O Moda ornamen-

telor exotice ~i-a

atins apogeul in
cladirea Royal
Pavilion ( 181 5-
1818) din Brighton,
construita de John
Nash pentru prin,ul
regent. A fost con-
struita in a~a-numit-
ul stil 'hindus'..
preluand elemente
din arhitectura indi-
ana ~i musulmana.

O Sussex Place din

Regent's Park,
Londra ( 1822), este
una din contribu'iile
lui John Nash la arhi-
tectura urbanistica.
Una dintre terasele
care domina parcul,
! Sussex Place, este
! caracterizata prin
i cascada eleganta de
~ colonade.

La sfiir~itul secalului al importanta. De~i munca lor era asemanatoare

celei care se efectua In ora~e ca Helsinki, St.
XVllI-lea ~i fnceputul secalu- Petersburg, Berlin, Paris sau Roma, Adam,
lui al XIX -lea, arhitectura Nash ~i Soane au Imbogatit neoclasicismul cu
interpretari originale ~i neobi~nuite.
eurapeand ~i nard-americand
Crea~ia lui Adam
redescapereau valorile Robert Adam (1728-1792) a fost unul dintre
trecutului clasic. Rezultatul primii exponenti ai neoclasicismului In Marea
Britanie. Cladirile romane, cele din Pompei ~i
a fast neaclasicismul". cele etrusce l-au inspirat In mod deosebit.
Artistul a acordat o mare atentie ornamentelor
~i decoratiunilor interioare, introducand multa
lumina ~i elegant:1ln lucrarile lui. Era neobi~-
p
ana
la
sfar~itul
secolului
al
XVIII-lea,
nuit prin faptul ca el Insu~i proiecta fiecare
numeroase
cladiri
rnspandite
In
Intreaga
Europa erau inspirate de arhitectura cla- detaliu al unui interior, de la ornamentele din
sica rornana sau elena. Totu~i, arhitectii care ghips ale tavanului, caminul, u~ile ~i chiar
le proiectasern au fost influentati mai mult de clantele acestora, pana la culoarea cea mai
interpretari la mana a doua ale unor modele potrivita pentru pereti sau alegerea covorului,
clasice, decat de s~diul ~i cunoa~terea apro- ceea ce l-a facut nu doar arhitect, ci ~i unul stilul gotic decat de cel clasic, ceea ce era mai
fundata a clasicismului. La sfar~itul secolului dintre primii designeri de interior. important era modul1n care constructiile erau
al XVIII-lea s-a Incercat o abordare mai sco- Proiectele lui Adam erau aplicabile atat ca- amplasate 1ntr-un peisaj, pentru a crea un efect
lastica a culturii antice, ceea ce a dus la apa- selor mici cat ~i celor mari. El a utilizat primul romantic. Peisajul unui parc putea adaposti nu
ritia unui nou stil clasic, "neoclasicismul". stucaturi bej sau albe, pe exteriorul caselor doar o vila In stil gotic sau un templu elen, ci
O data cu noile descoperiri ale unor ves- (pe care artistul le numea "ciment roman"). ~i pagode inspirate de Orientullndepartat.
tigii antice ~i a deselor calatorii efectuate de Artistul a mai utilizat ~i garduri din fier cu
catre arheologi, atat In Italia cat ~j. fu Grecia, ornamente pline de luminozitate. Nash ~i pitorescul
au devenit accesibile din ce In ce mai multe Interioare celebre decorate de Adam sunt John Nash (1752-1835) a executat lucrari la co-
inforrnatii referitoare la trecut. Au Inceput sa cele din Osterley Park ~i Syon House, ambele manda printului regent (cel care avea sa
se publice din ce In ce rnai multe caI1i care din Middlesex. Printre constructiile lui publice, devina regele George al IV-lea), legandu-~i
cu o grandoare.romana diferita de lumina ~i numele de arhitectura In stil Regency. in cadrul
~
prezentau
rnai
mult
desene
ale
unor
vechi
eleganta caselor nobiliare, sunt universitatea mi.5carii romantismuluf pitoresc, artistul poate
cladiri
clasice,
decat
pure
interpretari
ale
c arti~tilor renascenti~ti. (1789) ~i cladirea registraturii (l774-1792) din fi privit ca arhitect neoclasic.
Edinburgh dar ~i teatrul ~i primaria din Bury St. Nash a combinat arhitectura cu designul
C Neoclasicismul in Marea Edmonds, 1n comitatul Suffolk (l775). ambiental. De~i lucrarile lui nu sunt clasice In
I in aceasta perioada,
Britanie
Marea Britanie avea trei jn jurul anului 1800, 1n Marea Britanie a sens erudit, el s-a inspirat dintr-un clasicism
aparut o noua expresie a neoclasicismului, provenit din mai multe surse pentru construc-
carhitecti de geniu: Robert Adam, John Nash ~i numita uneori expresionism romantic. De~i tiile amplasate In parcuri ~i re~edinte nobiliare,
Sir John Soane dar ~i multi altii de mare numeroasecladiri se apropi::1umal degraba de terase ample ~i strazi largi. Printre creatiile lui

117
 ARHITECTURA LA iNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
cele mai reu~ite se num;!rn proiectarea cele-
brului Regent's Park ~i cl;!dirile terasate cu fata-
da decoratl in structura alb;! ce inconjoarn
parcul ~i f;!cea leg;!tura intre parc ~i re~edinta
printului regent, Carlton House, trecand prin
Portland Place (care etala case construite de
Adam ~i fratele lui), All Souls Church, Oxford
Circus ~i marele bulevard Regent Street. O
celebrn cl;!dire construitl de Nash este palatul
printului regent din Brighton, comitatul Sussex
-exoticul ~i fantezistul Royal.Pavilion.
Lucrarile lui Soane
Sir John Soane (1753-1837) a fost un arhitect
mult mai sobru, a c;!rui arhitecturn era departe
de a fi expresionistl. £.1a adoptat stilurile elene
antice, utilizandu-le riguros ~i creativ, pentru a
realiza constructii robuste care demonstrau
m;!iestria artistului in controlul arhitectural al
formei ~i.o intelegere a volumului, luminilor ~i
umbrelor: Ace~te abilitlti t.au adus artistului
cel mai malt respect printre istoricii arhitecturii,
de~i putine creatii ale lui au d;!inuit in timi>:
Lucrarea lui principal;! a fost Banca
Angliei, a c;!rei constructie a durat peste 40 de
ani (1791-1833). Din p;!cate, in afara peretelui
frontal, lipsit de ferestre, ~i el partial renovat,
din intreaga creatie original;! a lui Soane au
118
r:!mas foarte putine urme, cu toate c~ exis~
nenum~rate ilustratii care prezin~ s~lile ele-
gante ale b~ncii, iluminate de sus cu lumirul
natural~.
Printre putinele creatii ale lui Soane,
r:!mase intacte, se nu~r:! Dulwich Picture
Gallery ~i Mausoleul (1811-1814). Artistul a
redecorat Inc~perile ~i fatada propriei sale
re~edinte din Lincoln's Inn Fields, care era
partial cas~ de locuit ~i partial muzeu al
colectiei de sculptur:! ~i antichh~ti arheologice
detinute de artist.
Fran,a
Unul dintre primii arhitecti neoclasici francezi
a fost Claude-Nicolas Ledoux (1736-1806), ale
carui proiecte, de~i de inspiratie clasica, erau
moderniste prin simplificarea structurii ~i a
detaliilQr, dar erau uria~e ca marime.
Acesta a fost modul de abordare regasit la
multele cladiri neoclasice construite in Franta
dupa Revolutia din 1789. Multe constructii
publice -celebrul Arc de Triurnf (1806-1837),
de exemplu, inspirat de arcurile triurnfale ale
Romei antice -au fost lnaltate pentru a-l glo-
rifica pe Napoleon, care se considera a fi un
brav urma~ al marilor lmparati romani.
Stilurile lor erau lnsa prea putin apropiate de
O Capitoliul din
Washington, SUA. A
fost proiectata de
William Thornton ~i
refacut par1ial de
Latrobe, in 1814.
O Construit in
onoarea lui
Napoleon, Arcul de
Triumf (1806-1837)
din Paris, prin di-
mensiunea ~i simpli-
tatea sa, este carac-
teristic clasicismului
romantic francez -
cunoscut sub denu-
mirea de stil Empire.
idealurile revolutionare, avand un caracter
mult prea fastuos. Stilul care a luat na~terein
epoca napoleonian~ -o forma de clasicism
romantic -poart~ denumirea de stil Empire.
Germania
in Germania, stilul clasicismului romantic a -
ap~rut putin mai devreme decat in Franta. Un
prim exemplu este celebra Poart~
Brandenburg din Berlin (1788-1791),realizat:l
de Carl Gotthard. Poarta ceremonial~, con-
struit~ in clasicul stil doric elen, a fost prima
dintre numeroasele asemenea porti ridicate
apoi in lntreaga Europ~.
Cel mai celebru reprezentant al arhitecturii
neoclasice din Germania a fost Karl Friedrich
Schinkel (1781-1841), consilierul arhitectural
al regelui Prusiei. Constructiile lui in stil elen,
din aceast:l perioad~, sunt lipsite de oma-
mente opulente ~i 1mbin~ armonios modelul
clasic cu rolul functional al constructiei. Dou~
constructii tipice stilului Schinkel, ambele in
Berlin, sunt Neue Wache, 1816 ~i Altes
Museum, 1823-1830.
Statele Unite ale Americii
in America de Nord, constructiile ce caracte-
rizau acea perioa& se bazau pe exemple ale
stilului Palladin (0 versiune timpurie a clasi-
cismului) ale perioadei georgiene engleze dar
~i pe creatia arhitectului James Gibbs (1682-
1754) care contine ~i ea, la randul ei,
numeroase elemente caracteristice stilului
Palladin. Thomas Jefferson (1743-1826), cel
de-al treilea pre~edinte american, a fost ~i el
un mare arhitect ~i a proiectat, in acela~i stil,
universitatea din Virginia (1817-1826). ~
Existau, de asemenea,~i cl~diri construite ,
in stilul rena~terii elene, cum ar fi, de exem-
plu, Banca Pennsylvaniei, construit~ in anul
1798, care a fost proiectat~ de c~tre Benjamin
Latrobe (1764-1820), un fost englez natura-
lizat american, ~i, de mentionat, Capitoliul din
Washington, proieCtat in anul 1793 de un alt
fost englez, William Thomton (1759-1828).
Capitoliul a fost reconstruit partial de c~tre
Latrobe, dup~ R:lzboiul Civil din anul1814.