altmarius

TEM DE GNDIRE. Unirea Moldovei cu Romnia anun alipirea Transilvaniei la Ungaria. !ina" #pisica# salvatoare
de ctre Miron Manega Dec 1

Am citit recent, pe site-ul Comunitarism.ro, un articol care mi-a dat fiori. Articolul, publicat pe 6 noiembrie, era intitulat Ce i-a spus Merkel lui onta! i se referea la "nt#lnirea din $ara trecut a cancelarului german cu premierul %om#niei, la &erlin.

'nt#lnirea s-a desfurat "n dou runde( una care a durat ) minute, "n biroul cancelarului *"nt#lnire cu uile "nc+ise, i a doua pe terasa cancelariei *"n timpul dineului oferit de Angela Merkel, i care a durat apro-imati$ ./ de minute.

Dac nu ar fi a$ut loc ieirile la ramp ale lui 0raian &sescu, pe tema unirii Moldo$ei cu %om#nia, poate c a fi ignorat acest articol, "ncadr#ndu-l la categoria 0eoria conspiraiei!. Aceste ieiri, suspecte prin insistena lor, i parc fcute la comand, m-au determinat s-mi reg#ndesc po1iia i s recitesc te-tul "n alt c+eie. Cci, mi se pare mie, iele geopolitice "ncep s se eas dup un model de care "ncepuserm s uitm. Aa c $oi republica te-tul amintit pe C2%0304D352A, fie i numai pentru a propune cititorilor un moment de reflecie o tem de g#ndire c#t se poate de gra$.

Dar, "nainte de asta, a $rea s readuc "n memoria public un te-t mai $ec+i, 6arta 5oii 7rdini 2uropene!, publicat prin 2/1/, pe site-ul Agenia.org. 5u i-am acordat prea mult importan la momentul acela, ba c+iar l-am cam respins, "ntruc#t site-ul a$ea, mi se prea mie *i mi se pare i acum,, accente e-cesi$e!. 8-am reinut, "ns, i l-am pus deoparte. 5oile e$enimente *geo,politice "l readuc "n actualitate mai puin ca o teorie a conspiraiei, c#t, mai ales, ca o conspiraie de-a dreptul. 9r a-l mai comenta, redau un fragment din acel material publicistic.

6arta Noii $rdini Europene

$ltenia se va trans%orma &n ara iganilor ' (rdealul va a)unge la Ungaria ' $ parte din *asara+ia se va uni cu ce va rmne din Romnia ' Ma)oritatea evenimentelor descrise &n ciudatul document s,au produs sau sunt pe cale s se produc ' -pionul care a %urni.at !arta a murit &n accidentul aviatic de la *aloteti La inceputul lunii decembrie 1989, presedintele Romaniei socialiste, Nicolae Ceausescu, a primit din partea lui Iulian Vlad un raport despre discutiile din Malta dintre celor doua mari super-puteri de la acea vreme, Statele Unite si URSS Raportul vorbeste despre !un nou ec"ilibru pe continentul european!, respectiv !rede#inirea s#erelor de in#luenta! $ocumentul a #ost #acut public si nu insistam asupra lui Ceea ce nu se stie, este #aptul ca alaturi de in#ormatiile mai sus amintite, spionii romani care s-au ocupat de operatiunea !Malta! au mai adus si o "arta %cest document a produs pe plan intern, in timp, demisia unui se# de Mare Stat Ma&or al %rmatei Romane '(eneralul Mircea C"elaru) si o catastro#a aeronautica* cea de la +alotesti, din 199, -e plan e.tern, tot ceea ce continea la acel moment "arta s-a produs sau este pe cale sa se produca e .1 octombrie 2///, generalul de corp de armata Mircea C+elaru, la $remea respecti$a sef al Marelui :tat Ma;or al Armatei, a anuntat o conferinta de presa ad-+oc, seara tar1iu. 2l a declarat, spre uluirea asistentei, ca structuri de tip mafiot incearca sa destabili1e1e %omania si sa encla$i1e1e sudul 7lteniei. Adica sa constituie o $eritabila /Repu+lica a

$lteniei/. <eneralul nu a dat alte amanunte. 8a cate$a ore, in replica, a $enit raspunsul Ministerului de 3nterne, prin generalul Mircea Muresan, care a spus ca !se poate vorbi de elemente de crima or/ani0ata, /enerate de nivelul sca0ut de trai, de saracie 1ste vorba despre recuperatori, tra#icanti de dro/uri si cei implicati in #enomenul prostitutiei $aca nu tinem sub control #enomenul, in timp, e posibil sa devina un pericol!. A doua 1i, pe 1 noiembrie 2///, Mircea C+elaru si-a dat demisia din functia de sef al Marelui :tat Ma;or al Armatei. Despre ce era $orba= 3n 1>>2, 0illiam *. 0ood, geograf sef al Departamentului de :tat american *fost ambasador :4A in Afganistan,, dadea publicitatii o +arta cu noile granite ale statelor 2uropei, granite care ar fi trebuit modificate in $irtutea intereselor strategice de dupa caderea blocului comunist. Adica intelegerea de la Malta.

e scurt, se preconi1a ca( :cotia de$ine independenta? o parte a 3rlandei de 5ord se uneste cu %epublica 3rlanda? &retania se desprinde de 9ranta? 0ara &ascilor si Catalunia se desprind de :pania? 3talia se di$ide in 1ona de nord si 1ona de sud? &elgia se di$ide in 9landra si @allonia? Ce+oslo$acia se rupe in doua? Aaliningrad $a fi o 1ona autonoma in cadrul %usiei? Aoso$o se alipeste Albaniei? 0ransil$ania de$ine parte a 4ngariei? actualele ;udete Dol;, Caras-

:e$erin si 0imis se desprind de %omania si de$in o tara a tiganilor? partea $estica a &asarabiei re$ine %omaniei? partea estica a &asarabiei, inclusi$ 0ransnistria, de$in 1ona autonoma !Dniester! in cadrul 4crainei. ublicatia france1a /12evenement de 3eudi/ arata +arta mai sus mentionata, in octombrie 1>>2. este %omania de sud-$est scrie /Tigani/. 4n asemenea document primise Ceausescu si despre el $orbea si generalul C+elaru. e spune !arta si ce s,a intamplat 3ata paralele dintre datele +artii mai sus amintite si e$enimentele de pe batranul continent, din 1>>/ pana asta1i( - 3n 1>>. Ce+oslo$acia a disparut de pe +arta lumii si au aparut Ce+ia si :lo$acia. asnic. - Di$i1area 3ugosla$iei, asa cum $orbea documentul, a fost efectul unui sir de conflicte armate incepand cu 1>>/, cand <ermania recunoaste prima independenta :lo$eniei si Croatiei. 3n 1>>1 incepe ra1boiul dintre sarbi si croati, iar in 1>>2 cel dintre sarbi si bosniaci. - 3n 1>>6 mafia albane1a preia controlul traficului de droguri din &alcani. - 3n 1>>> au loc bombardamentele 5A07 din :erbia. - 3n februarie 2//B Aoso$o isi declara independenta fata de :erbia, cu recunoasterea 42 si :4A. 2ste foarte posibil sa se uneasca cu Albania in urmatoarea perioada. - 3n noiembrie 2//), premierul regional scotian Ale- :almond, seful artidului 5ational :cotian *:5 ,, a $orbit pentru prima oara despre un calendar de separare de Marea &ritanie si a pre1is ca :cotia $a fi independenta peste 1/ ani, respecti$ in 2/1). :almond a promis organi1area unui referendum asupra independentei :cotiei inainte de alegerile regionale din 2/11. - 3n noiembrie 2//) flaman1ii din &elgia au aprins scanteia scindarii C deputatii flaman1i au $otat o lege care $i1ea1a reducerea drepturilor de $ot ale francofonilor. Acest lucru s-a intamplat pentru prima oara de la independenta &elgiei, in 1B./.

- 3n $ara anului 2//>, gu$ernul &erlusconi a fost 1guduit de un scandal care a readus in actualitate ideea secesiunii dintre sudul si nordul 3taliei. - D2liberareaD bretonilor, considerati urmasi ai celtilor $eniti din insulele britanice, de sub Dopresiunea france1aD este sustinuta de Armata %e$olutionara &retona, care si-a inceput acti$itatea inca de la inceputul anilor 1>)/. 5ascuta ca o copie fidela a Armatei %epublicane 3rlande1e *3%A,, organi1atia bretona apartine aripii e-tremiste a miscarii nationaliste 2mgann, miscare al carei obiecti$ este independenta &retaniei fata de 9ranta. - 3n anul 2//> locuitorii din mai multe 1one ale Cataloniei au participat la un referendum !simbolic! pri$ind independenta acestei regiuni fata de gu$ernul de la Madrid. - !:ituatia din Craio$a a scapat de sub control si cred ca nu mai poate fi stapanita. 5u mai ai cura; sa iesi seara pe strada!. Afirmatia apartinea presedintelui Consiliului Eudetean Dol;, 3on reoteasa, si era legata de escaladarea luptelor de strada intre clanurile mafiote din &anie in ultimele luni ale anului 2//). Au urmat anii 2//B si 2//>, cand ra1boaiele dintre clanurile de tigani din Craio$a s-au derulat c+iar in centrul orasului, langa 0ribunalul Eudetean, in plina 1i. !elaru4 / $ltenia urma sa se desprinda de Romania in decem+rie 5666/ <eneralul Mircea C+elaru '#oto)( !La vremea respectiva 'octombrie 2333) aveam in#ormatii precise despre enclavi0area sudului 4lteniei, si nu numai, de comunitati compacte de rromi, cu implicarea unor structuri de tip ma#iot -e vreme de pace, rolul armatei e acela de a produce starea de descura&are a unor potentiali a/resori 5ocmai in acest sens am convocat acea con#erinta de presa, pentru a descura&a, pentru a atra/e atentia acelor structuri ca se stie despre ele si ca e.ista modalitati de ani"ilare a lor $emisia mea a #ost le/ata de acea declaratie Re/ret ca am avut dreptate 6enomenul enclavi0arii e real 4ltenia urma sa se desprinda o#icial de Romania in decembrie 2333, iar Stre"aia urma sa devina capitala enclavei $in cate

stiu, nu s-a renuntat inca la acest plan In Romania s-au #acut si se #ac /reseli politice ce intra in cate/oria erorilor istorice care, tare ma tem, nu se vor putea spala decat cu san/e!. De ce a disparut dosarul *alotesti7 8a .1 martie 1>>F, in ;urul orei >.//, in apropierea Aeroportului 3nternational &ucuresti 7topeni, o aerona$a cu destinatia &ru-elles s-a prabusit, dupa apro-imati$ doua minute de la decolare. 3n accident si-au pierdut $iata toti membrii ec+ipa;ului, cei G> de pasageri, ma;oritatea belgieni, inclusi$ consulul Ambasadei &elgiei la &ucuresti, dar si functionari ai Comisiei 2uropene. Aerona$a, fabricata in 1>B), apartinea Companiei 0A%7M si efectua 1boruri regulate &ucuresti - &ru-elles. Din informatiile pe care le detinem, spionul roman care i-a adus lui 3ulian Hlad si prin acesta, lui Ceusescu, acele date de la Malta, in 1>B>, a decedat in catastrofa aeronautica de la &alotesti. Citam declaratia unei persoane care cunoaste detalii din interiorul sistemului( 74mul care a adus in#ormatiile de la Malta in 1989 se a#la in %irbusul care s-a prabusit la +alotesti in 199, Nu a #ost un accident aviatic, a #ost un act terorist, o e.ecutie, era vi0ata c"iar persoana care era implicata in actiunea romaneasca de spiona& de la Malta! . *Mi!aela G.8
Acesta a fost un fragment din articolul aprut "n 2/1/ pe Agenia.org. Materialul

recent, publicat pe Comunitarism.ro i intitulat Ce i-a spus Merkel lui onta! pare a marca startul proiectului de re"mpr ire a 2uropei i a %om#niei. 3at-l(

e i,a spus Mer9el lui :onta

De ce s-a dus onta la &erlin= Ce a a$ut s-i comunice Angela Merkel politicianului rom#n= :urse din 1ona ser$iciilor secrete ne sugerea1 lucruri care ne fac pielea de gin. 2 foarte ade$rat c ma;oritatea premierilor rom#ni din ultimii ani au fost c+emaIi la &erlin, "ns atunci pentru di$erse afaceri DmrunteD. At#t &oc, c#t Ji 0riceanu de dou ori, au fost c+emaIi de ctre Merkel pentru a primi di$erse instrucIiuni. De ast dat, onta a stat la o "nt#lnire formal, "n biroul cancelarului <erman "n spatele uJilor "nc+ise doar ) minute. ) minute "n care i s-a comunicat ce$a.

Conform relatrilor oficiale, discuIia lui onta cu Merkel a durat doar G minute, "ns martorii oculari spun c ) minute. Mai trebuie amintit c onta a fost primit neobiJnuit de protocolar, cu gard de onoare Ji tot dic+isul specific $i1itelor la ni$el "nalt. Dup "nt#lnirea formal, a urmat un dineu oferit de A ngela Merkel "n conte-tul $i1itei premierului rom#n. Dineul a "nceput aJa cum era programat la orele 1>(./, urm#nd ca acesta s dure1e p#n la 2/(GF, "ns s-a prelungit cu aproape o or. remierul rom#n Ji cel german au discutat tKte-L-tKte pe teras, "ntre G oc+i apro-imati$ ./ min. A poi, cei doi s-au "ntors "n sala dineului Ji au luat loc alturi de consilieri. Mai trebuie spus c dineul a fost de fapt un Mork diner, "ntruc#t la el au participat Ji consilierii ambelor prIi, iar "n urma discuIiei de pe teras, s-au semnat anumite acte. 8$up9 discu:ia de pe teras9 *la care nu a a$ut nimeni acces,, -onta a #ost terminat8, spun martorii oculari. Din ceea ce a r1btut din sala dineului, se pare c pe teras Merkel ar fi spus ce$a despre %oJia Montan. DiscuIia pe aceast tem a continuat Ji "nuntru, "ns foarte $oalat, cu referiri dese la 0ransil$ania. De asemenea s-au fcut dese referi la autonomie. Acum "ncepe partea e-trem de interesant a po$eJtii. Ni "i spun po$este pe bun dreptate. Dac p#n acum m-am menIinut "n a relata fapte care pot fi $erificate, de aici intrm pe un teren pur speculati$, "n care se "ncurc informaIii contradictorii. H rog aJadar - ca "ndemn general - s nu credeIi nimic din ceea ce au1iIi Ji doar ;umtate din ceea ce $edeIi cu proprii oc+i.

:ursele noastre pretind c ade$rata mi1 a "nt#lnirii din iunie de la &erlin ar fi %oJia Montan, cu implicaIii geopolitice ameIitoare. e scurt, Merkel l-a anunIat pe t#nrul politician rom#n c persona;e suprastatale Ji supra-politice sunt interesate de resursele de la %oJia Montan Ji c ele $or fi luate oricum. Dac de$ine necesar - deJi cancelarul ar fi specificat c momentan nu se pune problema - 0ransil$ania capt "n "ntregime calitatea de stat su$eran, cu un gu$ern propriu instalat la Clu;. 7 alt $ariant doar de pedepsire, ar fi declararea unei %egiuni A utonome Mag+iare *%AM, cu un gu$ern propriu la 0g. MureJ, recunoscut rapid de Irile 5A07 Ji "n special de :tatele 4nite, dac oficialii %om#niei nu gsesc cile potri$ite pentru e-ploatarea 1cmintelor. :artea +un e c nu interesea. pe nimeni cine anume operea. acele resurse" important e ca ele s a)ung acolo unde tre+uie indi%erent de costuri. ( st%el s,a dat und verde Romniei s opere.e .cmntul auri%er" dar mai ales pe cel de metale rare" inclusiv ;ol%ram. onta Ji-ar fi e-primat "ngri;orarea pentru cariera sa politic, dat fiind faptul c, "n r#ndul cetIenilor rom#ni, %oJia Montan a de$enit un subiect e-trem de delicat. 9r mena;amente i s-a spus c dac nu face ceea ce trebuie, c+iar pe timpul mandatului su, %om#nia se $a destrma, iar cei interesaIi $or discuta problema direct cu noile oficialitIi ale 0ransil$aniei. De asemenea s-a discutat problema politic a "mpingerii graniIei 5A07 *42,

pe 5istru, iar onta a primit asigurri c acest lucru e aprobat de;a de ctre Aremlin. 'n mod firesc e-ist o opo1iIie puternic din partea 4crainei, "ns aceast opo1iIie e negli;abil din punctul de $edere al &erlinului Ji @as+ingtonului. :-a abordat "n acest conte-t Ji noul proiect 5abuco - 5abuco @est. A cesta ar urma s fie semnificati$ mai mic Ji s tra$erse1e doar &ulgaria, %om#nia Ji 4ngaria, a;ung#nd "n Austria, 0urcia Ji <eorgia fiind lsate pe dinafar. 'n acest conte-t 0urcia s-a "ndreptat spre alt proiect - 0A5A *Conducta 0ransAnatolian,, care "n $i1iunea 0urciei ar putea fu1iona mai t#r1iu cu 5abuco Hest. <ermania are astfel un interes absolut pentru 5abuco, "n orice conte-t, astfel c l-a "ndemnat pe premierul rom#n s fac lobbO pentru trecerea la reali1area proiectului. Mai multe detalii despre acest proiect aici

'n acest conte-t onta a luat act de realitIile politice la ni$el "nalt Ji de lupta fr scrupule pentru resurse. A promis c $a susIine toate proiectele <ermaniei "n regiune Ji a lsat s se "nIeleag c Merkel poate transmite superiorilor domniei sale acordul su pentru 7%3C2 %732C0 '5 7%3C2 97%M48P, c#t $reme %om#nia e lsat "n graniIele sale. Drept recompens, Merkel l-a m#ng#iat uJor pe cap cu posibilitatea ca Dimler &en1 s construiasc o fabric "n %om#nia, unde s se produc cutii de $ite1e pentru Mercedes. De;a constructorul german are o filial la Cugir, unde a promis s in$esteasc .// mil. euro. onta a discutat Ji cu Deutsc+e &ank care

doreJte s desc+id un ser$iciu financiar la &ucureJti, oferind astfel )// de locuri de munc. 'ntrebat fiind la "ntoarcere, unde a afiJat o min macabr dac o poate considera prieten pe Angela Merkel, onta a spus 8Sunt premieri ;n 1uropa pe care nu m-a< #eri deloc s9-i numesc prieteni* e prim-ministrul -oloniei, $onald 5us=, cancelarul % ustriei sau premierul Slovaciei, a r9spuns -onta Nu pot s9 spun acela<i lucru despre % n/ela Mer=el, ;ns9 ea este un om #oarte pra/matic <i #oarte ra:ional ;n ceea ce #ace <i nu <tiu dac9 are prieteni sau neprieteni ;n Rom>nia, dar ;n mod si/ur vede rela:iile rom>no-/ermane ;ntr-un mod e.trem de ra:ional 6aptul c9 am discutat ;n viitor, care va #i po0i:ia Rom>niei sau care e po0i:ia (ermaniei, ;nseamn9 c9 m-a considerat un partener de discu:ie8 *surs( DeCe 5eMs, %e1umat( onta a fost anunIat c +arta 2uropei de 2st se poate modifica "n orice moment, dac %om#nia nu face ceea ce trebuie. Alipirea Moldo$ei la %om#nia, dar Ji pierderea 0ransil$aniei "ntregi sau crearea unei encla$e mag+iare "n interiorul :tatului %om#n sunt raIiuni care depJesc o %om#nie "n metasta1. 7 %om#nie fr armat, fr economie "n general, fr agricultur sau elite intelectuale. :e pare c, din raIiuni care nu au nici o legtur cu %om#nia sau Moldo$a, aceast unire formal se $a face, "ntruc#t 42 Ji :4A sunt interesate de "mpingerea spre 2st a graniIei 5A07. Ceea ce l-a DterminatD "ns pe premier a fost e-act posibilitatea ca odat cu unirea Moldo$ei cu %om#nia, s aib loc desprinderea 0ransil$aniei. 'n conte-tul "n care cererile 42 pentru crearea unui stat Iignesc "n :udul %om#niei de$in tot mai $ocale, misiunea lui onta e e-trem de complicat. 2l are de Iinut "n fr#u o %om#nie gata s se destrame prin ea "nsJi. 3ndiferenIa poporului rom#n la $alorile reale ale $ieIii Ji "mbuibarea sa cu c#rnaIi, timp de peste dou decenii, ne-au adus aici. Ca %om#nia s nu mai "nsemne absolut nimic "n relaIiile internaIionale. 2a poate face acum doar politic Ji rspunde cu 8$a, s9 tr9i:i, a<a vom #ace8 celor interesaIi de resursele sale e-cepIionale.

N$T( I-:R(<NI U1UI. 'mi place s cred c $i1ita premierului c+ine1 "n %om#nia are legtur cu "nt#lnirea lui onta cu Angela Merkel. 5u-l suspecte1 pe premierul %om#niei de at#ta inteligen i cura; politic, dar "mi permit s sper la o micare

geopolitic sal$atoare, indiferent de unde i de cine e inspirat. Cci, la presiunile uriae ale 42 *recte Angela Merkel,, 9M3 sau 5A07 asupra %om#niei, singura ieire din clenci era re"nnodarea relaiilor cu C+ina, putere mondial de care se tem i %usia, i 5A07. e de alt parte, e plau1ibil ca relaiile "ncordate dintre @as+ington i Mosco$a s-l fi determinat pe Hladimir utin s sc+imbe paradigma istoric, accept#nd *poate c+iar "ncura;#nd, interpunerea C+inei "ntre %om#nia i propriii ei aliai *42 i 5A07,. :cutul antirac+et de la De$eselu "i pierde astfel din eficien pentru c, c+iar dac americanii "i au pe rui sub control, "n spatele lor se afl c+ine1ii care, la r#ndul lor, "i controlea1. 5u de dragul ruilor, e$ident, ci de dragul propriului interes. 'n acest ca1, se sc+imb toate scenariile economice 42-9M3-:4A care $i1ea1 resursele %om#niei, cci pre1ena C+inei aici impune alte abordri ale situaiei. Dac "n gu$ernul %om#niei ar e-ista mcar un singur om cu un 3Q peste medie, ar "nelege c aceast carte ar putea fi ;ucat inteligent, folosindu-se de c+ine1i at#t "mpotri$a e-ceselor 42-5A07, c#t i "mpotri$a politicii ruseti. entru c i ruii "i au, "n acest moment, pe c+ine1i, i "n fa, i "n spate...

:.-. 5-a $rea s se cread - Doamne fereteR - c sunt un duman al re$enirii &asarabiei "n matca fireasc. 5u, nicidecumR 3ubesc aceast ar i o $reau "ntreag. Am $rut doar s atrag atenia asupra unor posibile planuri de re"mprire a lumii i de reconsiderare a granielor teritoriale. Aadar, $reau &asarabia "n graniele %om#niei, ceea ce este oportun pentru strategiile geopolitice, dar trebuie s a$em inteligena de a nu pierde 0ransil$ania, pierdere pentru care s-a creat de;a cadrul necesar. Cci, dac 0ransil$ania n-a fost niciodat paal#c turcesc - nici atunci c#nd 4ngaria a fost *adic din 1F26, c#nd :uleiman Magnificul i-a nimicit pe unguri "n btlia de la Mo+acs, i p#n "n 2 septembrie 16B6, c#nd coaliia antiotoman a recucerit &uda, - de ce am accepta s de$in paal#c mag+iar= Acest lucru nu se poate reali1a dec#t cu complicitatea structurilor puterii i cu consimm#ntul unei populaii obosite. Asupra acestui conte-t am $rut s atrag atenia...