Radiatiile x

Radiaia (razele) X sau radiaia (razele) Rntgen sunt radiaii electromagnetice ionizante, cu lungimi de und mici, cuprinse ntre 0,1 i 100 (ngstrm).

Istoric In timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm Conrad Rntgen, bombardnd un corp metalic cu
electroni rapizi, a descoperit c acesta emite radiaii foarte penetrante, radiaii pe care le-a denumit raze X (descoperire realizat n anul 1895). Radiaiile X au fost numite mai trziu radiaii Roentgen sau Rntgen.

Obinerea razelor X

n laborator

Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care electronii emii de un catod incandescent sunt accelerai de cmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia n dou moduri: Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, i deviaz de la direcia lor iniial. Cnd electronii se ndeparteaz de nucleu, ei sunt frnai de cmpul electric al nucleului; n acest proces se emit radiaii X. La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. n urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este nsoit de emisia radiaiilor X.

La un sincrotron

Electroni cu o energie de ordinul GeV sunt constrni la o orbita aproximativ circular ntr-un inel de acumulare, emind raze X cu un flux deosebit de ridicat.

Proprietile radiaiilor X

Ele prezint urmtoarele proprieti: n vid ele se propag cu viteza luminii; impresioneaz plcile fotografice; nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice; produc fluorescena unor substane (emisie de lumin); Exemple de substane fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina galben-verzuie. sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului; ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de metale cu

densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei prin care trec. ionizeaz gazele prin care trec. Numrul de ioni produi indica intensitatea radiaiilor. Pe aceast proprietate se bazeaz funcionarea detectoarelor de radiaii. au aciune fiziologic, distrugnd celulele organice, fiind, n general, nocive pentru om. Pe aceast proprietate se bazeaz folosirea lor n tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave.

Raze x sau radiatii x

Unde electromagnetice care nu apartin spectrului vizibil, a caror lungime de unda este de ordinul de marime al angstromului (A), utilizate in medicina pentru proprietatile lor de patrundere prin materia vie si pentru proprietatile lor terapeutice.

Utilizare in scop diagnostic - Aplicatiile medicale ale razelor X sunt de domeniul radiologiei conventionale si al tomodensitometriei (scaner cu raze X); ele au drept scop vizualizarea organelor.

Utilizare terapeutica - radiatiile x mai sunt utilizate in radioterapia externa, dar, capacitatea lor de ionizare fiind redusa, sunt preferate radiatii mai energetice, ca radiatii y, care utilizeaza cobaltoterapia.