac numai pentru mine.
- De ce? Acela nu are nevoie de
- Are, Gheronda, dar gndesc n acel mo-
ment este mai bine fac pentru mine, pen-
tru nu stiu cnd voi mai simti
' , ' ,
- Bine, tu huzuresti, iar despre spui:
'

luipe noi,: sunt cuprins si eu toti ceilalti.
, , ' '
Eu spun: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumne-
zeu, miluieste-ne pe noi. Miluieste-ne pe toti si pe
' ' , '
mine, dobitocul".
Mult n
'
trei o parte pentru noi nsine, una pentru cei vii
' '
si una pentru cei adormiti. Cu toate n felul aces-
, '
ta tot pentru noi facem mai pentru
113
eu sunt unul singur, iar cei vii si cei adormiti sunt
' '

- simt nu-mi va ajunge ntreaga via-
ca cer mila lui Dumnezeu.
' - Te va milui Dumnezeu. Numai te rogi simplu
si nencetat, cernd cu smerenie mila Lui pentru tine
pentru toti oamenii. Cnd cerem mila lui Dumnezeu
' '
sine nevoim egoism, cu smerenie, cu
'
Dumnezeu ne va da att ct si celorlalti tot ceea
' '
ce avem nevoie.
- Gheronda, nu cumva trebuie mai cer si altceva
n de mila lui Dumnezeu? '
- milei lui Dumnezeu se cuprind toa-
te. Dar ti trebuie ceva concret, poti ceri de la
' '
Dumnezeu.
- Gheronda, Sfntul Vasilie cel Mare spune: ,,n
ta, doxologia pe care o vei face,
ceri numai lui Dumnezeu"
1
. La ce se
- Se la mai nti trebuie
lui Dumnezeu si aceasta toate celelal-
te se vdr cum a spus Hristos. Nu
'
cerem una si alta si menirea
' '
- Gheronda, Santa spune ne
pentru orice
3
Sfintii evitau
se roage pentru persoii.ale. Eu cum
rog?
- te rogi pentru orice nevoie pe care o are sufle-
tul si dai mai nevoilor trupu-
lui. Si cnd spune'm: Pinea noas-
'
cea de toate zilele nu cerem
114
1
Locul nu a fost identificat.
2
Vezi Matei 6, 33.
3
Cf. Matei 21, 22.
4
Matei 6, 11.
numai hrana ci tot ceea ce ne trebuie ca
duhovniceste, asa cum vrea Dumnezeu.
pe cn'.d la Coliba Cinstitei Cruci,
rintii de la n loc putin vin, pe
l ca medicament pentru pe
care o aveam la intestine, mi-au adus, din
o de otet. Nu am spus nimic, pentru
gndit a voit Dumnezeu. vreo patru-
'
zeci de zile si cu apa de ploaie pe care o beam, situatia
mea se ntr-o zi am suferit mult. Ardeam de
sete, dar temeam beau, deoarece cu o zi nainte
mai ntremasem putin ce am apoi
'
m-am chinuit noaptea. La un moment dat, cnd
am intrat n ca aprind candelele, am
'
zut o de vin n fata catapetesmei, sub icoana
'
Maicii Domnului. Sticla era a mea - am recunoscut-o
-, dar cum de era Nu venise nimeni la mine n
acele zile, iar eu intrasem de ori n biseri-
sinu nimic naintea catapetesmei. Era
medicament, exact asa cum mi trebuia n
' '
aceeasi zi mi-au adus si de la o mare
' '
devin.
- Gheronda, voi cere ceva de la Dumnezeu cu
inima, oare mi va da?
- ti este de folos, ti va da. Iar nu-ti este
' ' '
de folos, cum dea? Ai ce au evre-
ii cnd au insistat ca Dumnezeu le dea rege, desi i
'
nstiintase nu erau pentru aceasta
5
?
Si 'a rege mndrul Saul, le-a pus biruri
si i-a chinuit
6

multe ori credem ceea ce cerem de la Dum-
nezeu este bun, nu este asa. Dumnezeu Care
'
5
Vezil Regi 8, 4-22.
6
Vezi! Regi 14, 16-21.
115
din fire este bun, stie ce i trebuie De ace-
ea spunem: meu, gndul mi spune
aceasta va ajuta, Tu cunosti mai bine ce este
'
de folos pentru sufletul meu. voia Ta""': Prin
urmare, cnd spunem cu inima
voia Ta': se va face voia lui Dumnezeu, care, n cele din
va fi spre folosul sufletului nostru.
pentru nevointa
'

- Gheronda, Sfntul Isaac Sirul scrie: Cum ceri
iubesti pe Dumnezeu, de vreme ce nu te-ai
'
tat de patimi?B. Este cumva ca cineva
'
nu se fi de patimi si
' '
pe Dumnezeu?
- Nu. De ce fie Se nevoieste cineva
'
se curete de patimi si n acelasi timp vrea si iu-
' ' ' J
pe Dumnezeu. se paralel.
'
cineva nesocoteste grija de patimile sale si
cere n pe Dumnezeu, unul
acesta are
- Gheronda, am citit undeva n
ciune este pe credintei si a inimii
9

' '
- Tu ce ceri de la Dumnezeu?
- Gheronda, cer de asprime si
nmoaie inima atunci cnd rog. '
- Cereti sivi se va daJ.
0
, a spus Hristos. ceea
' '
ce ceri este un lucru bun folositor, l vei primi.
116
7
Matei 7, 10.
8
Sfntul Isaac Sirul, Cuvinte Ascetice, Epistola 4.
9
Locul nu a fost identificat.
10
Vezi Matei 7, 7; Luca 11, 9.
ceri de la Dumnezeu putere, pentru ca te rogi ti
se ierte si ajuti pe ceilalti, acesta este
' ' '
lucru bun si ti-1 va da. ceri ti se dea haris-
' ' '
ma pentru a bucurie n
ciune, atunci cum dea asa ceva?
' '
- Gheronda, uneori rog ca Dumnezeu
dea dumnezeiasca luminare. Este ce-
rere a mea?
- Mai nti te tu o dobndesti si
numai aceea ceri de Dumnezeu
iasca luminare, pentru Dumnezeu vrea mai nti
si numai aceea ne ceea ce-I
' '
cerem. cugeti, te rogi, iei aminte si actio-
, ' '
nezi cu ntelepciune; si numai ce vei face asa va
' ' '
veni dumnezeiasca luminare. presupunem te n-
cineva despre o Tu nu te
'
ci ceri lui Dumnezeu te lumineze:
Dumnezeul meu, zici, spun ceea
ce trebuie". Si Dumnezeu ti va da cuvnt, potrivit
' ,
cu mprejurarea. este al n
timp ce ce trece prin este al lui
Dumnezeu.
- Gheronda, lipsa trezviei face fie fri-
cer de la Dumnezeu ajute ntr-o
a mea, pentru nu pun n valoare
prilejurile pe care mi le
- ceri i:aiutorul lui Dumnezeu si, n acelasi timp,
...., ' '
rodi dea si trezvie, ca poti pune n valoare
f>.L ' ' ,
prilejurile pe care le va da.
- Gheronda, este corect pe Dumnezeu
ne ajute ajungem n Rai?
- Eu nu-L rog pe Dumnezeu ajung n Rai, ci l
rog ajute ca nu-L mhnesc cu purtarea mea.
Dar voi ajunge n iad, asta nu
117
voi mhni pe Dumnezeu? Prin urmare, nici n iad
nu voi ajunge, de vreme ce-L rog ajute nu-L
mhnesc.
n
- Gheronda, n ultima vreme am probleme cu ini-
ma si tem nu ceva.
'._ Nu te teme. Toti trebuie avem ceva, pentru
'
avem ceva, atunci la picioarele lui Hristos
si-L ca ne ajute.
'
- Gheronda, rog, pentru mine ca
'
fac bine.
- Nu-ti este de folos ca faci pentru
aceasta. faci cu n Dumnezeu,
'
vei primi pensie de la Serviciul de al lui
Dumnezeu, care este mai mare dect OAA
11
Am citit
undeva un bolnav l ruga pe Sfntul Panteleimon
bine, Sfntul nu-l vindeca. Acela
a continuat roage. n cele din s-a vindecat.
Dar cnd a murit si a mers n a
' '
din se vindecase, a pierdut multe cununi.
Atunci i-a spus Sfntului Panteleimon: De ce m-ai
vindecat, ai stiut voi pierde cununile?".
'
- Gheronda, n ceea ce pri veste n
'
ce punct trebuie las n minile lui Dumnezeu?
- Mai nti te ncredintezi lui Dumnezeu si apoi
te ncredintezi omului, '
- Gherontla, cum trebuie o
grea?
- nainte de a ne medicilor, premear-
privegherea, ca ajute Dumnezeu si
'
11
.Agricole.
118
lumineze pe medici. Puneti si putin untdelemn
, , ,
din candela Sf'antului Arsenie,
cititi si vreun psalm.
, ,
- Gheronda, din pricina bolii nu-mi pot ndeplini
ndatoririle mele duhovnicesti si din
, ,
mhnesc.
- Acum, cnd esti nu faci nimic, nici
,
Doamne Iisuse': nici metanii, ci numai
Tie, Dumnezeule!': si aceasta este de-ajuns
12

I '
- Gheronda, acum, cnd sunt si suar, nu
,
pot aduna n
- n acest caz se face si cu si
, ,
cu durere; se face si cu si de aceea este
, , ,
mai repede dect pe care o faci atunci cnd
esti
,
iubim putin si durerea. Boala este o mare bi-
, ,
necuvntare pentru om. Cnd omul
,
aceasta, o primeste cu bucurie si cu bucurie:
Binecuvnta-voi pe Domnul n vremea"
13
mi
aduc aminte de Gavriil de la Karulia, care
avea niste dureri de nesuportat ... Iar cnd l cuprin-
,
deau durerile, ncepea cnte. mereu ntins
jos. Adeseori spunea: Unii mi spun: Cruce, Cruce!,
dar cuie nu am. Ce fel de cruce este aceasta cuie?".
- vreme a tinut asta?
,
- vreme, vreo doi ani. Era singur cu
Si vedeti, n partea de jos a chiliei sale
, , ,
se o Iarna intra pe acolo un curent
prospetel... Dar acela, n mijlocul durerilor sial frigu-
, ,
lui, psalmodia si slavoslovea pe Dumnezeu.
,
12
se unei monahii foarte bolnave, dar cu
de suflet.
13
Psalmul 33, 2.
119
n psalmodia este medicament. Si grav bol-
nav fie cineva si sufere mult, cnd o psalmo-
die, l mai durerea va putea si el nsusi
' ' '
psalmodieze atunci chiar se va distra eu
n noaptea aceasbi am suferit mult, dar am cntat la
diapazon. Tot curajul pe care l-am avut, l-am dat acolo.
Si stil putere mi-a dat psalmodie
14
?
' '
14
a spus aceasta la 11iunie1994, cu o nainte de
adormirea sa
120
CAPITOLUL2
pentru ceilalti
'
pentru lume
cu simtirea noastre
' '
- Gheronda, uneori, cnd ct de mult
lumea, nu pot face pentru mine
- pentru noi nsine nu o facem numai
,
pentru noi nsine, ci este absolut ca o pre-

pentru a putea sta naintea lui Dumnezeu cu
Pentru a putea vedea du-
rerea celorlalti, este nevoie fii oarecum n tu

Iar cnd te rodi pentru tine cu simtire a
!:."'
tale, atunci si un Doamne miluieste"
. . ,
rostesti pentru ceilalti, acest Doamne miluieste" are
, . .
mare putere, pentru are smerenie. Iar sme-
renia atrage marea a lui Dumnezeu.
- Gheronda, eu simt nevoia fac
pentru mine dar i uit pe
121
- ca ne de omul cel vechi,
trebuie facem pentru noi nsine.
,
cnd se nmulteste dumnezeiasca dragoste, atunci
omul de si se pentru ceilalti. Tu,
ce faci mai nti pentni. tine,
aduci aminte apoi de lumea cea n general, de
cei care s-au de Dumnezeu si de cei adormiti
, ,
care nu au valorificat anii lor de Dumnezeu, ca
,
se apropie de El, iar acum se - folos - ,
rostesti Doamne Iisuse Hristoase, Fiul
,
lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi". Astfel te cuprinzi
,
n pe tine pe cei care
cerut te rogi pentru ei, dar si pe lumea.
,
- Gheronda, durerea oamenilor, dar
nu am ca cer de la Dumnezeu aju-
te. Iar gndul mi spune: Cum te Dumnezeu,
cnd tu esti asa de
, ,
- Nu-l asculta pe tangalachi care te prinde cu
ispita de-a dreapta si te n Ci
,
spui: Dumnezeul meu, sunt o dar
pentru din pricina mea sunt ceilalti".
pe cnd era mare un monahiS clin Sf'aniw
Munte se ruga astfel: Dumnezeul meu, Te rog, trimite
ploaie! Nu pentru noi, noi suntem
,
si am facem Fie-Ti de
, ,
lume care si care, cu suferinta ei, ne si
din putinul'ei. as fi ntr-o duhovni-
m-ai asculta si lumea nu ar suferi. Stiu,
sunt foarte dar nu' este o nedreptate
re lumea din pricina mea? Ei nu au vreme
ci fac eu pentru ei".
ntr-un ceas, un ceas sijumtate ploaia a cuprins
,
Macedonia, Thesalia si Sfntul Munte.
,
15
Este vorba de Paisie.
122
- Gheronda, cnd fac pentru lume,
gndul mi spune Dumnezeu se scrbeste de mine,
'
pentru am mortul meu merg ngrop pe
mortii altora
16

'
- Pe mortul nu l-ai ngropat atunci cnd ai
devenit monahie? spui: Dumnezeul meu, cum
asculti pe mine, nevrednica roaba Ta? Dar nu este
'
lumea are attea probleme si Te rog,
'
ajut-o!". Cnd omul se pentru aproapele cu
dragoste si cu smerenie si se nevoieste, avnd simtirea
' ' , '
sale, Dumnezeu nu se scrbeste de el, ci
' '
l si pe el si pe ceilalti. Dumnezeu se scrbeste de
' ' ' '
cel care se pe sine sfnt si se pentru
'
ceilalti, pe care i
' '
faci din durerea celorlalti
,
durerea ta
- Gheronda, ati spus vom face un atelier de ru-
'
Cnd va fi aceasta?
- De voi depinde ... Voi vedea data viitoare la ce
stare ati ajuns si, n functie de aceasta,
' ' '
vom face un atelier duhovnicesc de
se va face cu durere, ce putere va avea?
veti ruga pentru problemele lumii si toti oamenii
care acea vreme vor cere ajutor de si
'
se vor afla pe vor primi ajutorul
Eu simt sufletele care se simt lor ca
niste valuri-valuri de putere. De multe ori mi dau sea-
si de ceasul n care un bolnav a si
' '
s-a folosit.
16
Cf. Matei 8, 22 Luca 9, 60. pe ngroape
pe lor".
123
- Gheronda, sufletele pentru care rugati simt
'
aceasta?
- Da, simt le pricinuiesc cutremur", sunt
miscate sufleteste. Cnd se face cu durere,
chlar si oamenll necunoscuti sunt nstiintati
' ' ' , '
- Gheronda, cnd este mai de Dum-
nezeu pentru
- Cnd o simtim. Si o simtim atunci cnd ne pu-
' ' '
nem pe noi nsine n locul celorlalti. ne punem n
' '
locul bolnavilor sau al celor adormiti, asta ne va ajuta
'
ne cu durere. Durerea n
atunci se face din
- Gheronda, nu pot ruga atunci cnd
coplesesc gndurile.
'
- De ce te doar la tine, bunul meu copil,
nu te la lumea care cte
familii s-au distrus, cti copii nenorociti sunt, nici
' '
o pe drumuri sau n sociale?
' '
Cti nu n ,,Ajutor! Ajutor!" sinu
' '
nimeni ei ca ajute? Cti nu se nea-
,
n largul cti nu se sinucid, cti nu
' '
Attia oameni au nevoie de monahilor, iar
'
noi ne pierdem timpul, care este att de pretios, cu
'
gnduri bandajate sau cu mofturi si nu
' '
ne facem nici ndatoririle duhovnicesti asa cum
' '
trebuie? iesi din sine si faci din durerea
celorlalti durerea ta: n felul vei afla si pacea,
' '
vei primi si de la Dumnezeu, si i vei putea
' ' .....
sipe altii.
' noapte, pe cnd eram la Fi-
lotheu, care pe atunci era n timp ce
ceam priveghere n chilia mea, mi-am dat seama
cineva, care avea nevoie de ajutor, a venit la poarta
Era un om chinuit, care avea si demon.
'
124
Poarta se nchidea cu apusul soarelui
si se deschidea a doua zi dimineata Ce fac acum?",

mi-am spus. as putea dau ceva
ce ... Cum astepte dimineata?". Atunci
mi-a venit uzi. gnd. M-am dus si am luat' cteva ali-
mente17, le-am pus ntr-un pe care l-am legat
cu o frnghie, si l-am cobort pe fereastra de la chilia

mea, care nspre exteriorul Starea
lui era att de nct nu puteam linisti.

noaptea m-am rugat cu durere, spunnd: Dumnezeul
meu, eu att am putut face. Nu sunt vrednic Te rog
ajuti Ta, dar oare nu este se chi-
din pricina mea?". Dimineata, cnd s-a des-
'
chis poarta si acel om a intrat am

se bine. S-a nchinat n si a pe

Dumnezeu. Bunului Dumnezeu I S-a de el
si l-a slobozit de diavol.

- Gheronda, cnd se cineva pentru un om
ndurerat, mintea merge la Hristos sau la durerea
omului?
- Nu cere ajutor de la Hristos? de la du-
rerea omului, dar se ntoarce la Hristos.
- Cnd inima mi se mpietreste, Gheronda, mi

aduc aminte de diferitele prin care am trecut

si cer de la Dumnezeu ajute pe toti cei ce trec prin

probleme
- Este bine aceasta Asa faci, de vreme ce astfel
.
l mai bine pe suferi cu
el. spui: Dumnezeul meu, cum mie mi-ai
att de mult bine, tot astfel pe fratele meu,
care este mai bun dect mine".
17
n Sianta Filotheu pentru o vreme,
a fost dohiar, responsabil cu primirea, depozitarea
alimentelor.
125
- Gheronda, este bine ca, atunci cnd rog pen-
tru mntuirea unui suflet, l rog pe Dumnezeu nu
se ntmple ceva
- Ba da, binecuvntato, si aceasta vine tot din du-
,
rere. Dumnezeu este miscat cnd, cel care se
'
are lui dragoste pentru aproapele, n
cele din Dumnezeu face ceea ce este de folos
sufletului.
pentru cazuri concrete
si pentru lumea
,
- Gheronda, mhnesc cnd se sf'arseste
' '
slujba, iar eu nu m-am putut ruga din pricina moleselii.
'
- Ca alungi moleseala, te gndesti la ceva
' '
care interesul duhovnicesc.
'
- Dar oare, Gheronda, vreun interes mai
mare dect cel pentru durerea lumii?
- Da, dar nu te te gndesti la durerea
'
lumii n general si nedefinit. te gndesti la cazuri
' '
concrete de oameni care au mare nevoie, asa nct
'
te astfel ta se din
Gndeste-te la un caz pentru care te doare mai mult,
'
apoi spre alte cazuri. spunem
ntr-un sunt multi Bine este poti
' ' '
simti pe toti, chiar si vezi. Iar nu poti
' ' ' '
simti vezi, mult mai mult te va ajuta cnd l vei
'
vedea pe unul care si-a putin degetul. Atunci
spui: ca acest fie mutilat;
' '
i se fi minile sau picioarele! Si cti oameni ne-
, '
norociti nu sunt cu minile sau cu picioarele
'
Pentru una este afle cineva a deraiat un tren si
alta naintea ochilor un ntreg tren deraiat
'
126
o de victime. Cnd te rogi pentru o
care te doare, te ajuti si tu nsuti, l ajuti si
pe aproapele ' ' ' ' '
- Gheronda, cnd clopotelul n vremea Pros-
comidiei18, cazuri de
orfani, dar nu le pomenesc numele. Este bine?
- eu fac la fel. Dar te rogi cu durere. Iar preo-
tul nu e de ajuns la Proscomidie si
numele formal, ci trebuie se roage
tru fiecare cu durere. asa, va vedea minuni.
au dus un demonizat la un' preot si l-au rugat
Dumnezeiasca Liturghie. Cnd a fost
la Proscomidie, nainte de a scoate
pentru el, preotul a spus cu durere: Doam-
ne, vezi ct de mult Ta. Slobozeste-o de
nrurirea demonului. Pomeneste, Doamne, pe robul
,
... ': Atunci demonul nu a mai putut suferi si aiesit.
' '
- Gheronda, mai mult se roage cineva pen-
tru o mai vreme sau
de la o la alta si n felul acesta du-
,
rerea ntregii lumi?
- De ce se ocupe numai de o se
ocupe de mai multe; de una, de alta, si tot asa, nen-
' '
cetat. Iar aceea cugete n general la durerea
lumii si se roage. Felul acesta de a te ruga l
' '
pe Dumnezeu, pentru are noblete n el.
'
- Gheronda, ce cerem n
pentru lumea?
- ne ca toti Raiul. Hris-
'
tos S-a J. ertfit ca se toti oamenii, si
' '
18
Potrivit athonite, preotul, nainte de a ncheia
Proscomidia, iar pomenesc n tai-
nume de vii n timp ce el scoate
pentru ei.
127
cei care sunt aproape de El cei care sunt departe.
Asadar, ne ca toti pe Dwnne-
' .
zeu, se Lui si se mn-
' .
toti n Rai. Cineva
19
spunea: Dum-
'
nezeul meu, eu am Raiul de aici, de pe

Dar si n iad de va merge un astfel de om, cu marea lui
'
dragoste, care il va nsoti si n iad, cred va transfor-
' '
ma acea de iad n Rai, deoarece acolo
'
unde dragoste, acolo este Hristos, iar acolo unde
este Hristos, este Raiul.
pentru cei
care ne cer ne
- Gheronda, cnd oamenii ne cer:
pentru copilul meu, care are examene" sau:
ciune pentru cutare, care va face operatie", este nevoie
'
aceea a mers bine?
- De ce ntrebi a mers bine? Ca spui:
Tie, Dumnezeule, a fost
'
mea!"? datoria? Te-ai rugat? Nu trebuie
mai faci altceva
- Gheronda, cum rugati pentru numele care vi
'
le dau crestinii le pomeniti?
- nafute de operatie
20
citeam n picioare pomel-
'
nicele cu nume, ntre timp metanii. ce
am din spital, le citeam ntins pe pat, ntors ntr-o
19
Este vorba de nsusi Staretul.
20
n februarie 1994' Staretatl a fost supus unei interventii
. .
chirurgicale pentru extirparea unei tumori maligne din intes-
tinul gros.
128
parte. Si ce mi-am revenit putin, am nceput
' '
le citesc n picioare.
'
- Gheronda, atunci cnd unii ne dau
nume ca pomenim la Paraclis, dar nu stim pentru
'
ce probleme, cum ne
- spuneti: Doamne, miluieste pe robii ale
' ,
probleme Tu le cunosti"'.
,
- Dar atunci cnd ne pentru persoane des-
pre care nu stim sau au murit?
'
- Atunci spuneti: Doamne Iisuse Hristoase,

miluieste pe robii
,
- Gheronda, uit fac pentru
cei care mi spun rog pentru ei ntr-o zi
si pentru o
'
- ncepi ta cu aceste persoane si
'
spui: Pomeneste, Doamne, pe robii care ne-au po-
,
ne pentru dnsii'
121

, '
numele lor o de ori, care te rogi pen-
tru lumea, spunnd: Doamne Iisuse Hristoase,
miluieste pe robii
,
-Alteori, Gheronda, nu-mi mai amintesc numele
oamenilor care mi-au cerut rog pentru ei.
- Cnd nu-ti mai amintesti numele care ti-au fost
. ' '
date, pomenesti diferitele cazuri n general:
'
pe bolnavi, pe copiii care s-au etc. La nceput
spui: ,,Dumnezeul meu, mai nti pe cei care au
mai nevoie'', care continui cumiluieste
,
pe robii
- Gheronda, eu mi notez numele oamenilor care
cer pentru diferite probleme: pentru
tate, pentru luminare etc., dar numele se
21
Cerere de dinainte de Pentru .. ." de la apolisul
Miezonopticii al
129
mereu. Ct timp trebuie le si rog pen-
'
tru acesti oameni?
'
- faci mai nti pentru numele care
ti-au fost date de curnd, care spui: Doamne
'
Iisuse Hristoase, miluieste pe robii si pe lu-
, ,
mea Ta': ca nu plece trenul cu putini
'
- Gheronda, cnd mi se cere fac pen-
tru o vreme trebuie rog?
- Depinde de problema pe care o are acela, dar si
'
de ct de mult te-a durut pe tine pentru el. Se poate
nu o dar te-a durut pentru
el, poti te rogi si ani ntregi. Este de-ajuns
' '
faci chiar si numai un sirag de metanii.
' '
- Gheronda, care va fi criteriul care
arate m-am rugat ct trebuie pentru o
- te rogi att timp ct nu-ti devine
'
o Iar ct priveste cantitatea, depinde si de
' '
timpul pe care-l ai la dispozitie. stii ceea ce
' '
are valoare nu este ct se cineva, ci cum se
Se poate ca cineva acorde vreme
se dar n realitate nu se roage,
deoarece nu se cu durere. Iar altul poate nu
se mult, lui are calitate, pentru
se cu zdrobire cu smerenie. Desigur, atunci
cnd si cantitate si calitate, atunci sufletul
, '
rinimos primeste Har ndoit si binecuvntare de la
' '
Dumnezeu.
- Gheronda, atunci cnd vin n oameni
cu multe probleme si-mi dau numele lor ca fac ru-
'
doare pentru ei, uneori, nu am timp
suficient ca rog pentru nevoile lor si chinuie
gndul. '
- ti spune cineva durerea sa, iar tu l asculti si
oftezi Atunci, chiar nu apuci te ;of;
130
pentru el, acest suspin are valoarea mai multor ceasuri
de este o din si aduce re-
,
zultate pozitive. Sau citesti numele care ti se dau site
' ' '
mhnesti nu ai vreme faci ceva mai mult. Un sus-
'
pin din care nsoteste fiecare nume, este scris
' '
acolo sus, n Cer; se suie direct la tronul lui Dumnezeu.
pentru bolnavi
- Gheronda, acum, cnd sunt ce lucrare
fac?
- Ct poti, cnti ncet sau spui lui
' '
Iisus si ceri de la Dumnezeu pentru tine si
' '
pentru ceilalti oameni, pe care, acum, esti
' '
i ntelegi mai bine. Acum ai toate conditiile pentru ru-
' '
chiar si durerea, care este conditia
' '
ca te rogi cu durere pentru cei ndurerati si pentru
' '
ca ta fie din Aceasta sieste lucra-
'
rea a monahului. vei ntelege aceasta,
'
nu te vei mhni, ci te vei ruga nencetat, multumind
'
lui Dumnezeu.
- Gheronda, unii oameni trimit la diferite
tiri nume de bolnavi, ca fie pomeniti.
'
- Este bine, nu ajunge numai att. Trebuie
se roage ei dar le bolnavilor
Nu trebuie gndul au
trimis numele lor la
- De ceva vreme, Gheronda, mi vine rog
pe Dumnezeu ia pe fratele meu la El, se
chinuieste din pricina lui.
- propune tu lui Dumnezeu. ncredin-
Lui problema aceasta Dumnezeu stie folosul
' '
131
copilului si, ca un iubitor, va actiona ca
, ,
atare.
- Gheronda, cum faceti pentru un bol-
,
nava este n primejdie?
,
fac tot ceea ce pot cu
ciunea si cu asceza, care las totul n minile lui
,
Dumnezeu, Care este din fire bun.
- Gheronda, de vreme ce Dumnezeu cunoaste ce i
,
este de folos bolnav, de ce mai este nevoie ca
noi ne pentru bolnavi?
- Noi suntem datori pe Dumnezeu si,
,
sau prelungirea vietii este pentru mn-
,
tuirea sufletului Bunul Dumnezeu va aju-
ta. nu-L vom ruga, bolii va decurge
firesc.
cu durere
i dumnezeiasca mngiere
- Gheronda, cnd aud problemele lumii, simt
topesc de durere meu. Oare aceasta n-
am
, ,
Nelinistea pentru noi nsine este puti-
, , ,
iar nelinistea pentru aproapele este du-
, ,
rere. pentru durerea celorlalti
, ,
este de si de dumnezeiasca
, ,
mngiere. De aceea, te rogi ct de mult poti,
,
care le lasi pe toate n minile lui Dumnezeu si te
' ,
linistesti. Oare Dumnezeu mai putin dect tine
' , ,
pentru Sale? De ce te nelinistesti?
. '
Celui care duhovniceste si l doare pentru
, .
ceilalti, Dumnezeu i mngiere, pentru
.
altfel nu ar putea Stiti ct scrisorile
' '
132
pe care le primesc de la oamenii care au o de
probleme? venin este n gura mea,
care nici nu mai vreau din
durere iese bucurie. Dumnezeu
durerea cu o bucurie pe mngie cu o astfel
de mngiere, pe care nu o poti. purta. Desi mai nainte
sufereai pentru altul si acum shnti o veselie
. .
Ca si cum ti-ar fi spus Bunul Dumnezeu: Nu
te mhni, fi.ui. Meu, am auzit cererea ta".
133
CAPITOLUL3
pentru cei adormiti
'
Mutatu-s-a de la moarte la
,
- Gheronda, doare?
- Tu ce spui? nu voi apuca zorile, atunci voi
avea o zi mare; nu va nsera nici nu se vor ivi
zorile. Soareletineti-1 voi
22
!
' '
- Gheronda, cum se simte cineva care i s-a apro-
piat vremea plece din si este aranjat
' '
duhovniceste?
'
- De unde stiu?
'
- Nu v-a spus nimeni
- Mutatu-s-a de la moarte la

Nu spune
'
asa? Asadar, este moarte si moartea este
' ' ' ,
mutare Prin urmare, merge bu-
curos
'
22
a spus aceasta la 28 iunie 1994, cu
nainte de adormirea sa
23
Ioan 5, 24.
134
- Gheronda, multi Sfinti au unele suflete
, ,
cnd au plecat din trup. Cum sunt?
- Sunt ca si copiii. n toti vor fi ca
ngerii: nu vo; exista nici nici
,
trni, nici prunci; vor fi de un singur sex vor avea
aceeasi De aceea, atunci cnd vede cineva su-
,
fl.ete plecnd din le vede ca pe niste copii. Chi-
, ,
pul are nsusirile persoanei respective, dar sunt ca de
,
copil.
Cnd eram la Chilia Cinstitei Cruci, l cercetam
uneori pe Filaret
24
Era un foarte
evlavios, care locuia la o chilie Vreme de
cincisprezece ani, cnd el nsusi s-a
,
vit, l-a slujit pe ucenicul Vartolomeu,
care suferea de parkinson. Ultima cnd am mers
la chilia lui, l-am jos. Avea o de cnd
nu mncase nimic, ci bea numai Nici se
,
nu putea. Dormea rezemat de perete.
,
Hainele i se de trup, iar era
,
de lichid, pentru se picioarele si i cur-
gea din ele snge si el nfrunta
,
situatie ca si cum nu s-ar ntmpla nimic. Si acestea,
, , ,
spunea el, sunt binecuvntare de la Dumnezeu". L-am
ridicat si l-am rugat pe Vartolomeu n-
,
o noapte la coliba lor ca ajut,
el nu a voit. Mi-a spus vin la ei a doua zi. la mie-
zul noptii, n vreme ce rugam cu siragul de metanii,
ce l pe Filaret cu chip luminos,
avnd n jur de doisprezece ani, mergnd spre Cer n
mijlocul unei lumini Atunci mi-am dat seama
adormise n Domnul.
24
Vezi Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura
Evanghelismos, 2004, p. 88-92.
135
- Gheronda, n primele patruzeci de zile trebuie
ne mai mult pentru cel care a adormit?
- Da, pentru sufletul este nelinistit, nu
'
stie cum va fi.judecat.
'
am ntlnit aici arhondaric, o
femeie n care cerea intre ia binecuvn-
tare de la mine. I-am si eu mna, pentru am
'
Harul lui Dumnezeu n acest suflet. puti-
'
vreme a devenit monahie. Cnd a adormit,
fiind, am cu evlavie. Apoi mi s-au n-
tmplat lucruri. Unul aici, la iar ce-
la Coliba mea Primul s-a petrecut la sapte zile
'
adormirea ei. Am sufletul ei ca un ngeras,
'
care cu o de doisprezece ani;
'
cu totul. A doua mi s-a n somn. Mi-a
metanie cu simi-a multumit pentru ru-
' , ' '
pe care am pentru ea Am fost foarte
emotionat simi-a pricinuit bucurie. Cnd am
' '
mers notez data, am era a patruzecea zi de
la adormirea ei. Acest suflet avea si are
'

' '
ne mereu
pentru cei adormiti
,
- Gheronda, la trebuie
'
- Da, este un prinos adus celor adormiti. Chiar si
' '
numai o lumnare aprindem pentru sufletul unui
adormit, l mult.
Mereu ne aducem aminte de cei adormiti si
' '
ne pentru ei. nu ne pen-
tru sufletele lor, ca afle Eu, de fiecare
cnd am Dumnezeiasca Liturghie la fac si
'
136
parastas pentru toti mortii ale nume nu au fost
pomenite". n Muiite, la vineri seara
parastas cu pentru cei adormiti, iar
dimineata fac Utrenia n biserica cea
'
apoi Dumnezeiasca Liturghie la bisericuta cimitirului.
,
Acolo, la cimitir depunem armele. De la
vom merge n
- Gheronda, cum rog pentru cei adormiti?
'
- spui n general: Dumnezeul,e, odihneste sufle-
'
tele adormitilor robilor iar vine n minte
' ,
vreun nume al unuia ce a adormit sau afli a
murit de curnd vreun cunoscut sau un necunoscut,
pomeneste-1 cu aceeasi
Este' bine ne aminte mai nti de ador-
mitii care au mai nevoie, apoi de toti cei care au
' '
mai nevoie, iar la sarsit de cei cunoscuti. Eu,
' ' '
desi nu gndesc la mei, se
' '
fiu obosit sau nu am vreme fac
ciune n general pentru cei adormiti, i n somn
pe Si aceasta pentru att.inci cnd rog
' '
P
entru cei adormiti n general, se folosesc si ei si se
, , ,
n timp ce atunci cnd nu rog, sunt lipsiti
,
de mngiere. se fo-
losesc din nensemnatele pe care le facem,
atunci ar trebui ca pe noi, ne jupoaie si
,
ne de vii nu ne pentru ei.
Cei adormiti au nevoie de
'
- Gheronda, cnd e n eu rog
mai mult pentru mine. Chiar si atunci cnd se citeste:
Fericiti cei n

care este pentru


'
25
Psalmul118.
137
cei adormiti, de multe ori continui pentru
,
mine
- Ce, vrei totul numai pentru tine? Cei adormiti au
'
nevoie de pentru ei nu mai pot
face nimic, n timp ce noi putem n vreun
fel.
n Sfntul Munte era un mirean pe nume Ioan,
care umbla peste tot si ntreba: ,,Ai vreo de
,
cut? Ce vrei fac?". Era att de bun, nct
,
i spuneau se monah. Acela le
,
Nu, nu! Numai rugati pentru mine,
'
pentru nu puteti nchipui ce om am fost, ce
J.
am n Intr-o zi, cnd m-a ajutat fac
un proschinitar, mi-a spus: te rogi pentru mine,
pentru sunt foarte De atunci n-am mai
stiut nimic de el. o vreme, a venit un si
' ,
mi-a spus: Ioan a adormit. Mi s-a de
ori si m-a trimis spun pomenesti la cei
, , ,
adormiti". Ce se ntmplase? Ioan a mers la
o si-i ajuta pe monahi. nainte de a muri i-a
,
spus ieromonahului care avea de cimitir: Frate,
sunt foarte Te rog ca n fiecare zi faci
un Trisaghion>> la mormnt''. n fiecare
ieromonahul mergea la mormntul lui Ioan
si i vreme iero-
, ,
monahul a primit ascultare la arhondaric. Uneori si
aducea aminte Trisaghion", alteori nu.
noapte i s-a Ioan n somn si i-a spus:
,
Te rog nu uiti. Iar nu-mi poti face Trisa-
, ,
ghion': atunci mergi la Paisie si spune-i
,
am murit, desi si aduce aminte de mine n fiecare
, ,
zi, el pomeneste la vii, ca Eu
,
acum nu mai pot
138
Cei au mai nevoie de de-
ct cei vii, deoarece pentru cei vii po-
Iar Dumnezeu vrea existe oameni care
,
roage ajute pe cei adormiti, de vreme ce nu
s-a Judecata din ii un soldat grav
i-a cerut unui preot acela nu i-a dat. L-a
trecut cu vederea, desi avea n bidonul
, ,
o vreme a murit, iar preotul, de
ce a constientizat greseala sa, nu-si mai linistea
l pome{iea continuu: A venit si Coliba mea si {ni-a
, ,
spus durerea sa avea jertfire de sine,
dar nu-si seama cum de a putut face aceasta. A
,
Dumnezeu, a luat putin Harul de la el,
,
cel avea mare nevoie de pre-
otul i-ar fi dat l-ar fi uitat, n timp ce acum, mus-
trndu-l constiinta, se nencetat pentru el.
, ,
Usurarea celor adormiti
, ,
- Gheronda, care este ajutorul pe care l primesc
cei adormiti prin

- dau un exemplu. ntr-o zi m-ai n
'
beci si i-ai spune Staretei: Ce Nu este mai bine
. ,
punem sus la etaj, astfel nct soarele
vreme va mai ce zici, nu ar face Stareta aceasta?

- Sigur ar face-o, Gheronda.
- Ei, asadar, Stareta ar face aceasta, cu
, .
att mai mult nu va Dumnezeu celor adormiti
,
usurarea pe care o cerem de la El? Nu-i va muta ntr-o
,
mai sau chiar ntr-un apartament?
cnd eram am cunoscut o care, spre
deosebire de fiica ei care era foarte ea era
foarte Numai cu mine nu se zgrcea, pentru
139
iubea mult. La trei ani moartea ei - nu se
dezgroparea osemintelor ei-, n timp ce
rosteam lui Iisus, mi s-a ntmplat ceva
ciudat. Nu stiu ce a fost, dar la un moment dat am au-
'
zit cum m-a strigat un mergem s-o vedem pe
pentru chema. M-a luat si m-a dus la
'
mormntul ei. A ridicat placa de pe mormnt si am
'
zut-o pe care a nceput strige:

' '
Era pe si un miros
'
de nesuportat. M-a durut att de mult pentru ea, nct
am strns, cu durere, si am Cu
' ' '
toate mirosea foarte urt, nu am voit despart
de ea, vreme ea nu M-a miscat foarte
'
mult ntmplare. Cnd dragoste
cu durere, nu te ngretosezi nici de trupurile pu-
' '
trezite, nici de mirosul urt. Desi scrbesc
'
atunci cnd o femeie si par-
'
totusi de femeie nu-mi venea
despart, cu mirosul urt pe care-l scotea. n viata
'
se petrec lucruri ciudate. Dumnezeu a
rnduit s-o n stare, pentru avea nevoie
de Apoi am pentru
acest suflet. La luni de la ntmplare,
ntr-o noapte ntr-o care avea
forma unei plnii. Din nefericire acolo se aflau mul-
- oameni cu chipurile urte, negre, care se chinuiau
Mai sus am pe seznd pe
' '
un nor alb. este departe, era aproape de
mine. Era ca un copil, avnd chipului ei, iar
se afla un nger - cred ngerul ei
care i freca i-o Avea un chip Am
Am simtit bucurie, ceva deosebit.
' ' '
140
Cei adormiti sunt inculpati; sunt robiti. Uneori,
cnd mi aduc de un cntec patriotic, l spun
alegoric pentru cei adormiti:
nLibertate, b-u,pul neputincios,
libertate, un glas melodios.
,; inima mea, pe care au ofilit-o durerile,
ca cnt bucuria mea ca priveghetoarea
'
Cntarea adnc n oropsit,
putin balsam se verse n sufletul celui robit".
cntec l spun si pentru mine. Oare, nu si pe
mine m-au ofilit Rob sunt n
'
Iar atunci cnd oropsit': care se
la crestinii de sub gndesc la
'

vul Dumnezeu verse putin balsam" n sufletele lor.
'
26
S-a spus n decembrie 1993.
141
CAPITOLUL4
Pentru diavol,
Psaltirea este precum
Psalmii lui David
sunt insuftati de Dumnezeu
'
- Gheronda, minunez cum de copiii nteleg

Psaltirea si vor o .

- Psaltirea odihneste oamenii de toate vrstele .

Desigur, pe copii i poate odihni mai mult dect pe
mine sau pe tine. Psaltirea este de Dumne-
zeu, este cu dumnezeiasca luminare, de ace-
ea are noime att de puternice si de adnci. Poti
. .
aduni pe toti teologii si filologii, dar nu vor fi n stare

nici un psalm cu astfel de noime. Iar
zicem ar face ceva, atunci ar fi ca o floare de hr-
tie. David era carte, dar cu profunzime a scris!
Se vede limpede l-a Duhul lui Dumnezeu.
'
- Gheronda, nu apuc citesc Psaltirea
- E bine rnduiesti vreme o citesti
. . .
n timpul zilei. Si nu ai vreme, e bine

142
citesti o de

si iei aminte la
dect s-o citesti n ntregime te
Iar apoi ai mereu ii minte aceste
este
Unii se smintesc de Proorocul David si spun n
'
psalmi Atunci cnd David spune:
cei de pe ca
nu mai fie'1'2B, nu vrea fie nimiciti
' '
ci se si nu mai fie pe
' '
Eu, cnd citesc Psaltirea, simt bucurie. Ea
este de proorocii, de mngiere. Cnd te afli
ntr-o stare rea, citesti Psaltirea, simti usurare,
' ' '
slobozire, siguranta Dumnezeu te va ajuta. Mn-
'
tuirea dreptilor de la Domnul, si lor este n
' '
vreme de necaz"'
29

cu cazurile"
SfntuluiArsenie-9
- Gheronda, cum ati nceput rugati cu Psal-
, '
tirea folosind cazurile" Sf'antului Arsenie?
- Sfntul Arsenie, deoarece nu avea n Molitfelnic
pentru toate cazurile n
care oamenii i cereau ajutor, folosea si Psalmii. A scris
'
ntr-un caiet mprejurarea pentru care folosea fiecare
psalm. Cnd acest caiet a ajuns n minile mele, am
nceput citesc Psaltirea, pentru
situatia n care se citea fiecare psalm. Imi spune gn-
,
27
Psaltirea este n de care se
numesc catisme.
28
Psalmul103, 35.
29
Psalmul 36, 39.
30
VeziAnexa, p. 237.
143
dul n cu Psaltirea mult Sf"antul
Arsenie.
- Gheronda, Sf"antul Arsenie mijloceste mai mult
la Dumnezeu, deoarece vede ne n felul n
care se ruga si el?
,
- Da, desigur. Am n vedere niste
,
- Gheronda, cum citesc Psalmii si rog
,
pentru o
- Tu cum i citesti?
,
- Eu citesc mai nti mprejurarea si aceea
,
Psalmul.
- Nu! La nceput trebuie faci o expunere.
Sfintul Arsenie era Sfint si pentru el era suficient
,
numai Psalmul. Noi nu spunem la nceput
un DumnezeuleWJ
1
? Si, ce citim
Psalmul, nu rostim Doxologia? nu facem si c-
,
teva metanii? Asadar, mai nti spui Psalmul 50 si
' '
ceri cu smerenie mila lui Dumnezeu. Apoi spui
troparul: ,,Sub milostivirea ta de
Dumnezeu" si troparul Sfintului Arsenie, ca invoci
'
milostivirea Maicii Domnului si a Sfntului. Apoi
citesti mprejurarea pentru ca,;e se rosteste Psalmul
' '
si n continuare Psalmul. La sf"arsit spui: .. Si
' ' '
acum ... ': ,,Aliluia, Aliluia, Aliluia, Tie, Dumneze-
ule" de trei ori, iar la Doxologia'ca multumire
lui Hristos si Cuvine-se ca multumire
' '
Maicii Domnului. faci si metanii cte poti.
- Gheronda, uneori 'anu
Psalmul are cu mprejurarea pentru care l
folosea Sfintul.
- au mai sau mai le-
cu noima Psalmului. pe Sf"antul l
interesa mai mult se roage, iar nu continutul
'
31
Psalmul 50.
144
Psalmului avea vreo cu mprejurarea pentru
care se ruga
- Gheronda, pot citesc la nceput mai multe si-
tuatii si aceea citesc si Psalmii care se rostesc
pen'.t:ni. situatiile respective? '
'
- mai multe le
vei uita. Mai bine citesti fiecare mprejurare nain-
te de Psalm, pentru a-ti inisca inima. Atunci cnd se
' '
cineva pentru o aceasta
mai mult la din
- Gheronda, la mi vine greu
Psaltirea
32

- Poti vedea la chilie care sunt situatiile care co-
respund' Psalmilor care se vor citi la slujba bisericii,
iar cnd auzi Psalmii, te rogi pentru ele. Iar n
nu-ti aduci aminte situatiile, atunci spui
Dumnezeul meu, n situatia la care se
Psalmul", iar apoi rostestiDodmne Iisuse".
'
ne si pentni alte situatii
, ,
- Gheronda, cnd merg la chilie, ascultare, de
obicei fac pentru diferite Oare
va ajuta citesc si unii Psalmi care se rostesc pen-
tru
- vrei, Te va ajuta. Mai nti
citesti mprejurarea pentru care se rosteste Psalmul,
. '
apoi faci pentru mprejurarea
si aceea citesti Psalmul. Psaltirea mult
ia inimii.' Tu vei da seama mai
32
Potrivit Tipicului Bisericii, la Vecernie se o
a Psaltirii, iar la Utrenie catisme. Astfel ntr-o se
o Psaltire
145
trziu. Eu, ce citesc cazul respectiv, fac
ciunea inimii sinu mentionez numai un caz, ci mul-
' '
te. pornind de la cazurile" Sfntului Arsenie
rog pentru alte cazuri. pe toate le abordez
duhovniceste si material. La Psalmul 1, pe care San-
' '
tul Arsenie l citea pentru rodirea pomilor sau a vi-
tei-de-vie ce se plantau, eu mai nti spun: Tot ceea
'
ce se se Apoi rog pentru
fiecare nceput. Si spun: Copilasii care se nasc, fie
' '
binecuvntati, Orice cuvnt du-
'
hovnicesc care se si orice lucru duhovnicesc
'
care se ncepe, La Psalmul 105, care este
pentru luminarea rog si pentru cei
'
orbi. La Psalmul 122, care este pentru cei orbi, rog
si pentru ca Dumnezeu lumineze lumea Fie-
,
care, pornind de la cazul pe care l San-
'
tul Arsenie, poate afla si alte cazuri si se roage. Si
' ' '
tu, vrei ncepi o lucrare iei
Psaltirea la rnd si toate cazurile" Siantului Arsenie
'
le tlcuiesti si duhovniceste si te rogi cu inima.
' ' , '
Pornind de la un caz al Sfntului Arsenie, poti
'
spui pentru ce altceva te-ai ruga?
- Cu ceva vreme mai nainte, Gheronda, am avut
probleme cu urechile am citit Psalmul 95, pe care
Sfntul Arsenie l citea ca Dumnezeu dea auzire
surzilor. rugam si pentru toti surzii, dar si pentru
' ' '
copii, ca asculte pe lor, precum si pentru
' '
ucenici, ca ascultare.
- Vezi, deoarece ai trecut prin situatie si ai
' '
suferit, lesne ai putut te gndesti si la ceilalti care
te te pentru lu-
'
mea, chiar tu nu treci prin grele prin care
trec oamenii. astfel, ncet-ncet, te va durea pen-
tru toti oamenii de pretutindeni si vei face pentru ei
' '
146
din Te va durea inima si din durere

va tsni
. '
- Gheronda, se scurge mult timp atunci cnd ci-
tesc cazul pentru care se rosteste un Psalm si ncerc
gndesc sila alte cazuri
'
- Nu este nevoie te gndesti un caz
nou, aceste cazuri se ivesc dintr-o n
ntr-o de ochi. n situatia aceasta eu sunt
avantajat pentru am n vedere durerea lumii, starea
n care se ea, si de aceea doare. De fiecare
'
potrivit cu situatiile, altele noi. De la cazul unui
'
Psalm duc la o si apoi la toti
' '
cei necunoscuti care au aceeasi Dar nici voi
nu cu ci gnditi ct de mult
' . .
lumea, ca rugati din Totul este ca
.
inima lucreze.
cu Psaltirea
este de Singu-
ra rezolvare este altfel nu se poate. n tot
cazul, Psaltirea foarte mult. Pentru diavol, Psal-
tirea este precum mngiere aflu n ci-
tirea Psaltirii! Am n trei

n fiecare
zi citesc cte o parte. n zile o care o
iau de la nceput. Mai nti citesc situatia pen-
, '
trucare se rosteste Psalmul si fac inimii
' '
P
entru situatie si pentru toti cei care
' ' '
Apoi citesc Psalmul. La
Psalm spun: Dumnezeule, pe ador-
33 Prima parte de la Psalmul 1 la Psalmul 54. Partea a
doua de la Psalmul 55 la Psalmul 100. Iar partea a treia de la
Psalmul 101 la Psalmul 150.
147
mitii robii Eu socotesc acest timp, de un ceas
,
n care citesc Psaltirea este cel mai efici-
'
ent ajutor acordat lumii. Iarna cnd am su-
ferit mult din pricina herniei, am citit-o n picioare.
Din ochi mi curgeau lacrimi din pricina durerilor ne-
suferite. Cu o mi tineam hernia, iar cu
tineam Psaltirea l pe diavolul cu tunul. Ziua
'
l loveam cu Psaltirea, iar noaptea cu A
turbat diavolul. Acest chin cu hernia a fost o
Dar si Dumnezeu a ca
'
ce voi face.
- Gheronda, mi este greu citesc Psaltirea n pi-
cioare, sprijin de ceva
- Pentrubiserica Sfntului Duhna
4
a voi
face sprijinitori"; voi face si n
tul unui lemn prind n cuie n
de T. Eu sprijin pe el si astfel citesc Psalti-
,
rea. Am o n chilie si una
- Gheronda, uneori, atunci' cnd sunt si
citesc Psaltirea, din pricina oboselii nu
nimic, totusi silesc stau n picioare, lucru care
simt gndul mi spune ru-
nu are valoare.
- Poate nu ntelegi ce citesti, dar cu toate aces-
tea stii are pentru' desi esti
te sile;ti pe tine si stai n picioare naintea iui Hristos.
nu este n
34
se la trup, care este a Sfntului
Duh" (Vezi I Corinteni 6, 19).
148
PARTEA A CINCEA
...
RUGACIUNE SI TREZVIE
'
de multe ori preadul-
cele Nume al lui Hristos nu pentru
Hristos nu aude de prima
cnd h ci pentru ca min-
tea se cu El".
CAPITOLUL!
Puterea
Doamne Iisuse Hristoase,
Fiul lui Dumnezeu,
'
- Gheronda, cum rostesc
- Mai bine s-o rostesti Doamne Iisuse
'
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru
cuprinde ntreaga a Credin-
tei1. ti este greu s-o zici atunci spune:
' '
Doamne Iisuse Hristoase,
,
- Gheronda, am citit trebuie se
adreseze celor trei Persoane ale Sfintei Treimi2.


noastre. "Doamne" se la firea a lui Hristos, iar
Iisuse': la firea a LuiHristoase" firile.
Fiul lui Dumnezeu" cele firi ale lui Hristos sunt nea-
mestecate unirea lor (Vezi Al unui oarecare Sf"ant Anonim,
Cuvnt minunat despre cuvintele Filocalia
Niptici, EdituraAstir, Atena 1976, vol 5, p. 65-66).
2
Vezi lsihastul Anonim, Vedere Cuvntul 7,
Editura 1999, p. 97.
151
cu Doamne Iisuse Hristoase" nu ne numai
lui Hristos?
- Oare pe cine a trimis n lume ca s-o mn-
Nu pe Hristos, pe Fiul? Nu Hristos S-a
jertfit si S-a pentru noi? Nu Hristos va judeca
'
lumea? Asadar, lui Hristos ne vom adresa, de vreme ce
'
de El a atrnat Dumnezeu mntuirea lumii.
- Gheronda, este corect spun: Doamne Iisu-
se Hristoase, sau sau
n loc de: ,,Doamne Iisuse Hristoase,

,
- Mai bine spui asa cum este ea.
le cuprinde pe si
' '
,,mntuieste" si se si la nevoile
' ' '
la slobozirea de patimi etc. Iar vreo-
simti nevoia spui: ,,Doamne Iisuse Hristoase,
'
sau poti s-o spui.
'
- Gheronda, trebuie spun
,

- Poti spui la nceput de cteva ori, care
'
nu mai este nevoie tot repeti; ajunge ai constiinta
' ' '
tale.
'
- Gheronda, mi este mai usor fac
'
cu siragul de metanii la Maica Domnului sau la Sfinti
' '
dect rostesc obisnuita Este firesc se
'
ntmple aceasta?
- Altceva e una si altceva
'
lui Iisus are Prin lui Iisus te
legi de Hristos, mintea ti se uneste cu Dumnezeu. Dar
' ,
trebuie ca mintea fie la Acesta este tot
secretul. de pe care le facem la
un Sant sau la altul, - desi este un lucru bun si acesta
' '
-, nu la te obisnuiesti
' '
spui mai mult lui Iisus, ca se miste
'
152
mintealaDoamne Iisuse Hristoase", astfel vei ajun-
ge n chip firesc la care se re-
la: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumne-
zeu, si pe care trebuie s-o spunem "din
' '
inima, din tot sufletul, cu puterea si cu tot
'
cugetul'
13
Altceva este atunci cnd vrem pe
vreun Srant ca ne ajute n vreo proble-
Spun aceasta din propria asa cum
' '
folosesc eu; nu stiu i si pe altii.
' ' '
Totul este ne ntoarcem la ca ne
unim cu Dumnezeu. Numai aceasta are valoare, pen-
tru omul se nrudeste cu Duhul lui Dumnezeu si n
' '
duh se uneste cu Dumnezeu ntr-un chip sfintit, prin
' '
de multe ori preadulcele
Nume al lui Hristos, nu pentru Hristos nu aude de
prima cnd l ci pentru ca mintea noas-
se cu El, Hristos este pentru noi
totul si n El vom sfrsi.
' '
lui Iisus:
mpotriva diavolului
,
- Gheronda, nu am putere nfrunt nici o
si nici o ncercare.
' - Nu lui Iisus? cum va-
poarele care se n primejdie trimit S.O.S., tot astfel
situ rostesti continuu: Doamne Iisuse Hristoase,
' '
Fiul lui Dumnezeu, sivei primi ajutor.
' '
ispititorul m-ar fi aruncat n
n-as fi spus m-a salvat.
Pe cnd aflam la Sfnta Stomiu, ntr-o
3
Vezi Matei 22, 37; Marcu 12, 30; Luca 10, 27.
153
noapte am mers ntr-o care este n-
tr-un loc si primejdios. Era foarte
abia stnd jos. Pusesem cteva pietre n
afara pesterii, pentru jos era
tie. noaptea am spus lui Iisus.
n zorii zilei, n linistea aceea s-a auzit deoda-
,
un cucurigu" si o de

aripi exact mine. M-am speriat am zbughit-o
strigndDoamne Iisuse Hristoase". a lip-
sit nu cad n Dar am nteles a

fost ispititorul si am continuat n timp ce
.
urechile mi tiuiau de zgomot .

- Gheronda, spui lui Iisus nu-
mai cu gura, participe mintea?
si ea. Desigur, nu-l alungi pe
cu rafalele pe care le tragi, l imobilizezi acolo u{ide se

lui Iisus are mare putere; este o
mpotriva diavolului. Este ca si cum ai
. .
trage asupra diavolului cu gloante duhovnicesti sinu
. . .
se poate apropia. un frate care locuia
la Schitul SantaAna, spunea iar diavolul
si joc de el si spunea continuu mmm ... ".

un timp l-a auzit pe diavolul strignd: La Schitul
trnei5 nu apropii".
- Gheronda, atunci cnd am gnduri viclene si de
dar rostesc lui Iisus,
nu cumva prin aceasta atrag mnia lui Dumnezeu?
- Nu. Tangalachi din gnduri
viclene, tu pui n valoare lucrare a
lui pentru a dobndi
spui: Bine mi-ai adus aceste gnduri, pentru
4
Este vorba de
5
Se referea la Schitul Sfintei Ana.
154
uitasem pe Dumnezeu'', si rostesti

Tangalachi, cnd va vedea face bine, se va retra-
,
ge singur, pentru nu-i convine ca se
ca tu te rogi. Iar cnd el se va retrage sinu te va mai
.
ispiti, tu deja vei fi dobndit
Oricum, diavolul, vrea, ne face n cele din
un mare bine. De aceea Dumnezeu l
ie. Pe cnd eram la Schitul Ivirului
6
, ntr-o noapte de-
monii au vrut omoare cu o lespede de n
zilei de dinainte trecuse pe la Coliba mea
un om I-am dat toti banii pe care-i aveam si a
. .
plecat. Noaptea am auzit bate cineva n M-am
.
gndit care fusese mai nainte, creznd
mai am si alti bani, se ntorsese ca mai dau. Cine
' .
este?", am strigat. Nimic. Am auzit apoi n cea-
Am aprins o lumnare ca Cine este?",

am strigat din nou. Nimic. Peste putin timp am auzit

sus, n tavan. Ei, abia acum ne-am nteles". Si n-
' .
a nceput un zgomot groaznic. Am ngenuncheat
si rosteam continuu ham!, au
.
aruncat o lespede de care a spart tavanul, siju-
,
din ea, cu vrful n jos, a iesit exact deasupra
.
capului meu. ,,Am nteles, am spus atunci n sinea mea,

asa vom petrece noaptea". aceea am

priveghere. Eu cu iar demonii cu n
acoperis ... Ce privegheri frumoase au fost acelea!
.
mpotriva lui tanga-
lachi. Dar si tangalachi va lupta Demonii

vor fi dezarmati numai atunci cnd i cine-
' .
va cu noblete, care are n ea smerenie, iar nu cu vitejie


6
ntre anii 1964-1967.
155
Pentru inimii
,
este de si
, , ,
- Gheronda, cum se inima?
- Cu smerenia, de minte a jertfi-
rea de sine, purtarea spovedania gndu-
rilor, si mai ales cu
' '
lui Iisus se inima. Iisu-
se ... tot balastul pe care-l are inima
- Gheronda, se poate inima numai cu
'
Doamne Iisuse ... "?
- Nu, nu se poate face numai cuDoam-
ne Iisuse ... nu cu ea si smerenie
'
sinu se face si nevointa te rogi
te ie faci si pe celelalte despre care
' ' '
ti-am spus, atunci osteneala este Sau
'
le faci pe acelea treci cu vederea
osteneala este Nevoieste-te si
' '
cere ajutorul lui Dumnezeu cu
si astfel, ncet-ncet, ti se va inima. Nevointa si
, ' ' ' '
merg
156
CAPITOLUL2
Lucrarea
n sau cu mintea
,
- Gheronda, cum este mai bine rostesc
nea? Cu voce tare, n sau cu mintea?
'
- o spui cu voce tare, vei obosi site vei istovi re-
,
pede. De aceea, s-o spui uneori n iar alteori cu min-
'
tea cu mintea este cea mai Dar
nu toti oamenii pot s-o continuu cu mintea,
'
o cineva si n ca un antrenament. Poti nce-
' ' '
pe o spui n continui cu mintea, apoi n
' '
si din nou cu mintea Si tot alternezi astfel,
' ' '
ce vei ajunge spui numai cu mintea,
gnditoare, asa cum, de altfel, se si
' '
numeste de gnd". Abia atunci ajunge omul
'
se roage cu mintea, iar inima lui se veseleste, ajunge
'
la dragostea ceresti.
' '
- Gheronda, n ultima vreme, de fiecare cnd in-
tru n chilie am gnduri de a De
ce mi se aceasta?
- Se vede ai uitat lui Iisus si de ace-
'
ea ispititorul si-a ntins cortul n afara chiliei tale.
'
157
ca n ceasurile libere pe care le ai n chilia
ta rostesti n ca alungi
' '
direa si gndurile pe care ti le aduce
, ' '
nea n mult n momentele cnd esti atacat de
' '
pentru atunci este de luare-amin-
, '
te, ca scapi de falanga
'
- Gheronda, atunci cnd mi vin gnduri rele sau de
este bine le cu contrar
7
?
- Mai bine le cu lui Iisus de-
,
ct cu contrar. Pe ct vorbesti gnditor cu
' '
Hristos prin mintii si nu discuti cu mintea
' ' '
ta asta" sau cultivi lui Iisus,
care la nceput te va slobozi de gndurile rele, iar la sfrsit
'
va deveni una cu ta.
lui Iisus
,
oriunde te vei afta
- Gheronda, la ce iau aminte mai mult?
- te te aduni si, oriunde te vei afla,
' ' '
rostesti lui Iisus cu minteasi cu inima, cernd
' '
mila Bunului Dumnezeu pentru tine, pentru toti cei vii si
' '
pentru toti cei adormiti. Iar cnd obosesti rostind
' ' '
ciunea, psalmodiezi cu voce tare Doamne miluieste"
'
pe larg sau un tropar.
- Gheronda, eu spun de obicei lui Iisus
numai n
- Cnd monahul se
ciunea lui Iisus numai n se cu mire-
nii care mergla numai Duminica De aceea, nu
7
contrar cineva gndurile rele,
punndu-le n gnduri bune.
158
te rostesti nwnai n ci
' '
s-o spui sila ascultare si n chilie. Si cnd te ntinzi te
' ' '
odilmesti, rostesti La ascultare
' ' '
iei aminte te misti linistit si cu ntelepciune, ca nu-ti
' , ' , '
fure tangalachi mintea de la
ai ntotdeauna n gura ta preadulcele Nume al lui
Iisus, ca ti se sufletul. Mare lucru este
petreci ziuan ti ncepi ziua cu
'
nea, apoi faci ascultarea rostind astfel
se sfinteste tot ceea ce faci, se sfintesc si toti cei care se
' ' ' ' '
folosesc de ascultarea ta Cnd, de faci mncare si
'
rostesti se sfinteste si mncarea pe care o
' , ' '
faci, si cei care o
'
- Gheronda, n am multe ispite.
- pui n valoare fiecare pentru a la
Hristos, cernd ajutorul Lui, astfel va

de
- Gheronda, spuneti-ne ceva despre de
'

- Omul care are de nu se
lui Iisus, ci,
'
vreun efort, se de la sine
Chiar si n somn rosteste iar cnd se trezeste, o
' ' '
De aceea, n Santa n Cntarea
rilor, se spune: Eu dorm si inima mea


'
Vietuia mai demult n Santul Munte un argat care
'
era foarte muncitor. Lucra ct trei si de aceea i
' '
8
Cntarea 5, 2.
159
Venea si pe la Coliba mea,
la Cinsti.ta Cruce". cnd a venit: i-am spus: n vre-
mea ct lucrezi, lui Iisus, ca ti se
' '
si munca pe care o faci". Acela m-a ascultat cu
s-a obisnuit ntr-o
' '
zi a venit simi-a spus: ,,Eu dorm, dar rostesc
' '
n somn. Iar cnd trezesc, Simt
meu o mare bucurie". ,,A.nceput se lumineze
de i-am spus. Mirean si la o asa
' '
- Gheronda, omul care are de
toare s-a de patimi?
'
- Ei, unul ca acesta a ajuns la o stare
- Gheronda, cum ajunge cineva la de

- Cnd omul si si are
' ' ' ,
mereu n minte nerecunostinta sa, atunci sufletul este
' '
constrns cu si cere cu smerenie milaluiDum-
'
nezeu. astfel, vreun efort,
ncepe lucreze
- Si simte aceasta ca o necesitate?
'
- Nu, ci i-a devenit
' '
din lucrarea pe care a
Obisnuinta
' '
lui Iisus
- Gheronda, poate cineva continuu Ru-
lui Iisus n
'
- Se poate si o
' ' '
ritmic, asa cum ceasul face tic-tac, mintea lui
'
nu fie la Dumnezeu.
160
- Foloseste aceasta la ceva, Gheronda?
'
- cineva are smerenie si si seama
' ' '
mintea lui nu este laDunmezeu
lui Iisus mecanic, atunci l foloseste putin crede
' '
spunnd este sporit duhovniceste, atunci
'
se
- Gheronda,
' '
reu lui Iisus, aceasta l n nevointa sa?
'
- Problema este pentru care spune
nea s-a cunoscut pe sine sisimtecao necesitate mila
'
lui Dumnezeu o cere mereu, rostind atunci
se foloseste. Sau, nu s-a cunoscut pe sine, si
' '
seama este ncurcat n angrenajul patimilor si la
'
Dumnezeu, si atunci Dumnezeu l va ajuta n nevointa sa
' '
siva deprinde si obisnuinta de a rosti
' ' ' '
rosteste lui Iisus mecanic, simtirea
' '
sale, atunci nu-l poate ajuta le-
pede omul cel vechi.
- Gheronda, poate fi si primejdios faptul de a
'
cineva capete obisnuinta de a rosti lui
' '
Iisus?
- Este primejdios numai atunci cnd cineva nu mai
ia aminte la sine nsusi si se cu ca
' '
si cum ar fi ceva la Unul ca acesta poate dobndi
'
va omul cel
' '
vechi si pericolul urmeze si nselarea
' ' '
Mi-aduc aminte atunci cnd eram la sanatoriu, era
internat acolo si un monah care se obisnuise
lut Iisus. si nchidea ochll si spunea mereu:
' '
Doamne Iisuse Hristoase ... ", Doamne Iisuse Hristoa-
se ... ". O care l-a a nceput cruce
'
si a spus: O, ce avem noi!". Dar ntr-o zi acel
'
161
monah mi-a spus: l-am mustrat pe cutare pe cutare.
I-am scris o scrisoare si episcop si altuia, ca
' ' '
schimbe felul de a gndi vor fiu de partea lor". ,,la
stai, frate!", i-am spus. ,,Esti analfabet si tuberculos, pe
' '
ce te bazezi de vorbesti asa?''. Stil ce-mi Unul
' ' '
sau doi ca mine de ar mai fi existat, s-ar fi mntuit lumea".
nu ar fi fost la minte, ar fi fost
'
astfel, dar mintea lui era Deoarece se
silea pe sine si spunea continuu lui Iisus, i-a

care, orice gnd i venea, credea

este de la Dumnezeu. Astfel a ajuns acolo nct
nu nimeni altul ca el n lume.
Tinerea respi,ratiei
, ,
la adunarea mintii
,
- Gheronda, cum lui Iisus? Cu in-
spiratie si expiratie?
. ' .
- obisnuisem rostesc .

Cu inspiratia rosteam: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul
.
lui Dumnezeu", iar cu expiratia: pe mine,
. '
Dar operatia la nu-mi mai

ajungea respiratia s-o spun ci cu inspiratia

spuneam: ,,Doamne Iisuse Hristoase", iar cu expiratia:
.
"l o V'" mi .
- Gheronda, la ce tinerearespiratiei atunci cnd
' .
rostim lui Iisus?
- Tinerea respiratiei la adunarea mintii n rugav -

ciune, asa cum atunci cnd tragi cu arma trebuie tii
. . '
respiratia ca reusesti tinta Aceasta trebuie se
' ' ' ,
la nceput, pentru un interval scurt de timp si numai

162
cnd este nevoie. atunci cnd mintea este
sau este de gnduri. Doar atunci are sens
numai pentru timp, iar nu
continuu, pentru se presiune asupra inimii si
'
se poate Unii si capul si si tin
' ' ' ' ,
dar acestea le pricinuiesc o durere a inimii ca organ, care
se silindu-i astfel nu mai
Dumnezeu durere cere de la noi: durerea
a inimii, care vine din zdrobirea a acesteia si
'
nu din constrngerea a ei ca organ.
lui Iisus
se cu
- Gheronda. prefer stau n chilie si rostesc
,
ciunea lui Iisus, dect merg la ascultare.
- ce-i asta? Ce vrei tu faci? Nirvana"
9
vrei
faci? Monahismul ortodox nu este nirvana. Ai nteles?
'
Monahul nu este un lenes, un om care nu
'
numai vrea stea

mereu, va fi ca cei care fac yoga auto-concentrare. Mo-
nahul, si mai ales cel trebuie fie spirt",
'
noblete, alerge acolo unde i cere ascultarea
'
- Gheronda. si metaniile mi vine greu le fac .

- Da. suntem n Metanii nu faci, ascultare
nu faci, ci stai si spui lui Iisus. Ce pri-
'
vei face? Sfntul Isaac Sirul spune
9
vrea lucrarea pretinde
mpotriva patimilor. Nu are nici
o cu tehnicile pe care le folosesc religiile orientale n sco-
pul pe care o numesc ninJana.
163
care se face este ca un
nu este


- Gheronda, nu pot rog vreme n picioare,
ci ceva timp trebuie ngenunchez rostesc
astfel
- mai nti lucrul cel greu, iar ce vei obosi,
si pe cel mai usor. stai n picioare, ngenun-
' ' '
nu potingenunchi, atunci Si
' ' '
nici atunci ntinde-te si rosteste
, , ' '

'
o spune si Isaac11.
'
- Gheronda, de ce spun stai pe un
'
cnd rostesti lui Iisus?
'
-Deoarece este de la sine nteles ti-ai ca-
' '
nonul, metaniile etc. si, ai obosit, te asezi putin si
' , ' '
rostesti lui Iisus, ca te poti ruga si n conti-
' ' '
nuare. Apoi, attlasluJbele Bisericii, ct sila ascultare stai
'
n picioare, ceea ce te oboseste. Iar si n chilie vei sta
' '
n picioare ca te rogi, te vei istovi. De aceea,
'
putin si rosteste lui Iisus. nu
J ' ' '
se trebuie sedem atunci cnd rostim Ru-
' .
Eu nu consider e corect stai asezat ca
'
spui sta n picioare. Este foarte ne-
potrivit, cu toate ti se pare simti o oarecare
. ' '
Arsenie

zicea: ,,Atunci cnd spun
n picioare, simt Iar cnd
spun asezat, simt
' '


11
Idem, op.cit., Cuvntul 28, p.155-156; Cuvntul 29, p.159;
Cuvntul 58, p. 305.
12
Ascet care a (1886-1983) n de la Santa
Ana din Munte Athos.
164
- Gheronda, cnd fac metanii sau cnd rostesc Ru-
lui Iisus n picioare, mi adun mai usor mintea
'
Oare osteneala adun?
- Mintea se asupra pe care o
faci atunci cnd te doare undeva, spre acel loc se
pentru durerea o atrage, tot astfel si
' '
atunci cnd faci metanii, mintea se asupra
lor. Iar mintea ta ar fi fost cu la Hristos, nu
ti-ai fi adus aminte nici cte metanii ai
'
cea mai cale
,
pentru
- Gheronda, Santul Ignatie Briancianinov scrie
rostim lui Iisus rar si tot rar facem si
' '
metaniile
13

- Fiecare Sant vorbeste despre modul n care el
'
nsusi s-a folosit spunnd lui Iisus. De aceea
'
de multe ori si mintii este
' ' '
rintii Niptici
14
, prin pe care le aveau, se aflau ntr-o
'
cu Dumnezeu au putut, urmnd
modul care i-a ajutat mai mult, se roage corect. eu
ncerc pun n lucrare ceea ce au scris de
'
aplecarea capului spre piept, etc.,
numai si numai ca simt bucurie sau o fac din
'
mndrie, ca devin Niptic, atunci nu voi putea
face nici o
13
Vezi Sf"antul Ignatie Briancianinov, Fiule, inima ta.
Editura Orthodoxos Kipseli, Salonic 1978, p.178.
14
Niptici sunt Bisericii care au lucrat
au mai ales lucrarea trezviei
165
- Gheronda, diferitele care se la
,
nea n vreun fel?
- celor care au smerenie. celor care au
mndrie si si pun drept scop ca, ntr-o peri.oa-
, ,
de vreme, la o
Niptici, nu le ntr-o zi au venit la
,
la unii care mi-au spus: ,,Am venit ne n-
veti lui Iisus, pentru esti dintre cei care au
, ,
mintii". Pe mine din catalogul
, , ,
vostru", le-am spus. ,,Eu nu fac altceva dect numai cer
mila lui Dumnezeu".
- Gheronda, dar unele mijloace practice pentru
lui Iisus, despre care vorbesc nu

- Toate acestea sunt mijloace

pentru adu-
narea mintii si sunt de folos numai atunci cnd omul pune

nainte smerenia, zdrobirea inimii. Dar iau
,
un mi plec asa capul spre piept si zic voi nce-
, .
pe de attea ori de ct spunea


'
mai la acestea exterioare, iar lucrarea pe care o voi face va
fi una Cel mult voi dobndi o
' .
de a rosti n timp ce, voi cultiva mai
nti smerenia, apoi voi folosi si de cteva din

mijloacele despre care spun atunci cu

voi ajuta. Cel care ncepe astfel lucrarea ru-
nu se poate nsela, mod poate duce

sila nselare.
. .
15
Pentru punerea n lucrare a unei oarecare metode de
a lui Iisus este absolut supravegherea
unui duhovnic experimentat.
16
se la cartea Pelerinul rus':
166
- Gheronda, poate dobndi cineva
fi citit pe Niptici1
7
si urmeze unele
' '
metode?
- Desigur poate, o rosteste simplu si cu sme-
' '
renie. Pentru unii se pe metode si acolo;
' '
nu merg mai departe. Fac din scop, n timp
ce metoda este un mijloc
- Gheronda, ne spuneti cum este afundarea n
'

-Afundarea cea dulce? Nu ncepe nimeni lucrarea
pentru a dobndi aceasta.
- Da, Gheronda, nu ncepe ca asta, ce
trebuie
'
- Cel mai important este nu existe voie proprie, ci
existe noblete,jertfire de sine.
'
Calea cea mai este cultive cineva
nea cu noblete. cugete la marile binefaceri ale lui
'
Dumnezeu si sila marea lui
' ' ' ' '
de Dumnezeu. asa, din sufletul se va
'
smeri singur siva cere mila lui Dumnezeu cu durere. Ast-
,
fel simte din ce n ce mai mult nevoia de mila lui Dumne-
zeu, iar se face din aduce ncet-ncet
n suflet, la nceput, mngieri, iar
mai trziu dwnnezeiasca veselie.
17
Cea mai culegere de texte patristice este nFilo-
calia Niptici", pe care au ntocmit-o, au ngrijit-o
au n 1782 Sf'antul Macarie Notaras (t 1805) Sf'antul
NicodimAghioritul (t 1809).
18
Despre ,,Afundarea n vezi p. 234.
167
CAPITOLUL3
Lucrarea mintii
'
- Gheronda, Grigorie Palama, scrie virtuti-
'
le, se nrudesc cu virtutile lui Dumnezeu, l fac pe
'
om potrivit pe Dumnezeu, dar nu-l unesc
cu El unirea cu Dumne-
'
zeu
19
La ce se
- Aici Sf'antul se la
- Gheronda, dar ce este
- Cnd noblete jertfire de sine,
'
omul se nrudeste cu Dumnezeu, se n cu El,
'
iar mintea i este nencetat la El. Atunci, chiar de nu se
totusi se viata lui este Nu se
' '
gndeste la altceva; orice ar face, mintea lui este continuu
'
acolo, la Dumnezeu. Asa cum un copilas orfan, care nu o
' '
mai are dect pe mama lui, de care l-au n-
pentru o vreme, orice ar face si oriunde s-ar afla,
'
are mereu mintea la mama sa, tot astfel si omul care este
'
pribeag aici, pe departe de Dumnezeu,
le atunci cnd ajunge n stare, are mintea sa

Trei capete, - <PLA01caAia uiJV IEp<iw NT/nnic<iw,
EdituraAstir, tomul IV; p.132.
168
continuu la Dwnnezeu, Aceasta este
ciunea
- Gheronda, cum se

- Mintea, pentru a se trebuie fie continuu

la Dumnezeu, se cu Dumnezeu. Iar ca se
cu Dumnezeu, este de luare-aminte,
,
supraveghere de sine, Cnd mintea
se va uni cu Dumnezeu, atunci omul nu se va mai gndi
la nimic altceva, numai la Dumnezeu. Astfel mintea
sa devine pentru nu mai n ea iar
,
omul trece de la chip" si se face


,
Pentru altceva este numai chip". Mintea este
dar se pe ..
,
Puterea cea mare a care o

mare dect cea a luminii, trebuie o punem n valoare
si o n ntregime spre Dumnezeu, Creatorul

luminii putere este atunci cum este
cu ca mintea mai putere? Si mintea
. ,
omului sipierde putere, atunci omul nu-
,
mai cu mintea, face doar o lucrare si din
,
chip al lui Dwnnezeu, ajunge creier, La unii se n-
,
deoarece nu pun n valoare puterea
aceasta a mintii spre cele de sus, le-o pune n valoare sau,
,
mai o spre cele de jos. La
nceput spre cele iar apoi, mai jos, la

ca arunce n iad. Cnd mintea izbuteste se suie la
,
atunci si toate lucrurile le vede de sus cu ochii
, ,
sufletului, cu ochi dumnezeiesc, prin dumnezeiasca lumi-
nare. Din eu ntelegtoate acestea numai teoretic,
,
dar voi nevoiesc spre acest scop, cu toate
moartea va pe drum.
2
Facere1, 26.
169
Trezvia
- Gheronda, ce este trezvia
21
?
- Trezvia este atentialagnduri, la fapte sila
' ' '
Atunci cnd ntr-o zi iei aminte, te supraveghezi pe tine
si-ti cercetezi purtarea, n zi vei fi mai
' ' '
etc. baza este atentia De aceea, vezi cu
'
luare-aminte erau Sfintii De ce se numesc
' ' '
Niptici? Niptici trezvitori, care
' '
iau aminte. Luau aminte la ei nsisi si lucrare
' ' '
si gndurile si se aflau ntr-o
' '
trezvie
- Gheronda, Siantul Isaac Sirul spune: ,,Lucrarea zilei
trebuie fie cu lucrarea naptii"12. La ce se
'
- se la faptul asa cum noaptea se roa-
'
tine mintea la Dumnezeu, tot astfel sin tim-
, ' ' '
pul zilei, se nu se si mintea
'
lui nu se de la Dumnezeu. nu iei aminte
n timpul zilei, atunci aduni balast, care, vezi chin
ca arunci E usor lucru? Ct de mult te chinuiesti n
' '
timpul din cauza unei mici neatentii!
'
Atentia si supravegherea au mare Se
' ' '
poate ruga cineva ceasuri ntregi, dar nu ia aminte
sinu se pe sine, nimic nu face. cnd
'
este cu supravegherea de sine, atunci
'
lovim si noi n acea directie din care ne loveste mai mult
' ' '

'
21
n vtjlj.n"J, care provine de la verbul vtj<j>w, care
a se de vin, a nu.fi beat, iar metaforic a avea lim-
pezime a se a cugeta drept.
22
Santul Isaac Sirul, Cuvinte Ascetice, Cuvntul 29, p.159.
170
- Gheronda, de ce mintea mea este mereu
sinu pot o adun?
'
- tot timpul ea a fost fru, cum o poti
'
acum? Este de luare-aminte, pentru
'
mintea, ntr-o te poate duce n Rai, iar n clipa
toare, nu iei aminte, te va duce n iad. Pe ct
'
te aduni mintea n gnduri bune, sfinte,
' '
care l sfintesc pe om.
'
Punerea n a mintii
,
- Gheronda, mintea mi ncolo si-ncoace.
'
- Cnd eram mic, copiii prindeau le legau cu
de un picior si se jucau cu ele. Le slobozeau iar
' ' '
ele zburau - credeau sunt libere-, apoi
geau veneau napoi La fel mintea ta, poa-
te alerga, dar ata o tine Hristos, desi va zbura
' ' ' ,
unde se va duce? Se va ntoarce la Hristos.
'
- Gheronda, de ce adun n n-
tr-o fractiune de mintea mea lumea
'
n America. Cum se face aceasta?
- Cti bani ti trebuie ca faci drumul dus-ntors de
' '
aici n America? Ai bani bilete-
' '
le? Acum cu mintea ajungi imediat acolo.
aduni mintea, pentru n cele din vei da faliment
si-mi vei "nchide" asociatia
23
sinu voi mai putea
' ' '
datoriile. spui cu inima, cu smere-
nie, nu te furetangalachiprin convorbirea cu gndu-
rile. Pentru aceasta mult te va ajuta cugetarea la moarte.
23
folosea adeseori termenii de atelier de
ne" de cnd era vorba despre subiecte legate de

171
vei cugeta astfel: ,,Dumnezeu mi-a dat soroc acum,
pentru va veni ia", nu va putea
sta de nici ungnd Cnd la mijloc moartea, min-
,
tea la mijloc sinu merge la extreme sila lumii
, .
- Gheronda, mhnesc cnd mintea mi se
n vremea
,
- Eu, atunci cnd mintea mi la diferite subiec-
te - desi vreau ca ea fie continuu Dumnezeu-,
,
spun: ,,Dumnezeul meu, ce caute o astfel de minte
Tine? Este vreau se afle Tine". Si
.
asa, cu un gnd smerit vine Harul lui Dumnezeu iar min-
,
tea se rentoarce la EL spui situ: Bine faci, Dumnezeul

meu, mintea Tine, pentru
,
sunt vai de mine si. de Si cnd vei crede
, ,
asta, Dumnezeu te va ajuta te aduni
- Gheronda, de multe ori, cnd rog cu siragul de
.
metanii, totusinscurt
. ,
timp se s-o adun, dar
, .

- ce este la Tronul lui
Dumnezeu numai o sau o treime de
iar se pe drum. Este de
'
Cnd mintea s-o aduci napoi A
, .
plecat din nou? s-o aduci
,
- Gheronda, de ce oare nu pot aduna usor?
,
- Pentru esti n primul stadiu al nevointei si,
, . .
ai reusi faci aceasta, ar fi ceva nefiresc. Ar fi ca si
. .
cum s-ar fi un copil cu dinti Mintea cu
.
un pui de care la nceput putin n urma

mamei lui, dar se ntoarce fuge n parte. Se
fire de orice

la un moment dat, cnd si revine si vede a pierdut-o
, .
pe mama lui. Atunci ca s-o dar n scurt
172
timp se de ea Cnd se l
' ' '
prind si l n urma mamei lui si astfel mereu
' '
ea Vreau spun este firesc ca, la nceput, min-
tea plece n vremea cu va fi
'
de Dumnezeu sinu seva mai de El;va
'
dori se roage continuu. aceasta, vine o
'
nici un gnd nu se apropie n vremea
nii si mintea de gnduri
24
Iar acest
'
stadiu vine contemplatia
'
de lucru mintii noastre
,
- Gheronda, deoarece n lume, este
binecuvntat, spuneti-mi cum de
'
rea pe care mi-o lumea
- Referiri la acest subiect vei la Sf"antul Isaac
Sirul. Citeste cu atentie primele patru rnduri ale Cu-
, '
vntului 1, cu care te si ndeletnicesti. Sf"antul spune:
' '
Frica de Dumnezeu este nceputul virtutii. Iar despre ea
'
se spune e rodul se n cnd
mintea se desparte de n lume,
gndurile ce din pricina n cw.Jetarea
la viitoarea Este pentru
lucrare sunt de si conditiile co-
' ' '
24
Stare n care omul, atunci cnd se
de patimi, nu mai are gnduri. cum scrie Sfntul Isaac Sirul,
sufletul pacea gndurilor, iar de la pacea gndurilor se
la De la omul ajunge
tainele lui Dumnezeu, ajunge la Are
prezentei lui Dumnezeu, se de Dumnezeu. (Vezi
Siantui Isaac Sirul, Cuvinte Ascetice, Cuvntul 9, p. 69).
25
Siantul Isaac Sirul, Cuvinte Ascetice, Cuvntul l, p. 25.
173
pe care nu le ai o lucra-
re pe care o poti face acwn,
'
cnd te mai afli n lume, este cnd min-
tea ta este greoaie nu spune lui Iisus sau
cnd vrei te de ea - deoarece
nea este cam obositoare la nceput, patimi
nostru-, te dai de lucru min-
tii tale, pentru ca diavolul nu afle prilej semene lucru-
'
rile sale. O lucrare pe care o poate da cineva mintii sale,
'
ca s-o adune, este pomenirea mortii Dar pentru
'
femeilor, e de-ajuns un mic pretext ca
descurajarea, sau mai bine zis boceala, de aceea este mai
bine continuu evenimentele Noului Testament.
'
ncepi cu Buna-Vestire si cu iar
' ' '
mintea ta se n jurul acestora Cnd mintea ta
va izbuti se numai n jurul acestor evenimente
dumnezeiesti, atunci se va face si schimbarea
' '
care va fi nvierea ta
- Gheronda, stihul: fiind coas-
ta Ta, de izvoare de iertare, de de
' ' )''"
mntuire, tuturor ai izvort'.e11.
- Cum nu te nfioare? Cnd mintea este pe Cruce,
la,,coasta

alui Hristos, la cuie, la fiere, la otet sila
' '
toate pe care le-a Hristos pentru noi, acolo
nu mai Atunci sufletul se
lui Hristos cel pentru sine si pentru
'
toate sufletele celor vii si ale celor ca le milu-
' '
Hristos, Care a fost pentru noi toti.
'
26
A doua de la Stihoavna nvierii a glasului 5,
seara


Domnului. Ca un pelican Te-ai n coasta Ta,
174
Mintea este un copil nesupus, un copil
si care vrea umble mereu ncoace si-ncolo
' .
si vagabondeze. Cu toate acestea, de ea depinde viata
' '
si mntuirea o tinem n fru si o instruim,
' . .
se linisteste, devine un copil bun si se pune n
. ' .
De aceea, pe ct va n nu mintea
. '
Ci s-o instruiti duhovniceste, s-o
' ' ' '
stea n Rai, ei. Dumnezeu.
Simtireaprezentei lui Dumnezeu
' '
- Gheronda, cnd fac o lucrare nu pot
spune lui Iisus.
- n vremea ai mintea la Dumne-
zeu, este ca si cum ai rosti lui Iisus. Iar

mintea ta nu este la Dumnezeu,
care este folosul? Chiar si atunci cnd oboseste cineva
. '
spunnd dar aduce n minte pe Hristos
sau pe Maica Domnului. tot se
- Gheronda, poate cineva n sine pome-
nirea lui Dumnezeu lui Iisus?
- spune cu mintea sa: Ct de departe sunt de
Dumnezeu! Ce trebuie fac ca apropii mai mult
de El?", din aceasta se va naste si pomenirea lui Dumne-
.
zeu, si te simti ntotdeauna
. ' '
prezenta lui Hristos, a Maicii Domnului. a Sfintilor si te
. . .
mistica si cum ar fi de cu chiar sunt de
. . .
desi noi nu-i vedem cu ochii nostri cei trupesti. le
' ' ' ,
ncredintezipetoate lui Dumnezeu ,,Dumnezeu
' .
Oare ceea ce fac acum este

nezeu? Ce fac ca plac Lui? Ce trebuie evit ca
nu-Lmhnesc?".ncet-ncetaceastativadevenistareata

175
Te vei gndi la Dumnezeu vei face totul
placi Lui Astfel se naste si creste dragostea de Dum-
, ' ' ,
nezeu, se ndulceste mintea si inima, care,

continuu n
- Gheronda, ce ,,Pomenirea lui Dumnezeu
- vederea lui Dumnezeu"?
- Pomenirea lui Dumnezeu mintea este
la Dumnezeu, omul l pe Dumnezeu, asadar, l

vede peste tot pe Dumnezeu. Cel care izbuteste

continuu mintea la Dumnezeu, simte n

prezenta lui Dumnezeu si se de
' ' ' '
pentru pe toate le vede ca binecuvntare a lui Dumne-
zeu. O privire arunce mprejurul si si seama
. .
Dumnezeu nu numai asupra omului, ci asupra
ntregului univers, n cele mai mici si mai nensem-

nate Oriunde si va ndrepta privirea, va vedea
'
Dumnezeu. o privire spre cer si se n:fi-
, .
prezenta lui Dumnezeu. o privire spre
vede copacii, si l vede pe Dumnezeu, pe
.
Creatorul lor. Aceasta este si este si pomenire
. '
alui Dumnezeu.
176
CAPITOLUL4
A
mintii cu inima
'
Atunci cnd mintea ajunge n
devine a inimii
- Gheronda, cum mintea n
- Cnd pe o doare, mintea n ini-
Cnd o doare pe Atunci cnd gndesc
la binefacerile lui Dumnezeu sila nerecunostinta mea,
, , ,
inima este o doare, iar mintea se
acolo.
- Gheronda, cnd doare capul, nu pot ruga.
- te doare piciorul si n aceeasi te tai cu
, ,
cutitul la uiti durerea de la picior site gndesti
' ' ' '
la Tot asa si atunci cnd te doare capul sinu te
' ' '
ruga, te mai nti la tale
apoi la durerea lumii, si astfel te va durea inima Du-
'
rerea inimii va neutraliza durerea de cap site vei ruga
'
din pentru tine si pentru lumea
'
- Gheronda, ce anume nu se
mintea?
177
- Este greu pentru om fru sale,
care cu o mai mare dect viteza lumi-
nii. Trebuie s-o de si s-o
, ,
cei ndurerati, bolnavi, adormiti. Atunci min-
tea, care le pe toate inima, care,
orict de ar fi, se sparge si de-
vine a inimii. aceea omul l cu lacrimi pe
Dumnezeu Iar cineva se gndeste la
'
toate acestea, dar nu si nu-l
' '
nici nefericirea lumii, nici iadul celor care
sunt acuzati, nici osnda sufletelor lor, se vede le are
pe toate este cugetarea
iar omul cel vechi este foarte puternic.
- Gheronda, adesea, la slujbe, mintea mea nu se
spre cele ceresti, ci spre durerea oamenilor.
'
- Acestea sunt unite una cu alta Problema
nu este cineva simplu lui Iisus,
numai ca mintea de gnduri, ci lucre-
ze motorasul", iar pe s-o pentru ceea ce
'
se
- Gheronda, ce sf'arsesc ascultarea si intru
' '
n chilie, adun cugetarea de la di-
feritele treburi si imagini de peste zi, dar cuprinde
'
durerea de cap.
- spui: adun mintea". bine ai spus
tu adun cugetarea", pentru tu faci
ne cu cugetarea. se face cu cugeta-
rea, este firesc se creierul si te
A >
capul. Aceasta o si la altii. lncep lucrare
, '
citesc ceva duhovnicesc sinu folosesc
mintea, ci cugetarea si apoi i doare capul. ntocmai
ca si aceia care inima ntr-un mod mecanic
28
,
'
ca care i doare inima
28
De prin
178
atunci cnd vrei te rogi si te aduni, trebuie
ca mintea ta la n cazul acesta nu
apoi si inimii, care se uneste cu
, .
mintea lucrare este o lucrare cu ratiunea, de

aceea si pricinuieste De ce spun trebuie
. ,
facem din durerea celuilalt durerea Pentru
trebuie ca mintea la durerea celuilalt sinu-

mai atunci te rogi. Altfel este ceva sec.
ti spui cu mintea bolnavi si trebuie te
, .
rogi pentru ei, dar nu nici mintea, nici inima
n timp ce, te doare undeva, mintea ta va merge
mereu acolo. Tot asa si n acest caz, cnd durerea ce-
.
luilalt devine a ta, mintea nu-ti mai de acolo .

- Si totusi nu poate pleca de acolo, Gheronda?
. .
- Sigur poate pleca Aceasta depinde de durerea
pe care o simti. Asa cum se ntr-o

au un bolnav care a operatie de ai lui

vor sta putin el, care vor ncepe, poate, chiar

cnte si joace, iar apoi se vor duce fiecare la trea-

ba lui. Dar au un bolnav operat de cancer, durerea
va fi mare; nu pot uite asa usor durerea asta Numai

unul care nu ntelege gravitatea situatiei poate uita.

cnd eram mic si o pe sora mea

grav aproape de moarte, eu mi-am luat mu-
zicuta, am mers n camera de si am nceput

cnt; nu-mi puteam da seama ct de era starea ei.
- Gheronda, creierul este organul trupesc, iar
mintea cel duhovnicesc?
- Da, dar asa cum la alcool, spirtul, care este n al-

cool, este cel care face treaba, care
,
iar nu apa, tot astfel si mintea este creierului,

ceea ce are omul mai bun.
- atunci cnd nu inima,
nu mintea, Gheronda?
179
- Desigur, binecuvntato. n minte
puterea
- Gheronda, dar cugetarea nu deloc?
la un punct. n punctul n
care spui cu ratiunea mintea trebuie
'
la durerea celuilalt. Numai acolo, care va
ncepe lucreze mintea. cugeti la diferite cazuri
'
de oameni ndurerati, te pentru ei si ncepi
' '
te rogi.
Dragostea pentniDumnezeu
mintea n
- Gheronda, uneori, atunci cnd rostesc
nea, ca nu-mi mintea, spun: Doamne Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Te iubesc".
- Cum se poate iubesti pe Hristos si
' ' '
mintea atunci cnd rostesti spui
'
asa o nu-i nimic, dar o spui con-
'
tinuu, este nu avem ceva n
altceva n minte si altceva spunem cu buzele.
'
atunci ni se potriveste cuvntul: Poporul acesta
'
cinsteste cu buzele, iar inima I.or este departe de
,
- Gheronda, de ce rostesc lui Iisus

- Deoarece te n cele din inima ta
'
este n parte. Lipseste dragostea pen-
'
tru Dumnezeu si din si este
' '
putere. Dragostea pentru Dumnezeu min-
tea n si apoi omul nnebuneste".
' '
29
Isaia 29, 13; Matei 15, 8.
180
- Gheronda, cum izbuteste cineva nence-
dorire Dumnezeu
din
- are mereu n mintea sa binefacerile lui
Dumnezeu si propria sa inima i este
ncepe lucreze. este m-
de care
De aceea ai ntotdeauna gnduri pline de
si de smerenie. Astfel va veni Harul lui
'
Dumnezeu, pentru Domnul n inima celor smeriti
locuieste
30
, si atunci inima ti se va ndulci, iar
, ' '
nea se va face din
- Dar atunci nu poate veni vreun gnd Gheronda?
- Nu, nu poate. Ca un gnd trebuie
ncetezi Dar chiar vei nceta
rostesti cu mintea si o vei rosti cu inima,
' '
tot nu poate veni, pentru se inima
- Gheronda, dati-mi binecuvntare ca adun
'
mintea
- rog se adune mintea n Dar ce n-
telegem cnd spunem Inima nu este un ur-
vom mintea, ci inima este
ceea ce simtim. Prin urmare, atunci cnd spunem
se adune mintea n ntelegem se adune n
dragoste, n n n acea
n acel ceva dulce ... De vreme ce Dumne-
zeu este Dragoste si inima are dragoste, este cu-
atunci omui. are pe Dumnezeu.
Sd iubesti pe Domnul Dumnezeul din ini-
ma ta, di'n tot sufletul din tot cugetul ... wa
1

iubesti cu flinta ta. mintea se va ndulci de
inimii, cnd va rosti Doamne
30
Cf. Isaia 66, 1-2.
31
Matei 22, 37; Marcu 12, 30; Luca 10, 27.
181
Iisuse Hristoase, se va cutremura n
ntregime.
n viata lucrul cel mai important
este ca curete inima, astfel nct pri-
pe si mintea n fru ca s-o
' , ,
inimii. mintea se va n-
dulci inimii, nu va mai voi plece; asa cum
pe un copilas, de-1 vei liber ntr-o nu va
'
mai voi de acolo.
182
PARTEAASASEA
'

VIATA LITURGICA
'
"Chiar si numai cugete cine-
,
va intrnd n Biserica lui Dum-
nezeu, n t r n Casa lui Dumnezeu,
iar acolo primeste dumnezeiescul
,
Har si se sjinteste, si este de-ajuns
, , , ,
s se cutremure".
' '
CAPITOLULl
Perioadele bisericesti
'
Hristos Se nastem
,
- Gheronda, privegherea Domnu-
lui nu dormim?
- Este Nasterea Domnului si dormim? Mama
mi spunea: noaptea numai evreii dorm".
Vezi, n noaptea n care S-a Hristos, cei ce
dormeau adnc, iar pe
cmp'
12
oile noaptea cntnd din fluier. Ai
nteles? care au privegheat L-au pe
'
Hristos.
- Cum era pestera, Gheronda?
'
- Era o ntr-o si avea o iesle. Nimic
. '
altceva nu mai era. Acolo mergea cte un si-si
' '
dobitoacele. Si Maica Domnului cu
'
1
Irmosul Catavasia I a Canonului I al Praznicului
Domnului.
2
Luca2,8.
185
Iosif au ajuns la deoarece toate ha-
nurile erau pline sinu aveau unde

Acolo

era care cu lor L-au
pe Hristos. Nu spune Proorocul Isaia: Cu-
noscut-a boul pe Cel ce l-a zidit si asinul ieslea dom-


- Gheronda, ntr-un tropar se spune Preasfn-
ta de Dumnezeu, pe Hristos cel
bucurndu-se, dar si plngnd", se n-

treba: Te la sn, pe Tine, Cel ce pe toate le
sau Te laud pe Tine, ca pe Fiul si Dumne-
.
zeul meu? Ce numire dau Tie?"5.
, .
- Acestea sunt tainele lui Dumnezeu, nespusa
Lui pogorre, pe care noi nu o putem cuprinde.
- Gheronda, cum vom putea evenimentul
Nasterii, Hristos
' '
Se naste din Fecioara ne?
,
- Pentru a aceste evenimente dumnezeiesti,
'
trebuie ca mintea ne fie la noimele dumnezeiesti.
'
Atunci omul se si minune
'
se mintea
' ,
este acolo, la atunci vom si marea
'
a Nasterii lui Hristos.
'
Eu voi ruga ca inima se iesle
iar Pruncul cel Preasrant al Betleemului
toate Lui.
3
Luca2, 7.
4
Isaial,3.
5
Troparul al treilea de la Vecernia din 24 decembrie.
8
Slava Ceasulw al IX-iea de la Praznicul Domnului.
7
Prima de la Stihoavna Praznicului
Domnului.
186
Sfntul si Marele Post:
'
spre Golgota
Post usor si cele trei zile
8
la fel de usoare
' ' '
fie! ca n acest post nu aveti multe tre-
'
buri, ca la Patima Domnului,
lucrnd mai mult Din clipa cnd ncepe
Triodul
9
, trebuie ca fiecare
spre Golgota. Si va pune n valoare duhovniceste
' '
cnd va muri, sufletul lui va
spre cele ceresti fie mpiedicat de n fi-
'
ecare an vin aceste sfinte zile, dar cu trecerea
an, mai pierdem un an; si aici este proble-
'
ma L-am pus n valoare duhovniceste sau l-am risipit
'
n cele materiale?
cu toate celelalte prefaceri lumesti ale vre-
'
mii noastre, s-a pierdut si sensul celor trei zile, pentru
'
n fiecare mirenii au trei zile - vineri,
si - pe care le petrec lumeste. Din
' '
fericire, n si n putine familii crestine din
' ' '
lume se mai sens duhovnicesc al
celor trei zile, si astfel se mai tine lumea
' '
si postul care se fac n fiecare an n aceste trei
'
zile de la nceputul Postului Mare, lumea de
8
Primele trei zile ale Postului Mare, cnd nu se
nimic, nici nu se bea
9
care ncepe cu Duminica
a Fariseului se n cea Mare.
10
Vezi Monahul Grigorie, ucenicul Santului Vasilie cel Nou,
sufletelor n ceasul Cele patru de
Santa a Santului Atanasie cel Mare a Noi
Mucenici Achilina, Kiranna Arghirie, Galini Ossa, Langada
187
la multe duhovnicesti, care, de obicei, se fac
'
n cele trei zile petrecute
- Gheronda, care este noima celor trei zile?
- Cele trei zile ale Postului Mare au mai mult sen-
sul de a-l obisnui pe crestin cu postul, cu nfrnarea.
Apoi, cnd va' mnca n fiecare zi la ceasul al


va considera aceasta n de
cele trei zile, mncam o la ora 4 si
consideram aceasta mare binecuvntare. cee
trei zile, ce mare binecuvntare era n fi-
ecare zi!
Cele trei zile de la nceput au rolul de a ne ajuta
postim tot postul. cineva nu poate tine cele trei
'
zile, putin posmag seara sau
'
la Ceasul al Este mai bine se crute putin,
pentru l ia ameteala sinu mai
nimic din cele cstig duhovnicesc va
avea aceea? ntr-o niarti din prima a
Postului Mare, Variaam de la Chilia Sfintilor
Varlaam si Ioasaf a mers la o chilie, unde abia se
,
doi monahi tineri, cunoscuti de-ai lui. Bate
'
la Nimic. Deschide si-i pe amndoi ntinsi
' ' ' '
c 1 V "? s . b ln "?" N
pe pat. e se mtamp a cu voi. o avi. . u,
ci postim cele trei zile", au spus aceia. Ia
le-a poruncit Faceti un ceai, puneti cte
linguri de mncati'si vreun posmag', ca
' '
puteti rosti vreo faceti vreun sirag de ru-
Acesta este post? Ce cstig aveti din el?".
- Gheronda, cum voi 'nevoiesc mai
mult cu nfrnarea n Postul Mare?
- Acum, n Postul Mare, mirenii sunt mai cu lu-
are-aminte la nfrnare, noi, monahii, totdeau-
na trebuie fim atenti la ea. lucrul cel mai
'
11
Ora3
188
important la care trebuie ia aminte cineva sunt pa-
timile sufletesti si apoi patimile trupesti. Pentru
' ' '
ntietate nevointei trupesti sinu se nevoieste
' ' ' '
patimile sufletesti, nimic nu face. Un
'
mirean a mers la o la nceputul Postu-
lui Mare un monah s-a purtat cu el cu asprime.
manul mirean a pus gndul cel bun si l-a
' '
aceea a venit la mine mi-a spus: Nu l-am ju-
decat, Era asa din pricina celor trei zile".
'
ar fi petrecut duhovniceste cele trei zile, ar fi avut
'
o si i-ar fi vorbit aceluia cu
el s-a n chip egoist pe sine
ca cele trei zile si de aceea toate l deranjau.
' '
- Gheronda, ce cuget n Postul Mare?
- La Patima, la Jertfa lui Hristos cugeti. Cu toa-
'
te noi, monahii, trebuie n orice Pati-
ma lui Hristos, pentru la aceasta ne diferitele
tropare si toate slujbele din fiecare zi.
A '
In Postul Mare ni se cea mai mare ocazie ne
nevoim si intens la Patima mntuitoare
'
a Domnului nostru, cu si metanii, cu
' '
patimilor, prin mputinarea din dragoste
'
pentru Hristos.
punem n valoare, pe ct putem, acest stadiu
duhovnicesc cu multele lui conditii si pe
' ' '
care ni le ca ne apropiem mai mult de Hristos
Cel pentru ca fim ajutati de El si ne bu-
de Sfnta nviere
de vreme ce am n chip mai duhovnicesc Santul
si Marele Post.
'
doresc aveti putere n Postul Mare, ca
'
pe Golgota Hristos, cu Mai-
ca Domnului si cu ocrotitorul vostru, Santul Ioan
'
189
de Dumnezeu, si va faceti la

a Domnului nostru! Amin .

Patimilor Tale,
Hristoase"
1

2
- Gheronda, cum dobndesc evlavie la Patimile
lui Hristos?
- Mai nti te gndesti la Jertfa lui Hristos sila

P
ropria ta si Te va ajuta
' ' ' '
putin si un text patristic Dar ceea ce te
. .
va ajuta cel mai mult este Patima, Jertfa Dom-
'
nului. Hristos nu a numai niste lucruri, ci S-a

jertfit pentru neamul omenesc, a fost chinuit,
si a suferit att de mult .

- Moartea pe cruce, a fost o moarte de necinste,
Gheronda?
- Da, a fost cea mai de necinste. Este

Toti proorocii despre Hristos, dar n

cele din evreii scuipe, batjo-
Toate acestea l cutremu-
pe om, la ele. Chiar si n cel mai indife-
'
rent om, are intentie si la ele,
' ' .
pune n miscare interesul pentru cele duhovnicesti.
' '
- Gheronda, n Joia Mare, seara, slujba Sfin-
telor Patimi, nu n
- Si eu care credeam ai evlavie.
' '
Bine, dar nu n n noaptea Joii ce-
lei Mari? l pe Cel la
chiliile voastre?
12
Slava de la Ceasul al !X-lea din Vinerea Mare.
190
- Cele mai multe surori n eu,
gndesc fiind mai nu-mi voi putea
'
aduna mintea, prefer priveghez n chilie.
- este asa, atunci e bine. ai n chilie o icoa-
,
cu spui: Doamne, Sfintei
Tale" de Dum-
nezeu, ne Patimilor Fiului cu
aceasta faci si ct de multe metanii poti.
' .
zi trebuie cum se cuvine. Eu ncui usa pentru a
'
putea zi.
- Gheronda, anul acesta, n Vinerea Mare nu am
mncat nimic, iar seara, la slujba Prohodului, nu am
putut sta n picioare. as fi avut evlavia

de Patimile Domnului, nu as fi ajuns n
. '
stare.
- A fost si Cum
' '
cineva n zi? cineva nu poate suporta,
ia putin posmag. Mai demult, n numai

era vreunul bolnav sau si neputincios lua seara
'
un ceai cu putin posmag. Unii beau otet n zi,

pentru evreii, acolo, sus pe Cruce i-au dat lui Hris-
tos bea otet si fiere
13
Cnd am mers la
. '
Filotheu, n prima a Postului Mare nu am
mncat nimic. Iar n Vinerea Mare, auzisem
unii aveau obiceiul bea otet, am si eu. A fost
. '
foarte tare si am lesinat.
' .
- Gheronda, de ce n Mare pot pos-
tesc trei zile, n timp ce n restul anului mi vine greu
nfrnez?
- n Mare este ntristarea pentru Pati-
ma lui Hristos. presupunem ti-amurit o persoa-
ti mai mintea la Atunci nu
'
13
Matei 27,43; Ioan 19, 28-29.
191
numai nu-ti mai de mncare, dar nici
'
nu-ti mai vine bei.
'
- Gheronda, anul acesta am cntat Prohodul cu
stihurile Psalmului 118
14

- Am auzit. Dar vreau spuneti
'
cnd cntati, aveati mintea la Hristos, la cu-
' '
vintele Prohodului? ntreb pentru si sora care
'
rostea stihul Psalmului, si surorile care cntau, erau
'
fascinate. Dar din ce erau asa fascinate? Pentru
'
ati spus ceva nou? Dar acesta este un lucru cu totul
'
lumesc. Ati nteles? Prohodul cntec de jale,
' '
tnguire. Hai zici la alte slujbe se poate mai
mintea, aici L-au chinuit pe Hristos, L-au
tut, L-au scuipat, L-au iar acum se
' '
nmormntarea. nici n zi un suflet nu
ntelege ceea ce atunci ce mai spun?
'
- Gheronda, n Sfntul Munte, n Vinerea Mare
bat clopotele de jale?
- Bat clopotele atunci cnd se iese cu Epitaful.
- Dar nu bat ziua?
- Stiu eu bat? Eu caut inima
'
- Gheronda, unii copii m-au ntrebat de ce vopsim

'
- Pe copii nu-i se limiteze la astfel de
'
lucruri, pentru n felul acesta interesul lor se va n-
drepta mereu spre ceva nu va merge la probleme
mai profunde. Spuneti-le numai oul rosu, asa cum
' ' '
este el rotund, care a fost bo-
tezat cu Sngele lui Hristos si astfel lumea a fost
'
de
14
Potrivit rnduielii vechi bisericesti Prohodul se m-

cu cei nainte de fiecare tro-
par al Prohodului se un stih din Psalmul 118.
192
- Gheronda, profund curajul
Mironositelor.
'
- aveau mare ncredere n Hristos,
aveau o stare si de aceea nu s-au
temut de nimic. nu ar fi avut o stare duhovni-
ar fi ceea ce au Din dragoste
pentru Hristos au pornit cnd era
,
interzis mersul prin cetate, cu aromate n mini, spre
Preasantul Mormnt al Domnului. De aceea s-au si
nvrednicit de la nger vestea cea de bti.-
curie a nvierii.
- Gheronda, cum vom putea bucuria nvierii?
- ntristarea cea de bucurie,
ca bucurie. vom cu evla-
vie si cu Mare, vom si San-
ta iiviere cu si cu


,

- Gheronda, este firesc nu simt bucurie
n noaptea nvierii?
- Da, este firesc, pentru n
Mare si mai ales n Vinerea Mare, care este chiar ziua
dinain'.tea nvierii, am evenimentele de
ntristare ale Patimilor. Deoarece ntris-
,
este mai profund dect bucuriei, nu
'
putem ca ntr-o zi stare su-
Nu pentru sufletul se de nvie-
re, dar nu se att de mult, pe ct o cere
si zi. Dar ncet-ncet, n decursul
Luminate, care este ca o zi de Pasti, durerea
'
din Mare se iar sufletul se
umple de bucuria nvierii. ncepnd cu a doua zi de
Pasti, ne seama de nviere.
' - Gheronda, de ce la unele se fac proce-
siuni a doua sau a treia zi de
193
- Pentru a bucuria nvierii.
- Bat si clopotele?
- n bat toate clo-
pote, toace de lemn, toace de fier si inimile bat cu pu-

tere Ziua Invieriini
5

Doresc ca pururea bucurati

cu bucurie,
cu veselie
si cu dulce
'
15
Irmosul si Catavasia I a Canonului nvierii si Slava
de la Laudele '
194
CAPITOLUL2

'
Sfnta
este Casa lui Dumnezeu
- Gheronda, multi oameni nu absolut

necesar mersul la
- Oamenii nu n profunzimea noi-
mei; taie cablul, cu Dumnezeu, si apoi nu mai

pot se ajute. Din nefericire, cei mai multi crestini

nu liturgic, de aceea asupra lor o

nrurire
Eu le spun mereu mirenilor la biseri-
ca se Chiar si numai cugete cineva

intrnd n Biserica lui Dumnezeu, n Casa lui
Dumnezeu, iar acolo primeste dumnezeiescul Har si
se sfinteste, si este de-ajuns' se cutremure. n
. .
suntem de Hristos, de Maica Dom-
nului, de Sfinti, le cerem ajutorul, putem chiar vorbi cu

ei. Acolo ni se posibilitatea Tainele. Acolo
195
se Hristos pentru noi ne Trupul Sn-
gele Toate aceasta nu trebuie ne cutremure?
- Gheronda, acum, problemei mele de
nu mai pot merg la mi
slujba
- Acum trebuie faci Cnd eram
'
n si aceam aplicatii n munti
16
, sapte luni nu
am ntr-o jos, n Nav-
pact, ca repar niste statii de transmisie si trebuia
' ' '
ntorc imediat. Am reparat statiile si, la ntoarcere,
' '
am trecut pe o care era drum. Era
Postul Mare si se auzea cntndu-se Acatistul. Cum

intru Aveam statiile cu mine sinu le pu-
' '
team Pe asta nu aveam nici timp. Am
stat numai cinci minute M-a cuprins
tristeteasi am plns ca un copil mic. Dumnezeul meu,
' '
spuneam, cum am ajuns! De mic mergeam la
nainte de a ajunge paraclisierul, iar acum de sapte
'
luni nu am biserica!".
- Gheronda, cnd merg n direct de la as-
cultarea mea de la arhondaric, nu pot aduna
- De la arhondaric mergi n Din bise-
mergi n Cer, iar apoi putin mai departe, la

Dumnezeu.
- Cum se poate aceasta, Gheronda? cineva
slava lui Dumnezeu?
- Biserica este Casa lui Dumnezeu aici pe
a lui Dumnezeu este n Rai, asa
'
cum si este n Rai .

16
Se la Vardusia, care se n zona
a Navpactului
196
Puterea obstesti
, ,
- Gheronda, uneori simt nevoia nu duc la
slujbele din ci n chilie si fac
,
ndatoririle duhovnicesti.
,
- Ceea ce se la se poate face n
' > A
vreme? Nu se poate face. ceea ce faci n chilie,
se poate face si n vreme.
- n Gheronda, nu simt totdeauna prefa-
cerea pe care o simt n chilie.
de unul singur este
rea pentru cea poate
' '
fi din punct de vedere calitativ de cea
'
pe care o faci singur, pentru n nu te poti
miscaliber, ca atunci cnd esti n chilie. din punct
' '
de vedere al puterii este pentru se
toti iar ntr-un loc are mai mul-
'
putere, n alt loc mai etc. n
aceste ceasuri n care se face slujba, trebuie
fil situ acolo n ca te rogi cu
'
ceilalti. Ce a spus Hristos? Unde sunt doi sau trei adu-
'
nati n Numele Meu, acolo sunt si Eu n mijlocul lor.,_7.
' - Gheronda, odihneste mult n
'
chilie, pentru la mi se mintea.
- Odihna pe care o simti n acea vreme n chilie
'
nu este faci nevointa n bi-
' '
site aduni mintea si rostesti
' ' ' , '
lui Iisus, atunci faci lucrare vei
afla ncerci
' ' '
le n mijlocul Aceasta te va ajuta mult. Este
ca si cum te-ai instrui n cu gloante
' '
lucru care te tine n stare de veghe.
'
17
Vezi Matei 18, 20.
197
- Gheronda, la slujbe zoresc, pentru nu pot
rosti si lui Iisus si n acelasi
. , .
timp si citirile si psalmodiile.
- De ce te esti ti spui:
Vreau sporesc n mintii; vreau'.
... ". Gndul acesta n el ego-
' A
ism, mndrie. Iti spun toate acestea nu pentru nu
,
te nevoiesti, ci pentru te nevoiesti putin exage-
' ' '
rat. Ai intentie si Hristos te va ajuta. Stai ca un

copilas naintea lui Dumnezeu sinu te gndi la nimic.
simplu sivei vedea ct Har ti vor da Hristos
Maica Domnul iii. Intrnd n te
ai intrat n corabie si n minile lui Dumne-
'
zeu te unde va voi.
- Gheronda, somnul la slujbe si uneori nu
'
pot nimic. Apoi gndul mi spune: Ce ai
Unde ai fost la de vreme ce nu te-ai rugat?".
- Si atunci cnd si atunci cnd te som-
nul, si vede ei. n corabie unul

gura, altul altul doarme, corabia se
spre destinatia ei. Tu te

nu dormi.
- Gheronda, slujba devine obositoare atunci cnd
mintea nu se ndeletniceste cu
'
- Da, pentru atunci omul nu se Cnd
'
mintea nu este la noimele dumnezeiesti, slujba este
'
numai o o pentru
dragostea lui Dumnezeu. n tot cazul, si cel care mo-
n si se nevoieste nu-l somnul,
. . '
are mare Oare nu are pat n chilia sa se
se culce? Si totusi nu se duce. Doi mireni au mers
n M{inte priveghere. Au dormit mai nti,
apoi au cobort n la Laude
18
n strana
18
spre Utreniei.
198
un si se nevoia nu Unul
' '
dintre cei doi mireni, cnd l-a i-a spus celuilalt:
Ia te si dorm n Atunci
'
lalt i-a ca tlharul cel bun
19
: Nu ti-e rusine?
Noi am dormit attea ceasuri si am venit abia
'
la Nu ar fi putut si el la chilia lui si
Poate nu are saltea, un pat de
sigur o fi avnd".
- Gheronda, nu simt bucurie din slujbele Bisericii.
cerem numai bucurii? Te afli n biseri-
pentru Hristos. Stai n ti sprijini minile si
' '
te odihnesti putin. Dar cugeti: Hristos are minile
' ' '
ntinse pe Cruce, eu odihnesc". Si astfel vei
'
afla
- Gheronda, la slujbe putem ne n
'

- Cine are vreo poate se aseze putin.
cel care are bin'e este stea
Dar aceasta s-o simtiti si s-o faceti din vostru.
' ' ' ,
Nu spuneti: ,,Acum vom merge la vom sta
'
asa, vom pleca capul sinu ne vom misca deloc". Acesta

este un lucru tipiconal, exterior.
- Gheronda, de multe ori nu pot aduna n bi-
pentru simt durere din pricina statului n
picioare. Ce fac?
- aduci aminte de lemnul pe care au pus pi-

cioarele lui Hristos si spui: lui Dumnezeu

smar!". Atunci vei uita de durerea ta, inima ti se va n-
'
dulci sivei ncepe te rogi din adncul ei.

19
Se la unul dintre cei doi tlhari, mpre-
cu Hristos, care i-a spus celuilalt tlhar: Nu te temi tu de
Dumnezeu, n noi pe drept, noi
primim cele cuvenite faptele noastre; Acesta n-a
nici un (Vezi Luca 23, 40-41).
199
CAPITOLUL3
Participarea la Taina
Dumnezeiestii Euharistii
'
Tainele se
- Gheronda, la Dumnezeiasca Liturghie am simtit
Hristos S-a pentru mine si m-am
'
Eu ce am pentru Hristos?" Cum mi pot
recunostinta pentru aceasta?
' '
- Este destul o simti. Hristos S-a
'
S-a jertfit pentru noi, iar acum ne Trupul si Sn-
gele Cnd cineva la acestea trebuie se

- Gheronda, cum simt marea a Dumne-
zeiestii Euharistii?
'
- Tainele se Ca simti Taina Dumne-
zeiestii Euharistii, trebuie crezi Hristos este
n clipa aceea. Si nu numai crezi, ci
' .

-' Gheronda, ce poate ajute ca adun n
vremea Dumnezeiestii Liturghii?
'
200
- ngerii la Dumnezeiasca Liturghie.
Pe Cel nconjurat n chip de cetel,e ngeresti ...
'
cugeti ce se petrece n acea vreme, fii
'
la cererile pe care le face preotul si rostesti
' '
Doamne miluieste" din La o
'
Liturghie cte maici spun Doamne miluieste" la Ec-
'
tenia mare? O spun numai cartea de
,
iar cele mai multe multumiti cu frumosul
, ,
Doamne participe si inima Ce folos
' ,
este din aceasta? Si chiar de veti rosti si
, , ,
lui Iisus, nici ea nu de nu o veti spune cu durere.
,
- Gheronda, la privegheri, n vremea Dumneze-
Liturghii, de obicei ncep descurajez din
pricina oboselii.
- Este ceva firesc, trebuie te nevoiesti pu-
,
tin. faci si te silesti putin pe si-
, ' ' ' ,
neti, vine dumnezeiescul ajutor si simti putere dum-
, , ,
Astfel, vei oboseala si aceea nu
, ,
vei mai voi nici dormi, ci vei avea o astfel de dispozi-
tie pentru cele duhovnicesti, nct te va tine ziua
, , '
- La Dumnezeiasca Liturghie este
jos, Gheronda?
- De obicei nu jos la Dumnezeiasca Litur-
ghie. cineva se poate cnd
se citeste Apostolul. Iar cineva are o
,
de sinu poate sta n picioare, atunci
,
poate sta n Eu nu am stat jos la
Dumnezeiasca Liturghie.
- Gheronda. n momentul cnd preotul spune:,,A/,e
Tale dintru ale Tale': cum
- Deoarece n acea Duhul Sfnt,
spun repede, cu mintea. ceresc': Bine
201
cuvntat, Hristoase ... "
20
si ,,Cnd Cel Preanalt S-a po-
'
gort ...

rog pentru dumnezeiasca luminare.
pentru
A

,
- Gheronda, cum pentru Dumne-
zeiasca
'
- Intotdeauna trebuie fii atunci
cnd mergi te este bine faci ceva
' .
mai mult dect ndatoririle duhovnicesti pe care le

ndeplinesti de obicei, ca te mai bine.
' .
Mult te va ajuta citesti pentru Dumne-
zeiasca

la chilie. Astfel le vei ntelege

mai bine si-ti vei simti mai profund Poti
' ' ' ' '
cnta si Cntarea I din Canonul cel Mare
23
, si din Ca-
'
noanele Maicii Domnului, si Cntarea I a Canonului
.
de luni seara si de miercuri seara a glasului 6 si faci

metanii.
- Gheronda, atunci cnd nu pot pen-
tru a ce fac n vremea Dumnezeiestii
. '
Liturghii?
- Bine, dar atunci te Cu toate aces-

tea Hristos nu este nedrept. te-a m-
piedicat ceva sinu te-ai putut Acela ostie. Nu

spun nu faci nimic, ci ai ca nu cumva nu
20
Troparul Cincizecimii.
21
Condacul Cincizecimii.
22
De obicei ele se citesc n n timpul Utreniei.
23
Canonul cel Mare este de Sf'antulAndrei Criteanul.
Se din el n primele patru zile ale I a
Postului Mare la Mare n ntregime n
a V-a la Mare de miercuri seara sau la Utrenia de joi.
202
fii tu piedica atunci cnd nu te Uneori nici
pentru nu le ci teas-
'
cineva merge se ca un mirean.
Atunci n minte gnduri smerite si
' '
Dumnezeul meu, aflu ntr-o stare iar-
Iar Dumnezeu vede inima De multe ori cineva
crede este sinu este, iar uneori crede nu
'
este tocmai atunci este. Cea mai
este nfruntarea zdrobirea inimii,

Pentru Dumnezeiasca nu se
'
cineva schimbndu-si hainele si
' ' '
du-se pe dinti, ci cel mai important lucru este se
'
cerceteze pe sine nsusi. simte Dumnezeias-
ca ca pe d necesitate? Este Nu
'
cumva ceva care mpiedice
Dumnezeiasca sinu a spovedit? Pentru a
simti Dumnezeiasca trebuiesc mplinite
' '
niste conditii. Prima conditie este
' ' '
de a ne patimile si de a Hristos n inima
'
Altfel, Hristos vine nostru
cu Dumnezeiasca dar si
' '
omul nu simte nimic. Cnd Hristos atunci se
o schimbare n om. oameni care-L
' '
simt lor pe Hristos de la Dumnezeiasca
la ntrerupere.
- Gheronda, de multe ori, cnd preotul spu-
ne: Cu frica lui Dumnezeu cu si cu dragos-
' '
te apropiati", simt nu sunt
'

- La.spitale, la o trec medicii, iar in-
firmierii ,,Vizita!". Atunci vizitatorii ies din
saloane, iar bolnavii merg la paturile lor
pe medic, ca despre starea bolii
203
le dea tratamentul Tot asa situ, cnd
preotul spune: Cu frica lui Dumnezeu':
face medicul vizita si vii la Dumnezeiasca
cu simtirea tale, cernd cu
mila lui '

'
cel mai puternic
medicament
- Gheronda, v-ati ostenit mult la Dumnezeiasca
Liturghie
24
Nu trebt'.iia la
de multumire.
- spui? M-am si nu spun un mul-
tumesc" lui Dumnezeu? Nuni.ai 'n caz de foarte mare
itevoie poate pleca cineva mai devreme. Nici tu nu
pleci asculti de multumire
si spui mereu: ,,ti muitumesc, Dumnezeul ti
' ' ' '
multumesc! Tie, Dumnezeule! Tie, Dum-
si ti se inima '
, ,
am mers la Dumnezeiasca Liturghie la o
chilie. Eram obosit si mai eram si
deoarece trebuia Acoio nu aveau
si slujba am tremurat' de frig. Dar de nda-
ce am simtit cum prin tot trupul
meu trece o ntocmai atunci cnd aprinzi
niste sobe electrice cu rezistente si curentul ncepe
ncet prin rezistente, la simtit si eu n tot
, , ,
trupul. Apoi a nceput se cu o dulce
- Care ardea sinu se mistuia, Gheronda ..
,
- Da, care ardea .. Cu o dulce O, atunci s-a
dus si foamea, si setea si frigul ...
, , ,
24
S-a spus n iunie 1994, cu o nainte de adormirea sa
204
- Ct a tinut asta, Gheronda?
- A n de ce m-am
iar cnd am plecat, am simtit se
' '
zea si drumul.
Gheronda, cum unii, desi sunt cu
' '
trupul, sunt rezistenti la post?
'
- Taina este nevointa si care
sunt nsotite de cu Prea-
curatele Taine. Acestea sufletui, dar
si trupul. Cnd ne primim cel mai pu-
' '
ternic medicament Trupul si Sngele lui
'
Hristos.
205
CAPITOLUL4
Cntati Dumnezeului nostru, cntati"
25
' '
Psalmodia este
- Gheronda, de multe ori merg la cnt
pentru simt aceasta este ndatorirea mea. Este
corect?
- Da, si psalmodia este o ascultare. De aceea preo-
'
tul se sipentru cei ce Psaltul
'
tot poporul care este n Aceasta nu
toti ceilalti nu trebuie Doamne miluieste"
' ' '
cu mintea, ci astepte numai de la un
'
Doamne miluieste" al psaltului.
'
Mai demult cntau toti credinciosii si,
asa si este se
' '
pauze si Biserica, care este totalitatea
'
a rnduit dintre cei
care stiu psalmodieze si au glas bun si evla-
' ' ' '
vie si cnte numai ei. Ceilalti si psalmo-
' ' '
25
Psalmul 46, 7.
206
cu mintea se pentru din rndul lor
Dumnezeu a ales ctiva oameni pentru a-L slavoslovi.
'
- Gheronda, dar cel care numai slujba,
'
ce-I lui Dumnezeu?
- si se de slavoslovirea lui
' '
Dumnezeu, oare Dumnezeu nu se de el? Este
si aceasta un prinos adus lui Dumnezeu.
'
- Gheronda, n timpul unei privegheri care este
pentru o cum pot
rog pentru acea n vreme ce psalmodiez?
- Poti face pentru acea nainte
'
de priveghere, iar apoi, cnd psalmodiezi, spui cte
o printre Dar n tot cursul pri-
vegherii mintea cu inima sunt atintite nen-
'
cetat la problema pentru care se face atunci
fie psalmodiezi, fie citesti la Psaltire, la Canoane,
'
etc., aceasta este pentru acea Vezi,
atunci cnd facem o priveghere pentru vreo
numai cereri se la ea, toate celelalte
sunt asa cum le prevede tipicul. Cu toate acestea prive-
'
gherea este pentru problema
Starea
- Gheronda, modul n care cnt este grav. Gndul
mi spune aceasta se faptului pro-
nuntia mea are tonul grav .
.:_ Te-am si... si... Cnd
' ' '
atunci grav. Totul de
la starea ta la ea iei aminte. Unul care
are glas este ntr-o stare
se aude ca o privighetoare. Altfel, este ca cum
ar tiui. Unul care are voce nu este ntr-o
'
207
stare se aude ca un care
se cnta fiecare pe rnd,
n ce stare aflati fiecare dintre voi.
'
- Gheronda, atunci cnd n
aminte nu se disonante.
'
- Desigur, e de fiti cu luare-aminte,
' '
pentru toate trebuie se cu


mai nti de toate e ne
ngrijim expresia cu n sufletul
'
nostru, existe fim n
cu Dumnezeu. Cnd cineva o
stare aceasta este mai dect
o Pentru asa cum binele adu-
' '
ce o schimbare tot astfel si aduce o schim-
'
bare rea, si oamenii nu se pot ruga. cineva nu
'
este aranjat sufl.eteste, are gnduri de-a stnga,
'
etc., ce fel de psalmodie va cnta? Cum va
simti cineva dulceata ca
' '
cnte din De aceea spune: Este cineva cu ini-
cnte Toti cei care se cu-
'
vine cea mai si cea mai dulce si
' ' '
cea mai stare Cum
cnti nu ai
'
Totul este evla'Dia
- Gheronda, atunci cnd mi se spune nu cnt
bine, ndrept lucrurile din punct de
vedere tehnic.
- Ceea ce trebuie faci este te
dobndesti evlavie, ntelepdiune,
' ' ' '
208
28
I Corinteni 14, 40.
Z7 Iacov 5, 13.
iar nu fixezi mintea la tehnica ceasea-
'
Tehnica evlavie este ... Este ceva ex-
terior, fals, nu are naturalete. Unii psalti din lume de
' '
nevoie pun boiele"
28
pe vocile lor, ca la o
mai mare si se salariul. Si spun:
' '
vor da la o parohie mai cum voi
descurca?". stai te gndesti, acestia au oare-
' '
cum o justificare ca cntarea strige.
Monahul nu are nici o ca nu cnte
'
firesc. luati aminte ca psalmodierea fie
'
cntati pentru Dumnezeu si
nu pentru tehnica n se distinge
tarea din de cea si
'
- Gheronda, nu cumva e de vocea mea pentru
psalmodiez lumeste?
'
- Nu este de vocea, ci tehnica Psal-
modiezi cu un aer lumesc, asa cum cntau unii psalti
' '
pe care i auzeai n lume. Psalmodierea ta este
nu-ti pui vocea pe un calapod lumesc. Stii ce obositor
' '
este aceasta? cnti interiorizat si firesc.
' '
- Gheronda, nu e mai bine ca pentru o vreme nu
mai cnt deloc?
- Nu, ci cnti. le asculti si pe celelalte surori
' ' '
apoi, ncetul cu ncetul, va pleca lumescul.
si n Santul Munte tineri de obicei
'
lumeste. nu au cum ar pu-
'
tea le fie psalmodierea atho-
niti, mai demult, cnd nu aveau cu psaltii din
' '
lume, aveau un aer mai Acum, de cnd au
nceput intre n cu ei, le cam
cum pepenii pierd din lor atunci cnd sunt
plantati aproape de dovleci.
'
28
Boiele- vopsele, farduri.
209
Totul este evlavia evlavie psaltica este ca un
balon dezumflat; cu un instrument dezacordat,
care face glin-glin Nu are
cineva tare sau ncet; are cnte cu evla-
vie. Atunci psalmodierea este dulce; nu
este Iar cea tare este si din
'
zgrie timpanele. Macarie Buzikas avea
o voce cnta firesc, cu evlavie si cu durere;
simteai se rupe inima, iar a ta ti se ti
' ' ' '
spunea un Locuia singur
n Capsala, lao chilie a Stavronichita Maijos
de el locuia un romn care nu era psalt, dar avea
evlavie. Seara Macarie iesea pe terasa chiliei
'
sale si ncepeaDeschiznd Tu mna Ta'
129
, iar romnul
'
de jos cnta stihul Era o
'
Este mare lucru ca psaltul evlavie. Stiti ct
' '
de mult El nsusi se preface si
' '
prefacere se si n exterior,
'
l preface si pe cel ce si se foloseste. Si astfel,
' ' ' ,
tuturor este la Dumnezeu.
Noimele dumnezeiesti
,
inima
- Gheronda, mi place glasul 2.
- Glasul 2 este pur bizantin.
Nu-l poate executa nici un organ muzical, dect vioa-
ra30. Vezi, turcii au luat muzica de la bizantini si cu ct
'
29
Psalmul103, 28. Stihurile de laDeschiznd Tu mna Ta"
la Psalmului se la privegherile hramurilor
sunt cunoscute sub denumirea de Anixandare.
30
se la instrumentele muzicale europene,
din care face parte vioara Glasul 2 este cromatic, cu
210
patos Si ce spun n cntecele lor? De as avea
' '
cincizeci de drame de coniac si cincizeci de drame de
'
000!"
31
Ei sunt extaziati pentru cincizeci
'
de drame de coniac si pentru iar noi
' '
psalmodiem pentru Hristos, Care S-a si S-a
'
jertfit, si nu ne
'
O, de trei ori fericite Lemn, pe care S-a pironit
Hristos!"'J
2
va cugeta cineva la Patimile lui Hris-
tos, se La Chilia Cinstitei Cruci am o
de de lemn, de vreun metru lungime si
'
mi-am adus aminte de Crucea lui Hristos. Am
luat-o n chilie si o ca si cum ar fi fost Cru-
' ' ' '
cea lui Hristos. O, cum mi mai inima! Dormeam
cu ea
- gndeati la Gheronda?
'
- Numai la simteam ca si cum as fi
' ' '
fost pe Golgota si as fi Cinstita Cruce. Chiar
' ' ' '
si Cinstita Cruce fi fost cu si nu stiu
' ' '
as fi simtit ceva mai mult. Aproape mi plesnea ini-
' '
ma. Si atunci, din ochi mi curgeau lacrimile siroaie,
' '
iar inima mi cu putere. La fel si paiantele
33
-
'
coastele - erau gata mi se Strngeam lemnul
ca nu mi se coastele. Voi cartea cu slujba
Cinstitei Cruci si cntati:Crucea lui Hristos,
' '
de muzica este redat numai de
de instrumentele muzicale cum ar fi kanonaki sau outi
(organ muzical oriental numit oud, cu
31
Cntec turcesc care se numeste Koniali".
32
Irmosul si Catavasia a V-a de la Praznicul
' .
Cinstitei Cruci (14 septembrie).
33
- sistem de a unei case, care
dintr-un schelet de lemn avnd golurile umplute sau aco-
perite cu diferite materiale; material care asemenea
sistem de
211
crestinilor34, dar mintea nu este acolo. Atunci
,
cum se schimbe sufletul? Ah, va lucra inima,
se va schimba sufletul, va fi Stiti ce n-
' '

Atunci cnd cineva si simte ceea ce
' '
ia nastere n sufletul lui evlavia si umilin-
' '
ta si toate. De aceea, prindeti tac-tac noimele
' ' '
dumnezeiesti, ca inima fie si le ntelea-
' ' '
telegrama merge la omul este
chiar de un singur cuvnt, se se
duhovniceste, iar apoi doar celelalte cuvin-
' '
te. In felul acesta omul se cu totul. Eu, atunci
cnd aud si se si mintea cea mai presus de
' '
lume a cnta tie, de Dumnezeu"'J
5
, ametesc
' '
n acea Iar cnd aud: Binevesteste,
bucurie mare''3
6
, stiti cum fac? mi inima, iar
' '
tot trupul mi cuprins de un fior Dar
nu ia aminte cineva la noime, nu i se nici
inima, nici trupul.
- Gheronda, mult sufl.eteste cntecele
' '
patriotice.
- Cntarea dragostea de pa-
trie, eroismul, nsu'.fl.eteste si n
' ' ' ' '
timpul ocupatiei germane, stiti pe cti i-a desteptat
' , ' , J
un orb cu un fluier? Ct de dulce si cu ct patos cnta
l durea pentru neam'si durerea lui iesea
prin fluier. si ntindea si 'spunea: Dati
' ' '
pentru orb!". Germanii spuneau este orb"
liber; i mai si bani. El .. misiune. Asa
' '
34
Idiomela
35
Irmosul Catavasia a IX-a a primului Canon al
Botezului Domnului.
38
Stih la Cntarea a IX-a a Canonului Bunei-Vestiri a
Preasfintei de Dumnezeu.
213
cum era lumea de atunci, el le aprindea
lor si multi se nsufleteau si se ho-
' ' ' '
direct la Tzumerka, la Zerba
37
Gn-
acum, te ridici (la din dragoste pentru
'
Hristos!
Cnd aud marsuri, nu mai pot abtine si izbuc-
' ' '
nesc n plns. Mintea mea se duce la n lup-
ta pentru eliberare, la eroii care au murit, care si-au
'
sngele, Cnd aud un tropar umi-
lincios, cutremur, inima mi se face Aud o
'
si veselesc. Si atunci cnd psalmo-
' '
diez, mintea mea este la Dumnezeu, iar inima mi se
psalmodiez ceva trist, cuprinde
durerea, psalmodiez cu patos. Iar atunci cnd psalmo-
diez ceva vesel, bucur. Vreau spun totul este
mintea. Mintea este la noimele dumnezeiesti? Atunci
'
omul se duhovniceste, inima i se
'
si - cum spun - primeste acea nduiosare du-
' ' '
cu veselia Dar
mintea lui nu este acolo unde trebuie, nici nu se
nici nu se veseleste.
' '
Inima este compozitor
Psalmodia nu este numai ci este si o
'
nebunie"; este - cum spun? - o a inimii,
o a duhovnicesti. Cnd cineva si adu-
' '
ce aminte de Hristos, de Rai, atunci cu
37
Napoleon Zerba (Arta 1891 - Atena 1957): om politic
militar, unul dintre cei mai ai
mpotriva germanilor. Spre ger-
mane militare ale lui Zerba controlau cea mai mare parte
a Etoloakarnaniei a Epirului, unde se Tzumerka.
214
inima sa Si cnd ncepe guste putin din cele ceresti,
inima i la fiecare tropar. Chiar mintea
lui nu este la cuvinte, ci numai n Rai, si atunci i tre-
inima. Inima i asa cum inima
privighetorii. Privighetoarea, cnd sus
n copac, si ea si ramura pe care

Ca si cum ar spune: nu vreau nimic; am
'
- Gheronda, mi se pare atunci cnd nu psalmo-
diez carte, psalmodiez din
- Cartea de ti pune limite. inimii nu-i

poti pune limite. Cnd inima limitele se des-

si ajunge la infinit. Atunci se ndulceste
' . '
psalmodia. Atunci, chiar si de ai face, si ea
devine pentru ndulceste inima. '

- Gheronda, n cazul cnd psaltul nu singur,
ci cu un ntreg cor, cum se poate face asta?
- protopsaltul din atunci
si cei care cu el sunt infl.uentati, sunt
' . '
n sensul cel bun .

- Gheronda, dar protopsaltul nu din
ar avea, nu poate psal-
modia cu inima; va lua si tonul protopsaltului.

protopsaltul i ia si inima? Inima nu i poa-
.
te fi copile! Poate fie si ultimul si

psalmodieze cel mai ncet, dar pune cu
inima va cnta; nu va putea altfel. si tot

trul se i se inima, ochii i se
'
umplu de lacrimi. Ai nteles? Nu-l

orice ar spune el. nu ne astfel. Eu nu le

femeilor nici o ca nu psalmodie-

ze cu inima, cu cu patos, de vreme ce sunt nzes-
trate cu o simtire mai a inimii, cu
.
dragoste de
'
215
- Gheronda, mi se pare tinem tonul, dar numai
,
la exterior.
- La tonul iese din
Tonul inimii este dat de mintii la noimele
dumnezeiesti; atunci inima zdrobeste. Inima este
, ,
compozitor. Dorinta, patosul, durerea pe care le are
,
cineva dau tonul, pulsul, si
acestea ndulcesc psalmodia Iar voi, veti intra fu
noima cea mai stiti ct de dulce veti intona?
- n duhul Sfutiei Voastre. '
- ... .! Vedeti, unii care la instrumente, beau
de mai cu au drept
motrice alcoolul. Voi miscati cu duhul.
Cu 'dumnezeiescul Foc si cu Duhul Sfmi.t
38
.'
,
38
Primul tropar al a V-a a Canonului
nuirii Botezului Domnului, care se la din 5
ianuarie.
216
PARTEA SAPTEA
'
STAREA DE DOXOLOGIE
miscati n sfera duhov-
, '
n doxologie. Tie,
,
Dumnezeule, Tie, Dumneze-
,
ule spuneti continuu".
'
CAPITOLUL!
Doxologia lui Dumnezeu
Doxologia are n ea si
' '
- Gheronda, nu nevoiesc asa cum ar trebui si
' '
aceasta mhneste.
'
- pe Dumnezeu.
- Mai mult i rog pe Dumnezeu ierte, dect
slavoslovesc.
- Si aceasta este bine, dar mai bine este sla-
n doxologia lui Dumnezeu este si
' '
care, are smerenie, aduce mngiere
'
Tie, Dumnezeule" si
' '
Dumnezeul meu, mele, ca Te slavos-
lovesc, asa cum Te slavoslovesc ngerii".
'
- Gheronda, uneori nu ncep cernd
mila lui Dumnezeu pentru mea, ci ncep
'
cu doxologie. Oare este corect asa?
'
- Asa faci. Nu am spus doxolod'ia are n ea si
' f>" '
Oamenii veseli se cu spre
doxologie. Vezi, un suflet, din se mhneste
adnc pentru o si aceea l
pe Dumnezeu cu Altul, ce i
'
219
multumestesi-Lslavosloveste zi sinoapte pe Dumnezeu,
' ' ' ' '
pentru l-a slobozit din viata sa de mainain-
'
te, iar Dumnezeu se copilul cel
Doxologia este o izbucnire
a multumirii
,
- Gheronda, a plouat att de putin, nct nici frun-
'
zele nu s-au udat
1

- Ce spun? Chiar si ploaie care numai
' '
a frunzele, crezi este putin lucru? Eu, nu-
'
mai cnd am nori pe cer, sinu am mai putut nici
'
dormi din cauza recunostintei pe care o simteam
untrul meu de mi spuneam; Dumne-
'
zeul meu, nu suntem vrednici ne dai ploaie". fiti
'
cu luare-aminte la nemultumire. multumiti
' ' '
lui Dumnezeu pentru toate pe care vi le
- Gheronda, atunci cnd Dumnezeu ne mplineste
'
vreo cerere pentru folosul cum ne ma-
recunostinta?
, '
- faceti o priveghere, ca multumiti lui
' ' '
Dumnezeu Care a ajutat prin Sfintii Si tineti
' ' , '
pentru totdeauna acest tipic: de fiecare ce
Bunul Dumnezeu mplineste cererea
'
cu din faceti doxologie din
'
cu bucurie si cu multumire.
' '
- Gheronda, cum se face doxologia?
- Doxologia se face si cu voce tare
2
, dar se face si cu
' '
inima si atunci multumirea este
' '
1
S-a spus ntr-o vreme de mare cnd ntr-o zi a
plouat foarte
2
Ca lui Dumnezeu cineva poate rosti do-
xologia: se cuvine, Dumnezeule" sau
220
- Gheronda, n doxologie si multumire?
- Care doxologie nu are multt'.imire? Oare n-
gerii nu-I multumesc lui atunci cnd l

slavoslovesc?
- Ce este, Gheronda, ntre doxologie si
multumire? ' '

- Doxologia este o multumire de veselie. Este
izbucnirea multumirii, zvcnirea ei. zvcnire
vine din din Se poate ca cineva nu
un tropar n ntregime, ci pe
mai departe se roage cu cuvintele sale, si totusi ini-
ma sa salte. lui Dwnn'ezeu
bogatele Sale binefaceri, acolo, n multumire si n do-
xologie, veti simti ntreaga Sa

Di,n de Dumnezeu
, , ,
porneste doxologia
,
- Gheronda, simtirea recunostintei de Dum-
, ' ' '
nezeu este doxologie?
- Ei, aceasta este totul De acolo porneste doxologia.

- Gheronda, cum se dobndeste recunostinta
' , ' ,
de Dumnezeu?
- Pentru ca simtim nostru recu-
'
nostinta de Dumnezeu, mult luarea-amin-
te de tine precum si purtarea
si de aproap
0
ele. Cel care simte
aproapele pentru o bi-
neface;e i-a va sim-
ti o de mare de Hris-
' ' ' '
tos, Care i-a dat si-i mbelsugate
Iar unul ca va fi mereu' plin de

Dumnezeul nostro, cu metanierul.
221
pentru n vreme ce el se gndeste cum mani-
feste recunostinta sa de Hristos, nsusi Hristos i
' ' , ,
va da alte mult mai multe si mai mari,

la n care sufletul se va topi de
dragostea Lui. sufletul are sensibilitate du-
si multumeste nencetat lui Dumnezeu,

chiar si pentru cele mai mici daruri ale Sale, atunci si

El nmultit.

- Gheronda, cume bine ne gndim la bineface-
rile lui Dumnezeu? n sau n general?
- poti te gndesti la ele n este

mai bine. esti nu uiti multumesti
, ' ' '
pentru ceva, vei simti chiar si cea mai mngiere

a Bunului Dumnezeu sivei avea
. ' .
Copilul, cnd este cu mintea la mama sa, atunci i sim-
te mngierile. este preocupat de
lui, ea l mngie, dar el nu simte nimic. Si Dumne-
'
zeu ne mngie mereu. Omul care se gndeste la bi-
'
nefacerile lui Dumnezeu, se este miscat

sufl.eteste, inima i plesneste si-L slavosloveste mereu
' , ' '
pe Dumnezeu.
- Gheronda, cum salte inima de
. .
de Dumnezeu?

- Prin smerenie si dragoste omul

marile binefaceri ale lui Dumnezeu si se face rob re-
'
Pe mine, Dumnezeul meu, zice el, nu se
cuvine mai ajuti, ci pe cel care are mai

nevoie; pe altul ... ". Si cu ct Dumnezeu

vede dragostea si smerenia lui, cu att peste el

Harul Si uite asa acest ,,joc" la nesarsit:

omul cu recunostinta, iar Dumnezeu cu noi
. .
daruri.
3
Vezi Matei 25, 23.
222
Tie, Dumnezeule"
,
- Gheronda, ce Tie, Dumnezeule"?
- Tie, Dumnezeule" Se
,
cunoscut Dumnezeu oamenilor". Vezi, si cele spuse de
'
Hristos: Eu Te-am pe Tine pe ... si acum
Tu,

unii le gresit
si Si Hristos cere aceste spuse
' '
Lui Eu, Te-am cunoscut pe
... , cunoscut si Tu, ca oamenii
- Gheronda, simt spun mai mult
Tie, Dumnezeule", dectDoamne miluieste". Oare este
, ,
bine?
- Este bine asa, binecuvntato! Eu pot petrece
ziua lucru de si spunnd:
'
Tie, Dumnezeule! Tie, Dumnezeule, pentru
' '
Tie, Dumnezeule!, pentru voi muri si
voi merge Dumnezeu! Tie,
chiar va pune n iad si va '1ua un osndit n
'
Rai. Si va voi nu-Si mai aminte de mine
n iad si Se ia multi osnditi n Rai,
astfel nct bucuria Sa pentru ei fle mai rr{are si
se micsoreze mhnirea Sa pentru mine". '
'
- Tie, Dumnezeule" nu nicio-
de pe voastre. Cnd doare ceva, eu l
am pe Tie, Dumnezeule" ca medicament; cu
'
nimic altceva nu-mi trece. Tie, Dumnezeule"
'
este mai presus si dect Doamne Iisuse Hristoase,
'
Tihon spunea: Doamne
o de drahme, iar Tie,
o mie de drahme;
mult mai scump". Voia omul cere mila
lui Dumnezeu de nevoie, n timp ce slavoslovirea lui
4
Veziloan 17, 4-5.
223
Dumnezeu o din si aceasta are mai
mare valoare. mai ales spunem
Tie, Dumnezeule" nu numai atunci cnd suntem bine,
si cnd trecem prin pentru si
Dumnezeu le ca pentru
suflet.Gheronda, uneori, atunci cnd Tie,
,
Dumnezeule", simt meu o naripare. Ce este
aceasta?
- Este veselie Acum, pentru
mi-ai pricinuit bucurie Tie, Dumneze-
,
ule", de bucurie voi ncepe scriu Tie, Dum-
Tie, Dumnezeule", si voi umple o foaie
de hrtie Dumnezeu te
ca n fii cu
ngerii, care l slavoslovesc pe Dumnezeu!
Amin.
224
CAPITOLUL2
Spatiul doxologiei
'
Cele ale doxologiei
n spatiul doxologiei omul
nu trece prima, nu poate ajunge la a doua. n pri-
ma stare se omul care are dar pe toa-
te le trece de-a dreapta. pune gndul cel bun,
greutatea asupra sa, se smereste, se
lu! Dumnezeu pentni. toate spunlid:
Dumnezeul meu, Iti multumesc. Din pricina
' '
lor mele primesc toate acestea. Ba, meritam dai
si mai multe, dar nu le pot Te rog,
;e si putere, ca le Atunci este bombardat de
mngiere si trece n starea a doua.
n starea a doua se toti cei care au trecut de
'
stadiul si au simtit dumnezeiasca mngie-
re care aduce au trecut de n-
tristarea de bucurie si au ajuns la doxologie.
Atunci omul nu mai are ci simte doar vese-
lie si de Dumnezeu, pe
care nule poate purta Tie, Dumne-
zeule", i multumeste lui Dumnezeu pentrt.{ marile Sale
' '
225
binefaceri, pentru marea Sa dragoste, care sufletul
singur este spre spre doxologia lui
Dumnezeu sau cere iertare de la Dumnezeu, pentru
nu s-a vrednic de Sale.
- Gheronda, Tihon cum se ruga?
- Tihon n spatiul doxologiei si n
' '
loc de avea doxologia. Nencetat se auzea
din m
1
... a sa Tie, Dumnezeule", Tie, Dum-
f>..U. ' ,
nezeule", si aproape toate zilele anului erau Luminate
5
'
pentru el, de vreme ce continuu bucuria
Pentru toti cei care se n stare
este nencetat Pastile, nvierea. Clopote, toace, tochi-
'
te, toate bat de veselie
6
pe El n
' ,
chimvale bine pe El n chimvale
A I
de strigare"'. ziua Il slavoslovesc pe Dumnezeu
si inimile lor bat ca si clopotele.
' '
Lacrimi de
,
si lacrimi de doxologie
,
- Gheronda, ne explicati ceea ce scrie Sfntul Isa-
'
ac despre lacrimi: Sunt unele dintre lacrimi care ard;
sunt lacrimi care Lacrimile care ies din
gere din inima pentru trupul
ard (.) Iar acestea (al doilea fel) sunt lacrimil.e ce curg din
Ele trupul':e.
5
Sunt numite Luminate zilele din ce
tine de la Sfintele Pasti la Duminica Tomei.
'
6
La nvierii, potrivit cu tipicul, se bat toate",
se bat n timp toate clopotele, toacele mari cele
de
7
Psalmul150, 5 stihurile Laudelor.
8
Santul Isaac Sirul, Cuvinte Ascetice, Cuvntul 85, p. 438.
226
- Primele lacrimi sunt lacrimi de Te
.
doare profund pare sincer pentru ta
si plngi cu smerenie. Aceste lacrimi i omu-
'
lui trupul, atrag si dumnezeiasca mngiere. Iar

atunci cnd omul se mprieteneste cu Dumnezeu, vin
.
lacrimile de de doxologie, care sunt
lacrimi de veselie. Atunci sufletul se n alt spatiu,
A
n acea a Raiului. In
. .
a doua stare omul cu Inima i se
, ,
veseleste si foarte putina pe care o l
, . .
tine n Nici lipsa somnului nu-l

Nu se sileste pe sine ca nu ci nu doarme din

pricina covrsitoarei veselii pe care o simte. Dragos-
'
tea care i umple inima nu-l mai
Acea mare veselie plineste lipsa somnului.
,
- Gheronda, poate cnta cinevaHristos Se naste,
,


cu lacrimi?
,
- Da, cu de lacrimi de
, ,
- poate plnge cineva, Gheronda, atunci
cnd l slavosloveste pe Dumnezeu?
,
- Da, omul simte o veselie din
nct nu se mai poate abtine, ci se cu-
, . ,
Aceasta este izbucnire n doxolo-
die. miscati n sfera n doxolo-
o , ,
ctie. Tie, Dumnezeule, Tie, Dumnezeule"
o , ,
spuneti continuu. aceasta toate vor misca

pentru toate mare
de Dumnezeu, iar Dumnezeu va nnebuni" cu
,
multele Sale
9
Irmosul Catavasia de la primul Canon al I de la
Praznicul Domnului.
227
-
CAPITOLUL3
Darurile lui Dumnezeu
Dumnezeu nu n Harul
- Gheronda, de ce uneori simtim intens Harul lui

Dumnezeu n iar alteori nu simtim nimic?

- Bunul Dumnezeu, ca ne ajute ne nevoim, ne
din cnd n cnd astfel de Asa cum

unui copilas o si-i spunem: vei fi

cuminte, voi mai da una", tot astfel Dumnezeu ne
ciocolate", ca ne seama ct de dulce este
si ne nevoim ca ne facem bine Lui si

mergem El.
- Gheronda, pe care o simte n
omul care nu s-a de patimi, poate fi numai

un sentiment?
- La nceput poate fi si putin sentiment, dar pe

ce se cineva duhovniceste, el se

asa cum si un fruct, ce se coace, este putin
' ' ' '
acru. Dumnezeu nu n Harul pentru ca
omul fie ajutat, de va simti dintru nceput Harul

228
lui Dumnezeu, se poate n aer. Iar nu n-
acest Har provine de la Dumnezeu
gndul i spune el este ceva, atunci Dumnezeu l
retrage pe acesta, ce omul va da seama nu
a fost al lui, ci al lui Dumnezeu.
- Gheronda, uneori sunt ziua la asculta-
re seara, cnd merg la chilie, nu inima
odihnesc, am dispozitie pentru cele
'
duhovnicesti.
'
-Aceasta este euforie valorifici
aceste
- Gheronda, ce spun atunci lui Dumnezeu ca
doxologie?
- spui lui Dumnezeu cu simplitate ceea ce te
stare este o mngiere a lui
Dumnezeu.
Mngierea
A W o
in rugaciune
- Gheronda, cnd rnduieste Dumnezeu ca
'
cineva
- Dumnezeu uneori n vremea
ciunii, alteori atunci cnd nu te rogi, ca mngie,
ntotdeauna o
pentru un anumit scop.
- Gheronda, uneori, n vreme ce rostesc
nea lui Iisus si cer mila lui Dumnezeu, simt
'
meu o oarecare schimbare, o
- Cnd omul cere cu smerenie mila lui Dumnezeu
si-si recunoaste atunci Dumnezeu i tri-
Harul iar se preface duhovniceste. l
'
doare L-a mhnit pe Dumnezeu cu sale, se
229
simte zdrobire si Dumnezeu i
' ' '
cu mngiere.
- Gheronda, atunci cnd rostesc lui
Iisus, simt o mngiere, o bucurie. Aceasta este de la
Dumnezeu sau este nselare?
'
-Este ceva bun, dar mai bine nu-i dai impor-
Atunci cnd omul nu la acestea,
' '
Dumnezeu Se mai mult si-1 n alt
' '
chip. iei aminte nu cauti te rogi ca simti
' '
cere, bucurie. Copilasul la nu pentru
'
va da ci pentru iubeste; altceva este
'
tata va vrea dea si pe
'
care o facem ca simtim iar nu ca ne unim
'
cu Dumnezeu, nu este
- Gheronda, uneori, n timp ce rog pentru vreo
situatie grea, simt rostesc meu o doxolo-
,
gie. Aceasta este ceva firesc?
- simti mngiere?
'
- Nu stiu, Gheronda, este
'
mngiere, dar simt liniste si
' ' '
- stare cuprinde n sine n Dum-
nezeu si mngiere.
'
- Gheronda, cum poate cineva dea seama
'
corect cu Dumnezeu?
- are dumnezeiasca mngie-
re. mngiere nu se
cu cea asa cum Raiul nu se cu
'

- Gheronda, ostenesc n nu
simt mngiere.
- Asta este bine, pentru lucrezi Noi
lui Dumnezeu inima cernd cu sme-
renie mila Lui, iar El stie cel mai bine ce trebuie ne
'
dea. Omul duhovnicesc nu nimic altceva
'
230
n de mntuirea sufletului Nu se nevoieste
pentru dumnezeiesti, ci se nevoieste cu mfuoi-
me de suflet si primeste i
' '
Cercetarea Harului dumnezeiesc
- Gheronda, cum este lumina
- De unde stiu eu? Acolo, la am numai
'
o n care fac foc Iar
vreau aprind o lumnare si
nu cineva iumini sau harisme
de la Dumnezeu, ci numai care va aduce cu
'
sine smerenia, care Bunul Dumnezeu i va da ori-
ce va avea nevoie. am mers pe
David Dionisiatul. Locuia ntr-o chilie si
de zdrente. Era foarte sporit n -
sese la o Mult m-am
chinuit scot ceva de la el. ,,Acestea nu se spun, nu se
spun", mi tot zicea el. Stii ce vezi
'
n ntuneric, ai te afli n mijlocul
zdrentelor si fii n palatele lui Dumnezeu!
' '
Ca primesti duh, trebuie dai snge"
10
Cnd
,
eram n viata de obste, ntr-un Post Mare, am ncercat
' '
pun asta n lucrare. Nu m-am deloc, ci am
tras sfoara ce s-a ntins cu Simteam
' '
atta nct jos pe drum. Si-L rugam
'
pe Dumnezeu ajute ridic putin, ca nu
,
oamenii si cad pe
'
jos de atta Simteam asta ca pe o mucenicie.
Joi nainte de noaptea, n timp ce
rugam n chilie, am o o bucurie
si o m-a inundat. Din ochi mi curgeau
'
10
Pateric, Avva Longhin.
231
lacrimi si m-a podidit un plns dulce. stare a
'
tinut la treizeci de minute si m-a
' '
mult, m-a duhovniceste pentru zece ani.
'
Cnd l-am ntrebat pe Petru
11
despre
aceasta, el mi-a spus: Eu ntotdeauna astfel
de dumnezeiesti. n acea vreme n care cer-
'
dumnezeiescul Har, inima mi se
'
n chip dulce de dragostea lui Dumnezeu si o
'
si n simt fata
mea Se chiar si chilia mea.
'
pun atunci fesul pe cap, mi plec cu smerenie capul
si i spun lui Hristos: Hristoase al meu,
' '
n cu bastonul milostivirii Tale. Din multa
curg din ochii mei continuu lacrimi
' '
dulci si-L slavoslovesc pe Dumnezeu. Atunci toate se
'
opresc, pentru simt foarte aproape pe Hristos si
'
nu mai pot cere nimic. Se opreste si iar
' '
metanierul nu se mai poate roti".
- Gheronda, lumina poate fi cu
ochii acestia trupesti?
' '
- veti micimile voastre, voi spune.
'
- Gheronda, ce ne vom slobozi de micimile
noastre, Sfintia veti pleca ... Faceti-o ca pe o
' ' '
milostenie
- Cnd eram la Katunakia, la Chilia
Domnului, ntr-o ce am Ve-
cernia cu Doamne Iisuse, am un ceai si am conti-
'
nuat. Am Pavecernita si Acatistul Maicii Dom-
, '
nului cu metanierul, care am nceput rostesc
lui Iisus. Cu ct o rosteam, cu att se de-
oboseala si simteam mai odihnit. Am simtit
meu' o nct nu mai voiam nici
11
Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura
Evanghelismos, 2004, p. 72.
232
culc. Rosteam continuu. n jurul orei
unsprezece din noapte, chilia mea s-a umplut
de o dulce, Era foarte
nu orbea. Mi-am dat seama atunci si ochii mi
s-au ca pot suferi
vreme am fost n stare, n acea dumnezeias-
eram n lume, n cea
o veselie iar trupul mi era
foarte usor; si greutatea lui i Noime
' '
mi treceau n prin minte ca
si Nu aveam subiecte de ntrebat,
'
gndeam si n acelasi timp primeam si
' ' '
sul. erau exprimate n cuvinte omenesti,
cuprindeau n ele si teologie, pentru erau
'
punsuri dumnezeiesti. Si erau att de multe, nct de
' '
le-ar fi scris cineva, ar fi un alt Everghetinos.
Starea aceasta a tinut noaptea, la di-
'
mineata. Cnd a acea toate n jurul
'
meu mi se ntunecate. Am iesit si era ca
noaptea. Ct e ceasul? nu s-a
l-am ntrebat pe un monah care trecea pe acolo. Acela
m-a privit simi-a cu nedumerire: Ce-ai spus,
'
Paisie?". Ce am spus?'', m-am ntrebat n sinea
mea si am intrat M-am uitat la ceas si numai
am constientizat ce se ntmplase. Mi
'
soarele abia ca si cum ar fi fost de
'
soare. Eram ca unul care trece brusc de la o pu-
la ntuneric; att de mare era deosebirea
ce s-a sfrsit acea stare m-am rentors
'
la starea si am nceput fac
'
programul ca n fiecare zi. Am lucru de
am slujba Ceasurilor cu Doamne Iisuse,
apoi la ceasul a am nmuiat posmag ca
dar simteam ca un animal care, cnd se
'
233
cnd cnd gura spuneam
n sinea mea: Ia te cu ce ocup! Attia ani i-am

petrecut asa?". am avut o astfel de

bucurie, nct nu simteam nevoia odihnesc. Att

de a fost acea stare! ziua aceea am
zut ca n abia mi puteam face treburile. Si era
si soareie ncepnd cu a doua n-
'
ceput lucrurile normal. Am acelasi tipic,

nu mai simteam asa, ca un animal.

Cu ce lucruri lipsite de ne petrecem

timpul si ce pierdem! De aceea, atunci cnd lucruri
'
de nimic, netrebnice, mult mhnesc.
Mintea Hristos ...
- Gheronda, Sfntul Isaac Sirul scrie: Cel sme-
rit la cuget, cnd naintea lui Dumnezeu, nici nu
se roage-i
2
Dar ce face?
'
- Se simte pe sine nevrednic se roage, vor-
cu Dumnezeu.
- Si ce face, Gheronda?
"
- Ii este de-ajuns faptul naintea lui
Dumnezeu.
- Gheronda, Sfintia prin ce moduri ati eul-
' .
tivat n diferitele locuri unde ati vietuit?

- pierdeam n Stii ce

pierdeam"? afundam ... , o afundare dulce ...
- Gheronda, vreti spuneti pierdeati notiunea
, ' ' '
locului si a timpului?

- Da, pierdeam cu ... Ca gn-
desc la ceva, trebuia opresc Stii ce n-
,
12
Santul Isaac Sirul, Cuvinte Ascetice, Cuvntul 81.
234
te afunzi, te afunzi...? Atunci nu mai vrei
nimic, nu mai ceri nimic.
- Atunci spui numai Doamne Iisuse Hristoase,

'
- Nu mai spui nimic. Simti dumnezeiasca
,
dumnezeiasca Se opreste cu totul si
, , '
nea, pentru mintea s-a unit cu Dumnezeu sinu mai
vrea sub nici un chip plece de El; att de
simte.
Atunci cnd omul ajunge n stare,
nea de la sine. Atunci se opreste si mintea
din pricina prezentei lui Dumnezeu, mai
'
functioneze si creierul, iar sufletul simte numai dul-
, '
ceata dumnezeiestii dragoste, a dumnezeiestii afecti-
uni sigurante, si pruncul care nu nimic,' ci
' ' '
numai se veseleste n bratele maicii sale. Atunci cnd
' '
copilul n maicii sale,
Este deja o unire, o comuniune.
este cu
dar mai este cu
mintea Hristos
235

ANEXA
Staretul Paisie Sfntul Arsenie
'
Orict m-as osteni eu, nu faci pe intermediarul,
,
semnalele mele sunt zero - O - (multi paraziti). De aceea,
, ,
ceea ce mi-ai atunci. nu vei auzi din pricina
catelor mele, nu este drept se lumea din pricina
mea, ci pe mine pedepsesti n felul ca un bun.
,
meu, meu, meu': (Vezi p. 240)
238
Textul de la pagina 238 a fost scris de Staretul
.
Paisie la nceputul Psaltirii sale. Prin propozitia: ceea ce

mi-ai atunci': se la fapt care s-a pe-
trecut n 1971: Staretul a se afla pe un cmp mare,
.
unde o iar n
parte era Transmisiunilor, n care aveaun mic l>i-
rou cu o De aceea, secera
care fuga la birou, pentru a transmite semrutlele care
se Dar de fiecare cnd se ntorcea la birou,
afla acolo un ofiter care transmitea semnalele. Acel ofiter i-a
spus este sffin.tul Arsenie. De asemenea, prin cuvntele
meu, meu, meu': Staretul se
la ntmplare (care s-a petrecut tot n 1971),' cnd
l-a cercetat Sfntul Arsenie sil-a umplut de
veselie nct, at;w{ci cnd Sfntul aplecat,
a nceput strige: meu, meu,
meu': (Vezi Cuviosul Paisie Aghi.oritul, Sfntul Arsenie Ca-
padocianul, p. 34-37).
240
DIFERITELE CAZURI
N CARE SE CITESC PSALMII
Psalmul 1: (Fericit care nu a umblat)
Atunci cnd pomi sau de vie, ca
'

Psalmul 2: (Pentru ce s-au tulburat neamurile?)
Pentru ca Dumnezeu lumineze pe cei care merg
la congrese.
Psalmul 3: (Doamne, de ce s-au nmultit cei ce
'

Pentru ca se de la oameni; pen-
tru ca nu-i si pe nedrept pe
,
semenii lor.
Psalmul 4: (Cnd Te-am chemat, m-ai auzit)
Pentru ca Dumnezeu vindece pe oamenii sensi-
bili, care s-au de melancolie din pricina pur-
oamenilor nemilosi.
,
Psalmul 5: (Graiurile mele Doamne)
Pentru ca Dumnezeu vindece ochii loviti de
, ,
omul
Psalmul 6: (Doamne, nu ntru mnia Ta certi)
'
Pentru ca Dumnezeu pe omul
i s-au farmece.
241
Psalmul 7: (Doamne Dumnezeul meu, n Tine am

Pentru cei care au de frica, de si
. .
de oamenilor
'
Psalmul 8:(Doamne Dumnezeul meu, ct de minunat
este Numele
Pentru cei care au de la demoni sau de la
oamenii vicleni.
Psalmul Tie, Doamne ... poves-
,
ti-voi toate)
Pentru ca nceteze te mai nfricoseze demonii n
'
somn sau cu nchipuiri n timpul zilei.
Psalmul lO:(n Domnul am
Pentru sotii cu inima care se si se

despart. (Cnd l chinuieste pe nedrept cel aspru sau cea
'
pe cel sensibil).
Psalmul Doamne, a lipsit cel
'
cuvios)
Pentru cei nebuni care au si si fac

oamenilor.
Psalmul 12: cnd, Doamne, vei uita
n sfrsit?)
'
Pentru cei care de ficat.
Psalmul 13: (Zis-a cel nebun ntru inima sa: nu este
Dumnezeu)
Pentru (izgonirea) demonului (De trei ori
,
pe zi, trei zile).
Psalmul 14:(Doamne, cine va locui n locasul
'
Pentru ca hotii schimbe gndul si se
. . .
si
. .
242
Psalmul 15: Doamne, ntru Tine am


Ca se afle cheia cnd s-a pierdut.
Psalmul 16: (Au.zi, Doamne, dreptatea mea)
Pentru mare clevetire (De trei ori pe zi, trei zile).
Psalmul 17: (Iubi-Te-voi, Doamne, vrtutea mea)
Atunci cnd se face cutremur sau calamitate, potop
de ape si
'
Psalmul 18: (Cerurile spun slava lui Dumnezeu)
Pentru ca mamele se la nasterile lor .

Psalmul 19: Domnul n ziua necazului)
Pentru sotii care nu fac copii unei
' '
pentru ca vindece Dumnezeu nu se
Psalmul 20: (Doamne, ntru puterea Ta se va veseli

Pentru ca Dumnezeu nmoaie inimile bogatilor,
'
pentru a face milostenie celor
Psalmul 21: (Dumnezeule, Dumnezeul meu, ia
aminte)
Pentru ca Dumnezeu mpiedice incendiile, pentru
ca nu se
Psalmul 22: (Domnul paste si nimic nu-mi va
, '
lipsi)
Pentru ca Dumnezeu copiii neas-
si care i mhnesc pe lor.
' ' '
Psalmul 23: (Al Domnului este
lui)
Pentru ca se atunci cnd se pierde
cheia
243
Psalmul 24: Tine, Doamne, am ridicat sufletul
meu)
Pentru oamenii pe care i mult diavolul
le aduce mereu piedici n viata lor, ca

Psalmul 25: Doamne, eu ntru
utate am umblat)
Atunci cnd cere cineva ceva bun de la Dumnezeu,
pentru ca i-l dea
Psalmul 26: (Domnul este luminarea mea si mntu-
'
itorulmeu)
Pentru ca Dumnezeu pe de
ostirile ca nu oamenilor sijafuri n
. . .
lor.
Psalmul 27: Tine, Doamne, voi striga)
Pentru ca Dumnezeu vindece pe cei bolnavi de
neurastenie si pe toti cei care de nervi.

Psalmul 28: (Aduceti Domnului, fii ai lui Dumnezeu)
'
Pentru cei care de de mare si se tem cnd
.
este mare.
Psalmul 29: Doamne, m-ai ridicat)
'
Pentru cei care se primejduiesc departe, printre po-
poarele barbare si necredincioase, ca Dum-
,
nezeu pe ei, iar pe aceia lumineze si

ca pe Dumnezeu.
Psalmul 30: (n Tine, Doamne, am
Pentru ca Dumnezeu dea belsug si
. '
roadelor din pomi, atunci cnd vremea nu este
Psalmul 31: s-au iertat
Pentru ca afle drumul, atunci cnd
si se chinuiesc .
.
244
Psalmul 32: dreptilor, ntru Domnul)
' '
Pentru ca Dumnezeu descopere npri.vin-
ta celor nchisi pe nedrept, ca fie eliberati
' ' '
Psalmul 33: (Binecuvnta-voi pe Domnul n
vremea)
Pentru cei care se n agonia mortii, cnd sunt
'
chinuiti de demoni n ceasul mortii sau pentru ostirile
' ' '
atunci cnd calce hotarele ca
' '

Psalmul 34: Doamne, pe cei ce-mi fac mie

Pentru ca Dumnezeu pe oamenii pli-
ni de de cursele oamenilor vicleni, care si batjoc
'
de oamenii lui Dumnezeu.
Psalmul 35: (Zis-a de lege ntru sinea sa)
Pentru a se cu de
certuri sau nentelegeri..
'
Psalmul 36: (Nu rvni celor ce viclenesc)
Pentru oamenii profund de crimele
'
de rele.
Psalmul 37: (Doamne, nu cu mnia Ta mustri
pe mine)
Cnd te dor maxilarele din pri.cina
Psalmul 38: (Zis-am: mele'')
Pentru ca oamenii cei si neferi.citi
' ' '
de lucru, ca nu se ntristeze.
Psalmul 39: (Asteptnd am asteptat pe Domnul)
' '
Pentru ca dragostea ntre
atunci cnd se nentelegeri
'
245
Psalmul 40: (Fericit cel ce pe pe

Pentru ca mamele se la nastere, cnd

au nastere .

Psalmul 41: (n ce chip doreste cerbul)
.
Pentru tineri cnd se de dragoste, cnd
este o si se .
.
Psalmul 42: Dumnezeule, drept-
atea mea)
Pentru ca fie sloboziti cei robiti din temnitele nea-
' . .
mului .

Psalmul 43: (Dumnezeule, cu urechile noastre am
auzit)
Pentru ca Dumnezeu descopere sotilor

care nu se nteleg, ca se mpace .

Psalmul 44: inima mea cuvnt bun)
Pentru oamenii care de sau de rinichi.
Psalmul 45: (Dumnezeu este si
'
puterea)
Pentru tinerii pe care i

familie se
Psalmul 46: (Toate neamurile bateti din palme)
'
Pentru a se slujitorul sau robul cnd fuge
sufl.eteste de la si afle de lucru.

Psalmul 47: (Mare este Domnul si foarte)
'
Atunci cnd se fac mari catastrofe sijafuri de

cete de pirati barbari. se continuu 40 de zile) .

Psalmul 48: (Auziti acestea toate neamurile)
'
Pentru cei face fac munci primejdioase.
246
Psalmul 49: (Dumnezeul dumnezeilor, Domnul, a

Pentru ca oamenii se si se n-
. .
la Dumnezeu, ca se
Psalmul Dumnezeule, mare
.
mila Ta)
Atunci cnd din pricina noastre vine mnia
a lui Dumnezeu (epidemie de si de moar-

te la oameni sau la animale).
Psalmul 51:(Ce te ntru puternice?)
Pentru ca mpietriti la se

si se milostivi, ca nu poporul .

Psalmul 52: (Zis-a cel nebun ntru inima sa: Nu este
Dumnezeu)
Pentru ca Dumnezeu binecuvinteze mrejele ca
se umple de peste .

Psalmul 53: (Dumnezeule, ntru Numele

'
Pentru ca Dumnezeu lumineze pe cei bogati care
'
au robi ca

Psalmul 54:(Auzi, Dumnezeule, mea)
Pentru ca se numele cel bun al fami-
liei care a fost
Psalmul 55: Dumnezeule, m-a

catomul)
Pentru cei sensibili care au fost sufleteste de
. .
semenii lor.
Psalmul Dumnezeule,
. .
Pentru oamenii care de durere de cap din pri-
cina multei mhniri.
247
Psalmul 57: (Oare cu dreptate)
'
Pentru ca se ndrepte spre bine lucrurile celor care
pentru bine, mpiedice Dumnezeu orice lucra-
re a demonilor sau a oamenilor pizmasi.
'
Psalmul 58: de la mei,
'
Dumnezeule)
Pentru muti, ca Dumnezeu le dea grai.
'
Psalmul 59: (Dumnezeule, pe noi si
'
ne-ai surpat)
Pentru ca Dumnezeu descopere cnd este
o multime de oameni.
'
Psalmul 60: (Auzi, Dumnezeule, cererea mea)
Pentru cei care se la lucru, fie din
vie, fie din
Psalmul 61: (Au nu lui Dumnezeu se va supune sufle-
tul meu?)
Pentru ca Dumnezeu din pe
omul slab la suflet, care nu are si crteste.
' '
Psalmul 62: (Dumnezeule, Dumnezeul meu,
Tine mnec)
Pentru a rodi ogoarele si pomii, cnd este de
'
Psalmul 63: (Auzi, Dumnezeule, glasul meu)
Cnd este muscat omul de lup sau de cine turbat.
'
(Sfntul le bea si din
'
Psalmul 64: (Tie se cuvinte cntare, Dumnezeule, n
'
Sion)
Pentru ca negustorii binecuvntare, ca nu
si pe oamenii simpli.
' '
248
Psalmul 65: Domnului tot
Pentru ca cel viclean nu ghinioane n case si
'
familiile.
Psalmul 66: (Dumnezeu Se spre noi)
Pentru ca se binecuvinteze
de
Psalmul 67: Se scoale Dumnezeu si se risipeas-
'
Lui)
'
se maicile care se lepede,
atunci cnd ceva
Psalmul 68: Dumnezeule, au in-
'
tratape)
Atunci cnd se fac catastrofe si rurile se lu-
,
nd case si oameni.
'
Psalmul 69: (Dumnezeule, spre ajutorul meu ia
aminte!)
Pentru oamenii sensibili care se mhnesc pentru cel
mai mic lucru si se ca
'
Dumnezeu.
Psalmul 70: (n Tine, Doamne, am
Pentru oamenii care devin din in-
, '
vidia diavolului si ajung la ca afle ajutor si
' '
ocrotire de la Dumnezeu.
Psalmul 71: (Dumnezeule, judecata Ta

Pentru ca Dumnezeu binecuvinteze noua
pe care au adus-o n casele lor.
'
Psalmul 72: (Ct de bun este Dumnezeul lui Israil)
Pentru ca se oamenii de rele.
249
Psalmul 73: (Pentru ce, Dumnezeule, ne-ai
Pentru ca Dumnezeu pe care lu-
,
pe ogoarele lor, atunci cnd au nconjurat
satul.
Psalmul Tie, Dumnezeule)
,
Pentru ca se barbar,
nu-i pe semenii lui, pe
Psalmul 75: (Cunoscut este n Iudeea Dumnezeu)
Pentru mama care se teme la nastere, ca s-o
'
s-o Dumnezeu.
Psalmul 76:(Cu glasul meu Domnul am strigat,
cu glasul meu Dumnezeu)
Atunci cnd nu ntelegere ntre si copii,
, ' '
pentru a-i lumina Dumnezeu, ca asculte copiii pe
rinti, iar arate dragoste.
' '
Psalmul 77:(Luati aminte, poporul meu, la legea Mea)
'
Pentru ca Dumnezeu pe cei care mpru-
ca nu-i pe semenii lor pentru datoria lor
si fie milostivi.
'
Psalmul 78: (Dumnezeule, venit-au neamurile n
mostenirea Ta)
'
Pentru ca Dumnezeu satele de jafuri si
'
catastrofe din partea armatelor
'
Psalmul 79: (Cel ce pasti pe Israil, ia aminte)
'
Pentru ca vindece Dumnezeu pe om, atunci cnd
i se fata si-1 doare tot capul.
' '
Psalmul 80: de Dumnezeu, ajutorul
'
nostru)
Pentru ca Dumnezeu de cei care
sunt lipsiti si se mhnesc din pricina lipsei si se
' ' ,
250
Psalmul 81: (Dumnezeu a stat n adunarea
dumnezeilor)
Pentru ca oamenii cumpere produsele
.
pentru ca acestia nu se ntristeze si
. .
Psalmul 82: (Dumnezeule, cine se va Tie?)
.
Pentru ca Dumnezeu mpiedice pe oamenii
care vor ucideri.
Psalmul 83: (Ct de iubite sunt locasurile Tale)
'
Pentru ca Dumnezeu bine toate bunurile
casei, animalele produsele
Psalmul 84: (Bine ai voit, Doamne, spre

Pentru ca Dumnezeu vindece pe oamenii care au
fost de tlhari si au si din pricina fricii.

Psalmul 85: Doamne, urechea Ta)
Pentru ca Dumnezeu lumea atunci cnd
vine holera si mor oameni .
.
Psalmul 86: (Temeliile Sionului n muntii cei sfinti)
' '
Pentru ca Dumnezeu viata
.
familistilor care mai au obligatii familiale.

Psalmul 87: (Doamne Dumnezeul mntuirii mele)
Pentru ca Dumnezeu pe toti oamenii
.
ocrotire, care sunt chinuiti de semenii lor nemilostivi.
.
Psalmul 88: (Milele Tale, Doamne, n veac le voi cnta)
Pentru ca Dumnezeu pe oamenii cei
si neputinciosi, pentru a putea lucra,
. . .
se si se
.
251
Psalmul 89: (Doamne, Te-ai
Pentru ca Dumnezeu dea ploaie atunci cnd este
sau cnd rantnile,
Psalmul 90: (Cel ce locuieste n ajutorul Celui
'
Preanalt)
Pentru ca diavolul atunci cnd se omu-
lui si-1
' '
Psalmul 91: (Bine este a se Domnului)
Pentru ca Dumnezeu dea ntelepciune oamenilor
'
ca duhovniceste.
'
Psalmul 92: (Domnul a ntru S-a
'

Pentru ca Dumnezeu corabia cnd se
prirnejduieste de pe mare. (Arunca si
' ,
n cele patru ale corabiei).
, '
Psalmul 93: (Dumnezeul izbndirilor, Domnul)
Pentru ca Dumnezeu lumineze pe oamenii cei
care pricinuiesc probleme neamului si
'
poporul, chinuindu-l cu neornduieli si
' '
Psalmul 94: (Veniti ne n Domnul)
'
Pentru a nu se apropia de cei si a crea
' '
probleme si nentelegeri.
' '
Psalmul 95: (Cntati Domnului cntare
'
cntati)
'
Pentru ca Dumnezeu dea auz celor surzi.
Psalmul 96: (Domnul a se bucure
'

Pentru a se de la oameni.
252
Psalmul 97:(Cntati Domnului cntare lu-
'
cruri minunate)
Pentru ca Dumnezeu dea mngiere oamenilor n-
ca nu se peste
,
Psalmul 98: (Domnul a se mnie
'
popoarele)
Pentru ca Dumnezeu binecuvinteze si umple
,
de Har pe tinerii care vor se Lui.
Psalmul lui Dumnezeu tot
Pentru ca Dumnezeu binecuvinteze si mpli-
,
dorintele dumnezeiesti ale oamenilor.
, ,
Psalmul voi cnta Tie, Doamne)
' '
Pentru ca Dumnezeu deaharisme
tori de bine, ca ajute pe semenii lor.
Psalmul lOl:(Doamne, auzi mea, si stri-
'
gareamea)
Pentru ca Dumnezeu binecuvinteze pe oame-
nii cu functii nalte, ca ajute lumea cu si
, ,
ntelegere.
,
Psalmul 102: suflete al meu, pe
Domnul, si toate cele meu)
Pentru a'veni ciclul Oa femei) cnd ntrzie.
Psalmul 103: suflete al meu, pe
Domnul; Doamne Dumnezeul meu)
Pentru ca Dumnezeu binecuvinteze bunurile oa-
menilor, ca nu fie lipsiti si se ci
, ,
pe Dumnezeu.
Psalmul Domnului si chemati)
' ' '
Pentru ca oamenii se si
, ,
lor.
253
Psalmul 105: Domnului. Cine va
'

Pentru ca Dumnezeu lumineze pe oameni, ca
nu se din calea mntuirii.
Psalmul 106: Domnului.
'
Pentru ca Dumnezeu ridice sterpiciunea femeilor.
Psalmul 107: (Gata este inima mea, Dumnezeule)
Pentru ca Dumnezeu pe ca
schimbe intentiile lor cele rele (De 7 ori pe zi, 7
. .
Psalmul 108: (Dumnezeule, lauda mea nu o taci)
Pentru ca Dumnezeu vindece pe lunateci sau
pe martorii mincinosi, ca se .

Psalmul 109: (Zis-a Domnul Domnului meu)
Pentru ca cei mai tineri respect de cei mai

mari.
Psalmul 110: Tie, Doamne. n
'
sfatul)
Pentru ca se cei nedrepti si

judece cu dreptate poporul lui Dumnezu.
Psalmul 111: (Fericit care se teme de
Domnul)
Pentru ca Dumnezeu pe soldati, atunci
.
cnd merg la
Psalmul 112: tineri, pe Domnul)
Pentru ca Dumnezeu dea
race, ca datoriile si scape de nchisoare
, .
(De 3 ori pe zi, 3 zile).
Psalmul 113: (ntru lui Israil din Egipt)
Pentru ca Dumnezeu vindece copii ntrziati min-
'
tal si cu mongolism .

254
Psalmul 114:(Iubit-am, Domnul va auzi)
Pentru ca Dumnezeu dea si mn-
,
giere nefericitilor copii ca nu fie dispretuiti de
, , ,
copiii celor bogati si se
, ,
Psalmul 115:(Crezut-am, pentru aceea am
Pentru ca Dumnezeu vindece pa-
,
a minciunii.
Psalmul pe Domnul toate neamurile)
Pentru ca familiile dragostea si armonia
,
ntre ele pe Dumnezeu.
Psalmul 117: Domnului ... dar,
casa)
Pentru ca Dumnezeu pe barbari cnd
satul si-1 si intentiile lor
' ' ' '
cele rele (De 3 ori pe zi, sapte zile).
,
Psalmul 118: (Fericiti cei n cale)
'
Pentru ca Dumnezeu pe barbari si
,
mndria lor, atunci cnd junghie femeile si
,
copiii nevinovati (De 3 ori pe zi, 7 zile).
,
Psalmul 119: Domnul, cnd m-am am
strigat)
Pentru ca Dumnezeu dea
oamenilor care sunt nevoiti fie cu oameni
,
vicleni si nedrepti.
, ,
Psalmul 120: (Ridicat-am ochii mei la
Pentru ca Dumnezeu pe robi de mini
ca nu le ce se vor slobozi.
,
Psalmul 121: (Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie)
Pentru ca Dumnezeu vindece pe oamenii ce su-
de deochi.
255
Psalmul 122: Tine am ridicat ochii mei)
Pentru ca Dumnezeu dea orbilor si vin-
,
dece ochii bolnavi.
Psalmul 123: (De n-ar fi fost Domnul ntru noi)
Pentru ca Dumnezeu pe oameni de
serpi, ca nu-i muste.
' '
Psalmul 124: (Cei ce se spre Domnul ca
Muntele Sionului)
Pentru ca Dumnezeu oame-
'
nilor drepti de oameni
'
Psalmul 125: (Cnd a ntors Domnul robia Sionului)
Pentru ca Dumnezeu vindece pe oamenii care su-
mereu de dureri de cap.
Psalmul 126: (De n-ar zidi Domnul casa)
Pentru ca Dumnezeu familia, atunci
'
cnd se
Psalmul 127: (Fericiti toti cei ce se tem de Domnul)
, ,
Pentru ca nu se apropie nici-
,
de case si se pacea si binecuvntarea lui
' ' '
Dumnezeu n familie.
Psalmul 128: (De multe ori s-au luptat cu mine din
tineretile mele)
,
Pentru ca Dumnezeu vindece pe oamenii care
de de dureri de cap si pe
,
oamenii cei mpietriti la si lipsiti de
, , ,
care i mhnesc pe cei sensibili.
Psalmul 129: (Dintru adncuri am strigat Tine,
Doamne)
Pentru ca Dumnezeu dea curaj si
,
torilor, ca nu se ngreuieze n munca lor.
256
Psalmul 130: (Doamne, nu s-a inima mea)
Pentru ca Dumnezeu dea oamenilor si
mngiere cu ca se ' '
Psalmul 131: (Adu-Ti aminte, Doamne, de David)
Pentru ca I se lui Dumnezeu de lume,
atunci cnd din pricina noastre se fac mereu

Psalmul 132: acum, ce este bun sau ce este mai
veselitor)
Pentru ca Dumnezeu lumineze neamurile se m-
si se oamenii
' '
Psalmul 133: acum binecuvntati pe Domnul)
,
Pentru ca Dumnezeu pe oameni de orice
primejdie.
Psalmul 134: Numele Domnului,
slugi pe Domnul)
Pentru ca oamenii se adune n vremea
si se mintea lor cu Dumnezeu.
'
Psalmul 135: Domnului ...
Dumnezeului)
ca Dumnezeu pe refugiati,
,
cnd si casele lor si se de
' '
barbari.
Psalmul 136: (La rul Babilonului)
Pentru ca Dumnezeu pe omul care are
un caracter nestatornic.
Psalmul Tie, Doamne ... si n-
, ,
aintea ngerilor)
Pentru ca Dumnezeu lumineze pe mai-marii lo-
cului, ca oamenii afte pentru cererile lor.
257
Psalmul 138: (Doamne, cercatu-m-ai si m-ai
,
cunoscut)
Pentru ca diavolul nceteze mai pe
oamenii sensibili cu gnduri hulitoare.
Psalmul 139: Doamne, de la omul viclean)
Pentru ca Dumnezeu pe familistul
care chinuieste familia.
, ,
Psalmul 140: (Doamne, strigat-am Tine,

Pentru ca Dumnezeu pe
rul barbar al locului, care i chinuieste pe semenii lui.
,
Psalmul 141: (Cu glasul meu Domnul amstri,gat,
.. :rugat)
Pentru ca Dumnezeu pe
care face Si kurd de ar fi, se face miel.
,
Psalmul 142: (Doamne, auzi mea)
Pentru ca Dumnezeu s-o pe n vre-
mea sarcinii, ca nu lepede.
Psalmul 143: (Bine este cuvntat Domnul Dumnezeul
meu)
Pentru ca Dumnezeu pe poporul tulbu-
,
rat, ca nu se civil.
Psalmul 144: Dumnezeul meu,
ratul meu)
Pentru ca Dumnezeu binecuvinteze oa-
menilor, ca fie lui Dumnezeu.
Psalmul 145: suflete al meu, pe Domnul)
Pentru ca Dumnezeu hemoragiile
oamenilor.
258
Psalmul 146: pe Domnul, bun este
'
psalmul)
Pentru ca Dumnezeu vindece pe oamenii care
au fost loviti si la maxilare de oameni
. . .
Psalmul 147: Ierusalime, pe Domnul)
Pentru ca Dumnezeu animalele
din munte, ca nu oamenilor si pa-
,
gube n
Psalmul 148: pe Domnul din ceruri)
Pentru ca Dumnezeu vreme ca
oamenii belsug de roade si pe

Dumnezeu.
A
SFARSITUL CAZURILOR
A '
SFANTULUI ARSENIE
Psalmul 149: (Cntati Domnului cntare
.
Ca si multumire lui Dumnezeu pen-
, ' ' '
tru marile Lui faceri de bine si pentru multa Sa dra-
'
goste, care nu are hotare ne Paisie).
Psalmul 150: pe Dumnezeu ntru Sfintii
' '

Pentru ca Dumnezeu dea bucurie si mngiere

fratilor nostri ntristati, care se n si
' ' ' '
fratilor nostri adormiti, care se ntr-o
. . .
mai Amin. Paisie).
259
A W W
RANDUIAIA DE RUGACIUNE
folosind cazurile
Psalmilor Sfntului Arsenie
PSALMUL SO
m
. Tasi
, ,
multirnea Tale, sterge
legea Mai vrtos de
mea, si de meu mea
, ' '
eu o cunosc, si meu naintea mea este pururea Tie
, '
Unuia am gresit si naintea Ta am drept aceeaesti
, , '
ntru cuvintele Tale si biruitor cnd vei judeca
, '
Tu. ntru m-am si n
'
m-a maica mea. ai iubit, cele ne-
si cele ascunse ale ntelepciunii Tale mi-ai
' ,
mie. cu isop si voi
' '
si mai vrtos dect voi albi Auzului meu vei da
bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. n-
'
toarce fata Ta de la mele, si toate mele
, '
stercre-le. zideste ntru mine, Dumnezeule, si
' o ' ,
Duh drept nnoieste ntru cele ale mele. Nu
'
de la Ta, Duhul cel nu-L lua de la
261
mine. bucuria mntuirii Tale, si cu Duh
nitor pe cei Tale, si
' ' '
cei necredinciosi la Tine se vor ntoarce. de
' '
sngiuri Dumnezeule, Dumnezeul mntuirii mele; bucu-
ra-se-va limba mea de dreptatea Ta Doamne, buzele mele
vei deschide sigura mea va vesti lauda Ta de-ai fi voit
'
fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi Jertfa lui
Dumnezeu, duhul umilit;
'
zeu nu o va urgisi. bine, Doamne, ntru Ta,
Sionului, zidurile Ierusalimului Atunci vei
'
binevoi jertfa prinosul arderile de tot. Atunci
vor pune pe altarul vitei
'

A PREASFINTEI NASCATOARE
DE DUMNEZEU
Sub milostivirea ta de Dumnezeu,
noastre nu le trece cu vederea, ci din primejdii
ne slobozeste pe noi, una una
'
TROPARUL
Sfntului Arsenie Capadocianul
9J
lui Dumnezeu petrecnd si vas
Mngietorului
torule de Dumnezeu Arsenie, te-ai si
'
primitor al darului facerii de minuni, tuturor dndu-le
grabnic ajutor; Cuvioase, pe Hristos Dumnezeu
ne mare
262
Citim cazul pentru care voim ne
fi n continuare Psalmul
si Fiului si Santului Duh.
J J
Si acum si pururea si n vecii vecilor. Amin.
J J J
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Tie, Dumnezeule (de
J
trei ori).
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne
J J
miluieste.
J
si Fiului si Sfntului Duh.
J J
Si acum si pururea si n vecii vecilor. Amin.
J J J
DOXOLOGIA
ie se cuvine, Doamne Dumnezeul nostru,
Tie si Fiului si Duh,
' , ' '
acum si pururea si n vecii vecilor. Amin.
J J
ntru cei de sus lui Dumnezeu pe pace,
ntre oameni
bine Te Tie,
,
vimu-Te, multumim Tie pentru slava Ta cea mare.
ceresc, Dumnezeule, Atot-
Doamne, Fiule, Unule Iisuse Hristoase
Duhule Sfinte.
Doamne Dumnezeule, lui Dumnezeu, Fiul
Cel ce ridici lumii, pe noi, Cel
ce ridici lumii
Cel ce de-a dreapta
ne pe noi
Tu Unul Tu Unul Domn Iisus Hristos,
ntru slava lui Dumnezeu Amin.
263
n toate zilele bine Te voi cuvnta voi numele
n veac n veacul veacului
Doamne, Te-ai n neam n neam.
Eu am zis: Doamne, sufletul meu,
am
Doamne, la Tine am fac voia Ta,

Tu Dumnezeul meu
la Tine este izvorul ntru lumina Ta vom vedea

Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine.
Doamne, n ziua aceasta de
ne noi
Bine cuvntat, Doamne, Dumnezeul
tri, este numele n veci Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am n-
tru Tine.
Bine cuvntat, Doamne, Tale.
Bine cuvntat, Tale.
Bine cuvntat, Sfinte, Tale.
Doamne, mila Ta este n veac, lucrurile minilor Tale nu
le trece cu vederea
Tie se cuvinte Tie se cuvine cntare, Tie se
. , .
cuvine, si Fiului si Santului Duh, acum si pururea si
' ' ' '
n vecii vecilor. Amin.
uvine-se cu te fericim, de
Dumnezeu, cea pururea prea
Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce mai cin-
dect Heruvimii mai de dect
Serafimii, care pe Dumnezeu Cuvntul ai
pe tine cea cu de Dumnezeu te

264
CUPRINS
Prolog .................................................. 5
PARTEA NTI
COMUNICAREA CU DUMNEZEU
CAPITOLUL 1: este cu
Dumnezeu ...................................... 15
CAPITOLUL 2: Nevoia de ................ 21
CAPITOLUL 3: Pentru ca Dumnezeu ne .... 27
CAPITOLUL 4: pentru dumnezeiasca
.............................. 35
PARTEAADOUA

CAPITOLUL 1: n ............. 43
CAPITOLUL 2: Diavolul l
pe cel care se .......... : .................. 56
CAPITOLUL 3: Pentru ca se inima
n .................................... 61
CAPITOLUL 4: ,;veniti ne ... " ............ 71
.
PARTEAA TREIA
MIJLOCITORII DUMNEZEU
OCROTITOll!I
MAICA DOMNULUI, INGERII SI SFINTll
CAPITOLUL 1: Maica Domnului, ' '
Maica cea mult iubitoare .............. 79
CAPITOLUL 2: ngerul ...................... 89
CAPITOLUL 3: Sfintii, copiii cei iubiti
ai lui ............... .' ................ 93
265
PARTEAAPATRA
VI SE VA
CAPITOLUL 1: pentru noi nsine ...... 113
'
CAPITOLUL 2: pentru ........ 121
CAPITOLUL 3: pentru cei ...... 134
CAPITOLUL 4: Pentru diavol, Psaltirea este
precum .............................. 142
PARTEAACINCEA
TREZVIE
CAPITOLUL 1: Puterea ................. 151
CAPITOLUL 2: Lucrarea ................ 157
CAPITOLUL 3: Lucrarea mintii .................... 168
CAPITOLUL 4: mintii
'
cu inima ....................................... 177
PARTEAASASEA
'
VIATA LITURGICA
'
CAPITOLUL 1: Perioadele ........ ..... 185
CAPITOLUL 2: ............. 195
CAPITOLUL 3: Participarea la Taina
Dumnezeiestii Euharistii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
'
CAPITOLUL 4: Cntati Dumnezeului nostru,
'
A '" 206
....................................... .
PARTEA
STAREA DE DOXOLOGIE
CAPITOLUL 1: Doxologia lui Dumnezeu .... 219
CAPITOLUL 2: doxologiei .................. 225
CAPITOLUL 3: Darurile lui Dumnezeu ............. 228

Diferitele cazuri n care se citesc Psalmii ........... 241
de folosind cazurile
Psalmilor Sf"antului Arsenie .................. 261
266
La editura au
Epistole, de Cuviosul Paisie Aghioritul
StarefUZHa.gi GheorgheAthonitul, de Cuviosul
Paisie Aghioritul
Sfntul Arsenie Capadocianul, de Cuviosul Paisie
Aghioritul
aghioriti, de Cuviosul Paisie Aghioritul
' '
Crmpeie de de Arhimandritul Epifanie
'
Teodoropulos
Familiei ortodoze, cu dragoste, de
Arhimandritul Epifanie Teodoropulos
Fericitullacm1 Talikis, de profesorul Stelian
'
Papadopulos
Cu durere dragoste pentru omul contemporan
(Vol. l), de Cuviosul Paisie Aghioritul
Trezire (Vol. 2), de Cuviosul Paisie
Aghioritul
(Vol 3), de Cuviosul Paisie
'
Aghioritul
Viata de familie (Vol 4), de Cuviosul Paisie Aghioritul
'
Patimi virtup (Vol 5), de Cuviosul Paisie Aghioritul
Sfntul Andrei cel nebun pentru Hristos, de
Arhimandritul Ignatie - Sfnta Paraklitu
SfntulNicolaePlanas, de Monahia Marta
FericitulStaret GheorgheKarslidis, de Monahul
'
Moise Aghioritul
Staref'd
omilii de Mitropolitul Meletie de
Nicopole
CuviosulDavid,,Bcitnnul", Cuviosul
David, Eubeea
267

S-ar putea să vă placă și