Sunteți pe pagina 1din 120

Antraxul

Este o infecie crbunoasa , comuna dif specii de anim domestice si salbatice.

Etiologie
germen strict aerob; imobil, bacilar; Gram pozitiv; ajuns n organism elaboreaz agresine; forma de rezistenspor, forma multiplicativ vegetativ

Patogeneza
porii ptrun!i n organism germineaz la poarta de intrare"bacili necapsulai "spaii limfatice # nr. redus de bacili"fagocitare total; nr. crescut de bacili" bacili nefagocitai" capsularea "elaborare de agresine $mpiedic fagocitoza% !i multiplicare" limfonoduri" reacie inflamatorie $carbuncul primar% "s&nge $bacteriemie% "splin, mduv osoas, rinic'i"leziuni inflamatorii de tip seros sau 'emoragic.

Caractere epidemiologice
Receptivitate: toate animalele cu s&nge cald, ovinele !i caprinele fiind cele mai sensibile. Surse de infecie# animalele bolnave cu forme septicemice; cadavrele animalelor bolnave; toate produsele provenite de la animalele bolnave !i moarte de antra(; solul !i apa contaminat; insecte 'ematofage Transmitere pe cale digestiva, prin consumul de alimente de la anim infectate, secretii si e(cretii insectele 'ematofage pe cale transcutanata prin manipularea, jupuirea cadavrelor, a produselor provenite de la animalele bolnave prin fol obiectelor provenite din piei, lana, coarne, oase Cile de infecie# digestiv
)

respiratorie transcutanat Dinamic: *evolueaz sporadic sau enzootic, cu caracter staionar, fr tendin de e(tindere

Tablou clinic
Antraxul intern +orma septicemic supraacut +orma septicemic acut +orma septicemic subacut Antraxul extern (cu tumori) ,ocalizarea glosofaringian a edemului- glosantra( Antraxul localizat ,ocalizarea cutanat - pustula malign ,ocalizarea intestinal ,ocalizarea pulmonar Antraxul atipic +orma apiretic +orma avortat

La bovine
* perioada de icubatie )*. zile orma acut: septicemic# 'ipertermie$/0*/) grade%, puls accelerat, cord pocnitor cu sunet metalic, somnolenta,inapetenta, 'ematurie, animalele transpira, decubit meteorism, cianoza mucoaselor, diaree sangvinolent, si dupa accese de asfi(ie moarte n )0*1/ ore. localizat $antra( cu tumori% o tumefacii subcutanate calde, dureroase !i cu tendin de e(tindere; edeme in zone subcutanate asociate cu tulb generale$ la nivelul spetei, subabdominal%, o moarte n decurs de 1*/ zile.prin septicemie orma su!acut abatere, colici, !c'iopturi, diaree;temperatura crescuta, lipsa rumegarii, colici surde dup )*1 zile starea se agraveaz !i animalul moare dup 1*2 zile de la debutul bolii. orma cronic: localizarea la nivelul amigdalelor !i limfonodurilor regionale; dificultate in deglutitie si febra localizarea intestinal; evolueaza asimptomatic
1

localizarea cutanat# apare dupa infectiiile transcutanate dat insectelor 'ematofage, tumefactii bine delimitate, nedureroase orma atipica subfebrilitate, apetit capricios, mamite carbunoase, nefrita purulenta, animalele se vindeca

Tabloul anatomo-patologic
in cazul cadavrelor nedesc"ise# forma acuta septicemica*rigiditate cadaverica slaba, balonarea abdomenului, mucoase cionotice, rect prolabat, scurgeri sangvinolente din orif naturale, sangele necoagulata in cazul cadavrelor desc"ise# forma acuta septicemica# tes conj sc edematiat, gelatinos, rosiatic, sange de cul inc'isa, este greu coagulabil, infiltrati gelatinoase, 'emoragice , in peste 304 din cazuri# splenomegalie, tumefiata, turgestenta cu marg rotunjite, ramolismentul pulpei splenice forma acuta localizata# lez de septicemie, infiltratie sc cu aspect gelatinos 'emoragic, musc 'iperemiata, rosie* bruna, limfonodurile reg edematiate, gelatinoase forma cronica si subcutanata# lez 'emoragico*necrotice$ enterita, dermatita%

Tabloul clinic la ovine si caprine


boala in cond e(perimentale este sensibila, iar cond naturale face rar infectia perioada de incubatie pana la 1/ ore forma supraacuta# - cea ma frecventa# neliniste, febra, dispnee, 'em nazale si anale, moarte in )*1 ore de la debutul semnelor clinice forma acuta - este rara - evol de la cateva ore la ) zi# inapetenta, lipsa rumegarii, 'ipertermie, dispnee, oaia ramane izolata de turma, conjunctivita este injectata, tremuraturi musc , colici, fecale moi uneori sangvinolente, abd dureros la palpare, moarte in cateva ore forma atipica# coliici scurte ca o coma prelungita, moarte

Tablou anatomo-patologic
- spumozitati in jurul narilor - sange negru necoagulabil la desc"iderea cadavrelor# *lez 'em la niv seroaselor si in org , splenomegalie, aspect noroios al pulpei splence

Tablou clinic la ecvine


forma acuta :
.

# 'ipertermie, puls accelerat, mucoase congestionate, tremuraturi musc, resp accelerata, semne de colici, diaree sangvinolenta, mers vaccilant , moarte la )1* .5 ore de la debut forma su!acuta# *tremuraturi musc, diaree, urina colorata, sc'iopaturi , moarte dupa /*5 zile forma atipica# * colici, evolueaza si fara febra6 apiretic, fara afi diag clinic, c cu e( de laborator la cal se poate produce edeme ale spetei si gatului care sunt sensibile, calde, edematoase si de dimensiuni mari .

Tabloul clinic la porc:


forma acuta *febra /1, inapetenta, cianoza pielii, moarte 704 , evol rar forma su!acuta# cronica: *loc faringiana# $ glosantra(, angia carbunoasa%, tumefactii difuze, calde, sensibile , cu pielea rosie albastruie moartea prin asfi(ei *loc intestianala# inapetenta, diaree sangvinolenta sau constipatie ,mucoase de cul icterica *loc pulmonara # frecv la tineret, simp de pneumonie *loc cutanata# carbunculi de cul rosie violacee de marimea unei nuci , *loc meningeala# $ meningoencefalita% trismus, spasme, si crize epileptiforme

Tabloul clinic la carnasiere


loc larin$ofarin$iana($losantrax) *edeme la niv zonei laringofaringiene cu simpt de asfi(ie, febra, inapetenta, depresie #la pisica# disfagie, dispnee resp dat edemului Sensi!ile sunt si animalele de !lana cu f acute si cronice% pasarile( palmipedele)% iar la $aini sensi! mare o au em!rionii si puii de & zi '

Diagnostic
(ro!ele ce se recolteaz# de la animalele bolnave - s&nge sau lic'ide de edem; de la cadavrele nedesc'ise - s&nge, lic'ide de edem, os lung nedesc'is; de la cadavrele desc'ise accidental * s&nge, lic'ide de edem, os lung nedesc'is, organe cu leziuni; de la cadavre vec'i - organe, poriuni de piele )xamenul !acterioscopic * se efectueaz frotiuri din materialul patologic recoltat; * se coloreaz Gram, Giemsa sau cu albastru de metilen; 8ezultat# * n frotiuri efectuate din cadavre proaspete nedesc'ise - germeni capsulai; * n frotiuri efectuate din cadavre vec'i nedesc'ise - germeni fragmentai, lizai, capsule goale; * n frotiuri efectuate din cadavre proaspete desc'ise - puini germeni
/

capsulai !i predominana sporilor )xamen !acteriolo$ic - se utilizeaz medii obi!nuite sau mbogite cu ser sangvin; Aspecte culturale# n bulion - depozit floconos, greu omogenizabil; pe agar - colonii mari, rugoase )xamenul serolo$ic Reacia Ascoli# *alenti 9rincipiu# - punerea n contact a serului imun anticrbunos cu un e(tract antigenic de :. ant'racis preparat din probele suspecte. - Evidenierea comple(elor antigen*anticorp se face prin formarea de precipitate. 0,2 ml*) ml ser precipitant; 0,2 ml*) ml e(tract de organe R+ ,a nivelul de separare ntre cele 1 lic'ide se formeaz un inel alb* cenu!iu (ro!a !iolo$ic * se efectueaz pe !oareci sau pe cobai; * se inoculeaz material patologic s.c. sau prin scarificare "animalele mor n 1/*/7 ', prezena germenilor se evideniaz prin e(amene de laborator

Pro ilaxia
!suri nespeci ice: <sanarea terenurilor contaminate; =nterzicerea p!unatului pe terenuri unde au fost cimitire de animale; >ontrolul sanitar veterinar al ntreprinderilor care colecteaz, transport !i prelucreaz produse !i subproduse de origine animal; ?istrugerea cadavrelor. !suri speci ice: @accinarea cu vaccin anticrbunos, strict s.c.; *+rsta de vaccinare: - >aprele de la ) lun; - >aii de la 5 luni; - Aile !i vacile, porci de la 1 luni; Doza vaccinal# ,a capre - "#$ ml ,a bovine - "#% ml ,a cai, oi !i porci - "#& ml' - Aile !i caprele se revaccineaz la 5 luni, celelalte specii dup un an Contraindicatii:

# nu se vaccineaza naim febrile si slabe, gestante in ultma luna si in prima luna de lactatie , oile si caprele imedat dupa tundere.

Combaterea
e declar oficial boala !i se instituie carantina; e e(amineaz clinic !i se termometriaz animalele din focar; <nimalele cu semne clinice !i cele febrile se izoleaz !i se trateaz# B. specific - ser anticrbunos $10*12 ml a.m., )00*200 ml <.C.% ; antibiotice $penicilin, teramicin, cloramfenicol%; B. simptomatic - comprese reci, tonice cardiace$ vit c , cafeina, sol ringer, glucoz%; Csurile de carantin se ridic la )/ zile de la ultimul caz de moarte, de la vaccinare de necesitate !i dup ce s*a efectuat dezinfecia final riguroas. - la penicila la vaca 2000 D.= pe Eg - ovine# )0 000* )2 000 - caine# 10 000* 12 000 anim sanatoase din focar se vaccineaza de necesitate , se efectueaza dezinfectie .

9 ED?ACAFAGE
CA8@<$cartita sau rapciuga%
Este o boala infectioasa a solipedelor, caracterizata clinic prin aparitia nodulilor si a ulcerelor necrotice pe mucoasa nazala si pe piele, iar anatomopatologic prin prezenta granuloamelor specifice in diferite tesuturi si organe interne.

Etiologie
*:urE'olderia mallei#* germen aeorb, imobil, necapsulat, cu aspect de bastonas subtire, drepr sau usor curbat, se coloreaza bine prin metode obisnuite, fiind Gram*negativ *se cultiva pe medii glHcerinate )*24 si ser coagulat de cal * culturile formeaza un pigment brun* cafeniu *d.p.d.v antigenic# 1 tipuri serologice prin reactia de aglutinare *rezistenta medie la factorii e(terni * in e(sudatul nasal rezista pana la )2 zile *streptomicina siaureomicina actioneaza asupra germenului Iin vitroJ

Caractere epizootologice
Receptivitate: *solipede#* magar* evolutie acuta *catar* evolutie acuta cu 30*704 din cazuti * cal* evolutie cronica *camila *carnivore# putin receptive * felinele din gradinile zoologice se imbolnavesc prin consumul de carne de la caii morvosi *omul# f sensibil *rumegatoare, pasari# refractare Surse de infectie *animalele cu forme clinice si infectie inaparenta *jetaj, secretii purulente din leziuni Cai de contaminare *pe cale directa , prin coabitare, cand animalele bolnave vin in contact direct cu cele sanatoase

* indirecta , prin intermediul apei, furajelor, adaposturilor, 'arnasamentelor, obiectelor de pansaj contaminate cu germeni.$ cel mai frecvent% Dinamica *enzootii cu difuzibilitate moderata in focar

Patogeneza
=ndifferent de locul de patrundere in organism leziunile de la poarta de intrare in organism, in )0*.0 de zile germenii ajung la pulmon si limfonodurile tra'eobronsice determinand procese e(audative , apoi nodulare$ comple( primar% , insotite de alergizarea organisului si elaborarea de atc. 9rocesul infectios poate ramane localizat, nodulii se fibrozeaza si se calcifica. :acilii persistand in stare de latenta. Dneori el se e(tinda, prin contiguitate sau pe cale canalicuara, sau se poate produce o diseminare limfo* 'ematogena, cu metastazari nazale si cutanate. ?iseminarea poate fi precoce sau tardiva. =n diseminarile massive predomina procesele e(sudative, iar in cele discrete leziunile proliferative. Endoto(ina bacililor e(ercita o actiune necrozanta, care duce la desc'iderea prin ulcere a nodulilor. Fodulii morvosi pulmonarH, eci leziunile primare pot evolua uneori spre vindecare. Corva clinica insa adica morva metastatica, de obicei nu se vindeca.

Tablou clinic
*perioada e incubatie este 7*)/ zile orma acuta: magar, catar# febra, tulburarle generale grave, nodule , ulcere cu evolutie scurta orma cronica: frecventa la cal $ mai mult de K04 % cu . localizari importante# * pulmonara# $ morva interna% sau oculta, evolueaza asHmptomatic, sau cu tulb generale si organice e(primate prin febra trecatoare, de intensitate variabila, ce corespund formarii de noi focare in pulmon. <nim prezinta tuse, dispnee, jetaj si slabire progresiva * nazala# cu . semne# sancrul (ulcerul)# *eta*ul si lim oreticulita maxilara# uni- sau bilaterala * curanata$ farcin, cartita%# prezenta de nodule morvosi de marimi variabile pe pielea fina $ member, coapse, gat, flancuri% cu tendinta de e(tindere la niv muc laringo*tra'eale acoperita cu ulei de farcin. * e mai observa si localizarille articulare si genitale, manifestate prin arterite si or'ite

Tablou anatomo-patologic
Este interzisa desc'iderea cadavrelor. Botusi la desc'iderea accidentala a cadavrelor, leziunile se gasesc in pulmon, limfonoduli submandibulari si bronsici, si in splina. 9ulmonarH, leziunile morvoase sunt situate in treimea sup si mediana a lobilor diafragmatici. Ei se e(teriorizeaza fie printr*o forma nodulara fie prin focare lobulare de
7

bron'opneumonie e(sudativa. =n forma nodulara focarele sunt de marine diferita, compacte, de cul rosie sau cenusie cu aspect granular sau dimpotriva netede sau umede pe suprafata de sectiune. Fodulul poate suferi fen de topire purulenta si prin eliminarea continutului in lumenul bron'iilor, dau nastere cavernelor. :ronc'opneumonia morvoasa se caracterizeaza prin focare de aspect gelatinos, cu puncte galbui, inconjurate de edem pulmonarH. plenita morvoasa evolueaza cu nodule si ulcere ce se desc'id in cavitatea abdominala, determinand peritonita purulenta.

Diagnostic
*prin e( clinic atent coroborat cu e( anatomo*patologic si confirmarea prin e( de laborator )x serolo$ic presupune evidenierea anticorpilor specifici din serul sangvin; se efectueaz pentru supraveg'erea sau atestarea indemnitii efectivelor; se realizeaz la cabalinele n v&rst de peste )1 luni; se utilizeaz reacia de fi(are a complementului $8+>%; ex aler$ic ( ,A-)./AR)A) se bazeaz pe evidenierea strii de sensibilitate specific ce se instaleaz dup )2*10 de zile de la infecie; se utilizeaz maleina 6 e(tract glicerinat din bacili morvo!i inactivai prin autoclavare. maleinare intradermopalpebral $=?9% subcutanat $s.c.% C<,E=F<8E< =FB8<?E8CA9<,9E:8<,< inocularea intradermopalpebral a "#$ ml malein la cabalinele n v&rst de peste )1 luni; citirea reaciei se face dup 1/ ' de la maleinare. R+ # edem difuz al pleoapei inferioare !i ades ale pleoapei superioare, fotofobie, conjunctivit accentuat cu o secreie mucopurulent la ung'iul intern al oc'iului, inflamaia vaselor limfatice cu afectarea limfonodurilor regionale. R+ # edem delimitat al pleoapei inferioare, conjunctivit moderat !i o secreie sero*mucoas la ung'iul intern al oc'iului. R- # lipsesc modificrile la locul de inoculare. de la animalele reacionate pozitiv !i dubios, n momentul citirii reaciei se recolteaz s&nge pentru 8+>, dup care se supun maleinrii =?9 la oc'iul opus.
K

c&nd !i la aceast maleinare reacia este pozitiv sau dubioas se va practica maleinarea subcutanat. C<,E=F<8E< D:>DB<F<B< reacia se poate aplica la .*2 zile de la maleinarea =?9; animalele se in n repaus 1/*/7' !i se supun termometrierii la orele 5,)1,)7 !i 11. dup ultima termometriere dac animalele nu dep!esc .7,2L>, se inoculeaz maleina s.c. n treimea mijlocie a g&tului, n doz de $ ml. ncep&nd de a doua zi dup maleinare de la orele 5 se termometriaz animalul din 1 n 1 ore, p&n la orele 11. a treia zi se va lua temperatura la orele 5, )1 !i )7. R+ # dup 5*7 ore de la maleinare are loc o ascensiune termic care atinge dup )1*)5 ore cel puin /0L>, se menine n platou /*5 ore !i apoi scade treptat. < doua zi apare acela!i puseu de temperatur, iar la locul de inoculare apare edem inflamator difuz, dureros, cu prezena coardei limfatice. <nimalul poate prezenta frisoane, puls !i respiraie acelerat precum !i reacutizarea proceselor vec'i. R+# temperatura se menine sub .K,5L> !i se menine n platou, nsoit sau nu de modificri locale sau generale. R- # temperatura nu atinge .KL>, iar local modificrile sunt reduse. (ro!ele !iolo$ice care se recolteaza in vederea realizarii dia$' de la!orator: poriuni de organe# pulmon, ficat, splin, limfonoduri; noduli nedesc'i!i; s&nge; secreii nazale. )x !acterioscopic este orientativ $organe paucibacilare%; bacili G*, cu aspect granular, izolai sau n grmezi de 1*/ bacili. )x !acteriolo$ic nsm&nri pe medii glicerinate; izolarea agentului etiologic confirm diagnosticul ex "istopatolo$ic * evidentierea granulomului morvos pro!a !iolo$ica inocularea materialului patologic la cobai pe cale i.m. sau i.p. proba ;# or'ita

pro ilaxia
supraveg'erea importului, e(portului !i tranzitului de animale; supraveg'ere serologic prin 8+> 2 4 din ecvideele n v&rst de peste )1 luni, o dat pe an; a

)0

supraveg'erea prin testul alergic $maleinare =?9% la ecvideele# a% folosite n scop de diagnostic didactic sau e(perimental; b% cu reactii pozitive sau dubioase la 8+>. supraveg'ere bacteriologic !i 'istolopatologic la animalele moarte !i suspecte clinic n perioada de carantin profilactic.

Combaterea
se declar oficial boala !i se instituie msurile de carantin; animalele bolnave se ucid !i cadavrele se distrug; m&njii sugari provenii de la mame bolnave se ucid odat cu mamele lor; animalele sntoase clinic, dar suspecte de contaminare se in sub observaie !i se supun controalelor serologice !i alergice repetate la .0 zile; boala se consider stins dup 50 de zile de la ultimul caz.

Pseudomonoza aviara
Este o boala infectioasa cu evolutie acuta a pasarilor, caracterizata prin localizari gastrointestinale si encefalice.

Etiologie
9seudomonas aeruginosa # bacterie gram negativa, polimorfa, nesporulata, mobila $ bacilul piocianic% sau Mbacilul puroiului albastruJ. *se cultiva pe medii obisnuite si produce pigmenti de culoare albastra $ piocianina% * pe agar formeaza colonii mucoide care difera prin marime *culturile emana un miros placut, ca teiul *pe agar cu sange, sunt 'emolitice si coloreaza mediul in brun *pe mediu Cac>onEeH formeaza colonii mici, aderente *d.p.d.v antigenic sau descris )3 grupe serologice *pseudomonas aeruginosa elaboreaza multe to(ine printre care si o enteroto(ina, o endoto(ina, proteaze, 'emolizina care poseda flageli cu rol in virulenta *germenul are rezistenta fata de actiunea ag fizici si c'imici *rezista cateva sapt in material patologic ?in embrionii morti sau izolta si # *9. +luorescens *p. tutzeri

Caractere epizootologice
Receptivitate: -la embrioni si puii de gaina de )*1 luni $ras ede carne% * rar la curca, boboci de rata, gasca, gaini de adulte surse de in ectie: * pasarile bolnave sau purtatoare * apa, solul, aer si peretii adapostului
))

* uoale provenite de la acestea prin continutul, odata cu forma lor $ transmitere verticala% si prin infectarea cojii$ orizontal% cai de transmitere *transovarian, digestiv si respirator Dinamica *evol anzootic, stationar, fiind influentat de varsta si factori favorizanti

Tabloul clinic
*evolutie acuta la embrioni, pui si boboci si cronic la pasarile adulte. Embrionii morti: au culoare verzuie, la fel si lic'idele embrionare si vitelusul, puii au vitelusul neresorbit, au diaree, jetaj, torticolis si nu supravietuiesc $124%. Puii dupa ecloziune: 'ipertermia, anore(ia, catar nazal si conjunctivita, diaree, des'idratare, tulburari nervoase $torticolis, convulsii, paralizii% moarte dupa .*/ zile, edem al capului ,ainile adulte: f . inaparente # simptome strese + . clince# anore(ie, slabire, anemie, diaree$ fecale de culoare albastra% si tulb nervoase. +ecalele sunt de cul albastra sau galbena iar in contact cu aerul isi modifica culoarea in verde albastrui. 9asarile devin ca'ectice si mor dupa)*1 saptamani.

Tablou anatomo-patologic
*specific# cul albastruie*verde a organului afectat *la puii proveniti din oua contaminate se intalneste 'iperemia org interne, enterita catarala, 'iperplazia splenica si neresorbtia sacului vitelin * la embrionii morti# cul verde a lic'idelor embrionare si avitelusului * la tineret si la pasarile adulte# proventriculita cu ingrosarea mucoasei. +oliculii proemina deasupra mucoasei si la presiune elimina o subst mucopurulenta. Cuc are unele eroziuni. Cuc intestinala este infiltrata si cu prezenta de 'emoragii fine

Diagnostic
* pe baza datelor epizootologice si anatomoclinice ex "istopatolo$ic: *depozite ale pigmentilor biliari si 'emosiderina in 'epatocite avand organul aspect verzui )x !acteriolo$ic *izolarea din triturat de ficat sau proventricul si inocularea pe embrionii de gaina

Pro ilaxia
Generala#* conditii optime de adapostire *alimentatia rationala cantitativa si calitativa * evitarea factorilor de stres =munoprofila(ia# * de necesitate la pasarile clinic sanatoase *adm de autovaccinuri cu anaculturi de la gaini si porumbei au dat rezultate bune

)1

Combaterea
=zolarea si tratarea sau sacrificarea parilor bolnave

Tratament
* antibiotice cu spectru larg, c'imioterapie dupa antibioterapie# o streptomicina* per os sol )4 1*. zile o streptomicina* i.m. 0, 127 gNEg 1*. zile o cloramfenicol* per os 0.02 g NEg 1*. zile o sulfametazina* per os 0,1 gNEg de . ori la 31 ore o ftalilsulfatiazol* per os 0, 12gNEg .*/ zile izolarea puilor eclozionati din incubatoare cu mortalitate embrionara sunt e(aminati clinic / sapt. =ncubatoarele vor fi dezinfectate cu apori de formol.

-almonelozele (Parati oze)


:oli infectioase, cu raspandire universala, ce afecteaza toate speciile de animale domestice si salbatice

Etiopatogenie:
*agent etiologic# genul SALMONELLA, ENTEROBACTER ACEAE *structur antigenic# antigene somatice 012 (&#34% de $rup)% antigene flagelare 052(5& 6i 57% de tip)% antigene de nveli! 082(*i% , 6i 9); fam'

.a taurine
speciile din grupa ?# *enteritidis :;rtner, *rosto<% #du!lin speciile din grupa : $mai rar%# *t=p"imurium Ac/ioneaz prin: -virulen!"- capacitatea de a se ata0a# multiplica 0i invada peretele intestinal; *ata0area la enterocit prin fimbrii sau prin adezine !i 'emaglutinine pe receptorii glicoproteici ai celulei intestinale; *multiplicarea 0i invadarea n enterocit det. inflamaia, cu eliberare de mediatori celulari $prostaglandine% cu aciune vasodilatatoare; *to#icitate prin# * endotoxinele - exotoxinele
).

:acterie nesporulata, necapsulata, aeroba, mobila si Gram* 8ezistenta salmonelelor in mediul e(terior este mare# *in lapte la temperatura camerei rezista cel putin 1 luni *in sol si fecale uscate 5*)1 luni */ ani in pulberea de ou almonelele sunt sensibile la antiseptice, la unele c'imioterapice $ mai ales nitrofuran%, dar si la unele antibiotice $ tetraciclina, streptomicina, ampicilina%

$atogene%":
*ptrund n organism 0per os2, invadeaz !i colonizeaz enterocitele; *c&nd organismul este rezistent> infecie localizat; *c&nd organismul este slbit, iar tulpina virulent > infecie septicemic; * se multiplic n enterocite !i apoi n limfonodurile mezenterice" s&nge"septicemie" localizare n esuturi !i organe $intestin, noduri limfatice, splina, pulmon, ficat, vezica biliar, uter gestant, F>, sistem osteo*articular%. *to(ina salmonelic" tulburri circulatorii !i nervoase, leziuni de tip necrotic. *la femelele gestante sau n infeciile pe cale genital" avort.

SALMONELO&A TA'R NELOR ($arati)o%a taurinelor*


De ini/ie# *boal infecioas, mai grava la tineret; *evoluie septicemic; *tulburri gastrointestinale; *inflamaii n diferite esuturi !i organe Caractere epizootologice: Receptivitate: vieii de .*/ spt. !i mai rar adultele. Surse +e in)ec!ie:-animalele bolnave, cele sntoase, * purttoare, ce elimin salmonele prin fecale; *roztoarele $!oareci, !obolani%. *boal condiionat patogen $salmonelele sunt epifite ale tubului digestiv%, favorizat de factorii e(terni !i interni. *sursele secundare sunt importante apele reziduale,laptele vacilor purttoare' C"i +e in)ec!ie:# autoinfecie; * digestiv; * genital prin mont; * calea ombilical la nou*nscui.

Tabloul clinic:
-perioad de incuba/ie scurt1 &-2 zile'
)/

La vi!ei +e ,-. s"pt/ 0 1 luni :


avortat3 zile'

evolu/ie: supraacut# acut# cronic#

-)or2a supraacut": septicemic# ebr# evol' rapid# moarte in $-& -)or2a acut" (intestinal"): - ebr 4"-4$5C3 dup &-6 zile tulburari gastrointestinale3 diaree etid cu mucus 0i strii de s7nge# des8idratare# *eta* sero-mucos# tuse3 -tume ac/ii articulare la genunc8i apar dup 9-: zile de evolu/ie' -evolu/ie de 6-$" zile#cu mortalitate de 9"-:";' -)or2a cronic" (pul2onar"): -diaree 0i tulburri respiratorii: tuse la desc8iderea u0ilor (aer mai rece)# raluri umede# matitate pulmonar3 -artrite# anc8iloze3 -evolu/ie de 6-4 spt'1&-6 luni3 -cele care supravie/uiesc rm7n purttoare 0i eliminatoare3 -)or2a avortat": -apare la vi/eii mai rezisten/i de peste o luna -u0oare tulb' digestive 0i respiratorii -animalele vindecate rm7n purttoare si eliminatoare' .a taurinele adulte: supraacut# acut 0i cronic3 - orma supraacut: rar# enom' toxice grave - ebr# tulburri generale grave# moarte <n c7teva ore' - orma acut: - recvent3 tulburri digestive grave# diaree pro uz# sangvinolent 0i etid# des8idratare#avort3 -moarte dup %-: zile de evolu/ie3 - orma cronic: -rar# tulburri digestive u0oare# slbire artrite# tenosinovite# pneumonii# avort# constipa/ie ce alterneaz cu diareea3 -evolu/ie de 6-4 spt'1moarte sau vindecare'

Tabloul anatomopatologic:
-<n orma acut: -diateza 8emoragic# exsudate <n cavit/i#
-splenomegalie (%-9 ori)# ocare necrotice3 -lim onodurile mrite 0i 8iperemiate3 -8epatomegalie 0i ocare necrotice miliare3
)2

-vezica biliar destins 0i cu mucoasa <ngro0at3 -gastroenterit cataral-8emoragic# pseudomembranoas(<n c8eag 0i intestinul sub/ire)3

in orma cronica: *leziuni intestinale si pulmonare


*in pulmon # leziuni de bron'opneumonie fibrino*necrotica *in articulatiile lezate un e(sudat sero*fibrinos si infiltratii periarticulare *'istologic, leziuni intestinale fibrino*necrotice difteroide

-A.!=>E.=?A P=RC@.@A
Sal2onella c3olerae suis varietatea 4un%en+or)
:oala infectioasa contagioasa, cu evol. sporadico*enzootica, caracteriz. prin febra, stare tifica si tulb. digestive. Caractere epi%ootologice: -Receptivitate: porcii# mai sensibili sunt purceii de &-6 spt'1&-4 luni (dup <n/rcarea brusc)3 --urse de in ec/ie:- animalele bolnave 0i cele purttoare# care elimin germenii prin ecale3 - inurile animale# 0obolanii# apele reziduale3 -Dinamica:- sporadico-enzootic# in luen/at de actorii avorizan/i

Tabloul clinic:
- perioada de incuba/ie $&81&-6 zile' - Evol' acut, subacut ,cronic 0i atipic5

-6or2a acut" (septice2ic"*: mai ales la purcei3


- ebr 4$#%"-4&"C# tulburri generale grave3 -tulburri digestive: vom# diaree altern7nd cu constipatia B ecale lic8ide galbui# spumoase#urat mirositoare# sangvinolente - tulburari circulatorii# la inceput 8iperemie# apoi cianoza pielii din regiunea capului ( urec8i# gat)#cianoza extremit/ilor (membre si coada) -spre s arsitul bolii# cianoza pielii din partea in erioara a abdomenului si partea interna a coapselor' -evolu/ie de &-4 zile1moarte C"-C%;'
)5

-6or2a subacut":
simptome asemntoare cu cele din orma acut' -8ipertermie4$-4& "C# cu oscilatii care dureaza $"-$& zile' -abatere# apetit redus# vomitari# polidipsie# con*unctivita -dupa &-6 zile de la debutul ebrei# mers vaccilant# apare diaree -cianoza pielii la urec8i# r7t si abdomen# scrotum# partea interna a coapselor si a ongloanelor -tulburri respiratorii ( tuse# dispnee# respira/ie accelerata) -uneori apare o stare subicterica -animalul slbe0te progresiv# extremit/ile urec8ilor pot cdea datorita necrozelor Evolu/ie mai lung cu slbire# ci oz' Dup &-6 spt trece <n orma cronic sau moarte <n &%-%"; din cazuri' -6or2a cronic": mai recvent# r semne caracteristice: -mai ales la porcii de peste 4-% luni -poate i si terminarea evol' subacute -ub ebrilitate pasagera -diaree intermitenta# cu ecale glbui-cenu0ii# urat mirositoare# amestecate cu ibrina# uneori cu s7nge -pielea este palida# murdara# cu exantem crustos# sau dermatita varioloida# parul zb7rlit si ara luciu -aparita brusca a semnelor bron8opneumoniei (tuse# dispnee) si localizri articulare - slbire progresiv3 - 7egul purceilor5 - tulburri digestive 0i bron8opneumonie cronic3 - evolueaz 6-9 spt'1moarte %"-:";' -6or2a atipic": rar# slbire progresiv# r diaree# simptome nervoase ca <n boala lui Au*eszDE'

Tabloul anato2opatologic
*?n forma acut#
*eritem generalizat, cianoza e(tremitilor, e(udat seros n caviti; *gastroenterit 'emoragic *limforeticulit 'emoragic; *ficat mrit, degenerat, cu focare necrotice; *splin mrit, elastic, ro!ie purpurie.

*?n forma su!acut 6i cronic#


*dermatit crustoas generalizat, 0@e$2A

)3

*gastrit 'emoragico*necrotic; *ansele intestinale au aspect cauciucat; *mucoasa intestinal acoperit cu false membrane $aspect tar&os%; *pneumonie crupal, pleurit !i pericardit.

-A.!=>E.=?A =FA>G B
AF=RT@. -A.!=>E.AC A. =A.=R DA?E>TERAA -A.!=>E.ACG A !AEA.=R
8e)ini!ie#*boal infecioas; *avort; *tulburri digestive la miei. Etiologie: *0SALMONELLA ABORT'S O9 S2 $Gr. :% produce avort; * 0SALMONELLA T:$; M'R 'M2 produce dizenterie la miei. Caractere epi%ootologice: *Receptivitate#* oile n a 1*a parte a gestaiei; * mieii n primele zile de via. *-urse de in ec/ie#* oile bolnave !i cele purttoare. *Dinamica#* evoluie enzootic, fr difuzare inafara focarului; * boal endogen"autoinfecie, condiionat patogen favorizat de transporturi obositoare, carene alimentare; * morbiditate la miei"124; * avorturi")0*.04 p&n la 204. Tabloul clinic: *avort n a 1*a perioad de gestaie $luna a =@ a% cu manifestri prodromale !i urmat de retenii placentare !i metrite; *ftri de produ!i neviabili; *miei de 2*)2 zile"febr, diaree sangvinolent !i moarte n c&teva zile; Tabloul anato2opatologic: *la avortoni# edeme s.c., e(udate n caviti, 'iperemie !i 'emoragii n organele interne, 'epatit !i splenit necrotic; *la oi# endo !i parametrite - metrit purulent; *la miei# gastroenterite 'emoragice !i leziuni septicemice $'emoragii pe seroase%.

-A.!=>E.=?A

CAHA.A>E.=R

--almoneloza

ranc B tipul septicemic sau enteric Avortul salmonelic -A.!=>E.=?A IRA>CG


)7

8e)ini!ie: -salmoneloza primar, rar int&lnit, e(primat clinic !i lezional sub forma unei boli generalizate de tip septicemic sau enteric. Etiologie: - s*au izolat numeroase serotipuri# -tipul H: Salmonella t=p"imurium% Salmonella der!= -tipul C: Salmonella muenc"en% Salmonella neB#port -tipul D: Salmonella du!lin% Salmonella enteritidis *tipul E: Salmonella anatum% etc. ,a noi, mai frecvent au fost izolate speciile# * Salmonella t=p"imurium # Salmonella enteritidis Caractere epi%ootologice# * afecteaz tineretul de 5 - )7 luni !i adultele speciei ecvine; * favorizat de# transporturi obositoare, leziuni ale mucoasei intestinale; * dinamica# sporadic sau enzootic

Tabloul clinic:
- forme de evoluie#*supraacut% acut (septicemic)% su!acut% 6i cronic"inflamaii necrotico*purulente localizate $artrite, tenosinovite,, abcese%; * animalele bolnave prezint urmtoarele semnele clinice# abatere, 'ipertermie, diaree apoas, verzuie, uneori 'emoragic, ta'icardie, moarte n 1*. zile; * la m&nji uneori# bron'opneumonie, pielonefrite, poliartrite; * evoluia subacut sau cronic apare la caii mai n v&rst " fecale moi, scderea apetitului, des'idratare treptat $dureaz )*. spt.%.

Tabloul anato2opatologic:
* forma enteric" enterit cataral*'emoragic sau 'emoragico* necrotic,
pseudomembranoas a cecumului !i colonului; *forma septicemic" splenomegalie, bron'opneumonie, distrofie 'epatic, 'emoragii renale, ale seroaselor; *forma cronic" ulcere cu pseudomembrane sau cu pereii edemaiai n intestinul gros;

E(amenul 'istopatologic#
* enterit pseudomembranoas cu aflu( macrofagic !i tromboze capilare n lamina propria; * necroza fibrinoid a vaselor mici; * noduli paratifici n ficat, splin, noduri limfatice.

?iagnosticul de laborator
9robele care se recolteaz in vederea realizrii e(amenului de laborator# ,a animalele in viata# *materii fecale *sange
)K

,a animalele moarte# cadavre proaspete; probe de s&nge; organe cu leziuni# ficat, splin, avortoni, nvelitori fetale, fecale.

E(amenul bacterioscopic
efectuarea de frotiuri din organele cu leziuni, materii fecale !i coninut gastric de la avortoni; cocobacili gram negativi, aerobi, nesporulai, necapsulai organele sunt paucibacilare" e(amen orientativ.

E(amen bacteriologic
?eoarece materialele patologice sunt srace n salmonele se utilizeaz mai multe tipuri de medii de cultur# medii de prembogire lic'ide !i neselective $revitalizarea bacteriilor% medii de mbogire lic'ide $favorizeaz cre!terea selectiv a salmonelelor% E(.*mediul cu verde brillant in'ib dezvoltarea . dublin !i . abortus ovis. medii selective n plci $?rigalsEi, Oilson*:lair% -in'ib cre!terea altor bacterii. mediu neselectiv $agar simplu% - se utilizeaz pentru obinerea de colonii pure.

E(amenul serologic
).8eacia de seroaglutinare rapid pe lam - pt tipizarea tulpinilor izolate. sunt necesare seruri aglutinanteJAJ antisalmonelice de grup !i culturi de 1/ de ore pe medii solide. 1.8eacia de seroaglutinare lent n tuburi - pt depistarea purttorilor asimptomatici de salmonele. se poate realiza la 3 zile de la debutul bolii, titrul ma(im aglutinantfiind atins dup )2*10 zile.

9roba biologic
pentru evidenierea patogenitii tulpinilor izolate; cultura de 1/ de ore se inoculeaz la !oareci, i.m. sau i.p. dac tulpina este patogen !oarecii mor n 1/*/7 ore de la inoculare

9rofila(ia Csuri generale


adpostirea !i 'rnirea raional a tineretului; asigurarea colostrului de bun calitate la timp !i n caliti satisfctoare; asigurarea de adposturi igienice; asigurarea igienei ftrilor;
10

evitarea stresului pentru oile gestante; efectuarea dezinfeciilor profilactice.

Csuri specifice
,a bovine# vaccinul mi(t acetonat antisalmonelic !i anticolibacilar constituit din culturi de almonella species si E.coli se adm. la vaci in perioada 5*7 luni de gestaie, doza de 2 ml cu rapel dup 10*.0 de zile se pot vaccina si vieii dup a*.*a zi de viata, doza . ml, rapel dup 10*.0 de zile imunitatea se instaleaz dup )0*)/ zile de la a 1*a inoculare si dureaza pana la 5 luni vieii care au supt colastru de la mame imunizate sunt protejai 10*.0 de zile ,a suine# vaccin inactivat mi(t acetonat porcin antisalmonelic si anticolibacilar, se aplica la purcei de la )2 zile, . ml si la scroafe in cea de a 1*a perioada de gestaie 2ml cu rapel la )2 zile - almosuivac*>B vaccin inactivat monovalent cu tulpina almonella c'olerae suis se inoculeaz la scroafe in perioada 70*K0 zile de gestaie iar la tineret dup intarcare cu repetare la 1*/ spt. @accinuri vii# - uisal, vaccin viu liofilizat $ almonella c'olerae suis 8o *K/%, se aplica de la v&rsta de . spt in doza de 1 ml,sc., cu rapel la 1 spt. * almovac, vaccin viu inactivat preparat din tulpina almonella c'olerae suis m*1.3* se adm. ncep&nd cu v&rsta de 10 de zile in doza de 1 ml si rapel dup 10 de zile ,a ovine#, vaccin inactivat - almovin, vaccin inactivat contra avortului preparat din tulpina <bortus ovis, se adm. la oile gestante cu )*1 luni nainte de ftare, 1,2 ml s.c. ?oza se repeta dup 3* )0 zile. - vaccin contra dizenteriei almonelice inactivat, preparat din tulpina de almonella tHp'imurium si se adm. la oi in a doua perioada de gestaie pt. protejarea mieilor ,a ecvine# * vaccin inactivat pt. almonela ePuina, preparat din tulpina <bortus ePui, se aplica la iepe in primele luni de gestaie sau nainte de monta

1)

>ombaterea
se izoleaz animalele bolnave !i se trateaz# combatrea des'idratrii; administrarea de antibiotice !i c'imioterapice $nitrofuran, cloramfenicol, tetraciclin% mbuntirea condiiilor de zooigien. femelelor care au avortat li se aplic !i un tratament local pentru evitarea metritelor !i reteniilor placentare.

Bratament
<ntiinfecios specific - cu folosirea antibioticelor
si c'imioterapicelor p.o. si pe cale generala $ ampicilina, tetraciclina, colimicina, enroflo(acin, furazolidon, nitrofuran%

Bratament simptomatic *urmareste combaterea dez'idratarii


glucoza, sol 8inger

prin adm. i.v. sau s.c. de ser fiziologic ,

Bratament dietetic
*imbunatatirea conditilor de igiena si alimentatie la vitei si miei, adm. la fiecare tain a unei cantitati de lapte acidulat, ceai de menta, infuzie de fan $ floare de lucerna%

Bratament de susinere *vit. >, comple( :, vit. <,


Aile si iepele care au avortat se izoleaz pt. ca elimina germeni prin secretile vaginale e adm. tratament general cu antibiotice, splaturi vaginale cu antibiotic, avortonii si materile fetale se distrug e introduc animalele la reproducie doar dup sterilizarea secreilor vaginale. >arnea si produsele provenite de la animalele sacrificate se dau in consum dup tratamentul termic sau sunt prelucrate in finuri furajere.

TAI=P@.=R=?A
De ini/ie boal in ec/ioas 0i contagioas a psrilor3 tulburri digestive 0i mortalitate ridicat la embrioni 0i pui3 prin anemie 0i tulburri ale ouatului la ginile adulte'

11

Etiologie
-A.!=>E..A E>TERACA serovarietatea ,A..A>AR@! biovarietile ,A..A>AR@! 0i P@.=R@! B specii imobile;
* biovarietile sunt asemntoare antigenic, ambele av&nd antigenele A),AK,A)1; * diferene - biov. pulorum produce decarbo(ilarea ornitinei !i elaboreaz o to(in termolabil ce afecteaz roztoarele, iar biov. $allinarum - o to(in letal ptr. iepuri !i o endoto(in care, inoculat i.v. la psri produce manifestri clinice.

Patogeneza
9trunde n organism $pe cale digestiv, endogen sau vertical% " localizare n mucoasa intestinal " inflamaie local " tulburri digestive " traverseaz peretele intestinal" s&nge " bacteriemie " localizare n organe $ficat, splin, cord, intestine, ovare%.

*An ec/ia prin ou $coaj, sau transovarian% " infectarea embrionului !i moarte
n diferite faze ale dezvoltrii !i la ecloziune. *Dac se produce ecloziunea * puii mor n primele )0 zile de via cu forme acute; * se infecteaz n puiernie fac forme subacute; * puicuele la primul ouat !i ginile adulte fac forme acute !i cronice !i sunt purttoare, iar oule sunt infectate n procent de 70*724 !i circuitul se nc'ide.

Caractere epizootologice
Receptivitate:- galinaceele - gina, mai rar curca, bibilica, punul; * sensibilitate ma(im la v&rsta de 2*3 zile; * rasele pentru ou sunt mai receptive $,eg'orn, etc.% * e(cepional - infecie la ra, vrabie, canar, prepelie. -urse de in ec/ie: *psrile bolnave, oule provenite de la gini purttoare; * lic'ide embrionare, embrionii !i coaja oulor; * fecalele puilor cu diaree al! !i a ginilor bolnave; * boal de purttor, cu origine endogen, avand rezervoare 1 tubul digestiv, vezicula biliar, ovarul Ci de contaminare: * vertical * prin ovar !i pe coaja oului; * orizontal * pe cale respiratorie, conjunctival !i mai ales digestiv. Dinamica: * evoluie enzootic la pui $b. contagioas% !i sporadic la adulte; * agravarea bolii de factori favorizani - carene alimentare, condiii de ntreinere

Tabloul clinic
1.

.a puii in ecta/i prin ou B evol. acut " abatere anore(ie, imobilitate, anemie, diaree alb cretacee, dopuri obstruante ale orif. cloacal, dureri abdominale, iuit permanent, moarte dup )*. zile n K0*)004 din cazuri. .a puii de peste $" zile# in ecta/i <n puierni/e evol. su!acut - cu semne clinice asem., dar mai atenuate. Cortalitate p&n la K04. .a ginile adulte evol. acut 6i cronic. * orma acut - abatere, anore(ie, 'oriplumaie, diaree galben, portocalie, febr, paliditatea crestei !i brbielor. Coarte dup .*2 zile. * orma cronic - mai frecv., tulb. ale ouatului# ou moi, aspect al cojii neuniform, cu strii de s&nge, coaja subire sau moale, sau nceteaz ouatul. 9eritonite viteline prin ouat intraa!dominal !i poziie de pinguin.

Tabloul anatomopatologic
.a embrioni 0i la puii mor/i <n primele zile# *focare miliare pe faa superioar a pulmonului; *focare nodulare n miocard; *enterita cataral *'epatomegalie,friabilitate *vezicula biliar dilatat

*rezorbia incomplet a vitelusului


.a puii in ecta/i <n puierni/e# *focare necrotice n ficat, *pneumonie !i miocardit nodular, *noduli n musculatura pipotei !i n mucoasa intestinal. .a ginile adulte: n forma acut - anemia crestei !i brbielor, penele din jurul cloacei aglutinate de fecale diareice; *enterit cataral, icat bronzat, friabil, splenomegalie cu pulpa moale, ro!ie nc'is. .a curci: - leziuni mai grave, focare necrotice n miocard. =n forma cronic - ovarita atro ic $modificri ale foliculilor%, salpingit, peritonit ibrinoas, pseudoconcremente; * noduli salmonelici n miocard, pulmon, stomac musculos, ficat degenerat .a coco0i: - or8ite necrotice

Diagnosticul
9robele care se recolteaz# - cadavre de pui; - cadavre de psri adulte; - psri bolnave suspecte; - ou embrionate cu embrioni mori; - probe de s&nge.

1/

- Argane cu leziuni $ cord, ficat cu vezica biliara, splina, portiuni de intestin,os nedesc'is%

Examenul bacterioscopic
frotiurile se coloreaz prin metoda Gram*; organe paucibacilare" e(amenul are valoare orientativ.

Examen bacteriologic
se fac nsm&nri pe# Cedii obi!nuite Cedii de mbogire Cedii selective de la embrioni nsm&nri se fac din# cord, ficat, sac vitelin, mduv osoas; de la adulte nsm&nrile se fac din# foliculi ovarieni, ficat, vezicula biliar, mduv osoas; Qn frotiurile din culturi, colorate Gram, germenul apare # form cocobacilar; G*; nesporulat; necapsulat; imobil.

Examen serologic
8eacia de seroaglutinare rapid pe lam# pt. identificarea serotipului izolat; se folose!te cultura de 1/ de ore !i seruri specifice de grup cunoscute. 8eacia de 'emoaglutinare rapid pe lam# pentru verificarea indemnitii efectivelor de reproducie; evideniaz aglutininele din s&nge; se folose!te antigen pulorum; 8eacia de seroaglutinare lent# pt. depistarea psrilor infectate

Pro ilaxia
Casurile generale# *supraveg'erea efectivului de pasari prin reactii serologice *utilizarea pt. incubator doar a oualor provenite din ferme indemne *utilizarea pt. inlocuire doar a puicutelor provenite din pasari neinfectate *evitarea supraaglomerarilor *dezinfectia incubatoarelor dupa fiecare ecloziune prin formolizare Casurile specifice# *vaccin viu atenuat IBiforomvacJ, suspensie liofilizata de almonella gallinarum, preparat din tulpina K8 ,s.c., 0,1 ml la puii de ) saptamana, cu repetare la )*11 sapt. i .2 sapt.
12

*vaccin inactivat contra infectiilor cu almonella enterica , la pasarile mai mari de / sapt., cu 0,2 ml, iar la puii de o zi 0,) ml *vaccin viu atenuat , la pasarile de 5 saptamani cu revaccinare dupa )1 saptamani

Combaterea
*cand boala s*a diagnosticat in incubator se distrug puii eclozionati si ouale incubate *sunt anuntate fermele de unde provin ouale *se formolizeaza incubatoarele *loturile infectate sunt sacrificate *gainile infectate nu se folosesc la reproductie *efectivele contaminate se controleaza serologic si bacteriologic *pasarile cu reactii serologice pozitive se sacrifica, iar restul efectivului se e(ploateaza pt. oua de consum pana la sfarsitul sezonului de ouat dupa care se sacrifica *cand boala apare la pui in puiernite, puii bolnavi se sacrifica, iar cei aparenti sanatosi sunt tratati cu antibiotice si c'imioterapice in furaj, cand ajung la greutatea optima sunt sacrificati si dati in consum sub tratament termic *carnea si ouale provenite de la pasari bolnave se consuma sub tratament termic

Tratament
Bratament specific , antbioterapie si c'imioterapie# o(itetraciclina, ampicilina, sulfamide, nitrofuran, ca sulfamide se folos. ulfamerazina 0,.* 0,2 4 in apa de baut sau in furaj, 2*3 zile pana la )/ zile. 9t combaterea diareelor se folos. +urazolidon Bratament de sustinere - vitaminoterapie $vit <, comple( :% ,a pasarile sanatoase preventiv antibiotice in apa sau furaj timp de 1*. zile Gainile adulte bolnave nu se trateaza, dupa terminarea sezonului de ouat se sacrifica, la fel si tineretul pt reproductie

Parati oze An ectii produse de salmonele mobile la pasari


De # raspandire si importanta
*infectii produse de almonele mobile la rate, gaste, gaini, curci si porumbei Raspandire: almonele mobile ubicvitare Amportanta economica# *pierderi prin portalitate *modificari ale productiei de oua si infertilitatea lor
15

Amportanta sanitara# *consumul de oua si preparate de carne cu salmonele mobile nu se dau in consum pt ca produc la om to(iinfectii alimentare graveR

Parati oza palmipedelor


Etiologie# almonella anatum, . Enteritidis, . BHp'imurium, . >'olerae suis =n infectia cu almonella tHp'imurium, pasarile raman purtatoare si eliminatoare mult timp Caractere epizootologice# -urse de in ectie# *pasarile cu infectie inaparenta *soarecii si sobolanii purtatori si rezervor principal *ape de scurgere, stagnante, de canale Iactori avorizanti# * temperaturi ridicate, adaposturi neigienice *alimentatie deficitara, 'ipovitaminoza *conditii necorespunzatoare de intretinere si crestere a bobocilor Cai de contaminare# * calea orizontala *calea verticala Cauzele toxiin ectiilor# prezenta salmonelelor la suprafata oului si in ou

Tablou clinic
La boboci# evolueaza enzootic in primele saptamani dupa ecloziune orma acuta# la bobocii de 3*1) de zile *diaree, abatere, inapetenta, sete,'oriplumatie, arpi lasate, uneori apare conjunctivita mucopurulenta si semne nervoase $ata(ii, convulsii, pedalari% *boala dureaza )*/ zile, cu mortalitate de peste 304 orma su!acuta# conjunctivita, coriza, pneumonie *evolueaza 5*)0 zile orma cronica# la bobocii de ),2* 1,2 luni *slabire, diaree cu sange, sc'iopaturi *uneori fenomene respiratorii si nervoase .a pasarile adulte# *evolutie inaparenta, uneori perturbarea ouatului

Tablou anatomopatologic#
.a boboci: .n forma acuta# *'epatita necrotica miliara, enterita 'emoragico*necrotica, splenomegalie .n forma cronica# focare difteroide in sacii cecali .a adulte: *ciroza ficatului, salpingita, ovarita atrofica *la masculi, or'ite necrotice

Diagnostic
*e(amen bacteriologic, e(. serologic $ reactia de aglutinare, 'emaglutinare rapida, seroaglutinare rapida pe lama, seroaglutinare lenta% Pro ilaxia generala#* controlul efectivelor pentru oua
13

*evitarea 'elesteielor si bazinelor contaminate *dezinfectii si deratizari periodice Combatera: *pasarile bolnave se sacrifica *dezinfectii si deratizari *ouale provenite de la pasarile purtatoare nu se dau in consum umanR *valorificarea efectivului infectat si inlocuirea cu pasari din efective sigur indemne Tratament pro ilactic la pasari sanatoase# antibiotice in 'rana $ tetraciclina, cloramfenicol 20*)00mgN Eg furaj% >'imioterapicele sunt to(ice pt. palmipede R

9aratifoza galinaceelor
De . :oala infectioasa a galinaceelor caracterizata prin infectii asimptomatice si uneori clinice Etiologie: produse de almonele mobile# almonella tHp'imurium, . dublin, . c'olerae suis, . anatum.

Caractere epizootologice
Receptivitate # *puii de fazan, de gaina si de curca in primele saptamani -urse de in ectii # *rozatoare salbatice si pasari purtatoare Cai de transmitere # *prin materii fecale *oua contaminate la suprafata cu almonela din materii fecale Dinamica # enzootii la puii

Tablou clinic
.a puii# *tulburari generale, conjunctivita, oftalmie *diaree, stare tifica, rar artrite si tulburari nervoase .a adulte# *slabire progresiva, 'oriplumatie, uneori diaree *boala se termina prin moarte

Tablou anatomopatologic
.a puii morti C forma acuta # leziuni de tip septicemic $ congestii si 'emoragii pe seroase si in organele interne - ficat, splina% - vitelus neresorbit, ficat crescut in volum cu focare necrotice in parenc'im - e(sudate seroase in cavitati - congestie splenica, splenomegalie, enterita cataral*'emoragica .a puii de curca# *tiflita difteroida fibrino* cazeoasa .a gaini: *salpingo*ovarite, foliculi congestionati si pediculati .a cocosi# or'ite ulceroase si necrotice Diagnostic# e(amen de laborator pt. izolarea si tipizarea serologica
17

-e recolteaza # os lung, organe cu leziuni $ ficat, splina%, fecale, oua sau produse din oua Examen bacteriologic# insamantari pe medii de preimbogatire, de imbogatire si selective pt. izolare Ex' serologic # *reactia de 'emoaglutinare si seroaglutinare rapida pe lama, seroaglutinare lenta in tuburi -test E.A-A Pro ilaxia generala# *e(cluderea posibilitatilor de contaminare *asigurarea conditiilor corespunzatoare de igiena si alimentatie *supraveg'erea efectivelor de reproductie prin e(amen clinic, serologic, bacteriologic *respectarea regulilor de igiena a oualor pentru incubat

Combaterea
*sacrificarea pasarilor bolnave *dezinfectii periodice a adaposturilor *administrarea profilactica de antibiotice si c'imioterapice *repopularea cu efectiv indemn

9aratifoza porumbeilor
Etiologie# . BHp'imurium $ un tip antigenic caruia ii lipsesc factorii ) si 2 din antigenul somatic% Caractere epizootologice# Contaminare: * de la purtatorii si eliminatorii aparent sanatosi prin apa si furaje contaminate - adultii poarta almonelele in farin( -infectie de la mama la pui se realizeaza prin 'ranire $laptele de porumbel%

Tablou clinic:
Iorma acuta# tulburari generale, polidipsie, diaree, inapetenta, uneori paralizii ale aripilor, gat, artrite moarte in 2*3 zile Iorma subacuta# diaree, dispnee, artrite *articulatiile afectate sunt sensibile, calde - imposibilitatea zborului I boala aripilorJ .a adulte#* forma cronica - forma asimptomatica

Tablou anatomopatologic#
Iorma acuta: *enterita cataral necrotica sau difteroida Iorma cronica#
1K

* focare necrotice in musculatura pectorala, pulmonara, ficat, pancreas * abcese in creier * e(sudat filant sau fibrinos la nivelul articulatilor afectate Diagnostic: e(amen clinic, bacteriologic, serologic Amunopro ilaxie# *vaccinare antisalmonelica a porumbelului cu vaccin inactivat corespunzator serotipului din focar Combatere# tratarea pasarilor bolnave cu teramicina 9. A. 20*)00mg , 1*. zile si streptomicina 20*30 mg, .*/ zile

Pasteureloze
unt boli produse de specii bacteriene din genurile 9asteurella si Cann'eimia care se traduc anatomoclinic prin fenomene de septcemie cu un pronuntat caracter 'emoragic, de unde si denumirea comuna de Msepticemii 'emoragiceJ. tarile de boala clinica numite pasteureloze pot fi generate numai de 9asteurella multocida si 9asteurella 'aemolHtica.

Pasteureloza bovina -epticemia 8emoragica bovina


Este o boala infectioasa a taurinelor si bubalinelor, caracterizata prin tulburari septicemice, insotite de fen respiratorii si digestive si de procese inflamatorii cu aspect fibrino*necrotic in dif tesuturi si organe.

Etiologie
<g etiologic este 9asteurella multocida , o bacterie ovoida, capsulata, nesporulata, imobila si gram*negativa, colorata bipolar cu albastru de metilen.

Caractere epizootologice
Receptivitate: * bovinele domestice si salbatice si bubalinele de toate varstele *tineretul e mai sensibil, viteii de pana la 5 luni sunt mai rezistenti Iactori avorizanti: *alimentatia, factorii climatici, conditii de igiena si adapostire, factori interni $ raceli, castrari% -urse de in ectie: - animalele bolnave si cele purtatoare si eliminatoare de germeni * pot servi drept rezervor de germeni pt bovine si unele specii de animale domestice, porcii, ovinele si unele animale salbatice dinamica: sporadica, dar prin treceri repetate pe animale isi e(alta patogenitatea producand enzootii de regula sezoniere $mai*iunie pana in septembrie*oct% boala de purtator: * conditionat patogena, favorizat de factorii de mediu si scaderea rezistentei organismului ca autoinfectie
.0

patogeneza
boala se poate declansa ca sursa endogena de germeni . in cazul in care organismele receptive sunt mai sensibile* pasteurelele incep sa se multiplice in tesuturi, au abilitatea fata de mucoasele respiratorii si pulmon cand orgsm este sensibil prin intermediul acidului 'ialuronic bacteria adera la receptorii celulalri ai gazdei, iar prin proteina S dezinetgreaza membranele celulare, acestea devenind inofensive. :acteria se multiplica , elaboreaza to(ine*disfunctii organice, modif permeabilitati vasculare$edeme% *endoto(inele $,9 % det leucopenie periferica si aflu( leucocitar in capilarele pulmonare det lezinui de bron'opneumonie *tulb circulatorii si act necrozanta a to(inelor det procese necrotico*distrofice $diateza 'emoragica, edeme%, infl fibrinoase sau fibrinonecrotice.

Tablou clinic
* per de incubatie este scurta de la cateva ore la )*1 zile, in general este de /7*31 ore Iorma septicemica# cu evolutie supraacuta: frecventa la bubaline, febra /) grade>, tulburari generale grave, simptome respiratorii$dispnee, cionoza mucoaselor, jetaj seromucos, tulb digetsive cu diaree cu mucus, sange, 'ematurie, moarte dupa 5*)1 ore Evolutie acuta(guster) edematoasa: la bovine# edem inflamator faringo*laringian, rar la spata, articulatii cu evolutie de )1*1/ ore, rar /7 ore cu sf letal; dispnee resp dat edemului, limba marita in volum si iese din cav bucala , saliva filanta; la pleope se obs edem inflamator care det fotofobie, cianoza muc, tulb gastro*intestinale Evolutir subacuta (pectorala) sau pulmonara: febra, congestie pulm, pleuropneumonie, pericardita e(sudativa, tulb digestive$ meteorizatii, constipatii*diaree%. ?upa /*7 zile sf este letal. <nim care se vindeca raman cu sec'ele pulmonare. Evolutie cronica (enterica# intestinala): subfebrilitate , tulb resp si dig* dureaza cateva luni. Atipica(cu localizarile): nervoase $meningoencefalita%, mamare, abcese laringiene, osteoartrite, sinovite , c'eratoconjunctivite - la taurine

Tablou anatomo-patologic
=n fuctie de forma supraacuta: congestia organelor, e(sudate in cavitati =culta:aceleasi leziuni si edem ale tesutirilor conjunctivale din zona glosofaringiana -ubacuta:pneumonie crupala in lobii anteriori in diferite faze de 'epatizatie, focare de necroza in parenc'im Cronica:bron'opneumonie fibrino*necrotica, pleurita si pericardita fibrinoasa, gastroenterita catarala si limfadenita
.)

Jistologic: -faza de umplere* reactia orpanismului la actiunea to(inelor $'iperemia peretilor vasculari% * faza de 'epatizatie rosie * faza de 'epatizatie cenusie

pneumonia pasteurelica ebra de transport


este o boala infectioasa a bovinelor tinere, caracterizata prin febra, dispnee si pneumonie fibrinoasa.

Etiologie
*pasteurella 'aemolHtica tipul<) sau Cann'eimia 'aemolHtica la care se asociaza factorul de stres *se asociaza cu 9. Cultocida, Saep'Hllus somnus si virusurile parainfluentei, rinotra'eitei infectioase si virusul sincitial

Caractere epizootologice
Receptivitate: afecteaza bovinele tinere peste 5 luni, nou intrare in ingrasatorii -urse de in ectie: animalele bolnave si sanatoase, purtatoare si eliminatoare de germeni, este o boala de purtator, fiind fav de factorii de stres Cai de contaminare: pe cale respiratorie

Patogeneza
e considera ca la animalele stresate germenii se pot multiplica in nasofaringe* multiplicarea elaboreaza endoto(ine, o citoto(ina, proteinele membranare si poliza'aridele capsulare.

Tablou clinic
*perioada de incubatie de la .*2 zile , pana la /2 de zile Evolutia bolii este in general acuta# febra /) grade >, abatere, anore(ie, bot uscat, capul intins in jos, cifoza, jetaj muco*purulent cu strii de sange, tremuraturi musculare, dispnee in e(piratie, tuse, 'emoragii punctiforme pe mucoasa nazala.

Tabloul anatomo-patologic
*rinita, sinuzita, laringita, pleurita, si pneumonie fibrinoasa *ingrosarea septumurilor interlobulare, e(sudat fibrinos in cav toracica *obstruarea bron'iilor cu fibrina

.1

Pasteureloza suina
Este o boala infectioasa septicemica cu leziuni de tip congestiv si 'emoragic manifestata prin edeme in dif regiuni ale corpului, pneumonii si pleuropneumonii fibrino*necrotice.

Etiologie
<g etiologic este 9asteurella multocida , tipurile capsulare < si ? . biotipurile cel mai frecvent izolate din leziuni pulmonare sunt# )#<, .#<, )#?, 1#? si )0#?

Caractere epizootologice
Receptivitate: - suinele de toate varstele * frecvent la grasunii de 12*32 Eg * purceii la intracare * sugarii se imbolnavesc rar surse de in ectie: *anim bolnave si purtatoare de germeni * surse endogene pe fond de stres * secundar in asociatia cu alte boli $ pesta, influenta% dinamica: * evol ca enzootie de grajd fiind fav de factorii de stres $alimentatia, microclimat%

tablou clinic
*perioada de incubatie )*. zile pana la )/ zile iar boala poate evolua supraacut, acut, subacut si cronic I supraacuta# septicemica: fulgeratoare cu moarte in )1*)/ pre , debut brusc cu febra , tulb respiratorii $dispnee, ta'ipnee%, edem glosofaringian, cianoza e(tremitatilor I acuta# edematoasa: febra/) grade>, tulb respiratorii $dispnee, ta'ipnee, tuse,% durere, pozitia cainelui sezand, edem glosofaringian si cervical sau in alte zone, dupa .*2 zile anim mor prin asfi(ie I subacuta# pectorala sau pulmonara: febra, tulb respiratorii $tuse, dispnee, jetaj seromucos, striat cu sange% cianoza e(tremitatilor, c'eratoconjunctivita. ?upa .*7 zile moarte sau trec in f cronica I cronica: tuse, slabire progresiva, apetit capricios, ta'ipnee, tuse c'intoasa, dupa 5*3 sapt mor prin epuizare sau septicemie.

Tablou anatomo-patologic
..

I supraacuta: diateza 'emoragica prin petesii si ec'imoze pe seroase I acuta: edeme in tes conjunctiv sc, glosofaringe, cervical, in iltratie seroasa in pulmon I subacuta: diateza 'emoragica , bron'opneumonie fibrino* necrotica I cronica: anemie, slabire, pneumonie crupala, pleurezii fibrinoase

Pasteureloza ovina si caprina


?in punct de vedere morfoclinic se diferentiaza urm entitati# ).pasteureloza septicemica 1.pneumonia pasteurelica ..mamita pasteurelica /. pasteurela sistemica

$' pasteureloza septicemica


Este o boala infectioasa ce afecteaza mai frecvent tineretul decat anim adulte , manifestata clinc prin febra, jetaj, dispnee, depresiune, bron'opneumonie serofibrinoasa si plurite.

Etiologie
9asteurella tre'alosi# serotipurile .,/,)0, )2

Caractere epizootologice
Receptivitate: ovinele de toate varstele, frecvent la miei dupa intarcare -urse de in ectie: oile adulte bolnave si aparent sanatos purtatoare si eliminatoare de germeni. Cai de in ectie: respirator si digestiv, favorizati de factorii de stres Dinamica: enzootii

Tablou clinic
I septicemica acuta: frecventa la miei, febra /0*/),2 grade >, tulb generale grave si moarte rapida, respiratie dispneica, jetaj, tuse, edem. Evol bolii ete de 2* 3 zile. I respiratorie subacuta-cronica: se intalneste la tineret, dar si la oile adulte si evolueaza ca o pneumonie benigna, cu dispnee, jetaj mucopurulent, inapetenta, uneori se e(prina prin artrire e(sudative, edeme declive, mamite, avort. Evol bolii cateva sapt*vindecare sau moarte.

Tablou anatomo-patologic
An orma acuta: leziuni to(ico* septicemice# pneumonie lobara in lobii apicali An subacuta: cadavru ca'ectic, bron'opneumonie fibrino*necrotica

./

&'pneumonia enzootica)
Etiologie

pasteurelica(pneumonia

Este o boala infectioasa acuta a oilor, caracterizata prin tulb respiratorii si moarte rapida. 9asteurella 'aemolHtica biotipul <, seroptipul <1 biotip al cav naso* faringian la ovine.

Caractere epizootologice
Receptivitate: afecteaza oile de toate varstele, totusi boala este mai frecventa la mieii sugari si la mieii recent intarcati -urse de in ectie: oile adulte, uneori si de bovinele bolnave sau purtatoare de germeni Iactorii avorizanti: igiena necoresp, trasp obositoare, sc'imbari bruste de temperatura, ploile reci

Tablou clinic
*boala evol acut, subacut si cronic An acuta: febra /), 2 grade >, anore(ie, ta'ipnee, ta'icardie, dispnee, jetaj, privire fi(a, rigida An subacuta: tulb resp# tuse, jetaj, scurgere oculara mucopurulenta An cronica: edeme declive, artrite, diaree, avorturi

Tablou anatomo-patologic
An orma acuta: lez congestive si 'emoragice in tesutul conjunctiv sc, limfonodurile mezenterice marite in volum si 'emoragice An orma subacuta: leziuni fibrinoase, limfadenita

6'mamita pasteurelica
Este o boala infectioasa ce afecteaza oile in lactatie , caracterizata prin inflamatia specifica cu aspect purulent si glandei mamare si al secretiei lactate.

Etiologie
<g cauzal este pasteurella 'aemolHtica , biotipul <.

Caractere epizootologice
Camita afecteaza oile in lactatie atat primiparele cat si multiparele. =nfectia este e(ogena, germenii patrunzand in glanda prin canalul galactofor, sau

.2

prin solutiile de continuitate ale pielii. :oala imbraca un caracter sporadic sau enzootic.

Tablou clinic
Iorma acuta: glanda mamara afectata este congestionata, tumefiata, dura si sensibila la palpare, animalele se deplaseaza greu cu membrele departate, inapetenta, 'ipertermie, cianoza mucoaselor, puls si respiratie accelerata, secretia lactata modificata ca o serozitate verzuie cu aspect floconos.

Tablou anatomo-patologic
*leziunea specifica este mamita catarala, purulenta.

4' pasteureloza sistemica


:oala este produsa de biotipul B de 9asteurella 'aemolHtica. :oala se intalneste toamna. <fecteaza mai ales tineretul ovin in varsta de 5*)0 luni. >linic boala evolueaza rapid si de cele mai multe ori, animalele mor fara a prezenta semne. 8areori se constata 'ipertermie, abatere, dispnee, jetaj cu striuri de sange, evitarea deplasraii, decubit si moarte la 24 din cazuri, rareori )04. ,a necropsie, cadavrele in stare buna de intretinere, prezinta leziuni de enterita si edem pulmonar.

Pasteureloza ecvina
:oala este produsa de 9asteurella multocida, serotipurile intalnite la bovine si porcine. 9asteurela poate apare la cai in urma transporturilor lungi, facute cu trenul sau cu vaporul. >linic boala evol acut , septicemic si de cele mai multe ori e confundata c antra(ul septicemic. <nim bolnav prezinta febra /0 grade> sau mai mult, este nelinistit. 9oate prezenta colici, resp dispneica, jetaj seros, puls accelerat si diaree. ,a necropsie animalelor se constata# balonarea cadavrelor, cianoza mucoaselor aparente, congestia mucoasei laringifaringiene si tra'eale, edem si congestii pulmonare, sufuziuni si ec'imoze pe epicard si endocard

Pasteureloza iepurelui
Este o boala infectioasa si contagioasa caract prin febra, tulburari septicemice insotite de fen de coriza, bron'opneumonie si pleuropneumonie. <g etiologic este 9asteurella multocida serotipurile < si ?.

Caractere epizootologice
Receptivitate: iepurii de casa indif de rasa si varsta, dar tineretul este in general mai sensibil la infectie

.5

Iactori avorizanti: adaposturile neigienice, supraancalzirea, curentii de aer, unele boli parazitare$coccidioza%. Contaminare: respiratorie si cutanata, rar pe cale digestiva

Tablou clinic
I supraacuta# septicemica: debutul este brusc. =epurii fara a prezenta semne premergatoare de boala se zbat cateva secunde , se contracta si mor. <lteori , boala debuteaza cu febra# /),2* /1 grade >, tristete, stare de somnolen cu oc'ii inc'isi, resp dispneica, muc aparente cianotice.moarte survine in )1 ore in )004 din cazuri. I acuta# pulmonara se manifesta prin febra, anoer(ie, ta'icardie, ta'ipnee. I cronica se caract prin febra moderata si oscilatii ale curbei termice, apetit capricios, tuse c'intoasa fara jetaj.

Tablou anatomo-patologic
=n f supraacuta# diateza 'emoragica si e(sudat serofibrinos in cav naturale. =n forma acuta pulmonara# edem pulmonar si bron'opneumonie cu focare necrotice, pleurezie *rinic'ii sunt congestionati pe fond distrofic *ficatul este friabil si cu aspect de staza venoasa

Diagnostic: pasteurelozele mami erelor


Probe care se recolteaza#* de la animalele in viata# sange * de la cadavre# * la animalele mici# cadavru intreg la animalele mari# pulmon, ficat, cord, rinic'i, maduva osoasa ex bacterioscopic *se efectueaza frotiuri din probele recoltate care se coloreaza gram negativ sau specific pt 9asteurele metoda cu albastru de metilen *cand se coloreaza prin albastru de metilen se observa germenii cocobacilari colorati bipolar Ex bacteriologic * insamantari din probele recoltate pe medii imbogatite cu sange, de unde rezulta colonii netede, transparente, cenusii*straucitoare !edii speciale:C-K (mediu cu agar, cazeina, za'aroza, drojdie cu 24 sange) # se observa colonii netede, cenusii de dimensiuni mari *dupa obtinerea coloniilor specifice se efectueaza identificarea lor pe baza caracterelor si testelor bioc'imice *pasteurela reduce nitratii, produce catalaza si indol si fermenteaza glucoza si za'aroza cu producerea de acid Ex serologic

.3

* se fol testul de aglutinare rapida pe lama, cultura bacteriana de 1/ ore se dilueaza cu Fa>l si se pune in contact o picatura de antiser * pt tipizarea capsulara se fol testul de 'emaglutinare indirecta * cand obt aglutinarea grosiera a 'ematiilor reactia este pozitiva * reactia negativa este data de prezenta unui mic buton ce reprezinta depozitarea 'ematiilor * testul de aglutinare * testul de imunodifuzie in gel de agar * testul E,= < proba biologica *se fol soarecii

Pro ilaxia
!asuri generale: * asigurarea conditiilor de intretinere, furajare *evitarea pasunatului in zone mlastinoase *ac'izitionarea de animale din ferme indemne *evitarea stresului de trasport si a curentilor de aer *la iepuri folosim in adaposturi pt conditionarea ambiantei a unui spraH misoseptol sol124 si se evita curentii de aer !asuri speci ice: ,a bovine#* vaccin inactivat contra septicemiei 'emoragice constituit din tu;pini de 9 multocida izolate de la bovine *se adm la animale mai meri de .0 de zile cu repetare dupa 1) de zile *la animalele mai mici de 5 lunidoza este de / ml *la animalele peste 5 luni doza ete de 7 ml *imunitatea dureaza 5 luni ,a porcine#* vaccin inactivat trivalent contra pleuropneumoniei infectioase produsa de <ctinobacilus, 9 si a rinitei atrofice *se adm . ml i.m la toate categoriile de varsta, se aplica de 1 oriNan la 2 zile si la 30 de zile in efectivul matca ,a iepuri#* vaccin inactivat trivalent constituit din tulpini de :urdetella :ron'iseptica *<crosept spraH

Combaterea
*animalele bolnave se izoleaza si se trateaza *se fol ser antipasteurelic# )00 ml in functie de specie, o singura doza sau la 1/ ore *serul se asociaza cu antibioticele$streptomicina% *celelalte animale din efectiv sunt tinute in conditii optime de intretinere, se dezinfecteaza adapostul, se serumizeaza de necesitate sau se vaccineaza

.7

Pasteureloza aviara (8olera aviara)


Este o boala infecto*contagioasa a pasarilor $galinacee si palmipede% cu evolutie acuta , septicemica si cu mortalitate ridicata.

Etiologie
Solera aviara este produsa de cele . subspecii de 9asteurella multocida $ subspeciile multocida, septica si gallicida%. >el mai frecvent la pasarile bolnave se izoleaza 9asteurella multocida, subspecia multocida, serotipurile 2#<, 7#<, K#< si 1#?. ?intre acestea doar primele . provoaca 'olera septicemica. <cestea se caracterizeaza printr*o inalta virulenta, testata pe embrionii de gaina, spre deoseire de tipul 1#?, caracterizat printr*o virulenta scazuta.

Caractere epizootologice
Receptivitate: * toate pasarile domestice si salbatice * cele mai receptiv sunt insa gastele, ratele, curcile si bibilicile in varsta de peste 1 luni. * Botusi boala a fost semnalata si la puii in varsta de o luna c'iar si sub varsta de o luna * :oala a fost semnala si la pasari salbatice $ciori, vrabii% si in captivitate$canari, papagali% Iactori avorizanti: * stresul de indopare * 'ormonii steroizi * statusul imunitar scazut al gazdelor * patogenitatea si gradul de to(icitate al tulpinilor surse de in ectie: * pasarile bolnave care elimina pasteurelele virulente odata cu e(crementele * pasarile sanatoase, purtatoare si eliminatoare de pasteurele * porumbeii si pasarile salbatice contribuie la raspandirea pasteurelei * cdavre, rozatoare * furaje, apa contaminata
.K

transmiterea : * se realizeaza atat direct cat si indirect, iar mortalitatea este de )004 incidenta boloo:* crescuta in sistemul gospodaresc * cu difuzibilitate crescuta in fermele de crestere pe asternut

tabloul clinic
* incubatia este in general scurta, )1*/7 ore, iar boala poate imbraca o evolutie supraacuta, acuta si cronica orma supraacuta: - fulgeratoare , este semnalata mai ales cand 'olera apare pt prima data intr*un efectiv indemn * pasarile fara sa prezinte un semn de boala, cad deodata jos si mor pe loc, dupa cateva miscari de convulsie din aripi. * <ceasta forma este mai frecventa la palmipede. * Dneori boala dureaza 1*2 ore si in acest caza pasarile sau retrase, g'emuite, cu 'orilumatie, polidipsie, indigestie inguviala, iar din cioc si nari se scurge un lic'id spumos, cu partocule alimentare, urat mirositor * 8espiratia este accelerata, dispneica si zgomotoasa, iar temperatura cu valori de /.*// grade > * >ianoza crestei si barbitelor si mai rar a pielii * Coartea survine brusc in )00 4 din cazuri dupa cateva miscari de cnvulsie Iorma acuta :- este cea mai frecvent intalnita si se manifesta prin depresiune, somnolenta, inapetenta si polidpsie * pasarile bolnave se retrag intr*un colt, au penele zburlite * creasta si barbitele cianozate * respiratia este accelerata si zgomotoasa * materiile fecale diareice de culoare cenusie*verzuie, uneori sangvinolente, pot contine fragmente de mucoasa intestinala necrozata de culoare alb*cenusie* * durata bolii este de )*1 zile, rar o saptamana * mortalitatea este de K24 * pasarile care rezista fac forme cronice de boala si raman purtatoare si elimnatoare de germeni orma cronica: * este rara * pasarile prez apetit capricios, anemie progresiva, si diaree continua sau intermitenta ce duc la slabire progresiva pana la epuizare si moarte localizari: - coriza pasteurelica # se manif prin stranut, prurit nazal, jetaj si semne de c'eratoconjunctivita * forma pulmonara # dispnee, oboseala rapida, anemie si slabire progresiva

/0

* forma articulara# articulatiile afcetate sunt tumefiate, calde, sensibile, antrenand jena in locomotie. ?ucand la anc'iloza * boala barbitelor# edematierea uneia sai a ambelor barbite uneori cu formarea de procese necrotice la acest nivel si care eliminandu*se dau loc la cicatrici deformante sau mutilante * abcese pasteurelice# in tesutul conjunctiv subcutanat, pulmon, testicul * peritoniat pasteurelica# procese in cavitatea abdominala la curci , 9asteurella multocida det la tineretul de 5*)7 saptamani, tumefierea accentuata a eg capului, inflamatia fibrino*necrotica a dermului profund, tromboze vasculare

tablou anatomo-patologic
in orma supraacuta: * cianoza crestei si barbitelor * secretii cu aspect filant la niv ciocului si narilor * 'emoragii punctiforme pe seroase si mucoase * exsudat sero ibrinos in sacul pericardic * congestia organelor interne $la icat L) in orma acuta : - cianoza crestei si barbitelor *aglutinarea penelor din regiunea pericloacala cu materii fecale * petesii si sufuziuni la niv epicardului - cord stropit cu uxina * duodenita 'emoragica la palmipede* caracter difteroid *8epatita miliara necrotica , ficat crescut in volum si degenerat *congestia splinei si rinic'ilor *focare de pneumonie crupala An orma cronica : * rinite, edeme si necroze ale barbitelor * artrite sero*fibrinoase sau fibrino*necrotice * pericardita fibrinoasa * pneumonie fibrinoasa sau fibrino*necrotica * musculatura decolorata si atrofiata

diagnostic
ex bacterioscopic * se e(ecuta pe frotiuri din ficat sau lic'idul e(istent in cavitatea pericardica * frotiurile se coloreaza cu albastru de metilen ex bacteriologic * insamantari din maduva din os lung nedesc'isNficat * se obtin culturi pure testarea patogenitatii

/)

* pe soareci si pasari, unde tulpinile izolate din focare de 'olera aviara omoara constant animalul de e(perienta la titruri f ridicate, obisnuit la peste )0 la *3 si )0 la minu7 . pasteureloza avaira se diferentiaza de pseudopesta aviara, care are caracter epizootic, apar in orice sezom, afecteaza numai galinaceele si mai ales tineretul, evul mai lent, cu sindrom digestiv, resp si nervos.

Pro ilaxia
!asuri generale * ac'izitionarea de animale din ferme indemne * pasarile nou ac'izitionate se mentin .0 de zile in carantina profilactica * dezinfectii si deratizari periodice * avitarea supraaglumerarii * urmarirea starii sanitar*veterinare a efectivelor prin e( clinice si anatomopatologice masuri speci ice * se fol vaccinuri inactivate sau vii atenuate J=.EPA. # * vaccin inactivat contra 'olerei la palmipede utilizat pt imunizarea ratelor si gastelor pe cale s.c in 1 reprize # *). 1 ml la 2*7 saptamani *1. 1 ml la rate, / ml la gaste dupa 1*. saptamani J=.EFAC=.# *vaccin inactivat pt gaini si curci * se inoculeaza s.c in treimea mijlocie a gatului in doza de 0,2 ml la 7*)1 si 10 saptmani, iar apoi din / in / luni J=.EFAC# * vaccin viu aenuat, se inoculeaza s.c * tineretul de reproductie se vaccineaza la )7*11 saptamani cu 0,1 ml s.c

combaterea
* se declara boala si se instituie carantina * se izoleaza lotul contaminat * loturile care pot fi valorificate se sacrifica in abator si se pot da in consum sub restrictii * se dezinfecteaza 'alele

/1

Ru*etul (branca porcului)


Este o boala infectioasa transmisibila datorita multiplicarii in sange si tesuturi a unui germen specific - ErHsipelot'ri( insidiosa $bacilul rujetului%. :oala este proprie suinelor. <ccidental se mai poate intalni si la om sub forma de pseudo*erizipel, si la alte specii*mamifere si pasari$ovine, curci%. Este caracterizata prin 'ipertermie, tulb generale grave si prin leziuni de dermatita eritematoasa, urticariforma sau necrotica.

Etiologie
<g etiologic al rujetului este, ErHsipelot'ri( r'usiopat'iae sau insidiosa. *este un bacil fin , scurt, subtire drept sau curbat * germen comenal al organismului *11 serotipuri# <), <1, :), :1 si ? * <)# virulente, det infectii acute *<1# 'ipovirulente, det infectii cronice *:# imunizante *rezistent in culturi, cadavre in putrefactie *sensibil la antibiotice $peniciline%

Caractere epizootologice
Receptivitate : porcinele $.*)1 luni%, rar ovinele, viteii si curcile -urse de in ectie: * animalele bolnave, cu forme septicemice, animalele trecute prin boala sau purtatorii si eliminatorii $amidale, limfonoduri% * cadavrele animalelor cu rujet, carnea si preparatele din carne * solul, apa, furajele cai de contaminare: * e(ogene# digestiva, transcutanat $insecte% * endogene # sub actiunea factorilor de stres dinamica :* evol sporadica sau enzootica

patogeneza
calea de infectie in boala naturala este de regula cea digestiva, mai rar cutanata. 9atrunderea germenilor in tesuturi se face prin mucoasa
/.

nasofaringiana, mai ales la nivelul amigdalelor, sau la niv muc intestinale, acolo unde germenii se gasesc sub forma epifita. :acilii raman la poarta de intrare in stare de latenta. Brecerea de la starea de infectie la cea de boala este putin cunoscuta. A prima posibilitate este reprezentata de scaderea rezistentei organismului sub act factorilor stresanti, urmata de cedarea acestuia la agresivitatea germenului. :oala poate apare si consecutiv infectiolor cu germenide mare patogenitate $virulenti%. =n orgsm germenii se multiplica de la poata de intrare, iar pe caile limfatice ajung in circulaia generala, producand septicemie. =m ultirea masiva a bacililor se face in organele bine vascularizate producand 'iperemie, 'emoragii si inflamatia acuta a limfonodurilor si a splinei. <cumularea subst to(ice in sange det in'ibarea mecanismelor defensive si aparitia tulb functionale si metabolice si a modif distrofice grave, mai ales in sist cardiovascular. <cestea provoaca slabirea rapida a cordului, alterarea endoteliului, tromboze, 'iperemii. <lteori , septicemia este n fen trecator, bacilii localizandu*se in piele, unde produc congestii inflamatorii pe zone limitate $rujet cutanat%, uneori c'iar necroze $rujet cutanat cronic%.

Tablou clinic
9erioada de incubatie este de )*7 zile , iar clinic la porc rujetl evolueaza supraacut, acut, subacut si cronic cu localizari. Iorma supaacuta: - sau fulgeratoare apare brusc in primele cazuri de boala * 'ipertermie $peste /1 grade >%, prostratie, tulb generale grave, fara aparitia petelor cutanate si moarte in )1*1/ ore , uneori c'iar in 1*. ore. * <ceasta forma este denumita ru*et alb dat lipsei petelor rosii cutanate si a evol rapide Iorma acuta septicemica: - abatere pronuntata, inapetenta, 'ipertemie intensa /1 grade >, puls si resp accelerata, conjunctivita 'iperemiata si cu o secretie sero*mucoasa. * vomitari si epista(is * poate prez la inceput constipatie, porcii stau infundati in asternut. * Dnii prez artralgii#au mers rigid, uneori sc'iopatura * ?upa )*1 zile apar fen circulatorii e(primate prin prezenta unor pete mari , de cul rosie pe pielea fina, care are par mai putin $ urec'i, abdomen, flancuri, partea int a coapselor%. * 9etele cutanate sunt difuze, pielea in dreptul lor nu este inflamata, sunt nedureroase. * >onstipatia de la inceput este urmata de diaree, uneori sangvinolenta Iorma subacuta# cutanata (urticari orma) : * se intal frevc la anim tinere si evol bengn

//

* boala debuteaza prin tulb e intensitate redusa, cu abatere, apetit capricios, febra /1 grade >, resp accelerata, conjunctivita si uneori tulb digestive * dupa )*1 zile apare urticaria, simp caracteristic * in reg dorsala, pe flancuri, in zonele cu piele groasa apar pete proeminente de cul rosie, edematoase, dureroase, bn delimitate, cu forma geometrica bn conturata $ dreptung'iulara, patrata, romboidala%, izolate, bn confluate de .*2 cm sau c'iar mai mari daca au confluat. Iorma cronica .ocalizarile: endocardica (cardiaca) * poate evolua inaparent sau cu tulb circ grave * oboseala, sincopa cardiaca, circulatia periferica modoficata # endocardita rujeica cutanata * gangrena uscata a pielii cu cicatrizari mutilante o articulara * artrite acute la membre, anc'iloze, sc'ipatuura

la ovine: # miei de 1*/ sapt# evol acut si cronic cu localizari asticulare la curci :dermatita necrotica la cap si gat tablou anatomo-patologic
orma acuta: * dermatita eritematoasa * edem pulmonar * gastroenterita catarala * congestii 'epatice si splenice orma cronica: * endocardita vegetanta * dermatita gangrenoasa * artrite anc'ilozante

diagnostic
* e( clinic coroborat cu datele epidemiologice si lezionale * pt confirmare se efect e( de laborator probe recoltate * in formele septicemice, supraacute si acute se recolteaza cadavrele proaspete, org cu leziuni, splina, ficat, pulmon, limfonoduri tra'eo* bronsice si os lung nedesc'is * in formele subacute si cronice se recolteaza org cu leziuni, portiuni de piele, cord si articulatii ex bacterioscopic * se efect frotiuri i formele septicemice , din sange, sau al org * in celelate forme de evolutie se efct frotiuri din orpg lezionate si se col gram pozitiv

/2

ex bacteriologic * se efect insamantari din mat patologic suspect in stare proaspata pe medii de cultura obinuite $ agar si bulion% * dupa cresterea coloniilor identificarea se face pe baza caracterelor morfologice, culturale, bioc'imice * pot aparea erori dat stari de putrefactie a cadavrelor deoarece bacilul este germen saprofit si poate fi izolat si dupa moarte proba biologica * pe soareci albi sau porumbei * se inoculeaza s.c sau i.m culturi proaspete sau titurat de organe * animalele mor in 1*5 zile in urma formelor septicemice * pt stabilirea diagnosticului se e(ecuta frotiuri si se se fac insamantari din org animalelor de e(perienta ex serologic * se fol reactia de seroprecipitare pt dozarea anticorpilor

diagnostic di erential
supraacute trebuie diferentiatede# socul caloric au congestia cerebrala $ apare in urma transportului indelungat cu animalele aglomerate, cutanat se observa lez rosii*albastrui% N into(icatiile acute $starea anim e grava, evol fara febra sau cu temeratura scazuta, cu tulb digestive cu debut brusc si fen nervoase% acute trebuie diferentiate de # pesta porcina clasica $febra e mai scazuta, leziunile cutanate sut de tip 'emoragic si nu 'iperemice%N pasteureloza septicemica $edeme pastoase in reg faringiana, la nivel cutanat din zona faringiana apar modificari cutanate si tulb respiatorii% N salmoneloza acuta $la purcei dupa intarcare# tulb digestive cu diaree* constipatie, fen respiratorii, pielea e cianotica pe abdomen si e(tremitati% subacuta trebuie diferentiata de # urticarie $evol afebril% cronica cu localizari articulare trebuie diferentiata de # tumefactii articulare din ra'itism

pro ilaxia
masuri generale -ac'izitionarea de animale din ferme indemnecu aplicarea masurilor de carantina de .0 de zile la anim nou ac'izitionate * administrarea in 'rana porcilor a resturilor alimentare provenite de la macelarii, pesacrii doar dupa tratare termica *limitarea circulatiei anim si personalului *??? ale ada posturilor !asuri speci ice * se vaccineaza cu vaccin viu atenuat preparat din tulpina @8* 1$ tulpina atenuata, nepatogena pt soareci dar patogena pt porumbei% * vaccinaera se face la purceii cu varsta min de . luni s.c sau i.m ) ml * imunitatea se instaleaza dupa 7*)0 zile si dureaza 5 luni
/5

* vaccinuri inactivate uleioase$ se adm 1 ml s.c cu repetare dupa .*/ sapt% * nu se vaccineaza purceii sugari, animalele febrile, slabe si cele cu boli cronice, scroafele gestante in ultima luna si nici cele recent fatate * vaccin 9orcilis erH parvo $bivalent* impotriva rujetului si parvovirozei scroafelor%* se fol la scroafe si scrofite * la scrofite se aplica vaccinarea la 5*3 luni cu apro(imativ 1 sapt inainte de monta * la scroafe se vaccineaza cu 1*/ sapt inante de monta dar cand se gasesc in cursul lactatiei * doza de 1 ml i.m

combaterea
*se declara oficial boala si se aplica masurile de carantina asupra fermei, curtii, localitatii * animalele aparent sanatoase se e(amineaza clinic si se termometreaza efectivul * se izoleaza si se trateaza porcii febrili * se verifica situatia imunologica a efcetivului * se interzice sacrificarea porcilor bolnavi * masuri de dezinfectie zilnice * animalele bolnave se izoleaza si se trateaza

Tratament
-peci ic: * adm de ser sau de ser ;antibiotice * serul antirujetic se adm i.p, i.m , sau s.c ) mlNEg dar fara a depasi 30 mlNanimal * in functie de gravitatea bolii adm de ser se repeta dupa )1 ore * serul nu sterilizeaza complet a nimalele de aceea se recomanda asocierea ser ;antibiotice $penicilina G )0.000*)2.000 D=NEg i.m, repetat de 2*5 ori la interval de /*5 ore, apoi se continua cu adm de penicilina retard $moldamin% simptomatic: * se folosesc cardiotonice $cafeina%, pt re'idratare $ sol glucozate, 8inger% * la anim constipate se fil purgative * anim care se vindeca spontan raman imune toata viata * anim sanatoase se vaccineaza de necesitate * cadavrele porcilor sacrificati de necesitate se ard, daca se sacrifica, carnea se poate da in consum daca nu e(ista alteratii ale musculaturii si dupa sterilizare prin fierbere * pielea provenita de la porcii morti poate fi fol dupa ce a fost dezinfectata 1/*/7 ore la o temperatu de )0*)3 grade > in o sol de Fa>l .04 cu S>l )4
/3

* masurile de carantina se ridica dupa )/ zile de la ultimul caz de imbolnavire, sacrificare sau moarte, dupa vaccinarea tuturor animalelor si dupa aplicarea ??? finale.

Holi in ectioase provocat de germeni din genul Clostridium


>lostridiozele sunt boli to(ico*infectioase, determinate de bacterii din genul >lostridium, prezente pe sol si in intestine la animale si om. =n limbajul comun, aceste boli sunt denumite si ManaerobiozeJ intrucat toti reprezentantii genului clostridium sunt germeni anaerobi.

Carbunele em izematos la bovine (carbunele simptomatic)


Este o boala to(iinfectioasa a taurinelor, mai rar a ovinelor si f rar a porcinelor, caracterizata prin tulb generale grave cu aparitia de tumefactii musculare $crepitante% in dif regiuni ale corpului.

Etiologie
>lostridium c'auvoei - bacil mare, sporulat, necapsulat, mobil, gram pozitiv *prezinta / to(ine majore#* ). alfa# afectiuni letale, necrotice 1. delta# 'emolizina o(igen*labila identica cu to(inele elaborata de >lostridium septicum, perfringen si tetani .. beta /.gama *rezista in mediu prin spori# 5 luni in cadavre, peste )) luni in sol

Caractere epizootologice
Receptivitate: - taurinele de la . luni*/ ani, rar caprele * sensibile animalele cu musculatura dezvoltata, bogata in glicogen care favorizeaza multiplicarea germenilor
/7

surse de in ectie: - animalele bolnave, cadavrele acestora, solul infectat de la animalele bolnave sau de la cadavre *fecale Transmitere: - nu este o boala contagioasa, e o boala telurica * digestiv, transcutanat si genital

patogeneza
bacteria patrunde in organism prin spori - tesuturi traumatizate* se transforma in forma vegetativa si incepe actiunea de multiplicare in conditii de anaerobioza*se elaboreaza to(inele $alfa si delta% si determina actiunile# *proteolitica care se caracterizeaza prin dezintegrari celulare, fiind ousi in evidenta acizii grasi volatili cu miros ranced *8emolitica # punerea in libertate a 'emoglobinei, dand aspect rosietic leziunii *neuroparalitica: vasodilatatia si permeabilizarea vaselor care determina edem in organele lezionate rezultand tulb circulatorii si digestive, animalele trec in 'ipotermie, coma si moarte.

Tablou clinic
* perioada de incubatie )*1 zile orma supraacuta: este rara, manifestata prin febra, ta'ipnee, ta'icardie, balonare, tremuraturi musculare, moarte in 7*)1 ore orma acuta : tulb generale si aparitia tumefactiilor emfizematoase invadante * pielea devina calda, dureroasa, cianozata, iar centrul tumefactiei se inegreste si se usuca * la palpare este crepitanta regiunea * tumefactia apare si la diafragm, musc'ii laringieni * evolutiade .5*31 ore si moarte in K24 din cazuri * jena in locmotie si c'iar imobilizarea regiunii orma avortata: * evolutie .*5 zile umata de vindecare

tablou anatomo-patologic
*cadavrul intra in putrefactie, se baloneaza, sangele are culoare inc'isa, se coaguleaza normal An orma acuta: -lim onodurile regionale sunt 8ipertro iate si congestionare#ficatul galbiu cu aspect spongios *tume actia musculara cu centrul de culoare bruna, iar la periferie este de culoare galbena*rosieticaN musculatura cu aspect de burete

Diagnostic
* confirmarea prin e( de laborator probe recoltate: portiuni de musc'i din focar, os cu maduva ex bacterioscopic: - frotiuri direct colorate prin metoda gram * se observa germenii sporulati ex bacteriologic: -insamantari pe medii anaerobe * mediul degaja miros ranced

/K

testul seroprotectiei pe cobai:- pt diferentierea de alti germeni anaerobi prognostic: grav $moarte in )1*31 ore%

pro ilaxia
masuri generale: -distrugerea cadavrelor *evitarea pasunilor contaminate *sterilizarea instrumentarului c'irurgical *dezinfectia periodica a adapostuurilor *nedesc'iderea cadavrelor pe sol !asuri speci ice: -imunizarea taurinelor peste 5 luni in zone in care s*au diagnosticat cazuri de boala $E!IAFAC* vaccin inactivat, se inoculeaza s.c . ml la taurinele de peste . luni si imunizarea dureaza 5*3 luni%

Combaterea
*se declara boala si se instituie carantina de gr . *se izoleaza animalele iar trtamentul este eficace doar daca este aplicat precoce *tratamentul cu ser specific - )00*200 ml i.m sau i.v c antibitoce *animalele sanatoase se vaccineaza de necesitate

.a ovine
Caractere epizootologice: infectia se produce la nivel cutanat, pe cale digestiva este rara Tablou clinic: - tumefactii de tip edematos, necrepitante, lana este zbarlita si se smulge usor * localizarea la um membrudet sc'iopatura * loc in musculatura profunda det tumefactie crepitanta * evol )1*.5 ore*moarte

la suine
*rar semnlata * infectie pe cale cutanata si digestiva * simptome# tulb digestive, tumefactii in diferite regiuni corporale *evol )*1 zile *leziuni# edeme, ifiltratii sero'emoragice si gangrenoase, cu bule d egaze si miros butiric in musc'i .a cabaline: edeme pectorale, sc'iopatura, mers rigid .a bubaline: tumefactii emfizematoase, necrepitanta

20

Hotulismul
Este o boala de natura to(ica, rareori to(iinfectioasa, de origine alimenatra, comuna omului si diferitelor specii de mamifere si pasari, caracterizata clinic prin tulbuari dominant nervoase, de tip paralitic, cu evol rapida si sfarsit letal.

Hotulismul la ecvine
>alul prezinta into(icatii botulinice spontane in urma consului furajelor altrate*fan, ovaz, sfecla.

Etiologie
* boala este produsa este to(ina elaborata de >lostridium :otulinum* germen anaerob, sporulat, mobil, gram pozitiv * to(inele elaborate sunt termolabile si au actiune neurotropa, sunt rezistente in sucul gastric si la 9S mai mic de 7 * se cunosc 3 tipuri # <, :, >, ?, +, G ce se infentifica prin seroneutralizare * boala este determinata frecvent de to(ina elaborata de tipurile > si ?

caractere epizootologice
receptivitate: *solipedele si alte specii de animale $taurine, ovine, caprine, suine, rozatoare si rar carnasiere% surse de in ectie: - apa si furaje contaminate cu dejectii sau cadavre de pisici, rozatoare incarcate cu to(ina botulinica calea de contaminare :- digestiva , odata cu furajele sau apa contaminata * in mod e(ceptional boala poate apare in urma patrunderii sporilor in plagi profunde, anfractuoase

patogeneza

2)

to(ina botulinica, ingerata odata cu furajele sau cu apa, traverseaza mucoasa digestiva in toate compartimentele sale, ajunge in circ limfatica si in cea sangvina. ?e aici se fi(eaza pe sist nervos periferic asupra caruia actioneaza in acelasi mod ca , curara, impiedicand transmiterea influ(ului nervos la fibra musculara. e produce o paralizie de tip flasc.to(ina actioneaza si asupra filetelor nervoase orto* si parasimpatice ceea ce determina# midriaza, in'ibarea secretiei salivare, paralizia musc'ilor vezicii urinare.

Tablou clinic
* perioada de incubatie este scurta de 1*5 zile, cu limite de la cateva ore la 1 sapt, in functie de cantitatea de to(ina ingerata. Iorma supraacuta: - este f rapida cu simptomatologie necaracteristica. * animalele care in ajun au avut comportament normal sunt gasite dimineatza, in adapost in decubit facand incercari zadarnice de a se ridica * sfarsitul este letal , in cateva ore orma acuta :- evolutie lenta si o simptomatologie mai comple(a si mai caracteristica * tulburari locomotorii# mars vaccinal, greoi, at(ic, cu angajarea dezordonata a membrelor in deplasare * tremuraturi musculare, respiratie accelerata si transpiratie in di erite regiuni ale corpului * tulb de tip paralitic * intr*o faa mai avansata se constata deglutitia care devine mai imposibila datorita paralizie limbii sau a musc'ilor faringieni * paralizia pleopelor superioare care acopera partial globii oculari, midriaza, imobilitate pupilara * la sfarsit apar si tulb ale marilor functii# puls accelerat si slab, respiratie dispneica, cu zgomot de cornaj * evolutia este de )*/ zile orma subacuta-cronica :- evol lent si este posibila vindecarea * tulb de locomotie, cade frecvent si se zbate mult pana reuseste sa se ridice * marile functii nu sunt modificate * evol de la o saptmana sau c'iar mai mult

tablou anatomo-patologic
* organele interne si creierul sunt puternic 'iperemiate, cu 'emoragii punctiforme * in sist nervos se gasesc 'emoragii si edeme mai ales in bulb * e( 'istologic evidentiaza in plus 'emoragii perivasculare, infiltratii limfocitare in cerebel

diagnostic
probe recoltate: furaje incriminate si produse patologice $ficat, sange, continut stomacal%
21

ex bacteriologic: insamantarea pe medii specifice pt anaerobi, permite uneori sa se izoleze >lostridium botulinum.

Pro ilaxia
!asuri nespeci ice: - se vor elimina din ratia animalelor furajele care provin din rezervoare de insilozare in care au fost descoperite cadavre de rozatoare sau alte animale *in general este recomandat un control al furajelor insilozate !asuri speci ice: - imunizarea activa a an imalelor cu ajutorul anato(nei botulinice, de obicei absorbita pe gel de 'idro(id de aluminiu

Combatere
* se va institui dieta totala * to(ina se elimina prin spalaturi gastrice, purgative sau prin des'idratare larga a plagii * pt eliminarea to(inei botulince din tubul digestiv si a reduceruu absorbtiei se recomanda slapaturi gastrice cu sapun si ulei sau bicarbonat de sodiu14 la nevoie cu sonda si clisme calde.

Hotulismul la bovine
Etiologie: tipul > de bacil botulinic
:oala apare ca o consecinta a consumului e furaje to(ice. Futretul conservat in silozuri este de cele mai multe ori, cauza unor asemenea into(icatii. Tabloul clinic: - boala evolueaza fara febra si se caracterizeaza clinic prin tulburari locomotorii, consecutiv unei tulb progresive $paralizie bulbara%, ce pot fi incadrate in / forme evolutive #supraacuta# acuta# subacuta# cronica' Bulburarile comune intalnite in toate formele evolutive sunt paraliziile totale sau partiale ale musc'ilor striati $locomotori, masticatori si ai deglutitiei%.debuteaza prin mers vaccilant, pozitie ecubitala, greutate la sculare, ulterior apare jena in masticatie si deglutitie -paralizia limbii. *modificari 'ematologice# anemie, mononucleoza *evol de .*7 zile *snt posibile si vindecarile spontane *in unele cazuri se produc complicatii pulmonare foarte grave

Hotulismul la ovine si caprine


Etiologie: *sunt foarte sensibile fara de to(ina botulinica *boala este determinata de to(ina tipului > si ? Tablou clinic:- atonie musculara# paalizii ale limbii# maxilarului in erior -evol supraacut, subacut si cronic *evolutia supraacuta se termina cu moarte

2.

Hotulismul la caine
:oala apare rar ca urmare a consumului de conserve infectate, cadavre de rozatoare. Tablou clinic: - se manifesta cu sindrom neuro*oculo*digestiv , fara febra * simptome nervoase # imobilitate, paralizii * simptome oculare# congestia conjunctivei, ulcere corneene, strabism * simptome digestive# anore(ie, disfagie, constipatie moartea apare prin stop respirator.

Hotulismul la suine
*este rar semnalata, produsa de tipul > *porcul are o rezistenta naturala crescuta * se produce prin consumul de furaje contaminate, frecvent faina si subprodusele de la industria carnii si a pestelui.

Hotulismul la pasari
Etiologie:- gainile sunt foarte sensibile * boala este produsa de tipurile <, : si > * sursele de infectie sunt reprezentate de # furajele contaminate, de carne infectata sau peste descompus, vegetale infectate $porumb, mazare, alterate, umede%, larva de musca tablou clinic:orma acuta:- paralizie generala, afonie, si moarte in cateva ore orma subacuta:- diaree, paralizia picioarelor, aripilor si a gatului insotite de afonie, uneoripoateapare disfagie si dispnee6moarte si animalele de blana fac boala# nurcile si vulpie argintii. imptomele sunt de atonie musculara, paralizie flasca, midriaza.

2/

Tetanosul
Este o boala to(i*infectioasa, comuna omului si mai multor specii de animale domestice si salbatice, carcterizata printr*o e(citabilitate e(agerata a centrilor nervosi motori, insotita de contractii spasmodice, tonice, ale intregii musculaturi striate. ensibilitatea ma(ima o prezinta ecvinele, urmate de suine, ovine, taurine, carnasiere.

Etiologie
<g cauzal este to(ina elaborata de >lostridium tetani, bacterie sporulata, mobila, anaeroba, si gram pozitiva. *nu se inmulteste in mediul e(tern unde se gaseste sub forma de spori *prin multiplicareproduce o e(oto(ina de natura proteica , solubila in apa, care are . componente cu actiune diferita# tetanospasmina, tetanolizina si to(ina nespasmogena. Tetanospamina are act asupra F>, este responsabila de sindromul tetanic, este antigenica si imunogena Tetanolizina are act 'emolitica, cardioto(ica si necrotica Toxina nespasmogena are un rol in apartia paraliziei periferice determinata de to(ina tetanica. *clostridium tetani poseda antigen Mo M, comu tuturor tulpinilor si antigen M'J, specific, pe baza caruia sau identificat )0 tipuri serologice *sporul bacilului tetanosuluiisi are 'abitatul in sol unde persista nedefinit *sporul rezista la act factorilor fizici si c'imici *uscaciunea il conserva foarte bine

Caractere epizootologice
Receptivitate: - afecteaza toate speciile de animale, frecvent la cabaline * pasarile sunt refractare

22

surse de in ectie:- este boala telurica* solul conserva sporii proveniti din organismul animalelor prin fecale sau din plagile tetanigene dinamica:- evol sporadic, rar enzootic $oi, miei, purcei, manji, vitei% * la cabaline apare frecvent dupa potcovire

patogeneza
dupa patrunderea in tesuturi daca gasesc conditii favirabile, sporii se transforma in forme vegetative. =n conditii de anaerobioza are loc multiplicarea formei vegetative si implicit elaborarea to(inei. Elementul pricipal al patogeniei il constituie e(oto(ina prin cele 1 componente# tetanospasmina si tetanolizina. Betanospasmina reprez to(ina tetanica propriu*zisa , in sensul ca ea este responsabila de actiunea asupra neuronilor motori, implicit de contractiilemusculaturii. ,a niv plagii tetanigene , to(inaajunge in sange. 8aspandirea spre F> se face pe calea nervilor periferici. Cecanismul prin care to(ina tetanica actioneaza asupra celulei nervoase pentru a declansa simptomatologia bolii, se pare ca aceasta ar in'iba actiunea colinesterazei, ceea ce ar duce la acumularea de acetilcolina in sinapsele neuromusculare si aparitia contractiilor musculare. =n tetanos in mod obisnuit moartea este datorata asfi(iei in urma tetaniei musc'ilor diafragmei sau a spasmului glotei.

Tablou clinic
* perioada de incubatie este de )*. saptamani

la ecvine# * ovolueaza sub forma generalizata


* debuteaza cu jena in masticatie, deglutitie si locomotie, urmate de imposibilitatea deglutitiei si deplasarii * dupa 1 zile de la debut, contractiile musculare cuprind intreaga musculatura striata* animalele raman imobile, cu capul intins, cu narile in trompa, trismus, globii oculari retractati in orbite si cu pleopa a .*a evidentiata * apare contractura musc'ilor cervicali, fesieri, dorsali, lombari, abdominali * membrele sunt rigide * lumina si zgomotele spontane declanseaza crize de tetanie, animalele tresar, tremura, respiratia devine superficiala, incompleta * pe parcurusul evolutiei bolii crizele sunt mai intense, frecvente * animalele cad in decubit * moarte prin asfi(ie K04 * boala poate evolua supraacut# animalele mor in )*1 zile * cand tetania se instaleaza treptat, evolueaza )0*10 zile ci vindecare * dupa trecerea prin boala imunitatea nu se instaleaza, animalele putanduse afecta din nou

25

la bovine#*

apare rar datorita continutului ridicat de anticorpi specifici serului sangvin, ca urmare a absorbtiei repetate in doze mici to(ina tetanica produce in componentele gastrice unde sporii se inmultesc * boala evolueaza#* localizat $ apare dupa fatari distocice, cu rupturi utero*vaginale% * generalizat $la tineret% # trismus, capul si gatul intins, membre rigide, cifoza, meteorism

la ovine#* tetanos partial# localizare in trenul posterior


*tetanos ascendent# contractura musculara generalizata, timpanism

la suine#* tetanos generalizat# mers dificil, rigid, cifoza, enoftalmie


*tetanos localizat# apare la un grup de musc'i*vindecare

.a caini si pisici#* tetanos partial# localizare la cap, gat si membre


*tetanos generalizat# contractura

Tablou anatomo-patologic
* rigiditate cadaverica precoce si foarte intensa * plagi decubitale * la desc'iderea cadavrului#* congestie venoasa generalizata sange negruincomplet coagulat cord degenerat edem pulmonar, pneumonie

diagnostic
* este usor de stabilit, mai ales in forma generalizta cu simptome caracteristica * nu se fol diagnosticul de lab pt confirmare ex bacterioscopic:- se efectueaza frotiuri din plaga tetanigena * nu este concludenta * izolarea germenului duce la confirmarea diagnosticului * se obs germen colorat gram pozitiv sub forma deJbastonas de tobaJ sau Ibat de c'ibritJ ex bacteriologic:- se inoc materialul patologic din plagi pe medii de cultura anaerobe se se incubeaza la termostat1*. sapt proba biologica:- se fol ca anim de e(perienta soarecii albi la care se inoc direct materiall patologic recoltat din plagi sau sange * se considera proba biologica ; cand anim de e(perienta manif fenomene tetanigene diag di erential:- intoxicatia cu stricnina - moartea survine intr*un timp scurt *contractiile musc apar brusc, sunt de scurta durata si alterneaza cu perioade de comportament normal * urbura acuta- anim poate efectua pre'ensiunea, masticatia, deglutitia
23

*pleopa a .*a nu proemina, iar membrele pot fi fle(ate *crizele reumatismale- apar brusc, sunt uneori insotite de febra, iar pre'ensiunea, masticatia , deglutitia, mobilitatea urec'ilor si gatului sunt nemodificate *mioglobinuria- apare dupa fol anim la un efort de intensitate crescuta, in perioada de primavara cand caii sunt fol la arat dupa o perioada mare de stat $iarna% *contractiile sunt loc in special la niv musc membr post *tetania de iarba- apare la inceputul sezonului de pasunat fara e(citabilitate si cu contractia tonico*clonica -turbarea- apare un fals trismus, cu paralizia musc'ilor maseteri si tulb nervoase $furie, agresivitate%

Prognosticul
* se apreciaza dupa gradul trismusului $gradul de contractie a musc maseterice% * poate fi prognostic de avirabil sau grav cand trismusul este complet, gura nu poate fi desc'isa, anim sunt in decubit * prognostic avorabil cand trismusul este incomplet sau partial, cand anim supravietuiesc timp de 1 sapt si cand fenomenele respiratorii se remit

Pro ilaxia
!asuri nespeci ice: - igiena plagilor accidentale sau operatorii * oricat ar fi insa de rguroase masurile de asepsie si antisepsie este indicat ca ele sa fie dublate de masuri de imunoprofila(ie, pasiva sau activa. !asuri speci ice: este de 1 tipuri # * Amunopro ilaxia pasiva se realizeaza cu ajutorului serului antitetanic 'iperimun preparat pe cal. =n scop preventiv serul antitetanic se inoculeaza pe cale s.c la toate animalele ce przinta plagi accidentale sau operatorii recente. * Amunizarea activa se face cu ajutorul anato(inei tetanice M<natet, care este o anato(ina tetanica inactivata cu formol si caldura absorbita pe gel de 'idro(id de aluminiu ,a cal# * imunitatea pasiva se face cu )200 Da=$ unitati antito(ice internationale% ,a porcine#* daca sunt sub 20 Eg cu 200Da=N daca sunt peste 20 Eg doza este de )000*)100 Da= =munitatea activa ,a cal* se practica . adm cu )0 mlNfiecare adm, primele 1 efect la interval de .0 zile si a treia dupa ) an *dupa a 1*a adm , anim prezinta imunitate ) an, iar dupa a .*a adm toata viata ,a celelalte specii este aceeasi sc'ema de adm cu anato(inam doar ca doza este de 2 ml.

27

,a porcine* se recomanda fol de anato(ina cu 1 luni inainte de fatare, nu implica nici o modificare in timpul gestatiei

Combaterea
*izolarea si tratarea animalelor bolnave

Tratamentul
-peci ic:- urmareste . obiective#*distrugerea focarului tetanigen *neutralizarea to(inei aflata in circulatia sangvina *neutralizarea to(inei ce a trecut bariera meningo*encefalica *distrugerea focarului tetanigen se poate realiza prin tratament c'irurgical si prin antibioterapia locala si generala *neutralizarea to(inei tetanice din sangele circulant se realizeaza prin inocularea intravenoasa, s.c, i.m a serului antitetanic in doze de )20 000*.00 000 D= adm o data sau fractionat. *in lipsa serului antitetanic se poate recurge si la bicarbonatul de sodiu 34 adm i.v in doza de )000*)100 ml, dupa ce in prealabil i sa adm animalului formol )04 10 ml. -imptomatic:- urm calmarea e(citabilitatii refle(e a animalului, calmarea si rarirea crizelor tetanice, eentual suprimarea lor si rela(area contractiilor musculare, si trebuie asociat cu tratamentul specific. * se recomanda la cal# clorpromazin 0,2* ) mgNEg i.m * sulfat de magneziu adm iv. =n doza de .0*20 g subst activa, in medie )0 gN)00 Eg greutate vie. Agieno-dietetic:- asigurarea conditiilor adecvate animalelor tetanice * asig anim de adaposturi linistite , fara prea multa lumina, fara insecte 'ematofage * anim sa fie lasate in bo(e, nelegate * anim vor primi in 'rana furaje verzi, barbotaje de buna calitate, usor digestibile, nefermentescibile * se combate des'idratarea cu ser glucozat, izotonic adm i.v

2K

An ectii produse de clostridium per ringens -enterotoxiemiile anaerobe -dizenteriile anaerobe Enterotoxiemiile anaerobe la ovine
:oli to(iinfectioase cu evolutie acuta ale oilor adulte si a tineretului produse de diferite tipuri ti(igene de >lostridium perfringens si care sfarsesc mortal.

Etiologie
:oala, la oile adulte este produsa de >lostridium perfringens tip >. ,a tineretul ovin , uneori si la oile adulte, enteroto(iemia $ boala rinic8iului moale% este produsa de >lostridium perfringens tip ? si de tip <. *este un bacil gros, lung, imobil, capsulat, gram pozitiv *sau indentificat 2 tipuri serologice# <, :, >, ?, E. *dintre cele 2 tipuri , in producerea enteroto(iemiilor oilor intervin tipurile <, :, > si ? *tipul ? este putin raspandit in tara noastra, fiind incriminat rareori in declansari de imbolnavire *tipul > are o to(ina letala principala , beta*to(ina *tipul< este impartit in 1 varietati#* clasica, caracterizata prin producerea de alfa*to(ina si *enterotoxigena# caracterizata prin producerea de enteroto(ine

Caractere epizootologice
50

Receptivitate: * boala apare atat la miei cat si la tineret si la oile adulte. *animalele din rasele de carne si mi(te , cat si cele in stare buna de intretinere sunt cele mai e(puse imbolnavirii *enteroto(iemia oilor adulte se intalneste frecvent la oile in varsta de )*/ ani, in timp ce boala rinic'iului moale apare frecvent la miei de .*7 saptamani *boala se inregistreaza mai frecvent in ani ploiosi si caldurosi, care permit dezvoltarea lu(urianta a ierbii pe pasune Dinamica: infectie endogena, boala evol enzootic cu morbidiatte de )0*104 Evoloutia bolii: uneori imbolnavirile apar sporadic, la intervale distanta

Patogeneza
>lostridium perfringens colonizeaza in mod obisnuit in tubul digestiv. 9t a produce sindromul de enteroto(iemie este necesara interventia si altor factori, care sa favorizeze multiplicarea germenilor si producerea unei cant mari de to(ina. +actorii e(ogeni joaca un rol important. Bulb functionale ale rumenului si intestinului, produse prin ingerarea unei cant e(cesive de alimente duc la o insufucuenta a aciditatii gastrice, si la diminuarea peristaltismului intestinal, favorizand multiplicarea germenilor in intestin. 9roto(inele elaborate de tipurile to(igene de >lostridium perfringens, sub actiunea fermentilor intestinali se trans in to(ine si se absorb prin mucoasa intestinala lezata, cauzand boala.

Tablou clinic
*perioada de incubatie de la cateva ore la cateva zile, cu evol supraacuta, acuta si rar subacuta An orma supraacuta: anim normale seara se gasesc moarte dimineatza. ,a cele in viata se observa colici, sarituri, caderi, convulsii si moarte in cateva min. An orma acuta : cea mai frecventa , se obs# abatere pronuntata, oaia ramane in urma turmei, mersul este ata(ic, nesigur, se loveste de obstacole, eforturi de defecare si urinare, diaree lic'ida, uneori sangvinolenta, temperatura de /0*/0,2 grade>, resp dispneica. Drmeaza o scurta perioada de agitatie si oaia moare prin coma. <nim mor in cateva ore sau dupa o evol de 1*/ zile An orma subacuta: somonolenta, apetit capricios, sialoree, incercari de defecare si urinare, tulb generale si digestive, icter, 'emoglobinurie, tulb nervoase $tremuraturi spontane%.

Tablou anatomo-patologic
* cadavrul prezinta membrele in e(tensie, iar capul intins mult pe spate * in jurul narilor prez spumozitati sangvinolente * pe piele s egasesc regiuni depilate rosii*violacee la desc'idere cadavrului#

5)

* tesutul conjunctiv subcutanat edematiat , congestionat * in sacul pericardic este prezent un lic'id galben sau roz care in contact cu aerul se gelifica * miocardul degenerat * limfonoduluii mezenterici sunt 'emoragici * ficatul este congestionat, degenerat , de culoare galbena * in boala rinic8iului moale , unul sau ambii rinic'i sunt congestionati , consistenta scazuta

diagnostic
probe recoltate: os lung, rinic'i, splina, ficat, portiuni de anse intestinale, limfonoduli mezenterici ex bacteriologic: izolarea ag cauzal si prin determinarea to(icitatii cont intestinal proba biologica: continutul intestinal se amesteca cu un volum egal de apa fiziologica, se centrifug'eaza , lic'idul obt se inoculeaza la soareci pe cale i.v in doza de 0,2 ml. Diagnostic di erential: * antraxul# apare sub forma sporadica, cu 'ipertrofia si ramolirea splinei si evid de bacili capsulati in frotiurile de sange si org * 8epatita necrozanta , prin focare necrotice in ficat * intoxicatiile acute , apar in masa, concomitent la mai multe animale

pro ilaxia
masuri nespeci ice: - evitarea pasunilor bogate si a e(cesului de concentrate in ratie * la anim supuse ingrasarii, furajele concentrate se vor adm rational si gradat * sc'imbarea brusca a regimului alimentar masuri speci ice: vaccinarea se face cu vaccin contra anaerobiozelor $R=!FAC AHCD% * adm se face la ovinele in varsta de peste . luni de 1 ori la interval de .0 zile in doza de 1 ml s.c si . ml la anim adulte * la tineret cu greutate mn de )0 Eg doza este de / ml s.c cu rapel la .0 de zile * vaccinare de necesitate din 5 in 5 luni

combaterea
* animalele se izoleaza * la cazurile incipiente se poate aplica un tratament cu ser antigangrenos polivalent si subst antiinfectioase * seruul se adm in doze de /0*20 ml $)N1 i.v si T s.c% * ca medicatie antiifectioasa se fol tetraciclinele, cloramfenicolul, eritromicina, ampicilina si furazolidona adm per os

51

* la anim santaoase din focar se sisteaza adm de concentrare, 'ranirea facandu*se du fribroase de buna calitate

enterotoxiemia anaeroba a viteilor


denumita si enteroto(aemia 'emoragica sai dizenteria viteilor, este o clostridioza grava, caracterizata prin enterita 'emoragica, cu evol acuta, urm de moarte.

Etiologie
ag causal al bolii este >lostridium perfringens. ?e la vitei sau izolat tipurile > si < si mai rar :, ? si E.

caractere epizootologice
* viteii =n primele zile de viata pana la un an sau c'iar mai mult * viteii bine dezvoltati, vigurosi, sunt cei mai receptivi * morbiditatea ca si mortalitatea sunt in functie de varsta

tablou clinic
boala evol acut si c'iar fulgerator, ca o enteroto(iemie grava. @itelul este abatut, prez tremuraturi musc, colici, inapetenta, febra. Cucoasele sunt cianotice,anim prez dispnee, diaree 'emoragica si paralizia e(tremitatilor. Coarte survine prin convulsii in )7*10 de ore. e pot obs si fen nervoase# opistotonus, miscari in manej.

Tablou anatomo-patologic
e constata lez de enterita 'emoragica la niv jejunului si ileonului, cu necroza mucoasei. >ont intestinal este rosietic, cu sange. e mai constata# 'emoragii sub seroase, epicard, pulmon; degenerescenta 'epatica gravacu decolorarea organului; in plus se obs congestii meningeale, pulmonare, splenice.

Diagnosticul
9rezumtiv de enteroto(aemia anaeroba poate fi facut cand boala apare* mai ales in timpul primaverii si toamnei la viteii sugari.
5.

Di erential se impune fata de# listerioza, colibaciloza, diareea virotica, salmoneloza

Pro ilaxia
!asuri nespeci ice: * respectarea normelor generale de 'ranire si de igiena !asuri speci ice:- se poate alica vaccinarea femelelor gestante, cu 1*. lun inainte de parturitie, util vaccine contra anaerobiozelor la rumegatoare $R=!PEFAC AHCD% * vaccinul se inoculeaza s.c pe latura gatului in doza de 2 ml la prima inoculare si 2 ml la a 1*a inoculare la interval de .0 zile * vaccinul se aplica la viteii in varsta de peste 1 luni * vaccinarea de intretinere din 5 n 5 luni

combaterea
* introducerea in ratie a fanului de buna calitate si reducerea concentratelor cu 20*304 * aplicarea tratamentului cu antibitice asociat cu unser specific poate duce la vindecare mai ales la viteii de peste )0 zile * se poate aplica si o imunizare prin injectarea unui ser, care sa contina anticorpi fara de >lostridium perfringens tipurile :, >, ? si E.

enterotoxiemia anaeroba a iepurilor


etiologie: ag causal este >lostridium perfringens.
Iactori avorizanti: lipsa adaparii sau defectarea adapatorilor, ce duce la insetarea animalelor * leziuni renale provocate de boli cornice * supraalimentatia * adm de furaj bogat in proteina si sarac in celuloaza tablou clinic: - constipatie urmata de diaree, cu acumulare de gaze in stomac si intestine, balonarea abdomenului, 'ipotermie si moarte. Pro ilaxie:- se vor e(clude furajele verzi, radacinasele si concentratele din ratie si se vor adapa anmalele * preventive si curative se poate folosi serul antigangrenos polHvalent

enterotoxiemii la alte specii de animale


la procinele adulte - este incriminat >lostridium perfringens tipul > , cu un tablou anatomo*clinic asemanator celui de la oile adulte la man*i este incriminat >p tipul :
5/

la caine este produsa de >p

enterotoxiemia aviara
etiologie: este produsa de >lostridium perfringens tipurile <, >, ?, E si +. mai frecvent se izoleaza tipurile > si <. * tipul < det leziuni necrotice $enterita necrotica% caractere epizootologice: -sunt receptive # puii de carne, in special in crestere intensive incepand de la varsta de )2 zile, precum si la gainile adulte. =nfectia la puii de la 5*7 sapt este cunoscuta si sub numele de enterita necrotica * boala naturala se intalneste atat la pasarile domestice $gaina, fazan, ratam gasca% cat s la cele salbatice$uliu, gasca, rata, porumbel, cioara% - actorii avorizanti: faina de peste, de grau si de orz in e(ces pot sa agraveze evol in focar *unele boli cu localizare digestive, de natura bacteriana sau parazitara, mai ales infestatia cu dif specii de coccidii Tablou clinic: - evolo supraacuta, acuta si rar cronica * simpt apar brusc, mai ales la e(emplarele in stare buna de intretinere si foarte buna * se manifesta prin inapetenta, dispnee, diaree sangvinolenta care det epuizare rapida si moarte in interval de )1*1/ ore * la puii de /*5 sapt boala evol lent si se obs# apetit capricios, cianoza crestei si barbitelor, diaree cu materii fecale spumoase, slabire progresiva tablou anatomo-patologic: - lez de enterita catarl*'emoragica si necrotica * cont intestinal este fibrino*'emoragic, de cul bruna si miros fetid * ulcere in jejun, ileon, cecumuri * emfizeme subcutanate si edeme 'emoragice crepitante * splina marita in volum
52

* ficat este congestionat diagnostic: - se pune pe baza e( de lab * e(ecutarea de frotiuri din focarele necrotice si din cont intestinal sau prin culture pe medii anaerobe * di erential fata de colibaciloza, salmoneloza si coccidioza pro ilaxia:- generala: evitarea sc'imbarii bruste a ratiilor alim, a emperaturi in 'ale * tratament mediamentos$tetracHcline% in 'rana timp de 2*3 zile

Dizenteria anaeroba a mieilor


Este o boala to(iinfectioasa a mieilor in primele zile dupa nastere, caract prin tulb digestive si uneori nervoase, iar anatomo*pat prin enterita 'emoragico* necrotica.

Etiologie
<g causal este >lostridium perfringens, tipul : dar si tipurile >, ? si <.

Caractere epizootologice
Receptivitate:- miei in primele )0*)/ zile dupa nastere * rar dupa varsta de 1*. sapt * se imbolnavesc in primul rand miei lacomi, in stare buna de intretinere surse de in ectie:- solul contaminat cu spori de >p eliminate odata cu fecalele de la animalele purtatoare $miei, oi% *grmenii sub forma de spori se gasesc current in glanda mamara murdarita cu fecale, de unde miei ii pot ingera prin supt imediat dupa fatare Dinamica:- evol enzootic

Patogeneza
?upa patrunderea in tubul digestive al anim nou*nascut, >p se multiplica in intestine si produce o to(ina cu act 'emolitica, necrozanta, proteolitica, care lezeaza mucoasa tubului dig, se absoarbesi duce la into(icatia generala, fara ca germenii sa patrunda in sange. Bo(ina provoaca pe cale nervoasa o staza puternica in reteaua vasculara a intestinului subtire urmata de ruperea vaselor si 'emoragii intense.

Tablou clinic
* perioada de incubatie este scurta de cateva ore
55

* evol acut si subacut in evol acuta # 'ipertemie, adinamie, abatere, diaree profuza, fecalele sunt initial galben spumoase, apoi brune, sangvinolente.mielul este moale, nu suge, are lana zbarlita si sta cifozat, prez tenesme si paloarea rectului. >oada si membrele posteriore sunt murdarite de fecale. Evol este scurta , 1*. zile cu mortalitate de la )2 *324. =n evol subacuta : pe langa tulb gasto -intestinale, apar si fen nervoase# mentinerea capului in poz anormale$opistotonus%, salivatii abundente. Ciei care supravietuiesc sunt predispusi la dif boli si nu se dezv bine.

Tablou anatomo-patologic
* lana de pe coada si membrele posterioare e murdarita de materii fecale la desc'iderea cadavrului# * edem al teustului conjunctiv subcutanat din regiunea ombilicala si abdominala * lic'id si coaguli de fibrina in cav toracica * lic'id sero*sangvinolent in cav peritoneala * rinic'ii congestionati * ficatul degenrat * splina normala ca volum, prezinta 'emoragii subcapsulare * limfonoduli mezenterici edematiati 'emoragici

diagnostic
-se pune pe baza datelor epizootologice si anatomopatologice si se confirma prin e(amen de laborator * e( de laborator$ bacteriologic si bacterioscopic% se e(ecuta din cadavrele proaspete sau de la miei sacrificati in agonie si consta in e(ecutarea de frotiuri si insamantari din continutul intestinal inainte si dupa o prealabila inactivare termica pe medii obisnuite pt germeni anaerobi. *di erential : fata de colibaciloza, in care insa enterita nu are c'aracter 'emoragic, iar evol este mai lunga; fata de salmoneloza la oile gestante care evolueaza cu avort, iar evol bolii este mai lunga.

Pro ilaxia
!asuri generale: - evitarea factorilor favorizanti# deficiente de igiena, amplasarea, improprie a adaposturilor, alimentatia necorespunzatoare a oilor in perioada de gestatie si lactatie !asuri speci ice:- vaccinarea oilor gestante cu vacin contra anaerobiozelor la anim *vaccinarea se aplica la apro(imativ )10*).0 zile de gestatie *miei nascuti din oi imunizate active $ R=!PERFAC% sunt protejati prin anticorpii colostrali timp de )0*)/ zile, fiind acoperita per critica in care pot sa apara imbolnavirile

Combaterea
53

* dezinfectia adapostului si sc'imbarea sternutului * miei bolnavi se pot trata numai in formele lente si inainte de aparitia dizenteriei. =n acest scop se fol serul specific antiperfringens tip : in doza de )0*10 ml i.p * se mai fol si antibiotice, singure sau in asocitie cu seroterapia. e util tetraciclina adm per os in doza de 0,012*0,0/ gNEg divizata in .* / reprize sau cloramfenicol per os * tratamentul cu antibiotice se poate asocia cu vitaminoterapia, in special comple(ul : * la miei sanatosi din efectivele in care a aparut boala se recomanda fie preventia cu ser specific adm imediat dupa fatare, fie preventia medicamentoasa cu sulfamide.

Dizenteria anaeroba a purceilor


>unoscuta si sub denumirea de enterita necrozanta infectioasa, este o boala ce afecteaza purceii in primele zile de viata, caract prin enterita 'emoragico*necrotica.

Etiologie
<g cauzal este >lostrudium perfringens tipul > a carui to(ina beta este raspunzatoare de diareea 'emoragica si de leziunile de enterita necrotica a intestinului subtire.

Caractere epizootologice
-urse de in ectie: *germenul se gaseste in fecalele a numeroase scroafe,in asternutul din adapost si in sol Cale de contaminare:- in timpul suptului, de la mamele purtatoare si elimin de bacilli, ale caror mame sunt murdarite de fecale, praf si pamant.

Tabloul clinic
+recventa ma(ima a bolii se inregistreaza in prima saptamana de viata, incepand cu ziua a doua dupa fatare. ?upa primele 3 zile, nr cazurilor se reduce simtitor. +orma supraacuta evol in decurs de cateva ore# febar intensa, cianoza pielii, mai ales la e(tremitati, moartea survine in )*. ore de la debut =n forma acuta # febra $/)*/), 2 grade >%, sunt tristi, nu mai sug, vomita, prezinta ata(ie, astazie, pozitie decubitala si diaree; fecalele initial sunt apoase, galben*cenusii, apoi au aspectul unui terci de cul alb*cenusie si urat mirositoare.evol este de 1*/ zile si se sfarseste adesea prin moarte +orma cronica apare la viteii de peste )0*)1 zile# diareee sero*mucoasa, des'idratare accentuata si case(ie. Evol este de )2*10 zile.

Tablou anatomo-patologic
57

=n forma supraacuta: *jejunul si ileonul, pe o anumita portiune sunt de culoare rosie*inc'isa =n forma acuta : - congestia jejunului si ileonului * pe intestinul alterat inainte de al desc'ide se obs zebruri longitudinale, caracteristice. * >ontinutul intestinal poate fi 'emoragic * ,a intestinul gros se obs tiflite si colite 'emoragico*necrotice sau fibrino*necrotice * =n tot tractusul digestiv se obs 'emoragii fine in submucoasa, edem al peretilor * 9eritonita fibrinoasa, ingrosarea intestinului

Diagnostic
e bazeaza pe e( clinic, epizootologic, anatomo*patologic si bacteriologic. ?escoperirea to(inei perfringens in continutul intestinal si izolarea germenului sunt probe suficiente pt a pune diagnosticul. Germenul se izoleaza din continutul intestinal sau din peertele intestinului subtire. ,ic'idul de centrifugare al continutului intestinal omoara soarecii pe cale i.v in doza de 0,1*0,2 ml.$

Proba biologica)'
Di erential transmisibila. fata de # colibaciloza, salmoneloza, gastroenterita

Pro ilaxia
!asuri generale: - imbunatatirea cond de igiena si de alimentatie *dezinfectia bo(elor de fatare in mod periodic *igiena glandei mamare, in mod deosebi inainte de parturitie !asuri speci ice:- imunizarea scroafelor gestante fol vaccinul contra anaerobiozei purceilor * se inoculeaza s.c la scroafele gestante cu / sapt inainte de termenul de fatare, in doza de / ml si cu repetare la 1) de zile tot cu / ml

combaterea
* cu cat evol este mai lenta, purceii bolnavi se pot trata cu ser antigangrenos sau cu antibiotice * serul se fol pe cale s.c in doza de )mlNEg * indepartarea de la scroafa a purceilor bolnavi, spalarea glandei mamare a scroafelor si mentinerea permanenta in bo(a de fatare * in focarele cu infectie masiva se poate realiza serumizarea purceilor la )1*1. ore dupa parturitie si adm dupa caz a , antibioticelor

5K

!icoplasmozele mami erelor !amita micoplasmica bovina


Este o infectie specifica glandei mamare, caracterizata prin modificari ale glandei mamare si modificari cantitative si calitative ale laptelui.

Etiologie
<g cauzal este CHcoplasma bovis, mai rar C. bovigenitallium, C. canadensis, C. arginini, C.dispar.

Caractere epizootologice
Receptivitate: * vacile in lactatie

Tablou clinic
* dupa / zile de la infectie, mamita debuteaza brusc, glanda mamara se tumefiaza, iar productia de lapte scade cu K04 de la mulsul de dimineatza la cel de seara * lipsa semnelor generale# febra, durere si sensibilitatea glandei mamare * la mulgere in faza initiala se obtine o secretie seroasa, bogata =n celule si flocoane de fibrina care se separa in 1 straturi * ulterior aceasta secretie devine purulenta * boala se raspandeste rapid prin masinile de muls si mainile mulgatorilor, afecteaza toate sferturile

tablou anatomo-patologic
* glanda mamara marita in volum ca urmare a edemului tesutului conjunctiv si a congestiei * inflamatia va ceda si apar atrofii cu tesut fibrozat, uneori cu nosduli de diferite marimi * laptele sufera modif fizice, c'imice, fiziologice si bacteriologice
30

* secretia are cul maronie si prin pastrare se separa in 1 straturi * cresc proteinele si celulele somatice din lapte

diagnostic
* se confirma prin e( de laborator $bacteriologic% al probelor de lapte recoltat in mod steril ex serologice: reactia de imunofluorescenta efectuata pe clonii pt tipizarea micoplasmelor izolateN testul E,= < si reactia de polimerizare in lant $9>8%

pro ilaxia
masuri nespeci ice: *igiena mulsului si a fatarii * dezinfectii periodice ale aparutului de muls * evitarea traumatizarii glandei mamare

combaterea
* izolarea vacilor bolnave si tratarea lor * se fol antibiotice din gr tetraciclinelor * antibioticul se adm atat local$ introdus sub forma de emulsi sau sol intramamare prin canalul papilar% cat si general

agalaxia contagioasa ovina si caprina


cunoscuta si sub denumirea de Irasfug albJ reprez o boala infecto* contagioasa, specifica oilor si caprelor, caracterizata prin procese inflamatorii cu loc mamare, articulare si oculare.

Etiologie
<g cauzal este CHcoplasma agalactiae* germen polimorf ce se dezvolta pe medii acelulare *e(ista mai multe tipuriantigenice#<, F si > *majoritatea tulpinilor izlate de la oile cu agala(ie contagioasa apartin tipului < *tulpinile de tip F sunt nepatogene *la capre, sunt produse si de alte specii de micoplasme# CHcoplasma mHcoides subspecia mHcoides, C arginini

Caractere epizootologice
Receptivitate: - oile si caprele * oile in lactatie sunt deosebit de receptive * oile sterpe tinere si masculii sunt mai putin sensibili surse de in ectie:- animalele bolnave care elimina germenii prin lapte, fecale, urina, secretii oculare si genitale * laptele oilor este virulent 1*. zile inaintea primelor semne d eboala

3)

surse de contaminare:- indirect#* pasunarea turmelor de oi pe parcele pe care au pasunat recent oi bolnave *ascendent#* prin canalul papilar *digestiva#* prin alimentele si apa contaminata * respiratorie *conjunctivala *cutanata Dinamica: *enzootie sauapizootie

Patogeneza
Germenul patrunde in organism pe diverse cai, este ve'iculat e umori $sange%, in care se pare ca nu se inmulteste si deci, de aici, el se fi(eaza pe organele si tes pt care au afinitate, in primul rand glanda mamara in lactatie, apoi artoculatiile si oc'ii.CHcoplasma se multiplica in lapte, in lic'idele articulare si oculare. Cultiplicarea germenilor produce o iritatie, si duce la inflamatia de tip e(sudativ a tesuturilor. <nim trecute prin boala devin receptive la o noua infectie.

Tablou clinic
*perioada de incubatie este de /*3 zile, uneori mai mult *evol subacut, acut si rar cronic I acuta: * sindrom febril insotit de tumefierea limfonodurilor e(plorabili, sc'iopatura si inflamatia mucoasei conjunctivale. Evol scuta de 2*3 zile si se termina cu moarte in )24 din cazuri I subacuta:- localizarea mamara - evol ca o mamita benigna, afebrila sau subfebrila *congestia si sensibilitatea glandei mamare *cantitativ lactatia scade sau inceteaza *calitativ devine vascos, de cul galbena sau usor verzuie si pus la fier se coaguleaza *e( microscopic pune in evid un nr mare de leucocite * localizarea articulara * este frecv intalnita la miei, tineret, berbeci si oisterpe *artrite inc'ise, seroase sau serofibrinoase mai frecv la art tarsiene si carpiene *vindecarea apare dupa1*3 sapt *localizarea oculara *epifora, fotofobie *pe cornee apar mici opacifieri de culoare alba, ce se e(tind si conflueaza si cuprind toata corneea *evol este benigna si se termina prin vindecare in 2*3 zile *uneori apar complicatii sec ce det ulcere corneene, panoftalmie au mai descris si leziuni testiculare e(primate prin or'ita si cutanate ecprimate prin abcese.

Tablou anatomo-patologic
31

* * * * * *

galactoforita catara mamita interstitiala abcese si scleroza mamara artrite si tendovaginite serofibrinoase sau purulente c'eratita panoftalmie

diagnostic
ex bacteriologic: - prin insamantari din lapte, secretii oculare, lic'ide de punctie din articulatiile lezate, pe medii cu ser sangvin la care s*a adaugat pt flora de asociatie, penicilina * identificarea speciei de micoplasme cu ajutorul testului de in'ibare a cresterii si cu ajut imunofluorescentei aplicat direct pe colonii ex serologic: -8+> * E,= < * 8eactia de fi(are a completemetului

Pro ilaxia
!asuri generale: - se va interzice completarea eectivelor cu animale din zone unde a fost diagnosticata agala(ia contagioasa in ultimii 1 ani !asurile speci ice:- vaccinarea oilor si caprelor din zonele contaminate cat si a celor care se duc la pasunat in astefl de zone * se fol vaccinuri vii atenuate de CHcoplasma agalactiae * si vaccinuri inactivate de * dintre tulpinile atenuate# tulpina <g*1 si tulpina <=U*/0 * pt imunizarea oilor si caprelor in tara noastra se fol un vaccin <G<@<> - se inoculeaza s.c in doza unica ) ml * vaccinarea profilactica se face annual, in a 1 per a gestatiei de preferat

combaterea
* se instituie carantina de gr . * animalele bolnave se izoleaza si se supun tratamentului meidcamentos adecvat * oile cu loc mamare se mulg complet de . ori pe zi, laptele fiind distrus prin fierbere * in formele grave se aplica infuzii mamare cu antibitice $tetracicline% parenteral si intramamar * in loc articulare se fac pensulatii cu tinctura de iod, iar in formle grave se adm i.m , antibiotice$tetracicline%

3.

* in loc oculare se aplica in sacul conjunctival solutii, colire cu antibiotice sau unguente $cu tetracicline% * ridicarea masurilor de carantina se face dupa .0 de zile de la ultimul caz de vindecare sau d emoarte si dupa vaccinarea de necesitate a tuturor oilor clinic sanatoase din efectivul in care a evoluat boala.

Pneumonia enzootica suina


?enumita si pneumonia micoplasmica, este o boala infectioasa, intalnita frecvent la tineetul porcin si se caracterizeaza prin debut insidios, evol lenta cu semne de pneumonie cronica sau subacuta si intarziere in dezvoltare.

Etiologie
<g cauzal primar este CHcoplasma suipneumoniae* germen polimorf, se col prin met giemsa , prezinta diferente de antigenitate, si creste pe medii ce cotin ser de porc, colesterol; este sensibila in vitro la penicilina G, lincomicin si la tetracicline.

Caractere epizootologice
Receptivitate: *afecteaza numai porcul * receptiv ma( este in primele 5 sapt de viata, dar s epot imbolnavi si porcii mai mari de 5*3 luni surse de in ectie:- porcii blnavi si trecuti prin boala * la porcii bolnavi germenii se gasesc in pulmon, atat in partea lezata cat si in cea normala * germenii se elimina in mediul e(t prin secretiile bron'ice in timpul tusei, stranutului sau a gro'aitului surse de contaminare:- direct# prin coabitarea porcilor bolnavi sau a celor aparent sanatosi, cu porcii sanatosi tineri, receptivi la boala dinamica :- are caracter stationar, sezonier, aparand mai frecvent in lunile reci si umede

patogeneza
micoplasmele patrunse pe caile resp actioneaza asupra celulelor ciliate ale epiteliului tra'eei, bron'iilor de care se ataseaza prin intermediul fimbriilor. 9rin multiplicare det un proces de deciliere, moartea celulelor si descuomarea lor, ca urmare a efectului citoto(ic si citopatic. 9rocesul inflamator induce o acumulare de mononucleare in lamina proprie. <ceste modif produc in final obliterarea lumenului bron'iolelor si

3/

alterarea functiei respiratorii, scazand astfel cantitatea de o(igen din sangele arterial.

Tablou clinic
*per de incubatie)*/ saptcare evol subacut si cronic Iorma subacuta:- mai frecv la purceii in primele 5 sapt de viata, debuteaza cu subfebrilitate, apetit capricios, lipsa de vioiciune * sinuzita si conjunctivita catarala * dupa .*2 zile apare tusea, de regula uscata * daca nu se produc complicatii sec, procesul infectios se opreste si purceii isi revin in .*/ sapt la normal * moartea se produce in cazul complicatiilor dupa)*. sapt in 2* )04din cazuri orma cronica:- semne de pneumonii de intensitate redusa * tuse, dispnee mai ales in timpul deplasarii * frecvent pe piele apare o eruptie de tip crustos

tablou anatomo-patologic
* focare purulente $abcese% sau necrotice din pulmon, ca si pleurita sau pericardita fibrinoasa intalnita la unele cazuri sunt consecita interventiei microflorei de asociatie * in absenta complicatiilor focarele lobulare de inflamatie isi reduc volumul, se indureaza prin transformare fibroaza in teritorii de atelectazie si scleroza, inconjurate de emfizem compensator * 'istologic se manif# bron'opneumonie cataral purulenta

diagnostic
* valoarea cea mai mare o are e( necropsic# prez leziunilor de atelectezie sau de pancreatizare, e(istente in lobii apicali si cardiaci ex bacteriologic: *izolarea si identificarea micoplasmei cauzale pe medii de cultura din zonele pulmonare afectate este dificil de realizat ex serologice:- imunofluorescenta directa, 9>8 si E,= <

pro ilaxia
masuri nespeci ice:- asigurarea de conditii optime de intretinere * impiedicarea contactului cu anim bolnave sau purtatoare de micoplasme * lotizarea puceilor dupa intarcare masuri speci ice:- fol vaccinuri inactivate adm sub forma de aerosoli pe cale orala, i.m sau i.p la varsta de 3*1) de zile * sau incercat si vaccinuri vii, lapinizate si cele subunitare

combaterea
* imbunatatirea conditiilor de zooigiena si tratarea porcilor cu semne clinice * in scop terapeutic se fol tetraciclinele, rovamicina adm per os in furaje
32

* sacrificarea nim cu semne clinice si oprirea de la reporductie a tuturor animalelor care au intrat in contact cu acestea

micoplasmoze aviare micoplasmoza respiratorie aviara


cunoscuta si sub numele de boala resp cronica este o boala infectioasa a galinaceelor, caract prin tulb resp, slabire progresiva, scaderea prod de oua.

Etiologie
ag cauzal este CHcoplasma gallisepticum c&nd micoplasma acioneaz singur determin o boal cu caracter benign, c&nd se asociaz ali germeni boala evolueaz grav; se izoleaz din sacii aerieni, cultiv&ndu*se pe medii cu ser, n embrionii de gin; specia patogen produce aglutinarea globulelor ro!ii de pasre; este distinct din punct de vedere antigenic, av&nd ni!a ecologic n cile respiratorii; este rezistent la condiiile de mediu e(tern, dar sensibil la tilosin, spectinomicin, eritromicin

caractere epidemiologice
Receptivitate# afecteaz ginile, curcile, fazanii, bibilicile, prepeliele, punii; cele mai sensibile sunt ginile !i mai ales puii de )2 zile !i cei de curc; rasele perfecionate sunt mai sensibile. -urse de in ec/ie: psrile bolnave, cele cu infecii inaparente, cu boli cronice respiratorii care elimin germenii prin e(sudatul cilor respiratorii; psrile slbatice cu forme benigne; materialul seminal de la coco!i infectai.
35

Ci de transmitere: vertical prin oul infectat; aerogen prin contact direct &ntre psri sau prin aerul infectat in'alat; Dinamica: evolueaz enzootic, cu caracter masal; sporadico*enzootic cu evoluie trenant, staionar; morbiditatea p&n la )004; mortalitatea ntre )0*/04.

Patogeneza
ptrund pe cale respiratorie acion&nd asupra celulelor epiteliului respirator prin factorii de adeziune rezult&nd procesul patologic" to(inele secretate determin perturbri tisulare de tip fibrino cazeos care se pot complica cu germenii de asociaie; micoplasmele afecteaz integritatea endoteliului vascular !i determin agregarea trombocitelor, degranularea lor !i activarea cii e(trinseci a coagulrii. n infecii masive"stri septicemice care produc leziuni ale tot tractusului aerofor, iar mpreun cu ali germeni "poliserozite ce cuprind masa intestinal, ficatul, splina, cordul !i pulmonul.

Tablou clinic
* perioada de incubaie )0*.0 zile; * evolueaz sub form de sindroame# coriz, sinuzit, laringotra'eit, aerosaculit, pneumonie. .a puii de gin de $-6 luni: M sindrom de corizN * boala apare ca urmare a transmiterii prin ou. * nt&rzierea n dezvoltare, inapeten; * jetaj sero*mucos, srnut, tuse, raluri tra'eale; * respiraie cu ciocul desc'is; * sinuzite infraorbitale cu caracter e(sudativ. .a tineretul de %-9 luni: Msindromul de laringotra8eitN - scderea apetitului; * tuse, strnut, jetaj; * respiraie dispneic, zgomotoas cu ciocul desc'is; * raluri laringiene !i tra'eale; * uneori apare sinuzit infraorbital, conjunctivit, c'eratit; * mortalitatea 6 )0*.04. .a ginile adulte: Msindrom de aerosaculitN *evoluie benign, nsoit de scderea produciei de ou; * mortalitate foarte mic.
33

Tablou anatomo-patologic
" <n ormele ini/iale: rinit !i sinuzit seroas, uneori laringit seroas; inflamaia tra'eei, a crei mucoas este acoperit de un e(sudat muco* fibrinos sau fibrino*cazeos; sacii aerieni ngro!ai !i opacifiai; la desc'iderea sacilor aerieni se observ mase fibrino*cazeoase cu aspect de Mjumri de ouJ6 aerosaculit cazeoasA pulmoni 'iperemiai cu leziuni de pneumonie cataral sau crupal; " <n ormele avansate#$asocierea de ali germeni% serozit !i pericardit fibrinoas !i fibrino*cazeoas, cu aderene ntre pericard !i epicard; peri'epatit, 'epatoz, nefroz; salpingit cu depozite cazeoase n oviduct.

Diagnostic
9robe care se recolteaz# psri bolnave; cadavre; probe de s&nge de la psrile bolnave. Ex bacteriologic pentru izolarea CHcoplasmei gallisepticum se utilizeaz frecvent mediul 99,A; tulpinile izolate se identific pe baza# Bestelor bioc'imice# fermentarea glucozei ne'idrolizarea argininei Bestelor serologice imunoflourescena in'ibarea cre!terii in'ibarea metabolismului Bestarea patogenitii# inocularea materialului patologic la pui de 7*)5 spt.; diagnosticul se confirmprin reizolarea agentului patogen de la aceste pssri sau depistarea anticorpilor specifici ex serologic pentru supraveg'erea efectivelor# 8eacia de seroaglutinare rapid 8eacia de 'emoaglutinare rapid 8eacia de seroaglutinare lent folose!te antigenul diluat n diluii cresc&nde de ser;
37

tuburile cu elemente componente se in la termostat timp de )7*1/ ore. e consider pozitive serurile care au produs aglutinarea total a antigenului la diluia de )N/0 sau mai mult. 8eacia de in'ibare a 'emaglutinrii reacia necesit antigen 'emaglutinant, 'ematii proaspt splate !i seruri de testat; anticorpii specifici din serul de pasre in'ib activitatea 'emaglutinant asupra 'ematiilor de ctre CHcoplasma gallisepticum. Ex 8istopatologic se efcueaz pe seciuni din mucoasa tra'eal sau sinusal"'iperplazia mucoasei cu pierderea cililor, infiltraii monocitare difuze sau n focar; se efcueaz pe seciuni din sacii aerieni" aerosaculit fibroas cronic, aerosaculit fibroas complicat !i aerosaculit fibrino'ipertrofic.

Pro ilaxia !suri generale:


procurarea de ou !i pssri din efective indemne; carantina profilactic timp de .0 de zile pt psrile nou introduse n efectiv; administrarea preventiv de antibiotice active fa de micoplasme n 'ran sau n ap; asigurarea condiiilor optime de ntreinere.

Combaterea
*scoatere psrilor bolnave din efectiv cu tratarea sau sacrificarea lor; tratamentul este eficient doar n faza iniial a bolii# antibiotice# streptomocin, teramicin, tHlan; psrilor sntoase din efectivul contaminat li se administreaz preventiv antibiotice n furaj.

-inuzita in ectioasa a curcilor


Etiologie: ag cauzal# CHcoplasma gallisepticum Tablou clinic:- tumefierea sinusurilor infraorbitale si ingrosarea sacilor de aer toracic si abdominal * capul pasarii devine diform din cauza destinderii puternice a sinusurilor si a sacilor conjunctivali prin acumularea de secretie, initial mucoase, ulterior cazeoase * isi scutura capul in permanenta din cauza iritarii mucoasei sinusale si conjunctivale
3K

* dispnee si raluri * scaderea prod de oua cu )0*.04 pro ilaxia- cu antibiotice $tetracicline, eritromicina% adm parenteral sau in 'rana si in apa de baut * cresterea izolata a puilor de curca tratament :- antibiotice active $spiramicina,eritromicina% se vor adm s.c, i.m cat si local $intrasinusal%N tHlanul se adm in doza de 0,2 mgNEg intr*o singura adm intrasinusal.

Aerosaculita micoplasmica a curcilor (micoplasmoza respiratorie a curcilor)


Este o boala infectioasa caracterizata prin modificari anatomo*clinicece intereseaza diverse segmente ale aparatului respirator, dintre care, prin frecventa si gravitate se remarca aerosaculita.

Etiologie
<g cauzal este CHcoplasma meleagridis* germen de forma cocoida, aeorb, cultivabil pe medii speciale. *produce fosfataza, 'emolizeaza eritrocitele de cal incluse in mediu solid si aglutineaza eritrocitele de pasare

Caractere epizootologice
Receptivitate:- sunt sensibile curcile de toate varstele * receptivitatea ma(ima avand tineretul pana la varsta de 1 luni surse de in ectie:- sperma infectata a reproducatorilor masculi calea de contamnare:- ouale provenite de la pasarile infectate prin actul se(ual *infectia se produce pe cale respiratorie, mai ales in incubator

Tablou clinic
*se manifesta prin aerosaculita si pneumonie de gravitate medie la embrionii sau la puii proaspat eclozionati *semne respiratorii si de sinuzita *<erosaculita cuprinde sacii aerieni abdominali la varsta de .*2 sapt
70

* manif genitale e(primate prin # scaderea prod de oua si pertubari de osteogeneza *sindromul Bs*52 $sindrom aerosaculia*deficienta% este intalnita la puii de curca rezultati din oua infectate intre )*5 sapt # puii prez mers nesigur, caderi in fata, sunt slabi dezvoltati, articulatia jaretului este marita in volum, oasele tarsiene si metatarsiene sunt deformate si ingrosate

Tablou anatomo-patologic
* ingrosarea peretilor sacilor aerieni * prezenta de depozite fibrino*cazeoase atat in sacii toracici cat si in cei abdominali * tumefierea splinei * ficatul cu aspect bronzat * pericardite fibrinoase * lez microscopice in cazul aerosaculitei si pneumoniei sunt de tip inflamator, observandu*se necroza epiteliului sacilor aerieni

diagnostic
se confirma prin e( de lab$ bacteriologice si serologice%. Cicoplasmele izolate se identifica bioc'imic $nu fermenteaza glucoza si produce fosfataza% si serologic $in'ibarea cresterii si testul pero(idazei%

pro ilaxia
masuri generale:- obt de pui liberi de infectiile cu micoplasme prin e(cluderea posibilitatilor reale de transmitere a acestei infectii pe cale verticala prin ou * selectionarea si izolarea pasarlor neinfectate pt reproducere * tratamentul oualor cu antibiotice $tHlan% * monitorizarea bacteriologica si serologica a efectivelor de curci destinate reproductiei, incepand cu varsta de )5 sapt * eliminarea loturilor infectate

combaterea
* sacrificarea loturilor cu boala si e(ecutarea de dezinfectii riguroase * intreg efectivul matca se trateaza cu antibiotice de electie $ strepgtomicina, tHlan, eritromicina% in scopul diminuarii a procentului de transmitere a infectiilor pe cale verticala * se poate recurge si la inocularea oualor cu tHlosin

7)

sinovita in ectioasa aviara


este o boala care afecteaza puii de gaina si e curca, produsa de CHcoplasma sinoviae, caracterizata prin afectarea membrelor sinoviale ale articulatiilor si tendoanele, cu producerea de sinovite e(sudative, tendosinovite sau bursite.

Etilogie -ag cauzal este CHcoplasma sHnoviae* creste pe medii solide in .*3 zile formand
colonii rotunde, pentru crestere necesitand in mod obligatori factorul @$ nicotinamid adenin dinucleotid F<?% si serul de porc. <glutineaza eritrocitele de gaina si curca

Caractere epizootologice
Receptivitate:- infectia se intalneste frecvent la puii broiler in varsta de /*)5 sapt ca si la varsta de )0*1/ sapt Evolutia:- sporadica cu difuzibilitate lenta in focar * infectia poate afecta pana la 324 din pasarile dintr*un efectiv, cu un procent de mortalitate ce variaza intre 1*)*4 si rareori 104 din cazuri transmitere:- prin ou

tablou clinic
* clinic evolueaza ca o infectie generala, iar localizarile in tesuturile sinoviale sunt privite ca manif secundare * boala evol subacut sau cronic * per de incubatie1*1) zile * primele semne sunt reprez de paliditatea crestei, slabire si incetarea deplasarii, apar apoi inflamatii in jurul articulatiilor si pasarile bolnave sc'ioapata, sunt adinamice si slabesc progresiv
71

* articulatiile afectate sunt edematiate si contin un e(sudat initial vascos, iar ulterior un depozit cazeos

tablou anatomo-patologic
* artrite, tenovaginite si sinovite cu aspect fibrino*necrotic * la tineret mHcoplasma poate participa si la producerea aerosaculitelor * ficatul marit in volum, de cul verzuie, si cu prez de focare necrotice imunopro ilaxia:- vaccinarea puilor cu tulpini vii atenuate* prin pasaje repetate pe culturi celulare* de CHcoplasma sHnoviae in cazul diagnosticarii bolii, pasarile bolnave se izoleaza. E(emplarele cu forme grave se pot sacrifica, iar cele cu forma incipiente se trateaza cu antibitice $tHlan, streptomicina, teramicina% parentral.

T@HERC@.=?A AFAARG
:oala infectioasa cu evolutie cronica a pasarilor cu simptomatologie necaracteristica si leziuni granulomatoase in diferite organe si tesuturi

De '

Etiologie
!KC=HACTERA@! AFA@! subspecia AFA@! 6 serovarietati:-$ si & -si serovarietatea 6 in Europa =nfeciile cu CHcobacterium tuberculosis s*au descris la papagal * bacil fin, cu aspect polimorf, cocobacilar, bacilar, filamentos; * n frotiurile din organe, bacilii sunt prezeni n numr mare; =storic# *)757*prima descriere a bolii de ctre 8oloff *)731*Grips demonstreaz natura infectioasa a bolii *)7K/*semnalata boala pt. prima data la noi in tara de 8iegler la papagal, apoi la unele pasri slbatice :oala prezint importanta datorita pierderilor prin mortalitate sau sacrificare, prin scderea ouatului, confiscarea carcaselor cu leziuni

Caractere epidemiologice
Receptivitate# *galinaceele, curcile, fazanii, bibilicile, porumbeii !i unele specii de psri slbatice; *pasari de colivie si agrement *cu o frecven mai mare se nt&lne!te la psrile de peste un an. -urse de in ec/ie# *psrile bolnave ce elimin bacilii prin fecale;
7.

*cadavrele psrilor bolnave; *sol, a!ternut, furaje !i apa contaminat. Ci de transmitere# *prin contact direct, indirect !i transovarian. Dinamica# *enzootic, staionar, cu mare difuzibilitate n focar. *evol. sporadic, iar in cazul in care nu se iau masuri necesare la generaiile urmtoare, nr. de pasri infectate va fi mai mare si va deveni boala enzootica

Patogeneza
9trunde pe cale digestiv $respiratorie !i cutanat% " peretele intestinal" afect primar " s&nge " esuturi !i organe $ficat, splin, mduv osoas% " formaiune tuberculoas ncapsulat, cazeificat central care prin confluare " granulomul tuberculos.

Tabloul clinic
perioada de incubaie n cazul infeciei# prin ou 6 /*2 luni; posteclozional 6 1*)1 luni. :oala evolueaz necaracteristic, semnele clinice apr&nd n ultima faz a bolii, reprezentate de # simptome generale; simptome localizate. -imptomele generale: creasta !i brbiele sunt palide, subicterice; slbire; anemie unele pasari prezinta diaree scderea produciei de ou. -imptomele localizate: " localizarea intern $visceral% 6 infecie generalizat $ prin diseminarea bacteriei pe calea sangelui in toate organele% slbire !i anemie progresiv, desi pasrile au un apetit capricios conservarea apetitului; la tineret apare diareea intermitent, cu ncetinirea dezvoltrii; granuloame la nivelul ficatului, rinic'i, splina, perete intestinal uneori se poate observa ascita !i ptoza abdominal; boala se termin prin moarte ca urmare a epuizrii sau 'emoragiei interne. localizarea osteoarticular
7/

artrite, osteoperiostite deformante; !c'iopturi unilaterale n cazul afectrii mduvei osoase; fracturi n cazul subierii peretului osos; marirea in volum a articulatiilor diferite tulburri funcionale. localizarea cutanat Granuloame intradermice frecvente la porumbel * n regiunea capului, e(tremitilor membrelor, av&nd aspect neted sau rugos, de culoare alb*cenu!ie, cu aspect slninos sau cazeos pe seciune; n forme avansate apar tumori cutanate * Icorni tuberculo!iJ; granuloamele pot ulcera, elimin&nd un lic'id cremos, ur&t mirositor $bogat n germeni%; la papagali s*a observat e(tinderea granuloamelor cutanate sub form de plci, dure la suprafa !i cazeoase pe seciune. localizarea pe mucoase $bucal, nazal, laringian, faringian% apare frecvent la papagal !i porumbel; granuloamele au diferite dimensiuni; uneori pot ulcera, dup care se acoper cu pseudomembrane. localizarea pulmonar est e frecvent la palmipede $ rate%, nu este specifica pasarilor respiraie dispneic; raluri; oboseal la cel mai mic efort

Tabloul anatomopatologic
- cadavre ca'ectice; - musculatur emaciat; * tesut adipos atrofiat; * granuloame n ficat, splin, intestin, mduva osoas; *granuloame cazeoase, galben*cenu!ii

Diagnosticul
9robe care se recolteaz# >adavre; Argane cu leziuni# ficat, splin, pulmon, intestin; ecreii !i e(creii; <rticulaii; 9oriuni de os.

Examenul bacterioscopic

72

efectuarea de frotiuri prin strivirea granuloamelor ntre dou lame sau prin !tergerea seciunilor organelor lezionate; frotiurile se coloreaz prin metoda Gie'l*Feelsen; la psri "evidenierea unui numr mare de germeni

Examenul bacteriologic
medii utilizate# ,oVenstein*Wensen ?ubos >olinXs la care s*a adugat )2 piruvat de sodiu mediile nsm&nate se incubeaz la .3L> timp de 7*)0 spt. C. avium produce colonii netede $de tip %.

Examenul serologic
pt. evidenierea <tc specifici aglutinani din s&ngele psrilor domestice; Bestul de aglutinare cu antigen colorat const n punerea n contact pe o lam, a unei picturi de antigen colorat cu acela!i volum $0,02*0,)ml% de s&nge integral proaspt recoltat prin puncia venoas. amestecul se balanseaz timp de 1 min !i se e(amineaz aglutinarea.

Examenul 8istopatologic
Iaza incipient de boal - +oliculi primordiali constituii din c&teva celule epitelioide cu tendin de formare a celulelor gigante; Iaza avansat - Granuloame cu o zon central de necrobioz sau necroz; - Dn br&u de celule gigante de tip ,ang'ans ; * ,a periferie un strat infiltrativ limfo'istiocitar !i reacii vasculare.

Proba biologic
inocularea i.v. cu doza de 0,) ml cultur de C. avium la puiul de gin n v&rst de . luni determin moartea n interval de 7 spt. inocularea la iepure a materialului patologic poate s determine moartea acestuia, dar leziunile nu sunt foarte e(tinse. Qn frotiurile din splin !i ficat - germeni acido*rezisteni sub form de grmezi sau rozete caracteristice.

Examenul alergic
se folose!te tuberculina 99? de tip aviar; tuberculina se inoculeaz i.d. n brbie la gini, n doz de 0,) ml;

75

rezultatul se cite!te dup /7 de ore, c&nd se apreciaz caracterul modificrilor locale, de la nodul p&n la edem, c&t !i diametrul acestuia; R+ # la locul de inoculare apare un nodul cu diametrul de p&n la 2 mm, nconjurat de un edem ce se poate e(tinde la brbia cealalt, uneori c'iar !i pe g&t.

Pro ilaxia
!suri generale * popularea fermelor avicole cu psri provenite din ferme indemne de tuberculoz; * oule pentru incubat s provin numai din uniti indemne; *respectarea te'nologiei de cre!tere !i e(ploatare !i respectarea principiului Itotul plin totul golJ; * respectarea te'nologiei de cre!tere !i e(ploatare; * aplicarea de dezinfecii profilactice periodice, cu soluii alcaline de formol. !suri speci ice nu se practic; s*a ncercat prepararea de vaccinuri vii atenuate !i inactivate dar rezultatele au fost nesatisfctoare.

Combaterea
asanarea efectivului diagnosticat pozitiv# *sacrificarea n abator a psrilor, iar carnea corespunztoare din punct de vedere organoleptic se d n consum dup prelucrare termic; * a!ternutul dup depopulare se scoate !i se depoziteaz n condiii care s previn difuzarea bolii; *dezinfecia riguroas a adposturilor conform normelor pentru tuberculoz; * repopularea se face dup minim 1) zile de la lic'idarea efectivelor !i dup dezinfecia final; *unitatea rm&ne sub supraveg'ere nc 1 luni, perioad n care se vor e(amina toate cadavrele.

73

9icornaviroze $Ence alomielita enzootic porcin (Hoala de Tesc8en)


Encefalomielita enzootic $paralizia infecioas, encefalita infecioas a porcului, meningoencefalita enzootic, poliomielita% este o boal specific porcului, manifestat clinic prin semne nervoase cerebrale !i medulare de tip paralitic. Astoric: * )K1K boala a fost identificat, de BrefnH n localitatea Besc'en$regiunea de grani >e'o*9olon%. * UlobouE $)K.)*)K.. studii e(perimentale privind natura transmisibil !i viral a bolii, denumind*o Yencefalomielita enzootic a porculuiY.

77

* :endi(en $)K22% !i B'ordal * >'ristensen $)K2K% au descris n ?anemarca Dpoliomielita porcinD !i respectiv Dpareza enzootic !eni$nD pe care le considerau entiti distincte. * Sarding $)K23% au descris n <nglia o encefalomielit pe care au denumit* o Y!oala de TalfanD' * Qn 8om&nia, n )K/K @tmanu descrie prin simptome nervoase, ce a dus la suspiciunea unei maladii neurovirotice la porci. * Qn )KKK-1001, 9erianu !i col. constat prezena !i rsp&ndirea n Coldova, a mbolnvirilor cu simptome de encefalomielit;s* a efectuat e(amenul virusologic !i reproducerea e(perimental $inoculare intracerebral%. Rsp7ndire 0i importan/: * boala de Besc'en a fost semnalat n mai toate rile din Europa. +orma clinic este acum rar n Europa, de!i evidena serologic n c&teva ri indic faptul c n populaiile de porci circul variante apatogene de virus. Etiologie: Enterovirus porcin tip $ (porcine enterovirus $3 PEF B $) mai recent Porcine tesc8ovirus# genul Enterovirus, familia Picornaviridae3 * virusul $PEF-$% nu se cultiv pe oul embrionat de gin sau culturi de fibroblaste de pui; * se cultiv n culturi celulare primare de porc $rinic'i, pulmon, testicul, etc%; pe liniile celulare 9U)2 !i =:8 *1"produce efect citopatic, dup .* / zile !i formarea de incluzii eozinofile citoplasmatice; * tulpinile de virus Tal an, asemntoare cu tulpinile de virus Tesc8en $n prezent genul Tesc8ovirus%, se deosebesc prin patogenitate mai sczut !i imposibilitatea de transmitere $reproducere a bolii% pe cale nazal; * enterovirusurile porcine au fost mprite, pe baza testului de seroneutralizare ncruci!at, n )) serotipuri; virusul Besc'en -Balfan face parte din serogrupul =, este unic din punct de vedere antigenic, dar cu diferen de patogenitate ; * virusul are afinitate pentru esutul nervos !i se localizeaz n creier !i mduva spinrii; n organismul porcilor bolnavi se gse!te n creier, mduva spinrii, s&nge, mu!c'i, secreii !i e(creii $saliv, mucus nazal, fecale, urin%; * enterovirusurile porcine sunt relativ stabile la cldur !i la valorile pS* ului ntre 1 !i K. Caractere epizootologice: Receptivitate# * suinele, indiferent de ras sau stare de ntreinere; * receptivitatea ma(im o au porcii n v&rst de 1*5 luni, la care mortalitatea poate atinge 304. -urse de in ec/ie # * porcii bolnavi care elimin virusul prin fecale !i urin;

7K

* infecia se mai poate realiza !i prin crnurile provenite de la porcii sacrificai la nceputul bolii sau prin obiectele contaminate. Calea de in ec/ie: * digestiv, prin alimentele !i apa contaminate, prin materiile fecale virulente; infecia este posibil !i prin consumul resturilor de la buctrie. Iactori avorizan/i: *sc'imbarea brusc a temperaturii, umiditii, rceala, imunizrile, aglomerarea n adposturi neigienice, etc. Dinamica: * enzootic, mai rar epizootic !i foarte rar sporadic. ,a nceput rar sugarii sau adulii. Corbiditatea Z 204, iar mortalitatea 6 30*704 din porcii bolnavi. Patogeneza: 9trunderea virusului se face n zona naso*faringian " nervul olfactiv" sistemul nervos central " tot organismul inclusiv mduva spinrii. @irusul produce leziuni n substana cenu!ie, n centrii motori medulari, ncep&nd cu cei din mduva lombar. >&nd infecia se realizeaz cu o cantitate mic de virus !i cu tulpini mai puin virulente, se produce o form ocult, cu manifestri intestinale, urmat de imunitate. Tabloul clinic: * perioad de incubaie de ).*)2 zile. * boala evolueaz acut# subacut# cronic 0i ocult' " Iorma acut# *se nt&lne!te la purceii su$ari 6i la tineret, n primele dou luni dup nrcare; *'ipertermie $/)*/),2L>%, jetaj seromucos, fotofobie, privirea fi(; *manifest 'iperestezie cutanat, ip !i tresar la cea mai mic atingere; *animalele au dureri musculare, mioclonii, vertigii, scr&!niri din dini, mi!cri n manej, crize epileptiforme, 'ipersalivaie !i frecvent afonie. ?up 1*. zile de la debut, apar paralizii ale membrelor, mu!c'ilor maseteri !i limbii" jen n mers, cu oscilaii ale trenului posterior "refuz s se deplaseze" paraliziile progreseaz ascendent, animalele iau poziia de 0sfinx2 se nv&rt n cerc, cad n decubit ventral cu membrele ndeprtate "moarte n 'ipotermie dup .*3 zile de boal, n 30* )004. "Iorma subacut * mai rar !i cu o durat evolutiv de 7*)0 zile; * febr moderat, fenomene nervoase mai slabe ca intensitate !i manifestate prin crize periodice de e(citaie, paralizii progresive !i moarte n 50*304 din cazuri. "Iorma cronic * frecvent la porcii aduli ; * apetitul este pstrat, temperatura corporal se menine n limite normale;
K0

* manifestri nervoase# mi!cri de pedalare, nistagmus, pareza !i paralizia membrelor posterioare, animalele care supravieuiesc au o valoare economic diminuat ca urmare a amiotrofiei. "Iorma ocult *latent, inaparent; *evolueaz asimptomatic; *se evideniaz numai prin e(amen serologic. Tabloul anatomopatologic: .eziunile macroscopice nu sunt caracteristice # mucoasa gastroduodenal poate avea aspect pliat; * n evoluiile subacute !i cronice #bron'opneumonii, pleurite, pericardite, peritonite, atrofii musculare de intensiti variabile. .eziunile 8istologice # meningoencefalit nepurulent" degenerescenta neuronilor cu fenomene de neuronofagie !i formarea nodulilor !i man!oanelor limfocitare perivasculare. ,eziunile sunt localizate n # * coarnele ventrale ale mduvei cervicale !i lombare; * protuberan, pedunculii cerebrali, tuberculii cvadrigemeni, cerebel, bulb; * lobii olfactivi, cornul lui <mmon, corte(ul !i meningele cerebral !i medular. Diagnosticul: Prin examene de laborator# * evidenierea microscopic a leziunilor caracteristice n sistemul nervos central al porcilor infectai; *izolarea !i ulterior identificarea virusului !i a anticorpilor specifici. -e recolteaz # creierul, bulbul !i mduva lombar n stare c&t mai proaspt !i de preferat de la porcii sacrificai dup 1*. zile de la mbolnvire. *Azolarea virusului se face pe culturi de celule# liniile celulare 9U*)2, =:8 *1 sau culturi celulare primare de porc. 9entru identificarea virusului bolii de Besc'en se folosesc teste serologice cu seruri de referin cunoscute# virus#neutralizare% imunofluorescen indirect 6i imunoperoxidaz. 9entru detectarea !i titrarea anticorpilor specifici se folose!te te'nica )-.SA. =nfecia e(perimental se efectueaz prin inoculri de substan nervoas la purcei n greutate de 7*)0 Eg, pe cale intracerebral. Diagnostic di eren/ial fa de # *boala lui <ujeszEH; *turbarea; *pesta porcin clasic; *listerioza; *boala edemelor;
K)

*encefalomielita cu virus; *botulismul. Prognosticul este grav. Pro ilaxia: 9revenirea introducerii infeciei se realizeaz prin aplicarea msurilor profilactice generale#*interzicerea introducerii de porci cu origine necunoscut, controlul sanitar*veterinar sever al porcinelor importate etc. =munoprofilactic# *n diferite ri s*au preparat !i aplicat o gam variat de vaccinuri inactivate !i adsorbite sau vii atenuate cu rezultate variabile. @accinurile inactivate se administreaz n dou reprize la interval de . sptm&ni !i confer o imunitate de 5 luni, iar cele vii atenuate, la interval de c&teva sptm&ni !i confer o rezisten de un an. Combaterea: Qn rile n care boala apare pentru prima dat se procedeaz la sacrificarea ntregului efectiv contaminat. Qn zonele n care boala a evoluat enzootic# *declararea obligatorie a bolii; *nc'iderea gospodriilor contaminate; *distrugerea cadavrelor prin ardere !i distrugerea sau autoclavarea porcilor sacrificai de necesitate; *sacrificarea porcilor din efectivele contaminate; *vaccinarea porcilor snto!i din focar sau din gospodriile ameninate de infecie.

&Ence alomielita in ec/ioas aviar


:oal viral, contagioas, specific galinaceelor, caracterizat prin ata(ii !i tremurturi ale capului !i g&tului. Astoric:*)K.1 * descris prima dat n .D.<. de Wones la puii foarte tineri $a doua zi dup ecloziune%, care prezentau tulburri nervoase, traduse prin ata(ii !i tremurturi; *)K.K " Yencefalomielita infecioas aviarY; *)K55* a fost diagnosticat n ara noastr clinic !i 'istopatologic de <dame!teanu !i virusologic de Baga n )K55. Etiologie: * virus filtrabil ncadrat n genul Enterovirus, familia Picornaviridae3 * tulpinile izolate au proprieti neurotrope !i enterotrope !i infecteaz cu u!urin puii pe cale oral;
K1

* virusul poate fi cultivat n culturi celulare de fibroblaste !i celule renale de embrioni de gin; * pe baza testelor de seroneutralizare, su!ele izolate au fost ncadrate ntr*un singur serotip. Caractere epizootologice : Receptivitate# * puii de gin, p&n la v&rsta de 5 sptm&ni; * mai sensibili la infecii sunt puii n v&rst de 5*10 zile; * puii de fazan, prepeli !i curc. -ursele de in ec/ie# * psrile bolnave !i cele trecute prin boal, care rm&n purttoare timp de /*2 sptm&ni, elimin&nd virusul prin fecale. Transmitere# * vertical, prin oule contaminate; * orizontal, dup ecloziune. Dinamica: * boal cu caracter enzootic, de focar, sezonier, incidena cea mai mare a cazurilor fiind nregistrat primvara $martie*aprilie%. Cortalitate mare la embrioni !i la puii n v&rst de c&teva zile. Cortalitatea este n medie de 124, ajung&nd la 20*304. Patogeneza: *virusul ptrunde n organism $prin ingerare% "replicare n intestin $n special n duoden% " e(creia n fecale $dup 1 sptm&ni de la infecie%; *replicarea primar " viremie " invadarea F>"alteraii morfologice"manifestri clinice caracteristice; *neuronii sunt sediul unor degenerescene de tip balonizant !i neuronofagie; *virusul a fost identificat !i n# ficat, pancreas, musculatura peretelui digestiv, cord, rinic'i, splin !i musculatura sc'eletic; *la psrile n v&rst, n urma viremiei, pe l&ng eliminarea virusului prin fecale, se produce contaminarea oulor direct sau indirect, pe parcursul celei de a doua sptm&ni de la infecie; *consecutiv reducerii viremiei !i invaziei F>, se constat rspuns imun umoral, caracterizat prin apariia de anticorpi evideniabili prin diferite teste serologice; psrile trecute prin boal dob&ndesc o imunitate solid. Tabloul clinic : 9erioada de incubaie 6))*)5 zile ; " la puii proveni/i din ou in ectate # * abatere, mersul nesigur, titubant, sprijin pe jarete !i poziie g'emuit; * apar fenomene de tip paralitic, pareze !i paralizii ale unuia sau ale ambelor picioare"ec'ilibrul devine dificil, deplasarea este greoaie sau imposibil"pareze ale aripilor"decubit permanent; * tremurat intermitent al capului !i al g&tului sau al cozii, care este mai u!or de observat la puii mai mari" Y!oala tremurtoareY sau Ytremurul epidemicY. " la puii mai <n v7rst, ca !i la ginile adulte- evolueaz asimptomatic# * la ginile outoare * scderea produciei de ou cu )0*)24 !i a procentului de ecloziune;
K.

* leziuni oculare cu opacifierea total sau parial a cristalinului; * irisul este de culoare normal !i forma pupilei regulat, nu apare fotofobie. Cortalitatea Z 524, n raport cu condiiile n care se afl puii n momentul apariiei bolii. Tabloul anatomopatologic: ,a necropsie, macroscopic nu apar leziuni caracteristice# inflamaii ale sistemului nervos, catar intestinal !i distrofii 'epatice. Jistologic#* degenerescene ale neuronilor n sistem nervos central, accentuate la nivelul protuberantei !i al coarnelor anterioare ale mduvei lombosacrale, precum !i o proliferare a focarelor limfoide, dispersate la psri n diferite organe $pancreas, miocard, proventricol, ficat%. *neuronii se rotunjesc, nucleul devine e(centric, corpii Fissl dispar, iar citoplasma devine omogen !i eozinofilic $tigroliz%. Qn stadiile avansate se constat numai resturi de neuroni distru!i. Diagnosticul: e confirm prin examene de laborator# * izolarea virusului !i identificarea lui prin teste serologice !i infecii e(perimentale. *pentru evidenierea virusului se inoculeaz intravitelin triturat de creier la embrioni 9+ de 2*3 zile. <pariia bolii n primele )0 zile dup ecloziune, cu evidenierea leziunilor n creier, proventricol !i pancreas, confirm boala; * pentru decelarea portajului !i trecerii prin boal a adultelor " seroneutralizarea pe embrioni de 5 zile, folosind o tulpin de virus embrio*adaptat, sau testul suscepti!ilitii em!rionare; * mortalitatea sub 204 din embrioni indic imunizarea n urma trecerii prin boal a efectivului; mortalitatea de )00 4 a embrionilor atest indemnitatea psrilor de la care provin oule; *teste serologice# imunodifuzia $=?%, E,= < sau 'emaglutinarea pasiv. <nticorpii precipitani pot fi evideniai dup /*)0 zile de la infecie !i persist timp de cel puin 17 luni. Diagnostic di eren/ial: *pseudopesta; * boala lui CareE; *'ipovitaminoza E sau encefalomacia de nutriie; * 'ipovitaminozele :*) !i :*1. Prognosticul este grav, boala nebeneficiind de un tratament eficient. Pro ilaxia: !suri generale: *supraveg'erea circulaiei psrilor !i evitarea introducerii de ou la incubat sau psri din efectiv contaminate. Amunopro ilaxia:

K/

* vaccinarea psrilor adulte, pentru transmiterea imunitii la pui" vaccinuri vii !i inactivate. @accinurile vii din tulpini selecionate pot fi administrate n pliul aripii sau n apa de but. @accinurile preparate pentru gini se pot folosi !i la curci. ,a noi, pentru imunizarea psrilor se folose!te vaccinul OEmaromvacN $vaccin viu, liofilizat, contra encefalomielitei infecioase aviare%, @accinarea se face obi!nuit masal, n apa de but, la v&rsta de )0*)/ sptm&ni. e va evita vaccinarea tineretului sub v&rsta de 7 sptm&ni !i a ginilor outoare n perioada pontei. Combaterea: Qn zonele contaminate se impun msuri restrictive pentru izolarea focarelor. Qn focar se aplic urmtoarele msuri# * se izoleaz funcional 'ala sau ferma contaminat; * se supraveg'eaz permanent loturile contaminate !i se elimin e(emplarele cu semne clinice; * se nltur factorii debilitani; * se anun unitile care au primit cu )/ zile nainte pui de o zi din staiile de incubaie cu boal; * dezinfecia riguroas a incubatoarelor sau a puiernielor.

6Jepatita viral a bobocilor de ra/a


Sepatita viral a raelor este o boal infecioas a bobocilor de ra, cu mortalitate ridicat, caracterizat prin prezena leziunilor 'epatice. Astoric: *)K/2 * prima descriere a bolii n .D.<., de ctre ,evine !i Sofstand; * ulterior, boala a fost semnalat n >anada, Egipt, pe continentul european !i n Waponia; * n 8om&nia, boala a fost semnalat de Baga n )K5/; * agentul etiologic a fost izolat de ctre ,evine !i +abricant $)K20%. Etiologie: * virusul 8epatitei ra/elor (DJF) tipul A * un enterovirus care produce infecia cu cea mai mare letalitate, mai acut !i cea mai contagioas la bobocii sub v&rsta de 5 sptm&ni. Fu se nt&lne!te la psrile adulte;

K2

* virusul 8epatitei (DJF) tipul AA- izolat numai n <nglia afecteaz bobocii n v&rst de )0 zile la 5 sptm&ni !i este distinct serologic de tipul =, clasic* un astrovirus; * virusul 8epatitei (DJF) tipul AAA * a fost izolat numai n .D.<. de la bobocii de ra ,ong =sland !i considerat serologic nrudit cu tipul =. @irusul 'epatitei tipul = se cultiv pe embrioni de gin !i de ra, determin&nd moartea embrionilor cu infiltraii edematoase !i nanism. 9asajele pe embrioni de gin duc la atenuarea patogenitii. @irusul supravieuie!te p&n la )0 sptm&ni n condiiile mediului e(tern. @irusul rezist cel puin )0 sptm&ni n cresctoriile infectate, necurate !i nedezinfectate !i mai mult de .3 zile n materiile fecale. Caractere epizootologice: Receptivitate# *bobocii de ra tineri; *cei mai sensibili sunt bobocii n v&rst de )*1 spt.; *peste v&rsta de 2*5 spt., bobocii fac forme inaparente; *puii de gin !i de curc sunt rezisteni; *boala nu a putut fi transmis la iepuri, cobai, !oareci albi sau c&ine. -ursele de in ec/ie# bobocii bolnavi !i trecui prin boal, care contamineaz apa, furajele, a!ternutul !i adposturile; *bobocii trecui prin boal elimin virusul prin fecale !i secreiile nazale timp de 7*)0 sptm&ni. Transmitere:*pe cale digestiv !i respiratorie !i mai rar pe cale cutanat; *transmiterea vertical nu a fost dovedit, n cazul oulor infectate embrionii murind nainte de ecloziune. Dinamica# *apariie brusc !i difuziune rapid n focar !i n afara lui. Corbiditatea ajunge la )004, iar mortalitatea la K24 la bobocii n prima sptm&n de via !i la 12*204 la cei n v&rst de )*. spt. Tabloul clinic: 9erioada de incubaie# )*2 zile !i mai rar 5*). zile. " Iorma acut # * cu debut brusc; * bobocii sunt somnoleni, au aripile lsate, mucoasele cianozate, prezint anore(ie, mi!cri dezordonate, contracii musculare, cderi laterale cu capul n opistotonus !i nu se mai pot deplasa ; * durata evoluiei este de 1*. ore !i se termin n 32*K24 prin moarte. " Asimptomatic# *la bobocii de ra n v&rst de peste 2*5 sptm&ni, ca !i raele adulte; * trecerea prin boal confer o imunitate solid, cu anticorpi neutralizani la titruri ridicate. Tabloul anatomopatologic :

K5

* mrirea n volum a ficatului, cu aspect icteric, foarte friabil !i cu numeroase puncte 'emoragice sau ec'imoze cu contur neregulat, care*i dau un aspect marmorat ; * splina este mrit n volum !i marmorat; * rinic'ii tumefiai !i cu vasele injectate; * cordul este degenerat. .eziunile microscopice : * n formele de 'epatit necomplicat constau n necroze ale celulelor 'epatice !i proliferri ale epiteliului canaliculelor biliare; * n citoplasma celulelor 'epatice !i splenice se pot evidenia, prin metoda Giemsa incluzii o(ifile omogene; * leziuni degenerative !i 'iperplazice apar n sistemul nervos central, rinic'i !i n pereii tubului digestiv. Diagnosticul: e confirm prin examene de laborator# * izolarea virusului de la bobocii mori " prin inocularea unui triturat de ficat infectat sau s&nge n cavitatea alantoidian la embrionul de gin de K zile sau de ra de )0*)/ zile. Embrionii de ra mor n mai puin de 1/*31 ore, n timp ce embrionii de gin rspund n mod variabil !i de obicei mor n timp de 2*7 zile; "se poate folosi !i inocularea pe culturi primare de ficat embrionar, celulele prezent&nd o sensibilitate special; * infecia e(perimental# inocularea subcutanat sau intramuscular a izolatului la bobocii de ra n v&rst de )*3 zile determin apariia semnelor clinice ale bolii, cu moarte n 1/*/7 ore de la inoculare; * testele serologice# de seroneutralizare, au o valoare sczut n diagnosticul bolii; * pentru identificarea ?S@ tip ==, se poate utiliza testul de neutralizare pe embrioni de gin care permite !i diferenierea de tulpinile = !i ===. * detectarea ?S@ tip === n culturi celulare se realizeaz prin imunofluorescen direct $=+?%. *a pus la punct !i testul E,= < pentru evidenierea ?S@ in fecale. ?iagosticul diferenial fa de# * salmoneloz; * c'lamidioz; * aspergiloz. Prognosticul este totdeauna grav, at&t pentru individ c&t !i pentru colectivitate. Pro ilaxia !suri generale# * izolarea strict a bobocilor de ra timp de /*2 zile dup ecloziune !i evitarea contactului cu loturile matc; * aplicarea dezinfeciilor profilactice.
K3

Amunopro ilaxia# *vaccinarea efectivelor de rae adulte; *vaccinarea bobocilor de ra. 9entru imunizarea activ a efectivelor matc se folose!te un vaccin viu, preparat cu o tulpin apatogen; vaccinul se inoculeaz =.C. la rasele de rae outoare, cu 1*/ sptm&ni nainte de recoltarea oulor pentru incubaie. <nticorpii maternali se transmit vertical la bobocii eclozionai, protej&ndu*i p&n la v&rsta de 1*. sptm&ni. 9entru imunizarea bobocilor de ra se folosesc tulpini apatogene $tulpini embrioadaptate% prin inocularea n membrana interdigital, imediat dup ecloziune. Qn 8om&nia, se prepar vaccinul MJepavacN# care se administreaz la raele adulte s.c. sau i.m., de dou ori, la interval de 1 sptm&ni $a 1 vaccinare se aplic cu 1*. sptm&ni nainte de intrarea la ouat% !i la bobocii de o zi $de necesitate% n doz de 0,2 ml, respectiv 0,1 ml. Combaterea : Qn cazul apariiei unui focar primar, cea mai justificat msur este Dstampin$#outJ. Qn zonele contaminate se impune izolarea sever a fermelor !i efectivelor de boboci p&n la v&rsta de .0 de zile, iar focarele se in sub msuri generale restrictive. :obocii snto!i din loturile contaminate se inoculeaz cu ser de la rae trecute prin boal sau 'iperimunizate. erul se administreaz n doz de 0,2 ml, la toi bobocii, la v&rsta de 1*. zile, ntr*o singur administrare.

PARA!KP=FAR=?E $Hron8opneumonia bovinelor cu virus sinci/ial


Este o boal infecioas cu o evoluie acut, manifestat prin tulburri respiratorii de bron'opneumonie. Astoric *)K5K 9eccaud !i WaPuier, n Elveia, au diagnosticat clinic !i virusologic pentru prima dat boala; * dup )K5K, boala a fost semnalat prin izolarea virusului n :elgia, .D.<., <nglia, Germania; =nfecia influeneaz producia# reducerea sporului n greutate !i n evoluii grave, mortale, prezint o mare importan economic. Etiologie #ribovirus $:ovine respiratorH sHncHial virus -:8 @%, familia ParamExoviridae subfamilia Pneumovirinae

K7

genul Pneumovirus - virusul prezint un polimorfism accentuat; * genomul virusului codeaz zece proteine virale dintre care 7 sunt structurale !i 1 nestructurale $): !i )>%. >inci dintre proteinele structurale, rerspectiv +, G,)<, C !i C1, sunt asociate cu nveli!ul; * proteina G este proteina de ata!are a virusului la receptorul celulei sensibile; * virusul se replic pe culturi celulare de origine bovin $renale, splenice !i pulmonare%, ca !i pe linii celulare # U:, Se,a, :SU1) unde determin efect citopatogen !i sinciii cu incluzii acidofile intracitoplasmatice; * nu prezint pluralitate antigenic !i nu are nsu!iri 'emaglutinante; * frecvent se asociaz virusurile# rinotra'eitei infecioase, diareei virale, parainfluenei*. !i adenovirus. Caractere epizootologice' 8eceptivitate: *bovinele p&n la v&rsta de 5*3 ani; *sensibilitatea ma(im o prezint animalele n v&rst de .*K luni, iar simptomele sunt observate la vieii de ) la 7*K luni, la care gravitatea este ma(im; *virusul sinciial bovin este patogen !i pentru oi !i capre . -ursele de in ec/ie# *animalele bolnave sau trecute prin boal, care elimin prin secreiile respiratorii mari cantiti de virus; *sursele secundare # elementele mediului nconjurtor $furaje, ap, a!ternut, ustensile contaminate% ; cresctorii !i personalul veterinar, pot avea rol n transmiterea virusului. Contaminarea# pe cale respiratorie !i digestiv. Dinamic# enzootic, cu o difuzibilitate mare n efectiv, astfel ca morbiditatea poate atinge )004. Patogeneza @irusul ptrunde pe cale respiratorie"se multiplic n celule $epiteliul nazal, faringian, tra'eal, bron'iolar !i n pneumocitele alveolare = !i ==% " "efect citopatogen n celelele epiteliale " o bron!iolit necrozant obstructiv, "bron'opneumonia interstiial"emfizematoas. "sindromul respirator acut grav" emfizem pulmonar distribuit n tot organul !i mai ales n prile caudo*dorsale. Tabloul clinic #boala evolueaz acuta #cu febr, epifor, jetaj seromucos, conjunctivit, salivaie, polipnee !i tuse; *durata medie a evoluiei este de .*2 zile la viei !i juninci !i de 7*)0 zile la animalele adulte. *n caz de complicaii bacteriene, evoluia se prelunge!te, iar semnele pulmonare se agraveaz. " emfizem pulmonar ce coincide cu a doua faz a bolii" respiraia devine dificil, bucal, cu accese de tuse uscat, animalele adopt decubitul, in
KK

g&tul ntins, " la ascultaia ariei pulmonare se percep raluri uscate. Tabloul anatomopatologic # ,eziunile sunt dominate de emfizemul pulmonar; * 9ulmonii sunt mrii, emfizemato!i, iar lobii apicali !i cardiaci prezint bron'opneumonie lobular !icroscopic# ngro!area pereilor alveolari, cu infiltraie de mononucleare, numeroase sinciii n lumenul alveolar, peribron'iolit asociat cu metaplazie; =n citoplasma celulelor alveolare se gsesc incluzii eozinofilice. Diagnosticul *se confirm prin e(amene de laborator # virusologice !i serologice. *material patologic recoltat# secreiile conjunctivale !i nazale recoltate de la animalele recent mbolnvite . 9entru izolarea virusului se folosesc culturile celulare reprezentate de rinic'i fetal !i testicule de viel. Examenului serologic# *pentru detectarea anticorpilor specifici n serul animalelor trecute prin boal, se pot folosi# reacia de fi(area a complementului, imunofluorescena indirect, imunofluorescena direct cu anticorpi monoclonali. *antigele virale pot fi detectate prin imunofluorescen direct. *virusul poate fi evideniat n seciuni de pulmon la parafin prin te'nicile de imunopero(idaz, comple(ul avidin*biotin sau alte te'nici speciale de colorare. Diagnosticul di eren/ial * rinotra'eita infecioas; * parainfluena; * pasteureloza, * pleuropneumonia contagioas; * necvrobaciloza ; * pneumoniile verminoase; * rinitele alergice; pneumoniile embolic !i de aspiraie. Prognosticul% n general este favorabil, evoluia fiind benign. Pro ilaxia *respectarea msurilor antiepizootice generale# asigurarea condiiilor de zooigien, a te'nologiei de cre!tere !i efecturii dezinfeciilor. *imunizarea specific# vaccinuri inactivate !i adjuvantate sau atenuate, mono* sau polivalente; *vaccinul Y>attlemaster*/Y, un produs polivalent contra rinotra'eitei, diareei virale, parainfluenei !i bron'opneumoniei cu virus respirator sinciial. @accinarea este indicat pentru imunizarea bovinelor sntoase, inclusiv a vacilor gestante, pe cale intramuscular !i n doz de 1 ml, cu rapel la 1*/ sptm&ni.

)00

*la noi se prepar vaccinul MBetravac :J, folosit la viei !i tineret $ncep&nd cu v&rsta de 1*. sptm&ni% din ferme de cre!tere !i ngr!are, n doz de 1 ml i.m. sau nazal, cu rapel dup l/*1) zile cu aceea!i doz. *imunizarea activ a bovinelor cu vaccinul M:ovilis bovipastJ$vaccin inactivat mpotriva parainfluenei, virusului sinciial !i pasteurelozei bovine%* doz de 2 ml s.c. Combaterea =n caz de apariie a bolii, animalele bolnave se izoleaz !i se trateaz $cele cu forme u!oare% sau se sacrific Mcele cu forme grave%, se remediaz deficienele de igien !i alimentaie, se aplic dezinfecii. 9entru tratamentul animalelor bolnave se folosesc antibioticele cu spectru larg, c&t mai precoce, timp de .*2 zile, cu scopul prevenirii complicaiilor bacteriene. <nimalele sntoase se vaccineaz de necesitate.

&Hoala lui CarrQ


(Canine

distemper# Rigodia)

:oala lui >arr[, cunoscut !i sub numele de Y @i$odieI, pesta canin sau febra cataral canin, este o boal infecto*contagioas, specific carnasierelor, caracterizat prin sindrom febril, tulburri digestive, pulmonare, cutanate !i nervoase, de intensiti variabile. Astoric: * )35K descriere complet a tuturor fenomenelor clinice sub care se poate prezenta aceast afeciune; * )K02 >arr[ a demonstrat c boala este produs de un virus filtrabil specific; * )K15*)K.) bazele imunoprofila(iei anti* >arr[ au fost stabilite de ,aidlav !i colab.; * )K15, 8obin !i @ec'iu au dovedit c lic'idul cefalo*ra'idian este virulent atunci c&nd animalele prezint simptome de encefalomielit acut. Ei au reu!it n mod e(perimental, prin inocularea lic'idului cefalo*ra'idian n spaiul atloido*occipital !i intravenos, s produc simptome nervoase grave, contracii, paralizii, epilepsii. Rsp7ndire 0i importan/:
)0)

* boala este rsp&ndit pe toat suprafaa globului pm&ntesc, fiind nt&lnit cu o frecven variabil, n toate continentele. =ncidena ei a nceput s scad simitor odat cu aplicarea sistematic, n unele ri, a imunoprofila(iei; * determin pierderi importante n special n crectoriile de c&ini !i vulpi, at&t prin mortalitate c&t !i prin deprecierea biologic a animalelor afectate.

Etiologie:
@irus $Canine distemper virus 3 CDF%, aparin&nd familiei (aramixoviridae% genul ,or!illivirusA este unic din punct de vedere antigenic, dar cu variaii mari de patogenitate; virusul a fost adaptat !i cultivat pe oul embrionat de gin; se cultiv !i pe celule renale de c&ine !i de di'or, unde determin efect citopatic. =n culturile de celule renale de c&ine, efectul citopatic se manifest prin producerea de incluzii intranucleare, intracitoplasmatice !i de celule stelate; Green $)K.K%, plec&nd de la o tulpin de virus al bolii lui >arr[, constat c dup 2.*25 de treceri n serie pe di'ori, !i e(alteaz virulena pentru di'or, devenind apatogen pentru c&ine !i slab patogen pentru vulpi. <ceast tulpin astfel modificat a fost numit Ydistemperoid-virusY. virusul distemperoid a fost adaptat apoi la embrionul de gin de ctre Saig $)K/7*)K25%; dup 12 de treceri, acesta !i reduce puin patogenitatea pentru di'ori, iar dup ).0 de pasaje devine avirulent pentru di'or !i c&ine; virusul bolii lui >arr[ aglutineaz inconstant eritrocitele de gin !i de cobai; rezistena virusului n condiiile mediului e(tern este destul de moderat# lumina solar direct, la temperatura mediului e(tern, inactiveaz materiile virulente n c&teva ore; n cadavre persist /7 ore, apoi este distrus repede prin procesul de putrefacie; dezinfectantele obi!nuite, n concentraii uzuale, distrug repede virusul. Caractere epizootologice: Receptivitate: * sunt receptive canidele; * mai frecvent se mbolnvesc c&inii tineri, p&n la v&rsta de ),2*1 ani; * sensibilitatea ma(im o au ceii n v&rst de 5*7 luni; * frigul, lipsa de mi!care n aer liber, stabulaia n condiii deficitare de igien, sensibilizeaz animalele fa de complicaiile care survin n cursul bolii; * sunt afectate !i celelalte canide $dingo, lup, !acal, coHot,vulpe%, dar mai rar n comparaie cu specia c&ine; * boala afecteaz n condiii naturale animalele din familia ,ustelidae $di'or, nurc, vidr, nevstuic, vizon, jder, 'ermin, lutru%;
)01

* felinele sunt refractare la infecie; * omul face o infecie inaparent, demonstrat numai prin virulena temporar $2*5 zile% a s&ngelui !i apoi prin prezena n s&nge a anticorpilor specifici. -ursele de in ec/ie: * primare * reprezentate de animalele bolnave, cele aflate n perioada de incubaie, precum !i cele trecute prin boal, care pot rm&ne pentru un timp purttori !i e(cretori de virus; * n organismul animalelor bolnave, virusul se gse!te n s&nge, n toate organele irigate, n e(sudate, secreii !i e(creii. Arganele !i esuturile cele mai bogate n virus sunt splina, mduva osoas, creierul !i limfonodurii; * animalele bolnave elimin mari cantiti de virus prin jetaj, secreia bron'ic eliminat n timpul tusei, urin !i materii fecale; * n formele nervoase cronice, lic'idul cefalo*ra'idian !i substana nervoas sunt virulente nc 10 de luni de la apariia primelor simptome, iar urina !i dup . luni; * vulpea, lupul, c&inii dingo, coioii, di'orii, vidra, jderul, sconcsul, nevstuica !i bursucul, pot fi surse de infecie; * omul ar putea constitui, uneori, un rezervor important, necunoscut sau nebnuit de virus Contaminarea: * pe cale direct, prin coabitare cu animale bolnave, cu indivizi bolnavi inaparent sau cu purttori !i e(cretori de virus, mai ales prin in'alarea aerului ncrcat cu particule $aerosoli%; * eliminarea virusului ncepe de la primul acces febril, c&nd jetajul !i secreia ocular sunt foarte virulente; * pe cale indirect, prin intermediul a diferii vectori de materii virulente, animai sau neanimai, activi sau pasivi; personalul veterinar poate fi vector activ sau pasiv de virus. Calea de in ec/ie# * respiratorie !i digestiv. Dinamica# * obi!nuit cu aspect epizootic, cu difuzibilitate foarte mare n focar !i n afara acestuia.!i contagiozitate mare; * mbolnvirile pot aprea n tot cursul anului, incidena cea mai mare a cazurilor se observ ns vara c&nd infecia evolueaz sub o form benign, adeseori trec&nd neobservat n populaiile de c&ini comunitari; * formele cele mai grave de boal se nt&lnesc toamna !i primvara.

Patogeneza:
@irusul ptrunde n organism " limfonodurile regionale porii de intrare " se replic " trece n s&nge " determin o stare de viremie precoce, mai mult sau mai puin grav. 9rin aciunea virusului asupra mucoaselor !i prin lezionarea endoteliului vascular se produc fenomene de inflamaie cataral a mucoaselor, procese inflamatorii la nivelul seroaselor !i al diferitelor organe. @irusul se fi(eaz devreme $n faza de viremie% pe centrii nervo!i " modificri inflamatorii !i
)0.

degenerative" tulburri nervoase variate, n raport cu localizarea, intensitatea !i ntinderea leziunilor, inflamaia cataral a mucoaselor !i leziunile corneei. <nimalele pot s moar n aceast prim faz de septicemie viral sau 'ipertemia se remite, dispar !i tulburrile generale care caracterizeaz sindromul de febr !i n cazurile de evoluie benign, aceast remisiune este definitiv, virusul dispare din s&nge !i animalul se vindec. >&nd evoluia continu, virusul se localizeaz n esuturile !i organele pentru care are afinitate.9rintre organele !i esuturile foarte sensibile la aciunea virusului se situeaz aparatul respirator, digestiv, urinar, sistemul nervos central, endoteliul vascular, pielea, ficatul, iar flora de infecie secundar este reprezentat prin germenii biofii ai cilor respiratorii sau digestive. >omplicaiile cele mai frecvent nt&lnite sunt " bron'opneumonie sau pneumonie cataral sau purulent; " tulburrile de gastroenterit; " 'epatonefrit.

Tabloul clinic:
* perioada de incubaie este n medie de .*3 zile; * din punct de vedere evolutiv, boala lui >arr[ se poate prezenta sub o form supraacut, acut, subacut !i cronic 1 Iorma supraacut sau cataral febr intens /0*/)L>, instalat brusc !i nsoit de un catar nazal seros sau sero*mucos !i catar conjunctival; stare tific, abatere profund, anore(ie, accelerarea marilor funciuni, congestia mucoaselor, botul uscat !i frisoane; evoluia este foarte grav, uneori ia caracter 'iperto(ic, cu sf&r!it letal n )1*1/ ore de la apariia primelor semne; alteori boala dureaz 1*. zile; animalele mor n 'ipotermie. 1 Iorma acut +ebr $.K,2*/)L>%, inapaten, stare depresiv, catar oculo*nazal; vomitri de intensitate variabil; dup )*1 zile, 'ipertermia se remite, iar animalele revin la starea aparent normal; dup una sau mai multe zile de la remisiunea febrei iniiale, apare o nou ascensiune termic; ridic&ndu*se deodat la /0L> , nsoit de manifestri diferite n funcie de localizare, deosebindu*se sindromul cataral, respirator, ocular, cutanat, digestiv !i nervos. 1.ocalizarea la mucoase $sindromul cataral sau forma cataral% * catar al mucoasei cilor respiratorii anterioare; * senzaie de prurit nazal, strnut, jetaj, la nceput seros, apoi mucos, mucopurulent, n cantitate variabil, cruste cenu!ii* glbui. >atar al mucoasei conjunctivale !i inflamaia ocular;
)0/

*animalele prezint fotofobie, congestia !i inflamaia mucoasei conmjunctivale; * din ung'iul intern al oc'iului se scurge o secreie, la nceput seroas, apoi mucopurulent, n cantitate variabil, form&nd n jurul fantei palpebrale un ornament crustos, de Yoc"i rimelatJ, c'eratit parenc'imatoas difuz, unilateral sau bilateral" ulcerare a corneei " perforarea acesteia "panoftalmie. ".ocalizarea pulmonar $sindromul respirator % * e(tinderea procesului inflamator la cile respiratorii posterioare; *semne de laringit, tra'eit, bron!it, pneumonie sau bron'opneumonie; *strnut, tuse uscat !i scurt, apoi umed !i prelungit, respiraie dispneic, pleurezie !i bron'opneumonie. ".ocalizarea digestiv $sindromul digestiv% *semne de faringit, amigdalit, stomatit cataral. *la debut apar vomitrile, uneori biloase" datorit gastroduodenitei. *enterita# la nceput constipaie, apoi diaree cu fecale lic'ide, mucoase, fetide, uneori striate cu s&nge; *animalele prezint inapaten !i sete accentua. ".ocalizarea cutanat $sindromul cutanat% e(antem pustulos, localizat la faa intern coapsei , faa inferoposterioar a abdomenului, mai rar la piept !i bot; *pustulele sunt de mrimea unui bob de linte, uneori mai mari, nconjurate de o zon congestiv; *dup c&teva zile de la apariia e(antemului, pustulele se usuc, se transform n mici cruste care se deta!eaz fr s lase n loc nici o urm ".ocalizarea la aparatul urinar $sindromul urinar% *albuminurie, prezena n urin de cilindri 'ialini, celule renale. ".ocalizarea nervoas $sindromul nervos% *apare dup 1*. sptm&ni de la debutul bolii; *leziunile sistemului nervos, provocate de virusul se dezvolt mai ncet dec&t celelalte tulburri organice"forma nervoas evolueaz de obicei afebril. *mioclonii localizate la diferite grupe musculare sau c'iar la mu!c'i izolai# mu!c'ii buccelor, ai aripilor nrilor, maseterii; *miocloniile ncep la mu!c'ii membrelor posterioare, form cunoscut !i sub denumirea de Yparalizie ritmicY, Ydansul lui Saint#:u=Y sau Ycoree @i$odioasD ' *<re o evoluie lent, progresiv, dur&nd sptm&ni sau luni !i se termin n majoritatea cazurilor cu moarte prin epuizare; *tulburrile nervoase cu fenomene paralitice care ncep la trenul posterior !i progreseaz caudo*cranial; *in cazuri rare pot apare paralizii ale unor nervi cranieni; *leziunile meningoencefalice determin tulburri de# 'iperestezie, contracii musculare puternice, tetaniforme, nepenirea cefei, a g&tului, opistotonus, astazii, ata(ii, mi!cri n manej, rostogoliri Y?n !utoiY, amauroz;
)02

*frecvent apar crize epileptiforme care devin din ce n ce mai frecvente !i mai violente, duc&nd la moartea animalului prin epuizare. ".ocalizarea plantar sau D!oala clc+iului tare2: *se manifest prin 'iperc'eratoza proliferativ a cuzineilor plantari cu sensibilitate e(agerat a regiunii plantare; *pielea cuzineilor plantari se bombeaz, se indureaz, devine rugoas !i crap; *apar !i fenomene nervoase e(primate prin convulsii !i coree. 1Iorma subacut: *se manifest prin acela!i simptome, dar cu o evoluie mai ndelungat !i cu o frecven mai mare a infeciilor secundare, bacteriene; *boala are o evoluie mai grav !i mai lung 3*.2. 1Iorma cronic: *apare la animalele care au trecut prin boal !i au rmas cu diferite tare# leziuni pulmonare, oculare, nervoase.

Tabloul anatomopatologic
"=n formele supraacute: apare catarul mucoaselor; leziuni de tip septicemic; e(sudate n cavitile seroase. "=n formele acute !i subacute# # localizarea la aparatul respirator# leziuni de rinit, laringit, bron!it !i bron'opneumonie cataral sau cataral purulent; * localizarea digestiv# leziuni de faringit, gastrit sau gastroenterit cataral, cu prezena de eroziuni sau c'iar de ulcere ale mucoasei. Jistopatologice: e(istena, n nevra(ul c&inilor cu forme nervoase de boal, a incluziilor o(ifile, intracitoplasmatice, intranucleare sau e(tranucleare corpusculii lui ,entz* inigaglia. =ncluziile se gsesc n cele mai variate esuturi !i organe# stomac, intestin, pancreas, parotid, creier, mduva spinrii, ganglionii spinali, limfonoduri, epiteliul bron'ie, celule alveolare pulmonare, splin, ficat, rinic'i. =n nevra(, incluziile sunt situate ntotdeauna n celulele gliale spre deosebire de turbare, n care leziunile sunt n neuroni.

Diagnostic
9robele care se recolteaz# probe de s&nge; jetaj; cadavre proaspete; organe# pulmon, creier, splin, ficat, rinic'i, limfonoduri, intestin.

Examenul virusologic
inocularea materialului patologic pe# *culturi celulare renale !i testiculare de c&ine sau di'or,
)05

*membrana corioalantoidian a embrionilor de gin. multiplicarea virusului produce efect citopatic manifestat prin formarea de celule cu nuclei gigani , cu citoplasma vacuolizat !i cu prezena de incluzii intranucleare !i intracitoplasmatice. evidenierea virusului se face prin testul de imunofluorescen direct pe culturi celulare.

Testul de imuno luorescen/


-Eviden/ierea virusului (culoare galben-verzuie) <n duoden -Eviden/ierea virusului (culoare verde) <n cerebel# la un c7ine cu enomene nervoase

Examenul serologic
urmre!te evideniere anticorpilor specifici folosind# testul de seroneutralizare n culturi celulare; reacia de 'emoaglutinare; testul imunoenzimatic E,= <.

Examenul 8istopatologic
evideniaz prezena n nevra(ul $n celulele gliale% c&inilor cu forme nervoase de boal, a unor incluzii o(ifile, intracitoplasmatice !i intranucleare 6 corpusculii ,entz - inigaglia. incluziile mai pot fi evideniate n stomac, pancreas, mduva spinrii, limfonoduri, epiteliu bron!ic, alveole pulmonare, ficat, splin. =ncluziile sunt evideniate n celulele gliale, spre deosebire de turbare, n care incluziile sunt n neuroni.

Proba biologic
se realizeaz pe cei, di'or sau nevstuic; se inoculeaz s.c. suspensii aseptizate din broiaj de organe sau i.v. sau i.m. c&nd se administreaz s&nge recoltat de la animale n faza febril a bolii. dac virusul este prezent n materialul patologic inoculat, semnele clinice apar dup .*2 zile , reproduc&nd tabloul clinic al bolii lui >arre. Prognosticul @ariaz n raport cu # * forma evolutiv !i clinic a bolii; * natura !i precocitatea tratamentului aplicat; * nu se poate aprecia ce animale vor face forma nervoas. +enomenele nervoase de tip paralitic, localizate la trenul posterior, cu crize epileptiforme sau tulburri nervoase cu evoluie rapid, indic un prognostic grav.

Pro ilaxia
!suri generale asigurarea condiiilor optime de ngrijire !i alimentaie;
)03

aplicarea de'elmintizrilor preventive; efectuarea de dezinfecii !i dezinsecii profilactice n adposturile !i cu!tile din canise; limitarea c&inilor cu animalele bolnave, trecute prin boal !i produsele de e(creie !i secreie ale acestora

Amunopro ilaxia
utilizarea vaccinurilor monovalente sau polivalente $mpotriva distemper virus, parvovirusului canin, parainfluena, adenovirus*1, leptospira, coronavirus%; E(ist mai multe tipuri de vaccinuri !i mai multe procedee de imunizare activ# @accin viu atenuat, n urma adaptrii virusului bolii lui >arre la di'or, iepure sau @accin preparat pe tulpini avianizate, preparate pe embrion de gin.

Combatere
<nimalele bolnave se izoleaz !i se supun# Tratamentului speci ic - urmre!te evitarea instalrii fenomenelor nervoase# ser 'iperimun# 10*20 ml, parenteral; ser de convalescent# .*7 mlNEg; Gamaglobuline specifice. Tratamentului simptomatic-trebuie orientat n funcie de semnele clinice pe care le prezint animalul bolnav# * antibioterapie; * antivomitive;pansamente gastrointestinale; * antipiretice; * calmante Tratamentul de sus/inere *tonice generale, *vitaminoterapie, *re'idratare cu seruri 'ipertonice, glucozate administrate i.v., s.c.; Tratamentului igieno-dietetic *administrarea de alimente u!or digestibile, supe de carne, lapte n proporii egale cu ceai de mu!eel; *asigurarea a!ternutului curat !i uscat, ferit de cureni de aer.

.9arainfluenta bovina
)07

9arainfluenta sau rinopneumonia bovinelor, influenta sau febra epizootica este o boala infectioasa sau contagioasa, manifestata prin febra si tulburri respiratorii grave.

De '

Astoric:
*)K)2 +ritsc'e , in Germania, bnuie!te prezenta unui virus pneumotrop ca agent patogen principal si a unei bacterii colorata bipolar ca agent secundar, suprapus. *virusul cauzal$9=*.% a fost izolat de >'anocE in )K27 *in )K2K 8eisinger in D< izoleaz virusul de la vieii care sufereau de sindromul cunoscut sub denumirea de M febra de transportJ. ?e fapt intre febra de transport si parainfluienta nu e(ista deosebiri de ordin clinic si lezional, ci doar in ceea ce prive!te agentul etiologic *parainfluienta apare ca enzootie de adpost unde se practica cre!terea intensiva, in stabulaie *in tara noastr a fost diagnosticata serologic si virusologic in )K53

Etiologie
Hovine parain luenza virus 6# genul Respirovirus# sub amilia ParamExovinae# amilia Paramixoviridae * se cultiva pe oua embrionate de gina si pe culturi celulare de diferite origini $ viel, purcel, embrion de gina% unde determina efect citopatogen si apariia de incluzii o(ifile intracitoplasmatice si intranucleare; virusul are nsu!iri 'emaglutinante * serotipul 9=*.prezinta . subtipuri nrudite antigenic# uman, bovin si ovin * intre tulpinile de virus izolatedin diferite focare, e(ista importante diferene de patogenitate * virusul 9=*.poate aciona sinergic si cu alte virusuri, cum sunt# virusul diareei virale*bolii mucoaselor, virusul rinotra'eitei infecioase

Caractere epidemiologice
Receptivitate# * taurine, in special vieii in perioada intarcarii si tineretul pana la v&rsta de 3* 7 luni *bivol, oaie, caprine, cal, maimua, porcine, carnasiere, cprioare -urse de in ec/ie# *animalele bolnave si cele trecute prin boala *virusul este eliminat prin secreii nazale si oculare *viteii infectai elimina virusul 9=*. bovin timp de 7*)0 zile *posibilitatea infeciei ncruci!ate intre specii deoarece s*a putut reproduce boala la vieii cu tulpini ovine si umane ale virusului 9=*. *e(ista posibilitatea transmiterii virusului pe cale naturala intre bovine si ovine Contaminarea# *direct, prin contact, iar infecia este aerogena, prin in'alarea aerosolilor rezultai din tusea animalelor infectate sau din pulverizarea jetajului virulent
)0K

Dinamica: *un caracter enzootic,sub forma de enzootii de adpost, cu o difubilizitate mare in focar *favorizata de supraaglomerrile de bovine din sistemul intensiv, transporturile pe cale ferata, adpatul insuficient, frigul si umiditatea.

Patogeneza
@irusul ptruns in organism pe cale respiratorie *\ bariera de mucus cu ajutorul neuroaminidazei, care descompune acidul F* acetil* neuraminic $F<F<% ce se gse!te in cantitate mare in glicoproteinele mucusului *\ celulele ciliate ale epiteliului 8eplicarea virusului are loc in citoplasma celulelor epiteliale ale cailor respiratorii si in macrofagele alveolare *\ distrugerea cililor vibratili si a celulelor ciliate *\ 'iperplazia pneumocitelor de tip == *\ slbirea rezistentei aparatului respirator, favoriz&ndu*se infeciile secundare.

Tabloul clinic
* perioada de incubaie difer de la 1 zile la 1 saptamani * se deosebesc forme evolutive supraacute, acute, subacute si inaparente Iorma supraacut# * la vitei si se manifesta prin febra,semne de rinita, * edem in regiunea gatului, in pulmon si moarte rapida $1*. zile% Iorma acuta# *febra, abatere, jetaj si lacrimare *respiratia este dispneica; animalul sta cu capul in jos sau in sus, gatul ntins si narile dilatate *la ascultatie se percep raluri sibilante, suflul bron!ic si nsprirea murmurului vezicular *la percuie se percepe sensibilitate accentuata in zona coastelor si prezenta zonelor de matitate *apetitul dispare, jetajul devine mucopurulent, iar respiraia se face cu gura desc'isa, cu limba scoasa si comisurile retractate *eforturile fizice deosebite pot provoca moartea prin sincopa *animalele vindecate, prin persistenta sec'elelor pulmonare raman tarate Iorma subacuta: *febra, abatere, inapetena, jetaj fluid, clar si nu prea abundent *tuse intermitenta, respiraie dispneica *daca nu apar complicaii bacteriene, temperatura revine la normal, iar vindecarea se produce dup )*1 saptamani *in urma interveniei florei bacteriene de asociaie, apare jetajul mucopurulent,sialoreea si epifora Iorma inaparenta ( orma benigna): *evolutie benigna, cu indispoziie *scaderea produciei de lapte

))0

*jetaj si vindecare spontana *la femelele gestante se poate produce avort, iar din fetu!ii avortai se poate izola uneori 9=*.

Tablou anatomopatologic
* mucoasa tractusului respirator este congestionata si acoperita de un e(sudat mucopurulent * lobii pulmonari prezint o disensiune foarte accentuata * emfizem interstiial - uneori cu strii sau coaguli de s&nge rezultai din ruperea vaselor * pe pleura, se observa zone de depozit fibrinos * in cavitatea toracica e(sudat sero*'emoragic * edem al esutului conjunctiv din regiunea gatului, sau la intrarea in cavitatea toracica * limfonodulii tra'eobronsici sunt congestionai si mariti * leziuni de ciroza, 'iperplazie splenica, enterita catarala si 'emoragii punctiforme subepicardice sau pe mucoase Jistologic *proliferarea si sincitalizarea celulelor epiteliale de la nivelul alveolelor si bron'iolelor *prezenta incluziilor acidofile in citoplasma si nucleu *e(istenta in lumenul alveolelor pulmonare a unor celule gigante, sincitiale, provenite din contopirea pneumocitelor granuloase descuamate

Diagnosticul:
9rin e(amen de laborator, prin izolarea virusului si investigaii serologice *izolarea virusului se face din secreii nazale sau din amigdalele si pulmonii animalelor sacrificate sau moarte, pe oua embrionate sau pe culturi de celule *identificarea se face pe baza efectului citopatic, a prezentei incluziilor eozinofile, intracitoplasmatice si intracelulare sau prin testele de seroneutralizare si imunoflorescenta *in'ibarea 'emaglutinarii si seroneutralizare in culturi de celule, urmarinduse dinamica titrului de anticorpi la interval de )0*)/ zile *anticorpii materni persista in s&ngele vieilor pana la v&rsta de /*5 luni Diagnostic di eren/ial *rinotra8eita in ectioasa- tulburrile respiratorii acute intereseaz cile aeriene anterioare, iar dispneea este de e(piraie $ in parainfluienta dispneea este de inspiraie%, e(ista semne de conjunctivita si c'eratita, mai rar vaginita si foarte rar semne de encefalita *diareea virala bovina- boala mucoaselor , se manifesta prin fenomene preponderent digestive $diaree profuza, sangvinolenta% cu mortalitate mult mai ridicata si mai puine semne respiratorii

)))

* ebra catarala maligna- mortalitate ridicata si morbiditate sczuta, iar leziunile oculare si nazale predomina *septicemia 8emoragica# orma pulmonara# se manifesta prin jetaj, tulburri respiratorii si evolutie grava, dar mai ndelungata *necrobaciloza# localizare bucala (di teria vi/eilor%, este nsoita de febra, tuse, stomatita ulceroasa cu miros fetid, fara leziuni ale aparatului respirator, fara contagiozitate, dar cu mortalitate ridicata Prognosticul#* este favorabil in majoritatea cazurilor *daca se produc complicaii secundare, bacteriene, prognosticul devine rezervat sau grav

Pro ilaxia:
!asurile generale: *evitarea cre!terii animalelor in adposturi reci, neaerisite, fara cureni de aer sau in condiii de supraaglomerare si transporturile obositoare

Amunizrile active:
*vaccinul MHiviral-HN (PA-6#AHR-APF)# constituit din virusuri modificate, atenuate *PA-6 FAC (vaccin PA-6la rumegtoare) *Amuresp-P( vaccin din virus viu modificat contra parainfluenei bovine, este preparat prin cultivarea pe o linie celulara stabila bovina a tulpinii mutante 8,:*)0. si modificata prin temperatura specifica si administrare nazala% *vaccinul Hovilis bovipast $vaccin inactivat mpotriva parainfluenei, virusul sinciial si pasteurelozei bovine, s.c., 2 ml; tineretul bovin de peste 1 saptamani, 1 inoculri la interval de / saptamani; vaccinul se repeta cu 1 saptamani nainte de perioada de stres - transport, sc'imbarea adpostului%

Combaterea
*animalele bolnave se izoleaz si se trateaz cu antibiotice si sulfamide sau concentrate gamaglobulinice specifice anti*9=*. *se poate folosi serul de convalescent, in doza de 20*)00mlNanimal, in 1 sau . puncte separate, ca si serul antiviral polivalent 'iperimun *animalele sntoase din loturile contaminate, in funcie de situaia epizootologica din unitate, fie se seroimunizeaza de necesitate cu ser 'iperimun mi(t in doza de 0,1*0,. mlNEg, fie se vaccineaz de necesitate cu vaccin antiviral $ bivalent si trivalent%

/9arainfluienta ovina
Etiologie# *serologic, virusul este apropiat de cel al parainfluientei bovine
))1

Caractere epidemiologice:
Receptivitate: *afecteaza oile de toate rasele si v&rstele -ursele principale de in ec/ie# * animale bolnave care elimina virusul prin secreii $ nazale, vaginale%, e(creii si avortoni * animalele trecute prin boala raman purttoare si eliminatoare de virus un timp variabil * dup infecia e(perimentala mieii devin eliminatori de virus cel puin )/ zile, transmi&nd boala la cei inui in contact Dinamica# evul. enzootico*epizootica, cu o mare difuzibilitate in focar si in afara lui. Iactori avorizan/i: *factori de stres# aglomerarea, transportul, cond. de igiena necorespunztoare si infecii bacteriene secundare * depinde de sistemul de cre!tere si e(ploatare# cond. de turma, contact direct at&t in stabulaie cat si la p!unat

Tabloul clinic:
.a mieii sugari : -cazuri de pneumonie acuta, cu jetaj seromucos discret *abatere si stare subfebrila .a tineret # #forme su!acute * forme cronice, cu jetaj seromucos discret si rareori stare subfebrila ,a tineretul din ingrasatorii, stresat, s*au semnalat si manifestri nervoase .a oile adulte# *forma acuta% trece neo!servata #forma su!acuta #forma cronica *fenomene respiratorii, agravate de complicaii secundare, produse de 9asteurella multocida si de Cann'eimia 'aemolHtica Tablou anatomopatologic# E#a2enul necroscopic releva prezenta unor focare de compactizare pulmonara, de culoare ro!ii*violacee sau cenu!ii*ro!iatice, la nceput lobulare apoi lobare, in treimea sau jumtatea antero inferioara a pulmonilor, cu un accentuat edem al zonelor nvecinate *tumefierea limfonodurilor regionali ;istologic, o intensa proliferare limfo'istiocitara a septumurilor alveolare, epiteliul bron'oalveolar se tumefiaz, se desprinde de pe membranele bazale si cade in lumen sub forma de macrofage *specific, macrofagele alveolare se sincitializeaza sub forma unor celule gigante multinucleate care plutesc in masa de e(sudat seros din lumenul bron'iilor si alveolelor

Diagnosticul:
)).

*se suspicioneaz pe baza datelor epizootologice, clinice si anatomopatologice 9t. confirmare# Ex' de laborator# Firusologic: *izolarea virusului din secreiile nazale, pulmon cu leziuni de pneumonie, secreii vaginale, avortoni, F>, si inocularea pe oua embrionate, pe culturi de celule renale de viel sau de miel *identificarea tulpinilor de virus prin reacia de 'emadsorbtie si neutralizare cu ser anti*9i*. de referina Reac/ii serologice# *pt. detectarea anticorpilor specifici teste de seroneutralizare, de in'ibare a 'emaglutinarii si E,= <. Hiologic: *infectia e(perimentala a mieilor Prognosticul# *favorabil in evoluiile necomplicate *rezervat in cazul interveniei florei de asociaie

Pro ilaxia:
Nespeci)ica:* evitarea factorilor de stres *respectarea te'nologiei de cre!tere *alimentatia corespunztoare a animalelor Speci)ica: *imunizarea activa a animalelor receptive cu vaccin contra parainfluenei oilor MoviparvacJ, s.c., la ovinele in v&rsta de peste 10 de zile,1ml, cu rapel dup )/* 1) de zile.

Combaterea:
* in focar, animalele bolnave se izoleaz si se trateaz specific, sau cu antibiotice si c'imioterapice, pentru prevenirea complicaiilor bacteriene secundare. * e imbunatatesc condiiile de ntreinere si alimentaie * e indeparteaza factorii de stres * e vaccineaz de necesitate animalele sntoase Trata2entul speci)ic: ser contra parainfluenei ovine , i.m. sau s.c., )mlNEg

%Pseudopesta porumbeilor
Etiologie: ParamExovirus tip$ (P!F-$)
*tulpinele izolate prezint patogenitate diferita Caractere epizootologice# Receptivitate:* sunt mai sensibili puii si tineretul Iactori avorizan/i# *e(istenta unor boli parazitare, carente vitaminice; *oboseala
))/

*patogenitatea crescuta a tulpinii *sunt mai sensibili porumbeii din lin liniile selecionate -urse de in ec/ie# *psrile bolnave ce elimina virusul prin secreii si e(creii $saliva, secreii nazale, e(cremente% *apa, furaje, a!ternut,adposturi contaminate Transmitere#*activ *pasiv *frecvent apare la porumbei ca urmare a transmiterii bolii de la gini Tabloul clinic# *perioada de incubaie /*2 zile Acut#*anore(ie, polidipsie, somnolenta *diaree apoasa *fenomene nervoase $pareze ale aripilor, convulsii, tremurturi, incoordonarea miscarilor, torticolis* se nt&lnesc la 2*.04 din efectiv% *evol. 1*/ spt. Bermin&ndu*se prin moarte sau remitere

Asimptomatic

Tablou anatomopatologic
*enterita catarala *pene aglutinate in jurul orificiului cloacal *mucus filant si 'emoragii punctiforme in cav. bucala si nazala, pe tra'ee *stomac glandular# congestie a mucoasei si leziuni 'emoragice *opacifierea sacilor aerieni

Diagnostic:
e confirma prin e(amen de laborator# *e(amen virusologic *e(amen serologic# reacia de 'emaglutinare, reacia de in'ibare a 'emaglutinarii Diagnostic di eren/ial# *paramH(oviroza, salmoneloza, pasteureloza *micoplasmoza, pseudomonoza, coccidioza

Pro ilaxia:
!asuri generale# *igiena adpostului si volierei *igiena alimentaiei *dezinfecii, dezinsecii si deratizri periodice Amunopro ilaxia: *imunizarea cu vaccin inactivat dup v&rsta de / saptamani,cu rapel din 5 in 5 luni, 0,. ml

Combatere
))2

*izolarea si sacrificarea pasarilor bolnave sau suspecte *in cresctoria infectata dup eliminarea pasarilor bolnave se face curtenie zilnica si dezinfecie de 1 oriNsaptamana *porumbeii sanatosi din focar se vaccineaz cu vaccin viu ncep&nd cu v&rsta de )1 zile pe cale oculo* nazala si revaccinarea dup / saptamani cu vaccin inactivat, rapel din 5 in 5 luni

9'ParamExoviroza porumbeilor
DEI' :oala infectioasa, de mare contagiozitate, asemntoare cu pseudopesta aviara , care afecteaz in principal porumbeii. Astoric: semnalata prima data in )K70, in <frica Arientala -diseminarea virusului s*a fcut prin porumbeii calatori contaminai, cei semi*slbatici, precum si pasrile slbatice Etiologie: un paramH(ovirus, gen <vulavirus, serotipurile 2 $9C@*2% si 3 $9C@*3% si serotipul . $9C@*.% Caractere epidemiologice: Contaminare: *contact direct, in timpul transportului sau in propria cresctorie *prin coabitarea unor porumbei sanatosi cu porumbei bolnavi *'rana si apa infectata prin secreii nazale, salivare, lacrimale sau e(creii *insperarea aerului infectat cu virusuri e(pulzate la strnutul porumbeilor sau cu praful infectat si ridicat in aer *prin pasrile slbatice bolnave purttoare masive de virus *oamenii ce au avut contact cu porumbeii bolnavi, prin incaltaminte sau m&ini Tablou clinic# *perioada de incubaie de .*/ zile sau mai mult $ )7*10 de zile%
))5

*se manifesta diferit si necaracteristic *debuteaza printr*o u!oara rinita, cu strnuturi, jetaj nazal nesemnificativ *tumefierea pleoapei si lacrimare *starea se inrautateste, porumbelul devine trist *sta g'emuit, are penele zburlite *diaree cu fecale apoase, cu strii de s&nge *sete e(agerata si manifestri nervoase $ contracii ale mu!c'ilor gatului si capului, ale aripilor, mers ezitant, tulburri de ec'ilibru, torticolis, opistotonus, miscari convulsive ale aripilor, pareze si paralizii uni sau bilaterale% *porumbeii nu mai pot zbura, iar mi!crile devin necoordonate, epileptiforme *tulburari ale vederii, decolorarea irisului si tulburri de np&rlire $ la cre!terea noilor pene# acestea sunt prea lungi, prea scurte, filiforme, decolorate, cu urme de s&nge% Eoala poate evolua su!clinic, lent, fara manifestri generale, dar cu instalarea fenomenelor nervoase. *datorita diareei profuze, porumbeii se des'idrateaz si mor prin epuizare *cei care supravetuiesc raman tarai, cu tulburri nervoase, si purttori si eliminatori de virus Cortalitate 7*)04 la aduli si 204 sau mai mult de 324

Tablou anatomopatologic:
*leziuni necaracteristice ,a desc'iderea cadavrului# *leziuni congestive, pete!ii si necrotice in diferite organe *splenomegalie, congestia rinic'ilor, focare congestive la nivelul encefalului

Diagnostic:
(rin examene de la!orator: *coprologic* pentru depistarea paraziilor interni *bacteriologic* pt. a e(clude infeciile bacteriene $ pseudomonoza, tuberculoza% *analize to(icologice ale coninutului gusei si stomacului E(. virusologic* izolarea si identificarea virusului Prognosticul: *favorabil c&nd se menine apetitul *grav c&nd porumbeii manifesta lipsa apetitului *rezervat la cei cu tulburri nervoase accentuate $ paralizii% salmoneloza,

Pro ilaxie:
!asuri generale: *curatenia adposturilor si volierelor *dezinfecia periodice si deparazitri *evitarea circulaiei porumbeilor in zone cu cresctorii contaminate *carantina profilactica a porumbeilor nou ac'iziionai -peci ic:
))3

*vaccinuri inactivate uleioase, s.c., in regiunea cefei ,a porumbeii adulti* vaccin inactivat uleios M 9arami(ovacolJ N MFedevacJ N M>olumbovacJ, s.c., 0,12 ml, cu rapel la . saptamani, iar apoi din 5 in 5 luni

Combaterea:
*porumbeii bolnavi si cei suspeci se izoleaz si se sacrifica *interzicerea accesului persoanelor strine in cresctorie *dezinfecia riguroase *imbunatatirea condiiilor de igiena si alimentaie *porumbeii sanatosi din efectivul contaminat se vaccineaz de necesitate cu vaccinuri vii $ ,a ota%, pe cale oculo*nazala.

:ParamExoviroza porcina ( ence alomielita cu paramExovirus la porc# Mboala oc8ilor alba0triiN)


DEI.
- boala infectioasa a porcinelor caracterizata prin manifestri nervoase *tulburari de reproducie si opacifierea corneei Etiologie: am' ParamExovirus# gen Jenipavirus *virusul se cultiva u!or pe linia 9U)2 de origine porcina, unde determina efect citopatic si formarea de sinciii *aglutinizeaza globulele ro!ii de mamifere si de pasare Caractere epizootologice# Receptivitate# *numai porcinele *mai sensibili sunt purceii sugari pana la v&rsta de . saptamani *la adulte evolueaz subclinic, inaparent, doar cu opacifierea corneei -urse de in ec/ie: *porcii bolnavi *persoane si ve'icule ce au intrat in contact cu porcii bolnavi *pasari

Tablou clinic:
.a purceii sugari ( in v7rsta de &-$% zile): *stare depresiva, abatere
))7

*simptome nervoase $ ata(ie, tremurturi musculare, atitudini anormale, rigiditatea trenului posterior% *la unii purcei diaree sau constipaie *'ipere(citabilitate *poate evolua cu simptomatologie !tearsa# letargie, midriaza, orbire aparenta, opacifierea corneei uni sau bilaterala cu nuane albstruii *morbiditate 10*504 .a purceii de peste 6" de zile *simptomatologie moderata# anore(ie, febra, strnut, tuse *fenomene nervoase# ata(ie, miscari in cerc *opacifierea corneei *mortalitatea sczuta )*24, de!i infecia poate ajunge la )004 .a animalele adulte evoluia este in general asimptomatica, subclinica sau inaparenta ,a animalele cu forme clinice boala debuteaz cu febra .K,K 0>, dispnee, jetaj seros, seropurulent sau sanguinolent .a scroa ele gestante# *avort *fatari de purcei mori *e(pulzarea de purcei mumificai *infertilitate *prelungirea intervalului de intarcare pana la gestaie *repetarea cldurilor .a vieri: *infertilitate temporara sau permanenta la .0*304 *diminuarea motilitii si viabilitii spermatozoizilor *crestera numrului de spermatozoizi anormali *azospermie, 'ipertrofia testicolelor sau c'iar lipsa libidoului

Tablou anatomopatologic
!acroscopic: *leziuni oculare# opacitatea corneei, edeme ale corneei, uveita anterioara, ulcere corneene *leziuni pulmonare# focare de pneumonie *prezenta de fibrina in cavitatea peritoneala *or'ite, epididimite, atrofii testiculare !icroscopic: *encefalita nesupurativa *meningite Diagnosticul se confirma prin e(amen de laborator Examen virusologic# *se recolteaz# creier, amigdale *izolarea virusului prin inocularea materialului patologic pe culturi de celule renale de origine porcina

))K

Examen serologic: *detectarea anticorpilor specifici utiliz&nd reacia de in'ibare a 'emaglutinarii , testul E,= <, seroneutralizare *evidentierea agentului viral prin imunoflorescenta Diagnostic di eren/ial: * encefalomielita cu virus 'emaglutinant $coronavirus% * boala lui <ujeszEH

Pro ilaxia:
*respectarea masurilor de igiena si alimentaie *in tarile in care boala evolueaz endemic se pot folosi vaccinuri inactivate *ac'izitionarea de animale doar din unitati si zone indemne *dezinfecia profilactice

Combatera
* animalele cu manifestri nervoase si vierii cu infertilitate se elimina din efectiv * *dezinfecia * depistri serologice

)10