Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA Lucian Blaga SIBIU

Facultatea de Stiine Politice,Relaii Internaionale,Studii Europene i Studii de Securitate Specializarea: Studii de Securitate

Politicile pu!lice, co"ponenta #trategic$ a a#igur$rii #ecuritaii u"ane

Studente: Stnescu Alexandra, grupa 1 Herlea Ioana, grupa 2 Spirea Monica, grupa 2

SIBIU %&''

Cuprins: 1. Introducere..pag.3 2. Vulnera ilitile de !ediu la ni"el naionalpag.# 3. Studiu de ca$. ...pag.% &. 'olitici de !ediu pentru co! aterea insecuritii u!ane...pag.13 (. Conclu$ii..pag.1( #. )i liogr*iepag.1#

'(Introducere
P)LITI*I PUBLI*E +i"elul de de$"oltare al unei societai este str,ns legat de anga-a!entul !e! rilor si ca orice indi"id s ene*icie$e de instru!ente ele!entare de de$"oltare i de supra"ieuire. .ranspunerea /n practic a acestor anga-a!ente cu pri"ire la societii se reali$ea$ prin inter!ediul politicilor pu lice.1 0olul statului este i!portant /n cadrul procesului de *urni$are al politicilor pu lice. Ca s pute! clari*ica raportul dintre stat i procesul de reali$are al politicilor pu lice tre uie s pri"i! reali$area politicilor pu lice ca una dintre atri u1iile statului, perspecti" ce presupune i!plicit o su ordonare a procesului de reali$are a politicilor pu lice /n *aa acti"it1ilor gu"erna!entale, pute! sa pri"i! statul ca pe o institu1ie ce a su $istat datorit e*icientei cu care a re$ol"at o pro le! de politic pu lic. Iar dac prin politici pu lice /n1elege! acti"it1ile care au ca scop *urni$area de unuri pu lice, atunci statul "a aprea ca un tip speci*ic de institu1ie ce *urni$ea$ politici pu lice.2 2xistena unei politici pu lice este re$ultatul unor grupuri ce repre$int 3go"ern!ent4ul5 i care identi*ic pro le!a i decid re$ol"area acesteia. 'entru grupurile de interes, o politic /n $ona lor de interes poate *i un "e6icul pentru participarea la discu1ii.3 7n concep1ia speciali8tilor o politic pu lic repre$int /n acela8i ti!p: 4 9n con1inut: acti"itatea pu lic apare su *or!a unei esen1e, a unui con1inut . 'entru generarea re$ultatelor sau a produselor se !o ili$ea$ resurse. Aceste e*ecte ;re$ultate, produse< sunt exa!inate de analist ca o pro le! de cercetare pentru ac1iune. Aceste produse re$ult dintr4un proces de !unca i de ac1iune= 4 9n progra! 4 o politic pu lic nu se reduce la un act punctual luat /n considerare /n !od i$olat. 7n spatele unui act, /n spatele unor acti"iti se a*l un cadru !ai general /n care se integrea$ actul sau acti"it1ile respecti"e. >e exe!plu, prin ac1iunile sale, un !inistru se /nscrie /ntr4o politic pu lic pe ter!en !ediu. >e8i acest
1. ?lorin )ondar , 'olitici pu lice si ad!inistratie pu lica, 2ditura 'oliro! )ucuresti 2@@A, p. 2@ 2. ?lorin )ondar , 'olitici pu lice si ad!inistratie pu lica, 2ditura 'oliro! )ucuresti 2@@A, p. 2@ 3 .Marius 'ro*iroiu : 'olitici 'u lice : .eorie, anali$a, practica, 2d 2cono!ica, )ucuresti, 2@@#, p. 21

unstarea !e! rilor

cadru nu este de*init /n !od explicit, de exe!plu prin proceduri institu1ionale ;legi< sau prin discursul actorilor politici ;progra!ul gu"ernului sau al pri!arului< pute! totu8i s reper! legturi /ntre aceste acte, o structur de orientare relati" per!anent sau de re*erin1 pe care >a"id 2aston o nu!e8te 3inten1iile !ai generale ale autoritilor5 4 Brientare nor!ati" : acti"itatea pu lic nu este re$ultatul unor rspunsuri aleatorii ci este expresia *inalit1ilor i pre*erin1elor pe care decidentul, con8tient sau nu, /n !od "oluntar sau *or1at de anu!ite /!pre-urri, nu poate dec,t s accepte, pentru c este responsa il= 4 9n *actor coerciti" 4 acti"itatea pu lic pro"ine din natura autoritar cu care este /n"estit actorul gu"erna!ental. Acesta din ur! ;actorul gu"erna!ental < are o legiti!itate a autoritii legale sau exercit o constr,ngere care se a$ea$ pe !onopolul *or1ei= 4 9n resort social : o politic pu lic se de*ine8te prin resortul sau, prin cet1enii ale cror interese, situa1ii sunt a*ectate de acte si dispo$i1ii. 'olitica pu lic se de*ine8te prin trei ele!ente distincte: a< < c< politica pu lic tre uie s *ie legiti! i e*icace, ca ur!are, aceasta tre uie politica pu lic tre uie s ai etape inter!ediare care s expri!e pa8ii politica pu lic tre uie s ai ca re$ultat un ene*iciu pentru cet1eni. s ai scopuri precise i percepti ile pentru cei ad!inistra1i= parcur8i i !i-loace su*iciente pentru a *i dus la un s*,r8it= >e*ini1ia politicilor pu lice ne per!ite s distinge! trei ni"eluri di*erite ale politicilor pu lice, /n *uncie de gradul /n care au un i!pact real asupra "ie1ilor cet1enilor. Ca un pri! ni"el a"e! alegeri de politici operate de ctre cei care de1in autoritatea de a *olosi puterea pu lic pentru a in*luena "ieile cetaenilor, re$ultatul acestor alegeri *iind o politica ce poate *i i!ple!entat practic. Ca al doilea ni"el, regsi! ac1iunile reali$ate de gu"ern!,nt pentru i!ple!entarea politicilor alese ; de exe!plu prin c6eltuieli ugetare, anga-are de *unc1ionari, pro!ulgare de regle!entri<. Ca cel de4al treilea ni"el regsi! i!pactul politicilor asupra cet1enilor, !odul /n care "iaa acestora este in*luen1at de /ncercarea de i!ple!entare a unei politici. 'ri!ele dou ni"eluri sunt su co!ponente ale pri!ei pr1i a de*iniiei politicilor pu lice, a",nd /n "edere acti"it1ile gu"erna!entale, iar cel de4al treilea ni"el contituie ce4a de4a doua

&

parte a de*ini1iei, ce are in "edere satis*acerea pre*erin1elor cet1enilor. A"anta-ul distingerii /ntre aceste trei ni"eluri este acela de a l!uri direcia de la !i-loace /nspre scopuri, i anu!e acti"it1ile gu"erna!entale concrete sunt !i-loace pentru i!ple!entarea unor !odi*icri sociale al cror scop este satis*acerea pre*erin1elor cet1enilor. Ca o conclu$ie, politicile pu lice au ca scop satis*acerea pre*erin1elor cet1enilor, indi*erent dac sunt de tip gu"erna!ental, de gu"ernan sau de alt tip. SE*URITATEA U+ANA Securitatea indi"idului sau securitatea u!an /n sens restr,ns, dup al1i autori &, are drept scop s asigure integritatea *i$ic a indi"idului /!potri"a oricrei *or!e de "iolen1, ce re$ult sau nu dintr4un con*lict. 'rin de*ini1ie, securitatea este o ne"oie *unda!ental a *iin1ei u!ane. 2a constituie o preocupare o!nipre$ent a oricrei co!unit1i u!ane. >e aceea, cea !ai !are parte a indi"i$ilor caut s o 1in securitatea prin toate !i-loacele. Securitatea indi"idului este !ai !ult dec,t a sen1a riscurilor 8i a!enin1rilor la adresa integrit1ii *i$ice sau psi6ice a unei persoane sau a alteia. Aceasta este o stare /n care pericolele 8i condi1iile care pot pro"oca atingere unei *iin1e u!ane sunt controlate /n a8a *el /nc,t indi"idul este aprat su toate aspectele. >e aceea, se poate aprecia c securitatea u!an este o resurs indispensa il a "ie1ii cotidiene ce per!ite indi"idului 8i co!unit1ii s48i /n*ptuiasc nesting6erit aspira1iile 8i idealurile. .otodat, securitatea indi"idului se poate considera ca *iind o stare ce re$ult din ec6ili rul dina!ic ce se sta ile8te /ntre di*eritele co!ponente ale !ediului de "ia1 dat. 2a este re$ultatul unui proces co!plex /n care *iin1a u!an interac1ionea$ cu !ediul su a! iant. DPrin mediu ambiant, se nelege nu numai mediul fizic ci, n egal msur, mediul cultural, tehnologic, social, politic, economic i organizaional.(

&. A se "edea: 6ttpEE:FFF.de$a.ad!in.c6EressoursesEde$a.produit4* 332.pd* ,Gulliette Voino"4Ho6ler, Ca sIcuritI glo ale: 9ne approc6e ex6austi"e de !anaces en"ers la sIcuritI de lJindi"idu, pA,accesat la data de 1& iunie (. A se "edea: 6ttpEE:FFF.cspK.Kc.caEo!sEpro!otion.pd*, SIcuritI et pro!o"ation de la sIcuritI: Aspects conceptuels et opera1ionels, p13,accesat la data de 1& iunie 2@11

'unerea indi"idului u!an 8i a popula1iilor /n centrul preocuprilor interna1ionale constituie, de *apt, o nou orientare a politicii de a-utor /n spri-inul de$"oltrii u!ane. Acu!, unstarea indi"idului, pe l,ng rolul -ucat de *actorul econo!ic, /ncepe s *ie asociat 8i cu al1i *actori, cu! ar *i: longe"itatea, sntatea, accesul la educa1ie sau la un ni"el de "ia1 adec"at, cre8terea posi ilit1ilor de alegere a *iecruia, i!plicarea acti" /n "ia1a politic 8i social. Accentul pus pe indi"idul u!an 8i pe popula1ia cruia acesta apar1ine, indi*erent de ras, religie, etnie etc., a condus la o cristali$are a !anierei de de*inire a conceptului de securitate uman global.

%(Vulnera!ilitatile de "ediu la ni,el national


'laneta noastr, '!,ntul, s4a nscut /n ur! cu &,# !iliarde de ani. >ar, pe "re!ea aceea, nu a"ea aspectul de a$i: rocile, apa i aerul s4au *or!at /ncetul cu /ncetul i apoi a apru "iaa. 7n ur!a cu &,# !iliarde un nor i!ens de !aterie ga$oas i pul eri care se /n"artea /n spaiu s4a condensat i a dat natere unei stele, Soarele. 7n apropierea Soarelui, pul erile de roca s4au aglo!erat i4au *or!ar cele % planete ale siste!ului Solar, printre care i '!,ntul. 'rin !ediu /ncon-urtor sau !ediu a! iant se /n1elege ansa! lul de ele!ente 8i *eno!ene naturale 8i arti*iciale de la exteriorul .errei, care condi1ionea$ "ia1a /n general 8i pe cea a o!ului /n special. Sensul dat acestei no1iuni /n cadrul 9niunii 2uropene este cel al unui ansa! lu de ele!ente care, /n co!plexitatea rela1iilor lor, constituie cadrul, !i-locul 8i condi1iile de "ia1 ale o!ului, cele care sunt ori cele care nu sunt resi!1ite. B alt de*ini1ie o gsi! /n Cegea protec1iei !ediului, /n care !ediul /ncon-urtor este ansa! lul de condi1ii 8i ele!ente naturale ale .errei: aerul, apa, solul 8i su solul, toate straturile at!os*erei, toate !ateriile organice 8i anorganice, precu! 8i *iin1ele "ii, siste!ele naturale /n interac1iune, cuprin$,nd ele!entele enu!erate anterior, inclusi", "alorile !ateriale 8i spirituale. )ine/n1eles c starea !ediului /ncon-urtor, ce depinde nu!ai 8i nu!ai de *iecare dintre noi, ne a*ectea$ /n !od direct "ia1a 8i sntatea noastr. >i*eren1a speci*ic dintre risc 8i "ulnera ilitate decurge din *aptul c:

4 riscul se re*er la a!enin1ri ;originiEcau$e<, caracteri$,nd consecin1ele !ani*estrii acestora ;pierderile, pagu ele, su*erin1ele<, percep1ia asupra i!portan1ei consecin1elor 8i pro a ilitatea de !ani*estare a a!enin1rilor=/n ti!p ce: 4 "ulnera ilitatea se re*er la su iectulEsu iec1ii expunerii la !ani*estarea a!enin1rilor, caracteri$,nd tipul 8i ni"elul de suscepti ilitate, reac1ia la stres a su iectului de a suporta expunerea la !ani*estarea. 7n literatur#, conceptul de risc 8i cel de "ulnera ilitate se re*er /n principal la de$astrele naturale. >e aceea, este necesar s se /n1eleag cu! aceste concepte se aplic /n ca$ul in*rastructurilor critice, art,nd care sunt ele!entele si!ilare dintre do!eniul !anage4 !entului de$astrelor naturale 8i do!eniul protec1iei in*rastructurilor critice. 9lti!ele decenii au *ost !arcate de o de$"oltare industrial care a condus la cre8terea "olu!ului de su stan1e c6i!ice *olosite ca !aterie pri! sau drept constituente /n procesul de *a ricare di*eritor produse. Acest *apt nu a putut r!,ne *r ur!ri asupra ecosiste!ului, !ulte din produsele re$iduale ale proceselor de *a rica1ie *iind de"ersate sau depo$itate /n !ediul /ncon-urtor. Acestora li s4au adugat di"erse accidente ce au a"ut ca re$ultat a*ectarea !ediului pe perioade cuprinse /ntre c,te"a $eci p,n la sute de ani ;accidente ale reactoarelor nucleare din centrale ato!ice precu! Cerno ,l, ale u$inelor c6i!ice etc<. >intre e*ectele acti"it1ilor u!ane speci*ice econo!iei !oderne asupra !ediului, !en1ion!: apari1ia e*ectului de ser, srcirea stratului de o$on care conduce la cre8terea ni"elului de radia1ii ultra"iolete, degradarea solului 8.a. 7n "ia1a colecti"it1ilor u!ane ast*el de ur!ri s4au soldat cu sc6i! ri de natur de!ogra*ic, srcirea resurselor naturale, sc6i! ri care au generat /n unele ca$uri con*licte de a!ploare. B ser",ndu4se legtura direct dintre sc6i! rile cli!aterice 8i starea de sta ilitateEinsta ilitate la ni"elul colecti"it1ilor u!ane, oa!enii de 8tiin1 8i *actorii de deci$ie au ini1iat e*orturi co!une /n scopul pre/nt,!pinrii unor ast*el de riscuri ce pot aprea la ni"elul !ediului, cu i!plica1ii deose it de gra"e asupra *iin1ei u!ane. 7nc6eierea .ratatului de la HLoto, care regle!entea$ e*ectele ac1iunilor industriale asupra !ediului, constituie un exe!plu de cooperare la ni"el glo al. Cele !ai recente studii arat c sc6i! rile cli!atice sunt *actorul de !ediu care poate genera riscuri cu e*ecte co! inate la toate ni"elurile securit1ii. Apari1ia sc6i! rilor cli!atice este
# M6eorg6e A., Va!anu >. : 3Vulnera ilitL assess!ent o* co!plex interdependent critical in*rastructures5,
International Con*erence on Co!plex SLste!s, 2A iunie 2@@#, )oston

posi il din cau$a ac1iunii, deseori co! inat, a *actorilor naturali ;ero$iunea solului, ciclul 6idrologic, srcirea surselor de ap< 8i a celor indu8i de acti"it1i u!ane ;cre8terea popula1iei, ur ani$area !asi", acti"it1i agricole necontrolate<. Consider,nd speci*icul !ediului regional de securitate al 0o!,niei, cu precdere di!ensiunile socio4econo!ic, etnico4religioas, politic, pre-udiciile aduse !ediului pot contri ui /n !are !sur la: declan8area unor cala!it1i naturale, ur!ate de !igra1ii !asi"e, necontrolate, de popula1ie, care pot genera cri$e u!anitare, socioecono!ice, ur!ate de apari1ia unor con*licte "iolente. 7n condi1iile /n care ulti!ii ani au *ost caracteri$a1i de apari1ia unor *eno!ene !eteorologice care /n !od nor!al nu apar1in tiparului cli!atic speci*ic regiunii /n care se a*l situate 1ara noastr ;ca$ul ?ceni<, este posi il ca, /n "iitorul apropiat, e*ectele sc6i! rilor cli!atice s se *ac si!1ite /ntr4un !od !ai accentuat pe teritoriul 0o!,niei. Apare ast*el un *actor de risc greu de controlat, care poate a"ea repercusiuni dintre ele !ai /nse!nate asupra sta ilit1ii interne 8i regionale, put,nd genera insecuritate econo!ic 8i socio4politic. Apari1ia unor ast*el de *actori de risc /n plan regional nu poate *i negli-at, o ase!enea situa1ie declan8at /n proxi!itatea *rontierelor 0o!,niei put,nd deter!ina a*luen1e !asi"e de re*ugia1i ctre teritoriul 1rii noastre. 9n alt *actor de risc este dat de apari1ia /n !o!entul de *a1 a dou pro le!e contro"ersate /n ceea ce pri"e8te i!plica1iile ecologice ;dar nu nu!ai, acestea extin$,ndu4se la ni"el socio4econo!ic, politic 8i cultural<, 8i anu!e 0o8ia Montana A8i Canalul ),stroeN. >escoperirea unui ogat depo$it de !inereu auri*er /n $ona localit1ii 0o8ia Montana /nse!na o atrac1ie pentru posi ile in"esti1ii strine, care ar *i adus o contri u1ie /nse!nat la de$"oltarea econo!ic intern. 7ns, un co!plex de *actori ne*a"ora ili au dus la trans*or!area 0o8iei Montana /ntr4o contro"ers la ni"el interna1ional. S4a constatat c procesul de extrac1ie a !aterialului auri*er presupune o serie /ntreag de ac1iuni cu e*ecte asupra !ediului /ncon-urtor, i!plica1ii -uridice ce 1in de nerespectarea unor con"en1ii interna1ionale 8i nor!e europene 2&, 8i, nu /n ulti!ul r,nd, ur!ri catastro*ale pentru !o8tenirea cultural a 0o!,niei. B !ini! aten1ie concentrat asupra acestor e*ecte de$"luie tot at,tea surse de risc la adresa sta ilit1ii de A The compatibility of the Roia
ontana ining Pro!ect in Romania "ith the Principles and #orms of $% and $& 'egislation ( )n $*pert +pinion L 'eter ?is6er and Alina Cengauer, Vienna, Bcto er 2@@2

N A se "edea: FFF.rosia!ontana.org,accesat la data de 1( iunie 2@11

natur ecologic, socio4econo!ic 8i cultural. >in punct de "edere ecologic, riscurile pro"in din !etoda de procesare a !inereului auri*er, 8i anu!e, tratareacu cianide, o !etod contro"ersat pentru c poate a"ea dreptre$ultat conta!inarea apelor su terane 8i, i!plicit, a apei r,urilor din $on, ceea ce ar putea conduce la pagu e pro"ocate *lorei 8i *aunei, ecosiste!ul local 8i regional *iind a*ectat de o !anier ire"ersi il. 2*ectelor ecologice li se adaug riscul apari1iei unor situa1ii tensionate cu statele "ecine 0o!,niei, ce ar *i direct a*ectate prin inter!ediul cursurilor de ap ce /8i ur!ea$ cursul pe teritoriul acestora. >in punct de "edere econo!ic, exploatarea $c!,ntului ar /nse!na crearea te!porar ;p,n la epui$area depo$itului< de noi locuri de !unc, o e"entual re"igorare econo!ic pe plan local, care /ns ar *i a*ectat de /ncetarea acti"it1ilor de extrac1ie 8i prelucrare, gener,nd o cre8tere rusc a *or1ei de !unc neocupate 8i, deci, o co!peti1ie local pentru resurse care ar putea genera la r,ndul su con*licte. 7n plan social, punerea /n aplicare a proiectului presupune str!utarea locuitorilor 8i a i!o ilelor acestora, /n unele ca$uri c6iar dr,!area lor, dar 8i a unor o iecti"e de patri!oniu. A!enin1area direct, /n ca$ul derulrii proiectului, este de natur cultural, /n $on exist,nd cel !ai "ec6i sit istoric descoperit /n 0o!,nia, ruine ale a8e$rilor dace 8i ro!ane, de o inesti!a il "aloare ar6eologic. A!plasarea unui 8antier !inier /n aceast loca1ie ar aduce pre-udicii ire"ersi ile, a!enin1,nd !o8tenirea cultural a 0o!,niei 8i nu nu!ai, din !o!ent ce nu!ero8i exper1i /n ar6eologie din 2uropa 8i A!erica de +ord 8i4au expri!at pu lic opo$i1ia *a1 de acest proiect. B alt pro le! actual de !ediu cu i!plica1ii asupra strii de sta ilitate a regiunii 8i a securit1ii 0o!,niei este ini1ierea construirii Canalului ),stroe pe teritoriul 9crainei, canal ce ar ur!a s uneasc arti*icial >unrea cu Marea +eagr. I!plica1iile unei ase!enea ini1iati"e sunt !ultiple, de la aspecte ecologice, econo!ico4sociale, politice p,n la aspecte strategico4!ilitare. Cu o lungi!e de 1#@ de O!, canalul "a intra /n *unc1iune p,n la s*,r8itul acestui an, cu toate c, potri"it gu"ernului ucrainean, lucrrile de construc1ie "or *i *inali$ate a ia /n anul 2@@N. Construc1ia acestui canal "a *i *cut pe o por1iune a >eltei >unrii, re$er"a1ie natural a*lat /n patri!oniul !ondial al 9+2SCB%, ce adposte8te aproxi!ati" %@ de specii de pe8ti 8i 3@@ de specii de psri, unele dintre acestea *oarte rare sau pe cale de dispari1ie. >in punct de "edere ecologic, construc1ia canalului "a a*ecta /n !od ire"ersi il
% A se "edea: FFF.unesco.org , accesat la data de 1& iunie 2@11

*lora 8i *auna >eltei >unrii, o supra*a1 se!ni*icati" ur!,nd a *i lipsit de apa care, con*or! ulti!elor esti!ri, "a disprea din cau$a di*eren1ei de ni"el existente /ntre ni"elul canalului 8i cel al re$er"a1iei. B alt a!enin1are generat de construc1ia acestui canal este de natur econo!ic, esti!rile actuale art,nd o pierdere econo!ic a 0o!,niei aproxi!at la !ai !ulte !ilioane de euro anual. 9nele'& dintre "ulnera ilitile si risurile de !ediu,la ni"el national ar putea *i:cutre!urele,alunecrile de teren,inundaiile,seceta,poluarea !ediului,de*ririle de pduri,epide!iile,accidentele c6i!ice i industrial .a. C9.02M90 4 teren. 4 *actori de "ulnera ilitate: construirea de localiti /n $one cu risc seis!ic ridicat= cldiri cu structuri de re$isten antiseis!ic neadec"ate ;de*ecte de proiectare sau executare<= densitate !are de locuine si populaie pe supra*ete reduse= in*or!area redusa ;/n special a populaiei< despre cutre!ure. 4 e*ecte: distrugeri !ateriale ;distrugerea sau a"arierea unor cldiri sau a altor tipuri de in*rastructur, incendii, accidente 6idrote6nice, alunecri de teren etc.<= pierderi u!ane ; procent ridicat !ai ales /n $onele des populate sau pentru cldirile prost con*or!ate antiseis!ic<= sntate pu lic ;nu!r ridicat de persoane ce necesit inter"enii c6irurgicale, conta!inarea apei pota ile si pro le!e de asigurare a condiiilor sanitare !ini!e de supra"ieuire<. 4 !suri de reducere a riscului: proiectarea lucrrilor de in"estiii con*or! nor!elor de $onare seis!ice= in*or!area, pregtirea i antrenarea populaiei pri"ind nor!ele de co!porta!ent /n ca$ de cutre!ur. 4 !suri de pregatire speci*ice: /nstiinarea populaiei, /ntoc!irea i exersarea !surilor cuprinse /n planurile de protecie si inter"enie AC9+2CP0I >2 .202+ 1@ A se "edea:FFF.isupra6o"a.roEInspectia>e're"enireE'rotectiaC.6t!l , accesat la data de 1& iunie 2@11 caracteristici generale: !icare "i ratorie generat de undele seis!ice care pot genera pra uiri de teren, replici seis!ice, tsuna!i, lic6e*ieri ale terenului si alunecri de

1@

caracteristici generale: pre$int !ai !ulte *or!e de !ani*estare sau pot sa apar

ca e*ecte secundare ale altor tipuri de de$astre ;cutre!ur, *eno!ene !eteorologice periculoase, erupii "ulcanice, etc.<, *iind considerat cel !ai rasp,ndit *eno!en geologic. 4 *actori de "ulnera ilitate: cldiri construite pe "ersanii dealurilor si !unilor, dru!uri si linii de co!unicaii /n $one !untoase, cldiri cu *undaii sla e, conducte aeriene sau /ngropate. 4 e*ecte: distrugeri !ateriale, locarea dru!urilor, distrugerea liniilor de co!unicaie sau a cursurilor de ap, reducerea produciei agricole sau *orestiere= pierderi u!ane. 4 instru!ente de e"aluare a i!pactului: ec6ipe de experi.

-( Studiu de caz Pro"o,area #ecuritatii "ediului #i reducerea #araciei in "la#tinile de tur!a din .ali"antan/ul *entral , Indonezia
Qona de studiu se a*l pe partea indone$ian a insulei )orneo. Accentul se pune pe dou $one pduri de tur !l8tinoase din Qon Central Hali!antan, 8i anu!e MaFas 8i Se angau. Aceste do!enii au *ost selectate deoarece ecoregiunea pdurilor de tur !l8tinoase este considerat a *i una dintre cele !ai ogate /n specii din regiune. 2le g$duiesc nu!eroase specii de ani!ale, unele dintre ele apar /n densit1i !ai !ari /n $onele pdurilor de tur !l8tinoase dec,t /n $onele de 8es ale pdurilor tropicale. Alte ani!ale sunt rare, sau a!enin1ate. At,t MaFas 8i Se angau se con*runt cu accea8i soart olna" cu care s4au con*runtat 8i alte pduri de tur !l8tinoase din Hali!antan cu! e cea ex: Mega proiectul 0ice. 7n ciuda repercusiunilor de$astruoase ale !egaproiectului at,t MaFas 8i Se angau au *ost a*ectate /n !od si!ilar. 2le erau de-a despdurite 8i *olosite pentru agricultur, toate aceste *c,ndu4se at,t legal c,t 8i ilegal. Aceast $on de studiu de!onstrea$ situa1ia de a a"ea o a unden1 de unuri naturale 8i ser"icii de care se a u$ea$. Aceste a u$uri nu se re*er doar la supraexploatarea resurselor naturale c,t 8i la accesul 8i distri u1ia inegal *cut de autorit1i. C,nd aceast de!onstra1ie de proast conducere a gu"ernului "a duce la /!putinarea resurselor ctre anu!ite categorii de oa!eni aceast "a duce la "iolen1e /ntre grupurile !arginali$ate 8i celelalte pr1i. Pro!le"e 0enerale Co!unit1ile s4au *olosit de tur e intensi"e secole de4a r,ndul *r "reun e*ect se!ni*icati" asupra !ediului ;)oe6! R Siegert, 2@@1<. Cu supraexploatarea agresi" a 11

resurselor naturale cu! sunt exploatarea ilegala a le!nului , drenarea tur ei , incendii st,rnite , politici ilegale de *olosire a p!,ntului, drepturi inegale pentru di*erite categorii de oa!eni, a ur!at o cre8tere a retei de distrugere a !ediului , con*licte 8i apoi "iolen1e. Mu"ernul din Indone$ia este inecunoscut pentru i!plicarea lui /n proiecte 8i acti"it1i econo!ice care au a"ut c re$ultat /! og1irea celor de-a oga1i , pro le!e pentru cei sraci 8i distrugeri asupra !ediului /ncon-urtor 8i a resurselor naturale. >in M0' doar recolta pri!ului an a *ost un succes, dar datorit lipsei unu plan ine sta ilit a ur!at un "al de distrugere a !ediului. Au existat !ulte rapoarte cu pri"ire la incapa ilitatea gu"ernului /n raport cu datoria sa de a !anageria /n !od corespun$tor resursele de care 1ara dispunea 8i de a crea in*rastructura necesar progresului popula1iei. Aceast gu"ernare proast este pus pe sea! lipsei de dorin1 dar 8i a neputin1ei gu"ernului /n a48i *ace datoria. *on1licte Con*lictele sunt /n principiu /ntre pr1ile care exploatea$ 8i pr1ile care conser". 7n plus, /n aspectul legat de conser"are exist dease!enea con*licte. 2onele de aten3ie pt atenuare: C re$ultat al *inali$rii identi*icrii pr1ilor interesate , e"alurii ne"oilor 8i intereselor lor ur!ate de e"aluarea unui con*lict curent sau poten1ial , au aparut c,te"a $one de atentie: 1. 2duca1ia re*eritoare la "aloarea !ediului ; inclusi" iodi"ersitatea, ecosiste!ele 8i ser"iciile lor, speciile pe cale de dispari1ie< nu nu!ai pentru conser"are dar 8i pentru disponi ilitatea pe ter!en lung pentru o!enire. 2. Mu"ernul poate delega responsa ilitatea precu! 8i autoritatea /n ca$ul /n care este necesar pentru a asigur gestionarea dura il a resurselor naturale. >e exe!plu )BS. 3. 2duca1ia /n drepturile o!ului &. 2ducarea oa!enilor /n ideea c pretectia o!ului ar tre ui s a-ute la atenuarea srciei pe ter!en lung 8i a nu4l exacer a. 'lanurile de de$"oltare ale gu"ernului tre uie s incorpore$e acest lucru c parte de a$ a sa. (. Monitori$area utili$rii terenului pentru !en1inerea contractelor, aplicrii legii 8i a o ser"a1iilor ecologice. #. Siste!ul de /nregistrare a terenurilor A. 2"aluarea disponi ilit1ii terenurilor 8i existen1a re$ultatelor N. Siste! de co!unicare /ntre pr1ile interesate pentru ela orarea unui raport 8i *urni$area de in*or!a1ii pri"ind planurile, sc6i! rile 8i o iecti"ele /n curs. %. Siste! de co!unicare /ntre pr1ile interesate concurente: pentru re"i$uirea o iecti"elor 8i atestarea sc6i! rilor aprute, de exe!plu )BS 8i co!unit1ile interna1ionale 1@. 2radicarea corup1iei gu"erna!entale

12

11. Mu"ernul tre uie s ai capacitatea de a aplic legea, s respecte /n1elegerile, 8i s pun /n aplicare nu nu!ai legile locale dar 8i con"en1iile interna1ionale ; de !ediu < 12. Mu"ernul tre uie s pre$inte planuri socioecono!ice pe ter!en lung asupra !ediului pentru de$"oltare, supuse unui agent capa il 8i independent pentru apro are atunci c,nd de$"oltarea i!plic resurse naturale stipulate /n con"en1ii interna1ionale ale !ediului. 13. 2IM ; e"aluarea i!pactului asupra !ediului < tre uie s *ie o ligatorie pentru proiectele /n curs de de$"oltare de di*erite !ri!i sau /n di*erite loca1ii. 1&. 7! unt1irea siste!ului -udiciar pentru a re$ist la pre-udec1i 8i in*luen1a politic. 1(. Mi-loacelor de existen1a alternati"e pentru localnici, ast*el /nc,t acestea nu au ne"oie sa exploate$e ecosiste!e "ulnera ile. 1#. 7! unt1irea gestionarii pdurilor pentru a pre"eni incendiile cu! ar *i cele din 1%N2EN3 sau 1%%AE%N. 1A. Cre8terea capacit1ii Indone$iei de a pre"eni sau co! ate incendiile ( Ta!el' : Qonele de atentie 1. Mu"ernareEBrientare B tinerea de *inantari B tinerea de educatie si *or!are Aplicarea legii4aplicarea legii 2"aluari independente ale proiectelor de de$"oltare inainte de punerea in aplicare .Veri*icari si ilanturi transparenta intra gu"erna!entala Cu! a se a orda a<.e"aluari a ser"iciilor de !ediu si adaptarea !ecanis!elor *inanciare .<sta ilirea de relatii cu institute internationale de pregatire c.<cu *ondurile o tinute din a. si cu a-utorul teledetectiei pt !onitori$are d<cu *onduri o tinute din a. si platite direct din surse externe catre entitati non Indone$iene non pro*it, *ara con*licte de interes in conlucrarea cu Indone$ia , pt e"aluarea proiectelor e<.cercetare , selectarea si adoptarea celor !ai potri"ite !etode din cele puse in practica in alte ca$uri

2.I!puternicirea co!unitatii locala ; trans!igranti , indigeni , '>I4 persoane deplasate intern < .2ducatie gratuitaEpregatire 4 pri"ind i!portanta protectiei !ediului si respectarea legilor 4 ce drepturi au 4 ce alternati"e sunt posi ile in locul acti"itatilor ilegale sau daunatoare !ediului

a.<cu *onduri si pregatire pre"a$ute la 1.a si !ai sus 4 *onduri de la 1.a de !ai sus 4*onduri de la 1.a de !ai sus si capacitati te6nice co!une 4*onduri de la 1.a de !ai sus

13

4 i! lan$irea incendiilor: cu! sa pre"ina raspandirea nedorita si co! aterea incendiilor .?acilitati 4asistenta in legatura cu intensi*icareaEdi"ersi*icarea agriculturii 4asistenta in adoptarea alternati"elor 4replantarea copacilro: e"itarea exploatarii ecosiste!elor "ulnera ile : le!n de *oc si le!n co!erciali$at 3.Co!unicare 4a. incura-area si de$"oltarea transparentei si un raport adec"at intre partile interesate.Siste! de re*erinta creat de pre*erinta de insusi partile interesate ; 'artile interesate pot *i dease!enea gu"erna!entale la orice ni"el< &.Cercetare si plani*icare siste! de inregistrare a terenurilor e"aluare asupra adec"arii terenului si punerea sa in aplicare (.Monitor co!pilatie a in*or!atiei geospatiale asupra !ediului si date -uridice si de a$a utili$area terenului R acoperirea terenurilor din $onele atenuate restul de progra!e reco!andate sa *ie sta ilite in scopul de a se asigura ca nu doar o iecti"ele directe sunt atinse dar si conser"area !ediului a<.teledetectie si MIS necesare: cu *onduri si *or!are pro*esionala de la 1.a si de !ai sus <.asistenta asupra teledetectiei pentu !onitori$are c<.*onduri de la 1.a de !ai sus , asistenta asupra teledetectiei pt !onitori$are si o una co!unicare intre agentiile locale de executare si grupul de e"aluare a progra!ului

.a el 14 Qona de atentie su liniata si optiuni la !odul de a ordare *ontri!u3ia la progre# I2S a participat /!preun cu alte organi$a1ii ale co!unit1ii olande$e de conser"are /n *acerea de lo L pe l,ng gu"ernul olandea$ pentru asistent orientat asupra conser"rii, restaurrii 8i reducerii srciei din ecosiste!ul !la8tinilor de tur ale Hali!antanarului central, ca re$ultat, Ministerul >e$"oltrii a adoptat un a!enda!ent la ugetul Blandei /n

1&

2@@(. Acest a!enda!ent aloca ( !ilioane de dolari /n 2@@( 8i *inan1are structural /n "aloarea de 1@ !il de dolari /n *iecare din anii ur!tori. *oncluzie 9lti!ele e"eni!ente din tur riile a*late /n Hali!antan ne de!onstrea$ ca o a ordare nesc6i! at este de$astruoas pentru !ediu, iodi"ersitate dar 8i oa!eni, nu nu!ai la ni"el local sau regional dar 8i la o scar glo al. Indone$ia a se!nat 8i rati*icat toate con"en1iile !a-ore re*eritoare la !ediu. 7n ti!p ce exist organi$a1ii care se adresea$ /n pre$ent !ultor din pro le!ele identi*icate ca prioritare, tre uie *cut o anc6et pe c,t de !ult este plani*icat 8i pentru ce exist de-a *onduri alocate.

4(Politici de "ediu pentru co"!terea in#ecuritatii u"ane


Aprut pe agenda de lucru european la /nceputul anilor 1%A@, preocuparea pentru !ediu do ,nde8te un caracter distinct odat cu se!nalarea, de ctre &lubul de la Roma, a di!inurii resurselor naturale 8i a deteriorrii rapide a calit1ii apei, aerului 8i solului. Au trecut doi p,n la crearea politicii co!unitare de !ediu, /n 1%A2 8i de aici la de$"oltarea acesteia ca una dintre cele !ai i!portante politici co!unitare. I!portan1a sa nu este datorat an"ergurii *ondurilor alocate ;care nu dep8esc *ondurile de care dispun politica regional sau politica agricol< ci *aptului c politica de !ediu a de"enit politic ori$ontal a 9niunii 2uropene, aspectele de protec1ie a !ediului *iind considerente o ligatorii ale celorlalte politici co!unitare. 'rin adoptarea strategiei de$"oltrii dura ile ca ele!ent principal al c,!pului su de ac1iune, adic prin preocuparea pentru natur ca !o8tenire 8i resurs a genera1iilor "iitoare politica de !ediu este per!anent conectat la tendin1ele glo ale de protec1ie a !ediului, a8a cu! apar ele /n ur!a e"eni!entelor interna1ionale precu! summit4urile de la 0io ;1%%2< 8i Go6anes urg ;2@@2<, a protocolului de la HLoto, etc. 7n plus, aceast conectare la 8i i!plicare /n progresele interna1ionale de !ediu trans*or! 9niunea 2uropean /n pro!otor glo al al de$"oltrii dura ile. 'olitica de !ediu este conceput ca *or! a politicii generale a statului,a",nd ca sarcin sta ilirea strategiilor,o iecti"elor 8i priorit1ilor,!etodelor 8i !i-loacelor i!plicate /n ac1iunile des*8urate pe plan na1ional /n scopul pre"enirii 8i co! aterii polurii,a conser"rii 8i de$"oltrii dura ile a !ediului. 0epre$et,nd o politic special;at,t la ni"el na1ional c,t 8i in1ernational<,politica de !ediu /nsea!n /n acela8i ti!p 8i e"aluarea si1uatiilor reale ale !ediului,constatarea in*luen1elor negati"e asupra !ediului,sta ilirea institu1ionali$at a !surilor necesare

1(

organelor statale /n prote-area 8i conser"area !ediului,precu! 8i sta ilirea siste!elor de sanc1ionare /n ca$ de poluare 8i a cuantu!ului sanc1iunilor aplica ile. In 0o!,nia,protec1ia !ediului a aprut ca un do!eniu de sine4stttor al politicilor na1ionale /n anul 1%%@,c,nd a *ost in*iin1at pentru pri!a dat un Minister al Mediului. 'olitica de !ediu /n 1ara noastr a e"olut de la adoptarea de !suri !ini!e de protec1ie a !ediului,ce a"eau /n "edere li!itarea polurii,p,n la conturarea cau$elor acestora,precu! 8i a sta ilirii de atri u1ii 8i responsa ili1ti pentru daunele cau$ate !ediului. In anul 1%%2,s4a ela orat pri!ul docu!ent o*icial ce sta ile8te o iecti"ele na1ionale /n do!eniul protec1iei 8i conser"rii dura ile a !ediului,Strategia +a1ional de 'rotecie a !ediului,reactuali$at /n 1%%# 8i /n 2@@2 /n con*or!itate cu dispo$i1iile co!unitare /n do!eniu. 'rincipiile pe care se a$ea$ politica de !ediu11 /n 1ara noastr sunt ur!atoarele: 4 principiul precau1iei cu pri"ire la acti"ita1ile cu i!pact asupra calit1ii !ediului= 4 principiul pre"enirii polurii 8i a riscurilor ecologice= 4 principiul conser"rii iodi"ersittii,a !ostenirii culturale 8i istorice= 4 principiul potri"it cruia poluatorul 8i utili$atorul ,,plte8te5,/n sensul ca sunt o liga1i la pl1i directe at,t cei ce poluea$ !ediul c,t 8i cei care utili$ea$ resursele naturale ale !ediului= 4 principiul sti!ulrii acti"it1ilor de redresare a !ediului ;prin acordarea de su "en1ii, credite etc.<. 7n ceea ce pri"e8te priorit1ile identi*icate, acestea re*lect at,t ne"oile na1ionale c,t 8i tendin1ele 8i ini1iati"ele existente pe plan glo al12. 5 (*oncluzile Acest proiect de concentrea$ pe legtur dintre securitatea u!an 8i a! iental 8i a ordea$ at,t conceptual,c,t 8i prag!atic pro le!ele !ediului /ncon-urtor;cu! ar *i ero$iu!ea solului,deserti*icarea,degradarea apei,sc6i! ri de!ogra*ice,perspecti"e /n
11. Aceste principii au *ost i!ple!entate /n politica de !ediu din 0o!,nia,ur!are a corelrii legisla1iei la aKuis4ul co!unitar,*iind
stipulate /n art.1A& din .ratatul C2 pri"ind politica de !ediu a Co!unittii=/n acest sens,a se "edea '.'risecaru, 'olitici co!une ale 9niunii 2uropen,2d.2cono!ica,)ucuresti,2@@&,pag.22#

12.

Acestea sunt:!en1inerea 8i /! unt1irea calit1ii "ietii 8i a poten1ialului existent al naturii=raportul !axi! cost ene*iciu= respectarea con"en1iilor interna1ionale pri"ind protec1ia !ediului.

1#

agricultura 8i siguran1 ali!entelor,tendin1ele ur ani$rii induse de 6a$ard<care a*ectea$ siguran1 u!an. 7n "iitor pentru a rspunde cerin1elor de securitate *or!ulate de ctre gruprile de state,se preconi$ea$ orientarea politicilor de securitatea /n special ctre ni"elurile:$onal,regional 8i glo al,cu o sporire a aten1iei acordate di!ensiunilor non!ilitare,/ns *r a reduce din i!portant celei !ilitare(

6(Bi!liogra1ie: 9ni"ersitatea +aional de aprare4Centrul de studii strategice de aprare i securitate5 50iscuri i a!eninri la adresa securitii 0o!,niei4actualitate i perspecti"e54autorir.+icolae >olg6in,>rd.Alexandra Sarscinsc6i,Mi6ai te*an >inu=2ditura 9ni"ersitii +aionale de aprare=)ucureti,2@@&= 'olotica de !ediu,Calin 0a$"an, 2ditura .0I.B+IC )ucuresti 2@@A= Marius 'ro*iroiu : 'olitici 'u lice : .eorie, anali$a, practica, 2d 2cono!ica, )ucuresti, 2@@# 6ttp:EEFFF.isupra6o"a.roEInspectia>e're"enireE'rotectiaC.6t!l= 6ttp:EEli rarL.*es.deEpd*4*ilesEidEipaE@(1A2.pd*=

1A

6ttp:EEFFF.taLloroFen.co!EArticlesEBFenS2@a dS2@CiottaS2@4S2@T6L S2@Hu!anS2@SecuritL.pd*= 6ttp:EEFFF.en"irosecuritL.orgEespaE'>?EI2SU2SAUCSUHali!antanUCaseUStudL. pd*

1N