Sunteți pe pagina 1din 4

PROF.

CRISTINA MUNTEAN

PLAN DE PREDARE I DE STUDIU ROMANUL REALIST MODERN : ,,ENIGMA OTILIEI DE G. CLINESCU


G. Clinescu (1899-1965) face parte din seria scritorilor de formaie enciclopedic avnd o activitate plurivalent, att n domeniul literaturii (proza: romanele: Cartea nunii", ..Enigma Otiliei , ,,!ietul "oanide", ,,#crinul negru"$ poezie : vol. n%oe&ii", ,,'auda lucrurilor" , teatru: n#un sau Calea netur(urat"), ct *i n cel al pu licisticii (vol. nCronicile optimistului", ,,+l,sse"), eseisticii (n%rincipii de estetic", ,,#ensul clasicismului", ,,Est-tica (asmului"), istoriei i criticii literare ( n.iata lu /i0ai Eminescu", ,,Opera lu /i0ai Eminescu", ,, .iata lu "on Creang , 1 "storia literaturii romne de la origini pn n pre&ent", 2storia literaturii romne. Compendiu , ..+niversul poe&tei" etc.) . !pinii estetice: ideea unui roman de atmosfer modern ,,ceea ce confer originalitate unui roman nu este metoda, ci realismul fundamental" un roman tre(uie s fie, n mod firesc, analitic cunoa*terea de ctre criticul 3 istoricul literar mcar a unei literatura strine "rsturile prozei clinesciene: plcerea regiei$ gustul pentru grandios$ imaginaia ra(elais4iana ( persona5ele privite n detalii e6ag-rate pn la grotesc)$ 5ocul presupunerilor, al comentariilor psi0ologice. Conte%tul cultural-istoric i al creaiei autorului: %u(licat n 789:, la sfr*itul perioadei inter(elice cnd romanul se afirmase puternic ca specie literar$ este al doilea dintre cele ; romane clinesciene : ,, Cartea nunii-1933, ,,Enigma Otiliei-1938, ,,Bietul Ioanide 19 3, ,,!crinul negru -19"#$

Coordonate ale vieii i operei scriitorului

#ncadrarea operei $n conte%tul literaturii rom&ne' $n curent' conte%tul culturalistoric al vremii' creaia autorutui (pecia "ipul

)oman: prin amploarea aciunii, desf*urata pe mai multe planuri, cu un conflict comple6, la care particip numeroase persona5e................................................................................................................................. )oman realist: repre&entarea verdic a realitii contemporane scriitorului, a societii su( determinismul social4economic (teme: (anul, mo*tenirea, &estrea, parvenirea etc.)$ ilu&ia vietii, verosimilitatea$ o(iectivitatea$ lipsa de ideali&are a realitilor sociale, a vieii de familie etc.$ o(servaia social *i psi0ologic$ tipi&area *i persona5ele tpice$ comple6itatea persona5ului, surprinderea lui n transformare, individuali&area acestuia prin fapte, lim(a5, relaiile cu alte persona5e etc.$ te0nica detaliului, notarea amnuntului semnificativ, descrierile minuioase (mediul am(iant, vestimentaia, fi&ionomia) au conotaii n plan moral$ rolul e6po&iiunii (situarea e6act n timp *i spaiu), veridcitatea$ structura nc0is a romanului (simetria incipit4final$ final nc0is$ epilog)$ stilul so(ru, impersonal, o(iectiv$ atitudinea critic. )oman alzacian: prin motivul mo*tenirii *i al patemitii (preluate din opera lui <. de !al&ac4 n/os =oriot" sau Eug-nie =randet") )oman social : romanul este o fresca a (urg0e&iei (ucure*tene de la nceputul sec. al >>4lea, pre&entat n aspectele ei esen iale (via a de familie, relaiile interpersonale) su( determinare socio4econ?mic. )oman citadin: locul aciunii este ora*ul !ucure*ti )oman modern: prin : am(iguitatea persona5elor (Costac%e &iurgiu'eanu nu e un avar de&umani&at cci

PROF. CRISTINA MUNTEAN c0eltuie*te pentru propria sntate *i o iu(e*te sincer, paternal, pe Otilia$ (ascalo)ol o iu(este si el patern si viril in acelasi timp$ *eli+ este am(itios, lucid, 0otrt s4*i fac o carier, dar capa(il s iu(eascde&interesat$ !tnic este un arivist *i un demagog al ideii de paternitate, dar principial *i sentimental)$ interesul pentru procesele psi0ice deviante (specific naturalismul): alienarea *i senilitatea (#imion @ulea *i @iti)$ dispunerea persona5elor n planuri antitetice, prin reflectare inversat (inteligena lui A-li6 se opune im(ecilitii lui @iti, iar feminitatea *i farmecul Otiliei e inversul ureniei Burici), relativi&area imaginii persona5ului Otilia (v&ut diferit de celelalte persoan5e4 reflectarea n mai multe oglin&i, 4 a se vedea fi*a sinte&). 7. *uto io+ra,-a autorului: moartea mtu*ii @inca *i cutarea fe(ril, de ctre rude, a (anilor *i a o(iectelor de pre n cas$ trsturile unc0iului !ica #imion (preluate de autor n portretul lui #tnic Caiu)$ amintirile autorului legate de familia adoptiv$ e6istena de licean ( internist)$ pasiunea pentru psi0iatrie *i c0iar elemente ale portretului fi&ic mprumutate lu A-li6$ e6istena unei ver*oare ndeprtate pe nume Otilia, mai n vrst dect el. D. )om.nele alzaciene: ,,/o* =oriot", ,,Eugenie =randet (teme preluate: paternitatea, familia, mo *tenirea, e*ecul erotic3marital) @itlul iniial al romanulu fusese //0rinii !tiliei1/ tocmai pentru a reliefa ideea (al&acian a paternitii, pentru c 4 a*a cum o(serva O'$ Cro%malniceanu -,,,iecare dintre persoan2e determin cumva soarta or,anei !tilia/ ca nite //prini1 (%ascalopol *i A-li6 au o atitudine ocrotitoare, Costac0e intenionea& s4i lase un cmin drept mo*tenire, #tnic *i Bglae au o atitudine sftuitoare 4 c0iar dac ntr4un registru negativ). Butorul sc0im( din motive editoriale titlul n ,, Enigma Otiliei pentru a deplasa accentul asupra fascianiei pe care o e6ercita Otilia asupra lui A-li6 *i %ascalopol. Ea rmne surprin&atoare prin amestecul unui farmec 5uvenil cu o maturitate profund. ,,Enigma" ei se na*te mai ales n inima lui A-li6 care nu poate gsi e6plicaii plau&(ile pentru comportamentul fetei, care rmne, pn n finalul romanului o tul(uratoare ntruc0ipare a naturii contradictorii a sufletului feminin. G.Clinescu mrturise*te : ,, 'oisem s numesc cartea 304rin5ii !tiliei,,dar editorului i s-a )rut mai sonor titlul // 6ni+ma !tiliei77$Otilia, cei inteligeni 'or fi o-ser'at, nu e )ersona.ul )rinci)al$ *eli+ /i Otilia sunt acolo 0n calitate de 'ictime /i de termeni angelici de com)araie$ 1u Otilia are 'reo enigm, ci *eli+ crede c le are$ (entru orice t2nr de 3# de ani, enigmatic 'a rm2ne 0n 'eci fata care 0l res)inge, d2ndu-i, totu/i, do'e4i de afeciune$ 5)oi Otilia, fr interes material )ro)riu-4is, arat afeciune )entru (ascalo)ol$ 5sta, )entru *eli+, este o enigm$ Butorul, =. Calinescu, surprinde in romanul sau comple6itatea unor fenomene precum avaritia, arivismul, invidia, ingrosand trasaturile persona5elor sale pana la grotesc. Faratorul adopta un ton o(iectiv, dar de fapt se ascunde su( m*tile sale, persona5ele, ale caror caractere se de&valuie progresiv, pornind de la dGtele e6terioare ale e6istentei lor si culminand cu cele de ordin interior. Faratorul strneste curio&itatea cititorilor si sta(ileste o legatura cu acestia, cu care se identifica, prin folosirea persoanei " plural in formulri de genul: ,,6imirea liceanului 'a )area nu se )oate mai indre)tatita, daca 'om sti cine era$ !e numea *7li+ !ima$$$" Faraiunea este nonfocali&at *i se reali&ea&a la persoana a "ll4a Faratorul este o(iectiv, detasat, un se implica in faptele pre&entate, dar conditia impersoanlitatii este incalcata prin comentariile sale de estet. . ,,O-iecti'itatea insasi este una )arado+ala, caci nu mai desemnea4a a-senta din e'enimente a unui narator im)artial sau a demiurgului -al4acian, ci amestecul )ermanent al unui comentator sa'ant si e+)ert, care, in loc sa infatise4e lumea, o studia4a cu )ro-e de la-orator$ 81$ 9anolescu, ,,5rca lui 1oe": Faratorul este omniscient, fapt ce4i ingaduie sa stie totul despre persoan5ele sale, sa emita aprecieri asupra lor si sa introduc perceptia auctorial caracterologic n locul perspectivei persona5elor. "ema crii este viata (urg0e&iei (ucurestene de al inceputul secolului al >>4lea, pre&entata in aspectele ei esentiale, su( determinare social4 economica (averea), intr4o societate degradat moral. "maginea societatii constituie fundalul pe care se proiectea&a formarea 3 maturi&area unui tnr care, inainte de a4si face o cariera traieste e6perienta iu(irii si a relatiilor de familie. 0ro lematica: roman al unei familii si istorie a unei mosteniri. :otive: motivul mostenirii si al paterniii (motive (al&aciene) (uccesiunea secventelor narative este redata prin nlantuire (respectarea cronologiei faptelor), completate prin insertia unor micronaratiuni in structura romanului.

(urse de inspiraie

"itlul

8nstan tele comunicarii narative (autor/ narator/ persona2e/ cititori9 marcile prezentei naratorului) 0erspectiva narativa (su iectiva' o iectiva' relativizata'detasata ' omn-scienta' omniprezenta) "ema' pro lematica' motive

Constructia discursului narativ

PROF. CRISTINA MUNTEAN (unitate/ inlnuire/ pauza descriptiva/ alternante etc.) )oamnul este unitar/ apare simetria incipit - ,inal ( "ncipitul si finalul redau imaginea stra&ii Bntim si a casei lui =iurgiuveanu: 8ncipitul: ,,;inadins, intr-o duminic, o lua )e strada 5ntim$ (refacerile nu !c%im-aser cu totul caracterul str4ii$ Casa lui mos Costac%e era le)roas, 0nnegrit$ (oarta era tinuta cu un lant si curtea toata n)dit de scaieti$ 1u mai )rea s fie locuit$$$" Compozitia: Comanul cuprinde DH de capitole si e structurat pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul persona5elor prin acumularea detaliilor. ;n prim plan urmareste eforturile mem(rilor clanului @ulea de a o(tine mostenirea lui Costac0e =iurgiuveanu in defavoarea Otiliei, fiica vitrega a acestuia. ;n alt plan principal pre&inta destinul tanarului Aeli6 #ima, care pe parcursul romanului e6perimentea&a viata de familie, iu(irea 3 esecul sentimental si succesul profesional. 0lanurile secundare: planul lui %ascalopol, al Buricai, al lui #tanica Catiu. 8ncipitul: Comanul ncepe prin preci&area timpului si a spatiului desfasurarii actiunii, autorul folostnd te0nica detaliului: ,, <ntr-o seara de la ince)utul lui iulie 19#9, cu )utin inainte de orele 4ece", Aeli6 #ima, un tnr de vreo optspre&ece ani, a(solvent al 'iceului "nternat, soseste de la "asi pe strada Bntim din !ucuresti pentru a4*i cuta unc0iul, pe Costac0e =iurgiuveanu, dup ce a rmas orfan de am(ii printi. 'a !ucuresti, Aeli6 intentionea&a s urme&e Aacultatea de /edicina, pentru a deveni doctor cum fusese *i tatl su. Iup ce face un portret detaliat tnrului Aeli6, naratorul ne descrie, n maniera (al&acian strada Bntim, n detalii ce au rol caracteri&ator pentru locuitorii din aceasta &ona a capitalei (conditie sociala modesta, cultura mediocr). Casa lui Costac0e =iurgiuveanu sugerea& &grcenia proprietarului prin peretii grosolan tencuiti si prin starea de paragin n care se afl. @ot n incipit sunt pre&entate principalele persona5e aflate n casa lui /o* Costac0e:JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ.. <inalul: este nc0is prin re&olvarea conflictului si este urmat de un epilog. #imetria incipitului cu finalul se reali&ea&a prin descrierea str&ii si a casei lui mo* Costac0e, din perspectiva lui Aeli6 4 strinul din familia =iurgiuveanu 4 n momente diferite ale e6istenei sale: adolescena /i maturitatea. (ecvente narative: sosirea lui Aeli6 n casa unc0iului su$ uimirea cu care tnrul o(serva ciudateniile rudelor sale$ vi&ita pe care Aeli6 *i Otilia o fac n !rgan, la mo*ia lui %ascalopol$ eforturile lui #tnic de a4l determina pe #imion @ulea s4i dea &estrea Olimpiei$ cstoria acestuia cu Olimpia$ ncercrile lui mos Costac0e de a4i construi o casa Otiliei$ moartea (trnului *i furtul (anilor de ctre #tnic Caiu$ plecarea secret a Otiliei cu %ascatopol etc =aratiunea e modul principal de e6punere. >ialo+ul confera veridicitate si concentrare epica si are rol n caracteri&area persoan5elor. Descrierea spatiilor (strada, ar0itectura, decorul interior) si a vestimentatiei persona5elor sustine impresia de univers autentic (mimesis), iar descrierea fi&ionomiei persona5elor au conotaii n plan moral contri(uind la caracteri&area acestora. Expo ii!"ea: Bciunea roamnului ncepe cu venirea tnrului Aeli6, orfan, a(solvent al 'iceului "nternat din "a*i, la !ucure*ti, n casa unc0iului *i tutorelui su legal, pentru a urma Aacultatea de /edicin. Caracteristicile ar0itectonice ale str&ii *i casei lui mo* Costac0e sunt surprinse de ,,oc0iul unui estet , din perspectiva naratorului speciali&at, desi o(servatia este atri(uit persona5ului4martor 3 intrus, Aeli6 #imaJJJJJ.. 8ntri+aJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ. >es,urarea aciunii JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ. 0unctul culminant JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ.. >eznodm&ntul JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ 0erspectiva temporal e cronologic, (a&at pe relatarea evenimentelor n ordinea derulrii lor. Bctiunea romanului se desfasoara in perioada iulie 78H8 4 martie 7877 si este urnmata de epilogul pre&umptiv, plasat la un deceniu si 5umatate distanta. (patiul actiunii este, n cea mai mare parte orasul !ucuresti (casele de pe strada Bntim unde locuiesc

(tructura te%tutui' compozitia (incipit/ ,inal/ episoade' secvente narative/ planuri...)

:oduri de e%punere

Constructia su iectulu) (momentele su iectului

)elatii temporale si spatiale

PROF. CRISTINA MUNTEAN fam. =iugiuveanu si @ulea)$ o secven are loc n !rgan, unde se afl mo*ia lui %ascalopol). Costac0e =iurgiuveanu.. %ascalopol Aeli6 #ima Otilia /rculescu Bglae @ulea Burica #imion @iti #tnic Caiu Con,lictul e%terior : se (a&ea& pe relatiile dintre cele doua familii nrudite: =iurgiuveanu (Costac0e, Otilia K intru*ii Aeli6 *i %ascalopol) *i @ulea (Bglae, #imion, Olimpia, Burica, @iti K #tnic Caiu). Ln roman apar doua conflicte e6terioare legate de avere : Bglae 4 Otiliei #tanica 4 mos Costac0e *i un con,lict erotic: Aeli6 4 %ascalopol (rivalitatea pentru Otilia)

Caracterizarea persona2elor (tipuri de persona2e/ trsturi ,izice' morale/ modaliti de caracterizare/ relaii $ntre persona2e/ $ncadrare $n tip'individualitate) Con,lictul

?im a2ul prozei narative' modalitat- ale nararii'arta narativa' stil (direct/ indirect' indirect li er...)' ,ormula estetic9

)eceptarea critic a operei.

<ormula estetic: modern ( a se vedea tipul: roman modern) Lm(inarea elementelor realiste si moderne cu cele clasice (simetria romanului, persona5ele4 caractere constituite pe o dominant psi0ic) /i romantice (procedeul antrte&ei dintre persona5e: Aeli64@ti, Otilia4Burica, Costac0e4%ascalopol$ descrierea naturii4!rganul$ moti'ul ,,orfanului 4Aeli6, Otilia) ?im a2ul uni,ormizat : reali&at prin acelea*i mi5loace lingvistce: <raza ampl. ##########################. %referinta in descriere pentru +rupul nominal si epitetul neolo+ic ,, faa .u'enil, ntietura elinic a nasului", ,)ustietatea scitica", nas)ect -i4ar" etc.) *ccentele comice se m(in cu cele +rotesti si tra+ice : efortul urias fcut de mos Costac0e de a strange (ani si inutilitatea acestuia cnd (anii sunt furati, cu nerusinare, de #tnic$ moartea prematur a (trnului$ destrmarea ilu&iilor sentimentale ale lui Aeli6$ evolutia deceptionanta a Otiliei$ m(trnirea solitar a mo*ierului 'eonida %ascalopol) (ursa comicului e efortul mereu anulat al micii (urg0e&ii (Bglae vrea s4*i vad copiii ase&ai *i nu *i4i a*a&$ Olimpia se vrea soie *i mam *i este ,,lsat li(er de so$ Burica face inutil plcinte *i tururi erotice pe Calea .ictoriei, cci rmne fat (trn), disproportia dintre efortul enorm *i o(iectivul precar. 8ronia disimulata, dar permanent. 0arodierea. 0ompiliu Constantinescu= ,, Enigma ei 8a Otiliei: este 0ns/i feminitatea ei, mereu )roas)t, de un magnetism care deformea4 /i )e a'arul Costac%e /i )e cei mai rigi4i du/mani ai ei" =icolae :anolescu : ,, (rin Enigma Otiliei, romanul clasic se )ri'e/te 0n oglind2, lu2nd )arc act de sine /i de reeta de fa-ricare$ JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ

S-ar putea să vă placă și