GLOBALIZAREA CRIZELOR.

CAUZE I EFECTE

Marcus Tullius Cicero, celebrul analist politic din Roma Antic, afirma n anul 55 nainte de Hristos, urmtoarele: Bu etul trebuie ec!ilibrat" Te#aurul trebuie reapro$i#ionat" %atoria public trebuie mic&orat" Aro an'a func'ionarilor publici trebuie moderat &i controlat" A(utorul dat altor 'ri trebuie eliminat, pentru ca Roma s nu dea faliment" )amenii trebuie s n$e'e s munceasc n loc s triasc pe spinarea statului*" Aceste cu$inte sunt au#ite tot mai des n #ilele noastre, rostite de di$er&i lideri ai momentului, to'i ncerc+nd s induc n mentalul colecti$ ideea c statul su$eran se afl ntr,un impas ma(or, tributar de#ec!ilibrelor bu etare accentuate" ntr,o economie fr rani'e, tentati$a statului de a u#a de propria su$eranitate este se$er amendat de corpora'iile transna'ionale" -ocotind nerespectat de$i#a dere lementrii &i a sc!imbului liber cu orice pre' care le acord dreptul de a dispune de resursele unui spa'iu dup propria $oie, acestea se ndreapt spre alte #ri, mai tolerante" .n$estitorului,!ien nu,i pas de felul n care conduita sa economic afectea# destinul unei comunit'i" -e sustra e de ndat obli a'iilor ce,i incumb aici, dac tinerii, btr+nii, femeile &i copiii altor melea uri i cer mai pu'in" /le0ibili#area for'ei de munc, adica tocirea instinctului de a a$ea un loc de munc permanent, slbirea ne$oii de a lucra n compania acelora&i oameni $reme ndelun at, descura(area mplinirii $oca'iei ntr,o meserie, alturi de dispari'ia sentimentului drepturilor &i ndatoririlor care re$in lucrtorului, mpiedic formarea elitelor profesionale, principala surs de solidaritate 1de stabilitate2 a societ'ilor industriale" .nfrac'iunile de t+l!rie crora le cad $ictim statele pseudo,su$erane, rm+n ast#i nepedepsite mul'umit circumstan'elor atenuante pre$#ute de legea comerului liber" 3a fel, beneficiind de pre$ederile discursului disponibilizrii ori raionalizrii, sunt ncura(ate s,&i fac de cap corpora'iile care, pentru a,&i asi ura debu&ee pentru propriile mrfuri, (ecmnesc familii &i comunit'i ntre i de mi(loacele de trai specifice acestora" n condi'iile actuale, economia este prins n cle&tele reducerii consumului, mai ales prin reticen'a firmelor de a face noi an a(ri, noi in$esti'ii care s dea un imbold economiei, spune economistul 4ouriel Roubini" Toat lumea ncearc s &i cree#e re#er$e pentru ca#ul n care economia intr ntr,o nou pant descendent, companiile stau pe mun'i de cas!" 5Afacerile nu fac nimic acum, nu a(ut economia, e0ist aceste riscuri care i fac ner$o&i" -e pl+n c nu in$estesc pentru c e0ist e0ces de capacitate, c nu an a(ea# pentru c nu e0ist suficient cerere, suficient consum final" %ar aici e0ist &i un parado0" %ac nu an a(e#i muncitori, nu e0ist suficiente $enituri ale 1

muncitorilor, nu e0ist suficient ncredere a consumatorilor, nu e0ist suficient consum, nu e0ist suficient cerere final*, a declarat Rubini ntr,un inter$iu pentru T!e 6all -treet 7ournal" -istemul capitalist este aproape de a intra ntr,o bucl autodistructi$, n care fiecare ncearc s se sal$e#e, spre detrimentul interesului eneral" n ultimii 8,9 ani aceast situa'ie s,a nrut'it" Am a$ut o redistribu'ie masi$ a $eniturilor din pia'a muncii ctre capitaluri, din salarii ctre profituri, ine alitatea n $enituri &i a$eri a crescut" Tendin'a firmelor de a c!eltui e mai redus dec+t cea a popula'iei, &i companiile &i permit s economiseasc mai mult dec+t popula'ia" Redistribu'ia $eniturilor &i a$erii fac problema lipsei de cerere a re at c!iar &i mai rea" :arl Mar0 a$ea dreptate, la un moment dat, capitalismul se poate autodistru e" 4u po'i s mu'i $eniturile din munc ctre capital fr s ai un e0ces de capacitate &i o lips a cererii a re ate" Asta se nt+mpl" Credeam c pie'ele func'ionea#, dar nu func'ionea#" ;ste un proces autodistructi$*, spune economistul" 4u suntem e0act nc n aceast fa#" %ar riscul de depresiune economic lobal e0ist &i Roubini l plasea# la 5<= n acest moment" ;0ist prea mult datorie a mediului pri$at &i a celui u$ernamental" %in datorie nu po'i s ie&i dec+t prin economisire, ntr,o cre&tere economic puternic sau prin metoda periculoas a infla'iei, spune Roubini" %ar, dac nu reporne&te consumul popula'iei &i firmelor, atunci ri&ti s rm+i n recesiune" n ->A, ns, nu e0ist cre&terea economic puternic iar consumul popula'iei nu cre&te" ;0ist ns 5sectorul imobiliar #ombie &i bncile #ombie*" Bncile sunt &i cele mai mari riscuri pentru economie, pentru c sunt mai mari &i mai reu se sal$at" ?Am putea a$ea un 3e!man Brot!ers la puterea a 8,a?" /aptul c /ed a anun'at c $a 'ine dob+n#ile aproape de #ero p+n n 8<@9 nu $a a(uta prea mult economia, spune Roubini" ;l se a&teapt ca BernanAe s anun'e un nou pro ram de Buantitati$e easin , &i apoi nc unul, &i nc unul" Colitica monetar nu $a putea elimina riscul ca economia s intre ntr,o nou recesiune" Totu&i, economistul crede c banii nou apru'i nu $or crea prea mult infla'ie, pentru c $or a(un e din nou la /ed, ca re#er$e n e0ces ale bncilor" Mai mult, msurile de austeritate $or mpin e 'rile mai ad+nc n recesiune" .nclusi$ 'ri ca Marea Britanie, /ran'a sau ->A, 'ri care nu &i,au pierdut nc accesul la pie'e, dar pe care e0ist o presiune imens" ;conomistul crede c pe 2

termen scurt aceste 'ri ar trebui s dea un imbold economiei prin deficite mai mari &i s $in cu o strate ie pe termen mediu &i lun care s promit reducerea radului de ndatorare, dup ce economia intr ntr,un ciclu de cre&tere" Croblemele dificile care au # uduit Drecia si apoi alte tari din ;uropa au reamintit ermanilor suspiciunile pe care le,au a$ut de la inceput despre uniunea monetara europeana" Cind Dermania si,a dat acordul in @EE< cu moneda unica europeana, autoritatile au promis cetatenilor ca ;uro $a fi la fel de puternic cum a fost marca ermana" .ntr,o anumita masura predictia s,a ade$erit" .n acelasi timp trecerea la moneda unica a determinat oamenii de afaceri ermani sa mentina sub control costurile de productie, inclusi$ cel al fortei de munca, sa creasca continu producti$itatea muncii si sa domine competitia internationala" Cina in 8<<E Dermania a fost leader mondial in domeniul e0porturilor, dupa aceea C!ina si,a spus cu$intul" .n cadrul Fonei ;uro, succesul Dermaniei a fost contrabalansat de situatia dificila prin care au trecut si trec Drecia, Cortu alia si -pania" Cericolul conta iunii situatiei din Drecia si .rlanda se poate e0tinde mai pronuntat si la Cortu alia, -pania si c!iar .talia" In fapt aparitia, dezvoltarea, adincirea i per i tanta !nor a tfel de diferentieri cro "#order la#e te increderea in E!ro i a$eninta coezi!nea ace tei zone, cotind in evidenta v!lnera#ilitati care cer o rezolvare !r%enta. Uni!nea E!ropeana i in pecial Zona E!ro e afla la ra cr!ce. TonG Barber 18<@<2 numea aceasta realitate 5Calciiul lui A!ile al piciorului stin al uniunii monetare* 1 europene n"a"2 Celalalt calcii al lui A!ile, de data aceasta al piciorului drept il repre#inta 5 ap*ul intre performanta administratiei publice a unui rup de tari 1 Dermania, /ranta, )landa, /inlanda2 si un mare rup de slabi performeri in frunte cu Drecia" In $od f!nda$ental ace te provocari i pericole !nt le%ate de atit!dinea i acti!nea a! inacti!nea %!vernelor din tarile UE. In ace t conte&t a intervenit deter$inarea liderilor principalelor tari $e$#re UE de a actiona coordonat pentr! a i%!rarea ta#ilitatii financiare i a rel!arii cre terii econo$ice in Zona E!ro in intre%i$e. UE tre#!ie a pro#eze in realitate ca poate %enera cre tere pe ter$en l!n% i $entinerea o$a'!l!i la nivel ! tena#il a! eli$inarea l!i in cea $ai $are $a !ra . Inlat!rarea ace tor diver%ente i diferentieri care prezinta !n $are pericol pentr! E!ropa devine o prioritate i tine de dorinta i efort!rile !neori !pra!$ane pe care tre#!ie a le faca tarile c! pro#le$e pentr! a realiza ta#ilitatea i ! tena#ilitatea financiara i fi cala, pentr! i$#!natatirea colectarii venit!rilor la #!%et, pentr! inlat!rarea cor!ptiei in ector!l p!#lic, pentr! cre terea co$petitivitatii '!catorilor de pe piata e!ropeana, pentr! rezolvarea pro#le$elor c! care e confr!nta i te$ele de pen ii i pentr! livrarea !nor date tati tice corecte. (ro#a#il ca tarile UE vor folo i criza c!renta i ca o oport!nitate in directia realizarii !ni!nii fi cale, in aditional la !ni!nea $onetara de'a e&i tenta . Ceea ce reprezinta o $are provocare avind in vedere ca UE in ace t $o$ent e te o a ociere de tate !verane. 4u mai putin importanta este problema imbatrinirii populatiei europene, ceea ce $a face deosebit de dicicila misiunea de inte rare a maselor de imi ranti din #onele din afara >; sau a miscarilor fortei de munca in interiorul acestei uniuni"

Hiitorul si mentinerea increderii in >; tin de capacitatea acestei uniuni de a asi ura pacea, stabilitatea politica si prosperitatea in ;uropa intrea a ca si a $ecinilor sai" %eterminarea liderilor europeni in a apara ;>R) este puternica" 3a reuniunea de la %a$os din .anuarie 8<@@ Cresedintele /rantei, 4icolas -arAo#G mentiona faptul ca politicienii ;uropei nu $a lasa ;uro sa cada" ;l adau a : 5 ;uro este ;uropa 5 si 5 4u $om lasa niciodata ca ;uro sa fie distrus""" ;l 1 n"a" ;uro 2 nu este o simpla notiune monetara sau economica" ;l are de,a face cu identitatea noastra ca ;uropeni 5" Lan area Facilitatii pentr! )ta#ilitatea Financiara E!ropeana *EF)F+ in suma de II< Miliarde de ;uro naste inca contro$erse , unele de fond" /T din 8< .anuarie 8<@@ pre#enta in comparatie cele doua po#itii care determina intir#ierea lansarii acestui fond destinat tarilor periferice din #ona ;uro care se confrunta cu mari datorii su$erane si probleme fiscale " Ce de o parte se afla po#itia Co$i iei E!ropene, , ; sustinuta de Banca Centrala ;uropeana 1BC;2 si de /ondul Monetar .nternational 1/M.2 , %oresc: lansarea imediata a fondului incepind cu I /ebruarie, fondul sa aiba capacitatea sa cumpere obli atiuni ale tarilor cu probleme din #ona ;uro de pe piata libera , -,a obtinut acordul de crestere a capacitatii de imprumut a fondului, in asa fel ca acesta sa poata utili#a intrea a suma de II< miliarde de ;uro .n cealalta barca se afla Ger$ania, sustinuta de )landa si /inlanda " Aceste tari doresc ca lansarea fondului sa fie acompaniata de un pac!et important de reforme in tarile beneficiare, in principal in #onele fiscale si bu etare prin reali#area consolidarii fiscale, re uli stricte care sa fie respectate de toate tarile si reforme economice" ;/-/ are rolul de a cumpara de pe piata secundara obli atiuni emise de tarile din Fona ;uro care se confrunta cu probleme ale datoriei publice" .n aditional, fondul poate e0tinde linii de credit tarilor care in eneral au forta si flu0 fiscal, dar tempoerar se pot confrunta cu lipsa finantarii de pe piata pri$ata" Concentrarea tarilor din Fona ;uro se $a face pe #ona fiscala prin implementarea unor re uli stricte cu pri$ire la deficitul bu etar" -,a creat in acest sens 5 )e$e tr!l E!ropean* , prin care >; $erifica timp de sase luni fiecare tara cu probleme, anali#ind mersul bu etului si al pro ramelor de reforme" )ri#ontul masurilor este lar it prin incercarea de a inlocui ;/-/ , care $a e0pira in 8<@9" ;ste $orba de !n no! fond * -.. $iliarde de E!ro /+ si un nou mecanism de inter$entie , E!ropean )ta#ilit0 1ec2ani $ 1;-M2 , care $a putea sa cumpere obli atiuni su$erane ale tarilor cu probleme din Fona ;uro atit de e piata primara , cit si de pe cea secundara" %e asemenea poate derula operatiuni de -Jap al )bli atiunilor su$erane, adica sa cumpere obli atiuni $ec!i cu pret ridicat de pe piata secundara si sa le sc!imbe cu altele noi emise de aceleasi state" .n fond aceasta se traduce prin aceea ca repre#inta o reesalonare a datoriilor su$erane , insa la costuri mai mici pentru acesta tari" /ondul poate usura si situatia in care se afla Banca Centrala ;uropeana 1 BC;2, care poate scapa de o parte sau in

intre ime de portofoliul acumlat de obli atiuni su$erane cumparate de aceasta din Fona ;uro 1 circa KK miliarde ;uro2" Ar puntea ca acest proces sa fie in reunat de faptul ca mare parte din obli atiunile su$erane sunt detinute de banci comerciale , care le folosesc drept colateral in operatiunile lor de refinantare de la BC;" Clanul de masuri pentru atenuarea efectelor cri#ei promo$at de u$ernul spaniol a inceput sa dea re#ultate, crescind increderea pietei pri$ate internationale in economia acestei tari" -,a a(uns astfel ca numai @,5= din bilantul a re at al bancilor spaniole sa fie refinantat prin operatiuni cu Banca Centrala ;uropeana, cea mai mare parte a refinantarii facindu,se de pe pietele pri$ate" 4u acelasi lucru se poate spune despre Drecia , unde bancile refinantea#a @L= din acti$e prin operatiuni cu BC;, sau .rlanda ,unde bancile utili#ea#a BC; pentru @5= din necesarul de finantat si Cortu alia cu K=" Masurile sunt mai mult decit ur ente" Orice derapa' in it!atia !nor tari c! pro#le$e din Zona E!ro poate d!ce la fali$ente !verane , care e vor tran p!ne in criza i te$ica deo e#it de p!ternica in i te$ele #ancare nationale , avind in vedere fapt!l ca o $are parte din o#li%ati!nile !verane e %a e c in portofoliile ace tor #anci. -a nu uitam faptul ca aceste portofolii se $or mari anul acesta" 4umai -pania $a fi ne$oita sa iasa pe piata obMli atiunilor pentru a atra e circa EI miliarde de ;>R) pe termen mediu si lun , inclu#ind circa @N miliarde ;>R) pentru refinantarea unor obli atiuni care $or a(unce la scadenta in trimestrul .." -e pune o intrebare de fond : a$em de,a face cu lip a de lic2iditati in ca#ul acestor tari sau , mult mai ra$, cu elemente care tin de in olventa. Cericolul conta iunii la ni$elul Fonei ;>R), si mai apoi la ni$elul >; sau mondial este inca unul puternic si deosebit de real" %e aceea $arianta restructurarii datoriilor unor tari trebuie sa se puna cu multa serio#itate" >nii sunt de parere ca asemenea demers trebuie sa se faca inainte de implementarea mecanismului dedicat perioadei de dupa 8<@9" )are se re$itali#ea#a Clubul de la Caris O