SOARELE SI INFLUENTA SA ASUPRA TERREI SOARELE este situat in centru Sistemului nostru solar si concentreaza peste 90 % din masa

totala a acetuia. Ca dimensiuni , este o stea mijlocie. S - a calculat ca masa Soarelui este de 1,9 X 10 30 kg. fiind de 333 000 ori mai mare ca cea a amantului. !ensitatea este 1,"1 g # cm 3 $adica 1 # " din densitatea medie a amantului% , fapt ce se e&plica accea ca este alcatuita in intregime din gaze. S - a o'ser(at ca Soarele e&ecuta o miscare neuniforma de rotatie in jurul a&ei sale , ce scade de la ecuator $unde este de )* de zile% la poli $3* zile%. +orta de acceleratie gra(itationala este de ), ori mai mare decat pe amant , dar campul sau magnetic este sla'. Soarele se compune dintr - o parte centrala $interiorul Soarelui% si atmosfera solara. Atmosfera solara cuprinde urmatoarele straturi: fotosfera , cromosfera si coroana solara. Fotosfera se afla situata la 'aza atmosferei solare si are temperaturi de cca -000 0 , aici apar uneori portiuni mai intunecate $care au cca "*00 0 % numite pete solare. s - a o'ser(at ca aceste pete apar intr - un numar mai mare cu o periodicitate edie de 11 ani. Cromosfera inconjura fotosfera si are temperaturi ce cresc spre e&terior pana la cca )0 000 0 . in cromosfera apar eruptii care genereaza asa - numitele protu erante solare, cu o periodicitate de 11 ani , corelata petelor solare din fotosfera. Coroana solara reprezinta partea e&terioara a atmosferei solare . ea este (izi'ila pe amant in timpul eclipselor totale de Soare. Interiorul Soarelui se caracterizeaza prin temperaturi deose'it de ridicate $1" milioane grade% si presiuni foarte mari , care fac ca materia sa fie in stare de plasma. Soarele este alcatuit in principal din /idrogen $,1,0- %% , /eliu $1,,10 %% si alte elemente $0,00 %%. 1n interorul Soarelui au loc reactii termonucleare care duc la eli'erarea unei mari cantitati de energie in spatiul cosmic. !in energia totala emisa de Soare , amntul primeste numai a )- a miliarda parte , cantitate suficienta insa pentru a asigura 'aza resurselor de energie terestra. Cantitatea de energie primita de la Soare pe o suprafata de 1cm)in timp de 1 minut , masurata la limita superioara a atmosferei terestre , perpendiculara pe directia de propagare a razelor solare , se numeste constanta solara. !in masuratori rezulta pentru constanta solara o (aloare de 1,9"cal#min#cm). 1nfluenta Soarelui asupra amantului se manifesta pin dinamica urmatoarelor fenomene terestre 2 mareele , circulatia aerului , dezagregarea rocilor , ciclurile 'iotice etc.

PRINCIPALELE ELE!ENTE SI FENO!E!E CLI!ATICE ALE TERREI 3lementele si fenomenele climatice principale ce caracterizeaza partea inferioara a atmosferei, situata in apropierea suprafatei terestre, sunt2 temperatura aerului, precipitatiile atmosferice si (anturile. a. REPARTITIA SI RE"I!UL TE!PERATURII AERULUI 4emperatura aerului este determinata de caracteristicile 'ilantului radiati(, de modificarile acestuia si de influenta altor factori. 4emperatura medie anuala a aerului scade de la ecuator la poli, de la )0 0 - 300 C in zona intertropicala, la 100 - )00 C in zona temperata si la (alori mai mici $c/iar negati(e% in regiunile polare. 5ceasta scadere a temperaturii a dus la formarea unor zone de caldura $termice% $calda, temperata, rece%. Scaderea temperaturii in latitudine se datoreste miscarii de re(olutie, formei amantului si inclinarii a&ei. 4emperatura aerului se modifica in cursul unui an in functie de anotimp, intr - o masura mai redusa in zona intertropicala si mai accentuate la latitdini mari. 1n lunile e&treme $ianuarie, iulie% temperatura medie a aerului difera foarte mult. 5mplitudinile termice anuale sunt foarte mari in zonele reci si foarte reduse in apropierea ecuatorului 4emperatura aerului (ariaza in cursul unei zile $)" ore% datorita modificarii 'ilantului radiati(. cele mai mari (ariatii in )" de ore se inregistreaza in Sa/ara $3*0 - "00%

4emperatura scade cu inaltimea , in medie cu -," 0 la 1 km., ceea ce face ca regiunile muntoase cu altitudini mari sa ai'a temperaturi scazute. 6neori, datorita unor conditii specifice, pot aparea in#ersiuni $e temperatura. . REPARTITIA SI RE"I!UL PRECIPITATIILOR recipitatiile se datoresc sc/im'arilor de faza al apei si circuitul apei in natura, iar regimul lor este legat de e(aporatia de la suprafata oceanelor si continentelor si de circulatia maselor de aer. a. Formarea precipitatiilor. 5pa reprezinta o e&ceptie in natura in ceea ce pri(este trecerea ei de la o stare de agregare la alta in conditiile termice o'isnuite din atmosfera. de aceea, ea se gaseste simultan in natura in cele trei forme2#apori $e apa, apa in stare lic%i$a si &%eata. 4ocmai aceasta e&ceptie, pe care o reprezinta molecula de apa, este factorul determinat al circuitului apei si al formarii precipitatiilor. rocesul de e(aporare duce la formarea umiditatii aerului, iar procesul de condensare, la formarea cetii si a norilor. precipitarea se produce atunci cand picaturile de apa si cristalele de g/eata nu mai pot fi sustinute de curentii ascensionali. 4ransferul apei su' diferite forme intre oceane, atmosfera si continente formeaza circuitul apei in natura. 1n acest circuit, norii reprezinta un moment o'ligatoriu de trecere. ei sunt purtatorii ,,potentiali7 ai precipitatiilor atmosferice, care se formeaza in cazul realizarii conditiilor necesare $ temperatura, presiune, saturatie, tensiunea (aporilor etc.% producerii lor. rincipalele tipuri de nori sunt 2 cirrus, cirrocumulus, cirrostratus, altocumulus, altostratus, nim ostratus, stratus, cumulus, cumulonim us' acestia au numeroase (arietati. . Repartitia precipitatiilor pe suprafata terestra. !iferentierile teritoriale ale precipitatiilor medii anuale sunt foarte mari. 1n zona ecuatoriala, cantitatile ari de precipitatii $peste )000 - 3000mm anual% sunt datorateunei e(aporatii puternice si continui, la care se aduga e&istenta unor puternice con(ergente ale aerului. 5ceste cantitati mari sunt inregistrate atat pe oceane cat si pe continente.

recipitatiile mari care se inregistreaza in afara zonei ecuatoriale se datoresc circulatiei aerului dinspre oceane spre continente. 8egiunile cu precipitatii a'undente $de )000 - 3000mm anual si c/iar mai mult% din afara zonei ecuatoriale sunt2 tarmul de (est al 1ndiei , 1ndoc/inei si poalele 9imala:ei , datorita musonilor , si partea de (est a 5mericii de ;ord $ intre "* 0 *00 latitudine nordica% si de Sud $intre "00 - *00 lat.. sudica% , datorita (anturilor de (est. 1n zonele de formare a alizeelor se creeaza un are deficit de umiditate , care nu este compesat de alti factori . aici s - au format deserturile tropicale. 1n regiunile polare, precipitatiile sunt reduse, datorita e(aporatiei foarte mici, a punctului de saturatie foarte scazut si a circulatiei continue a aerului dintre poli spre cercurile polare. recipitatiile solide $su' forma de zapada% sunt caracteristice zonelor cu temperaturi scazute. 1n regimul anual, sezonier si lunar al precipitatiilor atmosferice e&ista diferentieri de la o regiune la alta , datorita actiunii com'inate a factorilor genetici. au fost indi(idualizate mai multe tipuri $e re&im al precipitatiilor astfel2 -tipul ecuatorial , cu precipitatii in tot cursul anului. -tipul su ecuatorial , cu o perioada ploioasa si una secetoasa, determinate de migrarea alizeelor in latitudine $intre *0 - 1)0%. -tipul $esertic, cu precipitatii reduse , neregulate. -tipul oceanic temperat, cu precipitatii in tot cursul anului $mai mari iarna%. -tipul continental temperat, cu precipitatii mai mari (ara , dar in general reduse in cursul unui an. -tipul me$iteranean, cu precipitatii mai mari iarna si reduse (ara. -tipul musonic, cu precipitatii foarte 'ogate (ara si reduse iarna. -tipul polar, cu precipitatii reduse. Cele mai mari precipitatii de pe <lo' depasesc 10 000mm#an. dintre punctele cu astfel de precipitatii, amintim 2regiunea 5ssam din 1ndia si insulele 9a=aii $cu peste 1) 000mm% , Camerun $peste 10 000mm%.

Cele mai reduse precipitatii s-au inregistrat in desertul 5tacama2 1,,mm in 10 ani. 5ici este polul ariditatii de pe <lo'.

> pro'lema importanta pentru omenire o constitue atenuarea efectelor negati(e datorata cantitatilor prea mari sau prea reduse de precipitatii care cad in anumite regiuni. 5stfel, precipitatiile mari care cad in anumite regiuni un timp indelungat fa(orizeaza culti(area numai a anumitor specii de plante, iar precipitatiile cu caracter ,,torential7 contri'uie la accelerarea eroziunii terenurilor si la inundatii. recipitatiile foarte reduse din zonele desertice nu permit instalarea unei (egetatii 'ogate si nici culti(area in mod normal a terenurilor. roducerea unor precipitatii artificiale si ,,dirijarea7 maselor de nori dinspre oceane spre continente reprezinta pro'leme care nu sunt insa rezol(ate pentru a fi aplicate in practica, desi e&ista preocupari incurajatoare in acest sens. c. CIRCULATIA "ENERALA A AT!OSFEREI 5ceasta se formeaza datorita $iferentelor $e presiune dintre diferite regiuni si rotatiei Pamantului. a. (iferentele $e presiune determina deplasarea aerului dintr - o regiune cu presiunea ridicata $anticiclon% spre o regiune cu presiunea mai co'orata $ciclon%. 5ceasta deplasare are loc pana se egalizeaza presiunea celor doua regiuni. 5cest lucru este pus in e(identa de raportul care e&ista intre repartitia pe <lo' a presiunii atmosferice medii anuale si a principalelor (anturi. ! ) Presiunea ma*ima ( ) Presiunea minima

. In a senta rotatiei Pamantului , aerul s - ar deplasa in mod constant de-a lungul meridianelor. 8otatia terestra imprima o miscare a maselor de aer si contri'uie la de(ierea acestora. ?asele de aer care circula la suprafata amantului sufera o a'atere de la directia initiala a miscarii datorita unei forte , numita forta lui Coriolis. 5ceasta forta ia nastere datorita faptului ca (iteza de rotatie a punctelor situate la latitudini diferite scade de la ecuator catre poli. 5stfel , in emisfera nordica , alizeele si (anturile polare sunt a'atute de la directia nord - sud spre dreapta $(est% , iar (anturile ce 'at dinspre tropice spre latitudini mai mari $de la sud spre nord% sunt a'atute spre est $tot spre dreapta% formand --intre "00 - -00-- (anturile de (est. +orma (anturilor de (est reprezinta consecinta cea ai e(identa a rolului miscarii de rotatie in circulatia generala a atmosferei.

c. Circulatia atmosferei se realizeaza in lini generale intre ecuator si poli in cadrul a trei mari circuite. 5stfel, intre ecuator si tropice, aerul se deplaseaza la suprafata amantului dinspre latitudinile mai mari spre ecuator $formand alizeele% si in sens in(ers la inaltime. la latitudinile mijlocii $"00 - -00 %, circuitul este in(ers, iar la suprafata amantului isi sc/im'a directia din lungul meridianelor in lungul paralelelor $(antul de (est%. in zonele polare, circuitul se realizeaza dinspre poli spre cercurile polare la suprafata terestra si in(ers la altitudine. @a limitele acestor circuite se realizeaza +one $e con#er&enta, la ecuator si cercurile polare , unde aerul urca in mod continuu de la suprafata amantului , spre inaltimi, si +one $e $i#er&enta , la poli si tropice , unde aerul co'oara din stratosfera spre suprafata amantului. $. In troposfera inalta circula curenti , -et . Cercetandu - se troposfera inalta, s - a o'ser(at ca in zonele de contact ale acestor circuite, la inaltimi de - - 1) km. circula in lungul paralelelor, de la (est spre est, o serie de (anturi foarte puternice, denumite curenti , -et . -et , stream / . 3i se deplaseaza cu (iteze mari, care in zona lor centrala ating 100km # /. e. Repartitia pe "lo a #anturilor permanente are un caracter zonal. rincipalele (anturi cu caracter permanent sunt 2 - #anturile polare, care 'at in tot timpul anului dinspre poli spre cercurile polare. - #anturile $e #est, care 'at intre "00 - -00 latitudine nordica si sudica. - ali+eele, care 'at dinspre tropice spre ecuator.

4ot un caracter permanent are si miscarea ascendenta a aerului din lungul ecuatorului $calmele ecuatoriale%. > influenta climatica si meteorologica deose'ita o are deplasarea sezoniera a zonelor de con(ergenta si di(ergenta din zona intertropicala. 5ceasta e&plica sc/im'area conditiilor climatice la latitudinile de *0 1)0 si 300 - "00 si ,,mi&rare0 sezoniera a calmelor ecuatoriale la nord si la sud de ecuator in dependenta de modificare pozitiei aparente a Soarelui in cursul unui an..

f. 1anturile perio$ice, neperio$ice si cele locale complica circulatia generala a aerului. !in grupa (anturilor periodice, cea mai mare insemnatate meteorologica si climatica o au #anturile musonice, care se formeaza intre >ceanul 1ndian si 5sia de Sud - 3st, datorita diferentelor sezoniere de presiune. Aara, masa continentala mai calda si cu presiune co'orata atrage aerul oceanic mai dens , cu presiune ridicata , a carui deplasare formeaza musonul de (ara , 'ogat in precipitatii. 1arna , situatia este in(ersa. > importanta meteorologica deose'ita o au pentr zonele intertropicale ciclonii tropicali, care se deplaseaza paralel cu ecuatorul, de la est spre (est. 5cestia se formeaza pe oceane $intre 10 0 - )00%, unde au (iteze mai reduse $10 - )0 km. # /% ,iar la contactul cu regiunile continentale se deplaseaza spre latitudinea de 300 - 3*0 , marindu - si (iteza $la "0 - -0 km#/% si formand furtuni (iolente de - a lungul coastelor $in 5erica Centrala ,partea de sud a 5mericii de ;ord, peninsulele 1ndia si 1ndoc/ina, nord - estul 5ustraliei, sud - estul 5fricii%. Ciclonii tropicali se produc datorita incalzirii puternice a oceanului, e(aporarii intense, iar traiectoriile lor sugereaza o legatura stransa de curentii oceanici ecuatoriali. 1anturile perio$ice si locale se formeaza in orice regiune unde e&ista conditii de geneza fa(ora'ile. !intre acestea, amintim ri+ele $e munte si litorale, f2%nul, precum si diferite (anturi specifice anumitor regiuni $ ora pe tarmul !almatiei, mistralul in sudul +rantei, cri#atul in partea de est a 3uropei, simunul, %amsinul in Sa/ara si paninsula 5ra'ia %. Read more at http://www.noiscriem.net/2013/07/soarele-si-influenta-sa-asupraterrei.html#tQm9 r!"#rme$%20.99