Sunteți pe pagina 1din 8

CAPITOLTJL

ETICA CERCETARN EXPERIMENTALE

9.1 Tratarea subiectilor arnani


Preocupirile pentm etica cercetirii sunt consecin.ta preocupirilor
din ce in ce mai consistente pcntru drepturile omului

Abuzurile unor cercetdtori naziqti au relevat odati cu procesul de

la Nurenberg necesitatea implicirii active a guvemelor ?n sus{inerea cu


fonduri a acti\4titii
,, CodulNurenberg r,.

de

reglementare

a practicilor cercetirii
l0 principii,

qtiintifice.

Curtea de la Nurenberg a statuat un numir de

acare au

alcituit

in baza aceshri cod actvitatea unor medici nazigti a

fost

cons

iderati crimi impotriva runairitilii.

Ulterior, cele zece pricipii au stat la baza elabcririi unor coduri etice, cum este cele elaborat de Asociatia Fsihologilor din America
(Vadum qi Rankin, op.cit.).

in

S.U.A, ?n 1974, sub patronajul Ministerului Sanntifii

qi

Educaliei, a luat

fiinti

Comisia Nalional5 pentru protec[ia persoanelor care par-ticipS

in calitate de subiecli

la cercctdri

bicrnedicale qi psihologice.

Aceast[ comisie a slaborat aqanumitul raport Belmont, rezultatul a patru ani de analize asupra principalelor coduri de etic[ a cercetirii gtiinfifice,
-t

z+

325

rapcrt carc sripuleazi

ffiil r,aicri

.i"unriart*ntai* ai* i:i:rctl*riior cfLcttnte pc


sau

Sfurdenfii au vc;ie

si ittreprindi

ccrcctari dcar sulr cgrdu llrcrrll;rlrr

subiccti untani
protejarca

la c*rcetare. bcnt:ticir:l lor stirli de binc Ei buna creciinfA fali de sui:recli.

respecful par"ticipan{ilor

care estc subiecf de sanc{iuni pro{esieNra}e.

in acelaqi *It- gi in strsrrs* Iegituni cu agest r*port- AFA a elaborat

ittrc*tars" iEtics Cr:de cf Resr:arch Activities). El r-tprezintd ccnssnsu! rncmbrilol'AFA privitor la ceea ce se
.,CodLrl

dc elicd al acrir,itSgiior

dr.:

9"t.2

{onsinz{turzfixtal wir,st

consicl!-ra prac{ici acceptabilc.


crteazd.

Fin a*cst docunrc* McBurncr

top.cit.}

Prilrcipiul lcspcctiilui ltrcntiururl

irr raporlul Bclinc;tt

(cap (r

c scrie de principii pe.carc lc gruireazS astibl:

implicd recmtarea subicclilcr unmni nurnai cu cr-utsinl[im6.ntul lor- dat in


-^--lirjil ^---^+;.-^ri^.-^., ^ r^r iiiiliilval dteudbtcl ttlii{.lilIt\i .*lil iJ iui i-Uual UU ,,,,,,1:^; UUllUl!lllU licli LILiPlilf, COnfOnff

Codului ctic al cercetirrii elaborat de APA -. cercstdtorul nu r.a ascuudc


9.1.1

fleridrr renlisdrii unui erpwiwwxt qtiingifit

,-;^i^.-l^r;,.^*i-i,--,-+i r'wrvqqLq

1r."'.,'.,y.,*,.,1or

la cercctare

a.spectglg sei-,iliif;cativg ca.rc lc-ar

putea influenla voinfa leir de

participa. curlr ar

fi

riscurile fizice.

Hot5rdrca cle a intr*prinde

cercctare

qtiinlifici trebuic si
contribui

f;e

riisconfortul sau cxpcrienie eino{ionale neplacute'' (in VadrLnt qi Rankin.


l

animati pe ctorinla psihclogului de

la

dezvoltarca

998).

psihologici qtiinlifice gi a stSrii de i:inc a iliniei unliln*.

Este
de sr:biecfi,
Un

tii*e ca

particrpanlii

expcrimcnf.

si.

s$nirlze utl

" o

Psihologul desfigoari cxpcdrnentril cu r$spuct


prcocupat fiind de deninita.tca qi star*a
fqrr cii:

fbfi

consimfdmint, inainte de participarea la experimcnt.

binc.

f,;rnlllar r:otririt ar treb,ili

sd cr-rntind unr-ldtaarsle rr,rbrici.

Cercctitorul arc abligafia dc a aprecia dacf, illvestig::fia

sa cstc

o
V

acccptabil[ d"p.d.r'. r:iic"

qi d* a sc ingriii si fie r*spcctatc drepturile subiec{iltr umani participanfi la crperlment. Responsabilitatea privind tref*ment*l stic al par-ficipan!ilor Ia
expcriment este indir.idual5:. Cu toate accstea multr institulii
comitetc care supi:rvizezd acfivilafea r{e *ercetare.
aLl

ld*ntifi""r*ucercetdtorulni: tr,.".1:---.- )tllVllltd -,,,.-:,,{: q ^ --^,,,,1..; ^ -^lidfii: L.\Frlll.lrUd f,LWPUrtlr !VrLl

o o

Rugimintea de
subiectuliii dc
a,

participa, cu montionarea dreptuh.ri

sc rctrag* oricdnd cimsider5 necesar:

Prezentarea ffictodci dc ccrcetare. Durata cercetirii:

.1Zt

321

Explicarea mcxlui*i

?n

car* va fi pas{ratd confidenliaiitatea

Trebuio evitatc situaliile exi:trimentale in r:lttu rrrlrrr t ltt 1rttttilrt,l infbrmalii negativc elesprc perforrrranlele lor ar putca lllt:;rrrltt l;t tltt;t1'lltr;t
r^-, l^^---^:.^ rur ugspru siilu.

rezultalolcr cu preciarea drcptului pafiicipantului de a-5i


rctrage datcle la sf;irgitnl cercatairii:

Explicar*a riscurilor la carc sc e\pune prrrr participarea la


expcriment; o
o

Cercetitorul trebuie sd r*specte cheptul subicctLrlur dc n rclirzlt participc sail cle a s retrage din experinrcnt. El lrsbi-iie s5 fic atcnl crt

s;t
rrtr

Descricrca benefieiilcr stibiectuiui de pc urma participirii.

culnva acceptarea ds a participa s* frc detenninatd dc pczilia sa dc putcrc:

infonnalii clesprc persoanfr d* contact de la care subiectul


va primi inforu:agii prir,'itoarc la drei:t*riic sals in cazul ca
a sufi:rit preiudicii.

in raport cu subieciii.

Indicalia de a pistra copia consinllmintriui.

9"1.3 Protejnr* stdri! de bine

Inrestigatorui infbrmc*zd participanlii ?n hg*lurd

atit cli

toalc

Cand erisfS uneie conseci*!e inrlszirabile alc experimentului


pentru participan{i cerceldtorul are obligalia dc a detecta. indepirta sau
corecta aceste conso'cintc inclusiv acslea care apir mult n'rai tArzitl.

aspcctele care ar putea intlucula decizia clc participarc la experiment cat $i

cu celc pe care io scmnaleazi subiccfii^ Ainnci c$nli uncl* aspecte nu pot

ti

dezvdluitc dcoarcce s-ar periclita valiclitat{ra r:xperimeniului" cadc in


sarcina cercctiton:i*i s* prolc'ieze siilr$a de trin* qi demnitatca subiectului.

O astfel dc consecin!5 poate fi sentimeutul de fnrstrare resimlit dc


coniponenfii grui:ului dc ctntrol care. anticipdnd un airun-tit spnjin. afla

De obicci, scopul adn'il'at al c:ipcrintcntui*i in astfel cie situalii


mascat printr-o annmiti po\,dste.
scopul expcrimentului va

esto

rrltcrior cn nu li s-e ldrnrnistr:lI corrdilr:r cxpcritttctttltld. irr lceeagr sitLratic se poate afla cercetitorul atunci cdnd, utiliz8nrJ sr.rbiecfi cu poteniial
suicidar ca subiecli de coltrol, nu ie administreazi condilia expcrirnentali
carc ar pi-itea atenua accastd preillsp*ziiie.

Uiieri*r ia

<*isculia final5 {debriefing)

fi ficut

cunoscut"

Pentru ccpi! se cere ac*rd*l p5rintii*r sau tutorilor.

in genelal psihologia cxpcritncntalS nu pcatc rcnunta la


scopului mnltcr c$rcctin. carc aitici uici nu ar pufca
condilia

mascarea

Utilizar*r drogurilor pe subiccfi umani nu este pcrmis6 decAt ?n


clinici, spital* sau in la.borator uiide se paate asigura un contrcl eficicnt
o protec{ie
qi

fi

abordat*, cu

si infblrntze

subiec{ii. inrediat tiupa ce erpcrimentrrl a arut loc in

desivirqita a sanataiii subicclilor.

lcgitura cu scopui adeviraf ai acestuia.


-)

rb

-r

1n

Studerrlilornuleestepermislfolosireaacestorsubstanfecumsunt
alcoolul, sau stuPefianteie.

pacientului care fumizeaz[

protrd biologicd pcntru oxaurcnul

dc

laborator. Comportamentul participantului


studiu pentru investigator.

la

experiment estc obicct dc

A
9.

doua pozigie este de sorginte umanisti gi susfine cd subiectul

1.4 Confidengiatitst*u

este un partener activ la experirnent, aesta trebuind

si

participe chiar la

proiectarea experimentului Informafii}eoblinutedespreparticipanfiitrcursulexperimentului


experimentului.

gi la

controlarea anumitor aspecte alc

suntconfiden5ialedacianteriornus-aconvenitaltfel.C6ndexisti posibilitateacaa|tepersoanesiLaibaacccslaacestcdate.aceast5 va fi posibilitate impreuni cu strategia de asigurare a confidenlialititii


de oblinere a explicati participxrlilor ca parte integranti a procedurilor
consimlirnintu lui avizatde participare la experiment'

O astfel de atitudine poate creqte nil'glul de cooperare a subiectului dar poate conduce deopotrivi la slibirea validitalii acestuia'

McBumey (op.cit ) consideri

ci

perspectiva umanist5 este foarte populara

printre parapsihologi qi se materializeazd in experimente ale ciror datc sunt neinterpretabile" Recunoaqte tohrEi ci trebuie refinute din orientarea
umanistd c$teva principii, qi anume tratarea participanfilor cu respect, protejarea sentimentului lor de demnitate, conqtientizarea de cltre
experimentator c5 subiecfi fac realmente un serviciu qtiintei

Probleme serioase

de

confiden{iaiitate apar atunci

cind in

cercetare sunt implicate pfsoane

din rfr.ndul delicvenfilor' Psihologul nu avocafului' in este protejat de lege, aqa cum este cazul medicuiui sau de pistrarea conficlenfialit*fii infonnaliilor obfinute de la aceasti categorie
participanli
1a

9.1.6 Convorbireafinald
Ideea de libertate de coercilie este stre;rs legati de aceea a

exPeriment.

9.1.5 Respe$cre* demnitdlii Existiinpsihotogiaexperimentalddou[atitudtnifundamentale

dreptului la intimitate ca unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Aceasti idee a cs;tigat tot mai mult teren tn ultimul secol' Preocupat

s[

respecte dreptul

la

intirnitate

al

subiecfilor sii,

fafn.decontribugiaparticipanfilortaexperimente'Prima'tributari
observator de concepliei tradilionale care separi tranqant experimentatorul cd rolul subiectului nu diferi de acela al

cercetitorul se confrunti cu imperativul de acorda cel pulin tot at6ta


importanli intereselor societilii care pot cvolua ?ntr-un sens opus" acela de

subiectul obseruat, consideri

1 -t

l-l

331

care pot fi oblinute tocrnai a acumula in scop de autcreglare cunogtinle prin violarea ilrtimititii indivizilor sai qi participanlii la Claritatsa ?nlelegerii intre cercctdtor

cercetirii daca nu ests intrebat direct daci are ceva dc inlrcltnl r:t dnr:A erlt' invitat si er.oce ce allume i s-a pirut fals in explicaliilc proliltttttitrc dtttc dr'
experimentator cu privire la adeviratul scop al experimentului.

experimentul

siu

cste est:nfiali

qi

constitr'rie pefltru

el o

preocupare

La finalul
unnitoarele scopuri:

experimentului discufia final5

cu subiectul fintoStc

in toate obligaliilil asumate prevdzute constanti. Acesta trebuie s* rsspecte


contract.

Oblinerea unor infotmatii pretioase despre modul ?n care a intuit scopul experimentului pentru

Cercetdtorul trebuie
prejudiciere

si ia toate mis*rile psntru a impiedica

evalua corect influenfele efectclor


participanfi

particip[ la experiment' fizichsau rnentali a persoanelor carc

exercitate de caracteristici le soli citate,

Eltrebuies[?iinlbrmszedaciexisthrisculvreunuiprejudicirrEislobtinh Dacb experimentul implici consensul inai'te de a inccpe experimentul. situaliilor acesta va fi er/itat. T*tuqi, majoritatea

1.

Atenfionarea subiectului

s* nu clivulge celorlalli
si
rncmcreze?).

informatri legate de sarcina experimentali (de exemplu. ?ntr-un


experiment mnezic, ce cuvinte a trebuit

riscuri ma1ore

experimcntaleimpliciunanumitstressdatoriticaracteruluilordenoutate de a lua to;*e m6surile pentru pentru subiect. Cercetit rui are obiigafia
diminuarea acest*ia.

2. 3.

Corectarea unor informa{ri date

in mod eronat pentru a masca il


poate avea in calitatea

scopul adel'irat al cercetdrii sau destinalia anumitor teste.


Creqterea beneficiului pe care un subiect

citrs experimentator a Debriefing+rl reprezinti deconspirarea de ?n scopul cre$terii gradului dc scopului adevarat al experirnentului producerii oic[rui prejudiciu, ca informare ai subiecfilor si al ?mpiedicini
unnareamascirtrscopuluiad0vlratalcercetirii.Dr:brief-irrgulestefolosit de mascare a sensului de citre cercetator pentru a evalua gradui pot accepta cu greu ci au fost rezultatelor erperimentale' Llnii subiecfi buni"' qi ca urmare pot adcpta rolul de "subiecti
inqela{i

sa de participant la cercstare. Cercetatorul

ii

poate transmite o

serie de curoqtin[e care


experiment.

1u rezultat din

cercetare care si

imbunitifeasc* nirelul de ?nfelegere al prcblernaticii abordate ?ri

9.2 Etica experimentirii pe animale


McBurney (op"cit ) otrservi ca tradilia iudec-cregtini a perpetuat credinla

intr-un grad difcrit mascarca Pc dc alta partc ei pot con$tientiza

inlenfilorcercetiriidatorit*moduluiincaresuntchesfionali'Multmai
mu|teqanseSuntcasubiectuls6conqticntizezemaibinemascareascopului

ci

omul este stip6n pcste toate creaturilo care

ii

sunt date de
?n

divinitate sprs a sc folosi ds ele. Cit timp aceasti concepfie a dorninat

i3i

qtiinla experimentald, nu au exislat protrleme privind utiiizarea acestora

In i98,5 a fost elaborat " Actul privind


El
?nsdrcineazi

proteclia animalclor"

chiar in experimente care aNectau integritatea sau sindtatea animalelor' Ultimcte decenii ale sccolului trecut au generat o noua optica potrivit cireia animalele arl propriile drepturi gi ca urmare nu ar trebui folosite in experimente care le afecteazi intr-un fel sau altul sinitatca sau starea de
bine.

document cu putere de lege care reglementeazd experimentele pe animalc.

serie de crganisme guvemamentale

si

avizeze Ei

si

controleze cercetf,rile pe animale.


IatS cdteva din reglementirile confinute

in aceati rlglementare. pe caro

le reproducem dup[ Vadum Ei Rankin (op.cit., p. 177)

Ca urrnare, animalels a* fost iniocuite cn anumite organe Sau nu este posibil lesuturi prelel.ate de la accstea" Totuqi. acest lucru
intotdeauna,

,, Psihologii care ?ntreprind cercetiri pe animale le vor trata


acestea cu omenie {humanelcy)".

pc

mai ales ?n psihologie

Llnde obiectul experimentelor

il

,, Psihologii trebuie si faci tot ce cste posibil pentru a diminua


discomfortul, boala qi suferinla animalelor utilizate ca subiecti de
experimentare"

constituie comportamentul animalului in integralitatea sa

O scrie de

organisme neguvernamcntale penlru protcc[ia

animalelor au limitat utilizarca acestora

in

erpcrimente- De asemenea

,, Procedura de a supune animalele la suferinti, stres sau privafiuni

unele institutii de inl'dldmdnt qi cercclare au constituite organisnte care


controleaza mo{ul

va

fi utilizatd numai c6nd nu se poatc altfel qi c6nd se justificd prin

in care sunt tinutc animalcle de cxperiment 9i carc

consecintele qtiintifice, educationale sau aplicative.

"

supervizeazi aceastd pradica" Au fost adcptate, ?n unele

liri

documente

in

comunitatea

qtiintifici s-a adoptat, astfel, principiul ci

care reglementeazd experimentarea pe animale. Ca eremplu, poats fi citat latrorator { Cuide for ,,Ghidul pentru ingnjirea qi utilizarea adrnaielor de

disconfortul animalelor utilizate ca subiecfi dc experiment este justificat


doar dacd existd un beneficiu qtiinfific. Proceddnd astfel, experimentatoml are obligafia

the care and use of Laboratory Anirnals) adoptat

in

19?8 de catre

si

se ingriieasci de

sinitatea qi confortul acestora, avdnd in


impune

Ministerul sanat6tii (The Department of Heafih and Human services) din

vedere condiliile deosebite de


supravietuirea anumitor spccii.

hrani qi rnicroclimat pe care le

s.u.A. Acest document stabileqte nomrc de hran6, de curSlenie, de


microclimat qi de ingrijire medicali pentru animale. inciusiv utilizarea de anestczice caud con<lifia experimentali produce durere. precum
dimensiunile su$tilcr
?n

qi

care acestea sunt p5strate.

-1J+

FIBLIOGRAFIE SSLECTIVA
Ani{ei, M.o

(200}

lntroducere in psihologia experimentali, BucurcEti,

Barlow, D.nH., & Hersen, M. (1984) Single case experimental dcsigns:


Strategies for studying behavior change, NewYork, Pergamon Press.

Dragu,

A., (2003)
a

Psihologia

activitilii sportive, E.D.P., Bucuregti.


de lucru qi I'aloarea sa ca mijloc de

Ceauqu,

V. qi col. (196-5) Microcurba

determinare

capacitipii de adaptare

qi a fatigabilitnfri"

Revista de

psihologie, toml

l,

nr.2.

Cohen,

J., (1988),
J., (1995)
D,, &

Statistical

power analysis for the behavioral

sciencies, Hilsdale"

Cohen,

The earth around (p<.05). American psychologist, 49,

p.997-1003. Cook, T.o Campbell, D. T., (1979), Quasi experimentation: Plan

& analysis
Cook Th.

issues for field settings. Chicago: Rand McNally.

D.,

Campbell,

D.T.,

(1976), The Design and Conduct of

Quasi-Experriments in Field Settings, l)unnette


Indus

M.,(Editor) Handhook

o;f

trial P sychologv, RcndMcNally Crtlle ge Fub lis hing Comp., C hi ca go,

pSt.22 3-326.

Evans,

R., &

Dcnnerstein,

E., (1974) Some


I,
102-l09.

irnplications for

psychological research

of early versus

late ternr particrpation by college

students; Journtrl aJ-research in personcli{y,

Floru

R., (1967)

Psihofiziologia atenfiei, Ed. $tiinfifrci. Bucureqti.


)-)

$tiinfifici, Bucureqti. Garcia, J., & Koelling, R.A (1966) The relatio of que to conseqence in
Fraisse, experimental5, Ed. avoidance learning. P sychonomic Sci enc ie,
4.

P., (1970) Psihologia

Roqca,

Al., (1963)
Al., (1971)

Tratat de psihologie experimentall, Ed. Academiei,

Bucureqti, 1963. Roqca


foIetodoiogie gi tehnici experimentale ?n psihologio,

4- I 2 4'

Golu, M.,
Hass, R.

(1975), Principii de psihologie cibernetici, Editura $t.


Rizzo,

qi

Ed. Etiintificd. Bucurcgti.

Encicl., Bucureqti.

Shaughnessey, J.rJ., Zechmeister, E.rB., Zechmeister, (1991)


Research Methods in Ps_vchology, Fifth ed., McGraw

J.,

S.,

(2000)

N., Bailey, J', & Eisenstadt, D' Cross racial appraisai as related to attitude ambivalence and cognitive G., Katz, 1.,
complexity. Personality and Social Psychology Bulletin, 17, 83-9' Hornstein, G., l9g2 The Return of the Repressed; Psychology's

Hill, Boston.

Siltion, F., Sintion, J., (1987) Sindromul newotic al curselor lungi,


llevista psihologie, t.33, nr.4, 1t. 3l I - 326, Bucureqti. Tyler, L.,E., Bruce 'Walsh, (1979) Test and Mesurement 3'd edition,
de

Problematic Relations
Maturnzza, J., (lggD)

with

Psychoanalysys, 1909i 1960, American

Prentice-Hall.. Enghewood Clifs, Ner'v Jersey.

Psychologist, vol, 47, No 2, 254-261.


Ps-vchological Testing and Assessmcnt in the

Vadum, A., C.,

&

Rankin, N.,

0., (1998)

Psychological Research,

2lst

McCrarv-Hill- Boston. Woodworth, R.

Century, Americsn Psyhcologist, No, 8, ]A07-1018'

S., {1967, Experimental

Fsychology, London, 1967.

Mitrofan,

N., (2001)

Psihometria qi direcliile ei de dezvoltare la

ZlaterM., (1994)

lntroducereinpsihologie, Ed. "$ansa", Bucureqti.

inceput de mileniu, Zlate, Ed. Polirom.

M.,

(coord.) Psihologia lct rdspdntia

mileniilor.

Mc Burney, D., H., (1983), Experimental


Publishing Company Belmont, California.

Psychology, Wadsworth

piaget, J.,
Bucureqti.

(1972)

Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei, Ed. $t.,

Popper, K.,
Nerv York.

R., (19-59)

The logic of scientific discovery, Basic Books'

Radu,I.o(1993}Metodologiepsihologicagianalizadatelor,Ed.
Sincron" Clui.
.JJd

339