Sunteți pe pagina 1din 3

Centru de dans contemporan Inca de la inceputul anilor 50, piata Universitatii a fost considerata si tratata ca un spatiu cu un puternic caracter

reprezentational, centru geographic al capitalei , marcand un pol identitar pentru orasul Bucuresti.Lantul de bulevarde General Gheorghe Magheru,Nicolae Balcescu, I.C.Bratianu impreuna cu Calea Victoriei au reprezentat un sistem urban in lungul caruia regasim numeroase piete urbane si puncte culturale de interes. Proximitatea Teatrului National, a numeroaselor galerii sau spatii cu specific cultural asociate acestei axe centrale al orasului creeaza premisele unei interventii inscriptibile in parametrii unui program cultural.Propunerea noastra vine in completarea retelei de puncte de interes astfel definite, adoptand insa o pozitie opusa tendintei actuale de osificare a modelului institutionalizat de spatiu cultural. Dansul contemporan se detaseaza de baletul traditional, dansul contemporan este centrat in jurul emotiilor si a energiei corpurilor, iar miscarile devin personale, profunde, chiar filosofice. Publicul larg detine putine cunostinte in legatura cu ceea ce s-a intamplat cu adevarat in istoria dansului si a artei performative din Romania. Multa vreme considerat o manifestare marginala in cultura romana, dezvoltarea sa din anii 70 , dar si ulterior in 90 necunoscand o formula institutionalizata. A fost tolerat, adpostit n teatre sau n muzee (studioul Artele Plastice i dansul din cadrul Muzeului Naional de Art din Bucureti sfritul anilor 80), n spaii care i-au oferit soluii de rezisten activ i de supravieuire n ofensiv in perioada comunismului.Istoria dansului contemporan se constituie dintr-o serie de relocari fortate, fara un punct fix, accesibil publicului. Propunerea urmareste crearea unei platforme culturale vii de manifestare si promovare catre publicul larg a dansului contemporan si a artei coregrafice.Definindu-se in sens complementar TNB-ului, care inca poarta toata incarcatura si rigiditatea unei institutii nationale, si adoptand o gandire inclusiva Centrul de Dans Contemporan are un caracter interdisciplinar, sublimand frontierele dintre arte, medii si discipline; este o structura culturala care inglobeaza discursurile artistice atat ale coregrafilor,cat si artistilor vizuali sau regizorilor,un loc de experimentare si cercetare. Centrul va oferi cursuri si ateliere destinate profesionistilor, dar deruleaza un program de cursuri adresate publicului larg, de categorii de varsta diverse ce este interesat sa se familiarizeze cu arta dansului.Astfel de modele de buna practica sunt si Centrul National al Dansului ,WASP, Pas Boutique. Programul noului centru va cuprinde urmtoarele funciuni schematice: - Spaiu comercial / cofetrie / bistro, cu buctrie i anexe;

Exista si provocari insa. Spre deosebire de alte arte, in dans a lipsit foarte tare discursul teoretic care sa il insoteasca pe cel artistic propriu-zis, crede Mihai. "Pe de-o parte esti tentat sa utilizezi un limbaj care este, din pacate, accesibil numai unui public restrans, care gusta arta contemporana, in detrimentul unui public mai larg, pentru care acest discurs nu este recognoscibil si nu este digestibil". Se poate spune ca acum exista o tendinta a artistilor de a folosi un limbaj ideatic care nu se ajuta de alte artificii specifice artei spectacolului. Piesele sunt foarte descarcate de accesorii, se bazeaza mai mult pe idei, pe corp si pe continutul acestor idei. Oamenii nu cheltuie bani pe productii in care decorurile sunt spectaculoase, in care luminile sunt efecte speciale care iti iau mintile. Se rezuma foarte tare la prezenta acestor idei si incearca sa stoarca, poate pana la plictiseala pentru unii, aceste idei. Este vorba de acea negociere specifica intre artist si public, de la care, de altfel, se construieste dialogul unui spectacol.

strada Batistei spina culturala

De civa ani, teatrul din afara scenelor oficiale se afl n continu dezvoltare. Cu precdere n Capital, spaiile s-au multiplicat n progresie geometric foarte bine i ofer loc de joc pentru tinerii artiti (i nu numai). Discursul artistic din aceast zon a teatrului neoficial s-a focusat ns n mare parte pe comercial, prea puin pe estetici noi, atitudine civic sau social. Din acest punct de vedere, creterea pur cantitativ a fost dezamgitoare, chiar dac ea este explicabil nevoia de divertisment crete n perioadele de recesiune, explozia de absolveni de Actorie nu este absorbit de teatrele oficiale; prin urmare, una dintre cile de afirmare este n afara teatrului de stat. n multitudinea de oferte de spectacole cosumeriste se detaeaz cele cteva experiene diferite. Una este Unteatru, un spaiu mic, n spatele CEC-ului din Calea Victoriei, ntr-o cldire nerenovat, cu pereii netencuii, n care se creeaz o atmosfer intim, de complicitate ntre actant i receptor, spaiu transformat surprinztor, la fiecare show, cu texte contemporane sau readuse n contemporaneitate i n care se manifest interes pentru performana actoriceasc. Un alt tip de experien plcut n afara scenei oficiale este Eugen Jebeleanu, actor i regizor, acum masterand n Regie i Dramaturgie la Universit Paris Ouest Nanterre La Dfense.