Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
reea de arii protejate cu scopul de a asigura conservarea habitatelor naturale si supravietuirea speciilor amenintate cu disparitia si a celor rare de pe teritoriul Uniunii Europene. baza legal a constituirii acestei reele este reprezentat de cele dou directive: Directiva Psri (Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasrilor slbatice, adoptat la 2 aprilie 1979) i Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei i a faunei slbatice, adoptat la 21 mai 1992).
Situri de importan comunitar (SCI-uri) - 383 Situri de protecie avifaunistic (SPA-uri) - 148 22 % din suprafaa rii (2012)
(273 SCI-uri i 108 SPA-uri - 17,84%, 2007) (desemnate i promovate prin acte normative)
http://www.romsilva.ro
140
135
120
100
80
72 Europa 54 57 Romania
60
Numr specii de animale Natura 2000 (excepie psri) comparativ Europa Romnia
6 7
1 19
19
Crustacea
Coleoptera
Lepidoptera
Odonata
Orthoptera
Mollusca
-specie higrofil, umbraticol, nocturn, indicatoare a zonelor umede din pduri; -prdtor polifag (nevertebrate edafice si acvatice)
SCI-uri: Apuseni, Ciuca, M-ii Piatra Craiului, Cozia, M-ii Rodnei, Raru-Giumalu, Pdurea Brnova-Repedea (Iai), Porile de Fier, Domogled-Valea Cernei, Semenic-Cheile Caraului, etc.
Factori de risc: distrugerea habitatului (depozitare deseuri menajere pe marginea apelor, contaminarea apelor cu ageni poluani).
-specie montan (pduri de fag i conifere), prefer zone umede la marginea pdurilor, n apropierea vilor -prdtor polifag (nevertebrate edafice)
-SCI-uri: Climani-Gurghiu, Cheile Turzii, M-ii Fgraului, M-ii Maramureului, M-ii Rodnei, Someul Rece, etc.
Factori de risc: extragerea lemnului mort i scoaterea pietrelor mari de la marginea pdurii; distrugerea litierei prin activiti forestiere; degradarea vilor umede (tieri de pdure pe pante, depozitare deeuri, rumegu).
- specie xilofag, prefer pdurile btrane cu esene foioase, in special pe cele de stejar; uneori poate fi intalnita si in parcuri. -adulii sunt nocturni i crepusculari. Ziua se ascund in coronamentul arborilor, n scorburi. - zborul are loc in lunile mai-august. - arborii cu ramurile uscate au o semnificaie etologic atrag femelele.
SCI-uri: Cmpia Careiului, Pdurea Comana, Cozia, Defileul Jiului, Domogled-Valea Cernei, Lunca Buzului, M-ii Mcinului; Pdurea BrnovaRepedea, Pdurea i Valea Canaraua Fetii-Iortmac, Platoul Mehedini; Podiul Nord-Dobrogean, Porile de Fier, Semenic-Cheile Caraului, Sighioara-Trnava Mare, Vntori-Neam, etc.
SCI-uri: Apuseni, M-ii Climani-Gurghiu, M-ii Rodnei, M-ii Maramureului, M-ii Raru-Giumalu, Ciuca, Bucegi,Tmpa, Piatra-Craiului, Postvarul, M-ii Fgraului, M-ii ureanu-Parng, M-ii Retezat, Domogled-Valea Cernei, Porile de Fier
- specie xilofag, prefer pdurile btrne de fag (semnalat i n pduri de amestec: fag-conifere) - prefer lemnul putred - adultul poate fi ntlnit din iunie pn n septembrie
SCI-uri: Podiul Nord-Dobrogean, Delta Dunrii, M-ii Mcinului, Pdurea Brnova-Repedea, Pdurea i pajistile de la Mrzeti, Piatra Craiului, M-ii Fgra, Valea Vlsanului, Cozia, Defileul Jiului, Platoul Mehedini, Cheile Nerei-Beunia Domogled-Valea Cernei, Porile de Fier, Semenic-Cheile Caraului Ciuperceni-Desa, Comana, etc
-specie xilofag, caracteristic pdurilor mari de stejar, semnalat mai ales pe trunchiurile din apropierea luminiurilor, -prefer trunchiurile nsorite, -capacitate redus de deplasare (nu zboar).
Factori de risc: tieri masive, necontrolate de stejari de peste 80 ani, colectare, vandalism
rdac / rgace
Factori de risc: extragerea lemnului mort, aflat n descompunere; tieri stejari btrni i scorburoi.
- specie xilofag, prefer pdurile btrane de stejar, pot aprea si in zonele de silvostep i step;
- deseori adulii zboar in gradini i parcuri. - ziua, adultii pot fi observati pe trunchiurile stejarilor si altor arbori hranindu-se cu scurgerile acestora. - zboar in amurg, mai-iulie. - larvele se dezvolta in radacinile puternice ale trunchiurilor batrane de stejar, fag, salcie, tei, plop castan sau pomii fructiferi din lizezi (in medie 5 ani).
SCI-uri: Comana, Delta Dunrii, Defileul Jiului, M-ii Mcinului, M-ii Fgra, Valea Vlsanului, Domogled-Valea Cernei, Porile de Fier, Nordul Gorjului de Vest, Strei-Haeg, Sighioara-Trnava Mare
- specie asociat pdurilor btrne de stejar, cu arbori seculari, scorburoi, cu mobilitate redus - larva triete n lemnul putred al scorburilor diferitelor esene cu frunze cztoare. - de obicei, adulii apar n perioada iunie-septembrie.
Factori de risc: tierea arborilor btrni, scorburoi i scoaterea lor din pduri, fragmentarea habitatului.
Habitate preferate: zone deschise, apropierea apelor, liziera pdurilor de foioase. Asociat habitatelor cu ciuperci subterane (trufe), larvele, ct i adulii se hrnesc cu ciuperci subterane. Zborul adulilor este nocturn. Modul de via: preponderent endogeu.
Factori de risc: degradarea lizierei, luminiurilor pdurilor (punat intensiv, dejecii in exces).
- depozitare deeuri
- punat
Un
obiectiv general al Directivei Habitate: de a menine sau reface habitatele i speciile la un nivel favorabil de conservare prin msuri care s in seama de cerinele economice, sociale i culturale, precum i de caracteristicile regionale i locale.