Procese corticale fundamentale

Viata psihica este considerate a fi rezultatul a 3 compartimente: -cognitiv, de cunoastereprin gandire sau rationament , atentie, orientari, invatare si memorie -afectiv format din trairi, sentiment, emotii, pasiuni -volutional format dintro suma de decizii nesemnificativ dar f imp: decizia de a manca, a se trezi si de perseveranta implinirilor La baza activitatilor corticalestau reflexe neconditionate si conditionate care au drept finalitate adaptarea individului uman la mediul inconjurator. Influienta Cortexului Cortexul actioneaza prin mecanisme inhibitorii asupra reflexelor confitionate, astfel -inhibitia interna(conditionata sau active) este specifica scoartei cerebrale si este de mai multe feluri: a)inhibitie de stingere atunci cand se aplica repetat stimulul conditionat fara a fi repetata asocierea cu stimulul neconditionat b)in mod normal pt a elabora un reflex conditionat ideal este ca intre stimulul conditionat sic el natural sa existe un scurt timp. Daca acest interval de timp se mareste f mult efectul va intarsia sa apara (inhibitie de intarziere) c)inhibitia de intarziere consta in anularea, eliminarea raspunsurilor la alti stimuli exceptand stimulul conditionat -Inhibitia externa (neconditionata sau pasiva) apare cand in timpul elaborarii reflexul conditionat sau al desfasurarii unui anumit reflex cand intervine brusc un stimul necunoscut ce inhiba reflexul (inhiba focarul cortical al reflexului conditionat)

Procesul cortical fundamental: somnul = stare fiziologica reversibila caracterizata prin activitatea sa motica si abolirea temporara a constiintei. Somnul alterneaza cu starile de veghe constituind ritmul nictemeral.Acest ritm este controlat in principal de hipotalamus dar este influientat si de epifiza prin secretie de subst reticulate AA (s-a dem ca pe animale o blocare a SRAA de tip medicamentos duce la aparitia somnului continuu)

In perioadele de somn in afara abolirii contiintei , a starii de veghe se mai produc: scaderea frecv respiratorii si a frec cardiac si a filtrarii glomerurale, inhibitia peristaltismului intestinal, reducerea tonusului muscular

Invatarea Este caracteristica fundam a SNC fiind in stransa depenenta de alte procese coticale ca: atentia sau concentrarea condiionata de starea de alerta coticala ce confera cortexului capacitatea de memorie Se mai poate face invatarea prin evocare: in prima etapa acumulezi inf fara a le lega intre ele, apoi se realizam conexiuni singuri evocand inf accumulate(evocand mintal evenimentele petrecute , realizand coexiuni logice cu scopul finirii si memorarii inf accumulate) In procesul invatarii un rol f imp in are noutatea inf, inf trebuie sa fie noua , dif fata de cea socata pana in present. Rl imp il are sist limbic, hipotalamusul, sist articulate activator .. In mom invatarii nr de sinapse ar fi mai mare , sinteza de ARN ar creste (ARN-mo.. memoriei)

Memoria Nu este aceeasi la toti indivizii, unii memoreaza motamo fara cnexiuni logice, oligofrenii au o memorie f buna dar nu pot face conexiuni intre inf. Memoria se imparte in: -memorie instantanee-memorie de scurta durata poate tine ore zau zile atunci cand urmarim sa invatam mut si in scurt timp -memoria de lunga durata poate tine toata viata ( un compart mic cu lucruri imp fata de personae, nume, prenume, lucruri imp din copilarie) Motivatia Are un rol imp in invatare, memorare fixarea inf in centrii motivatiei sunt in hipotalamus si sist limbic.Se presupune ca exista un centru al recompense si un centru al pedepsei si fiecare ac de invatare ce stimuleaza unul dintre acesti centri arata ca orice process de invatare da un sentiment de placer sau teama =>fiecare individ invata dintr-un anume motiv