OPERATIUNI DE LEASING I.

Aspecte generale ale leasingului Asanarea economiei si mai ales franarea consumului, concomitent cu stimularea in estitiilor pu!lice si pri ate, romanesti sau straine, in e"erea reali#arii unei pro"uctii competiti e pe plan european si international, s$a reflectat pe plan %uri"ic prin a"optarea "e acte normati e $ legi si or"onante gu ernamentale $ printre care se afla si reglementarea, pentru prima "ata in Romania, a operatiunilor "e leasing si a societatilor "e leasing. Leasingul este un pas inainte in finantarea societatilor comerciale care "oresc sa isi ac&i#itione#e utila%e si ec&ipamente, "ar care nu au posi!ilitati financiare. Aceasta te&nica "e finantare $ care presupune un risc ri"icat $ ine sa "ea satisfactie agentilor economici care nu pot sa o!tina cre"ite "e la !anci, ori nu or sa$si gre e#e !unurile mo!ile si imo!ile prin instituirea "e ipoteci sau ga%uri, sarcini "e natura a afecta "inamismul specific "omeniului comercial. Interesul practic al leasingului este "e a asigura finantarea integrala prin fon"uri imprumutate a unei in estitii fara ca !eneficiarul sa constituie masuri asiguratorii' prin aceasta leasingul se "istinge "e tra"itionala cre"itare a in estitiilor, un"e intreprin"erea !eneficiara suporta o parte "in aloarea in estitiei. De aceea leasingul $ ca te&nica "e finantare $ i#ea#a, in primul ran", intreprin"erile care urmaresc largirea acti itatii si ri"icarea performantelor, iar pe plan mai general, asigura progresul te&nic. (. Notiunea "e leasing Definitia leasingului poate fi "ata atat "in punct "e e"ere economic, cat si %uri"ic. Din punct "e e"ere economic, leasingul repre#inta o operatiune "e finantare in care finantatorul asigura fon"urile necesare pentru intreaga in estitie.( Din punct "e e"ere %uri"ic, leasingul repre#inta un contract comple) care permite unei persoane sa o!tina si sa utili#e#e un lucru fara a plati ime"iat pretul, cu posi!ilitatea "e a$l cumpara la un pret re#i"ual.* Termenul "e leasing este necunoscut in lim!a romana, fiin" preluat "in %argonul economic si comercial engle#, un"e s$a impus "e apro)imati un secol, fiin" apoi preluat "e tarile europene occi"entale. Definitia operatiunilor "e leasing tre!uie sa reliefe#e elementele esentiale ale acestora, precum si mo"ul lor "e reali#are. Definitiile "in "iferitele legislatii nationale ale statelor europene pre#inta aceleasi caracteristici esentiale ale leasingului. I"entitatea "e structura a operatiunilor "e leasing isi are e)plicatia in originea comuna a "iferitelor reglementari nationale, respecti in "reptul american. Diferentele ce se intalnesc intre unele reglementari ale leasingului pri esc importanta pe care statele au inteles s$o acor"e unor aspecte referitoare la leasing. *. Definitia leasingului in legea france#a
(

A se e"ea+ Anali#a economica a operatiunilor "e leasing in Dan ,oiculescu, -ircea .aras $ Leasing, E". Enciclope"ica (/01 si Ale) Puiu $ Te&nici "e negociere contractuala si "erularea in afacerile economice internationale , E". Tri!una economica, (//2, pag. **/$*30. De asemenea+ $ Lam4 $ Droit commercial, Paris (//3, e". Lam4, partea pri in" operatiunile "e cre"it$!ail la nr. 230, 056,053. $ -ic&el Germain $ Traite "e "roit commercial, ol. I, e". L...D.I., Paris, (/02, la nr. (12, 60/, 330, 312, 13( (, (10*(. $ 7ean $Pierre .asimir, Alain .ouaet $ Droit "es affaires, E". Sire4 $ Paris, (/02, pag. 215, ((6/, (610. $ Romual" S#ram8ie9ic# $ :istoire "u "roit "es affaires $ e". -ontc&restien $ Paris, (/0/, pag. **3$**2. $ Ralp& :. ;olsom, Alain A. Le asseur $ Prati<ue "u "roit "es affaires au) Etats Unis Dollo#, Paris, (//3 pag. (03. $ Legea nr. 1=$=33 "in * ,II (/11, in .o"e "e commerce $ Dollo#, (/05, p. 2=( * Asupra anali#ei %uri"ice a operatiunilor "e leasing, a se e"ea D. .locotici, G&. G&eorg&iu in R.D... nr. ($(*>(//2 si nr. 6>(//0.

Prima "efinitie legala a leasingului in Europa pro ine "in ;ranta, un"e operatiunea poarta numele "e ?cre"it$!ail@. Te)tul legii "in (/11, asa cum a fost re i#uit in anul (/12, pre e"e ca operatiunile "e ?cre"it$ !ail@ sunt cele prin care o intreprin"ere "a in locatie !unuri imo!iliare, in e"erea unei utili#ari profesionale, cumparate "e ea sau construite prin efortul ei financiar, "aca aceste operatiuni, in"iferent "e calificarea lor, permit locatarului "e a "e eni proprietar, in tot sau in parte, a !unurilor astfel inc&iriate, cel mai tar#iu la e)pirarea termenului contractual, fie printr$o promisiune unilaterala "e an#are, fie prin ac&i#itionarea "irecta ori in"irecta a "reptului "e proprietate a terenului pe care au fost e"ificate imo!ilele inc&iriate, fie prin transferul "e plin "rept a "reptului "e proprietate asupra constructiilor e"ificate pentru acel locator. Aceasta ampla "efinitie, "esi se refera "oar la leasingul imo!iliar, este in masura sa pre#inte cu claritate principalele elemente cuprinse "e conceptia tra"itionala asupra leasingului. In "octrina france#a recenta, operatiunile "e leasing sunt "efinite prin e i"entierea functiilor economice ale acestuia. S$a retinut in acest fel ca leasingul repre#inta o finantare, in principiu integrala, a unei in estitii pro"ucti e, garantata "e !eneficiar cu insasi proprietatea in estitiei finantate.6 Din "efinitie se "esprin"e cu usurinta caracterul comercial al operatiunii, "ar si intentia legiuitorului france# "e a incura%a pe aceasta cale acti itatile economice a"ucatoare "e profit. 6. Definirea leasingului in legea germana O "efinitie foarte sumara a leasingului a fost "ata in Germania, prin circularele fiscale "in anul (/2( si respecti (/2*, sta!ilin", "rept criteriu unic, in caracteri#area contractului, "urata sa fi)a si perioa"a in care este reesalonata restituirea capitalului "e finantator. Astfel, circularele mentionate pre a" urmatoarele+ aA contractul este inc&eiat pe o perioa"a "eterminata Bire oca!ilaA, timp in care niciuna "in parti nu este in"reptatita a proce"a la re#iliere' !A marimea platilor care se fac "e catre !eneficiarul utili#ator in timpul perioa"ei ire oca!ile cuprin"e in afara costului "e ac&i#itie ori "e pro"uctie si toate c&eltuielile accesorii suportate "e societatea finantatoare. In plus, cele "oua circulare cuprin" trei solutii care pot fi receptate in practica, in ca"rul contractului "e leasing+ aA contractele in care se pre e"e e)pres optiunea utili#atorului "e a cumpara !unul la sfarsitul perioa"ei ire oca!ile. !A contractele in care o asemenea optiune nu este pre a#uta, ori care, e entual cuprin" numai acor"ul partilor, in sensul ca la e)pirarea perioa"ei ire oca!ile a fi prelungita relatia contractuala initiala. cA contractele "e leasing inc&eiate in legatura cu !unuri speciali#ate, care nu pot fi utili#ate in con"itii economice ia!ile, "ecat "e !eneficiar, ceea ce implica pentru acest moti , transferul "e proprietate catre !eneficiar la "ata can" perioa"a a luat sfarsit. =. Definirea leasingului in legea !elgiana Legislatia !elgiana ofera cea mai fi"ela "efinitie a leasingului mo!iliar si imo!iliar, su! aspectul raportarii acestuia la realitatea economica a operatiunii. -ai precis, su! re#er a transmiterii catre utili#ator a riscurilor si sarcinilor ce "ecurg "in folosinta !unului, au fost receptionate si preci#ate toate elementele specifice operatiunii "e leasing. Decretul$lege nr. 33 "in (5 noiem!rie (/12 arata in art. / trasaturile contractului "e leasing imo!iliar+ aA pri este numai acele ec&ipamente pe care utili#atorul !eneficiar le foloseste in scopuri imo!iliare'
6

-. Gio anoli Le cre"it$!ail BleasingA en Europe. De elopement et nature %uri"i<ue, Paris, (/05, pag.((.

!A !unurile tre!uie ac&i#itionate "e la furni#ori, in e"erea pre"arii lor in leasing, tinan" seama "e coman"a pe care iitorul utili#ator o transmite si care tre!uie sa cuprin"a specificatiile, "etaliile si performantele pe care utili#atorul le "oreste' cA "urata contractului "e leasing tre!uie sa corespun"a perioa"ei in care se pre#uma ca !unul este util "in punctul "e e"ere al performantei economice' "A pretul locatiei tre!uie sa fie astfel sta!ilit, incat sa poata amorti#a aloarea !unului, in perioa"a "e utili#are "eterminata prin contract' eA contractul tre!uie sa cuprin"a clau#a potri it careia utili#atorul este in"reptatit ca la incetarea contractului sa cumpere !unul, platin" pretul sta!ilit prin contract, iar "aca acest pret nu a fost acoperit in intregime, se "atorea#a plata "iferentei, a"ica a alorii re#i"uale. In ceea ce pri este imo!ilele, prin art. ( al Decretului regal nr. 65 "in *0 "ecem!rie (/25, s$au pre a#ut urmatoarele+ aA contractul are ca o!iect un imo!il e)istent la acea "ata, construit sau cumparat "e finantator, potri it cu preci#arile "etaliate ale utili#atorului, astfel incat sa poata fi folosit "e catre !eneficiar in e"erea e)ercitarii acti itatilor comerciale sau in"ustriale' !A folosirea e"ificiului si a terenului pe care este construit tre!uie sa fie pre"ata utili#atorului, in temeiul unui contract care nu poate fi re#iliat, "ar care, in acelasi timp, nu este translati "e proprietate, finantatorul pastran" nu"a proprietate' cA la "ata e)pirarii contractului si tinan" seama "e totalul sumelor platite in perioa"a "e locatiune, utili#atorul este in"reptatit a "o!an"i insasi proprietatea !unului primit in leasing' "A totalul sumelor platite "e utili#ator in perioa"a contractului, in ipote#a in care !eneficiarul nu$si manifesta "orinta "e a "o!an"i proprietatea imo!ilului, tre!uie sa fie folosite "e finantator pentru a$si reconstitui in intregime capitalul in estit initial, ma%orat c&iar cu "o!an#ile primite "e la utili#ator. 3. Definirea leasingului in legea italiana In Italia, leasingul Bloca#ione financiaroA este pre a#ut in mo" e)pres prin Legea nr. (06 "in * aprilie (/01, care $la art. (2 alin. *$ "efineste leasingul prin ?inc&irierea !unurilor mo!ile ori imo!ile, pe care finantatorul le "o!an"este, ori le confectionea#a, in raport cu in"icatiile "ate "e utili#ator, acesta "in urma asuman"u$si toate riscurile pe timpul ala!ilitatii contractului, a an" si "reptul "e a "e eni proprietarul !unului primit in locatiune, cu con"itia "e a plati pretul sta!ilit la "ata inc&eierii@. Simpla si sintetica, aceasta "efinitie nu spune nimic "espre natura platilor si pretului. 1. Definirea leasingului in legea elena Legea elena s$a nascut intr$un moment B(/01A in care a putut "ispune "e intregul !aga% conceptual al Europei occi"entale, "ata la care putem or!i "e%a "e o tra"itie in "omeniu. Acest fapt se remarca prin lipsa oricarui "emers "e sinteti#are a unei "efinitii %uri"ice, preferan"u$se ca notiunea "e ?leasing@ Blocatiune financiaraA sa fie "efinita prin interme"iul o!iecti elor economice si %uri"ice pe care legiuitorul elen a urmarit sa le atinga cu a%utorul acestei figuri %uri"ice. = 2. Reglementarea leasingului in legea romana In legislatia romana operatiunile "e leasing sunt "efinite ca fiin" acele operatiuni prin care Co parte, "enumita locator>finantator, transmite pentru o perioa"a "eterminata "reptul "e folosinta asupra unui !un, al carui proprietar este, celeilalte parti, "enumita locatar$ utili#ator, la solicitarea acesteia, contra unei plati perio"ice, "enumita rata "e leasing, iar la sfarsitul perioa"ei "e leasing locatorul>finantatorul se o!liga sa respecte "reptul "e optiune al locatarului, utili#atorului "e a cumpara !unul, "e a prelungi contractul "e leasing fara a sc&im!a natura leasingului ori "e a inceta raporturile
=

7ean ,ulgaris, ?La location financiere en Grece@, in Re ista italiana "el leasing, nr. 6>(/02, pag. 323 si urm.

contractuale@. Bart. ( "in Or"onanta nr. 3(>(//2 pri in" operatiunile "e leasing si societatile "e leasing, completata si mo"ificata prin Legea nr. /5>*0.5=.(//0, Legea nr. //>(///, repu!licata in -.O. al Romaniei, Partea I, nr. />(*.5(.*555 si Legea nr.*0/>(6.52.*551 pu!licata in -.Of. al Romaniei nr. 151>(6.52.*551 0. Notiunea "e leasing Definim leasingul ca fiin" operatiunea prin care o parte, "enumita locator>finantator, se anga%ea#a la cererea unui utili#ator>locatar, sa$i asigure posesia sau folosinta unui !un, cumparat sau reali#at "e finantator, contra unei re"e ente, iar la sfarsitul perioa"ei "e folosinta con enite, sa respecte "reptul "e optiune al utili#atorului "e a "o!an"i proprietatea !unului la un pret re#i"ual, sau "e a prelungi contractul "e leasing, ori "e a inceta raporturile contractuale. Nu am consi"erat util a inclu"e in ca"rul "efinitiei "estinata !unurilor contractate, pentru a e ita confu#iile. Despre pro!lemele pe care le creea#a preci#area "estinatiei !unurilor in ca"rul "efinitiei a fi or!a in unul "intre paragrafele urmatoare. Raspun#an" intereselor specifice me"iului romanesc, legiuitorul se "elimitea#a "e reglementarile statelor occi"entale, "an" leasingului nu numai un scop economic, ci si unul social. Tinta economica este incura%area in estitiilor, prin punerea la "ispo#itie a unui instrument "e finantare cu multiple a anta%e, inclusi "e or"in fiscal si care, in acelasi timp, ofera securitate cre"itului fara sa gre e#e !unurile cu sarcini speciale. Scopul social urmarit este spri%inirea ac&i#itionarii "e locuinte si !unuri "e folosinta in"elungata "e catre persoanele fi#ice. /. Terminologie Termenul "e leasing este suscepti!il "e interpretari "iferite si mai ales "e e)tin"ere la alte operatiuni care nu fac parte "in sfera sa, cum ar fi inc&irierea sau an#area afectata "e termen. Ec&i ocul su!#ista si urmare a "iferentelor "e sens ale termenului "e leasing c&iar in tarile anglo$ sa)one, un"e "esemnea#a multiple tran#actii, "ar "in care "oar ?financial leasing@ corespun"e operatiei ce ne interesea#a, aspect ce a fi anali#at in cele ce urmea#a. Este "e o!ser at ca termenul "e leasing este preluat si "e legislatia noastra ca un neologism, renuntan"u$se implicit la termenul france# "e cre"it$!ail' fiin" un neologism, pare firesc a se aplica numai unei operatiuni noi, "istincte "e institutiile %uri"ice "e%a reglementate.3 Leasingul $ in forma preluata "e europeni, respecti ?financial$lease@, se "eose!este "e ?operating lease@ care este o simpla locatiune cunoscuta si su! numele "e ?renting@. In legislatia germana si sue"e#a se intalneste contractul numit ?8onsumgiiterleasing@ Binc&irierea !unurilor "estinate consumatieiA. Prin natura sa, acesta operatie se apropie "e locatiunea "enumita ?operational leasing@, insa atunci can" utili#atorul "ispune "e "reptul "e a cumpara !unul, om fi in fata unei mo"alitati a leasingului care, "e altfel, a fost preci#ata si "e legea romana, anume leasingul !unurilor "e folosinta in"elungata. Termenul ?leasing@ se alatura celorlalti termeni "in sfera economica, consacrati la scara internationala, a an" o origine anglo$americana. -ar8eting, factoring, forfaiting, %oint$ enture, 8no9$ &o9 sunt termeni care or!esc "e ocatia economico$practica a spiritului american. (5. Etimologie Etimologic, cu antul ?lease@ este "e origine france#a. La ran"ul sau, ?lease@ pro ine "in mai ec&iul ?lais@, "eri at al er!ului ?laisser@, care isi are originea in latinescul ?la)are@1 si semnifica+
3 1

-. Gio anoli, i"em pag. (2 $ O)for" Dictionar4, ol.I, ?lease@ si ?la)@ $ Le petit Ro!ert, par Paul Ro!ert $ Dictionnaire, Paris (//(, pag. =(/. $ Dictionnaire actuel "e la langue francaise, e". ;lammarion, Paris, (//3, pag. *2= $ G&. Di!icescu$Le)icon maritim engle#$roman, Ducuresti,(/2(, p. 6*0

In S.U.A. , contractul numit ?lease@ "esemna ?locatiunea@ !unurilor imo!ile. Acest contract a ea foarte putin in comun ce ceea ce numim noi, in sistemul "e "rept romano$german, ?locatiune imo!iliara@. Singurul element care ar putea reliefa apropierea celor "oua tipuri "e contracte este finalitatea BscopulA lor+ e)ploatarea unui imo!il "e catre un neproprietar. Spre "eose!ire "e simpla locatiune care "a nastere "oar la "repturi personale B"e creantaA, ec&iul contract "e ?lease@ presupune transferul unor "repturi reale pe o perioa"a fi)a "e timp, in sc&im!ul unor re"e ente. .ontractul ?lease@ este un mi%loc "e "e#mem!rare a "reptului "e proprietate si "e e)ploatare "istincta a atri!utelor acestuia. O asemenea figura %uri"ica se inca"ra firesc sistemului anglo$american, foarte reticent fata "e categoria "repturilor personale, insa este oarecum re!ela fata "e sistemul rigi" si infle)i!il al "repturilor reale "in sistemul romano$germanic. O alta particularitate a contractului ?lease@ este termenul foarte lung pe care, "e regula, acesta se inc&eia. Intre ?lease@ imo!iliar "in S.U.A. si inc&irierea emfiteotica "in unele tari europene e)ista unele asemanari relati e la termenul in"elungat al contractului si la transferul unor "repturi reale. De remarcat ca la origine, termenul ?lease@ era folosit e)clusi in "omeniul ?imo!iliar@' ulterior termenul a inceput sa "esemne#e si alte operatiuni "e inc&iriere a an" ca o!iect !unuri mo!ile. Asta#i, in S.U.A. aproape toate mo"alitatile "e inc&iriere se numesc ?lease@. ((. ;inancial lease E)presia ?financial lease@, cum afirmam, corespun"e acceptiunii continentale asupra ?leasingului@si a aparut in perioa"a can" contractele "e ?lease@ "esemnau e)clusi o tran#actie imo!iliara. Noua operatiune transforma ec&iul contract intr$un mi%loc "e finantare a ac&i#itiilor "e imo!ile. Ulterior, ?financial lease@ a ea sa "esemne#e atat operatiunile "e finantare a imo!ilelor, cat si a ec&ipamentelor mo!iliare. Elementul "e trecere catre un mi%loc "e finantare a fost aparitia "reptului "e ac&i#itie a !unului la un pret re#i"ual. Termenul leasing sau e)presia ec&i alenta ?cre"it !ail@ "in "reptul france#, isi "escopera semnificatia reala ca te&nica "e inc&iriere ce permite reali#area operatiunilor "e cre"itare' "iferenta fata "e contractul "e an#are in rate consta tocmai in faptul ca finantatorul ramane proprietarul !unului pana la finele operatiunii, "reptul "e proprietate a an" rolul unei garantii reale. In fine, utili#atorul este consi"erat un simplu locatar care poate "e eni proprietar numai la sfarsitul contractului. (*. Lease$!ac8 Tre!uie specificat ca in "efinirea completa a leasingului este necesara si anali#a ?lease$!ac8@$ ului ca forma particulara a leasingului in care finantatorul transmite lucrul spre folosinta fostului proprietar' aceasta mo"alitate a leasingului intareste caracterul "e operatiune "e finantare. ?Lease$!ac8@$ul imo!iliar este, "e altfel, prima forma "e ?financial leasing@ care a aparut si s$a "e# oltat in America. ?Lease$!ac8@ a a ut primul succes pentru ca este cea mai simpla forma "e leasing. El nu presupune un furni#or al !unului, ceea ce elimina sistemul relati mai complicat al raporturilor tripartite. Pe "e alta parte, ?lease$!ac8@ este e)presia cea mai e i"enta ca ?leasingul@este in finalitatea sa o operatiune "e finantare, garantata cu un "rept "e proprietate. De o!ser at ca "enumirea completa "ata "e americani acestei operatiuni este ?sale an" lease$!ac8@, a"ica ? an#are si inc&iriere inapoi@. (6. ;i"ucia cum cre"itare Inca "in antic&itate s$a o!ser at ca !eneficiile sunt o!tinute prin folosinta unui lucru, a an" mai putina importanta cine "etine titlul "e proprietate. Aristotel e)prima i"eea ca ?!ogatia nu se masoara

prin titlurile "e proprietate, ci prin efecti a utili#are a unor lucruri, c&iar "aca sunt proprietatea altora. 2 Leasingul isi afla ra"acinile in forma ar&aica a cre"itului pe care o constituia in "reptul roman ?fi"ucia@+ imprumutatorul isi re#er a pentru garantia creantei sale proprietatea unui lucru. E)ista o mare asemanare a leasingului si in special a mo"alitatii ?sale an" lease$!ac8@ cu forma ar&aica a ga%ului "in "reptul roman ?fi"ucia cum cre"itare@. In ca"rul operatiunii ?fi"ucia cum cre"itare@, imprumutatul Bfi"uciantA transfera proprietatea unui lucru mo!il sau imo!il in patrimoniul imprumutatorului Bfi"uciarA, cu titlu "e garantie a imprumutului primit. La ran"ul sau, fi"uciarul se o!liga sa$i restituie !unul "upa inapoierea "atoriei. In practica, "atorita necesitatilor economice sau sociale, imprumutatul pastra in mo" frec ent folosinta !unului an"ut. De!itorul "e enea astfel un "etentor precar al lucrului an"ut, platin" perio"ic o suma "e !ani cu titlu "e c&irie, ca pret al folosintei lucrului. In"iferent "e atitu"inea imprumutatului, acesta nu$si sc&im!a calitatea "e ?"etentor precar@, impie"ican" astfel ca prescriptia ac&i#iti a sa opere#e pana la "ata platii "e!itului. U#ucapiunea se pro"ucea in termen "e un an "e la "ata stingerii "atoriei, in fa oarea "e!itorului care a conser at folosinta !unului instrainat. Alaturi "e ga% si ipoteca, ?fi"ucia cum cre"itare@ era o garantie reala care permitea cre"itorilor sa$si asigure finantarile efectuate, insa spre "eose!ire "e celelalte, ea ofera un plus "e securitate cre"itorului. Drepturile nascute "in contract erau garantate printr$o actiune ?in factum@ si printr$o actiune ?in %us@ 0. La origine, asemenea acte nu a eau o sanctiune, termenul care le "esemnea#a $ ?fi"ucia@$ e)prima faptul ca raporturile "intre parti se !a#au pe incre"ere. Gaius$ care ne or!este "espre ?fi"ucia cum cre"itare@ $ arata ca aceasta a ea functia "e garantie si consta in transmiterea proprietatii prin mancipatiune sau ?in %ure cessio@, insotita "e o con entie pri in" retransmiterea proprietatii asupra lucrului/. Desi in mo" cert nu e)ista o continuitate e oluti a "e la fi"ucie catre ?leasing@, ec&ea institutie %uri"ica romana ne$ar putea folosi in "emersurile teoretice "e sta!ilire a naturii %uri"ice a contractului "e leasing. (=. Safe9a4 Stores In epoca mo"erna, spre sfarsitul secolului al EIE$lea, a eau loc in S.UA. primele operatiuni care prefigurau leasingul. In (022 aparatele "e telefon au fost inc&iriate a!onatilor, iar acest contract a ea sa fie "enumit ?lease@. Insa, cum am a#ut, nu "in #ona !unurilor mo!ile a ea sa se nasca noua figura %uri"ica. In (/62, ?Safe Stores Inc.@ a cumparat un teren pe care ulterior a ri"icat super$maga#inul ?Safe9a4 Stores@' a an" ne oie "e capital mo!il, acesta l$a an"ut ime"iat unui grup "e in estitori care, la ran"ul lor, l$au lasat spre e)ploatare fostului proprietar, in regim ?lease@, pe o perioa"a in"elungata. .am in aceeasi perioa"a, o operatiune similara lease$!ac8$ului a ea loc in O&io. Operatiunea consta in in"erea unui imo!il catre o !anca, cu titlu "e garantie BtrusteeA, imo!il ce urma sa fie e)ploatat "e an#ator in regim "e ?lease@ timp "e // "e ani, "upa care utili#atorul a ea optiunea cumpararii !unului. (3. Sale an" lease$!ac8 Leasingul Blease financingA s$a folosit in S.U.A. in anii F65 pentru finantarea !unurilor imo!ile. La inceputul anilor F35, el a inceput sa fie folosit si ca instrument "e finantare a ec&ipamentelor mo!iliare.
2 0 /

Aristotel, ?Retorica@, cartea I, cap. , E.-olcut, D.Oancea, Dreptul roman, (//6, Ducuresti, pg. *15 Gaius *,15

Operatiunile "e ?lease financing@ s$au "e# oltat foarte mult "upa al II$lea ra#!oi mon"ial si "atorita incura%arilor pe care S.U.A. le$a "at prin facilitatile fiscale. In (/35, peste (35 "e uni ersitati si colegii americane erau anga%ate in tran#actii "e ?sale an" lease$!ac8@, ele fiin" consi"erate alaturi "e alte organisme Be)+ fon"urile "e pensiiA ?ta)e e)empt institutions@, !eneficiin" in acest fel "e multiple a anta%e fiscale. In %urul acestor institutii s$au grupat mari finantatori pentru a "erula prin interme"iul lor operatiuni economice cu fiscalitate re"usa. Principalele sustinatoare ale operatiunilor "e ?sale an" lease$!ac8@ au fost marile companii "e asigurare. .oncursul lor financiar a fost "ecisi in afirmarea operatiunii "e leasing. Leasingul ec&ipamentelor Bfinance e<uipment leasingA a aparut in (/3*, o "ata cu primele societati speciali#ate "e leasing. (1. Unite" States Leasing .orporation ?Leasingul financiar@ este strans legat "e numele omului "e afaceri californian Sc&oenfel", care a fon"at in (/3*, alaturi "e cati a parteneri, intre care si D.P. Doot& 7r. ?Unite" States Leasing .orporation@ $ prima societate speciali#ata in operatiuni "e leasing al ec&ipamentelor mo!iliare, societate care este si asta#i una "in cele mai puternice in "omeniu. Sc&oenfel" si D.P. Doot& pot fi consi"erati, pe "rept cu ant, ?parinti@ ai leasingului mo"ern. Stralucita i"ee i$a enit lui Sc&oenfel" "intr$o fericita e)perienta personala. Pe remea can" era "irectorul unei intreprin"eri "in "omeniul in"ustriei alimentare, Sc&oenfel", !eneficiin" "e o mare coman"a, s$a confruntat cu ne oia "e masini suplimentare pentru a o putea e)ecuta la timp. Astfel, el a con ins un alt comerciant sa$i inc&irie#e, in regim asemanator contractului "e ?lease@, utila%ele "e care a ea ne oie, pentru un termen in"elungat. In urma afacerii, Sc&oenfel" si$a "at seama ca aceasta poate fi o meto"a eficienta "e finantare in iitor. (2. Implicarea !ancilor in leasing Principalele sustinatoare ale leasingului ec&ipamentelor in"ustriale au fost !ancile , fie in"irect prin interme"iul unor societati speciali#ate "e leasing, fie "irect "upa ce acestea au primit autori#atia sa "esfasoare asemenea operatiuni. In (/16, cea mai importanta retea !ancara, National Dan8s, a primit aceasta autori#atie urmata "e Dan8 :ol"ing .ompanies in (/25. Pana in anul (/23, "eci in mai putin "e (3 ani, !ancile fusesera autori#ate sa "esfasoare operatiuni "e leasing in mo" "irect in =( "e state americane. De# oltarea e)plo#i a a leasingului in America a a ut loc pe fon"ul unei economii e)pansi e si intr$un climat fiscal incura%ator. (0. Leasingul engle# ;oarte rapi", aceasta operatiune a fost preluata in -area Dritanie, pentru ca apoi, incepan" cu anii F15, sa se raspan"easca in Europa continentala. Leasingul si$a gasit locul firesc in "reptul !ritanic "atorita similitu"inilor pe care acesta le are cu "reptul american. Precum in tara "e origine, prima forma a leasingului care s$a raspan"it in -area Dritanie a fost ?sale an" lease$!ac8@. In -area Dritanie, cele mai multe "intre societatile "e leasing $ ?leasing companies@ $ sunt infiintate si sustinute "e !anci. Ele !eneficia#a "e un regim fiscal e)trem "e fa ora!il. ,aloarea !unului, spre e)emplu, poate fi "e"usa pana la (55G "in profitul impo#a!il. Acest fapt a "eterminat ca si -area Dritanie sa cunoasca o "e# oltare e)plo#i a a acestor societati, ele finantan" un sfert "in totalul in estitiilor "e la finele "eceniului opt. (/. Natura %uri"ica a operatiunilor "e leasing

Leasingul este o operatiune comple)a care suscita foarte multe intre!ari relati e la natura sa %uri"ica. Succesul sau esecul pe care l$ar putea a ea cel care porneste in "eterminarea naturii %uri"ice a operatiunii "e leasing se "atorea#a gra"ului "e li!ertate in a!or"area acesteia. -ulti specialisti europeni au esuat in acest "emers, tocmai "atorita ten"intei "e a inca"ra, c&iar in mo" fortat si nefiresc, operatiunile "e leasing intr$una "in figurile %uri"ice tra"itionale. Leasingul are pe taramul "octrinei comerciale un merit cel putin egal cu acela pe care si l$a capatat in "omeniul economico$financiar, si aceasta "eoarece pre#enta sa a repre#entat pentru Europa tra"itional$formalista o mare pro ocare+ pro ocarea renuntarii la canon, amintin"u$ne astfel sensul lucrurilor ca nu realitatea se mo"elea#a pe forma teoriei, ci teoria este sinteti#area realitatii. In acelasi timp, leasingul a pus Europa continentala in iposta#a "e a$si reconsi"era anumite conceptii in materia "reptului pri at. .a si institutia ?trust@$ului, leasingul este o creatie a sistemului anglo$american. .ele "oua figuri %uri"ice reliefea#a "isocierea pe care anglo$americanii o fa c tra"itional intre titlul "e proprietate asupra unui !un si utilitatea materiala a acestuia. Nesuprapunan"u$se niciunei figuri %uri"ice "in "reptul pri at european, leasingul a "at nastere unor "ispute "e or"in teoretic care au fost purtate "e formalistii "reptului pe un camp foarte ast, "elimitat "e locatiune, an#are in rate, an#are afectata "e termen, imprumut ori cre"it cu garantii speciale. Treptat insa, leasingul s$a e i"entiat ca o institutie "e sine statatoare, mai !ine conturat ca realitate economica "ecat ca figura %uri"ica. E i"entiin" comple)itatea noii figuri %uri"ice, .urtea "e Apel "in Paris, prin "eci#ia sa "in (/ fe!ruarie (/20, arata ca ?"in punct "e e"ere economic leasingul Bcre"it$!ailA este, cert, o operatiune financiara, "ar care se reali#ea#a %uri"ic cu a%utorul contractelor "e tip clasic asa cum sunt ele reglementate+ este or!a "e o locatiune B...A, insotita "e o operatiune "e finantare si "e o promisiune "e an#are.(5 In mo" e i"ent, "emersul .urtii "e Apel a fost in sensul "e a gasi cu orice pret o norma care sa gu erne#e raporturile comple)e "intre parti, renuntan"u$se "e "ragul acestui imperati la acuratetea teoretica ce impunea reconsi"erarea, ori macar nuantarea unor categorii in ocate. Astfel, ?utili#atorul@ este "eparte "e a se i"entifica cu un simplu locatar, "upa cum om e"ea. *5. Delimitarea leasingului Delimitarea e)acta a naturii %uri"ice a leasingului are importanta "eose!ita in plan practic pentru a sta!ili raportarile o!ligationale "intre parti si cele "intre parti si terte persoane. Este important "e stiut spre e)emplu, cine suporta riscurile si in ce con"itii, cine garantea#a pentru icii si e ictiune, ori cine are raspun"erea ci ila pentru ?fapta lucrului@. Toto"ata, pe aceasta cale se ine in a%utorul partilor pentru interpretarea contractului in conformitate cu ointa lor si cu natura %uri"ica a leasingului, "eterminan"u$se si clau#ele ce tre!uie su!intelese in orice operatiune "e acest gen. aA Delimitarea leasingului fata "e locatiune La prima e"ere, pri it superficial, leasingul are natura locatiunii, insa anali#an" operatiunea "in punctul "e e"ere al utili#atorului, aceasta ne apare ca un proce"eu "e finantare a in estitiilor pro"ucti e, mo!iliare si imo!iliare. Iar "aca ne referim la mo"alitatea ?sale an" lease !ac8@, leasingul este o cale "e remo!ili#are a in estitiilor "e%a efectuate. Tre!uie specificat ca spre "eose!ire "e c&iria pentru locatiune, re"e entele contractului "e leasing inclu" si ratele "e amorti#are a !unului.

(5

,..A Paris (1 c& D.7... 2/.II(0/6=, p. (0/, cu nota "e E.De4

De asemenea, "aca c&iriile locatiunii sunt consi"erate ?fructe@ ale !unului e)ploatat, re"e entele leasingului pot fi numite ?pro"ucte@ pentru ca, prin amorti#arile cuprinse, ele consuma "in ?su!stanta@ lucrului pana il a"uce la o aloare re#i"uala, la finalul contractului. In fine, in ca"rul leasingului operea#a transferul catre utili#ator a tuturor riscurilor si responsa!ilitatilor ce apartin in mo" normal proprietarului. Pe aceasta cale se a"uce atingere conceptiei tra"itionale asupra proprietatii si se confera utili#atorului anumite "repturi reale. Or"onanta nr. 3(>(//2, mo"ificata si completata, contine in art. ( e)presia ?"rept "e folosinta@, fara a clarifica natura acestui "rept. Din anii F15, a"ministratia fiscala americana nu a mai acceptat sa trate#e operatiunile "e leasing financiar ca erita!ile locatiuni. S$a consi"erat ca este or!a "e o an#are pe cre"it "eg&i#ata, si nu o inc&iriere reala, atunci can" utili#atorul are la "ispo#itie optiunea "e cumparare a !unului la un pret sim!olic, ori irele ant in raport cu ratele platite sau cu aloarea "e piata a !unului. Prin faptul ca utili#atorul nu este proprietarul !unului, leasingul se aseamana cu locatiunea, "ar tinan" cont "e atri!utiile sale, el se comporta ca un c asi$proprietar. In raporturile cu furni#orul, finantatorul nu inter ine "ecat la plata pretului, toate "repturile si o!ligatiile aflan"u$se in sarcina utili#atorului care a trata calitatea, con"itiile "e ac&i#itie si "e garantie a !unului. Tri!unalul "e Inalta Instanta BT.G.I.A "in Paris, prin "eci#ia "in 0 ianuarie (/2/ ((, a anali#at "iferentele "e regim %uri"ic e)istente intre o inc&iriere comerciala si un contract "e leasing Bimo!iliarA.Intr$un contract "e locatiune se urmareste, in principal, prote%area fon"ului inc&iriat, pe !a#a "reptului comun+ sta!ilirea si plata c&iriilor, precum si respectarea "e catre locator a garantiilor pentru e ictiune. In sc&im!, in contractul "e leasing, un"e pentru proprietar operatiunea are aloarea unui cre"it, se a urmari in principal reali#arii ram!ursarii in estitiei si a reali#arii unui profit. Re"e entele se anali#ea#a ca o ram!ursare a unui imprumut si ca o plata "e profit. .lau#a "e scara mo!ila in plata re"e entelor, continuta "e un contract "e leasing are ca scop sa permita locatorului conser area su!stantei capitalului sau in estit. Aceasta pro!lema nu se pune in materie locati a. A a"uce atingere unei asemenea clau#e, facan" apel la o aloare locati a, ar insemna !ul ersarea economiei contractului si intro"ucerea in "reptul ci il a notiunii "e impre i#iune, contrara principiilor generale "e "rept al o!ligatiilor. Instanta conclu#ionea#a ca leasingul imo!iliar nu este o inc&iriere insotita "e o promisiune "e an#are, inclinan" a$l consi"era un contract specific. In acelasi sens, "elimitan"u$se "e conceptia locati a asupra leasingului, .urtea Suprema a S.U.A. a a"mis $ intr$o "eci#ie foarte "iscutata $ ca, in ca"rul unei operatiuni "e ?sale an" lease$!ac8@, utili#atorul poate fi consi"erat, "in punct "e e"ere fiscal, "rept a"e aratul proprietar al !unului. Nu in ultimul ran", tre!uie aratat ca "reptul "e optiune al utili#atorului, care ii permite la sfarsitul contractului sa cumpere !unul la un pret egal cu aloarea sol"ului neram!ursat "in capitalul in estit, nu are nimic in comun cu un contract "e locatiune. !A .omparatia intre leasing si cre"it Leasingul, in forma sa clasica, il putem asemana unui cre"it "e in estitii, c&iar "aca !eneficiarul nu "e ine ime"iat proprietarul acesteia. Din acest moti , leasingul a mai fost calificat "rept ?un cre"it in natura@ sau ?operatiune cu scop financiar gre ata "e un contrat "e inc&iriere@. Se poate spune ca, in ce$l pri este pe finantator, leasingul ?este un cre"it me"iu sau lung, garantat "e un "rept "e proprietate@.(* Datorita asemanarii cu cre"itul, "e la inceputul "eceniului sapte, in S.U.A., !ancile sunt autori#ate sa efectue#e "irect finantari su! forma leasingului. In practica continentala, societatile !ancare nu fac operatiuni "e leasing in mo" "irect, ci in"irect prin interme"iul unor societati speciali#ate.
(( (*

T.G.I. 0 %an .(/2/, ;rongeries !a4le contre Locae)pansion

.&arlier, ?Placement collectif@, p.1

In "eci#ia sa "in (5 octom!rie (/2/(6, .urtea "in Paris a constatat ca in mo" cert leasingul presupune si o inc&iriere, "ar caracterul sau esential consta in finantarea integrala "e catre utili#ator a unei in estitii. .urtea conc&i"e ca leasingul nu este nici un imprumut, nici un cre"it, si nu este nici o an#are cu termen, mai ales ca spre "eose!ire "e ultima categorie, platile facute cu titlu "e amortismente nu pot fi restituite, "aca an#area nu mai are loc "in "iferite moti e. De o!ser at ca, spre "eose!ire "e un cre"it tra"itional, prin leasing se asigura finantarea integrala a unei in estitii, pe can" in ca#ul unui cre"it, !eneficiarul contri!uie cu 65$35G "in aloarea in estitiei. De asemenea, prin cre"itul tra"itional in estitia este gre ata "e sarcini reale Bga%, ipotecaA $ sting&eritoare si nesigure, pe can" in ca#ul leasingului garantia este c&iar "reptul "e proprietate. Leasingul apare astfel ca mi%locul i"eal "e finantare a societatilor comerciale in e)pansiune. cA .omparatie intre leasing si imprumut In acelasi timp, leasingul se aseamana si cu un imprumut, mai ales "aca a em in e"ere o!ligatia "e restituire integrala a finantarii Bface e)ceptie aloarea re#i"ualaA, sau caracterul ire oca!il al contractului pe timpul "erularii sale. Intr$o structura cu caracter general, re"e entele contractului "e leasing cuprin"+ ratele "e amorti#are, c&iria pe capitalul neamorti#at, ta)ele si asigurarile, precum si o mar%a "e profit. "A .omparatie intre leasing si contractul "e an#are$cumparare Bin rate si cu termenA Leasingul se "eose!este "e an#area cu plata pretului in rate care este un contract potri it caruia cumparatorul isi asuma o!ligatia "e a plati pretul unui !un "in eniturile salariale reali#ate prin retineri lunare.(= .a orice contract "e an#are$cumparare, si aceasta forma "e contract "a nastere la o!ligatiile specifice "in sarcina partilor+ an#atorul tre!uie sa pre"ea lucrul si sa$l garante#e pe cumparator, iar cumparatorul tre!uie sa ia in primire lucrul si sa plateasca pretul. Transmiterea "reptului "e proprietate si a riscurilor se face "e la momentul inc&eierii contractului, cu unele restrictii ce re in cumparatorului $ con enite sau sta!ilite "e acte normati e+ "e a instraina !unul si "e a$l asigura pe "urata platii ratelor. Se constata "iferenta importanta fata "e leasing, un"e finantatorul pastrea#a proprietatea asupra !unului, iar toate celelalte o!ligatii, inclusi riscurile, re in utili#atorului. Re"e entele nu au natura %uri"ica a ratelor, respecti "e plata a pretului, insa or fi "e"use in ca#ul in care utili#atorul isi manifesta optiunea "e a cumpara !unul folosit. De asemenea, leasingul se "eose!este si "e contractul "e an#are$cumparare, cu pastrarea proprietatii pana la plata pretului, "eoarece aceasta forma "e an#are, "esi nu transfera proprietatea "ecat la termen, naste toate celelalte efecte specifice an#arii. -ai este "e o!ser at ca la plata pretului cumparatorul "e ine automat proprietarul !unului, situatie ine)istenta in ca#ul leasingului, un"e utili#atorul nu "e ine proprietar in mo" automat, la finele perioa"ei "e folosinta a !unului, can" el are posi!ilitatea "e a cere ac&i#itionarea !unului. *(. Importanta leasingului aA ;inantarea in estitiilor pro"ucti e Leasingul s$a "o e"it a fi cel mai eficient mi%loc "e finantare a in estitiilor pro"ucti e, oferin" un plus "e siguranta "etinatorului "e capital. Statele au incura%at finantarile prin interme"iul leasingului a unor in estitii "e interes general. Unele proiecte ale statului pot fi finantate prin interme"iul ?leasingului pu!lic@' in estitiile comunitatilor pot folosi ?leasingul comunal@. Nu in ultimul ran", leasingul com!inat cu facilitati fiscale a"ec ate, poate fi un mi%loc eficient "e "e# oltare a regiunilor su!"e# oltate.
(6 (=

..A. Paris 1 c& (5 oct. (/2/, .&ar!if contra Dail in estissement Bnepu!A ;r. Dea8, Stanciu .arpenaru, ?.ontractele ci ile si comerciale@, p.*(* si urm

Leasingul este o alternati a mo"erna la cre"itul clasic, "ar poate fi si o meto"a "e remo!ili#are a capitalului imo!ili#at Blease$!ac8A. Prin acest mi%loc, se incura%ea#a intrepri"erile renta!ile, capa!ile sa a"uca profitul necesar ac&itarii re"e entelor. Aceasta forma "e finantare ofera cre"itorului "rept "e garantie insusi "reptul "e proprietate, fapt ce "a cre"itului un gra" "e risc sca#ut. Leasingul accentuea#a ten"inta mo"erna a capitalismului "e a face o "isociere intre cei care "etin capitalul si cei care folosesc in mo" acti acest capital. De asemenea, a"uce atingere conceptiei tra"itionale "e proprietate si afectea#a serios mitul proprietatii in planul "octrinelor economice. Prin utili#area fon"urilor pentru plata furni#orilor "e !unuri, se incura%ea#a, in"irect, pro"uctia "e !unuri mo!ile si construirea "e imo!ile. ;on"urile sin"icali#ate "ein contractele "e leasing, cu aloare mare, pot atrage capitalul "e pe piata si "irectionarea lui catre in estitii+ in acest fel, leasingul se "o e"este un mi%loc "e itali#are a unei economii "ecapitali#ate. !A Leasingul in economiile in curs "e "e# oltare Leasingul poate fi un complementar al sistemului !ancar' prin emiterea "e actiuni sau alte titluri "e aloare se pot atrage fon"urile "e la populatie si folosi "e societatile "e leasing. Totusi leasingul ar putea a ea efecte negati e asupra economiei printr$o "e# oltare necontrolata a sa. In economia "e piata, leasingul poate fi, prin controlul asupra cre"itului, un mi%loc prin care statul inter ine in "e# oltarea economica, incura%an" anumite in estitii, orientan" cresterea economica. Pe plan international, leasingul este un mi%loc "e spri%inire a e)portului, ori "e finantare a societatilor cu proiecte "e "e# oltare si nu in ultimul ran", leasingul poate fi o cale cre"i!ila "e finantare a in estitiilor statelor in curs "e "e# oltare. La ora actuala, e)ista o asociatie europeana $ ?Leaseurope@ $ a celor care practica leasingul. .a mi%loc "e finantare, leasingul s$a e)tins "eose!it in Europa, e)tin"ere care e)prima in cifre o imagine fi"ela a succesului sau. In ;ranta, in (/20, (=G "in totalul cre"itelor afectate in estitiilor, repre#entau finantari prin leasing, totali#an" 36 miliar"e "e franci france#i. In Germania ;e"erala, totalitatea cre"itelor operate cu a%utorul leasingului a%ungea in (/20 la (/,= miliar"e "e marci germane, "in care =,3 miliar"e repre#entau contractele semnate "oar in acel an. In (/21, in -area Dritanie, aloarea totala a ec&ipamentelor finantate prin interme"iul companiilor "e leasing atingea 355 "e milioane lire sterline, iar in (/20 aceasta urca la * miliar"e, repre#entan" *3G "in totalul in estitiilor "in acel an. II.Domeniul de aplicare a leasing-ului in Romania **. Se"iul materiei Leasingul si societatile "e leasing sunt reglementate prin Or"onanta Gu ernului nr. 3(>(//2 pu!licata in -onitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. **=>(//2, mo"ificata prin Legea nr. /5>*0.5=.(//0, pu!licata in -.Of. nr. (25>65.5=.(//0, Legea nr. //>(///, pu!licata in -.Of. *61>*2.53.(/// si Legea nr.*0/>(6.52.*551 pu!licata in -.Of. al Romaniei nr. 151>(6.52.*551 Acest act normati nu se aplica tuturor operatiunilor "e leasing, asa cum le$am "efinit, impunan"u$se a se "istinge "oua tipuri "e operatiuni+ cele i#ate "e lege si cele ne i#ate "e lege. *6. Operatiunile "e leasing i#ate "e OG nr.3(>(//2 In art. ( alin. ( "in Or"onanta se "efinesc operatiunile "e leasing supuse legii, iar in alin. * al aceluiasi act normati se in"ica !unurile care constituie o!iectul operatiunilor "e leasing si anume+ $ !unuri imo!ile prin natura lor sau care "e in imo!ile prin "estinatie'

!unuri mo!ile, aflate inncircuitul ci il, cu e)ceptia inregistrarilor pe !an"a au"io si i"eo, a pieselor "e teatru, a manuscriselor, a !re etelor, a "reptului "e autor si a !unurilor necorporale' De asemenea, potri it art.(, in"ice (, pre#enta or"onanta se aplica si in situatia icare locatarul>utili#atorl unui !un care face o!iectul unui contract "e leasin" inc&eie cu un alt locatar>utili#ator "enumit locatar>utiliu#ator final, un contract "e leasing a an" ca o!iect acelasi !un. .ontractul "e leasing inc&eiat cu locatarul>utili#atorul final se a inc&eia "upa o!tinerea acor"ului preala!il scris al locatorului>finanttorului initial si in"eplinirea "e catre locatar>utili#ator a con"itiilor cerute societatilor "e leasing. *=. .aracteristicile operatiunilor "e leasing Din anali#a reglementarii legale, operatiunile "e leasing au urmatoarele caracteristici+ aA operatiunile "e leasing sunt reali#ate numai "e societati comerciale speciali#ate in calitate "e locator>finantator. Potri it art. (/ "in Or"onanta ?societatile comerciale "e leasing, persoane %uri"ice romane, se infiintea#a si functionea#a potri it Legii nr. 6(>(//5 repu!licata@, iar in alin. * se preci#ea#a ca au ca o!iect principal "e acti itate ?"esfasurarea operatiunilor "e leasing@, si au capitalul social minim, su!scris si arsat integral in numerar, la infiintare, egal cu ec&i alentul in mone"a nationala $leu$ al sumei "e *55.555 euroC. Prin aceasta pre e"ere legiuitorul si$a manifestat optiunea "irecta "e a asigura leasingului un caracter profesional, in scopul asigurarii reali#arii sale eficiente. De altfel, nici nu era fe#a!ila o alta reglementare a an" in e"ere alorile !anesti foarte mari necesare a fi folosite "e catre finantator si cunostintele economico$financiare necesare pentru a concepe, fun"amenta si transpune in realitate comple)ele operatiuni "e leasing. Pe cale "e consecinta nu pot !eneficia "e pre e"erile legii operatiunile "e leasing efectuate "e alti operatori "e pe piata "e capital sau "e marfuri. !A operatiunile "e leasing au ca o!iect !unuri imo!ile sau mo!ile, aflate in circuitul ci il. cA !unurile sunt proprietatea societatii "e leasing Bsau construite pentru aceasta, in ca#ul imo!ilelorA, in e"erea "arii lor in folosinta utili#atorilor. Legea nu contine nici o in"icatie asupra persoanei "e la care se cumpara !unurile sau care le construieste si, in consecinta, "ispo#itiile sale sunt aplica!ile atat leasingului propriu$#is B!unuri cumparate "e la un tert furni#orA, cat si pentru situatia cumpararii !unurilor "e la utili#ator. O asemenea interpretare poate fi "ata si a an" in e"ere "ispo#itiile art. **, cu caracter special, care permit persoanelor %uri"ice sa$si an"a ec&ipamentele in"ustriale catre societatile "e leasing, pentru a le utili#a in sistem leasing, cu o!ligatia "e rascumparare. "A !unurile "ate spre folosinta raman in proprietatea societatii "e leasing. Utili#atorul !unurilor este un simplu locatar pe toata "urata contractului, nea an" nici un "rept "e "ispo#itie %uri"ica asupra !unului. eA la momentul e)pirarii "uratei "e folosinta pre a#uta in contractul "e leasing, utili#atorul are posi!ilitatea "e a "e eni proprietarul, in tot sau in parte, a !unurilor folosite. Legea nu pri este "ecat operatiunile in care utlili#atorul are posi!ilitatea "e a opta la finele perioa"ei "e folosinta, respecti "e a solicita ac&i#itionarea !unurilor, prelungirea contractului "e leasing ori restituirea acestora. .a atare, legea nu se aplica operatiunilor in care locatorul "e ine in mo" automat proprietarul !unurilor la sfarsitul perioa"ei "e locatiune. fA In situatia e)ercitarii optiunii "e "o!an"ire a proprietatii, utili#atorul tre!uie sa plateasca un pret re#i"ual, tinan"u$se cont "e arsamintele efectuate pe "urata folosintei !unurilor, cu titlu "e re"e enta. gA Durata minima a contractului "e leasing este "e (* luni Bart.( alin.(A, .aracteristicile mentionate tre!uie in"eplinite cumulati , in ca# contrar nefiin" intrunite elementele pentru ca operatiunea sa ca"a su! inci"enta Or"onantei.

*3. Operatiunile "e leasing $ fapte "e comert Operatiunile "e leasing asa cum au fost caracteri#ate "e legiuitor, constituie o noua categorie inca"rul faptelor "e comert o!iecti e, care se a"auga la cele pre a#ute "e art. 6 .o" comercial. Intr$a"e ar, aceasta categorie nu poate fi asimilata reuneia "in cele pre a#ute "e .o"ul comercial. -ai mult, in e"erea reali#arii leasingului, legiuitorul creea#a si o e)ceptie "e la "ispo#itiile art. 6 pct. ( si * .o" comercial $ care nu consi"era fapte "e comert "ecat operatiunile a an" ca o!iect !unuri mo!ile $ permitan" ca imo!ilele sa constituie o!iect al faptelor "e comert. *1. O!iectul operatiunilor "e leasing Potri it alin. * al art. ( si art. **$*= "in lege, pot forma o!iect al leasingului numai anumite categorii "e !unuri "eterminate, aflate in sfera operatiunilor "e leasing, asa cum au fost pre#entate mai sus. Te)tele mentionate sta!ilesc urmatoarele categorii+ AA bunuri imobile achizitionate sau construite de o societate de leasing. Te)tul art.*= "istinge = ariante pri in" o!iectul contractelor "e leasing+ aAreali#area unei constructii pe terul proprietate a locatarului>utili#atorului, ca# in care partile pot con eni ca perioa"a "e ram!ursare a artelor "e leasing incepe sa curga "e la receptionarea constructiei si confera locatorului>finantatorului un "rept "e proprietate asupra constructiei si un "rept "e folosinta asupra terenului, "aca partle nu au con enit altfel' !A"o!an"irea "reptului "e e"ificare a unei constructii pe ternul locatorlui>finantatorului, ca# in care partile pot con eni ca perioa"a "e ram!ursare a ratelor "e leasing incepe sa curga "e la receptionarea constructiei si confera locatarului>utili#atorului un "rept "e proprietate asupra constructiei si un "rept "e folosinta asuptaterenului, "aca partile nu au con enit altfel' cAconstructiile e)istente, proprietate a locatorului>finantatorului sau care urmea#a sa fie ac&i#itionate "e acesta, construite pe ternul proprietate alocatorului>finantatorului ori care urmea#a sa fie ac&i#itionat "e acesta sau pe un teren asupra caruia locatorul>finantatorul are un "rept "e superficie. In acest ca#, locatoru8l>finantatorul a transfera in sistem "e leaing constructiile si, "aca este ca#ul, a finanta costul terenului ce urmea#a a fi ac&i#itionat si a a ea un "rept "e porprietate asupra constructiilor si un "rept "e proprietate sau "e superficie asupra ternului, "upa ca#, in timp ce locataruil>utili#atorul a a ea un "rept "e folosinta atat asupra constructiilor, cat si asupra terenului. "Aconstructiile e)istente, proprietate a locatorului>finantatorului, construite pe ternul proprietate a locatorului>finantatorului sau pe un teren proprietate a unui tert, asupra caruia locatorul>finantatorul are un "rept "e folosinta' partile pot con eni ca perioa"a "e ram!ursare a ratelor "e leasing incepe sa curga "e la receptionarea constructiei "e catre locatar>utili#ator. In aceasta situatie, locatorul>finantatorul a a ea un "rept "e proprietate asupra constructiei si un "rept "e proprietate sau, "upa ca#, "un "rept "e folosinta asupra terenului, "aca partile nu au con enit altfel DA bunurile mobile Legiuitorul nu face reo "elimitare asupra tipurilor "e !unuri mo!ile si in consecinta tre!uie acceptat te#a ca orice !un mo!il poate constitui o!iect. Totusi, sunt !unuri mo!ile, cum ar fi cele consumti!ile cate isi pier" su!stanta prin folosire si in consecinta, "aca ar forma o!iectul unui contract "e leasing, acest contract nu si$ar atinge finalitatea, intrucat locatarul>utili#atorul nu ar putea e)ercita "reptul "e optiune la finele "uratei contractului. Intr$o intrepretare rationala, aprecie# ca !unurile mo!ile tre!uie sa isi pastre#e calitatile pe "urata contratului, iar utili#atorul sa poata a ea garantia "e conformitate atestata "e un ?certificat "e garantie@ ori ?cartea te&nica@ sau ?instructiuni "e folosire@ re"actate in lim!a romana care sa cuprin"a principalele caracteristici ale pro"usului, con"itii "e instalare, e)ploatare, intretinere, "ata fa!ricatiei, termenul "e garantie si e entualele riscuri ce pot apare in urma nerespectarii instructiunilor(3.
(3

A se e"ea Emil Do%in $ ?E"ucatia ecologica a consumatorilor@, (//1

In practica, cel mai a"esea asemenea !unuri mo!ile sunt ec&ipamentele in"ustriale si care pot fi e)ploatate comercial, cum ar fi+ utila%e, masini, instalatii si altele. .A fondul de comert sau elementele sale componente Prin mo"ificarea or"onantei nu s$a mai pre a#ut ca fon"ul "e comert sa poata constitui o categorie "e !unuri "eterminata, ce poate fi folosita in leasing. ;on"ul "e comert este o notiune "e "rept comercial, utili#ata inci"ental in fostul art. 01( .o" comercial "in materia falimentului Ba!rogat prin Legea nr. 1=>(//3 mo"ificata, pri in" proce"ura reorgani#arii %u"iciare si a falimentuluiA si art. 60 "in Legea nr. *1>(//5 pri in" registrul comertului. In "octrina(1 fon"ul "e comert a fost "efinit ca un ansam!lu "e !unuri afectate "e un comerciant in ca"rul intreprin"erii proprii, in scopul "esfasurarii acti itatii sale specifice, in con"itii "e competiti itate si renta!ilitate. ;on"ul "e comert se "eose!este "e patrimoniul comerciantului, care inseamna totalitatea !unurilor, "repturilor si o!ligatiilor, "e natura patrimoniala. ;on"ul "e comert cuprin"e !unuri corporale Bmasini, materiale si alteleA si necorporale Bclientela, a"ul comercial, firma, em!lema, proprietatea in"ustriala $ !re etele, marcile si mo"elele in"ustriale $ precum si proprietatea intelectuala, respecti "reptul "e autorA. Natura %uri"ica a fon"ului "e comert este cea a !unurilor necorporale, fiin" o uni ersalitate "e fapt, ceea ce semnifica o masa omogena a elementelor componente, !unuri sau "repturi pri ate, care "esi "istincte unele "e altele in materialitatea lor, prin ointa comerciantului se contopesc intr$o unitate "istincta, cu consecinte importante. Pe "e o parte, fon"ul "e comert $ ca uni ersalitate $ su!#ista c&iar "aca elementele sale se mo"ifica in olum sau aloare prin su!rogatie reala, iar pe "e alta parte, fon"ul "e comert ca !un mo!il poate sa fie o!iectul unor acte %uri"ice "istincte "e cele asupra elementelor sale. Astfel, fon"ul "e comert poate fi ga%at $ fara "epose"are $ in con"itiile art. 01( .o" comercial Bte)t a!rogat, insa solutia su!#ista "e principiuA poate fi transmis in u#ufruct sau poate fi aportat la capitalul social, ori poate fi an"ut si cumparat. In forma initiala, Or"onanta reglementa utili#area fon"ului "e comert in ca"rul operatiunilor "e leasing, ceea ce permitea unui comerciant sa "ea altui comerciant spre folosire un ansam!lu "e !unuri corporale si necorporale, cu "reptul "e optiune al utili#atorului "e a$l cumpara sau folosi in continuare. Reglementarea "ata am criticat$o "eoarece serioase semne "e intre!are erau ri"icate asupra intentiei legiuitorului pri itor la leasingul elementelor componente ale fon"ului "e comert+ in art. ( alin. * lit. ! se in"ica utili#area in sistem "e leasing a ?unuia "in elementele sale necorporale@, pe can" in art. (= alin. * lit. a se reglementa autori#area societatilor comerciale care practica leasingul ?fon"ului "e comert sau a unuia "in elementele sale corporale@. Interpretarea separata a celor "oua "ispo#itii legale a creat o contra"ictie, in sensul ca se putea a"mite leasingul elementelor necorporale, "ar ca societatile "e leasing sunt autori#ate a efectua operatiuni asupra elementelor corporale ale fon"ului "e comert. A an" in e"ere scopul leasingului si natura sa %uri"ica, am consi"erat ca este posi!il leasingul elementelor corporale ale fon"ului "e comert, interpretare !a#ata pe impre%urarea ca atri!utele e)ercitate "e utili#ator $ %us uten"i si %us fruen"i $ presupun un contact material cu !unurile in sistem "e leasing. DAArt.** si *6 "in lege pre a" alte * mo"alitati "e folosire a !unurilor in leasing+ $situatia in care o persoana fi#ica sau %uri"ica, inclusi furni#orul, in"e un !un unei societati "e leasing, pentru a$l utili#a in sistem "e leasing, cu "reptul sau o!ligatia "e rascumparare la sfarsitul contractului "e leasing Bart.**A' $situatia in care !unurile ce fac o!iectul unui contract "e leasing pot fi utili#ate in sistem "e leasing "e mai multe societati comerciale, "aca intre acestea si locator>finantator s$a inc&eiat un contract in acest sens, precum si cea in care "oua sau mai multe societati "e leasing, in calitate "e locator>finantator, inc&eiea un contract "e leasing cu un locatar>utili#ator Bart.*6A.
(1

O. .apatina, ?Societatile comerciale@, E". Lumina Le), Ducuresti, (//1, p.*0* si urm.

*2. Dunuri e)cluse "e la operatiunile "e leasing a) inregistrarile pe banda audio si video, piesele de teatru, manuscrisele, brevetele,i drepturile de autor si drepturile necorporale nu pot forma o!iectul leasingului Bart. ( alin. *A. Inter"ictia este %ustificata "e pre e"erile Legii nr. 0>(//1 pri in" "repturile "e autor si ale Legii nr. 1=>(//( pri in" !re etele "e in entie. Astfel, art. (( alin. ( "in Legea nr. 0>(//1 inter#ice instrainarea "repturilor morale "e autor, iar art. (* permite autorului sa "eci"a asupra utili#arii sau e)ploatarii operei sale ?inclusi "e a consimti la utili#area operei "e catre altii@, cu limitarile cuprinse in art. 66$60 "in lege. In fine, cesiunea "reptului "e autor, e)clusi a sau nee)clusi a, reglementata "e capitolului ,II "in lege pri este numai "repturile patrimoniale(2. In ca#ul !re etelor "e in entie, art. =0 "in Legea nr. 1=>(//( enumera "repturile care pot fi transmise B"reptul la eli!erarea !re etului "e in entie, "reptul asupra !re etului "e in entie, "repturile care "ecurg "in inregistrarea unei cereri "e !re et "e in entie, precum si "repturile nascute "in !re etul "e in entieA si mo"alitatile speciale "e transmitere+ prin cesiune sau licenta e)clusi a sau nee)clusi a, precum si prin succesiune legala sau testamentara. Nu pot fi transmise "repturile nepatrimoniale ale in entatorului. Or"onanta a luat in consi"erare si reglementarea cuprinsa in Legea nr. (*/>(//6 pri in" protectia "esenelor si mo"elelor in"ustriale, permitan"u$se transmiterea "repturilor ?prin cesiune sau pe !a#a "e licenta e)clusi a sau nee)clusi a, precum si prin succesiune legala sau testamentara Bart. 66A. !A De asemenea sunt excluse de la operatiunile de leasing bunurile care fac obiectul proprietatii publice. Potri it art. (63 pct. 3 "in .onstitutie ?!unurile proprietate pu!lica sunt inaliena!ile. In con"itiile legii ele pot fi "ate in a"ministrare regiilor autonome ori institutiilor pu!lice sau pot fi concesionate ori inc&iriate@. Din te)tul citat se configurea#a regimul %uri"ic al proprietatii pu!lice, "eose!it "e cel al proprietatii pri ate. Proprietatea pu!lica apartine statului si unitatilor a"ministrati teritoriale si este inaliena!ila, ceea ce inseamna ca nu poate fi transmisa catre alti titulari si nici nu este suscepti!ila "e "e#mem!raminte(0. In con"itiile legii, proprietatea pu!lica este a"ministrata "e entitati %uri"ice constituite special Bregii autonome si institutii pu!liceA, ori poate fi concesionata sau inc&iriata. De asemenea, proprietatea pu!lica este insesi#a!ila, nefiin" posi!il a fi urmarita silit "e catre cre"itori, si imprescripti!ila, a"ica nu poate fi "o!an"ita prin posesie in"elungata si nici nu se poate in oca prescriptia e)tincti a. Regimul proprietatii pu!lice este reglementat "e Legea nr. *(6>(//0. ;ata "e trasaturile caracteristice proprietatii pu!lice, consi"eram ca aceasta este incompati!ila cu institutia %uri"ica a leasingului, care prin natura sa "a "reptul utili#atorului sa "o!an"easca in proprietate pri ata !unurile folosite. Tre!uie preci#at ca statul si unitatile a"ministrati $teritoriale au in proprietate si alte !unuri pe langa cele proprietate pu!lica. Acestea sunt !unuri aflate in "omeniul pri at si au acelasi regim %uri"ic ca !unurile proprietate pri ata, fiin" posi!il a forma o!iectul operatiunilor "e leasing fara nici o restrictie. *0. Specificul operatiunilor "e leasing Prin reglementarea operatiunilor "e leasing, legiuitorul a consacrat implicit specificitatea lor, caracteri#ata su! "oua aspecte+ aA societatile comerciale care au ca o!iect principal "e acti itate leasingul, sunt supuse regulilor specifice societatilor comerciale'
(2 (0

A se e"ea Holan"a Eminescu, ?Dreptul "e autor $ Legea nr. 0 "in (= martie (//1 comentata@, Ducuresti, E"itura Lumina Le), (//2 .orneliu Darsan s.a., ?Drepturile reale@, Ducuresti (//1, p.01

!A operatiunile i#ate "e lege tre!uie supuse regimului pu!licitatii, sta!ilit prin acelasi act normati . */. Operatiuni "e leasing ne i#ate "e OG nr. 3(>(//2 Asa cum au fost configurate "e legiuitor, operatiunile "e leasing au un camp "e aplicare !ine "elimitat. Nu se afla in acest camp operatiunile care nu intrunesc toate trasaturile si con"itiile pre a#ute "e lege, cum ar fi+ aA Dunul nu a fost cumparat ori preluat "e catre o societate "e leasing care sa il "ea spre folosinta utili#atorului. Re#ulta ca orice alta !ADispo#itiile legii nu se aplica nici in situatia in care societatea "e leasing este locatar si su!inc&iria#a, "eoarece nu poate fi e)ercitat "reptul "e optiune in lipsa unui titlu "e proprietate apartinan" societatii "e leasing. cADe asemenea, nu ca" su! inci"enta legii operatiunile "e locatiune$ an#are, in care locatarul "e ine automat proprietar la sfarsitul perioa"ei "e locatiune, "eoarece locatarul nu "ispune "e "reptul "e optiune. "ANici simpla locatiune nu se afla in sfera "e aplicare a legii pentru aceleasi consi"erente preci#ate anterior. eAIn fine, o situatie speciala care e)ce"e sferei legii este aceea reglementata prin :.G. nr. =32>*0.50.(//2 si :.G. nr. 33>(//0 pentru apro!area Normelor -eto"ologice pri in" proce"urile "e pri ati#are si con"itiile "e organi#are si "esfasurare a an#arilor "e actiuni, "e parti sociale si "e acti e. Aceste norme au fost "ate in aplicarea pre e"erilor Legii nr. 30>(//( pri in" pri ati#area societatilor comerciale si an#area "e acti e, lege a!rogata prin O.G. nr. 00>(//2 pri in" pri ati#area societatilor comerciale, "e enita Legea pri ati#arii nr. /5>(//0, care insa a pastrat in mare parte reglementarea operatiunii "e leasing, a an" ca o!iect acti e ale societatilor respecti e. Potri it art. *= "in O.G. nr. 00>(//2, in pre#ent Legea nr. /5>(//0, societatile comerciale la care statul sau o autoritate a a"ministratiei pu!lice locale este actionar ma%oritar, pot in"e acti e "in patrimoniul lor persoanelor fi#ice sau %uri"ice "e "rept pri at, la initiati a consiliului "e a"ministratie si cu acor"ul ;on"ului Proprietatii "e Stat ori "in initiati a ;on"ului Proprietatii "e Stat, cu man"atarea repre#entantului sau in a"unarea generala a actionarilor. ,an#area acti elor se face pe !a#a "e licitatie cu strigare sau in plic, cu a"%u"ecare la pretul "e piata, in !a#a raportului "intre cerere si oferta, proce"ura aplica!ila si in ca#ul perfectarii unui contract "e leasing imo!iliar cu clau#a ire oca!ila "e an#are. Pentru a incura%a pri ati#area, potri it art. *2 "in aceasta or"onanta, s$a permis societatilor comerciale ?care au in "erulare contracte "e locatie "e gestiune, "e inc&iriere sau "e asociere in participatiune sa an"a sau sa inc&eie ?contracte "e leasing imo!iliar cu clau#a ire oca!ila "e an#are, prin negociere "irecta cu locatarii sau asociatii, in situatiile in care acestia au efectuat in estitii in acti ele pe care le utili#ea#a. In acest ca#, "in pretul "e an#are se sca"e aloarea in estitiilor pe !a#a "e raport "e e aluare acceptat "e parti@. E ocarea legislatiei a!rogate este necesara pentru fa#a "e tran#ienta, "eoarece potri it art. 61 "in O.G. nr. 00>(//0, proce"urile "e pri ati#are aflate in curs "e "erulare la "ata intrarii in igoare a or"onantei ? or continua cu recunoasterea ala!ilitatii actelor si a etapelor consumate pana la acea "ata, potri it "ispo#itiilor legale anterioare@. Pentru a nu "a nastere la interpretari "i ergente, au fost "efinite proce"urile "e pri ati#are aflate in curs "e "erulare+ ? an#arile "e actiuni si an#arile "e acti e, in ca#ul in care s$au pu!licat anunturile "e organi#are a licitatiilor@. .apitolul III $ ?,an#area "e acti e la e)pirarea contractelor "e leasing imo!iliar@ "in :.G. =32>(//2, cuprin"e norme speciale in materie. Art. /3 "in actul normati in"icat "efinea leasingul imo!iliar ca fiin" ?contractul prin care o societate comerciala, "enumita locator, acor"a unui utili#ator, pe o perioa"a "eterminata, "reptul "e posesie si "e folosinta asupra unui acti , urmarin" ca la sfarsitul perioa"ei "e leasing utili#atorul sa poata opta pentru+

aA cumpararea acti ului, ca# in care intre locator si utili#ator se inc&eie un contract "e an#are$ cumparare a acti ului' !A incetarea raportului contractuale si restituirea acti ului locatorului..@ Perfectarea contractelor "e leasing imo!iliar se face pe !a#a "e licitatie, cu oferte inc&ise in plicuri sigilate Bart. /1A, a an" continutul$ca"ru pre a#ut in ane)a, pe o "urata care nu a "epasi (5 ani Bart. /2A. Pentru persoanele fi#ice si %uri"ice, romane sau straine, care au inc&eiate contracte "e locatie "e gestiune sau "e inc&iriere a unor acti e cu o societate comerciala, s$a permis optiunea "e a le transforma, prin no atie, in contracte "e leasing imo!iliar cu clau#a ferma "e cumparare, cu acor"ul ;.P.S. Bart. //A. Daca locatarii au efectuat in estitii in acti ele respecti e ?prin lucrari "e structura sau "e mo"erni#are a spatiului@, ei pot opta pentru inc&eierea "e contracte "e leasing imo!iliar cu clau#a ire oca!ila "e cumparare la e)pirarea termenului, ?"upa ce "in aloarea actuali#ata a acestora a fost "e"usa aloarea actuali#ata a in estitiilor efectuate "e catre acestia@. .ontinutul$ca"ru al contractului "e leasing imo!iliar este re"at in ane)a la pre#enta lucrare. Din succinta pre#entare a acestor reglementari se poate constata ca asa$numitul leasing imo!iliar nu se inca"rea#a in e)igentele O.G. nr. 3(>(//2, "eoarece nu se reali#ea#a "e societati "e leasing speciali#ate. Neinspirata este si formularea ?clau#a ire oca!ila "e cumparare@ asociata cu leasingul, a an" in e"ere ca utili#atorul are "reptul "e optiune+ fie "e a cumpara, fie "e a inceta raporturile "e locatiune. De aceea, in noua reglementare s$a preci#at ?clau#a ire oca!ila "e an#are@ in sarcina proprietarului. Desi nu se inca"rea#a in leasingul propriu$#is, contractele "e ac&i#itionare "e acti e isi pro"uc efectele in temeiul principiului general ?pacta sunt ser an"a@, pre a#ut "e art. /1/ .o" .i il, cu toate facilitatile acor"ate "e legiuitor. 65. Regimul %uri"ic al operatiunilor nereglementate "e legea leasingului. Asa cum preci#am, partile pot inc&eia con entii cuprin#an" clau#e potri it ointei lor, "ar cu respectarea legii si a or"inii pu!lice. De principiu, operatiunile asemanatoare leasingului sunt ala!ile, conclu#ie intemeiata pe regula cuprinsa in art. /1/ ..ci ., "ar si pe impre%urarea ca in cuprinsul O.G. nr. 3(>(//2 nu se in"ica e)plicit ca asemenea con entii ar fi nule. Su! aspectul regimului %uri"ic, con entiile or fi interpretate in !a#a regulilor generale ale "reptului ci il. Totusi, tre!uie o!ser at ca leasingul nu este un contract ?sui generis@, fiin" in pre#ent reglementat. Este posi!il ca partile contractante sa simule#e, su! aceasta operatiune' astfel, se poate ascun"e o an#are pe cre"it cu re#er area proprietatii, sau un imprumut cu constituirea unei ipoteci. ;iin" o situatie "e fapt, urmea#a ca instantele sa sta!ileasca a"e arata natura a raporturilor contractuale, prin calificarea "ata, si, "aca este ca#ul, sa aplice sanctiunea nulitatii atunci can" au fost incalcate reguli impertati e. Aratam ca operatiunile ne i#ate "e lege nu pot !eneficia "e regimul %uri"ic sta!ilit, su! cel putin urmatoarele aspecte+ $ o!ligatiile trecute in sarcina utili#atorului nu su!#ista ?"e %ure@ in ca#ul unei asemenea operatiuni, "ecat "aca partile au pre a#ut e)pres' $ operatiunile efectuate "e asemenea societati nu sunt supuse pu!licitatii pre a#ute "e O.G. nr. 3(>(//2. III. Societatile "e leasing 6(. Reglementare .apitolul , "in O.G. nr. 3(>(//2, intitulat ?Organi#area si functionarea societatilor "e leasing@, cuprin"e in mo" succint cate a cerinte specifice.

Potri it art. (/ alin. (, societatile "e leasing, persoane %uri"ice romane, se infiintea#a si functionea#a potri it Legii nr. 6(>(//5, repu!licata. In alin. * al aceluiasi articol se instituie restrictii pri in" o!iectul "e acti itate si capitalul social minim al societatilor "e leasing, sta!ilin"u$se ca tre!uie ca o!iectul lor "e acti itate sa fie ?"esfasurarea operatiunilor "e leasing@, iar ?capitalul social minim, su!scris si arsat integral la infiintare, sa fie egal cu ec&i alentul cu ec&i alentul in mone"a nationala a sumei "e *55.555 euro@. 6*. Dispo#itii speciale pri in" conta!ilitatea operatiunilor "e leasing Art.(/ in"ice (, intro"us prin Legea nr.*02>*551, instituie o!ligatia ca situatiile financiare anuale ale societatilor "e leasing or fi ela!orate in conformitate cu pre e"erile reglementarilor conta!ile aplica!ile si or fi au"itate "e persoane fi#ice si %uri"ice, persoane acti e, mem!re ale camerei Au"itorilor ;inanciari "in Romania, potri it reglementarilor legale in igoare. .onform art. *5 "in Or"onanta, inregistrarea amorti#arii !unului ce formea#a o!iectul contractului se efectuea#a in ca#ulul leasingului financiar "e catre locatar>utili#ator, iar in ca#ul leasingului operationala "e catre locator>finantator. societatile comerciale care efectuea#a operatiuni "e leasing, precum si cele care li rea#a !unuri mo!ile sau imo!ile in sistem "e leasing au o!ligatia sa tina conta!ilitatea operatiunilor prin inscrierea in e i"entele conta!ile a urmatoarelor "ate+ Ac&i#itiile "e !unuri imo!ile si mo!ile, in ca#ul leasingului financiar, sunt tratate ca in estitii, fiin" supuse amorti#arii in conformitate cu actele normati e in igoare. Inregistrarea operatiunilor "e leasing in e i"entele conta!ile ale societatilor care efectua#a operatiuni "e leasing, precum si ale societatilor comerciale care utili#ea#a !unuri in sistem "e leasing se efectuea#a potri it reglementarilor conta!ile in igoare Operatiunile or fi e i"entiate in mo" "istinct "upa natura !unului inc&iriat. Este "e o!ser at ca e i"entierea si calculul amortismentelor se inscrie la utili#ator este un aspect specific, in "isonanta cu "ispo#itiile art. (/ "in Legea nr. (3>(//= pri in" amorti#area mi%loacelor fi)e, potri it carora amorti#area se tine "e proprietarul !unului. .a atare, prin aceasta norma speciala se inlatura un principiu in materia amorti#arilor, "eoarece utili#atorul este un "etinator care foloseste un !un proprietatea altuia si care plateste o re"e enta. Tinerea e i"entei platii amortismentelor "e catre utili#ator apare ca necesara pentru situatia in care, urmare a e)ercitarii "reptului "e optiune, ac&i#itionea#a !unul, "eoarece pretul "e ac&i#itie este format "in aloarea re#i"uala a !unurilor ce se o!tine prin sca"erea "in aloarea initiala a cuantumului amortismentelor efectuate. Prin Or"inul nr. 101>*3.51.(//0 al -inisterului "e ;inante s$au apro!at ?Normele pri in" inregistrarea in conta!ilitate a operatiunilor "e leasing@, sta!ilin"u$se "ocumentele necesare inregistrarii, articolul conta!il "e e i"entiere si amorti#are, "e plata a re"e entelor si transfer a "reptului "e proprietate, ori scoaterea "in patrimoniu, etc. De asemenea, DNR, prin .irculara nr. 6>*555, pu!licata in -.Of. al Romaniei, Partea I, nr. *6>*=.5(.*555, a reglementat inregistrarea in conta!ilitatea !ancilor a operatiunilor "e leasing. 66. Surse "e finantare A an" in e"ere ca societatile "e leasing sunt societati cu capital pri at si ca ele nu pot constitui "epo#ite pu!lice, precum !ancile, finantarea poate pro eni "in trei surse+ aA fon"uri proprii, insemnan" aporturi la capitalul social al actionarilor fon"atori B!anci, companii "e asigurare, societati comercialeA, si !eneficiile cuprinse in fon"urile "e re#er a' !A emisiunea "e actiuni si o!ligatiuni in con"itiile Legii nr. 6(>(//5' cA imprumuturi "e la !anci si alte institutii financiare.

In situatia imprumuturilor, apare pro!lema garantiilor. Ga%area fon"ului "e comert al societatii "e leasing constituie o solutie teoretica, insa "ificila in practica. Pare fe#a!ila in"isponi!ili#area !unurilor imo!ile printr$o ipoteca, cu respectarea contractului "e leasing' "e asemenea, o cautiune. 6=. ;acilitati acor"ate societatilor "e leasing Legiuitorul roman nu a acor"at pri ilegii pentru societatile "e leasing, optica sa fiin" contrara altor state care stimulea#a operatiunile "e leasing. Spre e)emplu, in ;ranta, societatile "e leasing $ SI.I $, potri it or"onantei "in *0 septem!rie (/12, au !eneficiat "e importante facilitati fiscale+ $ e)onerarea "e impo#it pe profit, cu con"itia "e a "istri!ui 03G "in !eneficiul net reali#at' $ posi!ilitatea "e amorti#are conta!ila a imo!ilelor intr$o perioa"a mai scurta si cu alegerea mo"alitatii "e amorti#are Blineara, progresi a sau "egresi aA' $ constituirea "e pro i#ioane "e"ucti!ile pentru a compensa "iferenta "intre aloarea re#i"uala conta!ila si aloarea re#i"uala financiara Bsau pretul cesiuniiA Bart. 1= "in Legea nr. 1/>(/1/A' $ e)onerarea "e ta)a "e transmitere a proprietatii B"e (3,=5GA, cu e)ceptia ta)ei "e pu!licitate financiara "e 5,15G' $ posi!ilitatea "e a a ea participatii in societatile imo!iliare. Si in legea noastra e)ista unele facilitati+ aAuna, generala, in fa oarea locatarului>utili#ator "e "e"ucti!ilitate fiscala a c&eltuielilor "e asigurare, iar in ca# "e inreggistrare "e "aune si incasarii sumelor "in asigurare, sa poata con eni cu finantatorul stingerea creantelor reciproce prin compensare, in con"itiile legii Bart.*1A' !Afacilitati pri in" regimul amal. Potri it art. *2, !unurile mo!ile care sunt intro"use in tara "e catre utili#atori, persoane fi#ice sau %uri"ice romane, in !a#a unor contracte "e leasing ince&iate cu societati "e leasing, persoane %uri"ice straine, se inca"rea#a in regimul amal "e a"mitere temporara, pe toata "urata contractului "e leasing, cu e)onerarea totala "e la o!ligatia "e plata a sumelor aferente "repturilor "e import, inclusi a garantiilor amale. Dunurile mo!ile care sunt intro"use in tara "e societatile "e leasing, persoane %uri"ice romane, se inca"rea#a in regimul amal "e import, cu e)ceptarea "e la plata a sumelor aferente tuturor "repturilor "e import. In ca#ul in care utili#atorul, "in ina societatii "e leasing sau a furni#orului, nu si$a e)ercitat "reptul "e optiune pre a#ut in contract pri in" prelungirea termenului "e leasing sau ac&i#itia !unului, iar !unul nu a fost restituit, utili#atorul este o!ligat sa plateasca ta)ele amale raportat la aloarea re#i"uala a !unului. Da#a "e calcul a ta)elor amale nu poate fi mai mica "e *5G "in aloarea "e intrare a !unului, in"iferent "aca partile au con enit o aloare re#i"uala mai mica. In ca#ul ac&i#itionarii !unurilor intro"use in tara in con"itiile alin. ( si *, utili#atorul este o!ligat sa ac&ite ta)a amala calculata la aloarea re#i"uala a !unului "in momentul inc&eierii contractului "e an#are$cumparare. Da#a "e calcul a ta)elor amale nu poate fi mai mica "e *5G "in aloare "e intrare a !unului, in"iferent "aca partile au con enit contractual o aloare re#i"uala mai mica. Termenul in ca"rul caruia !unurile urmea#a sa fie restituite sau sa primeasca o noua "estinatie amala este cel con enti intre parti prin cotnractul "e leasing. Termenul in ca"rul caruia !unurile urmea#a sa fie restituite sau sa primeasca o noua "estinatie amala nu poate fi mai mare "e 2 ani "e la "ata intro"ucerii in tara a !unului, in"iferent "aca partile au con enit prin contract o "urata mai mare, cu e)ceptia mi%loacelor "estinate transportului aerian pentru care termenul mentionat este "e (= ani. Dunurile care fac o!iectul unui contract "e leasing inc&eiat intre locatori>finantatori, persoane %uri"ice romane, cu locatari>utili#atori, persoane fi#ice sau %uri"ice straine, si care se e)porta "in Romania in temeiul acestor contracte se inca"rea#a in regimul amal "e e)port temporar, in conformitate cu pre e"erile lagale in materie.

Termenul in ca"rul caruia !unurile o!iect al unui contract "e leasing, inc&eiat in con"itiile alin. 1, urmea#a sa fie restituite locatorului>finantatorului sau sa primeasca o noua "estinatie amala este cel con enit intre parti prin contractul "e leasing, "ar nu poate fi mai mare "e 2 ani "e la "ata e)portului "in tara al !unului respecti . cAfacilitati "e informare si o!ligatii "e raportare Potri it art. *0, societatile "e leasing care functioneaa#a in Romania au o!ligatia "e raportare si "reptul "e consultare a informatiilor "e risc !ancar la Danca Nationala a Romaniei$ .entrala Riscurilor Dancare. Societatile "e leasing pre a#ute in alin. ( tre!uie sa se conforme#e o!ligatiilor "e raportare, in termen "e 1 aluni "e la "ata la care Danca Nationala a Romaniei a emite norme cu pri ire la proceura "e raportare. 63. Propuneri "e lege feren"a Desi O.G. nr. 3(>(//2 a fost mo"ificata si completata, apare necesitatea unor reglementari mo"erne, "e natura celei "in ;ranta. Astfel, legea france#a, in art. * asimilea#a societatile "e leasing cu !ancile sau institutiile financiare, ceea ce a "eterminat urmatoarele consecinte+ $ capitalul social "e ni elul societatilor !ancare' $ conturile sociale tre!uie pu!licate in conformitate cu normele .omisiei "e control !ancar' $ societatea "e leasing tre!uie sa respecte "ispo#itiile .onsiliului national al cre"itului. De aceea este necesara constituirea societatilor "e leasing intr$o anumita forma Bca societati pe actiuniA, cu un capital "e marimea !ancilor Bcirca 35 miliar"eA, iar supra eg&erea lor sa fie incre"intata unui organism competent. III. Contractul de leasing 61. Operatiuni "e leasing sau contract "e leasingI Asa cum am aratat "e%a, leasingul s$a conturat mult mai clar ca realitate economica "ecat ca o entitate %uri"ica. Daca pentru agentii economici leasingul poate fi consi"erat "rept un mi%loc "e concentrare, prin micsorarea riscurilor, pentru cei c&emati sa$i "escifre#e esenta %uri"ica el pare o pro!lema insolu!ila. Succesul economic "eose!it al acestei noi operatiuni a impus leasingul in atentia tuturor. Leasingul este la acest moment, pe plan international, unul "intre cele mai raspan"ite mi%loace "e reali#are a finantarilor. O prima pro!lema pe care o ri"ica notiunea "e ?contract "e leasing@ o repre#inta insasi e)istenta sau ine)istenta unui asemenea contract. Este leasingul un contract, sau o operatiune formata "intr$un comple) "e contracteI Or"onanta nr. 3(>(//2 se intitulea#a ?Or"onanta pri in" operatiunile "e leasing si societatile "e leasing@, iar art. ( alin. ( arata ca ?pre#enta or"onanta se aplica operatiunilor "e leasing@. Aceste operatiuni pe care OG nr. 3(>(//2 le numeste ?leasing@ cuprin", conform legii, mai multe elemente "istincte+ transmiterea catre utili#ator a folosintei unui !un Bart.(A' o e)ploatare comerciala a !unului Bart. (5 lit. !A' un man"at Bart. 3A' un "rept "e optiune Bart. / lit. "A. Din enumerare reiese cu usurinta faptul ca operatiunea "e leasing poate fi "isociata intr$un comple) "e contracte numite si nenumite. In "octrina france#a tra"itionala, ?"reptul "e optiune@ a fost tra"us tot printr$un contract "istinct, anume ?promisiune "e an#are@ $ ?le cre"it$!ail@. Pe "e alta parte, Or"onanta nr. 3(>(//2 reglementea#a ?inc&eierea contractului "e leasing@, ? aloarea contractului "e leasing@ , "urata minima sau constituirea cu titlu e)ecutoriu. In conclu#ie, leasingul este atat o operatiune formata "intr$un comple) "e contracte, cat si un contract "istinct.

Atunci can" ne referim la totalitatea raporturilor %uri"ice ne aflam in fata operatiunilor "e leasing, conform acceptiunii "ate, iar atunci can" ne referim la actul inc&eiat intre finantator si utili#ator, om folosi notiunea "e ?contract "e leasing@. .&iar "aca unele "intre efectele contractului "e leasing conturea#a figura %uri"ica a altor contracte Blocatiune, man"at, promisiune "e an#areA, totusi, prin crearea unor efecte noi, "istincte "e cele ale contractelor clasice, contractul "e leasing si$a castigat "reptul "e cetate pe taram %uri"ic, fapt spri%init si "e consacrarea sa legislati a. 62. Trasaturile contractului "e leasing .ontractul "e leasing este un act %uri"ic !ilateral, numit, cu titlu oneros, a an" continut patrimonial, cu e)ecutare succesi a, intuitu$personae si consensual. .ontractul "e leasing confirmat "e Or"onanta nr. 3(>(//2 a "e enit un contract tipic BnumitA. .ontractul "e leasing este un act %uri"ic !ilateral, care se inc&eie intre societatea "e leasing, in calitate "e locator BfinantatorA si utili#ator. Alaturi "e con"itiile generale referitoare la inc&eierea actelor %uri"ice, lacatorul tre!uie sa in"eplineasca si con"itiile speciale pre a#ute "e lege. Utili#atorul tre!uie sa in"eplineasca con"itii speciale referitoare la "estinatia !unului contractat si plata re"e entelor. Este un contract sinalagmatic pentru ca am!ele parti se o!liga reciproc. .ontractul "e leasing "a nastere la o!ligatii corelati e si inter"epen"ente, fapt ce permite aplicarea principiilor generale relati e la e)ecutarea, ori nee)ecutarea contractelor sinalagmatice Bcum ar fi e)ceptia "e nee)ecutare a contractului si re#iliereaA. Este un contract cu titlu oneros si continut patrimonial pentru ca am!ele parti urmaresc reali#area unui profit propriu, profit e alua!il in !ani. Locatorul primeste re"e ente platite perio"ic "e catre utili#ator "in care isi pastrea#a ?o mar%a "e profit@, iar utili#atorul !eneficia#a "e folosinta !unului pe perioa"a "erularii contractului, iar la sfarsitul acestuia poate ac&i#itiona !unul la aloarea re#i"uala a acestuia Bart. / lit."A. Este un contract cu e)ecutare succesi a, "eoarece efectele sale se pro"uc pe tot parcursul "erulari contractului. Acest fapt are consecinte importante asupra "esfasurarii raporturilor "intre parti, "intre care amintim pro!lema riscului, a efectelor pri in" nee)ecutarea contractului si re#ilierii ori a prescriptiei "reptului la actiune. Este un contract intuitu$personae, in ceea ce$l pri este pe utili#ator, societatea "e leasing inc&ein" contractul in consi"erarea calitatilor utili#atorului care este o!ligat sa pre#inte o "ata cu cererea "e a contracta si acte referitoare la situatia sa financiara, precum si "ate pri itoare la e)ploatarea ulterioara a !unului, in ca#ul unei "estinatii comerciale sau in"ustriale. Drept consecinta, utili#atorul nu poate instraina "repturile sale, ori cesiona contractul fara acor"ul locatorului. .u toate acestea, in ca#ul succesiunii uni ersale Bfu#iune, comasareA ori cu titlu uni ersal B"i i#areA, "repturile si o!ligatiile pre a#ute in contract nu se sting, in"iferent "aca transmisiunea se refera la patrimoniul locatorului, ori al utili#atorului. In ca#ul !unurilor cu "estinatie comerciala sau in"ustriala, succesorul tre!uie sa respecte con"itiile "e e)ploatare a acestora, asa cum au fost ele pre#entate in planul "e e)ploatare, la momentul inc&eierii contractului. .ontractul "e leasing este consensual, simpla manifestare "e ointa a partilor fiin" suficienta pentru reali#area acor"ului in mo" ala!il. Inc&eierea contractului "e leasing in forma autentica sau prin act scris si reali#area proce"urilor "e pu!licitate nu repre#inta con"itii "e ala!ilitate, ci "oar con"itii ?a" pro!ationem@ Bconform regulilor referitoare la pro!a actelor %uri"iceA si ?"e opo#a!ilitate@ Bconform art. *( "in Or"onanta nr. 3(>(//2A. 60. .lasificarea contractelor "e leasing Se folosesc mai multe criterii "e clasificare+ aA "upa calitatea utili#atorului, leasingul este+

$ public, "aca cel care !eneficia#a "e finantare este statul, a an" ca arianta ?leasingul comunal@, can" utili#atorul este o comunitate locala' $ privat, "aca se reali#ea#a finantarea unei intreprin"eri particulare i#an" !unuri cu "estinatie comerciala sau in"ustriala ori pentru persoane fi#ice !unuri "e folosinta in"elungata sau imo!ile cu "estinatie "e locuinte. !A "upa apartenenta partilor+ $ leasing national $ "aca partile apartin aceluiasi stat' $ contractul "e leasing international $ can" inter ine un element "e e)traneitate. In special este or!a "e leasingul ec&ipamentului in"ustrial sau alte !unuri mo!ile "e mare aloare Ba ioane, petroliere, sateliti, camioane, etc.A(/. In acest ca# este rele ant sistemul "e impunere fiscala si amala. cA "upa mo"ul "e calcul al re"e entelor+ $ contractul "e leasing cu amorti#are integrala Bfull$pa4$out$leasingA in care suma re"e entelor platite locatorului, "in care s$a sca#ut cea cu titlu "e mar%a "e profit@, amorti#ea#a aloarea !unului*5' $ contractul "e leasing cu amorti#are partiala. Acest tip "e contract se caracteri#ea#a printr$o aloare re#i"uala consi"era!ila care "a consistenta "reptului "e optiune Bnon$full$pa4$out$leasingA. "A "upa apartenenta fon"urilor in estite prin contractul "e leasing+ $ leasingul reali#at cu fon"urile unei societati "e leasing' $ leasingul sin"icali#at $ finantarea ac&i#itiei !unurilor contractate in regim "e leasing se face prin punerea in comun "e fon"uri apartinan" mai multor societati "e leasing. In acest fel se pot finanta in estitii mari cu riscuri sca#ute. Or"onanta nr. 3(>(//2 reglementea#a leasingul sin"icali#at in art. *6 permitan" ca ec&ipamentul in"ustrial si constructiile sa poata fi utili#ate, in sistem "e leasing, "e catre societatile comerciale, "aca intre acestea s$a inc&eiat un contract in scopul reali#arii unei in estitii sau al folosintei comune. eA "upa pro enienta !unurilor finantate+ $ contractul "e leasing clasic, cu structura tripartita. In acest ca# !unul pro ine "e la o terta persoana, numita furni#or' $ contractul "e leasing care are ca o!iect un !un aflat in patrimoniul finantatorului sau construit c&iar "e finantator. Este ca#ul societatilor imo!iliare pentru comert si in"ustrie care e)ploatea#a prin leasing imo!ilele pe care le$a construit. In ;ranta !unurile "e folosinta in"elungata pentru persoane fi#ice nu pot fi e)ploatate in sistem leasing prin interme"iul ?societatilor integrate@, iar imo!ilele cu "estinatie "e locuinta nu pot face o!iectul contractelor "e leasing inc&eiate "e SI.O-I. Aceste ultime !unuri mo!ile si imo!ile, pot fi e)ploatate in regim "e leasing "oar "e catre ?societatile "e leasing generale@. $ lease$!ac8 ori sale an" lease$!ac8. Este arianta contractului "e leasing in care !unul utili#at este an"ut societatii "e leasing, c&iar "e catre !eneficiar. Acest tip "e leasing e i"entia#a cel mai !ine caracterul "e operatiune financiara a leasingului*( .Lease$!ac8$ul este reglementat "e Or"onanta nr. 3(>(//2, in art. **, su! forma "e ? in"erea ec&ipamentului in"ustrial@, fapt care ne$ar putea face sa cre"em ca legiuitoru a "orit sa lase ?lease$!ac8@$ul imo!iliar in afara reglementarii, in"iferent "aca este or!a "e imo!ile cu "estinatie comerciala sau in"ustriala, ori imo!ile cu "estinatie "e locuinta. fA "upa natura !unului contractat+ $ leasingul mo!iliar, care poate a ea ca o!iect !unuri cu "estinatie comerciala sau in"ustriala ori !unuri "e folosinta in"elungata' $ leasingul imo!iliar, care poate a ea ca o!iect imo!ilele cu "estinatie in"ustriala sau comerciala, ori imo!ile cu "estinatia "e locuinta pentru persoanele fi#ice.
(/ *5

GE .APITAL+ 7ac8 Jelc&Ks Secret Jeapon@, in ?;ORTUNE@ "in (5 no . (//2, p. ((1 In "reptul german, se c&eama ? ? ...$-o"ell@, a"ica un contract "e leasing cu aloare re#i"uala sim!olica "e (D-. -. Gio anoli, op. cit. p. *16

*(

gA "upa natura operatiunii, legiuitorul roman clasifica leasingul in financiar si operational Bart. *A. Leasingul financiar este "efinit ca fiin" acea operatiune care in"eplineste una sau mai multe "intre urmatoarele con"itii+ $ riscurile si !eneficiile aferente "reptului "e proprietate trec asupra utili#atorului "in momentul inc&eierii contractului "e leasing' $ artile au pre a#ut e)pres ca la e)pirarea contractului "e leasing se transfera utili#atorului "reptul "e proprietate asupra !unului' $ utili#atorul poate opta pentru cumpararea !unului, iar pretul "e cumparare a repre#enta cel mult 35G "in aloarea "e intrare BpiataA pe care acesta o are la "ata la care optiunea poate fi e)primata. $ perioa"a "e folosire a !unului in sistem "e leasing acopera cel putin 23G "in "urata normala "e utili#are a !unului, c&iar "aca in final "reptul "e proprietate nu este transferat. Leasingul operational este consi"erat ca fiin" acea operatiune "e leasing care nu in"eplineste nici una "intre con"itiile leasingului financiar. Din anali#a celor "oua forme "e leasing, asa cum au fost conturate "e legiuitor, se constata contra"ictia elementelor specifice leasingului financiar fata "e trasaturile "efinitorii ale leasingului, mentionate in art. (. Astfel, se permite o clau#a e)presa "e transferare a "reptului "e proprietate catre utili#ator, la e)pirarea contractului "e leasing, clau#a care inlatura "reptul "e optiune a utili#atorului "e a continua contractul ori "e incetare a contractului cu restituirea !unului. Se renunta la o trasatura "efinitorie a leasingului $ "reptul "e optiune $ cu consecinta transformarii contractului in alta figura %uri"ica $ locatiune cu promisiune ferma "e an#are $ ceea ce a genera, in practica, interpretari "iferite. De asemenea, s$a pre a#ut ca ?!eneficiile aferente "reptului "e proprietate sa treaca asupra utili#atorului "in momentul inc&eierii contractului "e leasing, "ispo#itie aflata in conflict cu cea "in art. / lit. c care inter#ice transmiterea "reptului "e "ispo#itie, "eci si a ?!eneficiilor@ aferente acestuia. Importanta clasificarii se rele a su! aspectul calcularii ratelor "e leasing, a alorii re#i"uale si "uratei contractului. 6/.Inc&eierea, e)ecutarea si incetarea contractului "e leasing Operatiunile "e leasing presupun o succesiune "e etape. -a%oritatea specialistilor consi"era necesare 6 etape succesi e "e reali#are, "aca nu sur ine reun e eniment care sa intrerupa operatiunile. Prima etapa este cea "e formare a contractului BIA, urmata "e etapa "e reali#are a locatiunii BIIA si apoi etapa "e finali#are a contractului BIIIA. I. Etapa de formare a contractului .ontractul "e leasing se a supune regulilor generale "in "reptul comun care gu ernea#a inc&eierea contractelor. Astfel, contractul "e leasing se inc&eie prin intalnirea cererii cu oferta, fiin" aplica!ile "ispo#itiile art. 63$6/ "in .o". comercial pri itoare la formarea contractelor. La acest punct om a ea in e"ere nu numai proce"ura "e inc&eiere a contractului "e leasing propriu$#is $ "intre locator si utili#ator $ ci ne om referi la toate etapele care premerg, insotesc si succe" acestui proces. Altfel spus, om anali#a inc&eierea intregii operatiuni "e leasing care cuprin"e nu numai raporturile specifice locator$utili#ator, ci toate raporturile ce se nasc in structura tripartita $ pana la momentul in care utili#atorul intra in posesia !unului.

=5. .onturarea contractului "e leasing se poate face pe mai multe cai aflate la in"emana partilor. In "octrina** au fost anali#ate trei situatii, in functie "e scopul urmarit. Este or!a "e leasingul mo!iliar B(A, leasingul imo!iliar B*A si "e cesiunea leasingului B6A. . !ormarea contractului in cazul leasingului mobiliar =(. Reali#area unui contract "e leasing mo!iliar presupune a"esea un timp in"elungat pentru ca raporturile "intre cele trei parti Bfinantator$utili#ator$pro"ucator "e !unuriA sa se poata inc&ega si a se a%unge la un acor" "e ointa. In mo" o!isnuit, se incepe procesul prin initiati a utili#atorului "e a contacta furni#orul "e !unuri BaA care apoi cauta o societate "e leasing "ispusa a finanta B!A si care cumpara !unul "e la furni#or BcA' procesul se termina prin reali#area masurilor "e pu!licitate B"A. aA Intelegerea "intre utili#ator si furni#or =*. ,iitorul utili#ator, "e regula, cauta printre furni#orii "e !unuri pe acela care pro"uce ori comerciali#ea#a !unurile ce ii sunt necesare. El solicita furni#orului caracteristicile te&nice, termenul "e li rare si pretul $ functie "e care a lua o &otarare. Practic, iitorul utili#ator actionea#a ca si can" ar urma sa cumpere !unul, "esi societatea "e leasing il a ac&i#itiona si astfel a "e eni proprietara. Actiunea iitorului utili#ator, in aceasta fa#a, a fost e)plicata "e unii specialisti *6, pe !a#a man"atului acor"at "e societatea "e leasing. O asemenea e)plicatie ni se pare eronata, "eoarece, "e regula, la momentul "iscutiilor "intre iitorul utili#ator si furni#ori, utili#atorul nu a intrat in legatura cu societatea "e leasing si "eci nu a ea posi!ilitatea sa o!tina un man"at *=. De altfel, recurgerea la e)plicatia man"at pre#inta interes, fiin" suficient a constata ca relatiile preala!ile intre furni#or si iitorul utili#ator sunt "e natura acestei operatiuni noi si specifice numita leasing. Art. / lit. a si ! "in or"onanta, "a "reptul utili#atorului "e sa$si aleaga furni#orul si societatea care a asigura !unul, cu acor"ul societatii "e leasing. ;ace e)ceptie ca#ul in care societatea "e leasing are si calitatea "e furni#or. De altfel, "ispo#itia citata era superflua, a an" in e"ere ca, in fa#a precontractuala ointa partilor nu poate fi supusa e)igentelor iitorilor parteneri contractuali. In art.3 se "a "reptul utili#atorului "e a alege ?societatea care a asigura !unul, cu acor"ul societatii "e leasing@ $ pro!lema "iferita ce urmea#a a fi anali#ata la efectele contractului. =6. .ererea utili#atorului Potri it art.=, pentru efectuarea unei operatiuni "e leasing, orice persoana fi#ica sau %uri"ica formulea#a o cerere ferma, in care preci#ea#a !unul care a constitui o!iectul contractului "e leasing. .ererea se transmite societatii "e leasing impreuna cu actele "in care re#ulta situatia financiara a solicitantului. In functie "e preferintele iitorului utili#ator pri itoare la caracteristicile !unului, termenul "e li rare si pret, furni#orul a sta!ili "aca le poate satisface. In ca#ul unui raspuns po#iti , furni#orul isi ia anga%amentul fata "e utili#ator "e a li ra !unul in con"itiile con enite. Anga%amentul furni#orului are natura %uri"ica a unei promisiuni unilaterale "e an#are*3, cu stipulatia ca re#ilierea promisiunii poate fi facuta in !eneficiul oricarei persoane "esemnate "e iitorul utili#ator. .ererea utili#atorului sur ine cel mai a"esea in urma tratati elor purtate cu finantatorul.

** *6

I"em, p. *13 .l. .&aman" $ Le leasing, 7.c.P. (/03, ..., op.cit., p.6= *= Aceeasi opinie $ Gio anoti, op. cit., p. 650$65/ *3 Pri itor la promisiunea "e an#are, a se e"ea Stanciu .arpenaru si ;rancisc Dea8 in ?.ontracte ci ile si comerciale@ E"itura Lumina Le) (//6, p. *16 si urm.

b) Incheierea contractului de leasing ==. Daca pro!lemele te&nice pri itoare la caracteristicile !unului, termene "e li rare si pret au fost re#ol ate, iitorul utili#ator urmea#a a le re#ol a si pe cele financiare, a"esea mult mai "ificile. In acest scop, utili#atorul se a"resea#a unei societati "e leasing cu o cerere "e leasing. In cuprinsul cererii, utili#atorul a insera si informatii asupra persoanei sale, in"eose!i asupra capacitatii sale financiare "e a restitui cre"itul su! forma re"e entelor si pretului re#i"ual. Informatiile furni#ate or fi insotite "e "o e#i Banali#e te&nice si financiare, confirmari "in partea unor specialisti in materie, etc.A. Donitatea comerciantului se a sta!ili pe !a#a a "oua elemente+ primul, un curriculum itae al societatii BcomerciantuluiA "in care sa reiasa serio#itatea acestuia in raporturile economice anterioare, precum si sta!ilitatea situatiei sale financiare' al "oilea, un plan al afacerii care sa arate perspecti ele "e e)ploatare eficienta a !unului ac&i#itionat. Aman"oua actele au o importanta la fel "e mare. O in estitie implica intot"eauna un gra" "e risc' e aluarea riscului comporta anali#a a "oua aspecte, unul o!iecti , altul su!iecti . .omponenta ?o!iecti a@ a gra"ului "e risc este "ata "e me"iul "e reali#are a in estitiei, a"ica "e situatia social$economica, "e e olutia pietei, "e sta!ilitatea monetara *1. Un alt in"ice o!iecti "e risc il repre#inta c&iar mo"ul "e in estitie a fon"urilor+ in estitiile !ancare, fon"urile "e pensii sau "e asigurari, ori fon"urile pentru in estitii "e portofoliu, toate au gra"e "iferite "e risc, fapt care poate "etermina preferinta orientarii fon"urilor catre o mo"alitate sau alta la un moment "at*2. Dupa ce au cunoscut un !oom la inceputul anilor F05, in estitiile reali#ate in fon"urile "e pensii si "e asigurari s$au reorientat catre sfarsitul anilor F/5 catre in estitiile "irecte sau "e portofoliu, in principal "atorita aparitiei unor noi #one "e piete in e)pansiune B?emerging mar8ets@A. .omponenta su!iecti a este "ata "e incre"erea pe care o poate genera utili#atorul. =3. Toti acesti factori "e risc se transforma in in"ici care or sta la !a#a "e calcul al pretului finantarii. In general, leasingul este consi"erat o forma "e finantare cu un risc sca#ut. Leasingul ca forma "e finantare comporta la ran"ul sau "iferite ariante cu gra" "e risc "iferit. Or"onanta nr. 3(>(//2 reglementea#a o arianta "e leasing cu cel mai sca#ut gra" "e risc. Acest tip "e leasing este cunoscut "in S.U.A. ca ?!on"$lease@. El se caracteri#ea#a prin aceea ca in ca#ul "istrugerii !unului in perioa"a "erularii contractului, utili#atorul a continua sa plateasca re"e entele pana la ac&itarea integrala a alorii contractului conform art. (5 lit. f "in or"onanta. E)ceptia o fac "istrugerile cau#ate "e forta ma%ora si fapta unei terte persoane. .um am aratat, gra"ul "e risc concret al in estiei este sta!ilit, in final, prin consi"erarea !onitatii utili#atorului, luan"u$se in calcul cele "oua aspecte+ acti itatea anterioara si planul "e e)ploatare al !unului. Informatiile pri in" acti itatea anterioara a utili#atorului sunt a"unate "in acte si fapte precum+ ultimele !ilanturi conta!ile, ultimele contracte si mo"ul "e "erulare al lor, planul general "e "e# oltare, litigiile anterioare, informatii furni#ate "e .amera "e .omert si In"ustrie, ori "e alte asociatii profesionale(*0. In ca#ul unor in estitii "e amploare, se a cere parerea si a unui e)pert financiar Bau"itA. De asemenea, pot fi folosite si scrisori !ancare relati e la serio#itatea firmei. Insa ?profilul moral@ al firmei nu este factorul e)clusi "e "eterminae a "eci#iei "e in estitie si a alorii contractului' celalalt element "e anali#at, la fel "e important, este planul "e e)ploatare a

*1 *2

7o&n ;. Lamemert, -.A.I.$R.-.$@In estorKs perspecti e on single tenant net lease transactions@ in ?T&e Appraisal 7ournal@, 7ul4 (//2, p.**6 GE .APITAL, i"em, p.((0 *0 In S.U.A. asociatiile profesionale Bsi alte institutiiA e"itea#a pu!licatii pri in" situatia firmelor, care pot fi o!tinute gratuit prin cerere nominala. E)+ ?Stan"ar" an" PoorKs Dloam!erf Reporting Ser ice

!unului. Acest plan tre!uie sa con inga finantatorul ca este capa!il sa asigure renta!ilitatea in estitiei si sa "erule#e contractul normal, platin" la termenele fi)ate re"e entele con enite*/. Importanta acestui plan "e e)ploatare aria#a "e la ca# la ca#, el putan" a fi contrapon"ere a pro!itatii si moralitatii firmei. Astfel, pentru o firma trans$nationala, in ca#ul unei in estitii minore, planul "e e)ploatare este putin rele ant. Insa $poate si ceea ce interesea#a mai mult$ in ca#ul unor intreprin"eri mici sau mi%locii, in ca#ul unor intreprin#atori a caror afacere este "e a!ia in sta"iul "e proiect, ori in ca#ul intreprin"erilor "e se confrunta cu pier"eri financiare sau sunt c&iar in pragul falimentului, planul "e e)ploatare a !unurilor poate "etermina el singur, $"aca este in"ea%uns "e con ingator $, atat "eci#ia finantatorului "e a in esti in acest plan, cat si con"itiile "e reali#are a in estitiei65. Pentru a a ea efectul "orit, un asemenea plan tre!uie sa fie !ine fun"amentat pe calcule corecte "e piata. Toate aceste elemente relati e la riscul unei in estitii or influenta,uneori "ecisi , atat aloarea contractului, cat si "urata sa. ?,aloarea contractului@ este o notiune consacrata in cuprinsul Or"onantei nr. 3(>(//2 si "efinita "e aceasta. O intalnim in art. * lit. ! si repre#inta suma tuturor re"e entelor, iar in ca#ul ac&i#itiei !unului se a"auga si aloarea re#i"uala a acestuia. Or"onanta nu face referire la un element "es intalnit printre clau#ele contractului "e leasing referitoare la aloarea contractului $ ?a ansul@. A ansul repre#inta o suma "e !ani pe care utili#atorul o plateste la inceputul "erularii contractului "e leasing. Suma se calculea#a procentual "in aloarea !unului ac&i#itionat. Desi leasingul este cunoscut ca o unitate "e finantare integrala a in estitiilor, nu este mai putin a"e arat ca atunci can", fie in fa oarea utili#atorului, fie in cea a finantatorului, este posi!ila plata in a ans a unei sume procentuale, acest fapt se a reali#a inscriin"u$se in contract si sta!ilin" efectele principale asupra "erularii contractului. Plata unei sume "e !ani cu titlu "e a ans are consecinte asupra componentelor aria!ile "in aloarea re"e entelor+ $ sca"e aloarea "e amorti#at, astfel incat platile facute cu titlu "e amorti#ari or fi mai mici. $ sca"e aloarea totala a cre"itului si, ca atare, or sca"ea si sumele "in re"e enta "atorate ca pret al cre"itului. $ sca"e procentul "e risc al cre"itului, fapt ce "etermina, "e asemenea, sca"erea pretului cre"itului. In ce pri este societatea "e leasing, plata unei sume "e !ani cu titlu "e a ans poate constitui elementul "eterminant in luarea "eci#iei "e a in esti intr$o anumita afacere, atunci can" utili#atorul si planul "e afacere nu pre#inta o !onitate suficienta pentru o finantare integrala. .a regula, a ansul se poate situa in inter alul (5G$=5G "in aloarea !unului. La sta!ilirea sa, se a tine seama "e interesele am!elor parti. Dupa cum am aratat, re"e entele au o structura comple)a. Principala componenta a re"e entelor o repre#inta amorti#arile. Litera " a articolului * "in or"onanta preci#ea#a ca rata "e leasing repre#inta+ $ in ca#ul leasingului financiar, cota$parte "in aloarea "e intrare a !unului si a "o!an#ii "e leasing care se sta!ileste pe !a#a ratei "o!an#ii con enite prin acor"ul partilor' $ in ca#ul leasingului operational, c&iria se sta!ileste prin acor"ul partilor. Amorti#arile or fi calculate in conformitate cu "ispo#itiile Legii nr. (3>(//=. Astfel se a "etermina "urata economica "e iata a !unului ac&i#itionat.
*/ 65

Dusiness -anagement ?Loo8 !efore 4ou lease@, in ?Dlac8 enterprise@, no em!er (//2 E)emplu in (//6, firma .ontinental Airlines se lupta cu spectrul falimentului si cu a%utorul unor contracte "e inc&iriere si finantare a e itat proce"ura "e falimentare

Dupa cum om fi in pre#enta unei amorti#ari lineare, "egresi e sau accelerate, a "iferi "e la ca# la ca# si cuantumul re"e entelor, "ar si "urata optima "e "erulare a contractului. In actualul conte)t legislati , in conformitate cu art. 1 alin. * lit.c "in Or"onanta nr. 25>(//= pri in" impo#itul pe profit $ amorti#area efectuata peste limitele legale nu este "e"ucti!ila "in !a#a "e impo#itare. Art. 2 al Or"onantei nr. 25>(//=, la alin. * arata ca mi%loacele fi)e amorti#ate sunt impartite, "in punct "e e"ere fiscal, in 1 grupe, cu urmatoarele cote "e amorti#are+ Grupa Durata "e functionare a mi%loacelor fi)e B"eterminat "e "ispo#itiile legaleA De la ( an la = ani inclusi De la = ani la 0 ani inclusi De la 0 ani la (* ani inclusi De la (* ani la *5 ani inclusi De la *5 "e ani la 65 "e ani inclusi 1. Pest 65 "e ani *G .onsi"eram ca, prin norme "e aplicare gu ernul a tre!ui sa "etermine, in mo" concret, care este li!ertatea societatilor "e leasing "e a sta!ili regimul "e amorti#are a !unurilor e)ploatate in acest regim. Dunurile e)ploatate in leasing se amorti#ea#a ca regula in functie "e ta!elele oficiale ale amorti#arii fiscale, !a#ate pe regula u#urii. Se poate opta intre o amorti#are lineara sau "egresi a, specifican" ca pentru o amorti#are accelerata este ne oie "e apro!area -inisterului ;inantelor. =1. Oferta ferma Prin oferta ferma se intelege manifestarea "e ointa a utili#atorului caracteri#ata prin e)igente specifice "reptului comercial6(. ;ie ca este or!a "e locator sau utili#ator, oferta apartine celui care ia initiati a "e a contracta. Pentru a a ea caracterul unei oferte, intentia "e a contracta tre!uie a"usa la cunostinta celeilalte parti, impreuna cu principalele elemente ale contractului. Doua "intre principalele elemente ale ofertei sunt "urata contractului si aloarea acestuia Be)primata prin suma re"e entelor si aloarea re#i"ualaA. .a atare, se constata ca principalele elemente ale contractului "e leasing tin "e natura si aloarea !unului contractat, fapt care "etermina ca alegerea furni#orului si sta!ilirea con"itiilor "e an#are a !unului, inclusi pretul, sa precea"a momentului reali#arii unei oferte ferme si a inc&eierii contractului "e leasing. Acor"ul inter enit intre societatea "e leasing si utili#ator inainte "e sta!ilirea furni#orului !unului si clau#elor referitoare la aloarea si "urata contractului "e leasing, are aloarea unui ante$ contract sau a unui contract preala!il. Acest acor" este un erita!il contract a an" forta o!ligatorie pentru parti 6*. In ca"rul operatiunilor "e leasing, acesta este primul contract care "a nastere la "repturi si o!ligatii pentru parti. Dupa acceptarea "e catre societatea "e leasing a ofertei formulate "e catre utili#ator in con"itiile "in or"onanta, anga%area raspun"erii partilor se a face pe !a#a "e contract, c&iar "aca un contract "e leasing nu s$a inc&eiat66.
6( 6* 66

.ota anuala "e amorti#are =5G (2G (5G 2G =.3G

(. *. 6. =. 3.

I. Turcu, I.Pop ?.ontractele comerciale$formare si e)ecutare@, E"itura Lumina Le), Ducuresti, (//2, p.((5 si urm. ?Droit ci il, les o!ligations@, (3$eme e"ition Gerar" Legier, ... (//1 Gerar" Legie, i"em p. *2

=2. In ca#ul operatiunilor "e leasing in care societatea "e leasing are si calitatea "e furni#or, aceasta fa#a nu e)ista, partile trecan" "irect la negocierea clau#elor contractului "e leasing, inclusi cele referitoare la "urata si aloarea acestuia Bnumarul si <uantumul re"e entelor si aloarea re#i"ualaA. Desi ca regula operatiunile "e leasing presupun o oferta ferma formulata "e utili#ator, in ca#ul in care societatea "e leasing rea sa alorifice !unurile proprii, contractul "e leasing poate a ea ca !a#a o oferta pu!lica formulata "e catre societate. Societatea "e leasing a fi o!ligata sa mentina oferta pe perioa"a in care a fost formulata, ori "aca nu are termen, ea tre!uie mentinuta un timp re#ona!il. Societatea "e leasing a raspun"e "elictual pentru retragerea intempesti a a ofertei, "aca aceasta a pro ocat reun pre%u"iciu6=. De multe ori ofertele formulate "e catre proprietarul !unurilor se intitulea#a impropriu oferte "e an#are prin leasing. Tre!uie specificat ca in ca#ul ofertelor "e a inc&eia un contract "e leasing, formulate c&iar "e catre pro"ucatorul !unurilor, fara ca acesta sa ai!a calitatea "e societate comerciala "e leasing, contractul ce urmea#a a se inc&eia nu !eneficia#a "e "ispo#itiile Or"onantei nr. 3(>(//2 si, ca atare, partile nu sunt tinute "e pre e"erile legii. Toate o!ligatiile partilor tre!uie pre a#ute e)pres in contract, si in mo" special o!ligatia locatorului "e a respecta "reptul "e optiune al utili#atorului "e la sfarsitul "erularii contractului. Daca nu sunt respectate con"itiile referitoare la calitatea locatorului si cele referitoare la "estinatia !unurilor, a fi or!a "e un contract nenumit care a fi reglementat "oar "e clau#ele proprii, completate "e "ispo#itiile generale si speciale ale .o"ului .i il Binc&irierea !unurilor si contractul "e an#areA 63. =0. In ca#ul contractului ?sale an" lease$!ac8@ operatiunile "e leasing incep prin oferta "e an#are facuta "e utili#ator catre societatea "e leasing. Daca contractul "e an#are$cumparare se inc&eie inaintea contractului "e leasing, partile tre!uie sa pre a"a inca "e la momentul an#arii, o!ligatia societatii "e leasing "e a inc&eia un contract "e leasing cu an#atorul a an" ca o!iect c&iar !unul an"ut. Dreptul "e optiune in ca#ul lease$!ac8$ului se mai numeste si "reptul "e rascumparare a !unului. =/. Aceptarea ofertei Transmiterea cererii catre societatea "e leasing nu este suficienta pentru formarea contractului "e leasing. .ererea constituie "oar o oferta "e a contracta pe care societatea "e leasing poate sa o accepte sau sa o refu#e, in functie "e interesele sale. Daca cererea este acceptata, societatea "e leasing si utili#atorul or semna contractul "e leasing, preci#an" in clau#ele contractuale o!ligatiile reciproce pe toata "urata contractului si la finalul acestuia. 35. .ontractul "e leasing $ contract "e a"e#iune I .apitolul II "in or"onanta, intitulat ?.ontractul "e leasing@ contine norme care sta!ilesc elemente minime o!ligatorii, atat generale cat si specifice, ceea ce o!liga partile sa le accepte, cu posi!ilitatea conferita "e art. 1 alin. 6 "e a stipula si alte clau#e. .ontractul "e leasing tre!uie sa cuprin"a minim elementele pre a#ute in art. 1, respecti + aAclau#a pri in" "efinirea contractului "e leasing ca leasing sinanciar sau operational. !A"enumirea !unului care face o!iectul contractului "e leasing si caracteristicile "e i"entificare a acestuia' cA aloarea ratelor "e leasing si termenul "e plata a acestora "Aperioa"a "e utili#are in sistem "e leasing'
6= 63

Li iu Pop ?Teoria generala a o!ligatiilor@, e". a II$a, .&emarea, Iasi, (//1, p. 35$3(' Gerar" Legier op.cit., p.*6 7ean ,oulgaris, ?La location financiere en Grece@ in ?Re ista italiana "el leasing@ nr. 6>(/02 B"ecem!rieA, p. 323

eAclau#a pri in" o!ligatia asigurarii !unului' In ca#ul contractului "e leasing financiar or fi incluse si urmatoarele clau#e+ aA aloarea "e intrare a !unului' !A aloarea re#i"uala a !unului con enita "e parti, can" este ca#ul' cA aloarea a ansului' "Arata "e leasingul. O clau#a o!ligatorie este cea pri in" constituirea ca titlu e)ecutoriu a contractului "e leasing, "aca+ $ la sfarsitul perioa"ei "e leasing, utili#atorul nu a formulat optiunea cumpararii !unului sau a prelungirii contractului' re#ilierea contractului "in ina e)clusi a a utili#atorului. In fine, potri it art.2, contractul "e leasing se inc&eie in scris. .lau#ele o!ligatorii nu consi"eram ca transforma contractul "e leasing intr$un contract "e a"e#iune, a an" in e"ere ca unele clau#e se refera la con"itiile "e ala!ilitate ale con entiilor B o!iectul, "urataA, iar altele configurea#a contractul "e leasing in specificitatea sa si care fac parte o!ligatorie "in contract. 3(. Garantiile contractului .el mai a"esea societatea "e leasing isi constituie garantii care sa ii asigure reali#area cre"itului acor"at61. Spre e)emplu, a solicita utili#atorului un acor" asupra re"e entelor sau poate solicita garantarea returnariii cre"itului "e catre un tert, prin cautiune "ata "e acesta, sau cautiune "ata "e persoanele "in con"ucerea societatii utili#atoare. 3*. Afectarea contractului O o!ser atie se impune in aceasta fa#a "e reali#are a operatiunilor "e leasing+ la semnarea contractului "e leasing, !unul ce urmea#a a fi utili#at nu este inca proprietatea societatii "e leasing care finantea#a operatiunea, "eoarece inca nu s$a reali#at ac&i#itia !unului "e la furni#or. Intelegerea "intre societatea "e leasing si utili#ator isi are intemeierea in con entia inc&eiata anterior intre furni#or si utili#ator pri itoare la caracteristicile !unului, timpul "e li rare si pret, ceea ce a permite societatii "e leasing sa negocie#e cu furni#orul in con"itiile "e%a sta!ilite. In consecinta, pana la ac&i#itia !unului "e catre societatea "e leasing, contractul "e leasing tre!uie consi"erat su! con"itia "o!an"irii "reptului "e proprietate "e catre finantator. Unii autori anali#ea#a situatia ca o promisiune sinalagmatica "e leasing 62, iar leasingul "e ine "efiniti la momentul li rarii !unului la utili#ator. c) Incheierea contractului de vanzare-cumparare 36. Deoarece furni#orul a tratat cu utili#atorul inca inainte "e semnarea contractului "e leasing, el are "e%a a ansata o oferta "e an#are a"resata societatii "e leasing aleasa "e utili#ator. Pentru a se reali#a contractul "e an#are$cumparare este suficient "eci ca o societate "e leasing sa se a"rese#e furni#orului cu o coman"a prin care sa$si manifeste intentia "e a ac&i#itiona !unul ales "e utili#ator. De regula, inainte "e a fi transmisa coman"a la furni#or, societatea "e leasing o supune spre apro!are utili#atorului, ca o masura "e precautie pentru a nu se coman"a alte !unuri, cu alte caracteristici, "ecat cele solicitate "e utili#ator.
61

A se e"ea garantiile cre"itorului+ $ Ion Turcu, Li iu Pop, .ontractele comerciale $ formare si e)ecutare, e"itura Lumina Le), Ducuresti, (//2, p. (05$*60. $ Paul Demetrescu, Drept ci il $ Teoria generala a o!ligatiilor, Ducuresti, (/11, E"itura Di"actica si pe"agogica, p. (/1$*(*. 62 .l. .&ampan", Le leasing, 7...P. (/13

A an" in e"ere ca societatea "e leasing coman"a !unul pe !a#a prescriptiilor utili#atorului, s$ ar parea ca el actionea#a ca un man"atar. .atre aceasta solutie s$ar tin"e si "in interpretarea literala a "ispo#itiilor art. / lit. a si ! "in or"onanta, afara "e ca#ul in care societatea "e leasing are si calitatea "e furni#or@. Dupa primirea comen#ii, furni#orul $ "e regula $ solicita societatii "e leasing un acont "in pret pentru a a ea certitu"inea inc&eierii si reali#arii contractului "e an#are$cumparare. 3=. Dreptul "e a negocia si receptiona !unul ce face o!iectul contractului "e an#are$cumparare "intre furni#or si finantator comporta si o serie "e riscuri pentru utili#ator. Astfel, conform art. (= alin. * ?societatea "e leasing nu raspun"e pentru ca#ul in care !unul ce face o!iectul contractului "e leasing nu este li rat sau este li rat necorespun#ator utili#atorului "e catre furni#orC. ;ace e)ceptie ca#ul in care societatea "e leasing are si calitatea "e furni#or. Din aceasta cau#a legiuitorul a pre a#ut corelati cu e)onerarea "e raspun"ere a societatii "e leasing pentru neli rarea !unului, cu instituirea e)presa a unei actiuni "irecte impotri a furni#orului, e)ercitata "e utili#ator, potri it art.(* alin.( lit.a, pentru ca#ul reclamatiilor pri in" li rarea, calitatea, asistenta te&nica, ser ice$ul necesar in perioa"a "e garantie si postgarantie. 33. Dupa inc&eierea contractului "e an#are$cumparare, partile contractante isi e)ecuta o!ligatiile asumate+ furni#orul pune la "ispo#itie !unul si garantea#a contra e ictiunii si iciilor ascunse, iar societatea "e leasing ac&ita pretul con enit60. Specificitatea operatiunii "e leasing se rele a si pri itor la e)ecutarea o!ligatiei furni#orului "e a pune la "ispo#itie !unul, in sensul ca isi e)ecuta ala!il in"atorirea prin pre"area !unului "irect utili#atorului, iar nu societatii "e leasing care ese proprietara !unului. E)plicatia re#i"a, pe "e o parte, in intelegerea "intre societatea "e leasing si furni#or, iar pe "e alta parte, in intelegerea "intre societatea "e leasing si utili#ator, "e a fi pre"at !unul "e la furni#or catre utili#ator. In acest sens sunt si pre e"erile art. / lit. c "in or"onanta, potri it carora societatea "e leasing are o!ligatia ca la inc&eierea contractului "e leasing cu utili#atorul sa confere acestuia, in temeiul contractului toate "repturile "eri an" "in contractul "e an#are$cumparare, cu e)ceptia "reptului "e "ispo#itie. Norma citata asigura specificitatea leasingului, urman" a fi anali#ate in "etaliu ulterior. Pentru moment, este "e o!ser at ca societatea "e leasing transmite utili#atorului si "reptul sau "e a$i fi pre"at !unul "e catre furni#or. .a atare, utili#atorul se su!roga legal si e entual con entional in "repturile societatii "e leasing. ;urni#orul si utili#atorul or semna cu aceasta oca#ie un proces$ er!al "e li rare cu referire la contractul "e leasing, pentru a constata starea e)terioara a !unului li rat. Potri it art. (5 lit. a "in or"onanta, utili#atorul se o!liga ?sa efectue#e receptia si sa primeasca !unul la termenul si in con"itiile "e li rare agreate cu furni#orul@. E)primarea laconica tre!uie e)plicitata prin "ispo#itiile "e "rept comun in materia con entiilor si cele ale contractului "e an#are$ cumparare comerciala. Ne referim in"eose!i la caracteristicile te&nice ale !unului primit "e utili#ator care or tre!ui sa fie conforme cu cele in"icate in contractul "e an#are$cumparare si contractul "e leasing. In aceasta fa#a a operatiunii "e leasing se poate or!i "e un man"at acor"at utili#atorului "e societatea "e leasing $ proprietara !unului $ , respecti "e a lua in primire !unul "e la furni#or. -an"atul poate fi stipulat in mo" e)pres in contractul "e leasing, "ar el isi gaseste suportul si in lege. d) "ublicitatea operatiilor de leasing
60

$ Ioan Lin eliu, .ontractele ci ile, E". Dacia, .lu%, (/20, p. =3$ (65 $ Dr. Eugeniu Safta Romano $ Dreptul "e proprietate pri ata si pu!lica in Romania, E"itura Grap&i), Iasi, (//6 $ R. Da i", La "istinction "u "roit ci il et "u "roit commercial et le "roit anglais, e". -elinges -ossa, (/1(, ol. I $ .. Statescu$Drept ci il, Teoria generala a "repturilor reale, Duc., (/26

31. Se face potri it celor in"icate mai sus. D. ;ormarea contractului "e leasing imo!iliar 32.Operatiunile "e leasing imo!iliar se formea#a in con"itii asemanatoare leasingului mo!iliar. E)ista insa si unele "eose!iri specifice !unurilor imo!ile care sunt supuse pe calea "reptului comun unor reglementari speciale in ce pri este "o!an"irea "reptului "e proprietate. Un prim aspect specific pri este mo"ul in care societatea "e leasing imo!iliar "o!an"este proprietatea imo!ilului+ $ prin ac&i#itionarea imo!ilului "e la un tert, ca# in care se parcurg etapele "e formare a contractului "e leasing, mentionate anterior' $ prin ac&i#itionarea sau construirea imo!ilului "e catre o societate "e leasing "enumita ?societate imo!iliara pentru comert si in"ustrie $ S.I...I.@. Aceasta societate nu are calitatea "e antreprenor "eoarece isi reali#ea#a pentru sine constructia, insa mo"alitatea "e constructie $ in regie proprie sau prin su!contractare $ ramane la latitu"inea sa. Leasingul imo!iliar se complica prin "oua pro!leme specifice+ cea a ac&i#itiei terenului si cea a e"ificarii constructiei. 3/. Ac&i#itia terenului presupune folosirea "e fon"uri preala!ile "e catre S.I...I.' terenul este ac&i#itionat in numele si pentru iitorul utili#ator, insa constructiile sunt e"ificate in contul S.I...I. si raman proprietatea acesteia pe toata "urata leasingului. Re#ulta ca S.I...I., pe toata "urata contractului, are folosinta terenului fara a "o!an"i proprietatea' "e aceea tre!uie consi"erat ca iitorul utili#ator a consimtit ca S.I...I. sa construiasca pe terenul sau, ceea ce face ca S.I...I. sa ai!a calitatea "e superficiar. Aceasta solutie, "esi logica "upa regulile clasice referitoare la "e#mem!ramintele "reptului "e proprietate6/, pare totusi curioasa prin raportare la operatiunile "e leasing un"e societatea "e leasing S.I...I. si utili#atorul con in, in reglarea raporturilor lor %uri"ice pri itoare la teren, inainte ca utili#atorul sa "o!an"easca proprietatea. 15. .ea "e$a "oua pro!lema specifica pri itoare la "erularea constructiei imo!ilului este legata "e timpul in"elungat "e reali#are a constructiei, ceea ce "etermina partile sa inc&eie un protocol "e "efinire a mo"alitatilor "e constructie, "e cola!orare pe "urata reali#arii constructiei. In "reptul france#, au fost concepute mai multe te&nici %uri"ice "e cola!orare, cum ar fi+ iitorul utili#ator poate actiona ca un man"atar al societatii S.I...I., sau poate actiona ca un coor"onator ori "e a sta!ili, "e comun acor", un sef "e lucrari. O "ata constructia terminata, contractul "e leasing este semnat, "aca nu a fost semnat inca, si poate incepe perioa"a "e locatie. 1(. Aspecte specifice leasingului imo!iliar $ potri it art. *( "in or"onanta pri esc si pu!licitatea operatiunilor "e leasing. Norma mentionata instituie o!ligatia "e a fi inscrise contractele "e leasing care au ca o!iect reali#area !unului imo!iliar, in cartea funciara $ partea a III$a "in Registrul ca"astral "e pu!licitate funciara "e la !iroul %u"ecatoriei in a carei ra#a "e acti itate este situat imo!ilul respecti . De asemenea sunt supuse pu!licitatii sc&im!arile sur enite, in ce pri este se"iul utili#atorului sau al locatorului, ori cu pri ire la situatia %uri"ica reala a !unului, ?pu!licitate care se reali#ea#a prin mentiuni "e rectificare in .artea ;unciara si la Registrul .omertului@ Bart. (/ alin.*A. Din corelarea celor "oua te)te citate se constata ca pu!licitatea rectificarilor are o sfera mai larga "ecat pu!licitatea leasingului. Daca pri itor la se"iul contractantilor orice mo"ificare se inscrie la
6/

.orneliu Darsan si altii $ op. cit. , p.(5*

Oficiul Registrului .omertului potri it "ispo#itiilor Legii nr. *1>(//5 pri in" Oficiul Registrului .omertului' in ce pri este situatia %uri"ica a !unului aflat in leasing apare ca firesc si propunem ?"e lege feren"a@ ca pu!licitatea contractelor "e leasing sa se faca si prin Registrul .omertului. .. ;ormarea contractelor "e leasing in ca#ul cesiunii 15.In ca#ul in care partile sunt "e acor" se poate proce"a la transmiterea "repturilor si o!ligatiilor utili#atorului catre o terta persoana agreata "e societatea "e leasing. Tertul se su!roga in locul utili#atorului, "upa ce in preala!il au fost purtate negocieri pentru sta!ilirea continutului clau#elor "e cesiune. Asa cum aratam in anali#ele anterioare=5, leasingul se pre#inta ca o operatiune cu caracter ?intuitu$personae@, ceea ce inseamna ca finantatorul operatiunii "e leasing acor"a utili#atorului cre"itul a an" in e"ere calitatile reale ale acestuia si posi!ilitatea "e ram!ursare a cre"itului. ;ata "e aceasta situatie, utili#atorul tre!uie sa$si pastre#e aceasta calitate pe toata perioa"a "e "erulare a operatiunii "e leasing pana la completa sa reali#are. .u toate acestea apar situatii in care imperati ele mentionate mai sus nu pot fi reali#ate "in ariate moti e si can" partile prefera sa ce"e#e contractul. In anali#a acestei pro!leme, om pre#enta+ ca#urile "e cesiune' mo"alitatea "e cesionare' garantiile "e plata a re"e entelor' controlul operatiunilor. 1(. .a#urile "e cesiune In "octrina france#a au fost sta!ilite mai multe tipuri "e cesiune, in functie "e natura lor. aA .au#e "e or"in te&nic, cum ar fi situatia in care !unul ce formea#a o!iectul leasingului nu mai este necesar, urmare a regruparii unitatilor "e pro"uctie=(. !A .au#e "e or"in speculati , cum ar fi ca#ul unui imo!il comercial !ine plasat si care astfel poate asigura un pret foarte ri"icat al cesiunii cre"itului. cA .au#e financiare, can" e)ploatarea !unului generea#a utili#atorului pagu!e si pericolul starii "e faliment. Se constata ca toate ca#urile pri esc circumstante ale acti itatii utili#atorului, interesan" mai putin situatia finantatorului, care isi poate re#er a "reptul "e cesiune, fara ca utili#atorul sa se poata opuna, intrucat leasingul nu are caracter ?intuitu personae@ "ecat in ceea ce$l pri este pe utili#ator. 1*. -o"alitatea "e cesionare .esiunea leasingului se pre#inta ca o solutie con ena!ila partilor si, in special, utili#atorului care poate o!tine un pret compensator, "ar si cesionarului care a a ea un !un "e%a e)istent, "epasin" fa#ele preliminare "e reali#are a leasingului. Elementul esential il constituie pretul cesiunii care, "e principiu, e)prima sta"iul "erularii leasingului. Transferul !unului la cesionar poate a ea loc inclusi cu o parte "in acti ul ce"entului. .esiunea se reali#ea#a printr$un contract care tre!uie sa cuprin"a urmatoarele clau#e+ i"entificarea partilor' moti atia cesiunii si acor"ul finantatorului' pretul cesiunii si o!ligatiile care re in cesionarului. Tre!uie specificat ca o!ligatiile ce"entului fata "e finantator tre!uie preluate "e cesionar in integralitate, fara a le putea mo"ifica "ecat cu acor"ul preala!il al finantatorului, in ca# contrar cesiunea fiin" lo ita "e nulitate. .esionarul a lua !unurile ce formea#a o!iectul leasingului in starea in care se aflau la "ata intrarii in igoare a con entiei si a tre!ui sa trate#e "irect cu ce"entul. De asemenea, el a plati finantatorului re"e entele si a implini celelalte o!ligatii asumate "e ce"ent, fara sa poata a pune in "iscutie continutul acestor o!ligatii.
=5 =(

A se e"ea articolele "in R.D..., nr. ($(*>(//2 Alain .o&en ?Le cre"it$!ail immo!ilier@, Dallo# (//1

.esionarul a plati toate c&eltuielile, "repturile si onorariile cesiunii, inclusi costul prile%uit "e perfectarea actului. .esionarul a plati amortismentele "e%a platite in sc&im!ul transferului "reptului la optiunea "e a ac&i#itiona !unurile la sfarsitul contractului. .u toate acestea, cesionarul nu a putea fi o!ligat si la plata fractiunilor "in re"e ente care repre#inta c&iria platita "e utili#ator pentru folosinta !unurilor si nici la plata catre ce"ent a mar%elor "e profit "e%a primite "e finantator. Partile pot con eni ca primele "e asigurare platite "e ce"ent sa fie incluse in pretul platit "e cesionar. In "reptul france#, pro!lema criteriilor "e e aluare a pretului cesiunii contractului "e leasing a fost anali#ata in mo" "eose!it pentru imo!ile=*. S$au e i"entiat "oua posi!ilitati+ $ ca#ul contractului ce"at "upa o scurta perioa"a si in care "reptul "e optiune "e cumparare a !unului imo!il nu poate fi e)ercitat Bin legislatia france#a acest "rept se e)ercita, in materie imo!iliara, "upa (* aniA. .esionarul a a ea in e"ere aloarea re"e entelor pana la e)pirarea contractului pe care le a in"e)a cu (3G in functie "e o inflatie anuala estimata la 6G. $ ca#ul contractului ce"at "upa (* ani can" "reptul "e optiune se poate e)ercita, ceea ce presupune elemente patrimoniale suplimentare. ;inantatorul a tre!ui sa$si manifeste ointa in mo" e)pres pri itor la cesiune, in sensul "e a accepta noul utili#ator si a "ispensa pe ce"ent, cu singura re#er a "e a$si pastra "reptul "e garantie si asupra acestuia, ceea ce are semnificatia unei soli"aritati pasi e intre ce"ent si cesionar. In fine, este necesara a fi inclusa si o clau#a re#olutorie, respecti un pact comisoriu "e gra"ul I, $ re#ilierea "e plin "rept $ in ca#ul nerespectarii "e catre cesionar a o!ligatiilor asumate. 16. Garantiile "e plata a re"e entelor In contractele "e leasing cesionate, asa cum mentionam anterior, urmea#a a se insera clau#a potri it careia ce"entul garantea#a pe cesionar pentru plata re"e entelor, crean"u$se astfel o soli"aritate ce isi are originea in cesiunea fon"ului "e comert. In %urispru"enta france#a, .urtea "e casatie a consi"erat ca e)ista soli"aritate in situatia mentionata, c&iar in a!senta unei clau#e con entionale=6. -ai mult, s$a statuat ca garantia soli"aritatii "in partea ce"entului ramane ala!ila c&iar si in situatia in care ce"entul se afla in faliment==. O asemenea statuare este "eose!it "e importanta pentru finantator care isi e"e satisfacute interesele si face ca ce"entul sa ai!a un comportament "iligent in alegerea si sta!ilirea sol a!ilitatii cesionarului. -ai tre!uie preci#at ca regula soli"aritatii functionea#a si in ca#ul cesiunilor succesi e, toti ce"entii raspun#an" soli"ar fata "e finantator. In reglementarea noastra nu se face reo referire asupra cesiunii leasingului si nici asupra soli"aritatii ce"entilor fata "e finantator. Pe cale "e consecinta, pro!lema urmea#a a fi re#ol ata prin con entia partilor, ori in lipsa se a face aplicatiunea "ispo#itiilor art. =* ..com. pri itoare la soli"aritatea pasi a=3. 1=. .ontrolul cesiunii "e catre utili#ator
=*

=6 == =3

Alain .oe&n$Le cre"it$!ail immo!ilier, p. ((1. $ Le leasing international $ Re ue "e %urispru"ence commerciale, Paris, (/0*, p. (13 $ .ar!onnier $ Le cre"it !ail, "u !ail au cre"it, e". Defrenois $ Paris (//(, pct. (5*3 $ P&ilippe Dele!e<ue et -ic&el Germain $ Traite "e "roit commercial, e". L.G.D.I., ol. II, Paris, (//1, p. =/6 $ Ion Turcu $ Operatiuni si contracte !ancare, e". Lumina Le), Ducuresti, (//=, cap. ,, sect. II, pct. ?e@ leasingul .urtea "e casatie, soc. / "ec. (//1 .. .ass. 6 ci . (( iunie (/02 in 7.P nr. ((>(/00, p. 05 A se e"ea -. Nicolae ?Discutii pri itoare la raspun"erea soli"ara in o!ligatiile comerciale@, in RD. nr. (*>(//2, p. ((*$(*=

Leasingul a an" un caracter intuitu$personae permite finantatorului sa ai!a puteri "epline "e apreciere si "e "ispo#itie=1 asupra reali#arii operatiunii. In Or"onanta nr. 3(>(//2 nu se face referire la situatia mentionata, fiin" necesara cone)iunea cu regulile "e "rept comun ale institutiei cele mai apropiate, a"ica a locatiunii. Bnici urmare a a"optarii Legii nr. /5>(//0A. Drepturile finantatorului tre!uie circumscrise art. (=(0 alin. ( ..ci . care sta!ileste "reptul locatarului "e a su!inc&iria si "e a ce"a contractul sau catre altul "aca o asemenea facultate nu i$a fost inter#isa, iar in alin. * se preci#ea#a ca facultatea respecti a poate fi inter#isa in tot sau in parte si ca inter#icerea nu se pre#uma, ci tre!uie sa re#ulte "intr$o stipulatie speciala. In "octrina, se arata ca inter"ictia transmiterii locatiunii, stipulata in contract, transforma locatiunea intr$un contract intuitu$personae si ca o asemenea clau#a comporta o interpretare restricti a Bspre e)emplu, "aca este inter#isa su!locatiunea totala este permisa cea partialaA. In ca#ul leasingului, aceasta operatiune are c&iar a! initio un caracter intuitu$personae, ceea ce este un element "e "iferentiere fata "e locatiune si ca atare este necesara con entia e)presa a partilor relati a la posi!ilitatea "e a transmite "repturile si o!ligatiile contractuale. De asemenea, s$a mai preci#at ca cesiunea tre!uie sa respecte con"itiile con enite in contractul principal, "ar cu posi!ilitatea "e a con eni si in mo" "iferit cu acor"ul locatorului. In ca# contrar, or fi aplicate sanctiunile "in materia ci ila, a"ica locatorul poate cere prin %ustitie e)ecutarea o!ligatiilor sau re#ilierea contractului principal pentru nee)ecutare cu "aune interese B(=/*$(=65 si (=6/ alin. * ..ci .A. In fine, se mai arata ca cesiunea constituie o an#are a "reptului "e folosinta care impune notificarea sa catre locator sau acceptarea prin act autentic in scopul opo#a!ilitatii fata "e terti, printre care se afla si locatorul Bart. (6/6 ..ci .A. .um .o"ul ci il nu reglementea#a cesiunea o!ligatiilor urmea#a a se consi"era ca o!iect al cesiunii sunt "oar "repturile locatarului care ramane in continuare o!ligat fata "e locator, "aca =2 acesta nu$l a!sol a in mo" e)pres, si nu contractul "e locatiune in intregul sau. A an" in e"ere e)ecutarea uno ictu a contractului "e cesiune, ce"entul garantea#a in !a#a art. (6/* ..ci . numai e)istenta "reptului "e folosinta la "ata inc&eierii con entiei, insa nu si in"eplinirea o!ligatiilor "e catre finantator. De aceea cesionarul poate sa pretin"a finantatorului, printr$o actiune "irecta e)ecutarea contractului sau re#ilierea cu "aune interese. Do a"a cesiunii se face "upa regulile contractului "e an#are$cumparare a creantei. Apreciem ca toate aceste reguli urmea#a a fi respectate si in ca#ul leasingului. II. Etapa "e reali#are a locatiunii 13. Etapa locatiunii !unurilor aflate in leasing incepe "in momentul punerii lor la "ispo#itia utili#atorului si "urea#a pe timpul sta!ilit prin contract. Durata poate fi scurta pentru leasingul mo!iliar Bcati a aniA sau poate fi in"elungata pentru leasingul imo!iliar B(5$*5 ani sau mai multA. Legiuitorul roman a sta!ilit "ecat "urata minima a locatiunii la un an, urman" ca partile sa sta!ileasca prin acor"ul lor "e ointa, "urata ma)ima a contractului. Li!ertatea contractuala pare totala in acest sens, insa "aca se "epasesc termenele "e amorti#are sau pentru !unurile imortate "urata "e 2 ani, apar consecinte pri in" amorti#area ori ta)elel amale. Potri it art. *5 lit. !, re"e entele se calculea#a tinan"u$se seama si "e amorti#area integrala a !unului sau cel putin a unei parti "in aloarea "e intrare a acestuia potri it con entiei partilor pri itor la regimul "e amorti#are si in functie "e natura !unului si a alorii reale "e intrare, in conformitate cu
=1 =2

;rancisc Dea8 si St. .arpenaru ?.ontracte ci ile si comerciale@, Ducuresti, Lumina Le), (//6, p. (56 ;rancisc Dea8 si St. .arpenaru ?.ontracte ci ile si comerciale@, Ducuresti, Lumina Le), (//6, p. (56

Legea nr. (3>(//= pri in" amorti#area capitalului imo!ili#at in actiunile corporale si necorporale. .onsi"eram ca "ispo#itiile mentionate nu limitea#a "urata contractului, a an" rolul "e a calcula re"e enta. In "reptul france#, li!ertatea "e ointa a partilor a fost ingra"ita, pre a#an"u$se o "urata minima "e locatiune a !unurilor imo!ile la (* ani. 11. Raporturile "intre finantator si utili#ator Pe "urata locatiunii, finantatorul si utili#atorul au "repturi si o!ligatii specifice sta!ilite pe cale legala si pe cale con entionala. Astfel, finantatorul are urmatoarele o!ligatii pre a#ute in art. / "in or"onanta+ $ "e a conferi utili#atorului "repturile "eri an" "in contractul "e an#are$cumparare, cu e)ceptia "reptului "e "ispo#itie Bart. / lit.cA' $ "e a garanta pe utili#ator contra e ictiunii "in partea oricarei persoane fi#ice sau %uri"ice care ar pretin"e un "rept "e proprietate sau alt "rept real asupra !unului, in con"itiile in care utili#atorul a respectat toate clau#ele contractuale Bart. / lit.eA' $ sa asigure !unurile oferite in leasing, printr$o societate "e leasing Bart. / lit.fA. 12. Utili#atorul are, conform art. (5 "in or"onanta, urmatoarele o!ligatii+ $ sa efectue#e receptia si sa primeasca !unul la termenul stipulat in contractul "e leasing' $ sa e)ploate#e !unul conform instructiunilor ela!orate "e catre furni#or si sa asigure instruirea personalului "esemnat sa il e)ploate#e' $ sa nu gre e#e "e sarcini !unul care face o!iectul contractului "e leasing fara acor"ul finantatorului' $ sa efectue#e platile cu titlu "e rata "e leasing in cuantumul aloric sta!ilit si la termenele pre a#ute in contractul "e leasing' $ sa suporte c&eltuielile "e intretinere si alte c&eltuieli care "ecurg "in contractul "e leasing' $ sa isi asume pentru intreaga perioa"a a contractului, in lipsa unei stipulatii contrare, totalitata o!ligatiilor care "ecurg "in folosirea !unului "irect sau prin prepusii sai, inclusi riscul pier"erii, "istrugerii sau a arierii !unului utili#at, "in cau#e fortuite, si continuitatea platilor cu titlu "e rata "e leasing pana la ac&itarea integrala a alorii contractului "e leasing' $ sa permita finantatorului erificarea perio"ica a starii si a mo"ului "e e)ploatare a !unului care face o!iectul contractului "e leasing' $ sa il informe#e pe finantator, in timp util, "espre orice tul!urare a "reptului "e proprietate, enita "in partea unui tert' $ sa nu a"uca mo"ificari !unului fara acor"ul finantatorului. $ sa restituie !unul in conformitate cu pre e"erile contractului "e leasing. La o!ligatiile legale mentionate, partile pot sa a"auge si alte o!ligatii. Pri itor la raporturile "intre societatea "e leasing si utili#ator, necesita a fi anali#ate pro!lemele ce tre!uie re#ol ate "e parti si anume+ aA utili#area lucrului' !A plata re"e entelor' cA cesiunea contractului' "A raporturile finantatorului si utili#atorului cu furni#orul !unului' eA "repturile finantatorului in ca#ul instrainarii !unului "e !eneficiar ori a falimentului !eneficiarului. aA #tilizarea lucrului 10. Utili#atorul , ca orice locatar, are asupra lucrului un "rept "e folosinta ce$i permite sa$l e)ploate#e si sa "o!an"easca profiturile.

;olosinta !unului tre!uie e)ercitata conform regulilor "e "rept comun cuprinsa in art. (=*/ ..ci ., a"ica sa respecte natura !unului si "estinatia sa economica. De aceea, in contract partile tre!uie sa preci#e#e ca utili#atorul nu poate sa "eplase#e sau sa transforme !unul. In acest sens, utili#atorul tre!uie sa respecte o!ligatia legala Bart. (5 lit. !A "e a se conforma instructiunilor ela!orate "e furni#or si "e a instrui personalul nominali#at sa il e)ploate#e. 1/. Pri itor la o!ligatia "e intretinere a !unului, contractul "e leasing presupune o re#ol are specifica "iferita "e cea reglementata in contractul "e locatiune. Astfel, in contractul "e locatiune se face "istinctie intre tipurile "e reparatii Bart. (=*5 si (=*( ..ci .A in timp ce in contractul "e leasing nu se face nici o "istinctie intre acestea. Prin urmare, o!ligatia "e intretinere re ine in integralitate utili#atorului, ca si can" ar fi proprietarul !unului. E)plicatia re#i"a in rolul societatii "e leasing care "esfasoara o acti itate pur financiara, fara a$si asuma reo o!ligatie te&nica pri itoare la !unul utili#at in sistem "e leasing. Totusi societatea "e leasing isi re#er a "reptul "e a erifica pe toata "urata contractului mo"ul in care utili#atorul foloseste !unul , "rept ce poate fi e)ercitat prin prepusi cu pregatire corespun#atoare sau alti imputerniciti, printre care se poate afla c&iar si furni#orul. 25. Pentru situatia in care !unul a fost pier"ut sau "eteriorat, utili#atorul isi asuma intreaga responsa!ilitate, fara a putea fi in ocata a!senta culpei sale spre a fi e)onerat, asa cum se proce"ea#a in materia locatiunii Bart. (=63 ..ci .A. In "reptul france#, raspun"erea utili#atorului este antrenata atat pentru ca# fortuit, cat si pentru forta ma%ora, ceea ce semnifica o erita!ila garantie ce ofera societatii "e leasing ma)ima securitate. Si legiuitorul nostru in"ica e)pres situatiile in care utili#atorul suporta riscul ?pier"erii, "istrugerii sau a arierii !unului utili#at, "in cau#e fortuite@. Notiunea "e ca# fortuit are o sfera mai larga, inclu#an" si forta ma%ora. Este o a"e arata raspun"ere o!iecti a care isi gaseste e)plicatia in impre%urarea ca societatea "e leasing i$a transmis toate "repturile "eri an" "in contractul "e an#are$ cumparare, mai putin "ispo#itia, ceea ce simetric presupune onorarea "e catre utili#ator a o!ligatiilor corelati e, inclusi cea "e a suporta riscurile ca si can" ar fi proprietar. Pro!lema pre#inta un interes practic mai re"us, "eoarece utili#atorul are o!ligatia sa asigure !unul contra riscurilor pieirii ori "eteriorarii, sens in care si plateste primele "e asigurare pentru !unul utili#at. 2(. Nefiin" proprietarul lucrului, utili#atorul nu are "rept "e "ispo#itie Ba!ususA si "eci el nu poate sa an"a !unul, si nici sa$l "istruga. Aceasta o!ligatie este asigurata inclusi prin sanctiuni penale+ fie a!u#ul "e incre"ere Bart. *(6 ..pen.A, fie infractiunea "e "istrugere Bart. *(2 ..pen.A. !A "lata redeventelor 2*. Potri it art. (5 lit. " "in or"onanta, utili#atorul tre!uie sa efectue#e platile cu titlu "e re"e enta. In concreti#area "ispo#itiei legale, partile or con eni, prin clau#e contractuale, cuantumul re"e entei si perio"icitatea "e plata=0. -arimea re"e entelor poate fi constanta sau poate fi "egresi a, in functie "e ointa partilor. Se a tine seama ca elemente "e calculare a re"e entei platite o mar%a "e profit si "e amorti#are integrala a !unului, sau cel putin a unei parti "in aloarea "e intrare a acestuia. E)ista si o alta formula, numita pareting, "e calculare a cuantumului re"e entei ce consta in a mo"ela platile "upa utili#area efecti a a lucrului Be)+ 8ilometrii parcursi "e un autoturismA. -arimea re"e entei se calculea#a pe !a#a pretului

=0

.ass. com. (3 %an ier (//(, Dull cass. nr. 6(, R.H.D.A., Paris, (//(

total "e in estitie pentru !unul cesionat, a costurilor financiare a locatorului si a ta)ei "e leasing a locatorului. Se au in e"ere toate ta)ele actuale in igoare in Romania. Pri itor la perio"icitate, ea poate aria "e la luni la ani. Plata re"e entelor se face fara nici o re"ucere, la "atele con enite in contract, "in fon"uri "isponi!ile ime"iat, inclusi o ta)a la aloarea a"augata. Datele "e plata or concor"a cu cele "e refinantare, in mone"a con enita "e parti, "ar cu respectarea principiului "in legea conta!ilitatii, potri it careia conta!ilitatea se tine in mone"a nationala. Plata facuta in alta mone"a "ecat cea con enita "e parti sau plta facuta in alt cont "ecat cel sta!ilit atrage raspun"erea utili#atorului "e a "es"auna societatea "e leasing pentru toate pier"erile, pre%u"iciile si c&eltuielile efectuate, o!ligatie ce tre!uie consi"erata ca in"epen"enta "e orice alta o!ligatie a utili#atorului. 26. -arimea re"e entei este uneori in"e)ata, in"eose!i in cre"itul imo!iliar. .lau#a "e in"e)are este ala!ila si eas ete in "irecta legatura cu o!iectul contractului. Apare intre!area "aca in a!senta unei clau#e "e in"e)are re"e enta poate fi re i#uita pe cale %u"iciara. .onsi"eram ca nu este posi!ila o solutie %u"iciara, "ecat "aca, potri it unei clau#e "e impre i#iune, s$ar a%unge la un "e#ec&ili!ru intre prestatii "e asemenea marime incat contractul ar fi impo arator sau imposi!il "e e)ecutat pentru una "in parti. cA Cesiunea contractului 2=. Utili#atorul nu este proprietarul !unului pe care il e)ploatea#a in sistem "e leasing si nu poate sa transmita proprietatea lucrului catre terte persoane. Totusi, se poate imagina si reali#a o cesiune "e creanta care sa$i permita utili#atorului a ce"a catre un tert "repturile "o!an"ite prin contractul "e leasing. In fapt insa, prin contract se limitea#a uneori pana la anulare aceasta facultate. Astfel, potri it art. (5 lit. ! "in or"onanta, utili#atorul nu poate gre a !unul, "eci nu poate inc&eia un contract "e su!locatiune si, cu atat mai mult, "e transmitere prin cesiune a "repturilor sale.Se "a astfel efect caracterului intuitu$personae al contractului "e leasing in ceea ce$l pri este pe utili#ator. Prin clau#e contractuale, partile pot reglementa insa si o alta con"uita. 23. Societatea "e leasing isi pastrea#a facultatea "e a transmite proprietatea lucrului ce formea#a o!iectul contractului "e leasing. Leasingul nu comporta clau#e "e inaliena!ilitate, si aceasta "eoarece persoana proprietara este fara importanta "in punct "e e"ere al utili#atorului. De aceea, an#area !unului catre o alta societate "e leasing este a"misi!ila, fiin" un proce"eu "e mo!ili#are a cre"itului. De o!ser at ca cesiunea contractului "e catre societatea "e leasing nu tre!uie sa$l tul!ure pe utili#ator in "repturile sale. Pentru a asigura protectia utili#atorului, art. (* "in or"onanta o!liga cumparatorul !unului sa mentina o!ligatiile asumate "e finantatorul an#ator fata "e utili#ator' mai mult, an#atorul ramane garant fata "e utili#ator. "A Raporturile finantatorului si utilizatorului cu furnizorul bunului 21. Potri it principiului relati itatii efectelor contractelor, acestea isi pro"uc efectele "irect asupra societatii "e leasing si utili#atorului fara a crea "repturi ori a sta!ili o!ligatii in sarcina celorlalte persoane. .u toate acestea, contractul "e leasing inc&eiat poate con"uce la influente asupra unor terti, cum ar fi furni#orul !unurilor. Asemenea raporturi e)ista in leasingul clasic, nu insa si in lease$!ac8 un"e finantatorul cumulea#a si calitatea "e furni#or urmare ac&i#itionarii preala!ile a !unului.

;urni#orul nu este un tert in sensul consacrat al termenului =/, a an" in e"ere ca cel mai a"esea ointa sa este consemnata in inscrisul constatator al operatiunii "e leasing. Totusi, fata "e caracterul esential financiar al leasingului, rolul furni#orului este secun"ar, o!ligatiile sale limitan"u$se la a garanta calitatea !unului. .um insa !unul este ales "e catre !eneficiar si este li rat acestuia, "ar proprietatea re ine finantatorului $ care isi "eclina orice responsa!ilitate pri in" !unul $ in "octrina si %urispru"enta s$au "at fun"amentari "iferite naturii %uri"ice a raporturilor lor cu furni#orul35. Astfel, s$a o!ser at ca, impotri a aparentelor, nu e)ista erita!ile raporturi contractuale intre furni#or si !eneficiar, "ecat prin interme"iul finantatorului care primeste proprietatea, ceea ce face "ifica e)plicarea %uri"ica a "repturilor !eneficiarului fata "e furni#or la alegerea, receptia, calitatea si iciile !unului, precum si posi!ilitatea "e a$l actiona in %ustitie. S$au conturat trei teorii "e e)plicare a raporturilor "intre parti+ $ o teorie consi"era raporturile e)istente intre finantator, !eneficiar si furni#or ca fiin" cuprinse intr$un contract tripartit in car se ?contracta@ an#area$cumpararea si leasingul' $ o alta teorie aprecia#a ca stipulatia pentru altul "etermina "repturile partilor' $ in fine, o teorie acceptata "e ma%oritatea "octrinei e)plica "repturile finantatorului si !eneficiarului fata "e furni#or pe !a#a unuia sau mai multor man"ate3(. Teoria fun"amentata pe man"at se apropie "e continutul concret al leasingului+ finantatorul $ in calitate "e man"ant $ imputerniceste pe !eneficiar $ in calitate "e man"atar $ sa ac&i#itione#e titlul "e proprietate asupra !unului ales "e el, sa re#ol e orice "iferen" pri in" calitatea !unului si sa conser e !unul pana la manifestarea optiunii "e cumparare. De asemenea se poate consi"era si ca !eneficiarul, "upa ce a ales !unul "orit, "a un man"at finantatorului pentru ac&i#itia !unului in scop "e garantie pentru ca astfel sa raspun"a !eneficiarul "e riscuri. Si aceasta teorie este critica!ila, cel putin pentru situatia !eneficiarului care alege !unul si apoi cauta un finantator, ceea ce e)clu"e i"eea "e man"at. Apreciem ca leasingul repre#inta o institutie %uri"ica cu trasaturi specifice, nere"ucti!ile la cele ale altor contracte reglementate $ "esi o parte se regasesc la man"atul pentru interes comun $ "eoarece finantatorul si !eneficiarul fac front comun fata "e furni#or, mai ales in fa#a "e inceput a operatiunii "e leasing can" urmaresc ac&i#itionarea "e la furni#or a unui !un in cele mai a anta%oase con"itii. ;urni#orului ii sunt opo#a!ile efectele leasingului pe temeiuri contractuale, iar nu ca fapt %uri"ic, a an"u$se in e"ere continutul manifestarii sale "e ointa si corelatia cu ointele finantatorului si !eneficiarului. De lege feren"a s$ar impune reglementarea elementelor specifice ale leasingului, prin norme "ispo#iti e, pentru a$l "egre a pe finantator "e o!ligatiile "ecurgan" "in calitatea "e proprietar si a sta!ili prerogati ele !eneficiarului in relatiile cu furni#orul si terte persoane3*. In acest sens, art. (* "in or"onanta reglementea#a actiunea "irecta a utili#atorului fata "e furni#or cu pri ire la li rarea, calitatea, asistenta te&nica, ser iciul necesaer in perioa"a "e garantie si postgarantie. ;ata "e ceilalti terti utili#atorului i$au fost acor"ate, potri it art. (* lit. *, actiunile posesorii36.

=/ 35 3(

G&. Deleiu, Drept ci il roman, E". Sansa, Duc., (//3, p. (2* si urm. I. Gio anoli, op.cit., p. =53 I"em, p. =5/ $ -. Delapolte $ La li!erte contractuelle et le statut "es !au) commerciau) I...P. (/1/, Paris $ -. Pe"amon $ Dau) commerciou) $ L.G.D.I. $ Paris, (/2/ $ Elie Alfan"ri, Droit "es offaires $ Dollo# $ Paris, (/03 $ Gerar" ;or%at $ Droit economi<ue $ P.U.;.$ Paris, (/0* $ A se e"ea ;lorin Scriecin $ ?Actiunile posesorii@, E". Lumina Le), (//0

3*

36

e) Drepturile finantatorului in cazul instrainarii bunului de beneficiar ori a falimentului beneficiarului 22. Instrainarea !unului "e !eneficiar Asa cum mentionam, finantatorul se implica total in operatiunea "e leasing asiguran" finantarea integrala a !unului a an" con ingerea ca a primi suma in estita "e la !eneficiar, cu un !eneficiu superior ratei "o!an#ii $ fie prin e)ecutarea "e !una$ oie a prestatiei "e catre !eneficiar, fie printr$o e)ecutare fortata, pe !a#a unei garantii eficace, mai puternica "ecat garantiile clasice, care sa$i permita recuperarea creantei in con"itii "iscretionare. O asemenea garantie tre!uie sa$l apere "e pretentiile tertilor, pe "e o parte, pentru ca#ul instrainarii ori gre arii frau"uloase a !unului "e !eneficiar, iar pe "e alta parte fata "e cre"itorii !eneficiarului falit care potri it proce"urii reorgani#arii %u"iciare si a falimentului au "repturi speciale asupra patrimoniului "e!itorului lor3=. .ea mai puternica garantie reala o constituie cea asupra !unului corporal apartinan" "e!itorului, "ar aflat in puterea cre"itorului care poate, fie sa "ispuna ca un a"e arat proprietar atunci can" are titlul "e proprietate, fie sa in"isponi!ili#e#e !unul in mainile sale in e"erea alorificarii lui potri it legii. Garantiile, asa cum sunt reglementate in legislatia noastra, "a si a celorlalte state "in centru si estul Europei, corespun" cerintelor "reptului ci il, iar nu celui comercial, fiin" ina"ec ate unei e)ecutii ime"iate si eficiente. Pentru a a%uta tarile cu economie incipienta, in anul (//= specialistii Dancii Europene pentru Reconstructie si De# oltare au ela!orat un mo"el "e lege pri in" garantarea tran#actiilor. Specificul acestui mo"el consta in im!inarea elementelor "e "rept ci il european cu cele "e common la9 intr$o sinte#a cuprin#an" solutii a"ec ate la te&nicile financiare mo"erene. Principalele caracteristici ale mo"elului sunt urmatoarele+ $ pri itor la "omeniul "e aplicare, mo"elul pri este garantarea cre"itului comercial, cu posi!ilitatea e)tin"erii si la "omeniul consumatorilor' $ se instituie un "rept unic "e garantie, conceput ca un erita!il "rept "e proprietate si care permite garantului sa an"a !unurile si "repturile forman" o!iectul garantiei potri it proce"urii "e e)ecutare, ori sa ai!a prioritate fata "e ceilalti cre"itori in ca#ul proce"urii reorgani#arii si lic&i"arii %u"iciare' $ garantiile pot fi "escrise specific sau generic, pot fi pre#ente sau iitoare si pot fi mo"ificate pe "urata e)istentei lor' $ garantiile tre!uie facute pu!lice prin inregistrare intr$un registru pu!lic' $ garantiile se e)ecuta potri it intereselor cre"itorului, inclusi ca o intreprin"ere in stare "e functionare, nefiin" necesara o &otarare %u"ecatoreasca pentru a se proce"a la e)ecutare. -o"elul conceput "e specialisti, intr$o constructie %uri"ica clara si ec&ili!rata, tre!uie sa constituie !a#a pentru ela!orarea urgenta a unei legi romane in materie. In parte, aceasta reglementare s$a reali#at prin Legeanr. //>(///, "e accelerare a pri ati#arii. Titlul ,I reglementea#a ga%ul comercial printr$o proce"ura simplificata "e constituire si alorificare, constituin"u$se o ar&i a electronica "e ga%uri la ni el national33. Re enin" la operatiunea "e leasing, garantia specifica a finantatorului consta in "etinerea proprietatii asupra !unului, in timp ce !eneficiarul are folosinta acestuia. ;iin" in situatia e)ercitarii unei puteri materiale asupra !unului Biar nu %uri"iceA, !eneficiarul poate crea tertilor si cre"itorilor sai con ingerea ca ar fi a"e aratul proprietar, cu consecinta frau"arii finantatorului. Efectele garantiei finantatorului se aprecia#a "iferit "upa natura !unului care formea#a o!iectul leasingului+
3=

A se e"ea I. Turcu, Proce"ura reorgani#arii si lic&i"arii %u"iciare, E". Lumina Le), Ducuresti, (//1' -. .ostin s.a., Reorgani#area si lic&i"area %u"iciara, E". Lumina Le), Ducuresti, (//2, G&. G&eorg&iu, Proce"ura reorgani#arii %u"iciare si a falimentului, E". Lumina Le). *555 33 A se e"ea Ion Turcu $ Insol enta comerciala, reorgani#area %u"iciara si falimentul , E". Lumina Le), *555, p. (*0$(=6.

aA in ca#ul !unurilor imo!ile , "repturile finantatorului sunt "eplin garantate fata "e terti prin in"eplinirea pu!licitatii potri it regulilor "reptului ci il31 incat !eneficiarul nu are posi!ilitatea instrainarii ori gre arii lor. !A Pentru situatia !unurilor mo!ile s$a instituit initial o pu!licitate "e natura celei pri in" imo!ilele, potri it art. (/ "in or"onanta. In acest ca#, nu este aplica!ila regula cuprinsa in art. (/5/ ..ci . prin care se instituie pre#umtia iuris tantum potri it careia posesorul unui !un mo!il este consi"erat proprietar. Pu!licitatea leasingului mo!iliar in forma aratata asigura protectia "repturilor finantatorului fata "e terti care or e ita "o!an"irea proprietatii ori a unei garantii reale asupra acestora, in ca# contrar fiin" pre#umati "e rea cre"inta si suportan" consecintele specifice32. .um pu!licitatea mo!iliara aratata nu a fost mentinuta in forma actuala a legii, urmea#a a se apela la pre e"erile Legii nr. //>(/// pri in" ga%ul comercial, "ar care nu s$a aplicat inca. Legea france#a BDecretul nr. 2*$113>= iulie (/2*A a instituit un regim particular "e pu!licitate constan" in tinerea unui registru la grefa tri!unalului comercial teritorial in care, la cererea finantatorului, se inscriu contractele "e leasing, partile contractante si o!iectul leasingului. Lipsa pu!licitatii mentionate este sanctionata se er, finantatorul fiin" lipsit "e posi!ilitatea "e a opune cre"itorilor !eneficiarului si tertilor "repturile sale asupra !unului Bart. 0A. S$ar impune si in legislatia noastra, in ca"rul mai generala al pu!licitatii garantiilor $ potri it mo"elului "e lege ela!orat "e specialistii DERD. O pu!licitate "e fapt, prin inscriptionarea !unului cu mentiunea ca se afla in folosinta su! forma leasingului, nu poate fi opusa tertilor "ecat "aca se "o e"este ca au cunoscut$o, ceea ce creea#a "ificultati "e pro!atiune a an" in e"ere elementul su!iecti "e pro!at. Pe calea unei actiuni in %ustitie, finantatorul are posi!ilitatea "e anulare a actului frau"ulos, cu consecinta repunerii partilor in situatia anterioara. -ai este "e o!ser ata ca su!#ista riscul ca !unul mo!ile sa fie transferat in strainatate si astfel pu!licitatea sa "e ina ineficienta "in cau#a caracterului teritorial al normelor "e pu!licitate. 20. ;alimentul sau lic&i"area utili#atorului $ societate comerciala In ca#ul falimentului !eneficiarului, situatia sa este reglementata "e "ispo#itiile Legii nr. 1=>(//3 pri in" proce"ura reorgani#arii %u"iciae si a falimentului, asa cum a fost mo"ificata30. Potri it art. 33 "in legea mentionata, "aca "e!itorul falit "etine un !un apartinan" altuia la "ata inregistrarii cererii "e "eclansare a proce"urii, a e)pirarii termenului pentru contestarea "e catre "e!itor a cererii cre"itorilor "e "eclansare a proce"urii sau a respingerii contestatiei "e!itorului impotri a acestei cereri, ?proprietarul a a ea "reptul sa$si recupere#e !unul, "aca este inga"uit asa ce a prin contract, in afara "e ca#ul in care "e!itorul are un "rept "e garantie ala!il asupra !unului. In te)tul "e lege citat nu se face referire "irecta la contractul "e leasing, "ar continutul normei corespun"e pe "eplin operatiunii "e leasing, "eoarece finantatorul isi re#er a "reptul "e proprietate asupra !unului aflat la !eneficiarul falit. De aceea s$a pre a#ut in art. (6 "in or"onanta ca ?"repturile reale B"in "reptul "e proprietateA ale finantatorului asupra !unului utili#at in !aa#a unui contract "e leasing sunt opo#a!ile %u"ecatorului sin"ic in situatia in care utili#atorul se afla in reorgani#are %u"iciara si>sau faliment, in conformitate cu "ispo#itiile Legii nr. 1=>(//3, repu!licata@. Potri it alin. * se recunosc aceleasi "repturi in fata
31 32

A se e"ea .orneliu Darsan s.a., Drepturile reale, Institutul european, (//2, p. *(* si urm. G&. Deleiu, op.cit. p. (2= 30 Pentru proce"ura falimentului mai pot fi consultate+ $ -i&ail Pascanu $ Dreptul falimentar roman, E". .ugetarea, Duc, (/*1 $ George -. Treister, I. Ronal" Trost, Leon S. ;olmon, Mennet& N. Mlee, Ric&ar D. Le in $ ;un"amentals of Dan8ruptc4 La9, P&ila"elp&ia, Paris, (//( $ ;rancais Terre $ .o"e "e commerce annote, e". Litec, Paris, (//6 $ H on Des"erises, La4mont Le Gui"ec $ Intro"uction on "roit "e lKentreprises, Paris, (//5

A.L.A. $ A.D.A.'

lic&i"atorului, pentru ca#ul in care utili#atorul se afla in "i#ol are si>sau lic&i"are in proce"ura Legii nr. 6(>(//5 pri in" societatile comerciale. Practic, finantatorul are "reptul sa a"rese#e o cerere %u"ecatorului sin"ic "esemnat in cau#a, pentru a$se recupera !unul' "upa erificarea corectitu"inii pretentiilor, %u"ecatorul sin"ic are "e ales intre "oua ariante "e solutie+ fie a "ispune restituirea !unului, fie sa continue contractul "e leasing cu e)ecutarea o!ligatiilor asumate. Ultima arianta isi gaseste suportul legal in "ispo#itiile art. 3( alin. ( "in Legea nr. 1=>(//3 potri it carora ?in e"erea cresterii la ma)imum a alorii a erii "e!itorului, %u"ecatorul$sin"ic poate se mentina sau sa "enunte orice contract ... atat timp cat aceste contracte nu or fi fost e)ecutate in totalitate ori su!stantial "e catre partile contractante@. In acest scop, la cererea celeilalte parti Bcre"itorulA ?%u"ecatorul sin"ic tre!uie sa raspun"a in termen "e 65 "e #ile@ "aca alege ?-entinerea sau "enuntarea contractului@' "aca %u"ecatorul sin"ic nu raspun"e ori raspun"e tar"i , el ?nu mai poate cere e)ecutarea contractului si acesta a fi socotit "enuntat@. Daca %u"ecatorul sin"ic isi asuma sa mentina un contract pre a#an" plati perio"ice $ in speta un contract "e leasing $ in art. 3( alin. 1 "in lege se specifica ca + ?asumarea contractului nu a o!liga pe %u"ecatorul sin"ic sau pe a"ministrator sa faca plati restante pentru perioa"ele anterioare inceperii proce"urii. Pentru astfel "e plati restante pot fi formulate cereri impotri a a erii "e!itorului@. In acest sens este si legea france#a3/. Daca !unul nu este in posesia "e!itorului la "ata "eclansarii proce"urii si el nu il poate recupera "e la "etinatorul actual, potri it art. 35 alin. * "in lege, proprietarul a fi in"reptatit sa ai!a creanta inregistrata in ta!elul "e creante, cu aloarea !unului la acea "ata. La fel se a proce"a si in situatia pier"erii posesiei !unului, ulterior "eclansarii proce"urii Bart. 35 alin. *, fra#a a "ouaA. Din te)tele mentionate se constata precaritatea garantiei proprietarului unui !un mo!il aflat in "etentia !eneficiarului falit pentru situatia can" a proce"at la instrainare, el fiin" tratat ca un cre"itor c&irografar. Si pentru acest moti se impune pu!licitatea leasingului mo!iliar, "ar si pentru a infrange manoperele "olo#i e ale !eneficiarului. 2/. Drepturile !eneficiarului in ca#ul instrainarii !unului "e catre finantator ori a falimentului finantatorului. .el mai a"esea finantatorul $ in concret, societatea "e leasing $ nu afectea#a "repturile !eneficiarului "eoarece este in interesul sau ca !unul "at in leasing sa fie folosit eficient si astfel sa$si incase#e re"e entele. Totusi, se pot i i situatii can" finantatorul instrainea#a !unul unor terti ori se afla in insol enta, aspecte ce or fi anali#ate in continuare. 05. Instrainarea !unului "e catre finantator A an" nu"a proprietate asupra !unului aflat in leasing, finantatorul are "reptul "e "ispo#itie %uri"ica, care ii permite sa il instraine#e cu titlu oneros sau gratuit catre terte persoane. Pro!lema care se i este este legata "e manifestarea "e ointa a partilor contractante potri it careia finantatorul a con enit ca !eneficiarul sa$i acor"e un "rept "e optiune la cumpararea !unului, la finele leasingului sau c&iar anterior, "aca se cumulea#a ultima rata cu cele ramase. Altfel spus, !eneficiarul are un "rept "e preemtiune, asemanator celui "in "omeniul financiar, "e natura unui "rept "e creanta. Daca finantatorul nu respecta "reptul recunoscut !eneficiarului, "atorea#a "aune interese. Ar a ea instanta posi!ilitatea sa anule#e actul "e instrainare facut "e finantator si sa$l o!lige sa respecte "reptul "e optiune al !eneficiaruluiI .onsi"eram ca nu poate fi a"optata o asemenea solutie,
3/

$ -. .o#ian, Precis "e fiscalite "es entreprises, Paris, (/02 $ Alain .ouret, Gu4 -ellero4, Le "e eloppement "e lKinitiati e econommi<ue $ I...P.I.E.>(/03 $ Paris nr. (=3(2 $ Alain .ouret, 7ac<ues Igalens ?Le L.-.D.O.@ Re ue francaise "e gestion$%uin$%uillet, aout (/03

a an" in e"ere ca nerespectarea unui "rept "e creanta este sanctionata numai prin acor"area "e "espagu!iri persoanei le#ate. Pentru a se e)clu"e orice neclaritate, s$a pre a#ut in art. (2 "in or"onanta ca ?"aca in timpul "erularii contractului "e leasing finantatorul in"e !unul care face o!iectul contractului unui alt finantator, noul finantator este legat "e aceleasi o!ligatii contractuale ca si an#atorul, care ramane garant al in"eplinirii o!ligatiilor fata "e utili#ator. 0(. Insol enta finantatorului .at pri este falimentul finantatorului, acesta se poate "atora managementului "efectuos ori insol entei !eneficiarului "e leasing care nu$si ac&ita o!ligatiile. Intr$o asemenea situatie, potri it "ispo#itiilor legale referitoare la faliment, contractul "e leasing poate fi continuat sau re#iliat "e catre %u"ecatorul sin"ic. In ca# "e continuare, interesele !eneficiarului nu sunt afectate. Dimpotri a, "aca %u"ecatorul sin"ic respinge contractul "e leasing, a an" in e"ere ca finantatorul falit este proprietar, !unul a fi rea"us in a erea falitului, iar !eneficiarul se a inscrie in ta!elul "e creante ca un cre"itor c&irografar. Solutia este "iscuta!ila "eoarece nesocoteste "reptul "e optiune al !eneficiarului. De lege feren"a, ar tre!ui ca %u"ecatorul sin"ic sa ii acor"e !eneficiarului posi!ilitatea "e a opta, "upa care sa ia masurile specificate. III. E$ " DE !I% &I' RE C(%$R C$#&#I DE &E )I%*

0*. Durata "e folosinta a !unului "e catre utili#ator este aria!ila, partile contractante a an" "eplina li!ertate "e a o "etermina, insa nu mai putin "e ( an. In practica insa, li!ertatea %uri"ica este limitata "e necesitati economice, "urata "e locatiune corespun#an" perioa"ei "e amorti#are, potri it legislatiei in materie. .ontractul "e leasing poate inceta la termenul con enit "e parti sau inainte "e acel termen, urmare inter entiei unor cau#e care tin "e ointa unei parti ori a unui e eniment. a) Incetarea contractului inainte de termen 06. Re#ilierea Re#ilierea anticipata a contractului "e leasing este o sanctiune la in"emana societatii "e leasing, pentru situatiile sta!ilite prin or"onanta, insa partile contractante pot con eni si re#ilierea in fa oarea utili#atorului. Societatea "e leasing poate solicita re#ilierea anticipata in urmatoarele situatii pre a#ute in or"onanta+ aA in ca#ul in care utili#atorul refu#a sa primeasca !unul la termenul stipulat in contractul "e leasing Bart. (=A !A in situatia in care utili#atorul nu isi e)ecuta o!ligatia "e plata a re"e entei Bart. (3A' cA in ca#ul in care utili#atorul se afla in stare "e reorgani#are %u"iciara sau faliment Bart. (=A. Pentru utili#ator nu au fost reglementate situatii "e re#iliere, insa nerespectarea "reptului sau "e optiune o!liga societatea "e leasing la plata "e "aune interese, care or fi egale cu ? aloarea re#i"uala a !unului, sau cu aloarea sa "e circulatie, calculata la "ata e)pirarii contractului "e leasing@ Bart. (1A. 0=. Re#ilierea contractului "e leasing necesita unele preci#ari+ "aca actionea#a in !a#a legii sau este necesara stipularea unor clau#e re#olutorii, "aca poate fi in ocata in orice moment al "erularii contractului si fara un prea i# si "aca re#ilierea actionea#a "e plin "rept ori tre!uie constatata pe cale %u"iciaraI 03. Asa cum este reglementata re#ilierea prin or"onanta, este in"u!ita!il ca partile nu sutn o!ligate a inclu"e printre clau#ele contractului "e leasing a unui pact comisoriu. Norma cuprinsa in art. (= alin. (

are o formulare imperati a si permite societatii "e leasing ?re#ilierea unilaterala a contractului "e leasing@ pentru situatii "eterminate+ refu#ul utili#atorului "e a primi !unul la termen si pentru ca#ul utili#atorului aflat in stare "e reorgani#are %u"iciara ori faliment. De asemenea, si "ispo#itiile art. (3 acor"a societatii "e leasing "reptul "e a re#ilia contractul in ca#ul in care utili#atorul ?nu isi e)ecuta o!ligatia "e plata a re"e entei timp "e "oua luni consecuti e@. .a atare, in lipsa unui pact comisoriu, contractul "e leasing se intregeste cu pre e"erile or"onantei. .re"em ca pentru a facilita finantatorului satisfacerea "repturilor acor"ate s$a pre a#ut la art. 0 "in or"onanta ca in ca# "e re#iliere a contractului "in ina e)clusi a a utili#atorului, contractul "e leasing sa constituie titlu e)ecutoriu. In "reptul france# s$a reglementat o solutie opusa. In alin. * al art. ( "in Legea "in (/11 s$a sta!ilit ca o!ligatie in sarcina partilor contractante, su! sanctiunea nulitatii, "e a pre e"ea con"itiile "e inter entie a re#ilierii la cererea societatii "e leasing. In %urispru"enta france#a recenta 15, .urtea "e .asatie a constatat caracterul in"iscuta!il legal al "reptului societatii "e leasing "e a solicita re#ilierea, insa aceasta nu impie"ica partile "e a "etermina mo"alitatile "reptului "e re#iliere care tre!uie sa fie li!er consimtite. De aceea nu este inter#is "e a pre e"ea in fa oarea societatii "e leasing a unei "espagu!iri ca urmare a re#ilierii, egala cu totalitatea re"e entelor neac&itate. De lege feren"a, se impune pre e"erea legala a solutiei aratate. 01. Pactele comisorii In practica, toate contractele "e leasing contin pacte comisorii e)prese, care permit locatorului sa o!tina re#ilierea, in ca# "e neplata a re"e entelor, fara sa fie necesara inter entia %ustitiei. Pentru ca re#ilierea sa se poata pro"uce, este suficient ca utili#atorul sa nu plateasca la termen re"e enta con enita. Timp "e "oua luni aceasta cale "e re#iliere a contractului sfarseste cel mai a"esea intr$un litigiu, "e aceea solutia ramane "elicata. In unele contracte se poate intalni o clau#a care permite locatorului sa ceara re#ilierea contractului, c&iar in ca#ul "e e)ecutare oluntara a acestuia, can" continuara contractului poate "e eni periculoasa pentru el, cum ar fi reorgani#area %u"iciara sau falimentul utili#atorului, cesiunea acti itatii utili#atorului ori "iminuarea garantiilor initiale. Toate aceste clau#e sunt ala!ile "e la momentul acceptarii lor "e catre utili#ator. .u toate acestea, ramane "e "iscutat "aca re#ilierea contractului in ca# "e reorgani#are sau faliment al utili#atorulu este "e acceptat atata reme cat, conform legii, %u"ecatorul sin"ic este autori#at sa a"ministre#e afacerile in "erulare ale utili#atorului. 02. Pri itor la clau#a "e re#iliere, "aca aceasta reia unul "in ca#urile reglementate "e or"onanta, este un pact comisoriu "e gra"ul unu care presupune a fi constatata "e instanta "e %u"ecata, potri it regulilor "e "rept comun1(. Societatea "e leasing a tre!ui sa se a"rese#e tri!unalului cu o actiune pri in" re#ilierea contractului "e leasing. .onstatan" ca suntem in pre#enta unor raporturi %uri"ice comerciale, om aprecia ca si in fata unui pact comisoriu "e gra"ul unu, instanta nu poate sa "ispuna un termen "e gratie in fa oarea "e!itorului, iar punerea sa in intar#iere se face "e "rept "e la "ata la care creanta a "e enit e)igi!ila. Aceasta pro!lema se pune in aceiasi termeni c&iar in ca#ul leasingului imo!iliar pentru ca or"onanta "eroga "e la opinia "octrinei tra"itionale si consi"era operatiunile "e leasing imo!iliar "rept operatiuni comerciale, si nu ci ile. b) Incetarea contractului de leasing la termen 00. Utili#atorul are trei posi!ilitati+ sa ac&i#itione#e !unul, sa il restituie, ori sa continue contractul "e leasing.
15 1(

.ass 6e ci . "in 1 "ec (/20 $ 7.P (/05 $ ,. Stoica, op.cit, p. ((* $ ,. Pierre, 7ean$Al!ert Lat)a<ue $ La transmission "es entreprises, Nou elles e"itions %ur"iciaires, Paris, (/01

aA Ac&i#itia !unului La e)pirarea perioa"ei "e locatiune, utili#atorul isi poate e)ercita "reptul "e optiune "e a cumpara !unul folosit la aloarea re#i"uala Bart. / lit. "A. .a e)ceptie, "reptul "e optiune "e a ac&i#itiona !unul se poate e)ercita si pana la e)pirarea contractului "e leasing, ?"aca utili#atorul formulea#a o oferta ferma si ire oca!ila "e cumparare@ Bart.2A. Norma citata contine un !eneficiu pentru utili#ator care prin e)ercitarea anticipata a "reptului "e optiune a cumpara !unul folosit la aloarea re#i"uala, "aca partile nu au con enit altfel. 0/. Utili#atorul "e ine proprietarul !unului folosit urmare promisiunii unilaterale "e an#are facuta "e societatea "e leasing, insa manifestarea "e ointa a societatii presupune ca si utili#atorul sa e)prime intentia "e cumparare. /5. In contractele "e leasing imo!iliar este utili#ata si o alta te&nica "e ac&i#itie pentru situatia in care terenul pe care se afla constructia este proprietatea utili#atorului care ii permite societatii "e leasing sa construiasca. In aceasta situatie, proprietatea asupra constructiei este transmisa utili#atorului in conformitate cu o clau#a e)presa "in acel contract. !A Restituirea !unului /(. Daca utili#atorul nu isi manifesta intentia "e a ac&i#itiona !unul ori "e a prelungi "urata contractului "e leasing, el este o!ligat "e a restitui !unul folosit la momentul e)pirarii contractului ori o alta "ata con enita "e parti. Lucrul tre!uie restituit in starea in care se afla, "ar fara "epasirea gra"ului "e u#ura normala cau#ata "e folosinta. Deteriorarile care e)ce" u#urii normale sunt imputa!ile utili#atorului care "atorea#a "espagu!iri societatii "e leasing. Asupra ni elului "e u#ura si a "eteriorarilor a"use !unului urmea#a a "eci"e instanta "e %u"ecata sau ar!itri. Pare firesc a consi"era ca ar!itra%ul furni#orului este cel mai in"icat. Su! acest aspect o clau#a "e ar!itra% poate fi inclusa in contractul "e leasing sau poate forma o!iectul unei intelegeri separate. /*. Restituirea !unului este o solutie necon ena!ila pentru societatea "e leasing, a an" in e"ere ca aceasta are in o!iectul "e acti itate operatiuni financiare, iar nu folosirea in concret "e !unuri materiale. O situatie si mai "ificila este aceea in care !unul utili#at este u#at moral, ori fi#ic, iar societatea "e leasing nu$l mai poate e)ploata. .onsi"erma ca pentru aceasta situatie societatea "e leasing a actiona in !a#a legii amorti#arii si a casa acele !unuri. c) "relungirea contractului de leasing /6. Utili#atorul poate sa ceara societatii "e leasing reinnoirea contractului "e leasing, sens in care ii a a"resa o cerere inainte "e e)pirarea contractului. .ontractul "e leasing este un contract cu termen, ceea ce face sa nu fie posi!ila o prorogare a termenului, insa se poate reinnoi contractul "e leasing care a contine "ispo#itii "iferite "e cele "in ec&iul contract pri itoare la mo"ul "e "erulare a acestuia. Aceasta este necesar pentru ca !unul se afla intr$un anumit sta"iu "e u#ura cau#at "e folosinta anterioara, iar re"e enta a tre!ui sa fie "eterminata "e aceasta. .onsi"eram ca negocierile intre parti or a ea in e"ere aloarea re#i"uala a !unului. /=. Reinnoirea contractului "e leasing are ca temei %uri"ic promisiunea unilaterala "e reinnoire facuta "e societatea "e leasing in primul contract, iar in lipsa, in temeiul art. / lit." "in Or"onanta nr. 3(>(//2.

Specificam ca in te)tul mentionat se foloseste e)presia "e ?prelungire a contractului "e leasing@, termenul "e prelungire tre!uin" a fi inteles in sensul anterior. I,. LITIGII IN EEE.UTAREA .ONTRA.TULUI DE LEASING /3. Operatiunile "e leasing sunt comple)e si ele pot "a nastere la numeroase litigii atat cu pri ire la natura operatiunior, cat mai ales pri itor la natura o!ligatiilor asumate "e parti. In Romania, "upa stiinta noastra, inca nu au fost solutionate litigii pri in" operatiunile "e leasing. Pentru a preintimpina litigiile ori a gasi solutii %u"iciare optime, este necesar a ne raporta la %urispru"enta "in alte tari, in"eose!i la %urispru"enta france#a. Principalele litigii pot fi grupate in trei categorii+ aA refu#ul "e finantare' !A neconformitatea o!iectului si intar#ierea in pre"ara acestuia' cA neplata re"e entelor. a) refuzul de finantare /1. Societatea "e leasing este cea care are puterea financiara "e a reali#a contractul "e leasing, ea isi asuma o!ligatia "e plata a !unului fata "e utili#ator, o!ligatie care "aca nu este in"eplinita, !unul nu poate fi li rat "e catre furni#or. Tocmai "e aceea litigiile pe aceasta pro!lema sunt rare, a an" in e"ere ca societatea "e leasing accepta inc&eierea contractelor numai "upa ce isi e aluea#a posi!ilitatile financiare. In ca# contrar, raspun"erea sa este "e natura contractuala. /2. Este posi!il ca finantarea sa fie refu#ata anterior contractului "e leasing, respecti a negocierilor "intre utili#ator si furni#or. In aceasta situatie, raspun"erea societatii "e leasing este greu "e "eterminat, "eoarece simpla cerere "e finantare pe care i$o a"resea#a utili#atorul nu creea#a nici o o!ligatie in sarcina sa. Totusi, este posi!ila o raspun"ere "elictuala !a#ata pe refu#ul "e a contracta atunci can" acesta nu este fun"amentat pe un moti re#ona!il. /0. Refu#ul "e finantare poate sa atraga insa si raspun"erea utili#atorului atunci can" acesta a trecut la coman"area !unului "e la furni#or fara a astepta semnarea contractului "e leasing. Intr$un asemenea ca#, in functie "e solutionarea litigiului "eclansat "e furni#or pentru "aunele suportate, este posi!il a fi atrasa si raspun"erea societatii "e leasing. b) &ivrarea neconforma a bunului //. In materie "e an#are, li rarea neconforma atrage raspun"erea an#atorului. In ca#ul contractului "e leasing, atunci can" sunt li rate o!iecte cu "efectiuni ori cu intar#iere, pot aparea asemenea litigii care se complica in plus prin faptul ca e)ista o "isociere intre calitatea "e utili#ator si cea "e proprietar. Daca partile con in , precum si potri it art. (*, pentru situatia li rarii neconforme, utili#atorul poate formula o actiune in %ustitie impotri a furni#orului pentru li rare. Dispo#itiile art. (* tre!uie interpretate totusi restricti , "eoarece societatea "e leasing ramane o!ligata fata "e utili#ator "e a$l garanta contra e ictiuni "in partea oricarei persoane care ar pretin"e reun "rept real Bart. / lit. e "in or"onantaA. Societatea "e leasing are, in aceasta situatie, o actiune impotri a furni#orului intemeiata pe contractul "e an#are$cumparare, pri itor la e ictiune.

.onform art. (5 lit. f, utili#atorul are un man"at "in partea societatii "e leasing, sa apere in raporturile cu terte persoane folosinta !unului. Re#ulta ca societatea "e leasing nu este e)onerata "e garantia contra e ictiunii fata "e utili#ator. c) %eplata redeventelor (55. Operatiunile "e leasing creea#a utili#atorului o i#iune optimista asupra posi!ilitatilor "e reali#are a o!iecti elor concrete prin folosirea !unurilor proprietatea altora. Aceasta poate con"uce la perfectarea "e contracte "e leasing pentru !unuri care "epasesc puterea "e plata a utili#atorului. In concret, utili#atorul nu a putea face fata o!ligatiei "e plata a re"e entelor. In acest ca#, societatea "e leasing are "oua posi!ilitati+ $ fie actiunea in %ustitie pentru e)ecutarea silita a o!ligatiilor B arianta putin utili#ataA' $ fie a cere re#ilierea contractului cu "aune interese. (5(. .ontractul "e leasing este un contract cu e)ecutie succesi a si ca atare re#ilierea ca sanctiune specifica acestui tip "e contracte nu poate retroacti a. .a urmare, re#ilierea contractului are ca efect o!ligarea utili#atorului la restituirea lucrului catre societatea "e leasing si plata "e "aune$interese. Societatea "e leasing are la in"emana insa si calea unei actiuni in re en"icare pentru recuperarea !unului, atunci can" utili#atorul l$a su!inc&iriat ori an"ut, "eoarece este proprietara acestui !un. (5*. Dreptul "e proprietate al societatii "e leasing constituie un pericol pentru tertii care au cre#ut ca utili#atorul era proprietarul !unului mo!il. Acest pericol poate fi ins inlaturat prin pu!licitatea leasingului' "aca pu!licitatea s$a reali#at, tertii nu or putea in oca !eneficiul "ispo#itiilor art. (/5/ ..ci . potri it carora posesia "e !una cre"inta a !unurilor mo!ile a tertilor "o!an"itori ec&i alea#a cu "reptul "e proprietate1*. (56. Daunele interese "atorate "e utili#ator in ca#ul re#ilierii contractului pe moti ul neplatii re"e entelor or fi sta!ilite pe !a#e contractuale su! forma unei clau#e penale. In lipsa unei clau#e penale, "aunele interese or fi calculate conform art. (3 "in Or"onanta nr. 3(>(//2, cuprin#an" cuantumul aloric al re"e entei care a ramas "e platit pana la e)pirarea contractului "e leasing. Daunele interese, asa cum sunt sta!ilite "e catre or"onanta, sunt mari, punan" utili#atorul intr$o situatie inec&ita!ila. Tinan" cont ca prin re"e entele platite utili#atorul a ram!ursat "e%a o parte "in aloarea !unului, si ca "e o!icei aloarea "e piata a !unului in momentul restituirii este mai mare "ecat aloarea re#i"uala a acestuia, prin aceste "aune$interese societatea "e leasing !eneficia#a "e o im!ogatire nemeritata. (5=. Din aceasta cau#a, legiuitorul france#, spre e)emplu, a tinut sa limite#e cuantumul "aunelor$ interese, instituin" si o formula re#ona!ila "e calcul a acestora. Astfel, conform art. *( "in Legea "in (5 ianuarie (/20, pagu!a este "ata "e suma re"e entelor neplatite inca, plus aloarea re#i"uala a acestora, "in care se sca"e aloarea "e piata a !unului. +. C(%$R C$#& I%$ER% $I(% & DE &E )I%* (53. Leasingul este un instrument "e finantare a in estitiilor pe termen me"iu si lung, care s$a "o e"it foarte eficient, atat in tran#actii nationale, cat si in cele internationale.

1*

.. Statescu $ Drept ci il, op.cit., p. (/6$*53

;ie ca este or!a "e finantarea "e in estitii pri ate ori gu ernamentale, leasingul este un canal "e orientare a fon"urilor catre #onele economice in "e# oltare. .ontractul international "e leasing se compune si se "erulea#a, in principiu, "upa aceleasi criterii ca un contract intern. Insa, pentru ca un contract international se gu ernea#a "oar "upa propriile sale clau#e, contractul international a tre!ui sa cuprin"a toate clau#ele necesare functionarii contractului. Alaturi "e clau#ele generale ale contractului "e leasing, contractul international "e leasing a cuprin"e si clau#e specifice tran#actiilor internationale. (51. Legea aplica!ila .ontractul international "e leasing a tre!ui sa pre a"a carei legislatii ii a re eni misiunea, in ca# "e litigiu, sa gu erne#e raporturile "intre parti si care a fi instanta competenta. O asemenea clau#a este permisa si "e legea romana pri in" raporturile "e "rept international pri at $ Legea nr. (53>(//*, care, prin art. 26 "a posi!ilitatea contractantilor ca, "e comun acor", sa aleaga legea competenta in contract. Partile con in ca regula, sa "esemne#e prin contract ca autoritatile si legislatia statului unuia "intre contractanti sa fie competente in solutionarea oricaror litigii. Este posi!il, "e asemenea, ca partile sa opte#e pentru o alta solutie, "esemnan" o alta autoritate %u"ecatoreasca si o alta legislatie. De multe ori sunt preferate curtile "e ar!itra%, fie cele "e pe langa camerele "e comert si in"ustrie nationale, fie cea "e pe langa .amera "e .omert International "e la Paris, UN.ITRAL. (52. In (/13 a fost instituit .entrul International pentru reglementarea "iferen"elor legate "e in estitii BI.SIDA, care este un mecanism speciali#at pentru litigiile internationale referitoare la in estitii. .entrul functionea#a in !a#a unei con entii semnate "e (6/ "e state, "in care (*1 sunt mem!re I.SID. Daca partile pro in "in state care au inc&eiat intre ele acor"uri "e promo are si prote%are reciproca a in estitiilor, atunci partile or tine seama si "e pre e"erile referitoare la solutionarea litigiilor cuprinse in aceste acor"uri !ilaterale. (50. La *0 mai (/00, s$a inc&eiat la Otta9a, .on entia Uni"roit asupra Leasingului ;inanciar International. In pream!ulul .on entiei, se arata ca ratiunile pentru care statele parti au inteles sa inc&eie aceasta con entie sunt+ (A importanta eliminarii anumitor impe"imente %uri"ice "in calea leasingului financiar international pentru ec&ipamente si mentinerea ec&ili!rului intre interesele "iferitelor parti implicate in tran#actie' *A necesitatea "e a "a leasingului financiar international mai multa accesi!ilitate' 6A regimurile %uri"ice care gu ernea#a contractul tra"itional "e inc&iriere tre!uie sa fie a"aptate relatiilor tripartite caracteristice care apar in ca"rul operatiunilor "e leasing financiar' =A utilitatea sta!ilirii anumitor reguli uniforme legate in principal "e aspectul "reptului comercial si ci il al operatiunilor "e leasing financiar international. In conformitate cu art. =, .on entia gu ernea#a operatiunile "e leasing financiar referitoare la toate ec&ipamentele, cu e)ceptia acelora care tre!uie sa fie utili#ate in principal "e catre locatar cu titlu personal, familial sau casnic. .at pri este su!iectele contractului "e leasing, .on entia se aplica atunci can" locatorul si locatarul au se"iul in state contractante sau atunci can" atat contractul "e furni#are, cat si contractul "e leasing sunt gu ernate "e legea statului contractant. .on entia consacra principalele "repturi si o!ligatii pe care le au partile, in irtutea unui contract "e leasing. Pre e"erile .on entiei au caracterul "e regula, ele aplican"u$se tuturor contractelor "e leasing, "aca prin acestea nu s$a renuntat in mo" e)pres la !eneficiul .on entiei. Art. 3 alin .* arata

care sunt clau#ele o!ligatorii "e la care nu se poate "eroga, la fel si art. 0 alin. 6 pri itor la garantia pentru e ictiune. Pre e"erile generale ale .on entiei referitoare la "escrierea operatiunilor "e leasing, la o!ligatiile partilor, la opo#a!ilitatea "repturilor ori la sanctiunile posi!ile, se suprapun in mare masura pre e"erilor corespon"ente "in Or"onanta nr. 3(>(//2. .on entia instituie numai ca"rul %uri"ic pe !a#a caruia sa se "erule#e operatiunile "e leasing si sa se solutione#e litigiile aparute, lasan" pe seama ?"reptului comun@ "eterminarea instantelor competente "e solutionare a litigiilor. (5/. In situatia in care partile contractante "oresc sa !eneficie#e "e posi!ilitatea ca e entualele litigii sa fie solutionate prin ar!itra%, ele tre!uie sa inc&eie separat o con entie in acest sens, ori sa intro"uca in contract o clau#a compromisorie. Desi clau#a compromisorie poate fi inserata in contractul international "e leasing, ea este o con entie "e sine statatoare16. ((5. Pentru a e ita riscurile "ecurgan" "in fluctuatiile monetare, partile unui contract international "e leasing pot intro"uce intre clau#ele contractuale o clau#a "e impre i#iune, ori un pact "e mentinere a alorii. Asemenea clau#e nu se refera "ecat la prestatiile monetare. Astfel, societatea "e leasing isi re#er a "reptul "e a in"e)a re"e entele "atorate "e utili#ator in concor"anta cu fluctuatia mone"ei in care se efectuea#a platile. De asemenea, conform clau#ei "e impre i#iune, in situatia in cre o!igatiile unei parti "e in imposi!il "e e)ecutat, ori e)ecutarea lor ar "uce la falimentarea partii contractul a inceta. O asemenea posi!ilitate este recunoscuta numai atunci can" situatia e)traor"inara a contractantului este cau#ata "e un factor e)tern si in"epen"ent "e ointa acestuia. Se retin in acest sens cri#e economice si sociale, gre e, etc. Aceasta clau#a nu se i"entifica cu un pact "e neraspun"ere' asa cum am a#ut in contractul "e leasing, utili#atorul raspun"e pentru "istrugerea !unului, in mo" o!iecti , c&iar si in ca# "e cutremur, gre e politice si "e forta ma%ora. ((( Daca ulterior anga%arii unor acor"uri preliminare cu furni#orul "e !unuri, !eneficiarul primeste o oferta "in partea altui furni#or, insa in con"itii mai fa ora!ile, !eneficiarul se poate pre ala "e a anta%ul ?clau#ei "e oferte concurente@. .lau#a "e oferta concurenta este o con entie "istincta ce poate fi inscrisa intr$un contract ori poate fi semnata separat la inceputul negocierilor contractuale. .lau#a "e oferta concurenta "a posi!ilitatea partii care a primit o asemenea oferta mai fa ora!ila "e a cere celeilalte parti reconsi"erarea intelegerilor anterioare si mo"ificarea con"itiilor contractuale. Intr$o asemenea situatia, cealalta parte poate accepta mo"ificarea contractului, ori poate cere re#ilierea contractului1=.

16 1=

Dr. Sergiu Deleanu, ?.ontractul "e comert international@, (//1, E". Lumina Le), p. 15$1* $ S. Deleanu, i"em, p. (53 $ Droit, classe "e terminale pas An"re Dusort et .lau"e Tremeau est ;ouc&er Paris, (/05, p. 1($2(.