Pr.

Serafim Rose: Sfantul Ioan Maximovici si influenta apuseana Scrierile teologice ale Arhiepiscopului Ioan si problema "influentei apusene" in Teologia Orto oxa

"Teologia cea e sus"

Asta!i am sarbatorit pra!nicul Parintilor e la Sinoa ele "cumenice# care este in fiecare an in aceasta perioa a upa $% iulie. &upa cum ne spune slu'ba ce le este inchinata# acesti Parinti ai Sinoa elor "cumenice sunt cei sapte stalpi e intelepciune pe care (ristos &umne!eul nostru a intemeiat )iserica. "ste foarte important pentru noi ca# intr*o asemenea !i# sa ne gan im ce este teologia. Mai intai e toate trebuie sa fim foarte constienti ca teologia nu este oar o chestiune a unor oameni care merg la scoala# care evin foarte intelepti in citirea Scripturilor si in scrierile Sfintilor Parinti# ca apoi * fie singuri sau impreuna cu altii * sa elabore!e foarte frumos si logic# ceea ce gan esc ei ca cre e )iserica. Toate acestea sunt in punctul e ve ere al unei intelegeri omenesti. Teologia este ceva mai inalt.

+n teolog foarte renumit al )isericii e a!i# in generatia veche * ce acum e pe cale sa ispara si al carei mesa' trebuie sa*l intelegem aca vrem sa ramanem orto ocsi * este Pr. Mihail Poma!ans,i in -or anville. .iin constient e toate ificultatile pe care le intampina Orto oxia acum# e acei oameni ce ca in invataturi gresite si e toate aceste ispite ce ne asteapta# a !is: "Suntem in siguranta intr*un singur loc: slu'bele bisericesti". Aceasta pentru ca intreaga noastra teologie este continuta in umne!eiestile slu'be# ce au fost alcatuite e mari Parinti# ca Sfantul Ioan &amaschin si multi altii# inca in vremea acestor Sinoa e "cumenice can intreaga invatatura ogmatica a )isericii a fost foarte bine stabilita. Astfel# Parintele Mihail ne scrie ca umne!eiestile slu'be sunt o garantie /a reptei cre inte# n. tra .0# pentru noi in ca! ca oamenii incep sa primeasca invataturi gresite./ 1u toate ca exista voci printre teologi care spun ca nu numai limba'ul cartilor e cult trebuie actuali!at# ci insusi continutul acestora trebuie schimbat in ce priveste numele unor eretici con amnati in ele# n. tra .0. &e asemenea# in aceeasi scrisoare# aminteste in special 1on acul catre acesti Parinti. Acest con ac# ce este repetat si cu alte oca!ii can sunt pra!nuiti Sfintii Parinti# suna astfel:

"Propova uirea Apostolilor si ogmele Parintilor au intarit )isericii o singura cre inta# care# purtan haina a evarului# cea tesuta in teologia cea e sus# rept in reptea!a si slaveste taina cea mare a reptei cinstiri e &umne!eu"./2e!i Mineiul pe Iulie# !iua a saispre!ecea# n. tra .0

2e em aici ca teologia este ceva ca o haina tesuta e sus: "O haina a A evarului tesuta in teologia cea e sus". Aceasta este# cu siguranta# o conceptie espre teologie cam iferita e acele cursuri simple e ceea ce se numeste teologie. Teologia * cunoasterea lui &umne!eu# stiinta lui &umne!eu * este ceva ce vine e sus prin inspiratie umne!eiasca. 1an Sfintii Parinti se a una la Sinoa e si &uhul Sfant este cu ei# acele lucruri pe care ei le con amna# le efinesc si le hotarasc nu sunt simple expresii ale intelepciunii omenesti# ci sunt ceva ce vine e sus.

Teologia Arhiepiscopului Ioan

Avem in vremea noastra# foarte aproape e noi# pe cineva care este teolog exact in acest fel: Arhiepiscopul Ioan Maximovici# care# prin harul lui &umne!eu# ne*a fost aruit in aceste vremuri in urma. /Sfantul Ioan Maximovici# .acatorul e Minuni /$34%*$4%%0 a fost proslavit e &umne!eu cu moaste intregi# aflate asta!i in cate rala ")ucuria tuturor celor neca'iti" in San .rancisco. "ra inru it cu Sfantul Ierarh Ioan /Maximovici0 e Tobols, /$%5$*$6$50. Sfantul este e asemenea si mare facator e minuni# o parte intre acestea fiin escrise in oua carti aparute si in limba romana. A fost canoni!at e )iserica Orto oxa Rusa in &iaspora in anul $447# n. tra .0. 8a el gasim foarte multe lucruri ce ne a'uta sa ramanem crestini orto ocsi a evarati chiar si in vremurile foarte ificile ce ne asteapta. 2e em in el un om sfant# un ascet cu o pravila e rugaciune si e a'utorare a celorlalti si chiar e neo ihna. Acest fapt este extrem e inalt si inaltator9 chiar aca noi insine nu facem acestea# totusi ve em in el un exemplu plin e inspiratie espre cum traieste un Sfant Parinte in !ilele noastre. 1ontinuam sa gasim noi comori in el# aspecte ce nu au fost prea mult iscutate in trecut. Si acum am a'uns la cea e* a !ecea pomenire a a ormirii sale# pe care am cinstit*o cu mai putin e o luna in urma. Se intampla e asemenea ca aceasta sa fie si a 5:*a aniversare e can a evenit preot si monah. &eci se cuvine a gasi acum o alta comoara a sa: comoara scrierilor sale teologice# care pana acum au fost foarte putin cunoscute# chiar si in ruseste. Am reusit sa a unam cateva in scrierile lui# e fapt oar putine9 si ve em ca# intr*a evar# esi nu este cinstit ca fiin un mare teolog# este e fapt un teolog mult mai mare ecat multi intre oamenii ce sunt slaviti ca fiin teologi. &ar el este un teolog exact in sensul teologiei celei e sus si nu oar al lectiilor e scoala sau aca emice# cum le numim noi. &in aceasta putem afla ceva foarte important espre cum sa fim si sa ramanem crestini orto ocsi constienti si a evarati si cum sa transmitem bogatiile tra itiei Orto oxe# ce este amenintata sa se piar a e pe fata pamantului.

In ce priveste formatia sa teologica# Arhiepiscopul Ioan# can era in Serbia# upa ce a terminat facultatea e rept# a urmat obisnuita aca emie teologica si a primit ceea ce noi numim titlul e octor in teologie9 aceasta inseamna ca a trecut prin toate cursurile si stie eci totul espre chestiunile# problemele teologice s.a.m. . In spatele acesteia# se afla# totusi# ceva mult mai important pentru un teolog a evarat * si printr*un a evarat teolog intelegem pe cineva care vorbeste cu a evarat cuvintele lui &umne!eu# nu oar repeta ceea ce gaseste in carti. A ica# era intr*o familie foarte evlavioasa# el insusi fiin foarte evlavios in copilarie. Avea experienta Sfintei Rusii inainte e revolutie# mergea la manastiri# cinstea icoanele facatoare e minuni# cinstea pe sfinti si pe oamenii uhovnicesti# citea 2ietile Sfintilor si a fost patruns e aceasta intreaga atmosfera in Rusia# fapt ce era inca posibil atunci pentru oamenii evlaviosi. Pentru aceasta a evenit mai tar!iu un asa e mare teolog si un asa e mare sfant.

In afara e aceasta# ve em ca a existat o persoana care l*a inspirat# esi nu in sensul in care am spune a!i ca l*a "influentat" /a ica# nu putem spune ca aceasta persoana a influentat aceasta sau aceea# ci mai egraba l*a inspirat pe Arhiepiscopul Ioan sa fie in intregime in )iserica si sa fie un teolog0. Aceasta persoana a fost Mitropolitul Antonie (rapovit,i /$3%7*$4;70. A fost primul intaistatator al )isericii Ruse in "xil# un mare ierarh al ultimelor !ile ale vechii Rusii si o foarte importanta personalitate istorica a !ilelor noastre# atat atunci cat si acum. "ra cunoscut pentru vorbirea sa libera# pentru marea sa in ra!neala si pentru ca nu era prea politicos can era vorba e probleme importante ale )isericii. "ra un luptator foarte constiincios pentru cele mai bune tra itii orto oxe. Accentua mereu nevoia e a ne "intoarce la Sfintii Parinti"# pe care bineinteles ca Arhiepiscopul Ioan a urmat*o intru

totul9 si vorbea e asemenea si espre teologia orto oxa ca fiin foarte mult legata e viata uhovniceasca si morala ca opo!itie fata e acea teologie invatata simplu in scoala si apoi repetata.

Scrierile Mitropolitului Antonie sunt# totusi# estul e iferite e cele ale Arhiepiscopului Ioan# pentru ca Mitropolitul Antonie era implicat foarte mult in lumea aca emica. "ra con ucatorul mai multor aca emii teologice si trebuia sa fie mereu constient e problemele timpului sau. Trebuia sa stie ce gan eau niste oameni ca tolstoistii * oameni care incercau sa submine!e cre inta in &umne!eu si in )iserica * si se gan ea mereu cum ar putea sa transmita mesa'ul Orto oxiei unor asemenea oameni. Scria mereu lucrari espre teologia orto oxa# fiin el insusi foarte legat e problema pre!entarii Orto oxiei oamenilor care erau eparte e ea. Astfel# gasim ca scrierile sale sunt e fapt mult mai putin sugestive ecat cele ale Arhiepiscopului Ioan# espre care vom vorbi acum.

"chilibrat intre extreme

8ucrarile teologice ale Arhiepiscopului Ioan sunt estul e putine ca numar. <u le*am gasit inca pe toate pentru ca nu sunt inca a unate intr*un singur loc. Se afla in reviste vechi# e obicei reviste bisericesti care aveau o circulatie foarte restransa si care acum sunt aproape toate pier ute. +nele sunt in vechile reviste bisericesti in Iugoslavia anilor $4=: si >;:9 altele sunt in propriile sale mici perio ice in 1hina si America. Am gasit printr*o pura intamplare# un articol lung * bineinteles ca prin harul lui &umne!eu l*am gasit * ce a fost tiparit la 2arsovia in $4;: si in care probabil n*au mai ramas ecat cateva copii. Multe intre scrierile sale sunt articole foarte scurte * pre ici foarte a anci * ar are si mai multe articole lungi * e =:# ;:# 7: e pagini * ce sunt foarte importante. A scris impotriva ere!iei lui )ulga,ov si a sofiologiei. A scris espre Maica &omnului intr*un tratat pe care il tra ucem pentru un nou numar in "1uvantul Orto ox". /8ucrare tra usa si in limba romana cu titlul "1instirea Maicii &omnului in tra itia orto oxa"# tra . e 1ristian Maxim# " itura Icos# 1lu' *<apoca# =:::# n. tra 0. A scris e asemenea espre Sfanta Rusie# <oii Mucenici# )iserica * Trup al lui (ristos# insemnatatea iasporei ruse# monarhia orto oxa si multe alte asemenea teme.

&in scrierile sale teologice ve em ca Arhiepiscopul Ioan era estul e iferit e Mitropolitul Antonie. Principala caracteristica pe care o putem esprin e in scrierile sale teologice este libertatea. "ste intru totul a ancit in tra itia orto oxa si este el insusi un i!vor e a evarata teologie orto oxa. <u are nici un fel e influente straine sau vreo supraaccentuare a unei parti a tra itiei in pricina vreunei controverse. "l evine astfel foarte valoros ca autoritate in iscutiile ce se poarta in limba engle!a espre asa !isa influenta apuseana asupra teologiei orto oxe in ultimii 6:: e ani. &e exemplu# intr* un articol pe care l*a scris espre iconografie# afirma a evaratul stil orto ox iconografic# ar in acelasi timp nu este prea mahnit e icoanele in stil apusean# atata timp cat sunt in anumite limite si au fost binecuvantate sa se afle in )iserica.

A scris e asemenea espre o intrebare: "Pentru ce s*a rugat (ristos in ?ra ina ?hetimani@" Aici ve em cum a reusit sa se escurce cu un subiect care la vremea aceea era foarte controversat. &evenise controversat eoarece ascalul sau# Mitropolitul Antonie opunan u*se la ceea ce el numea: interpretarea scolastica a "rasplatirii facute unui &umne!eu 'ignit"# a mers putin prea eparte in irectia opusa si astfel a pus un accent prea mare pe semnificatia rugaciunii lui Iisus (ristos in ?ra ina

?hetimani# ca si cum aceasta ar fi fost cea mai importanta parte a rascumpararii noastre# iar 1rucea a fost cumva subestimata. Aceasta se intampla a esea can cineva este implicat in polemici cu argumente cu alti teologi. +nii merg putin prea eparte intr*o parte si ca o contracarare a acestui fapt celalalt merge prea eparte in cealalta parte. Arhiepiscopul Ioan avea un foarte bun echilibru in acestea# ceea ce arata cat e sanatos era punctul sau e ve ere si cum nu ca ea in nici un fel e extreme. A luat partea cea mai buna in invatatura Mitropolitului Antonie espre acest subiect * ragostea compatimitoare a &omnului Iisus (ristos pentru intreaga omenire * si in acelasi timp a corectat cateva intre greselile pe care le avea Mitropolitul Antonie in articolul sau. &e exemplu# Mitropolitul spunea ca este necuviincios in partea noastra sa gan im ca &omnului Iisus (ristos I*ar fi fost frica e suferintele ce*I stateau inainte# pe can ma'oritatea Sfintilor Parinti vorbesc exact espre acest punct: prin aceasta se ove este natura umana a lui Iisus (ristos# ca Ii era teama e suferintele ce aveau sa vina. &eci Arhiepiscopul Ioan a corectat aceasta si a aratat e asemenea si partea buna a invataturii Mitropolitului Antonie espre iubirea compatimitoare. Oamenii vorbeau una si alta# unii aparan un punct e ve ere# altii aparan u*l pe celalalt# iar Arhiepiscopul Ioan l*a iscutat fara sa faca in el nici un fel e controversa. &e fapt# citin u*i articolul# n*ai ghici nicio ata ca era vreo controversa. Aceasta arata cat e echilibrat era.

"Influenta apuseana"

8a fel a fost si cu problema "influentei apusene"# espre care Mitropolitul Antonie a vorbit# e asemenea# mult. "ste foarte important pentru noi sa aflam exact ce inseamna aceasta# eoarece este a evarat ca# pentru mai multe sute e ani# in )iserica Orto oxa au existat imprumuturi in scrierile teologice# in apus# e la romano*catolici. +nii oameni vorbesc putin prea mult espre influenta apuseana9 merg prea eparte si vor sa arunce tot in ultimii 6:: e ani. )ineinteles ca asa ceva este gresit. &ar la Arhiepiscopul Ioan observam ca# la fel cum era foarte echilibrat fata e Mitropolitul Antonie can au fost proteste impotriva invataturii lui# tot asa echilibrat era si in ce priveste problema influentei apusene.

O ata noi insine l*am intrebat pe Arhiepiscopul Ioan espre problema invataturii Mitropolitului Antonie si in felul sau aparte# a at in mana spunan # ""ste nesemnificativa". 1u alte cuvinte# aceasta invatatura are parti foarte importante si aca sunt greseli in ea# este un fapt secun ar# neimportant.

Arhiepiscopul Ioan a avut aceeasi atitu ine si fata e un alt mare ierarh in teologia orto oxa: Mitropolitul Petru Movila# /canoni!at e )iserica Orto oxa Romana in anul =::=# n. tra 0# care a trait in secolul al A2II*lea# in acelasi timp cu Sfantul Iov e la Pociaev# in vestul Rusiei. Mitropolitul Petru era acu!at ca este prea influentat e apus9 iar unii chiar vroiau sa*l elimine e tot# spunan ca nu e orto ox. Arhiepiscopul Ioan# avea# totusi# mare evlavie la el si putem ve ea in aceasta atitu ine un aspect foarte important espre intreaga problema a influentei apusene.

Problema influentei apusene a patruns in )iserica upa Sino ul e la .lorenta in $7;4. Atunci a fost o vreme can # pentru motive politice# teologii bi!antini au mers in apus si au capitulat9 a ica au ce at in fata invataturii romano*catolice si au acceptat anumite invataturi care nu erau orto oxe. Au semnat cu

totii +nirea cu Roma * toti cu exceptia marelui stalp al Orto oxiei# Sfantul Marcu al "fesului. &upa aceasta au urmat timpuri foarte grele pentru )iserica.

<oi# stu iem acum aceste fapte upa 5:: e ani. Putem ve ea ca aceasta falsa unire a fost bineinteles respinsa si ca )iserica Orto oxa nu a acceptat*o. &ar la vremea aceea si o perioa a estul e in elungata upa aceea * peste o suta e ani * problema +nirii e la .lorenta a fost una foarte ificila pentru )iserica. In Rusia# ime iat ce Mitropolitul Isi or s*a intors si a !is# "Am semnat +nirea"# l*au at afara. A venit la )iserica si Tarul insusi era acolo. "1e*ai facut@" a !is tarul. "Ai semnat +nirea cu Roma@" * si l*au bagat la inchisoare si au respins total +nirea. A trebuit sa se reintoarca in apus# scapan prin Polonia si in cele in urma a a'uns car inal in )iserica romano*catolica# un apostat e la Orto oxie.

Sfantul Marcu al "fesului# pe e alta parte# a respins +nirea# mai intai in apus si apoi in ?recia9 si can s*a intors a a unat in 'urul lui oameni care erau e asemenea impotriva +nirii. Apoi# la numai $5 ani upa Sino ul e la .lorenta# prin 'u ecatile lui &umne!eu * si foarte probabil tocmai pentru ca fusese acceptata +nirea * a ca!ut 1onstantinopolul. &upa aceasta a fost patriarh ?hena ie# un ucenic al Sfantului Marcu al "fesului# care a respins +nirea9 ar# pentru multa vreme# a existat multa confu!ie in )iserica ?reaca. "xista o carte intreaga pe acest subiect# a lui TimothB Care /P.S. Dallistos0# numita "ustratios Argenti /Oxfor # $4%70# ce iscuta atitu inea grecilor fata e Roma tocmai in aceste secole upa $75:. 2e em ca era mare confu!ie in ?recia: aca catolicii sunt parte a )isericii sau nu. &e multe ori episcopii orto ocsi chemau franciscani sau ie!uiti sa pre ice in bisericile lor. Romano*catolicii si orto ocsii aveau chiar slu'be in aceleasi biserici# esi# in multe locuri in ?recia# aveau altarul intr*un loc separat. In mo clar# ei nu prea stiau aca au acceptat sau nu +nirea. "rau multi care se impotriveau cu putere# ar altii !iceau "Pai# am semnat actele9 toti au semnat# si Patriarhul a semnat# si Imparatul. <u suntem in atorati@"

In ?recia aceasta problema era mult mai grava ecat in Rusia# ar acelasi lucru s*a intamplat si in Rusia. In partea vestica a Rusiei au venit misionarii latini si au incercat sa atraga oamenii spre a eveni romano*catolici. &e aici a pornit problema influentei apusene in Rusia.

Aceasta situatie e'a continua e $:: e ani si mai bine# can # la sfarsitul secolului al A2I*lea# latinii au mai facut o unire# e ata aceasta in partea vestica a Rusiei: +nirea e la )rest*8itovs,# impotriva careia a luptat Sfantul Iov e la Pociaev. In mo va it# incercau sa cucereasca intregul Rasarit. Se foloseau e confu!ia oamenilor in ?recia / aca sunt sau nu in unire0 ca e o sansa e a*si instala proprii lor misionari# e a*si ase!a proprii episcopi in orasele grecesti# ca apoi sa preia# e fapt# intregul Rasarit# incepan cu ?recia si mergan spre Rusia.

Acestea au fost vremuri foarte grele pentru Orto oxie. Marii Parinti stiau ca romano* catolicii au luat*o ra!na in octrina lor si s*au espartit e )iserica si totusi era si propagan a aceasta e a face parte in )iserica 8atina# ca si cum papa ar fi fost con ucator intre episcopi. In acelasi timp# in Apus a aparut ceea ce numim noi a!i "Renastere": o intreaga miscare culturala care# bineinteles# ca in mare parte# era o revigorare a vechilor i ei pagane. Intreaga semnificatie a Renasterii poate fi probabil insumata ca fiin o continuare a miscarii scolastice timpurii in Apus. A ica era caracteri!ata printr*o e!voltare a

intelepciunii lumesti# a ceva ce nu este necesar pentru mantuirea sufletului. Atunci# stiinta * a invata espre natura * a inceput sa aiba importanta pe care o are a!i# limbile au inceput sa fie stu iate# erau facute tra uceri si vechii clasici greci si latini erau reintorsi in uitare# ei fiin foarte putin stu iati in secolele timpurii upa ca erea ?reciei si Romei. <ivelul e invatatura a crescut: oamenii au evenit mai constienti e istoria lumii# e stiinta si e intelepciunea lumeasca in general.

Prin ea insasi aceasta intelepciune lumeasca nu are importanta9 ar o ata ce cineva patrun e in ea# acela capata o anume atitu ine a mintii. Aceasta atitu ine nu este in ea insasi ostila mantuirii# ar trebuie inteleasa corect pentru a afla cum poate cineva sa*si mantuiasca sufletul aca o are. &e fapt# in secolul AA# aceasta miscare culturala apuseana a inva at intreaga lume. Oricine vine la Orto oxie a!i# probabil cu exceptia unor triburi in +gan a si DenBa# este implicat in aceasta problema e a sti cum sa*ti mantuiesti sufletul o ata ce ai evenit intelept lumeste si sofisticat# stiin espre istoria lumii# stiinta# etc.

&an raspuns pentru cre inta noastra

In secolul A2II# atat in Rusia cat si in ?recia# e ucatia orto oxa era la un nivel foarte sca!ut. In acea vreme erau oameni precum Mitropolitul Petru Movila care au va!ut ca# in aceasta asa*!isa intelepciune# aceasta cunoastere# aceasta "e ucatie e nivel universitar" venita in apus era un mare pericol pentru Orto oxie# eoarece oamenii orto ocsi obisnuiti erau foarte simpli.

Sfantul Apostol Petru ne spune in "pistola sa ca trebuie sa fim gata sa am raspuns celor ce ne intreaba espre cre inta noastra. /I Petru ;# $5 0 Astfel# o persoana simpla# ce cre e Orto oxia in felul in care a mostenit*o# nu prea e capabila sa aiba un raspuns atunci can cineva foarte estept si sofisticat il intreaba tot felul e lucruri espre 1re inta * si nu neaparat cu o intentie rea.

Am avut un exemplu chiar in mica noastra iscutie e ieri. Am citit in 2ietile Sfintilor ca a venit un balaur si a inceput sa ispiteasca pe sfant# precum la Sfanta Marina sau Sfantul Ioan Mult*patimitorul. 1e trebuie sa cre em noi espre aceasta@ 1iteste acest text unor oameni ce traiesc aici in Platina sau in San .rancisco sau oriun e in lumea mo erna si care n*au fost crescuti total in uhul evlaviei Orto oxe si vor avea ten inta sa ra a e tine. Incerci sa le ai o explicatie: "Pai# erau cu a evarat balauri"# si ei !ic: "(ai# nu ne pacali# invente!i tu. Asta e superstitie. 2rei sa spui ca tu inca mai cre!i asta@" 1e le raspun!i@ Sau aca vreun copil e*al tau citeste acasa viata unui sfant si apoi se uce la scoala si vorbeste espre ea# oamenii vor ra e e el cu gura pana la urechi. "2rei sa spui ca tu chiar ai citit povestioarele alea naive@" vor !ice. ")alauri aparan intr*un nor e fum@" In 2ietile Sfintilor# parul Sfintei Marina si barba Sfantului Ioan Mult*patimitorul sunt cu a evarat parlite e balaur cu focul ce iese in gura sa. 1um trebuie inteleasa aceasta@ Sfanta Marina era la inchisoare9 cum a trecut balaurul e pa!a# cum a trecut e usa incuiata@ 1e se intampla acolo@ In primul ran # exista balauri@ &aca esti prea simplu in cre inta ta# vei !ice# "Pai# cre # pentru ca asta e ceea ce am mostenit e la Sfintii Parinti". Iar ei vor !ice: "&a# asa e# ar tu trebuie sa a uni scrierile Sfintilor Parinti# sa le corecte!i si sa arunci asemenea chestii in ele". Si e fapt# aca ne uitam la )iserica Romano*catolica e a!i# vom ve ea ca exact asta fac. "i cre ca Sfantul <icolae sau Sfantul ?heorghe nici nu exista9 i*au aruncat afara pentru ca spun ca asta e superstitie.

&e aceea# o ata cu venirea e ucatiei apusene# exista pericolul ca Orto oxia va fi atat e simpla si primitiva incat nu va sti sa raspun a espre ea insasi. Astfel# va exista oar o insula e oameni care vor !ice simplu# "1re # pentru ca asa am mostenit"9 iar oamenii care au o e ucatie apuseana nu vor putea cre e. 2e em eci# ca este nevoie sa intelegem ce este aceasta problema a e ucatiei apusene# pentru a le putea raspun e cu propriile lor argumente si pentru a le spune exact ce se intampla.

&e fapt# chiar avem argumente. "xista oameni care au citit 2ietile Sfintilor si le cre pentru ca asa le*au mostenit e la Sfintii Parinti# ar care in acelasi timp au trecut prin universitate si inteleg ce se petrece in mintea apuseana. &e fapt# upa cum am spus# orice orto ox e a!i are o minte apuseana. " clar ca nu a scapat nici unul# poate oar cativa tarani e un eva# care au o mentalitate simpla. Ma'oritatea oamenilor orto ocsi e a!i * in ?recia# in +niunea Sovietica# in toate acele tari in spatele 1ortinei e .ier# sau in Orientul Apropiat * au fost infectati e aceasta e ucatie apuseana * si e aceea trebuie sa avem un raspuns la acest nivel.

"xact acest lucru s*a intamplat in Rusia. "xistau oameni ce ve eau foarte eparte# precum Mitropolitul Petru Movila# care au va!ut ca nu le putem raspun e ecat aca mai intai invatam ce stiu ei. 1an a evenit Mitropolit al Dievului# a observat ca aici erau scoli foarte simple * scoli greco*slavone * ce invatau tra itia simplu# asa cum au mostenit*o# fara sa poata raspun e la intrebarile oamenilor care erau invatati in stiintele apusene. &e aceea a !is ca trebuie sa existe o scoala latina. Oamenii au evenit eo ata ingro!iti si au !is: "Asta e ceva strain# e in afara tra itiei noastre". Iar raspunsul sau a fost: "<uE Trebuie sa aflam ce stiu ei ca sa le putem raspun e". Astfel# a infiintat intentionat o scoala latina si# pentru un secol si mai bine# invatamantul teologic in Rusia se facea aproape numai in limba latina# toate cartile fiin in latina. )ineinteles ca exista si aici pericole. Trebuie sa fi capabil sa istingi ce este Orto oxie a evarata si un e s*au impotmolit latinii in propriile lor invataturi. 8a aceea vreme nu era asa e rau cum e a!i# pentru ca a!i latinii au luat*o cu totul ra!na# in vreme ce atunci inca mai pastrau cate ceva in ce era inainte e Schisma. &e aceea# cineva care are pru enta si iscernamant poate citi aceste texte si poate afla un e au reptate si un e gresesc si le poate folosi in mo corespun!ator.

Au fost ca!uri can Mitropolitul Petru a folosit fra!e care veneau irect e la latini si nu se aflau la Parintii inainte. In asemenea ca!uri nu trebuie sa ne suparam prea tare. Se intampla ca tra itia Orto oxa este Tra itia A evarului si e aceea# insasi aceasta Tra itie corectea!a eroarea# orican o afirmatie exagerea!a sau evia!a. 1atehismul Mitropolitului Petru Movila# e exemplu# a fost mai tar!iu corectat e un teolog grec. &upa aceea a fost corectat chiar si mai mult in Rusia e Mitropolitul Platon si in cele in urma e Mitropolitul .ilaret al Moscovei# marele ierarh care a eliminat invatamantul teologic in limba latina. Mitropolitul .ilaret a trait la inceputul secolului al AIA*lea# e'a oua secole mai tar!iu. Atunci invatatura apuseana fusese e'a asimilata si nu mai era necesar sa aiba totul in latina. Rusii aveau cartile lor in ruseste# nivelul e ucatiei fusese mult ri icat# iar oamenii care mergeau la seminariile Orto oxe sau la aca emiile teologice stiau la fel e multe espre toata aceasta invatatura apuseana ca si cei in apus. &e aceea venise vremea ca orto ocsii in Rusia sa renunte a mai invata in latina si sa inceapa sa invete in ruseste.

Aceasta# eci# a fost marea misiune a Mitropolitului .ilaret al Moscovei9 sa !ica: "<u mai suntem in vremurile in care noi sa avem nevoie sa mai fim atat e epen enti e invatatura apuseana intr*o limba apuseana. Sa avem acum totul in propria noastra limba si sa ne stra uim sa o curatam e tot ce nu e cum trebuie". Prin acest proces au fost eliminate anumite cuvinte care nu erau rele in mo special prin ele insele# ar nu erau exact in conformitate cu vocabularul patristic.

Asta!i avem o situatie in care Orto oxia# fiin trecuta prin aceasta invatatura apuseana# este capabila sa raspun a oamenilor in apus cu propriile lor argumente. A ica# suntem la fel e sofisticati ca si ei9 suntem la fel e "la curent" cu stiinta mo erna si invatatura mo erna9 si nu vom mai fi in po!itia taranului care pur si simplu nu stie ce sa spuna atunci can cineva incepe sa critice balaurii.

&in contra# acum o persoana care citeste istoriile espre balauri va fi foarte pregatita in a cauta invatatura patristica in aceasta privinta: cum se face ca un emon care este imaterial poate parli o barba. Stim ca# upa Sfantul Macarie cel Mare si alti Parinti# iavolul nu este in intregime imaterial. <umai &umne!eu este imaterial9 iar emonii si ingerii au trupuri a evarate# chiar aca sunt cu mult mai putin grosiere ecat ale noastre. Acesta a fost si ca!ul cu acei balauri care au torturat*o pe Sfanta Marina si pe Sfantul Ioan Mult*patimitorul. <u erau fiare# ci erau emoni ce luasera forma pentru a*i inspaimanta pe asceti. Stim aceasta in mai multe motive# mai ales atorita faptului ca atunci can Sfantul facea semnul crucii sau se ruga# balaurii ispareau. "ste clar ca aceasta era o aparitie a emonilor.

Mai sunt si alte ca!uri precum cel al Sfantului ?heorghe in care se pare ca a fost implicat un balaur a evarat# un fel e fiara a evarata. Astfel e fiare au existat9 e fapt exista chiar ate espre ei. 1hiar recent * acum ;: e ani in MontereB * a fost trasa la mal o asemenea fiara: era foarte neobisnuita# semanan cu ceea ce am putea numi "un monstru marin". Aceasta este o alta chestiune# can sunt chiar fiare a evarate care nu ispar can faci semnul crucii si can chiar le tragi trupurile pe stra!i precum a facut Sfantul ?heorghe.

"xista bineinteles# si multe alte privinte in care trebuie sa stim cum sa interpretam ceea ce am mostenit e la Sfintii Parinti. Putem face asta tocmai stiin ce gan esc oamenii sofisticati in apus.

Aceasta a fost e fapt po!itia Mitropolitului Petru Movila# care# in ciu a unor expresii care au fost corectate mai tar!iu si nu au fost acceptate# este# in mare# un foarte mare Parinte. <e*a transmis Orto oxia si a a'utat Orto oxia sa se apere singura impotriva ereticilor care incercau sa ia Orto oxia e la noi si sa o plase!e in intregime sub influenta Apusului latin si a intelepciunii lumesti. &atorita unora precum Mitropolitul Petru Movila putem noi asta!i sa ne impotrivim acestor apuseni cu propriile lor argumente.

Surse straine pentru mantuirea sufletelor

8a fel# observam aceasta chestiune a asa*!isei influente apusene intr*o serie e carti ce au fost a aptate e Parinti Rasariteni# greci sau rusi# upa surse apusene. &e exemplu# e'a la $5: e ani upa Petru Movila# avem in ?recia pe marele Parinte Sfantul <ico im in Sfantul Munte# care a preluat mai multe carti irect in apus# in special cea numita "Ra!boiul <eva!ut". /Sfantul <ico im a trait intre anii $674*$3:4 fiin contemporan cu Sfantul Ierarh Macarie al 1orintului: $6;$*$3:5# n. tra 0. +nii oameni inca critica aceasta spunan : "&e ce trebuie sa iei carti in Apus can noi avem cartile noastre in Rasarit@" Trebuie sa intelegem eci# care este semnificatia acestui gest. "ste putin iferita fata e situatia lui Petru Movila# eoarece Sfantul <ico im lua ceva# special pentru scopuri uhovnicesti. Ratiunea acestei fapte era ca Sfantul <ico im se ingri'ea foarte mult e cum sa pre!inte tra itia si spiritualitatea Orto oxa unor oameni care e'a erau eparte e vechea tra itie a evlaviei. Acestia aproape pier usera mireasma Orto oxiei. +nei persoane care nu e prea constienta e limba'ul orto ox uhovnicesc sau e viata uhovniceasca nu*i poti a intr*o ata "Scara" Sfantului Ioan. Stim oameni care o iau# o citesc si !ic: "O# asta*i pentru calugari. " prea avansata. <*o pot intelege". &e aceea# trebuie sa existe pentru ei ceva mai pentru nivelul lor# mai e "A)1". &e'a au fost corupti e e ucatia apuseana# eci trebuie sa le ai ceva putin mai elementar. Astfel# in mo special# Sfantul <ico im a luat in Apus o carte ca "Ra!boiul <eva!ut"# /1arte scrisa e italianul 8oren!o Scupoli /$5;:*$%$:0 si aparuta la 2enetia in $534 cu titlul "Ra!boiul spiritual" * n. tra 0# care in mare nu e o carte rea# pe care in plus a corectat*o# eliminan tot ce era latin si a intro us lucruri orto oxe. Mai tar!iu# episcopul Teofan Favoratul in Rusia a facut ceva mai mult# pre!entan aceasta carte ca fiin excelenta pentru calau!irea uhovniceasca# in mo special pentru nivelul elementar. Acest fel e carte nu a aparut in vremurile vechi eoarece cei e atunci nu erau corupti ca noi cei e a!i. O carte ca "Ra!boiul <eva!ut" este pentru noi cei e a!i care suntem corupti. Trebuie sa ne intoarcem la i!voarele noastre# iar aceasta carte ne a'uta tocmai pentru a ne intoarce spre ele. Aceasta# eci# ne a'uta sa avem o imagine mai echilibrata a intregii probleme a influentelor apusene.

+n ca! similar a aparut atunci can Sfantul Macarie al 1orintului# un prieten al Sfantului <ico im# a scris o carte espre Impartasirea easa. &atorita negli'entei in viata uhovniceasca# in acea vreme# atat in ?recia cat si in Rusia# era obiceiul e a primi Impartasania foarte rar# a ica o ata pe an# sau alte variante minime. )ineinteles# aceasta nu era prea bine9 repre!enta un minim e viata uhovniceasca. Stim ca toti Sfintii Parinti in toate timpurile au incura'at primirea Sfintei Impartasanii mult mai es ecat atat. Aceasta nu inseamna neaparat mereu sau in fiecare !i# ar mai es ecat o ata pe an. &e fapt# esi epin e e fiecare parinte uhovnicesc cat e es ii a binecuvantarea cuiva sa se impartaseasca# este a evarat ca orice preot in !ilele noastre care se ingri'este e incura'area vietii uhovnicesti# va incura'a oamenii sa primeasca Impartasania la toate Marile Pra!nice si e mai multe ori in timpul posturilor# ceea ce inseamna estul e es.

Astfel se intampla ca toata aceasta i ee a impartasirii ese a aparut in Apus. In $%7:# un om in .ranta pe nume Ar enon a scris o carte numita "&espre easa impartasire" ce pre!inta scrierile Sfintilor Parinti pe acest subiect. In mare nu este o carte rea. Poate ca se afla unele lucruri in ea ce sunt spiritualitate catolica pura# ar sunt si cateva capitole bune care sunt citate clare in Sfintii Parinti espre primirea Sfintei Impartasanii.

1am in aceeasi perioa a# in Spania# cineva pe nume Miguel e Molinos /$%7:*$%4%9 1leric romano* catolic# fon atorul miscarii Guietiste# con amnat e papa Inochentie al AI*lea. A scris espre impartasania easa cartea cu titlul: "Scurt tratat espre impartasirea !ilnica"# aparuta la 2enetia in anul $%36. Tot aici a tiparit si Sfantul <ico im .ilocalia in anul $63= si eci se poate ca aici sa fi gasit cei oi

si cartea lui Molinos# n. tra 0 a scris si el espre Impartasirea easa. "ste foarte probabil# esi nu o putem ove i chiar acum# ca Sfantul Macarie sa fi citit una sau ambele carti si chiar sa fi tra us capitole intregi in ele pentru cartea lui. <u trebuie oricum sa ne suparam prea tare ca poate a luat o practica spirituala apuseana# aca reali!am ca Sfantul Macarie a apta in Apus ceva ce poate fi important pentru noi in starea noastra corupta9 e aceea nu e nimic gresit in acest lucru. &e fapt# aceasta este ceea ce am putea numi o a evarata intelepciune teologica: can nu ne temem e ceva strain oar pentru ca e strain. 1ineva poate lua ceva strain# avan o intelepciune mai inalta# pe care o a )iserica si poate sa a apte!e pentru sine ce e folositor si sa arunce ce nu e bun.

Acest fel e intelepciune teologica este exact ce gasim la Arhiepiscopul Ioan. "l nu avea prea multe pre'u ecati impotriva surselor apusene. Se afla in plinatatea tra itiei Orto oxiei# in plinatatea tra itiei acelora care a aptau e oriun e puteau surse pentru folosul uhovnicesc. &e aceea# el cinstea in mo egal pe Mitropolitul Petru Movila si pe Mitropolitul Antonie (rapovit,i. &aca acesti oi ierarhi par sa se contra!ica unul pe altul in cateva puncte# o intelepciune teologica mai inalta poate afla un e se afla ei intr*o legatura mai a anca9 si nu trebuie sa ne mahneasca prea tare aceste mici iferente# aca unul este pro*apusean sau anti*apusean. In cele in urma# evine# in unele privinte pro*apusean. Arhiepiscopul Ioan# e fapt# in articolul sau espre iconografie spune ca# in secolele can influenta vestica venea inspre Rasarit# erau multe aspecte in care aceasta era negativa# ar si multe aspecte prin care era un lucru bun. Aceasta# bineinteles# porneste e la i eea e a invata pentru a putea sti ce se intampla in apus# pentru a putea combate i eile apusene pe propriul lor teren si chiar e a a apta unele carti uhovnicesti pentru folosul Orto oxiei. Sa ne a ucem aminte inca o ata ca noi suntem asta!i intr*o situatie in care toti cei care sunt orto ocsi sunt cufun ati complet in aceasta lume apuseana# in aceasta intelegere apuseana a lucrurilor9 e aceea# am face bine sa stim sa luam intelepciune in ea# sa stim ce sa acceptam si ce sa respingem.

?estul pe care l*a facut Arhiepiscopul Ioan cu mana * ca si cum ar !ice "e neimportant" * poate fi aplicat# e exemplu# felului in care Mitropolitul Petru Movila a folosit cuvantul "transubstantiatie". Se intampla ca acest cuvant este legat e teologia lui Toma &>AGuino espre substanta si acci enti si asa mai eparte. <u acceptam aceasta invatatura# este prea filosofica pentru noi9 si e aceea nu e nevoie sa folosim acest cuvant. Poti folosi cuvantul fara sa fii nevoit sa accepti toata filosofia lui Toma &HAGuino9 ar este mai bine sa folosim alte cuvinte cum ar fi transformare sau prefacere# etc. Oricum# nu trebuie sa ne supere folosirea acestui cuvant: putem folosi orice promovea!a evlavia in aceste surse apusene si sa nu ne suparam prea tare pentru aceasta.

Mai presus e cearta

8ucrul important pe care noi il invatam in scrierile Arhiepiscopului Ioan este: sa ne ri icam mai presus e cearta in teologie./ Acest fel e a face teologie este explicat e Pr. Serafim si in prefata pe care a scris*o la &ogmatica Pr. Mihail Poma!ans,B. Aici el spune: "Pentru crestinii orto ocsi in !ilele noastre care sunt incon'urati e non*orto ocsi# sunt foarte folositoare istinctiile atente pe care le face intre invataturile orto oxe si cele ale romano*catolicismului si protestantismului# chiar in unele opinii care la exterior par i entice. "l face aceasta fara vreun ton iritat impotriva non*orto csilor * ton care asta!i este atat e comun in scrierile polemice * ci# upa ce tot eauna mai intai escrie cu nepartinire punctul e ve ere al acelora# pre!inta invatatura orto oxa intr*o maniera obiectiva ce a'uta pe crestinul orto ox

sa*si inteleaga cre inta mult mai bine. Pr. Mihail# in toate scrierile sale nu incearca sa escopere ceva nou sau sa se evi entie!e prin asprimea criticilor sale * greseli comune in teologia aca emica e a!i. Mai egraba# el incearca sa aruiasca propriile sale reflectii smerite si senine espre bogatia invataturii orto oxe pe care o accepta ca fiin e'a stabilita si experimentata e veacuri e catre teologii si crestinii simplii inaintea lui. 1hiar si atunci can # in numele a evarului# gaseste ca este necesar sa critice o conceptie# fie ea inauntru sau in afara )isericii Orto oxe# o face cu atata elicatete si buna intentie# incat este imposibil ca cineva sa se simta ofensat. Mai mult ecat orice# in scrierile Pr. Mihail se poate gasi o caracteristica a teologiei orto oxe autentice ce este a esea uitata in vremea noastra rece si rationalista. Teologia nu este in primul ran espre argumente# critici# ove!i si contestari ale ove!ilor9 ea este# mai intai e toate# cuvantul oamenilor espre &umne!eu# in concor anta cu e* &umne!eu inspirata invatatura a Orto oxiei. &e aceea# prima ei tinta si intentie este tot eauna aceea e a inspira# e a incal!i inima# e a ri ica pe om mai presus e preocuparile meschine pamantesti# pentru a intre!ari umne!eiescul inceput si sfarsit al tuturor lucrurilor si astfel sa aruiasca energia si incura'area e a lupta spre a a'unge la &umne!eu si la casa noastra cea cereasca. Acesta este cu siguranta# intelesul si uhul teologiei celor trei straluciti "teologi" ai Orto oxiei: Sf. Ioan "vanghelistul# Sf. ?rigorie e <a!ians si Sf. Simeon <oul Teolog9 ei# se poate spune ca au at tonul teologiei orto oxe si acesta va ramane tonul si sarcina teologiei chiar si in vremurile noastre analitice si impietrite la inima. Pr. Mihail este calm si obiectiv# expriman u*se mai egraba prin afirmatii sobre iscrete ecat prin exagerarea ce vine in parere e sine ingusta." /ProtopresbBter M. Poma!ans,B# Ortho ox &ogmatic TheologB# translate an e ite bB (ieromon, Seraphim Rose# Saint (erman of Alas,a )rotherhoo # $446# p. $6# $= * n. tra 0. &aca luam oricare intre scrierile Arhiepiscopului Ioan# fie o pre ica sau un articol mai lung# ve em ca nu exista absolut nici un fel e controversa. 1hiar si atunci can se "lupta" cu cineva ca )ulga,ov si trebuie sa arate un e ii citea!a pe Parinti gresit si un e invatatura sa nu e Orto oxa * chiar si acolo# nu ai impresia ca se cearta# ca teologii nostri savanti. &in contra# este foarte calm. +n e e o anumita invatatura a Parintilor * o pre!inta9 si un e )ulga,ov greseste arata: "Aici nu e bine# aici a citat gresit".

&intre toti acesti eretici ai scolii e la Paris# )ulga,ov a fost consi erat a fi unul intre cei mai patristici# fiin ca ii cita in mo constant pe Parinti. Ma'oritatea oamenilor nu i*au aprofun at pe Parinti prea bine si e aceea sunt foarte impresionati can # e exemplu# )ulga,ov citea!a o invatatura espre Maica &omnului. )ulga,ov nu spune exact ce cre latinii * ca exista o conceptie imaculata * ci spune ca Maica &omnului este fara e pacat. &upa invatatura orto oxa nu spunem ca Maica &omnului este fara e pacat. Spunem ca nu a ca!ut in pacat# ar ea a avut pacatul originar# pacatul stramosesc si e asemenea ca ea avea urmarile pacatului in mintea sa. /Aceasta expresie trebuie inteleasa in sensul celor spuse mai sus e Parintele Serafim: este vorba e pacatosenia /sinfulness0 aparuta in urma pacatului stramosesc e care nu este lipsit nici un om. "Straina oricarei ca eri in pacat ea nu a fost straina ispitei pacatului" spune Sf. Ambro!ie al Me iolanului citat e Sf. Ioan Maximovici in cartea sa "1instirea Maicii &omnului in tra itia orto oxa"# tra . e 1ristian Maxim# " itura Icos# 1lu' *<apoca# =:::# p. %5. Iata ce spune si Sfantul Siluan: "Intr*o !i ascultam in biserica citirea in proorocul Isaia# iar la cuvintele "Spalati*va si va veti curati" /Isaia $# $%0# mi*a venit gan ul: "Poate ca Maica &omnului a pacatuit vreo ata chiar si numai cu gan ul". Si# lucru uimitor# in inima mea# eo ata cu rugaciunea un glas mi*a spus lamurit: "Maica &omnului n*a pacatuit nicio ata# nici macar cu gan ul". Astfel# &uhul Sfant a marturisit in inima mea curatia ei". /1uviosul Siluan Athonitul# "Intre ia ul e!na e' ii si ia ul smereniei"# tra . e iac. Ioan. I. Ica 'r.# " . &eisis# Sibiu# $443# p. $75 * n. tra 0. <u exista nici un ubiu ca a fost expusa acelorasi pacate la care# in general# toata firea e expusa# in afara e &omnul nostru Iisus (ristos9 ar ea nu a ca!ut in pacat. )ulga,ov# totusi# nu a inteles aceasta eosebire can a vorbit espre nepacatosenia Maicii &omnului9 si a citat 5: e texte in slu'bele bisericesti si in scrierile Sfintilor Parinti espre aceasta problema a nepacatoseniei Maicii &omnului.

Arhiepiscopul Ioan# fiin un teolog foarte competent# a examinat toate aceste 5: e texte si a aratat ca nici macar unul intre ele nu spune ceea ce pretin e )ulga,ov ca ar spune. )ulga,ov# ori scotea un text in context un eva un e restul pasa'ului in acel Sfant Parinte spunea exact opusul# ori il facea sa spuna mai mult ecat trebuia. In general# )ulga,ov pur si simplu n*a inteles cum se citesc Sfintii Parinti si incerca sa*i forte!e si sa*i faca sa !ica ceea ce voia el. Arhiepiscopul Ioan a trebuit sa arate in fiecare ca! ca nu era a evarat# ca acesti Sfinti Parinti nu spuneau ceea ce cre ea )ulga,ov ca spuneau.

Aici ve em marea libertate a scrierilor teologice ale Arhiepiscopului Ioan: cum era mai presus e certuri patimase. +nii oameni care merg la scoli aca emice tin foarte mult la "a emonstra" ca celalalt este "pe inafara" si astfel sa "triumfe". " ca o cearta e nivel stu entesc. Arhiepiscopul Ioan era mai presus e aceasta# aratan calm si limpe e care este invatatura a evarata a )isericii# fara sa se tulbure pentru mici amanunte. Aceasta libertate a uhului sau teologic este foarte importanta pentru noi.

"xista o povestire interesanta# pe care am au!it*o e la un preot in San .rancisco# care ne arata cat e liber era Arhiepiscopul Ioan in uhul sau teologic# cum era mai presus e micile etalii9 cum# chiar can era vorba e mici etalii care in ele insele era foarte bune# totusi el era mai presus e ele.

.aptul s*a intamplat la Shangai# can scoala rusa e catehism era la sfarsitul anului. In astfel e scoli orto oxe rusesti aveau obiceiul sa examine!e oral. In loc sa scrie raspunsurile la intrebari# stu entii trebuiau sa se ri ice si sa ea un raspuns oral# care arata profesorului cat e capabili erau sa se exprime# cat e politicosi# cat e cuviinciosi# si altele. &e asemenea# examinatorul * care este e obicei con ucatorul scolii /in acest ca! Arhiepiscopul Ioan0 * ve ea cat e bine i*a invatat profesorul pe stu enti. 8a aceasta examinare orala# s*a ri icat o fata si recita partea in catehism espre 2echiul Testament. "ra o parte care spunea: ""numera profetii mari si profetii mici in 2echiul Testament". Stim# bineinteles# ca pentru scopuri practice# in aceste catehisme mo erne profetii sunt impartiti in cei care au scris carti lungi cu proorocii importante in ele si cei care au scris carti foarte mici in care profetiile nu sunt atat e i!bitoare. "ste o istinctie clara si un a'utor pentru a invata. Poti memora numele mai bine aca inveti ca exista $= profeti mici si asa mai eparte. Inaintea lui &umne!eu# totusi# este limpe e ca nu e asa e important. Astfel# can fata a inceput sa enumere numele celor $= profeti mici# estul e bine# upa cum ii memorase# intr*o ata Arhiepiscopul Ioan !ice: "<u exista profet micE" )ineinteles ca fata s*a emotionat iar profesorul a fost mustrat ca i*a invatat pe copii espre profeti mici si mari.

&e ce a spus Arhiepiscopul Ioan un asemenea lucru# e ce a negat ceea ce toata lumea invatase@ Pentru ca se gan ea in primul ran cum sunt la &umne!eu. 8a &umne!eu# bineinteles# nu exista profeti mici. Oricine este profet ve e viitorul9 este in mo clar o persoana in umne!eita# un sfant. "ste a evarat ca unii au proorocit mai putin iar altii mai mult# ar la &umne!eu toti sunt e seama# toti sunt profeti mari.

Aceasta povestire ne arata ca 2la ica Ioan era mai presus e a pune lucrurile pe categorii * esi bineinteles accepta faptul ca se invata care sunt mici si care mari. Aceasta arata in nou echilibrul sau# sobrietatea si libertatea sa * si faptul ca pentru el# invatatura )isericii era# mai inainte e toate# ceea ce citim in 1on acul Sfintilor Parinti: ceva "tesut in teologia cea e sus". 2ine e la &umne!eu# are o alta mireasma# nu este oar ceea ce citesti in carti. A'uta si ceea ce citesti in carti si e bine sa inveti. &ar trebuie sa ne amintim ca mai presus e aceasta este teologia ce vine e sus# e la &umne!eu.

Aceasta este ceea ce*l face a!i pe Arhiepiscopul Ioan atat e plin e inspiratie si un a evarat exemplu pentru a nu ne incurca cu amanunte# cu mici controverse# ci sa ne amintim ca teologia este ceva ce vine e sus# e la &umne!eu. "l insusi# fiin pre!ent !i e !i la slu'bele umne!eiesti# folosea aceasta sursa mai mult ecat toate atunci can facea teologie.

Poate ca mai mult ecat oricare alt teolog al timpurilor mo erne# el citea!a slu'bele )isericii# eoarece pentru el teologia nu tinea oar e faptul e a citi carti si e a scrie# ci insemna in primul ran a a anci invatatura )isericii in slu'be. Si e aceea atitu inea e controversa# e polemici este absenta in lucrarile sale chiar si atunci can emonstrea!a ce e bine si ce e gresit.

Ierom. Serafim Rose

1uvant e invatatura * rostit e Parintele Serafim Rose in luna iulie a anului $46%# la Manastirea Sfantul ?herman in Alas,a in Platina# 1alifornia# cu oca!ia &uminicii Sfintilor Parinti ai celor Sapte Sinoa e "cumenice# in amintirea celei e*a !ecea pomeniri a a ormirii Arhiepiscopului Ioan.

Articol publicat in revista "The Ortho ox Cor "# <r. $65*$6%# Anul $447# p. $7=*$53 si in ?lasul )isericii pe =::6 nr. $*;.

Multumim .ratiei Sfantul ?herman pentru permisiunea e a publica acest articol in limba romana.

Tra ucere e 2ictor Popescu*San u