Poema chiuvetei

de Mircea Cartarescu - poezie postmodernista Postmodernismul s-a declanat n literatura romn n a doua jumtate a anilor aizeci i continu s existe pn n zilele noastre. Problematica delimitrii acestui curent, recunoscut pentru dificultatea de a primi o defini ie unic, implic nevoia de raportare la o direcie literar opus desfurat sincron, anume modernismul. n cultura romn, re imul politic comunist a favorizat opere care s continue direc ia modernist manifestat n perioada interbelic, n sc!imb mu amaliznd creaiile autorilor interesai de o estetic nou, de avan ard. "iteratura postmodern se caracterizeaz prin jocul cu formele, conven#iile, temele $i motivele deja existente, e o art combinatorie, a citrii $i punerii n dialo a unor forme etero ene ca stil $i timp. %criitorul pm este con$tient c totul s-a scris, c nu-i rmne dect jocul cu fra mentele culturale pe care le resemantizeaz. &l respin e mimesisul $i ideea referen#ialit#ii, prefer colajul de sinta me, teme, motive emblematice din epoci literare apuse. Citatul ironic, parodierea modelelor, dialo ul intertextual 'a prelua un fra ment din opera unui scriitor din trecut $i a-l plasa n alt context( indic presiunea livrescului asupra existen#ei. )intre scriitorii postmoderni, Mircea Cartarescu rmne personalitatea cu cel mai mare impact asupra contemporanilor. )ebutnd ca poet prin volumul Faruri, vitrine, fotografii n *+,-, la care se vor adu a volumul colectiv Aer cu diamante $i cele individuale precum Poeme de amor, Levantul, Dublu CD, Mircea Cartarescu se remarc $i ca prozator prin romanul Orbitor sau prin prozele scurte din volumul Nostalgia, sau ca eseist prin studiul Postmodernismul romnesc. Poezia Poema chiuvetei face parte din volumul Totul !"#$% $i ilustreaz cu fidelitate trsturile poemului postmodern, teoretizate de Crtrescu n studiul citat, publicat n anul *+++. .ema este parodierea unor teme, conven#ii ale poeziei din trecutul literar, n spe# raportarea fcndu-se la Luceaf&rul prin ideea iubirii dintre dou entit#i incompatibile. Ca $i n Levantul, epopee a poeziei romne$ti n opinia criticului literar /icolae Manolescu, Mircea Crtrescu realizeaz un dialo livresc, n spirit ludic, cu literatura trecutului. 0socierea cu Luceaf&rul este permis prin sesizarea unor elemente comune1 motivul aspra#iei spre o stea 'care nu mai apare n re istrul rav al nevoii dep$irii condi#iei umane(, cele trei invoca#ii ctre stea, cuplul format din elemente ce apar#in unor lumi diferite, imposibilitatea dep$irii limitelor, finalul ce presupune asumarea condi#iei $i resemnarea, existen#a firului epic $i narativitatea versurilor, lirismul de tip obiectiv. "irismul este subiectiv, povestitotul, si anume aura din perdea, se foloseste de pronume si verbe la persoana 2 sin ular. .itlul implic trimiterea la od, specie pa$optist, clasic, parodiat prin ale erea unui destinatar care nu reprezint un erou istoric sau mitolo ic, o fiin# divin, un model de mre#ie sau un eveniment istoric, ci desemneaz un element derizoriu din existen#a cotidian, n ciuda tonalit#ii a$a-zis laudative.

Prima parte a poeziei este preponderent narativ, prezentnd idila imposibil dintre un obiect component al recuzitei casnice 'c!iuveta( $i unul apar#innd planului cosmic 'steaua(. Primele versuri expun drama iubirii nemprt$ite, iar urmtoarele reprezint cele trei c!emri ale c!iuvetei, adresate stelei, prin care se parodiaz ceremonialul serenadei. 2nvoca#iile amintesc de cele din poemul eminescian, dar dac la poetul romantic sc!imbarea condi#iei fetei de mprat implica un sens ascendent '34, vin5 n prul tu blai 6 %-anin cununi de stele 6 Pe-a mele ceruri s rsai 6Mai mndr dect ele7(, la Crtrescu este implicat ideea decderii1 steaua va deveni 3crias a ndacilor de buctrie7. )incolo de similitudinile cu poemul eminescian, se poate remarca demitolo izarea viziunii poetice romantice, prin tratarea temelor $i a motivelor ntr-un re istru parodic1 "uceafrului, stea strlucitoare, i corespunde 3o mic stea alben7 din 3col#ul eamului de la buctrie7, iar timpul nocturn este abandonat n favoarea celui diurn, prin indicii temporali 3ntr-o zi7, 3n alt zi78 de radarea tririi intense a iubirii, a suferin#ei interiorizate din romantism, prin expunerea n confesiuni fcute celorlalte obiecte derizorii 'mu$amaua, borcanele de mu$tar(. 0 doua parte ncepe cu o exclama#ie retoric '3dar, vai97(, anticipnd presupusa dram a nemplinirii iubirii. Cuplul incompatibil cunoa$te n acesat secven# alte dou ipostazeieri1 stea-strecurtoare de sup, aura din perdea-superba dacie crem. 2mposibilitatea iubirii vine ns nu din con$tientizarea $i asumarea diferen#elor ireconciliabile dintre cei doi, ca n 3"uceafrul7, ct vreme steaua face cuplu cu o entitate din aceea$i sfera prozaic din care face parte $i c!iuveta. &ste parodiat condi#ia omului de eniu prin derizoriul aspira#iilor $i prin simularea unei tonalit#i rave1 3ntr-un trziu c!iuveta ncepu s-$i pun ntrebri cu privire la sensul existen#ei $i obiectivitatea ei7, iar finalul aduce nu numai ima inea cuplului format din elemente de aceea$i condi#ie 'c!iuveta-mu$amaua(, ci $i sc!imbarea persoanei a 222-a cu persoana 2, postmodernismul miznd pe te!nica punctelor de vedere trucate. "imbajul poetic este caracterizat de ironie '3stea mica, nic!elul meu te doreste, sifonul meu a bolborosit7(. &ul liric povesteste iubirea dintre o c!iuveta si o mica stea albena, care nu se intalnsec niciodata si isi aminteste pasiunea sa pentru o masina, personajele insesi ale poemului fiind caracterizate de ironie. 4r anizarea este astrofica, iar masura variabila, elemente specific postmoderniste. 2n concluzie, datorita temei abordate, lirismului, limbajului poetic si elementelor de prozodie, poezia de fata se incadreaza in curentul postmodernist.