Sunteți pe pagina 1din 13

Celula :

-este considerata unitatea morfo-functionala a organismului. Dimensiunea celulelor este foarte variata, de la 3-4 pana la 200-250 m, dar in marea lor majoritate sunt cuprinse intre 20-2 m. Celulele de dimensiuni mici sunt pre!ente in scoarta cere"eloasa si au 3-4 m. -in sange cele ma mici cellule sunt limfocitele #4-5 m$ %ematia: lement figurat- se gaseste in stare adulta si are rol in fi&area si transportul

'2

Cele mai mari celule din organism se gasesc in scoarta cere"rala #celule priamidale cu dimensiunea cuprinsa intre (25-(50 m$ )r de celule ce intra in alcatuirea organismului (*(0(5. Celulele dintr-un organ au forma adaptata functiei lor-+ legea generala a "iologiei. ,itocondria: u!ina energetica a celulei -au forma eipsoidala (0-(2 m -repre!inta un indicator sensi"il la factorii de mediu -au 2 mem"rane: - mem"rana e&terna - mem"rana interna ce pre!inta creste -n!imele mitocondriale sunt aflate la nivelul mem"rane interne, in spatiul intermem"ranar si in matrice. .n interiorul mitocondriei sunt pre!ente en!ime care impreuna cu en!imele o&idatice de pe creste sunt implicate in o&idarea principiilor alimentare cu producer de energie, C02,%2' / din acest motiv mitocondria este considerata u!ina energetica a celulei.

.n lipsa mitocondriilor celula este incapa"ila sa-si procure energia din arderea alimentelor in pre!enta '2 functiile celulare fiind afectate, energia eli"erata este folosita in sinte!a 012 care difu!ea!a in citoplasma si serveste functiei organismului. -in fiecare molecula de gluco!a e&ista apro&imativ 33 molecule de 012. 4.5'5',..: organite celulare formate in aparatul 6olgi si raspandite in citoplasma -contin peste 50 de en!ime care pot distruge orice componenta celulara. 4i!o!omii indeplinesc urm. 7unctii: (. %eterofagia #digestia particulelor straine ajunse in celule$ 2. 0utofagia #digestia unor portiuni le!ate din citoplasma proprie in scopul refacerii.$ 3.Crinofagia #digestia unor produsi de secretie celulara a granulelor de secretie$ 4..n autoli!a #ruperea mem"ranelor li!o!omale,eli"erarea 8idrola!elor active in citoplasma $ 4i!o!omii implicati in distrugerea "acteriilor ajung in celula prin proces de fagocito!a la care participa urmatoarele mecanisme de distrugere: - p8 acid din li!o!omi -o su"stanta numita li!o!im - prin producerea de apa o&igenata de catre o&ida!a din citoplasma 012 : -moneda energetica a organismului, energia celulara su" forma de 012 este necesara in : (.Contractia si rela&area musculara 2..n secretia glandulara

3..n mentinerea potentialului celular 4..n sinte!a celulara de su"stante 5..n a"sor"tia alimentelor din tractul gastro-intestinal. 012 : com"inatie c8imica de adeno!ina,ri"o!a si 3 radical fosfat, dupa pierderea de catre 012 a unui radical fosfat acesta devine 0D2, iar dupa pierderea celui deal treilea fosfat devine 0,2. 649C'50 : poate fi utili!ata imediat pentru eli"erare de energie celulara sau poate fi stocata ca si glicogen. 1oate celulele din organism sunt capa"ile sa stoc8e!e o cantitate mica de glicogen,de e&emplu celula 8epatica stoc8ea!a 5- : din greutatea lor. '&igenul intervine in o&idarea celulara a gluco!ei. - .n timpul glicoli!ei anaero"e apare acidul piruvic care prin interventia de8idrogena!ei lactice da acidul lactic. - 0cidul lactic produs in celula poate fi cuantificat . - Cresterea concentratiei de acid lactic poate determina eforturi ma&imale ,o stare lacido!a # p% intramuscular poate scadea c8iar la 3,4 in timp ce p% arterial poate atinge 3, $. 0-((0 mg: ; gluco!a din sange. 6licogene!a: proces de formare al glicogenului in care sunt implicate numeroase en!ime specifice,pe langa gluco!a alti compusi c8imici pot fi transformati in gluco!a apoi convertiti in glicogen. 7iecare molecula de gluco!a este degradata pana pana la dio&id de car"on si apa. 4ipidele din sange : colesterolul total< 200mg: 4D4 colesterol <(00 mg: %4D colesterol + 40 mg:

1rigliceridele < (50 mg : 4ipidele su" forma de trigliceride si aci!i grasi o&idati in mitocondriile din celula eli"erea!a cantitati insemnate de energie. =urse de energie ale musc8iului : - 0cidul adeno!in trifosfatic sinteti!ea!a in mitocondrii care se gasesc in citoplasma. - 012 ocupa o po!itie c8eie caci 012 se scindea!a si se resinteti!ea!a f rapid , dar re!ervele de 012 sunt foarte reduse. - >esinte!a 012 se reali!ea!a atat pe cale anaero"a #fara ' 2 ? glicoli!a anaero"a$ cat si in pre!enta '2 aceasta din urma denumita fosforilare o&idative. .n cursul unor contractii musculare prelungite #30-30 sec$ intervin procese aero"e care domina si in fa!a de rela&are a contractiilor. - Creatin fosfat #C2$ - )itrati de car"on #glucide$ - 4ipidele 012-ul si C2 alcatuiesc fosfatii macroenergici #"ogati in energie$ >aportul 012@C2 ;(@5 6licoli!a anaero"a apartine acestei fa!e anaero"a si lactica. -se formea!a lactat si 012 si se eli"erea!a caldura. 6licoli!a aero"a : 0vantaje: utili!ea!a toate su"straturile energetice ,este econimca si asigura restitutia. De!avantaje: putere limitata, latenta mare si re!istenta limitata in eforturi intense.

.n calea aero"a : glicogen, gluco!a A o&igen se ajunge la acidul lactic care serveste in cea mai mare concentratie la sinte!a de glucide si intr-o proportie mica la alte procese o&idative,"ioc8imice din ficat si musc8i.

>efacerea dupa efort # restitutia$ : -depinde de prevalenta uneia dintre aceste surse energetice -&: dupa eforturi anaero"e restitutia durea!a 3-5 min 2lata datoriei de o&igen in eforturi aero"e cu interventia o&igenului din mioglo"ina depinde de durata efortului.

,usc8iul sc8eletic este alcatuit din celule musculare cu grosimea de apro&. (0(000 m si cu lungimea de pana la (0-( cm si este preva!uta cu mai multi nuclei. 7i"rele sunt formate din miofi"rile. .nauntrul fi"relor sunt miofi"rile care delimitea!a sacromerul. ,iofi"rilele sunt compartimentate in sacromere care la randul lor sunt alcatuite din mio!ina si actina, dar contin si alte protein reglatoare. ,em"rana fi"rei muscular : sarcolema =arcoplasma 9!ina energetica a celulei ;+ mitocondria in care se formea!a ade!in trifosfat. ,usc8iul uman e alcatuit din fi"re musculare clasificate in functie de vite!a de contractie astfel se disting : fi"re musculare lente denumite si rosii, tonice de tip ( si fi"re rapide,fi"re al"e,fa!ice de tip 2 , aceste fi"re au putina 8emoglo"ina. =isteme meta"olice in efort : (. =istemul fosfatilor respectiv : 012; adeno!ina 2'3 B2'3B2'3,C2.

C2 #fosfocreatina$ e alcatuita din greatina si o legatura fosfat. C2 ; creatin B 2'3. 2. =istemul glicogen@acid lactic - Din o molecula de gluco!a re!uta 2 molecule de acid piruvic care in mitocondrie furni!ea!a 012. - ' mare parte din glicogen devine acid lactic, dar se formea!a si cantitati importante de 012 fara consum de o&igen, 3. =istemul aero" care in pre!enta '2 are loc o&idarea principiilor nutritive in mitocondrie. 020>0194 >-=2.>01'>: '&idarea sangelui ( 8ematie; C,5 apro&imativ microni care se plim"a prin capilare

( 8ematie contine 34: 8emoglo"ina care fi&ea!a o&igenul

0er atmosferic B 2(,23 : '2 B 0,03 : C02 0!ot A alte ga!e. 4a nivelul alveolei '2 are apro& (4: respective (00 mm%g. C'2 ; 40 mm %g are apro&. 5,3: Dolumul creste in alveola doar cu 0,2:, ritmul respirator se du"lea!a. 1a8ipnee, polipnee ? cresterea frecventei respiratorii =caderea frecventei respiratorii : "radipnee 'prirea respiratiei : apnee

Dentilatia pulmonara : -respiratie e&terna -creste proportional cu consumul de o&igen pana la 50: din capacitatea ma&ima de efort. -&ploram aceasta respiratie prin parametrii : -frecventa respiratiei si prin capacitatea vitala si volumele capacitatii vitale. 7> ; (2-(3 respiratii@min 7> ; frecventa respiratorie 7recventa respiratiei in efort poate creste de la (2-(3 resp@min pana la 40-50 resp@min, aceasta du"lare se reali!ea!a prin scurtarea fa!ei respiratorii CD ; 0C A D.> AD-> ; 3500 ml CD ;capacitatea vitala 0C ; aer current D.> ; volum inspirator de re!erva D-> ; volum e&pirator de re!erva C21 ; D> A CD C21 ;capacitate pulmonara totala D> ; volum residual CD; capacitate vitala ,icroanali!ator de ga!e de tip 0=1>92: 2a'2 ? presiunea arteriala a 02 2a'2 + 0 mm %g 2v'2 ? 2resiunea venoasa a '2

2v'2 ; 4C mm %g

Centru respirator : 1runc8i cere"ral- ce intervine in reglarea gina a centrului e&pirator din "ul". 2rincipalii factori ce limitea!a respiratia in efort sun forta si re!isenta musc8ilor dar si capacitatea mecanismelor reglatorii umorale. -fectele antrenamentului fi!ic : -cresterea volumului aerului curent - de"it respirator mai economic - o frecventa resp mai sca!uta - elasticitatea crescuta a toracelui -8ipertrofia musc8ilor respiratiei. 70C1'>.. C0>- 70D'>.5-050 -4.E->0>-0 '2 de pe %' : -scaderea presiunii '2 in tesuturi -cresterea presiunii '2 in organism -scaderea p% local ;+ factorii se modifica in efort intens. 2>-=.9)-0 0>1->.040 -parametru "iologic influentat de factorii e&terni si interni -creste cu o alimentative nerationala 10 ; su" (40 @ F0 mm %g (40 ? 10 sistolica # ma&ima$ F0 ? 10 diastolica#minima$

10 medie ; (@3 #10s ?10d$ ,asurarea 20 se face la nivelul unei artere mari de la mem"rul superior de regula , la nivelul arterei "ra8iale. 2resiunea arterial varia!a in functie de fa!ele ciclului cardiac : -ma&ima in sistola -minima in diastole Diferenta dintre valoarea ma&ima si minima e cunoscuta ca presiunea diferentiala sau pulsul presiunii. .n situatia in care are loc cresterea frecventei cardiace se scurtea!a diastola. DC ; 7C * D= DC; de"it cardiac 7C ; frecventa cardiaca D=; de"it sistolic. Claudicatie intermitenta ? "oala a arterelor#fumatori$ Conditii pt masurarea corecta a 20 : =a e&iste confort pt su"iect inainte de a masura 20

- =a nu se recurga la stimuli#Cafea,tutun$ - Eratul sa fie ase!at apro&imativ la nivelul inimii - ,asurarea presiunii se face la primul consult la am"ele "rate - =e vor efectua minimum 2 masuratori la interval de (-2 min sau masuri suplimentare daca valorile arteriale sunt f diferite. - =e pot efectua mai multe masuratori intr-o sapt pt incadrarea su"iectului intro anumita categorie de 8ipertensiune.

- 1re"uiesc folosite mansete corespun!atoare grosimii "ratului#(2-(3@35 cm$ valori indicate pe manseta tensiometrului, nu se masoara tensiunea prin po!itionarea mansetei pe ante"rat. - 4a aparitita primului !gomot in telescop dupa decompresie se citeste valoarea presiunii ma&ime pe manometru , iar la disparitia !gomotului ? presiune diastolica - 7recventa cardiaca se va masura prin palparea pulsului timp de 30 de sec. 2rofila&ia 8ipertensiunii arteriale : - 4a persoanele dispuse sa de!volte 8ipertensiune se recomanda inca din copilarie aplicarea unor masuri profilactice primare : -scaderea consumului de sare 3-5 gr-!i -reducerea e&cesului ponderal printr-o alimentatie ec8ili"rata cu scaderea aportului caloric al proteinelor - renuntare la fumat -scaderea consumului de alcool si tutun -evitarea stresului 1->,'>-640>-0 Centrii de termoreglare sunt po!itionati in 8ipotalamus, stimularea acestor centrii prin scaderea temperaturii centrale det. Dasoconstrictie cutanata, frison,sen!atie de frig in ca! de 8ipertermie acesti centri din 8ipotalamus determina vasodilatatie si 8ipersudolatie. 2ierderea de caldura are loc prin transferul caldurii de la nucleul central la suprafata pielii prin circulatia sangelui,daca aceastapierdere nu ar avea loc organismul s-ar supraincal!i. 1emperatura cutanata este de 330C

1emperatura organismului dufera in functie de !ona unde se face masurarea : astfel temperatura centrala se masoara la nivel rectal sau esofagian si este dimineata su" 3C,30C iar seara poate urca pana la 3C,30C, dar aceasta modalitate de masurare este la unele persoane cu tul"urari ale 8emosta!ei contraindicata. 1emperatura poate fi masurata "ucal#su"lim"ual, ea fiind cu 0,2-0,5 0C su" valoarea temperaturii rectale. 1emperatura cutanata este mai sca!uta decat cea centrala. 2ierderea de caldura are loc prin : - Conductie : transfer de cGldurG de la o molecula la alta, sangele transmite caldura . - >adiatie : transfer de caldura prin aer sau vid - Convectie : transfer de caldura prin circulatia curentilor de aer din apropierea corpului. - -vaporarea : impiedica utili!area caldurii pt a transforma apa in vapori. 1ranspirare : pierdere de apa =tari patologice legate de termoreglare: %ipertermia : cresterea temperaturii peste valoarea normala -consecinta incal!irii organismului incat functiile prin care se reali!ea!a pierderea calorica sunt solicitate la ma&imum si nu mai sunt in masura sa mentina temperatura normala. %ipotermia : -scaderea temperaturii centrale su" 350C . =e clasifica in : - %ipotermie usoara #34-350C$

- %ipotermie moderata#30-340C$ - %ipotermie grava su" 300C 2ersoane predispuse la 8ipotermie : - Darstnicii - 0lcoolici - Eolnavii cardiovasculari - ,alnutritii - Consumatorii de droguri %ipotermie moderata : scade intensitatea frisonului ,dispare la 2C 0C,se instalea!a rigiditatea musculara. .n 8ipotermia severa se pot instala tul"urari de vor"ire, amne!ie, 8alucinatii, pulsul devine neregulat si se instalea!a coma. 0climati!area la temperaturi sca!ute- calirea organismului. Cand temperatura organismului tinde sa creasca peste normal sunt initiate mecanisme de pierdere a caldurii#termolitice$ iar cand temperatura scade sunt initiate mecanisme ce produc caldura.