Parintele Paisie

CUVINTE DE FOLOS Despre rugciune Orice rugciune este dar de la Dumnezeu. Dar noi, cei mai slabi, avem rugciunea gurii. Deocamdat mplineste-o pe asta, ttucut. Fntna e adnc, dar funia e scurt si gleata e mic. Citeste dimineata catistul !aicii Domnului iar seara citeste Paraclisul ei. Crezul - neaprat, mcar o dat pe zi, si Psalmul "# de dou-trei ori pe zi... !ai mult, canonul e benevol$ %&atl nostru% fr numr, %Doamne 'isuse% fr numr, metanii fr numr. Fiecare cuprinde ct poate( nici albina nu poate lua tot nectarul din floare. Dar tare-i bine dac faci oleac de rnduial. )u m stiu pe mine$ dac m scol de dimineat si-mi fac oleac de canon, parc sunt un alt om toat ziua. Dar dac te scoli dimineata si te nvrtesti asa, prin cas - c mai am asta de fcut, mai am si treaba astlalt -, apoi nu-ti merge bine toat ziua. sa c s faci oleac de canon n fiecare zi, ca dreptul 'ov, care aducea *ertf n fiecare zi pentru feciorii lui - poate au gresit ceva cu gndul. + faci n fiecare zi cte metanii poti ctre !aica Domnului - cel putin ,- metanii - si la fiecare metanie s spui asa, ca baba$ %!aica Domnului, nu m lsa... nu m lsa, !icuta Domnului%. + n-o uiti pe !aica Domnului, tat, s n-o uiti, c tare-i bun !icuta Domnului. sa, ttucut, s nu lasi rugciunea... !ai f o metanie, mai citeste un psalm, mai spune un %Doamne 'isuse%... &rebuie s faci oleac de rnduial. C o cmas murdar nu se spal numai cu ap, ci trebuie si spun si altceva mai tare care s o curete... +i dac spui de ,## de ori %Doamne 'isuse%, mcar de ,# ori s fii cu gndul acolo. Cnd stai de vorb cu cineva, nu stai de vorb cu dosul... D.apoi cnd vorbesti cu Dumnezeu/ sa mi spunea si mie printele Daniel, sracu.$ %Paisie, bre, nu lsa gndul s ias afar din c0ilie%... 1ndurile mai vin, dar tu nu sta de vorb cu ele, nu le lua n seam. Caut s-ti fie tot timpul mintea ocupat cu rugciunea( tot timpul s spui %Doamne 'isuse%. + te obisnuiesti s spui tot timpul rugciunea asta, iar pentru fiecare catist sau Paraclis necitit ntr-o zi s faci cte -2 de metanii - mcar att... cum, la miezul noptii, aici la +i0la 3si la +i0stria4 se face priveg0ere. 5ncearc s te scoli, f mcar trei cruci, spune %5mprate ceresc%, %&atl nostru% si ce mai stii tu, f -2 de metanii - si ai stat la toat priveg0erea... Cnd nu poti plnge la rugciune, asta este si pentru umilinta noastr, ttucut, ca s ne smerim. 6u trebuie neaprat s plngem n 0o0ote. %7ertfa plcut lui Dumnezeu este du0ul umilit, inima nfrnt si smerit Dumnezeu nu o va urgisi.% C si diavolul te a*ut cteodat s plngi, ca pe urm s te mndresti si s te pierzi. 8enea aici o femeie, si o dat mi-a spus$ %)u, printe, fac n fiecare zi cte ,## de metanii% - dar fcea fr blagoslovenie. +i i-am spus asa$ %De acum nainte, s nu mai faci ,##, s faci numai -2 de metanii pe zi. tt ai blagoslovenie%. +i a venit la mine dup o lun de zile plngnd si mi-a spus$ %Printe, nu reusesc s mai fac cele -2 de metanii pe zi. 6u stiu ce se ntmpl, dar nu pot s mai fac - eu, care fceam cte ,## de metanii si nc mi era foarte usor s le fac, acum n nici una din zile nu am reusit s fac -2 de metanii, asa cum mi-ai spus%. i vzut9 O lupta vr*masul, pentru c astea erau fcute cu blagoslovenie. Cnd fcea cte ,##, era si oleac de mndrie acolo. sa c tot ce faci s faci cu blagoslovenia du0ovnicului. colo unde esti tu, mergi la du0ovnic si spune-i s-ti dea el s ai o rnduial de rugciune. )l s stie rnduiala rugciunii tale, iar tu atta s faci, pentru ct ai blagoslovenie. ) bine s ceri sfat si blagoslovenie si pentru o fapt bun pe care vrei s-o faci, sau pentru o zi de post... &ot ce faci s faci cu blagoslovenia du0ovnicului, ttucut, ca s nu aib ndrzneal vr*masul la osteneala ta... Despre patimi

Draga tatii, viata asta e foarte grea, trebuie s te lupti pn la moarte cu patimile astea ale firii. Focul, iadul si curvia niciodat nu spun c-i de-a*uns. +unt oameni btrni care nu scap de patima asta. 6u stii sfintii ce luptati erau9 Dar te pzeste !aica Domnului. Dac ai credint si fric de Dumnezeu, te acoper si !aica Domnului. i vzut cte minuni face ea. Dar tu s nu stai de vorb cu gndurile. Dac nu te nvoiesti cu ele, nu ai pcat. 1ndurile mai vin, dar nu sta de vorb cu ele, nu le lua n seam. sa, gnduri si ispite poate ne vin si nou( poate si mie mi-au venit niste gnduri dintr-astea. Dar dac nu le bagi n seam, ele pleac... D.apoi tie, care mergi asa de rar la biseric si uiti s te rogi/ + ne pzim cele cinci simturi, tat. +-ti pzesti curtia, dar nu numai curtia trupeasc. Curtia este si a inimii, si a gndurilor. :oag-te mereu. +i s nu te nvoiesti, Doamne fereste, cu ceea ce ti spune gndul. +i cnd ai gnduri si patimi si ispite, gndeste-te la !aica Domnului si ncearc s-i cnti ei$ %8rednic esti...%, c !aica Domnului te acoper. +i dac te-a pzit pn acum, eu cred c o s te pzeasc si de acum nainte. &rebuie s te strecori n viat ca tiganul printre stropi - asa trebuie s ne strecurm noi prin viata aceasta. &rupul si diavolul trebuie nselati - spui$ %;as, mai las anul sta%... si, pn la anul cellalt, cine stie ce se poate ntmpla9 sa, tat... 6u vorbi cu gndurile. +pune-le$ %Fugiti de-aici/% 6umai atunci ai pcat, cnd stai si te gndesti$ %cum s fac, cum s apuc...% + te feresti ca de foc de bieti. Cnd vezi un biat sau un brbat, s fie ca si cum ai vedea o piatr. +i de imaginatie s te feresti. + nu te gndesti vreodat cum e trupul brbatului, cum e trupul femeii... sau din astea. + nu te intereseze. C de la gndurile astea pornesc altele. +i pe mine m fulgerau poate gnduri din astea, dar ele trec, zboar pe deasupra, ca un stol de psri. cum nu-mi mai vin. C nici nu stiu, nici nu m intereseaz si nici nu vreau s stiu asta, Doamne fereste. Poate si mie mi-au trecut asa, prin cap, ca un fulger, ca o scnteie. Dar te rogi si-ti muti gndul n alt parte, nu stai de vorb cu ele. 1ndurile trebuie spuse din vreme du0ovnicului, ttucut. +i la mrturisit nu spui pe tigneste ce ti-a venit n gnd, ci spui asa$ %Printe, am gnduri de 0ul, am gnduri spurcate, am patimi si pofte...% sau % m gnduri spurcate asupra clugrilor, asupra preotilor, am patimi spurcate...% +i cnd te speli, s nu cumva s te speli vreodat cu mna goal, s ai totdeauna o crp. C trupusi cere ale lui, tat... sa c de acuma s te feresti de toate poftele si patimile pe care le-ai avut. +i s nu uiti nici asta$ c srutul e arvuna pcatului. Dac vrei s-ti petreci viata n curtie, nici prin cap s nu-ti treac s placi oamenilor. + fii ct mai nepretuit de oameni, asta da. +i nici s fii ludat, ttuc - lauda e tot un fel de mndrie. +i cnd ti vine n cap gndul c esti mai bun ca altul si c meriti s fii ludat, s-ti spui asa$ %Cine a mai fcut asa pcate rusinoase cum am fcut eu9% C nu-i putin lucru, ttuc, pcatul sta. 1ndeste-te$ dac atunci cnd iesim pentru noi afar, ngerasul nostru bun se ntoarce cu spatele, c se rusineaz, d.apoi cnd facem alte prostii sau cnd ne facem noi singuri poftele, cum plnge, sracul... fost 8ictoria pe-aici si mi-a spus asa$ %Printe, s nu bea si )milia din pa0arul pe care l-am but eu...% Dac esti 0otrt s triesti n curtie si nu ti-e gndul la prostii si te 0otrsti - %6am s fac asta pn oi muri% -, apoi nici gndul n-o s-ti mai stea la prostii, si o s te lupti mai putin. sa, ttuc( din astea trei ci, trebuie s-ti alegi una$ sau te cstoresti, sau intri n mnstire, sau stai asa si-ti pzesti fecioria n lume, si faci voia lui Dumnezeu asa cum poti, fr s te stie nimeni. Cnd esti n mnstire esti sub o rnduial, cu fgduint. Dac nu esti n mnstire, esti de bunvoie, fr s faci fgduint. +unt multi care si-au tinut fecioria n lume si n-au apucat s vin n mnstire, si sunt socotiti n rndul clugrilor. Dac mori n lume si esti cu gndul n mnstire, apoi esti n rnd cu maicile. Pentru c omul sfinteste locul, nu locul sfinteste omul. &e poti mntui oriunde - n <ucuresti sau n alt parte. Dar, n primul rnd, seriozitatea... i *urat c te duci la mnstire9 Draga tatii, s nu mai faci *urminte dintr-astea. 6u trebuia s *uri. Dac vrei s mergi la mnstire, s vezi cum te trage !aica Domnului, ncetul cu ncetul... Dar s nu mai *uri, tat. + spui ntotdeauna$ %=ite, dac o s-mi stea n putere si dac o s m a*ute Dumnezeu, am s fac cutare si cutare...% sa, ttuc. 6u-ti pierde gndul bun. +i dac ai s

te rogi, !aica Domnului o s te lumineze, puisorule... i toat blagoslovenia s iubesti viata curat. Da... i *urat... ai *urat de mai multe ori c te duci la mnstire. poi atunci, dac-i asa, mireasa ;ui s fii... 5n mnstire e mult mai usor ca n lume, ttuc. 6ici s te cstoresti nu te oblig nimeni, nici s intri n mnstire nu te oblig nimeni. Dar s stii c putini au regretat c au intrat n mnstire si mult mai multi au plns c le-a prut ru c s-au cstorit 3m refer la cei care-si caut mntuirea4. 6u poti s-ti iei brbat numai ca s te uiti la el. i niste obligatii, si e tare greu. poi vin copiii... Puisorule, tu deocamdat fii n lume, cu gndul la mnstire. Pentru c multi tineri au vrut s mearg la mnstire si au murit n lume, si au a*uns n rndul clugrilor. +i multi clugri au trit n mnstire cu gndul n lume, si au a*uns n rndul mirenilor. &u s ai fric de Dumnezeu si s fii cuminte si s te feresti de patimi. 6u uita c fiecare patim scurteaz viata si este ec0ivalent cu sinuciderea. sa s faci, draga tatii, si !aica Domnului o s te acopere. Despre necredint si ndoial Cum nu crezi9 &aci din gur/ Cine te-a adus atunci la mnstire9 stea sunt gnduri de la diavolul. Ce asculti tu ce spune vr*masul9 C diavolul, sta e scopul lui, s-i fac pe oameni s se ndoiasc, s cread c nu este Dumnezeu. Pentru c dac nu este Dumnezeu, nu este nici pcat, si oamenii pot face orice. 5ndoiala e *umtate de lepdare, de-asta ne ispiteste diavolul. C !ntuitorul spune c au s vin zilele astea - si uite, au si venit. 6u spun ei c omul a fost fcut din maimut9 fost un nebun cel care a spus asa( omul e c0ipul si asemnarea lui Dumnezeu. +i 'isus a fost ispitit. '-a spus satana nti asa$ %+pune pietrelor acestora s se fac pini%. sa spune +criptura$ %pini%, si nu %pine%, ca s arate c prima ispit a diavolului este ispita pntecelui - lu>ul, 0ainele. poi i-a zis$ % runc-&e *os de pe templu, c scris este$ %5ngerilor +i va porunci si &e vor lua pe mini%. sta e mndria sectar. C ei spun mereu$ %+cris este...% +i a treia ispitire a fost$ %+ &e nc0ini mie% - asta e ispita n care au czut ateii... asta e ceea ce zic ei, ateismul. Dar ?ristos a biruit toate ispitirile acestea, ca s ne arate c si noi putem birui. 6u primi asta, ttuc, fiindc e de la diavolul. Ce dac nu simti tu mireasma de la +f. !oaste9 &u gndeste-te la faptele sfntului, gndeste-te la viata lui... +i eu am primit +f. !ir, si cteodat nu miroase. i credint, tat. )rau odat doi mosnegi, si voiau s mearg la 'erusalim. +i unul s-a mbolnvit pe drum si s-a ntors napoi. 'ar cellalt a mers mai departe, si s-a sfrmat corabia cu el si a pierdut totul, si a trebuit s se ntoarc si acela. Dar si-a amintit c cellalt l rugase tare s-i aduc o buctic din lemnul +fintei Cruci. +i atunci, din dragoste pentru cel bolnav, a rupt o buctic din lemnul corbiei si s-a ntors acas cu ea. +i s-a dus acas la cel bolnav si nu i-a spus ce-a ptit si c n-a a*uns la 'erusalim. +i l-a ntrebat acela$ %!i-ai adus o buctic din lemnul +f. Cruci9% %Da% - si ia dat buctica de lemn rupt din corabie. +i cu atta credint i s-a nc0inat si a srutat-o cel bolnav, c s-a fcut bine. +i multe minuni s-au fcut cu acea buctic de lemn din corabie, despre care toti stiau c e din lemnul +f. Cruci. 'act ce face credinta... cela s-a mntuit, se mntuieste si se va mntui, care va avea credint nendoielnic. Despre deznde de Ce-i aia disperare si deznde*de9 Deznde*dea, disperarea, e cel mai mare pcat. 6u spune asa, c %eu n-am s m mai mntuiesc, c eu degeaba m rog%, nu. &u s spui asa$ %De unde-s gndurile astea9 <a nu. )u, cu a*utorul !icutei Domnului, am s m mntuiesc.% =sa raiului e desc0is, tat. 6umai noi s vrem s intrm n el, Dumnezeu nu oblig pe nimeni. !ai aduce pe cte unul si cu de-a sila, mai trimite o boal, un necaz, dar %pe dttorul de bunvoie l iubeste Dumnezeu%. Poate c scrie undeva$ %Orice pcat e iertat, dar 0ula mpotriva Du0ului +fnt nu se iart

niciodat%... D.apoi ce, e gndul tu9 6u/ ) 0ula lui, a vr*masului. Diavolul asta face - ti d gnduri de 0ul, ca s te aduc la disperare, si apoi tot el ti aminteste c 0ula mpotriva Du0ului +fnt nu se iart niciodat. 6u, ttuc, e 0ula lui. Dar tu vii la spovedanie si spui ce ti-a venit n gnd$ %Printe, am gnduri de 0ul, am gnduri spurcate asupra !aicii Domnului, asupra lui Dumnezeu, asupra icoanelor, asupra clugrilor, asupra preotilor...% 1ndurile trebuie spuse din vreme. Ce-i aia disperare9 8ii, spui si te ridici iar. +povedania e al doilea botez. Prin taina spovedaniei te ridici iar. +i tot timpul asta faci$ cazi si te ridici... 6u te lasi n disperare. Cum nu-; iubesti pe Dumnezeu9 stea sunt gnduri de la diavolul... &aci din gur. Cum nu crezi9 Dar cine te-a adus aici, la mnstire9 Ce asculti tu ce spune vr*masul9 +i de ce s nu te mntuiesti9 6u, ttuc... las, cu nde*dea la !aica Domnului, o s ne mntuim noi. C dac leam putea face pe toate, ne-am mndri, si ar fi mai ru$ %:ugciunea mintii o am, milostenie fac...% Dar dac vezi c nu poti face, te mai smeresti. %Puterea lui Dumnezeu ntru neputinte se desvrseste.% &u f tot ce depinde de tine. !ai te rogi, mai te spovedesti, mai mergi la biseric, mai te mprtsesti - mcar la o lun... +i nu te teme, c nu te duci n iad. 8inerea posteste pn cnd ti-e foame. !ai citeste cte o carte, spune mereu %Doamne 'isuse% si s n-o uiti pe !aica Domnului. 'a si caietul sta, %=rmarea lui ?ristos% - l mai cercetezi, l mai studiezi. ici e ca la spovedanie$ te nvat ce s faci si cum s faci. +i f tot ce depinde de tine... sa, ttuc. ?ai s punem si noi de acum nceput bun. 6oi trim cu nde*dea vietii de dincolo. )u, cnd eram copil, mmucuta mi spunea$ %Postim, dragu. mamii, si dup ce se termin postul, s vezi ou rosii si pasc si sarmale...% +i asa rmnea. Posteam cu gndul la ce o s mnnc dup ce se termin postul. Ce drept ai tu asupra vietii9 &u nu ai nici un drept asupra vietii. Doamne fereste... Despre os!ndirea aproapelui + nu *udeci pe nimeni, tat. &are-i pcat s *udeci. 8ezi pe cineva c a gresit, s-ti fie mil de el$ %Doamne, sracu., uite ce i-a fcut diavolul...% - si s nu *udeci pe nimeni. +i s-i vezi pe toti deopotriv, s nu zici c unul e mai bun si altul mai putin bun. + nu osndesti pe nimeni. +-i ai pe toti mai buni dect tine. +i nu mai purta gri* de ce fac altii( ia seama la ce faci frtia ta. )ra un frate, Coprie, care vznd c nu se poate lupta cu ereticii, a nceput s se roage$ %Doamne, ia pe cutare de pe pmnt, c uite, face atta ru, sminteste atta lume% - si tot asa se ruga mereu. +i a visat ntr-o noapte c +-a pogort 'isus de pe cruce si a ntors obrazul spre Coprie si i-a spus$ %;oveste, Coprie, loveste... Dac )u sunt gata s ! rstignesc a doua oar pentru sufletul acesta, cum te rogi tu s-l omor9% 'ac-asa... i vzut, ttuc9 Despre milostenie !il de sraci ai9 + nu-i *udeci, tat. De-i poti a*uta, a*ut-i. +i c0iar dac nu le dai un ban, ai mil de ei. 'ar dac ai, d. F milostenie cu lucrul sau cu cuvntul. F tot ce poti. 6u-i da prea mult, ca s nu-ti par ru. Dar s nu-i *udeci niciodat. Parc eu, dac le dau, ce, le dau de mil9 ;e dau ca s scap de ei... +i dac dai, s fugi ct poti de mndrie. )i, parc cine stie ce am fcut/ u fost sfinti care-si ddeau si 0ainele de pe ei. )u ce mare lucru am fcut9 !ilostenia trebuie fcut n ascuns. Poti umbla si n 0aine lu>oase si s faci milostenie asa nct s nu te stie nimeni. !ai sunt asemenea sfinti si n zilele noastre. Pe +f. 'acob l-au pus s vnd vin ntr-o crcium, si cnd venea cineva s cumpere, sfntul l ruga$ %6u cumpra asa mult, cumpr mai putin, c ai acas copii care te asteapt...% 'aca asa... +i acum, dup -# de ani, cnd l-au dezgropat, era cu 0ainele si cu ncltmintea asa cum l-au ngropat atunci, cu barba si cu prul la fel - l-au si pieptnat. +i nu-l stiuse nimeni pn atunci... i vzut9 Petru 8amesul - era un vames... om mare era el n vremea aceea. +i asa de nemilostiv era, c de la el nimeni nu vedea nimic. )ra bogat, avea slugi multe si n orasul acela nu era altul mai mare

ca el. sa spune cartea... Dar n orasul acela erau si multi sraci. +i s-au adunat sracii toti, ntr-o sear, si se luda fiecare cu ct a cstigat. %!, da. tu ct ai cstigat9 Da. tu9 Da. tu9...% +i unul zice$ %!i, dar umblnd voi prin oras, de la Petru 8amesul ati cptat cndva milostenie9% Cela nu, cela nu... 6=/ %!, zice unul mai rsrit, ce-mi dati voi mie ca mine s vin eu cu milostenie din mna lui Petru 8amesul9% Ceilalti au rs$ %!, da. ai s capeti cteva bete...% +i au pus rmsag. +i acela mai ndrznet se duce la poarta lui Petru 8amesul. Petru avea un car pe care l ncrca cu pine, s se duc s-o vnd. Cersetorul, la poart, %d-mi% si %d-mi%. %!ai pleac de acolo, mi... !ai du-te, am zis/% cela, %d-mi% si %d-mi% - nu se ducea. +e nfurie Petru si caut un bt mpre*ur - nu gseste. De furie, ia o pine si poc/, n capul cersetorului. '-a dat si cu pinea n cap, sracu.. cela a n0tat pinea si, pe fug - drept la ceilalti, care-l asteptau$ %=ite, m, am cptat... din mna lui, m... din mna lui Petru 8amesul%. +i-uite asa, a cstigat rmsagul. Ca s vezi - i-a dat Petru cu pinea n cap... Dar n-a luat seam c pinea aceea o s-i a*ute cndva tare mult. 5n seara aceea s-a mbolnvit Petru 8amesul - dar s-a mbolnvit de moarte. +i n-a mai stiut nimic, n boala lui... Ceilalti ziceau c a murit. Dar el s-a aflat naintea Dreptului 7udector. +i a poruncit 7udectorul ngerilor s-l lege pe Petru si s-l arunce n g0een, c-i tare pctos. Dar ngerul de la botez a venit degrab, plngnd, cu pinea$ %Doamne, nu-l osndi, uite c si sta a fcut milostenie/% +i +-a milostivit Dumnezeu si i-a spus$ %!ergi, srace Petre, si adaug la pinea ta% - adic s dea mai mult, s se nmulteasc. +i s-a trezit Petru din boala aceea de moarte si a nteles c, va s zic, pinea aceea l-a scpat de la moarte si de la iad. +i a zis asa$ %+ nu mor pn ce nu voi fi si eu srac%. +i a doua zi a prins a mprti la sraci, la slugile pe care le avea - le-a dat tot, tot, si le-a lsat s se duc. +i a rmas cu o singur slug, creia i-a spus asa$ %5ti dau tot ce mi-a mai rmas, toat datoria pe care trebuia s ti-o dau, dar mine s m duci tu pe mine n oras si s m vinzi ca rob, iar pretul pe care l iei pe mine s-l dai la sraci%. %Cum, stpne, s te vnd9/% %Dac nu m vinzi tu pe mine, te vnd eu pe tine.% +i, de fric, sluga l-a vndut. 5n trg. C atunci se vindeau oamenii, mai ales crestinii, c erau credinciosi, si erau mai buni dect pgnii. +i ct a luat pe dnsul, a dat la sraci. 'aca asa... Dintr-o pine, att de milostiv a devenit, c s-a vndut si pe dnsul. ;-au luat turcii si l-au dus acolo, n &urcia, unde a czut slug la un boier. +i l-a ntrebat boierul$ %Ce stii tu s faci9% %1rdinrie, stpne.% +i l-a pus grdinar. &rei ani de zile a lucrat la grdin, n tar strin. Din atta slav ct a avut si din atta avere, a rmas slug la grdina turcului. +i lucra cu credint, nu asa... Odat, cnd aducea el din grdin legume pentru mas, s-au ntmplat la masa turcului doi negustori din orasul lui. +i s-au uitat negustorii unul la altul, si l-au cunoscut$ %!, sta-i Petru 8amesul/% %<a nu-i el, seamn cu el...% %<a el e, mi, Petru e...% ;-au cunoscut. 5ns Petru a simtit c de el vorbesc si a fugit din cas pe furis. &urcul acela avea un portar surd si mut, iar cnd Petru a a*uns la poart, a strigat la acel portar$ %Desc0ide poarta/% %O desc0id, stpne/% - a vorbit mutul... +i Petru a iesit pe poart si a fugit, c n-a mai stiut nimeni de el. +i a venit portarul care fusese surd si mut si a spus$ %+tpne, acela care avea gri* de grdin a plecat%. 'aca asa... i vzut9 Dintr-o pine... dat-o de ciud. Dar darul lui Dumnezeu, mcar c dai de ciud, sau oricum dai, te aduce la cunostinta adevrului. Desigur c cei care au sot, familie, copii trebuie nti s-si mpace casa, familia, copiii, si pe urm s fac milostenie. cela care face milostenie cu altii, strini, iar copiii si-i las s flmnzeasc si s tremure de frig, acela nu face milostenie pentru Dumnezeu, ci pentru slava omeneasc. Ca s zic lumea$ %!, da. milostiv este acesta/ =ite, a dat tot, a vndut tot...% 5nti casa s ti-o ngri*esti, familia s-o ntretii, si apoi te ocupi si de altii. sa spun canoanele, asa spune cartea... Despre smerenie !-a ntrebat un btrn odat$ %Printe Paisie, dar ce-i aceea mndrie, printe, cum vine9% 3)l umbla iarna cu capul gol si descult, prin zpad.4 %Frate 10eorg0e, mndria este atunci cnd ai s

socotesti c tu esti ceva mai mult dect altul, c esti mai bun, mai frumos ca altul...% %+racu. de mine, printe Paisie, eu s am ceva bun9 Dar ce am eu bun9% stat opt ani cu mine... Printele 10enadie vtmnitei. 6u vedea nici el, sracul, ca si mine... 'aca, asta e mndria$ cnd te socotesti c stii mai mult dect altul, c poti ceva mai bine dect altul. sta e mndria. +i e foarte periculoas, c nu-i place lui Dumnezeu mndria asta. C dac socotesti c stii mai mult, c poti mai mult, c faci mai mult, s nu ptesti ca acela care socotea c face, c drege, c posteste, iar cel de lng us plngea si si btea pieptul c nu are nimic bun. +i a cstigat mai mult dect acela care socotea c are ceva de la el nsusi - 8amesul si Fariseul... C !ntuitorul a zis$ %Cnd veti mplini vreo porunc, s spuneti asa$ %:ob netrebnic sunt eu, si n-am fcut dect ceea ce eram dator a face%. De cte ori te mnii, mnia nu lucreaz dreptatea lui Dumnezeu. Cnd te mnii, acolo e du0ul rzvrtirii, du0ul mndriei, du0ul slavei desarte, s stii. )l te ndeamn s nu te smeresti - %Ce, eu sunt c0iar atta de lepdat9/% C vezi, eu pot s zic asa, singur$ %!i oameni buni, da. pctos mai sunt, da. prost mai sunt, da. ru mai sunt, mi%... Dar ia s m fac altul prost si urt, s vezi cum m umflu si m mnii asupra lui - %Ce te intereseaz9 Ce te ocupi de mine9 Ce cutare...9% )i, apoi asta-i smerenie9 tunci cnd altul te ocrste si te smereste fr voia ta, atunci s vezi dac poti zice$ % sa mi-a trebuit, asa trebuie, Dumnezeu i-a poruncit s fac asa, pentru c si eu am ocrt pe altul%. sta-i smerenia cea adevrat, nu cnd zic eu c-s prost. Cnd te ocrste cellalt, atunci s faci dovada c esti smerit, atunci s spui iute$ %Dumnezeu i porunceste s m ocrasc%. Cnd ti ia cineva lucrul cu sila$ %Dumnezeu i porunceste s mi-l ia, pentru c si eu am luat de la altul...% Cnd te mut cineva cu de-a sila, de ici-colo$ %Dumnezeu mi sc0imb locul, ca s-mi sc0imb eu nravul si obiceiul...% sta ar fi smerenia cea adevrat. Dac-ti cere cineva 0aina, d-i si cmasa. Dac te loveste peste partea dreapt, ntoarce-i si partea cealalt. poi vezi$ poti face treaba asta9 C noi trebuie s urmm dup porunca lui ?ristos. Dar noi... Dac ti d cineva una peste fat, tu i dai patru napoi - i ntorci mptrit. sadar, noi nu urmm porunca lui ?ristos. Cnd eram si eu mai tnr, m punea staretul la ncercare. Odat m-a scos afar din biseric. )u cntam la stran si cntam si eu n felul meu, %'isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m%, si mi se prea c tare cnt frumos, si m mndream n inima mea. +i o dat intr staretul si, cnd m aude, mi d un g0iont si - afar/ %'esi afar, mgarule, ce ragi asa9% !ie mi se prea c eu cnt tare frumos si, cnd colo, uite asa am ptit. +i m gndesc si acum$ sraca mndrie, cum se agat ea de toate tiviturile. !-am pomenit odat aici cu un om tnr. )ra el asa, cam delicat, venea de la <ucuresti - si m-a ntrebat$ %Dumneata esti printele Paisie9% +i i-am rspuns asa$ %D.apoi ar mai fi si altii, n-oi fi numai eu%. Dar el a zis$ % m auzit de dumneata si am venit s te vd%. +i atunci i-am zis eu cuvntul acesta$ + nu crezi tot ce auzi + nu faci tot ce poti + nu spui tot ce stii + nu dai tot ce ai. 8ai de acel om cruia i va prisosi mai mult lauda dect viata si faptele. Din dragoste izvorste smerenia. C dac iubesti pe cineva, nu-l ocrsti, c se scrbeste( nu-l superi, c tn*este. C dac apuci s superi pe cineva, sracu., nici nu poate mnca, nici nu se poate ruga, nici nu poate dormi. sadar, faci n toate c0ipurile s nu superi pe nimeni. Dar nu se poate s nu superi c0iar pe nimeni( poate fr s-ti dai seama spui un cuvnt mai tulburtor. Dar cum te-ai ntlnit cu cel pe care l-ai suprat, ndat f-i plecciune$ %'art-m, dragul meu, c team suprat%. +i cnd ai zis %iart-m%, a iesit deodat toat suprarea, s-a spart totul, n-a mai rmas nimic. +i cnd se uit diavolul ntr-acolo, vede c a rmas pclit... nu mai rmne nimica scris. 6ici prin cap s nu-ti treac s placi oamenilor... + fii mai necinstit de oameni, asta da. +i ce dac spune lumea c ai pcate9 Ce, nu ai9 &rebuie s rbdm ocrile, tat, pentru c asa ne-a

ludat !ntuitorul ?ristos$ %Fericiti veti fi cnd v vor ocr si v vor prigoni si vor zice tot cuvntul ru mpotriva voastr, mintind pentru !ine%. &rebuie s rbdm toate, cu smerenie, tat( s rbdm cu smerenie pentru dragostea lui ?ristos. Doar vom cstiga si noi - nu tot raiul, ci numai un coltisor, ct de mic. &i se pare grea smerenia, tat... Dar ncearc nti si vezi dac poti ridica piatra, si dup aceea spune %nu pot%. +merenia inimii izvorste din dragostea cea pentru Dumnezeu, ttuc. Despre ascultare si dragoste scultarea... sta-i de mare folos, tat. dic s nu-ti faci voia ta niciodat. Ca la mnstire acolo niciodat nu-ti faci voia ta. 8rei s te odi0nesti oleac - da. de unde, tocmai atunci te c0eam la ascultare. 8rei s te rogi - te c0eam( lasi rugciunea si te duci. 'aca, ti taie voia. Dar dac te duci la ascultare si zici n mintea ta$ %!i, tocmai acum i-a pus vr*masul n minte s m c0eme, uite, cnd voiam s m rog si eu oleac, si n-a fost c0ip%, atunci nu-i primit rugciunea ta, c l-ai ocrt pe cel ce te-a c0emat. scultare cu dragoste, draga tatii. ;a mine vii ocazional, n treact, dar tu s ai du0ovnic permanent acolo, s te mrturisesti ct mai des si s te mprtsesti de cte ori ti d el voie. &ine seama de du0ovnicul matale de acolo, ttuc. + te tii de du0ovnicul tu, acolo unde s-o duce... +i s nu umbli din du0ovnic n du0ovnic, pentru c ce-ti d unul, altul ti ia. Dar de du0ovnicul matale s asculti ca de Dumnezeu. Ct m-a ncercat si pe mine staretul, s vad dac ascult... Cteodat m zpcea de cap, nici nu stiam ce treab s fac. %F asta% - si fceam. % poi, nu-i bun. De ce ai fcut asta9% )l mi spunea ce s fac si tot el m ntreba de ce am fcut asa/ <a m mai si ciocnea, cteodat, mi mai ddea si cte un g0iont... Despre moarte Cel mai bun profesor pentru noi este moartea. )ra un cntec, %Cntarea orbului%... O cnta un orb din scripc si din gur. )ra din Pipirig, da. a murit. ;-am auzit cum cnt si mi-a plcut cntarea. Dar tu o s tii socoteal de cntecul meu9 steapt acu. cntecul$ !oarte, moarte nemiloas, &u pe toti i scoti din cas. De-ar fi tnr sau btrn, De-ar fi slug sau stpn, De-ar avea el tot pmntul, &u i pregtesti mormntul. De-ar tri el ct de bine, 6imeni nu-l scap de tine. ;a unii vii cu masina, ;a altii plivind grdina, 'ar la unii vii asa, C le opresti inima. +i c0iar, n definitiv, ;a toti vii cu un motiv. +i fr motiv de vrei, &ot mai vii si tot mai iei. 8ai, te rog, moarte, plngnd, De-i veni ct de curnd,

&e rog s nu vii mnioas + m tai cu a ta coas 6ici s-mi pui @n al tu pa0ar 8reun medicament amar, Ci, c-un ciocnas usor, + m dezlegi ncetisor De la cap pn. la picioare +-mi vindeci rana ce m doare. C medicamentul ti-i bun, 6-am cuvnt ca s ti-l spun. +i ciocnasul tu i sfnt, C m desparte de pmnt. +i asa s fii de bun + m mngi cu-a ta mn 1ura ta cea vesnic dulce +-mi dea voie s-mi fac cruce +i cu gura s pot spune Cea din urm rugciune. ;acrimi multe s mi lasi Ca s-mi ude-ai mei obra*i +i s-mi spl al meu pcat Cu care pe Domnul am suprat. +i asa, cu lacrimi multe, !aica Domnului s-mi a*ute De trup s m despart usor +i cu liniste s mor. 'ar ngerasul lui ?ristos + s-arate bucuros +-mi zic$ %?ai, dragul meu, + te duc la Dumnezeu%. !'6 3Pe foaia cu notite-amintiri ale printelui Paisie am gsit si aceast nsemnare referitoare la versurile anterioare$ % cest cntec e fcut cu evlavie de un ticlos si pctos, orb si prost, pe care l c0ema Paisie.%4 'aca asa... :mne ca tot cntecul meu s nu se uite. C nu-i asa usor a tri, dar e tare greu a muri. &oti cei care au murit au uitat de toat viata lor, iar n ceasul mortii numai ceea ce au fcut ru, numai aceea vedeau naintea oc0ilor. )ra unul - se bga pe sub mas, pe sub pat... %6u m lsa, printe Paisie, nu m lsa/% %Ce s-ti fac, dragul meu9% )u l scoteam de acolo, el se bga dincolo... %6u m lsa, printe Paisie/% %Ce s-ti dau, dragul meu9 O buctic de za0r9% %6u.% %O bomboan9% %6u...% %!edicamente9% %6u...% ltceva cerea el, ceva ce trebuia s-si pregteasc din timpul vietii lui. +i cnd a murit, Dumnezeu s-l ierte, nu era c0iar cald, dar nu a putut s stea n biseric. ;-au scos afar, l-au pro0odit afar - trei zile a stat afar. Curgea din trupul lui tot prisosul care era nuntru. &ot, tot curgea afar, si mirosea de departe... 'aca asa. Draga tatii, nu-i de sag. Dac am avea noi totdeauna frica mortii n gnd - c noi, adic, n fiecare clip putem muri - n-am putea gresi asa usor. Cnd ti-ar veni n gnd s faci o prostie, aducndu-ti aminte de moarte, te opresti ndat$ %Doamne fereste, dar dac m ia moartea c0iar acum9 Ce m fac eu9% i vzut ce spune !ntuitorul ?ristos$ %5n ce te voi gsi cnd va veni sfrsitul tu, n aceea te voi *udeca%. sa nct, dac te gndesti la moarte, ndat te opresti de la orice pcat ti-ar veni n minte. 5ti vine n gnd s furi9 %6u, e pcat... Dac vine moartea acum9% +-l lovesti pe cellalt9 %6u... 5l doare, si e pcat. Dac m c0eam Domnul acum, si eu nu mai

am cnd s m mpac9% De asta zic$ moartea este cel mai bun profesor, care te opreste de la toate pcatele. Pentru-aceea, frate drag, !ult, putin, ct vei tri, 6u uita o viat-ntreag, 6u uita c vei muri. %6u uita c vei muri%... Dac m gseste moartea acum, si am fcut vreo prostie, ceva, sau am gndit, sau am zis ceva ru, sau sunt nvr*bit cu cineva... - si-uite asa, gndul mortii ndat te d pe brazd. %8ai, dar dac mor asa, ia s nu m mai duc la furat... 'a s nu m mai cert, ca s nu mor nvr*bit.% Pentru c asa cum te gseste moartea, asa vei fi *udecat... 'aca asa mai cnta un mosneag orb$ <ate moartea la fereastr +i eu nu sunt pregtit. C0iar din fas, copilasii Pentru moarte sunt sortiti. !ai mrisori, drglasii, De moarte nu sunt scutiti. &ineretea-i ca si-o floare Ce cade pe drum, ndat. &ineretea-azi, mine, moare De o boal ne-ndurat. 'ar btrnetea, m frate, ) ca bruma-n rsrit, 1ata-n tot ceasul s moar +i s-si dea al su sfrsit. Pentru-aceea, frate drag, !ult, putin, ct vei tri, 6u uita o viat-ntreag, 6u uita c vei muri. +ocoteala este asa$ toti suntem supusi pcatului, dar dac avem constiinta sntoas, ndat ce ne aducem aminte c am fcut un ru, ndat s ne mustre constiinta. +au cnd vr*masul ti pune n minte s faci o prostie, o constiint sntoas ndat ti aduce aminte c vei muri, si te opresti$ %+ nu mor c0iar n ceasul acesta...% sadar, fiindc suntem supusi pcatului si mortii, si datoria trebuie s o dm numaidect cnd ne-o va cere Domnul si cnd va veni sfrsitul. +i dac e neprevzut sfrsitul, atunci s fim pregtiti cam totdeauna$ spovediti, mpcati cu toat lumea, si nu cumva s trecem prin viat fr s ne gndim la moarte, si s ne gseasc moartea nepregtiti. C dac ai s-ti aduci aminte de moarte, ai s ai mult folos si ai s te umilesti, gndindu-te c nu esti vesnic pe pmnt, ci degrab trector... &are-i greu pentru omul care se las s se spovedeasc la urm, n clipa mortii... C ce s spui cnd vine moartea9 Ce s iei cu tine9 C n-ai ce lua... Cnd au venit rusii, n @22, triam acolo, acas, si deodat am auzit$ %8in rusii, mi/%, si noi n-am crezut. +i ne gndeam$ mi, oameni buni, d.apoi romnii stia ai nostri sunt ei asa de prosti si le-or da drumul s vin de la 6istru ncoace9/ Doar 0otarul nostru e la 6istru... +i nu i-au putut opri. 5n sfrsit... numai ce m duc eu o dat la ap, si m ntlnesc cu armata care venea de la Prut. %!i popo, m.... n-ati plecat, m.9 !., v punem capu-n par, mi popo/% !i oameni buni, ce s fac eu9 )ram la circa -# Am de 6istru. m luat cldrile cu ap si m-am dus acas repede. Ce s iau eu cu mine9 Cum s plec9 =n rnd de sc0imburi mi trebuie... o carte mi trebuie... Psaltirea mi trebuie... Ceaslovul mi trebuie. =mplu o traist. Da-mi trebuie, mi, si-o ptur. Dar dac o s dorm pe drum, ce m fac eu9 !ai pun o traist. Dup ce am umplut eu dou traiste - era mosneagul acela, 10enadie, care sttea cu mine, si m vedea c m pregtesc, dar nu stia unde m duc, si sttea asa si m privea cum adunam eu n traiste... - deodat am

zvrlit eu amndou traistele ntr-un colt, si gata, m-am linistit... 6u m mai duc. Ceilalti au plecat care-ncotro... )u cu 10enadie am rmas. doua zi, m uit de noapte... rusii umpluser toat ograda. Cnd am venit eu cu c0eile bisericii, ei erau acolo, n fata ei. Puseser un foc mare si un cazan pe foc si o vac n cazan, si stteau mpre*urul cazanului. +i care se repezeau, luau mai mult carne crud, si mncau si ei, acolo... u prins a m ntreba pe ruseste$ %?aziaiAa9% %8odAa9% - cum umblau ei, dup femei si dup butur... ! rog, de-ale lor... %6u-s aicea. icea-s clugri.% %Ce-s aceia clugri9% %!nstire.% m prins a spune si eu niste minciuni$ % icea-i obste, col0oz, aici mnnc toti la o mas%. %Da. unde-i cel mai mare9% % fugit...% %;as., c l-om prinde noi.% m stat cu ei aproape o *umtate de an. 6e-am supus si noi lor, si de la o vreme s-au nvtat si ei cu noi, ne-am nvtat si noi cu ei... poi au luat tot ce le-a plcut si au plecat. veau de gnd s se duc la <erlin. 'ac-asa, ttuc, si omul care se las s se spovedeasc n clipa mortii - c eu sunt acum n pragul plecrii si m uit ncolo si-ncoace, s vd ce pot s iau cu mine, si iaca, mai c n-ai ce lua... Din vreme s ne mrturisim si s ne pregtim, ca atunci cnd vine ceasul s fim cu traista legat la gur, dup us, colo... venit ceasul, iei traista si pleci. Dar ca s te gndesti s pui n traist atunci, n clipa mortii - atunci nu mai poti, dragul meu, atunci nu se mai poate... tunci, nu. )ra o bab, Catrina o c0ema. +i ea vorbea cu moartea cum vorbim noi acum$ %+fnt !oarte, m rog matale s-mi spui cnd ai s m iei, ca s m pregtesc si eu, +fnt !oarte%. +i tot asa$ %+fnt !oarte% azi, %+fnt !oarte% mine... +i tot vorbea cu moartea, dar n-o vedea. De la o vreme, iaca, apare moartea$ %?ai, Catrin. )sti gata9 ?ai, c am venit s te iau...% %+raca de mine, !oarte +fnt, ct te-am rugat eu s vii s-mi spui cnd vrei s m iei/ +-mi fi spus mai nainte... Dar n-ai venit, +fnt !oarte, s-mi spui...% %Cum n-am venit, Catrin9/ &e-a durut vreodat urec0ea9% %Da, m-a durut...% %&e-a durut capul, Catrin9% %Da/% %Catrin, dar inima, dar vreun picior9% %!-a durut...% %)u eram, Catrin... )u ti spuneam atunci s te pregtesti, c ndat oi veni s te iau.% %Da. bine, asa ai vorbit tu cu mine, +fnt !oarte9% % poi eu asa stiu a vorbi, Catrin...% - si a luat-o pe Catrina. Ca s vezi... =ite-asa stie ea a vorbi cu noi. Ca atunci cnd esti vinovat, ai fcut vreo pozn si, nainte de a te duce la nc0isoare, nti ti trimite somatia, pe urm citatia si apoi mandatul - si gata. ?ai, de-acuma... &e duce, nu te mai las. +omatia este un *ung0i, ca s te pregtesti, s te spovedesti la du0ovnic. Citatia este o alt durere, ca s te si mprtsesti. +i cnd a venit mandatul, nu te mai las... 1ata/ %&e iau/% Pregtit, nepregtit... %<ogdaproste c-am gtit... m terminat... ?ai...% 1ata, ttuc... + nu te smintesti de trsnile mele. +e zice c le>andru !acedon, dup ce a cucerit toat lumea, asa ar fi spus$ %Cnd voi muri, s m ngropati ntr-un sicriu cu guri si s-mi lsati afar minile, goale, ca s vad toat lumea c le>andru !acedon, cel care a cucerit lumea, nu ia nimic cu el n mormnt%. +i l-au ngropat asa cum a vrut el$ cu minile goale, lsate afar. i vzut9 +i nu era el om prost - era om de mare valoare la vremea aceea. &oti cei care au umblat dup slava omeneasc - cum umbl, de obicei, toat lumea - pn la sfrsit au regretat, c prea s-au obosit n zadar. sadar, tare ar fi bine ca din clipa asta s punem nceput bun, ttuc. Fiindc lucrurile trec, trec la vale, si vine clipa cnd va rndui Dumnezeu s dai e>amenul cel mai de pe urm... )0eei.. acela de pe urm este e>amen, nu glum. cela s-l reusim, tat, c atunci nu mai ncap nici interventii, nici avocati, nici orice alt nvttur - dect numai faptele, dac le-ai fcut. tta rmne$ ce-ai fgduit la clugrie... Despre "ericire sa, ttuc... Fiindc te-ai ntmplat aici de srbtorile astea, ti doresc si eu ani multi - si nu prea fericiti, c fericirea n lumea asta nu-i c0iar asa de sntoas. Cnd e omul prea fericit n lumea asta, uit de Dumnezeu si uit de moarte... i vzut +fntul Pavel9 %6u m voi luda dect cu neputintele mele si cu slbiciunile mele. C o

zi si-o noapte am fost n fundul mrii%, c trei zile a fost nu stiu pe unde, c ntr-o zi l-au dat afar pe o cosnit, a fost btut cu toiege, mproscat cu pietre - iaca cu ce se luda. 6u se luda c face minuni, c a nvtat atta carte, c face, c drege... +i cnd a zis vorba aceea$ %+tiu un om care, cu ,2 ani n urm, a fost rpit n rai 3sau n al treilea cer, cum spune el4, dar nu stiu bine, n trup sau fr trup%... stiut el prea bine. )l era, dar n-a vrut s se recomande asa. +i ce-a vzut acela acolo, numai nu s-a scrpinat ca mine, n cap. C ce-a vzut el, ce-a auzit el nu pot mintea omului si gura s spun... !ai departe se d de gol el singur$ %Pentru multimea vedeniilor, a slobozit Dumnezeu pe ngerul satanei s m loveasc peste fat%. 6a/ +-a vdit. )l singur. i vzut9 %Ca s nu m mndresc. +i ;-am rugat pe Dumnezeu de trei ori s-l deprteze, si a zis$ %6=/% sa a zis$ 6=/ C ntru slbiciuni lucreaz Dumnezeu minuni. +i a rmas asa, ca +fntul Pavel s fie vas ales. sadar, dintr-un mare prigonitor, cum era el, a devenit rvnitorul cel mai aprins, cel mai devotat, cel mai ales vas dintre toti. C de multe ori spunea si el$ %6u sunt vrednic s m numesc postol% si %+unt cel mai mic dintre postoli%... Dintr-un prigonitor, dintr-un vas de neonoare, a devenit un vas de onoare. C asa lucreaz Dumnezeu$ dintr-un om pctos poate s fac, prin pocint si lacrimi, un om credincios, care s fie de folos si lui si altora. sa s te-a*ute Dumnezeu, tat, ca dintr-un vas spurcat - cum sunt si eu, iac-asa, ncrcat cu nenorociri din astea, cu pcate si cu stricciuni - s te fac Dumnezeu vas curat, de onoare, ca s' slu*esti ;ui, la masa ;ui de onoare... )u nu-ti doresc aici nici avere, nici slav, nici bogtie, c stiu eu c dintr-astea ies altele gmboase. Dac vei avea, cu darul lui Dumnezeu, dragoste si dorint sfnt, apoi dincolo de mormnt s fie viitorul nostru. Dar, fcnd voia lui Dumnezeu, vei avea si aici folos ndestulat, iar dincolo de mormnt vei avea fericirea vesnic, n vecii vecilor. Dar dincolo s ne bucurm, unde nu sunt nici lacrimi, nici scrbe, nici suspin, ci viata fr sfrsit. min. 6u ne putem mntui dac vom iubi plcerile lumii. Despre dragoste +i dragostea a*ut mult, draga tatii. %Dragostea si cu frtiaB!ult ntrece bogtia%. + aveti dragoste una fat de alta. C din dragoste izvorste mila. %Dragostea ndelung rabd, nu se mndreste, nu se trufeste, nu se mnie, nu gndeste ru, nu se bucur de nedreptate. Dragostea ndelung rabd, se milostiveste, nu caut ale sale, dragostea niciodat nu cade%. ceasta dac-am avea-o noi, dragostea cea adevrat, dragostea du0ovniceasc/ Fiindc dac avem dragoste, pe toate le avem. Dragostea te face s rabzi boala si c0iar s-ti fie drag, pentru c te curt de toate murdriile. +i dac ai dragoste pentru ?ristos, rabzi totul$ si ocri, si bat*ocur... Din dragoste vine si rbdarea. +i atunci nu te mai scrbesti nici de cel bolnav( ti se pare c miroase a parfum. C cea mai mare fapt de dragoste este s ngri*esti un bolnav. +i dac-l ngri*esti cu dragoste si rbdare, el se mntuieste prin tine si tu te mntuiesti printr-nsul. 6u-i lucru curat cnd te mnii. !nia nu lucreaz dreptatea lui Dumnezeu si nici nu rodeste roadele dragostei. Cnd te mnii, nu-i du0ul lui Dumnezeu acolo, si nu-i du0ul dragostei - acolo e du0ul mndriei, du0 de slav desart. Cltorie imaginar a #rintelui #aisie la Locurile S"inte 8reau s te nsotesc si eu cu gndul la +fintele ;ocuri, la 'erusalim, pe care unii din printii nostri s-au nvrednicit si le-au vizitat, si au vzut locul unde a fost nmormntat trupul !ntuitorului nostru 'isus ?ristos. 8 nsotesc cu gndul si merg si eu mpreun cu sfintia voastr pn pe acolo. +i iat. Cu gndul, eu am a*uns mai nainte de sfintia voastr acolo. +i zic asa la prietenii nostri care sunt pe-acolo, printi, maici, surorile noastre, fiicele noastre du0ovnicesti$ %<ine v-am gsit, printilor, fratilor, surorilor si maicilor care sunteti aici si v-ati nvrednicit s stati la ;ocurile +finte, unde s-au mntuit +fintii Printi, unde s-au nevoit unii din

sfintii nostri, pe care i-am cunoscut.% Parc o vd pe maica 'rina c-mi iese nainte si m primeste cu drag. 'ar eu zic$ %<lagosloveste, maic 'rin si maicilor care sunteti aici si printe preacuvioase, staretul mnstirii de la 'erusalim. <lagosloviti-m si pe mine pctosul, c iat, cu gndul am a*uns aici. +i v rog s m iertati, poate v fac vreun deran* cu venirea mea( poate n-am fost vrednic si nu-s niciodat vrednic ca s a*ung, dar cu gndul, iat, am a*uns. <ine v-am gsit, printilor, surorilor si maic 'rino( m cunosti pe mine9 )u sunt printele Paisie, care te-a mrturisit de-attea ori, si poate vati folosit, poate v-ati smintit@ v rog s m iertati. Poate nu m-ati uitat la sfintele rugciuni, c si eu mi-aduc aminte mai n toat ziua de maica 'rina, care s-a nvrednicit de a stat, cu darul si cu rugciunile !aicii Domnului, aproape patru ani. +i eu v doresc nc mai multi ani s stati la ;ocurile +finte. Dup cum poate v-am trimis vreo blagoslovenie cndva, prin cineva, si un sfat poate, totdeauna v-am ndemnat s aveti rbdare, c dragostea rabd toate. + faceti ascultare acolo la ;ocurile +finte, s nu iesiti din cuvntul printelui de acolo, printele ;ucian, ar0imandritul si staretul cminului de la +fntul !ormnt( s faceti ascultare de maica egumen, care tot de pe-aicea-i si a auzit si ea de mine, )ufrasia. + iubiti acest loc sfnt, pe care l-ati dorit poate din copilrie, si s doriti nc mai mult timp locurile acelea, si s nu ne uitati pe noi la rugciunile pe care le nltati naintea +fntului !ormnt. C + mai stm de vorb oleac. Cred c te-ai mrturisit n postul acesta, da9 + te mrturisesti, ttucut, c dac mturi casa mai des ti-i mai drag s stai n cas dect dac se face mult gunoi n cas( e mai greu de scos afar. Dac speli cmasa mai des, ti-i mai drag s-o mbraci dect dac se-nvec0este. + te mrturisesti, dac nu n fiecare sptmn, mcar n fiecare lun. Cred c ai ales du0ovnic bun pe printele ;ucian ar0imandritul. + nu iesi din cuvntul printelui du0ovnic de acolo. + mrturisesti si gndurile care vin si nu-ti dau pace, si cuvintele, si faptele. + v acomodati locului si obiceiului locului de acolo. Din partea mea, primiti blagoslovenie si s fii dezlegat de orice canon ai avut de la mine si poate nu l-ai putut face. + fii dezlegat de toate pcatele pe care le-ai mrturisit la mine. Poate ai mai vorbit de ru, ai mai clevetit, ai mai spus minciuni, ai ocrt, ti-a fost ciud, te-ai suprat, te-ai tulburat, te-ai smintit, ai smintit pe altul, poate te-ai mndrit, poate ai *udecat pcatele altora, poate ai avut gnduri necurate, patimi, pofte, vise murdare, ai mncat prea mult, ai but prea mult, ai dormit prea mult, ai vorbit prea mult, ai rs, ai glumit. &oate pcatele de care-ti pare ru si le-ai mrturisit si le mrturisesti s fie dezlegate de printele du0ovnic de acolo, care are blagoslovenie acum, s fac dezlegare de tot ce ai mrturisit. +i din partea mea primiti blagoslovenia$ Domnul Dumnezeu preamilostivul s v miluiasc, Domnul s v a*ute, Domnul s v mntuiasc, Domnul s v foloseasc, Domnul s v pzeasc, Domnul s v curteasc, Domnul s v umple de bucurie du0ovniceasc, Domnul s v fie pzitor sufletului si trupului vostru( Domnul, ca un bun si milostiv si iubitor de oameni, s v dea iertare de pcate. !ilostivul Domnul nostru 'isus ?ristos, la ziua mortii si a *udectii, s v miluiasc si s v blagosloveasc n toate zilele vietii voastre, c celuia ' se cuvine slava, cinstea si nc0inciunea, mpreun cu Cel fr de nceput al ;ui Printe si Preasfntului si bunului si de viat fctorului Du0, acum si pururea si n vecii vecilor. min. <lagosloviti si m iertati pe mine pctosul. Doamne a*ut si s ne ntlnim la usa raiului, dac nu ne-om putea ntlni aici, si acolo s ne bucurm de mila lui Dumnezeu si de rugciunile Preacuratei !aicii +ale. Pentru rugciunile tuturor sfintilor, amin. Cuvinte de rmas bun, adresate 8ictoriei sa, ttuc. Dumnezeu si !aica Domnului s-ti rnduiasc cele ce sunt cu adevrat de folos pentru mntuirea sufletului tu. Du-te, tat... usoar ca un fulg, asa s te duci. +-ti rsplteasc Dumnezeu si s-ti fie de folos osteneala. + fie ca grul czut n pmnt bun. Du-te, tat, si s ne ntlnim amndoi la poarta raiului. Doresc s aud de bine despre frtia ta. +pune urri de la mine si printilor ti scumpi de la <ucuresti, care a*ut n ogorul Domnului, ca s sporeasc n rostul faptelor bune, ca prin faptele

si cuvintele lor s +e slveasc Domnul ?ristos si &atl nostru din ceruri. Drum bun, mergi sntoas, si s nu uiti crrile ctre Patria cereasc, fiindc strmt este usa si ngust este calea care merge la viat, si larg este poarta, lat este calea care merge la pierzare. + o eviti pe cea larg, ttuc, si s-o urmezi pe cea strmt, desi multi sunt cei care merg pe cea larg. +i dac ai s mai vii pe-aici, s-mi aduci si mie daruri, draga tatii. 6u altfel de daruri, ci daruri du0ovnicesti - smerenie, dragoste si toate cele cu adevrat bune, ca s m bucur si eu totdeauna cnd am s vd acestea la frtia ta. +i dac n-ai s m mai gsesti, tu tot s-mi aduci daruri, si ne vom bucura mpreun dincolo. 'ar cnd se mai ntmpl cte-o sc0ioptur - c este o vorb din btrni$ dobitocul, care are patru picioare, si tot sc0ioapt si el cnd se poticneste, darmite omul, c are numai dou picioare - s ne ndreptm iar, si iar s punem nceput bun, cu frica lui Dumnezeu. 6umai s nu sc0ioptm cu amndou picioarele, tat. +i asa, cu darul lui Dumnezeu si cu rugciunile !icutei Domnului, ncet-ncet, 0ai-0ai, intrm si noi ntr-un coltisor de rai. Doamne a*ut/ O s ne mai ntlnim, negresit. ici sau la poarta raiului, dincolo. <lagoslovenia Domnului peste frtia ta. Domnul Dumnezeu s te blagosloveasc, tat. !ergi sntoas si pune nceput bun. +i cu darul lui Dumnezeu, s te mprosptezi cu toate faptele cele bune ca si cu o cunun frumoas. C o cunun frumoas trebuie s aib mai multe feluri de flori, nu numai de o culoare, si atunci cununa iese frumos mpodobit. +ileste-te s aduni tot felul de floricele pentru cununa frtiei tale, s te mpodobesti cu toate felurile de flori, care s fie ct mai frumoase$ milostenie, ascultare, rugciune, smerenie. 5mi aduc aminte cum mi cntau bietii la scoal. m primit si eu o coronit, fcut de ei din frunze de ste*ar si cu mai multe flori, iar cnd mi puneau coronita pe cap, bietii mi cntau$ i ascultat, i nvtat, Coroan ai luat. sa si frtia ta$ vei asculta, vei nvta, cunun din toate florile vei lua... F si tu ca albinutele, care umbl din floare n floare si culeg numai sucul din care s poat scoate mierea. lbina zboar din floare n floare, n multe flori, dar unde nu e nectar din care s poat scoate mierea nu st, fuge. sa s culegi din toate numai ce e bun si ce e folositor pentru frtia ta. 5n rest, s te strecori iaca asa, ca printre stropi. +-ti spun si eu o trscnaie$ mergea un tigan pe drum, si era tiganul mbrcat binisor, si avea si el o cldare. +i era lume mult care mergea pe drumul acela. +i a venit o ploaie mare si toti s-au ascuns care ncotro, dar tiganul nu avea unde s se ascund. +i ce s-a gndit el9 +-a dezbrcat de 0aine, le-a pus n cldare si a ntors cldarea cu fundul n sus, iar el s-a pus pe cldare si sedea acolo s treac ploaia. Dup ce a trecut ploaia, a scos 0ainele din cldare, s-a mbrcat si iaca, el era uscat. +i-l ntrebau oamenii$ %!i tigane, dar cum ai rmas tu uscat, pe tine cum de nu te-a plouat, mi9 Cum de ai rmas tu neudat, mi9% Dar el, de colo$ %Printre stropi... !-am strecurat printre stropi.% sa si frtia ta, strecoar-te printre stropi, ca s nu te ude ploaia pcatului... 5n ce zi e azi9 D august ,DE,... sadar, s v rmn n memoria frtiilor voastre locurile acestea - izvoarele, muntii, brazii, iar la anul pe vremea aceasta s v aduceti aminte$ %!i, anul trecut pe vremea asta noi ne-am pomenit la +i0la, colo sus, stnd de vorb cu un btrn mai mult mut% c n-am cu ce vorbi( mai mult surd, c n-aud bine( %un btrn orb, care ne spunea niste trscni de-ale lui, mpletea dou paie si el... Oare mai trieste9% ;a anu.... &are-i mult pn la anu.. Dar care sunteti mai aproape, oti ncerca, oti ntreba, si dac dragostea v-o mai ndemna si nu veti uita locurile acestea, veti mai da pe-aici. Cred c pn veti mai veni, nu se stie dac ne mai putem ntlni aici. Dar as dori ca toti cei care ati fost pe la mine s m iertati, c unii poate v-ati smintit. + nu v smintiti de ceea ce ati vzut, de ceea ce ati auzit, c una este ceea ce se aude si alta este ceea ce se vede. +i vai de acel om cruia i va prisosi mai mult lauda dect viata si faptele... 'ar cei care v-ati folosit - dac v-ati folosit vreunii de venirea aici - s m pomeniti. ! veti pomeni mcar asa$ %!i, oameni buni, acela nu stia carte mult, dar avea si el o ambitie, o rvn oarecare$ ca s ne foloseasc. +i mpletea si el dou paie, ca s ne foloseasc numaidect,

asa voia el... +i noi, unii ne-am folosit, altii ne-am smintit...% )u m gndesc asa$ c, dac mai am cteva zile de trit, mi s-au rnduit aceste zile pentru c a mai rmas ceva rugin si trebuie rzuit cu raspelul, cu ce-o fi si cu ce-o sti Dumnezeu c e de folos, ca s rmie curat. C tot ce ne d Dumnezeu este de folos, si noi trebuie s ne multumim asa, cu ct ne rnduieste Dumnezeu, ct stie Dumnezeu c mai trebuie. C pe unii tineri i ia Dumnezeu la cer, ca s nu mai greseasc, iar pe unii, btrni, i mai las pe pmnt ca s se pociasc. ti vzut *udectile lui Dumnezeu9 !ari sunt *udectile lui Dumnezeu/ De aceea, slvit s fie Dumnezeu c nc m mai ngduie, iar eu, n loc s m pociesc, nc mai adaug, nc mai gresesc - c mai ocrsc pe cte unul$ %!i, de ce gresesti, mi...9% %!i, ce fel de oameni...9% %!i, ce-ai gresit, mi...9% m mai si ocrt asa, l-am mai miluit eu la urm cumva, dar nu-i lucru att de curat cnd te mnii, c mnia nu lucreaz dreptatea lui Dumnezeu. )ra un frate tnr - ntr-o *oi l-am clugrit n pat, iar smbta a murit. 10ervasie l c0ema. Dar nainte de a muri mi-a zis$ % du, printe, pe printele du0ovnic s m mprtseasc%. +i, dup ce-am mplinit toate$ % prinde degrab lumnarea, printe%. 5i pun eu lumnarea n mn si vreau s i-o tin eu, cu mna lui n mna mea, dar el, de colo$ %;as, printe, c o tin eu%. i vzut9 %;as, printe, c o tin...% %Dac o tii, tine-o...% &ine el lumnarea asa, cam dou minute, si se uit n sus, se uit la dreapta, la stnga - la stnga s-a otrt, la dreapta s-a bucurat putintel. %Printe, stinge-o, c mai am oleac.% Pe urm, iar$ %Printe Paisie, du-te si spune-i printelui du0ovnic s vin s-mi citeasc molifta pentru iesirea sufletului%. Cnd am auzit... %+i asta o ceri9% !-am dus din nou la printele du0ovnic si i-am spus toat trsenia$ %Printe, te pofteste s-i citesti molifta de desprtire%. +-a otrt bietul printe du0ovnic - 10edeon l c0ema -$ %Ce vrei, s omori oamenii cu de-a sila9% )l %nu%, eu %0ai si 0ai%. +i dup ce m-a ocrt bine, m-am dus repede. 10ervasie era n asteptare$ %8ine printele9% %8ine.% venit printele 10edeon$ %Ce vrei, 10ervasie9% %Printe, s-mi citesti molifta pentru iesirea sufletului.% '-a citit molifta si a plecat. +i au venit printii din mnstire, c auziser de treaba asta, c era n zori de ziu, si am tras patul n mi*loc si ne-am strns mpre*urul patului, uitndu-ne la clugrul cel tinerel. +i el spunea$ %8 aud, dar nu v mai vd% - el altceva vedea acuma. +i a spus deodat$ %'ertati-m%. %Dumnezeu s te ierte% - am zis noi. +i el a ng0itit ceva, apoi a scos o rsuflare lung, una scurt si iar una prelungit, si apoi a plecat. 'at... clugr n trei zile. +i eu am saizeci si attia de ani de clugrie si nc n-am pus nceput bun. 6u m-am pregtit nc de moarte. &ot asa$ %!i, s mai pun un strat, s mai pun o piatr, c piatra asta nu-i bun aici...% +i ai vzut cum te-nseal vr*masul9 'ac-asa... murit acela, de ,D ani, clugr n trei zile - cum spune n carte$ %tnr btrn% si %btrn tnr%. Pe cei tineri, care-s buni, Dumnezeu i ia din vreme, ca s nu greseasc, iar pe btrni i mai las s se pociasc. sa, ttuc... Dumnezeu s v ntreasc si s v uneasc, s v ntelepteasc, asa ca s v fie drag viata de clugrie. + v duceti pn la sfrsit crucea suferintei, prin rbdare, smerenie si ascultare, si v veti mntui. !ulti ani celor care sunt sntosi, iar celor bolnavi, rbdare mult de la bunul Dumnezeu. :bdare mult celor care au nevoie de rbdare. +i bucurii du0ovnicesti, n suflet, pentru omul silitor. + triti, s faceti ascultarea care este de folos pentru mntuire. Dumnezeu s v dea rbdare si dragoste si bun nde*de, si s nu uitati 0otrrea pe care ati avuto de acas - 0otrrea asta pn la sfrsit s o aveti, nu pn la prsit. + ne rugm mai mult, ca Dumnezeu s ne dea rbdare si smerenie si dragoste - pentru c, dac avem dragoste, pe toate le avem. :bdm si ocrile, pentru c asa ne-a ludat !ntuitorul$ %Fericiti cei ce vor fi ocrti si stuc0iti si bat*ocoriti pe nedrept%. :bdm toate pentru dragostea ;ui, draga tatii, ca s putem cstiga - nu tot raiul, ci un coltisor ct de mic... ceia care aveti sot, sotie, familie, copii, cutati nti si mpcati-v casa si familia. C cel care face milostenie la strini iar copiii lui tremur de frig si flmnzesc, acela nu face milostenie pentru Dumnezeu, ci pentru slava omeneasc, pentru ca s zic lumea$ %=ite, m, ce milostiv e acela...% Puneti cu totii nceput bun. ceia care ati sc0ioptat, ndreptati-v( cei care nu ati sc0ioptat, stpniti-v. 6u v puneti niciodat nde*dea n oameni, c omul se sc0imb - azi ti d si mine ti cere( azi te laud si mine te ocrste. Dar dac ti pui nde*dea n mila lui Dumnezeu, n-o s dai gres niciodat.

sa, tat... cam atta am putut, c m coplesesc altele care nu se vd, dar numai eu le simt. D.apoi eu... dac nu vd bine, prpdesc mereu cte ceva - pun un ac aici si cade *os$ %!i, mi, da. unde-i, c aici l-am pus9 !i l-o fi furat cineva9% +i cnd colo... =ite cum gresesc si cum bnuiesc pe altul... Ca s vezi/ +i fac pcate de nu m vd din socoteala asta, pentru c ba nu vd, ba nu aud, si bnuiesc. 8ezi cum te nseal vr*masul9 sa, draga tatii... Pace-n tar, pace-n lume, pace-n mnstirea noastr, pace-n casa dumneavoastr. !ine poate n-o s m mai gsiti, c eu de-acum trebuie s plec. Dar de aceste locuri o s v amintiti si de stncile astea o s v fie dor. Dar dac, cu darul lui Dumnezeu, mai trim si n anul acesta n care intrm, s v amintiti c n anul care a trecut un btrn prost si orb v-a urat de bine. )u sunt btrn, tat, si voi pleca cnd va rndui Domnul, dar o s ne mai ntlnim negresit - aici sau dincolo, la poarta raiului... 5n alt parte nu. Dumnezeu s v ntreasc, s v uneasc si s v ntelepteasc, pentru c nu sunt dect dou ci, tat$ la rai sau la iad. &rebuie s ne 0otrm pentru una din ele. +i pn la sfrsit s ne ducem crucea suferintei, prin rbdare, smerenie, dragoste si ascultare, si ne vom mntui. Draga tatii, eu voi pleca... si as dori s rmn n memoria frtiei tale tot ce ai vzut si ai auzit de la mine, ca s-ti fie spre mntuire. sa, ttuc. +i s m pomenesti si pe mine cnd ti vei aduce aminte - asa, fr obligatii. min. $lagoslo%enie de plecare +unteti gata de plecare9 + v fac blagoslovenie bogat, ca s v fie de sat. Doamne, 'isuse ?ristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce esti calea cea adevrat si ai cltorit cu &obie, cu 'osif pe cale n )gipt, cu ;uca si Cleopa, cltoreste, Doamne, cu robii &i acestia si rnduieste-le nger bun, pzindu-i nevtmati de toat ntmplarea cea rea, ca sntosi si cu bun spor s a*ung la bordeiasul lor, la serviciul lor, la scoala lor, la ascultrile lor. ;udndu-&e si slvindu-&e pe &ine, mpreun cu Cel fr de nceput al &u Printe si cu Preasfntul, <unul si de viat Fctorul &u Du0, amin. Domnul Dumnezeu Preamilostivul s v a*ute, Domnul s v mntuiasc, Domnul s v foloseasc, Domnul s v pzeasc, Domnul s v curteasc, Domnul s v blagosloveasc, Domnul s v umple de bucurie du0ovniceasc, Domnul s v fie pzitor si spri*initor sufletelor si trupurilor voastre. Domnul, ca un bun si milostiv si iubitor de oameni, s v dea iertare de pcate. !ilostivul Domnul nostru 'isus ?ristos, la ziua mortii si a 7udectii, s v miluiasc si s v blagosloveasc n toate zilele vietii voastre. <lagosloveste, Doamne, pe robii ti acestia 3spuneti cum v c0eam( care aveti soti, spuneti cum i c0eam si pe ei4 si pe viitorii lor soti. <lagosloveste, Doamne, pe toti si pe toate cu darurile cele bogate - pace, liniste, sntate - si de toat rutatea vr*masilor vzuti si nevzuti izbveste-i pe dnsii si cele de folos le rnduieste, pentru a-si ndeplini dorintele lor cele bune, si un coltisor de rai rnduieste-le lor, n numele &atlui si-al Fiului si-al +fntului Du0. min. 5nc o dat, s v blagoslovesc n parte$ <lagosloveste, Doamne, pe roaba &a - cum te c0eam9 !aria... <lagosloveste, Doamne, si pe - matale9... <lagosloveste-l, Doamne, si pe cel mititel... <lagosloveste, Doamne, si pe cea de la <ucuresti... <lagosloveste, Doamne, pe cei de primpre*ur - !aria, 'leana, 'rina... <lagosloveste, Doamne, pe toti si pe toate cu darurile cele bogate - pace, liniste si sntate - si de toat rutatea vr*masilor vzuti si nevzuti izbveste-i si cele de folos le druieste si un coltisor de rai le rnduieste lor. min. 5nc o dat$ <lagosloveste, Doamne, pe robii &i si pe roabele &ale care sunt de fat si care vor s plece. <lagosloveste, Doamne, pe printii lor, pe fratii lor( care sunt cstoriti, pe sotii lor si pe fiii lor. <lagosloveste, Doamne, csuta lor, blagosloveste, Doamne, msuta lor, cminul lor. <lagosloveste, Doamne, pe toti si pe toate cu darurile &ale cele bogate, pentru mntuirea lor cele de folos le rnduieste lor si un coltisor de rai le druieste lor. min. !ergeti sntosi. ?ai... %+ntate, si la drum cu traista-n spate.% Cum9 5nc o dat9 'aca, mi, te mai oblig nc o dat. 6o, ca s vezi. !are comedie cu oamenii stia, nu pot scpa de dnsii.

;e-am zis de drum, le-am zis %Doamne-a*ut si drum bun% - si ei nu vor s plece... - Dac e bine aici, printele... - ) bine9 Da, ttuc... venit cineva de la <ucuresti si mi-a spus$ %Printe, noi nu avem acolo aerul de aici%. +i i-am spus$ %Pi luati-l, dac v trebuie... ;uati-l, na/% Pe mata. cum te c0eam9 - )milia. - , )milia... Dac nu mai vd... Frumos nume ai/ Da. cte parale cost comedia asta9 3casetofonul - n.r.4 Patru mii de lei9 O0, vai de mine... tot neamul meu n-am de unde attia bani. +i-ai pus toate prostiile mele pe el9 Dac copiii stia-s obraznici si nu-mi dau pace... C eu, ca s scap de dnsii, le-am spus si eu, numai s-or duce, dar ei nu vor s plece. Dar pe matale cum te c0eam9 'rina9 +i cti ani ai9 &ot zece9 Pi mai deunzi tot zece aveai... +i mata., ttucut s mai stai. C0iar dac eu v-am zis de drum, mata. s n-o iei la vale... ?ai, nc o dat... Descntecul de la mine si leacul de la Dumnezeu... Doamne, 'isuse ?ristoase, Dumnezeul nostru, 5mpratul Cel totputernic si tottiitor, care le faci toate si le prefaci singur, cu voia &a, Cela ce cuptorul cel de sapte ori ars si vpaia cea din 8avilon n rou le-ai prefcut si pe sfintii trei coconi ntregi i-ai pzit, doctorule si tmduitorule al sufletelor noastre, mntuirea celor ce nd*duiesc n &ine, Doamne, &ie ne rugm, deprteaz si nstrineaz toat lucrarea diavoleasc, toat lucrarea satanei, toat vr*msia( toat privirea cea rea, stricciunea oamenilor ri, rutatea vr*masilor celor vzuti si nevzuti deprteaz-le, Doamne, de la robii &i acestia. +i dac, ori din frumusete sau din putere, din norocire sau din nenorocire, din rutatea omeneasc sau diavoleasc de s-a-ntmplat, sau li se va ntmpla ceva nemultumitor n viata roabelor si robilor &i, +tpne Doamne, tinde mna &a cea tare si cerceteaz pe robii &i acestia... si le trimite lor pe ngerul &u cel de pace, nger bun, credincios, pzitor sufletelor si trupurilor, care s deprteze de la dnsii tot sfatul necuratului diavol, pe toti vr*masii vzuti si nevzuti, druindu-le lor izbvire, ca s-&i cnte &ie cu bucurie$ %Domnul este a*utorul nostru si nu ne vom teme( ce ne vor face nou oamenii si diavolii9 6u ne vom teme de ru, c &u esti cu noi, Doamne. C &u esti Domnul puterii noastre, tare +tpnitor, Domnul pcii, Printele veacului ce va s fie, 5mprtia &a este 5mprtia vesnic, si a &a este 5mprtia si slava n veci. min. <lagosloveste, Doamne, nc o dat pe robii &i si pe roabele &ale cu darurile cele bogate - pace, liniste si sntate - si de toat rutatea vr*masilor vzuti si nevzuti izbveste-i pe dnsii, si cele de folos rnduieste-le lor, pentru a-si mplini dorinta lor cea bun, si un coltisor de rai druiestele lor. 5n numele &atlui si al Fiului si al +fntului Du0. min. % i spus si asta, descntecul acesta9% !mucut, ca s vezi, te bag n ncurctur copiii stia. De... duceti acolo, la <ucuresti, toate trscnile mele. C omului stul nu-i plac nici plcintele, dar cui e flmnd si nemncat de trei zile, apoi si mmliguta cu usturoi, coglc, pe gt - asa-i de plcut cnd ai postit vreo trei zile. Da. cnd e stul, nu-i place - ba c e prea srat, prea piprat, prea... asa c si astea or fi bune pentru cineva flmnd. Dar pentru unul stul, cu mult carte, astea nu prind deloc... 1ata de-acuma... pune-l n traist 3casetofonul - n.r.4 si nu-l arta la nimeni. Da. pe tine cum te c0eam9 Daniela... +i de ce plngi, puisorule9 - +-a trezit acum din somn... - poi cnd te scoli din pat, nu te scoli cu fundu-n sus, mi biete. + te scoli cu fata-n sus, pentru c altfel fug ngerii si se deprteaz de la tine. + te scoli cu fata-n sus, si dac ai visat ceva s te uiti la geam, ca s uiti tot ce-ai visat, s nu mai tii minte. sa m-a nvtat mmuca, pe cnd eram si eu copilas, s m uit la geam ca s pot uita visele pe care le-am visat... sadar, v-am dat blagoslovenie si pentru anul urmtor... <lagosloveste, Doamne, pe toti cei care au dragoste s mai asculte o dat blagoslovenia noastr, c vd c tot nu vor s plece. sadar, tot ce-ati gresit si ati fcut ru - ati clevetit, ati spus minciuni, v-ati suprat, v-ati tulburat, v-ati smintit, ati smintit si pe altul, ati crtit, ati bnuit, v-ati mndrit, ati *udecat pcatele altora, ati avut gnduri murdare, patimi si pofte-n trup, ati avut vise spurcate, ati mncat prea mult, ati but prea mult, ati dormit prea mult, ati vorbit prea mult, ati rs, ati glumit, ati gresit cu mintea, cu

gndul, cu cuvntul, cu fapta, cu lucrul, cu voie sau fr de voie, cu stiint si cu nestiint, toate pcatele de care v pare ru si v mustr constiinta - Domnul Dumnezeu Preamilostivul, Domnul Dumnezeul nostru 'isus ?ristos, cu darurile si cu ndurrile iubirii +ale de oameni, s v ierte si s v lase toate pcatele, iar eu, nevrednicul preot si du0ovnic, v iert si v dezleg de toate pcatele voastre, n numele &atlui si al Fiului si al +fntului Du0. min. <lagoslovenia si bucuria care a fost la 6asterea !ntuitorului ?ristos s fie si n sufletele voastre, bucuria ngerilor si a pstorilor care au cntat la 6asterea !ntuitorului ?ristos - acea bucurie s fie si n sufletele voastre. +i s psim n anul acesta cu mai multe fapte bune si mprosptati cu mai mult credint si cu mai mult dragoste. min. !ulti ani celor care sunt sntosi, iar celor bolnavi rbdare mult, si tuturor mntuire de la bunul Dumnezeu. !'6. 6oi trim cu adevrat vremuri apocaliptice - pentru c faptele noastre grbesc sfrsitul. 6iciodat nu au fost mai multe avorturi si mai mult vrsare de snge si mai mult necredint ca acum. cela s-a mntuit, se mntuieste si se va mntui care va avea credint nendoielnic. &rimiteti printelui 'oanic0ie si celorlalti printi scumpi de la <ucuresti - printele 10erontie, printele +ofian... - srutri de mini din partea mea si s nu m uite la rugciunile lor, c eu sunt n pragul plecrii. Drum bun... Drum bun... Doamne a*ut. Cu%intele printelui #aisie& din amintirile maicii 'orgonia de la (!nstirea )gapia + ai mil de btrni si de bolnavi, de strini si de orfani. + i speli, s-i ngri*esti, s le cnti, s le citesti si-mpreun s v-mprtsiti si-mpreun s v mntuiti. +-i alini de ndat si vei avea mult plat. i gri*$ n viata ta de mnstire s nu-ti faci a ta voire. + asculti de cei mai mari si vei primi mereu n dar sntatea si ntelepciunea pacea inimii si multumirea. Dragostea - cu-ndelunga rbdare n toate s ai gri* s o pstrezi pn la sfrsit si nu pn la prsit. 8orbirea ta s fie rugtoare si 6= poruncitoare. uzi ce spune !ntuitorul$ %Fiti blnzi si nevinovati ca mielul%, %8orba dulce mult aduce%, %Dragostea si cu frtia mult ntrece bogtia%. O floare, cnd o rupi, rspndeste parfum. Fii, deci, o floare. +i s fii tu nsuti n orice mpre*urare. +i dac vorbele tale sunt de folos cuiva, numai atunci vorbeste. i gri*, cu ntrebarea s cltoresti

dac vrei s te mntuiesti - n sfaturi, cu cei du0ovnicesti. Cu gndurile s nu vorbesti. Fii cu paza mintii si s le izgonesti. +ileste-te s cstigi mintea de btrn iscusit si inima de copil nepri0nit. Ca o moar bun, mintea ta s macine gru. Fereste-te de paie, si s aduni numai fn. + nu fii nici prea serios, nici prea vesel 3calea de mi*loc e mprteasc4. 5n fiecare zi s pui nceput bun. + lucrezi cte putin, dar din toate 3din lucrurile cele du0ovnicesti4. + asculti multe si bune si s pstrezi numai ce e folositor pentru tine. + nveti statornicia n cuvnt si statornicia n prietenie. + fii iubitoare de a cuta mereu fapta bun. Dac nedreptate-ti va face oarecare, degrab, pn la apus de soare, s fii ierttoare. +i nu uita$ un cine care latr s nu-l zgndresti. ) greu de suportat, stiu, dar trebuie s rabzi, pentru c asa se sporeste n smerenie si n mare nde*de. +i apoi, %capul plecat sabia nu-l taie%... du-ti mereu aminte de 1olgota mntuitoare, si dac-ai s gndesti asa, nu ai s mai gresesti. Constiinta s ti-o ntrebi mereu$ Oare azi cu ce-am suprat eu pe Dumnezeu si pe fratele meu9 ;upt-te/ )sti ostas n armata ngereasc/ rmele toate s le folosesti, dar cu dreapt cumptare, si s iubesti calea cea mprteasc pentru ca s mplinesti fgduinta clugreasc. 8ezi - spovedania deas s fie si s ai gri* de suflet, cu mult trezvie. :oag-te nencetat si numai n Domnul s-ti pui nde*dea ta. + stii c n mnstire se ntlnesc necunoscndu-se, triesc neiubindu-se si mor neplngndu-se... Dar tot ce ai vzut si ai auzit de la mine s rmn n memoria ta, ca s-ti fie spre folos si mntuire. !'6.

=ite-asa... dac ai copii, ai necazuri, ai si bucurii. )u am copii de toat mna... 'ar tu, fat 0i, 1orgonie, s-ti dea Dumnezeu rbdare si s-i ngri*esti pn la ultima suflare pe bolnavi - si s faci aceast ascultare pn la ultima ta suflare. C ei se vor mntui prin tine, iar tu te vei mntui prin ei.

)FO*IS(E DU+OVNICESTI , e-trase din con%or.irile du/o%nicesti si din corespondent , $inecu%!ntrile si saluturile #rintelui #aisie +lvit s fie Dumnezeu pentru toate/ Dumnezeu si !icuta ;ui s ne binecuvnteze pe toti/ Dumnezeu s-i ierte pe toti, si pe cei vii, si pe cei morti/ 8 doresc tuturor un coltisor de rai. min/ Dumnezeu s v druiasc un coltisor de rai/ + ne ntlnim la usa raiului/ + ne vedem cu totii la usa raiului/ !ergeti sntosi si s ne vedem la usa raiului/ Drum bun/ + ne vedem la usa raiului/ + ne vedem la a doua 5nviere. *ugciuni ale #rintelui #aisie Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, s v binecuvnteze. Domnul s v a*ute, Domnul s v miluiasc, Domnul s v pzeasc de tot rul, Domnul s v umple de bucurie du0ovniceasc, Domnul, ca un bun si iubitor de oameni, s v ierte de pcate si n ceruri cu dreptii s v primeasc. <inecuvnteaz, Doamne, pe robii ti acestia, si rugciunea lor, si dragostea lor, si credinta lor, si bucuria lor, si smerenia lor, si rbdarea lor. <inecuvnteaz, Doamne, osteneala lor, si csuta lor, si pinea lor, si copiii lor, si viata lor, si sfrsit bun le druieste, iar dincolo un coltisor de rai le druieste, c binecuvntat esti n veci. min/ 'nim curat zideste ntru mine, Dumnezeule, si du0 drept nnoieste ntru cele dinluntru ale mele/ 6u m lepda pe mine de la fata &a si Du0ul &u cel +fnt nu-; lua de la mine/ Domnului Dumnezeu s ne nc0inm si numai ;ui s-' slu*im. 'art-m, Doamne, c mult &e-am suprat/ !icuta Domnului, nu m lsa, c nu mai am nici o putere/ 5ncotro s-apuc si unde s m duc9 &e astept, 'isuse bun, &e astept aici, plngnd n drum/... Doamne, d s-mi vd pcatele mele si s nu osndesc pe fratele meu... %Doamne a*ut/%, aceast rugciune ne a*ut la toate faptele cele bune. F, Doamne, cu mine ce vrei, numai n iad s nu m dai, c sunt tare pctos si mi-i fric s nu cad cu cei pctosi n iad/ 'zbveste-m, Doamne, de muncile de veci si nu m lipsi de binele &u cel ceresc. Doamne, nu cer s-mi rspltesti aici, ci dincolo/

Dorint a #rintelui& la .tr!nete0 ! rog lui Dumnezeu s-mi dea dragostea si rvna pe care le-am avut nti, cnd am intrat n !nstirea Cozancea, ca nou nceptor/ Canoane date sau prescrise de #rintele #aisie !rturia printelui 'oanic0ie <lan$ Canonul de spovedanie dat de Printele Paisie nu era nici prea greu, nici prea usor. Ci era bine c0ibzuit, dup vrsta, sntatea, puterea si asezarea sufleteasc a fiecruia. Cel mai mult oprea de la +fnta 5mprtsanie pentru avort, desfrnare si ucidere. Pe cei care aveau pcate foarte grele de obicei nu-i dezlega, ci i trimitea la preotul de paro0ie. 'ar pe cei ne0otrti, care nu fgduiau s se pociasc din toat inima, i amna si-i ndemna s mai vin. Pentru cei mai multi obisnuia s dea canon mergerea regulat la sfintele slu*be, citirea Psaltirii, cte dou-trei catisme zilnic, metanii, post pn seara, miercurea si vinerea, tinerea regulat a posturilor, citirea crtilor sfinte, milostenie etc. #rincipii generale0 6u putem renunta la +fintele Canoane si la practica milenar a <isericii. + mergem pe drumul Printilor si naintasilor nostri, pe drumul canonic al +fintei &raditii. Fiecare s fac ct poate si cum poate, dup sfatul du0ovnicului. Pctosul trebuie s fac un canon dup putere pentru ispsirea pcatelor sale. Cel mai mare canon pentru pcate este s le prseasc pentru totdeauna, adic s nu le mai fac. ,. Pentru credinciosi$ &atl nostru, Doamne 'isuse, +finte Dumnezeule, Crezul, Doamne a*ut/ 3variant minimal4( &atl nostru 3de ,#--# de ori zilnic4, Psalmul "# 3de F ori4, Crezul 3de G ori4, Doamne 'isuse... 3de ,## de ori4, Preasfnt 6sctoare de Dumnezeu, miluieste-m pe mine, pctosul/ 3de ,## de ori4, un acatist, Paraclisul !aicii Domnului, --G catisme 3pentru cei fr serviciu, cu mai mult timp disponibil4, metanii 3ntre G# si "#4, un capitol din +fnta +criptur, viata pe scurt a sfntului zilei, cteva pagini din +fintii Printi etc. 3variant ma>imal4. -. Pentru clugrii care, din cauza ascultrilor grele, nu a*ung s-si poat face canonul zilnic$ :epetarea nencetat a rugciunii lui 'isus sau citirea ctorva catisme. G. Pentru o maic ce dorea mantie, H## de nc0inciuni si ,## de metanii. 2. Pentru cei bolnavi$ Canonul bolnavului este patul, patul suferintei. + rabzi boala cu multumire si te mntuiesti. Ct mai poti, zi &atl nostru, rugciunea Doamne 'isuse, +finte Dumnezeule, Crezul, Doamne a*ut/, si, dac nu crtesti n boal si te spovedesti regulat, dobndesti viat vesnic naintea multora. ". Pentru cei foarte bolnavi 3c de la cel bolnav nu cere Domnul canon, ci s rabde boala cu multumire, fr de crtire, si canonul bolnavului este patul4, nc0inciuni ct de mici. H. Pentru cei cu pcate grele$ s posteasc toate posturile rnduite de <iseric, s nu mnnce un timp carne si ulei si s nu bea vin. + a*uneze miercurea si vinerea pn la ora G$## dup-mas 3sau pn seara, sau pn a doua zi4, s citeasc Psaltirea la miezul noptii. F. Pentru cei cu avorturi$ s-si mrturiseasc pcatele la un du0ovnic iscusit. poi s boteze si s mbrace copii n locul celor ucisi, s nasc alti copii n loc sau s nfieze copii fr printi, s posteasc pn seara n toat viata, o zi pe sptmn, de obicei vinerea, s fac metanii si milostenie dup putere, si avem nde*de c va dobndi mntuire si mil de la Dumnezeu. Despre aproapele si legtura cu el +-l socotesti pe aproapele tu mai bun dect tine, s-i ceri sfat n loc s-i dai tu, iar lipsurile lui s i le completezi cu dragostea ta. F aceasta si te mntuiesti. + v pziti s nu auziti, nici s vedeti slbiciunile altora, ci numai si numai pcatele voastre...

6iciodat s nu scoti la iveal vorbele auzite si s nu faci rzbunare, c nu-i crestineste. Ci s vezi si s nu vezi( s auzi si s nu auzi. !ulte s asculti, dar putine s vorbesti. Despre ascultare scultarea este scar la cer. F ascultare ct poti/ + faci ascultare cu dragoste, nu de sil, ci din mil. Cu drag s faceti ascultare, cci ascultarea silit nu este bine primit. + nu zici despre o ascultare c ti este dat ca o pedeaps sau ca o rzbunare. Despre .oal si ngri irea .olna%ilor 6u spune nimnui c esti bolnav sau te doare ceva. Ci roag-te n tain Domnului si !icutei Domnului si du-te si f ascultare unde esti trimis, si ndat te vindeci de boal. Cea mai mare fapt bun este a ngri*i de cei bolnavi/ 6umai porunca ascultrii de cel mai mare si slu*irea bolnavilor n vremea rugciunii ne scuteste de a merge la biseric. Dar si atunci suntem datori s ne rugm cu rugciunea mintii. !are lucru este a ne altura cu cel ce ptimeste, s lum parte la durerea lui. Despre .ucurie + ne bucurm si s multumim bunului si nduratului Dumnezeu pentru toate. Despre constiint Constiinta este ngerul lui Dumnezeu care l pzeste pe om. Cnd ea te mustr, nseamn c Dumnezeu te ceart si trebuie s te bucuri c nu te las uitrii. Constiinta pomeneste pcatele noastre si, pomenindu-le, ne smereste. :oag-te struitor cu post si metanii, mcar trei zile, si ascult de glasul constiintei. Cum te ndeamn ea mai mult, aceea este si voia lui Dumnezeu. Despre credint Dac am avea noi credint c Dumnezeu este permanent cu noi si n noi, nu ne-am mai teme nici de moarte, nici de foamete, nici de boal, cci am fi ncredintati c suntem n bratele lui Dumnezeu precum copiii n bratele mamelor lor. Cel mai greu pcat care stpneste n lume astzi este necredinta n Dumnezeu, c de aici se nasc toate pcatele pe pmnt. C dac omul nu crede si nu se teme de Dumnezeu, nu mai are nici un spri*in, nici o nde*de, nici o bucurie, nici un scop pe pmnt si cade n prpastia deznde*dii, de care s ne izbveasc ?ristos si !aica Domnului. Despre curtie Curteste-ti mintea si inima de toat rutatea.

Despre dragoste Dragostea este cununa tuturor faptelor bune. &ot ce faceti, faceti cu dragoste, ca s aveti plat pentru toate, c dragostea este coroana tuturor faptelor bune/ =ltima si cea mai mare virtute a celor ce cred n ?ristos Cel nviat din morti este dragostea crestin, adic s iubeasc fr deosebire pe toti oamenii si toat zidirea creat de Dumnezeu. Dragostea le rabd pe toate pentru Domnul, pentru mntuire. Dragostea du0ovniceasc biruieste durerea. Fii cu dragoste si f pace acum, cnd poti, c tare este greu la urm cnd te mustr constiinta si cnd nu mai poti face nimic/ C timpul trece si nu-l mai gsim. :vniti la faptele bune cele mai de pret si cele mai usor de dobndit, precum dragostea, rugciunea, mila si smerenia. + primim toate cu dragoste si cu bucurie$ boal, ocar, ispite, ori de unde ar veni. + nu nvinuim pe nimeni, ci s ne nvinuim numai pe noi. :cirea dragostei si mputinarea rvnei pentru cele sfinte, si mai ales pentru biseric, este semnul pustiirii noastre. Despre "ptuire ;a simtire du0ovniceasc a*unge numai cel care face voia lui Dumnezeu. &rebuie s a*ungem de la gndirea de Dumnezeu la simtirea lui Dumnezeu. =na este vorba si alta este fapta. !ai mult s faci cu fapta dect s vorbesti cu cuvntul. C lumea este plin de vorbe, dar putini sunt aceia care pun poruncile lui Dumnezeu n practic. 'a seama ce gndesti, ia seama ce vorbesti si ia seama ce faci, c dusmanul nu doarme... Orice faci, s vezi cu ce scop faci si dac este bun scopul. 'ar dac faci ceva pentru lauda lumii, nu are nici o valoare/ + nu faci tot ce poti, s nu crezi tot ce auzi si s nu spui tot ce stii/... Oriunde vei fi, s ai gri* si s-ti mplinesti datoria. + fiti cuminti mcar de azi nainte/ Despre "rica de Dumnezeu + avem frica lui Dumnezeu si s punem zilnic nceput bun/ + cerem de la ?ristos, prin rugciune, fric de Dumnezeu si cugetare la moarte. Frica de Dumnezeu este nceputul ntelepciunii, iar frica de moarte si de *udecat ne pzeste de pcate si ne ndeamn la pocint n aceast viat, cci dincolo nu este pocint. Din frica de Dumnezeu se nasc si cresc n noi credinta, nde*dea si dragostea. Dumnezeu face voia celor ce se tem de Dnsul/ Despre iertare Dac nu cerem iertare si nu iertm, n zadar asteptm Pastele/ De v-a suprat cineva, s iertati. 'ar de ati suprat pe cineva, cereti iertare. + ceri iertare de la care crezi c l-ai suprat si s ierti din inim pe toti, s nu ai vr*mas pe nimeni. Dac nu suntem n pace unul cu altul si nu iertm, nu-i primit nimic la Domnul.

Despre ispite si ncercri Fr ispite si necazuri, nu ne putem mntui. 6u uita c Domnul, pe cine iubeste, l ncearc, ca mai mult s fie aproape de )l. +untem datori s primim cu dragoste ncercrile si s multumim lui Dumnezeu pentru toate. 'spitele ce vin, cu voia lui Dumnezeu vin, pentru ncercare si pentru a ne tine pe calea smereniei. 6umai s cunoastem slbiciunea noastr si s cerem a*utor$ %Doamne, nu ne lsa n ispite/%... C vin si fr voia noastr, de la trup, de la lume si de la diavol. + dm slav lui Dumnezeu c ne ncearc cu ispite si tot felul de necazuri aici pe pmnt. C dac trim necliti prin ispite, nu putem s ne mntuim. Precum este focul pentru aur, asa sunt ispitele vietii pentru noi. 6e ntresc, ne clesc, ne dau mai mult credint, ne smeresc si ne nvat s ne rugm si s cerem sfat. Cnd vin ispitele si te mpresoar, fugi la rugciune n biseric, f un Paraclis la !aica Domnului, nc0in-te la sfnta cruce, citeste o catism sau dou din Psaltire..., iar dup ce trece ispita si se face liniste n suflet, iesi din nou la ascultare si multumeste lui Dumnezeu c te-a acoperit n vremea necazului. + nu uitm c fiecare loc are ispitele lui si oriunde trebuie rbdare si multumire. =neori m ntreb$ oare suferinta mea si a fiecrui om nu este o arvun a vietii vesnice9 C suferinta ne smereste si ne nvat a striga la a*utorul lui Dumnezeu. +unt nc la e>amenul ncercrii suferintelor. Despre mprtsanie + fim cu mare atentie cui si cum dm +fnta 5mprtsanie, c mare rspundere avem naintea lui Dumnezeu. 6ici prea rar, nici prea des. + tinem cont, pe ct se poate, de sfintele canoane si de practica printilor iscusiti de astzi. Celor ce sunt tulburati, certati cu cineva, descura*ati, prea slabi, luptati de cugete trupesti, care au *udecti sau sunt blestemati de preoti si de printii lor, sau cred n vr*itorie, si mai ales celor care au fcut avorturi si paz, sau au ndemnat si pe altii la aceste grele pcate de moarte, s nu le dm ndat +fnta 5mprtsanie, c lum foc si noi cu ei. Ci s-i sftuim s prseasc pcatele, s respecte canon vreme ndelungat, s posteasc, s fac milostenie, s fac metanii si rugciuni dup putere, si numai dup un timp, cnd Du0ul +fnt l va ncredinta pe du0ovnic, acesta s le dea +fintele si mntuitoarele &aine. 6u deasa mprtsanie ne duce la desvrsire, ci pocinta cu lacrimi, deasa spovedanie, prsirea pcatelor, rugciunea din inim. :vna unora pentru deasa mprtsanie este semnul slbirii credintei si al mndriei, iar nu semnul sporirii du0ovnicesti. De dou ori s te mprtsesti n post. Despre ncredere + nu ai ncredere n oricine, c nu stii cum scapi o vorb, si atunci ai de lucru. Despre 1udecata lui Dumnezeu Dumnezeu nu ne va ntreba la *udecat cte materii am adunat, cte case am construit, cte vite avem... Ci ne va ntreba cte suflete am adunat aici si cti s-au mntuit... ltfel, stm degeaba aici dac nu ne vedem de suflet/ Cea mai mare plat o au cei care a*ut pe strini si c0iar pe vr*masii lor. 8ai, vai, vai/ Ce nfricosat va fi *udecata lui Dumnezeu cea de pe urm/

Despre m!nstire si mona/ism !nstirea este 'erusalim si +ion du0ovnicesc. !ona0ismul de astzi este cu scoal mult, dar cu practic putin. 5n capul obstii trebuie oameni cu viat, nu cu scoal. Dac staretii si du0ovnicii vor fi ca fcliile n sfesnic si vor merge, ca pstorul cel bun, n fruntea turmei, atunci mnstirile vor nflori vznd cu oc0ii, iar clugrii vor luda pe Dumnezeu mpreun cu ngerii( iar dac nu, nicidecum. Cel ce se gndeste s intre n mona0ism s se roage mult nainte de a se 0otr, s posteasc 2# de zile, s se mrturiseasc la du0ovnicul su si s cear sfaturi de la cei mai iscusiti du0ovnici. Dup 2# de zile de rugciune si post, Dumnezeu i va descoperi, prin constiint si du0ovnic, pe ce cale s apuce. =nii vin la mnstire pentru c vd slu*be frumoase, sau la ndemnul unor rude, sau din srcie n familie, sau c sunt putin bolnavi, sau c nu se nteleg n cas, sau ca s se pociasc de pcatele tineretii, sau ca s a*ung preoti, sau din alte pricini. 5ns cel mai bine este cnd vine omul c0emat de Dumnezeu prin glasul struitor al constiintei si cu binecuvntarea du0ovnicului su. ceasta este cea mai frumoas c0emare de sus la viata ngereasc. !ona0ul este om de rugciune nencetat, om de pace cu toti oamenii, cu Dumnezeu si cu sine. Dac are inim nfrnt si smerit, dac nu se teme de ceasul mortii si este dezlipit de cele pmntesti, de*a este ostas deplin al lui ?ristos. Despre mrturisirea pcatelor 2spo%edanie3 Prima treapt de salvare a omului este spovedania cu cint. !rturisirea s fie mai deas dect mprtsirea. Cu mrturisirea sincer si deas vei reusi. + te mrturisesti regulat, c dac mturi casa mai des, ti-i drag s stai n ea. Dac speli cmasa, ti-i drag s-o mbraci. Cci dac se face mult gunoi n cas, este mai greu de scos afar. + te mrturisesti mai des - dac nu n fiecare sptmn, mcar n fiecare lun. De cte ori cazi, scoal-te, mrturiseste-ti pcatele, cieste-te, f-ti canonul, ntreab si du-ti crucea mai departe, cu oc0ii la ?ristos, pn a*ungi sus, la 1olgota. 6oi cu faptele noastre nu putem spune c ne mntuim, fr mila lui Dumnezeu, fr du0ovnic si fr rugciunile <isericii. Dar s ne gseasc ceasul mortii n lupt. 6umai mila <unului Dumnezeu si a !aicii Domnului s ne a*ute s a*ungem si noi la usa raiului, si acolo s strigm tare$ %Desc0ide-ne, Doamne, usa milostivirii &ale/% + fiti sinceri la spovedanie, s nu v ndoiti niciodat de du0ovnic, cci nu el, ci Dumnezeu vorbeste si lucreaz prin el. Pentru a ne usura de ispite este nevoie s ne mrturisim. ceasta ne duce la smerenie. Dac te vei potrivi gndurilor si nu le vei mrturisi, nu vei a*unge bine. ;a suprri si ispite ai nevoie s te mai descarci la du0ovnic, dar numai si numai de boala ta, de slbiciunea ta s vorbesti. 6eascultarea si lenevirea la rugciune, ca si toate celelalte patimi, se vindec prin mrturisire curat la du0ovnic, prin canon si prin svrsirea faptelor bune n locul pcatelor care ne stpnesc/ + te mrturisesti la un du0ovnic care te ascult si te crede. =rmeaz sfatul du0ovnicului, c el 0otrste/ Despre milostenie

!are putere are milostenia/ Despre minciun !inciuna este de trei feluri$ strnit, auzit si bnuit. Despre moarte si g!ndul la moarte + nu uitm de moarte, c fr de veste vine. &oti cei care au umblat dup slav omeneasc si sau amgit de gri*ile acestei lumi, la sfrsit s-au cit, dar poate prea trziu... Prin aducerea aminte de ceasul mortii, scpm de prerea de sine si de gndurile cele necurate. + nu uitm ce am fost nainte de a fi, ce am fost dup nastere, ce suntem astzi si ce vom fi mine, si s le atribuim pe toate lui Dumnezeu. ducerea aminte de moarte este de mare folos, c smereste pe om si ne d rvn pentru rugciune si, uneori, si lacrimi. !oartea le pune capt la toate/ Cum te gndesti la moarte, le-ai terminat pe toate. De aceea, trebuie s ne pregtim totdeauna, s fim n pace totdeauna, s ne rugm, s fim n asteptare, c vine Domnul curnd/... Din temerea de moarte se nasc lacrimile si cinta pentru pcate. Ce poti face astzi nu amna pe mine, c nu stii dac mai a*ungi ziua de mine. 'a aminte ce faci, c ziua de mine nu-i dat nimnui/ + facem cu totii fapte vrednice de rai si s nu uitm de moarte niciodat/ =neori, Dumnezeu pe cei tineri i ridic din trup devreme, ca s nu greseasc, iar pe unii din btrni i ngduie si i rabd s triasc mai mult, ca s se pociasc. &ineretea este ca o floare de primvar, iar btrnetea ca un soare la asfintit, gata n tot ceasul de moarte. 5n viata mea am vzut sfrsitul multor printi si credinciosi, dar nu am vzut pe nimeni rznd n clipa mortii, c atunci e atunci/ Despre ne%oint De nevointa noastr de aici depinde dobndirea 'erusalimului ceresc. Despre pacea du/o%niceasc Caut-ti pacea cu toat lumea si nu pierde legtura cu Dumnezeu si cu !icuta ;ui. Caut-ti pacea si fii n pace, c toate trec ca apa si vin altele, c asa e viata. Ce nu face omul, s capete pacea sufleteasc/ Pe ct putem, s ne strduim s facem pace, c suntem fii ai lui Dumnezeu si purtm n noi pacea Du0ului +fnt. + te simti totdeauna n bratele !aicii Domnului si vei vedea ce mare pace vei avea. 6oi suntem nc pe loc si ne rugm pentru pacea a toat lumea. ;as-te ntotdeauna n voia lui Dumnezeu si vei avea pace n suflet. Cnd este cineva n pace, vorbeste blnd, ntelept si linistit, iar cnd nu are pace n suflet, este tulburat, cu c0ipul agitat si vorbeste fr cugetare si cu pcat. tt clugrii, ct si mirenii, dac au pace ntre ei, adic pacea inimii si a constiintei, si dac au dragoste, se pot mntui... + te ntorci acolo de unde stii c ai pierdut pacea inimii/...

+ ne rugm pentru pacea n tar, pacea n cas si n sufletele noastre. 8 doresc toat pacea sufleteasc si un coltisor de rai. Despre pcate Obisnuinta pcatului formeaz a doua natur n om. + ne aducem mereu aminte de pcatele noastre si de ceasul *udectii viitoare, si n veac nu vom mai gresi. Dac vom pune naintea noastr pcatele noastre, ceasul mortii si ziua 7udectii, ncet-ncet vom dobndi darul tcerii si al rugciunii. !are este darul tcerii. Prin tcere scpm de osnd, de clevetire si de vorb desart si nvtm a ne ruga. &rebuie s avem pururea naintea noastr pcatele noastre, ca s nu ne mustre constiinta, s dobndim lacrimi la rugciune si s nu mai gresim. Constiinta pomeneste pcatele noastre si, pomenindu-le, ne smereste. &are mare durere aduce mustrarea constiintei. Dou sunt cele mai grele patimi care stpnesc astzi n rndul mirenilor$ betia si desfrnarea. Dup lepdarea de credint, cel mai mare pcat care se face n lume este uciderea de prunci. ceste dou pcate atrag grabnic mnie si pedeaps a lui Dumnezeu peste oameni. De trei lucruri trebuie s se pzeasc mai mult clugrul$ de betie, de iubirea de argint si de vorbirea cu femei. Despre post 6u te avnta la post mult, c trebuie s faci ascultare. Despre pra%il Dac prsim pravila <isericii si Dumnezeu ne prseste pe noi. Despre preoti si du/o%nici Preotii, asa cum vorbesc, asa trebuie s triasc, c cea mai puternic predic este cea cu fapta, si apoi cea cu cuvntul. Du0ovnicul trebuie s fie lumin pentru toti, printe pentru toti, sfetnic bun si povtuitor iscusit de suflete. + fie pstor adevrat, iar nu nimit, care slu*este cele sfinte pentru bani si cstig pmntesc. )l trebuie s fie ca o lumnare n sfesnic, ca s lumineze tuturor, iar nu sub pat. Du0ovnicii s se fac ei pild tuturor prin dragoste si smerenie. 6umai asa se pot mntui si ei, si pe altii. &urma lui ?ristos se pstoreste cu fluierasul, iar nu cu btul. dic cu blndete, nu cu asprime. +e pstoreste mai mult cu e>emplul vietii preotului, nu numai cu predica de la amvon. Dac am fi fcut si noi n viat mcar a zecea parte din ct am nvtat pe altii, tot ne-ar mntui Dumnezeu/ Conteaz foarte mult viata, evlavia, ntelepciunea si comportarea preotului n paro0ie, n mi*locul oamenilor. sadar, de viata preotului depinde, n bun parte, mntuirea turmei. %Pestele de la cap se stric/% - spun btrnii. Cea mai mare vin o poart pstorii de suflete. Dac am fi noi mai buni, s-ar sc0imba si crestinii. +ectele se nmultesc mai nti din cauza preotilor care nu au gri* pentru turma lui ?ristos. =nde preotii si fac datoria de pstori si triesc precum nvat pe oameni, acolo nu ptrund sectele. !ai

mult dect cunoasterea +fintei +cripturi si dect teologia si predica, este viata preotului. ceasta este si trebuie s fie cea mai puternic predic a preotului de la tar si de la oras. Cel mai greu pentru preot este la +fnta ;iturg0ie si la +povedanie. )i, printilor, du0ovnicia este tare grea, mai ales n zilele noastre/ Pcate multe, credint putin, rugciune din fug, vremuri de pe urm... 6umai mila lui Dumnezeu ne poate mntui/ Calittile unui bun du0ovnic sunt acestea$ s fie mai nti om de rugciune, s iubeasc <iserica si pe toti oamenii, s fie smerit si blnd cu cei smeriti care se ciesc de pcatele lor si aspru cu cei lenesi, care nu merg la biseric si nu prsesc pcatele, s nu fie iubitor de bani si de lucruri pmntesti, nici s fie iubitor de laude si de cinste. 'ar cununa tuturor - s fie gata, la nevoie, a-si pune si viata si sufletul pentru <iserica lui ?ristos si pentru fiii si sufletesti. +e cade povtuitorului s fie bun, dar si nfricostor, ca cei ce fac bine s ndrzneasc, iar cei ce gresesc s nu deznd*duiasc, nici s leneveasc. )ste vreme pentru tot lucrul. )ste vreme de smerenie si vreme de stpnire, vreme de mustrare si vreme de crutare, vreme de ndrznire, vreme de buntate si vreme de asprime, adic pentru tot lucrul. 3se refer la du0ovnici - n.r.4 + cumpnim ntre asprime si iertare, ntre scumptate si iconomie, iar unde nu stim sau n cazuri mai grele s-i ntrebm pe du0ovnicii iscusiti si mai ales pe ierar0ii nostri. Du0ovnicului i se cade a lua 0otrre dreapt, dup pravil. Dac cineva se abate de la datoria lui si nu ascult de sfaturile du0ovnicului, el singur va rspunde n fata lui Dumnezeu. Du0ovnicul ns este dator s se roage lui Dumnezeu pentru ntoarcerea lui si s-l ierte. Dac am face noi tot ce-i nvtm pe altii, am fi sfinti. Pe cei care nu fgduiesc c prsesc pcatele, nu avem voie s-i dezlegm pn nu se ciesc de ele din inim si nu le prsesc. + ne rugm mult pentru cei ce se mrturisesc la noi si au cazuri grele, si Dumnezeu ne va ncredinta tainic ce canon s le dm si cnd s-i apropiem de cele sfinte. &oti preotii, fie ei clugri, fie de mir, sunt datori s-si aib du0ovnicii lor si s se spovedeasc regulat, iar cnd este vorba de cazuri mai grele s se mrturiseasc numai la episcop. Dac omul ptimas, desi fgduieste, nu se poate lsa de pcat, atunci du0ovnicul, dup mai multe ncercri, s se roage pentru el si s-l trimit la alt du0ovnic mai iscusit. Despre rai &rece viata, vrei-nu vrei, si mine-poimine s ne ntlnim, cu totii, colo sus n rai. +i dup ce vom trece dincolo, n-o s ne uitm n urm. colo e lumina lin, luna e ntotdeauna plin. +oarele niciodat nu asfinteste, iar clima nu se rceste. Psrile cnt frumos si laud pe Domnul ?ristos. 5ngerii nencetat slavoslovesc, cntnd slava 5mpratului ceresc. 'ar !aica Domnului st de-a dreapta Fiului. Despre r.dare 6imic nu putem dobndi fr smerenie si rbdare. Pn la rai ne trebuie rbdare, ct putem duce n spinare/ + v dea Domnul rbdare cu dragoste, c prin rbdare se cstig raiul. Dragul tatei, rbdare, rbdare, rbdare. Dar nu rbdare cu noduri, ci rbdare si ndelung rbdare cu dragoste. :bdarea este de dou feluri$ dobitoceasc si cu dragoste. dic rbdare fireasc si rbdare du0ovniceasc. :bdare, rbdare, rbdare n boal, n orice necaz. :bdare n boal, rbdare n ocar, rbdare cu multumire, pentru scumpa mntuire.

Dumnezeu s-ti dea sntate si rbdare cu bucurie n boal, cci pe ct trupul se topeste, pe att sufletul se mputerniceste si se curteste de toate pcatele. + ne rugm s ne dea Domnul rbdare, c %cel ce va rbda pn la sfrsit, acela se va mntui%. Deocamdat v dorim rbdare si bucurie, si dup aceea pace sufleteasc si bucurie du0ovniceasc. Despre relatiile de "amilie Printii vor da seama de sufletele copiilor lor, dac nu le-au insuflat de mici credinta si frica de Dumnezeu. O mam credincioas care are brbat si copii, orict ar suferi de la sotul ei, trebuie s rabde pentru mila copiilor. +otia brbatului desfrnat, care are copii, s rabde cu nde*dea ntoarcerii sotului la pocint si s nu-l prseasc, de mila copiilor. 'ar dac nu are copii, s-l prseasc un timp, pn d dovad de pocint, si, dac o c0eam, s se rentoarc n familie fr a-i mai aminti de pcatele fcute n trecut. Femeia care este lsat de brbatul ei trebuie s fac tot ce este posibil s se mpace cu el, si amndoi s se osteneasc pentru salvarea copiilor. Femeia ucigas de copii si plin de pcate s-si plng toat viata pcatele, cu post si lacrimi, si prin milostivire s ngri*easc de copii orfani si bolnavi, dup sfatul du0ovnicului ei. !ulte femei si pierd sufletul pentru desfrnare si avort. Femeia vduv, dac este tnr si are copii, s triasc n nfrnare un an-doi, iar dac se poate nfrna, cu darul lui Dumnezeu, s rmn vduv pentru copii si s se *ertfeasc pentru viitorul si cresterea lor. Dac nu se mai poate nfrna, s se cstoreasc cu binecuvntarea preotului ei, dar nu pentru pcate, ci pentru a naste copii si pentru nfrnare. Dup 2#-"# de ani, femeile vduve nu trebuie s se recstoreasc, dac iubesc pe ?ristos si doresc s-si mntuiasc sufletul. Despre rugciune &eologia noastr este rugciunea/ Orice crestin, fie clugr, fie mirean, trebuie s aib un program de rugciune. :ugati-v ct mai mult lui Dumnezeu/ ceasta este toat speranta mntuirii noastre. C din rugciune izvorsc toate faptele bune. + fii cuminte si s nu lasi rugciunea. Ii bogdaproste c !aica Domnului este cu noi si nu lsa rugciunea. + nu te temi niciodat, cci la crma vietii noastre este <unul Dumnezeu, este !ntuitorul nostru 'isus ?ristos cu !icuta Domnului. )l ne acoper cu 0arul Du0ului +fnt. 6umai s nu lsm sfnta rugciune. Cnd suntem la o rscruce n viat, s facem dou lucrri$ s ne rugm si s ntrebm. + ai pe mama la dreapta si moartea la stnga. !ngie-te cu ele. Cnd esti fricos te mngie mama, adic rugciunea( iar cnd esti prea voios, te mngie moartea, adic lacrimile. sa, n toat vremea, aceste dou surori ti vor fi de mare folos. +por n toate cele bune. Primul folos al rugciunii este pacea sufletului si multumirea du0ovniceasc. Oriunde esti - esti linistit( orice faci - esti multumit, stiind c toate sunt rnduite de la Domnul. cea rugciune este mai de folos care izvorste lacrimi de umilint, care ne a*ut s prsim pcatele si s crestem n dragoste, n smerenie si n credint. Fiecare s se roage cu rugciunea care-l a*ut s sporeasc mai mult n fapte bune si pocint. :ugciunea cu simtire si lacrimi ne uneste cu ?ristos, dulcele nostru !ntuitor. ;acrimile la rugciune, cugetul c esti cel mai pctos, o mare bucurie n inim si mult iubire si

mil fat de toat zidirea sunt semnul sporirii du0ovnicesti. !are putere are Psaltirea asupra du0urilor rele. Psaltirea unit cu postul si smerenia sunt cele mai puternice arme mpotriva diavolilor. C cine citeste psalmi imit pe ngeri si cnt mpreun cu ei. :vna, rugciunea si smerenia a*ut cel mai mult pe calea mntuirii. + unim rugciunea citit cu cea cntat, adic rugciunea din crti cu cea rostit n taina inimii, si atunci vom spori si vom dobndi mult bucurie si pace n suflet. 6u trim ca s mncm, ci mncm ca s trim/ Cci trebuie s avem ntotdeauna constiinta si mintea curat( ca rugciunea noastr s poat a*unge la cer/ Cnd ne rugm, trebuie repetat mereu$ %'art-mi mie, Doamne, cum iert si eu%. + ne rugm lui Dumnezeu cu lacrimi si s postim, c Dumnezeu are de unde da, dac are cui da/ &otdeauna s fiti cu gndul la biseric, c acum se cnt %?eruvicul%, acum se cnt % >ionul%... + ne rugm nu numai pentru bunii nostri frati si prieteni care ne iubesc, ci si pentru cei care nu ne iubesc, ca s dovedim c suntem fiii lui Dumnezeu dup dar si s vedem usa raiului desc0is spre noi. + ne rugm unii pentru altii, ca Dumnezeu s ne nvredniceasc de mntuire si s ne fac parte de un coltisor de rai... :ugciunea putin, fcut mecanic, din sil sau de oc0ii altora, este bun, dar nu aduce mult folos, pn se atinge Du0ul lui Dumnezeu de inimile noastre. Despre rugciunea inimii :ugciunea inimii este treapta cea mai nalt a rugciunii. :ugciunea nu este teorie care se nvat la scoal. :ugciunea inimii, adic cea fcut cu simtirea inimii, este o druire a +fntului Du0, un dar de sus, pe care l primesc numai cei vrednici de el. Cui 5l iubeste pe Dumnezeu din tot sufletul, din toat virtutea si din toat inima sa i se druieste darul rugciunii inimii si darul sfintelor lacrimi. ltfel, poti cpta rugciunea inimii din e>perient, dup o lung practic, dar se pierde usor, cci inima nu arde de iubire pentru ?ristos. Despre smerenie !are este smerenia pentru clugri si pentru crestini/ +merenia este cugetul inimii noastre care ne ncredinteaz c suntem mai pctosi dect toti oamenii si nevrednici de mila lui Dumnezeu. Cnd ne defimm pe noi nsine nu avem smerenie, ci atunci cnd altul ne ocrste si ne defaim, nc n public, iar noi rbdm si zicem$ %Dumnezeu i-a poruncit fratelui s m ocrasc, pentru pcatele mele%, aceasta este smerenia adevrat. De mare a*utor pe calea mntuirii ne sunt smerita cugetare si smerenia, care spal pcatele si biruiesc diavolul. Despre %oia lui Dumnezeu + te lasi n mna Domnului, ca lutul n mna olarului. + cerem a*utor de la Domnul si s ne lsm n mna ;ui. Dac ne lsm n voia lui Dumnezeu, s fim siguri c nu ne va lsa. De vrei s asculti si s te folosesti, taie-ti voia si las-te n voia lui Dumnezeu si primeste cuvintele si dragostea noastr. Cnd darul lui Dumnezeu se apropie de inima omului, atunci toate i se par usoare( iar cnd se deprteaz 0arul, atunci toate i se par grele.

Dumnezeu, pe cine iubeste, l tine aproape de )l, ca nu cumva libertatea s-i sc0imbe mintea si nselciunea lumii s-i cstige sufletul.

Extrase din cartea "Parintele Paisie de la Sihla"