Histologie

Tesuturile reprezinta sisteme organizate de materie vie,compuse din cellule similare ca structura si forma care s-au asociat pentru a indeplini aceeasi functie,pe care celulele individuale nu le poseda. Celulele sunt unite intre ele printr-o substanta intercelulara care atunci cand este in cantitate mica,este denumita substanta de ciment,iar in cantitate mare substanta fundamentala.Mai multe tesuturi la un loc,structuralizeaza un organ.La constituirea unui organ,participa in general mai multe tesuturi,dintre care unul este dominant si determina functionalitatea acestora.Intr-un organ tesuturile formeaza atat parenchimul cat si stroma. Parenchimul este structura specializata a unui organ care ii asigura functionalitatea sa specifica si este alcatuit esential din elemente celulare.Stroma este componenta indispensabila,cu rol trofic si de sustinere a parenchimului,asigurandu-i functionalitatea.

1. Caracterele generale ale tesutului epithelial de acoperire

- tesutul epitelial este format dintr-un ansamblu de celule,strans alaturate,solidarizate printr-o cantitate foarte redusa de substanta intercelulara si prin diferite structuri morfologice jonctionale. - histogenetic,epiteliile deriva din toate cele trei foite embrionare:ectoderm,endoderm,mezoderm - functional,epiteliile sunt formate din celule,mai mult sau mai putin diferentiate,adaptate rolului de aparare, secretie,absorbtie si de receptie. - epiteliile sunt structuri bogat inervate,dar lipsite de vascularizatie proprie,deaceea epiteliile intotdeauna repauzeaza pe un tesut conjunctiv abundent vascularizat denumit corion care ii asigura nutritia. - celulele epiteliale sunt initial rotunde,apoi isi schimba forma in functie de functia pe care o indeplineste.

2. Epiteliu simplu pavimentos

- este format dintr-un singur rand de celule turtite ce adera strans intre ele si sunt despartite de tesutul conjunctiv subiacent printr-o membrana bazala. - limitele celulare sunt greu vizibile in coloratiile uzuale dar devin evidente in impregnari cu nitrat de argint. - citoplasma este acidofila si contine un nucleu central,aplatizat - aceste epitelii acopera membranele seroase:peritoneu,pleura pericard si ia denumirea de mezotelii - aceste epitelii tapeteaza vasele sanguine si ia denumirea de endotelii - le mai gasim in alveolele pulmonare,labirintul membranos,cavitatea timpanica - functia de baza este aceea de acoperire,insa prin grosimea lor foarte redusa permite difuziunea lichidelor in capilare,a gazelor in alveole,procese de transport.

3. Epiteliu simplu prismatic

- este format dintr-un rand de celule inalte,dispuse perpendicular pe membrana bazala,cu fetele laterale verticale,iar capetele reprezinta polul bazal si apical - nucleii sunt in general in forma de bastonas si situati in treimea inferioara - la polul apical pot prezenta diferentieri(cili,microvili - se gaseste in canalele e!creto-secretoare din glandele salivare,in epiteliul de suprafata a stomacului, formeaza epiteliul intestinal,epiteliul mucoasei uterine si al trompei uterine - functia majora este aceea de acoperire,secretie,absorbtie si de mobilizare a continutului aflat in cavitatea pe care o delimiteaza.

4. Epiteliu simplu cubic

- este format dintr-un singur strat de celule cubice cu un nucleu rotund si central - acopera suprafata ovarului,alcatuieste epiteliul tiroidian,ple!urile coroide,captuseste ductele mici ale glandelor e!ocrine,tubii contorti distali si colectori. - functia sa este de acoperire sau captusire,de secretie sau absorbtie

5. Epiteliu pseudostrati icat

- este format dintr-un singur strat de celule dispuse toate pe membrana bazala,dar de inaltimi diferite,astfel ca nucleii celulelor sunt situati la diferite nivele,dand aspectul de falsa stratificare. -celulele prismatice pot fi ciliate in epiteliul mucoasei nazale,trahee si bronsiile mari sau neciliate in uretra. - printre celule putem gasi celule caliciforme sau celule mucoase,celule de rezerva - functia este cea de tapetare,secretie,absorbtie,protectie si aparare

!."embrana ba#ala
$ este o structura acelulara permanenta ce leaga si in acelasi timp separa celulele epiteliale de tesutul conjunctiv subiacent. $ este rectilinie in epiteliile simple si sinuasa in cele stratificate $ este greu de observat in coloratile de rutina,ea se distinge mai bine in hemato!ilina ferica,impregnatii argentice sau coloratia "#$ $ membrana bazala se gaseste numai la tesutul epitelial $ in M%,apare formata dintr-un strat de glicozaminglicani si dintr-un strat subiacent din fibre de reticulina $ in M&,apare formata dintr-o matrice fin granulara si o tesatura de fibrile foarte fine,dispuse in trei straturi: -lamina lucida,electronotransparenta cu un aspect omogen si clar,traversata de fibre de colagen tip I' -lamina ba#alis constituita dintr-o matrice omogena,amorfa de natura proteica si mucopolizaharidica,in care sunt incluse rare fibre de reticulina -lamina reticularis formata din numeroase fibre de reticulina,incluse intr-o redusa substanta fundamentala - functional,ea are rol de sustinere si suport,asigura ancorarea epiteliului la tesutul conjunctiv,asigura trecerea unor substante nutritive dinspre tesutul conjunctiv spre epiteliu si are o permeabilitate selectiva

%.Celula epiteliala de acoperire

- celula epiteliala are un nucleu unic,bogat in eucromatina ce imita forma celulei - citoplasma contine diferite organite:aparat (olgi,mitocondrii,)&,ribozomi si incluziuni - polul bazal este in contact cu mediul intern prin intermediul membranei bazale - suprafata celulara poate prezenta structuri si ultrstructuri ce-i confera o oarecare particularitate. - celula epiteliala de acoperire isi adapteaza structura si ultrastructura sa pentru asi indeplinii functiile - celulele epiteliale sunt strans conectate intre ele prin intermediul desmozomilor,interdigitatiilor si barelor terminale - polul apical al celulei isi organizeaza microvili pentru functia de absorbtie iar pentru functia de aparare foloseste cilii cu care indeparteaza impuritatile ajunse la acest nivel... - membrana polului bazal se dispune in falduri pentru a facilita schimburile de substanta

&.Epiteliu strati icat pavimentos

- este constituit din doua sau mai multe straturi de celule,a caror forma variaza din profunzime spre suprafata - stratul superficial este format din celule turtite - in principal sunt descrise trei straturi: -stratul ba#al'stratul germinativ este cel mai profund,situat pe membrana bazala,format dintr-un singur rand de celule cilindrice cu nucleu ovalar si citoplasma bazofila -stratul mi(lociu'stratul spinos este format din mai multe straturi de celule poliedrice cu un nucleu rotund,central si cu limite celulare distincte cu numerosi desmozomi si interdigitatii -stratul super icial este format din mai multe randuri de celule ce se aplatizeaza si devin turtite la suprafata.#ceste celule sunt in curs de degenerare si treptat se desprind si cad. - epiteliul stratificat pavimentos *eratinizat il gasim in regiunile care vin in contact cu mediul e!tern uscat,e!pus la aer cum este epiderma si contine cinci straturi:bazal,spinos,granulos,lucid si cornos.

- epiteliul stratificat pavimentos ne*eratinizat se dispune in regiuni unde se mentine o umiditate constanta, e!emplu:cavitatea bucala,esofagiana,vaginala.$tratul superficial nu sufera procesul de *eratinizare - functia acestor epitelii este de acoperire,protectie,termoreglare,asigura impermeabilitatea fata de agentii chimici,fizici si biologici.

).Epiteliu strati icat prismatic

- este frecvent intalnit in viata embrionara si mai rar la adult - este format din trei straturi celulare:bazal cu celule cubo-cilindrice,mijlociu cu randuri poliedrice si superficial cu celule prismatice. - intalnim in conjunctiva palpebrala,faringe,laringe,uretra membranoasa si in ductele mari ale glandelor e!ocrine.

1*.+roteliul
- este un epiteliu stratificat de tip particular ce tapeteaza caile urinare ca:bazinet,ureter,vezica urinara,uretra prostatica. - morfologic este constituit din trei tipuri de celule organizate in straturi: -stratul ba#al format dintr-un rand de celule cubice -stratul mi(lociu format din mai multe randuri de celule in racheta,cu un nucleu rotund situat central -stratul super icial cu un rand de celule in umbrela,mari ce acopera +-, celule subiacente,citoplasma bogata eozinofila,--. nuclei si e!pansiuni celulare ce coboara printre celulelesubiacente - functia uroteliului este de captusire,plasticitate si de a asigura impermeabilitatea fata de substantele straine din urina

11.Celula epiteliala glandulara

- celulele epiteliale glandulare sunt celule specializate pentru functiile de secretie si e!cretie care intra in structura glandelor cu secretie e!terna - nucleul eucrom,bine nucleolat si plasat in mijlocul celulei sau in treimea sa bazala - sub nucleu se plaseaza mitocondriile si )&) cu numerosi ribozomi atasati - mitocondriile asigura energia necesara procesului de endocitoza si sinteza - )&) reprezinta locul de sinteza a proteinelor - deasupra nucleului sunt localizate cisternele golgiene si produsul de secretie - celula epiteliala glandulara preia din mediul interior materiale necesare secretiei dupa care le elimina la e!terior

12.,lande e-ocrine ara canal e-cretor

- glanda unicelulara/caliciforma este alcatuita dintr-o celula mucoasa,dispusa in grosimea unui epiteliu de captusire(mucoasa intestinala,respiratorie , care in M% are forma unui caliciu de floare cu un nucleu hipercrom ovoid dispus in partea bazala si o citoplasma supranucleara cu aspect granular. - glanda intraepiteliala este formata din mici grupari de celule secretoare de mucus dispuse in grosimea unui epiteliu pseudostratificat sau stratificat(mucoasa nazala,mucoasa laringiana . - glanda membraniforma este formata dintr-un singur rand de celule prismatice care au functia de a tapeta si de a secreta un produs mucos si se gaseste in grosimea epiteliului mucoasei gastrice

13.,lande e-ocrine cu canal e-cretor

- sunt glande e!oepiteliale cu o structura mai comple!a,fiind formate din adenomer si canal e!cretor - glanda tubulara simpla are forma unui tub a carui perete delimiteaza un lumen ingust,format dintr-un rand de celule diferite dispuse pe o membrana bazala denumita glandilem.e!: glanda Lieber*uhn din intestin - glanda tubulara compusa alcatuita dintr-un canal secretor ramificat in care se deschid adenomere de forma tubulara.e!:glanda pilorica din stomac

- glanda acinoasa simpla are adenomerul de forma globuloasa ca un bob de strugure cu un perete alcatuit dintr-un rand de celule cubice sau prismatice ce delimiteza un lumen ingust care se continua printr-un canal e!cretor deschis la suprafata epiteliului de acoperire.e!: gl. salivara mica - glanda acinoasa compusa are un canal e!cretor ramificat in care se deschid numerosi acini.e!:gl. lacrimala - glanda tubulo-acinoasa compusa este compusa dintr-un duct e!cretor ramificat ce se continua cu un segment secretor tubular terminat printr-o portiune dilatata sub forma de acin:pancreasul e!ocrin. - glanda alveolara simpla prezint un adenomer sacciform si un canal e!cretor.e!:glanda sebacee - glanda alveolara compusa este constituita din mai multe structuri secretoare alveolare care se deschid intrun canal de e!cretie - glanda tubulo-alveolara compusa este formata din canale e!cretoare ramificate si din adenomere sacciforme cu un lumen foarte larg.e!:prostata,gl. mamara - la e!terior glandele e!ocrine sunt delimitate de o capsula conjunctiva si sunt formate din stroma si parenchim. - prin intermediul septurilor conjunctivo-vasculare glanda este compartimentata in lobi si lobuli. - stroma este de natura conjunctiva bogata in fibre colagene si fibre de reticulina - parenchimul este format din unitati secretore si structuri canaliculare intralobulare - glandele e!ocrine in mare parte sunt de tip acinos,iar dupa natura produsului secretat ele pot fi de tip seros, mucos sau muco-seros(mi!t .

14..rgani#area mor o unctionala a glandelor endocrine

- epiteliile glandulare endocrine constituie parenchimul glandelor cu secretie interna - sunt glande lipsite de canale e!cretoare - epiteliile glandulare endocrine sunt in stranse relatii cu capilarele sanguine in care isi varsa produsul de secretie,denumit hormon. - celulele endocrine nu prezinta dubla polaritate iar organitele citoplasmatice si granulele de secretie sunt raspandite in toata celula.e!ceptie face glanda tiroida. - celulele secretoare de polipeptide mari,prezinta un nucleu activ,nucleolat,o citoplasma bazofilie iar granulele de secretie sunt raspandite uniform intracitoplasmatic. - celulele secretoare de polipeptide mici - celulele secretoare de steroizi sintetizeaza hormoni de natura lipidica si le gasim in testiculi,ovare,glanda suprarenala. - histologic in parenchimul glandular endocrin putem deosebi trei modalitati de organizare morfologica: -organizarea de tip veziculos este sub forma de foliculi delimitati de celule cubice,prismatice.'eziculele contin o substanta vascoasa(coloid . -organizarea de tip cordonal-reticular,in forma de cordoane celulare,uneori anastomozate intre ele,delimitate de capilarele sanguine. -organizarea in cuiburi celulare,cand celulele sunt asezate sub forma de insule si delimitate la periferie de capilare sanguine.e!: insulele Langerhans din pancreas.

15./ibroblastul
- este celula cea mai raspandita in tesutul conjunctiv si reprezinta forma tanara si foarte activa metabolic - se diferentiata din celula mezenchimala prin diviune - are rol in formarea matricei e!tracelulare(fibre si substanta fundamentala - in M% este o celula ovalara,stelata cu prelungiri scurte,nucleu asezat central in forma de bastonas si citoplasma abundenta si bazofila - in M& contine un numar mare de organite care sunt implicate in procesele de sinteza proteica. - functia majora a fibroblastului este de participare activa la procesul de fibrilogeneza - fibroblastul sintetizeaza si secreta colagenul care este un constituent proteic e!tracelular ce reprezinta 01213 din masa totala a tesutului conjunctiv in trei etape:ribozomala,postribozomala si e!tracelulara. - fibroblastul sintetizeaza deasemenea la nivelul )&) elastina sub forma de molecule proteice precursoare. - fibroblastul mai sintetizeaza si glicozaminoglicani,proteoglicani,glicoproteine structurale si interferon tip I.

- varsta influenteaza capacitatea secretorie. - hormoni pot activa sau inhiba activitatea fibroblastelor

1!.Histiocitul
- ia nastere in maduva hematogena,din celula stem din care se diferentiaza ulterior monocitele - durata de viata este de luni chiar ani de zile - macrofagele tisulare provin o parte din monocitele sanguine iar altele din multiplicarea celor e!istente in tesuturi. - in M% macrofagul devine liber si mobilizabil,are o forma neregulata cu diferite e!pansiuni citoplasmatice, nucleul este ovoid sau reniform,citoplasma este abundenta,eozinofila si contine numeroase organite ce sunt implicate in procesele de digestie celulara si fagocitoza. - in M&,in citoplasma periferica se evidentiaza numerosi microtubuli si microfilamente ce asigura deplasarea si procesele de ingestie celulara fagocitara iar in restul citopplasmei se gasesc mitocondrii,aparat (olgi dezvoltat si )&).%rganitul cel mai reprezentat in formele active ale macrofagului este lizozomul. - pe suprafata celulara,acoperita cu glicocali! e!ista numerosi receptori pentru imunoglobuline si fractiunea 4+ a complementului. - mobilitatea in tesuturi este asigurata de pseudopode si valurile ondulate. - fagocitoza este functia prin care histiocitul ingera bacterii,fungi sau virusuri,celule moarte,imbatranite, resturi organice pe care apoi le digera cu ajutorul enzimelor lizozomale. - are rol de a induce si modula reactia imuna si astfel are rol in mecanismul de aparare specifica. - histiocitul indeplineste si o functie de secretie ce intervine in dinamica desfasurarii procesului inflamator.

1%."astocitul
- este o celula a tesutului conjunctiv ce prezinta in citoplasma granulatii bazofile care contin glicozaminglicani cu rol in mecanismele de aparare antitumorala - ia nastere din celula mezenchimala,care dupa diferentiere se multiplica continuu. - este localizata in toate tesuturile conjunctive,adiacent vaselor,fiind mai abundent in derm,in tractul digestiv,in aparatul respirator si in seroase. - in M%,este o celula mobila,rotunda,ovalara sau neregulata cu nucleul rotund,nucleolat,situat central iar citoplasma contine granule bazofile si metacromatice - in M& prezinta e!pansiuni citoplasmatice digitiforme iar citoplasma saraca in organite. - functia mastocitului este data de continutul granulatiilor,adica de mediatori chimici ca:heparina,histamina, factorul chemotactic pentru eozinofilie si serotonina. - mastocitele mai contin si enzime hidrolitice precum:fosfataza alcalina,prostaglandine si acid hialuronic - heparina este un glicozaminoglican sulfatat si are rol anticoagulant si antilipemic - histamina determina dilatarea vaselor sanguine,creste permeabilitatea venunelor si a capilarelor,modifica tensiunea arteriala si determina contractia muschiului neted. - mediatorii chimici si enzimele sunt eliberate odata cu procesul de degranulare prin e!ocitoza.

1&.Plasmocitul
- este o celula care apare in organism numai dupa nastere,in urma contactului limfocitelor 5 cu antigene - se gasesc in numar mic,insa in stari patologice devin abundente - plasmocitul nu se divide - se gaseste in tesuturile bogat celulare,corionul mucoaselor cailor digestive,respiratorii,urinare si genitale - in M%,sunt celule rotunde sau ovalare,cu mobilitate redusa,nucleu rotund situat e!centric cu heterocromatina dispusa radiar sub forma de spite de roata si citoplasma abundenta si intens bazofila. - in M& contine un )&) dezvoltat cu numeroase cisterne dilatate si poliribozomi atasati iar perinuclear se gaseste un comple! (olgi dezvoltat,lizozomi si granule de secretie ce contin imunoglobuline - functia principala este aceea de a intervenii in procesele imunologice de aparare prin faptul ca sintetizeaza toate tipurile de imunoglobuline(anticorpi .

1).Clasi icarea tesuturilor con(unctive

In raport cu perioada de aparitie si persistenta lor ele se impart in doua grupe mari: a0tesuturi con(unctive embrionare: -tesutul mezenchimatos -tesutul mucos b0tesuturi con(unctive adulte: -tesuturi conjunctive moi in care substanta fundamentala este semilichida,gelatinoasa,vascoasa -tesuturi conjunctive cartilaginoase in care substanta fundamentala este solida dar elastica -tesuturi conjunctive osoase in care substanta fundamentala este solida,rigida si mineralizata -tesutul sanguin in care substanta fundamentala este lichida

2*.Caractere generale ale tesuturilor con(unctive

- sunt cele mai bine reprezentate tesuturi din organism - sunt de origine mezodermo-mezenchimala - structural sunt alcatuite din trei elemente fundamentale:celule,fibre si substanta fundamentala - poseda o mare capacitate regenerativa si plastica - tesuturile conjunctive nu vin niciodata in contact cu mediul e!tern sau cu lumenul organelor - functional sunt tesuturi de sustinere si legatura,asigura substanta interstitiala si stroma organelor - sunt bogat vascularizate,active metabolic - raporturile dintre cele trei componente de baza ale tesuturilor conjunctive se modifica in decursul vietii, astfel ca in prima faza predomina elementul celular,in perioada a doua embrionara predomina substanta fundamentala iar la adlt si batrani cresc proportia elementelor fibrilare.

21.Tesutul me#enchimatos
- este primul tesut conjunctiv care se formeaza la embrion fiind slab diferentiat - la adult se pastreaza sub forma de insule mici - in M% este alcatuit din celule mezenchimale stelate,cu citoplasma relativ redusa,intens bazofila si un nucleu mare central cu .-6 nucleoli - celulele sunt legate intre ele prin structuri jonctionale,astfel ca realizeaza o retea celulara in ochiurile careia se gaseste o substanta fundamentala bogata si un numar mai redus de fibre de colagen de tip III - celula mezenchimala are o bogata activitate mitotica,de sinteza si metabolica,din ea diferentiinduse toate celulele conjunctive adulte - are rol de suport si unire,de aparare prin fagocitoza si sinteza de anticorpi si prezinta mare capacitate de reactivitate trofica.

22.Tesutul con(unctiv mucos

- se gaseste in cordonul ombilical,denumit gelatina lui 7arton iar la adult persista in pulpa dentara - este tesut conjunctiv in care predomina substanta fundamentala semilichida,vascoasa,gelatinoasa, semitransparenta si bogata in acid hialuronic - celulele sunt relativ rare cu forma stelata

23.Tesutul con(unctiv la- se dezvolta din tesutul mezenchimatos - elementele constitutive:celule,fibre si substanta fundamentala sunt apro!imativ egale dar dezordonat dispuse - formeaza tesutul interstitial ce umple spatiile neocupate din jurul vaselor si a nervilor - este bogat vascularizat si inervat - la nivelul lui are loc un schimb activ intre sange si lichidul interstitial,fiind sediul unor importante procese metabolice din organism. - intra in dermul papilar,in corionul mucoaselor si constituie suportul seroaselor

- are functie generala de legatura si sustinere a diferitelor structuri dintr-un organ - alcatuieste stroma organelor parenchimatoase - este suport pentru epiteliile de acoperire si glandulare,dar si un rol trofic pentru acestea - are rol important in metabolismul general si local si deasemenea in aparare - are functie de depozitare si capacitate mare de regenerare,de reparare

24.Tesutul adipos alb

- este univacuolar format din acumulari de celule adipoase,grupate in lobuli,separati prin tesut conjunctivovascular. - in M% in tesutul adipos predomina adipocitele organizate in lobuli si foarte putina substanta fundamentala si fibre - adipocitul apare ca o celula voluminoasa,sferica ce contine o vacuola ce impinge nucleul la periferie si il turteste,in timp ce citoplasma este redusa la un inel subtire ce inconjuoara vacuola. - in jurul fiecarui adipocit se dispune o retea fina reticulinica si glicocali!. - in M& in jurul vacuolei se observa si picaturi mici si izolate de lipide,iar in citoplasma se afla organite obisnuite:mitocondrii,aparat (olgi,)&8,)&),vezicule de pinocitoza si enclave de glicogen. - fiind unul dintre tesuturile conjunctive cele mai raspandite in organism,este bine reprezentat in hipodermul pielii si deasemenea se gaseste in jurul unor organe ca ochi,rinichi,glande suprarenale,mezenter si mediastin. - tesutul adipos alb are rol de izolator termic impotriva frigului,rol de protectie si amortizare pentru organe, rol de depozit de lipide si energie de rezerva pentru organism. - vascularizatia si inervatia tesutului adipos este foarte bogata.

25.Tesutul adipos brun

- este multivacuolar,are culoare bruna datorita vascularizatiei abundente si a unui continut crescut de citocromi aflati in mitocondriile celulei adipoase. - la adult se afla e!ceptional iar la sugar se afla in regiunea gatului,toracelui,spatiului retroperitineal,a!ila dupa care se transforma in grasime alba. - in M%,este format din numeroase celule,niciodata izolate,de forma poliedrica cu un nucleu sferic situat central iar citoplasma este bogata in picaturi lipidice dispuse perinuclear. - in M&,organitele sunt mai bine reprezentate decat in cel alb,deoarece acesta este mai activ functional, citoplasma contine numeroase mitocondrii,mari bogate in citocromi,alaturi de numerosi ribozomi si granule de glicogen. - functia acestui tesut este aceea de a genera caldura organismului,in conditii de temperatura joasa - tesutul adipos brun se dezvolta numai din celulele mezenchimatoase,iar dupa nastere el nu se mai formeaza si nici nu se transforma in tesut adipos alb.

2!.Tesutul con(unctiv reticulat

- este un tesut de origine mezenchimala caracterizat prin lipsa substantei fundamentale. - in M%,este format dintr-o retea tridimensionala de fibre de reticulina si din celule reticulare,unele libere altele fi!ate pe reteaua reticulinica. - celulele reticulare sunt stelate cu prelungiri lungi si putin numeroase,citoplasma redusa,bazofila si contine in special ribozomi si mitocondrii iar nucleul este rotund,hipercrom situat central prezentand un nucleol. - celulele reticulare stabilesc contacte jonctionale intre ele si sunt specializate pentru secretia constituentilor fibrelor de reticulina. - aceste tesut formeaza stroma organelor hematopoetice si limfopoetice din maduva rosie,ggl limfatic,splina.

2%.Tesutul seromembranos
- este format predominant din celule dispuse ordonat,format dintr-un epiteliu simplu pavimentos numit mezoteliu,care tapeteaza si participa la formarea seroaselor

- in M%,celulele mezoteliale sunt turtite,au o forma poliedrica cu un nucleu ovalar situat central,hipocrom si cu citoplasma bazofila. - in M&,celulele mezoteliale sunt asezate pe o membrana bazala si contin numerose organite:mitocondrii, )&),ribozomi si mai ales vacuole si microvezicule ce dovedesc o bogata activitate metabolica si de transport intr- si transcelular. - celulele mezoteliale sunt solidarizate prin interdigitatii si structuri jonctionale ca de e!eplu desmozomii. - celulele mezoteliale se caracterizeaza printr-o mare capacitate adaptativa,deaceea mezoteliile se adapteaza functiei de absorbtie a e!cesului de lichid. - indeplineste functii de filtrare,absorbtie,fagocitoza si resorbtie. - capacitatea de regenerare a mezoteliilor este foarte mare

2&.Tesutul tendinos
- este format din fibre colagene groase de tip I,dispuse in fascicule paralele,orientate in acelasi sens iar intre fascicule sunt asezate fibroblaste/tenocite. - asezarea in randuri paralele si cu nucleii localizati la polii adiacenti,pare sa dovedeasca originea lor comuna si ca atare au fost denumiti 9nuclei gemeni. - in sectiune transversala tenocitele au forma stelata cu prelungiri citoplasmatice ce inconjuara fasciculele. - tendonul ca organ este constituit din mai multe fascicule de fibre colagene care impreuna cu tenocitele si substanta fundamentala,alcatuiesc un fascicul tendinos primar inconjurat de un tesut conjunctivovascular.Mai multe fascicule primare formeaza un fascicul secundar la randul sau inconjurat de un sept conjunctivo-vascular,iar mai multe fascicule formeaza tendonul dellimitat de o capsula conjunctiva - tendonul este format din tesut conjunctiv dens,lipsit de vase,nutritia sa fiind asigurata prin difuziune din tesutul conjunctivo-vascular ce il inconjuara - functia tendonului este de a ancora muschii pe oase,este fle!ibil si rezistent la actiunea fortelor mecanice de tractiune. - capacitatea de regenerare a tesutului tendinos este redusa.

2).Tesutul aponevrotic
- este format din doua sau mai multe lame conjunctive suprapuse - fiecare lama contine fibre si fascicule colagene,paralele intre ele in aceeasi lama,dar dispuse perpendicular pe directia fasciculelor din lamele in vecinate,supra- si subadiacente. - intre lamele conjunctive se gasesc fibroblaste turtite,aplatizate cu forme neregulate si nuclei increstati,iar substanta fundamentala este redusa. - aponevrozele acopera muschii sau grupe de muschi,carora le asigura rezistenta la fortele de compresiunesi tractiune.

3*.Tesutul con(unctiv dermo$capsular

- este un tesut conjunctiv bogat in fibre colagene de tip I,organizate in fascicule,cu putine fibre elastice si de reticulina. - fasciculele colagene sunt orientate in toate sensurile si formeaza o retea prin care rezista fortelor mecanice de tractiune,presiune,frecare. - in ochiurile retelei fibrilare se afla putina substanta fundamentala si celule:fibroblaste,macrofage,limfocite. - este un tesut dens neordonat ce se gaseste in derm,capsale,in corionul mucoaselor,in periost si pericondru.

31.Substanta undamentala a tesutului con(unctiv

- este substanta cuprinsa intre celule,fibre,vase,nervi si in care se deplaseaza celulele aflate in tranzit. - in M%,substanta fundamentala este omogena,transparenta si slab colorata cu coloranti uzuali. - este formata din glicoproteine puternic hidrofile,precursori solubili ai proteinelor fibroase de colagen, reticulina,elastice,saruri minerale si ioni. - in M& apare ca un material floconos,putin dens la flu!ul de electroni,datorita proteinelor globuloase dispuse destul de ordonat si proteinelor filamentoase dispuse in retea.

- poate fi asemanata cu plasma sanguina dar cu continut mai redus de proteine si mai bogata in glicozaminoglicani,proteoglicani si glicoproteine. - glicozaminoglicanii reprezinta componenta esentiala a substntei fundamentale,fiind comple!e polizaharidice liniare ce ii determina proprietatile morfofunctionale si tinctoriale. - proteoglicanii sunt heterogeni si constituiti dintr-o proteina liniara incarcata negativ,ceea ce ii face puternici hidrofobi,adica determina atractia moleculelor de apa. - glicoproteinele sunt constituite dintr-un miez proteic si din glucide formate din polizaharide ce nu contin glucozamine,fiind reprezentate de:colagen,fibronectine,condronectine si lamine - substanta fundamentala nu este numai o substanta,amorfa,de umplutura ci prin structura sa morfologica si fizico-chimica,participa la realizarea unor functii ca:permeabilitate,aparare,difuziune,plasticitate si rezervor al organismului.

32./ibra de colagen
- sunt cele mai numeroase fibre prezente in toate tipurile de tesuturi conjunctive - sunt formate din proteine fibroase colagene - in M% fibrele au un traiect drept sau ondulate,nu se ramifica,nu se anastomozeaza si le putem gasi izolate sau grupate in fascicole - sunt structuri fle!ibile,foarte rezistente la tractiune,insolubile in apa iar prin fierbere dau gelatina. - fiecare fibra colagena este constituita din subunitati numite fibrile care sunt dispuse paralel intre ele. -in M& fiecare fibrila la randul sau este constituita din fascicule paralele de microfibrile,iar la randul lor ele sunt alcatuite din microfilamente compuse din molecule de tropocolagen - fiecare molecula de tropocolagen este constituita din trei lanturi polipeptidice alfa,rasucite helicoidal si stabilizate in molecula prin punti de hidrogen si legaturi bisulfidice. - colagenul de tip I este format din doua lanturi alfa unu si un lant alfa doi si este cel mai frecvent tip intalnit in organism,formand fibre groase grupate in benzi ce confera o mare rezistenta.se gaseste in piele,os,tendon, ligamente,fascii,peretii vaselor,fibrocartilagiu,cornee. - colagenul de tip II este format din trei lanturi alfa unu si formeaza fibre subtiri strans legate de proteoglicani din matricea e!tracelulara a cartilajului,intalninduse in cartilajul hialin,discuri intervertebrale. - colagenul de tip III este format din trei lanturi alfa unu si formeaza fibrile ce interactioneaza cu proteoglicanii din jur pentru a forma fibre.il gasim in fibrele subtiri de reticulina din organele limfoide,piele vase arteriale,uter,intestin si tesut de granulatie. - colagenul de tip I' este format din trei lanturi alfa unu si prezinta lanturi cu zone spiralate si nespiralate unite prin punti disulfidice.se gaseste in membranele bazale,in capsula cristalinului,in sacul vitelin. - colagenul de tip ' este format din doua lanturi alfa unu si un lant alfa doi.se regaseste in placenta,vase, muschi,piele,corion si teci tendinoase.

33./ibra de reticulina
- reprezinta e!presia morfologica a colagenului de tip III in asociatie cu glicoproteine si proteoglicani. - apar ca formatiuni fibrilare fine care se anastomozeaza si se ramifica formand retele - le gasim in organele hematopoietice si limfopoietice,in membranele bazale,ficat,muschi - in M% nu sunt vizibile in hemato!ilina-eozina dar sunt puse in evidenta prin reactia "#$ in rosu,sau prin tratarea cu saruri de argint ce coloreaza fibrele in negru. - in M&,fibra de reticulina este constituita din fibrile cu o dispozitie dezordonata - fibrele de reticulina sunt scleroproteine care contin macromolecule de tropocolagen - sunt formate de catre fibroblaste,condroblaste,osteoblaste si celule endoteliale,ca molecule de tip III iar apoi e!ocitate si polimerizate e!tracelular

34./ibra elastica
- in M% apar ca fibre fine ce se ramifica si se anastomozeaza realizand retele cu ochiuri neregulate,lame fenestrate sau fascicule - daca fibrele se rup capetele se rasucesc in forma de tirbuson

- in hemato!ilina-eozina se coloreaza inconstant si foarte slab dar se evidentiaza cu aldehida fu!ina (omori in negru. - sunt rezistente la alcool si eter,insolubile in apa - au proprietatea de a revenii la lungimea initiala dupa incetarea tractiunii - fibra distrusa nu se mai regenereaza,ea este inlocuita cu fibre de colagen - in M& fibrele elastice sunt alcatuite dintr-o masa amorfa,omogena ce contine elastina care este inconjurata la periferie de microfibrile dispuse in retele sau spiralate. - microfibrilele sunt constituite din glicoproteine de structura formate din colagen de tip 'I iar elastina este o glicoproteina bogata in glicina,prolina,lizina ce contine . aminoacizi specifici:desmozina si izodesmozina. - fibra elastica este sintetizata de fibroblaste,in fibrele musculare netede din vase similare celor de colagen,sub forma de precursori.

35.Substanta undamentala a tesutului cartilaginos 3!.Tesutul cartilaginos hialin

- formeaza scheletul embrionului si al fatului,din care printr-un proces de osificare encondrala se va dezvolta scheletul osos. - se gaseste in septul nazal,laringe,trahee,bronchii,cartilagii costale,articulare si de crestere. - in M%,este format din celule cartilaginoase si din substanta intercelulara compusa din substanta fundamentala si fibre. - condrocitele,celulele adulte,in M% sunt celule de forma rotunda sau ovoida asezate in grupe izogene,cu o citoplasma abundenta usor eozinofila si un nucleu rotund sau ovalar,bogat in eucromatina cu unul sau doi nucleoli. - ficare condrocit este situat intr-o lacuna a substantei fundamentale,numita condroplast,fiind delimitat de o matrice mai intens bazofila,bogata in glicozaminoglicani. - intr-o grupa izogena fiecare celula poseda o capsula proprie,iar intregul grup poseda o capsula comuna. - mai frecvent celulele sunt dispuse in grupe izogene a!iale(una peste alta si in grupe izogene coronare(in inel . - condrobastele,celulele tinere,sunt asezate in vecinatatea pericondrului,fiind celule mai mici,turtite,foarte active cu un nucleu ovalar,alungit,eucrom bine nucleolat si o citoplasma bazofila. - substanta fundamentala este un gel amorf si hialin,constituit din 2:3 apa,proteoglicani,glicozaminoglicani,glicoproteine si electroliti. 4artilajului este condromul - fibrele sunt reprezentate de cele de colagen de tip II si mai putin de fibre de reticulina. - fibrele de colagen sunt fine,dispuse intr-o retea mai densa in jurul condrocitelor si o retea in forma de evantai,intercelular. - unitatea morfofunctionala a

3%.Tesutul cartilaginos elastic

- are o culoare galbena,este opac,friabil,fle!ibil si elastic. - se gaseste in pavilionul urechii,conductul auditiv e!tern,trompa lui &ustache,in cartilajele laringelui,in epiglota. - in M%,celulele sunt mai numeroase,mari,ovalare si dispuse izolat sau in grupe izogene de tip coronar - substanta fundamentala este mai redusa si contine un numar mare de fibre elastice sub forma de manunchiuri sau retele mai dense pericelular si mai la!e spre periferie. - in procesul de imbatranire,tesutul cartilaginos elastic se degradeaza mai putin,nu se osifica si rareori se calcifica.

3&.Tesutul cartilaginos ibros

- cartilajul fibros reprezinta o structura de tranzitie intre cartilagiu si tesutul conjunctiv dens. - se gaseste in discurile intervertebrale,la nivelul simfizei pubiene si la locul de fi!are a tendonului de os. - in M%,este format din condrocite si matrice cartilaginoasa. - condrocitele sunt in numar redus,de forma ovalara,dispuse mai adesea izolat alcatuind coloane sau randuri paralele. - matricea este acidofila datorita unui numar mare de fibre colagene de tip I.

- fibrele de colagen sunt abundente,asezate paralel si organizate in fascicule. - substanta fundamentala este redusa,mascata de fibre,apare mai evidenta in jurul condrocitelor. - pericondrul este membrana conjunctivo-vasculara ce inveleste cartilajul si il separa de tesutul conjunctiv inconjurator,fiind structuralizat din doua straturi:unul e!tern,fibrovascular cu numeroase fibre de colagen de tip I si vase sangvine si altul intern bogat in fibroblaste ce se transforma in condroblaste. - cresterea cartilajului se face in doua sensuri:in lungime si in grosime. - nutritia cartilajului se face prin difuziune de la nivelul capilarelor din pericondru,deoarece tesutul cartilaginos este avascular. - calcifierea este procesul ce are loc in conditii fiziologice,dar numai in tesutul cartilaginos matur sau in cel osos in formare. - regenerarea cartilajului este redusa datorita lipsei de vascularizatie. - functia tesutului cartilaginos este comple!a,deoarece pe langa un rol esential mecanic,mai are si rol metabolic,fiind un indicator sensibil al unor tulburari in metabolismul proteinelor,mineralelor si a vitaminelor. - mai au rol si in cladirea scheletului osos.

3)..steoblastul
- este celula tanara,prezenta in tesutul osos,oasele tinere in formare si in procesele reparatorii si regenerative - in M%,au o forma cuboida,ovalara sau mai adesea triunghiulara,nucleul mare,ovalar,eucrom cu --. nucleoli dispus e!centric la polul nesecretor si o citoplasma abundenta,bazofila. - in M&,prezinta in citoplasma organitele interesate in sinteza proteica:)&) cu numerosi ribozomi atasati sau liberi,mitocondrii,aparat (olgi bine dezvoltat asezat perinuclear,lizozomi,incluziuni de glicogen si lipide,granule "#$ pozitive si un bogat echipament enzimatic. - osteoblastul este foarte activ metabolic,implicat in sinteza matricii e!tracelulare a osului dar fara capacitate de diviziune - sintetizeaza si e!creta colagen de tip I si proteine necolagene - intervin in reglarea pasajului de ioni minerali,din lichidul e!tracelular spre substanta preosoasa. - controleaza procesul de mineralizare a matricei - prezinta receptori pentru parathormon si ;+. - acumuleaza ioni de fosfat datorita fosfatazei alcaline si calciu datorita mitocondriilor.

4*..steocitul
- este celula adulta,localizata in osteoplast,lacuna sapata in matricea mineralizata. - in M%,osteoplastele au o forma alungita.din osteoplaste pornesc radiar canalicule osoase ce se anastomozeaza cu canaliculele osteoplastelor invecinate realizand un aspect de paianjen. - fiecare osteoplat contine numai o singura celula. - osteocitul este celula osoasa adulta rezultata din maturarea osteoblastelor,care au depus substanta fundamentala ce sa mineralizat. - are o forma ovalara,turtita,dimensiune mai mica decat osteoblastul,citoplasma mai redusa,eozinofila cu prelungiri fine si un nucleu central ovalar sau alungit,hipercrom. - in M&,in citoplasma organitele celulare sunt mai slab reprezentate - intre osteocit si peretele osteoplastului e!ista un spatiu foarte ingust ce contine un lichid interstitial.o retea fina reticulinica si rare cristale de hidro!ipolina.Ionii si metabolitii circula in acest spatiu asigurand supravietuirea osteocitelor. - sub actiunea parathormonului,osteocitele sunt capabile de a mobiliza fosfatul de calciu de pe suprafata osteoplastului. - sub actiunea calcitoninei,sarurile minerale pot fi refi!ate prin osteogeneza periosteocitara - asigura transportul nutrimentelor si schimburile dintre matricea osoasa si sange.

41..steoclastul
- sunt celule multinucleate ale sistemului fagocitar,rezultate din monocite,capabile de distrugere a matricei mineralizate. - sunt mobile,localizate pe suprafata trabeculelor,a spiculilor ososi sau in lacunele <o=ship,depresiuni sapate in substanta osoasa

- in M%,sunt celule mari,au o forma neregulata,citoplasma abundenta este usor bazofila si contine numerosi nuclei mai saraci in cromatina. - in M&,bordura este data de numerosi microvili neregulati la baza carora se deschid canalicule ce patrund profund in citoplasma. - functia esentiala este de osteoliza sau de reabsorbtie a tesutului osos - osteoclastele au o intensa activitate enzimatica si fagocitara.

42.Tesutul osos imatur

- se intalneste in oasele embrionare si fetale - la adult persista in suturile osoase,osul labirintic,osul alveolar dentar - este un tesut osos dezordonat organizat,alcatuit predominant din fibre si celule,iar substanta fundamentala este redusa. - fibrele sunt de colagen,dispuse in fascicule grosolane,inegale,orientate in toate directiile. - celulele au o forma sferica,sunt mari si mai numeroase ca in tesutul osos matur,sunt dispersate. - celulele nu sunt situate in osteoplaste,deoarece substanta fundamentala este redusa,bazofila si foarte slab mineralizata.

43.Tesutul osos ibros

- mai este denumit si periostal(nehaversian fibros - formeaza stratul osos superficial al diafizei oaselor lungi,late si scurte si stratul intern al diafizei oaselor lungi. - se dezvolta prin mecanismul de osificare endoconjunctiva. - in M%, este constituit din cateva lamele osoase concentrice,orientate paralel cu suprafata osului sau a canalului medular osos. - in fiecare lamela,fibrele colagene organizate in fascicule au o orientare paralela,dar perpendiculara pe directia fasciculelor din lamele invecinate. - celulele osoase si osteoplastele sunt dispuse paralel cu a!ul mare al lamelor - substanta fundamentala este redusa,lipsita de spatii conjuntivo-vasculare medulare. - tesutul osos fibros prezinta rezistenta mecanica deosebita,insa foarte fragila deoarece se fractureaza usor cand actiunea mecanica se e!ercita perpendicular pe directia fibrelor.

44.Tesutul osos spongios

- varietate a tesutului osos haversian in care componenta structurala dominanta este reprezentata de spatiile medulare. - se gaseste in epifiza oaselor lingi si in portiunea centrala,diploea oaselor scurte si late. - are un aspect buretos,spongios,vizibil si macroscopic determinat de e!istenta unor cavitatii areolare, despartite de trabecule osoase. - areolele sunt de marimi si forme variate,uneori intercomunicante,ce contin la feti si copii mici maduva rosie hematogena iar la batrani maduva galbena sau cenusie. - trabeculele sunt construite din cateva lamele osoase paralele,cu structura histologica obisnuita:substanta fundamentala mineralizata,ostepcite situate in osteoplaste si fibre colagene - trabeculele au lungimi variabile si se anastomozeaza realizand un labirint rezistent la actiunea fortelor mecanice de presiune,tractiune.

45.Tesutul osos compact

- reprezinta :13 din masa scheletului uman - se gaseste la nivelul diafizei oaselor lungi si scurte,in compacta interna si e!terna a oaselor late. - in M%,componenta osoasa se dispune sub forma de tuburi in jurul unor spatii conjunctivo-vasculare. - osteonul sau sistemul <avers reprezinta unitatea morfofunctionala de baza a tesutului osos compact. - osteonul este o structura osoasa cilindrica alcatuita din 6-+1 de lamele osoase,dispuse concentric in jurul unui spatiu conjunctivo-vascular central,cu aspect canalicular numit canal <avers. - lamelele sunt constituite din substanta fundamentala mineralizata in care sunt incluse fibrele conjunctive colagene si osteocitele localizate in osteoplaste. - in fiecare lamela fibrele sunt asezate paralele intre ele.

- osteoplastele au forma ovalara lenticulara din care pornesc in toate sensurile canalicule ce comunica cu canaliculele osteoplastelor invecinate. - canaliculele osteoplastelor din lamelele interne se deschid in canalul <avers. - fiecare osteon este delimitat la periferie de linia de ciment/limitanta e!terna iar la interior,e!ista deasemenea un strat de osteoid care formeaza limitanta interna ce separa sistemul lamelar de tesutul conjunctivo-vascular din interiorul canalului haversian. - canalele haversiene situate adiacent periostului se deschid la nivelul acestuia iar cele situate central se termina in deget de manusa. - canalul haversian cuprinde:o artera mica,un capilar,o venula,un vas limfatic,fibre nervoase dispuse intr-un tesut conjunctiv format din fibre de colagen,de reticulina si celule conjunctive. - canalele 'ol*mann strabat cilindrii ososi transversal sau oblic,fara a fi inconjurati de lamele osoase concentrice si contin vasele nutritive ale osului si se deschid:sub periost,in cavitatea medulara sau in canalele haversiene mari. - intre sistemele haversiene se gasesc spatii neregulate,ocupate de lamele osoase arcuite ce constituie sistemele interhaversiene care au rol de a lega osteoanele,conferind osului rezistenta. functia este de a asigura suport si rezistenta mare osului la presiune,tractiune,lovire.

4!..si icarea de membrana'Endocon(unctiva

- se intalneste la oasele late ale craniului,unele oase ale fetei si a claviculei. - osificarea se desfasoara intr-un mediu conjunctiv in doua faze: - a#a de remaniere a tesutului conjunctiv consta in organizarea tesutului mezenchimatos intr-o membrana fibro-celulara puternic vasculara,are loc proliferarea celulelor mezenchimatoase care se diferentiaza in osteoblaste,celule tinere ce vor elabora matricea e!tracelulara care ulterior se va mineraliza si se va constitui intr-un centru primar de osificare. - a#a de minerali#are se desfasoara aproape simultan cu prima si se realizeaza sub actiunea fosfatazei alcaline osteoblastice si afinitatii matricei preosoase.procesul de mineralizare incepe in centrul ariilor de osificare si se e!tinde treptat spre periferie.

4%..si icarea endocartilaginoasa'Endocondrala

- este caracteristica majoritatii oaselor scheletului care in viata embrionara au un model cartilaginos. - este caracteristica oaselor lungi,oaselor de la baza craniului,coloanei vertebrale,centurilor:scapulare, pelviene si toracice - osificarea se desfasoara prin inlocuirea progresiva a tesutului cartilaginos hialin in tesut osos. - in oasele lungi primele centre de osificare apar in diafiza,in luna a II-a de viata intrauterina iar din pericondrul invecinat se va forma inelul osos periostic. - procesul de osificare endocondrala se desfasoara la nivelul cartilagiilor de crestere diafizo-epifizare, asigurand cresterea osului in lungime. &tapele evolutive ale osificarii endocondrale: -zona cartilajului hialin este zona din mijlocul cartilajului de crestere -zona cartilajului seriat in care celulele cartilaginoase prolifereaza si se organizeaza in grupe izogene a!iale -zona cartilajului hipertrofiat si calcificat cu condrocitele din grupele izogene marite in volum prin acumulare de glicogen si lipide -zona de eroziune sau de vascularizatie este formata din mugurii conjunctivo-vasculari proveniti din pericondru ce aduc capilare neoformate si celule mezenchimale care se transforma in osteoclaste -zona osteoida este formata din traveele directoare crenelate ce prezinta osteoblaste sub forma de sirag -zona de osificare unde are loc procesul de calcifiere ce incepe prin depunerea sarurilor de calciu pe fibrele de colagen,proces indus de proteoglicani si de osteonectina.

4&./actorii care intervin in procesul de osi icare

- hormonul $>< influenteaza cresterea in lungime prin stimularea proliferarii si maturarii condrocitelor din cartilagiul diafizo-epifizar. - parathormonul creste nivelul calciului in sange prin stimularea functiei osteoclastelor si osteocitelor,cu eliminarea calciului din oase in plasma sanguina.

- calcitonina scade concentratia de calciu din sange prin stimularea functei osteoblastelor cu depunerea calciului in osteoidul format si inhiba resorbtia osoasa. - hormonii se!uali influenteaza aparitia centrilor de osificare si gradul de maturare a osului. - vitamina # controleaza activitatea si distributia osteoblastelor si osteocitelor. - vitamina 4 este implicata in formarea fibrelor de colagen si a glicozaminglicanilor. - vitamina ; intervine in osificarea cartilajului de crestere. - factorii vasculari intervin prin staza vasculara,care favorizeaza depunerea pe os. - factorii mecanici,de presiune,tractiune controleaza orientarea trabeculelor si osteoblastelor - odata cu inaintarea in varsta oasele devin mai poroase si mai friabile.

4).Hematopoee#a prenatala1 a#a prehepatica

- incepe in saptamana a doua a vietii intrauterine in mezenchimul e!traembrionar al sacului vitelin la nivelul unor insule celulare sanguine denumite insule 7olff si "ander,care se vor diferentia in celule periferice si celule centrale. - intial,hematopoieza este intravasculara si e!traembrionara - in decursul perioadei prehepatice au loc doua fenomene esentiale: -migrarea celulelor $>&M pentru a coloniza primordiile organelor hemato- si limfopoetice:ficat, splina,maduva osoasa,limfoganglioni si timus. -diferentierea hematiilor primitive sau a hemogoniilor,singurele elemente sanguine ce apar in etapa hematopoiezei prehepatice. - hemogoniile au un nucleu e!centric cu cromatina fina si o citoplasma incarcata cu hemoglobina imatura,cu capacitate redusa de fi!are a o!igenului. - celulele $>&M provin din celulele mezenchimale,au un aspect limfoid,celula mononucleara asemanatoare limfocitului mic.

5*.Hematopoee#a prenatala1 a#a hepato$splenica

- se desfasoara in ficat si in splina din luna a I'-a de sarcina. - hematogoniile sunt inlocuite treptat cu hematii definitive,mature,dar se diferentiaza si alte elemente sanguine ca:polimorfonuclearele si megacariocitele iar spre final limfocitele. - ficatul este principalul organ al hematopoiezei,activitatea sa asigurand formarea elementelor mieloide, hematii,granulocite si trombocite. - din luna a 'I-a functia hematopoietica a ficatului diminua treptat astfel ca la nastere aceasta functie dispare. - splina pana in luna a '-a desfasoara o functie identica ficatului,dupa care isi modifica sensul hematopoiezei devenind organ limfopoietic,datorita migrarii limfocitelor > din timus si colonizarii la acest nivel.

51.Hematopoee#a prenatala1 a#a medulo$ganglionara

- debuteaza inca din luna a III-a de sarcina,odata cu aparitia maduvei rosii hematogene in osul clavicular,in care se vor forma predominant granulocitele. - hematopoieza devine mai evidenta dupa luna a 'I-a cand tesutul hematopoietic medular se e!tinde in toate oasele,inclusiv in ganglionii limfatici,asigurand formarea tuturor tipurilor de celule sanguine. - inainte de nastere functia hematopoietica a ganglionilor dispare,devenind treptat organe limfopoietice,si asa vor ramane restul vietii.

52.Celula STE"
- este o celula nediferentiata care se divide continuu si a carei celule fice formeaza tipuri celulare ireversibil diferentiate. - ea mentine un stoc de celule suse nediferentiate dintre care prin proliferare si diferentiere se vor recruta elementele angajate ale diverselor linii celulare:eritrocitare,granulocitare,etc. - la om toate celulele sanguine au originea comuna in celula stem din maduva rosie hematogena. - hematopoieza este rezultatul simultan si continuu al proliferarii si diferentierii celulelor derivate din celula stem. - celula stem provine din celula mezenchimala,fiind o celula mononucleara cu suprafata neteda,nucleu mare,central,eucrom ce contine .-, nucleoli si cu citoplasma putina,intens bazofila,agranulara

- are doua proprietati principale:autoreproducere si diferentiere. - celula stem pluripotenta este o celula stem slab diferentiata,rotunda sau reniforma cu citoplasma bazofila, saraca in organite celulare,un nucleu cu cromatina fina,ce poate evolua spre toate liniile hematoformatoare. - celula stem unipotenta este celula stem care sub influenta unor factori genetici prolifereaza,se diferentiaza, evoluand numai spre o singura linie celulara.

53.Hematopoee#a postnatala1 organi#are si locali#are

- se desfasoara in doua sectoare principale si anume: - sectorul mieloid ce este reprezentat prin maduva rosie hematogena,in care iau nastere elementele figurate ale sangelui pornind de la celula susa comuna.celulele $>&M se vor diferentia in elemente celulare precursoare caracteristice fiecarei linii celulare cum sunt: -.linia eritrocitara-?hematiile, ..linia granulocitara-?neutrofilele,eozinofilele,bazofilele, +.linia megacariocito-trombocitara-?trombocitele, ,.linia limfocitara-?limfocite 5, 6.linia monocitara-?monocite care prin supramaturare se vor transforma in macrofage - sectorul limfoid reprezentat prin timus si organele limfoide periferice:ganglionii limfatici si splina,precum si structurile amigdaliene in care se formeaza limfocitele > si 5.

54."aduva rosie hematogena

- este un organ hematoformator de origine mezenchimala. - apare inca din viata intrauterina,spre luna a III-a in clavicula,pentru ca la nou nascut sa fie przenta in toate oasele lungi,late si scurte. - la adult o gasim numai in lacunele tesutului osos spongios - in M% este constituita din capsula,stroma si parenchim. - capsula este reprezentata de endost,un strat de tesut conjunctiv bogat in fibre de colagen,reticulina si sarac in cel@ule conjunctive ce captusesc canalele medulare centrale cat si cavitatile areolare - stroma este constituita dintr-o retea de tesut conjunctiv reticulat in care gasim fine fibre de reticulina dispuse in retea si celule reticulare fi!e ce adera de retea,de forma stelata care prin prelungirile lor se anastomozeaza delimitand pe de o parte capilarele sinusoide iar pe de alta parte spatiile medulare. - capilarele sinusoide sunt formate din ochiurile mari ale retelei tridimensionale stomale. - parenchimul este reprezentat de celulele hematopoiezei. - in maduva rosie hematogena gasim toate liniile celulare ale hematopoiezei: -linia eritroblastica este organizata sub forma unor insule celulare asezate in apropierea imediata a capilarelor sinusoide,grupate in jurul unui macrofag. -linia mieloida granulocitara si monocitara este organizata in insule mai putin specializate, asezate la distante variabile fata de capilare@ -linia megacariocitara este recunoscuta prin prezenta megacariocitelor asezate pe suprafata e!terna a capilarelor sinusoide@ -linia limfocitara este reprezentata adesea prin celule grupate in foliculi limfoizi alcatuiti din limfocitele 5. - in maduva osoasa se gasesc : celulele stem, limfocitele 5, limfocitele >, monocitele, macrofagele, plasmocitele, si adipocitele, ultimele cresc numeric in raport cu imbatranirea@ - vascularizarea maduvei rosii hematogene este dependenta de cea a osului in care se gaseste@ - inervatia maduvei rosii hematogene este asigurata de fibrele nervoase motorii, provenite din sistemul nervos cerebrospinal si din cel simpatic.

55.Tesutul lim oid

-

5!.,anglionul lim atic

-

5%.Splina

5&.2migdala palatina 5).3inia normoblastica

- eritropoieza cuprinde ansamblu de procese de diferentiere, proliferare si maturare ce duce la formarea globulelor rosii, eritrocitele sau hematiile@ - se desfasoara in maduva rosie hematogena, unde din celula stem multipotenta, sub influenta unor factori generali si locali se vor diferentia celulele intermediare din care se vor dezvolta celulele normoblastice pe care le putem incadra in doua sectoare de evolutie: a. sectorul mitotic , care cuprinde celulele tinere ale eritropoiezei, elemente nucleate care asigura cresterea numerica a celulelor si mai putin diferentierea acestora. In acest sector se descriu trei celule: pronormoblastul, normoblastul bazofil, si normoblastul policromatofil. b. sectorul de maturare cuprinde celulele eritropiezei care nu se mai divid, ele sufera procese de diferentiere. $unt reprezentate tot de trei tipuri celulare@ normoblastul o!ifil, reticulocitul si eritrocitul.

!*.4eticulocitul !1.Hematia
- hematia este celula matura a liniei normoblastice, adaptata adaptata morfologic functiei de transport al gazelor respiratorii@ - numarul hematiilor in sangele periferic , variaza intre 6mil.la barbat si ,,6 mil la femeie, si 0-2 mil la nou-nascut. - forma eritrocitului, vazut din fata este rotunda pentru ca din profil sa aiba forma unui disc biconcav sau de piscot. - modificarile de forma ale hematiilor poarta numele de poi*itocitoza si apare in boli ereditare, cand au forma de balon sau sfera@ - hematia este lipsita de nucleu si organite, componente care au disparut pe parcursul eritropoiezei@ - membrana celulara este structura trilaminata, cea mai studiata, reprezentata din proteine in proportie de apro!imativ 613, lipide ,.3 si hidrati de carbon :3. - citoplasma apare granulara, iar datorita hemoglobinei continute este acidofila si de densitate uniforma. - hemoglobina reprezinta +63 din masa totala a hematiei, fiind principalul constituent citoplasmatic. &ste o cromoproteina globulara, formata dintr-o grupare hem, un derivat ce contine fier,legata de o proteina numita globina@ - deoarece hematiile nu au organite, sursa de energie este glucoza, prezenta in celule, care prin procesele de glicoliza anaeroba asigura energia necesara. - nu sunt capabile de a sintetiza noi membrane si nici de a se multiplica.sunt celule terminale structuralizate unidirectional pentru transportul gazelor respiratorii %. si 4%.@ - durata de viata a hematiilor este de apro!imativ -.1 de zile.

!2.3inia granulocitara $ granulocitopoieza se desfasoara tot in maduva rosie hematogena si asigura formarea leucocitelor
polimorfonucleare din celule stem multipotente. $ seria granulocitara sau mieloida este reprezentata prin 0 forme celulare : -. mieloblastul este o celula rotunda, contine un nucleu mare, rotund,central,eucromatic cu +-6 nucleoli,citoplasma redusa,bazofila bogata in ribozomi@ ..promielocitul este o celula cu un nucleu mare,rotund,cu o cromatina fina si nucleoli,citoplasma puternic bazofila bogata in organite,contine deasemenea granulatii primare,azurofile ce contin enzime lizozomiale +.mielocitul este ultima celula care se divide dar prima celula care contine granulatii specifice,are un nucleu ovalar.rotund,e!centric cu cromatina mai grosolana,fara nucleoli iar citoplasma abundenta usor bazofila cu organite bine reprezentate si numeroase granulatii primare si secundare specifice. ,.metamielocitul are un nucleu reniform,cromatina este condensata si fara nucleoli,citoplasma este slab bazofila cu organite putine iar granulatiile primare scad numeric in timp ce cele specifice devin mai numeroase. 6.granulocitul nesegmentat prezinta un nucleu hipercom,in forma de banana,semiluna si o citoplasma bogata in granulatii specifice neutrofile,eozinofile sau bazofile.

0.granulocitul segmentat este celula adulta caracteristica printr-un nucleu lobat ceea ce da falsa impresie de nuclei multiplii

!3.3inia megacariocito$trombocitara
- se desfasoara in maduva rosie hematogena,avand origine in celula stem pluripotenta - cuprinde patru tipuri celulare

!4.5eutro ilul
- este celula terminala ce se afla in sangele periferic in proportie de 01-213 - reprezinta principalul granulocit segmentat circulant - creste in infectii, mai ales acute - in M%, are forma rotunjita, nucleu unic, dar segmentat, format din +-6 lobi heterocromatici cu heterocromatina dispusa la periferie@ - citoplasma este abundenta, usor acidofila, foarte bogata in granulatii fine@ - in M& s-au descris trei tipuri de granulatii: a. granulatii primare azurofile, sunt primele care apar in timpul granulocitopoiezei@ - au o structura caracteristica de lizozomi primari ce contin enzime lizozomiale@ b. granulatii secundare mult mai numeroase sunt mai mici, alungite si contin fosfataza alcalina, pero!izi, clorizi, acid lactic, acizi grasi, lecitine, ce au un rol inhibitor asupra microorganismelor@ c. granulatii tertiare se afla intr-un numar foarte redus, au un continut cristaloid@ - prin enzimele sale gelatinolitice intervin in procesul de fagocitoza. - neutrofilele asigura apararea nespecifica a organismului prin capacitatea lor de fagocitoza. - ele fagociteaza particule mici ca:bacterii,virusuri,particule mici inerte sau fragmente celulare. - neutrofilele sunt celule mobile,rapide gratie continutului in actine. - pentru a ajunge la locul de infectie ele parasesc circulatia si traverseaza endoteliul si membrana bazala prin diapedeza care se realizeaza prin emiterea de pseudopode. - recunoasterea factorilor chemotactici se realizeaza prin receptorii specifici situati la suprafata neutrofilului -durata de viata este de .-6 zile.

!5.Eo#ino ilul
- se gaseste in sangele periferic in proportie de --+3 - numarul lor creste in inflamatiile alergice,boli parazitare,soc anafilactic. - in M%,prezinta un nucleu bilobat,cu eucromatina dispusa central iar heterocromatina la periferie, citoplasma usor acidofila,contine granulatii mari,intens eozinofile si uniform repartizate in celule. - in &M granulele specifice au fost identificate a fi lizozomi de forma rotunda - are durata de viata de :--. zile - are capacitate de fagocitoza - au rol in distrugerea comple!elor antigen-anticorp si a parazitilor

!!.6a#o ilul
- se gaseste in sangele periferic in proportie de 1,63 - in M% apare ca o celula rotunda cu un nucleu partial segmentat,cu margini neregulate de forma unei frunze de trifoi,citoplasma usor bazofila si saraca in organite,apar granulatii specifice bazofile inegale ca marime.

!%."egacariocitul
-

!&.Trombocitul
-

!).Citodiaba#a
-

%*.Sistemul macro agic %1.Sistemul imunitar

%2.3im ocitul %3.3im ocitul T %4.3im ocitul 6 %5.3im ocitul . %!.3im ocitopoe#a %%."onocitopoe#a %&."onocitul %)."acro agul &*.Tesutul muscular neted &1.Tesutul muscular striat scheletal &2.7arietati de muschi striati &3.Tesutul muscular cardiac &4.Sistemele tubulare T si 3 &5.Sarcomerul &!.4egenerarea tesuturilor musculare &%.7asculari#atia tesuturilor musculare &&.Structura peretelui cardiac &).Endocardul )*."iocardul )1.Scheletul ibros al cordului )2.Pericardul )3.Tesutul nodal )4.Structura microscopica a peretelui capilar )5.Clasi icarea capilarelor )!.2rtera de tip muscular )%.2rtera de tip elastic )&.2rteriolele )).Clasi icarea venelor 1**.7asculari#atia arterelor si importanta lor practica 1*1.Capilare sinusoide 1*2.Capilare enestrate 1*3.Capilarul lim atic 1*4.Pericarionul 1*5.,ranulatiile 5issl 1*!.5euro ibrilele 1*%.Clasi icarea neuronilor 1*&.Sinapsa 1*).Placa motoare 11*./ibra nervoasa 111./ormarea tecii de mielina 112.8egenerescenta ibrei nervoase 113.4egenerarea ibrei nervoase