DACIA LITERAR

La inceputul secolului al XIX lea cultura romaneasca , in speta literatura , se caracteriza printrun nesatisfacator hiatus valoric intre Europa culturala si tarile romanesti divizate politic si retrograde valoric literar. Deceniul al treilea al acestui secol inregistreaza o miscare semnificativa in sensul recuperarii decalajului amintit , scrisul romanesc tinzand sa depaseasca repede complexul provincial , profesionalizandu-se . In acest context de reorientare culturala apare la Iasi , pe 3 ianuarie !"# , su$ conducerea lui %ihail &ogalniceanu , revista Dacia Literara care are meritul de a polariza fortele creatoare de pe parcursul spatiului cultural romanesc. Initiatorul revistei ,%.&ogalniceanu , semneaza si articolul program al revistei , Introductie , care il ipostaziaza in deschizator de drumuri privind teoria esteticii si criticii literare. In prima parte a articolului , redactorul 'raspunzator ' contureaza o $revilocventa istorie a presei romanesti , mentionand 'cele mai $une foi ce le avem astazi ' si initiatorii lor ( Albina romaneasca si romaneasca , su$ conducerea lui ).*sachi +%oldova,, Curierul romanesc si Curierul de ambe sexe , 'gestionate- de I.../adulescu+%untenia, si Foaie pentru minte , inima si literatura , su$ directia lui ).0ari1ui+2ransilvania,. 3e de alta parte , insa, %.&ogalniceanu remarca trist 'colora locala- a acestei pu$licatii , ancorate prea mult si in politica. In consecinta , pornind de la premisa unei 'lim$i comune- pentru toti scriitorii , %.&ogalniceanu gaseste fireasca si necesara aparitia unei reviste literare nationale care ' sa faca a$stractie de loc ' ( ' o foaie care , parasind politica , s-ar indeletnici numai cu literaruta nationala +4, s-ar indeletnici numai cu productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei +.., foaia noastra va fi un repertoriu general al literaturii romanesti in care , ca intr-o oglinda , se vor vedea scriitorii moldoveni , munteni , ardeleni , $anateni , $ucovieneni4- . Indirect , numele revistei face aluzie la idea unitatii nationale , deziderat milenar al poporului roman , acum savarsit literar. *spiratia catre ' o lim$a si o literatura comuna pentru toti- este completata de idealul unei literaturi valoroase si originale .Dorinta de a avea o literatura nationala impune o conditionare severa ( tiparirea 'productiilor ' se va realiza 'numai sa fie $une '.3rin urmare , se identifica astfel o prima preocupare pentru autonomia principiului estetic , al acelui ' arta pt arta- , proclamat mai tarziu de 2itu %aiorescu. 5emnatarul programului militeaza pentru o literatura originala ,insistand asupra o$ligatiei scriitorilor de a concepe ( 'compuneri originale ', 'scrieri originale- , iar acesta+originalitatea , va fi unicul criteriu ca lucrarea sa ia drumul tiparului. *titudinea lui %.&ogalniceanu este cu atat mai virulenta cu cat spatial literar romanesc era populat de o sumedenie de impostori artistici , plagiatori sau traduceri mediocre ori traduceri ale unor texte mediocre + in acest sens ,&ogalniceanu acuza romanele de aventuri care pervertesc gustul cititorului , fiind 'o manie ucigatoare- ,.De asemena ,semnaland traducerile re$ele , lipsite de valoare sau din opere anodine+oarecare, , &ogalniceanu avertizeaza ca 'darul imitatiei +4,omoara duhul national-. 3e de alta parte ,%.&ogalniceanu ofera si solutia iesirii din acest impas ( orientarea catre realitatile autohtone , care ar inlatura pericolul mediocritatii si imitatiei 6in acest sens , redactorul identifica si sugereaza teme pertinente pentru literatura ,su$iectele propuse +istoria, natura,

valorificarea folclorului, transformand articolul Introductie intr-un verita$il manifest al romantismului autohton( -Istoria noastra are destule fapte eroice ,frumoasele noastre tari sunt destul de mari , o$iceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice , pentru ca sa putem gasi si la noi 'sujetori de scris2ot %.&ogalniceanu este cel care , in pofida faptului ca nu era momentul pentru un $ilant artistic ,aduce in discutie necesitatea actului critic ,o$ligatoriu o$iectiv ( 'critica noastra va fi nepartinitoare , vom critica cartea , iar nu persoana.In acelasi prim numar al revistei, ca o confirmare a directiilor prevazute de %.&ogalniceanu, este pu$licata nuvela istorica Alexandru Lapusneanu de 7ostache 8egruzzi. De altminteri , revista Dacia LiIterara caracterizeaza climatul revolutionar al epocii pasoptiste ca nucleu al miscarii si ca modalitate de a milita pt idealurile romanilor de secole.7a atare , istoria, eroismul trecutului, figurile cele$re ale inaintasilor sunt marile descoperiri ale pasoptistilor , care au activat la Dacia Literara si ulterior suspendarii revistei.5pre exemplu, D. 0olintineanu pu$lica Legende istorice , 9. *lecsandri impune poemul eroic, prin valorificarea filormului folcloric+ Dan ,capitan de plai;Dumbrava Rosie,.*celasi 9.*lecsandri si, mai tarziu,0.3..asdeu consacra drama de inspiratie istorica + Despot Voda , Razvan si Vidra , ce vor deveni repere pentru repertoriul dramatic national. De asemena , im$oldul lui &ogalniceanu catre satirizarea moravurilor societatii contemporane se concretizeaza in comediile lui 9.*lecsandri +ciclul 7hiritelor,, astfel deschizandu-se drumul spre cultivarea a noi specii literare 6 de plida , scriitorii nu vor fi straini de fiziologia literara +9.*lecsandri,%.&ogalniceanu,7.8egruzzi, , de jurnalul de calatori +)/.*lexandrescu,D.0olintineanu,9.*lecsandi, sau de fa$ule+)r.*lexandrescu, :olclorul va functiona atat ca sursa de inspiratie cat si ca model, fiind valorificat in creatii originale de scriitori.Doinele si $aladele lui 9.*lecsandri, textele lui )r.*lexandrescu sau D.0olintineanu , ca si cele ale tuturor pasoptistilor, reidentifica valoarea spirituala a poeziei populare. In epoca insta$ila politic si literar a inceputului de secol al XIX lea , revista Dacia LIterara , prin intemeietorul acesteia , %.&ogalniceanu, definste cele doua directii fundamentale ale viitorului cultural( originalitate si unitate artistica , precum si promovarea realitatilor autohtone romanesti , astfel incat revista a creionat un verita$il curent national-popular.