GRADINITA PP NR. 36, TIMISOARA Mintea curat, inimile curate ale copiilor notri v stau n mn.

i tot cuvntul dumneavoa o smn care prinde i va da rodul. (Alexandru Vlahu Ctr nvtori)

CAIETUL EDUCATOAREI MOTTO: Eu sunt copilul. Tu ii n minile tale destinul meu. Tu determini, n cea mai mar e msur, dac voi reui sau voi eua n viat! D-mi, te rog, acele lucruri care s m ndre fericire. Educ-m, te rog, ca s pot fi o binecuvntare pentru lume ! " (din Child's Ap pels, Mamie Gepe Cole) NUMELE I PRENUMELE 1

POSTULATE ALE ACTIVITII EDUCATOAREI

1 Respectai i ncurajai demnitatea uman 2 Luai n serios copiii, fii afectivi, fii m ii ateni cu aspectul dumneavoastr estetic 4 Avei rbdare cu elevii 5 Bazai-v pe disci dar stimulai imaginaia i entuziasmul 6 Admonestai cnd este cazul, dar i ncurajai 7 ai cuvntul dat 8 Disociai corectarea de pedeaps 9 Accentuai comportamentul pozitiv 10 rajai realizrile orict de mici ar fi 11 Asigurai anse egale de succes 12 Fii dispui trai 13 Evitai ca tonul vocii, expresia feei, gestica s aib caracter punitiv 14 Compor ai-v aa nct s fii un model respectabil pe scara social 15 Nu uitai: tinereea sufle este atenuat de vrst Urmrete permanent idealul educaional al colii romneti: Dezvolt ber, integral i armonioas a personalitii umane, formarea personalitii autonome i cre Multa vorbarie nu a fost niciodata semn de intelepciune. (Tales din Milet) 2

CUPRINS : 1. STRUCTURA ANULUI COLAR 2. ORARULGRUPEI 3. COLECTIVUL GRUPEI 4. COLEC TIVUL DIDACTIC AL GRUPEI 5. RESPONSABILITI N CADRUL COLECTIVULUI 6. PRESCOLARI CU C ES 7. OBIECTIVELE ACTIVITII EDUCATIVE 8. SARCINILE EDUCATOAREI 9. PARTICIPAREA ELE VILOR LA VIAA COLECTIVULUI 10. ACTIVITI EXTRACURRICULARE 11. FI DE CONSEMNARE A REZUL TATELOR 12. CUM COLABORM CU FAMILIILE PRESCOLARILOR 13. CHESTIONARE PENTRU PARINT I 14. PLANIFICAREA EDINELOR I LECTORATELOR CU PRINII 15. MODEL DE PROCES VERBAL 16. P ROIECTE DE PARTENERIAT CU ALTE UNITI COLARE (LOCAL, JUDETEAN, INTERJUDEEAN) 17. PROI ECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL 18. FI DE OBSERVAIE ALE PRESCOLARULUI 29. MODEL PR OIECT DIDACTIC TIPIZAT 30.EXTRAS DIN REGULAMENTUL DE ORGANIZARE I FUNCIONARE AL COL ILOR 31. MODEL CURRICULUI VITAE 32. PRECIZRI DIN NOUL DOOM 33. CUVINTE CARE PUN PR OBLEME LA DESPRIREA N SILABE 34. FI DE ORTOGRAME UTILE 35. CTEVA REFLECII : NVA D E COPACUL FERICIRII MIC GHID AL EDUCATORULUI MOMENTE N VIA DECALOGUL TCERII INT CU DUMNEZEU DE OCT. PALER CONCLUZII MODELE DE DIPLOME 3

2. Orarul grupei Cerine pedagogice: - s respecte planul de nvmnt; - s respecte curba zilnic de efort; especte curba de efort sptmnal; - s fie raportat i la timpul liber al copilului; - n c ndiiile predrii simultane, s se sincronizeze pe orizontal" discipline ce pot permite alternarea muncii directe cu cea independent de la cealalt clas;

PLAN DE INVATAMANT Nr.de activiti/sptmn Intervalul de vrst 3 - 5 ani Categorii de activiti de nvare e domenii experieniale Jocuri si activiti didactice alese Activiti de dezvoltare pers onal TOTAL Activiti pe domenii experieniale Jocuri si activiti didactice alese Activit de dezvoltare personal TOTAL 7 10 5 22 10 10 6 26 OP/OS* +7 +5 + 10 + 22 + 10 +5 + 11 + 26 5 - 7 ani

Not: * Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grdinie: normal (ON), prelu ngit (OP) i sptmnal (OS). La programul prelungit i sptmnal numrul de activiti men zint activitile care se adaug n programul de dup-amiaz al copiilor (tura a II-a a educ toarei).

PROGRAMUL ZILNIC ORAR NORMAL Repere orare 8,00 9,00 9,00 11,30 Jocuri i activiti didactice alese Jocuri i activit alese Activiti pe domenii experieniale Activitate pe domenii experieniale Activiti de dezvoltare personal Rutin: Primirea copiilor (deprinderi specifice) Rutin: ntlnirea d e diminea (15 min.) Rutin i tranziie: Ne pregtim pentru activiti (deprinderi de igien ividual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire) Ruti n : Gustarea (deprinderi specifice) 4

11,30 13,00 Jocuri i activiti recreative 13,00 -

Activitate opional (singura de acest tip la nivel I i ambele n zile diferite - , la nivel II) Rutin i tranziie: n aer liber ! (deprinderi igien individual i colectiv, de nderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire). Rutin: Plecarea acas (depri nderi specifice).

ORAR PRELUNGIT Repere orare 8,00 8,30 8,30 9,00 9,00 11,00 Jocuri i activiti didactice alese Jocur i i activiti alese Jocuri i activiti alese Jocuri i activiti recreative Activiti p experieniale Activitate pe domenii de experieniale Activiti de dezvoltare personal R utin: Primirea copiilor (deprinderi specifice) Rutin: Micul dejun (deprinderi spec ifice) Rutin: ntlnirea de diminea (15 min.) Rutin i tranziie: Ne pregtim pentru acti deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinder i de autoservire) Activitate opional(prima activitate de acest tip la nivelII) Rut in i tranziie: n aer liber ! (deprinderi igien individual i colectiv, deprinderi de o ne i disciplin, deprinderi de autoservire) Rutin : Masa de prnz (deprinderi specific e) Rutin i tranziie: Ne pregtim s ne relaxm! (deprinderi de igien individual i colec eprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire) Rutin: Gustarea (deprin deri specifice) Rutin i tranziie: Din nou la joac! (deprinderi de igien individual i c lectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire) Activitate opio nal (singura activitate de acest tip la nivel I sau a doua, la nivel II) Rutin: Pl ecarea copiilor acas (deprinderi specifice) 11,00 13,30 13,30 15,30 15,30 16,00 16,00 17,30 Activiti de relaxare, Jocuri i activiti alese Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor in dividuale Activiti recuperatorii pe domenii de experieniale 17,30 ORAR ORIENTATIV -NIVEL I LUNI 1.Domeniul stiinte -Cunoaterea mediului MARI 1.Domeniul limba si com unicare - Educarea limbajului 2.Domeniul estetic si creativ -Educaie muzical MIERC URI 1.Domeniul stiinte -Activitate matematic 2. Domeniul om si societate -Educaie mora l-civic / -Educaie practic JOI 1.Domeniul estetic si creativ -Educaie plastic VINERI 1.Domeniul psihomotric -Educaie fizic 5

-NIVEL II LUNI 1.Domeniul stiinte -Cunoaterea mediului 2.Domeniul estetic si crea tiv MARI 1.Domeniul limba si comunicare - Educarea limbajului 2.Domeniul estetic si creativ -Educaie muzical -Educaie plastica MIERCURI 1.Domeniul stiinte -Activitate matematic 2. Domeniul om si societate -Educaie mora l-civic JOI 1.Domeniul stiinte -Activitate matematic 2.Domeniul limba si comunicar e -Educarea limbajului VINERI 1.Domeniul psihomotric -Educaie fizic 2.Domeniul om si societate - Activitate practica 6

CALENDAR COLAR 2012-2013 35 saptamani)SEMESTRUL I LUNA Spt. L M M J V S D SEPTEMBRIE 1 2 17 24 18 25 19 26 20 27 21 28 22 29 23 30 3 1 2 3 4 5 6 7 OCTOMBRIE 4 5 6 8 15 22 9 16 23 10 17 24 11 18 25 12 19 26 13 20 27 14 21 28 7 29 30 31 1 2 3 4 NOIEMBRIE 8 9 10 5 12 19 6 13 20 7 14 21 8 15 22 9 16 23 10 17 24 11 18 25 11 26 27 28 29 30 1 2 DECEMBRIE 12 13 14 3 10 17 24 4 11 18 25 5 12 19 26 6 13 20 27 7 14 21 28 8 15 22 29 9 16 23 30 MAI 29 3 0 6 13 7 14 8 15 9 16 10 17 11 18 12 19 IANUARIE 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 IUNI E 33 34 35 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 LUNA IANUARIE Spt. 15 16 17 L M M J V S D 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 FEBRUARIE 18 19 2 0 4 11 18 5 12 19 6 13 20 7 14 21 1 8 15 22 2 9 16 23 3 10 17 24 21 25 26 27 28 SEMESTRUL al II-lea MARTIE APRILIE 2 2 2 2 2 2 2 3 4 5 6 7 4 11 18 25 1* 8 15 22 5 12 19 26 2* 9 16 23 6 13 20 27 3* 10 17 24 7 14 21 28 4* 11 18 25 1 8 15 22 2 9 5* 12 19 26 2 9 16 23 30 6 13 20 27 3 10 17 24 31 7 14 21 28 2 8 29 30 1 2 3 4 5 3 1 20 21 22 23 24 25 26 3 2 27 28 29 30 31 1 2

1-5 aprilie activiti extracurriculare coal altfel; 30 noiembrie liber ;01 mai liber 5 mai 06 mai - PASTE Semestrul I Cursuri -luni, 17 septembrie 2012 - vineri, 21 decembrie 2012 In per ioada 29 oct.- 4 noiembrie 2012, clasele din invatamantul primar sunt in vacanta . Vacanta de iarna sambata, 22 decembrie 2012 - duminica, 13 ianuarie 2013 Semes trul al II-lea Cursuri luni, 14 ianuarie 2013 - vineri, 5 aprilie 2013 Vacanta d e primavara sambata, 6 aprilie 2013 - duminica, 21 aprilie 2013 Cursuri luni, 22 aprilie 2013 - vineri, 21 iunie 2013 7

CATALOGUL GRUPEI NUMELE SI PRENUMELE NR. CRT. EVA LUA RE APRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE DOMEN II EXPERIENTIALE* DOMENIUL DOMENIUL STIINTE LIMBA SI CUNOASTER ACTIVITAT COMUNIC AR EA I E MEDIULUI MATEMATI CE SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINA L A SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL 9

A APRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE DOMENII EXPERIENTIALE* DOMENIUL OM SI SOCIETA TE DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV DOMENIUL PSIHOMOTRIC EDUCATIE EDUCATIE EDUCATIE E DUCATIE MORAL CIVICA PRACTICA MUZICALA ARTISTICO PLASTICA APRECIER E FINALA * NOTA: Evaluarea copiilor se lasa la latitudinea fiecarei educatoare, in loc de calificative folosindu-se diferite notatii. 10

4. COLECTIVUL DIDACTIC AL GRUPEI Numele profesorului Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. CATEGO RIA DE ACTIVITATE EDUCATOARE GIMNASTICA LIMBA ENGLEZA LIMBA GERMANA GRUPA MICA G RUPA MIJLOCIE GRUPA MARE 5. RESPONSABILITI a) ALE PRINILOR Nr. Responsabiliti crt. Numele i prenumele parintilor Anul colar 20__ 20__ Anul colar 20__20__ Anul colar 20__20__ 1 2 3 PRESEDINTELE comitetului Membru Membru Membru n consiliul reprezentativ 6 .ELEVI CU CERINE EDUCATIVE SPECIALE (CES) Numele i prenumele Deficiene 7. OBIECTIVELE ACTIVITII EDUCATIVE 1. Dezvoltarea respectului fa de sine i a atitudin ilor pozitive fa de propria persoan 2. Dezvoltarea abilitilor interpersonale necesare n coal, n familie, n grupul de prieteni 11

3. Utilizarea abilitilor de management al informaiilor pentru obinerea performanei i a sigurarea succesului 4.. Dezvoltarea abilitilor de management al stilului de via

OBIECTIVE CADRU DOMENIUL LIMB I COMUNICARE Dezvoltarea capacitii de exprimare oral, de neleger are corect a semnificaiilor structurilor verbale orale; Educarea unei exprimri verb ale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic; Dezvoltarea creativ itii i expresivitii limbajului oral; Dezvoltarea capacitii de a nelege i transmite gnduri, semnificaii mijlocite de limbajul scris. DOMENIUL TIINELOR Dezvoltarea oper aiilor intelectuale prematematice; Dezvoltarea capacitii de a nelege i utiliza numere, cifre, uniti de msur, ntrebuinnd un vocabular adecvat; Dezvoltarea capacitii de rec re, denumire, construire i utilizare a formelor geometrice; Dezvoltarea capacitii d e rezolvare de probleme prin achiziia de strategii adecvate; Dezvoltarea capacitii de cunoatere i nelegere a mediului nconjurtor, precum i stimularea curiozitii pentru stigarea acestuia; Utilizarea unui limbaj adecvat n prezentarea unor fenomene din natur i din mediul nconjurtor; Formarea i exersarea unor deprinderi de ngrijire i ocr tire a mediului nconjurtor, n vederea educrii unei atitudini pozitive fa de acesta.

DOMENIUL OM I SOCIETATE Cunoaterea i respectarea normelor de comportare n societate; educarea abilitii de a intra n relaie cu ceilali; Educarea trsturilor pozitive de v caracter i formarea unei atitudini pozitive fa de sine i fa de ceilali; Cunoaterea elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al pop orului romn; Formarea i consolidarea unor abiliti practice specifice nivelului de de zvoltare motric; mbogirea cunotinelor despre materiale i caracteristicile lor, precu despre tehnici de lucru necesare prelucrrii acestora n scopul realizrii unor produs e simple; Formarea deprinderilor practic-gospodreti i utilizarea vocabularului spec ific. DOMENIUL ESTETIC I CREATIV Formarea unor deprinderi de lucru pentru realiza rea unor desene,picturi,modelaje; Realizarea unor corespondene ntre diferitele ele mente de limbaj plastic i forme,obiecte din mediul nconjurtor (natur, art i viaa socia ; Stimularea expresivitii i a creativitii prin desen, pictur,modelaj; Formarea capacit de receptare a lumii sonore i a muzicii; Formarea capacitilor de exprimare prin mu zic; Cunoaterea marilor valori ale creaiei muzicale naionale i universale.

DOMENIUL PSIHOMOTRIC Formarea i dezvoltarea deprinderilor motrice de baz i utilitar -aplicative; Stimularea calitilor intelectuale, de voin i afective n vederea aplicri ndependente a deprinderilor nsuite; 12

Cunoaterea deprinderilor igienico-sanitare pentru meninerea strii de sntate.

OBIECTIVE DE REFERINTA DOMENIUL LIMB I COMUNICARE O1: S participe la activitile de grup, inclusiv la activitile de joc, att n calitate d vorbitor, ct i n calitate de auditor. O2: S neleag i s transmit mesaje simple; s la acestea. O3: S audieze cu atenie un text, s rein ideile acestuia i s demonstreze c -a neles. O4: S disting sunetele ce compun cuvintele i s le pronune corect. O5: S-i vocabularul activ i pasiv pe baza experienei, activitii personale i/sau a relaiilor cu ceilali i simultan s utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatica l. O6: S recepteze un text care i se citete ori i se povestete, nelegnd n mod intuitiv caracteristicile expresive i estetice ale acestuia. O7: S fie capabil s creeze el ns ui (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizri, uti liznd intuitiv elementele expresive O8: S recunoasc existena scrisului oriunde l ntlne . O9: S neleag c tipritura (scrisul) are neles (semnificaie). O10: S gseasc ideea urmrind indiciile oferite de imagini. O11: S manifeste interes pentru citit. O12: S recunoasc cuvinte simple i litere n contexte familiare. O13: S recunoasc literele a lfabetului i alte convenii ale limbajului scris O14: S utilizeze materiale scrise n vederea executrii unei sarcini date. O15: S perceap i s discrimineze ntre diferitele f orme, mrimi, culori obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc. O16: S utilizeze efectiv instrumentele de scris, stpnind deprinderile motrice eleme ntare necesare folosirii acestora O17: S utilizeze desene, simboluri pentru a tra nsmite semnificaie O18: S descopere c scrierea ndeplinete anumite scopuri, cerine soci ale i s se foloseasc de aceast descoperire. O19: S neleag semnificaia cuvintelor, li or i cifrelor, nvnd s le traseze.

DOMENIUL TIINELOR O1: S-i mbogeasc experiena senzorial, ca baz a cunotinelor matematice referitoare aterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupu ri/ mulimi, pe baza unor nsuiri comune (form, mrime, culoare) luate n considerare sepa rat sau mai multe simultan; O2: S efectueze operaii cu grupele de obiecte constitu ite n funcie de diferite criterii date ori gsite de el nsui: triere, grupare/regrupar e, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantitii prin punere n coresponden. O3: S neleag i s numeasc relaiile spaiale relative, s plaseze obiecte ntr-un spai se plaseze corect el nsui n raport cu un reper dat. O4: S recunoasc, s denumeasc, s c truiasc i s utilizeze forma geometric cerc, ptrat, triunghi, dreptunghi n jocuri. O5: S efectueze operaii i deducii logice, n cadrul jocurilor cu piesele geometrice O6: S n umere de la 1 la 10 recunoscnd grupele cu 1-10 obiecte i cifrele corespunztoare. O7 : S efectueze operaii de adunare i scdere cu 1-2 uniti, n limitele 1-10. O8: S identi e poziia unui obiect ntr-un ir utiliznd numeralul ordinal. O9: S realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori gsite de el nsui. O10: S compun i s rezolve pr bleme simple, implicnd adunarea/ scderea n limitele 1-10. O11: S cunoasc unele elemen te componente ale lumii nconjurtoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaia, fauna, fiina uman ca parte integrant a mediului, fenomene ale naturii), precum i interdepen dena dintre ele. O12: S recunoasc i s descrie verbal i/sau grafic anumite schimbri i nsformri din mediul apropiat. O13: S cunoasc elemente ale mediului social i cultural , poziionnd elementul uman ca parte integrant a mediului. O14: S cunoasc existena corp urilor cereti, a vehiculelor cosmice. O15: S comunice impresii, idei pe baza obser vrilor efectuate. O16: S manifeste disponibilitate n a participa la aciuni de ngrijir e i protejare a mediului, aplicnd cunotinele dobndite. O17: S aplice norme de comporta re specifice asigurrii sntii i proteciei omului i naturii.

DOMENIUL OM I SOCIETATE O1: S cunoasc i s respecte normele necesare integrrii n viaa social, precum i reguli ecuritate personal. O2: S-i adapteze comportamentul propriu la cerinele grupului n ca re triete (familie, grdini, grupul de joac) 13

O3: S aprecieze n situaii concrete unele comportamente i atitudini n raport cu norme prestabilite i cunoscute. O4: S triasc n relaiile cu cei din jur stri afective pozitiv , s manifeste prietenie, toleran, armonie, concomitent cu nvarea autocontrolului. O5: S descrie i s identifice elemente locale specifice rii noastre i zonei n care locuiet elemente de relief, aezare geografic, obiective socio-culturale, istorice, religio ase, etnice). O6: S cunoasc i s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea u nei activiti practice. O7: S cunoasc diferite materiale de lucru, din natur ori sinte tice O8: S sesizeze modificrile materialelor n urma prelucrrii lor O9: S identifice, s proiecteze i s gseasc ct mai multe soluii pentru realizarea temei propuse n cadrul ivitilor practice. O10: S efectueze operaii simple de lucru cu materiale din natur i s intetice O11: S fie capabil s realizeze lucrri practice inspirate din natur i viaa cot idian, valorificnd deprinderile de lucru nsuite. O12: S se raporteze la mediul apropi at, contribuind la mbogirea acestuia prin lucrrile personale. O13: S dobndeasc comport mente i atitudini igienice corecte fa de propria persoan i fa de alte fiine i obiect 4: S capete abilitatea de a intra n relaie cu cei din jur, respectnd norme de compor tament corect i util celorlali. O15: S-i formeze deprinderi practice i gospodreti. O16 S se comporte adecvat n diferite contexte sociale.

DOMENIUL ESTETIC I CREATIV O1: S redea teme plastice specifice desenului. O2: S obin efecte plastice, forme spo ntane i elaborate prin tehnici specifice picturii. O3: S exerseze deprinderile teh nice specifice modelajului n redarea unor teme plastice. O4: S recunoasc elemente a le limbajului plastic i s diferenieze forme i culori n mediul nconjurtor. O5: S cunoa s diferenieze materiale i instrumente de lucru, s cunoasc i s aplice reguli de utiliza e a acestora O6: S utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activiti pl astice concrete O7: S compun n mod original i personal spaiul plastic. O8: S interpret eze liber, creativ lucrri plastice exprimnd sentimente estetice. O9: S priveasc i s re cunoasc creaii artistice corespunztoare specificului de vrst al copilului precolar i p eocuprilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, pe isaje, activiti cotidiene ale oamenilor) O10: S descopere lumea nconjurtoare cu ajuto rul auzului. O11: S diferenieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat i al sunetelor muzicale. O12: S diferenieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul a propiat i a sunetelor muzicale. O13: S diferenieze auditiv durata determinat a sunet elor din mediul apropiat i a sunetelor muzicale O14: S diferenieze auditiv nlimea sune telor muzicale. O15: S intoneze cntece pentru copii. O16: S cnte acompaniai de educat oare O17: S acompanieze ritmic cntecele. O18: S cnte cntecele n aranjamente armonico-p olifonice elementare. O19: S asocieze micrile sugerate de textul cntecului cu ritmul acestuia O20: S exprime prin micare starea sufleteasc creat de muzica audiat. O21: S exprime ntr-un joc impresia muzical. O22: S improvizeze spontan, liber scurte motiv e sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + micare, text onomato peic + melodie + micare;. O23: S asculte i s recunoasc fragmente din creaii muzicale n aionale i universale, corespunztoare specificului de vrst al copilului precolar i preo uprilor acestuia.

DOMENIUL PSHIHOMOTRIC O1: S cunoasc i s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului. O2: S cunoasc i s aplice regulile de igien a efortului fizic. O3: S-i formeze o inut cor corect (n poziia stnd, eznd i n deplasare). O4: S perceap componentele spaio-tempo m, durat, distan, localizare). O5: S fie apt s utilizeze deprinderile nsuite n diferi contexte. O6: S se foloseasc de aciunile motrice nvate pentru a exprima sentimente i/s u comportamente, pentru a rspunde la diferii stimuli (situaii), la diferite ritmuri . O7: S manifeste n timpul activitii atitudini de cooperare, spirit de echip, de comp etiie, fair-play.

8. SARCINILE EDUCATORULUI - organizeaz, conduce i desfoar activiti educative cu clasa a care a fost numit; - urmrete cum se asigur ordinea, curenia i atmosfera general n s de clas ce i-a fost repartizat; - se preocup de cunoaterea elevilor i a clasei; 14

- consiliaz elevii i prinii acestora n probleme de nvare, de via, de integrare soci prezint elevii n colectivul didactic i ine legtura cu profesorii care predau la clas n vederea optimizrii eforturilor acestora; - ine legtura cu prinii elevilor, comunic per iodic familiei situaia la nvtur i disciplin, prin edinele lunare sau prin caietul d ponden ori scrisori informative. -, supune situaia disciplinar dezbaterii consiliulu i profesoral; - completeaz, n condiii grafice corespunztoare, catalogul grupei; 15

9. TEMATICA ACTIVITILOR EXTRACURRICULARE Gradinita cu program prelungit nr 36, Timisoara AN SCOLAR 2012/2013 Grupa mic PLANIFICAREA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE SEMESTRUL I 16

PERIOA DA SEPT. TEMA FORMA DE REALIZARE GRADINITA - NOUA MEA FAMILIE'' ( plimbari , vizite ) CHIPUL TO AMNEI - ZIUA RECOLTEI (vizita , piata agroalimentara) ,,TOAMNA-TOAMNA HARNICA SI DE ROADE DARNICA!'' sezatoare (program artistic) SAPTAMANA EDUCATIEI GLOBALE (vizio narea unor spectacole sustinute de actori profesionisti pe scena casei de cultur a; deplasare cu autobuzul insotiti si de catre parinti voluntari) *teatru de pap usi *spectacole cu actori OBIECTIVE - sa se familiarizeze cu spaiul educaional; - sa-si fixeze anumite reper e gradinita - casa -sa observe bogatiile toamnei; --s se implice activ i afectiv n interpretarea rolurilor din cadrul programului pregtit; -sa transpuna in joc rolu ri din societate ( vinzarea de bunuri contra cost) -sa urmareasca cu interes si -sa reactioneze adecvat la mesajul transmis; - sa fie capabil sa creeze ei insis i povestiri si mici dramatizari; RESPONSABILI Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Parinti Prof.Manolache Elena , prof.Oanea Maria Toate educatoarele de la gr.mica, INDICATORI -fotografii -mici suveniruri -album fotografii OCT. -fotografii -CD de la actiuni -album NOV. MICII ECOLOGISTI (act. de ecologizare a parcului , reciclare deseuri ) - sa exerseze comportamentul ecologic prin participarea la actiuni de ecologizar e a parcului/ reciclare deseuri; Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria ZIUA ROMANIEI 1 DECEMBRIE ( spectacol , concursuri ) MOS NICOLAE SI DARURILE SALE ( confectionare si oferire daruri) MAGIA CRACIUNULUI (colinde , serbari ) IAN. ,,SA NIUTA VESELIEI''-concurs de sanius pe gradinita, cu participarea parintilor ZIUA UNIR II ( concurs de desene,) - s cunoasc nsemntatea acestei zile; - sa confectioneze si sa ofere mici daruri: -sa sarbatoreasca in stil traditional ,,Craciunul,,; -sa-si dezvolte calitati si de prinderi motrice utilitar aplicative - s cunoasc nsemntatea acestei Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria To ate cadrele didactice Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Prof.Manolache Elen a, -diplome, recompense fotografii -CD de la actiuni -album -album foto, recompense 17 -diplome, recompe nse

PERIOADA FEB. TEMA FORMA DE REALIZARE EU SUNT MIC, DAR STIU MULTE (concurs pe calculator ) ,,SCO LI PENTRU UN VIITOR VERDE''-Pentru O Gradinita Verde! (act. de ecologizare a parcului , reciclare deseuri ) OBIECTIVE -sa-si testeze abilitatile obtinute in folosirea calculatorului; - sa exerseze comportamentul ecologic prin participarea la actiuni de ecologizare a p arcului/ reciclare deseuri; RESPONSABILI Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Prof.Manolache Elena, prof.O anea Maria INDICATORI -diplome, recompense; MARTIE MARTIE IN SARBATOARE ( expozitie de martisoare ) -sa confectioneze si sa o fere mici daruri; Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Parinti -realizare C.D. BOCANEL SI ZANA NATURII (reprezentanti ai teatrului Merlin sa urmareasca linia povestii, intelegand in mod intuitiv caracteristicile expres ive si estetice ale acesteia; - sa rezolve corect si in timp util sarcinile prev azute in fisa de concurs ; Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria fotografii APRILIE PITIC FRUMOS, PITIC DESTEPT (concurs de cultura generala pe nivele de varsta si de creatie plastica). Organizator -diplome, recompense; 18

INVATAM SI COLORAM (concurs) MICII CRESTIN PASTELE (vopsirea de ou, vizita la biseri ca) ) - sa rezolve in timp util sarcinile prevazute in fisa de desen; -sa sarbatoreasc a in stil traditional ,,Pastele,,; -sa ofere mici daruri celor nevoiasi; - sa cu noasca insemnatatea acestei zile si sa se implice activ si afectiv in act. desf. cu ocazia acestei zile ; -sa participe la diverse concursuri organizate; -s se i mplice activ i afectiv n interpretarea rolurilor din cadrul programului pregtit; MAI Organizator Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Prof.Manolache Elena, prof.Oa nea Maria Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Toate cadrele didactice Toate c adrele didactice -diplome, recompense; -fotografii 9 MAI ZIUA EUROPEI (jocuri si concursuri pe nivel de varsta ) -fotografii IUNIE COPILUL UNA DINTRE MINUNI ZIUA COPILULUI (jocuri , concursuri) LA REVEDERE GRADINI TA (serbari si reuniuni ) -diplome, recompense; -realizare C.D. Pe parcursul anului :- vizionare de spectacole pentru copii ; - participari la c oncursuri ; -participari la evenimente pentru copii ; - iesiri in natura jocuri l ibere ; -vizitarea unor obiective cu interes cultural, educational; - sarbatorir ea zilelor de nastere; DIRECTOR, Educatoare: Manolache Elena-Rada 19

10.TABEL CU SEMNATURILE PARINTILOR CARE SUNT DE ACORD CU ACTIVITATEA OPTIONALA D ESFASURATA DE EDUCATOARE LA GRUPA Semnatura parinti Nr. crt. Numele copiilor Optional 1 Optional 2 20

11.ACTIVITATE OPTIONALA SEMESTRUL I DATA MIJLOC DE REALIZARE TEMA OBIECTIVE ACTIVITATE OPTIONALA 21

SEMESTRUL AL II-LEA DATA MIJLOC DE REALIZARE TEMA OBIECTIVE 11. ELEVI CU REZULTATE DEOSEBITE N ACTIVITATEA COLAR I EXTRACOLAR Nr. Numele i prenumele Activitatea la care a Performana * An colar crt. obinut rezul tate 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 M = meniune special; PS = premiu special; PIII = premiul al treilea; PII = premiul al doilea; PI = premiul nti 12. SITUAIA ELEVILO R PROBLEM * Nr. Numele i n ce const problema Data Msuri luate crt. prenumele consemnri i 1. 22

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. - eec colar - starea de sntate - integrare dificil - situ aie material deosebit ( venituri f. mici) comportament deviant 13. PARTICIPAREA ELE VILOR LA VIAA COLECTIVULUI NUMELE SI PRENUMELE Grupa mica 1. ALBU SARAH Grupa mijlocie Grupa mare 2. BATISTA ERIKA 3. BOLOJAN STEFANIA 4. CALINESCU SARAH 5. CONSTANTINESCU VLADI 6. COPILAS REMUS 7. CROITORU NATALIA 8. FODOR ALEXANDRA 9. GHERGHEL DENIS MIHAI 10. GRADINARU ANDREI CRISTIAN 11. LATITY HARIS VLADISLAV 12. MOROCILA LAURENTIU 13. MUNTEAN CRINA TEODORA 14. MUNTEAN VLAD LAURENTIU 15. NICORICI ANAMARIA 16. P AUNEL ANDREEA BIANCA 17. PAUNOIU ANA MARIA 18. PENDELETE LUCA ANDREI 19. PETRARU GEORGIANA 20. PODOBIA RADU DENIS 21. RACZ ROBERTA IOANA 22. ROMAN ALEXANDRU 23. RUSU ALEXANDRA 24. SILAGHI MATEI PATRIC 25. SIMON CARMEN ANDREEA 26. STREANG RA UL SEBASTIAN 27. SZABO TIMEEA ADRIENNE 28. TODICA ALEXIA 29. VARGA ROBERT MIHAI 30. VERDES DARIA 31. VIRTEIU CHRISTIANA MARIA 32. VLADULESCU ECATERINA 33. VAIDA DAVID 23

R retras, izolat, dezinteresat de viaa colectivului I integrat n colectiv, dar fr s ib iniiativ A are autoritate, bun organizator i animator al colectivului de el 24

14. FI DE CONSEMNARE A REZULTATELOR I DE REALIZARE A GRAFICULUI DE PROGRES/ REGRES Semestrul I Proba nr....... Proba nr...... Proba nr....... Proba nr........ Data .............. Data......... Data......... Data......... FB * B * S * I * Semest rul al II-lea Proba nr.... Data.......... FB * B * S * I * printelui, Proba nr... ... Data......... FB * B * S * I * Proba nr...... Data......... FB * B * S * I * Proba nr........ Data......... FB * B * S * I * Proba nr...... Data......... FB * B * S * I * Proba nr....... Data......... FB * B * S * I * Proba nr..... Data ......... FB * B * S * I * Proba nr...... Data......... FB * B * S * I * FB * B * S * I * FB * B * S * I * FB * B * S * I * Proba nr...... Data......... FB * B * S * I * Proba nr....... Proba nr....... Proba nr....... Proba nr.... Proba nr.. Data.... ..... Data......... Data......... Data......... Data........ FB * B * S * I * FB * B * S * I * FB * B * S * I * FB * B * S * I * FB * B * S * I * Proba nr.... Proba nr.. Data......... Data........ FB * B * S * I * Semntura FB * B * S * I * Semntura nvtorului, 25

15.Situaia colar nregistrat la sfaritul anului colar se prezint astfel: GRUPA MICA Elevi nscrii la nceput de an: MIJLOCIE MARE - din care fete: Elevi rmai la sfritul anului colar: - din care fete: EDUCATOARE, .................................................................... .. 26

Material preluat din cursul de mentorat - modulul S ne cunoatem elevii capitolul 1 Cu m colaborm cu familiile elevilor Dac prinii i predau plcerea de a nva, acest lucru ce diferena n lumea copilului lor. Richard W. Riley, fost ministru al educaiei tiai c . 20-25% dintre elevi spun c prinii lor nu au venit deloc la coal s vorbesc cu profe ii lor? prinii care nu sunt implicai n educaia copiilor nu sunt mai interesai nici de alte aspecte ale vieii acestora? atunci cnd prinii sunt implicai n viaa colii, copi r nva mai bine? atunci cnd familia este implicat n educaia copiilor, acetia obin r e mai bune, nu lipsesc de la coal, i fac mai bine temele i au o atitudine pozitiv fa oal? familiile care primesc mesaje frecvente i pozitive din partea colii tind s devi n mai implicate n educaia copiilor dect acele familii care nu primesc astfel de mesa je? mai important dect ocupaia prinilor sau nivelul lor de educaie este atitudinea lo fa de coal? implicarea prinilor poate preveni diferite dificulti, dei cei mai mul z venirea la coal cu o problem legat de copil? doar 17% dintre profesori sunt mulumi e implicarea prinilor, n timp ce 83% nu sunt? exist situaii cnd prinii nu tiu cum reze cu profesorii, se tem s vin la coal sau situaii cnd profesorii nu tiu cum s abor e familiile? pot interveni ateptri sau credine greite: profesorii cred c prinii nu s interesai de situaia copilului, iar pe de alt parte, muli prini consider c profesori unt distani i nu doresc s-i ajute? 16. Cum colaborm cu familiile prescolarilor? 17 . PLANIFICAREA EDINELOR CU PRINII PLANIFICAREA LECTORATELOR CU PRINII

TEMATICA EDINELOR CU PRINII Nr. crt. Tema edinei Aspecte privind nceperea grdiniei de ctre precolarul mic ( 3 an Probleme organizatorice Perioada Obiective Resurse 1.

- s neleag importana Septembrie frecventrii cursurilor; grdiniei n viaa copilului ntizeze calitate Chestionar Referat

2.

Chestionar Referat: Cum trebuie s fie un printe? Exemplul prinilor n educarea r Referat: Recompense pentru copilul dumneavoastr? Concluzii asupra adaptrii i mun ii copiilor la grdini Referat: Cum s alegem jucria potrivit? Regimul zilnic al a r copiilor n ntmpinarea lui Mo Crciun Referat: Putem scpa de cuvintele NU sau NU ? Analiza muncii copiilor Referat: Ce se afl ntre mine i copilul meu? Activita ndependent a copiilor Referat: Violena n familie unui printe responsabil. Octombrie

- s motiveze importana exemplului prinilor n educarea copiilor; - s contientizeze impo tana unui bun exemplu; - s neleag importana folosirii recompenselor. - s cunoasc succ le i insuccesele micuilor; - s cunoasc eficiena unei jucrii potrivite. Chestionar Referat 3. Noiembrie Referat 4. Decembrie

- s cunoasc i s contientizeze regimul zilnic al activitii pe care o desfoar proprii Referat 5. Ianuarie Februarie 6. 7. Atitudinea n colectiv a copiilor ilor Martie Referat: Prini v cunoatei copii ?

Analiza mu

- s contientizeze rezultatele i evoluia copiilor n funcie de munca depus; - s nelea ciile unei bune comunicri n familie. - s contientizeze importana stabilirii unui prog ram adecvat vrstei lor; - s contientizeze beneficiile unui climat familial potrivit pentru creterea sntoas a copilului. - s identifice caracteristici ale colectivului; s analizeze ct de bine i cunosc copiii. - s cunoasc aspectele pozitive i negative ale Referat Referat Fise Referat

8. 9. 10. Consiliere: Prinii ntreab Educatoarea rspunde S ne recrem mpreun! Uite ce mari ne-am fcut! Aprilie Mai Iunie

Educaia sanitar sntatea est

autoritii prinilor; - s cunoasc noi aspecte privind propriul copil. - s neleag nece respectrii regulilor de igien. - s neleag importana recrerii copiilor alturi de pr analizeze evoluia propriului copil. Chestionare Discuie liber Chestionar COMITETUL DE PARINTI AL GRUPEI ESTE FORMAT DIN: PRESEDINTE. MEMBRU MEMBRU

MODEL, PROCES VERBAL, ncheiat astzin .......................................................... .............................................................

.............................................................. Desf

Msuri (propuneri) ........................................................ ............................ .. ................................ .................................................... ....... ... ............. ... Drept care s-a ncheiat prezentul process- verbal. Nume Semnturi 1. Spunei cel puin un lucru pe care l-ai descoperit la copilul dvs.? .............. ................................................................................ ............................................. .................................. ....... ........................................................................ ................................................................... ............ ............................. 3. Ct timp petrecei zilnic cu copilul/copiii dvs.? . ................................................................................ .......................................................... ..................... .................... 4. Care sunt cele mai frecvente cauze ale discuiilor n contra dictoriu cu copilul/copiii dvs.? a. vestimentaie d. timp liber g. altele. b. limb aj e. gradinita. Care?.................... c. anturaj (prieteni) f. bani 5. Cum procedai atunci cnd copilul/copiii dvs. ncalc regulile? ............................ ................................................................................ .......... ............................................................ ........ ................................................................................ .............................. ................................................. ............. .................................................................. .................................................... ........................... ................................... 6. Enumerai cteva recomandri pe care le-ai fcut c opilului/copiilor dvs. n legtura cu un stil de via sntos? 18.CHESTIONAR PENTRU PRINI

................................................................................ ...................................... ......................................... ................... ............................................................ .......................................................... ..................... ...................................... ......................................... ............................................................................. .. ............................................................ 7.a. Ce-i place cop ilului dvs. s fac n timpul liber? ................................................. ..................................................................... .......... ................................................... 7.b. Alegei una dintre preocu prile de mai sus pe care ai ncuraja-o. ............................................ .......................................................................... ..... ......................................................... 8. Care sunt activitile familiale pe care ai dori s le fac mai bine copilul/copiii dvs.? .................. ................................................................................ .................... ........................................................... ... ............................................................................ .......................................... ..................................... .........................

edinele cu parinii nu se fac la ntmplare. Ele trebuie susinute periodic i ori de cte este nevoie, dup un plan riguros ntocmit. Evidena lor se ine ntr-un dosar special. A cesta va conine toate materialele ntlnirilor cu prinii. El este unul dintre documente le care atest legtura cadrului didactic cu prinii prescolarilor. Lectoratele cu prinii se fac tot cu aceast ocazie, iar tema referatelor prezentate trebuie s fie astfel aleas nct s rspund cerinei de educare a prinilor, nu numai a elevilor. Subiectele nele de interes major (de exemplu, anul trecut am discutat i despre gripa aviar!), de educaie pentru sntatea familiei i a copilului, n special, ct i subiecte legate de sihologia copilului, de pregtirea acestuia pentru coal, lecii, etc. Materialele prez entate la lectoratul cu prinii pot fi susinute i de alte persoane abilitate invitate de cadrul didactic (psihologi, medici,etc). Dosarul va conine: - pagina de titlu a dosarului; - extras din Regulamentul de organizare i funcionare a nvmntului preuniv rsitar (vezi modelul);

- planificarea edinelor cu prinii (vezi modelul). Aici sunt trecute toate ntlnirile cu prinii, chiar i serbrile colare la care sunt invitai ori excursiile la care sunt part icipani. Pentru fiecare edin este nevoie de urmtoarele documente: - ntiinare pentru f are elev (vezi model); - planul edinei (rmne la dosar); - proces verbal semnat de fi ecare printe participant (este documentul care atest prezena prinilor la edin); - cop dup referatul prezentat la lectoratul cu prinii; - alte materiale prezentate la edin; - eventuale fotografii fcute cu aceast ocazie NU UITAI! Coninutul acestui dosar ates t efortul d-vs personal de atragere a prinilor spre activitatea colar a copilului, ct legtura ntregii coli cu familiile elevilor. Metodologia sedintelor cu parintii la clasele preprimare La clasele preprimare, poate mai mult decat la ciclurile de invatamant situate m ai sus pe axa timpului, este necesara o relatie sustinuta a gradinitei cu famili a. Micii prescolari sunt extrem de tare ancorati in mediul familial iar noi treb uie sa-l continuam la gradinita, facand - acolo unde este necesar - corecturile deprinderilor gresite aduse de aici, trebuie sa facem mediul precolar cat mai pl acut copiilor, fara stres emotional si afectiv. Totodata, trebuie sa-i aratam mi cului prescolar diferenta de loc, de situatii, de cerinte fata de cele ale famil iei. Toate aceste continuturi ale vietii copilului de acasa si de la gradinita t rebuie facute cunoscute parintilor deoarece numai impreuna cu ei putem conlucra la obtinerea rezultatelor pozitive in procesul de invatamant.

Din aceasta cauza intalnirile cu parintii, cate unul, sau cu toti impreuna sunt necesare. Pentru o conlucrare fructuoasa cu familia copilului este necesara o pl anificare a sedintelor cu parintii. Potrivit Regulamentului prescolar intalniril e cu parintii trebuie sa aiba loc lunar sau ori de cate ori este nevoie. Este bi ne sa se aduca la cunostinta parintilor ca ei sunt obligati a lua legatura cu gr adinita, chiar daca aceasta nu ii solicita. Planificarea sedintelor cu parintii trebuie sa concretizeze continutul fiecarei sedinte, perioada cand aceasta va av ea loc si, eventual, materialele care vor fi prelucrate in sedinte. Continutul p rimei sedinte cu parintii la inceperea anului scolar trebuie sa includa, obligat oriu, alegerea Comitetului de parinti pe grupa, care va fi compus din 3 persoane adica, presedinte si 2 membrii, cat si prezentarea atributiile acestui comitet. De asemenea, se va prelucra Regulamentul prescolar si se va face o dare de seam a asupra activitatii grupei din anul precedent, planficarea activitatilor din an ul scolar in curs. Fiecare sedinta cu parintii va contine si prezentarea unui ma terial educativ pregatit de educatoare. Acest material va avea continutul axat p e relatiile parintilor cu gradinita, observatii psihopedagogice asupra elevilor, indrumari in educatia copiilor, in pastrarea sanatatii lor fizice si mintale, e motionale. Pe parcursul sedintelor cu parintii cadrul didactic va face observati i generale, nu va numi prescolarul in context negativ, va evidentia insa aspecte le pozitive, nominal. Nu avem nici un interes sa jignim parintii, observatiile n egative se vor face in particular, dupa sedinta, sau cu alta ocazie. Nu se va fo losi ocazia Sedintei cu parintii pentru a se cere bani, indiferent pentru care d estinatie. Sumele pot fi cerute doar de Comitetul de parinti, daca se crede de c uviinta, si aceasta doar pentru dotarea grupei sau a gradinitei sau pentru orica re motiv instructiv-educativ legat de prescolarii nostri, scop consimtit de catr e toti parintii (exemplu organizarea unei excursii, donatii pentru ajutorarea un ui batran, etc). Pentru o mai buna desfasurare a sedintelor cu parintii este nev oie ca evidenta acestora sa se faca intr-un dosar separat. Acest dosar va contin e : planificarea sedintelor cu parintii, materialele prezentate in fiecare sedin ta, procesele verbale ale sedintelor. Este recomandabil ca inaintea fiecarei int alniri cu parintii sa ne facem un plan de continut, pe puncte, si sa incercam sa -l urmarim in timpul desfasurarii sedintei. Si aceasta deoarece pe parcursul sed intelor

discutiile pot divaga de la ideea de plecare, fiecare parinte se mai abate de la ideea in discutie si uitam de unde am pornit si ceea ce urmarim. Sa incercam, p e cat posibil, ca in timpul sedintelor sa lasam sa vorbeasca mai mult parintii, pe baza ideilor prezentate de noi. Aflam lucruri noi si interesante despre presc olarii nostri, despre relatia lor cu familia cat si despre relatiile lor si ale familiei lor cu ceilalti copii din clasa si cu familiile acestora. Noutatile afl ate ne pot ghida in mai buna cunoastere a elevilor nostri si duc, implicit, la c ai mai bune de rentabilizare a procesului instructiv-educativ al caror subiect s unt micii scolari. Titluri posibile de comunicari-referate la sedintele cu parintii : - Violenta : - Psihologie, Educatie : Rolul jocului in dezvoltarea emotionala si intelectuala a copilului , Cei sapte ani de acasa , Cele mai rele sapte lucruri p e care le poti spune copilului tau , Cum descopera copilul prietenia

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE I FUNCIONARE A UNITILOR DE NVMNT PREUNIVERSITAR - 2005 CAPITOLUL V PRINII Seciunea 1

Dispoziii generale Art.45. (1) Prinii/tutorii legali au dreptul i obligaia de a colabora cu unitatea de nvmnt, n vederea realizrii obiectivelor educaionale. (2) Prinii/tutorii legali au ca, cel puin o dat pe lun, s ia legtura cu nvtorul/dirigintele pentru a cunoate ev pilului lor. (3) Printele, tutorele legal instituit sau susintorul legal sunt oblig ai, conform legii, s asigure frecvena colar a elevului n nvmntul obligatoriu. Seciunea a 2-a Comitetul de prini al clasei

Art.46. (1) Comitetul de prini al clasei se alege n fiecare an n adunarea general a pr inilor elevilor clasei, convocat de nvtor/ diriginte, care prezideaz edina. (2) Conv a adunrii generale pentru alegerea comitetului de prini al clasei are loc n primele 30 zile de la nceperea cursurilor anului colar. (3) Comitetul de prini al clasei se compune din trei persoane: un preedinte i doi membri; (4) Dirigintele/nvtorul clasei convoac adunarea general a prinilor la nceputul fiec estru i la ncheierea anului colar. De asemenea, dirigintele/ nvtorul sau preedintele itetului de prini al clasei pot convoca adunarea general a prinilor ori de cte ori est e necesar.

(5) Comitetul de prini al clasei reprezint interesele prinilor elevilor clasei n aduna rea general a prinilor la nivelul colii, n consiliul reprezentativ al prinilor, n con iul profesoral i n consiliul clasei. Art.47. Comitetul de prini al clasei are urmtoar ele atribuii: a) ajut nvtorii/diriginii n activitatea de cuprindere n nvmntul o turor copiilor de vrst colar i de mbuntire a frecvenei acestora; b) sprijin unitat irigintele n activitatea de consiliere i de orientare socio-profesional sau de inte grare social a absolvenilor; c) sprijin dirigintele/nvtorul n organizarea i desfur activiti extracolare; d) are iniiative i se implic n mbuntirea condiiilor de stu elevii clasei; e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuii financiare sau mater iale, susin programe de modernizare a activitii educative i a bazei materiale din cl as i din coal.

f) sprijin conducerea unitii de nvmnt i dirigintele/nvtorul n ntreinerea, dez rea bazei materiale a clasei i a unitii de nvmnt. Art.48. (1) Comitetul de prini al ine legtura cu unitatea de nvmnt, prin dirigintele/ nvtorul clasei. (2) Comitetul l clasei poate propune, n adunarea general, dac se consider necesar, o sum minim prin care prinii elevilor clasei s contribuie la ntreinerea, dezvoltarea i modernizarea baz ei materiale a clasei sau a unitii de nvmnt.

(3) Contribuia prevzut la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia n u poate limita , n nici un caz, exercitarea de ctre elevi a drepturilor prevzute de prezentul regulament i de prevederile legale n vigoare. Informarea celor implicai cu privire la coninutul acestui articol este obligatorie. (4) Contribuia prevzut la alin. (2) se colecteaz i se administreaz numai de ctre comit tul de prini, fr implicarea cadrelor didactice.

(5) Este interzis implicarea elevilor n strngerea fondurilor. (6) Dirigintelui/nvtorul i i este interzis s opereze cu aceste fonduri. (7) Fondurile bneti ale comitetului d e prini se cheltuiesc la iniiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui / nvtorului sau a directorului, nsuite de ctre comitet. (8) Sponsorizarea clasei sau a unitii de nvmnt nu atrage dup sine drepturi n plus pentru anumii elevi. (9) Se inte niierea, de ctre coal sau de ctre prini, a oricrei discuii cu elevii n vederea cole dministrrii fondurilor comitetului de prini. PARTENERIATE CU COMUNITATEA LOCALA, PROIECTE SI PARTENERIATE EDUCATIONALE LA GRU PA

CALENDARUL EVENIMENTELOR DATA ZIUA 23 ZIUA MONDIALA A SEPTEMBRIE CURATENIEI SEMNIFICATIA Indreptarea atentiei catre un mediu curat, unde viata pare mai frum oasa si mai sanatoasa. Obisnuirea copiilor cu curatenia mediului inconjurator. A dunarea recoltei este un lucru important al existentei umane. Multe traditii sun t legate de culesul viilor. SEPTEMBRIE PERIOADA -OCTOMBRI RECOLTEI E PROPUNERI DE ACTIVITATE -activitati gospodaresti in sala de grupa, curtea si imp rejurimile gradinitei; -experimente pentru a demonstra poluarea; -identificarea persoanelor care dauneaza prin actiunile lor; -activitati cu parintii: incurajar ea parintilor sa initieze activitati comune cu copiii in mentinerea curateniei i n casa, curte, imprejurimi; Participarea copiilor la actiuni de strangere a reco ltelor, de prepararea salatei si a sucului de fructe si legume; -jocuri de creat ie:La piata, La culesul viilor, Ziua recoltei -organizam: Balul fructelor, Balul

04 ZIUA MONDIALA A OCTOMBRIE ANIMALELOR 16 ZIUA OCTOMBRIE INTERNATIONALA A ALIMENTATIEI 1 DECEMBRIE ZIUA NATIONALA A ROMANIEI Fiecare animal este parte importanta si utila a naturii, de aceea trebuie sa inv atam sa le ocrotim. Dupa cercetari se pot face dezbateri impreuna cu copiii pent ru a invata ce influente au pierderile unor specii pentru mediul nostru. Cunoast erea produselor ecologice, naturale si a celor care dauneaza organismului uman s i care nu trebuie sa se regaseasca in alimentatia copiilor, cum ar fi dulciurile in exces sau alimen tele care contin E-uri. Importanta cunoasterii sarbatorilor nationale ale tarii noastre, tricolorului si structurii geografice a Romaniei. Cunoasterea spiritului si traditiilor Craciunului, a datinilor si obiceiurilor d e iarna, precum si placerea de a oferi si primi cadouri . Anul Nou, prilej de cu noastere a traditiilor specifice din diferite zone ale tarii. Femeile ocupa un l oc important in societate. Putem prezenta activitatile traditionale ale femeilor si activitatile de zi cu zi. Formarea conceptiei despre sarcinile femeilor. Imp ortanta radiatiilor solare asupra organismului uman Importanta apei pentru strugurilor -acumularea cunostintelor despre animale prin vizionare de filme docu mentare; -imagini(enciclopedii)cu animale; -joc de creatie: Cautarea hranei; -joc didactic: Cauta puiul; -povesti, cantace, poezii, zicatori despre animale; -desen, modelaj; -actiuni despre alimentatia sanatoasa a copiilor ex:Vitaminele contribui e la mentinerea sanatatii. DECEMBRIE SARBATORILE DE IARNA -confectionarea drapelului tricolor; -sa facem cunostinta cu harta tarii, folclo rul si traditia romaneasca; -auditie muzicala:Tezaur folcloric. -vizita la Muzeul Judetean; -depunere de coroane; -colinde, poezii , scenete; -actiuni de binefacer e; -diverse activitati desfasurate parteneriat: 01 IANUARIE ANUL NOU -confectionare:Roata anului -cunoasterea lunilor; -expuneri despre perceptia trece rii timpului; -vizitarea locurilor de munca a parintilor; -vizitarea muzeelor cu tematica Mestesuguri vechi; -vizionare si convorbire despre poze cu famila; 08 MARTIE ZIUA INTERNATIONALA A FEMEILOR 21 MARTIE ZIUA MONDIALA SOARE - PAMANT 22 ZIUA MONDIALA A -comunicari -ateliere de lucru -observatii astronomice si concursuri tematice -c oncurs de desen :Apa-izvor de viata si

MARTIE APEI viata; cunoasterea proprietatilor apei si rolul ei pe pamant; ocrotirea tuturor organismelor vii si stoparea poluarii apei. 17 APRILIE ZIUA MONDIALA A SANATATII APRILIE 18 APRILIE 22 APRILIE Sa mentinem sanatatea este un lucru foarte important. Cheia menti nerii sanatati i este sa ducem o viata sanatoasa, pentru care bazele se pun de la o varsta frag eda. SARBATOAREA Sarbatorile Pascale: PASTELUI Invierea si simbolul reinnoiri. T raditii de Paste si Incondeierea Oului de Paste. ZIUA MONDIALA A Cladirile vechi intaresc OCROTIRII identitatile culturale. MONUMENTELOR Putem indrepta atentia ISTORICE copiilor spre protejarea si conservarea constructii lor vechi si a monu mentelor ZIUA PAMANTULUI Multi factori daunatori influenteaza sanatatea mediului .Este important sa cunoastem acesti factori pentru a-i putea preveni. ZIUA PASARILOR SI A ARBORILOR bucurii; -stiinta:Utilizarile apei; Circuitul apei in natura; Cum sa economisim apa?; experimente privind poluarea apei, efectele apelor poluate, starea fizica a apei ; -dramatizare :Izvorul; -observarea apei (paraurilor)in imprejurimi si mentinerea curateniei; -intalnire cu cadre medicale; -plimbari, drumetii; -prepararea sala telor din fructe, legume; -conversatie despre viata lui Isus; -intmplari ,povesti, cantece despre iepuras; -activitai practice: Ornamente pentru masa de Paste; -incondeierea oualelor cu di ferite tehnici; -vizitarea orasului; -excursii; -legende; -ocrotirea monumentelo r istorice; 10 MAI 31 MAI ZIUA MONDIALA Mediul viu inconjurator are un rol hotarator pentru a mentine viata. Pentru ocro tirea lui e nevoie sa-l cunoastem. Un semnal pentru cei care ucid in masa arbori fara sa planteze in schimb nimic: Padurea este plamanul verde al omenirii, pe ca re trebuie sa-l lasam mostenire urmasilor nostri. Fumatul dauneza grav -observari realizate prin plimbari, excursii; -discutii privind impiedicarea fac torilor daunatori ai planetei si a mediului inconjurator; -excursii si picnic-ur i organizate cu parintii, fara omiterea curatarii locurilor dupa plecare; -obser vari ,cercetari in urma plimbarilor; excursiilor in parc, in padure, pe langa la c, etc -poezii, cantece, povesti, jocuri de miscare cu continut tematic; -jocuri dramatice; -antrenarea in activitati de sadire de puietii achizitionati de la p epiniera si urmarirea indeaproape in viitor a dezvoltarii copaceilor; -realizarea unor afise si expunerea lor la

IMPOTRIVA FUMATULUI sanatatii si totusi in acelasi timp numarul fumatorilor creste. Formarea copiilo r in a se opune viciilor, fapt care le va influenta pozitiv viitorul vedere; -consultarea cadrelor medicale; 01 IUNIE ZIUA INTERNATIONALA A COPIILOR 05 IUNIE ZIUA MONDIALA A MEDIULUI Importanta protejarii zonelor aride care acopera mai mult de 40% din suprafata T errei. -intreceri sportive -efectuarea desenelor pe asfalt; -confectionarea unui album cu copiii lumii; -expozitie de desen; -concurs de poezii consacrate copilariei f ericite; -confectionarea afiselor cu continut tematic; -vizionare de filme cu co ntinut tematic: Cocoselul neascultator; -colectarea deseurilor din materiale recic labile ; 19.. PROIECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL AVIZ DIRECTOR (MODEL) TITLUL PROIECTUL UI PARTENERIAT N EDUCAIE : GRADINITA FAMILIE COMUNITATE

Motto: Spune-mi i o s uit. Arat-mi i poate n-o s-mi amintesc. Implic-m i o s nele merican)

Argument Totul educ : oamenii, lucrurile, fenomenele, dar n primul rnd i n cea mai mare msur, menii. Intre acetia primul loc l ocup prinii si educatorii A.S.Makarenko, Cartea pentr u prini. ntlnirile tipice cu prinii nu abordeaz ntotdeauna problemele, oferind pri anse de a cunoate profesorii elevilor i problemele colii. De aceea, trebuie pus acc ent pe activiti de cunoatere interpersonal pentru a crea un cadru de siguran i pe stra egii de desfurare a acestora ct mai variat i accesibil. Ca urmare, acest proiect, si propune s dezvolte competene de lucru cu familia elevului i s rspund nevoilor de comun icare, relaionare, construire de echipe, cooperare, motivare i implicare. Scopul p roiectului - Optimizarea relaiei coal-familie-comunitate, n aa fel nct elevii s obin ri succesul. Obiective Realizarea unor cercetri pentru dignosticarea relaiei coal-fa milie; Identificarea instrumentelor de comunicare coal-familie; Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional; Diversificarea modalitilor de colaborare u familia; Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor; ncurajarea v oluntariatului ; atragerea prinilor ctre activiti din lumea colii. Realizarea unei re te educative pentru prini o Grupul int prinii grupei prescolarii grupei -educatoarele o Locul i perioada de desfurare Colaboratori Director, prof. profesor psiholog , po liia de proximitate, preot (prof. de religie) educatoarele grupei , prini. Gradinita pp nr. 36, Timisoara Parcursul anului colar Mod de realizare

Nr. Crt 1

Activiti 1.Prinii se ntorc lagradinita Alctuirea Comitetului de Prini 2.Ce pot face prinii l nita? 1.Discuii informale asupra Regulamentului de ordine interioar i a documentelo r precolare 2.Ce pot face prinii acas? 3. Copilul ,copia prinilor 1.Elaborarea unui ch estionar pentru prini privind colaborarea gradinita-familie 2.Rugciune sau cum i vd co iii pe prini 3. Interactiunea prini-copii 1.Aplicarea chestionarului i interpretarea rezultatelor 2.Cum, ce, ct tiu copiii notri? 3. Naterea Domnului colinde, poezii Cons erea prinilor n cazul apariiei unor crize n familie care pot influiena progresul colar al prescolarului 1.Violena n gradinita i n familie 2. Nu violenei n familie; povestir le copiilor despre anumite aspecte care influeneaz viaa copilului 3.Sfaturi pentru o viata fr de pcate 1.Activitate de voluntariat: Mn de la mn 2.Amenajarea unei minib teci n sala de grupa 3.Consiliere individual,prini,elevi, proiect 4. Copilul este co pia parintilor sai 1.Sala de grupa miniexpoziie de lucrri ale prescolarilor i nu num ai 2.Ziua portilor deschise 3.De ziua mamei - scenete,cntece, poezii 1.A fi printe e uor, dar nu e simplu 2. Profesia de printe -O zi din viaa unui printe 1.Pregtirea cop or pentru viaa Forma -Dezbatere -Lectorat -Informare -edin cu prinii -Lectorat -atelier de lucru -dezbater e -Chestionar -activitate deschis -Serbare Responsabil educatoare Perioada 2 director educatoare prof. psiholog 3 4 prof. psihoped. educatoare director prof. psiholog. educatoare preot educatoare elevi , printi poliist de proximitate preot prini copii educatoare 5 6 -dezbatere -seminar-dezbatere 7 - aciune de recondiionare i colectare de cri pentru lectura suplimentar - studiul de c az 8 - expoziie de lucrri -activitate comuna* parinti/copii -serbare -dezbatere -mprirea d e pliante -Invitat la discuii - un printe -dezbatere - invitat -lectorat -serbare -activitate comuna priniprescolari, -dezbatere prini elevi educatoare invitai prof. psiholog prini. 9 10

11 1. Ziua copilului ,Desene pe asfalt 2.Prezentarea revistei 3.Concluzii despre de rularea proiectului prof. psiholog prini educatoare educatoare Presedinte c.p Materiale

chestionare referate (lectorate) materiale informative (Regulament colar, brouri, pliante, afie etc.) program calculator pentru tema Violena n coal i n famile alte ma le de pe internet o Finanarea activitilor Comitetul de prini Sponsori o Popularizarea proiectului pliante pentru prini, elevi i profesori

FINALITATEA Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional; Diversi area modalitilor de colaborare cu familia; Crearea unui cadru de motivare i implica re a partenerilor; ncurajarea voluntariatului ; Atragerea prinilor ctre activiti din l mea gradinitei Realizarea unei reviste educative pentru prini.

UN COD DE VIA: DATORIILE MELE FA DE COPIL Copilul este o persoan: l respect. Copilul s e minuneaz: l ajut s caute frumosul. Copilul este curios: vorbesc cu el. Copilul ca ut un model: sunt pentru el un exemplu. Copilul i descoper corpul: i art c sntatea e for. Copilul se ndoiete de el nsui: i dau ncredere n el.

Copilul vrea s fie independent: l invit s fie responsabil. Copilul i afirm personalita tea: l ajut s se cunoasc. Copilul se gndete doar la el: l nv s descopere societatea ul are nevoie de un ideal: l ajut s ofere un sens vieii sale.

mi pare aa ciudat C avem atta vreme pentru ur, C viaa nu-i dect o pictur ntre ace cellalt, i e neneles de trist C nu culegem flori, C nu privim la cer mai des, C nu iub m Noi, care att de repede murim. (Cocteau)

32. CURRICULUM VITAE Numele si prenumele:... Data i locul nater

Publicaii(colaborri).. .

Alte aptitudini(hobby) . Dat

. NOUL DOOM 1.Desprirea n silabe se accept fie desprirea pe baz de pronunare, fie dup ma de elementele constitutive, n special prefixe : in-e-gal / i-ne-gal, a-nor-ganic / an-or-ga-nic se respinge a doua posibilitate cnd conduce la secvene care nu sunt silabe : nevr-al-gi-e 2.Scrierea unor cuvinte i locuiuni pronumele i adjective le negative se scriu ntr-un cuvnt : niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun , nicio, vreunul, vreuna se scrie ntr-un cuvnt odat n locuiunile odat ce i odat cu 3. icularea termenilor strini se menine regula din DOOM 1 dup care substantivele mprumu tate se articuleaz ca de obicei n limba romn, prin alipire direct, dac partea final a uvntului se pronun aa cum se scrie : bosul/ bossul, brokerul/ brokerii, dealerul/ de alerii, folkul, linkul/ linkurile, weekendul/ weekendurile. scriem cu cratim dac p artea final se pronun altfel dect se scrie : cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul, siteul, show-ul 4.Variante literare libere uzul a impus n noul DOOM dublete ( variant e libere ) pentru unele cuvinte cu form tip unic pn acum : antete/ anteturi, amanete / amaneturi, cpune/ cpuni ( fructe), cearaf/ cearceaf, ciree/ cirei ( fructe), coperte coperi, corigent/ corijent, filosof/ filozof, ligheane/ lighene, niveluri/ nivel e, pieptn/ pieptene, sandvici/ sendvi, tobogan/ topogan, tumoare/ tumor. statutul d e variante libere le confer dreptul s circule i s fie corecte ( literare ) n egal msur .Forme vechi, forme noi DOOM 2 elimin o serie de forme ieite din uz sau mai puin fr ecvente : anacoluturi/ anacolute, algoritme/ algoritmuri, anghin/ angin, canaluri/ canale ( geogr.), a despera/ a dispera, fundale/ fundaluri, monoloage/ monologu ri, muche/ muchie, paradoxe/ paradoxuri, pardesiuri/ pardesie. se renun de asemene a la formele lungi de tipul dezagregheaz, pstrndu-se de regul formele scurte : dezag reg, evapor, ignor, ndrum, perturb, secret. au fost nlocuite unele forme vechi ( arag ri, foarfece, magaziner, marfar, recensmnturi, ziler ) cu formele impuse de uz : a ragaze, foarfec foarfeci, magazioner, marfar, recensminte, zilier. 6.Forme i sensur i noi emisie ( emitere) ~ emisiune(program vise( imagini din somn) ~visuri RTV) (aspiraii) frecie ( masaj) ~ friciune ( frecare, nseamn( constituie) ~nsemneaz conflic ) ( noteaz) pate ( de ficat) ~ pateu ( produs de patiserie) se nregistreaz cuvintel e : compleu ( costum), geac/ geci , item/ itemi/ itemuri/ iteme, elemeni, baloi, ro binti, strate, subansamble verbul absolv ~ iart, absolv ~ termin o coal 7.Intrri no e mai multe sunt achiziii recente cu precdere din engleza american : brand, broker, dealer, fitness, font,hard, link, market, master, printare, pictorial, rating, scanare, site, topless, trend, etc. 8.Adaptri este vorba de adaptarea termenilor strini la sistemul limbii romne : body-guard/ bodigard, cockteil/ cocteil, derby/ derbi, penalty/ penalti, pizza/ pizz 9.Variante verbale libere pentru infinitiv s e accept variantele : a cementa/ a cimenta ( a trata dinii), datora/ datori, decof einiza/ decafeiniza, freciona/ friciona, ncarna/ incarna, ncorpora/ incorpora, prico psi/ procopsi, rabata/rabate, rencarna/ reincarna, zbrli/ zburli. pentru indicativ : biciuiete/ biciuie, biruiete/ biruie, cheltuiete/ cheltuie, chinuiete/ chinuie, mn tuiete/ mntuie, se strduiete/ se strduie, se destinuie/ se destinuiete, dibuie/ dibui huiduie/ huiduiete, nvrte/ nvrtete, anticipeaz/ anticip, demarcheaz/ demarc, inven vent, se ngmfeaz/ se ngmf, nvemnteaz/ nvemnt, nvolbureaz/ nvolbur, nvie/ apt/ chiopteaz. 10. Alte variante libere acont/ aconto, bulgr/ bulgre, cartilaj/ car agiu, chestiune/ chestie, clovn/ claun, halo/ halou, lca/ loca, piunez/ pionez, polil oghie/ polologhie, solilocviu/ soliloc, tract/ tractus, zi/ ziu forme de plural : cicatrice/ cicatrici, debuee/ debueuri, jersee/ jerseuri, regale/ regaluri, sloga ne/ sloganuri, torente/ toreni, vopsele/ vopseluri

n formele de D- G ale femininelor articulate, se introduc variante noi : mbrcmintei/ mbrcminii, savoarei/ savorii, o form unic pentru : corabiei, igncii, rncii, feii ) 11.Locuiunile pronominale de politee adjectivele posesive : ta , sa, voastr, pron umele : lui, ei, lor, din componena locuiunilor pronominale de politee se scriu cu liter mare : Cuvioia Ta ( Sa, Voastr), Cuvioiile lor, Domnia Ta, Eminena Sa etc. 12. Prim-ministrul primul element rmne neschimbat : prim-ministrul, prim- minitrii, pri m-procurorul, primprocurorii, prim-secretarul, prim-secretarii Informaii sintetiz ate de pe www.didactic.ro CUVINTE CARE PUN PROBLEME LA DESPRIREA N SILABE ab-o-ri-gen ab-ro-ga ad-op-ta ad-um-bri an-al-fa-bet an-or-ga-nic ant-arc-tic bi n-o-clu de-scri-e de-spre dez-a-cord dez-ac-ti-va dez-a-m-gi dez-ar-ma dez-a-vantaj di-spe-ra drept-unghi dez-e-chi-li-bra dez-in-for-ma dez-um-fla din-a-poi ha nd-bal ex-a-cer-ba ex-or-bi-tant fi-ind-c gol-a-ve-raj ib-i-dem i-gno-ra in-a-bil in-de-scrip-ti-bil in-e-dit in-e-cu-a-i-e in-e-fi-ca-ce in-e-gal in-e-pu-i-za-bil in-e-vi-ta-bil inex-pli-ca-bil in-i-mi-ta-bil in-u-til in-o-por-tun in-sig-ni-fi-ant in-u-man ino-fen-siv in-a-bor-da-bil in-ac-cep-ta-bil in-a-dec-vat in-ad-mi-si-bil in-apt na-poi n-a-ri-pa n-ar-mat jert-fa man-o-pe-ra m-ri-ni-mi-e mez-a-li-an- miz-an-trop mo n-o-clu ne-vral-gi-e om-o-nim par-o-nim pa-opt-ist ped-i-a-tru pen-um-br port-ar-m prim-or-di-al pro-gnos-tic prunc-u-ci-de - re psih-a-na-list psih-i-a-tri-e re-sta-bi-li re-strn-ge re-struc-tu-ra re-tran s-mi-te sand-vici sin-o-nim sin-u-ci-de-re sub-li-ni-a sub-or-do-na sub-ur-ban t ot-u-na trans-fer tran-sil-v-nean trans-mi-te trans-por-ta trif-tong tri-unghi vrs t-nic

. ORTOGRAME 1. i pare ru c-ai plecat? 2. Vd c-i o pdure mare. 3. Zisei c-ar fi bolnav. 4. Vezi d-t c-a fi suprat? 5. Tu ce-ai visat? 6. Cred c-or fi buni. 1. Am vzut doi cai. 2. Am umblat pe multe ci. 3. Aho! car nebun, aho! 4. -un ca mare de vnzare. 5. Bea ceai de mueel. 6. Cntau doina in cor.

7. Pe cel de-al doilea l-am luat. 8. Te rugm, du-ne la film! 9. Furnica l-a ascul tat. 10.Dac le-i duce i le dau. 11.M-ai rpus, leule! un mai 12.N-ai ce-i face. 13.N -a face aa ceva... 14.Ne-a culcat pe cuptor. 15.Ne-am pierdut. 16.Aurul tu ni-l de spoi! 17.N-or avea cui da. 18.-a plecat... 19.-al nostru a rcit. 20.-ale mele toates rele. 21.Cnd te-i trezi din somn... 22.V-ar asculta... 23.Acum vi-i vremea. 24. Da ce-a fost aici, copile? 25.Ce-i Costic? 26.Dup ce-l ascult atent... 27.Eu l-a ine i l-a crete 28.L-ai cutat? 29.M-oi face de rs. 30.N-oi fi aa bleg. 31.Dac vi-i vorba a 32.S-a nfuriat. 33.S-i aduc fata mpratului. 34.L-or fi auzit? 35.N-oi fi aa bleg. 36 .V-oi zidi pe voi v-oi zidi de vii. 37.C d-oi sta a m mnia... 38.Mi-i foame! 39.Inc epu a-i spune... 40.De-a czut, ajut-l! 41.I-a fost frig. 42.I-au udat si i-au pliv it. 43.M-or face de rs. 44.P-un lac se plimbau gtele. 45.S-ar bucura btrnul. 46.i-i de ajuns! 47.Nu v-a fost dor de ara voastr? 48Vi-i frig? Vi-i geamul spart? 49.V-oi zidi pe voi,v-oi zidi de vii 50.Cred c-am visat. 51.M-ai rpus, leule! 52.L-a arun cat n mare. 53.I-ar fi fost de ajutor. 54.S-au frecat cu zpad. 55.Da ce-a fost aici , copile? 56.Mi-au nflorit lalelele. 57.M-or face de rs. 58.N-a venit s ne ajute.

7. Pe deal se vede cabana. 8. S-au format dune de nisip. 9. Dup sol urmeaz la. 10. Ai patru lei? 11.Luna mai bine ai venit! Bate rufele cu 12.Dulce va doini din na i 13.El ne va fi na. 14.Iarna viscol, nea, asta-i ara... 15.Eti neam cu el? 16.Fluv iul Nil e mare! 17.Nici un nor vzduhul n-are. 18.Sare pe a. 19.E cu al la cap legat . 20.Era legat la ale. 21.Pupza din tei. 22.Zidarul aduce var. 23.A ruginit frunza din vii. 24.Albina cea bun zboar. 25.Puse cei trei duli de paz. 26.Eu sunt lupul ce l btrn. 27.E un biat la. 28.Ce pai lai... 29.Ai obrajii moi. 30.Orae noi. 31.oricel c chii vii. 32.Vine mama sa. 33.Prietenilor si le spune. 34.Privete la lupta lor. 35 .Vine la noi. 36.Ce e cu voi? 37.Doi oameni se certau. 38.Mii i mii de grne 39.Ai vz ut tu singur! 40.Nici gnd s-l dea. 41.Ia acum carul si pornete. 42.Cinii dup ei se iau . 43.Mor de sete! 44.Pun rechea la gura scorburii. 45.Apoi sar n ograd. 46.Tu le ii pe toate. 47.Lupul se va arta. 48.S vii degrab. 49.Voi fi cinstit. 50.Te cam grbeti. 51.i ce hor mai jucar. 52.Ea nu mai st la noi. 53.Eu priveam, iar el m certa. 54.O cp rioar sau un cerb... 55.Cea! Joian! 56.Miau! Miau! 57.Mor, mor, mor... 58.Na! sat ur-te!

59.Ne-a culcat pe cuptor. 60.n ziua aceea se adunau fetele. 61.Plata e aceeai. 62. Altdat venea cu plcere. 63.S-mi dai caietul c altfel... 64.E mai bun dect o fat. 65.A ost demult un tat... 66.Rup numai o bucat de pine. 67.A fost odat o feti...

59.Nea, Zurzan! 60.Oamenii aceia s-au dus. 61.Aceiai copii i vd,in fiecare zi. 62.O s-i spun alt dat. 63.Avei i alt fel de cri? 64.De ct timp nu l-ai mai vzut? 65.Dar em de mult. 66.El nu mai pierde timpul... 67.Mai citi o dat povestea (din lirica norvegian)

nva de la toate nva de la AP s ai statornic drum, nva de la FLCRI c toate-s numai scrum nva de s veghezi nva de la STNC cum neclintit s crezi ! nva de la SOARE cum trebuie s-apui PIATR ct trebuie s spui nva de la VNTUL ce-adie pe poteci Cum trebuie prin lume de li itit s treci. nva de la TOATE, cci toate-i sunt surori, Cum treci frumos prin via,cu i frumos s mori. nva de la VIERME, c nimeni nu-i uitat nva de la NUFR, s fii mereu a de la FLCRI ce-avem de ars n noi Inva de la APE s nu dai napoi, nva de la UMBR ca ea nva de la STNC s-nduri furtuna grea nva de la SOARE ca vremea s-i cunoti n c-n cer sunt multe oti ! nva de la GREIER, cnd singur eti, s cni nva de la LUN la VULTURI cnd umerii i-s grei i du-te la FURNIC s vezi povara ei ! nva de la FLOARE i ginga ca ea nva de la MIEL s ai blndeea sa nva de la PSRI s fii mereu n zbor otu-i trector ! Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci S-nvei din TOT CE PIERE, cum s trieti n veci .

COPACUL FERICIRII Zmbeste tuturor Construiete un album de familie Numr stelele . Imit o persoana pe car e o iubeti. Sun-i amicii. Spune-i cuiva ,,Mi-e dor de tine!'' Vorbete cu Dumnezeu . Rede vino ....copilul de altdat Sari coarda . Uit cuvntul ,,ranchiun''. Spune ,,DA'' ine-i ile . Rzi! Cere ajutor , Schimb-i pieptntura Fugi.......Cnt.........Aminteste-ti de o niversare . Ajuta un om nevoias. Termina un proiect . Gandeste! Iesi pentru a te distra. Ofera-te voluntar. Daruieste-ti o baie cu spuma. Fa cuiva o favoare . A sculta cantecul greierilor. Viseaza cu ochii deschisi . Inchide televizorul si v orbeste. Fii amabil! Da-ti voie sa gresesti. Iarta! Multumeste-i lui Dumnezeu pe ntru soare. Demonstreaza-ti fericirea. Fa un cadou. Accepta un compliment. Prive ste o floare cu atentie. Interzice-ti sa spui ,, Nu pot !'' vreme de o zi. Traiesteti clipa! Continua o traditie a familiei . Incepe o alta zi. Azi nu iti fa griji ! Practica curajul in lucrurile mici . Ajuta un vecin la greu. Mangaie un copil care sufera. Asculta un prieten. Priveste fotografiile vechi. Imagineaza-ti val urile marii. Joaca-te cu jucaria ta de plus. Da-ti voie sa fii simpatic. Salutati primul noul vecin. Fa-l pe cineva sa se simta bine-venit. Promite cuiva ca il vei ajuta. Convinge-te ca nu esti singurul. Lauda intreit o fapta buna. Primest e in sufletul tau si in casa ta un catel de pe strada Hraneste-l!Vorbeste-i!Past reaza-l! Sterge lacrimile de pe un obraz. Cumpara-ti o ciocolata Imparte-o cu un Pofticios. Fii iar curios.Descopera un lucru nou, ceva frumos, ceva interesant Da-te in leagan Citeste o poveste Povesteste-o unui copil.Scrie o poezie Daruies te-o ,,jumatatii''tale Stai drept. Sadeste un copac Multumeste-le dragilor tai profe sori Sadeste si tu un arbore al vietii in inima si sufletul cuiva.

MIC GHID AL EDUCATORULUI CULTIVAT SI DEVOTAT 1 ) . Optiunea tanarului pentru pro fesia de educator sa fie facuta la varsta cand vocatia il orienteaza fara riscul de a-si fi gresit alegerea. 2 ) . Constientizarea rolului si responsabilitatilo r profesiei de educator prin cunoasterea codului de ontologie specific. 3 ) . De sfasurarea activitatii in mod creator , competent. 4 ) . Spirit deschis catre pe rfectionare si innoirea modelelor de actiune socio-profesionala. 5 ) . Consumato r inteligent de cultura si creator de valori culturale autentice. 6 ) . Implinir ea aspiratiilor prin efort si inteligenta , realizarea de sine , ca fiinta ratio nala , lucida , critica , echilibrata , in tot ce intreprinde. 7 ) . Formatie in telectuala de rang superior in care stiinta , arta morala si justitia sa-i defin easca personalitatea. 8 ) . Mare capacitate de expresie verbala / nonverbala car e denota cultura si civilizatie. 9 ) . Intelect suplu si permeabil , spre a nu l asa loc pentru clisee , dogme , fixisme. 10 ) . Cultivarea civismului , a spirit ului cooperant , a prieteniei sincere si durabile. 11 ) . Respect fata de semeni , fata de copii , coparticipant la viata comunitatii profesionale si a cetatii. 12 ) . Apararea prestigiului si onoarei profesiei prin conduita exemplara in to ate imprejurarile. MOMENTE N VIA Sunt momente n via cna i-e att de dor de cineva nc l scoi din visele tale i s-l mbriezi cu adevrat. Cnd o u se nchide, alta se desch nt di cnd rmnem atta timp privind una nchis nct nu putem vedea toate celelalte care eschise pentru noi. Nu te ghida doar dup aparene, te pot nela. Nu cuta bogia, inclusiv asta dispare. Caut acea persoan care s te fac s zmbeti, e suficient un zmbet ca s s lumin ntr-o zi ntunecat. Gsete acea persoan care s-i fac inima s zmbeti.Viseaz s visezi. Du te acolo unde vrei s mergi. F ceea ce vrei s fii.ai doar 1 via i 1 opo tate pentru a face tot ceea ce vrei i-i propui. Sper s ai suficient fericire pentru a te face dulce ; suficiente ncercri pentru a te face puternic ; .suficiente necazuri pe ntru a rmne uman ; suficient speran pentru a te face i a fi fericit. Cel mai fericit este neaprat cel care are ce-i mai bun din toate , ci cel ce tie ce-i mai bun din t ot ceea ce-i iese n cale. Un viitor strlucit se va baza ntotdeauna pe un trecut uita t. Nu vei putea merge nainte pn cnd nu vei lsa n urm eecurile i suferinele trecute.

Cnd te-ai nscut, tu plngeai iar ceilali zmbeau. Triete-i viaa astfel nct atunci c tu s zmbeti. Nu socoti anii, numr amintirile ! O zi fericit !

Pentru a conduce bine un copil, trebuie sa-l intelegi bine'' H.Walton Orice educatie trebuie sa fie autoeducatie. Adultul, educatorul trebuie sa sprijine acest proce s de desavarsire a copilului prin libera manifestare a sa . Constantin Harly MENI U PENTRU FIECARE ZI Dou lingurie de rbdare, O ceac de buntate, Patru linguri de amabil tate, Un pic de speran O doz de credin. Adugai mult ngduin, Puin pruden, Ct n mnunchi din acea plant rar care se numete umilin. Condimentai totul cu bun-sim, Ls coac la foc mic i vei avea O ZI BUN. DECALOGUL TACERII 1 ) . Taci , daca nu ai de spus ceva valoros . 2 ) . Taci , at unci cand ai vorbit destul . 3 ) . Taci , pana cand iti vine randul sa vorbesti . 4 ) . Taci , atunci cand esti provocat . 5 ) . Taci , cand esti nervos si irit at .

6 ) . Taci , cand intri in Biserica pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi 7 ) . T aci , cand pleci de la Biserica pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in mintea ta lucrurile pe care le-ai auzit . 8 ) . Taci , cand esti ispitit sa vorbesti . 9 ) . Taci , cand esti ispitit sa critici . 10 ) . Taci , cat ai timp sa gandes ti inainte de a vorbi . de Octavian Paler -Ai vrea sa-mi iei un interviu? deci..zise Dumnezeu. -Daca ai t imp. am raspuns eu. Dumnezeu a zmbit, spunnd: -Timpul meu este eternitatea. Ce intr ebari ai vrea sa-mi pui? -Ce te surprinde cel mai mult la oameni? Dumnezeu a ras puns: -Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tnjesc sa fie copii; c si pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi si cheltuiesc bani i ca sa-si refaca sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita pre zentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait. Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat: -Ca un parinte, care sunt cteva din le ctiile de viata, pe care ai dori sa le nvete copiii Tai? -Sa invete ca dureaza do ar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu e ste acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa in vete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu sa-si exprime sen timentele; sa invete ca doi oamnei se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l v ada in mod diferit; sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi. -Multumesc pentru timpul acordat.. . am zis umil. Ar mai fi ceva : ce ai dori ca oamenii sa stie ? Dumnezeu m-a pri vit zmbind i a zis: -Doar faptul ca sunt aici, intotdeuna Interviu cu Dumnezeu Mesaj din partea copiilor ctre cei mari Spui c sunt viitorul: nu m terge din prezent . Spui c sunt sperana pcii: nu m mpinge n rzboi. Spui c sunt promisiunea binelui: nu edina rului.

Spui c sunt lumina ochilor ti: nu m abandona ntunericului. Nu atept s-mi oferi doar pi ea: d-mi lumina i experiena. Nu doresc doar afeciunea ta : te implor s m educi cu drag oste. Nu-i cer doar jucrii: ii cer exemple i cuvinte bune. Nu sunt un simplu ornamen t n drumul tu: sunt cineva, ce bate la ua n numele lui Dumnezeu. nva-m ce e munca, um na, rugciunea i iertarea. Instruiete-m, ndrum-m, ajut-m s fiu bun i drept. Corect voie... chiar dac m vezi suferind. Ajut-m, azi, pentru ca mine s nu fie prea trziu. n loc de concluzii : Nu merge naintea mea , pentru c s-ar putea s nu te pot urma . Nu merge n urma mea , pentru c s-ar putea s nu te pot ghida . Mergi alturi de mine i fii prietenul meu . Gndurile uit... i e dascl, rebuie s unui dascl..... Eu cred c, Dumnezeu, dup ce a isprvit facerea lumii, a chibz a chibzuit mult pn a dat omenirii cea mai nobil profesie, care este aceea d modelator de mini i suflete. Deseori le spun colegilor mei, c noi dasclii, t fim mndri i fericii, deoarece pe tot parcursul carierei (35-40 ani) materia

prim a activitii noastre

este tinereea. Multe din acestea au fost inspirate i prelucrate de pe adresele de internet: www. edu.ro www.referate.ro www.didactic.ro www.google .ro www.clopotel.ro Paginile 2 5, 26 i 27 aparin doamnei nvtoare Codu Maria de la coala Grumzeti Pag . 32,34 si 52 n domnului director de la scoala Draganesti Vasile Predoaia ROMNIA MINISTERUL EDUCAIEII, CERCETRII SI TINERETULUI Se acord doamnei ..........................pentru o viata dedicata invatamantului . Scoala va fi mai saraca fara sprijinul si daruirea dumneavoastra. Sa ramaneti mereu aceeasi distinsa doamna si anii ce vor urma sa fie incununati de sanatate, pace si liniste in suflet, iar drumul sa va fie presarat cu florile recunostint ei noastre. Au fost alaturi de dumeavoastra colegii: