Sfintii din zilele noastre

Marii duhovnici ai Romniei sunt sfintii de lng noi. Deseori uitam de prezenta lor binefctoare, dar ei nu ostenesc s se roage pentru noi. S incercam a-i cunoaste macar n pragul celei mai mari srbtori crestine. n popor se spune c! Dumnezeu ne rabda pentru rugciunile preotilor si monahilor nostri. ntre acestia, printii duhovnici au menirea cea mai grea. "i isi asuma responsabilitatea pentru indreptarea noastra. Marii duhovnici sunt printi imbunatatiti, adic oameni care au inaintat foarte mult pe calea desavarsirii. #entru iubirea, credinta si nade$dea lor n %ristos, pentru stradania si curatia lor sufleteasca, Dumnezeu i-a inzestrat pe acesti preoti cu daruri e&traordinare. Sunt clarvazatori, ne pot vindeca sufletele si trupurile, ne pot schimba radical viata. 'u o conditie( s credem. Puterea duhovnicului Duhovnicul nu este un vanzator de indulgente, nici o masina de spalat pcate. "l este cel care ne mi$loceste impacarea cu Dumnezeu. isus %ristos l-a rnduit s ne dezlege de pcate si s ne ndrume n viata crestina. Mntuitorul a zis ctre ucenicii cai, chiar n ziua )nvierii Sale( *+uati Duh Sfnt, 'arora veti ierta pcatele, vor fi iertate, si carora le veti tine, vor fi tinute- . n. /0, //-/12. #rin comiterea pcatului, omul cade de sub puterea harului divin. Duhovnicul poate s-l reaseze sub har pe crestin, dup ce acesta s-a marturisit si a fcut penitenta, prin iertarea pcatelor. De asemenea, duhovnicul hotaraste cnd suntem pregatiti s ne mprtsim. Sfnta )mprtsanie este taina prin care crestinul primeste 3rupul si Sangele lui %ristos, sub forma vinului si a painii. 4ceasta taina se administreaza indeobste n cadrul +iturghiei, dar este acordata si n case sau spitale celor care nu se pot deplasa la biserica. #entru a obtine iertarea de pcate, crestinul trebuie s-l convinga pe duhovnic c! regreta ce a fcut si c! este decis s nu mai repete pcatul. 5 persoana care doreste cu adevrat s paraseasca pcatul va implini un canon .*ndreptare- 6 n greaca2, adic un set de prescriptii duhovnicesti( rugciuni, matanii, post. 7u toti preotii au dreptul de a fi duhovnici. Duhovnicia o primesc anumiti preoti de la episcopul locului, printr-o delegatie speciala numita *hirotezie-. #ersoanele care au un duhovnic se numesc fii duhovnicesti sau ucenici. 4cestia trebuie s-l asculte intru totul pe duhovnic. "i cer sfat de la duhovnic mai ales atunci cnd se afla n fata unei decizii cruciale. #rintele 3eofil #araian spune c! a fi ucenic inseamna *s te pleci cu mintea-, adic s calci pe urmele celui care te ndruma, fr s crezi c! tu stii mai multe dect el. Cum ne alegem duhovnicul +a duhovnic nu mergem ca la psiholog sau ca la un functionar public, pentru a ne rezolva o problema. ntai trebuie s-l cunosti, pentru c! lui ii vei incredinta taina vietii tale. Duhovnicul fiecaruia dintre noi trebuie s corespunda asteptarilor noastre, s aiba o personalitate care s se armonizeze cu a noastra. 4sadar, crestinului ii este recomandat s mearga mai mult timp la slu$bele unui preot, s-i afle altitudinea culturala si tinuta duhovniceasca pn se va lamuri daca acela este duhovnicul pe care si-l doreste. #n isi gaseste duhovnicul, crestinul se poate marturisi si mprtsi la oricare alt preot. Sunt printi care cred c! nu e nevoie s-ti cauti duhovnicul si c! nici nu poti s-l alegi. #rintele Savatie 8astovoi spunea undeva( *Dumnezeu va rndui s-ti recunosti duhovnicul. "l este cel care iti rupe dintr-o data viata n doua si intelegi c! pn atunci n-ai inteles nimic si nici n-ai trait nimic-. Marii duhovnici ai Romniei Marii duhovnici ai Romniei sunt si mai aproape de Dumnezeu prin faptele si credinta lor. 9ii sau trecuti la cele vesnice, ei ne rmn alaturi si ne sunt modele pentru o viata e&emplara. n paginile ce urmeaza nu ne-am propus un clasament al duhovnicilor, care ar fi fost un atentat la smerenia tuturor. 7e-am marginit s istorisim despre insusirile deosebite, faptele incredibile si vietile pilduitoare ale unor preoti ortodocsi, foarte iubiti si cautati de credinciosi. 9or mai fi fiind si altii asemenea lor, la care, cu nepriceperea noastra, n-am a$uns. #entru aceasta ne cerem iertare.

Iisus a fost ortodox

Se spune despre #rintele 4rsenie #apacioc c! e un sfnt n viata. :nii descriu mersul lui ca fiind imponderabil si-l vad invesmantat n lumina. 4ltii simt de$a miros de moaste n prea$ma lui. ar maicutele de la mnstire marturisesc c! *acum, n post, printele e doar cin ingeresc, e de asa subtiime, ca-l poti ridica intr-o mana, nu mai e trup n el, doar duh-. #e mine, #rintele m-a lasat s vad n el 5mul. 7u e putin lucru s poti zari, cu sufletul abia intredeschis de emotia miracolului, un sfnt punndu-si aura deoparte si cernd odihna. #uterea pe care Dumnezeu i-a incredintat-o, pentru a ne milui pe noi, e o dulce povara. 'rucea, grea de spovedaniile miilor de credinciosi ce i-au trecut pragul chiliei n $uma de secol, ii apasa umerii si inima. Dar #rintele o poarta cu drag, spre mntuirea noastra. Si nu sufera dect atunci cnd, pe drumul ;olgotei de astazi, mai aude voci trufase, care nc se indoiesc. "ra trecut de mult de ora pranzului cnd ne-a primit n chilia sa. Dis-de-dimineata tinuse liturghia, apoi plecase la capataiul unui suferind, dup care se intorsese la mnstire si spovedise coada lunga de oameni de dnaintea noastra. Si ne-a primit, desi era obosit, flamnd si impovarat. ntr-o camaruta vecina, o maica ii incalzea pranzul. #robabil ca ar fi dorit s manance, dar n-a vrut s o faca nainte de a potoli foamea noastra. Si l-am neca$it pe #rinte cu multe din intrebarile puse. "rau intrebari adunate, nainte de plecarea spre 3echirghiol, de la oameni cunoscuti sau straini mie, carora le fagaduisem solutii pentru incertitudini. :itasem c! numai Dumnezeu poate s vindece indoiala< #rintele a raspuns si la acele intrebari pe care le socotea erezii. 'u durere n glas, cu truda. '!ci nevazuta cruce apasa si mai tare pe umerii sufletului lui. M-a do$enit si, prin mine, a certat blnd lumea din care veneam si care nc mai cere si semne, si socoteala lui Dumnezeu. arta-ne, #rinte, Despre Dumnezeu

un p!cat" P!rinte" ca drumul spre suflet s! treaca prin minte# S! mai cauti explicatii despre Dumnezeu" dup! atatea dovezi de iu$ire pe care ni le%a dat l# p!cat" de pilda" s! intre$i de cnd e Dumnezeu &n lume" cine '%a creat# Papacioc( 7u raspund nimic, Dumnezeu e&ista si va veti convinge,

Sunt tineri care%si pun aceasta intre$are" incercnd s!%si explice totul) l ne%a creat pe noi" dar pe '%a creat#)

l cine

#apacioc( :ite, m-au mai intrebat multi asta, spunnd *nu e&ista Dumnezeu-. Si le-am spus( *Ma, dar daca e&ista=-. 'e fel de intrebari sunt astea= 'um ar putea s intrebe un obiect pe cel care l-a fcut *cum m-ai fcut=-<, pai, iti sta mintea n loc cu intrebari asa de< *'um +-a fcut=-< 4stea sunt eretice si numai necredinciosii intreaba chestiile astea. 4ici este grozavia si un lucru trebuie s constatati( suntem fcuti, 7u putea s ne faca dect un mare Mester, 7u vedeti= ;ndim, poetizam, ne inspiram, vedem, viersuim, ne iubim, cream o serie intreaga de lucruri grozave care sunt dincolo de obiectiv, dincolo de abstract. 'ine a fcut aceste lucruri= Si noi intrebam cine +-a fcut pe Dumnezeu=, #ai, tocmai asta este( Dumnezeu a fcut totul si stiti cum a fcut= 4 zis s se faca si s-a fcut, *'ine +-a fcut pe Dumnezeu=- #ai, cine va poate raspunde= 3e vei convinge. 3e vei convinge...

Cum tre$uie interpretata fraza crede si nu cerceta# #apacioc( 4sta nu este n crestinism, 7u este n crestinism asa ceva, au fcut-o oamenii. " bine s crezi si apoi s cercetezi, dar nu e o porunca anume *crede si nu cerceta-< 'rede si cerceteaza, >etita scumpa, va $ucati cu lucrurile astea, Doamne fereste, 9a spun, un frate al meu care a fost impuscat, baiat destept, dar care nu credea n Dumnezeu pn la varsta asta, stiti, pn n ?@ ani, a fost prins de o ploaie n cmp, cu niste trasnete. Si, ca s scape, a inceput s zica *Doamne a$uta,-. 7-a patit nimic si a constatat *4, deci e&ista,-. +-a surprins. " n firea noastra asta, dar sunt niste lucruri asa de importante, nct depasesc orice logica si chiar si, n sfrsit, ratiunea asta, care tot de Dumnezeu e data. Dar tot cu o marginire ne e data.

Cnd un om devine credincios" cat la suta e alegerea lui si cat a lui Dumnezeu# *P!rintele rade+, &n -i$lie ca pe alesii 'ui" l i%a hotarat de la inceput)

ste scris

>etita scumpa, nu se misca fir de par fr voia +ui Dumnezeu, zice. Si eu, la varsta mea de A0 de ani, m-am convins de lucrul asta. #entru ca am avut foarte multe ocazii n care viata imi era n prime$die. n pustnicie, cu lupi, cu ursi, o serie intreaga de lucruri, si nu-mi dadeam seama n momentul acela de ce s-a ntmplat, de-am fost salvat atunci. 'a era ilogic si totusi am fost salvat, De la Dumnezeu vin toate. Dar pe miscarea noastra. "l zice, la proorocul saia, *dai vointa, iei putere,-. Si intr-adevr, daca vrei s faci ceva 6 ceva binecuvntat, fireste 6 porneste si te roaga la Dumnezeu si "l te a$uta, #e toti ne-a creat Dumnezeu inzestrati, cu minte, cu ratiune, cu vointa proprie.

De fapt" toti suntem printre cei alesi) 3oti, nici vorba, 7-a creat pe unul anume, pe toti vrea s ne mntuiasca, nsa ne-a creat liberi. 'nd a predat Dumnezeu lui Moise 3ablele legii, i-a spus( *Moise, aici e viata, aici e moartea, 4ici e binecuvntarea, aici este blestemul,-. Suntem creati liberi. 7iciodata o creatie nu e buna, daca nu e si cu un pic de libertate. 'a s respiram, ca s< Si s avem meritul ca facem si noi. 4dic, noi s pornim si sigur ne a$uta Dumnezeu. '!ci meritele tot ale lui Dumnezeu sunt, dar plata o primim noi.

Cum comunica" &n zilele noastre" Dumnezeu cu lumea# Care sunt semnele cele mai evidente ca iu$este si ne iarta#

l &nc! ne

5 s trasneasca pe ici, pe colea, ca s va saturati, 4sta-i raspunsul .rade2< #ai, mata nu vezi, mai fetito= 7u vezi ca rasare, ne da lumina, ne da cutare= 9oi credeti la ntmplare si eu trebuie s va spun semnele< 3oate sunt, Mai mult va spun si nu va spun eu, "l zice( *7u se misca fir de par fr voia mea,-. >etito, si nu e o interpretare gresita, pentru ca s-au fcut si sinoade pe cuvntul acesta al Mntuitorului, ca tot ce-a spus "l e adevrat, nu-i gluma, ca e Dumnezeu, fetito, " Dumnezeu care ne-a creat, stie totul. 5rice gnd, >etito, da forma tuturor momentelor istoriei Dumnezeu, tot "l conduce. Si un fir de par care misca stie Dumnezeu de el. #recis asta, nu-i figura de stil,

De unde stim noi" ortodocsii" ca drumul credintei noastre este cel $un# #entru ca facem cum ne-a spus %ristos. "l ne-a propovaduit( *"u sunt 'alea, 4devrul si 9iata-. Si facem ce a spus "l. Deci, "l era ordodo&. "l era adevrat.

Iisus .ristos era ortodox#/ #roblema se pune dup ce au intervenit caderile. +a ?0BC s-au despartit catolicii si celelalte<, si atunci au inceput intrebarile. 'a adevrul acesta era, dovedit prin minuni. #entru ca dogma se numeste( adevr de credinta revelat, cuprins n scriptura si-n traditie, practicat si aprobat de biserica. Deci, asta este, 4ici, n 8iserica, a fost o traditie( noi am trait ?0BC de ani, de ani,, nu ?0BC de ore sau de zile, ci de ani, Si s-au despartit catolicii si-au inceput intrebarile( ca au dreptate, ca n-au< Dar noi, ortodocsii 6 chiar si cuvntul ortodo& inseamna adevrat 6 traim cum ne-a spus %ristos. Deci, "l ne-a spus, "l e ortodo&,

Despre mntuire Ce tre$uie s! faca un crestin pentru a fi mntuit# S faca ce a spus %ristos. S se spovedeasca, s tina de biserica, de valorile care-l a$uta la asa ceva. Si s iubeasca pe oricine, ca iubirea e criteriu de $udecata. >r iubire nu poti s faci nimic. Rupe din tine si pentru altii, '!ci pe Dumnezeu il iubim n masura n care iubim oamenii. Masura asta este, ca noi traim si-n masura n care ne iubim. 7u se pacaleste. 4sta e, s duceti o viata crestina. Si, fr discutie, s va spovediti, unde ne-a dat Dumnezeu puterea asta, s ne iertam intre noi cu darul preotiei. 'a spune( *'e iertati voi, iert si "u, ce dezlegati voi, dezleg si "u-. Si din nevoia asta s-a fcut preotia.

Cum s! facem s! ne iu$im vra0masul# 9a dau un sfat( nu poti s-l iubesti pe vra$mas de prima oara, dar asaza-te pe pozitia s nu-l urasti. Si, daca te gaseste moartea pe pozitia de a nu-l dusmani, tu mori ca un iubitor de vra$masi, cu harul lui Dumnezeu. Macar s nu se dusmaneasca oamenii, c!ci vorbele de rau, fetito, au umplut iadul. 9orbele de rau se inregistreaza de ctre 8iserica la ucidere morala. Deci, esti ucigas daca vorbesti de rau. #entru ca, repet, criteriul de $udecata este iubirea. Si asta nu numai ca nu e iubire, dar e ucidere, Doamne fereste,

De ce e nevoie s! ne spovedim# #entru ca te iarta de pcate, S stii, mata n-ai auzit=, v-am spus ca *ce iertati voi, iert si "u-, cu darul preotiei pe care-l avem. #catele ori se spun aici spre iertare, ca ne-a dat putinta s ne iertam acum intre noi, cu darul preotiei, ori se spun la Dudecata de apoi, dar nespuse nu rmn, #entru ca Dumnezeu poate s faca orice. Dar un lucru nu poate( s-si calce cuvntul, 4 spus asa, asa face. Deci, raiul e plin de pctosi pocaiti, si iadul 6 plin de pctosi nepocaiti, ca nu au ascultat de ce a spus Dumnezeu. Suferinta, fetito, e foarte necesara, s stiti. 7u se poate fr suferinta, adic fr $ertfa. Mntuitorul a spalat crucea de-a salvat lumea,

P!rinte" dar" dup! ce te spovedesti" pleci cu sufletul curat" iar diavolul" care te simte,,, 3e simte totdeauna,

1tunci lupta mai indar0it s! te castige de partea lui, Deci" spovedania e o victorie" o curatire a sufletului" dar si un nou inceput de lupta cu diavolul,,, #ai, da. Dar ce, lupta se opreste vreodata= >acem o viata buna nu ca s ne luptam cu diavolul, ci s ne mntuim. 'a ne ataca si diavolul, e altceva, dar el e un tolerat, el nu e o putere. 7u va dati seama= Satana 6 daca Dumnezeu e totul, e putere dumnezeiasca 6 el e o faptura, e un tolerat, e cazut, e blestemat... Dar traieste ca s ne amageasca, stiti, s ne trezeasca. 4re si el un rost.

Daca tot vor$im despre el" spuneti%mi de ce e un p!cat mndria# Mndria= #entru ca, uite, el a cazut din 'er cu parerea de sine. 4 pretins ca este Dumnezeu, ca ar fi vrut s fie Dumnezeu. Si numai prin doua cuvinte( *"u sunt...- 6 att a zis satana. 4r fi vrut s zica( "u sunt 'el 'e sunt, adic Dumnezeu. Dar a cazut. Si va inchipuiti, s-a pedepsit n forma cea mai grozava si mai cumplita. 4 intrebat asa un frate, prin #ustnicu, zice *#rinte, imi vine mndria-. Si celalalt i-a raspuns( *8ine faci, fiule, ca tu ai fcut 'erul si #mntul,-. *7-am fcut, printe-, *Mai, daE destept mai esti, ca 4cela care le-a fcut s-a smerit,-. 4dic, isus %ristos >iul. " groaznica asta, parerea de sine. S te supui, ca prin smerenie vin toate harurile asupra noastra si salvarea noastra numai prin smerenie e, pentru ca "l este puterea suprema. Si, oricat am fi de grozavi, tot suntem departe de a implini ce-a spus. 4sa..., de dincolo de inchipuire. Si, sigur ca toata lumea se va convinge. "u, la varsta mea, dup zeci de ani de preotie, am fost la multe capataie de morti. 3oti incepeau s vada dracii, intrau n lumea cealalta, si toti doreau s mai traiasca o zi, s se pocaiasca. 'a vazusera ce-i asteapta... Sunt semne, fetito, n fiecare clipa, daca esti credincios. n fiecare clipa sunt semne grozave.

Stie cineva cum arata iadul# #ai, cum s nu se stie= S-a si descoperit o parte din iad. adul, mai intai, e numai si numai intuneric. " un foc care arde continuu, fr s-si inchipuie lumea ce putere are, de mii de ori mai multa putere calorica dect asta de aici. Si e si intuneric. Si esti singur. Singur, nu te vezi cu nimeni. #e cat timp= 5 vesnicie. 9esnic, vesnic, intotdeauna, niciodata altfel, De asta acum, pentru noi cel mai scump lucru dat de Dumnezeu este timpul pe care ni l-a ingaduit s ne pocaim. 4cum suspinam, ne pocaim, ne iertam, uite, prin asta .n.r. 6 arata patrafirul2, ne-a dat toata posibilitatea s ne salvam.

Iar raiul cum arata# #ai, n-am fost acolo, s stiu .rade2. >ericirea fericirilor, ce mai intrebati acum...

2ecuratul poate lua vreo infatisare pe p!mnt# >el de fel de infatisari. #oate avea chipuri, insa noi avem putinta de a discerne lucrurile, de a ne da seama daca e sau nu drac. Dar ia chip, el zice ca e %ristos, ia chip fel de fel... Dar, daca te nvta altceva dect stim ca trebuie s fim, adic s nu te inchini, s nu te rogi, daca apare si-ti spune asta, tu trebuie s te inchini si s te rogi, pentru ca crucea este Sfnta 3reime cu toata inaltimea, toata adancimea si toata latimea .n.r. 6 se inchina2. 3atal, >iu si cu Sfnta 3reime e invocata n Sfnta cruce si de aceea si fuge dracul de ea. " arma noastra de mntuire.

Daca este un crestin care crede" &n sufletul lui" &n Dumnezeu" dar merge pe calea de mi0loc" are o viata mai calaie asa,,," nu prea se duce la $iserica" nu tine post,,, >etito, acela nu este un credincios care se spune ca e salvat, Daca nu te manifesti, degeaba. 4dic, degeaba pe undeva crezi, c!ci faptele te mntuiesc, >aptele pe credinta, nu credinta fr fapte, >aptele, nu *dolce far niente-, dulce trndavie... ar la biserica nu te duci degeaba, acolo primesti haruri deosebite. 'a si daca intri intr-o parfumerie si nu cumperi nimic, cnd iesi afar tot mirosi a parfum, dar intr-o biserica= 'hiar daca n-ai venit s iei ceva anume. Duhul sfnt te a$uta, te lumineaza.

Ce calitati tre$uie s! ai$a un preot pentru a fi un $un duhovnic# S aiba constiinta ca are putere mare, s aiba cumintenie, s fie activ. S fie cum spune 8iserica, s le slu$easca oamenilor, s spovedeasca cu ravna. 8ineinteles ca are dreptul si el, ca e tot om, s se apere. Sunt intrebari la care numai prin fapte se poate raspunde. Duhovnicul trebuie s respecte cu foarte multa dragoste pe cel care spune lucruri foarte grave. #entru ca daca scapa unul de la inec, de la o apa pna la gt, e un merit. Dar nu-i mai mare meritul ca l-ai scapat pe altul de la o apa foarte adnca= "ste o bucurie pentru cel salvat si nu-i mai arde s-l certe, ca de ce e ud=

Despre copii F De se sufera copii" p!rinte# De ce se im$olnavesc copiii mici" de ce copii de 3%4 ani sunt $olnavi de cancer# 9a intreb si eu( *De ce=-.

F 2u stiti raspunsul,,, Stie Dumnezeu de ce, ca sunt cu rost mare. >aptele printilor, neastamparul lor, se rasfrang asupra copiilor. #rintii care au fcut impreunari nepermise, au fcut o serie intreaga de lucruri de paganism, pentru ca nu se casatoresc pentru scopuri inalte, ci pentru placeri. Dar placerile nu sunt scopuri, sunt conventionalitati. Scopul este stimularea continua reciproca pentru mntuirea sufletelor. #entru ca, uite, se casatoresc sau, mai bine zis, se impreuna, si rmn insarcinate, si zamislesc copii n posturi, n astea, toate sunt niste rnduieli care nu trebuie incalcate. Rabda Dumnezeu, se mai poate face si e&ista ingaduinta, ca cei mai multi copii sunt sanatosi, dar se nasc si malformati. #entru pcatele printilor. F P!rintii mai pot face ceva s! indrepte acest rau# #ai, se lupta s faca, dar e foarte greu, ca el e&ista asa. Se mai poate, mai sunt sanse... S se pocaiasca, 'itim toata ziua pentru ei, ca multi vin cu copii la mine. F Ce se &ntmpla cu sufletele copiilor morti &nainte de a se naste# 'opiii morti, daca sunt botezati, devin ingeri. 'ei care sunt nebotezati, cei avortati sau morti fr botez, e&ista si ei, 5 parere relativa a unor Sfinti #rinti spune ca pruncul avortat *nu ar fi la bine, pentru nebotez, nici la rau, pentru nevinovatie-. 7u ma amestec, noi ii pomenim la proscomidie, stiti, pe *pruncii nainte de vreme-, c!ci *pruncii nainte de vreme- sunt copiii acestia avortati. #roscomidia e pregatirea liturghiei, unde se transforma painea n trup. Si, nainte de asta, facem o pomenire acolo, vii si morti, toate categoriile de morti... F Iar sufletele acelor copii unde sunt" intre rai si iad# 4sta nu putem spune. Dar, pentru ca nu sunt botezati, si Mntuitorul spune( *7umai cine va fi botezat...-, nu sunt n Raiul Raiurilor, dar si pentru nevinovatie 6 nu sunt n chinuri. 4sta ar fi o $udecata a noastra, a oamenilor. #entru ca fr discutie ca sunt nevinovati, dar e&ista, Si nu pot fi n chin, F Se mai pot ruga p!rintii pentru sufletele acestor copii# Se pot ruga, sigur, "i ne vad, #entru ca acesti copii e&ista, chiar dreptul roman spune( *in fast conceptus...-, *copilul, odata zamislit, are drept de cetatean-. 'opilul e autonom n pantecele mamei, nu e mama stpna pe el. F 5amiliile care nu pot avea copii ce p!cate grele au# Si ce pot face pentru a fi daruiti# 4u pcate de tot felul, stiu ei. S se pocaiasca, s se roage s aiba copii. " valabila casnicia, pentru ca sunt cununati, nu putem s dam inapoi. nsa si copilul e mare dar de la Dumnezeu. F Ii sfatuiti s! incerce si ce a descoperit acum medicina# Stiti ca se face fertilizare &n vitro,,, S nu cumva, >ereasca Dumnezeu s se faca asa ceva, biserica nu-i recunoaste pEastia, 7ici nu se pune problema, 4vem stiinta de a face asta, dar nu se poate... 7-au copii, s infieze vreun copil, lucru care se ntmpla, n sfrsit, s a$ute unde au copii multi, au atatea lucruri de fcut si ei, F 6a rog" &n incheiere" s! spuneti un cuvnt de folos pentru cititorii nostri, Domnilor cititori .rade2... S stiti s muriti si s inviati n fiecare zi. S stii s lupti, s te $ertfesti si s mori n fiecare clipa, ca s poti s fii prezent n fiecare clipa. S mori pcatului si s inviezi virtutii.

C6 1rsenie Papacioc 78 august 7974 6 s-a nascut n satul Misleanu, com. #erieti, din $udetul alomita.

7947 6 a fost arestat si condamnat, sub regimul maresalului on 4ntonescu, pentru apartenenta la miscarea legionara. 794: 6 se elibereaza din inchisoare si se clugreste. si face anii de ucenicie monahala la Mnstirile 'ozia si 4ntim din 8ucuresti. 794; 6 se retrage intr-o padure si traieste ca un pustnic aproape doi ani. 7949 6 este clugrit la Mnstirea Sihastria, sub ascultarea vestitilor nostri duhovnici 6 4rhimandritul 'leopa lie, n calitate de staret, si eroschimonahul #aisie 5laru. 7949%798< 6 este sculptor la nstitutul 8iblic. 7987 6 este hirotonit preot la Seminarul Monahal de la Mnstirea 7eamt. #oarta numele de #rintele 4nghel. 798=%798> 6 este preot la Mnstirea Slatina-Suceava. 798> 6 este arestat din nou, pentru ca facea parte din grupul *Rugul 4prins-. 'ondamnat la /0 de ani munca silnica, a fost gratiat n ?AGC de la nchisoarea 4iud. 79:8 6 este numit paroh n comuna >ilea de Dos, din eparhia 'lu$uluiH a mai fost preot si duhovnic la Mnstirile 'aldarusani, Dintr-un +emn si 'ernica. 79:9 ? 79;< 6 este staret al Mnstirii 'heia-#rahovaH

din 79;: 6 este duhovnicul Schitului Sfnta Maria-3omis, intemeiat de #atriarhul Dustinian la 3echirghiolH

@n soldat &n straie preotesti

#rintele ;heorghe 'alciu este cel care te vindeca de lasitate. 7u cu post si rugciune, ci prin prezenta sa. 'uvntul si fapta ii confirma legenda de Idusman personal al lui 'eausescu-. 'ei /? de ani de inchisoare politica indurati i-au creat o aura care poate trezi demnitatea n fiecare din noi. 'hipul i-a fost imblanzit de rugciune, dar privirea i-a ramas de luptator. 9orba aspra si gestul repede il tradeaza pe omul de actiune de sub reverenda. #rintele pretuieste marturisirea aproape cat o rugciune. Si nu-i este greu s-si depene povestea. 4 luat viata-n piept cu pasiunea primei iubiri. l bantuise gndul clugriei nc de mic, dar a crezut ca menirea este s vindece oamenii de boli trupesti. 3an$ind dup fapte marete, studentul de anul la Medicina s-a impotrivit instalarii comunismului n Romnia. 4nul ?AC@ a fost cel al lichidarii de ctre comunisti a oricarei opozitii. 4u fost arestati mii de oameni. #rintre acestia si ;heorghe 'alciu, care a fost condamnat la ?C ani de inchisoare pentru Isubminarea securitatii statului I. 'alvarul e un cuvnt prea stramt pentru suferinta de care a avut parte. 7u-si e&plica de ce a fost posibila Ireeducarea I de la #itesti, sub care s-a prabusit si a inviat. I#oate am fost pedepsiti pentru pcatele noastre. #oate ca acesta a fost pretul trufiei noastre de a crede ca suntem capabili s rascumparam pcatele neamului, iar Dumnezeu ne-a dovedit ca numai %ristos este Rascumparatorul-, presupune printele. Moartea sau preotia Rememoreaza anii cumpliti de temnita parca atins usor de aripa nostalgiei. 7u-i este la indemana s ne vorbeasca despre faptele sale bune. Dup insistente, ne povesteste cum a incercat s-l salveze pe unul dintre colegii sai de celula, 'ostache 5prisan, care era bolnav de tuberculoza. I"ram la Dilava. Dimineata, 'ostache se aseza de-a curmezisul patului deasupra vasului n care ne faceam nevoile si tusea indelung. i ieseau toate secretiile mirositoare, cheaguri de sange si bucati mici de tesut din plamani. "ra un spectacol infricosator si gretos. n prima zi eram paralizat de scarba si am icnit a voma. 'ostache s-a ridicat spre mine cu ochii iesiti din orbite si inlacrimati din cauza efortului si mi-a spus( I arta-ma,-. 4m simtit ca ma inghite pmntul de rusine. Deatunci l-am ingri$it numai eu pe 'ostache. >r dezgust, ci, dimpotriva, cu o bucurie ine&plicabila. #oate am reusit s-i lungesc zilele, dar nu i-am salvat viata, chiar daca, printr-un doctor, am reusit s-i procuram unele medicamente.- 7ici momente de deznade$de n-au fost putine. n toiul torturilor la care erau supusi pentru a-si face Idemascarea I, ;heorghe 'alciu i-a propus unui prieten, #uiu Dobre, s se sinucida impreuna. S-a gndit ca daca tot le este dat s se sfarseasca acolo, macar s nu fie singuri n moarte. I -am scris gndul meu pe o bucata de sapun, dar cnd i-am dat-o, am fost observati de gardieni. 4tunci l-am cunoscut pe 3urcanu, care m-a snopit n bataie.- Spaima de moarte a invins atunci n el. 3ot din disperare i-a promis lui Dumnezeu ca se va preoti daca va iesi viu de acolo. Sapte predici explozive "liberat, s-a casatorit cu sora a doi fosti detinuti politici si a urmat >acultatea de >ilologie, sectia >ranceza. I mi placea s fiu profesor, dar nu eram multumit, pentru ca fagaduisem s devin preot.- >ostii detinuti politici nu erau insa admisi la 3eologie. 4 mers n audienta la patriarhul ustinian Marina, care i-a rasfoit dosarul si l-a indemnat s-l depuna la secretariatul nstitutului 3eologic, dar fr autobiografia incriminanta. Secretarul nstitutului, clugrul 4ntonie - azi mitropolit al 4rdealului -, a trecut cu vederea lipsa biografiei. Dup licenta n 3eologie, patriarhul l-a numit profesor de limba franceza la Seminarul din 8ucuresti. #rintele ;heorghe 'alciu slu$ea la capela Seminarului si acolo a tinut un sir de predici care au ramas n constiinta publica drept I'ele Sapte 'uvinte ctre 3ineri-. I+e-am rostit intr-un moment n care constiinta romneasca era pregatita s le auda. 4ceste cuvntari au creat un curent subteran de rezistenta, sustinut mai ales de tinerii teologi. 'eream numai libertatea credintei si ncetarea abuzurilor I, spune printele.

n mai ?AJ@ a fost din nou arestat. 3imp de cinci ani, cat a stat inchis, numeroase grupuri de romni din e&il si comunitati crestine au fcut presiuni pentru eliberarea sa. Mircea "liade si "ugen onescu au constituit 'omitetul pentru Salvarea #rintelui 'alciu si au intervenit pe lng oficialii occidentali. IDe cate ori se acorda Romniei 'lauza natiunii celei mai favorizate, de atatea ori trimitea administratia americana la 8ucuresti o lista cu detinutii de constiinta, pe care eu eram primul, spre a fi eliberati. ntrun trziu am fost scos din inchisoare. Securitatea m-a amenintat ca daca nu plec voi fi iarasi incarcerat. 4mbasada S:4 mi-a transmis ca sunt binevenit n 4merica. Dup un an de la eliberare, am emigrat n Statele :nite.Astilitatea neocomunistilor n lumea libera, #rintele 'alciu si-a continuat opozitia fata de regimul lui 'eausescu. 4 calatorit prin toata "uropa, prin 'anada si S:4 si a dezvaluit abuzurile regimului de la 8ucuresti. 4 organizat o serie de demonstratii cu romnii din e&il si a participat la audieri n Senatul american. n luna martie a lui ?AA0, #rintele 'alciu a revenit n Romnia cu intentia de a se intoarce definitiv. 4 fost primit ostil. :rmarit de agenti ai Securitatii, n mod vizibil, pentru a-l face s! se teama, a fost amenintat cu bataia Ide grupuri de muncitori-. 4 hotarat sa-si continue viata pe pmnt american. #astoreste din ?A@A biserica ortodo&a ISfnta 'ruce- a comunitatii romne din 4le&andria, Kashington D.'. si viziteaza anual tara natala si nu a obosit s! lupte pentru drepturile romnilor de lng Romnia.

Bentativa de asasinat #rin ?A@J sau ?A@@, >8 l-a sfatuit pe #rintele 'alciu s! plece din zona Kashingtonului, pentru o vreme, c!ci Securitatea vroia sa-l lichideze. 4 plecat pentru vreo zece zile intr-un alt oras, la un prieten american care l-a a$utat de la inceputul venirii n S:4 si care il vizitase n Romnia, pe cnd era persecutat. nsa, apoi s-a intors la Kashington, putin rusinat ca s-a speriat degeaba. #rintele 'alciu spune ca s-a simtit deseori urmarit de oamenii Securitatii, mai ales atunci cnd se afla n "uropa. 3otusi, nu s-a temut si nu a tacut. Dup L@A l-a cunoscut pe +iviu 3urcu, seful retelei de spiona$ romnesc n S:4, care defectase nainte de Revolutie. I3urcu mi-a spus ca intr-adevr se incercase asasinarea mea, printr-un cubanez, dar ca s-a renuntat la plan din cauza consecintelor pe care le-ar fi avut asupra relatiilor romno-americane. Mai mult, 3urcu pretindea ca el insusi se opusese uciderii mele, desigur, pe considerentele aratate-, afirma printele.

C6 Cheorghe Calciu

/1 noiembrie ?A/B - se naste la Mahmudia - 3ulcea, ca ultimul dintre cei ?? copii ai familiei 'alciu ?ACB - absolva +iceul I#rincepele 'arol- din 3ulcea si se inscris la >acultatea de Medicina din 8ucuresti ?AC@-?AG/ - este intemnitat pentru Isubminarea securitatii statului- si trece prin Ireeducarea- de la #itesti ?AG/-?AG1 - este detinut n lagar la 9iisoara, n 8araganH se inscrie la >acultatea de >ilologie ?AGJ - absolva >acultatea de >ilologie din 8ucuresti .+imba franceza2 si devine profesor n 8ucuresti ?AJ? - este licentiat al >acultatii de 3eologie din 8ucurestiH este primit profesor de franceza la Seminarul ortodo& din 8ucurestiH predicile sale fac valva ?AJA-?A@C - sufera din nou n puscariile comuniste, dup ce a rostit celebrele ISapte 'uvinte ctre 3ineri-, veritabile atacuri la adresa dictaturii lui 'eausescu ?A@C-?A@B - este arestat la domiciliu M ?A@B - autoritatile romne il silesc s emigrezeH alege s plece n S:4 din ?A@A pn n prezent este preot-paroh la biserica ISfnta 'ruce- din 4le&andria, Kashington .S:42

6olume pu$licate de P!rintele Calciu ISieben Korte an die $ungen >reunde-, Don Dumitru-9erlag, Manchen, ?A@C

ISapte cuvinte ctre tineri-, "d. 4nastasia .'ol. 5miletica2, 8ucuresti, ?AAG I'hrist s 'alling Nou. 4 'ourse n 'atacomb #astorship I, St. %erman of 4lasOa 8rotherhood, #latinaP'alifornia, ?AAJ IRugciune si lumina mistica. "seuri si meditatii religioase I, "d. Dacia .'ol. %omo religiosus2, 'lu$-7apoca, ?AA@ IRazboiul intru 'uvnt. 'uvintele ctre tineri si alte marturii-, "d. 7emira .'ol. 4lfa si 5mega2, 8ucuresti, /00? I%omo americanus. 5 radiografie ortodo&a-, "d. 'hristiana, 8ucuresti, /00/ I5ccidentali convertiti la 5rtodo&ie. Sase ipostaze marturisitoare-, "d. 'hristiana . 'ol. I3ainele credintei-2, 8ucuresti, /00/

DCreu e c!lug!r

Renumit pentru calitatile sale duhovnicesti si pentru puterea rugciunii sale, #rintele +avrentie de la Mnstirea >rasinei a fost toata viata smerit. +a inmormantarea sa au participat trei episcopi, multi preoti si o multime de mireni. I4colo, stnd la slu$ba sfintei +iturghii, am avut bucuria s-l vad pe #rintele +avrentie n Sfntul 4ltar. #arul si barba erau de un alb imaculat si era de o seriozitate vizibila. >ata sa e&prima bunavointa si dragoste. ....2 4m avut surpriza s observ ca era bolnav cu picioarele, c!ci si le misca greu, aproape tarndu-si-le. ....2 M-a intrebat( I4i un leac pentru lene, ca eu nu mai pot de ea=--, spune unul dintre ucenicii duhovnicului, autorul cartii I#rintele +avrentie, 5mul lui Dumnezeu-. 6irtuti #entru #rintele +avrentie, smerenia era cea mai importanta virtute. Duhovnicul se ocara des pe sine( ISunt lenesH sunt un harbH sunt bun la fiare vechiH nu am nici o fapta buna-, spunea duhovnicul. 'hiar daca slu$itorul Domnului de la Mnstirea >rasinei a calatorit mult prin tara pentru a fi aproape de cei care aveau nevoie de el, de sfaturile si de spovedania lui. Multi i-au trimis scrisori sau l-au cautat la mnstire pentru a-i cere s se roage pentru ei. 4 a$utat la construirea mai multor biserici, dar si familii srace si copii care doreau s invete. I7u am vazut n viata mea atatea masini trecnd pe aici pn la inmormantarea printelui. "rau oameni din toata tara.- n Mnstirea >rasinei nu au voie s urce femeile, deoarece n locas sunt respecate regulile de pe Muntele 4thos. #rezenta femeilor la >rasinei este oprita si de un blestem al Sfntului 'alinic. +a inmormantare, credincioasele au stat la poarta mnstirii. Iu$it de credinciosi >etele locuitorilor comunei Muereasca din $udetul 9alcea, de lng Mnstirea >rasinei, se lumineaza atunci cnd vorbesc de #rintele +avrentie. i regreta vorbele bune cu care duhovnicul reusea s le aline durerile. +e este dor de sfaturile pe care ieromonahul +avrentie Sovre le dadea. I5 data cu decesul duhovnicului a disparut un stalp n Mnstirea >rasinei. S-a rupt sufletul n mine la inmormantare. 7-am mai vazut niciodata att de multa lume plngnd att de sincer. 4 fost un duhovnic bun-, povesteste 9aleriu 8adescu, viceprimarul comunei Muereasca. I"ste nevoie de mai mult dect de cuvinte pentru a vorbi despre #rintele +avrentie

C6 'avrentie Sovre S-a nascut la B septembrie ?A/1, n satul maramuresean 3restia. Dup doar patru ani de scoala, ;avrila a fost nevoit s renunte la nvtatura pentru a-l a$uta pe tatal sau la treaba. 4 simtit chemare ctre viata monahala de mic. 3imp de doi ani, intre ?AC0 si ?AC/, s-a pregatit pentru clugrie. Sfnta Mnstire 3oplita a fost primul locas n care #rintele +avrentie a fost primit n ?AC/. 4colo a stat o $umatate de an, trecnd clandestin frontiera care taia Romnia ciopartita de Dictatul de la 9iena. Dup mai multe peripetii a$unge la Mnstirea >rasinei din $udetul 9alcea. 4 fost a$utor de econom si apoi econom. 4 absolvit scoala monahala, iar n ?AG@ a fost fcut preot. #lecarile din fiecare noapte la familiile neca$ite care il solicitau pentru oficierea Maslului incepusera s lase urme pe trupul sau ostenit de ani. 4 fost internat de mai multe ori n spital. +a /0 iulie /00/, #rintele +avrentie si-a dat sufletul n mainile domnului, lasnd mostenire duhovniceasca insasi viata sa.

Asteptam, rugndu-ne, ziua n care printele Lavrentie va fi trecut n calendar impreuna cu sfintii Serafim Doanta, Mitropolitul ;ermaniei

Engropat cu minile

+a // de Oilometri de 3argu 7eamt, pe soseaua ce duce spre comuna #ipirig, n inima muntilor ascunsi sub codri se descopera n toata frumusetea ei solitara Mnstirea Sihastria. De trei secole, paraul Secu ii scalda intrarea precum isus le-a spalat picioarele 4postolilor. +ocasul sfnt a dat credinciosilor un duhovnic, renumit pentru harul sau de a mntui sufletele enoriasilor( 'leopa lie. B0 de ani de preotie, sapte petrecuti n pustiu. 1? de volume scrise. Suflete mntuite. Sapte mnstiri gospodarite. #rintele 'leopa este Iunul dintre cei mai iscusiti duhovnici n a doua $umatate a secolului QQ-, scrie printele oanichie 8alan n cartea sa despre viata arhimandritului. IManca-v-ar Raiul, "u sunt mosuE #utregai, mosuE #utregai, mosuE #utregai. 7ici un bine n-am fcut eu pe fata #mntului. Dorm mult, mananc mult, un putregai. 7-am nimica bun n mine, numai rautati.- 4sa zicea #rintele 'leopa cnd venea vorba de el, pentru ca, spunea tot el, smerenia este cea mai importanta virtute la un clugr. 9iata #rintelui 'leopa a fost povestita de ucenicul sau, printele oanichie 8alan, n 1B0 de pagini de carte, cu acelasi titlu. Pruncul daruit Maicii Domnului 'onstantin avea doua luni cnd mama sa il trecu de trei ori pe sub icoana Maicii Domnului si il darui Sfintei >ecioare. ?J ani mai trziu se hotaraste sa-si dedice viata lui %ristos si pleaca la Schitul Sihastria. 3rei zile si trei nopti a stat la poarta mnstirii ca s! fie primit. S-a rugat continuu, n timp ce lovea cu un bat n butucii dimpre$ur. 7ici de mancare n-a primit. 4sa a dovedit staretului ca are rabdare - conditie de capatai n viata de monah. Stana, oile, trairea n liniste si singuratate n munti i-au fost timp de sase ani scoala de clugrie si teologie. 4 fost uns n clugrie la /B de ani si botezat 'leopa. n ?AC?, un incendiu a cuprins chiliile mnstirii. Monahul, care intre timp a fost numit staret, reface n cinci ani sfntul locas. Drept recunostinta, #atriarhul Romniei a ridicat schitul la rang de mnstire si pe monahul 'leopa la rang de arhimandrit. Mult har era n predicile printelui. #e cnd cinstea pe Maica Domnului, la o ntlnire duhovniceasca n 8ucuresti, icoana #reasfintei 7ascatoare de Dumnezeu a inceput s! se clatine, timp de cteva minute, si s! cante ca o harpa. 'ei prezenti plngeau si se inchinau. n ?ACJ, fiind an de foamete, #rintele 'leopa a rnduit s! se fiarba tot uleiul din magazie pentru a rezista peste iarna. Din negli$enta fratelui ce il supraveghea, uleiul s-a incins si a luat foc. 'leopa a ridicat cazanul de pe foc cu mainile goale si l-a scos n curte. Si-a ars mainile pentru a salva Sihastria. Cinci ani &n pustiu" de frica securistilor Securitatea l-a anchetat cinci zile n ?AC@. #rintele a spus n timpul slu$bei de Sfintii 'onstantin si "lena Isa dea Dumnezeu ca si conducatorii nostri de acum s! fie ca Sfintii mparati, ca sa-i pomeneasca 8iserica n veac-. 'omunistii i-au considerat vorbele insulta si l-au dus la 3argu 7eamt. 4 stat intr-un beci n care nu era dect un pat de ciment. 7u a primit apa sau hrana. 'nd iau dat pace, printele s-a retras n munti, intr-un loc numit #iciorul 'ucului, sase Oilometri mai sus de mnstire. Si-a fcut un bordei din lemn si pmnt si se ruga zi-noapte cernd a$utorul Domnului. :n clugr ii aducea hrana o data pe saptamana. n ?ACA a fost trimis de ctre Mitropolia Moldovei la Mnstirea Slatina, ca staret, pentru a organiza viata de obste. Dar n-a avut #rintele 'leopa dect doi ani de liniste( securistii au dat navala n viata duhovniceasca a mnstirii. #rintele a fost dus la >alticeni si a fost interogat toata noaptea. IDumneata sabotezi economia nationala si spui ca astazi este Sfntul ;heorghe, maine este 9asile si oamenii pun tapina $os si nu mai lucreaza-, ii strigau comunistii la ancheta. Scapat din mainile lor se retrage din nou n pustiu, impreuna cu ucenicul sau, 4rsenie #apacioc. S-au adapostit la o stana prsita, n muntii Stanisoarei. Straton, un bun crestin, le-a dus timp de doi ani alimente, o data pe luna. n ?ABA, comunistii se hotarasc s! lupte impotriva Ipropagandei religioase I si dau un decret prin care peste C.000 de monahi sunt izgoniti din mnstiri. #rintele 'leopa a fugit n pustiu pentru a doua oara. 3imp de doi ani s-a ascuns pe muntele #etru 9oda( a copiat cartile sfinte pe radacinile brazilor si s-a rugat cate ?0-?B ore pe zi. :rmatorii trei ani i-a petrecut cu un alt ucenic al sau, printele 9arsanufie, n padurile #ipirigului. n ?AGC, batranul 'leopa se intoarce la intaia sa dragoste duhovniceasca, Mnstirea Sihastria. Rece ani mai trziu pleaca n pelerina$ cu alti clugri la Mormantul Domnului, la Muntele Sinai si 4thos. Mormantul tamaduitor Dup ce a implinit J0 de ani, batranetea a inceput a se arata preotului 'leopa plina de boli. 4 fost operat de hernie, de piatra la rinichi si de tumoare vezicala. 4 suferit o operatie faciala din cauza unei infectii dentare. n ultimul an de viata nu mai putea merge dect spri$init de ucenici.

n ?AA@, la @G de ani, printele si-a dat duhul n bratele lui %ristos. 3imp de trei zile si trei nopti, intreaga mnstire si credinciosii s-au rugat pentru odihna sufletului sau. ncinta mnstirii, cerdacurile, drumul spre cimitir si locurile dimpre$ur devenisera neincapatoare. I3oti isi doreau s! se atinga pentru ultima oara de mana care impartise atatea binecuvntari-, povesteste printele oanichie. 7imeni nu a aruncat macar o lopata de pmnt pe sicriul #rintelui 'leopa. 'redinciosii l-au invelit n tarana cu mainile, pn ce groapa a disparut. #mntul, parte din trupul preotului, tamaduieste acum bolnavii ce il folosesc, povesteste o maicuta.

1rapi cu furci de foc #rintele 'leopa refuza s! povesteasca credinciosilor despre ntlnirile sale cu 7ecuratul de pe vremea cnd a stat n pustiu. Spunea ca nu trebuie stiute. -a marturisit insa printelui oanichie o ntmplare, pe care acesta a consemnat-o n cartea sa despre viata duhovnicului. I5data, pe la miezul noptii, citeam rugciunile. Deodata a inceput un zgomot puternic. 'nd am deschis usa, am vazut o roata cat brazii si niste arapi impre$urul ei, cu furci de foc. Si a zis unul( I4cesta-i staretul Sihastriei, 8agati-l n roata,-. Si imediat m-am trezit pe roata. Roata se invartea si ei asteptau cu furcile s! cad n ele. Strangnd cu putere 4catistierul la piept, am strigat( IDati-va la o parte ca am acte de la Maica Domnului,-. 4tunci n-am mai vazut nimic. M-am trezit n bordei.Cospodar priceput #rintele 'leopa era foarte priceput n gospodarirea unei mnstiri, de aceea, de-a lungul anilor, Mitropolia l-a mai insarcinat cu ornduirea asezarilor de la Mnstirile #utna, Moldovita, Rasna, Schiturile Sihla si Rarau. 4 scris 1? de volume teologice si morale. 7imeni nu iesea din chilia lui fr un cadou( o icoana, o carte, o cruciulita, cteva boabe de tamaie, bani pentru cei lipsiti si obisnuita binecuvntare. :n copil de 1 ani coboara pe aleea pietruita ce duce la biserica. "ste insotit de bunicul sau, 'onstantin Soldanescu. I9in de cel putin 10 de ani la Sihastria. 3ocmai de la >alticeni. :n preot ca si 'leopa se naste o data la ?.000 de ani. 7u mai e om ca el, nu-l pot uita-, spune si-si mangaie nepotul pe crestet.

C6 P!rintele Cleopa Se naste n comuna Sulita, $udetul 8otosani. +a ?J ani intra n obstea Schitului Sihastria. Devine staret al mnstirii sapte ani mai trziu. n ?ACA preia pentru un deceniu staretia Mnstirii Slatina. #ersecutat de securitate, se izoleaza n munti pentru cinci ani. n ?ACB este ridicat de ctre patriarhul Romniei la rang de arhimandrit. Moare la Sihastria, la / decembrie ?AA@.

DPoliticienii ar tre$ui sF ceara sfatul -isericii/

:cenic al duhovnicului 'leopa lie, #rintele oanichie 8alan este numit condeiul Mnstirii Sihastria. Sfintia sa e unul dintre cei mai vehementi luptatori impotriva avortului. 8atranetea si boala il tin toata ziua n chilia sa pe #rintele oanichie 8alan, a$uns la JC de ani. esea din biserica n ziua de 8una 9estire, insotit de o maicuta ce-i spri$inea pasii. n drumul sau, duhovnicul atinge cu mana rnd pe rnd capetele credinciosilor. i binecuvnteaza. 7e spune si noua cteva cuvinte, pentru tara, de #asti( ISa vina lumea la biserica, s! aiba credinta, s! se mntuiasca,-. 4poi isi trece gnditor mana uscata peste barba alba, lunga pn la piept. #rintele a venit la mnstire la ?A ani, dup ce a terminat liceul. I'itise 9ietile Sfintilor si a fost deziluzionat de realitatea vietii-, motiveaza maicuta alegerea monahului pentru viata de sihastrie. n ?AG@, la mnstiri nu e&istau oameni cu scoala care s! se ocupe de partea administrativa. #rintele oanichie a tinut pentru ctiva ani contabilitatea locasului. Reusim s! vorbim pentru B minute cu #rintele oanichie, dar nu ne poate spune prea multe, este bolnav si se simte obosit.

10

Maica ce-l are sub gri$a ne impinge spre iesire, cu vorbele Isa nu-i deran$ati odihna,-. 7e recomanda s! citim o carte, din care vom afla convingerile duhovnicului. 4m aflat astfel ca, printre altele, #rintele oanichie se opune integrarii Romniei n structurile euro-atlantice. -a vorbit despre acest lucru teologului Sorin Dumitrescu, n septembrie ?AAC. Pledoarie impotriva avortului #reotul considera ca, n ciuda faptelor rele pe care le-a fcut 'eausescu, e&ista si una buna pentru care fostul dictator trebuie apreciat. ISunt J sau @ milioane de romni ce traiesc datorita decretului prin care 'eausescu a interzis avortul. 4sa s-au nascut un tineret si o Romnie noua,-. n ?A@A, acest decret a fost abrogat. I#rima lege cu care Romnia a intrat n libertate a fost libertatea avorturilor, 'rima numarul unu,-, reclama duhovnicul. "l recomanda oamenilor politici s! aiba un duhovnic si sa ii ceara sfatul ori de cate ori o reforma este necesara. 'a acest lucru nu se ntmpla face ca 8iserica s! para n ochii printelui Io 'enusareasa a Romniei-. n paginile cartii lui Dumitrescu, #rintele oanichie opineaza ca acestei tari ii trebuie un rege, Ic!ci avem nevoie de un uns al lui Dumnezeu, iar el poarta n el acea ungere harica, pe care au avut-o si regii 9echiului 3estament-. Mutam Gremlinul la Stras$ourg# #rintele oanichie crede cu putere ca, daca vom face parte din :", ne vom pierde traditiile si obiceiurile. ISa ne salvam tara, nu sa ne ducem noi acolo cu capul nainte, esim din comunism si ne ducem la 'onsiliul "uropei=, Dam n alta catastrofa, 7oi stam aici pe picioarele noastre, avem o tara, avem o traditie, avem o istorie, ce ne trebuie noua la ei=,... Sa nu fie ei cei care ne dicteaza, ....2 4dic scapam de Sremlinul din rasarit si ne mutam Sremlinul la Strasbourg=,-, comenteaza printele. 7ici cu integrarea n 4lianta 7ord-4tlantica nu este de acord. 'onsidera ca este Iun organism politic militarizat, care vrea sa contracareze armamentul si militarismul ruso-chinezesc, iar pe romni sa-i sacrifice. Sa dea Dumnezeu s! nu intram n 7435, pentru ca il avem pe %ristos sa ne apere-, se ruga #rintele oanichie acum zece ani. "l a marturisit ca 8iserica nu are incredere n 5ccident, pe care il vede protestant, catolic si nihilist. I5ccidentul este mancare, odihna si... cimitir I, spune el n finalul interviului acordat teologului Sorin Dumitrescu.

Condeiul M!n!stirii Sihastria #rintele oanichie a publicat multe carti pentru uzul monahilor si pentru credinciosi, dar dintre toate, cele mai importante sunt cele ?/ volume din I9ietile Sfintilor-. "l le-a rescris dup editia Mitropolitului ;rigorie Dascalu de la 8ucuresti si 'aldarusani din ?@1C-?@1G. #rintele 4rhimandrit 3imotei 4ioanei, slu$itor la 'atedrala Mitropolitana si "&arh 'ultural al 4rhiepiscopiei asiului, spune despre aceste volume ca sunt o lucrare de pionerat n monahismul romnesc. I#rintele oanichie scoate din vechile cronici si documente, pe care se asternuse de$a praful, chipuri de monahi imbunatatiti, unii dintre ei cu pilduitoare viata, chiar cu vorbe de nvtatura-. Maicuta ce are gri$a de batranetile printelui spune despre el ca este Icondeiul mnstirii-. Sfntul locasposeda o biblioteca cu peste ?.000 de volume, dintre care unele tiparite n secolele Q9 -Q9 .

* esim din comunism si ne ducem la 'onsiliul "uropei=, Dam n alta catastrofa, 4dic scapam de Sremlinul din rasarit si ne mutam Sremlinul la Strasbourg=,- Ioanichie -alan

C6 Ioanichie -alan #rintele 4rhimandrit oanichie 8alan s-a nascut la ?0 februarie ?A10 n localitatea Stanita, din $udetul 7eamt. 4 studiat la +iceul 'omercial din Roman si la nstitutul 3eologic :niversitar din 8ucuresti. 4 intrat ca frate n Mnstirea Sihastria, unde a fost clugrit si hirotonit diacon n aprilie ?AB1. 4 fost casier, contabil, secretar si ghid. n ?AA/ este ridicat la rangul de arhimandrit. #rintele oanichie 8alan este autorul unor lucrari privitoare la monahismul romnesc.

D1m fost un misionar

11

Multi alearga peste dealuri si vai ca s! gaseasca un duhovnic iscusit. Dar daca omul nu tine seama de povetele lui, e un Iduhovnic de papura-. 4sa ofteaza #rintele Mina de la Mnstirea Sfintii 4postoli #etru si #avel din %usi. #rintele 4rhimandrit Mina Dobzeu sta intr-o camera mica, pe care o umplu cu totul biblioteca si masa de scris, plina de foi si dosare. #eretii s-au impodobit de icoane. n coltul dinspre rasarit, sub icoana Mntuitorului arde mereu o cndela, iar deasupra usii vegheaza icoana nvierii Mntuitorului, sculptata n lemn chiar de #rintele Mina. 'a a fcut cndva si o scoala de meserii. Dar l-a chemat Dumnezeu s! fie misionar n inchisorile comuniste. #rintele Mina a fost $elit de multe ori nainte de L@A de credinciosi. 4ceasta pentru ca din cnd n cnd mai disparea cteva luni. I'ica a murit #rintele Mina-, susoteau femeile cnd nu-l vedeau la slu$ba. Dar #rintele Mina aparea din nou la biserica mnstirii si lumea se linistea. Dup ?A@A, lucrurile s-au limpezit( #rintele Mina fusese inchis de securisti de mai multe ori. Dumnezeu il chemase n alta parte s! raspndeasca cuvntul +ui. I4m trait o viata de misionar intr-o biserica calauzita de Duhul Sfnt-, spune #rintele Mina. @n c!lug!r Dreactionar #rintele Mina s-a clugrit n ?A1B, cnd avea ?1 ani si $umatate, pentru ca voia s! invete carte. S-a dus la Mnstirea %ancu si l-au primit. 4 vrut s! intre la Seminarul 3eologic, dar a fost respins ca fusese bolnav de malarie. +-au luat n armata si a fcut razboiul pe la 3imisoara, pe frontul de vest, cum spune #rintele. #rea multe nu vrea sa povesteasca despre razboi, ca viata din mnstire e mai insemnata. De-abia prin ?ACB, cnd s-a terminat razboiul, a fcut scoala de cantareti, de patru ani, si a fost promovat direct n anul la Seminar si a dat e&amen si la nstitutul 3eologic din 8ucuresti. I n LC@, cnd s-a scos nvtamantul religios din scoala, am raspndit afise prin %usi. 4tentionam poporul credincios ca au venit vremuri grele asupra noastra. 4u scos icoana Domnului isus si au pus icoana lui Stalin-, povesteste #rintele. I+e spuneam( I>eriti-va de nvtaturile staliniste, tineti-va credinta, ndrumati copiii s! mearga la biserica. Sa avem incredere ca puterea lui 4ntihrist va cadea--. >acuse printele niste calcule dup 'artea 4pocalipsei si prevestea caderea comunismului si moartea lui Stalin. 4tunci a fost condamnat pentru prima oara la trei luni de inchisoare la ;alati. 4 stat n total ??. n ?ABA era n anul al -lea la nstitut. Si a avut o alta iesire Ineplacuta-, cum zice printele. Decretul C?0 desfiinta Mnstirea de la 9ladicesti, din eparhia %usilor, unde fusese fcut clugr si preot. Si-atunci #rintele Mina n-a mai rabdat. 4 scris vreo treisprezece scrisori de protest fata de decret, care au a$uns n toate centrele culturale si peste tot la Securitate. I4m scris si-am denuntat 4ntihristul prin temeiurile Sfintei Scripturi. 4m fost e&matriculat de la nstitutul 3eologic, arestat si condamnat la sapte ani de inchisoare si patru ani de pierdere a drepturilor civile. n octombrie LBA am fost arestat, dus la 8ucuresti cu mainile n catuse, ca un om periculos, ca tare periculos mai eram-, povesteste #rintele Mina. Din cnd n cnd se mai opreste si-si piaptana barba alba, apoi se uita lung n podea. Misionarul I4m fost si sunt un misionar. n timpul comunismului chiar n front, nu n spatele frontului. n inchisoare am fost un misionar. Spovedeam si mprtseam oameni, faceam slu$ba. Stiam ritualul pe deasupra( 'ele sapte +aude, Sfnta +iturghie, 4catistul Domnului isus, al Maicii Domnului si faceam slu$ba printre paturi si savarseam Sfnta Rugciune. >aceam si mprtsanie cu paine din pachete, iar vin facusem din niste struguri primiti tot asa, intr-un pachet. De%a duhovnicul cu Ceausescu Dup ce a iesit din inchisoare, #rintele Mina a petrecut doi ani n 4rdeal, apoi a venit la Mnstirea Sfintii #etru si #avel din %usi. De aici i-a scris lui 'eausescu vreo sapte scrisori. I>aceam pe duhovnicul lui 7icolae 'eausescu prin scrisorile acelea. i povatuiam( I7u e bine s! persecutati crestinismul. Dati libertate crestinismului, ca n tara noastra s! se srbtoreasca, s! se respecte calendarul 8isericii, astfel nct credinciosul, duminica, s! se intalneasca cu aceia dragi lui-. 'ombateam darTinismul cu argumente-, povesteste #rintele Mina. Scrisorile erau semnate I:n grup de intelectuali din 8ucuresti- si erau trimise direct la casele lui 'eausescu. Dar ultima scrisoare i-a dus pe securisti cu gndul ca e scrisa de un preot, pentru ca povestea o ntmplare stiuta de putini pe vremea aceea. I+a Mnstirea 7eamt s-a produs n L@G un lucru miraculos. #e aleea care duce la intrarea n mnstire, ctre usa bisericii, s-a desprins pmntul si s-a ridicat. 'am de dimensiunea unui mormant. 4u sapat, au sapat si au dat de niste oseminte acolo. "ra si Mitropolitul, care e acuma #atriarh, #rea >ericitul 3eoctist. "l a spus s! se faca un sicriu si s! le pastreze cu sfintenie, ca asta e un semn miraculos-, povesteste #rintele Mina.

12

IS-au gndit imediat la mine pentru ca aveam antecedente. Si asa n L@@, am mai lipsit vreo opt luni. Riceau securistii( IDaca #rintele Mina nu-i cuminte...- 4poi a venit izbavirea n ?A@A-, ofteaza batranul. Dup revolutie, #rintele Mina a fost prin toate penitenciarele din eparhia %usilor si Romanului. >acea slu$ba duminica pentru puscariasi. 4 fost trei ani si profesor de religie la scolile din oraselul de provincie, desi nu era nc introdusa ca materie oficiala n programa scolara. P!rintele pensionar n ?AAG, "piscopia %usilor si Romanului a fost reinfiintata. #rintele Mina a fost numit consilier-misionar. #n n /00/, cnd a iesit la pensie. I4cum sunt misionar cu grad mai mare, pensionar-, zambeste batranul clugr. Si de cnd s-a pensionat, #rintele Mina scrie. Scrie rugciuni si vrea sa-si publice memoriile. De Sfintele #asti ale anului acesta a scris doua scrisori. 4re de gnd s! le Itrimeata- presedintelui si prim-ministrului. 'a s! le aduca aminte de calea cea sfnta a lui Dumnezeu. Dar mai are de cercetat, de intrebat, ca n-a gasit adresele celor doi destinatari. 7-ar vrea s! le trimita la sediile oficiale, ci acasa. 'a sa fie sigur ca o s! citeasca chiar ei epistolele lui.

In inchisoare a crestinat un evreu n ?ABA, #rintele Mina a fost anchetat la Securitate, la 8ucuresti, pe Strada :ranus, si apoi inchis la Dilava. +a sfrsitul lui februarie ?AG0 l-a cunoscut pe scriitorul 7icolae Steinhardt, din grupul lui 'onstantin 7oica. ntelectualul de atunci avea s! devina I#rintele 7icolae- de la Mnstirea Rohia, crestinat n celula de la Dilava de #rintele Mina. I"ram vreo G0 n celula, trei rnduri de paturi eta$ate. Dormeau si cate doi n pat. ntr-o noapte a mai aparut o persoana, cu bocceaua subsuoara. Se uita nedumerit n $ur, ca nu mai avea loc. 4tunci i-am fcut semn s! urce la mine. ISa mai dormim putin, ca acusi e ziua-, i-am zis. IMii de multumiri-, mi-a raspuns. 4 doua zi am aflat ca se numeste 7icolae Steinhardt si ca e Iovreu-, cum zicea el-, povesteste #rintele. ntr-o zi, Iovreul- i-a spus ca vrea s! moara crestin. Si #rintele Mina l-a botezat intre paturile din celula, cu apa dintr-un ibric. Mai trziu, 7icolae Steinhardt a vrut s! intre n monahie la Mnstirea de la %usi, unde era staret #rintele Mina. Dar nu l-a primit episcopul. Si a plecat la 'lu$, cu o recomandare de la #rintele Mina si a fost primit la Mnstirea Rohia, unde a avut gri$a de biblioteca. 4 murit n ?A@A dup o vizita a #rintelui Mina, la Spitalul din 8aia Mare

Rug!ciunea inimii I"u propag rugciunea inimii, calitatea rugciunii, calitatea vietii duhovnicesti. Si pentru monahi este ceva care trebuie s! ia aminte. 3imp de B-?0-?B minute zilnic s! faca un e&ercitiu. #ozitia este n genunchi, nu stnd n sezut sau cu fruntea aplecata la pmnt, ci vertical, cu mainile adunateH si rostesti rugciunea inimii( IDoamne isuse %ristoase, >iul lui Dumnezeu, mntuiestema pe mine, pctosul I. 3e cobori cu mintea n inima. Mintea nu e obisnuita, dar ncet-ncet se obisnuieste s! rosteasca cuvintele rugciunii. nima nu-i obisnuita, nu se deschide, e impietrita, dar daca ai s! bati la usa inimii, insistent, pn la urma se deschide-.

C6 Mina Do$zeu S-a nascut n ?A/?, pe B noiembrie, n ;rozesti, $udetul +apusna, n 8asarabia. +a ?1 ani a mers la Mnstirea %ancu, unde a ramas pn n ?ACC, cnd s-a refugiat n Romnia pentru ca 8asarabia fusese ocupata de ctre sovietici. 4 fcut scoala de catiheti, de patru ani, Seminarul de 3eologie, de cinci ani, si nstitutul 3eologic la 8ucuresti, pe care l-a terminat n ?AJ0. 4 fost si pe front n al doilea razboi mondial. n ?ACG a venit de pe front n schitul de la 9ladicesti, din eparhia %usiului, unde s-a clugrit si a fost hirotonit diacon si preot. 4 fcut puscarie de trei ori( n ?AC@ la ;alati, ?ABA-?AGG si ?A@@ la Dilava.

-i$liotecarul de la M!n!stirea 1ntim

13

+-am gasit pe #rintele ;rigore 8abus n chilia sa, pierdut printre sute de mii de volume. 8iblioteca Sfntului Sinod de la Mnstirea 4ntim din 8ucuresti, locul unde s-a ascuns de lume si n care oamenii l-au cautat ca s! i se spovedeasca. 'oleg de Seminar la 'ernica al #atriarhului 3eoctist si al #rintelui duhovnic Sofian 8oghiu, 4rhimandritul ;rigore 8abus spune ca a fost Iun slu$itor permanent si statornic al Domnului-. IDraga, am a$uns un om batran si cocosat-, se adreseaza printele, strangndu-mi mainile cu caldura n causul palmelor sale. Maini care au cunoscut durerea catuselor n detentie la Dilava si 4iud si care au sapat apoi la digul de la Salcia, n cei mai mult de zece ani de munca silnica. 7ici glasul de odinioara, imprimat pe o caseta veche din alte timpuri, nu i-a mai ramas dect amintire. @ltimul ucenic IDraga, eu sunt din comuna 3eiesani, $udetul #rahova, iar la ?1 ani am plecat la Mnstirea 'heia.- l avea acolo pe unchiul lui, batran la J0 de ani, caruia i-ar fi folosit un a$utor. 3oti clugrii din mnstire erau ucenicii lui, iar #rintele ;rigore 8abusi-a fost ultimul. I4m mers la ?1 ani si am stat pn la ?@. Ma ocupam de toate treburile, faceam curatenie, mancare, spalat, curatat, toate ale copilului-, spune 4rhimandritul ;rigore 8abus, ferecndu-si privirea sub pleoape. Rnduit s! dea e&amen la Seminar, dup cum isi deapana viata, bibliotecarul Sfntului Sinod a cazut n banca alaturi de cel ce a fost #rintele Sofian 8oghiu, pe care mai trziu l-a regasit staret la Mnstirea 4ntim, acolo unde s-a si stins din viata. Dup Seminar, #rintele ;rigore 8abus a fost numit cantaret la #atriarhie si apoi diacon, iar n ?AC@, hirotonit preot si ales staret pentru Mnstirea 'heia. 4colo a stat numai trei luni, pentru ca #atriarhul ustinian l-a chemat inapoi n 'apitala, la 'atedrala, unde intr-un final l-a numit bibliotecar, lng actualul 4rhiepiscop al 'lu$ului, 8artolomeu 4nania, la #alatul #atriarhal. 4cum 8iblioteca a Sfntului Sinod de la Mnstirea 4ntim. 1nii de detentie 3ot de la 'atedrala l-a luat si Securitatea n ?ABA, la ?1 martie. I7-am inghitit comunismul I, se scuza printele. -au cotrobait prin casa, i-au luat lucruri, cristaluri, mobilier vechi si de valoare si o cruce de aur pe care o primise de la #atriarhul ustinian. 7au reusit, n schimb, sa-i smulga vreo vorba despre ceilalti. Si mai ales nu au apucat s! il treaca prin reeducare. IM-au luat si m-au dus la inchisoarea :ranus, doua luni de ancheta, la Dilava, trei luni, si n final la 4iud.- +a :ranus a inceput ancheta, l-au pus fata n fata cu Radu ;Ur, legat la ochi cu doua bucati de tabla prinse cu guma, s! nu vada n laturi. I#iatra din piatra s! nu rmna din aceasta puscarie-, a spus atunci #rintele ;rigore 8abus, cnd, ca un caine tras de lesa, era plimbat pe scarile inchisorii dintr-o camera de tortura n alta. Si nu a mai ramas nici o caramida din puscaria :ranus. n schimb, isi aduce aminte 4rhimandritul de 4drian Sas, omul care s-a ocupat de el si care la finele anchetei a simtit nevoia s! isi lipeasca palmele groase de fata printelui. I l compatimeam, era un copil, daca avea /0 de ani.I+a Dilava am stat trei luni, intr-o camera cu trei paturi suprapuse, unde eram la gramada, cate doi intr-un pat de J0 de centimetri. 5 viata infernala.- 7ici la 4iud nu a fost mai bine, dar dup scurta vreme a a$uns la Salcia si apoi la munca aproape de Dunare, unde gardianul, Iom cumsecade, care ne pazea-, l-a lasat s! cante lng apa. 7umai cnd s-a intors acasa, n LG/, cu o camasa cu maneca scurta si o plasa cu maruntisuri, nimeni nu l-a mai cunoscut. Dar iau dat postul inapoi, cei de la Ministerul 'ultelor l-au sfatuit s! uite ce i s-a ntmplat, iar credinciosii au inceput sa-i calce pragul s! il asculte si s! i se spovedeasca.

D1ti avut cosmar" Preafericite/ +-a cunoscut pe #atriarhul 3eoctist la Seminarul de la 'ernica, dar i-a fost povatuitor mult mai trziu, n ?AA0, cnd #reafericitul a ramas la carma 8isericii 5rtodo&e Romne. De ce l-a sfatuit pe #atriarh s! rmna= I#leca cine era seful si nu se intrevedea cine s! fie. 7u era o lupta, dar se cauta si au a$uns la atatea formule, asa cu semn de intrebare.- "ra #rintele 'leopa de la Sihastria, om teologic pregatit, duhovnic mare, dup cum spune #rintele 8abus, dar care nu vroia s! se faca #atriarh. I5ri la treaba asta nu merge oricum numai cu duhovnicia, trebuie s! te lupti cu cei din prea$ma ta si cu cei de departe.- 4tunci l-a sfatuit pe #reafericit s! se interneze undeva si apoi s! stea o vreme la o mnstire pn se limpezesc apele. ISi asa a fost la "lias doua luni si o luna la mnstire la Sinaia.- 'nd a aflat ca va pleca o delegatie la patriarh s! il convinga sa renunte l-a

14

sunat( ISa-i primiti cu zambet si bunavointa si primul cuvnt sa va apartina-. 'hiar daca a fost amenintat de musafiri, #atriarhul 3eoctist l-a ascultat pe printele de la 4ntim( I7u-i adevrat ca au fost aici. 4ti avut cosmar, #reafericite,-. 4 doua zi cnd a dat telefon la #alat a fost informat ca se intoarce #atriarhul.

C6 Crigore -a$us S-a nascut la 1 iunie ?A?B n comuna 3eiusi, $udetul #rahova. +a ?1 ani a plecat ucenic la Mnstirea 'heia, acolo unde era staret unchiul sau, #rintele ;rigore ;eorgescu. Dup numai B ani, cnd a implinit varsta ma$oratului, s-a dus si a dat e&amen la Seminarul 3eologic de la 'ernica. Seminarului i-au urmat >acultatea de 3eologie si ani petrecuti n 8ucuresti si la 'heia, pentru inceput drept cantaret la 'atedrala, iar apoi ca staretla Mnstirea 'heia. 4cum, 4rhimandrit, #rintele ;rigore 8abus este bibliotecar la 8iblioteca Sfntului Sinod de la Mnstirea 4ntim.

D.aide" Doamne,,, .ai,,, .ai sF vor$im,,,

4utor al unei opere monumentale, #rintele Dumitru Staniloae era un om de o modestie impresionanta. "ste considerat unul dintre cei mai mari teologi ai veacului trecut, insa nu concepea teologia altfel dect ca pe o ntlnire vie a oamenilor obisnuiti cu Dumnezeu cel viu. #rintele Staniloae In-avea nimic dintr-un idol mediatic, nimic spectaculos, regizat. 3otul - firesc-, ne spune Dan 'iachir, scriitorul si publicistul pe care l-am rugat s! ne fie calauza n aceasta evocare. 3ot ce se poate povesti despre marele preot gnditor vorbeste de smerenia autentica a unui om a carui blndete, discretie si naturalete impun un respect coplesitor, chiar si celor care nu mai pot dect s! asculte marturii. Env!tatura despre respect 7e-am intrebat calauza care este primul lucru pe care si-l aminteste despre #rinte= I8ucuria modesta cu care a primit un dar."ra pe vremea marilor geruri din anii L@0, cnd n case abia daca erau cteva grade 'elsius. "piscopul "milian i-a trimis de la 4lba- ulia un calorifer electric, iar #rintele Staniloae a spus( I:ite draga, am si eu caldura-. ISau felul n care iti multumea-, continua Dan 'iachir. I n aceeasi perioada am strecurat intr-unul dintre articolele mele o referire la opera sa si nu a intarziat s! ma sune si sa-mi multumeasca respectuos. De altfel, cel mai important lucru pe care l-am nvtat de la #rintele Staniloae este ca Dumnezeu este persoana, cum si omul este persoana.Respectul #rintelui pentru oameni isi avea izvorul n credinta. 5 scrisoare primita de interlocutorul nostru de la dansul incepe astfel( I ubite Domnule Dan, Multumesc din toata inima pentru bunele cuvinte trimise...-. Responsa$ilitatea fata de ceilalti Respectul, caldura si delicatetea cu care isi trata semenii erau adeseori dublate de un umor fin, cum se poate banui ca s-a ntmplat si n scena relatata mai sus. Dan 'iachir mai povesteste ca, atunci cnd #rintele Dumitru Staniloae a fost ales membru Iplin- al 4cademiei Romne, multumindu-i pentru felicitari, i-a raspuns cu umor nuantat cu rafinata autoironie( I"ra si timpul-. 4nterior, la @B de ani, fusese ales membru corespondent, dup ce de$a mai multe universitati europene se mndreau sa le fie Doctor %onoris 'ausa. 'are sunt cele mai importante trasaturi ale omului Dumitru Staniloae= 'alauza noastra marturiseste( I#rofunzimea taranului romn ardelean din zona 8rasovului, de acolo de unde s-a produs acea fericita sinteza a spiritului romnesc. #rintele Staniloae nutrea un sentiment puternic de responsabilitate sobra fata de poporul romn. 4poi, era impresionanta puterea sa de munca, nezdruncinata nici de vremurile vra$mase, o putere care vadea chemarea. 7u n ultimul rnd, era el insusi un imn adus familiei, cu toate ca n multe privinte era un monah, datorita nenumaratelor zile petrecute n mnstiri-. 'ei care ii calcau pragul erau uimiti de simplitatea casei sale. 'amera n care lucra era cat o chilie. 'eea ce nu-l impiedica sa marturiseasca despre frumusetea lumii vazute, care este un dar al lui Dumnezeu. ISa-ti placa un pom incarcat de mere - spunea

15

uneori, dar s! nu doresti s! le mananci pe toate.- #rintele iubea lumea daruita de Dumnezeu cu un optimism eminamente crestin. "ra si un mare iubitor de poezie, insasi opera sa fiind patrunsa de un lirism autentic. "piscopul Sallistos Kare scrie ca I#rintele Dumitru este un adevrat mester n folosirea cuvintelor, att un poet, cat si un teolog-, care crede ca dogmele nu sunt principii abstracte, ci Iunitatea vie cu %ristos-. n ultima inregistrare radio, vocea #rintelui a inceput asa( I4cum, la varsta la care onorurile lumesti nu mai bucura sau intereseaza...-. 9arsta #rintelui Dumitru Staniloae are acum masura eternitatii.

@ltima rug!ciune ntreaga viata a omului Dumitru Staniloae a fost o continua aspiratie ctre Iunitatea vie cu %ristos-, pn n ultima clipa petrecuta aici, $os( ...Sa iesim de aici... Scoate-ne de aici, Doamne, nu mai vrem s rmnem aici... Doamne, scoate-ne de aici... !or"im despre #ine, Doamne... !or"im pentru #ine, Doamne... $lini de %ar si de adevr ne sculam din somn, nu mai suntem n somn... &aica Domnului, s iesim de aici... 'ai s ne sculam... &aica Domnului, nu mai vrem s rmnem aici... (u mai vrem s rmnem n somn... $n cnd s rmnem)... (u mai vrem s rmnem aici... $lini de %ar si de adevr... !ai, vai, vai... !rem s ne sculam... $lini de %ar... Avem si noi %aine... Avem %aine... Doamne... $lini de %ar si de adevr... $lini de %ar si de vointa de a vor"i si de cuvntul adevrului... !or"im despre #ine, Doamne... *u vointa... $lini de %ar si de adevr... 'ai... 'ai... 'ai+... $lini de %ar si de adevr... 'ai... %ai... %ai... 'ai s ne trezim... 'ai s ne sculam... 'ai s vor"im... 'aide, Doamne... 'ai... 'ai... 'ai... 'ai s vor"im... ,ragment din volumul Lumina faptei din lumina cuvntului - impreuna cu tatal meu, Dumitru Staniloae , reprodus gratie permisiunii doamnei +idia Staniloae, fiica #rintelui.

C6 Dumitru Staniloae Se naste la ?G noiembrie ?A01 n satul 9ladeni, $udetul 8rasov. 79== - se inscrie la >acultatea de 3eologie din 'ernauti, unde, n ?A/@, sustine teza de doctorat. 79=9 - profesor la 4cademia 3eologica din SibiuH rector intre ?A1B si ?ACG. 793< - se casatoreste cu Maria Mihu. 4u trei copii. 793= - devine preot. 794; - profesor al >acultatii de 3eologie din 8ucuresti. 'onferentiaza n cadrul grupului IRugul aprins-. 7988 - arestat si $udecat n procesul IRugului aprins-, alaturi de reputati intelectuali si monahi. 4 fost condamnat la B ani inchisoare pentru Iactivitate dusmanoasa impotriva statului socialist-. 79:3 - este eliberat si reincadrat la catedra. 79:>%79>= - conferentiaza n zeci de capitale ale lumii. +a 4 octom$rie 7993 trece la cele vesnice. Beologie vie Dintre cele A0 de carti, 11 de traduceri, /JB de articole teologice, // de recenzii, 1B de cuvntari comemorative, CJB de articole de ziar, ?J interviuri, ?B predici publicate si G0 de convorbiri sau interviuri la radio si televiziune, am selectat titlurile(

'alea spre lumina dumnezeiasca la Sf. ;rigorie #alama, Sibiu, ?A10 isus %ristos sau restaurarea omului, Sibiu, ?AC1 'ele ?/ volume ale >ilocaliei .I'ulegere din scrierile Sfintilor #rinti care arata cum se poate omul curati, lumina si desavarsi-2. 4 aparut intre anii ?ACG- ?AC@ si ?AJG-?AA? la Sibiu si 8ucuresti 3eologia Dogmatica 5rtodo&a pentru nstitutele 3eologice, 8ucuresti, ?AJ@, considerata o culme a gndirii dogmatice romnesti Sfnta 3reime sau la inceput a fost iubirea, 8ucuresti, ?AA1

16

$erioada de -. de ani dup iesirea din inc%isoare, la o varsta care pentru altii nu reprezinta dect gri/ile o"isnuite de pensionar, a fost, n final, pentru el cea mai fertila si cea mai rodnica din intreaga activitate. Lucra zilnic, fr ragaz. Se trezea si incepea n zori si nu se mai intrerupea dect seara, cnd lumea venea sa-l viziteze Din volumul I#rintele Dumitru Staniloae n constiinta contemporanilor- de 'ostin onescu

Sfntul de la Sm$!ta de Sus

4vea doar putin peste 10 de ani si era de$a slavit ca un sfnt n viata. Mii de credinciosi asaltau Mnstirea 8rancoveanu de la Smbta de Sus .>agaras2, unde #rintele 4rsenie 8oca era staret, pentru a-i cere cuvnt de folos. 9orba sa era apa vie pentru cei curati si bici pentru pctosi. 'unostea oamenii dintr-o privire. #rintesa leana a Romniei il invita periodic la 'astelul 8ran s! tina conferinte inaltei societati. #redicile sale erau impletiri savante intre stiinta si teologie. 5rtodocsii, mai cu seama cei din 4rdeal, cred ca #rintele 4rsenie era vizionar si facea minuni. CH'@CHR@' R 6A'@BIA21R, #opularitatea #rintelui 4rsenie 8oca a pus pe $ar regimul comunist. 'lugrul care alterna tacerile prapastioase si cu vorbele memorabile putea declansa oricnd o razmerita. n dosarul sau de urmarire informativa intocmit de Securitate scrie( I....2 4rsenie 8oca are o influenta foarte mare asupra credinciosilor, practicnd n masa misticismul religios. ....2 'lugrul 4rsenie 8oca, cu ocazia marturisirilor ce le face diferitelor persoane, ii indeamna sa creada mai departe n Dumnezeu si s! duca lupta impotriva celor fr Dumnezeu, adic impotriva comunistilor-. Securitatea avea informatii ca #rintele 4rsenie ii a$uta pe partizanii din Muntii >agarasului, dar nu a reusit s! dovedeasca nimic. 4utoritatile s-au mai calmat cnd a fost mutat la Mnstirea #rislop .%ateg2. Dar multimea a inceput sa-l caute si acolo. #rintele si-a vndut casa printeasca, pentru a repara si imbunatati mnstirea. n ianuarie ?AB? a fost arestat pentru ca il adapostise un timp pe clugrul +eonida #lmdeal .astazi, #S Mitropolit al 4rdealului2, care era condamnat n lips la sapte ani de inchisoare politica. #rintele 4rsenie a fost condamnat la doi ani de inchisoare, pe care i-a e&ecutat, parte din ei la 'anal. MH2HSBIR D S5II2B1B1, ntors din inchisoare, #rintele 4rsenie a continuat sa-si duca munca duhovniceasca si s! spri$ine rezistenta anticomunista. Securitatea a recrutat informatori n mnstire si printre cunoscutii sai. n noiembrie ?ABB a fost arestat din nou, de aceasta data impreuna cu maica Ramfira, stareta de la #rislop. Dup cteva luni, au fost amndoi eliberati, c!ci nu a fost gasita nici o proba contra lor. 7u a mai durat mult si, n ?ABA, comunistii au desfiintat Mnstirea #rislop, considerata un posibil focar Icontrarevolutionar-, iar printele si stareta au fost nevoiti s! se mute n 8ucuresti. Sfintia Sa si-a ras barba si a lepadat rasa monahala, dar a continuat s! fie clugr n lume. "ra prudent si isi batea $oc de provocatorii Securitatii, care incercau sa-i afle opiniile politice. 5 parte din credinciosi au fost dezamagiti, inchipuindu-si ca printele s-a casatorit si si-a pierdut astfel sfintenia. 'ei mai intelepti insa au inteles tactica sa si au format n $urul lui un curent de rezistenta subterana. Din nefericire, #rintele 4rsenie nu a mai fost lasat s! se intoarca n mnstire. Sfintia Sa si-a castigat e&istenta pictnd icoane si biserici, cu un har egal cu acela de duhovnic.

Minunile p!rintelui aflate de Securitate 'hiar si Securitatea comunista era convinsa ca acest om este unul cu insusiri e&ceptionale. >apt pentru care l-a supravegheat pn a murit. n dosarul sau, codificat I#ictorul-, e&ista un raport al Directiei Regionale Sibiu a Securitatii, n care se arata( IDRSS detine informatii ca dup intoarcerea clugrului 4rsenie 8oca de la 'analul Dunare - Marea 7eagra la #rislop, multi locuitori din comunele apropiate vin la el pentru a se vindeca de diferite boli-. n continuare, ofiterul de securitate povesteste cum Ifata oloaga a padurarului 8ucur din comuna Sugag- a inceput sa mearga dup ce a vazut-o printele 4rsenie. De asemenea, 7iculaie 'hira, din Sasciori, si-a dus fata bolnava de tuberculoza la #rintele 4rsenie pentru a o vindeca. "rau doar doua e&emple date de Securitate.

17

C6 1rsenie -oca

/A septembrie ?A?0, se naste n comuna 9ata de Sus - %unedoara, sub numele de 8oca Rian 9aleriu. ?A11 - absolva >acultatea de 3eologie din Sibiu. ?A1@ - licentiat al 4cademiei de 4rte >rumoase din 8ucuresti. ?A1A - se clugreste, sub numele 4rsenie, la Mnstirea 8rancoveanu din Smbta de Sus - >agaras. ?AC? - este hirotonit preotH devine staret la Mnstirea 8rancoveanu Devine cel mai cautat duhovnic din 4rdeal. ?AC@ - este numit duhovnicul Mnstirii de maici de la #rislop - %ateg. ?AB? - este arestat pentru ca nu l-a denuntat pe un fugar condamnat politic, nimeni altul dect viitorul Mitropolit al 4rdealului, #S 4ntonie #lamadeala. ?AB1 - este eliberat din inchisoare. ?ABB-?ABG - intemnitat din nou. ?ABA - este silit s! se mute la 8ucuresti, dup ce Mnstirea #rislop a fost desfiintata. #n n ?AGJ, lucreaza n atelierele de pictura ale #atriarhiei, apoi devine pictor particular de biserici. // noiembrie ?A@A - moare la Sinaia.

Pictorul de suflete

4postolul 8ucurestiului. #rintele Sofian 8oghiu de la Mnstirea 4ntim s-a dus la Domnul de Riua 'rucii n /00/, n timpul +iturghiei, cautnd 'hipul Mntuitorului. Mnstirea 4gapia, Radu-9oda din 8ucuresti, Deir-"l-%arf din +iban, 8iserica din %ama, Siria sunt cteva dintre locasurile sfinte n care mana 4rhimadritului Sofian 8oghiu, fost staret al Mnstirii 4ntim, a lasat n urma sa credinta si culoare. Mare pictor bisericesc, chemat la Dumnezeu n urma cu doi ani, la ?C septembrie, n ziua naltarii Sfintei 'ruci, duhovnic al 8ucurestiului, #rintele Sofian a avut marele dar de a picta sufletele oamenilor care cautau alinare n chilia sa. ARICI2I, 9enit de pe malul celalalt al #rutului, din comuna 'uconestii 9echi, $udetul 8alti, fostul staret de la 4ntim s-a nascut intr-o familie de credinciosi din 8asarabia. 4 fost botezat crestineste cu numele de Serghei, pe care l-a lepadat la /B decembrie ?A1J, cnd a imbracat haina monahala si a fost numit Sofian. )nc de la varsta de ?C ani, cnd a intrat ca frate de mnstire la Schitul Rughi din $udetul Soroca, avea un mare semn de intrebare n suflet, dar mai ales n mana cu care aluneca pe icoane. IDintr-un indemn tainic al inimii mele, de mult caut >ata Domnului. 5 caut pentru indeletnicirile mele de iconar, dar si pentru cerintele sufletului meu de crestin si monah. 'um a fost n realitate chipul Domnului n viata Sa pmnteasca= 4vem noi portretul +ui, chipul +ui=- 5 fi gasit raspuns intrebarii sale #rintele Sofian= +ucrarea sa de licenta din ?AC@, I'hipul Mntuitorului n iconografie-, tiparita n /00? la "ditura 8izantina, a fost primul si ultimul te&t publicat. 4le carui file a a$uns s! le mangaie cu degetele batrane, c!ci ochii nu prea il mai a$utau la cei @A de ani pe care ii avea cnd s-a stins din viata. "ra aproape orb. conar si pictor de biserici, a platit $ertfa muncii pe care a lasat-o n urma. I2C.ISA1R 1, 4 cerut s! fie inmormantat la 'aldarusani, prima mnstire care i-a deschis portile, dup refugiul din 8asarabia. 'u toate ca a cautat drumul inapoi spre casa, n ?AC0 intorcndu-se la Mnstirea Dobrusa, a ales s! plece din 8asarabia de prigoana rusilor. 4 fost numit staretal Mnstirii 4ntim n ?AB0, apoi al Mnstirii #lumbuita, pn n ?AB@, cnd a fost arestat. #rintele Sofian, inchis sub acuzatia de Iuneltire contra ornduirii sociale, prin activitate mistica dusmanoasa n cadrul organizatiei IRugul 4prins--, a fost condamnat la ?G ani de munca silnica. +a Dilava, 4iud si Salcia, unde obisnuia s! spuna( I4deseori m-am simtit mai bine n inchisoare dect afar. "ra acolo o viata cu preocupari duhovnicesti, o atmosfera crestina.-. Sa intors la Mnstirea 4ntim n ?AGJ, a$ungnd n cele din urma si duhovnicul patriarhului 8isericii 5rtodo&e Romne, 3eoctist.

18

C6 Sofian -oghiu S-a nascut n ?A?/, n 8asarabia, comuna 'uconestii 9echi, $udetul 8alti, primind prin botez numele de Serghei. +a numai ?C ani a pasit pe portile schitului Rughi-Soroca, hotarat sa-si inchine viata lui Dumnezeu. n ziua de 'raciun a anului ?A1J a fost tuns monah n Mnstirea Dobrusa, din apropiere, schimbndu-si numele din Serghei n Sofian, pentru ca trei ani mai trziu s! traiasca ocuparea 8asarabiei. S-a refugiat peste #rut, la Mnstirea 'aldarusani.

0n $ateric ni se povesteste cum un si%astru, n pustie, a inceput s se roage impreuna cu un alt credincios, intrucat n lume era seceta foarte mare. 0n momentul cnd se rugau, credinciosul a vazut cum degetele de la mainile si%astrului - pe care le tinea ridicate spre cer - devenisera zece torte de lumina1 iar dup putin timp a inceput s ploua. De aceea, acum, la 2.... de ani de la nasterea &ntuitorului, cel mai important lucru pe care mi-l doresc este s nvt s ma rog 4rhimandrit Sofian 8oghiu

Duhovnicul a zeci de mii de romni

#letele haiducesti si barba hirsuta il fac s! para un sfnt cu spada. nsa umerii stransi, ca pentru a spri$ini nevazute poveri, arata omul din el. #rintele ustin #arvu de la Mnstirea #etru 9oda - 7eamtspovedeste cate ?/ ore pe zi. Sub soarele rece ca un lord englez, ctiva zeci de credinciosi asteapta sa intre la #rintele ustin. 'u privirile atarnnd la pmnt tac. 7-au ce sa-si spuna ori n-au pofta de vorba. Sunt veniti din toate zarile sa-si gaseasca alinarea dnaintea duhovnicului. #rintele ustin este recunoscut drept urmasul #rintelui 'leopa si isi onoreaza cu prisosinta renumele. Se trezeste o data cu roua diminetii si se asaza n scaunul de spovedanie, de unde se ridica numai la vecernie. n zilele obisnuite asculta si povatuieste cam la o suta de crestini, iar la sfrsit de saptamana primeste si pn la doua sute de oameni. >ireste, doar o mica parte dintre ei ii sunt fii duhovnicesti. #e acestia ii spovedeste, le da canon spre indreptare, ii mprtseste. Restul vin la el doar pentru un sfat. 3ruda aceasta zilnica nu-l impiedica s! slu$easca n biserica trei, patru ore pe noapte. Mananca putin, doar seara. ar somnul ii este un dusman, caruia ii face o concesie din cnd n cnd. 'lugrii si credinciosii care ii stiu regimul de viata sunt convinsi ca numai Dumnezeu ii da puterea s! reziste n acest ritm. 4ltminteri, nici daca ar fi mai tanar n-ar reusi s! traiasca asa, daramite la @G de ani. 'a $rat cu moartea Dup ceasuri intregi de astepare am a$uns la #rintele ustin. 7e-a primit intr-un soi de hol ingust, intre doua chilii, potrivit pentru o discutie scurta, nu pentru taifas. 7-are vreme si nici nu vrea s! vorbeasca despre sine. 'rede ca este mai degraba nevoie s! atraga atentia la descrestinarea romnilor. 3otusi, intrebarile noastre ii desteapta amintirile de prin odaile memoriei. "ra preot la 'atedrala "piscopala din Roman, n ?AC@, cnd a fost arestat sub acuzatia ca face parte din organizatii subversive. 'ondamnat la ?/ ani de inchisoare, i-a ispasit la brat cu moartea, n puscariile de la Suceva, Dilava, 9acaresti, 4iud, 8aia Sprie. IMoartea facea parte din viata noastra. 5 vedeam ca pe o izbavire, c!ci este poarta spre viata de dincolo pe care ne-o dorim. 5ricum, moartea mi-a fost tovaras si mai nainte, pe frontul de est, cnd am mers ca preot cu trupele romne pn la 5dessa.- Rugciunea nencetata l-a ferit de nebunie si i-a pastrat credinta nestirbita. 'nd s-au sfrsit cei ?/ ani, l-au intrebat daca mai crede n Dumnezeu. 4 raspuns ca da si a primit nc patru ani de temnita. -a dus si pe acestia, nada$duind ca va putea ridica o mnstire, dup ce se va elibera. n ?AGC s-a intors acasa cu acest gnd. Mama sa nu l-a recunoscut cnd l-a vazut, ci a crezut ca este vreun drumet ostenit care cauta adapost. +-a intrebat de unde vine si, aflnd ca a iesit din inchisoare de la #eriprava, a vrut s! stie daca l-a ntlnit pe fiul ei. IMama, eu sunt,-, i-a zis #rintele ustin. "motia revederii i-a fost fatala mamei sale. Spri0in pentru s!raci

19

#n s! reimbrace hainele preotesti, a muncit la taiat busteni. Mitropolitul de atunci al Moldovei, ustin Moisescu, nu voia sa auda de preoti fosti detinuti politici. Staretul de la Mnstirea Secu a insistat pe lng Mitropolit sa-i permita #rintelui ustin sa slu$easca. Mitropolitul a fost categoric( ISa nu-l prind n Moldova,-. 4tunci, securistul care avea sub observatie mnstirea, i-a spus staretului sa-l ia pe #rintele ustin pe raspunderea lui. Si printele a revenit la menirea sa. n ?AA?, printele si-a vazut implinit visul( a pus piatra de temelie a Mnstirii #etru 9oda. n trei luni au fost zidite biserica si primele chilii. 'u fiecare an s-au adaugat vietuitori, chilii, dependinte. 4zi, mnstirea are G0 de clugri si este unul dintre cele mai cautate locuri de pelerina$. 4cum trei ani, #rintele ustin a construit, cu a$utorul monahilor si al credinciosilor, si un schit de maici, la doi Oilometri de mnstire. #e lng acest schit, unde este duhovnic, #rintele ustin a fcut un azil de batrani si o casa de educatie pentru copii. 'ele C0 de maici ingri$esc /0 de batrani sraci si /0 de copii din familii nevoiase. I8iserica trebuie sa-i intinda o mana celui care nu are ce manca si imbraca. 7u e nimic e&traordinar n asta, ci doar implinirea unei datorii-, zice #rintele ustin pe picior de plecare.

D'i$ertatea ne$una i%a stricat pe romni #rintele ustin este frmntat n ultimii ani tot mai mult de descrestinarea romnilor. "l ia Ipulsul- natiunii n scaunul de spovedanie. 4m incercat s! aflam cum ii vede Sfintia Sa pe romni.

Entre$are( P!rinte" cum sunt asta zi romnii ortodocsi fata de pn! &n 79>9# n ultimii ani, romnii s-au mai stricat, s-au lasat n voia unei libertati nebune, care-i duce la atitudini necrestinesti sau chiar anticrestine. 5mul romnesc si-a pierdut reperele si a rasturnat scara de valori. De fapt era pe undeva de asteptat, dup B0 de ani de comunism.

De ce erau mai $uni crestini romnii &n regimul comunist # Se stie ca atunci cnd e persecutat omul e mai credincios, isi da mai repede seama ca nade$dea o gasesti numai la Dumnezeu.

De ce spuneti ca romnii sunt mai nepasatori azi din punct de vedere religios# #entru ca multi dintre cei care merg la biserica o fac numai formal, fr sa-si plnga pcatele si fr sa caute indreptarea cu adevrat. De pilda, cnd vin la biserica de nviere, multi se limiteaza la a-si sfinti ouale rosii si cozonacii si s! ia luminaH apoi pleaca nainte de sfrsitul slu$bei. 7u inteleg nimic din aceasta srbtoare si nici sufletele lor nu se bucura intr-adevr.

ste mai greu acum sF fii duhovnic# %arul duhovnicului este azi puterea de a rezista suvoiului urias de pcate care vine inspre el prin gurile credinciosilor. 4fli atatea grozavii ca obosesti si apoi devii insensibil. n ciuda acestora, trebuie sa-ti pastrezi echilibrul si s! lucrezi asupra oamenilor cu aceeasi puritate a duhului sfnt.

Moastele de la 1iud n urma cu trei ani, #rintele ustin a adus la #etru 9oda cinci cranii ale unor fosti detinuti politici din groapa comuna de lng #enitenciarul 4iud. 'rede ca ma$oritatea celor martirizati acolo de ctre comunisti ar trebui sa populeze calendarul ortodo&. I'ine stie cate sute sau mii de trupuri ucise n chinuri se vor fi sfintit din voia Domnului, dar stau nedescoperite si necinstite. Sa stiti ca si din aceasta pricina ne bate Dumnezeu, pentru ca nu recunoastem $ertfa.- De aceea a hotarat s! puna intr-o racla acele ramasite pmntesti spre a fi slavite ca sfinte moaste. #rintele crede ca temnitele din Romnia comunista au fost adevrate mnstiri, unde elita tarii si-a ispasit o parte din pcatele firii omenesti. Si a inchinat mnstirea pe care a fondat-o memoriei celor ucisi n inchisorile comuniste. C6 Iustin Parvu 7ascut pe ?0 februarie ?A?@, la #etru 9oda 6 7eamt

?A1G - intra frate la Mnstirea Durau ?A1A - se inscrie la Seminarul teologic de la Mnstirea 'ernica ?AC/-?ACC - merge, ca preot misionar pe frontul de est, pn la 5dessa ?AC@ - este arestat pe motive politice si condamnat la ?/ ani inchisoare ?AG0 - este condamnat la nc patru ani de temnita pentru ca nu s-a lepadat de credinta ?AGC - este eliberat si devine muncitor forestier ?AGG-?AJB - preot-monah la Mnstirea Secu ?AJB-?AA0 - vietuieste la Mnstirea 8istrita ?AA0-?AA? - a fost preot slu$itor si duhovnic la Mnstirea Secu ?AA? - a intemeiat Mnstirea de la #etru 9oda - 7eamt, al carei staret si principal duhovnic este /000 - ridica o casa de educatie pentru copii si un azil pentru batrani.

20

Cel mai mare duhovnic &n viata Pr, Cheorghe Calciu *red cu tarie ca cel mai mare du%ovnic n viata este $rintele 0ustin $arvu de la $etru !oda. 3ste si cel mai puternic om du%ovnicesc. *%iar daca nu are nici un rang ierar%ic, are rangul Du%ului care i s-a dat si care nu se va putea lua de la el. As vrea ca Sfintii Ar%ang%eli si &aica Domnului sa-i pazeasca pe ucencii sai de ispita mndriei de a-i fi ucenici. Amul lui Dumnezeu Pr, 1mfilohie $rintele 0ustin mi-a fost staretsi mi-a ramas model. 3ste de a/uns sa-l vezi o singura data ca s intelegi ca este omul lui Dumnezeu si sa-l indragesti. *at despre celelalte daruri ale sfintiei sale cred ca este de prisos s vor"im. 3ste un erou n scaunul de spovedanie, preocupat n egala masura de soarta unui om, cat si de soarta tarii si a "isericii. A pilda de cura0 Dr, Pavel Chirila $rintele 0ustin a dovedit prin propria viata ca suferinta este masura tuturor lucrurilor. De aceea, sfatul Sfintiei Sale este att de veridic, eficient si, evident, cautat. &a "ucur foarte mult ca am cunoscut un om deose"it ca printele si imi face realmente "ine s discut, fie si pentru cteva minute cu Sfintia Sa, cnd merg la el. $rintele e o pilda de cura/ pentru tineret.

5!c!torul de pace

#ovestea vietii #rintelui ;aleriu am depanat-o alaturi de Rodion si 'iprian, doi dintre cei patru fii ai sai. >iltrate de amintirile lor din copilarie au a$uns la noi scanteile harului unui predicator pe care l-am numi paradigmatic pentru sfrsitul secolului QQ. 4sta a fost, n fond, #rintele ;aleriu( predicatorul n conditie absoluta, cu ochi nespus de buni si mare iubire de oameni. 9enit n lume ca s! o impace. #lecat dintre noi ca s! ne vegheze si s! ne bine sfatuiasca din locul sau, de Sus. Rodion si 'iprian sunt barbati frumosi, cu barba incaruntita si stufoasa, asemeni printelui lor. si amintesc cu placere de anii copilariei, asa cum a fost ea( chinuita si plina de neprevazut. 5 singura umbra de tristete. 3atal le-a lipsit mult timp( n multe rnduri a fost ridicat de acasa si intemnitat. 4poi, ii va fi daruit lui Dumnezeu si semenilor din timpul cuvenit familiei. I+a noi acasa, usa a fost intotdeauna deschisa-, povesteste Rodion. IMama a trait intre usa si telefon. 'a-ntr-o rascruce. 'u e&ceptia momentului liturgic, cnd avea treaba n primul rnd cu Dumnezeu, tata raspundea la toate chemarile enoriasilor. 7oi nu ne puteam bucura de el. Rar se ntmpla s! ciocnim un ou de #asti. 4poi pleca. 8iserica ii stpnea programul. 4$ungnd medic la #arincea, lng 8acau, la C0 Om de locul unde s-a nascut tata, am descoperit prin LJ? un pacient, om neca$it, care, dup ce l-am tratat, mi-a spus asa( I"u m-am nascut n ?A?@ n Racatau. 'u tatal dumitale sunt prieten vechi. Si acum, de #asti, mi-a trimis ?00 de lei-. Si tata plecase din #arancea n ?AC1.Destinul #rintele ;aleriu a imbracat sutana n ?AC1. 3ot atunci s-a si casatorit. 7unta a fcut-o cu ?0.000 de lei, banii castigati la seminar. +uase premiul la predica. 7ichifor 'rainic si ;ala ;alaction vedeau n tanarul seminarist o mare valoare si hotarasera sa-l trimita la 8erlin pentru studii. 7-a fost s! fie. Razboiul l-a tinut acasa. #ronia l-a trimis pe ;aleriu intr-unul dintre cele mai srace catune din #rahova( #odul 9aleni. #arohie micuta( A0 si ceva de familii. n vreme de razboi fiind, a izbutit s! restaureze 8iserica. 7umai el stie cum. De aceea, oamenii de acolo nu l-au uitat niciodata. #rintele 3oma 'hiricuta, unul dintre cei mai mari predicatori ai timpului, ii promisese ca il va aduce la nstitut, n 'apitala. +-a uitat insa n satuc. 4bia n ?AC@ a venit ca preot la 8iserica Sf. 9asile din #loiesti, unde a slu$it timp de /B de ani. #entru a locui cat mai aproape de biserica, printele si-a construit o casuta cu o sufragerie si doua camere. n LJ1 a fost chemat la 8ucuresti. n ultimii ani de viata, #rintele ;aleriu parca intinerise. Raspundea tuturor chemarilor din tara. Studentii ortodocsi, pe care el ii iubea att de mult, organizau conferinte n toate centrele universitare. n cele C0 de zile ale postului trebuia s! fie peste tot. +a 8iserica Silvestru din 'apitala, unde slu$ea, dar si la 3imisoara sau asi. +a 8iserica Sf. 9asile erau la un moment dat C0.000 de enoriasi. #rintele ;aleriu avea o memorie absolut senzationala. 'unostea pn si arborele genealogic al enoriasilor sai. 2u avea limite &n generozitate

21

#rintre fiii duhovnicesti sau numarat oan 4le&andru si Sorin Dumitrescu. +-a spovedit si pe %oria #atapievici. #rintele ;aleriu nu avea limite de generozitate cnd era vorba s! spri$ine un fiu spiritual. +a ?1 decembrie ?A@1, cnd a murit 7ichita Stanescu, Dora l-a sunat pe Sorin Dumitrescu, care a luat legatura cu preotul. 'eausescu daduse dispozitie ca 7ichita s! rmna la morga doua zile, pn-l duc la :niunea Scriitorilor. #rintele ;aleriu a venit la Spitalul de :rgenta si l-a dus la 8iserica Sf. Silvestru, s! fie privegheat crestineste. Indumnezeire prin teatru I3ata era un propovaduitor comple&-, il descrie 'iprian. I>acuse o caravana de film religios. Mergea prin sate si le punea taranilor filme despre nasterea lui %ristos, despre rastignire. Dansul nu a respectat niciodata reguli impuse. n timpul facultatii, #rintele ;aleriu fusese conducatorul grupei de studenti, care erau si actori. 3imp de doi ani, #rintele ;aleriu a reprezentat piese de teatru cu tematica religioasa. 3oma 'aragiu, pe atunci directorul teatrului din #loiesti, a venit intr-una din zile la tata, pentru ca punea n scena o piesa n care aparea un duhovnic care spovedea un puscarias. 4u intrat atunci la idei #olitia si Securitatea. 3ata i-a pastrat nestearsa amintirea si, dup LJJ, i-a fcut n fiecare an parastas.Drumul spre Canal >iindca le spunea oamenilor ca nu Mar& e adevratul nvtator, ci %ristos, #rintele ;aleriu a fost bagat la beci. "ra n postul Sfintei Marii cnd l-au arestat, n ?AB/. 'u doi ani n urma mai fusese arestat, pentru ca nu-l denuntase pe liderul liberal 9ictor 7icolau, pe care il ascundeau socrii sai. 'opiii erau toti mici. 'el mai mare dintre frati era nascut n ?ACB. Se aflau cu totii la Mnstirea 'heia n vacanta de vara. I3ata ne-a lasat s! facem praznicul si a plecat la parohie. 7-a mai venit. Situatia era grea. Mama nu avea serviciu, eram patru copii, casa era toata rascolita si dansul arestat. 4tunci a fost dus la 'anal. +-a scapat ;ala ;alaction, care i-a scris lui #etru ;roza asa ceva( IDraga #etrica, ma grabesc-. 4dic, ;ala era batran si se temea s! nu moara pn nu-l stia pe tata liber.Intoarcerea acasa 'at a fost inchis preotul, familia n-a murit de foame. 4 primit spri$in din partea credinciosilor. Smbta si duminica veneau carute de prin sate, cu faina, ulei, pasari. #e atunci, la fiecare mnstire se facea slu$ba pentru ;aleriu. ntr-o convorbire cu Dorin #opa, #rintele povestea cum a a$uns acasa, proaspat eliberat, iar copiii nu l-au recunoscut( I"ra de Sf. Dumitru. Sotia se dusese la hram, apoi la o crestina. 'nd am a$uns la poarta, am venit ca un soldat de pe front cu o ranita n spate, nebarbierit. 5 crestina venise la noi nu stiu de ce. 7u m-a cunoscut. Mi-a dat voie s! intru eu nainte pe poarta. 'nd am a$uns n casa, 'iprian si Serafim - erau mici - nu m-au cunoscut nici unul. 'eilalti doi nu erau acasa. 4m inceput sa-i intreb, cu mestesug metodic, asa, cum ar iscodi cineva pe copii, de una, de alta, cum o mai duc, dar unde e mama voastra si asa mai departe. 4poi, ncetul cu ncetul s-au dumirit. #e urma a venit sotia. Mi-a spus( IMai omule, nici cnd erai tu acasa nu am avut atata belsug, cat am avut n lipsa ta--. I4dic cum= 4u avut gri$a=-. IDa. n fiecare dimineata, intr-un loc, gaseam o paine. 5 punea cineva acolo, pe furis--. Calator cu piciorul si cu spiritul 'ontinua Rodion( I n ?ABJ, la ?? ani, impreuna cu tata, mama si un grup de ucenici am avut e&perienta prima a unui lung drum, a unui pelerina$ la mnstirile din nordul Moldovei. 3ot ceea ce s-a petrecut n acele doua-trei saptamani de vara imi revine n memorie ca si cum toate oprelistile pe care le-ar pune n calea ta lumea pot fi depasite. 'obornd de la #utna la Sihastria, am poposit n toate mnstirile, folosindu-ne doar de spri$inul pe care ni l-a dat Dumnezeu. 4m calatorit n camioane, pe lemne, pe butoaie, pe $os. +a fiecare mnstire eram servit cu bunataturi( serbet de cirese amare cu apa rece, zmeura, mese binecuvntate de clugri la cate o stana. "ram la Sihastria si unul dintre ciobanei m-a suit pe un magar. 3ocmai cnd tata si cu #rintele 'leopa dadeau binecuvntarea, am trecut eu printre ei calare pe magar, impins de ciobanel. 5riunde mergeam era tot timpul o ntlnire fericita, de bucurie si de slavire n comuniune. 3oata viata am fost urmarit de asta. 7-a e&istat vara, pn s! se imbolnaveasca tata, fr s! facem drumul acesta-.

C6 Constantin Caleriu

preot, vicar al 4rhiepiscopiei 8ucurestilor. 7ascut la /? noiembrie ?A?@, n satul Racatau - Razesi, $udetul 8acau, n familia unor tarani ?AC/ - >acultatea de 3eologie din 8ucuresti ?AG0 - doctorand la nstitutul :niversitar de 3eologie ?AJ1 - doctor n teologie ?AC1-?ACJ - preot n satul #odul 9aleni - #rahova ?ACJ-?AJ1 - preot la #arohia ISf. 9asile- din #loiesti ?AJ1-?AJC - transferat ca Ispiritual- la nstitutul :niversitar de 3eologie, 8ucuresti ?AJC-?AJJ - lector ?AJJ-?AA? - profesor titular la acelasi institut ?AA/ - profesor consultant si conducator de doctorat la :niversitatea 8ucuresti ? ianuarie ?AA0 - vicar al 4rhiepiscopiei 8ucurestilor J.0@-J.0A ?AB0H ?G.0@.?AB/-/G.?0.?AB1 - detinut politic pentru convingeri religioase si umanitare

22

?0.0@./001 - a urcat la 'eruri.

Sfntul prigonit

'ei care l-au cunoscut pe #rintele lie +acatusu spun ca a fost un model pentru toata lumea, un Ie&ponent al omului ce tinde spre desavarsire-. :n om plin de dragoste, mila si iertare... Riua de /A septembrie ?AA@ avea s! fie binecuvntata de un semn dumnezeiesc( dup ?B ani de la trecerea n rndul celor drepti, trupul preotului lie +acatusu a fost gasit intact si bine mirositor. Mormantul preotului a fost deschis la inmormantarea vaduvei sale. Deshumarea #rintelui lie +acatusu si descoperirea trupului intact a reprezentat pentru toata lumea un miracol. 7epotul printelui, Mihai Spirache, a fost primul care l-a atins pe lie +acatusu. 4tunci s-a ntmplat un lucru mai putin obisnuit( timp de o saptamana, mana dreapta a lui Mihai Spirache si-a pastrat mirosul de smirna, specific sfintelor moaste. MA1SB , 3rupul printelui nu a fost imbalsamat, deoarece canoanele bisericesti interzic acest lucru preotilor de mir si monahilor. De la data deshumarii si pn la /J februarie /000, trupul #rintelui a fost tinut n taina, deoarece #atriarhia nu daduse binecuvntare pentru a putea fi vazut. Dup rugciunile de dezlegare, #atriarhia 8isericii 5rtodo&e Romne i-a deschis printelui lie dosar de canonizare, dnd binecuvntarea pentru a se deschide cripta care adaposteste trupul #rintelui +acatusu. 'el mai important semn al sfinteniei este nestricaciunea trupului dup moarte. 4cest semn trebuie insotit neaparat de semnul minunilor, de darul de a savarsi minuni. Despre canonizarea Sfintilor, 8iserica 5rtodo&a arata( I8iserica n-a stabilit termeni, nici precisi, nici apro&imativi, pentru verificarea sfinteniei. ....2 "ste insa prea adevrat ca niciodata 8iserica n-a pus vreo graba deosebita n actele de canonizare, dect atunci cnd avalansa pietatii populare i-a impus aceasta. n cazul preotului lie +acatusu, 4rhiepiscopia a luat cunostinta despre descoperirea trupului neputrezit. 'alea canonizarii impune insa multe etape si stradanii deosebite, asa cum s-a mai procedat-.

'9 lie +acatusu M G decembrie ?A0A - se naste n satul 'rapaturile, $udetul 9alcea M ?A10 - se inscrie la >acultatea de 3eologie din 8ucuresti, pe care o absolva cu rezultate e&celente M ? septembrie ?A1C - este hirotonisit ca preot la parohia 5sica de Dos din $udetul 5lt M ?AC/ - incepe s! propovaduiasca cuvntul Sfintei "vanghelii la 5dessa si la parohia Sersenita, ca preot trimis de Misiunea 5rtodo&a Romna M ?A iulie ?AB/ - este arestat, trimis si incadrat n colonia de munca M.4. . ;alesu, la 'anal, pn n octombrie ?AB/ M ?AB1 - mutat la inchisoarea din 5nesti. "ste eliberat la /G aprilie ?ABC, revenind n slu$ba 8isericii M ? iulie ?ABA - este din nou arestat, fiind trimis la munca n Delta, la #eriprava, de unde este eliberat abia la G mai ?AGC M // iulie ?A@1 - moare dup o grea suferinta, pe un pat al Spitalului #anduri, din 'apitala.

Duhovnicul unui presedinte

23

"noriasii ii spuneau, cu drag, I#rintele 3ica-. 'u mult nainte de a deveni preot a fost inchis, ?/ ani, n temnitele comuniste. Mult mai trziu a fost duhovnicul presedintelui "mil 'onstantinescu. 'onstantin 9oicescu avea // de ani cnd si-a inceput studiile, la >acultatea de ;eografie din 8ucuresti. #utea deveni un profesor obisnuit, cu o e&istenta banala ca orice alt belfer. Dumnezeu a hotarat insa altfel( si-a petrecut tineretea prin puscarii. Si, oricat ar parea de straniu, acolo a avut primele trairi mistice si tot acolo si-a descoperit vocatia de teolog. -iserica din suflet >r s! vrea, comunismul ateist a preschimbat inchisorile n adevrate locasuri de rugciune, c!ci doar credinta n Dumnezeu i-a a$utat pe detinuti s! rmna n viata. Multi dintre ei au avut e&periente mistice pe care, n conditii normale, le au doar cei alesi, dup ani lungi de asceza. Mai trziu, I3ica- 9oicescu le povestea cunoscutilor cum detinutii, a$utati de preotii adevrati, se rugau n gnd si a$unsesera s! traiasca mintal derularea slu$belor religioase. Preotul care s%a opus lui Ceausescu 'onstantin 9oicescu avea aproape B0 de ani cnd a devenit preot. n ?AJG a fost numit la 8iserica Sapientei, unde a slu$it pn la plecarea s! din lumea celor vii. Si-a a$utat n taina pe cei mai sraci dintre enoriasi, carora le trimitea, pe ascuns, alimente sau orice obiecte folositoare. n ?A@B, 'eausescu a vrut sa-i darame biserica, dar el s-a opus att cat i-a stat n puteri, cu memorii depuse pe la toate forurile competente. ar pn la urma, 8iserica Sapientei a ramas n picioare. Duhovnicul cet!tii Dup ?AA0, preotul I3ica- 9oicescu s-a implicat activ n viata societatii care incerca sa-si croiasca un nou vad. 4 fost membru fondator al 4liantei 'ivice. n acelasi timp a fost si duhovnicul fostilor detinuti politici, al 4nei 8landiana si al lui "mil 'onstantinescu, chiar si pe timpul cnd acesta era presedintele Romniei. ar duhovnic este preotul caruia, nainte de a primi mprtsania, trebuie s! i te spovedesti si sa-i marturisesti toate pcatele si greselile din viata ta. nsa indiferent ce greseli sau pcate i-o fi marturisit fostul presedinte, #rintele I3ica- 9oicescu le-a luat cu el n mormant, chiar daca astfel de taine nu fusesera nc incluse n categoria Vinformatiilor clasificateV.

C6 Constantin 6oicescu

S-a nascut la /@ iulie ?A/C ?AC@ - condamnat la sase ani de inchisoare. 4 fost eliberat n ?ABC. ?AB@ - 'ondamnat la munca silnica pe viata, pedeapsa comutata n /B de ani de detentie grea. 4 fost eliberat, grav bolnav, n ?AGC. :lterior a studiat 3eologia. ?AJG a fost numit preot la 8iserica Sapientei. @ septembrie ?AAJ. )nceteaza din viata n urma unui accident de circulatie.

Daca-l vei uri pe vra/masul tau, ura va creste si nu vei avea liniste. Daca il vei invinge si-l vei zdro"i, nu vei avea somn cu gindul ca el se va raz"una. Linistea o vei do"ndi doar cnd il "irui cu dragostea ta #rintele 'onstantin 9oicescu

1postolul orfanilor

9alea #lopului, comuna #osesti, #rahova. ntr-una dintre depresiunile dealurilor #osestiului se ridica ncet, cu sacrificii si credinta, o comunitate a durerii. #iatra de temelie a asezamantului pentru copiii strazii a fost pusa de #rintele 3anase, parohul din satul 9alea #lopului, acum aproape ?B ani.

24

#rin gri$a printelui au trecut de-a lungul timpului aproape /.000 de copii prsiti de familiile lor naturale. 4colo l-au gasit pe Dumnezeu si au mai descoperit ca n viata e&ista un drum. #rintele 3anase si oamenii inimosi din prea$ma lui le-au aratat calea. 9eniti din toate colturile tarii, adunati din garile marilor orase sau de prin canalizarile aglomeratiilor urbane, copiii abandonati au aflat ce inseamna caldura unui camin, fie el si de orfani. 4u simtit bucuriile 'raciunului si recunostinta Srbtorilor de #asti. Dar mai ales au aflat ce inseamna dragostea unor semeni. 'are, din straini, au devenit printi... Recurs la indiferenta Ma$oritatea copiilor de la orfelinatul #rintelui 3anase au fost nedoriti. S-au nascut fr s! fie asteptati. 4semenea unor accidente ale vietii... 4u crescut n zgomotul rotilor trenurilor si nu au auzit niciodata vreo poveste rostita n soapta de bunici. ;aura de canal de deasupra capului, prin care lumina diminetii abia se strecoara este singura imagine care le-a a mi$it printre gene la trezirea din somn. S-au nascut din pedeapsa si lumea i-a condamnat prin indiferenta. Singura cale de recurs sentimental a capatat parfum de aurolac. ar traumele au inceput s! se estompeze o data cu neuronii ucisi de chimicale. Speranta a venit din 'asa Domnului. 'redinta #rintelui 3anase este nesfrsita, asa cum fr margini este si supliciul nedrept al copiilor abandonati. n ?AA0, preotul din 9alea #lopului s-a inhamat s! poarte crucea intregii lor dureri. 1dapostul dintre dealuri Dincolo de marginea satului, printre dealurile impadurite, copiii aflati n gri$a printelui si-au gasit adapost. De-a lungul unui drum neasfaltat stau insirate casele n care dorm, mananca si se $oaca micutii. Multe dintre ele nu sunt terminate. 4ltora de abia li s-a pus piatra de temelie. 'u voia lui Dumnezeu si cu mila oamenilor, odata, casutele copiilor vor fi ridicate. #n atunci, peste /00 de copii se inghesuie n cabanele terminate acum ctiva ani. "ste bine si asa. >iecare are patutul lui, iar deasupra acestuia e&ista si un tavan. ntr-una dintre zilele insorite ale acestui inceput timid de primavara am coborat din masina redactiei n fata adapostului #rintelui 3anase. Rona pare a fi rupta dintr-un colt de #aradis. +a ferestre, perdelele viu colorate au fost stalcite brusc de ramele geamului de ciorchinii de copii care s-au imbulzit la ferestre. 7e priveau curiosi. 5 fata mai indrazneata, la vreo ?C-?B ani, ne-a intampinat zambind. 'u o buna crestere fr cusur ne-a ndrumat ctre una dintre ingri$itoarele amplasamentului. #rintele 3anase era plecat cu treburi la #loiesti. 4sigura aprovizionarea, o misiune de altfel destul de anevoioasa. Printre ursuleti de plus Monument al cumseca deniei, educatoarea-sefa parca s-ar fi nascut ca s! aiba gri$a de copiii neca$iti. 4 incuviintat s! ne arate orfelinatul si pe copiii care traiesc aici. #rintre zabrelutele de lemn, micutii ganguresc, privindu-ne cu ochi mari. #asim cu atentie, ca s! nu calcam pe masinutele colorate sau pe vreun catelus de plus. 3rei dintre ei ne studiaza foarte atent de pe olitele pe care stau intr-una dintre camerele intermediare. +e facem cu mana si intram intr-un dormitor cu patru patuturi. 5 mogaldeata se rostogoleste ctre noi. 7u a implinit nc 1 ani. Rambeste cu toata fata, tinnd strans n mana o girafa de plastic. 7e ia n brate, pe rnd, fr sa scoata nici un sunet, iar fata lui mica este luminata de acelasi zambet larg. Si foarte tacut. maginea baietelului care tan$este dup afectiune ne-a urmarit tot drumul spre casa. -am lasat o parte din sufletul nostru. #e girafa lui o cheama ;hita. @cisi &nainte de a se naste +-am ntlnit pe #reotul 3anase la 8ucuresti, acolo unde regretatul poet oan 4le&andru spunea ca se afla Oilometrul 0 al spiritualitatii romnesti. #rintele sosise n 'apitala ca s! cumpere de-ale gurii pentru copiii pe care-i Ipastoreste-. 7u ne-a chemat degeaba la 8iserica ISf. ;heorghe I. Dup ce ne-am asezat cuminti pe strane, #rintele 3anase ne-a glasuit n soapta( I4ici se afla mormantul lui 'onstantin 8rancoveanu. "l a avut ?? copii, dintre care patru au fost martirizati la 'onstantinopol. >oarte putina lume stie ca el a fost arestat si apoi condamnat la moarte pentru politica demografica din timpul domniei sale. Datorita lui 8rancoveanu, oamenii erau dispusi s! nasca copii. 'e faceau turcii atunci se ntmpla azi. "&ista o politica contra natalitatii. n ultimii ?C ani s-au inregistrat ?C,J milioane de avorturi-. 'u amaraciune n glas, printele a motivat ca ne-am obisnuit sa aruncam vina pe lipsuri, dar nu acestea sunt cauzele, ci lipsa de credinta sau comoditatea. n 9alea #lopului, cei care iau copiii abandonati la ei acasa ii ingri$esc si ii cresc, sunt numai taranii sraci. Cruciada pentru viata n ?AA0, cnd preotul s-a intors de la un congres mondial pentru drepturile copilului nenascut, a intemeiat Miscarea #ro 9ita, menita sa militeze impotriva avortului. Din primul an s-au ivit copii pe care #rintele i-a luat n ingri$ire. Mai trziu, birocratia ruginita a statului avea sa-i dea batai de cap. 3rebuia s! reglementeze relatia dintre autoritati si organizatia sa. 4nul ?AAC l-a gasit infiintnd o alta asociatie( #ro 9ita pentru 7ascuti si 7enascuti. n amplasamentul de la 9alea #lopului traiesc /0@ copii. Dea lungul timpului, acolo au crescut peste /.000, cei mai multi provenind din gari sau izgoniti din orfelinatele din tara. #rintele sa luptat din rasputeri s! asigure conditii sanitare, s! construiasca multe incaperi pentru ca micutii s! traiasca asa cum trebuie, dar intotdeauna asezamantul este depasit de numarul de copii. Salvarea a venit insa din inimile localnicilor. 'incizeci si opt dintre micuti au devenit membri ai familiilor din sat. #rintele a mai initiat o campanie pentru orfanii din adapost, ca fiecare dintre acestia, odata a$uns la varsta ma$oratului, s! primeasca cate B00 de metri de pmnt si o casuta. 4r fi inceputul lor de drum.

Singurul monument din tara ridicat &n cinstea copiilor ucisi prin avort 8unatatea printelui este simtita si de ceilalti copii din sat care au printi si care nvta n aceleasi scoli cu cei de la asezamantul din 9alea #lopului. IMulti dintre copiii din sat sunt mai amarati dect ai nostri. ncercam sa-i a$utam si pe acestia-, ne spune cu simplitate printele. Minunea dumnezeiasca din 9alea #lopului este stra$uita de o capela mica ridicata n varful unui deal vecin.

25

'onstruita cu multe sacrificii si prin efortul voluntar al oamenilor din sat, aceasta este singurul monument din tara inaltat n memoria copiilor ucisi prin avort. 4idoma unui ultim si prelung strigat al vietii.

C6 2icolae Banase

?AB@ - s-a nascut n satul 7ucsoara din #rahova ?AJG - temina cursurile Seminarului 3eologic ?A@1 - obtine licenta >acultatii de 3eologie, devenind paroh n 9alea #lopului #reda cursuri de religie la diferite universitati profilate pe stiinte reale, dar si la nstitutul Romnilor de #retutindeni ?AA0 - dup ce se intoarce de la un congres mondial privind drepturile copilului, infiinteaza Miscarea #ro 9ita, care militeaza impotriva avorturilor n acelasi an, la 9alea #lopului se pune piatra de temelie a primului adapost pentru copiii strazii ?AAC - fundatia preotului 7icolae 3anase isi schimba denumirea n #ro 9ita pentru 7ascuti si 7enascuti.

34ista o politica contra natalitatii. 0n ultimii 56 ani s-au inregistrat 56,7 milioane de avorturi. (oi militam pentru viata. Am vrut s demonstrez ca se poate. Din pcate, nu am fcut cat am vrut. Si asta din pricina materiei

P!rinte or$" care vede &n suflete

4tras nc din copilarie de gndul clugriei, #rintele 3eofil #araian, orb din frageda pruncie, a studiat 3eologia pentru a-si implini idealul de a inmulti binele si bucuria. n ?AB1 a intrat n obstea Mnstirii 8rancoveanu, $udetul 8rasov. Marea sa iubire pentru oameni l-a a$utat sa-i inteleaga si sa-i ndrume pe cararea ctre Dumnezeu. Din zapada proaspat asezata se ridica, impecabile, zidurile Mnstirii 8rancoveanu, Smbta de Sus. ;eometrie, ordine. 'ate un clugr trece printre coloane, soapta negru pe alb. +a rastimpuri, din foisorul de lemn razbate, scurt, vocea unui duhovnic. 5 mama iese cu copilul n brate. ntra un clugr din mnstire, apoi altul. Spovedaniile au luat sfrsit. Deocamdata. :sa foisorului rmne larg deschisa. +umina se opreste pe straiele #rintelui 3eofil. Salutul sau energic spulbera umbrele cuvintelor de spovedanie ce pluteau nc n incapere. I4m intrat n viata constienta fr vedere- 5rb, #rintele 3eofil se indreapta, insotit de un alt clugr, spre chilia sa. 4ici il asteapta, pe o masa, zeci de casete audio, iar biblioteca este ticsita de ceasloave scrise n 8raille. n germana, n franceza, n romna. #rintele isi descopera capul, aran$eaza suvitele razlete, apoi ia reportofonul. De ani si ani inregistreaza fiece convorbire la care este parte si vorbeste numai despre ce crede ca este important. Se incrunta( I7u intereseaza daca am vazut vreodata sau nu. Mie-mi place s! spun ca am intrat n viata constienta fr vedere, pentru ca atunci este nasterea spirituala-. Rugciunea, legata de respiratie Rugciunea care l-a a$utat cel mai mult, de care este cel mai atasat, este IDoamne, isuse %ristoase, >iul +ui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pctosul-. 4re un mod special de a spune aceasta rugciune, dup cum l-a nvtat #rintele Serafim acum B0 de ani, cnd #rintele 3eofil abia venise la Smbta de Sus( IMi-a spus de rugciunea de toata vremea si mi-a dat n gri$a s! folosesc aceasta lucrare de imbunatatire sufleteasca. Mi-a zis sa o zic cu gndul si legata de respiratie. ntre respiratie s! zic IDoamne-, n timp ce trag aer n piept s! zic I isuse %ristoase, >iul +ui Dumnezeu- si dnd aerul afar din piept s! zic Imiluieste-ma pe mine, pctosul--. #e cei ce vin s! se spovedeasca, #rintele ii sfatuieste intotdeauna s! spuna aceasta rugciune. #entru ca, indesita, aceasta ii conduce la constiinta de sine, ii a$uta s! se descopere, s! realizeze propriile inclinari, incarcatura negativa cu care au venit n lume, adaosurile care au survenit n viata lor. Rugciunile insa nu se spun oricum( I mportanta nu este rugciunea, ci starea sufleteasca cu care te rogi, prin care reversi rugciunea din sufletul tau-. 4 vrut s! se clugreasca de la ?1 ani #rintele 3eofil si-a descoperit inclinatia ctre cele bisericesti din copilarie. IM-am trezit, as putea spune, n biserica-, povesteste el. 4re si o e&plicatie( s-a nascut intre oameni credinciosi. :neori are impresia ca s-a nascut cu rugciunile stiute. Dorinta de a nvta - mereu spune ca a fost un elev bun, un sttudent bun - s-a ivit n #rintele 3eofil si din cauza ca i s-a spus de multe ori( IMa, tu nu poti, ca nu vezi-. De mic a vrut s! se clugreasca. n copilarie, cnd auzea de vreun clugr ar fi vrut sa-l intalneasca, sa-l intrebe, s! afle cum isi duce viata, ce simte, cu ce se ocupa. n ?AC/, cnd avea ?1 ani si $umatate, a venit la Mnstirea Smbta s! intre n clugrie. Staretul de atunci i-a spus ca nu poate rmne la mnstire, pentru ca mitropolitul 7icolae 8alan vrea la Smbta numai absolventi de 3eologie. :n raspnditor de bucurie 'redinciosii ii cer mereu sfaturi, il roaga sa le spuna cuvnt de intelepciune. #rintele este bucuros s! le vorbeasca. +e spune, printre altele, ca Ila Dumnezeu s! te gndesti ca la Dumnezeu, nu ca la om, si sa-l respiri pe Dumnezeu cum respiri aerul-. #rin cuvintele pe care le imprastie cu dragoste celor ce-l asculta, prin cele peste G0 de conferinte duhovnicesti

26

pe care le-a tinut n toata tara, #rintele 3eofil a intrat n inimile oamenilor. Spune cu mare bucurie ca este Iun om dorit de oameni-. #entru ca imprastie bucurie. n cartea I'ine sunt eu=-, #rintele rememoreaza drumul sau spre scoala. Mergea si zicea rugciuni. I4veam asa de multe bucurii n suflet, nct imi era frica s! nu-mi crape inima. ....2 4m fost un om al bucuriei. Sunt un raspnditor de bucurie. 4sa m-a lasat pe mine Dumnezeu( cu o inclinare spre multumire, spre bine-, marturiseste el. #rintele 3eofil ne marturiseste ca se simte putin dezamagit ca duhovnic. #rea putini dintre cei ce i se spovedesc ii asculta indemnurile. Se declara multumit de realizarile sale pe celelalte planuri. 7ea$unsul de a fi orb nu i-a fost obstacol n viata spirituala. I:m om fr lumina, dar luminat-, asa dup cum l-a descris mitropolitul 7icolae 'olan.

C6 Beofil Paraian S-a nascut pe 1 martie ?A/A, n satul 3oparcea, la /B Om de Sibiu, din printi Inestiutori de carte, dar iubitori de Dumnezeu-. #rintele 3eofil este intaiul nascut din cei patru copii ai familiei. :rmeaza, la 'lu$, scoala primara .?A1B-?AC02, iar n ?AC/ se inscrie la o scoala din 3imisoara. n ?AC@ absolva un liceu teoretic pentru vazatori si se inscrie la 3eologie. ncheie studiile n ?AB1, an n care, la ? aprilie, intra n obstea Mnstirii Smbta de Sus. n acelasi an este tuns n monahism. 3rei ani mai trziu, #rintele 3eofil a$unge diacon, iar n ?A@1 este hirotonit preot si duhovnic. Dup cinci ani este numit arhimandrit.

Sunt si mare, si mic, si de nimic. Sunt mare pentru cei ce ma asculta, sunt mic pentru cei ce nu ma asculta si sunt de nimic pentru cei ce ma ocolesc $rintele #eofil despre sine ca du%ovnic

Ilarion ? $iruitorul legiunilor demonice 4rhimandritul larion 4rgatu a fost unul dintre cei mai puternici e&orcisti romni. 4vea puterea de a porunci demonilor, care fugeau din fata lui, arsi naprasnic de credinta sa nestramutata n Dumnezeu. Decenii la rnd, sute de nefericiti, cu sufletele cazute sub stpnirea demonilor, l-au cautat pe 4rmandritul larion 4rgatu, atrasi de faima sa de Isoldat- nebiruit al lui %ristos. "ra considerat Ifloarea duhovnicilor romni-, unul dintre putinii oameni ce aveau puterea si harul de a porunci diavolilor si duhurilor rele. n ultimii ani ai vietii era att de celebru nct numele sau era mentionat, alaturi de al Mnstirii 'ernica, pe hartile turistice straine. 'u toate acestea, usa chiliei sale era vesnic deschisa, pentru orice nefericit care il cauta, fie din propria vointa, fie adus de familie. 5da$diile arhieresti, sfnta cruce din mana dreapta si cadelnita din stanga au fost Iarmura- imbracata de #rintele 4rgatu la toate e&orcizarile. ar singura lui arma, nebiruita n nici o lupta cu demonii, era credinta n Dumnezeu. DRaz$oiul cu demonii #rintele 4rgatu cunostea toate slu$bele folositoare pentru alungarea demonilor. ar cele mai puternice dintre ele erau Moliftele Sfntului 9asile cel Mare. ncepea e&orcizarea cu 4catistul Domnului isus %ristos si o continua cu Sfnta +iturghie, sfintirea apei si 3aina Sfntului Maslu. Slu$ba se incheia prin IDezlegarile Sfntului 9asile cel Mare-. 4tunci cnd era nevoie, #rintele 4rgatu slu$ea si Moliftele Sfntului oan %risostomul. #rimele semne ale e&orcizarii demonului apareau cnd celui posedat i se punea patrafirul pe cap si mai ales cnd trupul lui era stropit cu agheasma. 4cesta era si momentul n care, de foarte multe ori, el incepea s! urle, s! in$ure cu o voce inumana si ctre final, atunci cnd era stropit cu agheasma, s! se vaite, plngndu-se ca simte o arsura insuportabila. +a sfrsitul slu$bei, dup alungarea demonului, omul cadea intr-un somn adanc, din care se trezea apoi linistit. 1 exorcizat &n toata lumea #rintele eronim, actualul ghid al Mnstirii 'ernica si apropiat al 4rhimandritului larion 4rgatu, ne-a relatat ca, dup ?AA0, Iposedatii- romni nu au fost singurii a$utati de harul #rintelui 4rgatu. nsotit de alti ctiva clugri, el s-a dus n ;ermania, >ranta, 8elgia si S:4, unde a e&orcizat si demonii care-i stpneau pe ctiva dintre Iposedatii- de acolo. #rintele eronim isi aminteste de belgianca 9eroniWue, o copila de ?B-?G ani, care nu-si putea folosi picioarele si, de ctiva ani, umbla n scaunul cu rotile. >ata provenea dintr-o familie foarte buna, iar tatal ei fusese cndva coleg de liceu cu regele 8auduin. "a a devenit un om normal dup e&orcizarea fcuta de #rintele 4rgatu si, dup ctiva ani, si-a invitat binefacatorul la nunta ei.

C6 Ilarion 1rgatu #rintele larion 4rgatu s-a nascut la / august ?A?1. 4 urmat cursurile Seminarului la 7eamtsi ale >acultatii de 3eologie de la Sibiu. 4 fost preot de mir n localitatea 8oroaia, unde a ctitorit o biserica. 4 fost persecutat, timp de cteva decenii, de regimul comunist. S-a clugrit n ?AJ/, dup moartea sotiei sale. 4 fost mare duhovnic la Mnstirile 4ntim si 'aldarusani. 4poi s-a mutat la Mnstirea 'ernica, unde a fost duhovnicul intregii comunitati de clugri. 4ici a e&orcizat sute de posedati, romni si

27

straini. Dup ?AA0 a fost chemat n cteva tari din "uropa si 4merica, unde devenise celebru pentru harul sau. 4 prsit aceasta lume la ?? mai ?AAA. 8#re"uie sa nu uitam nici o clipa ca zilele noastre sunt scurte pe $mnt. Dar eternitatea, vesnicia o avem n cer, promisa de Dumnezeu, si pe aceea tre"uie sa o pastram cu sfintenie larion 4rgatu

28