Sunteți pe pagina 1din 6

Formarea principatului Transilvaniei

Sistemul politic al principatului. In mod curent se pornete de la 1437, de la faimoasa unio trium nationum.Dar e destul sa aruncam o privire asupra textului uniunii de la 1437, ca sa aflam ca in el nu apare termenul de natiune.Uniunea frateasca (fraternam unionem) o fac Nobiles, Saxones si Siculi. . artenerii uniunii se numesc doar parti 1 .!sa se numesc si in re" afirmarea uniunii, de la #urda, in 143$ %.In termeni asemanatori se exprima si textele &con're'atiei 'enerale( in 14)*, de la +edias , universi nobiles, siculi et saxones 3 - obisnuit termenul de universitas : Universitas siculorum, universitas saxonum.#ermen pe care si"l aplica si taranii rasculati la 1437 in conventia lor cu nobilii , universitas hungarorum et valachorum. #ermenii de la 1437 sau din reinnoirile urmatoare ale uniunii continuau pe cei traditionali.Inca de la 1%$* re'ele .adislau vorbeste de nobiles Vungaros, Saxones et Syculos partis Transsiluanae 4, desi'ur in intales de nobili un'ari. #ermenul de trei natiuni si inca in forma de Universitas trium Nationum Transylvamcarum, Nobilium vi elicet , Siculorum at!ue Saxonum, il intalnim mai intai in randuielile militare ale lui +atei /orvinul pentru #ransilvania, datate %0 aprilie 1403.Dar asupra autenticitatii actului s"au ridicat indoieli. e cei trei parteneri ai uniunii ii 'asim numindu"se pe sine natiuni in textul dietei din 1)10, de la Si'2isoara.3otararile sunt luate aici de tres notiones, Nobiles vi elicent , Siculi et Saxones. 4data cu stabilirea principatului s"a stabilit definitiv si notiunea de trei natiuni, fie ca i se adau'a sau nu si alte determinante, universitas, regnicolae sau altele./ele trei natiuni sunt nobilii, secuii si sasii. Stabilindu"se cele trei natiuni, ele isi delimitea5a treptat si teritorii proprii in cadrele tarii, isi impart tara in trei, natiunea nobilimii atribuindu"si /omitatele, secuii amantul sau #ara Secuilor 6Terra Siculorum) sasii amantul 7e'esc 6"un us #egius8.
1

...,, harum trium parcium, ut puta Nobilium, Saxonum, vel Siculorum ...inter partibus suprascriptis Nobilium, Saxonum et Siculorum, pars partem in subsidium invocavertit... Hurmuzaki-Densusianu, I !, p. "!1-"!! ! ,,#rchiv des $ereines %ur siebenbur&ische 'andeskunde , (II )1*+,-, p. *.-*" / ,,Szekel0 okleveltar, I, pp. 1*!-1*/. Hurmuzaki-Densusianu, II !, p. 1!1 1!/ , 2immermann 34erner, 5rkundenbuch, I, p.1"1

6ontinutul social-7uridic al celor trei natiuni . /ontinutul social"9uridic al celor trei natiuni ni"l dau textele repetatelor innoiri ale uniunii celor trei natiuni.Ni"l da mai intai c2iar actul uniunii de la 1437./ele doua parti contractate au facut atunci &uniunea frateasca( pentru a se a9uta una pe alta ori de cate ori s"ar abate vreo &navala( dusmana, vreun atac sau vra9masie de orice fel asupra vreuneia dintre ele.!cest prim act invoca doar impre9urari 'rave, ar uas causas, impotrivire tuturor dusmanilor tarii, fara vreo preci5are ). Dar ca urmare a uniunii facute, in ianuarie 143$ nobilii si secuii din tabara de la /lu9 c2emau in a9utor 'rabnic pe sasi &pentru starpirea nele'uitilor tarani(.Iar conventia dintre nobili si sasi din tabara de la #urda, din % februarie 143$, care reafirma uniunea,marturiseste clar, la /apalna nobilii, sasii si secuii s"au intrunit sa se sfatuiasca cum sa apere &aceste parti ( 6#ransilvania8 &impotriva cute5antei si ra5vratirii blestematilor de tarani prin strivirea si nimicirea lor( si &impotriva navalelor cumplitilor turci(.Nobilii cu sasii fac din nou &aceasta unire si fratie( ca nobilii sa aler'e in a9utorul sasilor daca ar fi atacati de turci, iar sasii &sa aler'e de'raba impotriva dusmanilor si potrivnicilor nobililor, mai ales ca sa 5drobeasca cute5anta blestematilor de tarani( 6a conteren um nefan issimorum rusticorum proterviam) 0.- limpede , uniunea e provocata de rascoala taranilor si se indreapta in primul rand impotriva taranilor.Sensul ei este, deci, in primul rand, intern, social, de clasa, si numai in al doilea rand extern, de aparare impotriva turcilor.!ctul nici nu e prele9uit de vreo navala turceasca, si impotriva turcilor erau ridicati doar si taranii. Sensul social al uniunii il clarifica apoi tot mai bine reinnoirile ei succesive.!cestea nu se mai indreapta direct impotriva taranilor, se ridica tot mai des impotriva tuturor soiurilor de &raufacatori(, adica pentru apararea ordinii interne.In adunarea lor de la +edias,din 14)*,nobilii, secuii si sasii,reinnoind uniunea,se lea'a sa"si apere impreuna toate prero'ativele, libertatile si privile'iile vec2i casti'ate de predecesori, sa se ridice impotriva oricui ar incerca sa strice uniunea sau sa i se impotriveasca in vreun fel, sa se apere c2iar impotriva baronilor si ma'natilor trimisi de re'e, daca ar abu5a. &Natiunile( unite deci nu cuprind si pe ioba'i, se constituie doar tocmai impotriva lor, prin opunerea privile'iatilor celor neprivile'iati.
. "

Hurmuzaki-Densusianu , I !, p. "!1-"!! 8#rchiv des $ereines %ur siebenbur&ische 'andeskunde9 (II )1*+,-, p. *.-*"

/ele trei natiuni devin puterea politica in stat, continutul lor politic in mod firesc se restran'e la clasele stapanitoare alcatuitoare a statului..a viata publica, la functile statului, participa, desi'ur, membrii natiunilor politice.Dar puterea politica se exercita ierar2ic , purtatorii ei sunt repre5entantii proeminenti ai natiunilor politice, $roceres, %agnates, &omini, Ura'.-i detin functiile inalte in stat, participa personal la dieta , tin c2iar oaste personala.Natiunea nobililor e or'ani5ata in comitate, a secuilor si sasilor in scaune./omitatele, scaunele, orasele participa la dieta prin repre5entanti.Dar acestia sunt, obisnuit, nobili sau patricieni fruntasi.Nobilimea de rand, nobilimea mica sau cetatenii oraselor populea5a, obisnuit , doar functiile de rand, apar doar in or'anele comitatelor, scaunelor , oraselor si rar sau deloc in diete.:iata politica, dietele sunt dominate de nobilime./omitatul, transformat de mult din re'al in nobiliar , repre5entat in dieta se va numi si el &nobilul comitat(.Natiunea secuiasca insasi, ca sa nu fie pre9udiciata in calitatea sa de natiune politica, se va numi treptat Nemes S(e'ely Nem(et./e"i drept pe secui inca #ripartitul ii califica nobiles privilegiati, totusi nu puteau fi confundati simplu cu nobilii, care constituiau o natiune aparte, natiunea principala. In intales social"politic deci natiunea se restran'e, in'ustea5a viata politica la trei natiuni, si mai precis la clasele lor suprapuse./at priveste pe romani, natiunile politice includeau nobilimea romana in natiunea nobililor, dar lasau pe dinafara pe nenobili si, fireste, ioba'imea. /onstituindu"se principatul, nobilimea nu mai are in spatele ei totalitatea nobilimii un'are si nici puterea re'ala, ea are tot mai mult nevoie de spri9inul celorlalte doua natiuni.Iar pe acestea le obli'a preponderenta puterii nobilimii pe care se intemeia principatul.Disensiunile, rivalitatile, luptele dintre cele trei natiuni trebuie sa se reduca, sa se supuna unei ardente necesitati. Din 7eforma, care a framantat si #ransilvania decenii de"a randul, cele trei natiuni si"au durat noi temeiuri.7eforma venea nu numai sa dea un puternic imbold sensului national al natiunii, dar si sa"i dea noi teme" iuri reli'ioase.Din reli'ia comuna a popoarelor constitutive ale celor trei natiuni, care era pana aci catolicismul, s"au desprins inca trei, recunoscute treptat si ele de dietele tarii.Dieta din #urda, din iunie 1)04, recunostea ca libere si indreptatite reli'iile de /lu9 si de Sibiu 7, adica pe cea calvina si cea luterana.- recunoscuta apoi si cea unitariana.Dieta din 1)7%, recunos" candu"le pe toate trei, inter5icea orice alta inovatie reli'ioasa $, adica punea capat inmultirii reli'iilor nascute prin 7eforma.
+ *

:on.6om . ;.<rans., II, p. !/1-!/!. Ibidem, p..!*.

/u aceasta se stabileau la patru reli'iile le'ale, catolica, calvina, luterana si unitariana, care cu termen latin se vor numi apoi receptae.Dieta din 1)*) le numeste asa 6recepta religio'8. -le erau reli'iile celor trei natiuni etnice, ale un'urilor, secuilor si sasilor. Drepturile publice sau politice sunt conditionate acum si de reli'iile primite.Sistemul politic se completea5a, se definitivea5a, se asea5a de acum pe trei natiuni si patru reli'ii recepte. Sistemul politic al principatului. In #ransilvania distinctiile, diferentierile sociale sunt mereu dublate cu distinctii, diferentierile dintre popoare. rocesul de evolutie sociala aci se intreteste si cu un proces de evolutie nationala. !ci asuprirea sau lupta sociala, se impleteste mereu si cu o asuprire sau o lupta nationala. rin natura subiectului trebuie sa urmarim aci acest al doilea proces. De la inceput se fac mereu distinctii intre cele trei popoare care au dat numele celor trei natiuni politice ale #ransilvaniei. Dar distinctiile cele mai mari se fac intre romani si ele. -lementele care"i distin' pe romani sunt nenumarate. -i apar in documente de la inceput cu institutii proprii, cu voievo5i sau cne9ii lor, cu or'ani5atii, cu autonomii proprii, cun un drept romanesc, care se prelun'esc si sub stapanire feudala. Sunt raspanditi pe intre' teritoriul tarii, dar apar si cu teritorii distincte, cu districte, cu tari proprii. Se distin' adesea si economic, in resursele vitale, in ocupatii, in felul de viata. +are parte din ei trebuie sa fructifice dealul, muntele, sa imbine in proportii distincte a'riculura cu cresterea vitelor, cu pastoritul, cu pastoritul specific al oii. 7edusi adesea la locuri mai de5avanta9ate economic, sunt expusi la diferentieri vadite de vecinii lor. #rebuind sa traiasca in 'enere in afara 5idurilor oraselor si a or'ani5atiilor lor mestesu'aresti, trebuie sa practice mai mult meserii satesti. Sunt pre5enti cu deosebire in industriile dinafara, in minerit, fierarit, aramarit. Social, sunt sca5uti in nobilimea proprie. Nobilimea lor, nobilimea stapana feudala cu deosebire, asimilandu"se treptat, se confunda in nobilimea ma'2iara. 7omaneasca in masa ei ramane doar boierimea ;a'arasului si nobilimea de rand sau nobilimea mica. #ot cu asemenea nobilime se face si improspatarea nobilimii romanesti. +area masa a romanilor cade in ioba'ie, in asa masura incat roman, cu timpul, in limba9ul comun devine aproape sinonim cu ioba'. -ste ioba'ita sau in curs de ioba'ire si o buna parte a romanilor liberi de pe amantul /raiesc. !ici distinctia e si mai clara, sasii 6oficialitatea lor8 ioba'esc pe romani. Si inca o distinctie , aici, spre deosebire de restul tarii, romanii sunt supusi la di9ma bisericeasca, si nu fata de biserica lor, ci fata de preotimea saseasca.

Dar c2iar in cadrele ioba'iei comune, romanii se distin' adesea si prin sarcini proprii ioba'esti. -i, nefiind catolici, principal nu sunt supusi la di9mele bisericesti, au adesea si daturi specifice, distinctive, le'ate de cresterea vitelor, de pastorit, ca <uin<ua'esima, tretina si altele. :oievo5ii, cne9ii au si ei adesea sarcini distincte, daturile lor. reotii romani, spre deosebire de ai confesiunilor constitutionale, sunt in cea mai mare parte cate'orie dependenta, au si scutiri, dar si sarcini, daturi specifice. Documentele fac si ele adesea distinctii. 3otarari, inasprite de pedepse se adresea5a uneori direct romanilor, incriminati mai mult decat altii. Dar mai presus de toate, romanii se deosebesc etnic, ca ori'ine, limba, obiceiuri, credinte, imbracaminte etc. -i fac parte din familia popoarelor romanice, se distin' cate'oric de popoarele conlocuitoare. Sunt le'ati de totalitatea poporului roman dinspre rasarit, spre deosebire de un'uri, de pilda, care prelun'esc masa poporului lor din apus. .a distinctia etnica se adau'a distinctia lor reli'ioasa. -i sunt credinciosii reli'iei ortodoxe, care"i desparte cate'oric de catolicismul adoptat de celelalte popoare ale tarii. /ad in cealalta mare 5ona reli'ioasa, nu numai distincta ci si adversa, care"i lea'a de masa mare a poporului roman, de aceeasi credinta, si de lumea ortodoxa. Ierar2ic c2iar, ei sunt supusimitropoliei #arii 7omanesti, si prin ea atriar2iei din /onstantinopol, spre deosebire de catolici care 'ravitea5a spre scaunul papal. S"a creat aici nu numai o deosebire intre confesiuni, ci si o opo5itie intre &crestini( si &sc2ismatici(. Separatia se mentine in asa masura, ca in raport cu catolicismul celorlalte popoare, ortodoxia ramane reli'ia distinctiva a romanilor, &le'ea romaneasca(. 7e5istand si 7eformei, ea ramane le'ea romaneasca si in raport cu confesiunile nou"nascute de pe urma ei. Drept urmare a acestor distinctii si orientari, romanii se distin' si cultural, sunt le'ati de cultura comuna romaneasca, le'ata la randul sau de cultura bi5antino"slava, spre deosebire de a celorlalte popoare de aici, le'ata de cultura apuseana. Notiunea de natiune romana. In textele documentare si cronicaresti mai vec2i si romanii apar mai obisnuit sub numele de romani 6valac2i8.Iar cand sunt calificati, sunt nu" miti populus, gens, ca si alte popoare. Sunt pusi in randul lor obisnuit fara vreo subordonare calitativa. De pilda, in 1%*1 !ndrei al II"lea tinea la !lba Iulia adunarea cu &toti nobilii, sasii, secuiisi romanii din partile #ransilvaniei( 6universis nobilibus, Saxonibus et )lachis in patribus Transilvanis8*. Un act de danie al re'elui Si'ismund pentru banul Severinului din 13$7 despre romanii rasculati se exprima , gentem gran em )lachalem *+.

#ermenul de natiune li se aplica si lor, ca si natiunilor politice, numai in secolul al =:I"lea. Dar nu li se aplica deloc cu aceeasi consecventa. Si nu li se aplica decat in sens etnic. -vident, pentru a nu pune si natiunea romana in vreun fel in randul natiunilor politice. 7eforma, care a tulburat adanc reli'ia catolica si a dat nastere aci la inca trei reli'ii, n"a lasat necercetati nici pe romani.Dupa ce reli'ia lor or" todoxa a fost atata timp incercata de catolicism, un nou val de pro5elitism vine sa"i puna la incercare re5istenta.+ai ales principii pun mult 5el in casti'area romanilor pentru calvinism, spre a lar'i ba5a puterii centrale si a usura lupta in exterior.In acest scop ei cauta sa dea bisericii romanesti din #ransilvania o ierar2ie proprie, rupta de a tarilor romanesti, sa supuna aparatul bisericesc romanesc episcopilor calvini, sa casti'e prin avanta9e si promisiuni preotimea si apoi prin ea, masele populare. 7eforma n"a putut face cuceriri nici adanci, nici durabile./uceririle ei reli'ioase, in afara de introducerea limbii romane in biserica, au ramas neesentiale, superficiale, nestatornice, s"au re5umat mai mult la varfurile ierar2ice si la inovatii formale./alvinismul, cu toate eforturile princiare, n"a putut casti'a poporul roman din #ransilvania, nu l"a putut rupe de masa mare a ortodoxiei, a reusit doar sa desprinda inca un lot din nobilimea romaneasca.7eforma a reusit mai curand sa accentue5e caracterul national al ortodoxiei. reotimea insasi, ama'ita de posibilitati" le de ridicare pe care le intrevedea, de5ama'ita, va spori si ea re5istenta. In raporturile dintre ortodoxie si reli'iile oficiale se accentuea5a repulsia reciproca.Dar se accentuea5a si atitudinile de dispret pentru romani, ca neam, pentru starea lor de supusi, pentru &inferioritatile( lor, pentru moravurile lor.Incep c2iar insinuari la adresa ori'inii lor daco"romane, care altfel este unanim afirmata, la ori'inile inalte ale unui popor care acum traieste pe treapta servitutii. In secolul al =I:"lea, stabilindu"se sistemul politic al #ransilvaniei intemeiat pe trei natiuni si patru reli'ii recepte, se contura mai bine si &natiunea romana( lasata pe dinafara lui, se preci5a fara ec2ivoc totalita" tea ei, se adancea separatia.
= 11

DI; <rans ., (III II, p. /"=, .1= Hurmuzaki, I !, p./1/.