Sunteți pe pagina 1din 51

TEORIA SI METODOLOGIA EVALUARII

CAPITOLUL I

Introducerea in problematica generala a evaluarii


1.1. DEFINIREA SI IMPORTANTA EVALUARII Evaluarea este o componenta a oricarei activitati umane care tinde spre obtinerea unor rezultate !apt ce implica necesitatea de a stabili in ce masura rezultatele propuse au !ost e!ectiv obtinute" In sensul cel mai lar# evaluarea are un rol deosebit in viata !iecarei !iinte umane" Omul traieste sub semnul masurii si al comparatiei cu altii si cu sine" In intrea#a lui e$istenta el este permanent evaluat si la randul lui evalueaza pe cei cu care intra in contact" Evaluarea% valorizarea este o dovada ca persoanele lucrurile evenimentele nu ne sunt indi!erente prezinta pentru !iecare dintre noi anumite semni!icatii" Avand in vedere ca educatia este o activitate sociala comple$a apare necesitatea ca si aceasta sa !ie supusa evaluarii" Evaluarea intr&o acceptiune lar#a se concentreaza asupra e!icientei sistemului de invatamant considerat ca subsistem al sistemului social" 'e baza datelor !urnizate de evaluare se sta&bileste daca sistemul educational isi indeplineste !unctiile pe care le are daca obiectivele sistemului au !ost indeplinite" Evaluarea apare ca o componenta esentiala a activitatii de invatamant in #eneral a procesului de invatamant in special" 'rocesul de invatamant este un proces cu re#lare si autore#lare" Acest lucru este posibil deoarece !lu$ul in!ormational circula de la comanda spre e$ecutie si invers de la e$ecutie spre comanda" (ircuitul !lu$ului in!ormational de la e$ecutie la comanda se realizeaza prin intermediul mecanismului cone$iunii inverse secventa importanta a procesului de invatamant care reprezinta in !apt evaluarea" Evaluarea este punctul !inal dintr&o succesiune de evenimente care cu&prinde) stabilirea !inalitatilor%scopurilor peda#o#ice prin prisma comporta&mentelor dezirabile ale elevilor* proiectarea si in!aptuirea pro#ramului de realizare a scopurilor pro&puse*
masurarea rezultatelor obtinute ca urmare a aplicarii pro#ramului*

'e baza rezultatelor obtinute prin actiunea de evaluare urmeaza sa se adopte decizii de ameliorare a activitatii in etapa urmatoare" Abordata din aceasta perspectiva evaluarea peda#o#ica apare ca o ac&tiune mana#eriala care impune raportarea rezultatelor obtinute in activitatea educativa la un

ansamblu de criterii speci!ice domeniului cu valoare de etalon in vederea luarii unor decizii optime cu privire la des!asurarea activitatii in eta&pa urmatoare" Analiza conceptului de evaluare peda#o#ica imbina perspectiva so&ciolo#ica realizata in termeni de sistem cu cea psi+olo#ica an#a,ata la nivelul procesului de invatamant vizeaza deopotriva calitatea sistemului educational in ansamblul sau precum si evaluarea di!eritelor componente ale sistemului" Evaluarea de sistem urmareste #radul de realizare a !inalitatilor ma& crostructurale in anumite limite de timp si spatiu" 'ermite masurarea si aprecierea unor aspecte centrate asupra raporturilor dintre invatamant si viata socio&economica si culturala corelarea calitatii invatamantului cu contributia sa la dezvoltarea sociala" Evaluarea de pro es urmareste #radul de realizare a obiectivelor la nivel microstructural" Teoria curriculum&ului coreleaza cele doua perspective de analiza a evaluarii la nivel de sistem si la nivel de proces" Evaluarea procesului de invatamant devine ast!el o activitate de corelare or#anizare si interpretare a datelor privind e!ectele si calitatea activitatii instructiv&educative cu scopul de a stabili noi masuri de e!icientizare a !unctionalitatii intre#ului sistem edu&cational" Reprezinta o actiune psi+o&sociala comple$a care re!lecta pe de o parte nivelul de pre#atire al elevilor inclusi in sistem iar pe de alta parte cali&tatea variabilelor de sistem an#a,ate operational la nivelul relatiei dintre subiectul actiunii educative&cadrul didactic&si obiectul educatiei &elevul" Rezultatele evaluarii prezinta o importanta deosebita pentru toti !actorii implicati in procesul de !ormare a tinerei #eneratii) pro!esori elevi parinti si c+iar societate) pe!tru pro"esori evaluarea este importanta deoarece !urnizeaza in!ormatii cu privire la rezultatele activitatii des!asurate cu elevii ii a,uta sa identi!ice aspecte izbutite sau susceptibile de per!ectionare ale procesului instructiv&educativ #reselile tipice prezente in pre#atirea elevilor sursele care le&au #enerat pe baza carora iau decizii cu privire la strate#ia activitatii viitoare* pe!tru elevi# reprezinta un indiciu valoros cu privire la concordanta dintre per!ormantele obtinute si obiectivele pe care le aveau de indeplinit un reper important in re#larea e!ortului de invatare si a investitiei de timp destinat acestei activitati si eventual -un semnal de alarma- privind perspectiva evo&lutiei ulterioare corelata cu cerintele societatii !ata de pre#atirea lor" 'oate a,uta la conturarea aspiratiilor si la mobilizarea tuturor resurselor de care dis&pun in vederea realizarii lor* pe!tru pari!ti# este o baza de predictie si o #arantie privind reusita viitoare a copiilor un indiciu al necesitatii intreprinderii unor masuri speciale de spri,in a acestora pentru depasirea unor di!icultati sau ramaneri in urma" O!era date ce asi#ura ec+ilibrul intre cerintele puse in !ata copiilor si posi&bilitatile reale si virtuale ale acestora" Se va avea in vedere ca presiunea e$ercitata de !amilie pentru a&l impin#e pe copil spre -mai

mult- poate avea ca e!ect aspiratia spre -mai putin- pentru a evita deceptia" .D" Vrabie /0123"
pe!tru so ietate# evaluarea !urnizeaza in!ormatii pertinente despre nivelul de pre#atire a !ortei de munca e!icienta investitiilor in invatamant punctele slabe ale sistemului date ce se valori!ica in scopul inlaturarii dis&!unctionalitatilor sistemului si e!icientizarii sale" 141#56+

1.$. DELIMITARI TERMINOLO%I&E


Importanta deosebita a evaluarii activitatii educative a condus la con& stituirea teoriei evaluarii disciplina a sistemului stiintelor educatiei a!lata in stransa corelatie cu celelalte discipline peda#o#ice" Teoria evaluarii reprezinta un sistem de conceptii principii te+nici re!eritoare la masurarea si aprecierea rezultatelor scolare a procesului didactic si a sistemului educativ" Este si o componenta a te+nolo#iei didactice" Raportat la evaluare in literatura de specialitate se opereaza si cu alti termeni) Do imolo'ia. Termenul este de ori#ine #reaca* provine din do(ime & care inseamna proba incercare si lo'os & stiinta" A !ost introdus in anul /066 de catre 7" 'ieron cu sensul de te+nica de e$aminare" Ulterior termenul de do&cimolo#ie a primit sensuri mai lar#i in prezent desemnand stiinta evaluarii" Este stiinta care se ocupa cu studiul e$amenelor analiza stiinti!ica a varia&bilitatii notarii la e$aminatori di!eriti si la acelasi e$aminator in momente di!e&rite a !actorilor subiectivi ai notarii precum si cu identi!icarea mi,loacelor me&nite sa contribuie la cresterea obiectivitatii e$aminarii si evaluarii" Do imasti a este te+nica e$amenelor" Do)olo'ia *do$a&opinie# apreciere si lo#os&stiinta+este o ramura mo&derna a docimolo#iei si se ocupa cu studierea sistematica a rolului pe care&l are evaluarea %aprecierea in cadrul educatiei scolare studiaza rezonanta ecoul pe care aprecierea le are in constiinta si conduita elevului in !ormarea personali&tatii sale" Analizeaza e!ectele in+ibitoare sau stimulatoare ale di!eritelor tipuri de e$amene reactiile emotionale si intelectuale ale elevilor declansate in !unc&tie de +otararile pro!esorilor in!luentele e$ercitate asupra procesului de in&struire de opiniile pro!esorilor despre elevi rezultatele obtinute prin automati&zarea evaluarii internotare notarea in ec+ipa sau in lipsa notarii" .Lands+eere G"3" Masurarea este operatie a evaluarii ce consta in cuanti!icarea marimii rezultatelor in atribuirea de simboluri unor componente ac+izitionale prin e$celenta calitative" 'resupune o determinare obiectiva prin surprinderea ri#u&roasa a unor ac+izitii si prin !olosirea unor instrumente speciale) probe scrise practice porto!olii teste" Este lipsita de orice ,udecata de valoare* ci!rele care e$prima rezultatul masurarii ne!iind

raportate la un etalon nu implica distinctia dintre satis!acator&nesatis!acator bine&rau superior&in!erior" E$actitatea pre&cizia masurarii depinde de calitatea instrumentelor !olosite .probe aplicate3 de #radul de adecvare la !enomenele masurate de priceperea si onestitatea celui care opereaza masurarea" Masurarea tine mai mult de dimensiunea impersonala a educatorului si poate !i e!ectuata si de masini de evaluare" Apre ierea este o alta operatie importanta e evaluarii" (onsta in emiterea unei ,udecati de valoare asupra rezultatelor obtinute prin masurare" 'resupune acordarea unei semni!icatii rezultatelor masuratorii in baza unui cri&teriu de re!erinta.obiective urmarite bareme de corectare si notare descriptori de per!ormanta3 si a unei scari de valori .e$emplu notele de la /8 la /3" Obiec&tivitatea aprecierii depinde de e$actitatea masurarii de adoptarea unor criterii precise si ri#uroase de inlaturarea circumstantelor care ar putea #enera subiec&tivism si nu in ultimul rand de e$perienta si onestitatea educatorului" E)ame!ul este o modalitate de evaluare care se constituie ca o etapa !inala a unei curse mai mari" El presupune o cantarire o cumpanire o circum&scriere a competentelor ac+izitionate pana la un moment dat" Are !unctia do&minanta de constatare si de dia#nosticare a unor ac+izitii presupuse de,a ca e$istente" &o! ursul presupune con!runtare lupta intalnire si concurenta intre persoane care se considera competente intr&o directie a !ormarii" (oncursul este o etapa initiala de evaluare si are un caracter pronuntat selectiv" El ,oaca un rol pro#nostic si de decizie privind traseul ulterior al candidatului" .0 p"/16&/193" E"i ie!ta i!vatama!tului se re!era la capacitatea sistemului de inva&tamant de a produce in mod satis!acator rezultatele preconizate adica de a parveni la rezultate concretizate in comportamentele si atitudinile absol&ventilor prin e!orturi determinate la nivel macro& si microstructural" Ra!dame!tul s olar este dat de nivelul de pre#atire teoretica si actionala a elevilor re!lectand o anumita concordanta a acestor concretizari cu continutul circumscris de pro#ramele scolare"

1.,. FUN&TIILE EVALUARII SI E-AMINARII


Evaluarea reprezinta un ansamblu de activitati care nu sunt inde&pendente de anumite intentii" Acestea transced datele imediate raportandu&se la o serie de !unctii si !inalitati" :unctiile evaluarii sunt abordate in literatura de specialitate din per&spective di!erite" Ast!el ;icola I" evidentiaza !unctiile cu caracter economic si social S" (ristea analizeaza !unctiile sociale peda#o#ice si mana#eriale iar in #+idurile de evaluare elaborate de Serviciul ;ational de Evaluare si E$aminare .S;EE3 sunt mentionate !unctii #enerale

.dia#nostica pro#nostica de selectie etc3" si !unctii speci!ice .motivationala si de orientare scolara si pro!esionala3" 'rezentam in tabelul nr" /"/" !unctiile evaluarii in viziunea S;EE)
Natura "u! tiei DiagS"era de operare a "u! tiei I!strume!tele ele mai "re ve!t utili.ate Instrumente de evaluare di& a#nostica) teste psi+olo#ice de inteli#enta teste de cunostinte sau de randament etc"

Identi!icarea nivelului per!ormantei a npunctelor tari si slabe pe domenii ale oper!ormantei s t i c a Pro'!os/ Estimarea domeniilor sau a zonelor cu Teste de aptitudini de ti a per!ormante viitoare ma$imale ale educabililor capacitati sau abilitati speci!ice De (lasi!icarea candidatilor in ordinea Ideala este utilizarea de teste sele tie descrescatoare a nivelului de per!ormanta atins standardizate de tip normativ" intr&o situatie de e$amen sau de concurs" :unctia :unctia este activata si de catre se poate actualiza cu o miza mai mica in situatia anumite componente ale necesitatii crearii claselor de nivel" e$amenelor nationale De Recunoasterea statutului dobandit de catre Eliberarea de certi!icate erti"i/ candidat in urma sustinerii unui e$amen sau a diplome acte dovedind dobandirea are unei evaluari cu caracter normativ unor credite etc" Motiva/ Activeaza si stimuleaza autocunoastarea :eed&bac< structurat din partea tio!ala autoaprecierea valentele metaco#nitive in raport pro!esorului&evaluator in!ormal cu obiectivele procesului educational stabilite de .oral3 sau !ormal .sub !orma la inceput sau in !unctie de obiectivele de rapoartelor& comentarii3 evaluare comunicate anterior De o!/ Orienteaza decizia elevilor si a parintilor in Discutii individuale -seri ale siliere !unctie de nivelul per!ormantelor obtinute ast!el parintilor- vizite cu scop de incat orientarea scolara si %sau pro!esionala a !amiliarizare a unor institutii elevilor sa !ie optima in ec+ilibru stimulativ educationale alte !orme de intre dorinte si posibilitati consiliere destinate elevilor sau parintilor Tabelul nr" /"/" & :unctiile evaluarii si e$aminarii .dupa A" Stoica3

:unctiile evaluarii apar si se actualizeaza di!erentiat prin preeminenta si nu in c+ip e$clusivist" Intr&o situatie de evaluare se pot intrezari mai multe !unctii" Un e$amen spre e$emplu poate dobandi mai multe !unctii plecand de la intentiile diverse ale ) pro"esorilor de a controla ac+izitiile scolare la inceputul unui ciclu scolar de a decide asupra promovarilor*

elevilor de a lua cunostinta de reusitele si pro#resele lor* pari!tilor de a se in!orma asupra directiilor de dezvoltare a copiilor in scopul de a&i orienta scolar si pro!esional in cunostinta de cauza* dire torilor de s oli de a controla pro!esorii plecand de la stan&dardele asupra carora s&a cazut de acord de a identi!ica scaderi in activitatea scolii* so ietatii de a se in!orma asupra modi!icarilor aparute in cerintele si dezideratele tinerei #eneratii etc" .(ucos (" /00= p"/1=3"

1.0. Pro1leme a tuale privi!d evaluarea per"orma!telor s olare. INNOIRI ADUSE DE RE/FORMA INVATAMANTULUI IN A&TUL EVaLUATIV
Studiile intreprinse ca si practica educationala evidentiaza necesitatea adecvarii actiunilor de evaluare la mutatiile de accent survenite in ultimele decenii in domeniul invatamantului care impun redimensionarea si re#andirea strate#iilor evaluative in consens cu e$i#entele impuse procesului didactic" Ele se re!era la tipuri de rezultate scolare ce se impun evaluate in scoala con&temporana raportul pro!esor & elev in cadrul acestui proces te+nicile !olosite operativitatea realizarii !eed&bac<&ului in procesul evaluarii s"a" (ele mai semni!icative dintre aceste imperative pot !i considerate urmatoarele) E$tinderea actiunii de evaluare de la veri!icarea si aprecierea re&zultatelor & obiectivul traditional & la evaluarea procesului a strate#iei care a condus la anumite rezultate* evaluarea nu numai a elevilor dar si a conti&nutului a metodelor" Din aceasta perspectiva datele probelor de evaluare a re&zultatelor servesc nu numai la evaluarea % determinarea pro#resului scolar al elevilor ci si pentru evaluarea pro#ramului in vederea conceperii si realizarii activitatii instructiv&educative care sa conduca la indeplinirea obiectivelor vizate" Evaluarea rezultatelor in corelatie cu procesul didactic este menita sa !urnizeze in!ormatiile necesare re'larii si ameliorarii procesului instructiv&educativ in sensul per!ectionarii continue a acestuia * O mai buna si !unctionala inte#rare a proceselor evaluative in actul didactic ast!el incat sa se realizeze o veri!icare sistematica a per!ormantelor elevilor sa se depisteze la timp eventualele lacune care pot !rana pro#resul scolar si sa se obtina operativ in!ormatii cu privire la calitatea demersului didactic in vederea ameliorarii continue a acestuia* Inlaturarea nea,unsurilor pe care le prezinta veri!icarea prin sonda, in randul elevilor si continuturilor predate prin !olosirea unor probe care veri!ica toti subiectii si acopera intre# continutul esential predat*

Luarea in calcul in procesul evaluativ a unor indicatori variati altii decat ac+izitiile co#nitive precum conduita personalitatea elevilor atitudinile #radul de incorporare a unor valori etc"* Diversi!icarea te+nicilor de evaluare si cresterea #radului de adecvare a acestora la situatii didactice concrete .e$tinderea !olosirii testului docimolo#ic a lucrarilor cu caracter de sinteza punerea la punct a unor metode de evaluare a ac+izitiilor practice 3* Desc+iderea evaluarii spre mai multe rezultate ale spatiului scolar .competente relationale comunicarea pro!esor & elev disponibilitati de inte#rare in social3* Aprecierea rezultatelor scolare in raport cu obiectivele urmarite" Se are in vedere ca raportarea rezultatelor scolare la obiectivele urmarite con!era aprecierii un #rad ridicat de obiectivitate* ;ecesitatea intaririi si sanctionarii cat mai operative a rezultatelor evaluarii* scurtarea !eed&bac<&ului a drumului de la dia#nosticare la amelio&rare inclusiv prin an#a,area plenara a e!orturilor si a dispozitiilor psi+ice ale elevilor* (entrarea evaluarii asupra rezultatelor pozitive si nesanctionarea in permanenta a celor ne#ative* Accentuarea tendintei de realizare a proceselor evaluative ast!el incat acestea sa cultive si sa stimuleze interesul elevilor pentru studiu sa orienteze activitatea de invatare sa se cultive motivarea pozitiva si sa se atenueze e!ectele stresante ale evaluarii* Stabilirea unui raport optim intre evaluarea prin note si evaluarea prin cali!icative* trans!ormarea elevului intr&un partener autentic al pro!esorului in evaluare prin autoevaluare interevaluare si evaluare controlata" .0 p"/123" 'romovarea cu mai multa insistenta a evaluarii e$terne realizata de or#anele de conducere control si indrumare a invatamantului" Este le#ata de dorinta de crestere a obiectivitatii evaluarii per!ormantelor elevilor si de a o!eri educatorilor -repere- pentru re#larea modului lor de apreciere a rezultatelor scolare" Aceste tendinte de innoire % per!ectionare a actului evaluativ se re#a&sesc pe toate treptele si ciclurile de invatamant concretizandu&se in sc+imbari de esenta care au vizat) Evaluarea ure!ta Or'a!i.area si des"asurarea e)ame!elor la i! 2eierea i lului 'im!a.ial .e$amen de capacitate3 si a li eului .e$amen de bacalaureat3"
Evaluarea ure!ta este or#anic inte#rata procesului de instruire des!asurandu&se continuu in scopul de a realiza un !eed&bac< operativ necesar atat pentru

cadrul didactic cat si pentru elev prin in!ormatiile pe care le !ur&nizeaza asupra #radului de realizare a obiectivelor educationale" Se realizeaza prin intermediul tuturor metodelor si instrumentelor de evaluare .traditionale si complementare3 care trebuie ast!el #andite incat sa !ie adecvate speci!icului disciplinelor de invatamant continutului obiectivelor evaluate si parti&cularitatilor de varsta ale elevilor" 'e lan#a probele elaborate de cadrele didac&tice se recomanda administrarea periodica a unor probe standardizate elaborate pe plan national pentru a constata la ce nivel de per!ormanta se a!la elevii !ata de normele stabilite pe plan central" 'entru a impune evaluarii curente un caracter !ormativ mai accentuat pentru a&i spori #radul de obiectivitate Ser&viciul ;ational de Evaluare si E$aminare a venit in spri,inul cadrelor didactice cu o serie de #+iduri de evaluare pe discipline de invatamant .4 66 64 62 95 913 prin care se urmareste realizarea actului evaluativ pe baza unor criterii unitare cunoscute si aplicate in practica scolara curenta" Acestea urmaresc scopuri multiple)
sa "amiliari.e.e adrele dida ti e de specialitate cu probleme speci!ice evaluarii atat in practica scolara curenta cat si in situatia de e$amen*

sa promove.e metode si i!strume!te de evaluare e!icienta in practica scolara

curenta) sa/i i!arme.e pe edu atori cu metodolo#ia proiectarii si realizarii di!eritelor instrumente de evaluare .itemi teste si bareme de corectare3*

sa/i o!stie!ti.e.e pe toti ei i!teresati asupra problematicii #e&nerale a evaluarii per!ormantelor elevilor asupra importantei si impactului acesteia asupra sistemului de invatamant"

Sc+imbari importante de esenta a inre#istrat evaluarea i!vatama!tul primar. Acestea vizeaza aspecte precum)

ure!ta i!

i!lo uirea sistemului de !otare u i"re prin sistemul de notare cu ali"i ative bazate pe descriptori de per!ormanta care reprezinta criterii uni&tare la nivel national de apreciere a per!ormantelor scolare$3* ompletarea ataloa'elor si ar!etelor elevilor cu) caiete si !ise de observatie porto!olii etc" care sa permita o mai buna cunoastere a evolutiei per!ormantelor scolare ale elevilor* pre.e!tarea re.ultatelor s olare su1 "orma des riptiva" In acest scop s&au elaborat des riptorii de per"orma!ta care reprezinta criterii unitare la nivel national de apreciere a per!ormantelor scolare" Aceste criterii sunt in concordanta cu noul curriculum pentru ciclul primar" Ele corespund obiectivelor cadru sau obiectivelor de re!erinta descrise in curriculum"

In materialele publicate de S;EE .Evaluarea in invatamantul primar" Descriptori de per!ormanta /00=3 au !ost alese la !iecare disciplina un numar de apa itati si su1 apa itatiesentiale .deduse din obiectivele cadru sau de re!erinta3 pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa o anumita perioada de instruire in vederea acordarii cali!icativelor !oarte bine bine si su!icient" Acestea descriu ceea ce trebuie sa stie si%sau sa stie sa !aca elevul pentru a obtine cali!icativul corespunzator" 'rezentam in tabelul /"6" cateva e$emple de descriptori de per!ormanta)

TA>ELUL /"6" DES&RIPTORI DE PERFORMANTA *dupa Des riptori de per"orma!ta pe!tru i!vatama!tul primar. S.N.E.E.3 &.N.P.&.# $441+ Lim1a si Literatura Roma!a lasa a IV/a 1. O1ie tiv adru5 de.voltarea apa itatii de re eptare a mesa6ului oral 1.1 Elevul sesi.ea.a le'atura lo'i a di!tre se ve!tele u!ui mesa6 oral *raportul au.a/e"e t et .+# demo!stra!d stadiul de "ormare a a estei ompete!te pri! urmatoarele !iveluri de per"orma!ta 5

Su"i ie!t 7i!e Foarte 7i!e Sesizeaza cu di!icultate le#atura Sesizeaza !recvent la cerere si % sau in mod Sesizeaza intotdeauna la cerere si % sau i lo#ica dintre doua secvente ale spontan le#atura lo#ica dintre doua secvente mod spontan le#atura lo#ica dintre dou unui mesa, oral a!late in doua ra& ale unui mesa, oral a!late in raporturi lo#ice de secvente ale unui mesa, oral a!late i porturi lo#ice cu a,utorul intre& tipul) cauza&e!ect conditie&actiune etc" cu raporturi lo#ice de tipul) cauza&e!ec barilor de tipul" Din ce cauza? (u ezitari sporadice in !ormularea intrebarilor de conditie&actiune etc" utilizand intrebari d ce conditie? etc" adresate de tipul" Din ce cauza? (u ce conditie? etc" tipul" Din ce cauza? cu ce conditie? etc" invatator" (ompleteaza un mesa, oral cu secventa care (ompleteaza adecvat un mesa, oral c (ompleteaza .cu imprecizii co& e$prima cauza sau conditia des!asurarii unei secventa care e$prima cauza sau conditi rectate la interventia invatato& actiuni atunci cand asculta prima parte a des!asurarii unei actiuni !olosind corec rului3 un mesa, oral cu secventa mesa,ului si elementele de relatie .pentru ca" elementele de relatie lo#ica dintre partil adecvata care e$prima cauza sau !iindca" din cauza ca" daca" etc"3 mesa,ului" conditia des!asurarii unei actiuni"

Geografie clasa a IV-a

1. O1ie tiv adru 5 u!oasterea si utili.area u!or eleme!te de lim1a6 spe i"i e 'eo'ra"iei 1.1. Elevul o1serva diri6at 8 !ediri6at eleme!te ale mediului 'eo'ra"i # demo!stra!d stadiul de "ormare a a estei ompete!te pri! urmatoarele !iveluri de per"orma!ta5 Su"i ie!t 7i!e Foarte 7i!e Raspunde corect dar cu di!icultate la (onstruieste corect enunturi despre elemente (onstruieste corect enunturi despre intrebari despre elemente !enomene si !enomene si !apte #eo#ra!ice invatate sau elemente !enomene si !apte #eo#ra!ice !apte #eo#ra!ice invatate sau observate cu observate sau dupa un plan dat" invatate sau observate relationandu&le" spri,in sustinut din partea invatatorului Relateaza corect clar dar mai sumar Relateaza corect si detaliat !olosind sau dupa un plan dat" !olosind elemente de limba, speci!ice elemente de limba, speci!ice #eo#ra!iei Raspunde corect dar !oarte sumar la #eo#ra!iei observatii constatari personale observatii constatari personale cu intrebari despre elemente !enomene si cu prile,ul unor vizite e$cursii drumetii" prile,ul unor vizite e$cursii drumetii" !apte #eo#ra!ice observate cu prile,ul unor vizite e$cursii drumetii"

Edu atie mu.i ala lasa a II/a 1. O1ie tiv adru5 de.voltarea apa itatilor i!terpretative vo ale si i!strume!tale

1.1. Elevul a!ta *dupa au.+ i!dividual sau i! 'rup a!te e la u!iso!# de.volta!du/si depri!derile eleme!tare de a!tare vo ala# demo!stra!d stadiul de "ormare a a estei ompete!te pri! urmatoarele !iveluri de per"orma!ta5 7i!e (anta .dupa auz3 in #rup sau individual in dialo# sau alternanta cantece simple invatate cu spri,in minim din partea invatatorului" Foarte 7i!e (anta cu usurinta .dupa auz3 in #rup sau in interpretare solistica in dialo# sau alternanta orice cantec invatat"

Su"i ie!t (anta .dupa auz3 in #rup cantece invatate la unison si individual cu spri,in sustinut din partea invatatorului"

1.$. Elevul a ompa!ia.a ritmi a!tarea# demo!stra!d stadiul de "ormare a a estei ompete!te pri! urmatoarele !iveluri de per"orma!ta5 7i!e Sustine ritmic acompaniamentul cantecelor invatate interpretate individual a,utat de unele ,ucarii sonore cu spri,in minim din partea invatatorului" Foarte 7i!e Sustine ritmic acompaniamentul oricarui cantec invatat interpretat individual a,utat de unele ,ucarii sonore sau instrumente muzicale simple"

Su"i ie!t Sustine ritmic acompaniamentul unor cantece invatate cantate in #rup a,utat de unele ,ucarii sonore cu spri,in sustinut din partea invatatorului"

Evaluarea curenta in gimnaziu si liceu a fost perfectionata prin intro-ducerea de catre Serviciul de !valuare si !"aminare #S !!$ a unui sistem unitar de criterii pentru acordarea notelor scolare%

ational

Criteriile vizeaza numai acele sarcini de lucru #o&iective$ care suscita un grad ridicat de su&iectivism in apreciere' eseul( sustinerea argumentata a opiniilor in conte"tul comunicarii orale( proiectul( investigatia( s%a% Sistemul de criterii va asigura un grad sporit de o&iectivitate( trans-parenta si compara&ilitate in evaluarea rezultatelor scolare% ecesitatea ela&orarii sistemului de criterii se e"plica prin urmatoarele argumente' notele reprezinta doar sim&oluri ale unor )udecati de valoare asupra performantelor elevilor in diferite momente ale instruirii* sistemul de criterii asigura compara&ilitatea acordarii notelor de catre profesori in asa fel incat aceeasi nota sa reflecte niveluri de cunostinte si competente identice #sau foarte apropiate$ pentru elevi diferiti( dar apreciati prin aceeasi metoda de evaluare* sistemul de criterii va relationa mai puternic evaluarea curenta cu e"amenele nationale% Au fost ela&orate criteriile si descriptorii de performanta pentru notele +( ,( - si ./( urmand ca ec0ivalentul notelor 1 si 2 sa fie acoperite de cadrele didactice prin utilizarea )udecatilor de apreciere prin comparatie%

Criteriile de acordare a notelor sunt in relatie directa cu curriculum-ul si se realizeaza prin intermediul elementelor de competenta sau al standardelor de performanta asa cum rezulta din sc0ema de mai )os'

Obiective curriculare generale (cadru)

Standarde curriculare de performanta (la sfarsitul unui ciclu de invatamant) Obiective curriculare specifice (de referinta) O&iective de evaluare Metode si instrumente de evaluare Bareme de corectare Criterii de acordare a notelor Note scolare 3igura .%.% - elatia curriculum - evaluare #dupa A% Stoica( 4//.$
Sistemul de criterii pentru acordarea notelor in ciclul gimnazial si liceal reprezinta o continuare fireasca a sistemului de evaluare introdus prin reforma la ciclul primar% Utilizarea acestui sistem cu ma"imum de eficienta presupune definirea foarte clara a o&iectivelor curriculare( a o&iectivelor de evaluare( a sarcinilor de lucru si printro optiune foarte clara pentru un anumit tip de item% Prezentam in ta&elul nr% .%5% un e"emplu de criterii pentru acordarea notelor%

Dis ipli!a5 Matemati a *'im!a.iu+ O1ie tiv de re"eri!ta5 (onstruirea unor probleme avand drept suport #ra!ice si tabele de date" 'ornind de la #ra!icul si tabelele date !ormuleaza mai multe probleme distincte dintre care cel putin una cu caracter practic"

Sar i!a de lu ru5

Ate!tie9 'rodusul activitatii tale va !i apreciat dupa urmatoarele criterii)


&riterii de

intele#erea si utilizarea datelor relevante o!erite* !ormularea propriu&zisa a enunturilor* rezolvarea problemelor construite* evidentierea di!erentelor .asemanari si deosebiri3 intre problemele create* ar#umentarea caracterului aplicativ pentru problema creata in acest scop" Nota : Nota ; ota ota ./

a ordare a !otelor pe!tru o!struirea u!ei pro1leme

:ormularea enunturilor problemelor

'roble& 'roblemele Enunturile sunt cla&re ma este !nunturile !ormulate se bu&precise corecte din punct de vedere lo#ic simplista carespecta structuracura de o pre& si al con&structiei enunt" Inunei pro&lemezentare clara si !razelor" Sunt !oarte constructia #ipoteza( concluzie$corect realizata din enuntului sesunt clare( dar nu sepunct de ve&derebine de&limitate cele re#asesc refera la domeniilo#ic" 'ro&blemeledoua parti) ipoteza si diferite% Se o&servanu se re!era laconcluzia" Enunturile unele domenii inversiuni tendinta de a in-cludedomenii diverse" Invizeaza di!erite si utilizeaza in fiecare enunt cat date care nu structura !iecarei !olosesc inmai multe din dateleprobleme senumai date dintre cele oferite( unele dindelimiteaza rezolvare claro!erite in ipoteza de acestea nefiind !ormulari ipoteza de con&lucru" 'roblemele se incadreaza in metode necesare in rezolvare% ambi#ue etc" cluzie" O pro&lema contine de rezolvare di!erite"
cel putin o informatie neutiliza&ila in rezolvare%

Ta&elul nr% .%5 Criterii de acordare a notelor #dupa A% Stoica( .---( p% 4, - 5/$
Programul de reforma in domeniul evaluarii rezultatelor scolare propune doua tipuri de e"amene' E!amene nationale' de capacitate si de &acalaureat* E!amene locale' de admitere in liceu si in scoala profesionala%

!"amenele nationale se disting prin organizarea si desfasurarea lor in aceleasi conditii pentru toti candidatii% 6ezultatele acestor e"amene constituie &aza admiterii in treptele superioare de invatamant #liceu( universitate$% 3iind e"amene de certificare( de a&solvire( de finalizare a unui ciclu li se acorda o atentie mult mai mare decat celor de admitere% Transparenta organizarii si desfasurarii e"amenelor( in primul rand a celor nationale( informarea permanenta a celor interesati privind modificarile preconizate si formarea 7 perfectionarea cadrelor didactice in domeniul evaluarii sunt conditii esentiale pentru transpunerea in practica a unui sistem credi&il si o&iectiv de evaluare curenta si e"aminare% #58( p%.58$% 6etinem( in concluzie( ca evaluarea curenta si e"amenele reprezinta doua modalitati importante de evaluare( aflate in relatii de conditionare reciproca% !valuarea curenta tre&uie sa spri)ine( sa creeze conditii pentru &una desfasurare a e"amenelor prin'

modalitatile de evaluarea #strategii( te0nici( instrumente$ utilizate in practica scolara desfasurata la clasa* pregatirea cadrelor didactice( a&ilitarea lor in aplicarea diferitelor metode si instrumente de evaluare% familiarizarea elevilor cu sarcinile de lucru dupa modelul celor utilizate la e"amen( cu diferitele tipuri de itemi( cu &aremurile de corectare% utilizarea rezultatelor sale #integral sau partial$ in cadrul e"amenelor%

CAPITOLUL II

3O69!( 9!TO:! SI I ST6U9! T! :! !VALUA6!


"#$# %O ME DE E&'()' E
Teoria si practica pedagogica evidentiaza e"istenta mai multor forme si tipuri de evaluare( cunoscandu-se mai multe clasificari( in functie de criteriul adoptat% Prezentam in continuare cele mai frecvent intalnite clasificari' :upa volumul de informatii* e!periente acumulate de elevi care fac o&iectul evaluarii( s-au sta&ilit doua tipuri de evaluare' a$ evaluare partiala prin care se verifica secvential un volum redus de cunostinte si ac0izitii comportamentale* evaluare globala cand se verifica un volum mai mare de cunostinte( priceperi( deprinderi( a&ilitati%

&$

In functie de perspectiva temporala din care se realizeaza evaluarea distingem' a$ &$ evaluare initiala care se face la inceputul unui program de instruire* evaluare finala care se realizeaza la inc0eierea unei etape de instruire%

:upa modul in care se integrea+a evaluarea in procesul didactic ( evaluarea cunoaste trei forme' a$ &$ c$ evaluare initiala care se realizeaza la inceputul unui program de instruire* evaluare continua 7formativa care se realizeaza pe tot parcursul procesului instructiv-educativ* evaluare sumativa ce se realizeaza la inc0eierea unei etape mai lungi de instruire%

In functie de factorii care reali+ea+a evaluarea se contureaza doua forme sau tipuri de evaluare' a$ evaluare interna efectuata de aceeasi persoana 7institutie care realizeaza efectiv si activitatea de instruire #de e"emplu profesorul clasei$* &$ evaluare e!terna realizata de o persoana sau institutie diferita de cea care a asigurat realizarea efectiva a procesului de invatamant% Intrucat cea mai frecvent folosita clasificare este cea realizata dupa modul in care se integreaza evaluarea in procesul didactic( vom analiza( in continuare( mai pe larg cele trei 7forme de evaluare care se contureaza aplicandu-se acest criteriu% 2.1.1. EVALUAREA INITIALA% Se realizeaza la inceputul uni program de instruire cu scopul de a sta&ili nivelul de pregatire al elevilor( potentialul cu care urmeaza a se integra in activitatea viitoare% Prin evaluarea initiala se identifica volumul de cunostinte de care dispun elevii( gradul de stapanire si aprofundare a acestora( nivelul dezvoltarii competentelor si a&ilitatilor( care reprezinta premise fundamentale pentru atingerea o&iectivelor sta&ilite

pentru noul program de instruire( pentru reusita viitoarei activitati didactice% :atele o&tinute prin evaluarea initiala sunt valorificate in ela&orarea noului program din perspectiva adecvarii acestuia la posi&ilitatile reale ele elevilor% !valuarea initiala se poate realiza prin e"aminari orale( pro&e scrise sau practice% Indeplineste functia de diagnosticare #evidentiaza daca elevii stapa-nesc cunostintele si a&ilitatile necesare parcurgerii noului program$( precum si o functie predictiva( oferind informatii cu privire la conditiile in care elevii vor putea rezolva sarcinile de invatare ale noului program% 6ezulta ca datele oferite de evaluarea initiala contureaza trei directii principale pe care tre&uie sa se actioneze in planificarea activitatii pentru etapa urmatoare a activitatii didactice' proiectarea activitatii viitoare din perspectiva adecvarii acesteia la posi&ilitatile de care dispun elevi pentru realizarea sarcinilor noului program* conceperea modului de organizare si desfasurare a programului de instruire* aprecierea necesitatii de a initia un program de recuperarea pentru intreaga clasa( cand se constata ramaneri in urma la invatatura care ar putea impiedica desfasurarea eficienta a activitatii* adoptarea unor programe de recuperare individuale pentru anumiti elevi%

!valuarea initiala se realizeaza la inceputul unui ciclu de invatamant( la inceputul unui an scolar( dar si in conditiile in care educatorul preia spre instruire si educare un colectiv de elevi al carui potential nu-l cunoaste% 2.1.2. EVALUAREA SUMATIVA( numita si glo&ala sau de &ilant( se realizeaza( de o&icei( la inc0eierea unei perioade mai lungi de instruire #inc0eierea unui semestru( an scolar( ciclu de invatamant$% Prin intermediul ei se realizeaza verificarea prin sonda) a continuturilor invatarii( insistandu-se pe elementele fundamentale( se urmareste in ce masura elevii au capacitatea de a opera cu cunostintele de &aza insusite( si si-au format a&ilitatile vizate pe parcursul derularii programului de instruire% Ofera informatii utile asupra nivelului de performanta atins de elevi in raport cu o&iectivele de instruire propuse% Pentru ca nu insoteste procesul de invatamant secventa cu secventa are efecte reduse asupra activitatii instructiv-educative( acestea resimtindu-se dupa o perioada mai indelungata( de regula( pentru urmatoarele serii de elevi% Prin aceasta forma de evaluare rezultatele se apreciaza prin raportare la o&iectivele generale urmarite prin predarea disciplinei de invatamant% !"ercita in principal functia de constatare a rezultatelor( de clasificare a elevilor% Poate genera in randul elevilor atitudini de neliniste si stres si( in plus( consuma o parte considera&ila din timpul alocat instruirii% 2.1.3. EVALUAREA FORMATIVA, denumita si continua( insoteste intregul parcurs didactic secventa cu secventa( permitand verificarea sis-tematica a tuturor elevilor din tot continutul esential al instruirii% Permite cunoasterea efectelor instruirii dupa fiecare secventa( identificarea eventualelor nea)unsuri si astfel creeaza posi&ilitatea de a se adopta prompt masuri de ame-liorare a activitatii de invatare% In acest fel se constituie intr-un mi)loc eficient de prevenire a ramanerilor in urma la invatatura si a esecului scolar( con-tri&uind la ;invatarea deplina;% Aprecierea rezultatelor se face prin raportare la o&iectivele operationale( feed-&ac<-ul o&tinut este operativ( mai util si eficient( a)utand elevul si profesorul sa-si adapteze activitatea viitoare la conditiile concrete ale instruirii% Prezinta avanta)ul ca stimuleaza sistematic elevii pentru activitatea de invatare( cultiva motivatia invatarii( previne acumularea de goluri in pregatire( dezvolta capacitatea de autoevaluare( genereaza relatii de coope-rare intre profesor si elevi( inlatura starile de neliniste si stres intalnite la elevi in cazul evaluarii sumative% !valuarea formativa7continua se realizeaza( de regula( pe sisteme de lectii( teme( capitole( care reprezinta unitati logice de structurare a continu-turilor invatarii% !a se poate organiza si dupa unele lectii al caror continut re-prezinta ;c0eia intelegerii; intregului capitol #5/$%

Analiza comparativa realizata de I%T% 6adu asupra celor doua forme de evaluare evidentiaza in mod sintetic notele si caracteristicile acestora( precum si avanta)ele si dezavanta)ele pe care le prezinta fiecare dintre ele% Acestea pot fi redate sistematic dupa cum urmeaza #4-$'

!valuare cumulativa

Evaluare "ormativa

Se realizeaza prin veri!icari partiale Se realizeaza prin veri!icari sistematice pe inc+eiate cu apreciere de bilant asupra parcursul intre#ului pro#ram de instruire pe secvente rezultatelor* mici* Opereaza prin veri!icari prin sonda, in 'ermite veri!icarea tuturor elevilor si a intre#ului randul elevilor si la nivelul continutului continut esential al instruirii* invatarii* Urmareste in principal evaluarea (ontribuie in mod e!ectiv la ameliorarea rezultatelor si are e!ecte reduse pe planul imbunatatirea procesului instructiv&educativ reducand ameliorarii procesului instructiv&educativ* considerabil timpul dintre evaluarea rezultatelor si per!ectionarea activitatii*

Aprecierea rezultatelor se realizeaza prin Aprecierea per!ormantelor se !ace prin raportare raportare la scopurile #enerale ale disciplinei* la obiectivele operationale concrete* E$ercita in principal !unctia de constatare Indeplineste si ea !unctia de constatare dar si o a rezultatelor si de clasi!icare a elevilor* importanta !unctie de predictie si motivationala* Genereaza la elevi atitudini de neliniste si

stres*

Determina relatii de cooperare intre pro!esori si elevi stimuland concomitent la elevi capacitatea de evaluare si autoevaluare*

Utilizeaza o parte importanta din timpul Reduce timpul !olosit pentru veri!icare in alocat instruirii" !avoarea activitatii de predare&invatare"

,abelul $#-# 'nali+a comparativa a evaluarii cumulative si formative


Luand in considerare trasaturile caracteristice ale acestor tipuri de evaluare rezulta ca fiecare are o contri&utie specifica in cunoasterea nivelului de pregatire al elevilor si( intr-o masura mai mare s-au mai mica( asigura pre-misele necesare pentru reglarea continua a procesului instructiv-educativ( fapt ce le recomanda deopotriva pentru practica educationala%

"#"# ME,ODE DE E&'()' E


9etodele utilizate in activitatea de evaluare sunt diverse( in ultima perioada facandu-se distinctie intre metodele traditionale( denumite astfel datorita faptului ca au fost consacrate in timp si sunt utilizate cel mai frecvent si metodele complementare care s-au impus in practica scolara mai ales in ultimii ani% 2.2.1. METODE TRADITIONALE DE EVALUARE In categoria metodele traditionale sunt incluse' pro&ele orale* pro&ele scrise* pro&ele practice% .robele orale #c0estionarea7e"aminarea orala$ reprezinta metoda de evaluare cel mai frecvent folosita in activitatea instructiv-educativa% Se rea-lizeaza printr-o conversatie intre profesori si elevi( prin care se

urmareste a se o&tine informatii cu privire la volumul #cantitatea$ si calitatea instructiei% Conversatia poate fi individuala( frontala sau com&inata% Se recomanda a fi utilizate mai ales in cazul disciplinelor care au ca o&iectiv formarea unor capacitati si a&ilitati dificil de surprins prin intermediul altor metode de evaluare #de e"emplu( capacitatea de comunicare ver&ala$% :esfasurandu-se su& forma unei comunicari directe( pro&ele orale de evaluare prezinta o serie de avanta/e' permit o verificare directa pe fondul unei comunicari depline #ver&ala si nonver&ala( semantica si ectosemantica$ si pe aceasta cale se pot evalua unele aspecte ale comportamentului afectiv-atitudinal* ofera posi&ilitatea unei evaluari fle"i&ile( adaptata particularitatilor individuale( prin sta&ilirea tipului de intre&ari si a gradului de dificultate a acestora in functie de calitatea raspunsurilor oferite de elevi* permit cunoasterea posi&ilitatilor de e"primare ale elevilor si siguranta cu care opereaza cu notiunile asimilate( priceperea cu care ela&oreaza un raspuns la o intre&are anume* a&ilitatea de a argumenta o idee( de a respecta logica si dinamica unei e"puneri( originalitatea manifestata in a&ordarea unei pro&leme* in cadrul unor raspunsuri incomplete( insuficient argumentate se poate interveni cu intre&ari suplimentare prin care se solicita precizari( completari( a)utandu-i astfel pe elevi sa e"prime mai &ine cunostintele insusite* favorizeaza intensificarea interactiunii profesor-elev*

realizeaza un feed-&ac<( prompt( rapid( permit corectarea raspun-surilor( restructurarea activitatii de predare-invatare in etapa imediat urmatoare* favorizeaza dezvoltarea capacitatii de e"primare a elevilor%

!videntiind avanta)ele pe care le prezinta pro&ele orale( nu putem trece cu vederea ca ele au si o serie de limite( dintre care retinem' o&iectivitatea evaluarii prin pro&e orale poate fi diminuata din cauza interventiei unei multitudini de

varia&ile' grad diferit de dificultatea a intre&arilor( starea de moment a evaluatorului #atitudine de calm sau nera&dare( irasci&ilitate( de &unavointa sau indiferenta( incura)atoare sau in0i&itoare$( starea psi0ica a elevilor #tensiunea afectiva$* caracterul uneori pertur&ator al intre&arilor a)utatoare care-i o&liga pe elevi sa se a&ata de la forma

de raspuns proiectat* posi&ilitatile limitate de verificare a unui numar mai mare de elevi* consum mare de timp( avand in vedere ca elevii sunt evaluati individual( prin sonda)( nivel scazut de

validare si fidelitate% !ficienta pro&elor orale poate fi diminuata si din cauza unor deficiente ce apar in folosirea lor de catre profesori #.1( p% 415-418$' e"aminare sumara( promovarea mai ales a c0estionarii frontale sau dimpotriva transformarea ascultarii orale intr-un simplu dialog cu cei numiti sa raspunda si ignorarea clasei( stangacie in utilizarea intre&arilor #mai ales a celor a)utatoare$ etc%

Pentru a creste valoarea si eficienta pro&elor orale se impune respectarea catorva cerinte metodologice' im&inarea e"aminarii frontale cu c0estionarea individuala* sta&ilirea preala&ila a continutului care urmeaza a fi evaluat si a elevilor ce urmeaza sa fie

c0estionati( astfel incat sa se o&tina informatii concludente asupra gradului de insusire a cunostintelor predate si a nivelului de pregatire a clasei* intre&arile sa fie formulate de asa maniera incat sa-i o&lige pe elevi sa prelucreze materialul( sa

selecteze informatia folosita pentru formularea raspunsului si sa o prezinte intr-o forma personala* acordarea unei ponderi sporite intre&arilor care-i determina pe elevi sa efectueze comparatii(

clasificari( sa evidentieze relatii cauzale( sa argumenteze( sa e"plice si sa e"emplifice( sa faca generalizari* antrenarea elevilor in corectarea sau completarea raspunsurilor date de elevii c0estionati* folosirea )udicioasa a formelor de ;intarire pozitiva;( stimularea elevilor la raspuns prin cuvinte de

incura)are( prin crearea unei am&iante care sa inlature tensiunea emotionala prezenta mai ales la inceputul e"aminarii orale* utilizarea ritmica a pro&elor orale( cresterea frecventei evaluarii fiecarui elev( mai ales a celor care au

dificultati de invatare( prevenindu-se astfel situatiile cand elevii invata numai cand apreciaza ca vor fi evaluati sau se sustrag prin diverse modalitati controlului% !"aminarea prin pro&e orale este o modalitate importanta de evaluare% :ecizia de a utiliza aceasta metoda tre&uie sa ai&a la &aza ratiuni care tin de' o&iectivele urmarite prin evaluare in situatia concreta* natura si specificul disciplinei* natura rezultatelor scolare pe care profesorul isi propune sa le evalueze*

tipul de informatie pe care e"aminatorul doreste sa o o&tina prin ras-punsurile elevilor* tipul de evaluare promovat* numarul elevilor ce urmeaza a fi evaluati* timpul si resursele materiale%

.robele scrise ocupa un rol de prim rang in verificarea nivelului de pregatire al elevilor% Im&raca forma lucrarilor de control curent( a lucrarilor de control date la inc0eierea unei unitati de invatare( unui semestru si la e"amene%

(ucrarile scrise de control curent #e"temporale$ se administreaza la lectia curenta( dureaza ./-.+ minute si cuprind un numar redus de intre&ari% Urmaresc triplu scop' verificarea modului in care elevii si-au insusit lectia de zi( acoperirea necesarului de note( formarea la elevi a o&isnuintei de a invata sistematic% (ucrarile de control la sfarsitul unei unitati de invatare se aplica in cadrul evaluarii formative% Verifica in ce masura o&iectivele unitatii #o&iectivele de referinta$ au fost indeplinite si elevii si-au insusit continuturile esentiale% Ofera informatii privind calitatea demersului didactic si efectele sale e"primate in nivelul de pregatire al elevilor% (ucrarile scrise semestriale (te+e) % Se pregatesc( de regula( prin lectii de recapitulare si sistematizare si evalueaza un volum mai mare de cunostinte% Se recomanda ca in cazul tezelor sa se formuleze su&iecte de sinteza care sa permita sa se verifice posi&ilitatile elevilor de a prelucra( organiza( sistematiza materia asimilata in alte structuri decat cele folosite in predare si sa a&ordeze anumite cunostinte din perspective noi( originale( daca este posi&il% !valuarea prin pro&e scrise prezinta o serie de avanta/e care contri&uie la eficientizarea procesului de instruire si cresterea gradului de o&iectivitate in apreciere' permite evaluarea unui numar mare de elevi intr-un timp relativ scurt( reducand astfel timpul alocat verificarii in favoarea predarii si invatarii* face posi&ila evaluarea tuturor elevilor cu privire la asimilarea aceluiasi continut( ceea ce permite compararea rezultatelor* asigura conditii pentru o apreciere cu grad ridicat de o&iectivitate( pe &aza unor criterii anterior sta&ilite #se poate asigura si anonimatul lucrarilor$* ofera elevilor posi&ilitatea de a ela&ora raspunsul in mod independent( in ritm propriu( demonstrand

astfel cunostintele si capacitatile de care dispun' diminueaza starile tensionale care pot influenta negativ performantele elevilor mai timizi sau cu alte

pro&leme emotionale% Comparativ cu pro&ele orale( evaluarea prin pro&ele scrise prezinta si unele de+avanta/e' imposi&ilitatea corectarii unor greseli( clarificarii( completarii imediate a cunostintelor( elevii luand cunostinta de lacunele lucrarilor cu relativa intarziere* imposi&ilitatea de a orienta elevii( fie si printr-o intre&are supli-mentara( catre un raspuns corect*

cand continutul nu acopera decat o parte din materie( e"ista po-si&ilitatea ca intamplarea sa ai&a un rol semnificativ cu implicatii importante asupra calitatii pro&ei% 6etinem ca pro&ele scrise datorita numeroaselor avanta)e pe care le prezinta castiga tot mai mult teren in practica evaluarii% 3olosite in com&inatii optime cu pro&ele de verificare orala si practica pot conduce la cresterea efi-cientei actului evaluativ% .robele practice se folosesc pentru a evalua capacitatea elevilor de a aplica anumite cunostinte teoretice in rezolvarea unor pro&leme practice( gradul de stapanire a unor priceperi si deprinderi% Se aplica in special atunci cand se urmareste evaluarea continutului e"perimental si practic al instruirii( dar ofera si informatii cu privire la insusirea continutului conceptual% 6e-prezinta si o modalitate importanta de dezvoltare a unor

competente generale si specifice( aplicative% Aprecierea in cadrul acestor pro&e are un grad ridicat de o&iectivitate si este usurata de faptul ca se finalizeaza intr-o serie de produse ce pot fi analizate prin raportare la criterii o&iective precise% Pentru ca evaluarea prin pro&e practice sa fie eficienta se impune respectarea unor cerinte' sta&ilirea pro&elor practice relevante in raport cu o&iectivele de evaluat* precizarea clara a sarcinilor* asigurarea ec0ipamentelor si aparaturii necesare* sta&ilirea criteriilor( normelor de evaluare si cunoasterea lor de elevi* folosirea te0nicii rangurilor s%a% 2.2.2. METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE Metodele complementare de evaluare se inscriu in categoria acelor strategii de evaluare care urmaresc sa ofere elevilor posi&ilitati sporite de a demonstra nu numai ca au asimilat un ansam&lu de cunostinte( dar si ca dispun de priceperi( deprinderi( a&ilitati de a opera cu respectivele cunostinte% Au un potential formativ ridicat si permit o mai &una individualizare a actului educational% In categoria metodelor complementare de evaluare sunt incluse' o&servarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor* investigatia* proiectul* portofoliul* autoevaluarea%

Observarea sistematica a activitatii si comportamentului ele-vilor % In activitatea pe care o desfasoara zilnic la clasa( profesorul o&tine prin intermediul acestei metode informatii relevante asupra performantelor elevilor din perspectiva .$ capacitatii lor de actiune si reactionare( 4$ a competentelor si a&i-litatilor de care dispun% Permite cunoasterea unor performante mai greu cuan-tifica&ile( dar foarte importante pentru aprecierea randamentului scolar( con-duita morala( 5$ trasaturi de personalitate si implicit pentru calitatea si eficienta demersului didactic% Pentru ca metoda sa conduca la o&tinerea unor informatii cu adevarat relevante( utile actului evaluativ( foarte important este modul in care acestea sunt inregistrate si prelucrate% G0idurile de evaluare ela&orate de Serviciul ational de !valuare si !"aminare indica trei modalitati de inregistrare a acestor informatii' fisa de evaluare' scara de clasificare* lista de control 7verificare%

Acestea pot fi utilizate atat pentru evaluarea procesului( cat si a produselor realizate de elevi* prezinta avanta)ul ca permit surprinderea o&iectivelor comportamentale ale domeniului cognitiv( cat si a domeniului afectiv si psi0omotor%

$) %isa de evaluare este un instrument in care cadrul didactic consem-neaza date factuale cu privire la comportamentul sau modul de actiune al ele-vului #fapte deose&ite( pro&leme de natura comportamentala( aptitudini ge-nerale sau specifice etc%$( pe care apoi le prelucreaza si le interpreteaza% Prezinta avanta/ul ca profesorul decide asupra comportamentului sau performantelor pe care le considera relevante( semnificative pentru a fi retinute si nu presupune implicarea elevului in completarea fisei% Are si de+avanta/ul ca solicita un timp considera&il pentru notarea datelor factuale si nu in-totdeauna interpretarea acestora are gradul de o&iectivitate dorit% 3isa de evaluare se poate prezenta astfel'

(lasa @@@@@@@@@@@@@@@@@ ;umele elevului @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ Data @@@@@@@@@@@@@@@@@@ 'rezentarea evenimentului %!aptei @@@@@@@@@@@@@@@@@@ Interpretarea evenimentului .concluzii de natura psi+o %peda#o#ica3
") Scara de clasificare insumeaza un set de caracteristici #compor-tamente$ ce sunt supuse evaluarii( cu participarea directa a elevului% Acestuia i se prezinta o serie de enunturi fata de care el tre&uie sa-si manifeste acordul sau dezacordul( avand la dispozitie o scara cu + trepte #se foloseste de regula scara lui Li<ert$%

!"emplu' /" Munca in ec+ipa ma stimuleaza"


'uternic dezacord dezacord neutru acord puternic acord

6" Imi asum cu placere responsabilitatile ce&mi sunt incredintate in cadrul ec+ipei" 'uternic dezacord dezacord neutru acord puternic acord

Important este ca profesorul sa redacteze enunturile astfel incat sa permita o&tinerea informatiei necesare pentru formularea unei concluzii pertinente cu privire la opinia( atitudinea pe care o are in vedere( iar elevii sa fie constientizati asupra cerintei de a raspunde cu sinceritate% Pentru aceasta este necesara respectarea urmatoarelor cerinte' enunturile sa ai&a o structura simpla( sa foloseasca un lim&a) accesi&il elevilor* fiecare enunt sa prezinte clar pozitii pozitive sau negative* enunturile sa fie astfel gandite incat sa-i furnizeze evaluatorului informatia dorita( sa permita cunoasterea atitudinii sau opiniei ce urmeaza a fi evaluata* pe ansam&lu( lista tre&uie sa cuprinda un numar apro"imativ egal de enunturi pozitive sau negative*

inainte de aplicarea scarii de clasificare este recomandat ca enunturile pe care aceasta le include sa fie e"perimentate pentru a avea garantia corectitudinii formularii si accesi&ilitatii%

5$ (ista de control 0verificare# Permite cadrului didactic sa constate la elevii sai prezenta sau a&senta unor caracteristici sau comportamente( fara ca pe moment sa formuleze )udecati de valoare asupra celor inregistrate%

!"emplu( in cadrul unei lectii de a&ilitati practice( la clasa a IV-a se poate folosi urmatoarea fisa de control' Elevul

a urmat instructiunile de lucru date inaintea activitatii a respectat etapele ce trebuiau parcurse in elaborarea lucrarii a !olosit corect instrumentele de lucru a !inalizat lucrarea a lucrat independent neavand nevoie de a,utor a sesizat unele imper!ectiuni ale propriei lucrari

DA DA DA DA DA DA

;U ;U ;U ;U ;U ;U

Prezinta avanta)ul ca se ela&oreaza relativ usor si permite evaluarea o&iectiva a unor a&ilitati% Un tip aparte de o&servatie este observatia participativa % Permite cadrului didactic( integrat alaturi de elevii sai intr-o anumita activitate( sa o&serve performantele si comportamentele acestora din interiorul activitatii% Are efecte pozitive pe linia intensificarii relatiilor profesor-elev% :esi are un caracter su&iectiv accentuat( poate sa castige in o&iectivitate( cu conditia sa se foloseasca instrumente adecvate si eficiente de urmarire si inregistrare a aspectelor care fac o&iectul o&servatiei% Investigatia# !ste o metoda complementara de evaluare prin care se o&tin informatii cu privire la

capacitatea elevului de a aplica in mod original( creativ( in situatii noi si variate( cunostintele asimilate% Se poate realiza pe parcursul unei ore sau unei succesiuni de ore de curs( individual sau pe ec0ipe% Prin intermediul acestei metode se pot evalua multiple aspecte privind capacitatea elevului de a' defini si intelege pro&lema investigata* folosi procedee diverse pentru a o&tine informatiile necesare* colecta si organiza date o&tinute* formula si verifica ipoteze cu privire la pro&lema luata in studiu* alege si descrie metodele folosite*

prezenta rezultatele7concluziile la care a a)uns% Are o contri&utie deose&ita nu numai pentru evaluarea propriu zisa( ci si in dezvoltarea capacitatilor de ordin aplicativ( familiarizandu-i pe elevi cu te0nicile investigatiei stiintifice( dezvoltandu-le gandirea logica( divergenta( capacitatea de argumentare( inventivitatea si originalitatea% In cazul in care investigatia se desfasoara pe ec0ipa)e7in grup stimuleaza interrelatiile in inte-riorul grupului si formeaza deprinderi de comunicare( de cooperare in rezolvarea unor sarcini colective% Presupune definirea clara a sarcinii de lucru( formularea unor instruc-tiuni precise cu privire la desfasurarea investigatiei( stimularea elevilor in a lua anumite decizii% In folosirea acestei metode se parcurg mai multe etape' definirea pro&lemei* alegerea metodelor adecvate* identificarea solutiilor%

Se pot organiza investigatii pe pro&leme diverse( cum sunt' influenta luminii in procesul de fotosinteza( factorii care influenteaza procesul de fotosinteza #&iologie$( influenta organizarii spatiului incon)urator asupra rezultatelor activitatii #educatie te0nologica$% !ficienta acestei metode depinde de respectarea unor cerinte( precum alegerea unor teme atractive si accesi&ile pentru elevi( coordonarea efortului elevilor pe parcursul investigatiei( incura)area demersului investigativ( asigura-rea suportului teoretic si material desfasurari investigatiei% .roiectul# !ste o metoda comple"a de evaluarea( mult mai ampla decat investigatia( recomandata mai ales in cadrul evaluarii sumative* se poate realiza individual sau in grup% Implica a&ordarea completa a unei teme( la nivelul particularitatilor de varsta% :e o&icei cuprinde o parte teoretica si o parte practica( e"perimentala% In cazul in care( datorita specificului disciplinei( partea e"perimentala este redusa sau nu se poate realiza( im&raca forma re-feratului% Proiectul permite identificarea si evaluarea unor cunostinte si capacitati superioare ale elevilor( fiind( in acelasi timp( o modalitate de evaluare cu puter-nice valente in directia stimularii motivatiei invatarii% Prin intermediul sau se pot evalua capacitati precum' capacitatea de a selecta din surse variate lucrarile care contin infor-matii utile realizarii proiectului #documentare$ si de a le valorifica in mod creator* priceperea de a identifica metodele de lucru adecvate indeplinirii o&iectivelor* a&ilitatea de a utiliza corespunzator materialele( ec0ipamentele( in-strumentele din dotare* capacitatea de a gandi solutii alternative si de a o alege pe cea mai potrivita* a&ilitatea de a finaliza produsul* priceperea de a opera generalizari* competenta de a prezenta proiectul realizat( punand in valoare aspec-tele relevante*

Tema proiectului este propusa initial de profesor( dar dupa ce elevii se deprind cu acest gen de activitate pot sa-si aleaga singuri temele% Ca metoda de evaluare cu puternice implicatii in realizarea efectiva a invatarii( proiectul tre&uie sa fie a"at pe o tema care sa favorizeze transferul de cunostinte( price-peri( deprinderi( a&ilitati( a&ordarea interdisciplinara( consolidarea capacitatii operationale a cunostintelor si a&ilitatilor sociale%

6ealizarea uni proiect presupune parcurgerea mai multor etape' identificarea pro&lemei 7temei* colectarea( organizarea( prelucrarea si evaluarea informatiilor legate de tema* ela&orarea de ipoteze privitoare la solutia pro&lemei* efectuarea proiectului* prezentarea proiectului% !valuarea proiectului se face pe &aza unor criterii ce vizeaza calitatea proiectului ca produs si a unor criterii ce vizeaza calitatea procesului prin care s-a a)uns la produsul respectiv #activitatea depusa de elev$% Criteriile ce vi+ea+a calitatea proiectului se refera la aspecte cum sunt' &aliditatea proiectului vizeaza gradul in care acesta acopera unitar si coerent( logic si argumentat tema propusa* Completitudinea proiectului se reflecta in felul in care au fost evidentiate cone"iunile si perspectivele interdisciplinare ale temei( compe-tentele si a&ilitatile de ordin teoretic si practic si maniera in care acestea ser-vesc continutului stiintific* Elaborarea si structura proiectului priveste acuratetea( rigoarea si coerenta demersului stiintific( logica si argumentarea ideilor( corectitudinea concluziilor* Calitatea materialului folosit in realizarea proiectului( &ogatia si varietatea surselor de informare( relevanta si actualitatea acestora( semnificatia datelor colectate s%a%* Creativitatea vizeaza gradul de noutate pe care-l aduce proiectul in a&ordarea temei sau in solutionarea pro&lemei% Criteriile ce vi+ea+a activitatea elevului se refera la felul in care ele-vul s-a raportat la tema proiectului( in ce masura a inteles sarcina( calitatea do-cumentarii in pro&lema respectiva( modul de prelucrare si valorificare a in-formatiei o&tinute din diverse surse &i&liografice( de a&ordare a temei #empiric( factual sau analitic( e"plicativ( argumentat$% Se vor avea( de asemenea( in vedere rezultatele( concluziile la care a a)uns autorul( relevanta proiectului #utilitate( cone"iuni intra si interdisciplinare$( precum si modul de prezentare a acestuia #claritate( coerenta( capacitate de sinteza etc%$% .ortofoliul este o metoda si un instrument de evaluare comple"( integrator( fle"i&il prin care profesorul urmareste progresul realizat de elev la o disciplina in plan cognitiv( atitudinal( comportamental de-a lungul unui semestru sau an scolar% Include rezultatele relevante o&tinute prin celelalte metode si te0nici de evaluare' rezultatele la pro&ele scrise #lucrari de control( teste( teme pentru acasa$* rezultatele activitatilor practice( proiectelor( investigatiilor*

compuneri( referate( eseuri( articole pu&licate( lucrari prezentate in cer-curi( sesiuni de comunicari* fise de o&servare* postere( mac0ete( desene( caricaturi* c0estionare de atitudini( interviuri* casete video cuprinzand prestatia orala a elevului in cadrul unor activitati sau contri&utia in activitatea de grup etc% O&servam ca portofoliul reprezinta ; cartea de vi+ita; a elevului( urma-rindu-i progresul inregistrat pe o perioada determinata a parcursului scolar% :eoarece realizeaza o sinteza a activitatii elevului pe o perioada mai inde-lungata de timp poate servi si ca evaluare sumativa% Permite evaluarea unor produse care( in mod o&isnuit( nu sunt avute in vedere prin celelalte metode de evaluare( ceea ce stimuleaza e"primarea personala a elevilor( anga)area lor in activitati de invatare mai comple"e( cu grad ridicat de originalitate si crea-tivitate% In felul acesta evaluarea devine motivanta pentru elev% In plus( portofoliul ca metoda de evaluare inlatura in &una parte tensiunile( starile emotionale negative care insotesc formele traditionale de evaluare% C0iar daca fiecare dintre elementele constitutive ale proiectului au fost evaluate separat( la momentul respectiv( in cazul acestui instrument se recomanda si o apreciere 1olistica( ce se &azeaza pe impresia generala asupra performantei elevilor si produselor realizate( luand in considerare piesele individuale incluse in portofoliu% Aprecierea se poate realiza prin calificative #e"celent( foarte &un( &un( accepta&il( inaccepta&il$ sau sim&oluri numerice #cifre de la + la . etc%$% 'utoevaluarea este o metoda prin care se urmareste construirea imaginii de sine a elevului( care

astfel nu se mai reduce la )udecatile de evaluare emise de catre profesor% !ste folosita cu scopul de a-i a)uta pe elevi sa-si cunoasca dimensiunile propriei personalitati si manifestarile comportamentale( avand totodata multiple implicatii in plan motivational si atitudinal% A)uta elevul sa constientizeze progresele si ac0izitiile( sa-si raporteze performantele la e"igentele si sarcinile invatarii( sa-si ela&oreze un stil propriu de munca% Pentru a-si indeplini rolul( este necesar ca elevul sa ai&a o serie de puncte de referinta 7 criterii in &aza carora sa procedeze la autoevaluarea diverselor aspecte ale devenirii sale% Avand in vedere pro&lematica deose&it de comple"a pe care o presu-pune aceasta metoda( ea va fi a&ordata intr-un capitol special #vezi su&capitolul 5%8% ;:ezvoltarea capacitatii de autoevaluare la elevi;$% 6etinem ca metodele complementare de evaluare asigura o alternativa la metodele traditionale( reprezentand optiuni metodologice si instrumentale care im&ogatesc practica evaluarii% Valentele formative pe care le detin le reco-manda in mod sustinut( ele contri&uind eficient la realizarea invatarii euristice% !le au meritul de a-i oferi profesorului informatii asupra nivelului de pregatire a elevilor ce nu pot fi o&tinute prin metodele traditionale si pe &aza acestora se pot formula aprecieri cu grad ridicat de o&iectivitate asupra performantelor si progreselor inregistrate de acestia% Prin intermediul lor se evalueaza precumpanitor ce

stie sa faca elevul( cum poate valorifica( aplica in conte"te si situatii noi cunostintele asimilate( a&ilitatile( capacitatile de care dispune% Utilizarea lor imprima un pronuntat caracter interactiv actului de predare-invatare( favorizeaza individualizarea sarcinilor de lucru( valorifica si stimuleaza intregul potential creativ al elevilor si creeaza cel mai potrivit cadru pentru e"ersarea a&ilitatilor intelectuale si practic-aplicative ale acestora%

"#2# INS, )MEN,E DE E&'()' E


Pentru ca metodele de evaluare( fie ca sunt traditionale sau complementare( sa ofere informatii pertinente cu privire la performantele scolare( este necesara folosirea unor instrumente adecvate de evaluare( ela&orarea unor pro&e care sa serveasca cel mai &ine o&iectivelor anterior precizate #pro&a = orice instrument de evaluare( proiectat( administrat( corectat de catre profesor$% Pentru a realiza o evaluare relevanta si eficace( instrumentele de evaluare #e"temporale( teze( teste$ tre&uie sa indeplineasca anumite cerinte( sa intruneasca anumite ;calitati te0nice; indispensa&ile atingerii scopului pentru care au fost proiectate% Principalele calitati ale unui instrument de evaluare sunt' validitatea( fidelitatea( o&iectivitatea si aplica&ilitatea "$% &aliditatea este data de precizia( acuratetea cu care instru-mentul7testul masoara ce si-a propus sa masoare% Pentru ca instrumentul de evaluare sa fie valid autorul tre&uie in primul rand sa sta&ileasca ce isi propune sa evalueze( sa masoare si apoi sa sta&ileasca sarcinile de lucru care se dau spre rezolvare elevilor% Validitatea este asigurata in masura in care instrumentul de evaluare acopera elementele fundamentale ale continutului pe care il testeaza( masoara cu precizie un anumit ;construct; #inteligenta( creativitate( originalitate$ si nu altceva( rezultatele o&tinute se coreleaza cu cele o&tinute cu ocazia altor masurari ale acelorasi a&ilitati% %idelitatea reprezinta acea calitate a unui test de a produce rezultate constante #sau foarte apropiate$ in urma aplicarii sale repetate in conditii identice( aceluiasi grup de elevi% Obiectivitatea reprezinta gradul de concordanta intre aprecierile facute de evaluatori independenti asupra raspunsurilor pentru fiecare dintre itemii testului% Testele cu gradul cel mai ridicat de o&iectivitate sunt cele standardizate% 'plicabilitatea desemneaza calitatea testului de a fi administrat si interpretat cu usurinta% !la&orarea de catre profesor a unui instrument de evaluare este o activitate deose&it de comple"a ce presupune parcurgerea mai multor etape' ""$ precizarea o&iectivelor si a continuturilor ce urmeaza a fi verificate* analiza continutului ce urmeaza a fi evaluat pentru a sta&ili ele-mentele esentiale* precizarea comportamentelor in care se e"prima analiza continuturilor esentiale #reproducere( aplicare( capacitate de a efectua operatii logice s%a%$* alcatuirea propriu zisa a pro&ei( prin formularea itemilor in concordanta cu o&iectivele si continuturile( sta&ilirea &aremelor de corectare% O importanta deose&ita prezinta formularea itemilor( prin item intelegand intrebarea( formatul acesteia si raspunsul asteptat #58( p%-+$( elemente strict necesare si aflate in stransa interdependenta% Precizarea clara a formatului in care formulam itemul conditioneaza formularea raspunsului* proiectarea raspunsului asteptat este o conditie importanta pentru corectarea si notarea acestuia%

In teoria si practica evaluarii se intalneste o &ogata gama de itemuri a carei cunoastere poate a)uta efectiv cadrul didactic in ela&orarea instrumentelor de evaluare% Cea mai frecventa clasificare a itemilor este cea care are drept criteriu o&iectivitatea in corectare si notare si include urmatoarele tipuri' itemi o&iectivi* itemi semio&iectivi* itemi su&iectivi%

2.3.1. ITEMI OBIECTIVI solicita din partea elevului evaluat( selectarea unui raspuns corect din doua sau mai multe variante de raspuns% Pot fi utilizati la toate disciplinele( sunt adecvati pentru masurarea unor o&iective diverse de evaluare #cunoasterea unor informatii factuale( aplicarea cunostintelor in conte"te diferite$( dar vizeaza preponderent capacitati de ordin reproductiv( verifica un numar mare de elemente de continut intr-un timp relativ scurt( asigura o&iectivitate in apreciere si notare( puncta)ul acordandu-se integral in cazul raspunsului corect% In categoria itemilor o&iectivi includem' itemi cu alegere duala* itemi de asociere 7de tip perec0e* itemi cu alegere multipla% Itemi cu alegere duala impun alegerea raspunsului corect din doua variante propuse( de tipul'

adevarat 7fals( corect 7 gresit( da 7nu% Sunt utilizati la ma)oritatea o&iectelor de invatamant( fiind usor de formulat( evalueaza in special cunostintele factuale( pot acoperi un volum mare de informatii( asigura o&iectivitate in apreciere( dar prezinta si riscul ca elevul sa aleaga raspunsul corect din intamplare #e"ista +/> sansa ca raspunsul sa fie dat intamplator 7g0icit$% In formularea itemilor cu alegere duala se cere respectarea unor cerinte' tre&uie sa vizeze fapte( situatii( pro&leme di0otomice( care nu admit decat unul din cele doua raspunsuri oferite* sa testeze un singur element de continut* sa fie formulati clar si precis( intr-un lim&a) adecvat varstei( pe cat posi&il su& forma unor propozitii afirmative% !"emple "$ '

(iteste cu atentie a!irmatiile urmatoare" Daca le consideri adevarate incercuieste literaA# daca le consideri !alse incercuieste litera F" A" :" Delta Dunarii s&a !ormat datorita mareelor" Raspuns corect : A" :" E$presia corecta a le#ii lui O+m pentru o portiune de circuit este data de relatia RAI%U"

Raspuns corect : A" :" 'rin insusirile ei reprezentarea se incadreaza in cate#oria proceselor psi+ice primare" Raspuns corect : A" :" Re!lectarea perceptiva are caracter direct nemi,locit in timp ce reprezentarea este o re!lectare mi,locita a realitatii" Raspuns corect A
Itemi cu alegere multipla solicita elevul sa aleaga raspunsul corect din mai multe variante de raspuns oferite% Ca si itemii cu alegere duala pot fi utilizati la toate o&iectele de invatamant( pot evalua a&ilitati si o&iective diverse( de la simpla recunoastere a unor informatii factuale( pana la evaluarea unor conte"te familiare sau noi% O conditie importanta ce tre&uie respectata in formularea lor este ca toate raspunsurile oferite sa fie plauzi&ile( altfel se reduce numarul de alternative si creste posi&ilitatea de a sta&ili raspunsul corect la intamplare% !"emple'

Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect" /" (are curent cultural din secolul al BIB&lea pune accent pe e$primarea libera a emotiilor si sentimentelor omenesti? a3 Impresionismul* b3 Realismul* c3 Romantismul* d3 Simbolismul" 4% Care partid a sustinut doctrina ;prin noi insine; in perioada inter&elica? a3 'artidul (omunist* b3 'artidul ;ational Liberal c3 'artidul ;ational Taranesc* d3 'artidul 'oporului" 5% Su& ce nume erau cunoscuti taranii li&eri in 9oldova medievala? a3 ,eleri* b3 mosieri* c3 razesi d3 me#iesi"

Itemi de tip perec1e 0de asociere# 6eprezinta( de fapt( un caz particular de itemi cu alegere multipla% Sunt alcatuiti din doua categorii de informatii distri&uite pe doua coloane% Informatiile din prima coloana repre-zinta premisele( iar cele din a doua coloana raspunsurile( sarcina elevului fiind aceea de a le asocia corect% Se utilizeaza in mod deose&it pentru a evalua in ce masura elevii pot identifica relatiile corecte dintre diferitele informatii' fapte( nume( date( evenimente( rezultate( e"presii ale unor legi s%a% !ste indicat ca numarul de

raspunsuri si premise sa fie diferit si sa li se precizeze elevilor daca un raspuns poate fi ales o data sau de mai multe ori% !"emple'

/" Scrieti in spatiul liber din dreptul !iecarei ci!re din prima coloana cuprinzand numele unor rauri litera corespunzatoare orasului situat pe !iecare rau dintre cele din coloana a doua) Rauri "" /" >istrita "" 6" Ialomita "" 9" Ciu "" 4" Mures "" 2" Somes Orase A" Arad >" (raiova (" Giur#iu D" Iasi E" Galati :" 'iatra ;eamt G" Satu Mare 7" Slatina I" Slobozia

4% Scrieti in spatiul punctat din fata fiecarui eveniment istoric din coloana A litera corespunzatoare din coloana @ A "" /" 'roclamarea 'rimei Republici :ranceze "" 6" Adoptarea -Declaratiei de Independenta a S"U"A""" 9" Adoptarea -Declaratiei drepturilor omului si cetateanului"" 4" Adoptarea (onstitutiei S"U"A" > a3 /5=0 b3 /115 c3 /1=9 d3 /1=1 e3 /1=0 !3 /106

5% Scrieti in spatiul punctat din fata fiecarei opere literare din coloana A( litera corespunzatoare numelui autorului din coloana @% A "" /" -Munci si zile "" 6" -Oedip re#e"" 9" -(avalerii"" 4" -'rometeu inlantuit> a3 Aristo!an b3 Esc+il c3 Euripide d3 7esiod e3 So!ocle !3 7omer

In cazul acestor itemi este necesara precizarea clara a instructiunilor referitoare la tipul elementelor e"istente in fiecare coloana si la modul in care tre&uie prezentat raspunsul% Caracteristica esentiala a itemilor o&iectivi este' o&iectivitatea ridicata in evaluarea rezultatelor invatarii* nu presupun o sc0ema de notare detaliata( pentru fiecare raspuns corect acordandu-se puncta)ul in-tegral% Principalul lor dezavanta) este ca evalueaza acele rezultate ale in-vataturii situate in zona inferioara a domeniului cognitiv #cunostinte( priceperi( capacitati de &aza elementare$% Contin premise pentru formularea unor ras-punsuri intamplatoare( fara cunoasterea solutiei corecte% Pentru a preveni o astfel de situatie se poate introduce cerinta de a modifica varianta falsa( astfel incat aceasta sa devina adevarata%

2.3.2. ITEMI SEMIOBIECTIVI. Itemii semio&iectivi solicita din partea elevului sa ela&oreze efectiv raspunsul% Acesta de regula este un raspuns scurt care permite evaluarea unui numar mare de concepte( priceperi( capa-citati% :in categoria itemilor semio&iectivi fac parte' itemii cu raspuns scurt* itemii de completare* intre&arile structurate%

Itemii cu raspuns scurt solicita elevii sa formuleze un raspuns scurt din punct de vedere al continutului( cat si al formei( intinderii% Presupun atat stapanirea unor cunostinte cat si a&ilitate de a ela&ora si structura cel mai potrivit si scurt raspuns( dar nu permit evaluarea unor capacitati intelectuale superioare% Inlatura pericolul unor raspunsuri date intamplator% Pot sa se inregistreze nu numai raspunsuri corecte( ci si partial corecte( fapt ce tre&uie ilustrat in &aremul de corectare% 6aspunsul poate consta intr-un cuvant( un numar( un sim&ol sau o propozitie% Corectarea lor este mai dificila decat in cazul itemilor o&iectivi( pentru ca elevii pot sa nu se limiteze la formularea unui raspuns scurt% !"emple'

/" (are este rezultatul e!ectuarii urmatoarelor operatii aritmetice? Scrie in spatiul punctat
!iecare rezultat corect" a3 25 D 49
"""" """""

b3 1= & 62
"""""

c3 64 /6

4% !numerati cele patru tipuri fundamentale de propozitii categorice% /" """""""" 6" """""""" 9" """"""""

4" """"""""
9entionam ca acesti itemi( prin raspunsul scurt pe care-l solicita nu stimuleaza dezvoltarea unor capacitati superioare% Itemi de completare# 6eprezinta o varianta a itemilor cu raspuns scurt% Solicita elevii sa formuleze un raspuns care sa completeze o afirmatie incompleta sau un enunt lacunar pentru a-i conferi valoare de adevar% !"emple'

/" (ompleteaza spatiile punctate ast!el incat sa obtii propozitii adevarate"


a3 'entru Descartes nota de!initorie a omului este de a !i """""""""""""

b3 'entru >er#son nota de!initorie a omului este de a !i """"""""""""""" c3 'entru >la#a nota de!initorie a omului este de a !i """""""""""""""" 4% Completeaza afirmatia de mai )os cu informatia corecta si completa' (el mai lun# rau care cur#e inte#ral pe teritoriul patriei noastre este raul """""""""" 5% Completati spatiul punctat cu informatia corecta% Ste!an cel Mare a domnit intre anii """"" si anii""""""
Itemii de completare nu sunt adecvati pentru evaluarea capacitatilor intelectuale superioare #analiza( sinteza( capacitate de rezolvare de pro&leme( evaluare$( iar prin raspunsurile foarte scurte pe care le solicita( daca sunt folositi in e"ces si e"clusiv( pot c0iar frana dezvoltarea acestora% Atat in cazul itemilor cu raspuns scurt si de completare( elevii tre&uie sa demonstreze nu numai cunoasterea pro&lemei( ci si capacitatea de a structura si formula cel mai scurt si potrivit raspuns% In ela&orarea lor nu se recomanda folosirea te"telor din manual pentru a nu incura)a memorarea mecanica% Intrebarile structurate reprezinta itemi formati din mai multe in-tre&ari de tip o&iectiv sau semio&iectiv legate intre ele printr-un element co-mun% In ela&orarea intre&arilor se porneste( in general( de la un material-stimul constand in diferite te"te( 0arti( grafice( diagrame% Prezinta avanta)ul ca orien-teaza elevul in ela&orarea raspunsurilor( creeaza conditii pentru evaluarea unor a&ilitati cognitive superioare( nu numai reproducerea sau aplicarea infor-matiilor( precum si gradarea comple"itatii si dificultatii sarcinilor de lucru( per-mit transformarea unui item de tip eseu intr-o suita de itemi o&iectivi sau semi-o&iectivi( sporind astfel gradul de o&iectivitate in apreciere si notare% Stimuleaza dezvoltarea capacitatilor si a&ilitatilor intelectuale supe-rioare( originalitatea( creativitatea persoanei evaluate% Intre&arile solicita un raspuns desc0is( dar relativ scurt( care sa nu de-pinda de raspunsul la intre&area precedenta pentru a putea fi apreciat si notat corect( conform &aremului% !le tre&uie sa fie in concordanta si strict corelate cu materialele-stimul folosite( sa testeze unul sau mai multe o&iective% !"emplu'

Disciplina) :ilozo!ie (lasa a BII a Unitatea de continut) Omul ca problema !ilozo!ica Obiectivul) Elevul va !i capabil)

sa identi!ice si sa !ormuleze problema !ilozo!ica abordata intr&un te$t* sa identi!ice conceptul&c+eie dintr&un te$t si sa enunte notele de!initorii*

sa re!ormuleze adecvat punctul de vedere sustinut intr&un te$t"

E!u!t .material&stimul3 Se da urmatorul te$t) -Dar ce sunt prin urmare ? Un lucru ce cu#eta" (e este acesta ? Unul care se indoieste intele#e a!irma nea#a vroieste nu vroieste intotdeauna ima#ineaza si simte" 'rin urmare din simplul !apt ca stiu de e$istenta mea si observ totdeauna ca absolut nimic altceva nu apartine !irii sau esentei mele in a!ara de !aptul cu sunt !iinta cu#etatoare inc+ei pe drept ca esenta mea consta in aceea doar ca sunt !iinta cu#etatoare- .R" Descartes Meditatio!es de prima p2ilosop2ia3" /" Indicati si !ormulati problema !iloso!ica pe care o abordeaza te$tul" """"""""" """""""""""""""""""""""""""""""""""""" 6" Indicati conceptul&c+eie din te$t si enuntati notele lui de!initorii" """""""""" """"""""""""""""""""""""""""""""""""" """"""""""""""""""""""""""""""""""""" 9" :ormulati in cuvinte proprii punctul de vedere e$primat de autorul te$tului """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" .Raspunsul corect /" (e este omul ? 6" Re$ co#itaus %lucru ce cu#eta %!iinta cu#etatoare* e$prima esenta umana atributul cu#etarii are o e$istenta independenta de corp este co#noscibil & -obiectul- este cunoscut de c+iar subiectul cunoscator" 9" :ormularea adecvata 3
O&servam ca intre&arile structurate permit testarea unei varietati de cunostinte( competente( a&ilitati( gradarea comple"itatii si dificultatii sarcinii( crearea conditiilor ca evaluarea sa ofere sansele unor raspunsuri corecte pentru toti elevii( dar si sa discrimineze performantele la varf% In ela&orarea intre&arilor structurate tre&uie respectate cateva cerinte' intre&arile sa fie ordonate in ordinea dificultatii raspunsurilor solicitate* su&intre&arile sa solicite( de regula( raspunsuri desc0ise( dar posi&il de formulat intr-un timp relativ scurt* raspunsurile la o su&intre&are sa nu fie conditionate de corectitudinea raspunsurilor anterioare* su&intre&arile tre&uie sa fie in concordanta cu materialele pe marginea carora sunt formulate*

prezentarea clara a o&iectivelor evaluate* concomitent cu formularea intre&arii sa se ela&oreze si sc0ema de evaluare* 2.3.3 ITEMI SUBIECTIVI (CU RASPUNS DESCHIS) Itemii su&iectivi se caracterizeaza prin faptul ca solicita elevului evaluat ela&orarea unui raspuns foarte putin sau deloc orientat% Testeaza in special originalitatea( creativitatea( capacitatea de a personaliza cunostintele asimilate% Se folosesc cu deose&ire la stiintele socio-umane( avand in vedere specificul acestora si natura competentelor pe care urmaresc sa le formeze elevilor% Prin intermediul lor se evalueaza rezultatele comple"e ale invatarii( capacitati( competente care apar ca efecte cumulate in timp #analiza( sinteza( argumentare( e"primare( organizare a unui discurs$% Corectarea si notarea lor prezinta un grad mai redus de o&iectivitate* se poate realiza fie analitic #acordarea unui numar de puncte pentru diferite elemente ale raspunsului asteptat$( fie 0olistic #glo&al$( prin formularea unei )udecati de ansam&lu asupra raspunsului in conformitate cu anumite criterii de evaluare sau descriptori de performanta% In categoria itemilor su&iectivi se inscriu' rezolvarea de situatii pro&lema* eseul structurat* eseul li&er% e+olvarea de situatii problema il pune pe elev intr-o situatie noua( inedita( pentru care nu are o

solutie predeterminata% "$ 6ezolvarea de pro&leme7situatii pro&lematice contri&uie nu numai la evaluarea randamentului scolar( ci si la dezvoltarea creativitatii( gandirii divergente( imaginatiei( capacitatii de generalizare si de transfer% Acest tip de item dezvolta gandirea euristica( independenta( spiritul critic( refle"iv( for-meaza a&ilitati de comunicare( cooperare( lucru in ec0ipa #cand este rezolvat in activitate de grup$% In aceasta situatie evaluarea va avea in vedere comportamentele implicate in rezolvarea pro&lemei( nu numai indicarea propriu zisa a solutiei7rezultatului' intelegerea pro&lemei* documentarea in vederea identificarii informatiilor necesare in rezolvarea pro&lemei* formularea si testarea ipotezelor* sta&ilirea strategiei rezolutive* prezentarea si interpretarea rezultatelor%

:esi are o mare valoare formativa( desi testeaza capacitati superioare greu de evaluat prin alte tipuri de itemi( rezolvarea de pro&leme implica o anumita su&iectivitate in evaluare( mai ales in cazul pro&lemelor care solicita rezolvarea in termeni de optim sau dezira&il% :aca activitatea a fost organizata in ec0ipa( notarea tre&uie individualizata( tinandu-se cont de rolul si sarcinile concrete rezolvate de fiecare mem&ru al ec0ipei% Eseul este un tip de item in care persoana evaluata tre&uie sa ela&oreze un raspuns li&er( personal( care sa se conformeze unor cerinte% In functie de gradul de detaliere a cerintelor si criteriilor ce tre&uie respectate in formularea raspunsului( distingem' eseul structurat* eseul li&er% !seurile acopera o gama larga de o&iective( dar o arie relativ mica de continuturi% Se utilizeaza frecvent in evaluarea la stiintele socio-umane #com-puneri( demonstratii ;cu teza;( descrieri etc%$% Solicita un timp mai mare pentru rezolvare( dar si pentru corectare si apreciere% !valueaza o&iective de ma"ima comple"itate #a&ilitatea de a actualiza( reorganiza cunostintele intr-un mod original( de a interpreta informatiile si a e"prima un punct de vedere personal( de a utiliza un lim&a) nu numai corect( dar si elevat$% !seul( in am&ele variante( permite evaluatorului sa-si formeze o ima-gine glo&ala( sintetica asupra capacitatilor de transfer si constructie personala a elevului( sa evalueze creativitatea( originalitatea( gandirea critica si coerenta( independenta gandirii s%a% !"emple'

1. Eseu stru turat .Limba si literatura romana3


Scrie o compunere %eseu prin care sa in!atisezi statutul social si psi+olo#ic al persona,ului (ostac+e Giur#iuveanu din romanul -Eni#ma Otiliei- de G" (alinescu" In realizarea lucrarii( vei avea in vedere urmatoarele' prezentarea pe scurt a !ormulei estetice !olosite de romancier in constructia persona,ului* identi!icarea tipului uman reprezentat de (ostac+e Giur#iuveanu* ar#umentarea pornind de la intamplari si situatii selectate din cuprinsul romanului a tipolo#iei identi!icate* prezentarea raporturilor dintre (ostac+e Giur#iuveanu si cel putin doua dintre persona,ele romanului" Ate!tie9 Se recomanda ca eseul sa nu depaseasca 6&9 pa#ini" Ordinea inte#rarii cerintelor in cuprinsul eseului este la ale#erea ta" (omparatia cu mai mult de doua persona,e din roman

este apreciata cu pana la 4 puncte in plus la nota !inala .cate doua puncte pentru !iecare persona,3 48 puncte .95 p" D 4 p"3 $. Eseu !estru turat .'si+olo#ie3 Ale#eti unul dintre persona,ele !ilmului -Al saptelea cer-" Elaborati un minieseu in care sa rezolvati rolul comunicarii interumane in re#larea comportamentului social al persona,ului"$3
Precizam ca in cazul in care se foloseste eseul ca instrument de evaluare se impune o atentie in plus pentru formularea precisa a o&iectivelor si ela&orarea sistemului de notare pentru a se diminua cat mai mult posi&il su&iectivitatea in apreciere% Se vor avea in vedere aspecte multiple' continutul stiintific( argumentarea( organizarea si prezentarea ideilor( a&ilitatile analitice si critice( originalitatea( creativitatea( folosirea lim&ii( ortografia( punctuatia( asezarea in pagina( acuratetea lucrarii si altele( in functie de disciplina( tema( clasa% 6etinem in conclu+ie ca profesorul dispune de o multitudine de instrumente de evaluare% Optiunea pentru anumite instrumente depinde de specificul disciplinei( natura continutului( o&iectivele urmarite prin actul evaluativ% Odata ce s-a ales un anumit tip de instrument( ela&orarea acestuia tre&uie facuta stiintific si cu ma"imum de responsa&ilitate% Pentru edificarea mai completa in pro&leme de metodologie a conceperii( aplicarii si sta&ilirii &aremelor de corectare recomandam consultarea g0idurilor de evaluare realizate in foarte &une conditii de Serviciul ational de !valuare si !"aminare care ofera informatii si sugestii cu adevarat valoroase%

C'.I,O()( III

'. ECIE E' SI NO,' E' E3)(,',E(O SCO(' E


2#$# '. ECIE E' E3)(,',E(O SCO(' E

9asurarea performantelor inregistrate de elevi( prin ea insasi( nu semnifica nivelul acestora% 6ezultatele inregistrate la pro&ele de evaluare do&andesc o semnificatie numai in urma aprecierii acestora prin raportarea la anumite criterii% Sunt cunoscute mai multe sisteme prin care se e"prima aprecierea rezultatelor scolare% Cel mai frecvent intalnite sunt' aprecierea propo+itionala( folosita cel mai frecvent% !a se e"prima in aprecieri ver&ale foarte nuantate' lauda7mustrare( acceptare7respingere( acord7dezacord( corect7gresit s%a% Aceste aprecieri nu sunt e"acte( pentru ca nu se spri)ina pe cuantificarea rezultatelor% !le e"prima totusi mesa)e evaluative( confirma sau infirma rezultatele invatarii( e"ercitand rolul de reglare a activitatii elevilor% aprecierea prin simboluri #cifre( litere( culori$ si calificative%

Indiferent de sistemul folosit #cifre( calificative( litere$ aceste moduri de e"primare a aprecierilor sunt conventionale% !le constituie sim&oluri folosite pentru evaluarea rezultatelor constatate( indeplinind prin aceasta mai multe functii% 3unctiile pe care le indeplineste actiunea de evaluare #prezentate in su&capitolul .%5$ se regasesc si ca functii ale notei% :intre acestea mentionam' e"prima aprecierea rezultatelor masurate* permite clasificarea elevilor( determinarea rangului fiecaruia in cadrul clasei* mo&ilizeaza resursele elevilor in vederea atingerii unor performante( serveste la cultivarea motivatiei fata de invatatura* ofera elevilor repere de autoevaluare a rezultatelor si le cultiva capacitatea de autoapreciere% Aprecierea performantelor inregistrate de elevi se rasfrange in constiinta acestora prin atitudinea pe care o genereaza( e"primata in reactii pozitive sau negative% Cele pozitive #satisfactii( &ucurii$ intretin nevoia de autorealizare( stimuleaza vointa de a invata( pe cand cele negative #amaraciune( tristete( descura)are$ semnifica o frustrare #revolta in sine$ si pot genera o rezistenta comportamentala #dusmanie fata de profesor( teama( nemultumire polarizata pe anumite o&iecte de invatamant si c0iar pe institutia scolara in general$% Aprecierea rezultatelor scolare reprezinta un aspect al activitatii profesorului care genereaza multiple pro&leme si atitudini diferite din partea acestuia% Pe de o parte( o atitudine de su&apreciere a rolului actului de evaluare a performantelor scolare ale elevilor( manifestata in folosirea Anegli)entaA a sistemului de notare* pe de alta parte( AfetisizareaA acestui act( folosirea lui pentru solutionarea pro&lemelor ce se impun rezolvate prin alte mi)loace #dezvoltarea interesului elevilor pentru invatatura( a deprinderii pentru a studia sistematic( disciplinarea lor etc%$ #5/$%

2#"# %'C,O I .E ,) B',O I IN '. ECIE E SI NO,' E


Cercetarile intreprinse si practica docimologica cotidiana evidentiaza e"istenta unor disfunctiuni si dificultati in evaluarea o&iectiva a rezultatelor scolare% Aprecierea corecta( o&iectiva este afectata de numeroase circumstante care genereaza variatii semnificative relevate fie la acelasi e"aminator in momente #perioade$ diferite #varia&ilitate intra-individuala$( fie la e"aminatori diferiti #varia&ilitate interindividuala$% :ivergentele de notare au fost evidentiate de o serie de studii de docimologie e"perimentala prin utilizarea metodei evaluarii si notarii multiple% 9etoda presupune inregistrarea raspunsurilor orale pe &anda si multiplicarea la "ero" a lucrarilor scrise( ceea ce permite aprecierea acelorasi produse scolare de mai multi e"aminatori simultan( de aici si denumirea de evaluare multipla% Prezentam mai )os doua din numeroasele variante e"perimentale realizate in acest mod% Cinci examinatori de aceeasi specialitate au corectat in mod inde-pendent o suta de lucrari scrise. S-au selectat apoi 15 teze notate cu 'bine' si au fost incredintate altor patru profesori pentru o noua corectura. Acestia au adoptat spontan alte exigente, incat numai 53% au fost notate cu 'bine', restul fiind apreciate cu calificati ul 'mediocru' !"#%$, 'foarte bine' !1%%$, 'excelent' !1#%$. &ntr-un alt experiment !care pune in e identa ariatia intraindi iduala$, 1' profesori de istorie au fost solicitati sa noteze pentru a doua oara 15 lucrari notate prima data cu un an inainte. &n 5#% dintre cazuri rezultatul ! erdictul pri ind reusita sau esecul$ a fost diferit de la o data la alta !1", p."1-31$. &n ambele situatii profesorii nu au manifestat o exigenta constanta, notele atribuite prezentand ariatii destul de mari pana la erori in apreciere($ .

Cauzele care genereaza aceasta varia&ilitate #puse in evidenta prin cercetarile facute de B% Pieron( G% :e Lands0eere si altii$ sunt numeroase% Cele mai multe dintre ele privesc actiunea profesorului ca e"aminator% Prezentam cele mai frecvente dintre ele' Efectul 4'(O consta in faptul ca notarea este influentata de o parere preconceputa( favora&ila sau nefavora&ila( a profesorilor despre elevi cotati ca &uni sau sla&i( o&raznici sau cuminti% A!fectul 0aloA are un pronuntat caracter afectiv% :e aceea elevii care se &ucura de un statut &un #simpatiile profesorului$ sunt favorizati* c0iar daca comit greseli in raspunsurile pe care le dau( acestea le sunt trecute cu vederea% :impotriva( la elevii cu pro&leme #antipatiile profesorilor$ greselile sunt cautate cu mai mare atentie% Acestia din urma sunt defavorizati c0iar si atunci cand dau raspunsuri &une%
Uneori efectul 0alo devine colectiv( in sensul ca se manifesta la mai multi profesori care lucreaza cu aceiasi elevi%

Efectul 1alo se poate com&ina cu steriotipia - o fi"atie in opinia profesorului referitoare la elev% In acest caz( o prima lucrare scrisa #sau raspuns oral$ a unui elev duce la presupunerea ca si a doua va fi la fel de mediocra% :aca aceasta se confirma( tendinta de a acorda o nota mediocra celei de a treia lucrari creste si mai mult s%a%m%d% Steriotipia se poate manifesta si la disciplinele ca matematica( fizica( c0imia% !a poate fi foarte grava in lipsa constiintei profesionale%

In lucrarea 5Evaluarea continua a elevilor si e!amenele5( :e Lands0eere( G%( #.-,+$ prezinta un caz de steriotipie pronuntata( a carui victima era un elev din invatamantul secundar la lim&a latina% In urma constatarii cazului s-au facut mai multe pro&e% Temele pentru elevul in cauza au fost facute succesiv de un alt elev din clasa( un elev premiant de la alta scoala( un licentiat in filologie clasica% ota nu a variat nici macar cu un punct% !fectul 0alo se poate datora unor cauze multiple' privirii desc0ise a elevului( dictiei agrea&ile( tinutei ingri)ite( scrisului citet( lizi&il( performantelor scolare &une( conduitei corecte etc% #sau reversului acestora$% Analiza procesului evaluarii releva faptul ca evaluarea este un act de culegere de informatii despre elev( de indici in functie de anumite criterii% In momentul evaluarii profesorul de regula detine o informatie anterioara despre elev( pe &aza careia il incadreaza in categoria scolarilor &uni( mediocri sau sla&i% Se disting( asadar( informatii apriori #conturate anterior$ si informatii secventialeculese c0iar in momentul e"aminarii elevului% Aceste doua tipuri de informatii( precizeaza I% 6adu( pot ;sa consune; sau sa difere% Involuntar( se manifesta la profesor o tendinta spre concordanta( care determina reducerea distantei intre nota virtuala a raspunsului actual si notele anterioare% 9intea umana - arata psi0ologul amintit - se caracterizeaza prin tendinta spontana de a reduce disonanta cognitiva care actioneaza in situatia descrisa mai sus% Acest fenomen este confirmat si de studiul privind frecventa greselilor nesesizate( trecute cu vederea de catre corectori% Se constata ca proportia greselilor neo&servate este mult mai mare la elevii &uni( decat la cei sla&i% Profesorul se asteapta ca elevul cotat ca &un sa nu faca greseli( in timp ce de la elevul sla& se asteapta sa nu lucreze decat mediocru(
de aceea ;ii vaneaza greselile; #.4$ % Un alt e"periment( in care s-au dat e"aminatorilor informatii fictive privind notele anterioare ale elevilor( a evidentiat ca aceasta informatie apriori a determinat diferente in notare de peste .(+ puncte a lucrarilor apreciate in preala&il de un )uriu% Autorii acestui e"periment # oizet( G%( Caverni( C%( .-,2$ mentioneaza ca informatia apriori il determina pe e"aminator sa caute involuntar indici in consonanta cu imaginea sa anterioara( creata de informatia primita #cf% 6adu( I%( .---( p%.58$% In acelasi conte"t se reliefeaza si efectul ;0alo; sau de ;aureola; conform caruia aprecierea se realizeaza prin e"tinderea unor calitati secventiale asupra intregii conduite didactice a elevului% Efectul de anticipatie denumit si ;efectul oedipianD$ ; sau ;pEg-malion; #asemanator efectului ;0alo;$( potrivit caruia aprecierea perfor-mantelor scolare ale unui elev este in mod su&stantial influentata de opinia nefavora&ila pe care profesorul si-a format-o despre posi&ilitatile acestuia% In plus( convingerea profesorului ca un elev nu poate satisface cerintele scolii #si tratarea elevului in consecinta$ conduce de regula la esecul acestuia% )n experiment deosebit de concludent pri ind *efectul de anticipatie* a fost intreprins de psi+ologii americani ,. -osent+al si .. /acobson intr-o scoala din S.).A. 0upa ce au aplicat un test banal de inteligenta la 1## ele i, au se-lectionat, spuneau ei, 1"# de ele i dotati. &n realitate ei au facut selectia la in-tamplare, nu dupa rezultatele testului. Cei 1"# de ele i au fost constituiti in cla-se *dotate* care functionau separat, dar in atau dupa aceeasi programa cu cele-lalte clase. .a cele 3 teste aplicate ulterior !la 1 luni, dupa un an si in al doilea an$ clasele *dotate* au obtinut rezultate cu mult superioare celorlalti ele i. !"plicatia acestei situatii o gasim in faptul ca elevii din clasele ;dotate; erau supraevaluati( permanent stimulati( profesorii facand numai aprecieri laudative la adresa lor #4-( p%4+1$% Cercetarile facute confirma un vec0i adagiu pedagogic' succesul da nastere la succes* iar esecul de a+i pregateste esecul de maine% Incura)ati de reusita( elevii tind sa valorifice mai &ine c0iar si un capital intelectual limitat% Psi0ologii amintiti mai sus #P% 6osent0al si L% Caco&son$( intr-un studiu despre efectul oedipian

denumit si efectul prezicerii( arata ca( daca la nasterea lui Oedip( oracolul n-ar fi prezis ca isi va omori tatal( el nu ar fi fost alungat de familia sa% Cunoscandu-si tatal( nu l-ar fi omorat% Cu alte cuvinte( tragedia s-a petrecut pentru ca a fost prezisa% Intr-o oarecare masura #greu de sta&ilit cu precizie in cifre si >$ un elev se comporta in functie de modul cum este apreciat de profesor% #.4( p%48$ Efectul de 5contrast5 sau ;eroarea succesiunii; se manifesta in tendinta e"aminatorului de a opera compararea si ierar0izarea elevilor( un raspuns oral sau scris fiind apreciat in raport cu cel precedent% In mod practic un raspuns de valoare medie care urmeaza dupa unul &un este su&estimat( iar daca vine dupa unul sla& este supraevaluat% Altfel spus( dupa o lucrare sla&a( una &una pare si mai &una si invers% 9anifestarea efectului de contrast a fost evidentiata si de urmatorul e"-periment% In urma corectarii unui set de .// lucrari scrise de cinci e"aminatori a fost scos un grup de .4 lucrari cotate cu ;foarte &ine; si un grup de .4 lucrari mediocre% In fiecare grup au fost strecurate cate trei teze notate cu ;&ine;% La o noua corectura media lucrarilor notate cu ;&ine; strecurate printre cele ;foarte &une; a scazut de la 5 la 4(8/ iar a celuilalt grup de lucrari cotate cu ;&ine; strecurate printre cele mediocre a crescut de la 5 la 5(2,% #cf% :e Lands0eere( G%( .-,+( p%44$ Studiile facute releva e"istenta si a altor efecte de natura secventiala% S-a constatat( spre e"emplu( ca greselile aflate la inceputul raspunsului oral sau scris influenteaza intreaga evaluare% ota finala este marcata semnificativ de primele informatii% In procesul evaluarii unui raspuns care dureaza apro"imativ .+-4/ minute( prima diviziune a acestui interval #primele +-, minute$ isi spune cu precadere cuvantul% Ascultand un raspuns sau corectand o lucrare( e"ami-natorul realizeaza la inceput o cautare desc0isa de indici - pana se sc0iteaza o nota ipotetica - pentru ca( in continuare( culegerea de indici sa devina selectiva( concretizandu-se in mintea e"aminatorului prin adaugarea sau ;re-tragerea; de puncte fata de nota ipotetica sc0itata in prima diviziune a intervalului de evaluare% #6adu( I%( .---( p%.58$ Ecuatia personala a e!aminatorului# 3iecare institutor 7profesor isi construieste criterii proprii de apreciere% Unii sunt mai generosi( utilizeaza nu-mai partea superioara a scarii valorice de notare( altii sunt mai e"igenti( folosesc cu precadere valori intermediare sau cele de ;)os;% Unii sunt mai e"i-genti la inceputul semestrului 7anului si mai generosi spre sfarsitul acestor pe-rioade% Sunt cadre didactice care acorda o mare atentie creativitatii( ori-ginalitatii solutiilor( altii apreciaza mai mult conformitatea cu informatiile transmise de ei sau de manual% O serie de profesori folosesc nota in scopul incura)arii si stimularii elevului pentru studiu sau pentru a-l constrange la un efort suplimentar% Toate aceste manifestari ale profesorului in actiunea de evaluare tin de structura personalitatii lui( de eruditia acestuia( de calitatile intelectuale( temperamentale si morale( de ec0ili&rul sau emotional% !fectele amintite se pot com&ina atat intre ele cat si cu alte cauze( afectand negativ atat o&iectivitatea aprecierii performantelor scolare cat si conduita( personalitatea su& toate aspectele ei% Cunoasterea si constientizarea de catre profesor a tuturor acestor efecte constituie un prim pas pentru eliminarea consecintelor nedorite pe care le provoaca% Unele erori in apreciere sunt facilitate de specificul disciplinei de in-vatamant% :isciplinele riguroase( &azate pe structuri algoritmice #matematica( fizica( gramatica$ se preteaza la o evaluare mai o&iectiva( pe cand cele umaniste si sociale( la care cuantificarea este mai dificil de realizat( predispun la aprecieri marcate de su&iectivitatea e"aminatorului% Acest lucru este evidentiat cu pregnanta de cercetarile facute% In acest sens G% :e Lands0eere releva faptul ca pentru o apreciere o&iectiva #sta&ilizarea notei$ este nevoie ca o aceeasi lu-crare sa fie corectata de .5 e"aminatori la matematica* .1 la fizica* .- la tra-ducere latina* ,2 la compunere* .4, la filosofie% #.5( p%5/$

Eroarea instrumentala se datoreaza unor inadvertente sau incon-secvente in realizarea evaluarii determinate de fenomenul su&stituirii temporale a o&iectivelor esentiale cu o&iective de ordin secundar sau mi"area acestora #+( p%41/$ astfel( profesorul poate sa se g0ideze in apreciere si notarea rezultatelor scolare dupa aspecte de ordin secundar sau corelative cu o&iectivele principale sta&ilite pentru evaluare' fluenta raspunsurilor( acuratetea lucrarilor( siguranta in formularea raspunsurilor% Acestor factori distorsionati li se pot adauga anumite discordante de-terminate de varia&ile accidentale cum ar fi dispozitia de moment sau starea de o&oseala a profesorului si elevului% Toate aceste date ne a)uta sa devenim constienti de erorile care se pot produce in procesul evaluarii si sa cautam solutii pentru diminuarea su&iec-tivitatii in aprecierea elevilor si nu numai a acestora%

2#2# C'I(E DE DIMIN)' E '. ECIE E' SCO(' '

'

S)BIEC,I&I,',II

IN

:ivergentele de notare evidentiate in su&capitolul precedent erau atri-&uite la inceput unor intamplari si tratate ca simple erori care apar accidental% Ulterior( prin cercetari sistematice( s-a constatat ca divergentele de notare se datoreaza unor surse sistematice% Aceste surse( asa cum am vazut( in cea mai mare parte tin de fiinta umana( de caracteristicile si de personalitatea e"aminatorului% :e aceea ele nu pot fi inlaturate in totalitate% Caracterul su&iectiv al evaluarii nu poate fi total depasit% Pro&lema se pune ; de a reduce divergentele de notare( de a gasi te0nici si modalitati care sa faca evaluarea independenta de e!aminatori ; #4+( p%.51$ ceea ce va duce la o evaluare mai o&iectiva% 3acand o sinteza a lucrarilor din acest domeniu #5( 2( -( .5( .,( 4/( 48( 42( 4-$ consideram ca in scopul diminuarii su&iectivitatii aprecierii scolare pot fi folosite urmatoarele modalitati' precizarea criteriilor de evaluare* ela&orarea &aremului de notare* folosirea unei game variate de metode si te0nici de evaluare* atragerea elevului la actul evaluarii% O prima pro&lema se refera la stabilirea criteriilor la care sunt raportate rezultatele scolare% In teoria si practica evaluarii s-au conturat trei criterii de apreciere a rezultatelor scolare' scolare$* raportarea la nivelul atins de populatia scolara evaluata * raportarea la posibilitatile fiecarui elev( la progresul inregistrat in raport cu nivelul e"istent la raportarea la cerintele programei( la obiectivele pedagogice urmarite #precizate in programele

inceputul programului% 3iecare din cele trei criterii prezinta o anumita importanta in evaluare* consideram totusi ca raportarea la o&iectivele urmarite este prioritara% 6a-portarea la o&iective presupune compararea performantei elevului cu un stan-dard dezira&il si sta&ilirea faptului ca elevul a atins sau nu standardul% O&iec-tivul precizeaza criteriul de referinta si permite sa se sta&ileasca daca o capacitate este stapanita sau nu% 3unctie de continuturile curriculare supuse evaluarii #dintr-un ciclu scolar( an scolar( semestru( capitol( lectie$ ne raportam la o&iectivele respective%

In documentele curriculare ela&orate in ultimii ani au fost sta&ilite stan-dardele curriculare de performanta% Acestea reprezinta un sistem de re-ferinta comun( criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare% Standardele arata gradul de realizare a o&iectivelor urmarite in procesul de invatare% !le sunt e"primate in termeni concreti( vizand cunostintele( competentele si comportamentele sta&ilite prin curriculum% In conditiile unei oferte educationale diversificate #continutul se sta&ileste intr-o anumita masura la decizia scolii( manualele alternative$ standardele nationale de performanta sunt a&solut necesare% !le au un caracter normativ( constituie repere utile pentru evaluarea elevilor la sfarsitul fiecarui ciclu scolar% Standardele de performanta sunt utile tuturor agentilor implicati in pro-cesul educational' elevii vor sti care sunt asteptarile e"plicite in ceea ce priveste in-vatarea in termeni de cunostinte( competente( atitudini( precum si criteriile de evaluare a performantelor la sfarsitul ciclului scolar* cadrele didactice isi vor organiza activitatea in asa fel incat elevii sa faca fata standardelor sta&ilite* parintii vor cunoaste care sunt e"igentele pe care scoala le for-muleaza fata de copiii lor*

conceptorii de curriculum #autorii programelor( manualelor sco-lare$ vor avea un sistem de referinta unitar privind performantele elevilor* evaluatorii vor avea repere sigure in ela&orarea pro&elor de eva-luare% Stabilirea baremului de notare# @aremul reprezinta o grila unitara de evaluare care descompune tema 7capitolul in su&teme( sta&ilindu-se( prin consensul e"aminatorilor( un puncta) pentru fiecare su&tema% Punctele se trans-forma in note% @aremul permite asigurarea unitatii de conceptie si de procedura in pro-cesul de evaluare a lucrarilor scrise sau practice% In cazul aplicarii &aremului ela&orat pe plan intern #in scoala$ se reco-manda parcurgerea urmatoarelor etape' 7practice% In fa+a a doua( pe &aza discutiei colective( e"aminatorii ela&oreaza o grila comuna de evaluare% Tema se descompune in su&teme si se sta&ileste un puncta) pentru fiecare aspect ce se impune evaluat% Pe &aza puncta)ului sta&ilit sunt evaluate cateva lucrari( comentandu-se fiecare lucrare( respectiv nota( in parte% In a treia etapa( se evalueaza individual( pe &aza grilei de notare( intregul lot de lucrari% In prima etapa se realizeaza evaluarea de fiecare profesor separat a unui numar de lucrari scrise

In cazul &aremului e"tern #e"amenele nationale s%a%$ se impune ca acesta sa fie trecut prin discutie colectiva( facandu-se si un e"ercitiu de corectare si notare in comun a catorva lucrari #cf% 6adu( I%( .---( p%.51-.5,$% Prezentam doua e"emple de &arem de notare( primul dupa I% 6adu si al doilea dupa :% 9uster% Pentru a verifica gradul de stapanire a unor termeni de teorie literara - in clasa a F-a - profesorul alege cateva notiuni de &aza' gen epic( gen liric( romantism( metafora( pastel( meditatie( mit% Asupra acestora insista la lectii( servindu-se de dictionare si de manual( apoi alcatuieste pro&a de verificare formata din + su&teme( fi"and urmatoarele puncta)e'

.% :efiniti , termeni literari , p% 4% 6ecunoasteti figurile de stil din versurile ;@atrane OltG - cu &uza arsa 7Iti sarutam unda carunta; 8 p% 5% :ati e"emple de epitete si comparatii intalnite in operele literare studiate #8 e"emple$ 8 p% 8% Indicati specii literare ce apartin genului epic si liric #cate trei e"emple$ 1p +% !numerati etapele cele mai importante in dezvoltarea literaturii romane si dati e"emple de scriitori care se includ in aceste etape - p% Timpul de lucru 5+ minute% Pentru lucrari de tipul compozitiei care presupun o tratare mai personala( functie de modul cum este perceputa tema de elev( lucrari care nu se preteaza usor la o evaluare si notare numerica( :% 9uster propune urmatorul &arem' I# .entru fondul lucrarii a$ satisfacerea sarcinilor de continut &$ modul de sistematizare #plan clar( prezentare logica si

/ - 1 puncte / - . puncte

cursiva$ .entru forma lucrarii a$ stil si ortografie &$ prezentare grafica III# %actor personal a$ Caracter e"ceptional( impresie de originalitate( sensi&ilitate &$ prezentare grafica II#

/ -.(+ puncte / -/(+ puncte

/ - . puncte / -/(+ puncte

Evaluarea sistematica prin folosirea unei game variate de metode atat cele traditionale #pro&e orale( scrise( practice( teste de cunostinte$ cat si cele complementare 7alternative #investigatia( proiectul( portofoliul( autoeva-luarea$( reprezinta o alta modalitate de diminuare a su&iectivitatii in aprecierea scolara% Un numar mai mare de note din care este facuta media reflecta mai o&iectiv nivelul de pregatire al elevilor% In folosirea fiecarei metode se vor respecta e"igentele specifice metodei respective% La probele scrise se recomanda' a$ asigurarea anonimatului lucrarilor scrise( procedandu-se ca la e"a-menele de selectie si la cele nationale* &$ verificarea lucrarilor de catre mai multi corectori* c$ sc0im&area lucrarilor intre profesori% La probele orale se recomanda acordarea notei in catalog dupa mai multe raspunsuri consemnate in caietul profesorului( tratarea in mod egal a tu-turor elevilor( respectandu-se particularitatile individuale( inlaturarea oricaror idei preconcepute si influente laturalnice( evitarea starilor tensionale( crearea unei am&iante cat mai adecvate% La probele practice se recomanda folosirea te0nicii rangurilor%

Inainte de a se pune notele se va face ierar0izarea elevilor pe ranguri in functie de performantele lor la disciplina respectiva - primul( al doilea( al treilea( apoi ultimul( penultimul( antepenultimul% Se pot aseza 4-5 elevi pe acelasi loc( iar in final se acorda in mod diferentiat notele% Aceasta te0nica se recomanda a fi folosita in situatiile in care profesorul nu are suficiente criterii pentru a-i departa)a pe elevi%

In cazul folosirii metodelor de evaluare complementare se vor respecta cerintele specifice acestora prezentate in capitolul II% 'ntrenarea elevilor la actul evaluarii contri&uie( de asemenea( la cresterea gradului de o&iectivitate a aprecierii scolare% !valuarea realizata in cola&orare( in cazul de fata cu elevii( devine mai o&iectiva% Participarea elevilor la atri&uirea notelor prezinta numeroase aspecte pozitive( &enefice atat pentru elev cat si pentru profesor( asa cum rezulta din su&capitolul urmator%

2#-# DE3&O(,' E' C'.'CI,',II DE '),OE&'-()' E (' E(E&I


Una din modalitatile prin intermediul careia evaluarea indeplineste prin-cipala sa conditie - aceea de a fi o&iectiva - o reprezinta atragerea elevilor in-sisi la atri&uirea notelor% In aceasta situatie ;notarea unipersonala; realizata de profesor( devine ;notare in cola&orare cu altii;( in cazul de fata cu elevii% Participarea activa a elevului la atri&uirea notelor are efecte pozitive multiple atat asupra profesorului cat mai ales asupra elevului% profesorul a)unge sa aiba o confirmare a /ustetei sau in)ustetii aprecierilor sale*

elevul e!ercita rolul de subiect al actiunii pedagogice( de parti-cipant la propria sa formare( atat in procesul de instruire cat si in activitatea de evaluare a performantelor inregistrate* participarea elevului la procesul de evaluare este un mi/loc de auto-cunoastere a punctelor sale tari si sla&e in privinta propriei pregatiri( de for-mare a spiritului critic si autocritic care reprezinta o componenta a constiintei de sine* a)uta pe elevi sa inteleaga criteriile de apreciere dupa care sa se conduca( sa constientizeze semnificatia notelor acordate* cultiva motivatia intrinseca fata de invatatura si atitudinea pozitiva( responsa&ila fata de propria activitate #I%T% 6adu$ Paralel cu evaluarea pe care o realizeaza ca parte integranta a de-mersului didactic si care tre&uie sa fie cat mai ;transparenta; #realizarea in cooperare cu elevii si in consens cu nevoile lor de formare$( profesorul tre&uie sa isi propuna formarea la elevi a depinderii de autoevaluare% In acest scop el poate crea situatii in care elevii sa e"erseze autocontrolul si autoaprecierea propriului comportament cognitiv si atitudinal in diverse conte"te% !levii vor fi incura)ati sa-si puna intre&ari de genul' Am rezolvat sar-cina suficient de &ine? Sunt multumit de ceea ce am realizat? Ce anume m-a impiedicat sa o&tin un rezultat mai &un? !"ista si un alt mod 7procedeu 7strategie de a rezolva sarcina? Prin ce anume se deose&esc rezultatele mele de cele o&tinute de colegii mei? Ce tre&uie sa fac pentru a-mi im&unatati re-zultatele? Ar fi &ine sa-mi fi"ez un termen pana la care sa reusesc sa o&tin re-zultate mai &une? :e ce? Ce anume ma nemultumeste cel mai mult in ac-tivitatea mea? 6aspunsurile la astfel de intre&ari #ca si la altele( al caror continut poate fi lasat la latitudinea elevului sau poate fi sta&ilit prin discutie li&era in clasa$ pot fi consemnate infisa de autoevaluare a elevului% :aca elevii manifesta interes pentru discutarea raspunsurilor in clasa( profesorul poate organiza o discutie 7dez&atere pe marginea lor( in urma careia elevii sa determine factorii cei mai importanti ai succesului lor( precum si cei mai importanti factori frenatori% In organizarea unei asemenea discutii se im-pune mult tact pedagogic% !a nu tre&uie sa forteze elevul sa-si comunice gan-durile si preocuparile( daca el nu doreste sa faca acest lucru%

Pentru formarea deprinderilor de autoevaluare( profesorul tre&uie' sa prezinte elevilor standardele( o&iectivele de evaluare si nivelele de performanta* sa-si formuleze clar asteptarile( sa fie o&iectiv si consecvent* sa incura)eze elevii sa-si puna intre&ari de tip autorefle"iv si sa-si consemneze constant raspunsurile in 3isa de autoevaluare* sa incura)eze evaluarea in cadrul grupului sau al intregii clase% #cf% Otet( 3%( p%1.$

Autoevaluarea se poate realiza su& o multitudine de forme( mergand de la autoapreciere ver&ala pana la autonotarea mai mult sau mai putin supraveg0eata de profesor% 9odalitatile concrete care pot fi folosite in acest scop sunt variate' evaluarea bine conceputa de catre profesor# Aceasta tre&uie sa fie etalon de o&iectivitate practica si sa ai&a valoare de referinta pentru elevi( sa-i a)ute sa se g0ideze dupa criteriile de apreciere fundamentate stiintific si verificate practic% autonotarea controlata in cadrul careia elevul e"aminat propune nota( aceasta fiind definitivata de profesor( eventual cu a)utorul clasei% Profe-sorul are datoria sa argumenteze si sa evidentieze corectitudinea sau in-corectitudinea aprecierilor facute de elevi% autocontrolarea sau controlarea lucrarilor #scrise$ colegilor si e"a-minarea lor ulterioara de catre profesor* metoda de apreciere obiectiva a personalitatii ela&orata de G0% Hapan% Potrivit acestei metode profesorul cere elevilor( inainte de corectarea unei lucrari scrise( numele colegilor care( dupa opinia lor( au lucrat cel mai &ine( si al celor care au lucrat necorespunzator% :e regula( intr-o clasa sunt 5/> lucrari &une( 5/> lucrari mai sla&e si restul de 8/> lucrari de valoare medie% Se va atrage atentia elevilor sa nu uite sa se autorepartizeze intr-una din cele trei grupe% Se va face apoi aprecierea prin note si se vor compara clasificarile facute de elevi cu cele rezultate prin atri&uirea notelor de profesor% 9etoda permite formarea unor reprezentari cat mai e"acte asupra posi&ilitatilor fiecarui elev in parte si ale tuturor la un loc%

2#6# DEON,O(O7I' E&'()' II


Termenul deontologie provine din grecescul deonto - necesitate( ceea ce se cade( datorie si logos studiu( discurs( stiinta% Conceptul este folosit in sens de doctrina a moralei profesionale( cu-prinzand ansam&lul normelor si o&ligatiilor specifice unei activitati umane% :eontologia pedagogica( ramura in curs de constituire a stiintelor edu-catiei( studiaza o serie de trasaturi generale comune e"ercitarii profesiilor #dra-goste de profesie( probitatea profesionala( competenta( constiinta necesitatii de a se pregati continuu pentru a corespunde e"igentelor profesiei$( cat si o serie de trasaturi specifice profesiunii didactice( concretizate in o&ligatiile per-sonalului didactic fata de elevi si familiile acestora( fata de colegii de profesie( fata de opinia pu&lica si fata de societate% :e regula aceste e"igente sunt con-semnate in

coduri( statute( regulamente #de e"emplu Cartea internationala a educatorilor( Statutul personalului didactic s%a%$% #:ictionar pedagogic( !:P( .-,-( p%..-$ In ceea ce priveste deontologia evaluarii( aceasta se refera in mod e"plicit la respectarea de catre fiecare cadru didactic a tuturor cerintelor menite a conduce la cresterea o&iectivitatii aprecierii( cerinte in care se includ si importante trasaturi de personalitate #pro&itate si responsa&ilitate profesionala( respectul fata de elev si rezultatele muncii sale( cinste( corectitudine( capacitate de a nu se lasa influentat de o serie de interventii si presiuni e"ercitate de factori e"terni( etc%$%

C'.I,O()( I&

SUCC!SUL SI I SUCC!SUL SCOLA6


-#$# DE(IMI,' I CONCE.,)'(E
andamentul scolar e"prima ansam&lul performantelor scolare realizate la un moment dat in ciclul scolar( la o disciplina de invatamant% Prin randamentul scolar se estimeaza raportul dintre' rezultatul procesului didactic proiectat si cel o&tinut in pregatirea elevilor* continutul invatamantului #curriculum-ului$ cuprins in documentele scolare si cunostintele #a&ilitatile$ do&andite de elevi%

:in punct de vedere cantitativ acest raport variaza de la /(. - la .( adica de la . la ./ in sistemul nostru de notare% 6andamentul scolar optim este considerat intre /(, si . care se e"prima in note de la , la ./% !ste posi&il ca raportul dintre continutul invatamantului si cunostintele elevilor sa fie mai mare de .% Asemenea situatii intalnim cand elevii acu-muleaza cunostinte 7 a&ilitati peste prevederile documentelor curriculare ofi-ciale% Acestia sunt( indeose&i( elevii supradotati% Aceste performante superioare pot fi apreciate prin mi)loace speciale' diplome( premii( competitii( e"cursii( promovarea a doi ani scolari intr-un an etc% In afara de dimensiunea lui intelectuala evaluata prin note la invatatura( randamentul scolar priveste si evaluarea capacitatilor psi0ice #felul memoriei( imaginatiei( coeficientul intelectual( creativitatea( aptitudinile$ ceea ce se poate realiza printr-un sistem de teste( cum ar fi cele de inteligenta( de aptitudini( de creativitate s%a #.2$% 6andamentul scolar se e"prima prin doua alternative( una pozitiva( favora&ila( denumita succesul scolar sau reusita scolara si alternativa negativa( nereusita sau esec scolar% Succesul scolar e"prima performanta ec0ivalenta cu atingerea o&iectivelor propuse in activitatea scolara% Studiul factorilor prin care se e"plica nivelul rezultatelor scolare a condus la determinarea capacitatilor de invatare a scolarilor% !ste vor&a de insusiri individuale cum ar fi' I I I I nivelul de dezvoltare intelectuala( interesul si motivatia fata de invatatura( starea de sanatate( capacitatea de efort s%a%

6ezultatele scolare ale elevilor nu depind numai de aptitudinile acestora( ci reprezinta( mai degra&a( ;eficienta scolara; a aptitudinilor con-ditionate de o serie de calitati' interesele( motivatia( perseverenta( sta&ilitatea emotionala( atitudinea fata de invatatura s%a%

Potrivit teoriei invatarii depline #@% @lomm( Co0n Carrol s%a%$ e"ista elevi care invata mai repede si elevi care invata mai lent% Una din caile prin care cei din urma pot o&tine rezultate mai &une consta in a le acorda timpul de invatare de care au nevoie% Aceeasi conceptie este sustinuta si de reprezentantii teoriei inte-lectualiste #I%P% Galperin si C% @runer$ potrivit careia orice elev poate invata un continut( daca sunt folosite metode si procedee adecvate in activitatea de pre-dare7invatare si daca se asigura conditii adecvate invatarii% 6ezulta ca succesul scolar depinde in ultima instanta de gasirea metodelor si mi)loacelor adecvate% Tinand seama de aceste teorii si orientari psi0opedagogice( conceptul de succes scolar si-a delimitat sensul fata de alti termeni care definesc nivelul rezultatelor o&tinute de elevi% Succesul scolar se raporteaza la totalitatea rezultatelor o&tinute de elevi in activitatea scolara si anume' nivelul de pregatire stiintifica( acumularea cunostintelor si formarea a&ilitatilor de aplicare a a-cestora( dezvoltarea capacitatilor intelectuale( formarea unor trasaturi de personalitate( interesul si motivatia pentru invatatura( capacitatea de a se instrui( de a deveni%

:in aceasta acceptiune a succesului scolar rezulta doua concluzii pentru practica scolara'
Succesul scolar concreti+at in re+ultatele obtinute de elevi* repre-zinta o realitate scolara comple"a care include'

cunostintele insusite( capacitatile intelectuale formate( a&ilitatile de aplicare a cunostintelor in solutionarea pro&lemelor teoretice si practice( trasaturi non-cognitive de personalitate%
Succesul scolar* privit din perspectiva accesului elevilor pe trep-tele superioare ale invatamantului si a integrarii lor in viata sociala si pro-fesionala( inglo&eaza si reusita acestora in activitatea postscolara%

Asadar( succesul scolar tre&uie corelat cu e"igentele scolii privind reali-zarea o&iectivelor cognitive( cu posi&ilitatea de a accede pe treptele superioare ale invatamantului( dar si cu cerintele reusitei in activitatea socioprofesionala% Pornind de la aceasta semnificatie a succesului scolar se impun doua criterii de evaluare a acestuia' unul( de evaluare interna realizata de factorii din scoala respectiva privind gradul de indeplinire a o&iectivelor activitatii didactice%

altul( de evaluare e!terna realizata de factorii din afara scolii care presupune aprecierea pregatirii elevilor
din punct de vedere al competentelor si conduitelor pe care le dovedesc pe treptele superioare de invatamant( in activitatea profesionala si in viata sociala% Esecul scolar defineste acele situatii didactice educative care consemneaza imposi&ilitatea momentana a elevului de realizare a o&iectivelor pedagogice propuse la diferite niveluri ale procesului de invatamant #:e Lands0eere( Gil&ert( .--4$% !secul scolar acopera o arie mare de varia&ilitate atat din punct de vedere al sferei de e"tindere cat si al cauzelor predominante care-l genereaza' I :upa sfera de e!tindere #amplitudine$ se poate vor&i de esec scolar partial instalat la inceputul unei trepte de invatamant( avand un caracter episodic( limitat la circumstantele unei situatii conflictuale care l-au generat si de esec scolar general( permanenti+at( ca fenomen de durata( cand el se grefeaza pe fondul unor 0andicapuri senzoriale sau intelectuale mai mult sau mai putin severe sau cand situatiile psi0o-traumatizante care l-au generat persista% I necognitiv# :upa cau+a predominanta* distingem un esec scolar de tip cognitiv si esec scolar de tip

Esecul scolar de tip cognitiv se manifesta prin nerealizarea o&iec-tivelor instructiv - educative( provocand rezultate sla&e la e"amene si con-cursuri scolare( respectiv corigente( repetentie etc% Aceste performante scazute se e"plica fie prin intarzieri in dezvoltarea intelectuala( fie printr-o serie de ne-a)unsuri in plan motivational( volitional si operational de genul' o un nivel foarte scazut de aspiratii si de e"pectante in raport cu activitatea scolara si cu propriul eu*

o disponi&ilitati insuficiente de vointa( pentru depasirea o&stacolelor #dificultatilor$ care apar in mod inerent pe parcursul activitatii de invatare* o a&senta deprinderilor de munca intelectuala sistematica si a o&isnuintei elevului de a-si evalua( dupa criterii o&iective( rezultatele scolare* insuficiente la nivelul operatiilor gandirii logice* incompetenta de lim&a) #de a raspunde concis sau intr-o forma dezvoltata la intre&arile profesorului$* incapacitatea de a relationa informatiile #de a le pune in conte"te variate si fle"i&ile$* a&senta unui mod dialectic de gandire( care sa alterneze )udecatile pro si contra* sla&a capacitate de concretizare #de ilustrare$ a unui fenomen sau principiu invatat* a&senta spiritului critic in gandire indispensa&il manifestarii unor atitudini fata de ideile receptate si formularii unor )udecati de valoare proprii etc%

Esecul scolar de tip necognitiv se refera la inadaptatrea elevului la e"igentele am&iantei scolare( la rigorile de tip normativ pe care le presupune functionarea corespunzatoare a oricarei colectivitati scolare% Cauzele cele mai frecvente ale acestei dezadaptari scolare sunt'

de natura afectiva( ca( de e"emplu( teama sau repulsie fata de scoala( ca efect al unor pedepse

severe( al unor conflicte repetate cu profesorii sau cu parintii* J de natura psi1o-nervoasa ( de e"emplu 0ipere"cita&ilitatea( dezec0ili&ru emotional( impulsivitate e"cesiva( autism #stare patologica constand in ruperea contactului psi0ic cu lumea e"terioara si trairea intensa a unei vieti interioare$% In evaluarea corecta a esecului scolar tre&uie sa tinem seama de mai multe aspecte% !secul scolar de o amplitudine redusa( manifestat doar in raport cu anumite materii #situatii scolare$( poate do&andi un caracter generalizat( daca nu este contracarat la timp% !secul scolar permanenti+at* cronicizat genereaza efecte negative mul-tiple' pe plan psi1ologic individual determina o alterare a imaginii de sine a elevului in cauza( duce la pierderea increderii in posi&ilitatile proprii( iar in plan social induce o marginalizare sociala a elevului in cauza% Pe langa situatii de esecuri scolare reale( e"ista si situatii de false esecuri scolare( manifestate in e"agerarea sau diminuarea de catre unii elevi a nereusitelor lor de moment% !secul scolar reprezinta in mare masura un fenomen subiectiv( cu un caracter individual pronuntat % Acest lucru depinde de nivelul de aspiratii al elevului( de modul particular in care se percepe si se evalueaza elevul% Spre e"emplu( nota , pentru un elev mai putin am&itios( constient de capacitatile sale modeste( este apreciata ca fiind foarte &una( pe cand pentru un elev orgolios( supramotivat( aceasta nota reprezinta un regres % In aprecierea unei situatii concrete un rol important il au criteriile sau perspectivele din care se face evaluarea% Cand elevul nu acorda importanta unei discipline #la care nu se dau e"amene de capacitate( de &acalaureat sau de admitere in facultate$( notele mai sla&e la acest o&iect pot sa nu fie considerate ca insucces% 6ezulta ca esecul scolar se impune privit si analizat dintr-o du&la perspectiva' K cea a factorilor scolari #educativi$ care apreciaza esecul scolar ca un ra&at de la e"igentele si normele stipulate in documentele curriculare si legislatia scolara* K scolare% !ste necesar un proces de a)ustare reciproca intre cei doi factori in aprecierea esecului scolar% !levul sa fie a)utat sa cunoasca in termeni cat mai clari ce inseamna in fond a ramane in urma la invatatura( iar profesorul sa faca efortul de a cunoaste lumea su&iectiva a elevului e"primata in' sensul pe care acesta il da reusitei scolare* nivelul de aspiratie si de e"pectatie in raport cu sine* interesul privind formarea sa profesionala viitoare* criteriile pe care le foloseste in aprecierea rezultatelor scolare% In a&senta acestui feed-&ac< informational responsa&ilitatea producerii esecului scolar va fi mereu pasata de la profesor la elev( iar masurile inlaturarii acestui fenomen nu vor avea eficienta scontata% cea a elevului care are o anumita motivare si criterii individuale de evaluare - apreciere a rezultatelor