Sunteți pe pagina 1din 122

Unele nu au fost niciodat reunite ntr-un volum, altele figureaz n opuscule care de mult vreme nu mai sunt de gsit.

Cel mai ntins formeaz o carte pe care pn acum nu am vrut s o reeditez, din pricin c mi se prea necesar s o aduc la zi. Consider aceste diverse lucrri mai ales drept nite documente care jaloneaz fgaul unei gndiri captivate de mecanismele i tainele imaginaiei. Izolate, ele nu prea aveau neles. trnse laolalt, mi separe c dezvluie o relativ coeren i c devin uneori instructive pn i prin defectele sau erorile lor. !le sunt n general mai marcate de actualitate dect studiile mele mai ela"orate. e poate ntmpla astfel ca unele s lmureasc un aspect insuficient cunoscut al micrilor la care am luat parte, cum ar fi suprarealismul sau Colegiul de sociologie, n aceast calitate, au valoare de mrturie. #u am adunat aici dect acele dintre studiile mele care rspundeau titlului de Abordri ale imaginarului, de vreme ce acesta era punctul asupra cruia voiam s su"liniez continuitatea latent a unei cercetri uneori dispersate. $m nlturat tot ceea ce, n acelai timp, a constituit o intervenie trectoare sau polemic referitoare la pro"leme de literatur sau estetic, opinie partizan a moralistului sau meditaii n care aprea fr voia mea o scriitur liric. $ceste Abordri %ct de c&ioptnde' ale imaginarului informeaz asupra rdcinii i nceputurilor ndeprtate ale preocuprilor mele. !le sugereaz fr s vrea c, la anumii scriitori cel puin, n primele lor mrturisiri e(ist mult mai multe lucruri dect ne-am nc&ipui. $ceti ner"dtori au vrut s spun totul dintr-o dat. Ulterior nu vor mai face altceva dect s dezvolte sau s ncerce s precizeze, s justifice sau s rectifice lucrurile pe care se repeziser s le e(prime n primul moment i pe care se strduiesc de-acum s le m"race n aparene diverse, uneori de nerecunoscut. ntr-o oarecare msur, fiecare scriitor, c&iar i cel mai ascuns, nu nceteaz nicicnd s-i ntocmeasc o auto"iografie mascat) opera sa. n acest sens, succesiunea eseurilor strnse n lucrarea de fa urmrete s reconstituie, mai degra" prin frnturi dect n mod nc&egat, itinerariul ndeprtat al am"iiei mele poate celei mai tenace. Crile mele i marc&eaz staionrile oarecum prelungite. *ezvlui aici primele etape ale traseului, cele care deja, fr ca eu s-o fi tiut, &otrser o orientare pe care cu naivitate am crezut c sunt li"er s o modific clip de clip. Decembrie 1973

ECHIVOCUL SUPRAREALIST
1933-l935

ARGUMENT
De e urma !recerii mele rin gru ul "u rareali"! am rma" cu o am ren! care, de#i a "u$eri! ecli "e de"!ul de %ndelunga!e, nu "-a #!er" nicioda!& %n ade'iunea mea e(i"!a o oarecare ambigui!a!e, dac nu o ne%n)elegere ca!egoric& Ru !ura a a*u! loc cu rile+ul unei di"cu)ii de al!$el %n!ru !o!ul amicale cu Andre ,re!on, de" re $a"olea "l!rea) adu" din Me(ic de unul din!re noi& Era e -. decembrie 193/& 01iar de-a doua 'i i-am "cri" lui ,re!on c re'en)a mea %n gru ul re" ec!i* nu mi "e rea c ar mai $i a*u! *reun ro"!& 2reme de a ro(ima!i* doi ani, ar!ici area mea la di$eri!ele ac!i*i!)i ale gru ului $u"e"e 'ilnic #i "cru uloa" 1& 3e lan li!erar, re)in cu recdere ar!icolele a ru!e %n numerele 5 #i 7 din +inotaure, unul de" re in"ec!a denumi! clugri), cellal! de" re mime!i"mul la in"ec!e, "!udii e care le-am de'*ol!a!

ul!erior %n ,e m-t&e et l.&omme/ #i %n +eduse et Cie. 4nciden!ul cu $a"olea "l!rea) nu era dec5! de'nodm5n!ul mai mul!or "ur ri'e "au dece )ii din ar!ea mea, care %nce u"er din ianuarie 1933, o da! cu ar!ici area mea la a#a-'i"ele 0ec&erc&es e(perimentales 6cerce!ri e( erimen!ale7 8a"u ra cunoa#!erii ira)ionale a obiec!ului9, 8a"u ra o"ibili!)ilor ira)ionale de !rundere
1

De" re acea"! agi!a)ie uneori !urbulen! am da! amnun!e %n aginile de amin!iri de"!ina!e numerelor omagiale dedica!e de ,a #ouvelle 0evue frangaise memoriei lui ,re!on :a rilie ;.7< #i de !urope celei a lui Eluard :ianuarie ;73<& Trad& rom&, Nemira -=== :n& ed&<&

#i de orien!are %n!r-un !ablou9, 8a"u ra *ie)ii la o da! oarecare9, 8a"u ra %n$rumu"e)rii unui ora#9, rogram ce m $a"cina #i care mergea %n aceea#i direc)ie cu 1rocesul intelectual al artei e care !ocmai %l "criam #i care nu a*ea %nc ace"! !i!lu& Din ca!e, am $o"! ne*oi! " con"!a! %n "cur! *reme c nu era *orba de in*e"!iga)ii "erioa"e, ci de ni#!e "im le +ocuri de "ocie!a!e, a#a cum oricine "e oa!e con*inge a"!'i ci!ind re'ul!a!ele anc1e!elor %n ,e urrealisme au service de la 0evolution, nr& . :#i ul!imul<, %n"o)i!e de comen!ariile a roa e deloc cri!ice ale lui 3aul Eluard& De la di"!an), adic du a!ru'eci de ani, dac la" la o ar!e c5!e*a con!ribu)ii minore la di*er"e re*i"!e "im a!i'an!e, nu doar unul din!re "!udiile mele de e a!unci mi "e are c *e"!e#!e, cu o reci'ie care nu con!ene#!e " m "!u e$ie'e a"!'i, $a"cina)ii care nu a*eau " m r"ea"c nicioda!& De e(em lu, pecificaia poeziei, a ru! %n ,e urrealisme au service de la 0evolution :nr& 5<, #i mai ale" ar!ea a doua a r" un"ului meu la anc1e!a de" re %n!5lnire, ublica! %n numrul 3-/ din +inotaure :1933<& Re roduc aici aragra$ul re" ec!i*> 80once !ul de %n!5lnire %mi a are %n ordine !eore!ic dre ! rea u)in elabora!, cel u)in %n m"ura %n care re"u une e(i"!en)a unor de!erminri e(!erioare ure, a cror inde enden) ab"olu! ar a"igura !ocmai in!er$eren)ei lor carac!eri"!icile unei ade*ra!e %n!5lniri, %n!5lnire con"idera! ca $or!ui! "au nece"ar du cum legile na!urii "un! re"im)i!e dre ! con!ingen!e "au nece"are& ?r, degeaba %ncercm " ne dm "eama ce ere)i e!an#i ar %ngdui o a"emenea i'olare er$ec!& @e are, dim o!ri*, c "eriile cau'ale "un! nu numai de!ermina!e, ci #i "u rade!ermina!e una $a) de cealal!, numrul "u rade!erminrilor, recuno"cu!e "au nu, cre"c5nd con!inuu& 0oinciden)ele, de care %n $ond e"!e ueril " ne mirm, "un! a"!$el ni#!e mr!urii e(!rem de ar)iale, ni#!e re*ela)ii in$ini!e'imale ale ace"!ei mul!i le #i "ub!erane in!erde enden)e& Aa $el, cele c5!e*a cerce!ri o'i!i*e ale "u ra-reali"mului "un! !o! a!5!ea !en!a!i*e me!odice 1r'i!e decelrii !ramei "u rade!erminrilor lirice a cror riguroa" "i"!ema!i'are la!en! nu %ngduie ca a#a-'i"elor %n!5lniri " li "e la"e culoarea miracolului cu care le %m odobe#!e necunoa#!erea "in!a(ei lor&9 80oinciden)ele, de care %n $ond e"!e ueril " ne mirm&&&9, 8nu %ngduie ca a#a-'i"elor %n!5lniri " li "e la"e culoarea miracolului&&&9> ce re"im)iri, de#i abia in!ra"em %n gru , ale *ii!orului meu de'acordB %n acela#i !im , %mi e"!e im o"ibil " nu recuno"c %n ace"!e r5nduri "c1i)a !eoriei $an!a"!icului na!ural, a imagina)iei corec!e, a obliga)iei, " re-a a$irma legi!imi!a!ea oe'iei, de-a admi!e e(i"!en)a unei lumi $ini!e #i de!ermina!e, deci redundan!e :aici %i " un 8"u rade!ermina!e9<, e care a*eam " %ncerc " o $ormule' mul! mai !5r'iu& 0red c nu e ne*oie " " un mai mul!e, deo o!ri* en!ru a recunoa#!e o da!orie, a de$ini o o o'i)ie #i a marca o con!inui!a!e& Nu am re)inu! din acea erioad dec5! b5lb5ielile de ucenic ce %mi de"c1ideau o cale e care $r %ndoial c am gre#i! r"ind-o din ricina unor "olici!ri mai re"an!e, crora o candid *ani!a!e m %ndemna " le cede'> acel amalgam recar de %n)ele ciune #i a"iune ce a*ea " $ie Colegiul de sociologie.

10

@3E04C40AD4A 3?EE4E4

un $a ! cuno"cu! c oe'ia con!inu " bene$icie'e de o indulgen) de ro"!-gu"! ce !inde " %i con$ere a*an!a+e ericuloa"e rin aceea c o "al*gardea', "ub re!e(!ul unei in!ru'iuni ro$ana!oare, de orice e(amen cri!ic, oric5! de u)in reci" #i riguro"& De la o a"emenea com le'en), oe'ia are mai mul! de ierdu! dec5! de c5#!iga!, deoarece e"!e "u$icien! " u!em re"u une c ea !rie#!e din a"!a, en!ru ca " $ie imedia! de"cali$ica!& ?r, !ocmai c a!5!ea o ere "e re'in! dre ! oeme, c5nd de $a ! e"!e greu " a$li %n ele al!ce*a dec5! cele mai de neier!a! e"croc1erii "en!imen!ale, ar!i"!ice "au in!elec!uale, %nc5! o min!e "e*er nu oa!e " nu con"idere oe'ia ca $iind dre !ul acorda! oricui de-a " une orice, #i acea"!a $r nici o garan)ie, $r obliga)ia de-a da "oco!eal& Din ace"! mo!i*, la cel mai mic com romi", ea cade la rangul de gen li!erar #i mai cu "eam li!erar care nu a!rage cu nimic a!en)ia - cu e(ce )ia unui a" ec! !i ogra$ic %n general iri!an! - dec5! rin!r-o #i mai mare con$u'ie #i o #i mai mare %ndr'neal %n ri*in)a in$la)iei #i a $raudei& De aceea, acea"! "!are de lucruri ar u!ea $i in*oca! de cei in!ere"a)i en!ru a %ncerca " +u"!i$ice o o'i)ia e care o ad5nce"c cu lcere %n!re oe!ic, con"idera! un ca' " ecial al imaginarului, #i real& 0u !oa!e ace"!ea, e"!e cer! c acea"! "i!ua)ie ri"c " un ea "ingur %n cum n re!en)iile de obiec!i*i!a!e ab"olu! ale "u rareali"mului #i " im un obliga)ia ca ace"!a " $ie ri*i! dre ! o concuren) neloial #i ne%n!emeia! a ac!i*i!)ii #!iin)i$ice :l"5nd la o ar!e 1deocamda! c1e"!iunea an!erioar +udec)ii #i re$eri!oare la ade*ra!a ondere a conce !ului de concuren) neloial<& Dim o!ri*, "u rareali"mul #i-a dob5ndi! ca un bun ro riu dre !ul de-a %n!rerinde cu oarece *alidi!a!e cri!ica imagina)iei em irice !ocmai %n m"ura %n care el a con"idera! oe'ia ca un $a ! #i a e ui'a!-o "i"!ema!ic ca a!are 5n la limi!ele "ale e(!reme, limi!e ce&"un! la r5ndul lor $a !e oe!ice "u"ce !ibile de o de'*ol!are concen!ric -#i a#a mai de ar!e& E"!e *orba deci de-a organiza poezia. %n ace"!e condi)ii, conce !ul #i obiec!ul "un! %n $ond unc!e de a lica)ie deo o!ri* de *alabile, da! $iind c %n!re conce ! #i an"amblul a*en!urilor "ingulare care %l "u or! a$ec!i* e(i"! aceea#i independen concret, acelea#i rela)ii nelini#!i!oare ca #i %n!re obiec! #i rolul "u u!ili!ar, de#i "-ar " une c #i aici #i dincolo "-ar u!ea ob"er*a coinciden)a er$ec! e care o re"u une g5ndirea ra)ional& E"!e e*iden! c rolul u!ili!ar al unui obiec! nu +u"!i$ic nicioda! com le! $orma "a, al!$el " u", obiec!ul de #e#!e %n!o!deauna in"!rumen!ul& A"!$el e"!e o"ibil " de"co erim %n $iecare obiec! un re'iduu ira)ional, de!ermina! rin!re al!ele de re re'en!rile incon#!ien!e ale in*en!a!orului "au ale !e1nicianului1& Aa $el, orice conce ! o"ed o *aloare concre! " eci$ic ce-i %ngduie " $ie con"idera! ca obiec! #i nu ca o ab"!rac)iune& De e(em lu, %n cali!a!e de ab"!rac)iune, cu*5n!ul 8 ian+en9 nu oa!e $i ri*i! dec5! ca un mi+loc comod #i a ro(ima!i* de e( rimare& Ace"!a e"!e lanul obi#nui! al li!era!urii> acea"!a "e carac!eri'ea' deci rin!r-o u!ili'are grbi! #i nec1ib'ui! a cu*in!elor, "lu+indu-"e de ceea ce e(i"! %n ele mai "u er$icial, mai "c1ele!ic #i mai u)in "e"i'abil, lu5ndu-le la ni*elul minim de re re'en!ri, a!5! im er"onale c5! #i er"onale, a!5! ob"cure c5! #i di"!inc!e, ceea ce $ace ca im or!an)a ei #!iin)i$ic " $ie, $r ca re"!ul " $ie re+udicia!, a roa e nul&
1

Ar e(i"!a, e*iden!, un enorm in!ere" oe!ic de-a izola ace"! re'iduu ira)ional& 3rac!ic %n", o era)ia "e do*ede#!e e(!rem de delica!& Doar $olo"irea "imul!an a unor me!ode di$eri!e *a %ngdui " "e a+ung, rin com ararea re'ul!a!elor, la o oarecare cer!i!udine& %n ciuda unei anumi!e li "e a acura!e)ei, c1e"!ionarele "u rareali"!e "un! de lua! %n con"iderare ca un rim mi+loc de in*e"!iga)ie& 13

Dim o!ri*, oe'ia %nce e %n momen!ul c5nd cu*5n!ul e"!e con"idera! %n in$ini!a!ea !eore!ic a re re'en!rilor "ale, re" ec!i* a!unci c5nd, %n e(em lul receden!, conce !ul ira)ional de ian+en e"!e ri*i! ca agrega! de da!e em irice& E"!e lim ede c inde enden)a a$ec!i* a conce !ului $a) de cu*5n!ul care %l "u or! e"!e de!ermina! %n egal m"ur - de obiec!, adic de o!en)ialul "u de re re'en!ri "au de "!imulen!e colec!i*e :a"!$el, "i1anali'a #i ge"!al!-!eoria de'*luie e(i"!en)a %n domenii di$eri!e a unor "imboluri #i $orme a!rac!i*e de *aloare uni*er"al< - de "ubiec!, adic de "i"!ema!i'area con#!ien! #i incon#!ien! a amin!irilor #i !endin)elor "ale, a unui cu*5n! rin *ia)a "a - #i %n "$5r#i! de ra or!urile lor receden!e, adic de 8decorul9 oca'iilor %n care "-au a$la! de+a unul %n re'en)a celuilal!> 5n'ele de ian+en e care le de"!rami orbecind %n %n!uneric, cele e care le culegea Feliogabal %n can!i!)i enorme %nain!e de l"area "erii, labele de ian+en 'i"e "ecer!oare ce "e mi#c %ndelung %n alma de"$cu!, lucrrile erudi!e de" re ian+eni, ian+enii e care de)inu)ii %i dome"!ice"c %n celul, ian+enii #i "omnambuli"mul, ian+enii #i m5ncarea e care !rebuie " o con"umi rece& @e ob"er* e de o ar!e c acea"! mediere a conce !ului ira)ional %n care in!er*ine i"!oria com le! a indi*idului +u"!i$ic mai mul! dec5! abunden! rolul $undamen!al e care "u ra-reali"mul l-a a!ribui! %n oe'ie au!oma!i"mului&

%n "$5r#i! #i mai ale", o o'i)ia din!re oe!ic #i real a a+un" greu de a ra!& Aa rigoare, u!em admi!e c o ci*ili'a)ie indu"!rial arunc %n a*an!a+ul in!ere"elor "ale e(!rem de ar!iculare o anume di"credi!are a"u ra mani$e"!rilor reali!)ii cel mai u)in u!ili'abile imedia! din unc!ul ei de *edere :de e(em lu, *i"ul #i nebunia< #i c %n con"ecin) le r5nduie#!e %n ca!egorii ca acelea ale in"oli!ului "au anormalului, cel u)in %n m"ura %n care ace"!ea nu im lic dec5! o +udeca! "!a!i"!ic "au comercial& %n momen!ul c5nd o de*ia)ie abu'i* a reu#i! %n" " im un la modul general conce !ele de a aren) #i de "ubiec!i*i!a!e, adic " !rie'e din reali!a!e un anumi! numr din mani$e"!rile "ale #i " le declare mai u)in reale dec5! celelal!e din unicul mo!i* c "un! mai u)in de enden!e a aren! de re"!ul re re'en!rilor, c nu re'in! 1/ in!ere" dec5! en!ru con#!iin)a indi*idual "au, culmea, c "un! e$ec!ul 1a'ardului, $iind, de la ca' la ca', recunoa#!ere i ocri! a ignoran)ei "au 8re$u'9 comod, de*ine indi" en"abil " denun)m un a"emenea arbi!rariu #i " a$irmm o da! en!ru !o!deauna c, %n!r-o $ilo'o$ie care nu acord un "!a!u! " ecial " iri!ului, conce !ele de a aren) #i "ubiec!i*i!a!e nu o! a*ea nici un "en"& Ace"!ea $iind " u"e, e$or!ul "u rareali"mului *a $i oa!e mai le"ne de "i!ua!> "-a u!u! crede c urmrea " de"con"idere reali!a!ea, "au, mai e(ac!, " un la %ndoial cu do*e'i %n " ri+in orice "olidi!a!e obiec!i*& Acea"! a$irma)ie nu e"!e e(ac! dec5! dialec!ic, adic dac lum %n con"iderare "imul!an a" ec!ul an!i!e!ic al ace"!ui e$or!> acredi!area a !o! ce ragma!i"mul indu"!rial #i ra)ional %ncerca"e " re!rag din reali!a!e, $r a $i erce u! nicioda! ab"urdi!a!ea re!en)ioa" a unei a"emenea eliminri& @u rarea-li"mul oa!e deci lua ca ma(im en!ru e( erien)ele "ale $oar!e e*iden!ul a$ori"m al lui Fegel> 8Nimic nu e"!e mai real dec5! a aren)a %n cali!a!e de a aren)&9 E"!e !o!oda! #i e igra$ul oricrei oe'ii, care renun) " mai bene$icie'e de ri*ilegiile "ale ar!i"!ice " re a "e re'en!a ca #!iin)& Ea e"!e a!unci din rinci iu *iolen! unila!eral %n "en"ul miraculo"ului #i al in"oli!ului #i "e "!rduie#!e, inde enden! de orice al! con"idera)ie #i rin !oa!e mi+loacele o"ibile, " $ac loc ira)ionalului %n obiec! #i %n conce !, dar ul!erior !rebuie " dea "oco!eal de !oa!e %n $a)a celei mai "!ric!e cri!ici me!odologice& 3e ace"! $ga#, re'en)a de " iri! a!5! de $olo"i!oare al!$el la" locul unei mi"!erioa"e a"sene de spirit, iar re!in"a #i ilu'oria liber!a!e de " iri!, al!$el a!5! de "cli i!oare - necesitii de spirit -care iar! mai greu #i #!ie mai bine& 3oe'ia nu are dre !ul la au!onomie& ,e urrealisme au service de la 0evolution, nr& 5, mail933

@4@TEMAT4EARE G4 DETERM4NARE
i3e are c orice e$or! uman de cunoa#!ere "e reduce la cu!area in*arian!ei %n!r-o lume de $luc!ua)ii& %n reali!a!e, mr!uri"e"c c %n ce m ri*e#!e nu o! rm5ne la an!inomia comun, ne erce 5nd *reo di$eren) a reciabil %n!re cuno"cu! #i necuno"cu!& 0red c ar $i de-a+un" " ne %n!rebm c5!u#i de u)in a"u ra ace"!ui "ubiec!, cu condi)ia " nu a*em nici o o inie !eore!ic reconce u!, ca " %n)elegem c5! de mic e"!e di"!an)a care le "e ar& Nu e"!e *orba aici nici de "ce !ici"m #i nici de ambi)ie nem"ura!& 2reau doar " " un c #!iin)a #i ignoran)a "e re'in! a!5! de deo o!ri* de im er$ec!e #i, ca " " unem a#a, incom le!e, %nc5! una "e acomodea' la $el de bine cu cele mai no!orii in"u$icien)e ca #i cealal! cu cele mai com romi)!oare com or!amen!e #i c, ornind de la ace"!ea, e"!e u#or " de"lu#im c *orbele a"cund aici dou a" ec!e "en"ibil ec1i*alen!e ale aceleia#i "i!ua)ii& ? o'i)ia din!re di*er" #i iden!ic, din!re mi#c!or #i imobil, din!re 0ellal! #i Acela#i are o a ro(ima)ie mai reci"& G!iin)a e"!e de$ini! de"!ul de corec! dre ! cu!are a uni!)ii cau'ei %n " a!ele mul!i lici!)ii e$ec!elor& Ca !ul c nu e(i"! *reun di"ci ol care " nu reu#ea"c " duc la bun "$5r#i! ace"! demer" %n !oa!e domeniile cu a+u!orul unui rinci iu care nu rea " "e ra or!e'e dec5! la unul "ingur, ia! ce con"!i!uie un $a ! !ulbur!or, care de #e#!e "ingular a#!e !area cea mai circum" ec! #i nu are " "e oa! e( lica dec5! !ocmai rin i o!e'a unei "u rade!erminri "i"!ema!ice a !u!uror elemen!elor& To!ul "e e!rece, %n!r-ade*r, ca 1. #i cum modul de e( licare a $iecrei #!iin)e anume ar $i o organizare de verosimiliti con"!i!ui! ornind de la o da! "au un gru de da!e bine de$ini!e #i "u"ce !ibil, ca urmare a con!inui!)ii uni*er"ului, de un "oi de e(!en"ie concen!ric nede$ini! a"u ra !u!uror celorlal!e domenii %n de!rimen!ul,

bine%n)ele", al rigorii com re1en"iunii "ale& De $a !, e( lica)iile da!e de #!iin)e "e %ncalec %n a#a m"ur, %nc5! $iecare "e laud c oa!e da "eam c1iar de e(i"!en)a celorlal!e& A"!$el, ac!ualmen!e, "e oa!e *edea de ild cum ma!eriali"mul i"!oric #i "i1anali'a %#i ra or!ea' reci roc alc!uirea la rinci iul e care l-au ado !a! re" ec!i*, $iecare din!re ace"!e "i"!eme con"ider5ndu-l e cellal! dre ! un elemen! ar!icular le"ne reduc!ibil& @i!ua)ia "e re'in! la $el 5n #i %n ca'ul ma!ema!icii, care %#i %ngduie cele mai a*en!uroa"e in!ru'iuni #i %#i a$l *eri$icrile cele mai reci"e acolo unde "e a#!e !a mai u)in, de e(em lu %n bo!anic #i 'oologie& De aceea, "e oa!e a$irma la modul general c da!ele e( erien)ei "e la" de"ci$ra!e ornind de la mai mul!e c1ei #i "i"!ema!i'a!e "ub mai mul!e er" ec!i*e, al cror numr nu e"!e de!erminabil a priori, #i care con"!i!uie $iecare o me!od ar!icular de cunoa#!ere, acea"!a a r5nd %n con"ecin) ca o "i"!ema!i'are& 4n ace"! $el, "un!em adu#i %n "i!ua)ia de-a une roblema *alorii imagina)iei lirice %n aceia#i !ermeni #i de-a e(amina dac acea"!a oa!e aduce %n domeniul re re'en!rilor a$ec!i*e #i al !emelor a"ionale acelea#i "er*icii e care le aduc %n al!e ri*in)e geome!ria #i dialec!ica, de e(em lu, al cror !ri lu carac!er gene!ic, re"orban! #i "i"!ema!i'an! e"!e mani$e"!& n esen, ar fi vor"a numai de-a traduce faptul c nelegerea se reduce ntotdeauna mai mult sau mai puin la integrare2 din ace"! unc! de *edere, #!iin)a er$ec! nu ar $i al!a dec5! con#!iin)a e$ec!i* a coeren)ei mul!i le a elemen!elor uni*er"ului, a erce -)ie ce ar a!rage $oar!e robabil du "ine nu numai modi$icri $oar!e im or!an!e %n modul de-a *edea #i de-a "im)i :nu ni "e are arbi!rar %n ace"! ca' " $olo"im dublul %n)ele", ab"!rac! #i concre!, al anumi!or cu*in!e<, ci #i o"e"ia unei ade*ra!e o'i)ii morale, dac nu me!a$i'ice& Ace"!a e"!e con)inu!ul e care %mi lace "-l dau ideii de m5n!uire, en!ru care nu ar !rebui " "oco!im c e(i"! e(ce" de onoruri #i care meri! mai mul!, %n orice ca', dec5! degradarea %n 17 care "un!em mai mul! "au mai u)in "ili)i " o men)inem ac!ualmen!e din ricina incon"i"!en)ei "ale ideologice, dac %m ingem indulgen)a 5n la a nu +udeca arborele du roadele "ale& ?ricum ar $i, #i ca " re*enim la "ubiec!ul de'ba!erii, a# $i $erici! dac "-ar recunoa#!e c, rin r5ndurile receden!e, am la"a! roblema *alorii g5ndirii lirice %n lumina care !rebuie #i e !erenul cel mai o!ri*i!& Nu-mi $ac nici cea mai mic ilu'ie %n ri*in)a r" un"ului e care %l aduc& Mai mul! dec5! oricine, am $o"! %n "!are "-mi dau "eama de m"ura %n care cerce!area mea a $o"! limi!a!, re'ul!a!ul ei - rea u)in deci"i*, iar a ro(ima)ia ei -%nde r!a!& Dim o!ri*, cred c am e*iden)a de ar!ea mea a$irm5nd c, dac g5ndirea liric nu are *aloarea de "i"!ema!i'are e care o a#!e ! din ar!ea "a, ea nu are nici una - nici una *alabil, "e %n)elege& %n ri*in)a *i"ului, c1e"!iunea e"!e mai mul! dec5! e +um!a!e re'ol*a!& %n!r-ade*r, dac "un!em de acord " con"iderm mecani"mele e care, de nu le-au decela!, cerce!rile "i1anali!ice mcar le-au de$ini! :conden"are, "u rade!erminare, !ran"$er e!c&< dre ! procesele de sistematizare afectiv a reprezentrilor care, ca urmare a nece"i!)ilor ac)iunii, ru"er ini)ial di" ara!e - #i are di$icil " le a!ribuim al! rol -, e"!e lim ede c indica)iile onirice, cu !oa!e c e(i"! *i"e #i *i"e, "un! din!re cele mai u)in negli+abile #i $ormea' de al!$el ni#!e documen!e deo"ebi! de "igure, da! $iind c "un! elabora!e du ni#!e rocedee rela!i* au!onome& Nu la $el "!au lucrurile cu g5ndirea liric, ale crei mi+loace de ob)inere "un! de ar!e de-a $i dea"u ra oricrei "u" iciuni #i de" re care nu a*em nici un mo!i* " credem c r" unde mai degrab unei nece"i!)i rimare dec5! unei l5nce'eli "au unui delic! de g5ndire& 0u !oa!e ace"!ea, !rebuie " remarcm c e(em lul *i"ului, $enomen al crui carac!er elemen!ar #i inde enden! am )inu! "-l reamin!e"c mai "u", ara! c nece"i!a!ea de " iri! e"!e ca abil " iden!i$ice "au " a"ocie'e de la "ine re re'en!rile care %i con*in, a"!$el %nc5! "un!em %ndemna)i " ne %n!rebm dac funcia gndirii lirice n viaa n stare de veg&e nu este de-a figura ntr-un anume fel elementul care tre"uie atunci cnd i se face simit e(igena, adic a!unci c5nd con)inu!ul de+a i-a $o"! "u rade!ermina! de mul!i le re re'en!ri, a"!$el %nc5! re" ec!i*ul
18

con)inu! e"!e ca abil " aco ere c5! mai bine ace"! rol ideogra-ma!ic de "i"!ema!i'are care %i era ree(i"!en! #i e(clu"i* cruia %i da!orea' %n ul!im in"!an) a ari)ia& A"!$el, mai mul!e ie!re neregula!e a"ambla!e la nimereal la" %n!re ele un anume gol a crui $orm e"!e con!ura! cu e(ac!i!a!e, %nc5! cea a blocului care ar um le ace"! in!er*al e"!e "!ric! de!ermina! dinain!e, ace"! de!ermini"m al golului $iind la $el de riguro" ca oricare al!ul& Aa $el, "e are c o acumulare de re re'en!ri con*ergen!e rede!ermin !oa!e "au o ar!e din condi)iile e care *a !rebui " le

%nde linea"c con)inu!ul celei de care ele au ne*oie en!ru a re'en!a o coeren) $r $i"ur& Re'ul! c acea"!a din urm e(i"! *ir!ual, ca urmare a e(i"!en)ei celor receden!e, #i c la rima #i con!ingen)a "olici!are, !rec5nd de la o!en! la ac!, ea "e *a im une con#!iin)ei& Ace"!ea "un!, cel u)in, g5ndurile care mi-au *eni! %n decur"ul anali'ei unui e(em lu recen! de a"ocia)ii nediri+a!e& %n !im ce a#!e !am un !ren, ri*irile mi-au c'u! e un anou de !abl care marca oa!e o bi$urca)ie #i e care era "cri" cu *o "ea alb un M& Mi-a *eni! a!unci %n min!e c acea"! li!er e"!e ini)iala renumelor mai mul!or er"oane, ale cror rela)ii cu mine %mi u!eau "ugera un $el de "erie& A oi - #i aici %nce e re*eria liber - m-am g5ndi! la 8 roba lui M r"!urna! %n alm9, e( re"ie care a ru! a!en)iei mele ne$i(a!e a ur!a %n ea o e*iden) "u$icien!& M g5ndeam la o ran %n $orm de M, e care era !urna! o)e!, "u liciu de ri! ini)ia!ic, %n !im ce a*eam o imagine *i'ual de"!ul de clar a unei m5ini de"$c5ndu-"e #i ar!5ndu-mi %n alm un M care, din cau'a *5r$urilor "ale %n!oar"e " re dege!e, "e re'en!a ca un H& Cr " 'bo*e"c a"u ra ciud)eniei *i'iunii, %mi l"am g5ndurile " r!cea"c #i con"!a!am c H #i M erau ini)ialele unei rie!ene din "!rin!a!e creia !ocmai %i !rimi"e"em %n diminea)a aceea o car!e, iar ace"!e dou li!ere %m le!i!e $ormau monograma care a are e "caunele din "u$rageria rin)ilor mei, "emn cu a" ec! cabali"!ic care m-a im re"iona! u!ernic %n co ilrie& %n!reba"em de nenumra!e ori ce "emni$ica)ie a*ea, $r " m mul)ume"c *reoda! cu r" un"ul $oar!e re'onabil care mi "e ddea #i con$orm cruia era *orba de ini)ialele $o#!ilor ro rie!ari& A*eam 19 !o!u#i im re"ia c *'u"em monograma ce*a mai recen!, #i, %n!r-ade*r, mi-am amin!i! $r %n!5r'iere :dar acea"! cu!are a u" ca ! a"ocierii< c ob"er*a"em %n a+un un de"en u#or di$eri!, re'en!a! ca o gra$ie conden"a! a mono"ilabei "acre AUM %n car!ea lui Rene Guenon, 0egele lumii, a crei edi)ie *oi"em " o com ar cu cea a cr)ii e care m reg!eam " i-o !rimi! rie!enei de care am omeni! #i ale crei ini)iale erau H #i M& Nu e(i"! nimic aici care " de #ea"c cea mai banal e( erien)> e cu a!5! mai im or!an! " redm re re'en!area nea#!e !a! care a "ur*eni! %n!r-un momen! a!5! de o!ri*i! en!ru a uni celelal!e elemen!e #i creia nu i-am u!u! g"i nici un "ub"!ra! reci", oric5! de ro$und mi-am c1e"!iona! memoria& De"igur, oa!e $i %n!o!deauna *orba de amin!irea unui *i" neiden!i$ica! "au a *reunei imagini 1i ermne'ice de$orma!e #i a crei deformareB ar fi totui semnificativ3. 3are mul! mai economic " re"u unem c a a*u! loc un $el de cri"!ali'are ideograma!ica :#i, %n ca'ul ar!icular, cu un carac!er c5!u#i de u)in 1alucina!oriu<, 1r'i! " a"ocie'e mul!i lele $ragmen!e care au ie#i! imedia! la lumina 'ilei #i a cror "ingur e(i"!en) im lica #i de!ermina con)inu!ul, a!ribuindu-i ca ro rie!a!e nece"ar #i "u$icien! e( lici!area a!5! rin erce )ie, c5! #i rin re$lec)ie, a $a !ului c un M r"!urna! e"!e un H #i re'en!area %n acela#i !im a celor dou "emne reuni!e& 05! de" re !ermenul de cristalizare, el niI e"!e lua! deloc la %n!5m lare> %n!r-ade*r, cum am u!ea " nu ob"er*m c bi'ara "i!uare a ace"!or imagini %n!re *ir!uali!a!e #i reali!a!e, e(i"!en)a lor la!en! #i oarecum n soluie e"!e analog cu acele "!ri a!5! de in"!abile "!udia!e %n c1imie "ub numele de fenomene de suprasaturare, "au cu o e(ci!a)ie minim, dar bine de$ini!, "e conden"ea' #i a are ca #i cum din nimic "-ar i*i un
1

Cac alu'ie la $a !ul c e"!e c5!e*a 'ile, #i lega! de cu !o!ul al!ce*a, mi-a *eni! %n min!e $a !ul c ci!i"em, co il $iind, %n!r-o re*i"! ilu"!ra! o*e"!ea unui anume 4"mail ,ulgarul, care "cri+elea cu un umnal o cruce %n alma ri'onierilor "i& @e oa!e ca imaginea m5inii " $i $o"! $urni'a! de o remini"cen) a ace"!ei !or!uri, cu !oa!e c di" o'i)ia dege!elor %n"e#i %n M #i $a !ul c acea"! li!er e"!e %n acela#i !im ini)iala cu*5n!ului 8m5n9 " $ie "u$icien!e en!ru a "u rade!ermina a ari)ia ace"!eia din urm& 20

reci i!a! din in*i'ibila "ub"!an) di'ol*a!J Dar %n loc " e(!indem com ara)ia la circum"!an)ele de roducere :aici, cre#!erea !em era!urii #i rcirea len!K dincolo, emo)ii acumula!e #i domoli!e<, a cror curb e"!e "en"ibil iden!ic, e"!e $r %ndoial mai %n)ele ! " a!ragem a!en)ia a"u ra $acili!)ii cu care a"emenea analogii de*in " ecioa"e c5nd li "e cere mai mul! dec5! mode"!ele #i em iricele "er*icii de lmurire reci roc e care le o! aduce& %n conclu'ie, m-a# "im)i "a!i"$cu! dac anali'a receden! a arunca! mcar oarece lumin a"u ra modului %n care g5ndirea liric %#i oa!e %nde lini $unc)ia "i"!ema!i'an!& A"!$el, *aloarea "in!e'elor e care am *'u! c le-a e$ec!ua! "-ar l"a m"ura! mcar a ro(ima!i*& @un!em %n re'en)a unui e$or! ireduc!ibil %ndre !a! %n" re acea lucidi!a!e a$ec!i* de"*5r#i! ale crei con"ecin)e, oric5! de im re*i'ibile, nu ar u!ea $i al!$el dec5! $oar!e im or!an!e #i e care nu le-am u!ea di"credi!a $r " ne di"credi!m %n acela#i !im e noi %n#ine& Ac!i*i!a!ea 'i" oe!ic, ba'a! e "u rade!erminarea obiec!i* a uni*er"ului, era *iabilK "u rade!erminare ea %n"#i, #i din!re cele mai e$icace din domeniul

ei, ea nu are acum nici %nlocuibil, nici, %n m"ura %n care e"!e e(erci!a! a#a cum !rebuie, adic cu o a!i!udine me!odic #i nu e"!e!ic, de o"eda! de *alidi!a!e 1& Re'ul! c $olo"ul ob)inu! din!r-un #ir de a"ocia)ii lirice e"!e m"ura! rin " orirea "en"ibili!)ii imedia!e con"ecu!i* a"imilrii "ale #i c e"!e !o!oda! $unc)ie de numrul #i in!en"i!a!ea $ocarelor re re'en!a!i*e e care le conden"ea' "au "u rade!ermina %n mi!ul er"onal& Ace"!e $ocare $iind nede$ini! de con!agioa"e din cau'a de'*ol!rii lor e idemice, ne u!em imagina le"ne c ace"!e dou "cri coincid la !o)i indi*i'ii "u$icien! de an!rena)i s ocupe "in!e'a e care #i-o
Ace"!e con"idera)ii carac!eri'ea' de"!ul de e(ac! o'i)ia mea %n cadrul "u rareali"mului& Dori!or " le "i!ue' %n mod reci", de e(em lu %n ra or! cu ideile e( rima!e %n +anifestul suprarealismului, le-a# a ro ia bucuro" de r5ndurile urm!oare> 8@ iri!ul "e con*inge %nce!ul cu %nce!ul de reali!a!ea "u rem a ace"!or imagini& Mrginindu-"e la %nce u! " le "u or!e, el ob"er* %n cur5nd c ele %i mgule"c ra)iunea, " orindu-i cu a!5! mai mul! cunoa#!erea9 : & ./<, "au de acea"! de$ini)ie> 8@u rareali"mul "e bi'uie e credin)a %n reali!a!ea "u e-noar a anumi!or $orme de a"ocia)ii negli+a!e 5n la a ari)ia lui, %n a!o! u!ernicia *i"ului, %n +ocul de'in!ere"a! al g5ndirii9 : & /.<& -1

%n"u#e"c& %n acea"! lumin, e( re"ia 8$rumu"e)ea unui oem9 nu are nici un $el de "emni$ica)ie "e"i'abil& Dim o!ri*, *om cunoa#!e %n mod *alabil u!erea "au obiec!i*i!a!ea liric a unei re re'en!ri "au a unei a"ocieri da!e ornind de la $or)a, "!abili!a!ea #i generali!a!ea u!ili'rii "ale #i %ndeo"ebi, %n ra or! cu $iecare, ornind de la nece"i!a!ea mai mare "au mai mic a in!egrrii "ale %n de'*ol!area a$ec!i* er"onal& %n!r-ade*r, la un ni*el mai ro$und, ace"!a e"!e elemen!ul a$la! %n +oc #i oa!e c e acea"! cale "e *a aborda *reun "!udiu deci"i*& Am ar!a! %ndea+un" mai "u" la ce con"ecin)e gra*e m a#!e !am %n ce m ri*e#!e, "i!ua!e %n mod cer! dincolo de cei doi !ermeni ai roblemei cen!rale a nece"i!)ii "au a liber!)ii de " iri!& E"!e *orba de "i"!ema!i'are, de cunoa#!ere, de cunoa#!erea nece"i!)ii& @ $ie *orba, %n con"ecin), de liber!a!e, a#a cum a$irm o anumi! ro o'i)ie rea bine cuno"cu!, care ar u!ea, are-"e, " $igure'e %n $run!ea erorilor acredi!a!eJ N-am %ndr'ni " re!indem una ca a"!a& Aucid, con#!iin)a "e a$l a!5! %n de!erminan! c5! #i %n de!ermina!, %n care, ignoran! $iind, era "urg1iuni!& Nu e"!e *orba deci dec5! de de!erminan!ul rin "ine, de iden!i$icarea cu de!erminarea %n"#i& Intervention urrealiste, 193/ +

AATERNAT42A

%#aturp&ilosop&ie "au 4issensc&aftle&re'


- 1oet5 $stea-s nite motive pe ct de rizi"ile, pe att de arogante. A& R4M,AUD

(u)ine "un! e ocile %n care ac!i*i!a!ea oe!ic #i cea #!iin)i$ic au $o"! ri*i!e al!$el dec5! cu o indi$eren) "umar "au cu o indulgen) di"!an!& Ca !ul de-a $igura la loc de cin"!e rin!re ace"!e e(ce )ii con"!i!uie una din!re originali!)ile $undamen!ale ale roman!i"mului german& De al!$el, "e %n!5m l rar " o)i $i "a!i"$cu! cu re'ul!a!ele alian)ei ace"!eia #i c1iar #i cu modali!)ile "ale& Meri! !o!u#i " le e(aminm mai %ndea roa e, deoarece, da! $iind c a"!'i are " "e con!ure'e o "i!ua)ie a"emn!oare, ar $i ne lcu! " re e!m o gre#eal, $ie ea #i onorabil& @e #!ie c, la "$5r#i!ul "ecolului al L2444-lea, #!iin)ele %#i ane(a"er a"emenea domenii, %nc5! in*e"!iga)iile lor nu mai u!eau l"a indi$eren! e cine*a care 5ndea a*en!ura " iri!ual& Aa dre ! *orbind, nu le ane(a"er> mai e(ac!, ni#!e cu!e'!ori "e $olo"i"er de ele "au de re"!igiul lor en!ru a

"e a*en!ura %n domeniile re" ec!i*e& %nc de la %nce u!urile magne!i"mului, adic, dac e " reci'm da!a, de la di"er!a)ia lui Me"mer, *espre influena planetelor asupra corpului omenesc :17..< #i mai ale" o da! cu a ari)ia +emoriului despre descoperirea magnetismului animal :1779<, e"!e im o"ibil de "!abili! cine a %nce u! #i cine a c5#!iga!, $i'ica di"!rac!i* "au !eo'o$ia - #i %n ri*in)a acea"!a "i!ua)ia nu *a $ace dec5! " "e %nru!)ea"c& %n "cur! !im "e anun) o ade*ra! aca arare a #!iin)elor na!urii de c!re $ilo'o$ie, !endin) ce *a a+unge 5n la filofizica lui @c1legel #i, la un mod mai general, la #aturp&ilosop&ie, a#a cum a are ea o da! cu
23

rimele cr)i ale lui @c1elling1& De"igur c "a*an)ii ade*ra)i nu "un! im re"iona)i cu nimicK de al!$el, #!iin)a care in" ir roman!i"mul german nu e"!e nici e de ar!e cea a labora!oarelor, ci a "aloanelor #i a cenaclurilor-, deoarece moda %n!5m ina e a!unci magne!i"mul recum %l %n!5m ina"e odinioar e Con!enelle #i mai recen! e Creud& Numele lui Aa*oi"ier e"!e rareori ro"!i!, ca #i - dac e " ne limi!m la Germania - cele ale lui Mla ro!1, ,uc11ol!', Eac1, ,ode, Fer"c1ell e!c& Mare audien) au Ri!!er, un "eudo$i'ician care nu "e adre"ea' e( erien)elor dec5! ca "-#i +u"!i$ice gu"!urile en!ru di*aga)iile cele mai li "i!e de ro"!, #i mineralogul Herner, a crui ur $a) de anali'a c1imic, e care o con"ider 8*i*i"ec)ie im u" na!urii9, *a a*ea meri!ul de a-l $ace " "lu+ea"c dre ! model Mae"!rului din *iscipolii la ais. Acea"! "i!ua)ie e "u$icien! en!ru a e( lica e"en)ialul Hel!an"c1auung-ului roman!i"mului german, dac ne g5ndim %n acela#i !im c ideali"mul lui Cic1!e domne#!e %n acea *reme $r ri*al& E$or!ul roman!icilor *a con"!a %n !ran"mu!area lumbului *ulgar al cuno#!in)elor #!iin)i$ice rin in!ermediul in!ui)iei oe!ice, de unde #i cele dou conce )ii rinci ale ale lor> imagina)ia e"!e !emelia "u rem a reali!)ii 3, rinci iu le"ne de e(!ra" din %n*)!ura lui Cic1!e, con$orm creia imagina)ia e"!e 8o u!ere minuna! $r de care nimic nu "-ar u!ea e( lica %n min!ea omenea"c
1

Ace"!ea "e e#alonea' %n!re 179. %Ideen zu einer 1&ilosop&ie der #atur' #i 1N== % -stem des transcendentalen Idealismus'. A "e *edea %ndeo"ebi !ra!a!ul din 1797, 6on der 4eltseele :8De" re "u$le!ul lumii9<, care e"!e !ocmai o me!a$i'ic a gal*ani"mului& Da! $iind c ace"! ar!icol nu e"!e o e( unere de cerce!ri, ci o !en!a!i* de unere la unc!, am e*i!a! e c5! o"ibil " %l %m o*re' cu indicarea "ur"elor& 0i!i!orul dori!or de reci'ri %n acea"! ri*in) *a !rebui " con"ul!e lucrrile urm!oare> @ enle, #ovalis, essai sur O; idealisme romanti7ue en $llemagne, 3ari", 19=3, & 119--17K La*ier Aeon, 8ic&te et son temps, !& 44, ar!ea 4, 3ari", 19-/, & 33--/37K F& @!raumann, 9ustinus :erner und der ;<<ultismus in der *eutsc&en 0omanti<, Forgen, Eiiric1, Aei 'ig, 19-NK 0& E"!e*e, 8Aa en"ee magiPue dan" No*ali"9, 0evue1&ilosop&i7ue, 19-9, ar!eaall-a, & /=.-/1N& AucrareaRicardei Fuc1, recen! !radu", nu !rebuie u!ili'a! dec5! cu mare ruden)& 3 No*ali" e( rim acea"! a!i!udine %n ma(ima "a $rec*en! ci!a!> =9e poetisc&er, je >a&rer?. 24

"i e care "-ar u!ea $oar!e bine ba'a %n!regul ei mecani"m9, #i din care re'ul! c e(i"!en)a uni*er"ului e"!e cea a unui oem, nici e de ar!e a unei ma#ini& El !rebuie deci ci!i! cu a+u!orul "en"ibili!)ii, nu al ma!ema!icii1& 3e de al! ar!e, uni*er"ul e"!e un organi"m, ade*ra! concre!i'are a lumii, deo o!ri* organice, a g5ndirii, a#a %nc5! are legi!im " %m rumu!m de la rimul o de"criere, iar de la al doilea o e( lica)ie, #i una #i cealal! "u"ce !ibile de a "e a lica realmen!e ambelor& 2edem a"!$el ce $el de "er*iciu a $o"! "ili! " cear roman!i"mul german, e care l-a #i ceru! #!iin)elor na!urii> nici un roce" de demorali'are-, nici o me!od de in*e"!iga)ie, ci doar un "i"!em de ra or!uri e"!e!ice, dac nu un re'er*or de e( re"ii& De $a !, imaginile roman!ice "un! a roa e !oa!e %m rumu!a!e din *ocabularul #!iin)i$ic al *remii #i "c1ema "!ruc!urii lor e"!e le"ne demon!abil& E de-a+un" " r"!urnm rela)ia din!re $i'ic #i moral, " "c1imbm direc)ia obi#nui! a me!a$orelor care, du cum "e #!ie, !ind de regul " redea in*i'ibilul rin *i'ibil& Roman!icul nu ierde rile+ul de-a in*er"a "en"ul imaginii de $iecare da! c5nd "e oa!e #i "e men)ine %n celelal!e ca'uri la ni*elul analogiei #i al core" onden)ei $ormale& @e #!ie c la No*ali", mai ale" %n 8ragmente, rocedeul e"!e u!ili'a! "i"!ema!ic> nu e(i"! nici o $ra' care " nu $ie con"!rui! e un ra or! ilu'oriu de ace"! $el& E$ec!ul e"!e c5nd im re"ionan! :8!rebuie " !ra!m bolile %n ar!e ca e un delir organic "au, mai e(ac!, ca e ni#!e idei $i(e9<, c5nd ridicol :8Reali'are bi'ar a unei alegorii> de e(em lu, drago"!ea e"!e dulce, deci o"ed !oa!e a!ribu!ele 'a1rului9, 8a!mo"$era e"!e un bra1man9K 8"5nul e"!e ie !ul %nl)a! %n "$era mi"!erului, ie !ul morali'a!9K 8$emeia e"!e
1 -

Doamna de @!ael, *e 6$llemagne, 444, (, 84n$luence de la nou*elle 1ilo"o 1ie "ur 4e" "cience"9& Acea"!a e"!e a!i!udinea lui 3a"cal :c$& $ragmen!ul celebru>84a! unde ne duc cuno#!in)ele na!urii&&&9<& 3arado(ul *i!al al cunoa#!erii e"!e *'u! cu lucidi!a!ea cea mai a"cu)i!> im era!i*ul cunoa#!erii e"!e ineluc!abil, dar cunoa#!erea di"!ruge $iin)a care cunoa#!e ca $iin)& %n 8G1ice#!e "au *ei $i de*ora!9 al @$in(ului, mai e(i"!a o "c are, dar cunoa#!erea #!iin)i$ic o elimin com le!> INu o)i a*ea odi1n a!5!a *reme c5! nu ai g1ici!, dar e#!i de*ora! %n m"ura %n care g1ice#!i9& 25

o(igenul no"!ru9 e!c&1<& Modul "ingular %n care Ri!!er conce ea $i'ica nu %l $cea " in*idie'e nici una din $igurile lui No*ali", a"!$el c le $olo"e#!e $r nici o re)inere> du rerea "a, %n Animalul-Uni*er", cor urile cere#!i "un! cor u"culii "ang*ini, cile lac!ee "un! mu#c1ii, e!erul e $luidul ner*o" e!c& An"amblul nu a %n!5r'ia! "-#i rimea"c +u"!i$icarea $ilo'o$ic din ar!ea lui @c1elling, care la %nce u! era de"!ul de "e*er $a) de u#ur!a!ea roman!ic, dar %n cur5nd a $o"! %m in" " re ea ca urmare a re'er*ei mani$e"!a!e de "a*an)i la adre"a lui& @c1eling, deci, a#ea' %n cen!rul "i"!emului "u no)iunea elec!romagne!ic de olari!a!e, o "e(uali'ea' c5! de c5! #i o $ace a roa e unicul rinci iu de e( licare a uni*er"ului& A!rac)ia #i re ul"ia, %n c1iar *remea %n care #!iin)a %nce e " "e %ndoia"c de ele, ca ! %n #aturp&i-losop&ie *aloarea de !emelie ul!im a ordinii $enomenale& Aumina e "oco!i! a core" unde $unc)iilor la"!ice :nu!ri)ie, "ecre)ie, cre#!ere<, elec!rici!a!ea - iri!abili!)ii, #i magne!i"mul "en"ibili!)ii& 4n ace"! $el, lumea anorganic e"!e core" onden!ul e(ac! al lumii organice, iar !recerea de la una la cealal!, de ar!e de-a $i un +oc al " iri!ului, oa!e a*ea $unc)ie de cunoa#!ere& Doamna de @!ael, bun ob"er*a!oare, oa!e a#adar conc1ide> 8&&& $ilo'o$ia german in!roduce #!iin)ele $i'ice %n acea "$er uni*er"al a ideilor unde cele mai mici ob"er*a)ii, ca #i cele mai mari re'ul!a!e, "un! lega!e de in!ere"ul an"amblului9& %nce 5nd de a!unci, ac!i*i!a!ea lui No*ali" "e luminea', o da! cu lo'inca lui @c1legel> 8Dac *rei " in!ri %n ro$un'imile $i'icii, ini)ia'-!e %n mi"!erele oe'iei9, !eorem care %#i are, du cum u!em bnui, reci roca> 8$i'ica nu e"!e dec5! "ur"a oe'iei #i "ingurul "!imulen! al *i'iunilor93&
1

No*ali", ,es *isciples ais et Ies 8ragments, !rad& Mae!erlincQ, ,ru(elle", 1N95, & 7N, 91, 9.K @ enle, op. cit, & 135 "P :cea mai de a recia! e"!e com ararea "olda)ilor, %mbrca)i %n ro#u, cu o(i'ii, #i a reo)ilor, %mbrca)i %n negru, cu carbonul<K ibid., & -9= "P :di*aga)ii de" re nu!ri)ie #i olari!a!ea "e(ual<& Ri!!er, @e>eis dass ein "estndiger Aalvanismus den ,e"ensprozess in dem B&ierreic& "egleitet, Heimar, 179N, & 15N& 0$& @ enle, op. cit., & -=.& 3 Acea"! a!i!udine care in" ir e a!unci ,e +agazine pour la science de lame al lui Mori!' :c$& Alber! ,eguin, re$a) 4a C&oi( de reves al lui Rean 3aul,

A*em #i noi din lin e( erien)a indulgen)ei de care bene$icia' %n general ac!i*i!)ile "cli i!oare #i ri i!e de ace"! "oi& Acea"!a "e da!orea' $a !ului c "un!em mai %nclina)i " le $im recuno"c!ori en!ru in!ere"ul imedia! al roblemelor e care le r"cole"c "au le ridic dec5! " le incriminm $ri*oli!a!ea, #i de a"emenea "u$icien)a, deoarece din!re !o)i cei care, cu mai mul! "au mai u)in noroc, "-au a*en!ura! %n ace"!e regiuni, u)ini "un! cei care, %nain!e de-a ame)i com le!, au ab+ura! recum Rimbaud a!i!udinea e(!a!ic e care o ado !a"er, decre!5nd "acr de'ordinea " iri!ului lor& Nu !rebuie deci " ne mirm c cei ce au lua! con!ac! mai %ndea roa e cu roman!i"mul german l-au +udeca! oarecum cu "e*eri!a!e& @olger, de e(em lu, nu e'i!> 8Era ne*oie de o "!are de di"olu)ie aidoma celei din e oca ac!ual en!ru ca o a!are ilu'ie, "ub $orma "u er$icial %n care "e re'en!a, " $i u!u! !rece dre ! ce*a ro$und, in!im #i e$icace9& @!e$$en" nu e"!e nici el mai u)in a" ru cu gru ul de la Rena, in" ira! de Ri!!er, #i condamn %n bloc mae"!rul #i di"ci olii> 8&&& !ineri ce re" ingeau di"ci lina "!ric! a %n*)m5n!ului $ilo'o$ic ca #i orice ac!i*i!a!e #!iin)i$ic me!odic, de*enind a"!$el de bun*oie di"ci olii "i #i acomod5ndu-"e de minune cu a"emenea +ocuri ale " iri!ului, ce le rocurau cu e$or!uri minime o mare can!i!a!e de idei9& 4n!ere"ul !en!a!i*ei #i modul nedemn %n care a $o"! %n!re rin" reie" deo o!ri* din conclu'ia lui @olger> 8&&&o di"!rac)ie a imagina)iei care d !5rcoale, recum $lu!urii, abi"urilor con#!iin)ei umane9& Aa dre ! *orbind, r!cirile #i in$an!ili"mele care ro*ocau, !o!u#i, %n +urul lui 1N== o oarecare de'a robare "un! mai u)in ericuloa"e dec5! a!i!udinea " iri!ual e care o re"u un ele& ?r, dac a"!'i mo#!eni!orii roman!i"mului german "-au $eri! %n general de rimele, ei au "!ra!-o in!egral e cea de-a doua, e care, " re gloria "a, a denun)a!-o Cic1!e de %nda! ce *ani!a!ea ace"!eia
3ari", 193=< *a dinui #i %n cadrul genera)iei urm!oare, creia %i da!orm !o!u#i rimele de"crieri u!ili'abile ale $enomenelor "u ranormale, %ndeo"ebi ale e$ec!elor " eci$ice ale di$eri!elor me!ale #i minerale a"u ra cor ului %n "!are de "omnambuli"m& M g5nde"c mai ale" la ,a 6o-ante de 1revost a lui Merner :1N-9< #i la memoriile baronului de Reic1enbac1 de" re $enomenele odice :%nce 5nd din 1N/5<& 0a'ul lui Goerre" e"!e a ar!e& 26 27

a de #i! limi!ele& Aec)iile "ale de" re 80arac!eri"!icile $undamen!ale ale e ocii con!em orane9 %*ie Arundziige des gegen>artigen Ceitalters' au ridica! de'ba!erea la un ni*el %ndea+un" de %nal! en!ru ca " re re'in!e #i a"!'i un ade*r e(ac!, a"!$el %nc5! a*em !o!ul de c5#!iga! dac relum e"en)ialul argumen!a)iei celei de-a o !a lec)ii de" re $undamen!ele re" ec!i*e ale a!i!udinii ar!i"!ice, a#a cum au e(al!a!-o roman!icii, #i ale "!ric!ei a!i!udini #!iin)i$ice& Mi"!ici!a!ea #i #!iin)a 1 au %n comun $a !ul de-a merge dincolo de e( erien)a "en"ibil #i de conce !ele "ale& Nu u!em " le di"!ingem nici rin

domeniile %n care "e e(erci!, deoarece "e "u ra un necon!eni!& 2eri!abilul rinci iu al di"criminrii !rebuie cu!a! dac nu %n me!od, a!unci mcar %n di" o'i)ia in!elec!ual in!im a cerce!!orului& G!iin)a o"!ulea' o er$ec! #i con!inu 8 ene!rabili!a!e9 #i a" ir la in!eligibili!a!e 5n la limi!ele e(!reme ale in!eligibilului, limi!e e care e$or!ul ei !inde !ocmai " le %m ing mereu mai de ar!e& Mi"!ici!a!ea, dim o!ri*, *rea " a!ing rin in!ui)ie nein!eligibilul %n "ine %das Un"egreiflic&e/' #i nu %ncearc nicioda! " %l reduc la in!eligibil :la $el cum a!i!udinea ro rie a oe!ului e"!e adora)ia e(terioar a miraculo"ului ca miraculo", cu !endin)a de a-l "!ra a#a %n ciuda a !oa!e #i a !o!<, %n ace"!e condi)ii, "e oa!e ca cerce!area inin!eligibilului %n "ine " aduc o oarecare in!ui)ie %n!emeia!, dar - ca " com le!m %n acea"! ri*in) !e'a lui Cic1!e - orice in!ui)ie la care "e a+unge din %n!5m lare #i nu rin me!od e"!e 'adarnic, deoarece cunoa#!erea unui ade*r nu %n"eamn nimic dac nu e"!e %n"o)i! de
1

0u*in!ele misticitate #i tiin !raduc $oar!e im er$ec! !ermenii c&>r-merei #i 6ernunft>issensc&aft. Ace"!a din urm core" unde a ro(ima!i* !ermenului de cunoa#!ere #!iin)i$ic ra)ional :%n "en"ul Qan!ian al lui 6ernunft'. 05! de" re c&>rmerei, cu*5n! $oar!e eiora!i* $ie #i numai din cau'a "u$i(ului, ace"!a e*oc mai ale" ideile de *i*aci!a!e, de di" er"ie #i de ab"en) de !emei& De aceea l-am !radu" rin misticitate, rin o o'i)ie cu misticism #i mai mul! %nc cu mistic. %n re'uma!ul e care l-a $cu! e( unerii lui Cic1!e %loc. cit.', La*ier Aeon a e*i!a! " !raduc cei doi !ermeni #i le-a !ran" u" "emni$ica)ia %n concre!, un5nd a"!$el %n o o'i)ie vizionar cu savant. Traducerea lui La*ier Aeon %incognosci"ilul' d ca!egoric un %n)ele" gre#i!& 0u*5n!ul, e l5ng c %n"eamn li!eralmen!e ininteligi"il, e"!e con!inuu o u" lui un"egriffen :ne%n)ele"< #i lui @egreiflic&<eit %ininteligi"ilitate'. -N

in!egrarea ei %n!r-o "i"!ema!i'are receden! care o cerea3, adic dac nu a*em nici un mi+loc de-a #!i rin ce #i de ce e"!e ade*r> al!$el " u", %n!5m larea nu e"!e re*ela!oare de ade*r& ?r, "u")ine Cic1!e, rodu"ele mi"!ici!)ii, inca abile %n "ine de "i"!ema!i'are e(1au"!i*, rm5n "im le 8inciden)e9 %!inflle', ceea ce %n"eamn c "un! $or!ui!e, ne$iind de!ermina!e dec5! de o $or) oarb a na!urii, a$la! %n leg!ur cu celelal!e de!erminri na!urale> "n!a!e, !em eramen!, educa)ie, condi)ie e!c& A"!$el, %n !im ce lucidi!a!ea "a*an!ului %i d o idee adec*a! de" re ace"!e de!erminri #i rin %n"u#i ace"! $a ! %i ermi!e " le "i!ue'e, e(!a'ul *i'ionarului nu $ace din el dec5! un $enomen em iric u)in bi'ar& Rm5ne $a !ul c *i'ionarul crede %n *i'iunile "ale> ce-i dre !, nu e greu " de"lu#im mo!i*ul& Cor)a na!ural oarb care le-a rodu" nu oa!e dec5! " "e "a!i"$ac rin acea"!aK #i, de al!$el, ele nu o "a!i"$ac dec5! e ea& Re'ul!a!ul imedia! al na!urii "e %n!oarce la na!ur, $r ca %n cur"ul circui!ului " "e $i c5#!iga! mare lucru& 0ezult c vizionarul gsete n imaginile pe care le creeaz o "ucurie a sensi"ilitii i c, incontient, su" masca cunoaterii, el nu o caut dect pe aceasta. Mai e(ac!, el nici mcar nu oa!e re$orma dec5! bucuriile "en"ibili!)ii sale, deoarece el oa!e cu a!5! mai u)in " "e elibere'e de ace"!e carac!eri"!ici indi*iduale, cu c5! nu $ace dec5! " li "e abandone'e ne%nce!a!& Dim o!ri*, g5ndurile "a*an!ului "e "u un unor de!erminri im er"onale-&
1

0a " lum un e(em lu gro"olan, e"!e lim ede c cunoa#!erea greu!)ii a!omice a unui nou cor "im lu nu e"!e interesant dec5! rin re$erire la "i"!emul de organi'are, %n care ea e"!e in"cri !ibil #i care o cere #i !o!oda! %i d un "en"> !abelul lui Mendelee*, %n care cor ul "im lu um le o c"u) goal& %n Introducerea la 1ovetile "izare ale lui Ac1im *on Amim, A& ,re!on #i-a ba'a! %n!r-un mod oarecum ciuda! argumen!a)ia e acea"! car!e a lui Cic1!e care, !o!u#i, dac ar $i $o"! "cri" acum, ar rea $r nici o %ndoial %ndre !a! %m o!ri*a mi#crii "u rareali"!e& Ne-am $i a#!e !a! mai degrab " ci!e'e lec)iile din 1N13 de" re *atele contiinei, unde e"!e de$ini!, are-"e c en!ru rima da!, conce !ul de 8"u rareali!a!e9 %U"er>ir<lic&<eit', "u rarealul $iind 8"u ra"en"ibilul m*i'ibil %n "ine, dar %n ra or! cu care realul e"!e in"!rumen! de *i'ibili!a!e&&&, nu numai $iin)a Eului in$ini! dea"u ra $enomenului, ci ceea ce %n Cenomen :"au mani$e"!are a Eului in$ini!< con"!i!uie in!elec)iunea in!egral a @inelui rin care Eul in$ini! a are %n $enomen ca in$ini!9 :c$& 0& E"!e*e, art. cit., & /1=<& -9

Ac!ualmen!e nu e"!e de"igur o"ibil " men)inem in!egral acea"! o'i)ie %n !oa!e unc!ele #i, de $a !, am $o"! "ili! " o "olici! %n!r-o oarecare m"ur %n e( unerea e care am $cu!-o& @e oa!e con"idera c o a"emenea doc!rin, de o +u"!e)e a!5! de de"*5r#i! %n rinci iile "ale, "im li$ic e(ce"i*, de $a !, roblemele ar!iculare, %n ri*in)a crora "e $ace cu "iguran) "im)i! nece"i!a!ea unei cri!ici mai a!en!e #i oa!e mai rimi!oare& Nu con!ea'> %n!r-o erioad de de"$r5u, %n care del"area #i in"u$icien)a %#i dau rea ade"ea aere de m5ndrie #i de re*ol! #i ado ! la ne*oie ma"ca geniului, e"!e legi!im, e"!e "alu!ar " "e $ac u' co io" de ana!em& Ace"!a era ca'ul a!unci #i nu a %nce!a! " $ie nici acum, deoarece urma#ii roman!icilor germani "-au ar!a! rea u)in di" u#i " $ac din ace"!a unc!ul de lecare al ini)ia!i*elor $erici!e #i al uerili!)ilor *ane& Gi acum e"!e nece"ar un !erori"m& 0ircum"!an)ele "un! %n!r-a!5! de re"an!e, %nc5! nici mcar re$u'ul, ci %n!5r'ierea de-a arde ceea ce adoram 5n mai ieri ar $i %n orice ca' o "lbiciune incali$icabil& Ar $i bine " le u!em o$eri nelmuri)ilor #i ala*ragiilor o"ibili!a!ea de-a o !a %n!re

"u unere #i !cere& Deoarece, *'5nd c, de #i)i ne%nc1i ui! de mul! de !im , cei ce erau odinioar %n a*angarda in*e"!iga)iei "un! a"!'i cam ionii rerilor de-a ga!a #i ai gre#elilor acredi!a!e, ne con*ingem 4 le"ne c e *remea " recurgem la dic!a!ura rigorii& Marea ambi)ie a " iri!ului a $o"! din!o!deauna " o ere'e mu!a)ii bru#!e %n modurile-i de g5ndire& E"!e %ngdui! " re"u unem c ace"!a era re"or!ul e"en)ial al *ie)ii mi"!ice #i uneori al S e$or!ului oe!ic #i, la un mod mai general, ar!i"!ic, %n cele mai 4 %nal!e $orme ale "ale& Re'ul!a!ele au $o"! rea u)in %ncura+a!oare, #i "-a *'u! de ce nu u!eau $i al!$el& ?r, ia! c, la $el ca la 1N==, #!iin)ele $i'ice "e im un a!en)ieiK "e are c, realmen!e, acea"! cucerire ideal - !ran"gre"iunea modurilor de g5ndire le-a $o"! 4 da! e dea"u ra #i c ac!ualmen!e, c5nd ele un %n cau' %n"e#i rinci iile #i in!ui)iile ce reau cele mai ireduc!ibile> "imul!anei!a!e, mi#care, ob"er*a)ie e!c, e !erenul lor "e +oac e$ec!i* "oar!a in!eligen)ei& ,og)ia concre! a con)inu!ului lor e"!e a!5! de imedia! erce !ibil, %nc5! !rebuie " ne !emem de mul)imea de
30

ro$i!ori ce "e *or a uca %n cur5nd " u!ili'e'e " re cea mai mare con$u'ie noile e( erien)e #i imaginile oe!ice ce "e o! ob)ine din ele - %n $elul %n care au $cu!-o odinioar Ri!!er, No*ali" #i rie!enii lor& Ni#!e ro#!i "e *or a uca " e( lice !o!ul rin cea de-a a!ra dimen"iune& Ne !rec $iorii la g5ndul ra*agiilor ce nu *or %n!5r'ia " le e(erci!e !eoriile rela!i*i"!e #i mecanica cuan!ic %n acelea#i creiere originale care deocamda! "e men)in %nc %n aria "imboli"mului *i"elor #i a "ublimrii #i care e"!e u)in !im *or di"cu!a de" re de'in!egrarea ma!eriei #i bombardamen!ele de a!omi, da! $iind c "un! $oar!e u)ine #an"e " de"con"idere i!ore"cul ar!iculelor alp&a #i "educ)ia spinnului. %nc de e acum, $ilo'o$ia e"!e con!amina!& @i!ua)ia uimi!oare de'*lui! de rela)ia de incer!i!udine a lui Fei"enberg e"!e e( loa!a! rin e( re"ii imbecile recum li"ertatea electronului. Nimic, nici mcar e(!en"ia " a)iului lui Filber! 5n la oc1ii ob"er*a!orului inclu", nu oa!e " nu $ac "ubiec!ul unor numere de'agreabile de "cama!orie, cci de %nda! ce a are un !eren incer!, ro$e"ioni#!ii *er!i+ului %#i dau e loc %n!5lnire acolo, ca mu#!ele dea"u ra bl)ilor& E"!e urgen! " le-o lum %nain!e, deoarece ar!ida e rea im or!an! en!ru a %ngdui cu drag inim ca da!ele #!iin)i$ice ac!uale " $ie "!rica!e, a#a cum au $cu! roman!icii cu cele din !im ul lor& 3roblemele u"e de $i'ica con!em oran, %nce 5nd cu rimele memorii ale lui Ein"!ein #i cu de"co erirea lui 3lancQ #i 5n la no)iunea de com lemen!ari!a!e a lui ,o1r, "un! !oa!e de ordin e i"!emologic #i reduc!ibile la urm!oarea dilem> ce anume !rebuie " re*ale'e, "i"!ema!i'area "au $ormele de in!ui)ie "en"ibile #i in!eligibileJ Nu e"!e ca'ul " di"cu!m acum e acea"! !emK e de-a+un" " "ubliniem dou $a !e> in"!aurarea e$ec!i* de c!re $i'ica modern a unor noi cadre de g5ndire #i %nlocuirea, de c!re rinci iul de e(!en"ie con!inu, a logicii iden!i!are %nc1i"e1 cu o nou logic - o logic a generali'rii& %n ace"! domeniu nu u!ea $i *orba de re" ec!ul a rioric $a) de mi"!er, dar, cum nimic
1

M g5nde"c mai degrab la rocedeele imedia!e ale g5ndirii #!iin)i$ice con!em orane dec5! la "!udiile logi"!ice ale lui 0arna #i Ru""ell, de e(em lu, dar e"!e c5! "e oa!e de e*iden! c nu le u!em lua %n con"iderare e unele "e ara! de celelal!e& 31

%n)rca!& Acea"!a, din $ericire, cci dac ea nu ar #!i dec5! " cear, en!ru a "e "a!i"$ace, complezene, !eama de un di*or) %n!r-un ca' a!5! de gra* nu i-ar $ace rea mul! " e'i!e e cei care, din anumi!e mo!i*e, im o"ibil de "u")inu! din unc! de *edere in!elec!ual "au oa!e ca urmare a arado(ului, "un! a"solut o"ligai " la"e'e %n ierar1ia ac!i*i!)ilor lor *i!ale cunoa#!erea la rang eminen! #i " $ac din ea en!ru ei %n#i#i 8"imboli'area uni*oc a e( erien)elor !ri!e&9 1 ,es Ca&iers du ud, 8Aa Roman!i"me allemand9, mai-iunie 1937 nu "e ierde, reducerea mi"!erului a !ran"$orma! rinci iul de + E(i"! un momen! c5nd "en"ibili!a!ea %n"#i de*ine mo$!ue( lica)ie recum re'iduul ira)ional1 modali!)ile ra)ionale ale B roa" %n ri*in)a alegerii obiec!elor lcerii "ale #i cere " $ie ac!i*i!)ii in!elec!uale care ddea "oco!eal de acea"!a& 0ci %n!o!deauna !inde " "e "!abilea"c un $el de ec1ilibru o"mo!ic %n!re g5ndire #i ob"!acolul ei, %n!r-a!5! e"!e de nece"ar ca e( lican!ul " $ie mereu cel u)in la ni*elul e( lica!ului& @i!ua)ia e"!e de a#a na!ur, %nc5! nu e(i"! nimeni care, !rind la o in!en"i!a!e oric5! de mic di$icul!)ile in!elec!uale ale e ocii, " nu !re"ar ci!ind cel de-al !reilea ar!icol al lui ,o1r #i " e'i!e "-#i %n"u#ea"c conclu'iile ace"!uia> 8E greu " "c m de con*ingerea c $a !ele de'*lui!e de !eoria cuan!ic, inacce"ibile $ormelor noa"!re obi#nui!e de in!ui)ie, ne o$er un mi+loc de in*e"!iga)ie a roblemelor $ilo'o$ice generale9 -& Am " u" de"!ule en!ru a "e u!ea con"!a!a m"ura %n care a"!'i, la $el ca la 1N==, "olici!area #!iin)elor e"!e im era!i*, #i !o!oda! %n ce m"ur oa!e $i ea 1o!r5!oare #i ce renunri anume face s fie

necesare. @e are c unii au %n)ele"> dac e " com arm numai Ceitsc&rift fur spe<ulative 1&-si<, cu un !i!lu a!5! de gri!or, e care @c1elling o ublica %n 1N== %n re*i"!a !r<enntniss, %n care, din 193=, 0arna #i Reic1enbac1 con"emnea' cerce!rile e i"!emologiei con!em orane, *om %n)elege e *iu abi"ul ce de" ar!e #aturp&ilosop&ie #i 4issensc&aftle&re #i *om di"cerne le"ne unde "e a$l umbra #i unde rada& %n ace"! ca', !rebuie " "ub"criem a$irma)iilor rin care Reic1enbac1 de l5nge a!i!udinea ne"u u#ilor #i regre! c 8 oe!i'area conce !elor oa!e "a!i"$ace inima ar!i'anilor "i9, a$irma)ii de o $oar!e %nal! )inu! %n care $ermi!a!ea, care !o!u#i nu "e de'min!e nicioda!, "e aco er de u#oara !ri"!e)e de-a *edea ri"i- indu-"e a!5!ea energii romi)!oare 3&

; Adic Iraionalul %n"u#i, %n "en"ul meTer"onian al !ermenului& Niel" ,o1r, ,a t&eorie atomi7ue et la description desp&enomenes, !rad& $r&, 3ari", 193-, & 95& 3 F& Reic1enbac1, ,a p&ilosop&ie scientifi7ue. 6ues nouvelles sur ses "uts et ses met&odes, !rad& $r&, 3ari", 193-, & 39 "P& @e are c au!orul "e re$er %ndeo"ebi la #coala lui Feidegger, cu !oa!e c nu ci!ea' nici un nume& E(i"! %n" oa!e lucruri mai riori!are #i, %n orice ca', conclu'ia "a e"!e de"!ul de general en!ru a nu-i include doar e $enomenologi> 8? a"emenea $ilo'o$ie nu are de ce "-#i +u"!i$ice dre !ul la lucru& 0unoa#!erea !eore!ic %#i oar! *aloarea in ea %n"#iK ea "a!i"$ace o !endin) care, ca a!5!ea al!ele, e"!e $irea"c en!ru om& Ai!era!ul con"ider c preocuparea de-a da un sens, din punctul de vedere al cunoaterii, metodelor utilizate pentru a cunoate e"!e li "i! de con"i"!en) #i $r leg!ur cu *ia)a& %n ace"! ca' %n" e"!e *orba de un orb care *orbe#!e de" re culori& Acea"! cunoa#!ere #i me!odele "ale aca area', dim o!ri*, !oa! *ia)a "a*an!ului> a le %n)elege e"!e dorin)a ro$und a oricui o"ed "im) $ilo'o$ic9& 1 31& CranQ, B&eorie de la connaissance etp&-si7ue moderne, !rad& $r&, ari", 193/, & //&

32

3R?0E@UA 4NTEAE0TUAA AA ARTE4


Ucri"oare c!re Andre ,re!on Dragul meu ,re!on, -7 decembrie 193/ Nd+duiam c di*ergen)a a!i!udinilor noa"!re nu era a!5! de ro$und cum mi "-a ru! cu rile+ul con*er"a)iei noa"!re de ieri "ear& De"igur, da! $iind o'i)ia mea a ar!e, g"eam %n ac!i*i!a!ea dumi!ale #i lucruri bune, #i rele& Nu u!eam "ub"crie $r +en unuia din!re domeniile ei, dar g"eam %n cellal! com en"a)ii care %mi %ngduiau ace"! "acri$iciu& Recen!, "a!i"$ac)iile e care le-am a*u! ci!ind 1oint du 9our m-au in*i!a! " m re"emne' de$ini!i* " !e *d +uc5nd e ambele lanuri> in*e"!iga)ie #i oe'ie :"e %n)elege c m e( rim aici "im lu, $r gri+a nuan)elor "au a a"ocierilor<& Aa urma urmei, era e( licabil - g5ndindu-m la demer"ul g5ndirii dumi!ale de la origini %ncoace, "un! !en!a! " "criu> nu era dec5! rea e( licabil :%n)eleg rin a"!a c "u rareali"mul "-a n"cu! %n!r-un mediu li!erar< - " $ii %nclina! " men)ii balan)a egal %n!re satisfaciile e care le aduce una i plcerile e care le rocur cealal!, ca " $olo"im cele dou cu*in!e care ne-au *enii a roa e "imul!an e bu'e ieri "ear& %n urma con*er"a)iei noa"!re, "un! "ili! " m g5nde"c c la dumnea!a nu a e(i"!a! #i robabil c nu *a e(i"!a nicioda! u> ec1ilibru %n!re cele dou domenii - $a ! e care de al!$el !o! ceea ce ai " u" "au "cri" %l do*ede#!e cu a"u ra de m"ur, a!i!udine e care ai e( lica!-o de mai mul!e ori lim ede #i $r *aria)ii "en"ibile, %n ri*in)a creia, %n "$5r#i!, nu era %ngdui! " !e %n#eli, a#a cum am $cu! eu, lu5nd, %n con$ormi!a!e cu "lbiciunea omenea"c bine cuno"cu!, dorin)a dre ! reali!a!e& E#!i deci ca!egoric de ar!ea in!ui)iei, a oe'iei, a ar!ei - #i a ri*ilegiilor lor& E ne*oie " mai " un c re$er acea"! a!i!udine ar!i'an unei ambigui!)iJ Dar #!ii c eu am ado !a! a!i!udinea in*er", $iind a roa e "ingurul de $elul meu care "-o $i $cu! de al!$elK deoarece - lucru "ur rin'!or - re" ec!ul "u er"!i)io" $a) de ace"!e in"u$icien)e nu e"!e nicioda! a!5! de u!ernic dec5! la cei care, ne$olo"indu-"e de ele, nu le cuno"c dec5! din e(!eriorK de aceea nu e"!e *orba aici dec5! de un e$ec! al nai*i!)ii& E"!e inu!il " %mi e( lic e larg o'i)iaK o cuno#!i %ndea+un"& Ea "e a$l de+a %n %n!regime %n ar!icolul pecificaia poeziei, care a marca! %nce u!ul colaborrii mele la "u rareali"m& Ea "-a a$irma! de a!unci %ncoace cu orice rile+, 5n la acel !e(! din Intervention surrealiste de" re care " uneai, dac %mi amin!e"c bine, c de'*luia o o'i)ie an!iliric :ar !rebui " ne lmurim a"u ra "en"ului ace"!ui

cu*5n!<, de al!$el in!ere"an! %n al! ar!e, $r %ndoial, dar nea*5nd ce cu!a acolo& Mie unuia nu mi "e rea e a!unci, dar a"!'i recuno"c c a*eai dre !a!e& Rm5n la con*ingerea c e"!e *orba %nain!e de !oa!e de o c1e"!iune de me!odologie, dar en!ru mine acea"! c1e"!iune rm5ne rimordial& 0e %mi a", la urma urmei, de iluminrile di" er"a!e, in"!abile, in"u$icien! garan!a!e, care nu %n"eamn nimic $r un ac! de credin) realabil, care nu "un! nici mcar lcu!e dec5! rin credi!ul ce li "e adaugJ 4ra)ionalul> $ieK dar *reau mai %n!5i coeren)a :acea coeren) " re $olo"ul creia logica a !rebui! "a cede'e e !oa! linia %n #!iin)ele e(ac!e<, "u rade!erminarea con!inu, con"!ruirea coraluluiK combinarea %n!r-un "i"!em a ceea 0e 5n %n re'en! o ra)iune incom le! a elimina! cu "i"!em& E #i o c1e"!iune de *5r"!> cum " e( lici al!$el $a !ul c ai de" re an #i de" re e(igen)ele "ale, #i deo o!ri* de" re u!erea re" ec!i* a "olici!rilor ac!uale, o a erce )ie !o!al di$eri! de a
34 35

meaJ A"!$el, %n a!omi"!ica modern, e o a*en!ur %n be'n> de"co erirea ului! a $erigilor de c!re co iii cre"cu)i %n cuburi :!ermenul a ar)ine unui $i'ician<& Nu e"!e *orba aici de tul"urarea "au de plcerea e care le o$er o imagine frumoas, ci de o con$u'ie, con$u'ie %n $a)a a ceea ce %mi lace " denume"c deruta evidenelor. 0ci nimic nu "ub'i"! din *ec1ile in!ui)ii #i orice $ilo'o$ie care nu cade la %n*oial cu acea"! nou #!iin) a lui de ce e"!e ridicol& ,ine%n)ele", "un! u"e %n di"cu)ie mai u)in re'ul!a!ele %n"ele dec5! 1eca!omba conce !elor re!in" rimi!i*e e care au ro*oca!-o& A*em aici de-a $ace cu un miraculo" care nu "e !eme de cunoa#!ere, ci care, dim o!ri*, "e 1rne#!e cu ea, #i "u")inu! de ce "olidi!a!e, #i lo*indu-"e de ce 'idB 05nd com ar ace"! mre joc cu a!i!udinea lui Gerard de Ner*al, care re$u'a " in!re %n 3almira ca " nu-#i "!rice ideea e care #i-o $cu"e de" re ea "au cu re$u'ul dumi!ale de-a de"$ace un bob "cu!ura! din c5nd %n c5nd de '*5cni!uri ca " nu de"co eri %nun!rul lui o in"ec! "au un *ierme - deoarece, " uneai, %n ace"! ca' mi"!erul ar $i di"!ru" -o )iunea mea e clar& Ea a $o"! %n!o!deauna clar> co il $iind, nu reu#eam " m di"!re' cu nici o +ucrie, $iindc nu a*eam odi1n 5n c5nd nu le " in!ecam "au demon!am ca " #!iu 8cum erau e dinun!ru, cum $unc)ionau9& Dac "u rareali"mul oa!e %ngloba o a"emenea a!i!udine al!uri de al!ele %n!r-a!5! de radical o u"e, %n"eamn c nu e dec5! o *orb goal, iar eu dore"c !o!u#i " nu $ie a#a ce*a, $ie #i pej " e'ele mele& De aceea m *oi ab)ine " iau ar!e la ni#!e di"cu)iiB %n care nu a# u!ea - $r com le'en) - " aduc dec5! un unc! 4 de *edere cel mul! demorali'an!, %n cel mai ru ca' ener*an!, nj orice ca' nedori!& %n ce m ri*e#!e, %mi e"!e, %n!r-o m"ur celj u)in egal, in"u or!abil " $iu com romi" de ac!i*i!a!ea lui 2ic!or ,rauner "au a lui George" Fugne!, de e(em lu, "au de oe'ia biogra$ic ce ca ! un loc din ce %n ce mai mare %n roduc)ia "u rareali"! : oeme de Maurice Feine de" re @ade, de Fugne!7 de" re ?nan, de dumnea!a, de Eluard #i de di*er#i al)ii de" n 2iole!!e No'iere", %n "$5r#i!, oemul - e ic - al lui Ro"eT de" re+ dumnea!a<& Am a*u! 5n acum un "en!imen! de"!ul de in!en" "olidari!)ii ca " aco r !oa!e ace"!ea, %n "il, %n $a)a a!acuriB e(!erioare, oric5! de %n!emeia!e ar $i $o"! ele& Aa $el de bine acce !a"em $r e'i!ri morala clanului "u rareali"mului& Nu-mi mai e"!e cu u!in) " o $ac, de *reme ce "un! rea e $a) %n de'acord %n ce ri*e#!e rinci iul %n"u#i al %n)elegerii din!re noi& De"igur c rm5n, %n!re dumnea!a #i mine de e(em lu, un numr ridica! de o"!ula)ii comune, ceea ce nu %n"eamn %n" c, din momen! ce a*em reri com le! di$eri!e de" re me!odele ca abile de-a "a!i"$ace ace"!e e(igen)e, nu oa!e $i *orba de colaborare, ci doar de " ri+in& A"!a *rea " " un c, %n ce m ri*e#!e, nu o " m re ed nicioda! " * condamn e$or!urileK dim o!ri*, *oi $i la ne*oie al!uri de *oi %n orice oca'ie %n care unc!ul meu de *edere *a $i com a!ibil cu cel al "u rareali"mului> olemic, oli!ic "au c1iar !ra*aliu !e1nic a"u ra imagina)iei, re"u un5nd, du cum a$irmai ieri, c g5ndirea #i demer"urile mele %n ace"! domeniu )i "e ar la urma urmei *iabile #i oa!e c1iar u!ile& %n $ond, *ei " une c nu $ac al!ce*a dec5! " con"acru o "!are de $a !& Nu o neg, dar recunoa#!e c e mai bine " $ie con"acra!& Nu )i "e are c %n)elegerea "u rareali"! *ie)uie#!e din rea mul!e ne%n)elegeri #i conce"ii mu!uale, dac nu c1iar din re$ulriJ Nimeni nu mai )ine la in!ran"igen) #i nici mcar la rigoare& %n ce m ri*e#!e, m a$lu la limi!a re!ragerilor o"ibile #i a# *rea " re*in la o mai mare clari!a!e& 3o'i)ia lui Maurice Feine, de e(em lu, mi "e are c ar u!ea $i modelul unei noi alian)e, %ngduie-mi a#adar " nu mai $iu dec5! un $el de core" onden! al "u rareali"mului& A#a *a $i mai bine #i en!ru el, #i en!ru mine& Nu e#!i de aceea#i rereJ Al dumi!ale de*o!a!, R&0&

36

DE04E4E 3REA4M4NARV A@U3RA METAC4E4044

Anain!e de-a ne obi#nui cu *ia)a, "au mai degrab - ca " nu i e(agerm - %nain!e de-a con"im)i c5!u#i de u)in " )inem "eama + de ea #i "-i limi!m, $ie #i im erce !ibil, ambi)iile, one"!i!a!ea+ c1iar #i cea mai u)in e(igen! ne im une " lum en!ru o ul!imB oar %n con"iderare roblema me!a$i'ic, en!ru a de!ermina a"!$el7 "i!ua)ia cea mai o!ri*i! e care i-o *om $ace e *ii!or %n cadrulB reocu rilor noa"!re& %n!r-ade*r, en!ru a u!ea acorda $ie #i+ celui mai mic recul %n acea"! ri*in) o "emni$ica)ie deci"i*B en!ru ca ace"! recul " a ar ca ec1i*alen!ul unui iminen)i abandon !o!al, ar $i de-a+un" ca ab"en)a oricrei +u"!i$icri #i, mai 1 mul! c1iar, ui!area de-a o$eri *reuna " %l de"emne'e dre )i re'ul!a!ul firesc al re"iunii circum"!an)elor& Ar $i 'adarnic " ne+ "cu'm ul!eriorK "e #!ie rea bine cum e#ecurile "un! %n mod7 obi#nui! di"imula!e "ub culorile "!ra!egiei& %n ace"! ca', 5n #i+ in*ocarea rogre"ului g5ndirii ar $i "u" ec!& Doar e*iden)a oa!e+ re!inde c nu e"!e& %nain!e de !oa!e, im or!an! e"!e " con"iderm nelini#!ea me!a$i'ic dre ! %n!emeia!& 0ci, oric5! de di" u#i am $i al!mir !eri " o ri*im ca e o mani$e"!are a nelini#!ii "e(uale, adie dre ! "ub rodu"ul unei cri'e de cre#!ere, !rebuie " recunoa#!er c o a"emenea a!i!udine nu re'ol* deloc roblema& 0el mul!, i oa!e a*ea ambi)ia de-a arunca o oarecare lumin a"u ra roce"ului< rin care acea"! roblem a $o"! $cu! " $ie u"& Ea nu cali!a!ea de a-i di"credi!a nici in!ere"ul "i nici *alidi!a!ea& 3roblema me!a$i'ic !rebuie u"> e legi!im, e c1iar elemen!ar " unem %n cau' lumea creia %i a ar)inem& Mo!i*ul e"!e !ocmai $a !ul c %i a ar)inem& Aegi!im, elemen!ar, dar 'adarnic& Gi mo!i*ul e"!e !o! acela c %i a ar)inem& 3u!em *edea %n acea"! "i!ua)ie re'ul!a!ul "candalului de-a $i #i de-a $i o $iin) $ini!& Mai u!em " une c urmrile e#ecului lui Mic1el"on #i al lui MorleT nu-#i ierd nimic din *aloare dac "un! !ran" u"e %n domeniul "i1ic #i c nici aici nu e(i"! a(e de re$erin) ab"olu!e> nu u!em di"cerne mi#carea m5n!ului a$l5ndu-ne e m5n!, #i nici mi#carea con#!iin)ei - adic originea #i "$5r#i!ul ei, er$ec!ibili!a!ea "au decaden)a ei im lacabil - a$l5ndu-ne %n in!eriorul ei& E"!e %ngdui! " e(!ragem din c1iar acea"! im o"ibili!a!e $ormula general care, inde enden! de orice "i"!em de coordona!e, oa!e !rece e bun dre !a!e dre ! e( re"ia *alabil a ade*rului, 4m or!an! e"!e %n ace"! ca' " ne dm "eama c ade*rul me!a$i'ic e"!e acce"ibil %n)elegerii umane, dar c, din cau'a "i!ua)iei ar!iculare a ace"!eia, cunoa#!erea ace"!ui ade*r nu re'ol* %n nici un c1i en!ru ea "i!ua)ia e lanul *i!al, a"!$el %nc5! agno"!ici"mul, care declar ace"! ade*r inacce"ibil, e"!e o gre#eal ce do*ede#!e cel u)in o %nal! robi!a!e& Da! $iind c o"e"iunea ade*rului me!a$i'ic aduce du "ine #i ne u!5nd aduce nici una din gra*ele con"ecin)e e care am $i %n dre ! " le re!indem de la o 1o!r5re a!5! de deci"i*, adic ne$iind de!erminan! %n nici un grad "au a roa e, nu !rebuie " ne mirm dac " iri!ele one"!e re$u' %n ace"! ca' " con"idere dre ! ade*r o cunoa#!ere a!5! de 'adarnic& Nu e mai u)in ade*ra! c roblema me!a$i'ic are re'ol*a!> %n!r-ade*r, !oa!e me!a$i'icile, cu condi)ia " "e $i de'*ol!a! cu o oarecare rigoare, au a+un" la "ingurul "i"!em care "a!i"$ace *di! " iri!ul> doc!rina uni!)ii e"en)iale #i a mul!i lici!)ii $enomenale& Nu con!ea', de al!$el, c o a"emenea e(clu"i*i!a!e %n ri*in)a conclu'iilor e"!e re'ul!a!ul unei ordini obiec!i*e, a unei nece"i!)i dialec!ice "au al unui o"!ula! al " iri!ului, deoarece ace"!e !rei i o!e'e, ca #i al!ele, e lanul di"cu!a!, !raduc re"u un5nd c nu "e con$und - reali!)i deo o!ri* de "!imabile&
38 39

?ricum ar $i, din argumen!a)ia receden! reie"e c o"e"iunea ade*rului me!a$i'ic nu aduce cu "ine nimic o'i!i* nici %n $a !, nici %n dre !, !ocmai $iindc e"!e o cunoa#!ere ab"olu!, adic vala"il n

afara i independent de orice condiionareD concret a e(istenei. %n con"ecin), e indica! " nu ne con"acram ac!i*i!a!ea re'ol*rii roblemei me!a$i'iceK #i a"!a nu $iindc, a#a cum "e re e! %n!runa, e"!e in"olubil, ci $iindc e"!e de+a re'ol*a! #i e dea"u ra nu acea"! "olu)ie !ran"cenden!, ci a ro(imarea reali!)ii cea"ului #i locului e"!e ceea ce-i oa!e "a!i"$ace omului im era!i*ul ca!egoric al cunoa#!erii& Trebuie deci " urmm o anumi! lucidi!a!e a"u ra noa"!r %n#ine, originile #i re'ul!a!ele "ale, "au mai degrab, la dre ! *orbind, "-i "!udiem condi)ionarea de e(i"!en)& @e %n)elege de la "ine c un a"emenea "!udiu nu oa!e $i dec5! a ro(ima!i*& @olu)ia e(ac!, de"*5r#i!, e"!e aici im o"ibil& Uni*er"ul e"!e $ini! c5nd %l conce em, iar $ormula "a e"!e deci le"ne de calcula!K dar el e"!e in$ini! a!unci c5nd !rie#!i %n in!eriorul "u, iar in$ini!a!ea "a, rela!i* !ocmai la om, con"!i!uie a!unci un ob"!acol in"urmon!abil en!ru de"*5r#irea cunoa#!erii e care ar *rea el " o ob)in lu5ndu-"e e "ine ca origine a coordona!elor #i care e"!e %n!r-ade*r "ingura ce con!ea' en!ru el, din momen! ce e"!e "ingura care )ine #i d "oco!eal de com romi!erea "a %n uni*er", %n ra or! cuB care :meri! " amin!im< el "e g"e#!e - ca " relum o $ic)iune de+a celebr #i care are #an"a de-a de*eni rolegomena oricreiB $ilo'o$ii *ii!oare - %n "i!ua)ia unor $iin)e curbe, in$ini! de la!e, !rind la "u ra$a)a unei "$ere gigan!ice, dre ! en!ru care nu o!l dec5! " o conceap ca $ini!, ceea ce #i e"!e en!ru ni#!e $iin)e cu 4 !rei dimen"iuni, dar en!ru ele !o!ul "e e!rece n mod vital ca #i+ cum ar $i in$ini!& A"!$el, lucidi!a!ea er"onal - deoarece cile "ale "e rami$ic %n $a)a rogre"ului ei la in$ini! din de!erminare %n de!erminare -l nu oa!e $i dec5! a ro(ima!i*& %n re"!, ne imaginm cu greu ceT e$ec! ar u!ea a*ea, e ace"! lan al *ie)ii, un r" un" ab"olu!, o $el de "a!i"$ac)ie $r un *ii!or de dori! ar u!ea aduce ea& 3roblema a ce va fi dup, mereu ar'!oare, are, %n ace"! ca' mai mul! dec5! %n oricare al!ul, ine*i!abil& 0u !oa!e ace"!ea, #!iin)a modern grbe#!e reali'area an!icului rece !> #!im, a!5! c5! ne e"!e %ngdui!, c na!ura e"!e re!u!indeni aceea#i& Acelea#i legi gu*ernea' lumea e(!erioar #i e cea in!erioar #i nici o "olu)ie e"en)ial de con!inui!a!e %n!re mediu #i organi"mul care *ie)uie#!e %n el nu a are unor oc1i a*er!i'a)i& To!ul e"!e mediu& Aa $el, nici o mu!a)ie bru"c nu e"!e erce !ibil %n!re ma!erie #i energia ce "e de'*luie grea ca #i ea, #i nici, %n aralel, %n!re cor ul #i " iri!ul care o"ed %n comun cu!are "au cu!are ro rie!a!e& De aceea, orice cuno#!in) e"!e bun, cu condi)ia " a!ing com le(i!a!ea concre!, ceea ce nu "e oa!e ob)ine dec5! rin rbdarea ingra! a "a*an!ului #i nu rin in!ui)ii de ar!i"!> u!em $i "iguri c ne regsim n ea, %n "en"ul $or!e al !ermenului& De $a !, aici e roblema> realitatea aspr rmne mereu de cuprins. Dar, ie#ind din nimbul oe'iilor, ne *om re"emna oare cu nece"ara mediocri!a!e arden!J @e #!ie dinain!e c re'ul!a!ul *a $i ne%n"emna!, dar mcar *om $i "a!i"$cu! "im la rigoare&
40

N?T4DA DE@3RE 4M3UR4TATEA 4N ARTA


?l?. . t*

2ede)i ace#!i !randa$iriJ @o)iei mele i "-ar $i ru! $rumo#i, dar en!ru mine nu "un! dec5! o grmad de $run'e, e!ale, )e i #i !ul ini& L, "c1i'o$ren, .. de ani

3. @azele pentru o condamnare a artei pure *de#!e de"!ul de re ede c ac)iunea e(erci!a! de orice o er de ar! "e da!orea' nu e$ec!ului unei $or)e "im le a"u ra unui unc! de a lica)ie unic, ci, dim o!ri*, unui ame"!ec de influene ale cror !erenuri "un! nu numai mul!i le, ci mai ale" e!erogene #i oa!e con!radic!orii& 0eea ce "e nume#!e %ndeob#!e emo)ie ar!i"!ic e"!e deci din acea"! ricin ntotdeauna ec&ivoc. 4n!eligen)a, "en!imen!ali!a!ea, a$ec!i*i!a!ea, rin!re al!ele, au de c5#!iga! din ace"! $a ! %n di*er"e grade> oa!e c e(i"! o energie ar!i"!ic " eci$ic, o esen a artei, dar cine "e limi!ea', $ie #i cu !i!lu ro*i'oriu, la lanul $enomenal, "ingurul acce"ibil ob"er*a)iei, nu oa!e " ob"er*e dec5! elemente constitutive ale artei. %n ace#!i din urm ani "-au %nregi"!ra!, mai cu "eam %n domeniul ic!urii, "cul !urii #i al oe'iei, unde urgen)a unor a"emenea !en!a!i*e era deo"ebi! de "en"ibil, e$or!uri "u")inu!e #i c1iar delibera!

"i"!ema!ice de-a de"co!oro"i o era de ar! de orice $el de 'gur "!rin "co ului ei ar!i"!ic e(ac!, de-a o purifica, du cum "-a " u"> oe'ie ur, ic!ur ur e!c& Dac ace"!e mi#cri nu ar $i $o"! a!5! de nein!eligen!e, ar $i a*u! dre !ul la re" ec!ul da!ora! cura+ului ne$erici!& E"!e, %n!r-ade*r, a rioric "!imabil, dar numai a rioric, " re$u'i ca emo)ia ar!i"!ic " $ie ro*oca! "au a+u!a! de " ri+inul $r an*ergur e care in$la)ia "en!imen!al, de e(em lu, e"!e !o!deauna ga!a " %l o$ere& 0om romi"uriB in"!aur5ndu-"e a roa e e(clu"i* %n $a*oarea "ubiec!ului, urm rirea ar!ei ure "-a con$unda! %n c1i c5! "e oa!e de $ire"c cu $ugK "ubiec!ului, care nu a mai $o"! !ra!a! dec5! ca re!e(!, dac nu dre ! conce"ie, "acri$iciu, cel u)in ca unc! de lecare& Dar, %n $ond, acea"! negare a "ubiec!ului, a!5! de "educ!oare %n a aren), cumulea' incon*enien!ele unei con$u'ii #i deo o!ri* e cele ale unei reri reconce u!e& %n!r-ade*r, %n ic!ur, de e(em lu, e"!e lim ede c "ubiec!ul +oac un rol o u" %n cu!are "au cu!are !ablou> aici e"!e un elemen! la care ic!orul lucrea' ca "-l $ac ui!a! %n ro$i!ul armoniilor liniare "au croma!ice, dincolo e"!e re'ul!a!ul $inal cruia %i e"!e "ubordona! orice mi+loc de e( re"ie> ce*a de rodu" #i nu de re rodu"& @e im une deci, %nain!e de-a merge mai de ar!e, " ado !m o !erminologie mai u)in ambigu> %n rimul ca', ne a$lm mai degrab %n re'en)a unui o"iect dec5! a unui "ubiec!> obiec! :c1i , ei"a+, imagine< de ic!a!, adic e +um!a!e de re rodu", e +um!a!e de !ran"$orma! %n mod "ub!il #i delica!, acea"! !ran"$ormare $iind, $a ! unanim recuno"cu!, ar!ea " eci$ic a ar!ei ic!urale& 4n cel de-al doilea ca', a*em de-a $ace cu o com o'i)ie, cu un ade*ra! su"iect al crui rinci iu ac!i*, de #ind cu mul! ic!ura ri*i! ca o"ibili!a!e de!ermina! de e( re"ie, de ar!e de-a o di$eren)ia, %n ce ri*e#!e con)inu!ul ei, de o com o'i)ie "cul !ural "au oe!ic, de e(em lu, o leag direct de pro"lema general a imaginaiei empiriceE. E gra* " negli+m acea"! di"!inc)ie $undamen!al, mai ale" c5nd de"*5r#im con$u'ia a"!$el in"!aura! de ignorarea me!odelor de cerce!are "i1ologic ce %ngduie de"co erirea, "ub o ne*ino*a! com o'i)ie mani$e"!, a unui i ocri! "ubiec! la!en! de un in!ere" mai u)in di"cu!abil dec5! aco erm5n!ul "u-& 05! de" re rerea reconce u! anun)a!, ea con"! %n deci'ia de-a elimina ca $iind literare !ablourile cu "ubiec!, deoarece
2om erce e acea"! o o'i)ie cu !oa! lim e'imea dori! dac ne *om re$eri, e de o ar!e, la !radi)ia 0e'anne-3ica""o> e$or! de !ran"$ormare a unui obiec! da!, iar e de al!a la !radi)ia Gu"!a*e Moreau-Dali, ic!ur reali"! a unui "ubiec! imagina!& 3roblema nu con"! a!5! %n a #!i dac "ubiec!ul la!en! e(i"! obiec!i* %n com o'i)ia mani$e"! :e(em lu> *iolul din 8ulciorul " ar!9 al lui Greu'e<, ci %n a !ul c acea"! com o'i)ie mani$e"! e"!e lega! de o anume a$ec!i*i!a!e de ce"!a #i c nu ac)ionea' a"u ra ei dec5! rin in!ermediul "u& 42 43

5n %n re'en!, !o!u#i, nimic nu o$er cer!i!udinea c ceea ce meri! " $ie lua! re onderen! %n con"iderare e"!e ceea ce e mai " eci$ic din unc! de *edere ic!ural& Elemen!ul ace"!a e de ar!e de-a $i cel mai ireduc!ibil #i cei ce ro"!e"c %n $a)a lui, ca #i a core" onden)ilor "i din mu'ic #i din al!e domenii, cu*in!ele de indici"il "au inefa"il nu $ac dec5! " ado !e o"!ura ridicol de-a "oco!i e(!a'ia)i dre ! !enebre abi"ale ni#!e $enomene a cror %n)elegere anali!ic nu-i "ca rimului $i'ician "au $i'iolog oric5! de u)in " eciali'a! "au a*er!i'a!& @e #!ie, mai e oare ne*oie " o " unem, c armoniile culorilor, $ormelor, liniilor e!c& "e reduc la numr& Ciecare culoare e"!e "en'a)ia rodu" a"u ra re!inei de o und de o $rec*en) de!ermina! #i al crei numr de *ibra)ii e "ecund en!ru ca organul uman al *ederii " $ie a$ec!a! !rebuie " $ie cu rin" %n!re cu!are #i cu!are ci$r, %n ca' con!rar $ie nee(i"!5nd *reo "en'a)ie, $ie c un al! organ ar $i im re"iona!, %nc5! erce )ia ar $i, de e(em lu, audi!i* #i nu *i'ual& 4a! cum, %n acela#i !im , " eci$ici!a!ea ar!elor la"!ice %n ce ri*e#!e uri!a!ea lor e"!e redu" la ade*ra!a "a im or!an)> $r %ndoial c e(i"! o diferen calitativ %n!re, " " unem, cele dou !i uri de im re"ii con"idera!e, dar nu i %n!re ra or!urile lor re" ec!i*e, adic %n!re un acord croma!ic #i un acord mu'ical, din momen! ce ambele re re'in! ra or!uri de numere din!r-o aceeai "erie ne%n!reru !& 4n ace"! $el, a!i!udinea celor ce e(al! %n armonia culorilor #i a ro or)iei "u ra$e)elor e"en)a !ran"cenden!al a ic!urii, %n acordul "une!elor e cea a mu'icii #i a#a mai de ar!e, de*ine roblema!ic, deoarece, ca " ne limi!m la e(em lele da!e, indi$eren! c e"!e *orba de o a!i!udine "au de cealal!, %n o$ida di$eren)ei organului care erce e, ceea ce e"!e erce u! e !o! un ra or! numeric al na!urii in*ariabile 1& Aa $el, "e oa!e ca ro or)iile $ormelor " $ie redu"e la ni#!e e( re"ii numerice rela!i* "im le :"ec)iunea de aur, de e(em lu<
1

3u!em a ela aici la $enomenele de audi)ie colora! care "un! ca o ilu"!ra)ie a uni!)ii $unciare a ra or!urilor armonice,

dincolo de " eci$ici!a!ea ner*ilor, %n!r-o m"ur mai general dec5! "ine"!e'iile, rela!i* rare, e *orba de $a ! c, a!unci c5nd ne bucurm de o o er de ar! rin "im)ul " ecial cK erce e, celelal!e "im)uri "un! cu ace"!a din urm %n coresponden a"stract. 44

ce o! !rece dre ! e(presia matematic a armoniei3 #i care gu*ernea' de al!$el ar1i!ec!ura, "cul !ura : ic!ur $r culori %n !rei dimen"iuni< #i dan"ul care, e de al! ar!e, "e a"ocia' mu'icii de+a di"cu!a!e& A#adar, %n ar!ele la"!ice "e o! de" rinde dou elemen!e an!agoni"!e, care re re'in!, %n ro or)ie *ariabil, r)i con"!i!u!i*e ale oricrei o ere #i care nu se com"in ntre ele, *ariind c1iar %n "en" in*er" unul $a) de cellal!& 3rimul e"!e armonic #i %#i g"e#!e e( re"ia cea mai $ru"! %n mu'icK al doilea )ine de imagina)ie, a are %n "ubiec! %n "en"ul e(ac! al !ermenului #i ar $i u!u! $i denumi! poetic dac oe'ia nu "-ar $i anga+a! #i ea e calea uri!)ii, *'5ndu-#i $inali!a!ea %n!r-o roblema!ic armonie a "ilabelor %n care e"!e %n orice ca' ueril " credem c nu in!r nici o re re'en!are -, #i n-ar $i $cu! nici un e$or! %n domeniul ei de-a "e li "i de con)inu!& %n ace"!e condi)ii #i %n li " de ce*a mai bun, *om numi ace"! al doilea elemen! :acea"! a doua *ariabil inde enden!, cum ar " une un ma!ema!ician< liric, %n)eleg5nd rin ace"! !ermen, %n con$ormi!a!e cu de$ini)ia e care i-am da!-o %n al! ar!e, e(clu"i* ceea ce primete din partea imaginaiei
Meri! "-l ci!m aici e Arne Fo"eQ> 805nd *orbim de ro or)iile +u"!e ale unei o ere, de lungimea bine o!ri*i! a unei buc)i mu'icale, de im re"ia agreabil e care con!inu " o la"e o com o'i)ie, ar $i *orba de mani$e"!ri care %n reali!a!e con"!i!uie Wcom lemen!ul ab"!rac!I al celorlal!e "im)uri& Din cele " u"e mai "u", "-ar u!ea !rage conclu'ia a aren! arado(al c, %n de"$!area de"*5r#i! e care o o$er o o er de ar! e( rima! %n !oa! leni!udinea ei #i ma!erialmen!e er$ec!, !oa!e "im)urile "un! %n!r-o ac!i*i!a!e ab"!rac!9& :3re$a) la o e( o'i)ie de la Galerie de la Renai""ance, 3ari", 193-&< A "e *edea !ra!a!ul lui Auca 3acioli di ,orgo, *e divina 1roportione, 2ene)ia, 15=9 : lan#e de"ena!e de Da 2inci<, care a a*u! in$luen)a #!iu! a"u ra ar!i#!ilor Rena#!erii& Ri!mul nu e"!e %n cau'& Aucrrile lui 3iu" @er*ien i-au $cu! e(i"!en)a e*iden!, d5nd o"ibili!a!ea " $ie m"ura!& 3u!em con"idera, %n con"ecin), c ri!mul m oe'ie are o reali!a!e au!onom, con!rar armoniei& Cire#!e, din ace"! ucru nu re'ul! c el con"!i!uie re"or!ul rinci al, #i nici mcar un elemen! n!ere"an!& %n leg!ur cu ace"!e robleme "e o! con"ul!a cu $olo" o u"culul 1 Aud Xig Mlage", 6om 4esen des 0&-t&mus) ri!mul e"!e un $enomeri *i!al e ire , rin ar!i$iciul m"urii, in!eligen)a %ncearc " %l concea ca e re*enirea en!icului, %n !im ce el mani$e"! doar re*enirea a"emn!orului& 45

afective o anumit capacitate spontan de e(pansiune, de proliferare i de ane(are tendenioaseE. @e cu*ine acum " "!abilim *aloarea $iecruia& Armonia, mai %n!5i, a are ca o mediere %n!re o "!ruc!ur ma!ema!ic general #i un organi"m "en'i!i*& Aa rima *edere, are arado(al c, de#i e"!e ba'a! e numr, e$ec!ul ei e"!e direc! $i'iologic #i nu in!elec!ual, a#a cum ne-am a#!e !a $r *reun !emei& 3roblema "e lmure#!e dac ne g5ndim c e(i"! o "!ruc!ur ma!ema!ic a uni*er"ului, care gu*ernea' a!5! omul, c5! #i mediul :ace#!i doi !ermeni nea*5nd de al!$el o *aloare ab"olu! dec5! %n de lorabilul limba+ an!ro ocen!ric<, de in'5nd $r %ndoial %n ul!im anali' de rinci iul economiei :a#a cum !inde " demon"!re'e, de e(em lu, calcularea ung1iului o !im al di" unerii %n elice a $run'elor e o !ul in en!ru rece !area ma(im a ra'elor "olare< #i de care de ind la r5ndul lor a!5! mor$ologia cri"!alelor, c5! #i ri!mul cre#!erii coc1iliilor #i lan!elor& @e are c la!ura ar!ei ce e(!eriori'ea' acea"! $ormul uni$orm rin di*er"ele ei aco ermin!e concre!e #i %n de!rimen!ul ace"!ora din urm, oa!e $i de$ini! mai %n!5i ca inutil e(altare a unei condiii structurale de e(isten #i c1iar ca "educ)ie mediocr rin e(celen), dac )inem "eama de ericuloa"a !endin) ce %mbolde#!e " iri!ul la re e!i)ie #i de lene, %n care in"!inc!ul de con"er*are %#i g"e#!e ne%ndoielnic ro$i!ul in$ailibil, care %l %nclin " "e la"e inclu", din!re o"sesiile de asemnare :ce "e do*ede"c %n general un $ermen! "i1ic deo"ebi! de ac!i* #i con"!an!<, numai rin!re cele mai imedia!e, dar !o!oda! #i cele mai u)in com romi)!oare din!re ele> a"emnrile de $orm #i de ri!m, ideali'a!e e dea"u ra de numr -& A aren)a "!a!ic a unei armonii e care e !im ul " o numim, %n" en!ru a ne %nde r!a de ea, uni*er"al, e"!e !radu" de ic!ur, "cul !ur "au ar1i!ec!ur
1 -

0$& 0ec&erc&es p&ilosop&i7ues, !& 42, & 3-N& @e #!ie c reali'area a"emnrii e"!e $unc)ia $undamen!al a g5ndirii> 8?rice "!udiere a o era)iunilor g5ndirii a+unge " dea un loc ca i!al no)iunii #i "en!imen!ului de a"emnare& @e are c e"!e realmen!e una din!re ca!egoriile e"en)iale, oa!e c cea mai e"en)ial, a cunoa#!erii ro riu-'i"e, %n condi)iile %n care acea"!a de #e#!e "en"ibilul ur9& D& 3arodi, ,e sentiment de ressem"lance, 0evue de 1&ilosop&ie, 193=, ar!ea 4, & 19N& 3u!em merge c1iar mai de ar!e, /.

%n orice morfologie frumoas, %n care an"amblul drii de "eam e"!e da! %n "imul!anei!a!e " a)ial, %n !im ce a aren)a "a dinamic e"!e re'en!a! %n aralel "im)urilor com lice :care )in de aceea#i

"!ruc!ur< %n orice evoluie frumoas rin dan", mu'ic #i oe'ia ur %n care o era "e de'*ol! ri!mic %n !im & 3are cu ne u!in) " *edem %n acea"! e(al!are a "!ruc!urii ideali'a!e al!ce*a dec5! o mgulire fa de sine printr-un ocol apropiat, da! $iind c ace"!e cerce!ri nu ar u!ea a*ea dec5! o $inali!a!e de complezen, nere*endic5ndu-#i nici mcar :"au a!5! de gra!ui! %nc5! e"!e ri'ibil< un )el de cunoa#!ere, a#a cum ar u!ea $ace cu "ucce" %n ace"! domeniu al armoniei #i al ri!mului geome!ria "au acu"!ica& /. Impuritate i imaginaie
#u e nimic de ateptat de la frumusee.

Din cele c5!e*a lucrri riguroa"e #i de al!$el %n ma+ori!a!e recen!e 1 e care #!iin)a e"!e!ic, %n general a!5! de inu!il, le oa!e re'en!a $r a re1en"iune la un e(amen roba!oriu "e*er, re'ul! c elemen!ele 'i"e pure, din orice ar!, odinioar cali$ica!e dre ! indicibile #i ine$abile, "e do*ede"c reduc!ibile la numr& Gi, du
are-"e, #i ar!a c nu e(i"! nici un roce" in!elec!ual "au a$ec!i* care " nu $ie ba'a! e $enomenul de a"emnare, a crui inciden) a"u ra $iecrei $unc)ii men!ale e"!e regre!abil c nu a $o"!, ca " " unem a#a, nicioda! "!udia! 5n acum& 1 Cac alu'ie la cr)ile lui G1TQa ce a lic 8ma!ema!icile "ublime9 la "!udiul ar!elor la"!ice #i la cele ale lui @er*ien care, con"ider5nd omul dre ! un "i"!em $i'ic de energie rela!i* %nc1i", acord un loc re onderen! rinci iului lui 0urie :di"ime!ria e"!e condi)ia unui $enomen, iar "ime!ria a %nce!rii "ale< %n e( licarea n!murilor mu'icii #i oe'iei& Cire#!e, ace"!e lucrri "un! "c1ema!ice #i e(i"! o anumi! 'on de inde!erminare %n!re "!ruc!urile e care le de$ine"c #i reali!a!ea o erelor de ar!, c1iar #i %n ri*in)a formei ace"!ora, deoarece ea nu oa!e " nu ne in$luen)a! de con)inu! A"!$el, e recomandabil " dm do*ad de oarece "u le)e +Y a licarea lor& E"!e ceea ce a %n)ele" er$ec! F& Cocillon %n "cli i!oarea "a lucrare & e des 8ormes, care din ace"! unc! de *edere e"!e un model de m"ur& @e X)elege de la "ine c lec!ura ei nu e de"!ina! crerii unei mai bune o inii de" re Wemen!ele pure ale ar!ei, %n o$ida "co ului e*iden! urmri! de au!or& 47

cum am *'u!, u!em con"idera c armonia #i ri!mul nu urmre"c dec5! " e(!rag din orice *e#m5n! concre! "!ruc!ura, "!a!ic %n!r-un ca' #i dinamic %n!r-al!ul, a mor$ologiilor #i a e*olu)iilor na!urale& Din ace"! unc! de *edere, elemen!ele ure ale ar!ei a ar dre ! rada ob)inu! rin urmrirea in!ere"a! a ace"!ei "!ruc!uri ma!ema!ice a uni*er"ului, a+un" erce !ibil rin u!ili'area mecani"melor "en'oriale con"!rui!e ele %n"ele du acela#i ci$ru& 3rin o o'i)ie, *om denumi %n c1i comod impure celelal!e elemen!e con"!i!u!i*e ale ar!ei& 0on!rar rimelor, care "un! $ormale, ab"!rac!e #i, %n!r-o oarecare m"ur, obiec!i*e, ace"!ea din urm %#i !rag originea din coninutul ac!ual "au *ir!ual al contiinei) "en!imen!ali!a!e direc! "au "imbolic, dorin)e #i amin!iri con#!ien!e "au incon#!ien!e e!c& Ele $ormea' ar!ea trit, deci rela!i* individual a o erei& %n ace"! "en" o! $i ele denumi!e su"iective, dar a!unci e"!e u!il " ne amin!im c ace"! !ermen nu !rebuie " i !rimi! cu g5ndul la o o o'i)ie e(i"!en)ial, ci la o "im l di$eren) de "i!uare " a)ial, nein$luen)5nd na!ura ro$und a elemen!ului; con"idera!, dac, a#a cum am %ncerca! " ar!, e"!e ade*ra! c> anumite reacii i constelaii afective primordiale pe care nu le gsim uneori la om dect n stare de virtualiti corespund unor fapte e(plicit i curent o"serva"ile n restul naturii 3. 4m uri!a!ea %n ar! )ine %n $ine e(clu"i* de imaginaia empiric/, %n)eleg5nd rin acea"! e( re"ie ca aci!a!ea de u!ili'are a 7 concre!ului %n "co uri cel mai ade"ea a"ionale, dar %n care ar!ea unei anumi!e in!elec!uali!)i %ncorda!e nu e"!e deloc negli+abil, + Trebuie de al!$el " admi!em c fa"ulaia :$unc)ie liric, imagina)ie di$luen!, a"ocia)ie liber a ideilor e!c&< nu e"!e nicioda! !o!al "cu!i! de interpretare :!endin)e #!iin)i$ice uni!are de "i"!ema!i'are !eore!ic e!c&< #i nici, in*er", in!er re!area nu e"!e "cu!i! de o im ur #i deliran! $abula)ie, dar rin $a !ul %n"u#i e(!rem de i acce !abil #i demn la r5ndul ei de in!ere" #i "!udiu&
1

0$& "!udiile mele, ,a +ante religieuse, +inotaure, nr& 5, & -3 "PK +imetisme et 1s-c&astenie legendaire, i"id., nr& 7, & 5 "P& @e cu*ine " de"emnm rin cu*5n!ul imaginaie, $olo"i! $r cali$ica!i*, facultatea unic de viziune ce se e(ercit, su" diferite modaliti, de la percepie pn la vis, trecnd prin reprezentare i &alucinaie2 cadru a riori al sensi-l "ilitii2 capacitate de punere n imagine, adic de apercepie spaial. 48

@e are c ne a$lm %n ace"! ca' %n re'en)a celor mai bune ci e care con#!iin)a o oa!e a uca en!ru a a+unge la "a!i"$acerea "a& %n "!area ac!ual embrionar a $enomenologiei *i"ului, a bolilor men!ale, a mi!ului #i a $a !ului liric, nu e"!e deloc o"ibil " ne e( rimm %n mod *alabil cu o mai mare reci'ie& 0u !oa!e ace"!ea, e"!e e*iden! c indi*iduali!a!ea e"!e im lica! de ace"!e fantasme %n!r-o ro$un'ime mul! mai im re"ionan! dec5! ar u!ea $i rin '5mbe!ele com lice ale armoniei& %n grade di$eri!e, e care e"!e indica! " le !recem ra id %n re*i"!, elemen!ele im ure care, con!rar an!agoni"!elor lor, rm5n ireduc!ibile la numr "au la *reo ab"!rac)ie de ace"! $el #i "un!, %n con"ecin),

"ingurele care re'in! in!ere" rin ele %n"ele, in!er*in %n di$eri!e ar!e& %n ar1i!ec!ur #i %n mu'ic, abia de au dre ! de ce!a!e& %n!r-ade*r, ele nu o! a rea %n nici un c1i %n cea din urm dec5! %n tim"rul no!elor :$ac!or %n general ne"emni$ica!i* %n ra or! cu ceilal)i, de e(em lu %nl)imea "une!elor<, iar %n rima, doar %n de"!ina)ia monumen!ului :de unde #i importana imaginativ unic a Burnului @a"ei'. 05n!ecul aduce cu "ine gla"ul omene"c, iar dan"ul - cor ul omene"c, care nu +oac doar un rol ab"!rac! :mor$ologie e"!e!ic a cor ului e( rima! rin!r-o rogre"ie geome!ric #i adi!i* !o!oda!, ro or)ional egal cu "ec)iunea de aur, care e( rim la r5ndul ei o rela)ie %n!re dou mrimi, a"!$el %nc5! cea mai mare " $ie $a) de cea mai mic recum "uma ambelor $a) de cea mai mare<, ci #i un rol emoional i mitic de mare cali!a!e ca su"strat al se(ualitii #i etalon al antropomorfismului3. :2om a recia im or!an)a ace"!ui $ac!or din urm re$erindu-ne, rin!re al!ele, la !e1nica de"c5n!ecului&< ?ricum ar $i, %n dan", #i mai ca!egoric %n "cul !ur, mai ale" %n m"ura %n care oa!e $i con"idera! #i $olo"i! ca rocedeu de ma!eriali'are a
0or ul e"!e, din mo!i*e e*iden!e, un e(em lu ri*ilegia!, dar $ire#!e c = a"emenea di"ociere a elemen!elor ure #i im ure e"!e o"ibil %n orice unitate estetic) a"!$el, %n!r-o culoare, elemen!ul ur e"!e culoarea ab"!rac!, im re"ia luminoa" re'ul!5nd acea"! culoare, $iind, %n!r-un $el, literatura acestei culori) 3re'en) ac!ual "au *ir!ual a !u!uror elemen!elor a cror culoare e"!e& A"!$el, cu!are alba"!ru, cel al liniei " ec!rale C din " ec!rul 1idrogenului, de e(em lu, e"!e indi"olubil o radia)ie de =,/N n lungime de und #i de nuan)a cu!ror oc1i aZba#!ri, a cu!ro ie!re re)ioa"e alba"!re, a $ricii, a *enelor e!c& /9

dorin)elor, elemen!ele im ure "e im un de+a e(amenului #i "eB re'in! %n!r-un mod com le(, adic, la r5ndul lor, cu mi+loace de+ ac)iune di*er"e #i de *aloare inegal& Din!re ele, !rebuie mai %n!5i " acordm loc sentimentalitii) rolul ei are a $i de"!ul de con"!an!, dar nu rea $ecund, $iind un $el de in$la)ie ba'a! e re+udec)i de e oci #i locuri, al creA "!udiu are " )in %n rimul r5nd de domeniul "ociologiei, cu e(ce )ia oa!e a stilurilor "au a cristalizrilor care o *e1iculea' "imbolic> $al"a an!ic1i!a!e a "ecolului al L244-lea, $al"ul cre u"cul7 #i $al"ele ruine ale roman!i"mului, $al"ele ma#ini, %ndeo"ebi $al"ele manec1ine-au!oma!e ale "en"ibili!)ii con!em orane, %n generalB ceea ce ar !rebui oa!e numi! convenionalismul spontan. @e cade " no!m a oi ac)iunea cre"c5nd a sentimentelor, nostalgice) a!rac)ia )inu!urilor e(o!ice, a ci*ili'a)iilor di" ru!e, al inocen)ei co ilre#!i, a *5r"!ei de aur "ub !oa!e $ormele "ale, inclu"i* a u!erului ma!ern care are a $i ul!ima "a %n!ruc1i are, oa!e c cea mai e(ac!, dar oa!e !o!oda! "imulacru nu mai u)in ilu'oriu7 dec5! receden!ele& %n "$5r#i!, !rebuie " men)ionm de capacitatea de identificare cu eroul, care $ace ra*agii %ndeo"ebi mD cinema, !ea!ru #i roman #i de" re care ul!imul cu*5n! are " $% $o"! " u" de "i1anali'1& %n general, ace"!or elemen!e crora nimic nu le garan!ea', %n cea mai mare ar!e a !im ului, nece"i!a!ea liric, ci %n ri*in)a, crora, dim o!ri*, !o!ul %ndeamn la cea mai mare "u" iciune7 nu !rebuie " li "e acorde o oarecare *aloare dec5! %n ca'uri ri*X legia!e #i $oar!e rare& Aici "e cade " $im e(!rem de "e*eri> di"credi!area %n care !rebuie )inu! li!era!ura nu *a $i nicioda! rea e(agera! dac ne g5ndim la "ordidul "co ului urmri! de+ "crii!or> "educerea rin a"emnarea a*an!a+oa" a or!re!ului
1

%n ul!ima *reme "-a con"!a!a! a ari)ia unui "oi de er$ec)ionare a ace"!ei7 iden!i$icabili!)i cu eroul& @e are, %n!r-ade*r, c e$or!ul anumi!or au!ori :Marceli 3rou"! %n c1i mai "cola"!ic, Rame" RoTce mai imedia!< de-a ro une - mai muld dec5! de-a re"!i!ui, a#a cum "e a$irm uneori cu nai*i!a!e - un $lu( "i1ologici %n in!egri!a!ea "a ne%n!reru ! !rebuie lua! dre ! de"*5r#irea ace"!ei !endin)ei E"!e clar c ace"! $lu( "er*e#!e la nlocuirea, %n "en"ul !are al !ermenului, e+ dura!a lec!urii, a celui a ar)in5nd ci!i!orului, a"!$el %nc5! $unc)ia de di"!ragere a o erei de ar! " "e e(erci!e c5! "e oa!e de com le!& 50

re!u#a! :%n bine "au %n ru, %n $unc)ie de gu"!urile $iecruia<& 05! de" re ambi)iile cele mai %nal!e ale li!era!urii #i %ndeo"ebi ale oe'iei, nu "-a do*edi! nicioda! 5n acum c ar $i %n!emeia!e& 0el mul!, u!em in*oca %n " ri+inul lor bene$iciul %ndoielii, #i a"!a doar %n $a*oarea c5!or*a o ere realmen!e dic!a!e e care " le u!em ci!a #i care, re re'en!5nd a!unci e$ec!ul bru! al imagina)iei em irice, "un! a"imilabile ca a!are ireduc!ibilelor *i"e din "omnul ro$und "au anumi!or deliruri de'*ol!5ndu-"e din ele %n"ele #i $r *reo in!er*en)ie e(!ern, care nu "e alimen!ea' dec5! rin!r-un "oi de au!o$agie con!inu ce nu e(clude o roli$erare e idemic& ?ricum, elemen!ele im ure ale ar!ei, %m reun cu mo#!enirea mi!urilor, ro un "ingurele ma!eriale a"u ra crora "e oa!e lucra cu $olo" en!ru izolarea faptului de imaginaie, ca ac!i*i!a!e di$luen!, demer" direc! o u" celui ce con"! %n %ncercarea de-a i'ola elemen!ul la"!ic al ar!ei #i care $ace $igur de "arcin rimordial dac e u" al!uri de de"$r5ul ace"!a arogan!, u!ili'abil cel mul! %n "co urile cele mai u)in glorioa"e %n cea"urile de "lbiciune, de de re"ie "au c1iar, mai elemen!ar, de lic!i"eal 1& Din ace"! unc! de *edere, e"!e urgen! " a*em %n *edere crearea #i "i"!ema!i'area me!odelor

e( erimen!ale e(!rem de riguroa"e, ada !a!e ro*ocrii, con!rolrii, cla"rii #i in!er re!rii $enomenelor "i1ice> " abandonm de"ue!udinea ar!i"!ic en!ru
Unii "un! mai %ngdui!ori #i a!ribuie ar!ei un "co ro*oca!or, cum $ace George @orel, care "crie, de e(em lu %0efle(ions sur la violence, ed& a 2i-a, 3ari", 19-5, & 3.=<> 8Ei :mar(i#!ii< !rebuie " ri*ea"c ar!a ca e o reali!a!e care $ace " "e na"c idei #i nu ca e o a lica)ie a ideilor9, ro o'i)ie care, nu e inu!il " remarcm, de inde %ndea roa e de o conce )ie general con$orm creia ar!a ar $i an!ici area $ormei celei mai %nal!e a roduc)iei %i"id., & 377"P<& ?ricum ar $i, u!em r" unde unei a"emenea conce )ii c> 1& e!erogeni!a!ea com onen!elor ar!ei :i"cu"in), in" ira)ie e!c&< $ace ca o"ibili!a!ea u!ili'rii "ale ca documen! " $ie $oar!e redu"K -& rin na!ura "a de mgulire, ar!a e"!e mai u)in adec*a! dec5! oricare al! lucru en!ru a $ace " "e na"c idei #i c are, dim o!ri*, deo"ebi! de a ! " adoarm, " re ro$i!ul *reunei rumegri de im re"ii #i amin!iri, im era!i*ul de cunoa#!ere al " iri!ului& %n "$5r#i!, e"!e un $a ! a!en! acela c re'ul!a!ele medi!a)iei a"u ra #!iin)ei :e i"!emologia< "un! "en"ibil mai ecunde Gi mai "olide dec5! cele ale medi!a)iei a"u ra ar!ei, adic ale e"!e!icii& 0$& ;ucrrile lui MeTer"on, ,ac1elard, Reic1enbac1, 0arna , CranQ e!c, care de$ine"c noile moduri de g5ndire re!in"e de de'*ol!area #!iin)elor $i'ice&

51

a con"!i!ui o fenomenologie general a imaginaiei, e l5ng care o erele de ar! nu *or a*ea mai mul! *aloare, in!ere" #i ondere dec5! o! a*ea %n ra or! cu !eoriile #!iin)i$ice rodu"ele !e1nicilor indu"!riale e care le creea' ace"!ea& De al!$el, nu e"!e o %n!5m lare c e"!e)ii "e in!ere"ea' a!5! de mul! de puritatea de linie ace"!ora :" ne g5ndim la $u!uri"m< #i negli+ea' com le! re)ioa-l "ele a or!uri ale celorlal!e %n domeniul cunoa#!erii, a or!uri ce+ modi$ic necon!eni! da!ele roblemei %n"e#i a con#!iin)ei1& Ca !ul c o a"emenea a!i!udine acord un loc re onderen! + rigorii %n de'a*an!a+ul liri"mului e"!e o a aren)& Mai %n!5i, ar !rebui " demon"!rm c liri"mul nu e"!e riguro"> manifestrile sale literare nu "un!, %n!r-ade*r, dar nu e indica! " le re)inem& Ele !ind, ce-i dre !, " elimine $ac!orii cei mai u)in *alabili ai com onen!elor li!erare, dar )in rea mul! de me!od #i de carac!e-+ ri"!icile ace"!eia en!ru ca o condamnare a unora " nu o a!rag du "ine #i e a celorlal!e -& Al!$el " u", en!ru demen)i, ro-l blema cali$icrii nu "e une, ea "e une rea ade"ea en!ru oe)i&7 %n re"!, canali'5nd energia liric e cile mai u!ili'abile din unc! de *edere oe!ic ale e( erien)ei "i1ologice "ur rin"e "au ro-7 *oca!e, u!em $i "iguri dinain!e c ac)iunea ei nu *a %nce!a " "e 4
1

0a " ne e( rimm $oar!e gro"ier, #!iin)a, a#a cum "e re'in! ea ac!ualmen!e, oa!e !rece dre ! un "!udiu al lumii inde enden! de orice cen!ru [ er" ec!i*, iar !e1nicile care deri* din ea dre ! %ncercri de acomodare cili acea"! lume e(!erioar :%n $a ! #i rin de$ini)ie<> complezene $a) de ea&Z @ime!ric, o erele de ar! re re'in! %ncercri "imilare %n ra or! cu lumea con#!iin)ei> !o! com le'en)e& @-a %n!5m la! uneori ca oe'ia #i li!era!ura " $ie u"e %n o o'i)ie, a"!$el %nc5! oe'ia " a ar ca un $el de an!ili!era!ur& E"!e o a!i!udine "educ!oare, da care con"! %ndeo"ebi %n a lua cam ri i!, %nc o da!, dorin)ele dre ! reali!)i ro$und& ?r, aici, ca #i al!unde*a, !rebuie " re!indem ca di"cu)ia " $ie ur!a)i %n $unc)ie de o "!are de $a ! ob"er*abil #i e dea"u ra %n $unc)ie de liniile i $or) ce "e la" de"lu#i!e, #i nu rin in!ermediul unor $ormule a priori al cari rim incon*enien! e"!e acela c admi!em e $uri#, "lu+indu-ne de ele o"ibili!a!e idealului e care %l ro un, $r a ne mai une %n!rebarea dac de$ini)ia ace"!u ideal nu im lic *reo con!radic)ie %n *ir!u!ea concomi!en!elor "au e(cluderile de+a recuno"cu!e ca $iind nece"are& %n li "a ace"!ei recau)ii, con"idera! %n geome!rie, unde recede orice demon"!ra)ie, dre ! elemen!ar, ne e( unen ri"cului de-a *5na 1imere> e dre ! c !ocmai %n acea"!a e $cu! mul! rea le"nd #i mul! rea %n general " re'ide oe'ia& 52

$ac "im)i!, de!ermin5nd %n mod re onderen! modali!)ile concre!e ale ac!i*i!)ii %n"e#i care o anali'ea' #i o in!er re!ea'& A*5nd %n *edere mul!i la coeren) reci roc a roce"elor #i elemen!elor uni*er"ului, nu !rebuie " ne !emem de al!$el c ace"! cerc, de" re care "-ar u!ea " une le"ne c e *icio", con"!i!uie un coe$icien! de eroare& %n "$5r#i!, c1iar dac energia liric ar $i re$ula!, am u!ea " era cu %ndre !)ire c e(ce"ul ei de re"iune *a a+unge la *reun re'ul!a! care " nu fit forat, ca acelea e care le roducea e *remea c5nd era o $lcruie %n!re)inu! cu gelo'ie #i care la ne*oie era "!ro i! cu ulei - la *reun re'ul!a!, rin urmare, de un mai mare e$ec! #i cu mai grele con"ecin)e, a crui *aloare de documen! ar $i %n orice ca' mai u)in di"cu!abil& %n ce ri*e#!e "$era #!iin)i$ic, nu e"!e *orba dec5! de a %n$ !ui dorin)a doamnei de @!ael, care *oia ca me!odei e( erimen!ale " i "e dea dre ! g1id =ofilozofie mai ntins ce ar cuprinde universul n ansam"lu i nu ar dispreul latura nocturn a naturii?. 3roblema e"!e doar de-a #!i cui %i re*ine dre !ul de-a %ncerca acea"! ac)iune& 3oa!e c celor care, a ar)in5nd rin $orma)ia, !endin)ele #i %ndeo"ebi rin domeniul lor de cerce!are !radi)iei li!erare, "im! ca e o nece"i!a!e "-i un ca ! ace"!eia, ul!imi re re'en!an)i con#!ien)i ai unei e*olu)ii la care originea #i cea mai mare ar!e a de"$#urrii "un! ne! "i!ua!e %n li!era!ur, oe'ie #i ac!i*i!a!e ar!i"!ic, %n cur"ul creia, e de al! ar!e, "-a cri"!ali'a! ceea ce era mai e(igen! #i mai ireduc!ibil, #i, rin urmare, mai *alabil %n ele& 0ui a recon"!i!ui! de unul "ingur cele mai *ec1i din!re ace"!e e$or!uri #i a ar!ici a! la cele mai recen!e, %i mai rm5ne numai u)in lucidi!a!e %n ri*in)a lor #i a "aK dar !ocmai acea"! lucidi!a!e cali$ic

"!udiul $oar!e "erio" al $a !elor de imagina)ie ca " ornea"c la a le %nlocui cu ce*a, %n acela#i " iri!, dar e ci mai "!ric!e #i mai bine ada !a!e& 4n ace"! "co , e"!e nece"ar %nain!e de !oa!e o a!mo"$er "alubr& 3en!ru a o im une, *a !rebui $r %ndoial " ne ba'm mai mul! e bru!ali!a!e dec5! e er"ua"iune, ceea ce, la urma urmei, nu e c1iar a!5! de ne lcu!& 0u!e'an)ele del"rii nu au cuno"cu! limi!e& Ele "-ar $i eri+a! oa!e c1iar %n "i"!em, dac
53

"lbiciunea organic a del"rii nu ar $i $o"! !ocmai ne u!in)a de-al "e con"!i!ui *reoda! %n "i"!em& Nu con!ea'> nu !rebuie " ne a$undm a"!'i %n rigoare mai u)in dec5! au $cu!-o al)ii ieri %n com le'en)& E(i"! %m re+urri %n care orice ac!i*i!a!e "u" ec!B !rebuie " a!rag imedia! a"u ra-i in!erdic)ia #i e(comunicarea ma+or& %n!r-o erioad de liberali"m burg1e', nu ne u!em bi'ui 1 nici e recur"ul la bra)ul "ecular, nici e "anc)iunea u!erii !em orale& 0u !oa!e ace"!ea, !rebuie " " erm c un a"emenea7 !erori"m !rebuie " a!rag de ar!ea lui cele mai lumina!e " iri!e, + $ie #i numai en!ru c el o une re"!igiul $ermi!)ii #i al in!ran-l "igen)ei in!en)iilor #o*i!oare #i *ulgare ale incom e!en)ei #iZ con$u'iei&

0R4EA A4TERATUR44

4N u u!em nega e(i"!en)a %n cadrul !inere!ului ac!ual a unei cri'e a li!era!urii& 0ele mai lumina!e " iri!e %n!orc " a!ele ace"!ui $el de ac!i*i!a!e, re$er5nd reocu rile oli!ice "au $ilo'o$ice& Dac admi!em c cele mai lumina!e min)i "un! #i cele mai e(igen!e, *om %n)elege u#or mo!i*ele ace"!ei o )iuni& %n rimul r5nd, %n!r-o erioad e care roblemele oli!ice, economice #i "ociale o !ran"$orm %n iminen) con!inu de !ulburri, nu a*em de ce " ne mirm c li!era!ura li "e *de#!e unor a"emenea er"oane o di"!rac)ie cam rea inocen! #i %n orice ca' nu %n a" cu *remurile& Cr %ndoial c ace"!e er"oane nu cuno"c %nal!ele ei ambi)ii> oa!e, dar al!ele, care le cuno"c, ne-a$l5nd nici e de de ar!e %n ea mi+loacele de-a le %n$ !ui, re$er " "e adre"e'e direc! unor di"ci line mai "e*ere, dar mai "igure& De"igur, %n!o!deauna au e(i"!a! !ineri !eore!icieni oli!ici #i !ineri $ilo'o$i& 0eea ce e"!e nou #i gra* e c ac!ualmen!e ace"!e reocu ri %i aca area' !ocmai e cei ce reau cei mai indica)i din !oa!e unc!ele de *edere " $ie ni#!e ar!i#!i uri #i " con!inue e$or!ul li!erar, a"!$el c ceea ce "e oa!e numi o er nu mai meri! o"!eneala de-a $i u" la "oco!eal& Din!re !oa!e cele rodu"e de !ineri du r'boi, nu e(i"! dec5! $oar!e u)ine care " nu $ie reduc!ibile la nai*i!a!ea au!orilor lor #i " nu oar!e "emnele cele mai *di!e ale ab"en)ei de nece"i!a!e& 0u*5n!ul e"!e im or!an!> "e are, %n!r-ade*r, c ar!a a !rebui! "a "e la"e'e %n "i!ua)ia roa"! %n care "e a$l a"!'i %n *ir!u!ea unei necesiti interne. %nce!ul cu %nce!ul, a a+un" " "e eri+e'e %n 55 me!od ri*ilegia! de cunoa#!ere #i a cre'u! c oa!e %n con"e-+ cin) " "e anga+e'e $r recau)ii ori garan)ie %n a*en!uri dac nu me!a$i'ice, cel u)in din ce %n ce mai 1a'arda!e, care au $cu!-o, rin!re al!ele "-#i un "ie#i roblema %ncrederii #i "-i r" und nega!i*& A#a a are "c1ema!ic rogre"ul ideilor de la Mallarme lai dada, Rimbaud $iindu-i "cur!!ura& 3oe'ia a $o"! a!in" #i ea la r5ndu-i& 3en!ru a o "al*a, a !rebui! " $ie con"idera! un e(erciiu, nea*5nd dec5! o u#oar "u erio-+ ri!a!e $a) de rac!icarea re!ro*er"iunii grece#!i "au a algebreiB :acea"!a a $o"!, %n *remurile eroice, a!i!udinea lui 3aul 2alerT, c5rd %n!re !im &&&<, "au o te&nic de e( lorare a incon#!ien!ului :acea"!a $iind o'i)ia "u rareali"mului %n momen!ul c5nd ace"!a !indea " con$unde oemul cu !e(!ul au!oma!<& 3re"!igiul care mai %ncon+oar %nc cu*5n!ul ro!e+ea' in"u$icien! oe'ia de cei ce %nce " denun)e %n ea o ar!e con"iderabil de in$la)ie no"!algic %n7 ra or! cu ni#!e a"iuni care meri! mai mul!& Izolarea faptulua poetic li "e are a $i un a*an!a+& Nu mai #!im " "alu!m $rumu"e)ea dec5! %n cli ele de "lbiciune& %n cele de !en"iune, e indi" en"abil un alimen! mai 1rni!or, #i

anume #!iin)a, $r %ndoial% dac nu am "u$eri o a!rac)ie de ne%n$r5n! $a) de roblemele a"ionan!e #i a!5! de a ro ia!e de ragul con#!iin)ei ale imagina)iei em irice, robleme e care acea"!a le "!udia' u)in "au ro"!& Ni renun)m %n" " a licm domeniului ar!ei me!oda #!iin)ei, a crei rigoare ni "e are, aici mai mul! ca oriunde, nece"ar& %n orice ca', la"!ica "une!elor, a $ormelor "au culorilor, "ul dublul ei a" ec! de ri!m #i armonie care cu u)in !im %n urm er con"idera! %nc dre ! ar!ea ar!ei ce "$ida cel mai mul! anali- a are acum ca o "im l "!ruc!ur $ormal a crei "u unere e"! a roa e e$ec!ua! #i $a) de care in!ere"ul real e"!e a roa e nul #i+ care, %ndeo"ebi, neaduc5nd nimic mai mul! dec5! $enomenele7 na!urale, nu cere %n con"ecin) nici o e( lica)ie "u limen!ar&7 A"!$el, o aceea#i ro or)ie ma!ema!ic gu*ernea' mor$ologia ma+ori!)ii organi"melor marine #i er" ec!i*ele unui monumen!B "au ale unui !ablou& ? aceea#i lege :di"ime!ria e"!e condi)ia unua $enomen, iar "ime!ria a %nce!rii "ale< comand deo o!ri*7 modali!)ile reac)iilor c1imice, $ormarea cri"!alelor #i ri!mul unuil 5. oem "au al unei buc)i mu'icale& @e oa!e " une c #!iin)a ur a ab"orbi! cu u#urin) ar!a ur& Nu e(i"! %n" o #!iin) a im uri!)ii %n ar!, adic o #!iin) a con)inu!ului imagina!i*> ace"! 8"ubiec!9 e care unii "-au "!rdui! a!5! de mul! " %l $ac ui!a!& Acea"!a nu %n"eamn c nu !rebuie " renun)m, du e(em lul lui Rimbaud, la orice a!i!udine de adora)ie $a) de de'ordinea " iri!ului& Imaginaia nu face mrturisiri tot att de uor ca primul vinovat ivit, su" prete(tul c este plin de remucri. %n orice ca', ea nu le $ace celor ce %i con"acr un cul!, ci acelora care o o rim& E"!e deci nece"ar " o unem la ca'neK mi+loacele "e la" u#or de!ermina!e> - Alc!uirea unor e( erien)e care " %ngduie ro*ocarea unor $enomene imagina!i*e %n cele mai bune condi)ii de con!rol& - Elaborarea #i cri!ica !e1nicilor de"!ina!e unerii %n e*iden) a de!erminrilor incon#!ien!e& - @!udiul obiec!i* #i "i"!ema!ic al oricrui !i de con*en)ionali"m " on!an& - 4n!er re!area reci roc a $enomenelor lumii in!erioare #i e(!erioare, a"!$el %nc5! " unem %n!r-o lumin nou roblema ra or!urilor din!re "ubiec!i*i!a!e #i obiec!i*i!a!e, $c5nd e*iden! omogeni!a!ea ro$und din!re Um>elt #i Innen>elt. - Dri de "eam, cu "au $r comen!arii, ale de re"iilor, con$u'iilor, angoa"elor, e( erien)elor a$ec!i*e er"onale& - Aducerea la 'i a roblemei cunoa#!erii, nu a!5! cu a+u!orul a or!urilor con!inue ale !eoriilor moderne de" re con"!i!u)ia in!im a ma!eriei :e lim ede c %n ace"! ca' nu e(i"! m"ur comun #i c e ri'ibil " *rem " %n!emeiem, de e(em lu, liber!a!ea "i1ologic e rela)ia de inde!erminare a lumii in!raa!omice<, ci ornind de la con"!ruc)iile e i"!emologice nece"i!a!e de roblemele me!odologiei #!iin)i$ice con!em orane& E "u er$luu " mai adugm ce*a> u!em con"idera c ace"! 3rogram are de e acum un %nce u! de %n$ !uire, ceea ce %n"eamn c de+a cri'a li!era!urii in!r %n $a'a ei cri!ic #i !o!oda! c e de dori! ca acea"! cri' " $ie ire arabil& !ditions des Ca&iers du ud, Mar"ilia, 1935 57

II PARADOXUL U EI SOCIOLO!II ACTIVE COLE!IUL DE SOCIOLO!IE

$0AU+!#B

Du ce m-am "e ara! de gru ul "u rareali"! :am $o"!, $r nici o %ndoial, "ingurul care l-a r"i! de bun *oie, $r " $i $o"! elimina! cu "urle #i !r5mbi)e, de#i $cu"em de+a ublice mo!i*ele di"!an)rii mele<, mi-am re*i'ui! obedien)a $a) de "i1anali' #i mar(i"m& Dac am con!inua! " u!ili'e' un *ocabular de "orgin!e $reudian, nu era *orba dec5! de o "ec1el re!oric& 3en!ru mar(i"m, roce"ul a $o"! mai len! #i mai nuan)a!& Unul din ca i!olele din +itul i omul !ra!a de+a mai mul! dec5! cu de'in*ol!ur !eoriile 8gro"iere9 care re!indeau " e( lice e*olu)ia "ocie!)ii rin cau'e de ordin economic "au u!ili!ar, )in5nd de in!ere"e anume "au de regimul ro rie!)ii a"u ra mi+loacelor de roduc)ie, #i nu de e(al!area #i be)ia i'*or5!e din!r-un in"!inc! orb #i a!o! u!ernic, a#a cum "e mani$e"! el %n lumea animal& @!udiul ducea la %nde r!a!ul \in @1i Fuang-di e care Mao %l recuno#!ea, iar ro aganda %l de"emna ca redece"or& Dincolo de !oa!e a"!ea, lucrarea de $a) o %nce cu un mani$e"! in!i!ula!, cu !i!lul u)in modi$ica!, 83en!ru o or!odo(ie mili!an!9, e care l-am ublica! %n rimul, #i de al!$el unicul numr, al re*i"!ei In7uisitions. 8?r!odo(ie9, 8inc1i'i)ie9 :ba c1iar la lural< nu erau !ermeni ale#i la %n!5m lare #i am %n!5m ina! di$icul!)i %n a-l im une e al doilea ca !i!lu al ublica)iei %n $a)a celorlal)i !rei direc!ori> Aragon, Monnero! #i T'ara& 3ublica)ia debu!a cu un al! mani$e"!, care de$inea W"u rareali"mulI& %l da!oram lui Ga"!on ,ac1elard e care, %n Ies vinarn- din 3raga, %i a!r"e"em a!en)ia " re al!e curio'i!)i

dec5! cele care %l in!ere"a"er 5n


61

a!unci& @ci'iunea era ine*i!abil, iar ea nu a %n!5r'ia! " a ar %n!re B cei doi membri #i conduc!ori ai 3ar!idului comuni"! :Aragon #i T'ara< #i ceilal)i doi care, inde enden! de a!i!udinea lor oli!ic, nu in!en)ionau " in!roduc %n de'ba!ere roblemele ace"!ui domeniu %n!r-un organ con"acra!, cum era "ublinia! #i %n "ub!i!lu, "!udiului W$enomenologiei umaneI& Di" ari)ia ra id a re*i"!ei 4nPui"i!ion m-a a ro ia! de George" ,a!aille& Ace"!a a $o"! debu!ul "inuoa"ei $ondri a 0olegiului de "ociologie& Nu e"!e aici momen!ul " aduc amin!e de" re momen!e ade"eori !umul!oa"e& ? " " un doar c am )inu!, %n cur"ul unei reuniuni ce a a*u! loc %n!r-o ca$enea r$ui! din 3alai"-RoTal :era *orba de Ae Grand 2e$our, e a!unci a roa e abandona!< o e( unere urma! de de'ba!eri& 3e arcur"ul acelei %n!5lniri "-au u" ba'ele noului gru & ? da! la cinci" re'ece 'ile, e( unerile "e )ineau %n camera din " a!e a unei librrii de e GaT-Au""ac& @e %ng1e"uia " a"i"!e #i " ar!ici e la de'ba!eri un ublic e"e#$cli%& Acolo am de'*ol!a! c5!e*a i o!e'e a"u ra "rb!orii #i &&&le bourreau, e(em le a ceea ce a'i numim W"ociologia "acruluiI& Mic1el Aeiri" lua ar!e mai rar la lucrrile 0olegiului& ,a!aille, care era mo!orul, ddea din ce %n ce mai mul! colec!i*ului un rol limi!a! de gru de cerce!are, gru e care %ncercam7 "-l men)in, dar care, rin $or)a lucrurilor, %#i reducea ac!i*i!a!ea& 7 Eram, de"igur, de acord cu !o)ii a"u ra im or!an)ei ma+ore, dac nu deci"i*e, a "acrului %n emo)ionalul indi*idual ca #i %n "!ruc!ura "ocie!)ii& M "!rduiam, %n ace"! "en", " a lic "!udiului ace"!ui $enomen ceea ce re)inu"em din lec!ura lui DurQ1eim, din %n*)!urile lui Mau"" #i Dume'il, %ncruci#a!e bi'ar cu re*erii e(!ra"e din lucrri de $ic)iune, %n ar!icular din Farpele cu pene de D&F& AaXrence& ,a!aille a*ea al!e reocu ri> el nu a"cundea in!en)ia "a de a recreea un "acru *iolen! #i de*a"!a!or, care %nce!a, %n con!agiunea "a e idemic, "-l c5#!ige #i "-l e(al!e e cel care %n"m5n)a"e ace"! germen& 4n cur"ul uneia din!re reuniunile noa"!re ar!iculare, el "-d+ mr!uri"i! lui Ale(andre Mo+e*niQo* :care, mai !5r'iu, #i-a re"cur!a! numele %n Mo+e*e<& Ace"!a i-a r" un" c o a"!$el de !auma!urgie nu a*ea #an"e mai mari de a $i ur!a! de "acrul e .care %l declan#a"e, dec5! un re"!idigi!a!or care "e la" amgi! de ro ria lui magie& Eram con*in"& Dar ,a!aille, care a*ea uimi!oarea cali!a!e de a "e ener*a %n momen!ele %n care a*ea de ale", a !recu! e"!e& %n lu", nici nu a uca"e " 'ic !o!ul& %ncerca " reg"ea"c $ocarul ini)ial al ire'i"!ibilei e( an"iuni a "acrului %n!r-un ge"! ri!ual ire*er"ibil, %n a aren), cum mi-a mr!uri"i! mai !5r'iu, %n!r-un "acri$iciu uman liber con"im)i! en!ru care a*ea de+a la di" o'i)ie *ic!ima de la care ob)inu"e :"au $cea !o! o"ibilul ca " ob)in< un cer!i$ica! de"!ina! +u"!i)iei #i care %l di"cul a e uciga#& ? a"!$el de #ire!enie, de"igur u!il, "e a"or!a cu greu e( lo'iei "lba!ice a "acrului care urma " re*igore'e o "ocie!a!e $r *lag& Am c5n!ri! iar#i obiec)iile lui Mo+e*niQo* #i am de*eni! !o mai re!icen!& Mai mul! din ne%ncredere dec5! din re" ec! $a) de cu*5n!ul da!, am "!ra! "ecre!ul a#a cum mi "e ceru"e, cel u)in 5n la ublicarea la NeX ]orQ, %n !im ul r'boiului, a unor indi"cre)ii care !rebuia amenda!e& %n!re !im , George" ,a!aille #i-a con!inua! e$or!urile er"onale %n "5nul unui $el de comuni!)i ini)ia!ice, al crei nume, 8Ace 1ale9, " unea "u$icien! de mul!e de" re orien!area an!iin!elec!uali"!, ca " nu " unem de parti pris-ul %n $a*oarea unei emana)ii de ordin *i"ceral, dar care, curio", nu a renun)a! " o decu le'e de $oar!e in!elec!ualul 0olegiu de "ociologie& @e "!rduia " imagine'e mani$e"!ri la care cele dou gru uri " $ie a"ocia!e, de e(em lu %n celebrarea e(ecu)iei lui Audo*ic al L24-lea, %n 3lace de la 0oncorde, la da!a ani*er"ar a e*enimen!ului #i e am la"amen!ul e"!ima! al e#a$odului& No!e' ace"!e de!alii ca "emni$ica!i*e en!ru a!mo"$era de a!unci& Ele o! e(- lica, dac nu #i "cu'a, !onul %n$umura! #i $al" a!e!ic al unor a"a+e din "!udiile ce urmea' #i e care, oric5! mi-a# $i dori!, n-am cre'u! nece"ar " le elimin& R'boiul a m!ura! !oa!e ace"!e *elei!)i, dar mai ale" acea reg"i! a $cu! " cad %n ui!are lumea %n care a ru"er&- %nc1ei ace"!e mr!uri"iri a!5! "umare, c5! #i indi" en"abile, cu c5!e*a Xdica)ii bibliogra$ice& Al!ur !e(!elor men)iona!e an!erior re$a)a care in!roducea culegerea Aa Communion des fortslComuniunea Ce.or puternici, ublica! %n 19/3, a roa e "imul!an, %n Me(ic,
63

in!egral, #i %n Cran)a, am u!a! cu mai mul! de o !reime, dac nu de cen'ur, mcar din !eama de cen'ur, ceea ce %n"eamn acela#i lucru& Acele "!udii e care le aduna #i care, %n mare ar!e, $u"e"er "u")inu!e %n $a)a 0olegiului de "ociologie, "au ublica!e %n Guatre essais de sociologie contemporainel1atru eseuri de sociologie contemporan, al! lucrare de circum"!an) care nu era

de"!ina! " rm5n ca a!are& Ele a ar a'i %n Instinct i societate, %m reun cu un memoriu a"u ra piritului sectelor, ublica! %n limba " aniol, la Me(ico, %n 19/5, #i e care %nc nu m-am deci" " le ublic %n $rance'& E(!rag aici, rin!r-o e(ce )ie, reambulul, en!ru c !ra!ea' %n mod e( lici! Colegiul de sociologie i ipoteza sacrificiului uman la care am $cu! alu'ie& Ace"! !e(! d %n!regului o +udeca! re!ro" ec!i*& Gi !o!u#i, nu %n acea"!a con"! ade*ra!a lec)ie e care am !ra"-o din acea"! eri e)ie& Am e( rima!-o %n con$e"iunea in!i!ula! !tres de crepusculeH8iine ale amurgului, unde mr!uri"e"c de'amgirea in!im e care am !ri!-o& 4n mod e( re", ea %nc1eie ,e 0oc&er du is-p&e, %n care "crii!ura #i g5ndirea un unc! en!ru mine 1imerelor arogan!e #i +u*enile, marc5nd %n acela#i !im o nou orien!are& 05! de" re Instinct i societate, care rm5ne robabil mr!uria cea mai re re'en!a!i* e care am u!u! " o dau de" re e oc, ea "e al!ur, %n mod cu !o!ul na!ural, lucrrilor mele +itul i omul, ;mul i sacrul, 9ocurile i oamenii, @elona sau povrniul rz"oiului, care "e con"!i!uie rin!re a ro ierile de imaginar e care eu le nume"c, de bun*oie, co!i!ura "au aran!e'a "ocio-^ logic& 3u!erea romanului, cu un lu" de di"!an)are, "e %n"crie e aceea#i li"!&

@?04?A?G4A 0AER40UAU4_

ln!r-o "ocie!a!e %n!emeia! e di"!inc)ia din!re !em oral #i " iri!ual, o o'i)ia din!re cleric #i laic e"!e da! de $a !e& Ea e"!e indi"cu!abil %n ele #i, %n!r-o oarecare m"ur, con"!i!u)ional& Dim o!ri*, nu "e oa!e admi!e $r o e(aminare realabil $a !ul c %n!r-o "!are "ocial uni$orm anumi!e elemen!e re!ind "-#i a"ume $unc)ia de clerici, "ub re!e(!ul c "lu+e"c *alori e care le con"ider ab"!rac!e, e!erne, uni*er"ale, %n "$5r#i!, inde enden!e de in!ere"ele !em orale& %n!r-ade*r, ei men)in e(igen)ele ace"!or *alori cu, $r "au %m o!ri*a ace"!ora din urm> dar oare a!i!udinea lor e"!e rin acea"!a *alabil #i e$icaceJ 2alorile e care le a r - +u"!i)ie, ra)iune, ade*r - "e o un idealurilor %n!ruc1i a!e, cum ar $i na)iunea, "!a!ul, cla"a, care im lic rin na!ura lor urmrirea im era!i* a unor ro$i!uri egoi"!e& @e con"!a! $r greu!a!e c ace"!e idealuri "un! e(ac! acelea e care le in*oc oli!icienii, *eg1ind la admini"!ra)ia, con"er*area #i $ruc!i$icarea bunurilor ce!)ii& To!oda!, %n)elegem $elul %n care %n!re ace"!e en!i!)i rin"e %n i"!orie #i ne*oi!e " lu !e 3en!ru e(i"!en) #i rinci iile ab"!rac!e e care 8clericii9 ori "e "!rduie"c " le in"!aure'e %n "ocie!a!e, cu ri"cul im lici! de-a ame"!eca aurul cu ce*a lumb *ulgar, ori le *enerea' %n "!are de
Au!orul con!ea' e oli"emia !ermenului de clerc, %n"emn5nd #i 8cleric9 ` 90ar!urar9, 8in!elec!ual9K di"!inge %n" cele dou "en"uri, un5nd 8cleric9 %n!re @Mimele c5nd e *orba de al doilea "en" :n& !rad&<& 65

reculegere, de ar!e de orice lu !, "al*gard5ndu-#i in!egri!a!ea #i+ a"igur5ndu-i con!ururi de nede$orma!, "e oa!e na#!e un con$lic! 4 0el ce gu*ernea' nu are de ale", el e"!e ne*oi!, o da! cui Goe!1e, " re$ere nedre !a!ea %n locul de'ordinii& Acea"!a e"!R ma(ima "u rem a oli!icii& 0e!)enilor li "i)i de r" undere %n"l de care nu de inde bunul mer" al nici uneia din acele nenumra!ei angrena+e ale *ie)ii "ociale e care o di*i'iune e(!rem a muncii le-a $cu! nece"are #i care $ac cu u!in) !ocmai de!a#area celor cel le cri!ic $unc)ionarea, le e"!e l"a! o mar+ a reciabil del nede!erminare& Ei o! o une m"urilor oli!icienilor un re"!igio"B fiat justiia, mat coelum #i, en!ru %n$ !uirea amnun)i! a dre l !a)ii, o! a!rage rin dorin)a lor cele mai mari ca!a"!ro$e #i c1iR ruina uni*er"ului& Nu !rebuie " a"cundem gra*i!a!ea, rigoarea in!ern #i, %n!r-R ri*in), mre)ia unei a"emenea a!i!udini> %n orice %n*er#unare, %n orice %m o!ri*ire ireduc!ibil, $a) de !o! #i de !oa!e, e(i"! [a anumi! a!rac)ie "lba!ic ce $or)ea' admira)ia& Dar, %n "$5r#m nici %nc )5narea, nici eroi"mul nu "un! garan)ii de e(ac!i!a!e #i moar!ea mar!irilor nu do*ede#!e ade*rul nici unei credin)ei A"!$el, din momen! ce eroarea nu e"!e nea ra! li "i! de !rie da carac!er, *a !rebui " a*em gri+a de-a o $ace " $gduia"c mal mul! dec5! oa!e duce #i ace"! lucru *a $i de-a+un" en!ru m con"!a!a c, dac di"!inc)ia din!re cleric #i laic com or! un "en" %n!r-o "ocie!a!e care nu o cunoa#!e e aceea din!re " iri!ual #i !em oral, acea"!a "e %n!5m l %n m"ura %n care ea aco er o o'i)ia din!re cele dou a!i!udini de$ini!e mai %nain!e ca "u!(I don5nd !o!ul, una ordinii, iar cealal! +u"!i)iei&

W0lericul9 modern "e ilu'ionea' a$irm5ndu-"e a r!orb oricrei *alori "u reme, e!erne, de'in!ere"a!e, deoarece el la"l mul!e din ace"!ea, din omi"iune "au arbi!rar, %n a$ara domeniului "u ro riu& %l *edem condamn5ndu-le e unele, de#i o"ed !oa!l carac!erele celor e care le a rob, de e(em lu o anumi! conZ ce )ie ab"!rac! a $or)ei %n "ine, #i negli+5ndu-le e al!ele, cum ai $i $rumu"e)ea, creia i "e a lic !o!u#i er$ec! de!erminrile cari de obicei %i re)in a!en)ia& Nu u!em nega, de al!$el, c " iri!uli re ugn %n mod deo"ebi! "-l numea"c e un ar!i"! ci Mo!i*ul e"!e, %n $a !, "!r*e'iu> *aloarea e care ar!i"!ul #
66

%n"u#e#!e #i !i ul de ac!i*i!a!e e care acea"!a o comand, crea)ia e"!e!ic, nu au *reo in"er)ie rac!ic %n lumea !em oral, nu "un! "u"ce !ibile de a-i aduce un elemen! de deci'ie moral& Nu e(i"! nici un lucru cu care ar!a " nu "e acomode'e #i e care " nu %l oa! orna& ?r, re"u un5nd c *alorile 8clericului9 !rebuie " $ie de'in!ere"a!e, "e cade !o!u#i ca ele " ara!e o ondere e$ec!i* care " de!ermine o im licare a er"oanei& @i!ua)ia a+unge 5n acolo %nc5! 8clericului9 nu i "e *a recunoa#!e com le! menirea de-a a ra ade*rul, dec5! %n m"ura %n care - "e %n)elege de la "ine - ade*rul e"!e lega! rin circum"!an)e de +u"!i)ie #i duce la ado !area unei o'i)ii %n de'ba!erile concre!e ale "ecolului& Re'ul! c "a*an!ul nu e"!e nea ra! un 8cleric9 #i nu e"!e 8cleric9 rin cali!a!ea-i de "a*an!, dre ! en!ru care con!e"!area unei !eorii #!iin)i$ice nu %n"eamn %n general o o er de 8cleric9& Dim o!ri*, denun)area ca $al" a unui documen! care a du" la condamnarea unui ne*ino*a! #i "olici!area, %n con"ecin), ca roce"ul "-i $ie re*i'ui! "un! $a !e de 8cleric9& Nu e"!e ne*oie " "ubliniem di$eren)a e(!rem a ace"!ei a!i!udini $a) de cea a e( er!ului gra$olog ce-#i d rerea ro$e"ional de" re c1e"!iunea de $a !& @a*an!ul nu une roblema *alorii, nu %#i $ace nicioda! gri+i %n leg!ur cu ceea ce !rebuie " $ie #i !ocmai de aceea el nu e"!e e(ac! un 8cleric9& @un!em deci !en!a)i " credem c ace"!a din urm "e do*ede#!e a!a#a! de "al*gardarea unei "ingure *alori> dre !a!ea& Din!re *alorile 'i"e ab"!rac!e #i de'in!ere"a!e, acea"!a e"!e %n!r-ade*r "ingura care, %n ul!im in"!an), nu e(i"! dec5! %n $unc)ie de !em oral, "ingura a crei a licare duce la o condui! #i, ca " " unem a#a, la o oli!ic, "ingura, mai ale", care oblig la a o !a %n!re ea #i ce!a!e& Nea*5nd rela)ii de bun *ecin!a!e cu lumea, +u"!i)ia re!inde ca acea"!a " o aib cu ea #i ca "lu+i!orii ei " aib $a) de lume o a!i!udine li "i! de ec1i*oc, de acord er$ec! "au de con$lic! declara!& 4n ace"! unc!, anali'a "coa!e la i*eal o a doua #i mai gra* di"!an) %n!re re!en)iile 8clericului9 #i na!ura "a& %n!r-ade*r, nu 3u!em "u")ine rea mul! !im c +u"!i)ia e"!e, a#a cum a$irm el, ab"!rac!, ab"olu!, imuabil #i a rioric& Dim o!ri*, nimic nu e"!e mai mobil, mai " eci$ic $iecrei ci*ili'a)ii #i mai "ubordona! !im ului #i " a)iului& Nici orien!alul nu e"!e de acord %n ce o .7 ri*e#!e cu euro eanul, nici omul an!ic cu cre#!inul, nici co ilul cu adul!ul, nici nomadul cu "eden!arul, nici agricul!orul cu *5n!orulK #i con"!a!m c 5n #i *ara #i iarna de!ermin %n regiunile olare +u"!i)ii "e'oniere ce "e "ub"!i!uie eriodic una al!eia %n cadrul unei aceleia#i o ula)ii& Nu neg c %n ace"! ul!im e(em lu e"!e *orba de a*er"ul #i re*er"ul unei "ingure medalii, dar el ara! c %n!re rinci ii #i coduri e(i"! ine*i!abile aran+amen!e ro*oca!e de c1iar !ulburarea e(!rem a ri!mului circadian& De"igur c e"!e %ngdui! " conce em morali!a!ea ca $iind %n!o!deauna iden!ic& Aoiali!a!ea #i rec!i!udinea nu de ind de clima! #i la acelea#i carac!ere de e !oa!e meridianele "e o! deo"ebi mrinimia de a*ari)ie, $ranc1e)ea de i ocri'ie #i a!5!ea al!e cali!)i bune "au rele, a cror a reciere nu *aria' deloc %n $unc)ie de la!i!udine "au de "ecol& Ace"!e *ir!u)i nu au %n" dec5! o ondere ri*a!& Ele nu in!ere"ea' dec5! "u$le!ul& Aegile nu le-au re!in" nicioda!& Nici mcar o inia ublic nu le-a a recia! %n!o!deauna& Nimeni nu mai e"!e de acord %n ri*in)a *alorii lor a!unci c5nd in!r %n +oc *reun in!ere" ublic "au er"onal& Nimic nu le "anc)ionea'& Toa!e "un! in!ime& De %nda! ce le a"ociem cu nece"i!)ile *ie)ii colec!i*e, "e i*e"c di$eren)eleK codurile #i cu!a-, mele in!r %n o o'i)ieK iar morali!a!ea, $ie ea #i imuabil $a) de+ rinci iul ei %n inima omului, %i !ra"ea' dre !uri #i da!orii di*er"e, #i "c1imb!oare de %nda! ce ac)iunea "a ri*e#!e in!ere"ul gru uluiK %n care !rie#!e #i de la care %#i rime#!e $orma& %n momen!ul c5nd %#i g"e#!e ma!eriali'area, in"!inc!ul a ceea ce e"!e dre ! #i nedre !, "e ri"i e#!e %n nenumra!e legi"la)ii di$u'e "au reci"e, deo o!ri*+ de re"an!e& Mai mul! c1iar, no)iunea de dre !a!e e"!e %n ea %n"#i ec1i*oc& Di$eri!ele "ale acce )iuni au $o"! enumera!e de mul!e ori+ #i !o! de mul!e ori "-a de'b!u! dac !rebuie " i "e dea $iecruia du meri!, ca aci!a!e "au ne*oi #i $elul cum oa!e $i e*alua! una "au al!a& Nu e ne*oie " in"i"!m> acea"! nelmurire e"!e "enF ni$ica!i*& %n $ond, con)inu!ul ideii de dre !a!e o"cilea' %n!re doi oli de$ini)i cu

a ro(ima)ie de no)iunile grece#!i de t&emis #i di<e, "au de cele la!ine de fas #i de jus) ordinea co"mic #i re ar!i'area ec1i!abil, o conce )ie ce e"!e in" ira! de ob"er* .N na!urii #i deo o!ri* de e( erien)a unei regulari!)i uni*er"ale ce are " "i!ue'e $iecare $enomen %n !im ul #i locul lui, #i o al!a ce are " concea un " iri! geome!ric %ndrgo"!i! de %m r)iri e(ac!e #i care nu ia %n "eam con!ingen)ele& 05! recuno#!in) da!orea' un 8cleric9 im reci'iei unui limba+ %n care acela#i cu*5n! include dou conce !e di$eri!e> ec1ilibrul $undamen!al al lumii ce nu oa!e $i ra ! $r a declan#a o $or) de com en"a)ie au!oma!, #i di"!ribu)ia de recom en"e #i ede "e ro or)ional cu $a !ele& Di$icul!a!ea e"!e e"en)ial> e"!e *di!, %n!r-ade*r, c e lan co"mic dre !a!ea #i ordinea nu "un! dec5! unul #i acela#i lucra "i c !reburile ce!)ii, merg5nd 5n la dre !urile #i obliga)iile $iecruia, nu "un! "i!ua!e %n a$ara r5nduielii lumii, a"!$el %nc5! ma(ima lui Goe!1e, d5nd re$erin) ordinii #i nu dre !)ii, #i creia 8clericul9 i "e o une direc!, "e do*ede#!e din!r-o da! o $orm legi!im, uni*er"al #i de'in!ere"a! a dre !)ii, c1iar aceea ce !raduce ermanen)a unei ordini e!erne a uni*er"ului #i care, de ar!e de-a con!raria a" ira)iile +u"!i)iei di"!ribu!i*e, le %n!emeia' %n ra)iune& Nu e(i"! nici un con"er*a!or care " ra)ione'e al!$el& Cr a re)ine con"ecin)ele e(!reme ale ace"!ei dialec!ici, care "ugerea' c no)iunea de dre !a!e acce !a! cel mai le"ne de c!re 8cleric9 nu e"!e "ingura %n!emeia!, deoarece la urma urmei ace"!uia %i e"!e %ngdui! " o ado !e e cea e care o re$er $r a-i "a c mai e(i"! #i al!ele, *om e(!rage un nou argumen! din carac!erul a!5! de $unciar ec1i*oc, a roa e in"e"i'abil al conce !ului& E"!e, la limi!, un cu*5n! rin care $iecare %n)elege ce *rea& Acordul a"u ra con)inu!ului "u nu "e oa!e $ace dec5! cu condi)ia de a-l "rci, de a-l ab"!rac!i'a la ma(imum, a"!$el %nc5! nu mai e"!e imedia! a licabil ar!icularului& 3un)ile "un! !ia!e& Nu mai e(i"! o cobor5re ineluc!abil, uni*oc, nece"ar, a rinci iului la e*enimen!, ci in!er re!ri con!ingen!e #i mul!i le ale li!igiului de'b!u!, unde $iecare, %n im o"ibili!a!ea de-a urca riguro" 5n la de$ini)ia conce !ului, in!roduce %n!re acea"!a #i concre!ul a"u ra cruia dore#!e " decid media)ii o or!une& %n $unc)ie de erioadele %n care "-a im u" cel mai mul!, demer"ul "-a numi! "ucce"i* "o$i"!ic, ca'ui"!ic, dialec!ic& Din ace"! mo!i*, 8clericii9 nu "un! de acord %n ri*in)a e(igen)elor +u"!i)iei %n $iecare ca' #i ro un "olu)ii di*ergen!e care, !o!u#i, "e reclam !oa!e deo o!ri* de la ea .9 Ne u!em da "eama de im or!an)a ace"!ei con"!a!ri> 8clericul9 nu e"!e cen'orul im ar)ial al "ocie!)ii, a#a cum "e re!inde& El nu "e men)ine %n a$ara de'*ol!rii ei, %n de enden) direc! de rinci iile e!erne e care nd+duie#!e " le *ad !rium$5nd> %n!re ace"!ea #i +udec)ile e care le emi!e e(i"! un in!er*al e care nu %l oa!e aco eri e$ec!i* #i rin care "e "!recoar re"iunile i ocri!e ale in!ere"elor $ac)iunii "ale #i !oa!e re+udec)ile e care le %m r!#e#!e $r a-#i da "eama& Dac ni-l imaginm "cu!i! de ele, "ub'i"! " re a-i de*ia deci'ia "olici!rile amorului ro riu #i 5n #i acel orgoliu !ainic, de n-ar $i dec5! unul, de-a $i cen'orul omeni!, %n ace"!e condi)ii, %n"eamn c $ace e be"!ia *r5nd " $ac e %ngerul #i e"!e de $a ! +ucria acelora#i de!erminri e care re!inde c le domin de la o a!5! de mare %nl)ime #i a cror ab+ec)ie %i lace " o "emnale'e rin re$erire la *alorile "u reme& 4n loc " aduc unc!ul de *edere ur al e!ernului, el aduce o o inie er"onal "au "ec!ar #i care ade"ea e"!e cea mai !ribu!ar cu u!in) celor mai u)in *alabile mo!i*eK c %#i " une rerea de" re orice - ra)iune, ade*r #i dre !a!e - c5nd oricine oa!e $i %ndre !)i! " $ac la $el #i nu "e "$ie"!e " o $ac, deoareceB *ani!a!ea %l %mbolde#!e rea mul!, ia! o "i!ua)ie in"u or!abil #i; anar1ic, #i un nou $ermen! de de'ordine #i con$u'ie& * *

%n"eamn oare !oa!e ace"!ea c $unc)ia de cleric !rebuie recu'a! $r nici un $el de nuan)areJ Anali'ele an!erioare nu-iK demon"!rea' carac!erul amgi!or dec5! en!ru o "ocie!a!e uni$orm, %n ea, $unc)ia de cleric e"!e, %n re"!, $r ondere, #i con"!r5n" " +oace rolul de a cincea roa! la cru)& 0ci, daca acea"! "ocie!a!e nu com or! di"!inc)ia din!re " iri!ual #i !em-Z oral, oli!icienii ei "un! adu#i %n "i!ua)ia de a-#i une ac!i*i!a!eaB "ub "!indardul dre !ului& To)i "un! a*oca)i, e$ec!i* "au de oca'ie, #i $ac a el la +u"!i)ie, la *alorile e!erne #i im re"cri !ibile, en!ru a "anc)iona deci'ii care nu "un! dec5! a*an!a+oa"e& Ciecare din!re ac!ele lor cere o +u"!i$icare, o re$erire la rinci iile ideale& 0ura " mai alegem a!unci %n!re +u"!i)ia 8clericilor9 #i cea a oli!ici B
70

nilorJ 0um " di"!ingem care din!re dre !urile in*oca!e de ei e"!e legi!im #i care u'ur a!J @e *a g5ndi cine*a la de'in!ere"ul de care 8clericul9 $ace a!5!a ca'J Dar, e l5ng $a !ul c ace"!a nu e"!e %n!o!deauna *di! #i c e greu de conce u! un de'in!ere" ab"olu!, ar $i o logic de"!ul de ciuda! " con"iderm de'in!ere"ul dre ! garan)ia ade*rului c5nd ace"!a nu e"!e dec5! o #an" a lui, ca #i cum, en!ru a a*ea dre !a!e %n!r-o de'ba!ere, ar $i de-a+un" " nu a*em nici un in!ere" "au " nu ne dm dre !a!e& 3e dea"u ra, e doar o "u o'i)ie c de o ar!e "e a$l 8clericii9, iar de cealal! oli!icienii, dar ace#!ia %#i de!ermin "!ric! o inia "u")in5nd o rere diame!ral o u" ad*er"arilor, a"!$el %nc5! au dre !a!e "au gre#e"c la %n!5m lare #i $r a %nce!a rin a"!a " a ere in!ere"ele e care le re re'in!& 05! de" re 8clerici9, du cum am *'u!, ei nu o! cobor% de la ni*elul rinci iilor la cel al e*enimen!elor $r a $ace u' de un elemen! con!ingen!& Aa r5ndul lor, ei "u")in o inii e care +u"!i)ia "ingur nu a u" " $ie ado !a!e& E"!e deci c*a"i-nece"ar ca ni#!e 8clerici9 #i ni#!e oli!icieni " $ie %n!runi)i %n $iecare !abr, ceea ce "e %n!5m l e$ec!i*& 0on!radic)ie a 8clericilor9 %n!re ei, im o"ibili!a!e de-a re$era cu %ndre !)ire rerile e care le emi! ei %n locul mo!i*elor in*oca!e de oli!icieni> e#ecul lor nu ar u!ea $i mai bine "ublinia!& 0u !oa!e ace"!ea, !rebuie re e!a! c bilan)ul ace"!a re'in! in!ere" numai %n ca'ul %n care 8clericul9 a are de o"eda! de reroga!i*ele "ale& Cunc)ia "a, ur re'idual #i li "i! de $or) *ie, "e *ede a!unci !ran"$era! de $orma e(i"!en)ei "ociale gu*ernan)ilor %n#i#i& 4n*er", clericul, c5nd %nde line#!e o $unc)ie %n "ocie!a!e, e"!e rin c1iar ace"! $a ! %n*e"!i! cu au!ori!a!e, nu ca indi*id, ci en!ru c a ar)ine unei organi'a)ii de na!ur u!ernic de$ini! #i care !rebuie denumi! re!u!indeni ,i"eric& Acea"!a %#i re'er* mono olul clericali"mului, en!ru ca nici o concuren) " nui un %n cum n credi!ul "au "-i !ulbure ac)iunea& Trebuie " "e mai %n)eleag e dea"u ra c ,i"erica e"!e de e"en) au!ocra!ic #i X$ailibil, a#a cum a demon"!ra!-o im ecabil R& de Mai"!re, iar a ce"! carac!er im lic imedia! cea mai "e*er di"ci lin, c1iar %n ordinea g5ndirii& Dac lucrurile ar "!a al!$el, dac $iecruia i "-ar da %ngduin)a de-a a*ea rerea lui ro rie, de-a #i-o mani$e"!a #i 71 de-a o a ra c5nd, unde #i cum *rea, nu ar mai $i de conce u! niciK un re"!igiu #i nici o au!ori!a!e e$icace& ,i"erica, un gru nece"armen!e den", a are ca un cor con"!i!ui!, de nea!in", ce "e de'*ol!, rin liber a$iliere "au coo !are, %n in!eriorul "ocie!)ii #i-i de #e#!e limi!ele !em orale& 0lericul %#i rime#!e %n*e"!i!ura "arcinii + "ale #i "emnul di"!inc!i*, *e#m5n! "au nin"oare, care %l e(clude din lumea ro$an, marca erce !ibil care %l de'*luie ca rece !acul al "acrului, din a ar!enen)a "a la ace"! bloc omogen #i indi*i'ibil& Cor)a "a nu e"!e cea a unui om, ci a organi"mului %n care er"oana lui di" are #i e care %l re re'in! cu !oa!e ace"!ea %n in!egri!a!ea lui, a#a nedemn cum e"!e& 0ci, elimin5ndu-"e e "ine, clericul a $cu! loc %n el ,i"ericii, care de-acum %nain!e "e e( rim rin !oa!e cu*in!ele "ale #i %n!ruc1i ea' "uma $iin)ei lui %n cor ul mi'erabil al $iecruia din!re "lu+i!orii ei& 0om le! "e ara)i de lumea a"iunilor #i a a*idi!)ilor, ei o! a!unci " o !ra!e'e de "u"& A!5!a *reme c5! rm5n ame"!eca)i %n ea, ei "un! li "i)i de un unc! de " ri+in en!ru a-i $ace moral& A#a "e e( lic rolul clericului %n "ocie!)ile %n care el oa!e $i con"!a!a! cel mai clar> %n 01ina, cr!urarul "! al!uri de $eudal> ca " a robe "au " de'a robe $elul %n care gu*ernea'K bra1-I manul indian, garan! al ordinii di*ine, %l a"i"! #i %l "$!uie#!e d ra+a1K #i, %n ?cciden!ul cre#!in, %n $a)a "eniorului "e ridic mona1ul7 #i %n $a)a %m ra!ului a a, cu $ulgerele ana!emei, in!erdic)iei #i e(comunicrii, #i nicioda! re"!igiul unuia nu e"!e li "i! de+ u!ere %n $a)a "olda)ilor celuilal!& Numai %n ace"!e condi)ii e(i"! o con!ra ondere %n!re " iri!ual #i !em oral, iar clerul are "en" #i u!ere& Dar au!ori!a!ea clericului nu *ine numai din ar!ea ,i"ericii& Ace"!ei "ur"e e(!erna #i "ociale i "e adaug o al!a, in!im #i er"onal> garan)iile e c5rd clericul le d %n ri*in)a "u eriori!)ii $unc)iei "ale rin "e*eri!a!ea legmin!elor #i a "er*i!u!ilor lui *olun!are, %n!r-un cu*5n! rin alienarea con"im)i! a na!urii "ale de indi*id #i care e"!e *i'ibil "emni$ica! de co"!umul "u "acerdo!al& ,ucuriile de la care$ abdic, "a!i"$ac)iile e care le re" inge, !o! ce e"!e da! de !ru , d bani #i de demni!)ile o$iciale, !o! ceea ce $ace obiec!ul dorin)ei omene#!i #i al di" re)ului "u, ia! ce %i con$er un $el de dre
72

e"en)ial a"u ra celor ce "e mul)ume"c cu ceea ce el di" re)uie#!e& Renun)5nd la a*an!a+ele !em orale en!ru a dob5ndi meri!e, #i mai mul! din recau)ie dec5! din de'gu"!, #i %nc mai mul! en!ru a u!ea re!inde de la "emeni ca urmare a $a !ului c re!inde a!5! de mul! de la "ine %n"u#i, el d do*ada ire$u!abil a %nal!ei "ale cali!)i "u$le!e#!i #i c5#!ig in$ini! mai mul! %n a $i dec5! ierde %n a a*ea& Ne dm "eama acum $r greu!a!e en!ru ce ro$i! "e laud unii laici din "ocie!a!ea modern, "olici!a)i

de memorie "au de imagina)ie, c %#i a"um o $unc)ie a crei nece"i!a!e "ocial a c'u! %n de"ue!udine #i e care nimeni, de al!$el, nu le-o di" u!& 3lu"-*aloarea e"!e *di!& 3re!in'5ndu-"e clerici #i rm5n5nd laici, ei cred c o! " mi'e'e e ambele !ablouri #i " "!re'e "au " rimea"c !o!ul de la *ia)a "ecular, dac nu monden :da! $iind c incon#!ien)a lor nu cunoa#!e margini<, " er5nd ca rin numele e care %l %m rumu! " "e bucure de aureola "acrului, " $ie a"cul!a)i ca ni#!e ur!!ori de cu*5n! ai *e#niciei :"au ai unui "oi de $a!ali!a!e i"!oric<, "-#i %n"u#ea"c au!ori!a!ea a"ocia! no)iunii de ,i"eric, " #i bene$icie'e de ri*ilegii $r a-#i a"uma obliga)iile core" un'!oare, "-#i re*endice dre !ul de-a +udeca gu*ernm5n!ul ce!)ii declin5nd re" on"abili!)ile $unc)iei #i " "e eri+e'e, %n "$5r#i!, %n mar!ori de re$erin) a!unci c5nd "un! agi!a)i de cele mai u#oare adieri& E"!e aici o u'ur are de !i!lu e care, dac din a"!a ar re'ul!a o con$u'ie cu am le con"ecin)e, ar $i $oar!e im or!an! " o denun)m cu a" rime& 0eea ce clamea' ace#!i 8clerici9 $r bi"eric "e ierde %n !umul!ul ie)ei ublice, unde, du e(em lul lor, $iecare d lec)ii, mgulindu-"e c e"!e *ocea +u"!i)iei #i a dre !ului, $r a-#i a"igura credi!ul rin nimic care "-i deo"ebea"c *ia)a de cea a !urmei& Uneori %i au'im l5ng5ndu-"e c *orbele lor rm5n li!er moar! Gi $elici!5ndu-"e %n acela#i !im c !rie"c %n!r-o erioad de !oleran) $erici! %n care cu*5n!ul nu mai duce la rug, ca #i cum una nu ar im lica-o e cealal!, ca #i cum ar $i $ire"c ca mul)imea " a"cul!e docil #i reculea" cu*in!e care nu %i co"! mare lucru e cei 0e le ro"!e"c #i nu %i anga+ea' la nimic& Toa!e ace"!e mo!i*e care $ac din $olo"irea nec1ib'ui! a !i!lului de cleric o $raud *di! de$ine"c %n acela#i !im condi)iile
73

unui cler au!en!ic& Ele ara! c ace"!a nu e"!e %n nici un ca' com a!ibil cu o $orma)ie di" er"a!, %n care $iecare %i ignor "au + %i comba!e e ceilal)i& Ele a$irm nece"i!a!ea unei organi'a)ii "!ric! con"!i!ui!e #i ierar1i'a!e, care "-l li "ea"c e $iecare de odi1na #i liber!a!ea "a, r indu-i ca aci!a!ea de-a "e bucura #i 5n #i e aceea de a-#i a ar)ine& A!unci, aliena)i "imul!an $a) de "ocie!a!ea laic #i $a) de ei %n#i#i, ace#!i oameni *or $orma deo ar!e o comuni!a!e u!ernic& Ei nu *or in!er*eni %n !reburile ce!)ii 7 en!ru a le m"ura im er$ec)iunea la "cara ab"olu!ului, ci "e *or "!rdui " elabore'e *alorile care *or re%nnoi "ecolul, *alori c5! mai u)in ab"!rac!e #i e!erne cu u!in), dar nu mai u)in ideale #i + e(al!an!e, #i, ca "-o " unem 5n la ca !, *alori i"!orice, "u u"e + de*enirii #i mor)ii, r" un'5nd nece"i!)ilor momen!ului #i mediului #i ierind rin %n"#i *ic!oria lor& Ele %nc1i uie !o! a!5!ea roiec)ii ac!i*e ale unor a" ira)ii !ran'i!orii, care !raduc !o!u#i necon!eni! aceea#i e(igen) de morali!a!e, ele "un! ade*ra!ele idei care conduc lumea #i care, o da! moar!e, de #i!e, $o"ili'a!e, '$# $i oa!e la r5ndul lor u!ili'a!e %n!r-un !im de enurie de c!re al)ii ce-#i *or 'ice 8clerici9 #i care le *or a ra $r " eran), c5nd + de $a ! ar !rebui conce u!e al!ele& %n!r-ade*r, clericii *eri!abili nu a r *alorile, ci le creea', le in!roduc& 4"!oria lor e"!e mereu cea a unor ie'ui)i& Ei nu a rob #i nici nu cen'urea' din a$ar, ci ro ag, r" 5nde"c, $ac " + !rium$e rin iradiere #i e(em lu credin)a care a rodu" miracolul ini)ial, a"ociindu-le indi*i'ibil la %nce u!ul lor& Ei cucere"c D ro ag5ndu-"e aidoma unei e idemii& 4ni)ial, germenul nu e"!e di$eren)ia!, con!em larea ene!rea' ac)iunea, enun)area regulii + #i unerea %n mi#care a bra)ului "ecular "un! $cu!e de unul #i7 acela#i& 0lericul nu oa!e $i dec5! al ,i"ericii #i ,i"erica Mili!an!_ e cea care %i $ormea', a"!$el %nc5! de"!inul lor nu e"!e de-a re)ine + cu*in!ele de care "e %nde r!ea' lucrurile, ci, lu5ndu-"e la !r5n!7 cu reali!a!ea, de-a reg!i !ran"$ormarea ei r5nduind lumea %n7 $unc)ie de dorin)a lor #i relungind %n a$ar ordinea e care au $cu!-o " !rium$e %n ei %n#i#i& #.0.8., augu"! 19-

3R?GRAM 3ENTRU UN 0?AEG4U DE @?04?A?G4E

@-e

are c %m re+urrile ac!uale "e re!ea' %n c1i deo"ebi! unui travaliu critic a*5nd ca obiec! ra or!urile mu!uale din!re fiina omului i fiina "ocie!)ii> ce

a#!ea ! de la ea #i ce re!inde ea de la el& Ace#!i dou'eci de ani din urm *or $i *'u!, %n!r-ade*r, unul din!re cele mai con"iderabile tumulturi in!elec!uale ce "e o! imagina& Nimic durabil, nimic "olid, nimic temeinic) de+a !o!ul "e $r5mi)ea' #i %#i ierde muc1iile, iar !im ul nu a $cu! %nc dec5! un "ingur a"& 4n "c1imb, a"i"!m la o e(!raordinar #i a roa e de neconce u! fermentaie) roblemele din a+un "un! u"e 'ilnic din nou %n di"cu)ie, o da! cu mul!e al!ele, noi, e(!reme, deru!an!e, in*en!a!e neo"!eni! de " iri!e rodigio" de ac!i*e #i nu mai u)in rodigio" de inca abile de rbdare #i con!inui!a!e& %n!r-un cu*5n!, a*em de-a $ace cu o roduc)ie ce co le#e#!e realmen!e ia)a %n mod di" ro or)iona! $a) de ne*oile #i ca aci!a!ea %n"#i a con"umului& De $a !, e(i"! de"!ule bog)ii, de"!ule " a)ii *irgine bru"c de"c1i"e e( lorrii, #i uneori e( loa!rii> *i"ul, incon#!ien!ul, !oa!e $ormele miraculo"ului #i e(ce"ului :unul de$inindu-l e cellal!<& Un indi*iduali"m %n*er#una!, care $cea din scandal o *aloare, ddea an"amblului un $el de uni!a!e a$ec!i* #i c*a"i-li-ric& Era, la dre ! *orbind, o de #ire a "co ului> %n orice ca', ui"emna a da mul! "ocie!)ii, c5! #i a "e com lace %n a o ro*oca, 9oa!e c aici !rebuie *'u! germenul unei con!radic)ii a crei ^ loare cre"c5nd a*ea " "$5r#ea"c rin a domina a"u ra unui 75 anume regi"!ru al *ie)ii in!elec!uale a e ocii> "crii!orii "e "!rduiau cu "!5ngcie "au "u erbie " ar!ici e la lu !ele oli!ice #i %#i *edeau reocu rile in!ime o!ri*indu-"e a!5! de ro"! cu e(igen)ele cau'ei lor, %nc5! !rebuiau " "e "u un "au "a demi"ione'e ra id& Din!re ace"!e dou de!erminri o u"e c cerce!area $enomenelor umane abi"ale #i "olici!area im era!i* a $a !elor "ociale -l nici una nu oa!e $i abandona! $r a nu regre!a %n "cur! !im & 05! de" re a o "acri$ica e una %n $a*oarea celeilal!e "au a " era ci e"!e o"ibil ca am5ndou " $ie urma!e %n aralel, e( erien)a nu D a %nce!a! " ara!e la ce gra*e erori de calcul e( uneau ace"!e "olu)ii gre#i!e& @al*area !rebuie " *in din al! ar!e& ?r, de o +um!a!e de "ecol, #!iin)ele umani"!e au rogre"a! cu o a"emenea re e'iciune %nc5!, %n loc " "e $i a*u! %ngduin)a #i %ndr'neala de-a le a lica mul!i lelor robleme e care le une +ocul in"!inc!elor #i al 8mi!urilor9 ce le alc!uie"c "au le mobili'ea' %n "ocie!a!ea con!em oran, nu "-a lua! "u$icien! de mul! cuno#!in) de noile o"ibili!)i e care ele le o$er& Din acea"! caren) re'ul! cu recdere c o %n!reag dimen"iune a *ie)ii> colec!i*e moderne, a" ec!ul ei cel mai gra*, !urile "ale ro$unde, "ca in!eligen)ei& Gi acea"! "i!ua)ie nu are ca e$ec! doar de a-lB l"a e om rad 'adarnicelor u!eri ale *i"elor "ale, ci #i de-a al!era %n)elegerea %n!regului an"amblu de $enomene "ociale #i de-a *icia %n rinci iul lor ma(imele de ac)iune care g"e"c %n ea re$erin) #i garan)ie& Acea"! reocu are de-a reg"i !ran" u"e la "cara "ocial a" ira)iile #i con$lic!ele rimordiale ale condi)iei indi*iduale "e a$l la originea Colegiului de sociologie. Ea %nc1eie !e(!ul care no!i$ic %n$iin)area lui #i %i de$ine#!e rogramul& E"!e nece"ar " %ll re roducem aici $r nici o %n!5r'iere> 1& De %nda! ce a!ribuim o im or!an) deo"ebi! "!udieri, "!ruc!urilor "ociale, ob"er*m c cele c5!e*a re'ul!a!e dob5ndi!ei de #!iin) %n ace"! domeniu nu numai c "un! %n general ignora!e,B ci "e a$l #i %n con!radic)ie direc! cu ideile %n cur" de" re ace"!ei "ubiec!e& Ace"!e re'ul!a!e, a#a cum "e re'in!, a ar ca e(!rem del romi)!oare #i de"c1id er" ec!i*e nebnui!e en!ru "!udiereal com or!amen!ului $iin)ei umane& Ele rm5n %n" !imide #i incom-l 7. le!e, e de o ar!e $iindc #!iin)a "-a mrgini! rea mul! la anali'a "!ruc!urilor "ocie!)ilor 'i"e rimi!i*e, l"5nd deo ar!e "ocie!)ile moderne, iar e de al!a $iindc de"co eririle reali'a!e nu au modi$ica! a!5! de ro$und e c5! ne-am $i u!u! a#!e !a o"!ula!ele "i " iri!ul cerce!rii& @e are c1iar c ob"!acole de o na!ur ar!icular "e o un de'*ol!rii unei cunoa#!eri a elemen!elor *i!ale ale "ocie!)ii> carac!erul nece"armen!e con!agio" #i activist al re re'en!rilor e care munca le une %n lumin a are ca $iind re" on"abil de ace"! lucru& -& Re'ul! c e"!e ca'ul de a crea %n!re cei ce au de g5nd " duc c5! mai de ar!e cu u!in) in*e"!iga)iile %n ace"! "en" o comuni!a!e moral, ar)ial di$eri! de cea care %i une#!e de obicei e "a*an)i #i lega! c1iar de carac!erul *irulen! al domeniului "!udia! #i de de!erminrile ce "e de'*luie !re !a! %n el& Acea"! comuni!a!e rm5ne la $el de liber %n ri*in)a acce"ului ca #i cea a #!iin)ei con"!i!ui!e, #i orice er"oan oa!e *eni %n cadrul ei cu unc!ul ei ro riu de *edere, $r a "e "inc1i"i de reocu area ar!icular care "-o $ac " ca e!e o cunoa#!ere mai reci" a a" ec!elor e"en)iale ale e(i"!en)ei "ociale& 4ndi$eren! de originea #i )elurile "ale, "e con"ider c acea"! reocu are e"!e in"u$icien! ea "ingur en!ru a %n!emeia leg!urile nece"are ac)iunii %n comun&

3& ?biec!ul reci" al ac!i*i!)ii lnui!e oa!e rimi numele de sociologie sacr, ca %n m"ura %n care im lic "!udiul e(i"!en)ei "ociale %n !oa!e mani$e"!rile "ale %n care "e de'*luie re'en)a ac!i* a "acrului& Ea %#i ro une a"!$el " "!abilea"c unc!ele de coinciden) din!re !endin)ele ob"edan!e $undamen!ale ale "i1ologiei indi*iduale #i "!ruc!urile direc!oare ce re'idea' organi'area "ocial #i-i comand re*olu)iile& ?mul *alori'ea' la ma(imum anumi!e momen!e rare, $ugi!i*e #i *iolen!e din e( erien)a lui in!im& Colegiul de sociologie 3leac de la ace"! $a ! #i "e "!rduie#!e " di"cearn demer"uri ec1i*alen!e %n c1iar inima e(i"!en)ei "ociale, %n $enomenele elemen!are de a!rac)ie #i de re ul"ie care o de!ermin, ca #i %n alctuirile "ale cele mai ronun)a!e #i mai "emni$ica!i*e, recum bi"ericile, arr!la!ele, con$reriile, "ocie!)ile "ecre!e& Trei robleme rinci ale
77

domin ace"! "!udiu> cea a u!erii, cea a "acrului #i cea a mi!urilor& Re'ol*area lor nu e"!e doar o c1e"!iune de in$orma)ie #i de e(ege'> e"!e nece"ar ca e dea"u ra ea " cu rind ac!i*i!a!ea total a $iin)ei& De"igur, ea nece"i! o munc %n!re rin" %n comun cu o "erio'i!a!e, un de'in!ere", o "e*eri!a!e cri!ic %n "!are nu numai " acredi!e'e e*en!ualele re'ul!a!e, ci #i " im un re" ec! c1iar de la %nce u!ul cerce!rii& 0u !oa!e ace"!ea, ea a"cunde o " eran) de un cu !o!ul al! ordin #i care con$er demer"ului %n!regul "u "en"> ambi)ia ca a"!$el $orma! comuni!a!ea "-#i de #ea"c lanul ini)ial, !rec5nd e ne"im)i!e de la *oin)a de cunoa#!ere la cea de u!ere, de*enind nucleul unei mai *a"!e con+ura)ii - calculi; delibera! ca ace"! !ru "-#i g"ea"c un "u$le!&

2dNTUA DE 4ARNA
#.0.8., iulie 1 9

!(tra ecclesiam nulla salus. endre !a)i %m o!ri*a unei lumi care %i "a!i"$ace rea u)in, re$rac!arii re"im! %n comun aceea#i ne*oie de ac)iune #i "u$er de aceea#i inca aci!a!e de a ac)iona& Ei %#i dau "eama c !rebuie " "e unea"c en!ru a $i u!ernici, dar, !em5ndu-"e c ace"! mi+loc e mai onero" dec5! "lbiciunea care %i %m o*rea', ei "e !em c unirea %i *a "ili " con"im! la un numr mai mare de "acri$icii dec5! cel al renun)rilor im u"e de ne u!in)& Di"ci oli ai marilor indi*iduali#!i ai "ecolului !recu!, ei "un! cu rin#i de re"im)iri ne$a"!e la g5ndul unei ci e care e(igen)ele "olidari!)ii le-ar limi!a $oar!e re ede inde enden)a& %n!r-un cu*5n!, ei "e !em c, de*enind u!ernici, %#i ierd ra)iunile de-a $i #i "un! cu rin#i, la acea"! r"cruce de drumuri, de o bru"c "!are ne lcu!& %n!r-ade*r, mi'a e"!e de mare im or!an)1& I& De("inul in)i'i)u*li(+ului
*isoluia moravurilor societii este un stadiu n care apare noul ovul, sau noile ovule - nite ovule %indivizi' care conin ger1 Ace"!e agini, care re'um o e( unere e care am $cu!-o %n mar!ie 1937 in $a)a unor audi!ori care, de a!unci %ncoace, "-au

%n!runi! %n cea mai mare ar!e ;n cadrul Colegiului de sociologie, nu "!rea' dec5! rogre"ia dialec!ic a ace"!eia, e(clu'5nd orice anali' amnun)i! #i orice argumen!a)ie concre!& De aici #i a" ec!ul lor "c1ema!ic, dac nu "c1ele!ic& Al!$el, ceea ce ar $i !rebui! " "criu ar $i $o"! o*e"!ea %n!reag a reac)iilor indi*idului $a) de *ia)a "ocial 9ice 5nd cu "ecolul al LlL-lea& 79 menul societilor i unitilor noi. $pariia indivizilor este semnul c societatea a devenit apt s se reproduc :Cr& Nie!'"c1e, 6oina 4 de putere, !rad& $r&, 3ari", 1935,11, & 3.1<&

Dac e(aminm e*olu)ia ideilor, nu numai %n Cran)a, ci #i %n 1 !oa! Euro a, de la %nce u!ul roman!i"mului, "un!em negre#i! 7 $ra a)i de in$luen)a cre"c5nd, re onderen!, realmen!e di" ro-l or)iona! $a) de oricare al! $enomen de acela#i ordin, a marilor 1 indi*iduali#!i, a cror !radi)ie a!inge unc!ul culminan! o da! cu 7 @!irner, iar e( re"ia-i cea mai boga! o da! cu Nie!'"c1e& E"!e + remarcabil c o erele ace"!ei !endin)e ar " "e "i!ue'e delibera! %n a$ara lanului e"!e!ic, d5ndu-#i cu bun #!iin) a" ec!e e(em lare #i lu5nd la u!ili'are *aloarea de "loganuri& Dac urmrile 1 e(!reme ale doc!rinei nu au $o"! %n general rimi!e, "-a "u$eri! din ce %n ce mai u)in din ricina $a !ului c rinci iul "u a $o"! recu'a! de la bun %nce u!& Au!onomia er"oanei morale a de*eni! "e+eli* "ocie!)ii& To!u#i, u)in c5!e u)in, "-a declan#a! o cri' a + indi*iduali"mului, %n care anumi!e cau'e e(!erne, ma"i*e, imedia! *p*#en"e %#i au ar!ea lor> de'*ol!area lucrrilor "ociologice a "ub- i mina! o"!ula!ele $undamen!ale ale con"!ruc)iei #i, mai im era!i*, e*enimen!ele oli!ice #i "ociale %n"e#i, care nu mai la" deloc; o"ibili!a!ea de-a !ri deo ar!e, ci cel mul! e cea de-a muri, au $cu! !re !a! ca e(i"!en)a %n umbra !urnurilor de $ilde# " ar cea mai !ern #i r$ui! din!re !oa!e& Ace"!e de!erminri, care "un! "u$icien!e en!ru a-i $ace e ade )ii $ideli ai marilor indi*iduali#!i "a-#i recon"idere a!i!udinea #i en!ru a le da gu"!ul de-a %n!re-, rinde o ac!i*i!a!e cu carac!er ne! colec!i*, nu %i de o"edea' !o!u#i de orice "cru ul #i nu %i %m iedic " "e %n!rebe dac acea"!a !en!a)ie %i duce la o a ro$undare a a!i!udinii lor, la o conce"ia acorda! !ribului, "au la ca i!ularea ur #i "im l& Nu u!em " era " re'ol*m acea"! di$icul!a!e $r a e(amin> ra)iunile care l-au de!ermina! e in!elec!ual " "e "e are de gru u "ocial, " "e re!rag e A*en!inu" 1 #i " ado !e de %nda! o a!i!udin
1

Una din!re cele #a !e coline ale Romei, e care lebea roman re*ol!a con!ra a!ricia!ului "-a re!ra" 5n ce a ob)inu! recunoa#!erea dre !urilor "all+ :n& !rad&<& _ N=

direc! o"!il $a) de orice "ocie!a!e con"!i!ui!& ?r, acea"! demi"ie e"!e con!em oran cu o ideologie care neag %n c1i ciuda! $enomenele de a!rac)ie #i de coe'iune in"!inc!i*e %n care *om cu!a mai !5r'iu $or)a *ie a gru rilor "ociale& Ace"!ea nu erau ri*i!e dec5! ca rodu"ul in!ere"ului bine %n)ele" #i al reocu rilor de +u"!i)ie di"!ribu!i*, !oa!e con"idera)ii cu care $iin)a ro$und a omului nu "im!e c ar a*ea ce*a %n comun #i care %l de!urnea' cu a!5! mai mul! de la e(i"!en)a "ocial, de!erminri, culmea, ca!egoric ab"en!e din!r-o "ocie!a!e %n!emeia! e nedre !a!e #i e ri*ilegiile care o $ac " ar de %nda! "candaloa" #i de!e"!abil& De aceea, indi*idul con#!ien! nu a mai nu!ri! $a) de ea dec5! indi$eren), a!unci c5nd o na!ur con!em la!i* %l %ndemna, #i o o"!ili!a!e mr!uri"i! #i ar)goa", a!unci c5nd un carac!er %n!uneca! $cea ca re"!ric)iile im u"e de gru #i e care le ri*ea necon!eni! ca e ni#!e er"ecu)ii #i *e(a)iuni " %i $ie in"u or!abile& Nemaia*5nd $a) de "ocie!a!e dec5! reac)ii de a rare, el #i-a "!ra! %n c1i $ire"c "im a!ia en!ru !o)i cei e care ea %i )ine la marginea "a, adic en!ru de ra*a)i, ro"!i!ua!e #i ru$c!ori, #i #i-a $cu! !re !a! un erou din ocnaul intrata"il care cade ntruna victim temniei3. Gre#im c5nd con"iderm !ema ro"!i!ua!ei cu inim bun "au e cea a bandi!ului mrinimo" din li!era!ura roman!ic dre ! !r"!uri ale unei "en"ibili!)i gro"olane, c5nd de $a ! ele re re'in! unul din!re cele mai clare "emne ale nou!)ii e"en)iale a e ocii> con"umarea di*or)ului, %n *alori #i a roa e c de+a #i %n mora*uri, din!re "crii!or #i ar!ea com ac! #i "!abil a cor ului "ocial& 0u !oa!e ace"!ea, e(ager5ndu-#i cur5nd la ma(imum unc!ul de *edere, indi*iduali"!ul "e a uc " denun)e ca amgi!or #i !iranic !o! ceea ce i "e are %n!ruc5!*a un elemen! con"!i!u!i* al "ocie!)ii> $amilie, "!a!, na)iune, moral, religie, la care adaug uneori ra)iunea, ade*rul #i #!iin)a, $ie en!ru c leg!urile e care ace"!ea le creea' ar #i ni#!e iedici, $ie en!ru c "un! %n oarecare m"ur %mbrca!e %n "acru, du modelul en!i!)ilor receden!e& 4a na#!ere a!unci un !i de iconocla"! me!odic, di" era!ul %n cu!are de ro$an e care %l de"crie @!irner> 8Tor!ura! de o $oame de*oran!, r!ce#!i, "co)5nd "!rig!e de de'nde+de, %n
1

Rimbaud& N1

+urul 'idurilor care !e %n!emni)ea', ca " cau)i ro$anul& Eadarnic %n"& %n cur5nd, ,i"erica *a aco eri %n!reg m5n!ul #i lumea sacrului *a $i birui!oare9& %n ace"!e condi)ii, "e im une o "ingur reac)ie moral> ro$anarea, di"!rugerea %n*er#una! a "acrului, "ingura ac!i*i!a!e ca abil " %i dea anar1i"!ului

"en!imen!ul unei liber!)i e$ec!i*e& De $a !, acea"!a nu e"!e dec5! o ilu'ie> "acrilegiul rm5ne la "!adiul de "arca"m "au de bla"$emieK $a !ele "un! a!5! de de ar!e de-a de #i $gduin)a cu*in!elor, %nc5! ace"!ea nu ar uneori a!5! de abunden!e #i de m5ndre dec5! en!ru a aco eri ie$!in ab"en)a celor din!5i& 0ei mai mari indi*iduali#!i au $o"! cei "labi, minori, neada !a)i, de o"eda)i de "ingurele bunuri de care ar $i *ru! " "e bucure #i a cror ob"e"ie %i %n$ierb5n!a> @ade imagin5ndu-#i, %n!re 'idurile unei celule, $ornica)ii #i cru'imi, Nie!'"c1e la @ii"-Maria, "oli!ar #i boln*icio" !eore!ician al *iolen)ei, @!irner, $unc)ionar cu *ia)a regla! ca un cea", $c5nd a ologia crimei& %n acela#i !im , oe'ia ro"l*ea #i ea !oa!e eliberrile, d era, mai mul! dec5! orice al!ce*a, o oe'ie a refugiului, care alin con"ola, aducea ui!area #i 'ugr*ea o lume "e*er %n culorii calman!e ale *i"ului& Acea"! cale $r ie#ire nu u!ea "a!i"$ace 1 ne"$5r#i!& %n!r-o m"ur mul! mai mare dec5! evaziunea, cucerire a*ea " "educ& A"!'i, roblema "e une %n !ermeni #i mai r "5n)i, dar a de*eni! lim ede c "ocie!a!ea, rin coe'iunea ei o"ed o $or) care %n$r5nge orice e$or! indi*idual> de aceea a "o"i momen!ul "a %i $acem " %n)eleag e cei ce nu re$u' ace"! lucf din in!ere" "au !eam c indi*i'ii realmen!e 1o!r5)i " ornea9 lu !a, la ne*oie la o "car in$im, dar e calea e$icace rin c !en!a!i*a lor ri"c " de*in e idemic, !rebuie " "e con$run!e 4 "ocie!a!ea e ro riul ei !eren #i " o a!ace cu ro riile ei arm[ adic con"!i!uindu-"e ei %n#i#i %n!r-o comuni!a!e #i, mai mul! d[ a!5!, %nce!5nd " $ac din *alorile e care le a r a ana+ul rebe-I 4ilor #i al in"urgen)ilor, ri*indu-le, in*er", ca e *alorile rimeK ale "ocie!)ii e care *or " o *ad in"!aura! #i ca e cele mai "ociale din!re !oa!e, c1iar dac "un! u)in cam im lacabile& Ace"! roiec! re"u une o anumi! educa)ie a "en!imen!ul de re*ol!, care "-l $ac " !reac de la " iri!ul de r'meri) la a!i!udine larg im eriali"! #i "-l con*ing "-#i "ubordon9
82

reac)iile im ul"i*e #i !urbulen!e nece"i!)ii di"ci linei, calculului #i rbdrii& %n!r-un cu*5n!, !rebuie ca din satanic " de*in luciferic. %n mod a"emn!or, "e cade ca indi*iduali"!ul con"ec*en! "-#i in*er"e'e men!ali!a!ea $a) de u!ere #i de "acru %n general& A"u ra ace"!ui unc! !rebuie ca el " ado !e a roa e con!rarul in+onc)iunii lui @!irner #i "-#i %ncorde'e e$or!ul nu " re ro$anare, ci " re "acrali'are& De al!$el, acea"!a e"!e mane*ra rin care "e *a o une cel mai ro$und unei "ocie!)i care "-a ro$ani'a! de la "ine %n!r-o m"ur e(!rem, a"!$el %nc5! nimic nu o indi" une mai ru dec5! in!er*en)ia ace"!or *alori, nimic $a) de care " $ie mai nea+u!ora!& Mai mul! de a!5!> con"!i!uirea %n gru e re'ida! de dorin)a de-a comba!e "ocie!a!ea ca "ocie!a!e, lanul de a o %n$run!a ca "!ruc!ur mai "olid #i mai den" %ncerc5nd " "e in"!ale'e ca un cancer %n "5nul unei "!ruc!uri mai labile #i mai la(e, de#i incom arabil mai *oluminoa"e& E *orba de un demer" de suprasocializare, #i ca a!are comuni!a!ea lua! %n con"iderare "e g"e#!e %n c1i $ire"c 1r'i! de+a " "acrali'e'e c5! mai mul! cu u!in), %n "co ul de-a " ori %n cea mai mare m"ur "ingulari!a!ea $iin)ei "ale #i onderea ac)iunii "ale& 4ndi*iduali#!ii "un! acum %n m"ur "-#i domolea"c "cru ulele& 4n!re rin'5nd o ac)iune colec!i*, ei nu #i-ar renega credin)a, ci "-ar anga+a e "ingura cale ce li "e o$er, %nc din cli a %n care au 1o!r5! " "e %nal)e de la ni*elul incriminrilor !eore!ice la cel al lu !ei e$icace, ne$c5nd al!ce*a dec5! " !reac de la %ncierri " oradice la lu ! %n !oa! regula& %n $elul ace"!a, ei #i-ar ur'i r'boiul lor "$5n!& 44& Temeiul e$or!ului colec!i*
Nu #!iu dac nu am " u" de+a %n acea"! lucrare c ceea ce i-a deo"ebi! mai mul! e oameni e"!e c cei ce au %n!re rin" marile ac)iuni #i-au a recia! corec! %nain!ea al!ora o"ibili!)ile de care di" uneau :Re!', +emorii, Am"!erdam, 1717, ! 42, & 177l7N<&

A#a cum e(i"! o e( erien) rimi!i* ireduc!ibil a eu1ii care ?rU"!i!uie re"or!ul elemen!ar al indi*iduali"mului anar1i"!, !o! a#a N3 !rebuie " "coa!em la i*eal !emeiul e"en)ial inalienabil al e$or!ului + colec!i*& Ace"!a nu oa!e %n nici un ca' " u!ili'e'e ca ba' a$ec!i* + o coordona! %n!ru !o!ul re!ro" ec!i* de genul de!erminriloil e$ec!i*e, ra" ori limb, !eri!oriu "au !radi)ie i"!oric, ce condi)ioR nea' e(i"!en)a na)iunilor #i 1rne"c a!rio!i"mul& Ar %n"emna " 4 "anc)ionm e(ac! ceea ce con" irm " modi$icm, " con"olidm 1 ceea ce *rem " #ubre'im& E c5! "e oa!e de lim ede c o mi#care Z ce ia na#!ere n interiorul unei "ocie!)i #i e %ndre !a! %m o!ri*a7 ei nu oa!e $i %n!emeia! e elemen!ele ce %i !ra"ea' limi!ele #i %i + %n!re"c coe'iunea o un5nd-o unor ri*ali& Un nucleu "ocial al !i ului %n c1e"!iune !rebuie " "e " ri+ine e elemen!e de o cu !o!ul al! na!ur> *oin)a comun de-a %n$ !uiI7 o o er iden!ic im lic de+a a$ini!)i elec!i*e ca abile " re'i-l de'e

"ingure agregarea %n comuni!a!e #i " con"!i!uie ra)iunea ei$+ nece"ar #i "u$icien!, $urni'5ndu-i $iecrei re lici %n oglind a $iin)elor o dubl "erie de e( erien)e com lemen!are de a!rac)ii #n re ul"ii& E"!e *orba aici de un irecu'abil $a ! co!idian care %i im re"iona"e 5n #i e romo!orii %n#i#i ai indi*iduali"muluiB o o'i)ia e!ic e"en)ial a cel u)in dou cla"e de $iin)e, cu reac)ia !o! a!5! de di$eri!e ca #i c5nd ar $ace ar!e din ni#!e " ecii animala deo"ebi!e, #i a+ung5nd la conce )ii con!rare de" re lume, la !abla de *alori inconciliabile& %n!r-ade*r, %n ra or!urile lui cu $iin)ele, $iecare %n!5lne#!iB unele ce "e do*ede"c de o al! " ecie moral dec5! el #i a roa 5 de al! ra"& @un!em "ili)i ine(orabil " ne %nde r!m de ace#!i oameni ca de o ciud)enie noci*& 0om or!amen!ul lor e"!e %n!o, deauna din!re cele de care ne !emem, nicioda! din!re cele e carR le " erm, iar *ulgari!a!ea lor de #e#!e orice re*i'iune& Dim oR !ri*, al)ii "e com or! la anumi!e %ncercri e(ac! a#a cum ne-anR a#!e !a, a#a cum ni "e are c ne-am com or!a noi %n#ine %n celd mai bune momen!e #i e(ac! a#a cum am dori " "e com or!e #i al)ii& A"!$el, rin %n"#i com or!amen!ul $iin)elor, adic %n lumei $r minciuni a ac)iunii %n$ !ui!e #i "ub re"iunea reali!)ilor i care ar $i im ruden! " le eludm #i care c1eam con"!an! 11 ordine, "e con"olidea' o demarca)ie ideal %n ra or! cu caii $iecare %i %m ar!e e ceilal)i %n semeni #i %n 8ceilal)i9& Dincoace dl
84

acea"! linie de demarca)ie e"!e "!abili! rin $a !ul %n"u#i o comuni!a!e de er"oane "!r5n" uni!e, care "-au recuno"cu! " on!an %nrudi!e #i care "un! ga!a "-#i acorde o a"i"!en) mu!ual necondi)iona!, %n !im ce dincolo !rie#!e "ub legile "ale mul)imea nenoroci)ilor cu care nimic nu e"!e comun, $a) de care e"!e dre ! "i %n!emeia! " "im)i di" re) #i de care !e %nde r!e'i din in"!inc! ca de lucrurile necura!e, iradiind ca o con!agiune ericuloa" acel "oi de c1emare, acea i" i! la!en! e care o e(erci! %n!o!deauna ni*elul cel mai de +o" a"u ra celui mai ele*a! #i care ar $i "u$icien! en!ru a +u"!i$ica m5ndria celor de "u" de a $i acolo #i *oin)a lor de-a "e men)ine e loc& Ace"!ea nu "un! ni#!e di"!inc)ii de grad, ci de na!ur& Nimeni nu e"!e r" un'!or de locul e care %l ocu %n acea"! ierar1ie a %n"u#irilor "u$le!e#!i> %n*in"ul nu e"!e condamna! rin +udeca!, ci )inu! deo ar!e rin m"ur "ani!ar, en!ru "al*gardarea unei in!egri!)i& Din acela#i mo!i* en!ru care "e cade " "e arm $ruc!ele %n!regi de cele "!rica!e din!r-o recol!, o neu!rali!a!e arma! #i di"!an! $a) de $iin)ele rea u)in "igure nu e"!e dec5! o "im l condui! de legi!im a rare, ab"olu! nece"ar en!ru a e*i!a con!aminarea& 0a #i un organi"m, o "ocie!a!e !rebuie " $ie ca abil "-#i elimine de#eurile& @im a!iile #i an!i a!iile de" re care "e a$irm cu a!5!a %ndre !)ire c nu se comand o! !rece dre ! rudimen!e indi*iduale #i e$emere, e(!rem de debile, din ricina na!urii lor "ubiec!i*e #i $ragmen!are, ale unui "i"!em *i!al de ace"! gen& De al!$el, nu e"!e deloc o %n!5m lare c o inia colec!i* le re re'in! le"ne dre ! mincinoa"e, recomand " "e !reac e"!e ele #i re"crie " nu "e )in "eama de ele, "ub re!e(!ul im ar)iali!)ii, de %nda! ce e"!e *orba de o deci'ie ce re'in! un c5! de mic in!ere" en!ru "ocie!a!ea %n"#i, %ndeo"ebi en!ru "er*iciile ublice& @e are c acea"!a "im!e a"!$el nece"i!a!ea de-a "!*ili $ormarea oricrei agregri endogene %n!emeia!e e re$le(e di$eren)iale, %n ideea c aici e(i"! Uri $ermen! de di"olu)ie a "!ruc!urii "ale #i deo o!ri* un %nce u! T e recom unere a $or)elor *ii, "u"ce !ibil " c5#!ige din a roa e m a roa e #i cu a!5! mai 1r'i! " r"!oarne ec1ilibrul "ocial " re !oll "u cu c5! "-ar ro aga %n %n"#i arma!ura ei& De aceea, N5 socializarea reac)iilor indi*iduale imedia!e a are ca $iind, dim o!ri*, rima $a' a de'*ol!rii unei e(i"!en)e "ociale %n "5nul al!eia, i A ro$unda!e #i "i"!ema!i'a!e, ri*i!e ca e( re"ia unei reali!)i $undamen!ale, e"!e ne%ndoielnic c ele reu#e"c " %i con$ere #i indi*idului celui mai gelo" e inde enden)a "a o con#!iin) de 4 gru e(!rem de u!ernic, com or!5nd la ne*oie o alienare !o!alB de "ine %n"u#i& De $a !, c5nd indi*iduali#!ii "ecolului !recu! #i-au imagina! :ei nu au %ncerca! nicioda! nici cel mai mic %nce u! de reali'are< un $el 4 de cucerire a "ocie!)ii, ei #i-au %ncredin)a! %n!o!deauna " eran)ele unor $orma)iuni de ace"! !i & Nu "e *a "ublinia nicioda! %ndea+un" 1 c5! de im or!an! e"!e c ,al'ac #i ,audelaire l-au ri*i! cu "im a!iei #i l-au ro u" ca model e AoTola #i e perinde ac cadaver al 0om aniei lui 4"u", e ,!r5nul de e Mun!e #i e 1a#i#inii "i, c5$ 1 de "emni$ica!i* e"!e c unul din!re ei a de"cri" cu delicii ac)iunile Z unei a"ocia)ii mi"!erioa"e din "5nul "ocie!)ii con!em orane, iar al!ul Z a roiec!a! $ormarea unei ari"!ocra)ii noi %n!emeia!e e un 1ar Z mi"!erio" ce nu a*ea " $ie nici munca #i nici banii& Aa limi!, ace"!e con"idera)ii %nclin " recunoa"c dre ! deo"ebi! de bine %narma! en!ru lu ! o a"ocia)ie mili!an! #i7 %nc1i" )in5nd de ordinul mona1al ac!i* %n ri*in)a "!rii de " iri!B de

$orma)iunea aramili!ar %n ri*in)a di"ci linei, de "ocie!a!eaB "ecre!, la ne*oie, %n ri*in)a modurilor ei de e(i"!en) #i de ac)iune&1 Ace"!e !rei !i uri de comuni!)i "un! imedia! com arabile rin "e ara)ia "e*er care %i i'olea' e membrii "i de re"!ulB "ocie!)ii& Anali'a ar demon"!ra c ele "un! mai u)in di$eri!e rini $inali!a!ea lor ro rie dec5! rin condi)iile e(!erioare ale de'*oM !rii lor, du cum "e bucur de " ri+inul u!erilor, "un! !olera!ei $r !ragere de inim "au redu"e la ilegali!a!e& A$ilierea la $iecare din ele "e $ace rin ini)ia!i* "au no*icia!& Di"!inc)ia $iecruia de 1B ceilal)i #i %nrudirea cu ai "i "e ob)in rin!r-o uni$orm "au uli "emn im erce !ibil& Toa! e!ica lor "e ba'ea' e acea"! "i!ua)iei re*ede obliga)ii "!ric!e %n!re membri #i %i %ndeamn " ri*ea"c re"!ul $iin)elor nu a!5! ca e egalele lor %n dre !, c5! ca e o ma!erie rim a ac)iunilor lor& A"!$el !ind " $ie "anc)iona!e %n "!ruc!ura "ocial nu numai a!rac)iile #i re ul"iile indi*iduale, ci %n "cur! !im #i o di"!inc)i_B N. de genul celei e care o in"!i!uia Nie!'"c1e %n!re "! 5ni #i "cla*i& 3oa!e c e"!e nece"ar ca %n acea"! ri*in) " $ie ac!uali'a! *ocabularul, a"!$el %nc5! !ermenii "i " nu mai $ie %m rumu!a)i de la o "i!ua)ie di" ru! #i %n con"ecin) " %nde r!m " iri!ul de "!area de lucruri re'en!, en!ru ca ei " %nce!e'e deo o!ri* " ar arado(ali, c5nd urmarea doc!rinei %i %n$)i#ea' e "cla*i ca e ni#!e o re"ori #i e "! 5ni ca e ni#!e ne$erici)i ne u!incio#i " "e a ere de *e(a)iunile lor& Re'ul! c "-ar ob)ine un a*an!a+ cer! rin dublarea ace"!ei o o'i)ii cu o erec1e de cu*in!e a$la!e %n!ro leg!ur mai "!r5n" cu reali!a!ea con!em oran, cum ar $i de e(em lu cele de productori #i consumatori, care e*oc "ub"!ra!ul economic #i !raduc !o!oda! o a!i!udine *i!al care, $r a $i %n!ru !o!ul de!ermina! de el, nu e"!e ade"ea, %n ca'urile cele mai "im le, dec5! con"ecin)a lui direc!& 3rin con"uma!ori "-ar carac!eri'a de"!ul de bine un !i de oameni %nclina)i " re lcere, ne roduc!i*i rin ei %n#i#i, diger5nd doar, ara'i)i ai al!ora, +udec5nd doar %n *ir!u!ea rinci iului agreabilului, inca abili de genero'i!a!e #i cu a!5! mai u)in de acel dar e care na!ura %n"#i a roduc!orului %l oblig "-l $ac din ceea ce creeaz #i nu e"!e " re u'ul "u, cci gu"!ul de a roduce %l "! 5ne#!e a!5! de u!ernic, %nc5! di" re)uie#!e 5n #i !im ul liber #i recom en"a& 0rea!or rin "oar!a "a, el $ace mora*urile crora ceilal)i li "e con$ormea'& El inaugurea' u'an)ele e care ceilal)i le urmea', a"!$el %nc5! c1iar "u$oca! #i *a"ali'a! de ma"a du#manilor "i, el con"er* mono olul cu!e'an)elor #i al ini)ia!i*elor #i, o da! cu ca aci!a!ea "a de in$luen)are re"!igioa", "!rea' cer!i!udinea unei "u eriori!)i im re"cri !ibile e care con"uma!orii %n#i#i, !rium$!ori #i "rui, nu reu#e"c " o alunge din ro ria lor con#!iin), #!iind rea bine c %n ei nu re'id nici un rinci iu ac!i*, e$icace #i $ecund& 4den!i$ica)i cu eul lor, %n !im ce roduc!orii "e iden!i$ic ne*oii lor de crea)ie, ei "un! li "i)i de "en!imen!ul ironiei suverane de-a se privi trind n momentul tragediei, acea de!a#are "u rem a celor u!ernici, "emnala! de @!irner, care le d m"ura lor %n#ile #i %i %ncredin)ea' de non-*aloarea !u!uror celor care nu ar $i %n "!are de o a"emenea elegan)& N7 III& ,$#*l* c$+uni"-%ii nc.i(e
0re'u"em mereu c "e u!ea %n!emeia + ce*a e di" re)K acum #!iu ce anume> mora-l li!a!ea :F& de Mon!1erlan!, ervice inutile, .I 3ari", 1935, & --.<&

Na!ura "! 5nilor, care le %ngduie a!5! de u)in " aib rela)ii cu ceilal)i, %i con"!r5nge de a"emenea "#i "im! in!en" ro ria lor alian), e care o re"im! %n "cur! !im ca e o com lici!a!e, da!&+ $iind c cele mai mici re$le(e le "un! in!er re!a!e ca ni#!e crime& Acea"! "i!ua)ie d na#!ere, de la bun %nce u!, la con#!ien!i'area&B unei e!ici de!ermina!e, care nu "e oa!e de" rinde com le! dec5! %n cur"ul de'*ol!rii "!ruc!urii ari"!ocra!ice, dar care ermi!e " i "e de$inea"c rimele a" ec!e %nc din o'i)ia de lecare& E"!e nece"ar " dm aici de"crierea "umar a ace"!eia& Dac am ri*i one"!i!a!ea ca e !emeiul necondi)iona! al oricrei morale,1K nu ar $i de-a+un"& Nu !rebuie " ne %ndoim c ea e"!e un instinct. ce e( rim im era!i*ul uni!)ii #i !o!ali!)ii $iin)ei, con*ergen)a_ !u!uror o"!ula)iilor "ale " re un "ingur rinci iu, o "ingurK $ideli!a!e& Ea con"!i!uie do*ada *ie c $iin)a "e *rea aci$ica!, c ea !olerea' di"en"iunile in!e"!ine la $el de ru ca #i un organi"m $ocarele in$ec)ioa"e, c %#i re rim re*ol!ele care cloco!e"c %n ea #i #!ie " "e 'ea"c de de'er!rile care o i" i!e"c "au $l degradea' "au o di" er"ea'& ?ne"!i!a!ea e"!e acea $or) care nu %i %ngduie omului dec5! un "ingur c1i #i amu)e#!e cinii nveru-l nai ce tremur n aceti regi3. Amin!e"c %n" c un erou e"!ei mre) mai %n!5i $iindc a a*u! de lu !a! cu ni#!e mon#!ri #i abia^ a oi $iindc i-a birui!& Nu e nimic de " era! de la cei ce nu au nj ei nimic de o rima!&

2in a oi di" re)ul, drago"!ea de u!ere #i oli!e)ea, *ir!u)i care, $r a $i nea ra! cardinale, "un! imedia! deri*a!e din a!i!udinea de"cri" #i-i carac!eri'ea' %n mod eminen! originali!a!ea& %n!emeia! e e( erien)a inegali!)ii $iin)elor, *ir!u!ea di" n )ului o "al*gardea', o e( rim #i o "anc)ionea'& 4lu"!r5nd o "i
1

3& 2alerT&

de $a !, ea nu re"u une nici un orgoliu, dar c1iar #i dac ar re"u une, acea"!a nu ar !rebui " " erie& 3en!ru c un indi*id nu e"!e de di" re)ui! din cau'a gre#elii "ale, nu %n"eamn c !rebuie di" re)ui! mai u)in, cci e"!e %n ordinea lucrurilor " $ie !ra!a! a#a cum cere na!ura "a& %i di" re)uim %n e"en) e cei ce $ac "au acce ! ac)iuni care nou %n#ine ne-ar re ugna " le comi!em "au " le "u or!m& Nu ar "er*i la nimic " di"imulm la!ura %n#el!oare "au cel u)in incon!rolabil a unui a"emenea "en!imen!, deoarece nimeni nu oa!e a$irma c, u" %n acelea#i condi)ii #i %n obliga)ia de-a ac)iona, nu ar ado !a com or!amen!ul e;care %l di" re)uie#!e& De aceea di" re)ul nu e"!e $ecund dec5! dac e"!e e(igen!& El nu e"!e nimic dac nu "ile#!e imedia! la o oarecare "e*eri!a!e $a) de "ine %n"u#i& ? da! re"im)i!, !rebuie " %l lum %n con"iderare %n $unc)ie de da!oria e care o im une de-a nu %l meri!a nicioda! la r5ndul no"!ru %n condi)ii "imilare, a"!$el %nc5! $iecare ac! de di" re) a are ca un anga+amen! de onoare #i $ i o!ec e com or!amen!ul *ii!or& Trebuie " %l ri*im %n" #i din er" ec!i*a dre !ului e care %l d de-a nu %i !ra!a e cei de care "e "e ar ca e egali, ca e ni#!e ad*er"ari $a) de care "e &cu*ine " re" ec!m legile r'boiului #i " $acem u' de cur!oa'ia de rigoare %n!re cei de rang "imilar& 05! de" re u!ere, e"!e im or!an! " o !ra!m ca e o $or) a na!urii, e care e"!e li "i! de ro"! " o acu'm #i cri!icm, dar e care e"!e %ngdui! " o comba!em #i oa!e " o a"er*im& Nimic nu e"!e mai 'adarnic #i mai +alnic dec5! acea ur de rinci iu $a) de u!ere care %i "lbe#!e #i e cei mai cura+o#i a!rg5ndu-i %n lu !e inegale #i inu!ile, %i %n*er#unea' %n acea"! a!i!udine #i %i $ace, %n cele din urm, " di*ini'e'e ca riciul #i %nc )5narea& E"!e un lucru "n!o" " dore#!i u!erea, indi$eren! ca o *rei a"u ra "u$le!elor "au a !ru urilor, c e"!e *orba de re"!igiu "au de !iranie& Ciecare, de al!$el, o e(erci! %n!r-un domeniu limi!a!, e care i "e oa!e %n!5m la "-l e(!ind e nea#!e !a!e con"iderabil, 0aci rela)iile umane "un! de a#a na!ur %nc5! dob5ndim de"eori 3u!erea nedorind dec5! liber!a!ea, a"!$el c domina)ia are a $i $a!ali!a!ea celor u!ernici, iar ei, c1iar %n lan)uri, o ri*e"c in"!inc!i* N9 cu re" ec! #i "erio'i!a!e, do*edind a"!$el c drago"!ea de u!ere %i deo"ebe#!e din rinci iu e cuceri!ori de "cla*i& 3reci" #i me!iculoa" ca o e!ic1e! de cur!e, oli!e)ea care ri!uali'ea' ra or!urile mu!uale ale oamenilor %n a" ec!ele lor "ecundare de"carc " iri!ul de ele rin a"!a #i-i " ore#!e cu a!5! mai mul! de'in*ol!ura& 3e dea"u ra, ea con!ribuie la men)inerea unei anumi!e !en"iuni in!erioare care ar $i greu de "!ra! dac am negli+a "im la %n!re)inere& %n!r-o a"ociere de !i %nc1i", de"!ina! agra*rii "e ara)iilor, oli!e)ea $ace ar!e din e!ic #i de*ine a roa e o in"!i!u)ie& 0odi$ic5nd rela)ii de ini)ia)i, carac!erul ei e"o!eric #i con*en)ional e"!e %n!ri! rin $a !ul c el !rebuie " "er*ea"c la a-i di$eren)ia #i mai mul! de ro$ani& %n!r-ade*r, ne oli!ico" nu e"!e a!5! cel ce negli+ea' u'an)ele, c5! cel ce le ignor "au care le rac!ic e cele ale unui al! gru & A"!$el, oli!e)ea, care e"!e un mod de-a "e recunoa#!e %n!re ai "i #i de a-i recunoa#!e e in!ru#i, de*ine un mi+loc rac!ic de a lua di"!an)& De $a !, a!unci c5nd !rebuie "-)i e( rimi $a) de cine*a o"!ili!a!ea "au di" re)ul, e "u$icien!, du cum "e #!ie, " a$ec!e'i la adre"a lui o oli!e)e e(ce"i*, care %l +enea' ca un blam #i e(clude imedia! orice $amiliari!a!e& Nu u!em ui!a %n ri*in)a ace"!ui "ubiec! modul a!5! de carac!eri"!ic %n care anumi)i indi*iduali#!i celebri, recum ,audelaire, g1icind ce arm redu!abil "e a"cundea %n " a!ele unei corec!i!udini de"*5r#i!e, au $cu! din dandi"m $orma ri*ilegia! a eroi"mului modern& A#a ara! rimele *ir!u)i e care !rebuie " le de'*ol!e %n!5i de !oa!e o a"ocia)ie ce-#i g"e#!e $inali!a!ea %n ea %n"#i& Ele nu au+ nimic din ceea ce indi*idul nu #i-ar u!ea a"uma $r re!icen)e& Dim o!ri*, el %#i recunoa#!e %n ace"!ea relungirea anumi!or gu"!uri e care le re"im)ea $r a le u!ea de$ini, %nain!e ca ele$ "-#i $i g"i! domeniul de a licare ce " le ermi! " "e reci'e'e& Tran" unerea lor la "cara "ocial, de ar!e de-a le a!enua, le-a+ comunica!, rele*5ndu-le lor %n"ele, acel "ur lu" de deci'ie #i da $or) care m"oar "u eriori!a!ea con#!iin)ei lim e'i $a) de uri re"en!imen! ob"cur, con$u' #i b5+b5i!or& %n cadrul gru ului, ace"!ei *ir!u)i !ind concomi!en! " $ac mai !ioa"e muc1iile con!ururiloi+ "ale, mai abru ! $alia care %l i'olea' %n "ocie!a!ea %n care a luai 9= na#!ere> cei ce le rac!ic %n ace"! "co "e omene"c %n cur5nd c $ormea' la r5ndul lor un *eri!abil

mediu, %n "en"ul organic al !ermenului, o in"uli) de mare den"i!a!e, ca abil %n con"ecin) "-#i aglomere'e cor urile lu!i!oare ri"i i!e %n!r-o "ocie!a!e dilua! #i " con$ere a"!$el celulelor "ale ac!i*e un rol realmen!e o'i!i* %n locul agi!a)iei "!erile #i de'a(a!e %n care "e com lceau %nain!e&

2remurile de acum nu mai %ngduie clemen)a& %n lume "e ridic acum un *5n! n*alnic de "ub*er"iune, un *5n! rece, riguro", arc!ic, din!re acele *5n!uri uciga#e #i a!5! de "alubre ce r un "rile #i e cei delica)i #i bolna*i, care nu i las s ias din iarn. %n na!ur "e $ace a!unci o cur)enie mu!, len!, $r recur", ca o maree a mor)ii ce urc im erce !ibil& @eden!arii, re$ugia)i %n locuin)ele lor "u ra%ncl'i!e, "e o"!ene"c "-#i !re'ea"c la *ia) mdularele rin care "5ngele %n)e eni! %n *ene nu mai circul& %#i %ngri+e"c cr !urile #i degera!urile - #i d5rd5ie& @e !em " "e a*en!ure'e a$ar, unde nomadul robu"!, cu ca ul de"co eri!, cu !o! !ru ul bucur5ndu-"e, r5de %n *5n!, %mb!a! de *iolen)a glacial #i !onic ce-i le"ne#!e $a)a cu rul "u %ng1e)a!& Un ano!im ru, oa!e o er cua!ernar - %nain!are a g1e)arilor - a %nce u! en!ru acea"! "ocie!a!e de"!rma!, "enil, e +um!a!e nrui!> un " iri! de e(amen, o increduli!a!e nemiloa" #i $oar!e nere" ec!uoa", creia %i lace $or)a #i )ine "eama e(clu"i* de ca aci!a!ea de re'i"!en) - #i "u$icien! de #irea! ca " dema#!e rom ! #ire!licurile& 0lima!ul ace"!a *a $i e(!rem de a" ru, iar "elec)ia cu ade*ra! nimici!oare& Ciecare *a !rebui " ara!e ce oa!e %n $a)a unor urec1i "urde la c5n!ece, dar *igilen!e Gi e(er"a!e, %n $a)a unor oc1i orbi la odoabe, dar !run'!oriK *a !rebui " !reac rin m5ini a*ide #i "a*an!e, rin!r-un "im) !ac!il e(!raordinar de educa!, ace"! "im) mai ma!erial, mai reali"! dec5! celelal!e, e care a aren)a nu %l %n#eal, care "e ar de minune golul de lin& 4n erioada ace"!or foarte joase temperaturi, cei care au o circula)ie bun *or $i recuno"cu)i du obra'ul lor !randa$iriu, 91 du $rge'imea ielii, du u#urin)a #i bucuria cu care "e *or bucura %n "$5r#i! de condi)iile lor de *ia) #i de marea do' de o(igen ce le e"!e !rebuincioa" lm5nilor lor& 0eilal)i, %n*in#i de "lbiciune #i alunga)i de e "cen, "e con!rac!, "e c1irce"c, "e g1emuie"c rin guriK agi!a)ii de*in imobili, cei ce ro"!e"c *orbe $rumoa"e amu)e"c, 1i"!rionii de*in in*i'ibili& Terenul e liber en!ru cei mai a )i> nici o %mbul'eal e drumuri care " le "!5n+enea"c mer"ul, nici un ciri i! melodio" #i $r de numr care " le aco ere gla"urile& Cie ca ei " "e numere #i " "e recunoa"c %n aerul rare$ia!, $ie ca iarna "-i r"ea"c uni)i, com ac)i, co! la co!, cu con#!iin)a $or)ei lor, #i rim*ara ce *a *eni le *a con"acra de"!inul&

#.0.8., iulie 193N

3RECADV AA ? 0ARTE 3R?24E?R4E

Ace"!e di*er"e e"euri im lic !oa!e deo o!ri* c "ocie!a!ea e"!e o a doua na!ur #i c di"ci linarea ei nu e"!e %n a$ara u!erii omului& 2reau " " un c "ocie!a!ea a"cul! de ro riile "ale legi #i nu de dorin)ele indi*i'ilor care o alc!uie"c& De"igur, cum ace#!ia nu de"lu#e"c %n ea nimic al!ce*a dec5! e

ei %n#i#i, ei nu %#i imaginea' rea u#or c ea %#i oa!e ba!e +oc de e$or!urile lor #i oa!e " le 'drnicea"c *oin)a& 0ri'ele, r'boaiele, re*olu)iile au loc $r " $i u!u! $i re*'u!e "au e*i!a!e, %n ca' c ar $i $o"! re*'u!e& ? na)iune "e %ndrea ! " re de'a"!ru la $el de n*alnic ca o a*alan#& 4ndi$eren! c ea con"im!e bucuroa" la "oar!a-i "au c %ncearc "-i "ca e, "u$er %n ambele ca'uri& Elanul care o reci i!, iner)ia care o arali'ea' "un! la $el de im lacabile& Mai mul!, acea"! $urie "au acea"! indi$eren) nu "un! dec5! re'ul!a!ele "!rii generale a "ocie!)ii, ul!im #i "u rem e$ec! al unor cau'e %nde r!a!e #i numeroa"e& Ele au $o"! coa !e #i reg!i!e *reme %ndelunga! de o mul!i!udine de %nce u!uri inde enden!e #i neob"er*a!e care, o da! ce au de #i! un anumi! unc! al e*olu)iei lor, "-au omeni! bru"c %nc1ega!e #i u!ernice& Ele de!ermin !o!ul Gi !o!ul le "er*e#!e& Ele con"!i!uie clima!ul %n"u#i al "ocie!)ii #i creea' %n ea unc!ul din care orne"c o"ibilul #i im o"ibilul& 2oin)a "lab a unui indi*id nu oa!e $ace nimic %n ri*in)a ace"!ei mi#cri a lumii& E ca #i cum am dori " "c1imbm direc)ia *5n!ului "au " !ulburm ri!mul mareelor& To!u#i, omul nu e"!e cYndamna! " rm5n mai de'arma! %n $a)a elemen!elor "ociale
93

dec5! %n $a)a legilor na!urii& Ar %n"emna " di" ere #i " "e iard de-ar crede a#a ce*a& Trebuie %n" ca el " cunoa"c #i " m"oare $or)ele e care *rea " le mane*re'e& Trebuie " %mbl5n'ea"c, " diri+e'e #i " di*i'e'e energiile lor rebele& Ne u!incio" rin el %n"u#i, el le oa!e anula in$luen)ele unele rin celelal!e, a+ung5nd " le oa! gu*erna du *oia "a, in"er5nd %n mecani"mul lor !o! "oiul de organe de +onc)iune, de ec1ilibru #i de reglare& Trebuie " de"co ere unc!ele %n care *igoarea lor "lba!ic e"!e cel mai le"ne de ca !a! "au de domina! #i el %n*a) %n cur5nd " o in!erce !e'e %n cur"ul ei nece"ar rin !o! $elul de diguri, maca'uri "au ca cane& 0um nu o)i %nde r!a o inunda)ie ridic5nd umnii " re cer, ci con"!ruind din *reme un "i"!em com le( #i calcula! de canale #i bara+e, omul !rebuie " oa! in$luen)a i"!oria ca #i ma!eria, rin !o! a!5!a #!iin), in!eligen) #i munc& De al!$el, nu e de !emu! c ar dome"!ici-o %n!ru !o!ul& 2or rm5ne %n!o!deauna de"!ule $or)e ca!a"!ro$ale %n na!ur "au %n "ocie!a!e " re a "a!i"$ace inimile roman!ice, en!ru care "ingurele de"!ine de dori! "un! cele lua!e de $ur!uni "au 'drobi!e de r'boaie& Nimic nu li "e are mai nobil dec5! " gonea"c " re ier'anie& Ele "e cu$und de bun*oie %n mre)ia ca!acli"melor, %n care "e com lac " recunoa"c e$ec!ele cum li!e ale unei *oin)e "u erioare& 0on*in"e #i mul)umi!e de ne u!in)a lor, ele g"e"c c ambi)ia de-a r5ndui un uni*er" ale crui de'ordine #i $urie le ame)e"c e"!e un "acrilegiu& E(i"! de"!ule a"emenea " iri!e care "un! %n "!are " declan#e'e incendii #i " a rind lumea %n!reag& ?rice demagog #!ie " a)5)e un $ana!i"m& Nu e ne*oie dec5! de in"!inc!& A oi *ine !e1nica, e care e( erien)a o de"*5r#e#!e& %n cur5nd, dac in"!iga!orul e"!e i"cu"i! #i dac demer"urile "ale "un! in" ira!e de *reun geniu, el ob)ine %n urma rimelor "ale "ucce"e un re"!igiu care %i %nle"ne#!e reu#i!e #i mai mari& Aa "$5r#i!, u!erea %i o$er a ara!ele de con"!r5ngere u!ile "co urilor "ale #i ia!-l ca abil " !ran"$orme mul! mai mul!e dec5! "e credea ini)ial& Dac "! 5ne#!e ar!a "im l de-a mguli a"iunile, de-a a)5)a cu idi!)ile, de-a in"u$la !eam #i de-a %n!re)ine di"cordiile, el are " modele'e i"!oria& Nu a $cu! al!ce*a dec5! " de'*ol!e energiile o$eri!e #i 9/ " "e la"e %n *oia lor, $r a le mane*ra, lua! de !oren!ul e care a a*u! gri+ "-l diri+e'e e *er"an!ul cel mai abru !& ?mul e"!e a" ira! din !oa!e r)ile de curen)ii e care i-au ro*oca! ac)iunile "ale im ruden!e& El "e %m o!ri*e#!e rea !5r'iu *iolen)ei lor, e care a l"a!-o " " orea"c, "au "$5r#e#!e rin a i "e %ncredin)a, cu rin" bru"c de ame)eal #i ier'5ndu-#i " eran)a de-a mai u!ea domina o $or) a!5! de ire'i"!ibil& Dar de'ln)uirea $or)elor nu %n"eamn "! 5nirea $uriei lor& ?ric5! de enorm ar $i de*a"!area ce re'ul!, e$ec!ul nu e"!e dec5! nega!i*& Cur!unile nu con"!ruie"c& Un cor ce cade e"!e redu!abil& 0a "-i ro*oci cderea, nu e ne*oie de !im #i nici de %ngri+iri& Re"!ul "e $ace de la "ine& ? "im l 'g5l)5i!ur 'mi"le#!e de'a"!rul> !o!ul "e %n!rece %n a-i $ace con"ecin)ele %n" im5n!!oare& Dim o!ri*, nimic nu "e oa!e con"!rui $r c1ib'uin) #i con"!an)& 3en!ru cea mai ne%n"emna! crea)ie "un! nece"are e$or!uri con!inue #i in!eligen!e& De aceea, %n!re a !e l"a %n *oia "or)ii #i a %ncerca " %no)i %m o!ri*a curen!ului e(i"! di$eren)e $oar!e "e*ere& A urma un im ul" #i a i !e %m o!ri*i "un! ci con!rare> e c5! de mul! o$er una %nle"niri #i be)ie, e a!5! cealal! cere o"!eneal #i re*edere& %n "ocie!a!e, i'ola!ul e"!e ne u!incio"& Ma"a %l 'drobe#!e "au %l ignor& A"u ra ei nu are e$ec! nimic din ceea ce nu "e con$ormea' mai %n!5i legilor "ale #i nu %i ado ! $elul de-a $i& icut natura societas parendo imperatur. Numai ceea ce e"!e de na!ur "ocial oa!e ac)iona e$icace a"u ra "ocie!)ii& Acea"!a nu oa!e $i re$orma! $r a o %n$run!a ca de la o u!ere la al!a #i $r a crea %n "5nul ei un

cen!ru de a!rac)ie ca abil " o di'loce& To!ul e"!e aici o rob de $or), de den"i!a!e, de credin), o ade*ra! lu ! a lui Da*id %m o!ri*a lui Golia!, deoarece en!ru a $ace o o er *alabil !rebuie " renun)i la orice a+u!or #i la orice unc! de " ri+in, " nu !e $olo"e#!i de an!e, ci " le urci %n!o!deauna, " nu 3rY*oci a"iunile, ci " u'e'i con"!an! de *oin) #i "! 5nire de "ine& 4n "ocie!a!e nu "e oa!e in"!aura nici un $el de ordine dac cei ce de un e$or!uri en!ru a o im une nu "un! de+a di"ci lina)i& Ei au ne*oie de *ir!u)i a" re #i de o de!a#are com le! de ma!eria "Ycial& @ecolul nu !rebuie " oa! !ulbura $iin)ele care "e 95 "!rduie"c rin ac)iunile lor " de'*ol!e %n el o $or) con!rar %nclina)iilor "ale na!urale #i ca abil " le un %n cum n in$luen)a& Nu o! numi eli! al!ce*a dec5! acea"! comuniune a cel$# u!ernici, ce di" re)uie"c !oa!e bunurile #i c1iar #i *ia)a, #i "un! de*o!a)i conce erii #i re" ec!rii unei u!eri " iri!uale de c!re ni#!e oameni e care !o!ul %i 1r'e#!e " "$5r#ea"c rin *iolen)& Mul!e "lbiciuni #i o$!e %i 5nde"c e indi*i'i, dar !eama #i ra)iunea %i re)in e ma+ori!a!ea " le dea rea mare a"cul!are& Reuni)i, dim o!ri*, %n "ocie!)i, din!re care cele mai con"olida!e + "un! #i cele mai redu!abile, #i ne*'5nd nici o u!ere "u"ce !ibil " o o rea"c e a lor, ei nu "e mai !em " comi! nici un e(ce" #i nu "e mai "u un unei legi care nu di" une de nimic en!ru * in"e#/ice " $ie !ran"gre"a!& A"!$el, na)iunile recurg la arme #i iau dre ! ma(ime $ana!i"mele care le ridic la lu ! "au a*idi!a!ea ce le reci i! " re cuceriri& Ar mai $i ce*a dac ace"!e ma"e ar $i condu"e de in!ere", dar $iin)ei colec!i*e %i li "e"c deo o!ri* *oin)a #i in!eligen)a care %i %ngduiau uneori indi*idului " "e con!role'e& Ele "un! %n!ru !o!ul elemen!are, oarbe, anonime #i nu ar %n "!are dec5! de angoa" #i de $ric, dec5! de re"en!imen!e "au de in*idie, i Eadarnic "e %ncearc organi'area lor> ordinea rin care "e *rea ca ele " $ie cumin)i!e $ace ca emo)iile $ru"!e care le bul*er"ea' " circule #i mai bine %n in!eriorul lor #i " ore#!e *irulen)a o!r*urilor care le %nnebune"c& 0u c5! "ocie!a!ea e"!e $cu! " $ieK mai com ac!, cu a!5! ericolul e mai gra*& 05nd !o!ul %n ea e"!e con"!i!ui! en!ru a $rem!a la c1emarea unei "ingure *oci #i en!ru ca o 'g5l)5i!ur " "e ro age e loc re!u!indeni, "un!em "iguri c a ara!ul care %ngduie !ran"mi"ii a!5! de ra ide #i o a!5! de er$ec! coe'iune nu "er*e#!e dec5! la a $ace ca ace"!e ma"e " $ie #i mai ma"i$ica!e& Ele nu mai "eamn nici mcar cu animalele e care in"!inc!ul oa!e cel u)in " le %ndrume, ci cu ma!eria iner!, al crei de"!in, a!unci c5nd ie"e din imobili!a!ea ei, nu e"!e al!ul 7 dec5! " 'drobea"c %nain!e de-a $i 'drobi!& Cormarea unei eli!e re"u une 1o!r5rea $erm de-a "c a da $a!ali!a!ea unui a"emenea uni*er"& Nu *edem nimic care " oa!i $r o ru !ur bru!al cu el, "-#i a"ume "arcina de-a domir %ndea+un" legile care %l gu*ernea' en!ru a $ace ca ac)iunea " $ie ino$en"i* #i c1iar bine$c!oare& Dac e"!e o"ibil ca energiile *irgine ale "ocie!)ii " $ie gu*erna!e recum $or)ele na!urii, "ingurele care o! i'bu!i acea"! dome"!icire nu o! $i dec5! ni#!e $iin)e care *or $i #!iu! mai %n!5i " "e la"e'e %n a$ara ra'ei lor de ac)iune& Trebuie " o ru i cu "ocie!a!ea en!ru a-i o une una de un !i nou, $r !recu! ori rdcini #i $r leg!uri de nici un $el& De" uia)i a"!$el de ambi)ii lume#!i #i e(!rem de reocu a)i " "!abilea"c o u!ere ur en!ru a le men)ine %n limi!e corec!e, mai uni)i rin mi"iunea lor dec5! "un! cei din +urul lor rin cu idi!a!ea "au i"!oria lor, ei o! $orma rin comuniunea lor un mediu mai u!ernic dec5! cel de care "-au de" r)i! #i care " %l oa! obliga e rimul "-l re" ec!e #i oa!e " %l imi!e& De!a#area, oric5! de mic, %l uime#!e e cel a*id& 3re$erin)a en!ru bunurile ideale %l nelini#!e#!e %n!o!deauna e cel ce nu e"!e "en"ibil dec5! la o"e"iunea celorlal!e& 4a! de ce, en!ru a in"!aura %n "ocie!a!e o u!ere " iri!ual, !rebuie " reunim #i " "e arm %n ea o "ocie!a!e %n!ru !o!ul in*er", " iri!ual #i ea, din care *a emana u!erea cu ricina& 0a " "e $ac a"cul!a!, ea nu *a a*ea dec5! re"!igiul " iri!ului& Nedi" un5nd de nici un $el de mi+loc de con"!r5ngere, *a !rebui " $a"cine'e& Recu'5nd $or)a, *a !rebui " o"ede o magie "au un 1ar, %n "$5r#i!, *reo *ir!u!e ce *a $i rinci iul ei #i care %i *a rea na!urii "u rana!ural& Gi nimic nu *a u!ea " o "!u e$ie'e e acea"!a mai mul! dec5! renun)area *olun!ar la a*an!a+ele e care #i le a"igur cei mai mul)i, ro$i!5nd de $elul ei greoi de-a $i& Ace"!ea "un! "ubiec!ele de" re care !ra!ea' acea"! lucrare> legile ma!eriei "ociale, *ir!u)ile a" re nece"are en!ru a le domina Gi no)iunea unei eli!e 1r'i!e ace"!ei "! 5niri& ,a Communion des 8orts, Me(ico, 19/3K Mar"ilia, 19//
96

3REAM,UA 3ENTRU 1I0IBU, !CB!,;0

Di*er#i "crii!ori, "olici!a)i, %mi %nc1i ui, de roblemele e ocii, au a!ra" recen! a!en)ia a"u ra rolului "ec!elor& Unii $ac !eoria ace"!oraK al)ii le %n$)i#ea' %n ac)iune %n nara)iunile lor& @un! unii, %n "$5r#i!, care, en!ru a !rage %n*)!ur de e urma lor, in*oc ro ria lor e( erien)& 2oi l"a deo ar!e !o! ceea ce nu e"!e dec5! imagina)ie> nu li "e"c romanele, mai ale" din!re acelea ce "e adre"ea' celor mai !inere curio'i!)i, un5nd %n "cen i" r*ile *reunei a"ocia)ii mi"!erioa"e #i a!o! u!ernice care, %n umbra codrilor "au %n inima ca i!alelor, %nde line#!e ri!ualurile unui cul! "5ngero", e(erci! r'bunri cum li!e, "econdea' dre !ul #i *ir!u!ea "au %ncearc " cucerea"c im eriul lumii& 0on$rerii dg "ugrum!ori "au de ira)i, "ocie!)i de $ana!ici "au de ambi)io#i, de criminali "au de +u"!i)iari, !oa!e *arian!ele ar bune en!ru a %nc5n!a deo o!ri*, %n re*eria co ilrea"c, nu "e #!ie ce gu"! na!ural de-a uni a*en!ura cu "ecre!ul& Nu e"!e %n" *orba aici dec5! de ni#!e $an!e'ii de care adul!ul "e ru#inea' dac %i lac& To!u#iI e(i"! al!ele, e(!rem de a ro ia!e de ace"!e n"cociri e care le di" re)uie#!e, care %i "un! de"!ina!e& De da!a acea"!a, au!orii lor nu& le !ra!ea' deloc u#ura!ic, e*i!5nd " le dea dre ! o*e#!i arbi!rare, alc!ui!e la %n!5m lare #i e(clu"i* ca " di"!re'e& Ei re!ind ca de"lu#e"c o ne*oie, c ro un mi+loace de m5n!uire, c re'in! o doc!rin c1ib'ui! "au un rogram a licabil, ri*ind ceea cd e( un ca $iind real "au o"ibil "au de dori!& De e(em lu, un+ romancier celebru, Rule" Romain", "e a uc " "crie cronica $ii 9N "i com le! a *remii "ale> el crede c !rebuie " con"acre un %n!reg *olum al o erei "ale, e care o in!i!ulea' %n c1i "emni$ica!i* 0ec&erc&e d.une !glise3, ace"!or reocu ri uimi!oare& 2edem cum un er"ona+ in!er re!ea' %n!reaga i"!orie a lumii %n lumina u!erii re"u u"e a "ec!elor& Doar ele, e( lic el, au condu" !o!ul& A lic5nd de $iecare da! cu in!eligen) o $or) e$icien! %n unc!ele im or!an!e, ele au declan#a! "au diri+a! du bunul lor lac, dar cu di"cre)ie, e*enimen!ele deci"i*e& Gi in*oc %n con!inuare ordinele mona1ale #i mili!are, ca de e(em lu Tem lul #i 0a*alerii Teu!oni, 4enicerii #i A"a"inii, 4e'ui)ii #i, %n "$5r#i!, Crancma"onii, a cror alian) ar !rebui, du rerea "a, concer!a!& Ace"! i"!oric %ndr'ne) "e mul)ume#!e " $ac " ecula)ii& Al)ii %n" !rec la ac)iune #i "un! de"cri"e e larg unel!irile !enebroa"e ale con+ura)ilor 1o!r5)i " %m iedice r'boiul, elimin5ndu-i e cei ale cror mane*re, calcule "au im ruden)e un acea %n ericol& %n aceea#i manier, T1oma" Mann "c1i)ea' %n +untele vrjit un *a"! !ablou al !endin)elor oli!ice care di*i'ea' lumea modern& E"!e deo o!ri* o "in!e' #i o anc1e!& Un !eore!ician "e de" rinde %n!r-un mod neobi#nui! de regnan!, a r5nd conce )ii !ran#an!e cu o lucidi!a!e #i o *igoare care ne c5#!ig ade'iunea& E"!e *orba de un i"raeli!, di"ci ol al ie'ui)ilor, care ar $i in!ra! el %n"u#i %n 0om anie dac boala nu i-ar $i %n!reru ! no*icia!ul& El o une a" ira)iilor egali!are ale unui democra! liberal ideea unei "ocie!)i comuni"!e #i !eocra!ice, gu*erna!e rin in!ermediul unei "$in!e Terori de o ierar1ie de a"ce)i im lacabili& Cac !rimi!ere, $r a in"i"!a mai mul!, la acea"! dubl #i r"un!oare mr!urie& %n re"!, nu li "e"c con!ribu)ii mai u)in den"e #i mai u)in celebre ce !rdea' nelini#!i analoge& A"!$el, !o!ul "e e!rece ca #i cum mul!e " iri!e bine in!en)iona!e ar re"im)i a"!'i %n mod $oar!e regnan! #i %n momen!ul c5nd niora*urile, ca #i in"!i!u)iile, ar " $ie ocoli!e de acea"!a, "educ)ia "ocie!)ilor "ecre!e& Ace"!e " iri!e ar " nu!rea"c roiec!ul de-a m$iin)a un $el de ?rdin, de organi'a)ie care ar include ini)ial c5)i*a oameni nu rea "a!i"$cu)i de lumea %n care !rie"c #i
Cutarea unei @iserici :n& !rad&<& 99

dori!ori " o re$orme'e& Ne lace "-i %nc1i uim %nc1eind un ac! de "olidari!a!e care ar re!inde in$ini! mai mul! dec5! acord ei mediului din care ro*in, de#i mediul nici nu "e g5nde#!e " le cear ce*a& %n" !ocmai acea"! di"ci lin e ceea ce %i a!rage, deoarece *d %n ea o garan)ie a e$icaci!)ii& Acea"! comuni!a!e e"!e conce u! ca $iind ro!e+a! ini)ial rin in"igni$ian)a "a "au rin ridicolul ei, a oi c5#!ig5nd %nce!ul cu %nce!ul %n ro or)ii #i u!ere& Rm5n5nd mereu o minori!a!e de ale#i, ea ar ob)ine %n $inal conducerea !u!uror de"!inelor an"amblului na)iunii "au al uni*er"ului& @au, cel u)in, ar a*ea o in$luen) deci"i* %n gu*ernarea lor, $r ca mul)imea inu!il, re!en)ioa" #i ob!u', care ar "u$eri en!ru $ericirea ei de "cla* ace"! +ug din!re cele mai "ub!ile, " oa! bnui ce*a& De"igur c e"!e *orba de re*erii e care le am li$ic #i le $ac #i mai 1imerice& Am gre#i %n" dac le-am di" re)ui rea mul!& Ele denun) o "!are roa"! general #i o! in" ira ini)ia!i*e *iabile& E5mbim c5nd le %n!5lnim %n cr)i, dar le u!em g"i cu " aim #i %n al! ar!e #i c1iar %n *ia)a %n"#i, cci e"!e %n $irea mi!urilor " %ncerce " rind *ia) #i " modele'e reali!a!ea du imaginea lor& Trebuie " ne $erim de

un "ce !ici"m de rinci iu care, mai orb dec5! nai*i!a!ea, ne %m iedic " urmrim rogre"ele miraculoa"e ale unor de"!ine ciuda!e& %nc dinain!ea r'boiului din 191/, Germania o$erea un !eren $a*orabil en!ru a*en!uri de ace"! $el& De"igur, nu erau %nc dec5! ni#!e co ilrii& To!u#i, di*er"e mi#cri "e g5ndeau la ele cu com le'en) "au a*eau "im !omele lor& Tinere!ul, gru 5ndu-"e %n bande, rea " $ac "ece"iune de "ocie!a!e #i cu!a e drumuri un clima! mai ro ice nu "e #!ie cror dorin)e de ardoare #i de uri!a!e& R'boiul, a oi %n$r5ngerea au e(a" era! ace"!e *elei!)i + %nc ino$en"i*e #i nede!ermina!e& Umilin)a na)ional demon"!raB $alimen!ul lumii *ec1i, de mul! di"credi!a!e, creia mul)i %i rene-+ ga"er de+a mediocri!a!ea #i care %ncerca "-#i "u ra*ie)uia"c cui a+u!orul unei 'adarnice "c1imbri a in"!i!u)iilor& %n!inderea de'a"-+ !rului cerea !o!u#i *e1emen! nece"i!a!ea unei r"!urnri radicale #F de"emna %n acela#i !im un "co comun, urgen! #i mre), a!5!orl energii libere, cu a" ira)ii %nc ne1o!r5!e, ce a*eau " in!re %n7 1== "cur! !im %n lu ! $)i# cu ordinea #ubred #i er"ecu!a!e de ea& @e #!ie de"!ul de bine c a"ocia)iile "ecre!e de !erori"m #i r'bunare au $o"! %n acea *reme ro" ere& 0or urile de $ranc!irori relungeau r'boiul la $ron!iere& @$5n!a 2e1m ede "ea !rd!orii din in!erior& Mi#carea condu" de Fi!ler #i-a e(!ra" de aici cele mai im or!an!e $or)e& To!ul ne %ndeamn " credem c "-a de"co!oro"i! a oi de ace"!e elemen!e rea re$rac!are, dar "umbrul lor mi"!ici"m i-a re'ida! %nce u!urile& E(i"! de" re acea"! $rene'ie ini)ial mr!urii eloc*en!e, din!re care @lestemaii de Ern"! *on @alomon rm5ne ne%ndoielnic cea mai direc! #i in"!ruc!i*& De"igur, noul "! 5n a #!iu! " elimine din r5ndul ace"!or noi $ana!ici e cei a cror di" o'i)ie a#a-'i" religioa" era de la"a! e !erenul oli!ic& A"emenea *ir!u)i !urbulen!e, de care !e o)i $olo"i a*an!a+o" c5nd e"!e *orba de cucerirea u!erii, de*in ericuloa"e du ce ai cuceri!-o #i c5nd ri"c " "e %n!oarc %m o!ri*a !a& Acum nu !rebuie " ne ocu m %n" dec5! de %nce u!, de momen!ul %n care *i"ele originale nu la" " "e g1icea"c de$el cum li!a i'bucnire e care acea"! e$er*e"cen) o roduce %n $inal %n i"!orie, c5nd, i"!e)imea "lu+indu-"e de !oa! $or)a lor %n circum"!an)e ro ice, "e declan#ea' deoda! o a*alan# de ne%n)ele", care %nnebune#!e #i 'drobe#!e un %n!reg o or #i nu numai& %n!r-unui din rimele caie!e ale unei re*i"!e care %n ianuarie 19/1 %nce ea " a ar %n 3ari"ul ocu a! c1iar de e$ec!ul ul!im al unui a"emenea ca!acli"m, FenrT de Mon!1erlan! rela!ea' o !en!a!i* la care lua"e ar!e %n 1919, %m reun cu al)i a!ru !ineri& Era *orba, " une el, de $ormarea 8unei "ocie!)i oarecum codi$ica!e #i oarecum a" re9& Ea "-a %n!5m la! " $ie de"!ul de anodin %n ea %n"#i #i 5n #i %n ri*in)a ambi)iilor "ale, care !o!u#i u!eau $i nelimi!a!e& Au!orul adaug la mr!uri"irea "a a!5!ea comen!arii Gi !rimi!eri la cele mai ilu"!re e(em le, cum ar $i ca*aleria medie*al #i ,u"1ido-ul ni on, %nc5! "e *ede lim ede c %nce e din nou " un e*enimen!ul la inim& 0e anume %l %ndeamn oare, du dou'eci de ani, "-#i rememore'e ni#!e e i"oade a!5! de in"igni$ian!e din!r-o !inere)e ui!a!, dac nu con#!iin)a con$u' c e(i"! o leg!ur care le a"ocia' " ec!acolului e care %l are %n ra)a oc1ilor #i marilor e*enimen!e crora le e"!e mar!orJ 1=1 %n "$5r#i!, " reci!im ,a Aer"e desforces a lui Al 1on"e de 01a!eaubriand& @-a ob"er*a! c5! de mul!e "im a!ii ne re)ui!e $a) de noua Germanie a "!5rni! car!ea acea"!a rin!re o$i)erii arma!ei $rance'e& E"!e lim ede c "crii!orul, in*i!a! cu bun in!en)ie " *i'i!e'e cel de-al 444-lea Reic1, a $o"! %nain!e de !oa!e "edu" de o anumi! !en!a!i*, %m in" a!unci ac!i* %nain!e, de-a recon"!i!ui $o"!ele ?rdine de ca*alerie& De $a !, %n c5!e*a $or!re)e ierdu!e %n inima 3durii Negre #i a Murlandei, "e de uneau e$or!uri de-a reg!i en!ru rolul "u rem de conduc!ori ai na)iunii, a oi ai lumii $gdui!e cuceririi de c!re ea, o eli! de !ineri #e$i ne%ndur!ori #i uri& %ncercarea, are-"e, n-a a*u! urmri erce !ibile& 3en!ru acea"! "arcin, 3ar!idul %#i a*ea $r %ndoial candida)ii lui ga!a reg!i)i, dar ac)iunea re" ec!i* a %n$lcra! nu o "ingur imagina)ie& A#a "!!eau lucrurile %ndeo"ebi en!ru noi, care %n$iin)a"em Colegiul de sociologie3, dedica! e(clu"i* "!udiului gru urilor %nc1i"e> "ocie!)i de brba)i ale o ula)iilor rimi!i*e, comuni!)i ini)ia!ice, con$rerii "acerdo!ale, "ec!e ere!ice "au orgia"!ice, ordine mona1ale "au mili!are, organi'a)ii !erori"!e, a"ocia)ii oli!ice "ecre!e din E(!remul ?rien! "au din erioadele !ulburi ale lumii euro ene& Eram a"iona)i de deci'ia unor oameni care din c5nd %n c5nd, %n cur"ul i"!oriei, reau c *or " dea legi $erme "ocie!)ii li "i!e de di"ci lin care nu #!iu"e cum " "a!i"$ac dorin)a lor de rigoare& Urmream cu "im a!ie demer"urile celor care, %nde r!5ndu-"e de ea cu de'gu"!, lecau " !ria"c %n al! ar!e, "ub in"!i!u)ii mai a" re& Unii din!re noi %n", lini de $er*oare, nu "e re"emnau rea u#or " in!er re!e'e

numai, ci erau nerbd!ori " ac)ione'e e "oco!eala lor& 0erce!rile noa"!re %i con*in"e"er c nu e(i"!a *reun ob"!acol e care *oin)a #i credin)a " nu-l oa! %n*inge, cu condi)ia ca ac!ul de alian) ini)ial " "e do*edea"c realmen!e indi"olubil& 4n e(al!area momen!ului, nimic nu are mai ca abil " %nc1ege energiile e c5! de ro$und era ne*oie en!ru ducerea la bun "$5r#i! a unei "arcini imen"e #i de al!$el li "i! de obiec! de$ini! dec5! unj
1

@co urile in"!i!u)iei au $o"! e( u"e %n !rei mani$e"!e a ru!e "imul!an 1 numrul re*i"!ei ,a #ouvelle 0evue fran7aise din 1 iulie 193N #i "emna re" ec!i* de George" ,a!aille, Mic1el Aeiri" #i de mine %n"umi& 1=-

"acri$iciu omene"c& A#a cum $i'icianului an!ic nu %i !rebuia dec5! un unc! de " ri+in ca " r"!oarne lumea, uciderea "olemn a unuia din!re ai lor rea " le $ie "u$icien! noilor con+ura)i en!ru con"acrarea cau'ei lor #i en!ru a le a"igura e *ecie $ideli!a!ea& Cc5nd ca e$or!urile lor " $ie in*incibile, ea !rebuia " le un uni*er"ul la icioare& 2a $i oare de cre'u!J A $o"! mai u#or " g"im o *ic!im *olun!ar dec5! un "acri$ica!or bene*ol& %n cele din urm, !o!ul a rma" %n "u" en"ie& 0el u)in a#a cred, deoarece eram unul din!re cei mai re!icen)i membri #i oa!e c lucrurile au mer" mai de ar!e dec5! am #!iu! eu 1& Ne %ncura+am !o!u#i rin mai mul!e e(em le *ec1i #i moderne, e(o!ice "au c5! "e oa!e de a ro ia!e, iar dac acea"! con" ira)ie nu a $o"! ece!lui! de nimic e(!raordinar, acea"!a "-a %n!5m la! din la#i!a!e elemen!ar #i rin e$ec!ul unei oarecare %ndoieli nemr!uri"i!e a"u ra $ecundi!)ii unei a"emenea *r"ri de "5nge& %ndr'neala a li "i!, #i !o!oda!, din c5!e cred, con*ingerea& %n ce m ri*e#!e e mine, cel u)in, m !emeam c acea"! crim, care !rebuia " aduc inimilor noa"!re "labe un $el de bo!e', n-a*ea " ne rocure nici una din!re *ir!u)ile #i ardorile ce %ngduiau " mi#!i mun)ii din loc& M !emeam c ne *a l"a e'i!an)i #i !imi'i, mai de"cum ni)i c1iar ca criminali dec5! ca ne*ino*a)i, %n!r-a!5! de 'adarnic mi "e rea " cre'i c gro'*ia unei $rdelegi %m r!#i!e ar $i u!u! o era %n "u$le! ni#!e "c1imbri miraculoa"e #i ca ea "ingur " $ac de ne%mbl5n'i! cura+ul #i *e#nic +urm5n!ul c5!or*a oameni care ar $i in!en)iona! din!r-o da! " "e %m o!ri*ea"c !u!uror celorlal)i& E"!e ne*oie %n ace"! ca' de o $or) e care nu o oa!e %m r!#i nici un $el de ri! mon"!ruo"& Trebuie " o e(!ragi %n %n!regime din !ine %n"u)i& 0elui ce "-a rice u! "-o dob5ndea"c, crima #i con"acrarea nu %i aduc nicioda! dec5! ni#!e onc)iuni inu!ile, c5nd el %n"u#i ar crede c rime#!e din ar!ea lor, recum @am"on de
1

Cac aici alu'ie la gru ul $cep&ale, de" re care %mi *orbea $rec*en! oa!aille #i din care am re$u'a! %n!o!deauna " $ac ar!e, colabor5nd %n acela#i un la re*i"!a cu acela#i nume, care era organul ace"!uia& De" re ace"! gru , ; n care "ecre!ul era de rigoare, "e o! g"i de'*luiri in!ere"an!e %n 6.6.6., nr& /, $ebruarie 19//, pp& 0l109& 103

la rul "u, *igoarea "u rana!ural care %l oar! din *ic!orie %n *ic!orie& Nu am *ru! dec5! " adaug acea"! mr!urie celor receden!e, a!5!a !o!& De al!$el, nu nu!re"c nici o ilu'ie e(ce"i* #i cuno"c $oar!e bine carac!erul mi'erabil al ace"!or ambi)ii *ani!oa"e& 2reau " ar! %n" c "un! r" 5ndi!e "ub o $orm "au al!a #i c ele con!rolea' din!r-o da! ni#!e e(!remi!)i uimi!oare& 0 de e urma lor "e alege a roa e %n!o!deauna ra$ul nu %n"eamn c ele nu e(i"! #i c nu denun) ne%ndoielnic un ru ce %ndeamn la medi!a)ie& 4n re"!, ace"!e re*erii nu "un! de ieri, de a'i& ,al'ac #i ,audelaire "e com lceau de+a %n imaginarea unei "ocie!)i de ira)i u!ernici #i mi"!erio#i, ra$ina)i #i nemilo#i, %n!in'5ndu-#i e"!e ca i!ale #i a ara!ul marilor "!a!e o re)ea "ecre! de "er*i!ori, " ioni #i +u"!i)iari& Nimic nu le re'i"! ace"!or "! 5ni in*i'ibili, a cror u!ere e da! de unire #i di"cre)ie& @e o! g"i, a"!$el, "!ranii di*aga)ii %n Istoria celor treisprezece, #i, la ,audelaire, %n !e(!ele "ale cri!ice& @-ar mai u!ea g"i #i al!e nume care " +alone'e "ecolul 5n la a-i %n!5lni e Rule" Romain" #i FenrT de Mon!1erlan!1& Ace"! gu"! en!ru umbr #i u!ere, acea"! o$! de-a r5ndui lumea du legi mai dure "un! deci ermanen!eJ De unde *in, %n orice ca', nelini#!i a!5! de %ndelungi #i con"!an!eJ 4a! ni#!e %n!rebri crora mi "e are urgen! " le g"im r" un"& 3reambul la !nsa-o so"re el !spiritu de las ectas, Me(ico, 19/5, relua! %n $rance' %n Instincts et ociete, 3ari", 19./

Am "!r5n" !e(!ele e"en)iale ale lui ,al'ac, ,audelaire #i D&F& AaXrence care au leg!ur cu acea"! c1e"!iune %n!r-un ca i!ol din car!ea mea ,e +-t&e etm l.Jomme, Gallimard, 193N, & 193--=/& :!rad& rom& Nemira, -===, & 11/-l3=<&R

III

2TII 3E I 4AILI5ILE6 7 STII8TE SUSPECTE


ARGUMENT
ele dou "!udii care urmea' nu a!ac nici !e'ele $undamen!ale #i nici de"co eririle "i1anali'ei #i ale de!ermini"mului i"!oric& Nu "e une roblema de-a "ube"!ima im or!an)a #i $ecundi!a!ea o erei lui Mar( #i nici a lui Creud& Ele au %n" %n comun $a !ul de-a $i da! na#!ere unui $el de ,i"erici care ana!emi'ea' le"ne #i ra)ionea' " ecio"& Nu am de g5nd nici mcar o cli ca %n cadrul ace"!or anali'e " limi!e' u!erea "e(ului "au e cea a economiei, #i cu a!5! mai u)in " neg c ambele #!iu "-#i camu$le'e admirabil crrile "!rb!u!e& M "!rduie"c doar " un %n lumin o i" i! re!oric, %n $a)a creia "i1anali#!ii #i mar(i#!ii au "ucomba! de $a ! mai mul! dec5! era nece"ar #i mai de" dec5! le-ar $i *eni! r5ndul> o e!i)ie de rinci iu care o$er dinain!e "olu)ii roblemelor, a"igurarea c n esena lucrurilor, n ultim analiz nu *or u!ea a rea dec5! mecani"mele anun)a!e, iar !o! re"!ul era %n c1i nece"ar o 3erdea de $um, o a aren) %n#el!oare "au un "ub!er$ugiu& 4n $inal, am de*eni! bnui!or #i mi "-a ru! c e"en)a lucrurilor #i ul!ima anali' con"!i!uiau o garan)ie $oar!e $iduciar& Cr a mai une la "oco!eal $a !ul c a e( lica "au a de"cali$ica ^gumen!ele ad*er"arului - "au cel u)in a arunca dinain!e a"u ra lY r o "u" iciune cur5nd erem !orie - $ie ornind de la originile "ale "ociale "au de la "i!ua)ia "a im ro*i'a!, $ie rin com le(ele 0are %l 1r'e"c obliga!oriu " re'i"!e luminilor ade*rului -, e(ege)ii no#!ri ado ! cam rea *i'ibil demer"ul in*incibil ro riu 1=7 #!iin)elor con+ec!urale> dac cine*a re$u' " admi! in$luen)a a#!rilor, ace"! $a ! nu %l !ulbur deloc e mag, care bnuie#!e de %nda! c recalci!ran!ul e n"cu! "ub o 'odie ce %l $ace orb& %n e"en), e"!e acela#i cerc *icio" e care m-am "!rdui! "-l di"cern %n "crierile curen!e, u"e cu %ndr'neal "ub a!rona+ul lui Creud "au Mar(& Nu con!e"! deloc *aloarea #i im or!an)a lucrrilor mai "olide crora le "un! au!ori mul)i din!re di"ci olii lor& %n ce ri*e#!e cu"ururile %n*)m5n!ului "i1anali!ic, mi "-a ru! c im o"!ura u!ea $i denun)a! %n c5!e*a agini& Mi-au !rebui! mai mul!e en!ru mar(i"m, $iindc %n " a!ele ace"!uia "e a$l un im eriu %n!in" care, rin u!erea "a, %i " ore#!e au!ori!a!ea& De unde un nou a" ec! al rela)iilor reci roce din!re o #!iin) 6"a*oir7, o ideologie oli!icoeconomic re'en!a! cu %ndr'neal dre ! #!iin) 6"cience7 #i o u!ere !em oral care o u!ili'ea' ca in"!rumen! en!ru a-#i " ori in$luen)a> con+unc!ur inedi! ce modi$ic "en"ibil da!ele roblemei& @!udiul a"u ra "i!ua)iei a"!$el crea!e ocu ar!ea cea mai mare a e"eului& Ar $i !rebui! " %l in!i!ule' nu *escrierea =mar(ismului?, ci mai degrab !seu despre o descriere mar(ist a unei ideologii ridicate de ctre o mare putere la rangul de adevr tiinific. %n $elul ace"!a, a# $i e*i!a! mul!e ne%n)elegeri& 0u !oa!e ace"!ea, e"en)ialul rm5ne ideea c o #!iin) con+ec!ural "au "emi-con+ec!ural e"!e $a!almen!e "ili! " "e "ocoa! in$ailibil, c o #!iin) in$ailibil nu e"!e o #!iin), iar in$ailibili!a!ea, care e"!e un a*an!a+ en!ru !eologie, oa!e anula de'*ol!area #!iin)ei& Recen!, am da! o $orm di$eri! argumen!elor mele %n di"cur"ul e care l-am ro"!i! la rimirea lui 0laude Ae*i-@!rau"" la Academia Crance'&

4NCA4A4,4AA 3@4FANAA4EA

L "i1anali'a a "u$eri! er"ecu)ii ca "-#i ob)in dre !ul la e(i"!en)& Acele *remuri "un! re*olu!e&

0ura+ul, !enaci!a!ea celor ce a*eau %ncredere %n ea au %n*in" re+udec)ile redu!abile care, ini)ial, i-au %nbu#i! me"a+ul, iar a oi, "ub e$ec!ul a numeroa"e cau'e, au "u$eri! o $r5mi)are merg5nd 5n la o ruin a roa e com le!& 3"i1anali'ei umili!e i-a urma! "i1anali'a mili!an!, iar %n "cur! !im a %nce u! domnia 3"i1anali'ei !rium$!oare& De $a !, "i1anali'a bene$icia' a"!'i de un im erio" re"!igiu in!elec!ual ce are, en!ru mul! *reme %nc, cu a!5! mai e$icace cu c5! cei ce au a ra!-o, ei $iind adole"cen)i #i ea adole"cen!, con!inu " #i-o imagine'e "ub a aren)ele-i din!5i de %ndr'neal #i nou!a!e& %n ace"! $el, %i rm5ne a"igura! o u!ere durabil de re*erbera)ie a"u ra ma+ori!)ii " iri!elor ac!ualmen!e no"!algice, a cror *igoare !recu! con!inu " le ar lor %n"e#i #i al!ora o cau)iune mereu *alabil& %n 'ilele noa"!re, rareori a are %ndr'neala de a o con!e"!a al!$el dec5! %n de!aliu #i declar5nd mai %n!5i de !oa!e a robare $a) de !e'ele "ale $undamen!ale& Nu li "e#!e mul! en!ru ca in$luen)a ei " $ie arali'an! en!ru in*e"!iga)ie& %n!r-un cu*5n!, "i1anali'a e"!e la r5ndul ei ro!e+a! de o u!ere di$u' #i er$id, analog celei e care, la %nce u!urile "ale, a $o"! ne*oi! " o neu!rali'e'e, nu $r e$or!, en!ru a-#i u!ea $ace recuno"cu! *aloarea con!ribu)iei "ale& Di*er#i $ac!ori de ordin i"!oric #i "ociologic e( lic cu cer!i!udine *ic!oria, "!u e$ian! la acea"! "car, a unei doc!rine al 1=9 crei "ucce" a a*u! de %n$run!a! iner)ii i ocri!e #i im lacabile& 0on!inui !o!u#i " $iu con*in" c ac)iunea ace"!or $ac!ori e(!erni nu ar $i $o"! "u$icien! en!ru a-i aduce "i1anali'ei *ic!oria r"un!oare cu care "e oa!e m5ndri e bun dre !a!e& De"igur, !rium$ul e"!e ade"ea e m"ura ob"!acolelor& Dac "i1anali'a nu ar $i a*u! %ndr!ul ei ace"! !recu! eroic, ea nu ar mai $i a!ra" a!5!a $er*oare ului! #i %ncredere $a"cina!& To!u#i, rac!ica lucrrilor de "i1anali' "au $rec*en!area "i1anali#!ilor aduc ra id do*ada c o "u rema)ie a!5! de rar nu e"!e doar re'ul!a!ul mecanic al unei anumi!e e*olu)ii a mora*urilor "au al unei r"!urnri %ndre !)i!e de "i!ua)ie& 4n argumen!a)iile "i1anali'ei e(i"! o *ir!u!e " eci$ic de con*ingere care nu-i la" ad*er"arului nici o "c are #i care le d cam ionilor "i %n "c1imb o $or) de ne%n*in", de-a dre !ul "!u e$ian!& ?ricine "e #!ie %n*in" %nain!e de a in!ra %n lu !& 0red c e"!e o"ibil " de"co erim mo!i*ele ace"!ei "u eriori!)i in$ini!e& 2oi %ncerca " re'um ra id de"$#urarea nece"ar a unei doc!rine in$ailibile a roa e de la origine& Trebuie " ornim de la un e(em lu, nu con!ea' care& Mecani"mul e"!e %n!o!deauna acela#i& %n ul!imii ani ai "ecolului al LlL-lea, un medic din 2iena, "a*an!ul ro$e"or Creud, ob"er* - ace"!a e"!e e(em lul meu - c $a !ul de a-)i ui!a la cine*a umbrela :"au ba"!onul, mnu#a, un ac1e!, "au orice $el de obiec!< nu era un ac! "au mai degrab ab"en)a unui ac! a!5! de anodin ori inocen! e c5! rea " $ie la rima *edere& El emi!e ingenioa"a i o!e' care urmea'> 1& - L&&& %#i ui!a mereu umbrela ca "-#i o$ere rile+ul de-a o lua %na oi, adic rile+ul de-a o re*edea e er"oana la care #i-o ui!a"e #i $a) de care nu!rea $r %ndoial o "im a!ie "ub!eran #i e(igen!& 0au)i "im a!ia& ? g"e#!i& Mi"!erul e elucida!& Ace"!a e"!e rimul ca'& 0el de-al doilea decurge imedia! din rimul> -& - L&&& %#i ui! umbrela la cine*a e c i;re %l de!e"!& Dar el $r %ndoial c "e blamea' en!ru $a !ul de-a ur% o er"oan e care nu are dec5! mo!i*e "-o "!ime'e "au " o re" ec!e& De aceea, ca " "e ede "ea"c, L&&& %#i ui! umbrela, ei!ru a "e obliga " %l re*ad e cel a crui di" ari)ie %#i re ro#ea' c o dore#!e %n !ain& Un al !reilea ca' "e re'in! de %nda!> 11= 3& - L&&& %#i ui! umbrela la cine*a care %i e"!e com le! indi$eren!& 0el u)in, a"!a %#i %nc1i uie el& 4n!er*ine a!unci "i1anali"!ul& L&&& 1abar n-are, #i-o a"cunde "ie#i, dar %n reali!a!e = iube#!e "au o ur#!e e acea er"oan de" re care a$irm c %i e"!e indi$eren!, de al!$el cu o *e1emen) "u" ec!& Do*ada %n ace"! "en" e"!e $a !ul c %#i ui! la ea aca" umbrela& :%n acea"! ul!im $ra' e(i"! o con*er"ie radical, a"u ra creia e"!e u!il ca $iecare " medi!e'e& E"!e linia de demarca)ie e"en)ial, cercul %nc1i", er$ec)iunea de-acum $r $i"ur #i c1eia logicii amenin)!oare care %mi ro*oca adineaori mirarea& Aa %nce u!, "ub!ilul e(ege! e( lica ui!area rin "en!imen!ul incon#!ien!& Acum, "en!imen!ul incon#!ien!, oricare ar $i el, e"!e do*edi! rin ui!are #i cere o e( lica)ie ce oa!e *aria oric5! de mul! dorim& Di$eren)a, care are im erce !ibil, e"!e %n reali!a!e ca i!al& Ui!area nu era la %nce u! dec5! un indiciu care l"a " "e re"u un e(i"!en)a unui "en!imen! incon#!ien!& De-acum %nain!e, ace"!a e"!e re"u u" #i-i $urni'ea' in!er re!ului ia!ra ung1iular de neclin!i! de care are ne*oie en!ru con"!ruc)iile ul!erioare $a) de care rm5ne %n!ru !o!ul liber&

%nce 5nd din ace"! momen!, "i1anali'ei 1 "e de"c1ide un c5m nelimi!a! de re"u uneri %n!o!deauna nece"armen!e ire$u!abile&< @i ia! e!a ele urm!oare, care "un! !rei, care "un! o mie #i una, care "un! a!5!ea c5!e !rebuie #i care, din a roa e %n a roa e, cu rind an"amblul lumii #i cer " ri+inul !u!uror di"ci linelor& /& - L&&& %#i ui! umbrela %n!r-un birou "au %n!r-un au!obu'& 4n ace"! ca', "e cade " cerce!m cu ce anume core" und %n incon#!ien!ul "u umbrela, !ran" or!ul %n comun "au admini"!ra)ia ublic& De+a "un! indi" en"abile anc1e!e line de rbdare, care duc la de"co erirea :"au in*en!area< unei "imboli"!ici com le(e, $luide, oli*alen!e& Ele de'*luie di*er"e in"!an)e "i1ologice care "e con!ra'ic #i ^ cror mod de $unc)ionare generea' con$lic!e, ob"e"ii #i ne*ro'e& Din ace"! momen!, ingenio'i!a!ea #i erudi)ia, !eoria #i e( erien)a "e %n!re"c la ne"$5r#i!& Nici un ca' nu ar u!ea o$eri o re'i"!en) "erioa"& Nu con!ea' c&&& 5& - L&&& nu-#i ui! nicioda! umbrela, "au&&& .& - c nu o $olo"e#!e :re$u' " o $olo"ea"c<& Ace"!e "!ranii 1:lei reconce u!e nu "un! li "i!e de "emni$ica)ie> ele do*ede"c o 111 !en"iune a "u$le!ului anormal #i ca abil, %n ca'ul de $a), " ro*oace c5nd*a o ru !ur ca!a"!ro$al& 7& - %n di" erare de cau', L&&& %#i ui! cu "un tiin umbrela& A!unci, arado(al, el d realmen!e dre !a!e "i1anali'ei, deoarece ac!ul "u :ab"en)a ac!ului "-a !ran"$orma! %n ac!< a de*eni! %n "$5r#i! o mani$e"!are #i un "imbol& Al!$el, ui!area unei u"!en"ile $cu!e !o!u#i mai mul! en!ru a a ra de loaie dec5! en!ru a re re'en!a un organ "e(ual "e oa!e e( lica #i rin!r-o %n"eninare, rin rea ari)ia "oarelui du o a*er", rin li "a de obi#nuin), rin al!e o "u! de mo!i*e concuren!e #i deloc %n a$ara u!erii de re"u o'i)ie a " iri!ului uman& E lim ede> %n acea"! "i!ua)ie nu e(i"! nici un lucru e care doc!rina " nu %l e( lice "au e care " nu %l oa! ane(a& Ea $ace a el la rei"!orie, la ic!urile ru e"!re, la legile 1oardei rimi!i*e :i o!e!ice<, la o *r+i!orie :recon"!i!ui!<, la "ociologie, la ar1e!i urile imemoriale ale incon#!ien!ului colec!i* : re"u u"<, la orice da! $le(ibil, docil, e$emer a #!iin)elor umane& ** * De"igur, "im li$ic, glume"c, %mi ba! +oc, dar nu %n ce ri*e#!e e"en)ialul demer"ului, care e"!e realmen!e cel e care !ocmai l-am "c1i)a!& Nici mcar nu *d o rea mare de$ormare %n carica!ura mea& Ai!era!ura au!ori'a! con!inu " ro un mul! mai mul! $r nici cea mai mic ironie& A"!a nu e !o!& 3"i1anali#!ilor nu le era de-a+un" " "e a$le a"!$el %n o"e"ia unei re!orici ire'i"!ibile& Uneal!a in$ailibil le era de rea mic $olo" dac le u!ea "er*i #i al!ora, %nc5! le con*enea "-#i a"igure bene$iciul ei e(clu"i*& A $o"! de"co eri! ra id o "olu)ie, *ec1e de c5nd lumea> ini)ierea ri!ualic, candida!ura la con$rerie& Nimeni nu "e u!ea re*ala de dialec!ica a!o! u!ernic dac nu "u or!a"e mai %n!5i el %n"u#i, cu "ucce", cura "i1anali!ic, %n!r-ade*r, nu !rebuia dec5! o a"emenea recau)ie en!ru a e(orci'a o con#!iin) a$la! %n c1i $ire"c rad incon#!ien!ului, adic, com le(elor, cen'urii, $an!a"melor& Cr acea"! garan)ie, $r acea"! eliberare, ce credi! "e u!ea acorda con"!ruc)iilor unui " iri! %n mod "igur de$orma! de con"ecin)ele "ecre!e ale unei 11de'ordini de drame e care nici mcar nu le bnuie#!eJ 0o"!i"i!oarea #i len!a uri$icare %n!5i, a oi %n*e"!i!ura au con$eri! u!erea de-a e(erci!a er" icaci!a!ea ire$u!abil& 0u !oa!e ace"!ea, !rebuia un rim %nce u!, un rim e(orci"!, e care nimeni nu l-ar $i e(orci'a!& 4n $a)a unei a"emenea obliga)ii ari"!o!elice de-a ne o ri %n genealogia in$ini! a ini)ia!orilor #i a ca!ecumenilor, "-a admi" c ro$e"orul Creud a*u"e"e ar!e de gra)ia unei iluminri &e(ce )ionale, e care geniul "u o $cea *ero"imil& De $a !, %n!r-o di$icul!a!e a!5! de mare, geniul, %n ciuda re"!igiului a!a#a! cu*5n!ului, nu con"!i!uia dec5! un "ub!er$ugiu deri'oriu& ? da! %n lu", ca #i %n ca'ul lui Dumne'eu, nece"i!a!ea logic de-a a*ea recur" la un %nce u! ab"olu! de!ermina"e !o!ul& Creud, causa sui, inde( sui, rimul #i "ingurul au!oanali"! ca urmare a unei ru !uri deci"i*e a legilor "i1iei, u!u"e 'mi"li o de"cenden) ne%n!reru ! de m5n!ui!ori cali$ica)i la care, de da!a acea"!a, legea uri$icrii realabile nu "u$erea nici o derogare& Un miracol era "u$icien!, a"!$el %nc5! "-a 1o!r5!, de al!$el %n con$ormi!a!e cu doc!rina, c nimeni nu *a mai bene$icia *reoda! de $a*oarea acorda! o da! @!rmo#ului %n!emeie!or, 3rin!elui& A"!$el, de a!unci %ncoace, doar argumen!ele "i1anali'a)ilor o! $i lua!e %n con"iderare de "i1anali#!i& 0eilal)i au mai %n!5i o r$uial de %nc1eia! cu con#!iin)a lor !or!ura! #i nu *or $i a"cul!a)i dec5! o da! ce *or $i $o"! elibera)i& Ar $i, %n!r-ade*r, o nec1ib'uin) " dai a!en)ie obiec)iilor lor 'adarnice

:%ndeo"ebi celor din re'en!ul "!udiu<& Ele a"cul! de ordinele incon#!ien!ului& 0ei e care "i1anali'a nu %i "a!i"$ace deloc demon"!rea' rin %n"u#i ace"! $a ! o angoa" re*ela!oare, o re'i"!en) creia i "e cunoa#!e rea bine "emni$ica)ia& Ei !rebuie *indeca)i& Din ca!e, "un! %nc )5na)i, deci "un! a$ec!a)i %n ro$un'ime& 4ar %n ce m ri*e#!e e mine, care m !rde' rin ace"!e argumen!e " ecioa"e, eu "!5rne"c '5mbe!ele ace"!or doc!ori com e!en)i> 8E ce*a cla"ic9, " un ei cu bonomie& * 3er$ec)iunea "i"!emului e"!e inal!erabil, e!an#& M mir acum de rela!i*a mode"!ie a unui "ucce" e care %l credeam
113

adineaori nem"ura!, a roa e inin!eligibil :%n orice ca', u)in cam umili!or en!ru " iri!ul cri!ic& %n %nc1eierea "!udiului "u de" re "i1anali', 0lara T1om "on a$irm :nu $r o umilin) re$cu!<> 8%nc nu am r" un" lim ede !u!uror %n!rebrilor e care le ridic *ia)a uman9& 0u me!oda u!ili'a!, un e#ec c1iar #i in$ini!e'imal are ine( licabil& A rilie 1957

DE@0R4EREA 8MARL4@MUAU49 CU6K#B L#$I#B!

cest studiu descrie nu att mar(ismul, ct situaia care i se creeaz. !l i propune n primul rnd s defineasc natura serviciilor pe care le face celor care l profeseaz. +ar(ismul dateaz de apro(imativ un secol. !l este prezentat cnd ca o filozofie a istoriei, cnd ca o metod, cnd ca o cunoatere enciclopedic. ! deja mult. Cu toate acestea, ar fi puin dac modul n care ne servim de el nu ar ridica o pro"lem de o importan egal pentru psi&ologie i sociologie. 8irete, este o mare onoare pentru o doctrin ca un partid puternic i c&iar un stat puternic s se reclame oficial de la ea i s revendice de fapt monopolul ei. !ste ns o onoare costisitoare. 1aginile ce urmeaz se mrginesc s e(amineze efectele unei asemenea situaii, nu prea frecvent n istoria ideilor. $ceast aciune l e(pune pe cel ce o ncearc unor confuzii inevita"ile. #u puini vor conc&ide de pe urma acestor analize c atac n mod eronat nite mari oameni. #ici vor" de aa ceva. *e ce a fi mpotriva lui +ar( sau !ngels, sau c&iar mpotriva doctrinei lorM 1oate cineva s fie contra lui Copernic, a lui 8arada- sau lNnpotriva descoperirilor lorM *ar dac, prin a"surd, dezvoltarea astronomiei s-ar opri la primul dintre ei, iar a fizicii la cel de-al ?Oilea, m-as strdui tot att de mult s descopr cauzele acestui fapt. $lii - sau aceiai - m vor acuza c sunt inamiculproleta-natului. $devrat este tocmai contrariul. Asesc c revendicrile clasei muncitoare sunt ct se poate de justificate. ocialismul nu 115 m sperie i pe deasupra consider firesc ca partidul comunist sau Uniunea ovietic s duc politica pe care au ales-o i care li se potrivete cel mai "ine. copul meu, poate nu mai puin iritant, este de-a arta printr-un e(emplu, pe viu, ce este o ortodo(ie.

*e o"icei, prin acest termen se nelege o doctrin pe care partizanii ei o privesc ca invaria"il i infaili"il. e discut atunci despre legitimitatea unei asemenea pretenii, fr ca cineva s se sinc&iseasc prea tare s-o aprecieze prin referire la am"iiile puterii care o susine. $ceasta fiindc ne gndim la ortodo(iile instaurate i nu la cele cuceritoare. $cestea din urm rmn dimpotriv infinit de mo"ile, c&iar i n timpul cnd se afirm ca fiind de o fi(itate a"solut. +otivul unui asemenea parado( nu este misterios) faciunile care cer unei ortodo(ii s le consolideze prestigiul i coeziunea au nevoie simultan i de un avantaj i de cellalt. ; ortodo(ie le este de mic ajutor dac nu pare simultan intangi"il i adapta"il. 6oi e(plica aici n cefei i cu ce pre reuesc ele s-i rezerve aceste "eneficii contradictorii. @co ul meu e"!e " "!abile"c $a !ul c o or!odo(ie nu e"!e un ade*r imuabil, ci un ade*r oli!ic, adic un ade*r " ri+ini! de o u!ere oli!ic #i "u u" unor obliga)ii oli!ice& +i-am asumat acest risc fiindc mi se prea c prea puini dintre aprtorii sau adversarii celei despre care este vor"a aici i reprezentau limpede rigoarea desvrit a sistemului i diversele consecine pe care le provoac n mod necesar.

0A34T?AUA 4 @0URTV 4@T?R4E A D?0TR4NE4

De la bun %nce u!, doc!rina lui Mar( #i a lui Engel" a $o"! ambigu> #!iin)i$ic #i oli!ic deo o!ri*& Gi unul, #i cellal! erau a"iona)i de #!iin) #i de obiec!i*i!a!e& Reac)ionau rom ! con!ra di*er"elor "ociali"me u!o ice ai cror !eore!icieni bine in!en)iona)i "e %nmul)eau necon!eni! %n e oca lor& Ae g1iceau ne u!in)a, gra!ui!a!ea #i *oiau " de"co ere legile i"!oriei a#a cum $i'icianul le de"co er e cele ale ma!eriei, a oi " !ran"$orme "ocie!a!ea e ba'a ace"!ora %n $elul inginerilor, care "e "er*e"c de $or)ele na!urii en!ru a o modi$ica du *rerea lor& Ambi)ie +u"!i$ica!, a# " une, ba c1iar mai mul!> ambi)ie nece"ar, c5nd i "e a!ribuie omului $ie #i cea mai mic *oca)ie #i "e recunoa#!e $a !ul c el nu oa!e " "e bucure de $ericirea "a dac #!ie c ea re"u une ne$ericirea al!ora& Dar Engel" #i Mar( "e "!rduiau !ocmai " elimine din con"!ruc)ia lor #i cea mai mic reocu are e!ic "au "en!imen!al& Ei a*eau in!en)ia de-a !ran"$orma lumea, dar le re ugna "-#i a"ume re" on"abili!a!ea "en"ului ace"!ei !ran"$ormri> o *oiau dic!a! de i"!oria %n"#i& A!unci, "-au "!rdui! " demon"!re'e c acea"!a a*ea ca de'nodm5n! ineluc!abil dre !a!ea #i egali!a!ea, $iindc li "e rea nai*, amgi!or #i, m cele din urm, ideali"! " dorim dre !a!ea #i egali!a!ea, en!ru ele %n"ele& Aa g5ndul ace"!a, li "e urca "5ngele %n obra+i& A*eau ne*oie ca ace"!ea " $i $o"! %n"cri"e %n de'*ol!area nece"ar a i"!oriei #i, en!ru a do*edi c a#a "!!eau e$ec!i* lucrurile, #i-au e di$ica! cu rbdare doc!rina, clindu-"e e ei %n#i#i #i clindu-i 117 #i e al)ii, re$c5ndu-"e en!ru ne*oile cau'ei #i en!ru "a!i"$acerea con#!iin)ei lor c nu $ac al!ce*a dec5! " "i"!ema!i'e'e #i " in!er re!e'e o "um de da!e o'i!i*e, con!rola!e cum "e cu*ine& To!u#i, rm5ne lim ede $a !ul c #!iin)a, rigoarea #i abili!a!ea "un! "u" enda!e %n ca'ul lor ne*oii de re$orm& E $oar!e im or!an! " %n)elegem acea"! udoare, ace"! "cru ul "au, dac *re)i, acea"! ruden)& Mar( #i Engel" "un! im re"iona)i de " ec!acolul mi'eriei #i a inec1i!)ii care le e"!e o$eri! 'i de 'i de o "ocie!a!e nemiloa" #i cau! mi+loacele e$icace de-a aduce un remediu oribilei condi)ii a unei omeniri %nrobi!e& 0u !oa!e ace"!ea, ei re$u' "-#i re'in!e rogramul ca e o ne*oie "u$le!ea"c, o e(igen) a " iri!ului de ec1i!a!e, #i %l anun) dre ! re'ul!a!ul unei ar!ide %n care cr)ile "un! de+a %m r)i!e #i al crei de'nodm5n! )ine de #!iin) "-l re*ad cu cer!i!udine& 0ei doi %#i concen!rea' e$or!urile %n ace"! "en", anali'5nd, coordon5nd, e*alu5nd, numr5nd, an!ici 5nd, cu !emeinicie, uneori cu geniu, im ro*i'5nd me!odele, um l5nd lacunele, "u linind cum u!eau mai bine ignoran!ele e ocii, "im li$ic5nd !o!ul, con"ider5nd de$ini!i*e rimele in!ui)ii ale unei #!iin)e !a!onan!e& Nimic nu %i o re#!e& Aa "$5r#i!, !rag conclu'ia e care o doreau& Nu m o! %m iedica " m g5nde"c la @ ino'a, "ce !ic, di" era! #i %nc )5na!, a#a cum %l de"crie Miguel de Unamuno> *'5nd re!u!indeni %n +urul "u rul !rium$!or #i $erici!, dar re$u'5nd " "e re"emne'e #i "criind cele cinci r)i ale !ticii "ale en!ru a-#i demon"!ra "ie#i, %m o!ri*a e*iden)ei, ade*rul ul!imei "ale ro o'i)ii> bea!i!udinea nu e"!e recom en"a *ir!u)ii, ci *ir!u!ea %n"#i& %n mod analog, cei doi au!ori ai +anifestului comunist ar " $i edi$ica! %n di*er"ele lor "crieri un

enorm e#a$oda+ %n "co ul de-a "e con*inge c idealul e care li-l comand con#!iin)a lor "-l dorea"c nu e"!e doar un *i" e*ang1elic "au umani!ar, un $el de re'iduu al educa)iei rimi!e, a crei i ocri'ie $unciar "e "!rduie"c " o dema#!e& Ei in!en)ionea' " %l acredi!e'e %n c1i ab"olu!, " %i ob)in garan)ia i"!oriei #i a *ii!orului, a"!$el %nc5! " nu mai $ie o o )iune di"cu!abil, $ie ea #i generoa", ci *erdic!ul in"urmon!abil al #!iin)ei, care orunce#!e " "e lucre'e la in"!aurarea unei "ocie!)i noi& 11N 4a! e( lica)ia mul!or con!radic)ii care %i "cindea' de obicei e comen!a!ori> unii un accen!ul e rm#i)ele la Engel" "au la Mar( ale unc!ului de *edere moral, al)ii reiau declara)iile ca!egorice %n care ace#!ia %#i "ublinia' *oin)a de-a e(clude din lucrrile lor o a"emenea reocu are& Ace"!e di*ergen)e nu $ac dec5! " !raduc ec1i*ocul $undamen!al al doc!rinei, ambigui!a!ea ei e"en)ial e care nu u)ini au e*iden)ia!-o $oar!e bine> con"!a!area unei de"$#urri i"!orice $a!ale "au *oin)a de in"!aurare a dre !)ii uni*er"aleB Trebuie " ne %n!rebm %n" a"u ra de"!inului %n"u#i al ace"!ei $ilo'o$ii> *oi l"a deci deo ar!e con!radic)iile "ale ro rii, care "un! de al!$el numeroa"e #i im or!an!e, dac e " +udecm du di" u!ele doc!orilor %n ma!erie& Nu m *oi re$eri nici la obiec)iile e care i le o un economi#!ii> ace"!ea "un! robleme %n care ro$anul nu are a "e ame"!eca& Nu *oi aborda nici di$icul!)ile generale e care le ridic o"!ula!ele "ale& 3u!em oare conce e o doc!rin care " $ie deo o!ri* ma!eriali"! #i dialec!ic, adic un "i"!em care " reduc !o!ul la ma!erie #i "-i a!ribuie %n acela#i !im legile " iri!uluiJ Acea"! cear! are e(!rem de inu!il, de "cola"!ic& @e cu*ine oare " acordm *reo con"idera)ie unei con"!ruc)ii de !i milenari"!, care ro$e!i'ea' *enirea "ocie!)ii er$ec!e #i, %n con"ecin), a unei lumi imobileJ 0ine nu ar e'i!a %n 'ilele noa"!re " reia $r a o nuan)a o !eorie care re*ede o "!abili'are de$ini!i* a i"!oriei #i care, la %nce u!, o re*edea a roa e en!ru 'iua de m5ineJ %n "$5r#i!, acea"! doc!rin nu e"!e oare im ruden! rin ardoarea ei olemic a!unci c5nd roclam c orice !eorie e"!e e( licabil rin +ocul de!erminrilor din!r-o erioad da!J Deoarece nici ea %n"#i nu a ica! din cer, ci "-a n"cu! %n!r-un !im da!, care a*ea nu mai u)in dec5! al!ele ni#!e de!erminri economice& Nu ar !rebui a!unci " %i 1o!r5m *aloarea m $unc)ie de ace"!eaJ ? doc!rin de ace"! gen are " e*oce e(em lul n!rului care !ia craca e care "!!ea& Delul ace"!ui "!udiu nu e"!e acela de-a $ace o cri!ic !eore!ic a mar(i"mului& %n "!area ac!ual a lucrurilor #i din di*er"e mo!i*e ce *or reie#i e arcur", o con"ider inu!il& E"!e %n" im or!an! " ^cercm " de"criem "i!ua)ia original a unei a"emenea doc!rine& Ne g"im, %n!r-ade*r, %n $a)a unui "i"!em $ilo'o$ic ado !a! de un 119 ar!id oli!ic care %l "ocoa!e ur #i "im lu ade*rul re*ela!, a"!$el %nc5!, ader5nd la ace"! ar!id, con!rac!m rin %n"u#i ace"! $a ! obliga)ia de-a crede %n doc!rina e care o ro$e"ea' el o$icial& 4n*er", de ar!e de-a $i mguli!, ar!idul acce ! cu greu ca doc!rina lui " $ie ro$e"a! $r a "e acce !a obedien)a $a) de el, de"lu#ind, dim o!ri*, %n acea"! recunoa#!ere limi!a! un ac! de concuren) neloial& Din acea"! circum"!an) acciden!al, rar en!ru o $ilo'o$ie, decurg con"ecin)e cu e$ec! nede$ini!& 0u !im ul, cum e"!e normal, !eoria re" ec!i* a $o"! de #i! de in*e"!iga)ia #!iin)i$ic& 3e dea"u ra, $iind o $ilo'o$ie a i"!oriei, ea a!ribui"e o im or!an) e(!rem c1e"!iunilor de e*olu)ie #i cerce!rii originilor& Cire#!e, ace"!ea, indi$eren! de domeniul cruia %i a ar)ineau, erau roblema!ice %n momen!ul c5nd "criau Mar( #i Engel", care au in*en!a! cu %ndr'neal al!ele %n!ru !o!ul arbi!rare, %n $unc)ie de re+udec)ile e ocii& Ace"!e unc!e de lecare au rma" %n general din!re cele mai %ndoielnice& G!iin)a, %n ace"! ca', nu a reu#i! dec5! " $or!i$ice mo!i*ele unei circum" ec)ii "alu!are& A"!$el, Rean 3aul1an con"!a! cu melancolie la %nce u!ul unui o u"cul c, de la 3la!on %ncoace, numrul e!imologiilor ade*ra!e : rin acea"!a %n)eleg5nd> con"idera!e ade*ra!e< nu a %nce!a! " de"crea"c& Aa $el decurg lucrurile #i %n mul!e al!e di"ci line, care " re mi+locul "ecolului al LlL-lea "e ar!au $oar!e "igure de "ine& @a*an)ii au de*eni! mai mode#!i& Re'ul!a!ul e"!e acela c nu e(i"!, ca " " unem a#a, nici un domeniu %n care rogre"ul in*e"!iga)iei o'i!i*e " nu $i ruina! a roa e com le! cuno#!in)ele erona!e #i i o!e'ele gra!ui!e e care "e bi'ui"er %n!emeie!orii mar(i"mului& 0a o culme a g1inionului, rinci alele #!iin)e ale omului> e!nogra$ia, "ociologia, i"!oria, "i1ologia, economia oli!ic, bene$iciind de me!ode mul! mai riguroa"e "au mai $ecunde, cuno"c5nd o de'*ol!are nea#!e !a!, acumul5nd de"co eriri "ur rin'!oare, au $cu! la u)in !im du aceea rogre"e deci"i*e& Era 1-=

o li " de noroc& 0u !oa!e ace"!ea, doc!rina a rma" imuabil #i nu a a*u! deloc de "u$eri!& Dim o!ri*, "-a "!abili'a! #i mai mul! #i a cuno"cu! un "ucce" #i mai mare& Acea"!a "-a %n!5m la! !ocmai $iindc era lega! de un organi"m de lu ! care nu-#i u!ea ermi!e lu(ul unor di"cu)ii e ui'an!e, a unor ac!uali'ri con!inue, #i cu a!5! mai u)in e cel de-a renun)a la o con"!ruc)ie erima!& Dre ! en!ru care "-a cram ona! de ea& Din ce %n ce mai mul!, a $i comuni"! nu a %n"emna! numai a $i ar!i'an al unei !ran"$ormri anumi!e a "ocie!)ii, #i nici mcar a $i a$ilia! la ar!idul care o %n"cri"e"e cel mai clar %n rogramul lui& Acea"! a ar!enen) im lica e dea"u ra $a !ul c recuno#!eai #i a rai ade*rul mar(i"mului& 3e %ncredere, de"igur> cci nu i "e u!ea cere $iecrui aderen! " ci!ea"c #i " medi!e'e a"u ra unor lucrri numeroa"e, lungi #i greleK iar %n ce %i ri*e#!e e cei mai in"!rui)i #i mai curio#i, ace#!ia renun)au !o! mai mul! " con$run!e acea"! doc!rin %n*ec1i! de+a cu un "ecol :#i ce "ecolB< cu re'ul!a!ele cele mai recen!e ale in*e"!iga)iei #!iin)i$ice& 01iar dac lucrul %i i" i!ea, nici mcar nu o u!eau $ace& 3roblemele nu "e mai uneau %n aceia#i !ermeni& De*eni"e cu mul! mai greu "-i cri!ici e Mar( #i Engel" dec5! e 3!olemeu "au DarXin& %n!r-ade*r, %n ca'ul a"!ronomiei, al mecanicii "au al biologiei, doar #!iin)a "e er$ec)ionea'> ra$in5ndu-#i me!odele, ea "e a ro ie !o! mai mul! de un real imuabil& Dar domeniul umani"! nu are aceea#i $i(i!a!e> obiec!ul #!iin)ei "e modi$ic, %n !im ce #!iin)a %n"#i %#i " ore#!e "imul!an e(ac!i!a!ea& De unde un dublu decala+ care $ace ca %n "cur! !im " nu "e mai *orbea"c aceea#i limb& Acelea#i cu*in!e de"emnea' reali!)i di$eri!e& ? ob"er*a)ie mai e(ac! corec!ea' $o"!ele concordan)e, decelea' ac)iunea unor $ac!ori nebnui)i, !rebuie " )in "eama de acel "u limen! de i"!orie care "e adaug !recu!ului cuno"cu! %nain!e #i a crui adugire, de ar!e de-a $i indi$eren!, nu ermi!e cel mai ade"ea " "e $ac de" r)irea %n!re i o!e'a bun #i cea roa"!& %n condi)iile unei a"emenea %ncurc!uri, are mai "im lu " la#i " *orbea"c mai %n!5i "im a!iile !ale ro rii #i " adaugi credin) din rinci iu #i $r e(aminare realabil $ilo'o$iei unui ar!id ale crui re*endicri n "un! deloc %n de'acord cu cea mai ar'!oare reali!a!e& 1-1 %n)elegem a!unci c !ocmai %n m"ura %n care !e a ro ii mai u)in de !e(!e cre'i mai mul! %n ele, iar ele %nce!ea' " "!5rnea"c %ndoieli #i olemici& De $a !, nu mai a ar nici un $el de "!udii cri!ice de" re o era lui Mar( #i Engel"& 0omen!ariile ro riu-'i" a!rologice %n"e#i au lua! "$5r#i! "au nu mai au mul! 5n c5nd ace"! lucru " "e %n!5m le& %n "c1imb, " ore"c lucrrile de" re di*er"e di"ci line, %n care "e %ncearc " "e a lice $ormulele @cri !urilor& @a*an)i ingenui, lini de bun*oin), con*in#i c numai *ic!oria ar!idului comuni"! oa!e ameliora "oar!a o orului, con"ider c !rebuie " o grbea"c %n m"ura o"ibili!)ilor de care di" un& Ei "e declar mar(i#!i din genero'i!a!eK #i cum o ignoran) de"*5r#i! %n ma!erie de economie oli!ic le %ngduie %n ace"! domeniu un en!u'ia"m cu!e'!or, ei "e a uc " e( un cu drag c1e"!iunile en!ru "!udierea crora #i-au dedica! *ia)a, "!rduindu-"e " un de acord ro riile lor re'ul!a!e cu rinci iile ma!eriali"mului i"!oric& Ei %l de"co er 5n la ca ! #i %#i imaginea' cu nai*i!a!e c re'ul!a!ele lui "un! de aceea#i na!ur, ro*eni!e din acelea#i cerce!ri #i "u u"e acelora#i con!roale ca #i cele la a cror in"!aurare %n ro riile lor di"ci line au con!ribui!& 3en!ru a demon"!ra ace"! acord, "e "lu+e"c de c5!e*a ci!a!e, u)in com romi)!oare #i %n general mereu acelea#i, e(!ra"e din o erele lui Mar( #i Engel" rin in!ermediul unor "!udii de m5na a doua, a !reia #i a a!ra, re"r5ndu-#i lucrrile cu a"emenea $ra'e *agi #i anodine& @e a$l %n circula)ie un anumi! numr de *olume de ace"! gen, %ndeo"ebi %n domeniul biologiei, "ociologiei religioa"e #i a"!ronomiei& 05!e*a au a*u! onoarea de-a $i !radu"e %n mai mul!e limbi #i "un! "emna!e de mari "a*an)i care, %n!re limi!ele uneori e(!rem de %ngu"!e ale " eciali!)ii lor, dau do*ad de o rigoare "en"ibil mai bine %narma! #i mai e(igen!& Cire#!e c ace"!e lucrri nu "un! ci!i!e dec5! de ni#!e mili!an)i e(!rem de ignoran)i %n ri*in)a roblemelor !ra!a!e %n eleK ei e(!rag de aici cel mai mare orgoliu en!ru $ilo'o$ia o$icial a ar!idului lor, e care #!iin)a cea mai %nal! #i mai nou are " o corobore'e a"!$el %n mod miraculo"& A!unci c5nd "e i*e#!e *reo di$icul!a!e, cu*5n!ul 8dialec!ic9, e( re"ia 8negarea nega)iei9 o re'ol* c5! "e oa!e de re ede& Dar nici nu e"!e ne*oie de a#a ce*a, deoarece li "a !o!al de ra or!uri 1-%n!re ci!a!ele din Mar( #i Engel" e care ace#!i "a*an)i le "co! din manualele elemen!are e care le u!ili'ea' #i !eoriile la care le a lic %m iedic con"!a!area $ie #i a celui mai mic di*or) %n!re unele #i celelal!e& A"!$el, nu e"!e dec5! rareori nece"ar " "e $ac a el la celebra 8conciliere a con!rariilor9, care e"!e, du cum "e " une, c1eia ma!eriali"mului 8dialec!ic9 #i o er$ec)ionare care l-ar deo"ebi %n c1i $oar!e $erici! de ma!eriali"mul 8*ulgar9& %n di*er"e #!iin)e, cu recdere %n $i'ic #i %n gene!ic, "e roduce un $enomen #i mai "emni$ica!i*&

Teoriile $i'icienilor con!em orani ce ar $i u!u! $i, bine%n)ele", le"ne u"e de acord cu mar(i"mul rin acelea#i rocedee !re'e"c, dim o!ri*, "u" iciunile Doc!orilor Aegii, cu*5n!ul 8liber arbi!ru9 $iind ro"!i!, de al!$el %n mod "u er$icial, de c!re un "a*an! de mare re u!a)ie cu rile+ul rinci iului inde!erminrii al lui Fei"enberg& @-a 1o!r5! %n congre" "olemn c $i'ica rela!i*i"! #i mai ale" $i'ica cuan!ic erau e"imi"!e, burg1e'e #i reac)ionare& Din 193N #i 5n %n 19/9, !eoriile lui Ein"!ein au $o"! condamna!e %n mai mul!e r5nduri la Academia de G!iin)e din Mo"co*a& Un *orbi!or a denun)a! e(i"!en!a %n rela!i*i!a!e a unei 8!umori canceroa"e ce roade !eoria a"!ronomic modern9 #i a de"emna!-o dre ! 8 rinci alul du#man ideologic al a"!ronomiei ma!eriali"!e9& ,ine%n)ele", %n ca'uri a"emn!oare, ne$erici)ii care, e ba'a unor e( erien)e e care le e"!imau con*ing!oare, con"iderau ade*ra! !eoria e(comunica!, "un! ri*i)i imedia! ca $a"ci"!o-!ro)Qi#!i #i ca du#mani rime+dio#i ai cla"ei munci!oare& E %ndoielnic c, de la roce"ul lui Galileo Galilei de"$#ura! %n $a)a 4nc1i'i)iei, i"!oria a mai a*u! de %nregi"!ra! mul!e al!e condamnri ale unei !eorii #!iin)i$ice $iindc ea nu "e o!ri*ea cu ni#!e rinci ii re"!abili!e& E( lica)ia unui a"emenea e(ce" e"!e u#or de imagina!& E robabil c anumi)i olemi#!i au e(!ra" argumen!e din im o"ibili!a!ea %n care "e g"ea micro-$i'ica de-a de!ermina cu e(ac!i!a!e !ra"eul $iecrui elec!ron, en!ru a une a"!$el %n cau' de!ermini"mul %n general #i %n con"ecin) de!ermini"mul economic, e care "e ba'ea' ma!eriali"mul i"!oric& E*iden!, "e u!ea con!e"!a $a !ul c o a"emenea deduc)ie ar $i legi!im, obiec!5ndu-"e c en!ru o $ilo'o$ie a i"!oriei nu a*ea nici o im or!an) $a !ul c mi#crile cor u"culilor in!ra-a!omici !rebuiau calcula!e "!a!i"!ic #i nu 1-3 indi*idual& A"!a %n" %n"emna " "e di"cu!e la ne"$5r#i! #i $r ca mili!an!ul " $ie con*in" %n $inal c !e'a a ra! era cea bun& Era re$erabil " "e arunce ana!ema %m o!ri*a unei !eorii din care era *di! c du#manii re*olu)iei e(!rgeau cu ru!a!e arme %m o!ri*a doc!rinei o$iciale a ar!idului role!aria!ului& E "u$icien! " reci!im aragra$ele *erdic!ului ca " ne con*ingem c lucrurile "-au e!recu! %n!ocmai a#a& Aa $el "-a %n!5m la! #i cu "i1anali'a> %n!r-ade*r un "i1ia!ru nec1ib'ui! %#i ddu"e cu rerea c a elul 8 role!ari din !oa!e )rile, uni)i-*9 nu era dec5! $ormula "ublima! a 1omo"e(uali!)ii uni*er"ale, comuni"mul agrar "emni$ica "imbolic %n!oarcerea la mam, iar economia ca i!ali"! "e e( lica rin de'*ol!area %n domeniul "ocial al unui com le( "adic anal, de care $cea mare ca'& Cire#!e c "i1anali'a a $o"! e loc ro"cri" #i er"ecu!a! %n !o!ali!a!ea "a ca doc!rin me!a$i'ic #i roman!ic, demn "im !om al con!radic)iilor carac!eri"!ice roce"ului de de"com unere a "ocie!)ii burg1e'e& Ci'icienii #i "i1anali#!ii care "im)eau o oarecare "im a!ie $a) de rogramul "ocial al ar!idului comuni"! au de*ora! $rene!ic manuale mar(i"!e, %n care au de"co eri! $r greu!a!e ci!a!e din Mar( #i Engel" care l"au " "e re"u un c ace#!ia re*'u"er 8%n c1i genial9 de"co eririle lui Ein"!ein #i ale lui Creud& Degeaba> ad+ec!i*ul genial, de#i ro"!i!, nu a $o"! de nici un a+u!or& Au $o"! !rimi#i la limbare cu !o! cu el& 3a'nicii or!odo(iei au in*oca! al!e !e(!e ce reau dim o!ri* " indice c aceia#i au!ori "e"i'a"er 8%n c1i genial9 ericolul e care %l re re'en!au en!ru cau'a role!ar a"emenea 8ideologii9 #i c, dac "-ar $i n"cu! e *remea lor, ei le-ar $i re" in" $r mil& A"!$el, mar(i"mul a %ncremeni! %n $orma unei con"!ruc)ii %nde r!a!e care nu a mai a*u! cu in*e"!iga)ia #!iin)i$ic dec5! un !i $oar!e a ar!e de rela)ii> cel de-a "er*i la condamnarea re'ul!a!elor ace"!eia a!unci c5nd reau de o a"emenea na!ur, %nc5! ar $i u!u! $i u!ili'a!e de ni#!e " iri!e rele, cu "au $r dre !a!e, $ie %m o!ri*a "i"!emului %n"u#i, $ie con!ra rogramului ar!idului& Aceia din!re "a*an)i care con"iderau incredibil $ie #i numai o"ibili!a!ea unei a"emenea a!i!udini au $o"! "ili)i " "e lece %n $a)a e*iden)ei c5nd gene!ica neo-mendelian a $o"! condamna!a 1-/ %n an"amblu& Degeaba era ea a!e"!a! de nenumra!e e( erien)e %n!re rin"e a roa e re!u!indeni de cinci'eci de ani %ncoace& 0omi!e!ul 0en!ral al 3ar!idului comuni"! ru" "-a declara! %m o!ri*a ei& Academia de G!iin)e de la Mo"co*a nu a u!u! dec5! " "e %ncline %n $a)a *erdic!ului A!o! u!erii #i a condamna! "olemn !eoriile lui Mendel #i e ale urma#ilor lui& @a*an)ii care le ro$e"au au $o"! ne*oi)i " ab+ure, "-#i mr!uri"ea"c gre#elile %n "cri", " declare c "e ciau #i c a*eau "-#i r"cum ere ca!ele rin docili!a!e #i !rud& De da!a acea"!a, condamnarea a ro*oca! o mai mare !ulburare %n cercurile #!iin)i$ice in!erna)ionale, deoarece nu "e re$erea doar la relungirile doc!rinare ale unei !eorii #!iin)i$ice, de" re care "e oa!e crede %n!r-ade*r c o! da na#!ere unor in!er re!ri con!radic!orii, ci lo*ea c1iar re'ul!a!ele unei

e( erimen!ri riguroa"e, "i"!ema!ice, re e!a!e de mii #i mii de ori, ni#!e re'ul!a!e a!5! de bine "!abili!e %nc5! en!ru a le in$irma cu %ndre !)ire ar $i $o"! ne*oie de cu !o!ul al!ce*a dec5! deci'ia unei au!ori!)i oli!ice& Ar $i $o"! ne*oie de mul! mai mul! #i !o!oda! de mul! mai u)in> de o "ingur e( erien) roba!orie& Dar de ce "-o $i nega! a!5! de ob"!ina!, de u#ura!ic, e(i"!en)a unor celule care "un! "u or!ul $i'ic al eredi!)ii #i care a"igur a"!$el, e ba'a unor legi com le(e, dar din ce %n ce mai bine cuno"cu!e, !ran"mi!erea carac!erelor $iin)elor *iiJ Mo!i*ul e"!e acela#i> liderii "o*ie!ici, du cum e #i $ire"c, "un! mai ocu a)i cu oli!ica dec5! cu biologia& Ei #!iu c ni#!e !eore!icieni du#mani *or "coa!e argumen!e din $i(i!a!ea carac!erelor !ran"mi"e en!ru a "u")ine "u eriori!a!ea unei ra"e a"u ra al!eia #i a unei cla"e "ociale $a) de al!a& E rea de"!ul en!ru ca "-#i " un c orice bun mar(i"! !rebuie " ado !e !eoria in*er", care a$irm eredi!a!ea !ran"$ormrilor da!ora!e in$luen)ei mediului& Acea"!a %n"eamn c nu "e cere $a !elor " 1o!ra"c %n!re o !eorie #i al!a, ci "e cau! " "e *ad care din!re cele dou !eorii are %n ab"!rac! mai con$orm cu ideologia #i ac)iunea comuni"!e& %n ace"! momen!, doc!rina mar(i"! %nde line#!e $unc)ia unei ade*ra!e dogme, con!inu5nd !o!oda! " "e re!ind #!iin)i$ic& Acea"! "i!ua)ie creea' mai mul!e robleme, a cror e(aminare con"!i!uie c1iar )elul ace"!ei lucrri& Ace"!e robleme nu "un! 1-5 !oa!e de ordin !eore!ic& E(i"! unele care "e re$er la admini"!ra)ia !em oral a or!odo(iei& Acea"!a e"!e e(!rem de delica!& Trebuie roceda! a"!$el %nc5! $iecare " %i $ie "u u" $r ca nimnui " nu-i !reac rin ca " o in*oce %m o!ri*a ierar1iei& A#a "e $ace c ar!idul comuni"!, ca orice ,i"eric $a) de orice dogm, reglemen!ea' "!ric! "!udierea ace"!eia, %n*)5ndu-i e unii de!aliul !eologiei #i necer5ndu-le al!ora dec5! " ro$e"e'e un cre' "im li$ica!, e care rime"c mi"iunea de a-l a ra $r #o*ire #i $r " cr5cnea"c de cri!icile 8con!rare*olu)ionare9& %n con#!iin)a mili!an)ilor, mar(i"mul a de*eni! o !eorie in$ailibil, cu care erudi)ii ei "un! la curen!, dar e care nici ei nu o cuno"c dec5! cel mul! rin lec!ura unui $a"cicul, dar a crei $ormul e"en)ial e"!e *eri$ica! %n oc1ii lor de *ia)a de 'i cu 'i, de $iecare da! c5nd *d *reun ri*ilegia! a r5nd in!ere"ele ma!eriale ale cla"ei "ale "au ale "ale ro rii, ceea ce, du cum "e oa!e le"ne bnui, nu e"!e cu !o!ul im o"ibil de %n!5lni!& %n ace"!e condi)ii, credin)a %n mar(i"m rm5ne *ie #i e$icace& Acea"! doc!rin %#i g"e#!e u#or mar!iri, $iindc cea mai "!abil e( erien) a ade )ilor ei, care le do*ede#!e egoi"mul omene"c, indi*idual "au colec!i*, %i %ncredin)ea' rin con!agiune de ade*rul ab"olu! #i ermanen! al unei in!er re!ri a lumii de la mi+locul "ecolului al LlL-lea, care a $o"! de mul! *reme de #i! de cerce!area o'i!i*& A"!$el, ade'iunea e"!e %n!r-o a"emenea m"ur *i*ace #i ro$und, %nc5! %i orbe#!e uneori 5n #i e $idelii ei c1iar %n domeniul %n care e"!e anga+a! ac)iunea lor& 0ci acea"! doc!rin %n)elege " 'mi"lea"c, " "$!uia"c, " diri+e'e o oli!ic& Ea a anun)a! recen! $a!ali!a!ea unei re*olu)ii de ma" e$ec!ua!e de role!aria!ul organi'a! en!ru a in"!aura "ociali"mul uni*er"al& 4n +urul unor a"emenea " eran)e #i al unor a"emenea re'iceri "-au $orma! #i "-au aduna! mari mi#cri& ?r, nu "-a %n!5m la! nimic care " le con$irme, ci dim o!ri*, ele au $o"! de'min)i!e i'bi!or> %n )rile indu"!riali'a!e au "ur*eni! re*olu)ii na)ionali"!e #i au!ori!are, care nu "e %n"criau deloc %n linia ro$e)iilor #i care i-au bga! e comuni#!i %n lagre de concen!rareK %n "c1imb, rimul !rium$ al role!aria!ului a $o"! lo*i!ura de "!a! %n!ru !o!ul ere!ic, din!r-un im eriu agricol #i $eudal, da! de o m5n de oameni care au ro$i!a! 1-. de un de'a"!ru mili!ar& 2ic!oriile care au urma! e"!e !rei'eci de ani "-au da!ora! arma!ei noului "!a!& Ace"!e *ic!orii ba!+ocoreau a!5! rinci iile mar(i"mului, c5! #i %n$r5ngerile "u$eri!e %n al!e r)i de di$eri!e ar!ide munci!ore#!i, ceea ce nu %n"eamn c re*olu)ia nu a in"!i!ui! ma!eriali"mul dialec!ic ca $ilo'o$ie o$icial a 8 a!riei munci!orilor9, acolo unde "ociali"mul %n*in"e"e ini)ial %n!r-un c1i a!5! de ne$erici!& A#a "e $ace c munci!orii "un! cu a!5! mai mul! ga!a " cread c de $iecare da! c5nd "e con!e"! oric5! de u)in carac!erul *eridic al doc!rinei lui Mar(, cel care o $ace "e declar du#manul lor& De aceea, nu !rebuie " ne mirm e"!e m"ur de *igoarea ace"!or !e'e erima!e, care "ur rind a"!'i rin " iri!ul lor de "i"!ema!i'are gro"olan #i rin carac!erul lor ad*en!i"!& 0eea ce le a r nu e"!e nici ra)iunea, nici cunoa#!erea, ci credin)a #i ignoran)a& 4n!eligen)a nu are nici un rol %n ade'iunea e care *edem c o "u"ci!, $iindc inima e"!e cea care le ado !& 0ei e care "ocie!a!ea %i men)ine %n!r-o "i!ua)ie mi'erabil #i care-i dore"c !ran"$ormarea, %mbr)i#ea' cu %ncredere acea"! doc!rin #i a a!aca un "i"!em lega! de un "ecol de e$or!urile #i lu !a lor %n"eamn %n oc1ii lor a $ace +ocul du#manilor& 01iar #i dac li "-ar demon"!ra de o "u! de ori c "i"!emul re" ec!i* nu core" unde nici unui $a ! e(ac!

#i *alabil, ei nu "-ar "c1imba, $iindc ar $i ca #i cum #i-ar "c1imba dra elul& Dar cum ace"!e !eorii nu le mai "un! #e$ilor lor de rea mare $olo" ori %n*)!ur %n!r-o lume care "-a "c1imba! a!5! de mul! de a!unci %ncoace, ace#!ia au lua! 1o!r5rea " nu "e mai in" ire a!5! de mul! din ele, ci " le $ac " $ie re" ec!a!e %n!r-o #i mai mare m"ur, ceea ce e"!e %nle"ni! !ocmai de %mb!r5nirea cre"c5nd a $ormulelor, de numrul lu !elor "u")inu!e en!ru a rarea lor #i de gri+a de-a nu le e(amina rea %ndea roa e& * * %n i"!oria economiei oli!ice #i a #!iin)ei "ocie!)ilor, con!ribu)ia lui Mar( #i a lui Engel" a $o"! la *remea ei con"iderabil #i $ecund& 0ine %#i d o"!eneala " "!udie'e $elul cum "-au con"!i!ui! ace"!e cerce!ri e a!unci noi, ace"!e unc!e de *edere e a!unci

L
1-7 re*olu)ionare, de"co er %n ce e$er*e"cen) #i con!radic)ii "e $ormea' o $ilo'o$ie& Tocmai am *'u! cum "e oa!e ea con*er!i %n or!odo(ie& ? a"emenea !ran"$ormare nu e"!e nici obi#nui!, nici u#oar& 0ea mai "u er$icial ri*ire arunca! a"u ra i"!oriei e "u$icien!, dim o!ri*, " re a ne con*inge c e"!e e(ce )ional #i c, en!ru ca ea " aib loc, e ne*oie de ni#!e condi)ii care rareori "e g"e"c %n!runi!e& 4n "c1imb, ea a!rage du "ine con"ecin)e im or!an!e #i numeroa"e, e care cei mai mul)i le a recia' ro"!, a"!$el %nc5! $enomenele cele mai lim e'i "$5r#e"c rin a $i in!er re!a!e %n!r-un mod %n!ru !o!ul e(!ra*agan!& Ace"!ea "un! condi)iile #i con"ecin)ele e care am in!en)ia " le e(amine', %n "co ul de-a aduce un minim de reci'ie %n!r-un domeniu %n care con!radic)ia di"cur"urilor #i a $a !elor duce con$u'ia e cele mai %nal!e culmi&

0A34T?AUA 44 DE UNDE 24NE C?RDA UNE4 ?RT?D?L44


FO"!e lim ede c ar!i'anii mar(i"mului %#i a r doc!rina %n!r-un cu !o!ul al! $el dec5! ar!i'anii al!or doc!rine #i le a r e ale lor& Ei "un!, %n cel mai bun ca', mai "u"ce !ibili #i mai in!ran"igen)i, re$u'5nd $ie #i cea mai ne%n"emna! cri!ic& 3oa!e c nu ar !rebui " de"lu#im aici dec5! e(agerarea du" la e(!rem a unei a!i!udini $oar!e r" 5ndi!e #i, la urma urmei, de"!ul de $ire#!i& 4a! %n" unde anume "i!ua)ia de*ine "ingular> ad*er"arii doc!rinei %i creea' la r5ndul lor o "oar! ar!icular, aleg5nd-o ca re$erin) a!unci c5nd %#i e( un doc!rinele lor #i marc5nd cu gri+ di$eren)ele #i coinciden)ele& 0u orice rile+, ei %#i dau cea mai mare "ilin) " o di"cu!e "au " o comba!, ca #i cum nu ar e(i"!a dec5! ea, ca #i cum de un "ecol %ncoace, de c5nd a a ru! ea, e lume nu "-ar mai $i rodu" nimic, ca #i cum un mi"!erio" ri*ilegiu ar 1r'i-o en!ru e!erni!a!e " gu*erne'e %n cele mai di*er"e domenii con"!ruc)iile g5ndirii umane& 3e dea"u ra, ar!i'anii #i ad*er"arii "e cear! la ne"$5r#i! a"u ra na!urii "ale #i, mai mul! de-a!5!, nu reu#e"c nici mcar " "e un de acord %n!re ei& E #!iin), 'ic unii, #i #!iin) a #!iin)elor, enciclo edie deci"i* #i mereu nouK e $ilo'o$ie erima!, r" und ceilal)i, una care "e !ran"$orm %n !eologie, %n dogma!ic, %n "im l "cola"!ic& Acea"! o o'i)ie nu e ui'ea' de al!$el deloc reali!a!ea, deoarece con"!a!m de $a ! c mar(i"mul %nde line#!e mul!e al!e $unc)ii& @e %n)elege de la "ine c, rin ace"! cu*5n!, nu re!ind " de"emne' o erele lui Marl Mar(, ci "uma $ormulelor #i a!i!udinea 1-9 "i1ologic en!ru care ele rm5n i"!orice#!e garan!e, indi$eren! c ace"!ea din urm le-au rma" "au nu $idele de-a lungul a!5!or !ran"$ormri #i *ici"i!udini& A#a cum e"!e, mar(i"mul ac!ual "e re'in! realmen!e ca o in!er re!are a lumii #i a i"!oriei, dar el e"!e #i o re*i'iune a *ii!orului #i un rogram

oli!ic, o de"criere, o me!od #i un an"amblu de re*endicri& E"!e deo o!ri* o logic, o moral, o !ac!ic c1iar, un cor de doc!rin care !ran#ea' cele mai *a"!e #i mai gra*e c1e"!iuni, dar care d #i "$a!ul adec*a! %n cele mai mrun!e de!alii ale ac)iunii co!idiene& El nu e"!e alc!ui! numai din re$lec)iile a !rei "u!e de $ilo'o$i, ci #i din e( erien)a a nou "u!e de mii de mili!an)i& 4a! ciud)enia& 3en!ru a o e( lica, "e cu*ine ca mai %n!5i " ne %n!rebm, dac !o! e con"idera! #!iin), a"u ra *alorii #!iin)i$ice reale a mar(i"mului& ?r, aici "are %n oc1i arado(ul& 0a #!iin), %n!r-ade*r, con"!ruc)ia lui Mar( nu re re'in!, e*iden!, dec5! un momen! de+a %nde r!a! al economiei oli!ice& Gi, a#a cum "e %n!5m l ade"ea cu #!iin)ele care "e $ormea', anali'ele, a$irma)iile ace"!ora nu au %n!5r'ia! " "e do*edea"c "umare #i !o!oda! !emerare :ace"!e *icii "e c1eam #i "e "u")in reci roc<& Din c5nd %n c5nd, c5!e un "!udiu "coa!e %n e*iden) de'min)irile adu"e de i"!orie re'icerilor unei doc!rine ce "e luda c %i dic!ea' cur"ul nece"ar> de $a ! :dau e(em le la %n!5m lare<, ni*elul de !rai al role!aria!ului, %n loc " "e %nru!)ea"c, nu a %nce!a! " "e ameliore'eK ro or)ia munci!orilor, de ar!e de-a " ori, !inde " "e mic#ore'e, da!ori! rogre"elor !e1nicii, %n !im ce cre#!e no!abil cea a $unc)ionarilor #i anga+a)ilor de al! na!ur, adic a mic-burg1e'ilorK %n "$5r#i!, )rile %n care re*olu)ia a %n*in" "-au %n"rcina! " dea do*ada c "ociali"mul nu *rea " %n"emne nea ra! liber!a!e, #i nici mcar egali!a!e& Toa!e ace"!ea, ca #i mul!e al!e con"!a!ri la $el de con!rare ro$e)iilor #i oarecrei !enace #i me"ianice a#!e !ri, reie" cu o a"emenea e*iden) din e*olu)ia i"!oric %nc5! mul)i oameni, d e %nda! ce li "e a!rage a!en)ia a"u ra ace"!ui $a !, au im re"ia cP le-au c'u! de e oc1i ni#!e oc1elari de$orman)i e care nici nu-G1 ddu"er "eama c %i oar!& 35n a!unci, reali!a!ea li "e rea iremediabil !ulbure, %n *an deconcer!an!, greu de de"ci$ra!& G1 13= ia!-o deoda! clar #i in!eligibil> obiec!ele %#i reca ! locul, dimen"iunile, a" ec!ele *eri!abile& %)i !ragi r"u$larea& Gi !e %n!rebi, da! $iind c mi"!i$icarea a $o"! a!5! de gro"olan, cum de ai u!u! $i cli! a!5!a amar de *reme> ceea ce %n"eamn " !e %n!rebi de unde *ine re"!igiul mar(i"mului& ?r, ace"!a e"!e imen", e$icace, a!5! de e$icace %nc5! doar e(ac!i!a!ea doc!rinei rea "-l oa! e( lica& 05nd *e'i c acea"!a e"!e radical %n#el!oare, !e minune'i #i mai mul!, do*ad c - "un! "igur de a"!a en!ru cei mai mul)i e mul! mai u#or " o con"idere ade*ra! dec5! " concea c a u!u!, $al" $iind, " orbea"c a!5!a lume a!5!a amar de *reme #i c reu#e#!e " o $ac %n con!inuare& 0ci, du o "u! de ani, "e $ac re$eriri din ce %n ce mai de"e la Mar(, care e"!e ci!a! #i di"cu!a! !o! mai mul!, comen!a! la ne"$5r#i!, ca #i cum, rin!r-un miracol unic %n i"!oria #!iin)elor #i a $ilo'o$iei, !eoriile "ale ar "u"ci!a un in!ere" cu a!5! mai mare cu c5! "un! recuno"cu!e ca $iind mai erona!e& Dar oa!e !ocmai c nu ade*rul e"!e cu!a! %n ele& De al!$el, dac acea"! cau' nu ar $i a!5! de arado(al, nu "-ar une a!5!a %n*er#unare %n "u")inerea ei& Nimic nu e"!e mai comic dec5! " *e'i cum " iri!ele cele mai lumina!e din *remurile ac!uale, care, de"igur, "un! ade"ea #i cele mai candide, c1el!uie"c comori de ingenio'i!a!e en!ru a +u"!i$ica *reo ro o'i)ie de-a lui Mar(& Unul "e ded la nenumra!e acroba)ii delica!e ca " demon"!re'e *alabili!a!ea *reunei redic)ii a Magi"!rului re$eri!oare la role!aria!, $r "-#i dea "eama c %n e oca " !m5nii de lucru de a!ru'eci de ore, a a"igurrilor de boal #i de b!r5ne)e, a in" ec)iei muncii, a con!rac!elor colec!i*e, a concediilor l!i!e, a en"iilor, oric5! de in"u$icien!e ar con!inua " $ie "alariile, 3ur #i "im lu nu mai e(i"! role!aria! %n "en"ul e care %l ddea Mar( ace"!ui !ermen #i a#a cum %l cuno#!ea el e *remea "a& Un al doilea, me!a$i'ician, !ran#ea' *oinice#!e cele mai gra*e di$icul!)i amin!ind c, du Fegel "au Engel", liber!a!ea Yu e"!e al!ce*a dec5! cunoa#!erea nece"i!)ii, $ormul ce nu are nici clar, nici recon$or!an!, ci e(!rem de "u"ce !ibil, %n "c1imb, ^e a le ' ci min)ile celor ingenui& Un al !reilea con"ider cucernic ma(ima celebr din +anifestul comunist, con$orm creia moara de *5n! roduce "ocie!a!ea 131 $eudal, moara cu abur "ocie!a!ea ca i!ali"!, dre ! %n"#i de$ini)ia doc!rinei& E"!e mul! rea lim ede c ea de"emnea', in*er", ca mo!or al i"!oriei nu lu !a de cla", ci in*en)iile #!iin)i$ice, care nu %i "un! "ubordona!e *di!& Ace"!a e"!e un e(em lu de con$undare e(ce"i* a !e1nicului cu "ocialul& 4n acela#i " iri!, "e con"!a! %n mod curen! c !eoria lui Ae$eb*re de" Noe!!e", care "u")ine c o ino*a)ie $erici! %n ri*in)a modului de-a %n1ma caii a adu" cu "ine "au a con!ribui! la di" ari)ia "cla*agi"mului, e con"idera! dre ! un "oi de *eri$icare a mar(i"mului& ?r, din nou, e"!e e*iden! c din acea"! de"co erire !rebuie e(!ra" argumen!ul in*er"& Ea do*ede#!e, la r5ndul ei, c mai degrab

in*en)iile !e1nice dec5! lu !a de cla" a!rag du "ine !ran"$ormrile "!ruc!urii "ociale& Nici *orb %n" de a#a ce*a> ceea ce e"!e ade*ra! %n ri*in)a in*en!rii g5!arului !rebuie " $ie cu a!5! mai mul! %n ri*in)a de"co eririi aburului, a elec!rici!)ii "au a energiei a!omice, care au !oa!e dre ! rim re'ul!a! $a !ul c %ngduie economi"irea unei can!i!)i de+a enorme #i %n *ii!or $abuloa"e de e$or! uman& Mcar dac ace#!i a r!ori bene*oli ar $i ri*i)i cum "e cu*ine de c!re ar!i'anii o$iciali ai cau'ei de care "e %ngri+e"cB Ei "un! %n" rom ! mal!ra!a)i #i !ra!a)i ca du#mani& Ai "e e( lic $a !ul c mar(i"mul nu are ne*oie de a+u!orul lor #i c a-)i imagina c el ar u!ea rimi de la rimul *eni! un "u limen! corec! %n ca'ul - de al!$el im robabil - %n care ar a*ea ne*oie " $ie com le!a! %n *reo ri*in) re re'in! o in+urie $a) de o a"emenea doc!rin& 0ci acea"! doc!rin are ni#!e ar!i'ani a!i!ra)i& Rocul nu e"!e liber& Ea a $o"! ado !a! de un ar!id u!ernic care, la $el ca o ,i"eric, nu %i *ede cu oc1i buni e liber-cuge!!ori, adic e cei ce ar *rea "#i dedice, inde enden! de el #i %n!r-o manier de'in!ere"a!, !im ul, %n)ele ciunea #i !alen!ul e(aminrii #i de'*ol!rii "i"!emului& Ace#!ia im lor 'adarnic #i o$er degeaba do*e'ile docili!)ii lor& Trebuie ca mai %n!5i " in!re %n ar!id, iar dac nu in!r, e"!e clar c re$u' e"en)ialul, c 8r" und9, a#a cum " un mamele co iilor obra'nici& 3e de al! ar!e, %#i imagina cine*a c cei ce "un! cam ionii unei !eorii e care "ui!a e*enimen!elor a do*edi!-o a!5! de greu de "u")inu! ar $i concilian)iJ Ei "un! ne%ndu leca)i& Nu cedea' 13nicioda!& 3ar in"en"ibili %n $a)a e*iden)ei #i oricine %#i d "eama %n "cur! !im c e"!e inu!il " relunge#!i con!ro*er"a cu ei& E"!e iri!a! de di"cu)ie, de#i rm5ne inca abil " de"co ere unc!ul anume care %l a$ec!ea' #i con!inu " $ie cu a!5! mai %n$uria! cu c5! "im!e c $uria "a e"!e oarb #i ne u!incioa"& Nu e(i"! nici o "olu)ie en!ru %nc )5na!ul care, bi'uin-du-"e e *reo dogm e care nici nu "e o"!ene#!e " o cunoa"c a#a cum !rebuie, re" inge cu %ndr'neal cele mai bune argumen!e care "e o un cer!i!udinii "ale& Nici $a !ele, nici logica nu reu#e"c " %l con*ing& %l "ile#!i " $ac o o )iune di$icil, cre'i c l-ai obliga! " acce !e al!erna!i*a $inal $or)5ndu-l " "e con!ra'ic, dar el in*en!ea' %n!runa, ca " "e $o$ile'e, cine #!ie ce or!i) de "c are, "ub!il "au bi'ar #i im er!inen!& Nimic nu %i oa!e cl!ina deci'iaK %l $aci %n "inea !a imbecil, dar e#!i deru!a! de ingenio'i!a!ea "a& %l acu'i de candoare, dar "im)i c e *iclean& Nu %i mai !rebuie dec5! " %n)eleag, dar nu con"im!e la a#a ce*a& %i incrimine'i reaua-credin), dar-*aiB - cum "-i negi "inceri!a!ea c5nd !ocmai ea e cea care creea' enigmaJ Mul)i o con!e"!> %n ace"! $el, ei "im li$ic roblema en!ru momen!, dar $ac ca orice "olu)ie " $ie ul!erior di$icil& ?ri de c5!e ori !e la#i "ur rin", ie#i din de'ba!ere indigna!& 0u $iecare nou e( erien), %)i +uri c nu o " mai di"cu)i #i o $aci din nou cu rima oca'ie, $iindc acea"! %n$r5ngere a ra)iunii e en!ru " iri! un $el de "candal& Nu reu#e#!i "-)i dai "eama c %n ace"! ca' in!eligen)a "e do*ede#!e %n!ru !o!ul de'arma! %n $a)a unei !enaci!)i ab"urde, nein!eligen!e #i inin!eligibile, im ermeabile rin na!ura "a la mo!i*ele ra)iunii :#i cu a!5! mai mul! la cele ale inimii<& Un au!or a no!a! remarcabila di$eren) ce "e ar reac)iile credincio"ului din!r-o bi"eric "au ale unui membru al *reunui ar!id, du cum ace"!a "e a$l %n $a)a "u eriorilor "i "au a unor ro$ani& Ca) de conduc!ori, umilin)a "a nu are margini> ,9!u nu Ftiu nimic, a$irm el, iar ei tiu totul?. %n "c1imb, ce di" re) $a) de cei ce rm5n %n be'na din a$ar> ,Qu tiu, " une el de a"! da!, iar ei nu tiu nimic?. Ne u!em da "eama %n "cur! !im c o a"emenea a!i!udine %n cur"ul unei di"cu)ii $ace ca orice de'ba!ere in!elec!ual %n care !rebuie " recum nea"c e*iden)a "au, %n li "a ei, cea mai bun 133 ra)iune, " $ie im o"ibil> aici nu ra)iunea are im or!an), ci au!ori!a!ea indi*i'ibil a comuni!)ii la care "-a adera!, en!ru c rin ea "e "im!e "u")inu! #i e ea are con#!iin)a c o ro!e+ea' la r5ndul "u cel care-i a r dogmele c1iar #i %n ri*in)a celui mai in"igni$ian! unc!& Nu con!ea' c ace"!a din urm, "u u" +udec)ii !u!uror, nu !rece e(amenul> nu e"!e *orba de +udeca! "au de e(amen& De!aliul degeaba are li "i! de orice im or!an)& Nu are nici un ro"! "-i "!rigi %nc )5na!ului c ar u!ea renun)a la el $r nici o agub, c %n ace"! $el cau'a "a nu ar $i cu nimic #ubre'i!, ba c1iar c ar $i mai con"olida!K !o!ul e 'adarnic& El nu cedea', deoarece "im!e c, dac ar ceda c5!u#i de u)in, ar ceda com le!& E( lica)ia e"!e "im l& 3en!ru el, a a roba "au a rm5ne de neclin!i! nu e"!e o c1e"!iune de eroare "au de ade*r, ci de loiali!a!e "au de !rdare& To!ul e"!e in*er"a!> nu "e une roblema de-a $i %n)eleg!or, ci de-a $i incoru !ibil& 3e de o ar!e, o #!iin) de"con"idera! %n oc1ii !u!uror celor ce #!iu, e de al!a o $er*oare ro"!

in$orma! care "e con"um $r "oco!eal en!ru a demon"!ra e(celen)a celei din!5i> acea"! "i!ua)ie d de g5ndi!& Ea nu "e e( lic %n nici un $el $r in!er*en)ia unui $ac!or "!rin de ordinea cunoa#!erii #i de ura concuren) a ideilor, %n!r-ade*r, cum " dai "eam de e(!raordinara $a"cina)ie e(erci!a! a"u ra unui $oar!e mare numr de " iri!e lucide #i in$orma!e de c!re o doc!rin %mb!r5ni!, e(ce )ional #i clar de'min)i! de $a !e, care e"!e e dea"u ra a ra! de un ar"enal de "ub!er$ugii gro"olane, de o de'ordine e$icace de ab"urdi!)i #i de incon"ec*en)eJ R" un"ul nu la" loc %ndoielii& Doar "im li!a!ea %i %m iedic recunoa#!erea& El u!ea $i dedu" din %n"#i doc!rina al crei "ucce" deconcer!ea'& 4a!-l, %n!r-un cu*5n!> ace"! re"!igiu "candalo" *ine %n !o!ali!a!e din e(i"!en)a ar!idelor comuni"!e #i a Ru"iei "o*ie!ice& 0a " o " unem mai e #ieau> de ar!e de-a garan!a $or)a #i ra)iunea de-a $i a ar!idelor comuni"!e, doc!rina mar(i"! e cea creia ar!idul comuni"!, %m reun cu im eriul care %l " ri+in :#i care, du cum "e re e! mereu, ocu o cincime din glob<, %i o$er re!u!indeni $or)a #i ra)iunile-i ac!uale de e(i"!en)& Cr ace"! ar!id #i $r ace"! im eriu, ea nu ar mai $i $o"! de mul! dec5! un "oi de curio'i!a!e de care "ar mai in!ere"a doar o m5n de erudi)i& @!udiind rimele %nce u!uri ale economiei oli!ice, ace#!i 13/ ar1eologi ar *orbi %n!re ei de" re Mar( a#a cum i"!oricii c1imiei *orbe"c de" re Aa*oi"ier "au a#a cum e"!e ci!a! %n manuale $iecare !eorie a recur"orilor> erorile lor nai*e "!5rne"c '5mbe!e, dar in!ui)iile lor corec!e con!inu " ro*oace admira)ie& Acea"!a ar $i $o"! "oar!a ine*i!abil a mar(i"mului, dac ar $i $o"! realmen!e !eoria #!iin)i$ic e care $idelii "i "u")in!ori re!ind c e"!e& El nu e"!e %n" nici #!iin) #i nici mcar o me!od, ci, cel mul!, %n "!adiul ul!im al degradrii "ale, o "o$i"!ic, de genul celor de care $ac u' di*er"ele #!iin)e con+ec!urale #i e care e"!e %ngdui!, dar $r ca a"!a " aib o rea mare im or!an), " le numim com le'en! 8dialec!ic9& %n acela#i !im , el e"!e mai mul! dec5! o #!iin)> e"!e ideologia unui ar!id u!ernic, care "e "er*e#!e de ea ca de un "!indard, re$c5ndu-"e c %l $ace " $ie in*incibil, c5nd, dim o!ri*, numrul #i *aloarea !ru elor "ale "un! $ac!orii care %l "al*ea' de la ui!are, care %i ermi! " "ub'i"!e #i care $ac " $ie re" ec!a!, %n loc " $ie )in!a ba!+ocurii de care ar a*ea ar!e din lin dac nu ar bene$icia de un " ri+in a!5! de redu!abil& %n!r-o $ormul cuno"cu! #i re e!a! de mii de ori, Mar( #i Engel" "un! luda)i en!ru a $i " ulbera! ilu'ia ideali"! a $ilo'o$iei lui Fegel #i a $i re u" dialec!ica e icioare& @e are c di"ci olii lor au r"!urna!-o din nou cu ca ul %n +o", %n!r-a!5! de nece"ar are ca o era)iunea " $ie lua! de la ca !& 0e oa!e $i mai con!rar ma!eriali"mului i"!oric dec5! "-)i imagine'i c e(i"!en)a #i demer"urile unui ar!id, e( re"ie a unor "!ruc!uri economice #i oli!ice con"iderabile, "un! de!ermina!e de un "i"!em de ideiJ Nu e"!e mai con$orm cu ro riile !e'e ale doc!rinei " o con"ideri mai degrab dec5! de"crierea obiec!i* #i $idel a reali!)ii, dre ! *lul ideologic ce "er*e#!e la +u"!i$icarea ambi)iilor unei cla"eJ De"igur, "i"!emul de idei e(i"!a %nain!ea mi#crii care #i l-a %n"u#i! ca dra el& Doc!rina mar(i"! a e(i"!a! %nain!ea ar!idului comuni"!& Dar !ocmai a"!a e"!e> con+unc!ura i"!oric nu de!ermin nicioda! ideile %n "ine, ci u'ul cruia le "un! ele 1r'i!e& 135

0A34T?AUA 444 ?RT?D?L4E @4 GT44NDV


3. *ogmatismul

*R da! ce am lmuri! acea"! rela)ie, nu mai rm5ne nici o ciud)enie creia " nu-i u!em %n)elege de %nda! ra)iunea de-a $i& %nain!e de !oa!e, de"lu#im le"ne %n care unc!e e"en)iale #i en!ru "a!i"$acerea cror re"iuni in!erne "e "e ar de #!iin) o doc!rin care "e a$irm cu di" erare #!iin)i$ic, dar> 1< la care recur"ul la argumen!ul au!ori!)ii +oac rolul cel mai de "eamK -< care con"ider de #irea ei ca $iind im o"ibilK 3< care a ar)ine unui gru de$ini!, $r %n*e"!i!ura cruia nimeni nu e re"u u" a u!ea "-o cunoa"c, "-o %n)eleag #i "-o in!er re!e'e %n mod u!ilK /< care, eri+5ndu-"e %n cri!eriu "u rem al ade*rului, re!inde c decide %n ri*in)a +u"!e)ei i o!e'elor #!iin)i$ice, dac nu #i a o or!uni!)ii in*e"!iga)iilor& Ace"!e a!ru !r"!uri, o u"e !oa!e deo o!ri* %n"u#i " iri!ului #!iin)i$ic, "un! dim o!ri* eminamen!e carac!eri"!ice " iri!ului or!odo(iei& Meri! o"!eneala " 'bo*im a"u ra $iecreia din!re ele, "ubliniind de $iecare da! m"ura %n care decurge nece"armen!e din!r-o "i!ua)ie da!, mereu aceea#i> e(i"!en)a unui gru cuceri!or care %#i ba'ea' !o!oda! !i!lurile, re!en)iile #i "ucce"ul e o"e"iunea unui "oi de

doc!rin-!ali"man& Cunc)ia ace"!eia, care nu *aria' deloc, de #e#!e la dre ! *orbind de"!ul de *di! domeniul in!elec!ual& Un !ali"man "e re'in! %ndeob#!e la o oarele rimi!i*e "ub $orma *reunui obiec! miraculo", iar %n ci*ili'a)iile mai a*an"a!e, mai cur5nd "ub %n$)i#area unui ade*r re*ela! "au a unei me!ode in$ailibile, ceea ce nu %n"eamn c nu con!inu " %nde linea"c acelea#i "er*icii #i " un %n +oc acelea#i a"iuni& 13. 3re"!igiul #!iin)ei nu are a "e !eme deloc de cri!ic "au de libera e(aminare, deoarece re'ul!a!ele "ale "un! %n"u#i rodul unei cerce!ri la care au u!u! ar!ici a !o)i #i %n care con!e"!a)ia nu numai c nu a $o"! e*i!a!, ci a $o"! "i"!ema!ic ro*oca!& Ade*rul unei !eorii $i'ice "au biologice rm5ne %n!o!deauna "u" enda! de *erdic!ul unei e( erien)e $a*orabile "au de$a*orabile& ? e( erien), o nou cerce!are, oa!e oric5nd do*edi c NeX!on, Aa*oi"ier "au Ein"!ein ori, ca " rm5nem %n domeniul !eoriilor economice, c Adam @mi!1, Ricardo "au MeTne" au gre#i!& De al!$el, nu e nimic !ragic %n eroarea lor& G!iin)a nu a*an"ea' dec5! cu ace"! re)& Ea nu e"!e de la bun %nce u! er$ec! #i com le!, #i nici $i( #i in$ailibil& Ea con"! %n!r-un #ir de de"co eriri mereu re u"e %n c1e"!iune& Dim o!ri*, o doc!rin garan!a! rin $or)a unei $ac)iuni, e care are " o ro!e+e'e la r5ndul ei, creia-i "lu+e#!e ca "-#i aco ere "!ra!egia, !rebuie " re'in!e un minimum de "!abili!a!e& %n orice ca', e"!e e(clu" ca ea " oa! $i in*en!a! din e(!erior, l"a! la c1eremul unei de"co eriri, al unei e( erien)e, al unui "u limen! de "!udiu "au de in$orma)ie& De unde #i er e!uul recur" la !e(!ele originale, di" u!ele glo"a!orilor #i recur"ul la argumen!ul au!ori!)ii& @e *ede lim ede c a adera la mar(i"m are o cu !o!ul al! im or!an) dec5! a lua ar!ea $i'icii rela!i*i"!e "au a geome!riei noneuclidiene& 4n!r-un ca', nu e"!e *orba dec5! de o o )iune in!elec!ual, re*ocabil oric5nd #i care nu a!rage du "ine nici un $el de $ideli!a!e, iar %n cellal! nu e"!e *orba doar de acce !area unui "i"!em de i o!e'e, ci de a$ilierea delibera! la o "ec!, de in!rarea %n!r-o alc!uire de $or)e& Acea"! "i!ua)ie a!rage du "ine o ar!iculari!a!e no!abil care a ro*oca! o mare "ur rindere& Ea con"!i!uie cel de-al doilea unc!& B /. +ar(ismul nu poate fi depit ;; K ;-@^ 4"!oria #!iin)ei e"!e cea a unui #ir de erori rec!i$ica!e> $iecare !eorie e"!e nuan)a!, com le!a!, realc!ui! "au de"cali$ica!, %n!r-un 137 cu*5n!> de #i! de urm!oarea& ?r, mar(i"mul, de#i re!inde c ab"oarbe in"!an!aneu orice nou de"co erire, nu admi!e o"ibili!a!ea de-a $i modi$ica! de acea"!a en!ru nimic %n lume& El "e re'in! ca un $el de cadru e(!en"ibil %n mod nede$ini!, dar a crui ar1i!ec!ur nu e"!e de$orma! de de'*ol!area "a& 3o"!ula!ele "un! in!angibile& ? da! ce a $o"! dob5ndi!, un re'ul!a! rm5ne imuabil, doar dac o deci'ie on!i$ical, no!i$ica! e( cat&edra, nu *ine de "u" ca " au!ori'e'e o nou in!er re!are& Nici o al! rocedur de re*i'uire nu e"!e de conce u!& E(!raordinar re!en)ie care, #i ea, con!ra'ice ca!egoric na!ura #!iin)ei, %n care rogre"ul con"! %n!r-o de #ire con!inu& ?rice "a*an! #i-a de #i! redece"orul #i "e a#!ea ! " $ie de #i! la r5ndul lui& E un $el de regul a +ocului& ? or!odo(ie nu-#i oa!e ermi!e un a"emenea lu(& Ea are ne*oie de o con!inui!a!e mai bine a$irma!& Aucrul ace"!a "e *ede clar la mar(i"m> acela care omene#!e de de #irea "a ro"!e#!e, du cum bine "e #!ie, o bla"$emie ine( iabil& @un! mul)i care nu %n)eleg c ni#!e " iri!e ce "e re!ind a $i %n a*angarda rogre"ului #!iin)i$ic dau do*ad de o a!5! de in"urmon!abil a*er"iune $a) de !ermenul a depi, care ar !rebui, dim o!ri*, "-i %nc5n!e& Ra)ionamen!ul "e re'in! %n $elul urm!or> de ce "-l de #e#!i e Mar( nu ar $i )elul "u rem al di"ci olilor "i, a#a cum cel al di"ci olilor lui Galileo Galilei a $o"! %n mod e*iden! "-l de #ea"c e Galilei, al urma#ilor lui Ar1imede "-l de #ea"c e Ar1imede e!cJ De"igur, dac ar $i *orba de #!iin), a#a "-ar e!rece lucrurile& Dar, de %nda! ce e"en)ialul nu mai e"!e cunoa#!erea, ci lu !a, a!i!udinea normal de*ine im o"ibil& Noii or!odoc#i "oco!e"c deci c ade*rul a $o"! de"co eri! la +um!a!ea "ecolului al LlL-lea #i "!rig cu !o)ii c "ub re!e(!ul de a-l de #i "e a"cunde dorin)a ob"cur de-a regre"a& Cr o"!eneal, ei denun) acea"! mane*r in"idioa"& 3en!ru a %n)elege a!i!udinea lor, e "u$icien! " ne amin!im c de'ba!erea nu "e "i!uea' e lanul ade*rurilor ab"!rac!e, ci e cel al con$run!rii $or)elor& %n!r-ade*r, %n " a!ele mar(i"mului "e a$l ar!idul comuni"!, adic o organi'a)ie u!ernic #i " eran)a unei mul)imi umili!e& %n " a!ele lui Galilei #i al lui NeX!on nu "-a a$la! nicioda! nimic al!ce*a dec5! #!iin)a #i ade*rul& Di$eren)a 13N e"!e $undamen!al> e "u$icien! " medi!m o cli ca " "e"i'm e$ec!ele& A cri!ica mar(i"mul %n"eamn

a in"inua c ar!idul comuni"! ar u!ea " nu aib dre !a!e& A re!inde c e"!e de #i! nu are con"ecin)e doar la ni*elul ideilor, ci %n"eamn %n $ond a e"!ima c o al! $orma)iune oli!ic ar u!ea r" unde mai bine nece"i!)ileB i"!oriei, c i o!e'a acea"!a, cel u)in, nu ar u!ea $i e(clu" din rinci iu& 4a! ce e"!e in!olerabil& 4a! unde "e a"cunde !rdarea& 4a! de ce e"!e im or!an! ca mar(i"mul " $ie a ra! %m o!ri*a a !o! #i a !oa!e& 0ine, %n locul mar(i#!ilor, nu ar g5ndi la $el #i nu ar roceda "imilarJ 05nd o doc!rin nu a da! na#!ere nici unei bi"erici, u)in con!ea' c e"!e di"cu!a!& Ea a!rage dim o!ri* di"cu)ia, de" re care $iecare " er c *a aduce lumin& %n!r-ade*r, ea ridic o roblem ur in!elec!ual, care nu %i !ulbur dec5! e $ilo'o$i& Dar c5nd o "im l $ac)iune a ado !a! o !eorie, ia!-o e acea"!a !ran"$orma! %n dogm, ine*i!abilK iar roblema ca ! de %nda! o nou gra*i!a!e& @ ne g5ndim la *i*aci!a!ea cu care ade )ii lui 0om !e, Creud "au ocul!i#!ii, care nu "un! !o!u#i dec5! o m5n de oameni, care "un! bl5n'i #i nu au rea mul!e ambi)ii, reac)ionea' la cel mai mic a!ac la adre"a "crierilor mae#!rilor lor, #i *om %n)elege c ade )ii comuni"mului, care "un! numero#i, bine organi'a)i #i care nu!re"c lanuri mre)e, nu %l *d cu oc1i buni e cel care, $ie #i cu cele mai bune in!en)ii de e lume, "e a uc " rec!i$ice mar(i"mul& Ei nu %i a"cul! +u"!i$icrile #i "e %ndoie"c de bun*oin)a "a& @e "im! a!aca)i #i ri o"!ea' $r %n!5r'iere "au %ngduin)& Argumen!ele in*oca!e de ad*er"arii lor nu %i in!ere"ea'& De al!$el, nu %i in!ere"ea' nici con)inu!ul ro o'i)iilor con!e"!a!e, deoarece ace"!ea "un! en!ru ei recum !eologia en!ru cre#!in> !u!elare #i %nde r!a!e& Trebuie " le a ere nu $iindc "un! ade*ra!e, ci $iindc a r5ndu-le, a r ar!idul, adic e ei %n#i#i& De aceea nu "e cu*ine " " eri ca 'elo"ul " e(amine'e ra)ionamen!ele care %i "un! adu"e dre ! con!raargumen!& El %#i !rdea' credin)a de $iecare da! c5nd admi!e, c1iar #i ro*i'oriu #i en!ru comodi!a!ea con!ro*er"ei, *alidi!a!ea ace"!ora& Dac nu #!ie " r" und, el acu' mai degrab inca aci!a!ea "a de-a di"cu!a dec5! in"u$icien)a doc!rinei "ale& Gi mai $rec*en!, el recu139 noa"!e %n ace"!e obiec)ii di$icile !o! a!5!ea ca cane ale dia*olului> *reau " " un c le e( lic %n "cur! !im rin !arele ineren!e na!urii in!erlocu!orului "u, de e(em lu originea "ocial "au men!ali!a!ea-i reac)ionar, care %i de$ormea' +udeca!a #i %i di"credi!ea' dinain!e argumen!ele& ? a"emenea a!i!udine e"!e $r %ndoial mai mul! olemic dec5! com re1en"i*& 3rin a"!a de al!$el oa!e $i e"!ima! ca indi" en"abil unor oameni care "un! mai ocu a)i cu lu !a oli!ic dec5! cu in!er re!area de'in!ere"a! a uni*er"ului> ei la" al!ora, mai e(ac! c1iar "a*an)ilor "au $ilo'o$ilor, acea"! din urm gri+, iar %n ce %i ri*e#!e er"onal, ei cau! %nain!e de !oa!e %n doc!rina lor un rinci iu "u limen!ar de coe'iune& De aceea mar(i#!ii "e "im! "olidari unii cu al)ii #i %i ri*e"c ca e du#manii lor comuni e !o)i cei care a!ac "i"!emul indi$eren! %n ce ri*in), $ie ea #i cea mai %nde r!a! de reocu rile lor er"onale& %n"eamn oare acea"!a c mar(i"mul e"!e condamna! la $i(i!a!e ab"olu!J Nici e de ar!e& Rm5ne doar "!abili! c doc!rina e in$ailibil& Ea nu "er*e#!e de $a ! dec5! la ace"! lucru& %n orice ca', nu i "e cere rac!ic nimic mai mul! dec5! acea"! o"!en!a)ie de in$ailibili!a!e& %n re"!, "un! %ngdui!e cele mai libere in!er re!ri, cu condi)ia " $ie aco eri!e de au!ori!a!ea ar!idului& A#a "e e!rec lucrurile cu imu!abili!a!ea dogmelor en!ru orice ,i"eric& Dialec!ica, ce %nde line#!e %n roblemele de ideologie acela#i rol ca ra)iunea oli!ic %n deci'iile ar!idului #i care are uneori o "im l relungire a ace"!eia din urm, e "u$icien! en!ru a ane(a, a re" inge "au a corec!a ceea ce !rebuie& E"!e un in"!rumen! in$ini! de "u lu, a crui u!ili'are e"!e recomanda! din!o!deauna o$icial #i al crui ec1i*alen! i-a li "i! ,i"ericii ca!olice, %m iedic5nd-o "-#i ada !e'e dogmele la "i!ua)iile noi& De aceea, %n ciuda dogma!i"mului #i a re!en)iei "ale de a nu u!ea $i de #i!, nu "-ar u!ea nega, du o inia mea, $r a gre#i, c mar(i"mul e"!e *iu& 0ci *ii "un! numai doc!rinele %ncarna!e :%n!r-un ar!id "au %n!r-o ,i"eric< #i ele rm5n a"!$el c5! *reme ro" er "au doar "ub'i"! comuni!)ile care le %ncarnea'& 0on$u'ia *ine, $r %ndoial, din $a !ul c e(i"! obiceiul de-a *alida ar!idul comuni"! ornind de la !emeiul doc!rinei mar(i"!e, dar am *'u! c "e cu*enea " "e ornea"c de la i o!e'a 1/= in*er", con$orm creia doc!rina mar(i"! e cea care %#i ia *igoarea #i +u"!i$icarea din e(i"!en)a #i rogre"ele ar!idului comuni"!> ace"!a, bine%n)ele", %n!re)ine ec1i*ocul, %n mod inocen! de al!$el, deoarece are ne*oie "-#i bi'uia"c dre !ul e o au!ori!a!e necon!e"!a!, #i anume cea a #!iin)ei, e(ac! cum a $cu! #i ,i"erica, ce o$erea Re*ela)ia dre ! garan)ie a mi"iunii "ale, %n !im ce %n reali!a!e !eologia e care o "u")inea nu-#i g"ea al! " ri+in dec5! %n u!erea "a e$ec!i* de comuni!a!e %n$lcra! #i di"ci lina!& Nu e %n acea"!a nici un mac1ia*eli"m, ci cel mul! una din ilu'iile obi#nui!e da!e de $er*oare #i "inceri!a!e& %n m"ura %n care ade*rul "e bucur de mai mul! re"!igiu dec5! $or)a, "au doar

de un al! re"!igiu, e"!e ine*i!abil ca ceea ce e( rim un an!agoni"m de $or)e " $ie !ran" u" %n limba+ al ade*rului, $iindc "e adaug de %nda! o riori!a!e de dre ! unei re*endicri de $a !& De aceea, a!unci c5nd mul)i "e o"!ene"c " demon"!re'e cu erudi)ie "au "agaci!a!e ine(ac!i!a!ea mar(i"mului, "ubliniindu-i erorile, %n$r5ngerile "au la!urile ridicole, ei "e c1inuie"c degeaba, deoarece nu o! " era " %i con*ing dec5! e "a*an)i& ?r, nici un economi"! nu i-a a#!e !a! e ei #i demon"!ra)iile lor en!ru a de"lu#i ce !rebuie lua! #i ce nu de la Mar(, la $el cum un c1imi"! nu ignor ceea ce mai e"!e *alabil din o era lui GaT-Au""ac& 0a'urile "un! a aren! "imilare, dar nu a"!a e"!e roblema& 3en!ru omul de #!iin), mar(i"mul nu e nimic al!ce*a dec5! o !eorie de la mi+locul "ecolului al LlL-lea, marca! de de$ec!ele *remii "ale& El %#i d "eama c5! de gra* "e re"im!e ea de e urma $a !ului c e a!unci di"ci linele "ociologice erau %nc %n "!adiul co ilriei !im urii, #i regre! de a"emenea c ea e"!e a!5! de con!amina! de $ilo'o$iile i"!oriei de la %nce u!ul "ecolului, a!5! de nai* 8milenari"!e9 #i con*in"e, du cum "-a ob"er*a! de"eori, c du o %ndelunga! i"!orie ne$erici!, omenirea a*ea " cunoa"c o erioad $erici! #i $r i"!orie& El mai )ine "eama #i de !ran"$ormrile con"iderabile e care le-a "u$eri! lumea din e oca %n care a $o"! $ormula! mar(i"mul %ncoace #i de condi)iile ar!iculare din acea e oc& 0ci, dac i"!oria de!ermin orice lucru, ea de!ermin #i !eoriile care o in!er re!ea'& De al!$el, "a*an!ul nu "e g5nde#!e " nege im or!an)a con!ribu)iei mar(i"!e, 3e care re"u un c o con"ider %n anumi!e ri*in)e deci"i*& El 1/1 con"ider c anumi!e r)i ale ace"!eia "un! de$ini!i* %ncor ora!e #!iin)ei, dar e l5ng re"!ul !rece indi$eren!, $r a "e reocu a mcar de-a #!i dac e"!e "au nu de acord cu ni#!e !e'e care "un! !o! a!5! de %nde r!a!e de el ca #i cele ale @$5n!ului Toma "au ale lui 3aracel"u"& Mar(i"!ul nu oa!e mani$e"!a o a"emenea de!a#are> el are ne*oie ca, %n!r-un $el, doc!rina "a " rm5n in*ariabil& El nu e"!e mo#!eni!orul %n!regului lan) de "a*an)i "au $ilo'o$i, ci al unuia "ingur din!re ei, cruia !rebuie "-i re'er*e o "oar! a ar!e #i " a(e'e !o!ul e e*ang1elia "a& 3en!ru el nu con!ea' ade*rul #!iin)i$ic& %nde r!a!, ab"!rac!, $luc!uan!, "u u" con"!an! re*i'uirii, dac nu re*olu)iilor, ea nu-i "a!i"$ace ne*oia unui re er $i( #i a unei garan)ii ermanen!e en!ru ac)iunea lui& R. +ar(ismul este apanajul unei faciuni Ade*rul #!iin)i$ic "u$er din ace"! unc! de *edere de un *iciu ca i!al, care %l $ace " "e recu'e $r a el %n ri*in)a ace"!ei $unc)ii di"crimina!orii> el e"!e im er"onal, $iecare %l oa!e in*oca deo o!ri*, el nu a ar)ine %n ro riu nici unui clan& Ace"! $a ! !ran#ea' !o!ul& %n!r-ade*r, e"!e lim ede c un ar!i'an nu oa!e $ace nimic cu un ade*r e care ad*er"arului i-ar $i %ngdui! " "e bi'uia"c dac e ca'ul "au e care ar $i %n dre ! "-l con!e"!e& ? $ac)iune ambi)ioa" are ne*oie de un ade*r e care "-l oa! a$irma ca $iind uni*er"al *alabil #i cruia "-i de)in !o!u#i mono olul& Trebuie ca $iecare din membrii "i "-#i oa! " une, g5ndindu-"e la re$rac!ari> 8Eu #!iu, ei nu #!iu9& @ c1ib'uim o cli & E"!e aceea#i roblem e care religiile le re'ol*, e lan !eore!ic, rin recur"ul la Re*ela)ie, iar e lan rac!ic, rin obliga)ia con*er!irii, adic a unui "oi de !ran"$ormare a er"onali!)ii, de nou na#!ere, care nu are ne*oie de nimic al!ce*a dec5! de gra)ia unui "acramen! en!ru a-i a"igura neo$i!ului a*an!a+e& E"!e cu a!5! mai in!ere"an! " cerce!m $elul cum "e re'in! o a"emenea di$icul!a!e en!ru o doc!rin care con"ider !emeiul ade*rului ca $iind %n!ru !o!ul uman #i creia acea"! "olu)ie %i e"!e deci %n rinci iu re$u'a!& 0ci en!ru ea roblema nu e"!e mai u)in re"an!> "olu)ia e"!e mai delica!& 3e de o ar!e, $ac)iunea 1/-

I
nu ar u!ea renun)a la ri*ilegiul de-a de)ine #!iin)a in$u', de-a re re'en!a, ca " " unem a#a, calea, ade*rul #i *ia)a& 0u !oa!e ace"!ea, cum ar %ndr'ni ea " a$irme %n mod ra)ional c ade*rul coincide cu o; doc!rin anume, a!5! de bine a"imila! de un gru de$ini!, %nc5! are e(clu" " o)i " o de"co eri, " o o"e'i "au c1iar " !e a ro ii "en"ibil de ea %nain!e de a-i a ar)ine ace"!ui gru J R" un"ul !radi)ional la o dilem de ace"! $el nu e"!e al!ul dec5! di"!inc)ia din!re cele dou ordine, cel al #!iin)ei #i cel al credin)ei> unul "e de"c1ide " re cerce!area inde enden!, la care "un! "u$icien!e

luminile na!urale, iar cellal! re"u une al!ele " eciale, care ro*in de la di*ini!a!e #i care %i $a*ori'ea' doar e membrii ,i"ericii "ale& Acea"! "olu)ie, cea mai economic %n an"amblu, nu e"!e "cu!i! de di$icul!)i, en!ru c la urma urmei oricine "e oa!e re!inde direc! in" ira! de Dumne'eu #i rece !acul al unei re*ela)ii inedi!e, de unde #i lu !ele ce o! $i mereu ob"er*a!e %n!re mi"!ici #i ierar1ia ecle'ia"!ic& %n $inal, acea"!a nu %i admi!e dec5! e cei ce %i admi! la r5ndul lor au!ori!a!ea "u*eran, "!igma!i-'5ndu-i e ceilal)i ca ere!ici& Ei %i e"!e %n general u#or " de"co ere %n labirin!ul !e(!elor un mo!i* de a-i condamna #i, c5nd nu g"e#!e nici unul, orgoliul de-a nu "e "u une !rece dre ! o do*ad de"!ul de bun a in!er*en)iei Dia*olului& @e oa!e %n" %n!5m la ca $ac)iunea cuceri!oare, #i e(ac! ace"!a e"!e ca'ul ar!idului comuni"!, "-#i $i in!er'i" dinain!e acea"! "olu)ie& Ea e"!e a!unci con"!r5n" " %n!emeie'e cunoa#!erea ade*rului e $olo"irea $acul!)ilor de" re care e greu de re!in" c o docili!a!e de rinci iu le de'*ol! "au le iluminea', #i care "un! c1iar de"!ul de *i'ibil "!5n+eni!e de $r5ne, limi!e #i con!roale& 0u !oa!e ace"!ea, $ac)iunea nu ar u!ea renun)a la mono olul ei& Di$icul!a!ea are a!unci a roa e in"olubil& Teore!ic, a#a #i e"!e& 3rac!ic %n", e"!e de-a+un" " o l"m %n umbr, deoarece " iri!ul e"!e a!5! de obi#nui! " de" ar! com le! roblemele re$lec)iei de cele ale ac)iunii %nc5! $oar!e u)ini %#i dau "eama de an!inomie& 3e de o ar!e, ad*er"arii doc!rinei e(aminea' $oar!e $ire"c unde anume e"!e ea +u"! #i unde erona! #i o di"cu! cu Tioiciune, iar e de al! ar!e iau "eama la re!en)iile unui ar!id de-a o"eda %n ro riu aceea#i doc!rin e care e dea"u ra o 1/3 re'in! ca in$ailibilK de"igur, ei con"ider c a"emenea re!en)ii "un! de ne"u")inu!, dar ele nu %i "ur rind %n mod deo"ebi!, le %n)eleg de minune, le g"e"c la urma urmei $ire#!i #i nici rin g5nd nu le !rece " le cear "oco!eal !eore!icienilor $ac)iunii de" re mo!i*ul ace"!ei e(clu"i*i!)i e care o "olici! en!ru o doc!rin %n!ru !o!ul uman& Ar $i !o!u#i curio" " #!im cum o +u"!i$ic ace#!ia din unc!ul lor de *edere& Ei nu o +u"!i$ic %n"> da! $iind c nimeni nu %i c1e"!ionea' rea in"i"!en! a"u ra ace"!ui unc!, ei ro$i! de a"!a %n cel mai "im lu mod cu u!in), o !5nd en!ru !cere& To!u#i, in!er*alul din!re #!iin)a obiec!i*, a celorlal)i, #i o !eorie care $r %ndoial c a $o"! la *remea ei #!iin), dar care $ace din ce %n ce mai mul! o$iciu de credin), " ore#!e $r %nce!are& Ace"! lucru nu "e %n!5m l numai $iindc $idelii ei "e %ncred %n ea orbe#!e> oricine rocedea' la $el $a) de #!iin)a obiec!i*& 0ine "im!e ne*oia " *eri$ice %nl)imea E*ere"!ului "au *i!e'a luminiiJ 4m or!an! e"!e c ace"! a#a-'i" ade*r e"!e con"idera! ca $iind re'er*a! unui anumi! gru de oameni, care e dea"u ra e"!e un gru anima! de o ardoare me"ianic, ce crede c a rimi! din ar!ea i"!oriei un "oi de mi"iune #i "e ri*e#!e, !ocmai %n *ir!u!ea ace"!ei doc!rine, dre ! in"!rumen!ul con#!ien! #i $ !ui!or al unei nece"i!)i ce de #e#!e orice con!ingen) indi*idual& @e oa!e %n)elege c un a"emenea gru a r cu %n*er#unare un mono ol a!5! de deci"i*& ? a"emenea a!i!udine ermi!e mai mul! dec5! orice al!ce*a " u!ili'm aici riguro" !ermenul de credin), cci credin)a nu e"!e orice credin) "c1imb!oare #i *ag& Ea e"!e "!abili! %n ar!icolele unui cre' #i garan!a! de e(i"!en)a unei comuni!)i de oameni care "e a$irm dre ! de o'i!arii e(clu"i*i ai unui ade*r& 05nd ace"! ade*r e"!e de ordin ra)ional, da! $iind c ra)iunea nu e"!e "oco!i! ri*ilegiul nimnui, $a !ul de*ine a!5! de remarcabil %nc5! !rebuie "-l ri*im %ndea roa e #i " ne %n!rebm cum reu#e#!e $ac)iunea " $ac acce !a! ideea c ea e "ingura care "e bucur de un a*an!a+ a!5! de "candalo", cum anume $ace ca acea"! anomalie e(orbi!an! " $ie *ero"imil %n ro riii ei oc1i& 3rimul unc! nu ridic di$icul!)i ma+ore& Mar(i"mul, ca " "!rm acela#i e(em lu, rm5ne a ana+ul comuni#!ilor ur #i "im lu $iindc ma+ori!a!ea celorlal)i nu %l *or> unii, care *d %n el o conce )ie de" re lume, nu %l *or en!ru c au ado !a! o al!aK 1// al)ii, care %l con"ider o "um de cuno#!in)e #i de i o!e'e #!iin)i$ice, nu %l *or en!ru c #!iin)a a con!inua! " a*an"e'e #i %n con"ecin) au al!ele e ca & Mai rm5n cei care, con!inu5nd " "e reclame de la "i"!em, re$u' "u unerea $a) de ar!id& Ace#!ia "un! !ra!a)i ur #i "im lu ca ere!ici& Ni#!e doc!ori "!abile"c care "un! gre#elile ace"!ora #i denun) cu o "umedenie de !e(!e #i ci!a!e, e(ege'ele !emerare care i-au $cu! " "e r!cea"c "au de care "-au $cu! *ino*a)i& Ace"!e di" u!e "un! ade"ea din!re cele mai "ub!ile> o erele 3rin)ilor ,i"ericii nu "un! mai me!iculoa"e, mai erudi!e #i mai nuan)a!e %n "a*an!ele lor di"!inc)ii& 0e cri!eriu care " de"emne'e lim ede in!er re!area cea bun !rebuie " ado !mJ Nici ra)ionamen!ul nu oa!e da o "olu)ie, deoarece duce la conclu'ii o!ri*nice, nici au!ori!a!ea @cri !urii, care e"!e "olici!a! %n "en"uri con!rare& @olu)ia !radi)ional e"!e %n $ond "ingura o"ibil> e"!e or!odo(

in!er re!area ,i"ericii, a#a cum ma+ori!a!ea, "au mai e(ac! @u*eranul 3on!i$, conciliile "au ierar1ia au acce !a!-o $ormula!& 3recum "-a %n!5m la! odinioar cu ,i"erica ca!olic de-a lungul %n!regii "ale i"!orii, ,i"erica e"!e cea care de$ine#!e or!odo(ia #i nu or!odo(ia ,i"erica& Acea"!a %n"eamn c, %n ca'ul de $a), ar!idul comuni"! e"!e "ingurul care are cali!a!ea de-a de$ini mar(i"mul *alabil, mai e(ac! mar(i"mul ac!ualmen!e *alabil& 4m ruden!ul care %ncearc " %l +udece %n a$ara lui nu oa!e a+unge din rinci iu dec5! la eroare, c1iar dac, din %n!5m lare, ar da e"!e conclu'iile e(ege)ilor acredi!a)i, cci roblema e"!e !ocmai $a !ul c nu !rebuie " dea e"!e ele din %n!5m lare& ,i"erica nu ar u!ea %n nici un ca' " "e %ncread %n in!eligen)a credincio"ului i'ola!, #i cu a!5! mai u)in %n +udeca!a laicului care nu %i acce ! nici mcar di"ci lina& 05nd Arma!a "o*ie!ic a in*ada! %n 19/= )rile bal!ice, ea i-a elibera! e liderii comuni#!i %n!emni)a)i, aduc5ndu-i la u!ere, #i i-a *5r5! %n !emni) e membrii gu*ernului& To!ul a mer" bine en!ru o *reme& A oi, noii mini#!ri au $o"! c1ema)i la Mo"co*a, unde au $o"! in!eroga)i %ndelung& %n!or#i %n )ara lor, norocul i-a 3r"i! %n "cur! !im #i au a+un" cur5nd %n !emni) al!uri de cei care %i er"ecu!a"er 5n nu de mul!& @!u e$ia)i de $a !ul c au $o"! %nc1i#i de elibera!orii lor #i con$unda)i cu du#manii ace"!ora, e i nu au recu e)i! nici un e$or! ca " ob)in dre !a!e #i " lmu1/5 rea"ca "i!ua)ia& Au urma! anc1e!e, in!eroga!orii #i do"are& Ne$erici)ii au a$la! %n cele din urm c erau bnui)i de !ro)Qi"m& Acea"! acu'a)ie i-a deconcer!a! mai mul! c1iar dec5! %n!emni)area #i au ro!e"!a! din !oa!e u!erile& 3e bun dre !a!e> erau rea !ineri ca " $i au'i! de Tro)Qi al!$el dec5! ca de un !rd!or oribil #i un criminal lacom #i "5ngero"& Cu"e"er din!o!deauna ar!i'anii %n$lcra)i ai lui @!alin #i "-au $cu! lun!re #i un!e ca " o do*edea"c& 4n"!ruc)ia a $o"! relua! #i a !rebui! " "e recunoa"c $a !ul c " uneau ade*rul& A"!a nu %n"eamn c nu au rma" %n %nc1i"oare> 8Era)i, li "-a " u", !ro)Qi#!i $r ca "-o #!i)i9& Am rela!a! acea"! %n!5m lare $iindc e"!e au!en!ic #i !o!oda! u)in cuno"cu!& E(i"! %n" o "u! de al!ele a"emenea, %n acela#i "en"& 0el ce mi-a rela!a!-o e acea"!a, un ri'onier $rance' e*ada! din 3ru"ia orien!al #i in!erna! %n aceea#i %nc1i"oare cu li!uanienii, era e(!rem de indigna! de $elul cum "e %nc1eia"e ca'ul& A-am "$!ui! " $ie mai "enin> 8G5ndi)i-* u)in, i-am " u"& Aa urma urmei, cine erau ei ca " re!ind c deo"ebe"c ade*rul de gre#ealJ Numai cei doc)i o o! $ace, #i rin a"!a %i %n)eleg e cei ce "un! agrea)i de u!ere& @un!e)i ca!olic& 2 u!e)i %nc1i ui c rimul credincio" *eni! oa!e 1o!r% %n ri*in)a ro riei "ale or!odo(iiJ9 S. *octrina este erijat la rangul de criteriu suprem al adevrului G!iin)a e"!e c1ema! !o! mai u)in " !ran#e'e %n ri*in)a !emeiului mar(i"mului, %n !im ce mar(i"mul e"!e, dim o!ri*, cel ce decide a"u ra !emeiului cu!rei "au cu!rei i o!e'e biologice, a o or!uni!)ii cu!rei "au cu!rei in*e"!iga)ii a $i'icii "au a "i1ologiei& 0u!are conce )ie e"!e denun)a! ca $iind cul abil #i burg1e', o al!a e"!e, dim o!ri*, declara! u!il en!ru in!ere"ele re*olu)iei #i %n con"ecin) o!ri*i! cu mer"ul i"!oriei, %n con"ecin) con$orm cu ade*rul& 05! de" re economia oli!ic de du Mar(, acea"!a e"!e condamna! a!5! de !o!al, %nc5! e ur #i "im lu nimici!, cam %n acela#i mod %n care rocedea' ma!ema!icienii a!unci c5nd arunc la co# $r " le ci!ea"c memoriile e care le rime"c de" re c*adra!ura cercului& Acea"! in*er"are "ur rin'!oare !raduce #i %n ca'ul de $a) aceea#i nece"i!a!e, e(!rem de
1/.

im erioa" #i de "im l> cea de-a une ideologia la ad o"! de #!iin), adic de o"ibili!a!ea ermanen! de re%nnoire, condu" de ni#!e "!rini in" ira)i mai cur5nd de urmrirea unui ade*r uni*er"al *alabil dec5! de gri+a $a) de !rium$ul unei $ac)iuni anume& 3ar!idul comuni"! "e re!inde de)in!orul unui ade*r a"u ra cruia re*endic cel u)in un dre ! de rimogeni!ur, #i e care nu %l la" " $ie de" r)i! nici de originea #i nici de ambi)iile "ale& Mai rm5ne "-i "!abilea"c "u eriori!a!ea ab"olu! a"u ra cor ului de cuno#!in)e din care "-a de" rin" acea"! doc!rin #i care, er$ec!ibil #i acce"ibil !u!uror, rod al unei elaborri libere, comune #i de'in!ere"a!e, con!inu " !reac dre ! !i ul %n"u#i al ade*rului ina!acabil> anume, #!iin)a& 4n rinci iu, "un! de conce u! dou a!i!udini> comba!erea "au ra!i$icarea& To!u#i, %n !im , doar cea de-a doua "e do*ede#!e $ruc!uoa"& Din ricin c "-a cram ona! rea mul! de rima, ,i"erica ca!olic, de e(em lu, a "$5r#i! rin a-#i ierde cea mai mare ar!e a credi!ului #i nu a i'bu!i! nicioda!, indi$eren! de am loarea conce"iilor "ale ul!erioare, " rec5#!ige %ncrederea "a*an)ilor> dac "un! cre#!ini, ei rm5n

$r %ndoial a"!$el, dar %#i con!inu cerce!rile cu o inde enden) !o!al $a) de credin)a lorK dac "un! necredincio#i, ri*e"c cu "u" iciune o dogm clar ireconciliabil cu " iri!ul ac!i*i!)ii lor& 3ar!idul comuni"! a re$era! mul! mai re ede o oli!ic de a"imilare conde"cenden! %n locul con$lic!ului declara!& A#a "e $ace c mar(i"mul nu deri* nici e de ar!e din!r-un unc! de *edere o u" #!iin)ei, ci rm5ne c1iar %nrudi! cu acea"!a rin originile "ale& %n ul!im in"!an), di$icul!a!ea %n ce-l ri*e#!e ar con"!a mai degrab %n a "e deo"ebi de ea, en!ru ca a"!$el "-#i mani$e"!e $a) de ea na!ura ar!icular #i de ne%nlocui!, cci o"!ula!ele lor $undamen!ale "un! iden!ice& De aceea, cele c5!e*a condamnri %ndre !a!e %m o!ri*a anumi!or !eorii #!iin)i$ice con!em orane, cum ar $i "i1anali'a, $i'ica rela!i*i"! "au gene!ica au un e$ec! rac!ic mai redu" dec5! "e crede& Trebuie " recunoa#!em de al!$el c ana!emele re" ec!i*e, ronun)a!e %n numele unor rinci ii e(!rem de clare, *i'ea' nu a!5! $undamen!ul e( erimen!al al ace"!or con"!ruc)ii, c5! e*en!ualele lor e(!en"ii $ilo'o$ice& ?r, ace"!ea, %n anumi!e ca'uri, de #e"c cu %ndr'neal, uneori c1iar la $el de mul! ca mar(i"mul %n"u#i, m"ura %n care 1/7 !"!e admi" " "e recurg la o i o!e' en!ru e( licarea $eno-nenelor a"!$el %nc5! e"!e %n!ru !o!ul %ngdui! ca ace"!e " ecula)ii emerare " $ie re" in"e& Ace"! lucru !rebuie %n" $cu! bi'uin-lu-ne e e( erien), nu denun)5nd incom a!ibili!a!ea lor cu ni#!e @ ecula)ii %nc #i mai *a"!e #i mai !emerare& Gra*i!a!ea !rium$ului Kui A%"enQo nu ro*ine nici e de ar!e din con)inu!ul !e'ei "ale, >i din na!ura argumen!elor lui& El nu le " une ad*er"arilor> ,E( erien)ele *oa"!re nu "un! *alabile, %n !im ce ale mele "un! Ki do*ede"c con!rariul alor *oa"!re& @ le re e!m #i unii #i al)ii %n Kele mai riguroa"e condi)ii de con!rol, #i $a !ele *or decide9& El "!rig> 80onclu'iile *oa"!re nu "e o!ri*e"c cu ma!eriali"mul "!oric, deci "un! burg1e'e, reac)ionare, me!a$i'ice #i $ormali"!e9& Ui ob)ine o condamnare oli!ic a ad*er"arilor, ce duce la de"!i-uirea #i uneori la de or!area lor& Ace"!e $a !e re re'in! mul! mai nul! dec5! e"!e ne*oie en!ru a-i nega a!i!udinii lui A%"enQo orice cali!a!e #!iin)i$ic, c1iar dac !eoriile "ale ar $i cele mai e(ac!e de 3e lume& Dar numai $a !ul c en!ru a "e im une ele "e bi'uie mai cur5nd e re"iunea o$icial dec5! e ra)iune e de-a+un" en!ru a re"u une c "un! $al"e& De al!$el, nici nu con!ea'& G!iin)a ur#!e e(comunicrile #i nu are ce $ace cu ele& De %nda! ce un congre" "au un conciliu e"!e %n!runi! cu mare om en!ru a in*alida anumi!e o inii #i a cere ca cei ce le "u")in "-#i recunoa"c gre#eala, c1iar dac o iniile con!ro*er"a!e "un! e$ec!i* im ruden!e "au mincinoa"e, a"emenea rocedee !rdea' !o!u#i o a!i!udine inc1i'i!orial, !radi)ional "!rin " iri!ului ur #!iin)i$ic care, "igur de *ic!oria "a ine*i!abil, la", di" re)ui!or, ca gre#eala " moar de moar!e bun& G!iin)a con*inge, nu con"!r5nge& * Mar(i"mul, care %n)elege " "e re*ale'e de re"!igiul a"ocia! #!iin)ei, nu "e oa!e declara $r ri"curi o"!il unei !eorii "au al!eia care "e declar e( lici! lega! de el, care deri* din el $r in!ermediar #i a crei *alidi!a!e de$ini!i* - re"u un5nd c #!iin)a "u$er de$ini!i*ul - ri"c la urma urmei " $ie recuno"cu! din!r-o cli %n!r-al!a "au e"!e de+a omologa! re!u!indeni& E"!e %n!o!deauna im ruden! en!ru un !ribunal al 4nc1i'i)iei "-i re$u'e unui 1/N Galilei a$irma)ia c 3m5n!ul "e ro!e#!e& 0u !oa!e ace"!ea, cum rm5ne mul! mai a*an!a+o" ca ar!idul comuni"! " o"ede #i " r" 5ndea"c un ade*r er"onal, mar(i"mul !rebuia mai degrab " ri#!e o a"emenea a*en!ur, dec5! " "e la"e con$unda! ur #i "im lu cu #!iin)a& 4n ace"! "co , el deo"ebe#!e cunoa#!ere #i me!od& 0a an"amblu de cuno#!in)e dob5ndi!e la o da! de$ini!, "e admi!e c mar(i"mul nu "e oa!e a$la %n con!radic)ie cu #!iin)a ro riu-'i"& %n!r-ade*r, el %i ra!i$ic re'ul!a!ele e m"ur ce ace"!ea "un! "!abili!e cum "e cu*ine& Dar, ca me!od, el "e laud cu $a !ul de-a con"!i!ui o di"ci lin "u erioar #!iin)ei %n"e#i, $ace ca cerce!area " $ie $ecund, %l in" ir e "a*an! #i %l $ere#!e de gre#eal& Aa limi!a e(!rem, "e con"ider c orice de"co erire e"!e da!ora! a licrii an!ici a!e "au ul!erioare, incon#!ien!e "au delibera!e a me!odei mar(i"!e& Acea"!a "e recunoa#!e rin u!ili'area dialec!icii, %n ri*in)a creia nu e(i"! *reo de$ini)ie, du cum nu e(i"! *reuna en!ru 1ar, #i din acelea#i mo!i*e& Cr %ndoial c "e *orbe#!e uneori de !e', de an!i!e' "au de "in!e', ori de ac)iune #i reac)iune, "au la $el de bine de !recerea de la can!i!a!e la cali!a!e, dar ace"!e $ormule nu "un! "u"ce !ibile dec5! de o u!ili'are %n!ru !o!ul "cola"!ic> e$ec!ul lor rac!ic e"!e riguro" nul, din "im lul mo!i* c nu ar u!ea e(i"!a dec5! o "ingur me!od de cerce!are #!iin)i$ic, de care "e $olo"e"c !o)i "a*an)ii, indi$eren! c "un! "au nu mar(i#!i, ca!olici, c ro$e"ea' "au nu, %n ad5ncul inimii lor, credin)ele cele mai e(cen!rice& Ea e"!e alc!ui! din!r-un an"amblu de rocedee de in*e"!iga)ie, de e( erimen!are, de robe #i con!ra- robe, " eci$ic $iecrei di"ci line& Ace"!e

comandamen!e "un! de $iecare da! a!5! de reci"e #i de adec*a!e obiec!ului lor %nc5! nu la" nici un ic de loc concuren)ei unor rinci ii a!5! de ab"!rac!e #i de generale recum cele ce "un! re'en!a!e de obicei ca $orm5nd e"en)ialul dialec!icii mar(i"!e& Nu are deci nici con*ing!or #i nici mcar *ero"imil ca acea"!a " le aduc $ie #i cel mai mic a+u!or "a*an)ilor %n ce ri*e#!e munca lor ro$e"ional obi#nui!& Nu "e oa!e %n" do*edi c ea nu le comunic geniu, adic o mai mare #i oarecum "ublim $acul!a!e de in*en)ie& ?r, du mr!uriile a roa e unanime ale biologilor, $i'icienilor, c1imi#!ilor, a"!ronomilor, ma!ema!i1/9 cienilor care au adera! la mar(i"m #i la ar!idul comuni"!, lucrurile "-au e!recu! %n ca'ul lor %n!ocmai a#a> dialec!ica le-a lrgi! *i'iunea, le-a %ngdui! " elucide'e numeroa"e robleme care %nain!e le $u"e"er ob"cure #i le-a %n$)i#a! %n ade*ra!a ei lumin de'*ol!area cuno#!in)elor din ramura %n care lucrau& 4n ma+ori!a!ea !im ului, ei nu e'i! "-i a!ribuie meri!ul de"co eririlor e care le-au $cu! de c5nd au lua! cuno#!in) de ea& Aa dre ! *orbind, ace"!ea din urm "un! rareori mai remarcabile dec5! cele e care le-au $cu! a!unci c5nd nu cuno#!eau dialec!ica mar(i"!& Ace"!e mr!uri"iri concordan!e in!er'ic !o!u#i celui de+a con*in" " "e %ndoia"c de e(celen)a me!odei& 3e dea"u ra, ele au a*an!a+ul de-a "i!ua cea mai mare e$icaci!a!e a ace"!eia %n domeniul ine*i!abil ob"cur #i mi"!erio" al na#!erii ideilor, unde e"!e di$icil " recuno#!i ce*a clar "au "igur& A"!$el, e"!e le"ne " re!in'i c in$luen)a dialec!icii "e do*ede#!e aici deci"i*> %n lu", un ad*er"ar #iar iro"i !im ul dac ar %ncerca " demon"!re'e c nimic nu e ade*ra!& 4n ace"! $el, ra or!urile din!re #!iin) #i mar(i"m "un! re'ol*a!e %n mod "a!i"$c!or> mar(i"mul con"!i!uie, ca " " unem a#a, elemen!ul mo!or al #!iin)ei, acea"!a rogre"5nd da!ori! lui #i u!ili'rii dialec!icii& De la el %#i !rage ea e$icaci!a!ea& %n cele din urm, cerce!area #!iin)i$ic nu mai a are dre ! degradarea ro$an a unei cunoa#!eri "u erioare e care un "oi de bo!e' o %m r!#e#!e din!r-o da! noilor ini)ia)i& @co ul dori! e"!e a!in"> mar(i"mul nu "e o une nicioda! an"amblului #!iin)ei ca "um de cuno#!in)e, ci %#i re'er* dre !ul de a-i condamna un re'ul!a! anume "au al!ul, a crui or!odo(ie i "e are %ndoielnic "au ale crei con"ecin)e i "e ar ino or!une& %n "$5r#i!, ca me!od, el %n)elege " "e deo"ebea"c %n mod e( re" de "im la cerce!are, lu5ndu-#i c1iar $a) de ea *aloarea unei ade*ra!e re*ela)ii care %i in"u$l *ia) #i o $ace " %n$lorea"c& De aceea, %n"crie %n ro riul "u bene$iciu $iecare din !rium$urile e care ea le ob)ine& 05! de" re %nce!inelile "au e#ecurile e care o min!e c5rco!a# e"!e uneori i" i!i! " le re ro#e'e unei in*e"!iga)ii "cru uloa"e, "e %n)elege de la "ine c ele ro*in din in"u$icien)a cerce!!orilor burg1e'i li "i)i de 8lumina mar(i"mului9, du cum "un $ormula de e( rimare care "-a %nce!)eni!& ?rice ar $ace, le li "e#!e iluminarea& 15= %n acela#i !im , "!abili!a!ea doc!rinei e"!e ob)inu!, din momen! ce me!oda care con!inu " le garan!e'e credincio#ilor acelea#i a*an!a+e $a) de concuren)ii lor e"!e aceea#i& %n aralel, ac!uali'area ei er e!u e"!e au!oma! e$ec!ua!> #i mar(i"mul nu are a "e !eme c "e *a omeni %n!r-o bun 'i de #i! de "!adiul re'en! al cerce!rii #!iin)i$ice& 3e lan !eore!ic, el !ria' re'ul!a!ele ace"!eia du ca riciile "ale, admi)5ndu-le e unele #i %nl!ur5ndu-le e al!ele, du cum %i dic!ea' in!ere"ul& %n re!rac!area lui E*g1eni 2arga, con*in" c "u")inu"e a$irma)ii !emerare, ci!im urm!oarele> 8Ca !ele cele mai clar con"!a!a!e %#i ierd orice *aloare %n oc1ii #!iin)ei c5nd "un! in*oca!e %n a$ara oricrei a licri a me!odei mar(i"!-lenini"!e #i a con"iderrii cone(iunilor lor dialec!ice9& 3e lanul a lica)iilor !e1nice, a ara!ul oli!ic %#i %n"u#e#!e, dim o!ri*, orice de"co erire ro$i!abil, la ne*oie rin #ire!licuri, %n orice ca' $r " "e %n!rebe dac ea decurge din !eoriile crora le-a re$u'a! imprimatur-ul. El arunc ana!ema la adre"a, $i'icii cuan!ice, dar %n!re)ine o re)ea redu!abil de " iona+ %n indu"!ria a!omic "!rin& 0u !oa!e ace"!ea, "i"!emul merge mai de ar!e $r " %mb!r5nea"c, "e iden!i$ic cu #!iin)a, %ndrum5nd-o #i cen'ur5nd-o, %n !im ce *aloarea "a are " "u ra*ie)uia"c celei a re'ul!a!elor e$emere cu care "a*an)ii "e m5ndre"c "ucce"i*& 4a!, a"!$el, miracolul "*5r#i! de o credin) care re!inde c e"!e #!iin), "au, dac re$era)i, al unei #!iin)e care %nde line#!e $unc)ia de credin), de "um de cuno#!in)e #i de re)e!e la care !o)i au %n rinci iu acce" #i care, cu !oa!e ace"!ea, rm5ne mono olul unei $ac)iuni& 0ine ob"er* %n an"amblul lor con"ecin)ele minuna!e #i di*er"e ale unei a"emenea ambigui!)i nu "e mai "a!ur admir5ndu-i e$ec!ele re!u!indeni *ic!orioa"e& 05!e a*an!a+e nu o"ed o doc!rin care "e a r ca o credin) a!unci c5nd e"!e a!aca! ca #!iin) #i care %#i a!ribuie au!ori!a!ea #!iin)ei c5nd e"!e a!aca! %n cali!a!e de

credin)J Na!ura ei e"!e in"e"i'abil #i, %n con"ecin), o'i)ia ei e"!e in*incibil&

0A34T?AUA 42 AA 0E @ER2EGTE ? ?RT?D?L4E

A#a con"iderabile cum ar, bene$iciile com en"ea' oare ierderileJ 3u!erea $ac)iunii $ace re"!igiul doc!rinei& Dar de ce oare "e %m o*rea' ea cu acea"!a din urmJ Ea are " %i dea !o!ul #i " nu rimea"c nimic& %n general, ar!idele nu "e "inc1i"e"c deloc "-#i %n!emeie'e oli!ica e o ba' ire ro#abil din unc! de *edere #!iin)i$ic, #i cu a!5! mai u)in e un "oi de me!a$i'ic *ulnerabil #i rigid care are din e(!erior bun doar en!ru ca " le "!5n+enea"c, " le r!cea"c, dac nu " le di"credi!e'e ac)iunea& De $a !, ob"er*m cu greu la rima *edere mo!i*ul en!ru care o mi#care *alabil %n "ine, #i care mobili'ea' %n in!ere"ul ei cea mai bun #i mai mare ar!e a energiilor #i a de*o!amen!ului mai mul!or o oare, con!inu "-#i lege "oar!a de cea a unei conce )ii e care !im ul #i rogre"ul cerce!rii au $cu!-o " $ie deri'orie #i ur "u er"!i)ioa"& @ $ie *orba doar de ru!in #i de o*ara unei mo#!eniri e care nimeni nu %ndr'ne#!e " o re$u'eJ Nu era oare mai economic " "e reclame ur #i "im lu dre !a!ea, "au, #i mai "im lu, u!ereaJ %n general, ra or!urile din!re doc!rina #i oli!ica din in!eriorul unui ar!id nu creea' rea mul!e robleme, deoarece doc!rina rm5ne a!5! de *ag #i de #!ear" %nc5! nu +oac un rol rac!ic im or!an!& Ea nu con"! dec5! %n!r-un $el de orien!are general, de in" ira)ie mai mul! "en!imen!al dec5! in!elec!ual, e care nu e ne*oie dec5! " nu o con!rarie'i rea direc!& Ea nu a!rage du "ine nici un $el de !ac!ic " ecial, ci doar %i gru ea' e ar!i'anii unui acela#i rogram& 15Di$icul!)ile %nce a!unci c5nd, e de o ar!e, $ormula oli!ic cere o di"ci lin ab"olu! #i c5nd, e de al!a, doc!rina con"!i!uie un "i"!em e(igen!, com le!, in!angibil, care re!inde c de!ermin nu numai ar!icolele rogramului e care ar!idul "e "!rduie#!e " le $ac " !rium$e, ci #i me!oda concre! care !rebuie "-i %ngduie " a+ung la u!ere& Ace"!a e"!e %n!ocmai ca'ul doc!rinei mar(i"!e #i al ar!idului comuni"!, cu, %n lu", $a !ul agra*an! c ar!idul re" ec!i* e"!e u!ernic, iar doc!rina "lab, ar!idul %ndr'ne) #i an!renan!, iar doc!rina b!r5n #i "clero'a!& Trebuie " ne %n!rebm a!unci care oa!e $i u!ili!a!ea co!idian a ace"!ei doc!rine en!ru ace"! ar!id, ce anume re re'in! ea en!ru el, #i, %n "$5r#i!, cum reu#e#!e el " %m ace e(igen)ele !eore!ice cu nece"i!)ile !ac!ice& Un lucru e "igur> da! $iind c )ine la ea a#a cum o $ace, !rebuie c ar!idul comuni"! ob)ine din doc!rina "a a*an!a+e $oar!e mari& 0are "un! ace"!eaJ @i rin ce minune reu#e#!e el " dea do*ad %n rac!ic de o e(!rem "u le)e, c5nd "-ar u!ea crede ini)ial c un "i"!em a!5! de reci" nu oa!e "er*i dec5! la arali'area "au, %n orice ca', la rigidi'area ac)iunii "aleJ Aa dre ! *orbind #i %n c1i arado(al, $a !ul c doc!rina da!ea' de un "ecol #i core" unde a!5! de u)in cu reali!a!ea %nle"ne#!e lucrurile& A!unci c5nd au elabora!-o, au!orii ei cuno#!eau o "i!ua)ie cu !o!ul di$eri!& 0on+unc!ura "-a modi$ica!& Tim ul #i-a " u" cu*5n!ul& E lim ede c *ec1ile im era!i*e nu mai "un! *alabile #i nici mcar a licabile, nemaia*5nd ur #i "im lu "en"& De al!$el, e"!e oricum in$ini! mai delica! " cobor5m din "$era rinci iilor generale la ni*elul da!elor ar!iculare& Deduc)ia nu e"!e nicioda! uni*oc> a ar "ci'iuni %n ri*in)a con"emnelor ce !rebuie "!abili!e, "e $ac re$eriri la !e(!e di$eri!e "au care "un! in!er re!a!e di$eri!, #i de $iecare da! e(i"! ri"cul unei ru !uriK $iecare ar!id %#i are anaba !i#!ii #i "emi elagienii lui& E re$erabil " "e elimine ace"!e cer!uri cu i' de !eologie #i care, oricum, nu ar u!ea duce dec5! la "lbirea $ac)iunii& %n "$5r#i!, "e #!ie de al!$el c %n oli!ic nu e nicioda! bine " !e %nc )5ne'i& Trebuie " #!ii " "acri$ici ro*i'oriu uri!a!ea doc!rinei %n $a*oarea nece"i!)ilor ac)iunii& 0ci nu uri!a!ea !eoriei e"!e cea care c5#!ig b!lia, ci $or)a ar!idului& Dac 153 ar!idul e u!ernic, el *a %n*inge #i, %n acel momen!, *a re"!abili doc!rina %n %n!reaga "a uri!a!e& A!unci o *a u!ea $ace& 4ar %n ri*in)a doc!rinei, acea"!a e"!e %n $ond "ingura #an" e care o are de-a $i c5nd*a *ic!orioa"& Ace"!e ra)iuni "un! incon!e"!abile> nu le o)i de"con"idera $r " !e e( ui e#ecului& De aceea au %n!o!deauna ul!imul cu*5n!& 0on"ecin)a e"!e c, ornind din!r-un anume unc!, de!ermina! de *olumul

%n"u#i al ar!idului #i de ro ria "a de'*ol!are, ceea ce de$ine#!e oli!ica nu mai e"!e doc!rina, ci, dim o!ri*, oli!ica de$ine#!e doc!rina, "au mai degrab ceea ce e"!e ac!ualmen!e *alabil %n doc!rin ceea ce e"!e im or!an! " $ie "co" %n e*iden) #i lua! dre ! g1id, $iind %n)ele" $a !ul c doc!rina %n"#i, %n e"en)a ei, rm5ne in*ariabil& @e "ublinia', dim o!ri*, c ea con!inu " "er*ea"c, cu in$ailibili!a!ea "a ermanen! #i ne#!irbi!, dre ! ba' oli!icii de"$#ura!e %n momen!ul re'en!& ? ela"!ici!a!e e(!rem oa!e " %ngduie a!unci cele mai "ur rin'!oare r"!urnriK doc!orilor nu le e"!e nicioda! greu " le +u"!i$ice ul!erior& Nu e ne*oie dec5! de ingenio'i!a!e& Dar, dac doc!rina nu le comand, cum 1o!r#!e ar!idul ace"!e r"!urnriJ Du ce reguliJ %n $unc)ie de ce ruden) anumeJ Acum e"!e momen!ul " ne amin!im c, e l5ng o #!iin) con!e"!abil, el di" une #i de o %n)ele ciune cer!& Nu e"!e doar de)in!orul unei !eorii economice inu!ile, ci #i de o'i!arul unei "ume de re)e!e e(!ra"e din incom arabila e( erien) a lu !ei re*olu)ionare& Ele "un! ceea ce con!ea' #i " re ro$i!ul lor amu)e"c l*rgelile $ilo'o$ilor u#i %n $a)a gra*i!)ii i"!oriei& @-a remarca! ade"ea c Aenin, care %l comen!a a!5! de bine e Mar( en!ru u'ul celorlal)i, adno!a en!ru u'ul "u er"onal o erele lui Neceaie* #i 0lau"eXi!' #i c re" ec!a mai degrab ma(imele lor ne%ndur!oare %n conducerea concre! a oli!icii& De ce ne-am miraJ E(i"! reguli "eculare en!ru conducerea oamenilor, ale cror rinci ii nu *aria' rea mul! #i e care !rebuie " le iei de unde o)i& Ada !abile oricrui "co , cu !oa!e c e(i"! #i "co uri care le re" ing "er*iciile, ace"!e reguli de$ine"c o !e1nic mai mul! "au mai u)in er$ec)iona! care "e cu*ine +udeca! e(clu"i* %n $unc)ie de e$icien)a ei& Ele "un! cele ce dic!ea' !ac!ica> 15/ i"cu"in)a liderilor con"! %n a le a lica %n mod in!eligen! #i *iguro", $r "cru ule ori mil& A oi, ideologia +u"!i$ic orice "c1imbare abru ! #i "candaloa", orice mane*r de nemr!uri"i!& Ciindc nu i "e cer oracole, ci ceea ce e"!e %ndeob#!e numi! mo!i*e bune, care, e un anumi! lan, "un! $r e(ce )ie rele& Aici "e ara! ade*ra!a $unc)ie a doc!rinei& Ea garan!ea' +u"!e)ea #i legi!imi!a!ea $iecrei deci'ii a ierar1iei& Cace c1iar mai mul!> le d $idelilor "iguran)a c lu ! en!ru o cau' a crei *ic!orie $inal e"!e ine*i!abil #i ca #i %n"cri" %n na!ura lucrurilor, de"igur c nu cu reci'ia ecli "elor #i a mareelor, dar a roa e cu acela#i !i!lu ca #i eleK din momen! ce !o!ul de inde de e$or!ul $iecrui ade !, e "u$icien! en!ru ei " *rea en!ru ca de"!inul " "e %m linea"c> 'elul lor merge %n %n"u#i "en"ul i"!oriei& %n al! limba+, "-ar $i " u" c el e"!e %n con$ormi!a!e cu *oin)a di*in> 8A+u!-!e, #i 0erul !e *a a+u!a9& Ace"!a e"!e "$a!ul con"!an! la care "e reduce en!ru $iecare mili!an! o !eorie di$icil #i a roa e inabordabil en!ru o min!e nean!rena!& Tru ele iau din acea"! doc!rin %nde r!a!, e care o cuno"c doar din au'i!e, cer!i!udinea de-a %n*inge #i con*ingerea c ac)ionea' %n acord cu %n"#i ordinea lumii& Energia lor e"!e " ori! e m"ur& Nu ar $i de dori! !o!u#i ca ardoarea lor " a)i ea"c %n " eran)a !r5nda* a unui de'nodm5n! $erici!, i*i! la *remea "a, $r a $i ne*oie " $ac nimic en!ru a-l grbi& 2ic!oria nu e"!e ine*i!abil dec5! dac comuni#!ii nu-#i cru) o"!eneala& Din ace"! mo!i*, de la bun %nce u!, #e$ii ar!idului au reac)iona! $erm %m o!ri*a unei de*ia)ii c1ie!i"!e, du care ar $i "u$icien! ca cla"a munci!oare " a#!e !e *erdic!ul i"!oriei, care nu u!ea " nu "o"ea"c #i nu u!ea " nu-i $ie $a*orabil& @-a a+un" re ede la cealal! e(!remi!a!e, relu5ndu-"e "ub o $orm di$eri! ma(ima lui 4gna)iu de AoTola, care ordon " "e ac)ione'e cu orice rile+ ca #i cum Dumne'eu nu ar e(i"!a #i bi'uindu-!e doar e $or)ele !ale :#!iind %n" bine c !o!ul e %n m5inile Aui<& Ma(im admirabil> ea %i d omului %ncredere %n "ine, %i in!er'ice " "e la"e e m5na al!cui*a, %i cere un e$or! m*er#una! #i %n acela#i !im %l %m iedic, %n ca' de e#ec, " di" ere "au "-#i incrimine'e ro ria "a inca aci!a!e "au incom e!en)a

L
155 #e$ilor "i& Dac e"!e %n*in", e din *oia 0erului "au a i"!oriei, %nc5! !rebuie " "e %ncline #i " reca e!e cura+, deoarece, %n $inal, cerul "au i"!oria %i *or recunoa#!e e ai lor& @e *ede c5! de u!il e"!e $ormula> ea are " re*ad !o!ul& Nu !rebuie " ne mirm c a $o"! re$era! #i de comuni#!i& ? doc!rin %i $gduie#!e omului o "oar! mai bun #i %n!r-un $el %m r)ia Domnului, e

care o "i!uea' e m5n! "au e al! lume& ? ,i"eric "au un ar!id re!ind a oi c "co! din acea"! doc!rin comandamen!e #i reguli de condui!& 0ile ce "e o$er a"!$el nu "un! mul!e la numr& Mul!e nuan)e "e la" numra!e, %mi %nc1i ui, dar nu "un! o"ibile dec5! dou ideologii clar di"!inc!e> cea care a$irm c !o! ce $ace omul e 'adarnic #i c !rebuie " ne l"m %n *oia Domnului "au a 4"!oriei, #i cea care %i cere omului " "e "!rduia"c din !oa!e u!erile " %n$ !uia"c *oin)a Domnului "au e cea a 4"!oriei& ? religie care orien!ea' " re o al! lume dorin)ele ade )ilor ei #i %i %n*a) " o di" re)uia"c e cea m5n!ea"c oa!e o !a en!ru rima "olu)ieK dar en!ru orice ar!id oli!ic care, rin de$ini)ie, in!en)ionea' " cucerea"c u!erea, #i %n general en!ru orice gru de oameni, $ie el #i un ordin religio", care nu!re#!e ambi)ii m5n!e#!i, cum "-a %n!5m la! cu 0om ania lui 4"u", doar cea de-a doua a!i!udine e"!e %ngdui!, $iindc e"!e "ingura care le aduce con+ura)ilor un a*an!a+ !angibil& Am " u" care> cel de a-i con*inge de legi!imi!a!ea #i de $a!ali!a!ea "ucce"ului lor, cer5n-du-le !o!oda! mobili'area con"!an! #i !o!al a energiilor& De aceea de!aliul doc!rinei nu are rea mare im or!an)> mili!an!ul o acce ! e acea"!a ga!a elabora! de doc!ori, necuno"-c5ndu-i dec5! marile linii, %n m"ura %n care ele +u"!i$ic ac)iunea oli!ic %n care e"!e anga+a!& Dar acea"! ac)iune con!inu " $ie cli de cli de!ermina! de o "i!ua)ie concre! %n care %nain!e de !oa!e "e cu*ine " "e mane*re'e c5! mai i"cu"i! cu u!in)& 4ni)ial, c5nd $ac)iunea e"!e "lab, ea oa!e " "e "u un $r un ericol ma+or lo'incilor care decurg direc! din ideologie, ca de e(em lu> 83role!ari din !oa!e )rile, uni)i-*B9 - %n!r-a!5! de mul! e"!e %ngdui! " $aci un gru redu" de oameni, "co" %n a$ara +ocului de %n"#i li "a lui de %n"emn!a!e, " nu ia %n "eam con!ingen)ele> 15. %n!r-ade*r, e e#ic1ierul $or)elor, $ac)iunea nu core" unde la %nce u!urile e(i"!en)ei "ale dec5! unei can!i!)i negli+abileK ea nu are re" on"abili!)i& Deci'iile im or!an!e %n ma!erie de oli!ic "un! lua!e $r ca " "e )in mcar "eama de e(i"!en)a ei, a"!$el c ea "e oa!e mrgini la o a!i!udine %n!ru !o!ul doc!rinar de re$u' "i"!ema!ic& A!rg5ndu-i e nemul)umi)i rin *iolen)a recriminrilor, ea c5#!ig mai mul! dec5! ierde "!r5ndu-#i in!ran"igen)a& Mai !5r'iu, dim o!ri*, c5nd ar!idul re re'in! o $or) a reciabil, el e"!e "u u" au!oma! unor nenumra!e obliga)ii noi, dre ! en!ru care !rebuie " "e ada !e'e ne%nce!a! reali!)ii, " "!re'e con!ac!ul cu ma"ele, " nu com romi! o'i)iile c5#!iga!e, " "a!i"$ac in!ere"e di*ergen!e, #i a#a mai de ar!e, la ne"$5r#i!& Auarea unei deci'ii %n)ele !e #i ire ro#abile a a+un" un lucru e(!rem de delica!& Trebuie c5n!ri!e cu a!en)ie a*an!a+ele #i incon*enien!ele $iecrei a!i!udini& Ma(imele im lacabile "un! %nlocui!e cu $ormule de conciliere& ? or!uni#!ii ocu a*an"cena& E(!remi#!ii "un! "acri$ica)i, %n !im ce %n *remuri de re$lu(, c5nd, en!ru "!r5ngerea r5ndurilor, rigoarea rede*ine nece"ar, lucrurile "e e!rec in*er"& Ace"!e am le mi#cri "un! gu*erna!e de legi "im le& * * ? cer!i!udine $undamen!al, un recon$or! e"en)ial din care oricine %#i oa!e e(!rage de"!ul " eran) en!ru a er"e*era $r " reu#ea"c, o doc!rin care "e re*alea' de "cru ulul #i de au!ori!a!ea #!iin)ei #i rin care orice deci'ie, indi$eren! de na!ura ei, e"!e dinain!e "anc)iona!, ia! cele mai bune in"!rumen!e en!ru a domina oamenii #i a ob)ine minuni din ar!ea lor& De"igur c mul)i "e " erie de o $acili!a!e a!5! de redu!abil "au "e indignea' de a!5!a cinic de'in*ol!ur& Ei nu *d %n !oa!e ace"!ea dec5! un ur a e!i! de u!ere, o )iunea delibera! a unui o or!uni"m ab"olu!& Ei #iJ 0uno"c ei *reun ar!id care " nu $ie o or!uni"!J Gi o! ei " de$inea"c oli!ica dre ! al!ce*a dec5! o M a o or!uni!)ii, a momen!ului rielnic, a conce"iei nece"are, a com romi"ului i"cu"i!, a !ran'ac)iei rodniceJ 3oli!ica rac!ica! de ei e"!e cum*a li "i! de mali)ie, de calcul, de acomodriJ 157 Dim o!ri*, ea cunoa#!e rea mul! ruden), rea mul!e calcule #i com romi"uri #i %n a"!a con"! "lbiciunea ei& %n $inal, ceea ce le li "e#!e e"!e o doc!rin #i o credin) $erm %n ea, %n !im ce ceilal)i au o credin) a!5! de $erm, o %ncredere a!5! de ca!egoric, %nc5! e(ecu! !oa!e ordinele ce li "e dau, c1iar #i e cele mai con!radic!orii, cu condi)ia " $ie con*in#i c "un! %n con$ormi!a!e cu doc!rina, ceea ce, du cum ne u!em le"ne %nc1i ui, nu e"!e nicioda! e"!e u!erile unui om i"cu"i!& Cr %ndoial c !rebuie " recunoa#!em c a"!$el %n!reaga oli!ic e"!e redu" la o "im l concuren) de $or)e, c nu idealul #i rogramul con!ea', ci a ar!enen)a la o $ac)iune care cau! " ob)in un !rium$ deci"i* rin mi+loacele cele mai adec*a!e&

0u "iguran) c e"!e dre !ul "u cel mai "!ric!, cel u)in de %nda! ce "e ar radical morala #i oli!ica, de %nda! ce o "ubordonea' $r e'i!ri e rima celei de-a doua& Dar cine garan!ea' %n acel momen! c comuni#!ii nu "un! %n reali!a!e di"ci olii lui 3are!o #i nu "e "er*e"c de mar(i"m :cu bun-credin), nu %nca e %ndoial< doar ca de cea mai ren!abil ideologie en!ru ei, ca de un *ocabular mo#!eni! rin noroc #i "!ra! din in"!inc! "au din *iclenieJ De al!$el, acea"! conclu'ie nu are de ce "-i mire> ea "e %n"crie cu "!ric!e)e %n logica "i"!emului lor #i en!ru ca "-o de"co ere, le-ar $i "u$icien! " a lice a"u ra lor %n#ile acea me!od in$ailibil e care "e laud a!5! de mul! c o o"ed& %n!r-ade*r, cine "-a rice u! mai bine dec5! ei " denun)e a*an!a+ele unei ideologiiJ Ciindc e ne*oie de o ideologie& Degeaba ne-am %nc1i ui c, luarea u!erii rim5nd la modul ab"olu!, doc!rina n-ar mai "lu+i dec5! de $a)ad #i c ar $i ca'ul " "e $ac economie de ea& Dim o!ri*, u!ili!a!ea "a real e"!e " ori! de di" re)ul %n care e"!e men)inu! rac!ic #i rin re" ec!ul $)i# ce i "e mani$e"!& Ca !ul de-a o men)ine in!angibil e $irmamen! %n momen!ul c5nd $ac)iunea, dedica! %n!ru !o!ul "arcinii "ale oli!ice, "e "inc1i"e#!e din ce %n ce mai u)in de dogme, e"!e o nece"i!a!e ab"olu!, deoarece !o!oda! !rebuie " "e deo"ebea"c de concuren!ele "ale cu o e*iden) " ori!& %n li "a ei, cine ar mai %mboldi clien!ela e 15N care " er " o recru!e'e " in!re mai degrab %n r5ndurile "ale dec5! %n ale al!ei gru riJ %n doc!rina "a re'id "u rema ei ra)iune de a $i& Acea"!a nu !rebuie " "!5n+enea"c ar!idul %n mane*rele "ale !rec!oare, dar au!ori!a!ea de care "e bucur con"!i!uie !o!u#i unul din!re elemen!ele e"en)iale ale "ucce"ului con+ura)iei, cci ea %i a"igur noble)ea #i legi!imi!a!ea&

0A34T?AUA 2 RV@TURNAREA E24DENTEA?R

4"!oria numr u)ine or!odo(ii& Na#!erea #i di" ari)ia im eriilor, re*olu)iile "un! mul! mai comune> %n "c1imb, e$ec!ele lor "un! mai limi!a!e, indi$eren! c "un! !eri!oriale, economice, "ociale, oli!ice "au cum *or $i ele& 4n$luen)a unei or!odo(ii in$luen)ea' %n"e#i cadrele g5ndirii #i a$ec!ea' anumi!e ra or!uri $undamen!ale ce rm5n %n a$ara ra'ei de ac)iune a al!or bul*er"ri $iindc nu in!r %n mod obi#nui! %n "$era con#!iin)ei #i a limba+ului& Ele "un! rareori $ormula!e& Acea"! ob"curi!a!e con"!i!uie $or)a #i "al*gardarea lor& Ele "un! c1eia ci*ili'a)iilor& Grani)ele di" ar, limi!ele din!re cla"ele "ociale "e e"!om ea', a*u)iile %#i "c1imb locul, mora*urile #i legile e*oluea', canoanele de 5n a!unci ale

e"!e!icii "un! %nlocui!e cu al!ele, care le con!ra'ic& To!ul "e "c1imb> *ir!u)ile, %n)ele ciunea, onoarea #i $rumu"e)ea& 3rin!r-o e(ce )ie "ingular %n", ace"!e rela)ii rm5n imuabile a!unci c5nd %n +urul lor !o!ul "e de'agreg "au "e recon"!i!uie& 0u !oa!e ace"!ea, nici ele nu "un! *e#nice #i %n!r-o bun 'i ne omenim c "-au in*er"a!& ?r!odo(iile "un! mo!oarele "ecre!e ale ace"!or mari ru !uri& Ele nu urmre"c nea ra! " le roduc, dar "un! "ingurele care le declan#ea', iar rari!a!ea unora core" unde cu rari!a!ea celorlal!e, %n An!ic1i!a!e, no)iunea de $ini! coincidea cu cea de er$ec! #i, %n mod "ime!ric, cea de im er$ec! coincidea cu cea de in$ini!& Acea"! cone(iune era %n)elea" de la "ine #i nu era di"cu!a! de nimeni& Aa dre ! *orbind, nici nu e(i"!a cine*a cruia "-i !reac rin ca "-o di"cu!e& 0re#!ini"mul a in*er"a! ra or!ul& De-a!unci %ncoace, 1.= ideea de in$ini! a $o"! uni! a!5! de "!r5n" cu cea de er$ec!, iar cea de $ini! cu cea de im er$ec)iune, %nc5! doar i"!oricii $ilo'o$iei #!iu c o u"ul a $o"! a(iom, mai mul! c1iar dec5! %#i %nc1i uie ei& A"!'i, o !ran"$ormare a"emn!oare e"!e e cale de-a "e %n$ !ui& Aa -/ iunie 19/7, %n $a)a unui mare numr de in!elec!uali %n!runi)i %n congre", Andrei Rdano* a cri!ica! Istoria filozofiei occidentale, de G&C& Ale(andro*& Di"cur"ul "u, !radu" imedia! %n mai mul!e limbi, a $o"! di$u'a! %n numeroa"e )ri, unde are " $i !recu! neob"er*a!& 0u !oa!e ace"!ea, el e"!e %n m"ur " $urni'e'e, %n ca' de "ucce", unul din!re re erele rinci ale ale i"!oriei ideilor, una din cele c5!e*a da!e care marc1ea' ceea ce *oi numi o r"!urnare a e*iden)elor& 4n ace"! di"cur", de al!$el $oar!e in"igni$ian!, e i!e!ul 8obiec!i*9 e"!e lua! con"!an! %n nume de ru& Du cum u!em bnui, ora!orul nu ino*ea' nimicK el nu #!ie, du cum nici audi!orii "i nu #!iu :#i !ocmai acea"! incon#!ien) e"!e deci"i*< c, de "ecole %ncoace, cei doi !ermeni de ade*r #i de obiec!i*i!a!e "un! %n mare in"e arabili, c %n orice ca' nicioda! *oin)a de obiec!i*i!a!e nu a $o"! con"idera! re re1en"ibil #i genera!oare de gre#eli& 0ine a!aca odinioar obiec!i*i!a!ea o $cea d5ndu-#i "eama c cel u)in #oc1ea' "im)ul comun, dac nu c1iar 1ule#!e, #i "e "$or)a " a ere o o'i)ie e care o "im)ea ca $iind !emerar& De da!a acea"!a lucrurile "!au in*er"> Rdano* *orbe#!e %n a"en!imen!ul !u!uror, %n cur"ul unei %n!runiri "olemne, #i nimeni nu e"!e #oca! de a$irma)iile lui& Mai mul! de-a!5!, el n-are nici un g5nd " +u"!i$ice acea"! alian) din!re obiec!i*i!a!e #i eroarea *ino*a!, care re*ine de mai mul!e ori %n in!er*en)ia "a> ea e"!e admi" de c!re !oa! lumea, #i e ea "e bi'uie ora!orul en!ru a-#i co le#i ad*er"arul, om din!r-o al! genera)ie, ermeabil la *ec1ile e*iden)e, care nu mai "un! a"!'i %n)ele"e& De!a#a! de obiec!i*i!a!e, ade*rul de*ine, %n ace"! nou "!il, a ana+ul ar)iali!)ii, nu al ar)iali!)ii %n "ine, al oricrei ar)iali!)i, ceea ce ar mai $i o manier de-a $i obiec!i* #i "-ar u!ea 3o!ri*i la rigoare cu normele de deun'i, ci doar al 8 ar)iali!)ii bol#e*ice9, ceea ce %n"eamn c o ro o'i)ie nu are #an"e de-a $i e(ac! dec5! %n m"ura %n care oglinde#!e #i ilu"!rea' a!i!udinea 1.1 comba!i* a ma"elor role!are& ?rice $ilo'o$ie indi$eren! e"!e dinain!e de"cali$ica!, con"ider5ndu-"e c !rdea' de*enirea i"!oric, al crei in"!rumen! de ne%nlocui! %l re re'in! role!aria!ul educa! #i %ndruma! de ar!idul comuni"!, #i %n con"ecin) "e %nde r!ea' de ade*r& Dim o!ri*, !e'ele care, de ar!e de-a "e *rea de o obiec!i*i!a!e amgi!oare, %#i %n"u#e"c *iguro" lu !a de cla" ce de!ermin *ii!orul omenirii, a ar %n urma ace"!ui $a ! %n"u#i dre ! 8 ro$und #!iin)i$ice9& De da!a acea"!a, cercul "-a %nc1i"& G!iin)a nu mai e"!e con"idera! o cunoa#!ere liber, de"c1i", de'in!ere"a! #i obiec!i*, ci e"!e de$ini! o$icial dre ! bunul unei $ac)iuni, creia !rebuie "-i e( rime ne*oile #i "-i "lu+ea"c oli!ica& E"!e *orba aici de o cientia ancilla politicae, ce con"!i!uie re lica e(ac! la 1&ilo-sop&ia ancilla t&eologiae de odinioar& E( re"ia !rebuie lua! ad litteram #i %n "en"ul ei !are> oli!ica 1o!r#!e cli de cli ce anume !rebuie " $ie #!iin)a& Ade*rul nu mai e"!e %n!emeia! e coinciden)a din!re idee #i lucru, ci e deci'ia #i au!ori!a!ea unui ar!id& 8%n Ru"ia, ade*rul nu e"!e o o inie, ci un "!a!&9 %n di"cur"ul "u, Rdano* %i re ro#ea' lui Ale(andro* c a negli+a! rinci iul $undamen!al al mar(i"mului #i c %n ace"! $el a c'u! %n gre#eala ideali"! rin e(celen)> cea care admi!e inde enden)a ideilor $a) de i"!orie& Mai de ar!e, acu'5nd $ilo'o$ia "o*ie!ic c nu rogre"ea' cu *i!e'a e care oli!ica o a#!ea ! din ar!ea ei, el "crie %n c1i "!raniu> 80au'a %n!5r'ierii de e $ron!ul $ilo'o$ic nu e"!e %n mod e*iden! lega! de nici o condi)ie obiec!i*& 0ondi)iile obiec!i*e "un! mai $a*orabile ca oric5ndK $a !ele care a#!ea ! anali'a #i generali'area #!iin)i$ic "un! nenumra!e& 0au'ele %n!5r'ierii !rebuie cu!a!e %n domeniul "ubiec!i*9& Gi le enumera $r %n!5r'iere& Ace"!ea "un!> $ormali"mul, a oli!i"mul, re$ugiul %n !recu!, admira)ia en!ru "!rin!a!e, renun)area la ar)iali!a!ea bol#e*ic e!c&

E#!i i" i!i! " denun)i con!radic)ia din!re cele dou r)i ale di"cur"ului> de ce $ilo'o$iile "un! ele de enden!e de "i!ua)ia din "ocie!a!ea burg1e' #i inde enden!e %n "ocie!a!ea "o*ie!icJ A"!a ar %n"emna %n" " ui!m !ocmai $a !ul c ade*rul e"!e un "!a!& 1.De aceea nu e de mirare c !o!ul e"!e %n!r-un ca' de!ermini"m #i "er*i!u!e, iar %n al%ul, liber!a!e de"*5r#i! #i au!onomie !o!al& ? a"emenea r"!urnare nu "e e!rece e"!e noa !e, ci do" e#!e #i "e reg!e#!e de-a lungul a 'eci #i 'eci de ani& Nimeni nu "e oa!e " o $i *ru! #i nici mcar "-o $i conce u!& Nici Mar(, nici au!orii Re*olu)iei din ?c!ombrie, $orma)i de lumea *ec1e #i obi#nui)i cu *ec1ile leg!uri, nu #i-ar $i u!u!-o imagina, %n!r-a!5! are " iri!ul de inca abil en!ru a#a ce*a& ,ul*er"area di"!ribu)iei ace"!or rubrici ale "ale %i ro*oac o re ul"ie rin e(celen)& 0u !oa!e ace"!ea, r"!urnarea "e roduce&

IV PUTERILE RO,A ULUI


ARGUMENT 1alinodia romanului

afuterile romanului "!udia' re ercu"iunile romanului %n ma!eria "ocial "au, dac re$era)i, %n "i1ologia colec!i*, con"i-der5ndu-l %n a$ara e*en!ualei "ale *alori li!erare, de unde #i locul acorda! romanului-$oile!on #i celui oli)i"! #i, deo o!ri*, gri+a de-a ar!a c, dac oglinde#!e "ocie!a!ea, romanul %n$)i#ea' o imagine activ a ace"!eia, care o atac, cum "e " une de" re un acid& Am im re"ia c $unc)ia romanului ar $i ro"! %n)elea" dac am ui!a $a !ul c !i rirea #i, mai mul! c1iar dec5! ea, "cena, ecranul, !ele*i'iunea autorizeaz. ?rice nara)iune, orice " ec!acol !ran"$igurea' un a"a"in mi'erabil %n!r-un r'bun!or re"!igio"& Ele %i o! da celui #o*ielnic ceea ce %i li "e#!e ca " %ndr'nea"c " !reac la $a !e& Dac nu %i o$er o con#!iin) %m ca!, a!unci %i $gduie"c mcar aureola ce %l %n"o)e#!e e cel %ndr'ne), care a "$ida! %n mod delibera! o inia ublic "au u!erea, $a ! rin care "e %nrude#!e de+a cu eroul $ie mi!ic, $ie romane"c& %n al doilea r5nd, %ncerc " ar! c romanul e"!e un gen !ardi*, cel mai recen! %n orice li!era!ur, c e"!e rin na!ura "a elibera! de orice regul, c deri* $r in!ermediar din ba"mul o ular #i c nu "e de'*ol! cu ade*ra! dec5! o da! cu decaden)a ro'odiei, cu !oa!e c a u!u!, %nc dinain!ea a ari)iei !i arului, " recurg #i el la *er"i$ica)ie en!ru a ca !a memoria& Romanul e"!e nara)iune ur, liber!a!e ab"olu!, #i nu a !rebui! " "e debara"e'e nicioda! de *reo con"!r5ngere re!oric "au de *reo legi"la)ie " eci$ic& De unde, %n "c1imb, locul "ecundar, dac nu di" re)ui!, 1.7 e care a $o"! men)inu! *reme %ndelunga! %n domeniul li!erelor, %n com ara)ie cu genurile cu re u!a)ie nobil> oe'ia, !ragedia "au !ra!a!ul $ilo'o$ic& Mi-a mai *eni! #i o a !reia idee, de"!ul de nec1ib'ui! de da!a acea"!a, #i anume c romanul nu era deloc nece"ar #i c nu era nici mcar %n!o!deauna o"ibil, #i c *a *eni o *reme, e care o cred a ro ia!, c5nd *a di" rea& %mi " uneam c genul, care e"!e !ribu!ar unei "i!ua)ii "ociale da!e, nu ar u!ea "u ra*ie)ui c5nd acea"!a ar $i $o"! !ran"$orma!& @!udiul a a ru! %n urm cu a ro(ima!i* !rei'eci de ani& Romanul nu a di" ru!, ci, dim o!ri*, au a ru! noi modele romane#!i& Ru#ina! #i %ncurca!, am re$u'a! orice reedi!are a unei !eorii e care $a !ele o de'min)i"er %n!r-un c1i a!5! de *di!&

4n reali!a!e, ro$e)ia mea, aberan! dac o lum ad litteram, nu era c1iar a!5! de "!u id, dac era in!er re!a! %n er" ec!i*a anali'ei ro u"e, deoarece %n ul!im in"!an) ade )ii noii #coli nu re ro#au romanului de "!il *ec1i nimic al!ce*a %n di*er"e $eluri dec5! e(ce"ul de liber!a!e #i nu "e reocu au dec5! " in*en!e'e %n ce-l ri*e#!e o $orm au!en!ic li!erar, adic u" %n lan)uri& Mai %n!5i, ob"er*au ei, "i1ologia nu o$er dec5! in$orma)ii "u er$iciale de" re re"or!urile condui!ei umane& Nimeni nu ar u!ea cunoa#!e dec5! com or!amen!ul e(!erior al $iin)elor& 0ondui!a lor rm5ne inin!eligibil #i im re*i'ibil& Romancierul, care nu e"!e Dumne'eu, nu di" une de nici o o"ibili!a!e de-a !runde %n a"cun'i#ul inimilor #i de-a roceda ca #i cum ar cunoa#!e oamenii mai bine #i mai "igur dec5! un om care-i cunoa#!e a!5! c5! oa!e el e cei e care %i %n!5lne#!e "au %i iube#!e "au de care "e lo*e#!e& %n!r-un cu*5n!, "crii!orului i "e cere " ui!e c in*en!ea' o o*e"!e, c e"!e %n!ru !o!ul liber " o organi'e'e du lacul inimii, c er"ona+ele "ale nu *or a*ea dec5! "en!imen!ele, emo)iile #i reac)iile e care *a *oi el " li le a!ribuie, c "e a$l %n!r-ade*r $a) de ele e(ac! %n "i!ua)ia unui 0rea!or omni"cien! #i a!o! u!ernic, #i c nu are nici un mo!i* one"! de-a "imula c lucrurile "!au al!$el, doar dac nu g"e#!e $olo" u!ili'5nd *reo #mec1erie "u limen!ar& ?r, el re!inde c ac)ionea' a#a cum o $ace en!ru a a ra ade*rul& 1.N A#a "e na#!e ar!i$iciul unui roman %n!ru !o!ul de"cri !i*, %n!ru !o!ul obiec!i*, %n care nara!orul urmre#!e %n c1i mincino" " %nregi"!re'e, ca #i cum oc1ii "i l-ar "ili " le *ad, com or!amen!e e care #i le imaginea' %n reali!a!e %n cele mai mici amnun!e #i e care de $a ! nu le erce e deloc& @ub!er$ugiul nu de #e#!e rocedeul& Ace"!a e"!e doar ce*a mai $or)a!, ce*a mai con*en)ional dec5! cele care %l receda"er, amin!ind de $o!ogra$ii care %#i c1inuie"c modelele ca " ia o a!i!udine a#a-'i" $irea"c, #i ob)in a"!$el o culme a a$ec!rii& @un! mai in!ere"a! de in!en)ia !e1nicii noi dec5! de mali)ia ei de#ar!& 3en!ru au!or, roblema e"!e de-a con$eri nara)iunii, *i'iunii "ale, o a aren) de incon!e"!abil *eridici!a!e, de-a rocura un documen! !o! a!5! de roban! #i de reci" ca un cli#eu $o!ogra$ic nere!u#a! "au ca o %nregi"!rare nemani ula! de magne!o$on& Romancierul renun) :"e $ace c renun)< la re"ur"a lui rinci al> imagina)ia& El "e re$ace c e"!e redu" la erce )ie, "au mai e(ac! c nu e"!e dec5! len!ila #i laca "en"ibil a unui a ara! iner! #i im ar)ial& %n!r-un cu*5n!, el e"!e e cale de-a di"!ruge romanul& %n "c1imb, el "e "!rduie#!e " $ac din roman o o er de ar!, in*en!5ndu-i dac nu ni#!e reguli, cel u)in o !e1nic ane*oioa", me!iculoa", care %l m5n!uie#!e de ca!ul "u originar> $ic)iunea de na! de condei& Romanul oli)i"! e"!e in*idia! en!ru c a #!iu! " cree'e " re u'ul "u o deon!ologie im era!i*, dar acea"!a la ni*elul enigmei, al +ocului logic& Romancierul r5*ne#!e cel u)in ec1i*alen!ul "one!ului, al baladei, al "!ruc!urilor $i(e cele mai arbi!rare& El *i"ea' la cri !ogra$ii ine(!ricabile, la ana"!omo'e, la algori!mi& Romanul )ine de-acum de ar!a combina!orie #i cere en!ru "coa!erea la lumin a "ecre!elor "ale "!ra!i$ica!e nu mai u)in dec5! ingenio'i!a!ea unui e( er! %n 1ermeneu!ic& Nu e"!e locul aici " *eri$icm dac a"emenea ambi)ii "un! $ecunde "au "!erile& E "u$icien! c "ucce"ul e care l-au a*u! la cei doc)i #i mul!i!udinea comen!ariilor e care le-au "u"ci!a! demon"!rea' %ndea+un" c r" undeau unei a#!e !ri $oar!e larg re"im)i!e& 0alea e care au im rima!-o romanului e"!e oa!e o $und!ur, dar ea a are ca $iind %n"cri" %n %n"#i e*olu)ia genului, c1iar dac, %n anumi!e ri*in)e, dubla renun)are la "crii!ura $r con"!r5ngere #i la imagina)ia "lba!ic %n $orma de ar! %n care, rin e(celen), 1.9 acea"! dubl liber!a!e oa!e !rece dre ! $undamen!al, nu con"!i!uie e !ermen mai "cur! "au mai lung en!ru romanul tiprit un ge"! "uicidar& Acea"!a cu a!5! mai mul! cu c5! romanul nara!i* cunoa#!e %n acela#i !im o concuren) cre"c5nd din ar!ea cinema!ogra$ului, a !ele*i'iunii #i a ben'ilor de"ena!e, a"!$el %nc5! imaginea oa!e ab"orbi %nce!ul cu %nce!ul ar!ea di" re)ui! de c!re algebr, iar !e(!ul oa!e " "e omenea"c redu" la rolul de $ir conduc!or, recum libre!ul en!ru o er& Nu $ac ace"!e ob"er*a)ii !ardi*e en!ru a a!enua gra*i!a!ea unei erori care #!iu c e co le#i!oare& 0u !oa!e ace"!ea, dac am a+un" la un diagno"!ic gre#i!, %n"eamn c de"lu#i"em !o!u#i bine rul& M-am %n#ela! ornind de la o im re"ie corec!& Rm5n *ino*a! de $a !ul c nu am re"im)i! ru !ura genului romane"c %n!re o "o$i"!icare #i o "u ralici!are a li!era!urii de mare con"um& Aceea#i a*en!ur "e %n!5m la"e, !o!u#i, cu o +um!a!e de "ecol %n urm, %n ca'ul oe'iei, "$5#ia! %n!re alc1imia *erbului #i re$renele de rin c5rciumi, care nu mai a*eau de+a rea mare leg!ur cu admirabilele c5n!ece o ulare, "!rlucind de o reci'ie nicioda! a!in", dec5! oa!e de

A ollinaire, %n ce ri*e#!e %ndr'neala #i e(ac!i!a!ea oe!ice& Mai mul! ca orice, deduceam, e(!ra ol5nd, c %n "ocie!a!ea 8 lin9 la care *i"a 0olegiul de "ociologie romanul nu-#i *a mai a*ea locul& Nici nu bnuiam c acea ce!a!e %n!ru !o!ul imagina! nu era ea %n"#i nimic al!ce*a dec5! o amgeal momen!an ro*eni! din e!ema #i mereu com lemen!ara "olici!are romane"c& %n *olumul de $a), am aduga! du 1uterile romanului un "!udiu redac!a! %n 1953 ornind de la no!e mai *ec1i #i care le ilu"!rea' !e'ele %n leg!ur cu un e(em lu "emni$ica!i*& @!udiul e"!e "erio" remania! aici& De"!ina! re$a)rii unei edi)ii din trlucirea i suferinele curtezanelor, el "e re$er la ideile lui ,al'ac de" re genul romane"c, la de"crierile unui 3ari" $abulo" #i la conce )ia de" re eroul modern& 4n acea"! cali!a!e, el con"!i!uie o relungire a e"eului meu - 1aris, m-t&e moderne, a ru! %nc din 193N %n ,e +-t&e et l.Jomme. 17=

3UTER4AE R?MANUAU4 CU6K#B L#$I#B!


$cest studiu este i nu este nimic altceva dect un studiu sociologic. !ste deci limpede c nsi natura sa l condamn s nu priveasc realitatea dect pe ansam"luri) de aceea cronologia nu este niciodat respectat cu e(actitate, ci doar pe trane. In acelai fel, opera unui autor este plasat nu att n momentul e(act al pu"licrii ei, ct n cel n care a avut o influen ma(im. imilar, raporturile sta"ilite ntre diferitele clase sociale i diversele niveluri ale literaturii nu au dect o valoare statistic i sufer, se nelege de la sine, toate e(cepiile particulare. !ste mai important s su"liniem faptul c acest studiu, mr-ginindu-se s e(amineze rolul romanului n societate, tre"uia s nlture orice consideraie estetic sau moral. 1rin urmare, s nu ne mirm dac vom constata c romanul-foileton i capodopera sunt puse pe acelai plan i utilizate deopotriv pentru demonstraie) fiecare este important n domeniul su. 0ecunoaterea acestui fapt nu presupune nici o apreciere literar a valorii unuia sau celuilalt. 1e de alt parte, adjectivul =romanesc? se refer doar la coninutul unui roman, indiferent care ar fi) el nu atrage dup sine nici o alt calificare i mai ales nu tre"uie n nici un caz s evoce acea aureol de sentimentalism cam naiv sau de reverie cam zadarnic pe care lim"ajul curent i-l atri"uie, atunci cnd, de e(emplu, se spune despre o fat c este romanioas. In acest studiu, el este pur i simplu adjectivul derivat din roman. n acelai fel, termenii de =disoluie? sau de =coeziune?,

1
171 de =rela(are? sau de =regenerare? i cei ce li se aseamn nu implic nici o judecat moral. ensul lor este e(clusiv sociologic i nu face aluzie dect la forma societii, adic la stpnirea mai mare sau mai mic pe care i-o menine asupra individului, la acordul mai mare sau mai mic care se las constatat ntre contiina individual i cea colectiv. 8aptul c acest acord variaz este o realitate) aceast lucrare ncearc doar s determine raporturile ce par s poat fi sta"ilite ntre aceste variaii pe de o parte, i naterea, dezvoltarea i posi"ila dispariie a romanului, pe de alta. n sfrit, studiul nu trateaz ntr-o manier precis dect situaia i rolul literaturii romaneti din lumea occidental modern. %$ceasta i e(plic cu precdere soarta rezervat romanului poliist care este att de rspndit aici i care pare att de caracteristic acestei pri a lumii.' Concluziile acestui eseu nu ar avea deci vreo valoare fr o minuioas adaptare preala"il pentru celelalte cicluri de civilizaie, c&iar dac, n marile lor linii, ele par s se poat aplica tuturora. @uenos $ires, mai 3TS3

3ARTEA 4

NATURA R?MANUAU4
*in ce motive romanul tre"uie studiat n afara literaturii i n ce fel este el oglinda i totodat ndrumtorul societii.

3. #aterea romanului !Re are c %n !oa!e e ocile un gen li!erar bine de$ini! o"ed o "u rema)ie mani$e"! a"u ra celorlal!e& %)i *ine " cre'i c $iecare din!re ele "e o!ri*e#!e " ecial unei e!a e anume a de'*ol!rii "ocie!)ilor& 35n #i "ucce"iunea lor are " "e re e!e $r rea mul!e *arian!e, iar li!era!ura, %n lumea an!ic, recum #i %n *remurile moderne, are " "e na"c de $iecare da! %n $orma e o eii, " "!rba! acelea#i e!a e %n aceea#i ordine #i " a+ung %n "$5r#i! la roman& %n ace"!e condi)ii, ace"!a nelini#!e#!e #i $gduie#!e !o!ul deo o!ri*& @un!em i" i!i)i " recunoa#!em %n el un "im !om de agonie, dar #i o re*e"!ire de !ran"$ormare #i de rena#!ere& De aceea, meri! o"!eneala " ne %n!rebm a"u ra de"!inului re'en! al romane"cului, " !ra"m #i " relungim %n incer! curba unei e*olu)ii, " cu!e'm " %n"criem %n ea mi#carea ce e"!e e cale de-a "e de"$#ura #i care duce " re me!amor$o'e con$u' re"im)i!e !i ul de "ocie!a!e ce "-a ar!a! a!5! de $a*orabil %n"#i %n$loririi romanului& 3oa!e c #i ace"!a lucrea', la r5ndul lui, la acea"! re$acere, $urier in*olun!ar al ro riei "ale di" ari)ii& Ace"!ea "un!, %n orice ca', roblemele e care le ro*oac e(i"!en)a lui& 0e e"!e romanulJ 0um #i %n ce "en" ac)ionea' elJ E(i"!en)a unor linii de $or) $oar!e e*iden!e #i clar de"ena!e mle"ne#!e "arcina& E"!e *orba, %n!r-ade*r, de un $enomen de mare an*ergur& De mai bine de dou "ecole, locul romanului %n li!era!ur nu %nce!ea' " "e e(!ind %n!r-un mod c*a"i-amenin)!or& Nu e"!e o e(agerare " a$irmm c a"!'i im or!an)a romanului

1
173 "e *de#!e in$ini! mai mare dec5! cea a oe'iei #i a !ea!rului, de e(em lu& Nu e "u$icien!, are-"e, c romanul "e bucur de un re"!igiu mai mare #i c %n!rune#!e "u$ragiile #i ca !ea' a!en)ia unor ci!i!ori mai numero#i #i mai a*i'i, nu e "u$icien! c roduce ca odo ere no!abile #i c "educe %n mod egal !oa!e !inerele !alen!eK el "e "emnalea' e dea"u ra rin ri*ilegii mai gra*e& De la bun %nce u! :#i e(amenul con$irm rima im re"ie<, %n!r-o li!era!ur care %#i cau! orbe#!e !o! "oiul de alibiuri, de "cu'e #i "!ra!ageme, %n!r-o li!era!ur $oar!e u)in "igur de meri!ele "ale #i ga!a " recurg la un !ur de $or), el are "ingurul gen *ic!orio" #i %n'e"!ra! cu *ia), a$la! %n lin e$lore"cen!& Gcolile li!erare "e "ucced cu re e'iciune, unele e ui'5ndu-"e bru"c, al!ele n"c5n-du-"e $r *lag #i relungind rea mul! o e(i"!en) din!o!deauna muribund& Mai mul!, nu e(i"! #!iin) e care " nu o +e$uia"c de ul!imele-i de"co eriri& Ele u!ili'ea' "i1ologia, economia oli!ic #i "ociologia& E(i"! a"!$el romane $reudiene, mar(i"!e, nie!'"c1eene, durQ1eimiene, darXini"!e& Nu e"!e *orba %n!o!deauna de "im la *ulgari'are& Romancierul "e "!rduie#!e realmen!e " $ac i"!orie, "i1ologie, "ociologie #i ma+ori!a!ea #!iin)elor umani"!e %i da!orea' mul!, deoarece e$or!urile "ale au $o"! de"eori rodnice& @e #!ie, a"!$el, c5! de mul! au con!ribui! >ann #i Ulise la cunoa#!erea memoriei, a erce )iei, a *ie)ii a$ec!i*e& Aec!ura

Farpelui cu pene "au a +untelui vrjit o$er o"ibili!a!ea de-a a$la mai mul!e de" re mecani"mele "ociale dec5! numeroa"e "!udii de " eciali!a!e& De $a !, ace"!e cr)i nu "un! c5!u#i de u)in ni#!e documen!e, ci ni#!e o ere de imagina)ie crea!e nu ca " lac "au ca " di"!re'e, ci ca " %n*e)e, en!ru a $ace " "e %n)eleag "au " "e "im!, #i %n!r-un "en" mai general ca " in"!ruia"c con#!iin)a a"u ra nenumra!elor $enomene care %i "ca , $iindc nu "un! la "cara *i'iunii "ale normale, $iind rea mici en!ru ca ea " le de"lu#ea"c #i rea %n!in"e en!ru ca " le cu rind& :A"!$el, oc1iul nu erce e mi#crile rea len!e "au rea ra ide, %nc5! !rebuie ca un a ara! " le %nregi"!re'e la *i!e'a lor ro rie #i " le redea la *i!e'a omenea"c&< %n!r-un cu*5n!, "co ul ace"!or crea)ii nu e"!e e"!e!ic& Uneori, ele re'in! 5n #i un a" ec! de lucrare #!iin)i$ic, ca de e(em lu ,es Jommes de "onne volonte, %n care $iecare 17/ *olum e"!e urma! de un inde( de nume ro rii #i de o !abl de ma!erii& Regre!m ab"en)a lor la 3rou"! #i la T1oma" Mann, #i ace"!e re er!orii ar $i de+a c*a"i-inu!ile %n ul!imul 8roman9 al lui Aeon ,o , ,iaisons du monde, de unde nara)iunea e"!e a roa e com le! elimina!, %n care nu mai e(i"! er"ona+e #i care "e *rea de"crierea anali!ic nedeg1i'a! a unei "ocie!)i de!ermina!e %n!r-un momen! anume al e*olu)iei "ale& Un ca i!ol e( une "!area mora*urilor, un al!ul "!area oli!ic #i "ocial, un al !reilea "!area ar!elor, iar urm!orul *ia)a ro*incial& E*olu)ia e"!e %nc1eia!> e"!e im o"ibil " deo"ebim ,iaisons du monde, 84n!roduc!ion 5 la Re*olu!ion $rancai"e de 193&&&9 de o lucrare i"!oric au!en!ic& El nu e"!e roman dec5! ca urmare a unei demi"ii a i"!oriei care nu ri"c " %n!re rind dec5! "in!e'a unor erioade re*olu!e #i moar!e& Gi %n ace"! ca', romanul ro$i! de !oa!e !imidi!)ile #i de !oa!e "cru ulele en!ru a ocu a noi o'i)ii& Acea"! ambi)ie anoramic e"!e o !endin) general a romanului con!em oran& ,al'ac a $o"! recur"orul ei, a!5! rin in!en)iile "ale, c5! #i ar!icul5ndu-#i !oa!e cr)ile a"!$el %nc5! " $ac din Comedia uman oglinda $or$o!i!oare a unei %n!regi "ocie!)i, %n "ecolul LL, ace"!e !endin)e "-au %nmul)i!> 8ors-te aga, Casa @udden"roc<, omnam"ulii, n cutarea timpului pierdut, ,es Jommes de "onne volonte. Ace"!e " iri!e din!re cele mai di$eri!e de e lume - Gal"Xor!1T, T1& Mann, F& ,roc1, Marcel 3rou"!, Rule" Romain" - urmre"c, cu de"c1ideri *ariabile, "co uri de"eori o u"e #i a+ung la re'ul!a!e iden!ice %n ace"! unc!& Ace"!ea "un! ni#!e ade*ra!e 8"ummae9, %n care e de"cri" "!ruc!ura unor colec!i*i!)i com le(e& Au!orul %ncearc " redea !ran"$ormrile ace"!ora, " le urmrea"c #i " le e( lice e*olu)ia& A ar er"ona+e i"!orice, al cror rol e"!e e(amina!K "un! in!er re!a!e e*enimen!ele deci"i*e %n care ace"!ea au $o"! im lica!e& @un! di"cu!a!e roblemele u"e de ace"!ea> onderea omului #i a *oin)ei "ale, cea a de"!inului, cea a ma"elor anonime #i cea a minori!)ilor con#!ien!e, a lucrurilor iner!e, in"!i!u)ii "au mecani"me, care reci i! ca!a"!ro$ele e(clu"i* rin ac)iunea greu!)ii lor ro rii& %n "$5r#i!, nu e(i"! %n ace"!e enciclo edii nici o 175 roblem la care omul " ia ar!e care " nu $ie aborda!, !ra!a!, "olu)iona!& Ele "un! ni#!e "i1anali'e #i $ilo'o$ii ale i"!oriei& Romanul %n" nu re!inde doar " "!r5ng laolal! %n!r-o o er de lung re" ira)ie " iri!ul unei e oci "au !r"!urile remarcabile ale a ari)iei "au decaden)ei unei ci*ili'a)ii& Da! $iind c "e con"ider ca abil " re'in!e ace"!e *i'iuni e(1au"!i*e ale unei "!ri "au ale unei e*olu)ii care con"!i!uie ambi)ia "u rem a cerce!rii i"!orice #i care %i %ncoronea' e$or!ul, el %n)elege %n mod "imilar " %i $urni'e'e ace"!eia, ca #i "i1ologiei, ma!eria rim, mr!uria de care au ne*oie, documen!ul e care " "e bi'uie la ornire& @crii!orul "e mrgine#!e a!unci " rela!e'e ceea ce a !ri! "au a "im)i! er"onal& El nu une %n "cen al! er"ona+ dec5! e el %n"u#i #i %#i concen!rea' e$or!urile en!ru a nu "e luda #i nici a "e de$orma& Nu-#i anali'ea' dec5! a"iunile, nu-#i o*e"!e#!e dec5! e( erien)ele, nu-#i %m r!#e#!e dec5! amin!irile& Dac e cl!or, %#i o*e"!e#!e cl!oriileK dac e aman!, %#i narea' iubirileK dac e 'iari"!, in*e"!iga)iileK dac e "u rareali"!, *i"ele #i dece )iileK iar dac nu #!ie nici " ac)ione'e, nici " "im!, %#i e( une %n"u#i *idul *ie)ii #i al "u$le!ului "u& 3e dea"u ra, dac e romancier, el $ace la ne*oie o i"!orie a "crierii romanelor "ale, care "un! la r5ndul lor i"!oria *ie)ii lui& 0urio'i!a!ea con"!i!uie momeala rinci al a ace"!ei li!era!uri care merge de la re or!a+ul de mare am loare, de la rela!area i"!oric, de la lucrul *'u!, de la rela!area $a !elor di*er"e, la care "e cere obiec!i*i!a!ea cea mai "e*er, la con$e"iuni, core" onden), memorii, +urnale in!ime %n care "un! a#!e !a!e mai mul! de"crierea reac)iilor er"onale #i, din ce %n ce mai mul!, mr!uri"irea lucrurilor de nemr!uri"i!& %n li!era!ur "e debu!ea' cu

o au!obiogra$ie #i romanele ce urmea' nu "un! dec5! ni#!e aduceri "ucce"i*e la 'i ale ace"!eia& Nu e nici o %ndoial c acea"! a!en)ie e(clu"i* acorda! omului deo"ebi!, criminalului, "$5n!ului, cuceri!orului, %ndrgo"!i!ului "au "a*an!ului, *ine de-a dre !ul din r" 5ndirea romanului& @-a mer" de la o er la au!or, de la $ic)iune la reali!a!e "au la ceea ce era re'en!a! ca a!are& @e are c "-a ob"er*a! c #i %n ace"! ca' na!ura obo"ea mul! mai u)in $urni'5nd dec5! imagina)ia conce 5nd& AoTola, Aacenaire, ,ona ar!e, Tro)Qi ar ca abili "
17.

ro*oace in!ere"ul nu mai u)in dec5! cele mai ilu"!re crea)ii ale geniului #i g5ndul c au e(i"!a! cu ade*ra! d o "!rlucire "u limen!ar a*en!urilor lor& Geniile %n"e#i de*in "ubiec!e de a!en)ie la $el de a!rg!oare ca #i ca odo erele lor& 0i!i!orii "un! a"iona)i de e(i"!en)a lor, care 5n deun'i %i reocu a"e a!5! de u)in, %nc5! nu "e #!ie a roa e nimic de" re cea a lui @1aQe" eare, 0er*an!e" "au 0orneille& Dac acea"! gri+ e"!e !5r'ie, ea e"!e !o!oda! #i li "i! de m"ur #i oa!e c !seurile "un! mul! mai u)in ci!i!e dec5! *ia)a :'globie #i %n)elea !< a lui Mon!aigne, "au 8lorile rului dec5! *ia)a :dureroa"< a lui ,audelaire, Crinul din vale dec5! *ia)a : rodigioa"< a lui Fonore de ,al'ac 1, deoarece ace"!e *ie)i "un! roman)a!e #i iau locul o erelor, %m iedic5nd ci!irea ace"!ora& Ele au dre !ul la un e i!e! di"!inc!i*, en!ru ca a"!$el ama!orul "-#i oa! orien!a o )iunea %n $unc)ie de re$erin)e #i gu"!& 05! de" re o erele re" ec!i*e, care reau 5n mai ieri elemen!ul rinci al, abia dac "un! $olo"i!e dre ! comen!ariu #i ilu"!rare a *ie)ii celui ce le-a "cri"& Ele con"!i!uie ublici!a!e #i documen!, *ec1i minun)ii de*eni!e acce"orii ale cunoa#!erii ne$erici!elor *ie)i care au $o"! dedica!e roducerii lor #i care nu "un! mre)e #i remarcabile dec5! !ocmai $iindc le-au 'mi"li!& E(i"!en)a a!5!or alc1imii ierdu!e, a a!5!or lucrri di$icile ruina!e "au de recia!e meri! ca circum"!an)ele ace"!ei "!ranii #i in"en"ibile re*olu)ii " $ie mai bine e(amina!e& @ e(i"!e oare *reun an!agoni"m nebnui! %n!re roman #i li!ere care " de!ermine ca in!ere"ul "u"ci!a! de rimul " $ac a"!$el %nc5! $rec*en!area celorlal!e " ro*oace !re !a! lic!i"ealJ ?r, a ari)ia !ardi* a romanului %n li!era!ur e"!e un $enomen "ur rin'!or, dar bine "!abili!& 2er"ul reced de+a ro'a, iar %n ro', romanul, care ar $i $o"! a#!e !a! imedia! a are ul!imul&
1

Ace"!e !i!luri #i ad+ec!i*e, $idel re rodu"e, "un! e(!ra"e din colec)ia 8Ae roman de" grande" e(i"!ence"9 de la Edi!ion" 3ion& De al!$el, $iecare edi!ur a*ea = colec)ie analog& Din acea"!a "e mai o! e(!rage *ia)a aventuroas a lui Rimbaud, trndav a lui Ri*arol, cumptat a lui De"car!e", cretineasc a lui Eugenie de Guerin, furtunoas a lui Mirabeau&&& E re$erabil " !recem "ub !cere numele, de"eori re" ec!abile, ale au!orilor ace"!or biogra$ii&

177

L
An!ic1i!a!ea cunoa#!e doar c5!e*a, #i !oa!e din erioada !5r'ie& %n li!era!ura modern "i!ua)ia lui nu e mai recoce, iar originile r" 5ndirii "ale ma"i*e ar a $i din!re cele mai %ndoielnice 1, %n!r-ade*r, e(i"! u)ine #an"e ca romanul "ecolului al LlL-lea " $ie mo#!eni!orul romanului cla"ic& El are mai degrab " %nlocuia"c "au " %n"o)ea"c romanul-$oile!on, c5nd ace"!a "e na#!e din re"a co!idian, care "e na#!e la r5ndul ei din in"!aurarea ci*ili'a)iei urbane #i din carac!erul obliga!oriu al %n*)m5n!ului rimar& Romanul cla"ic, 1rincipesa de Cleves "au +anon ,escaut, con"! %n!r-o o*e"!ire "cur!, redu" la e"en)ial, care "!udia' di$eri!ele momen!e ale unei cri'e "en!imen!ale "au "i1ologice& El con)ine u)ine er"ona+e, nu "e %ncurc nici cu de"crierile inu!ile ale decorului, nici cu cea mai ne%n"emna! ic!ur a mediului& Deo o!ri*, nu e in!ere"a! nici de condi)iile de e(i"!en) ale eroilor, nici de a" ec!ul lor $i'ic : 5n %n!r-a!5! %nc5! nu cunoa#!em, de e(em lu, ce culoare au oc1ii lui Manon<& De'*ol!area "a ur linear, con"!ruc)ia-i "olid duc cu g5ndul la organi'area "!ric! a unui "one! "au a unei !ragedii& Romanul de a*en!uri re'in!, c1iar de la a ari)ia "a :care "-a rodu" de al!$el %n ni#!e medii c5! "e oa!e de neli!erare<, carac!ere o u"e> el in"i"! a"u ra %n$)i#rii #i a $i'ionomiei er"ona+elor, le de"crie minu)io", le a!ribuie o "emni$ica)ie con*en)ional %n ra or! cu *ir!u)ile #i *iciile lor -& Romanul de
1

E(i"! o la!ur romane"c incon!e"!abil %n e o ei ca Iliada #i ;diseea, %n c5n!ecele de ge"! "au %n 8romanele9 %n *er"uri din E*ul Mediu :ciclul bre!on e!c<& Aici %n" nu lum %n con"iderare dec5! lumea modern& 3e dea"u ra, ace"!e o ere nu erau

ci!i!e, ci reci!a!e %n $a)a unui ublic %n!runi! cu rile+ul ceremoniilor, "au %n ca"!ele, "au %n o a"urile din !im ul elerina+elor& %n ma+ori!a!ea !im ului, au!orul lor e"!e anonim "au "-a limi!a! " adune laolal! $ragmen!e a$la!e de+a %n circula)ie, a#a cum a $cu! E& Aonnro! %n "ecolul al LlL-lea cu :alevala. %n general, acea"! li!era!ur relunge#!e mi!uri "!r*ec1i "au legende na)ionale an!ice, $iind %ncrca! de *aloare "acr "au de $a"!uri colec!i*e& A"!$el %nc5! nu oa!e $i com ara! $r recau)ii cu $ic)iunea arbi!rar, er"onal #i ro$an a romancierului modern& Nu e li "i! de ro"! " amin!im c ,al'ac e"!e di"ci olul lui Aa*a!er #i c $i'icul eroilor "i :ca #i numele ace"!ora< e"!e %n acord cu rinci iile $i'iognomoniei& 17N

a*en!uri mul!i lic ace"! gen de er"ona+e #i le une " "!rba! un labirin! de e*enimen!e, com romi)5ndu-le $r !emei %n in!rigi ine(!ricabile #i mereu ren"c5ndeK de"crie *e"!imen!a)ia, a!mo"$era, mul)imile, "ublinia' %n!o!deauna ac)iunea, e care o relan"ea' la ne"$5r#i! #i o $ace " $ie c5! mai agi!a! cu u!in)K nu 'bo*e#!e, con!rar celor de 5n acum, a"u ra anali'ei emo)iilor "au "en!imen!elor eroilor, #i acumulea' lo*i!urile de !ea!ru& %m u#c!urile mi"!erioa"e din noa !e iau locul dramelor "u$le!e#!i& 4m or!an)a a roa e e(clu"i* a eri e)iei, in!ere"ul mani$e"!a! $a) de o*e"!irea de dragul o*e"!irii e( rim o "!are de " iri! a ci!i!orului care re"u une o mare indi$eren) $a) de *alorile e"!e!ice& Nu ne u!em %nc1i ui deloc cum recur"ul la ar! "au urmrirea unei $orme ar u!ea a+u!a la "a!i"$acerea a*idi!)ii de-a a$la 8ce "e *a %n!5m la9, a a#!e !rii $ebrile a de'nodm5n!ului& E "u$icien! o minim i"cu"in) de na!ur !e1nic en!ru a e(erci!a cu rice ere ace"! #an!a+ con!inuu al nerbdrii e care %l e*oc #i re'um $ormula care %n!reru e an(ie!a!ea %n momen!ul $a!idic> 80on!inuarea %n numrul *ii!or9& 0on"!a!m aici re'en)a unui elemen! de curio'i!a!e, nou %n li!era!ur #i care, mai mul! "au mai u)in de"c1i" #i %n grade di$eri!e, im regnea' an"amblul o erelor romane#!i, inde enden! de *aloarea lor& A"!a din ricin c din el "-au n"cu! !oa!e romanele, de la cele de a*en!uri 5n la cele ce re'in! cele mai mul!e meri!e de al! na!ur& ,al'ac imi! romanul negru, iar Do"!oie*"Qi %l imi! e Eugene @ue& 0a odo erele lor "un! ublica!e mai %n!5i %n $oile!on #i in!roduc un con)inu! de cali!a!e %n cadrul " eci$ic lui 3on"on de Terrail, ca !i*5nd rin acelea#i rocedee& Acea"! o o'i)ie meri! " $ie "ublinia!> e de o ar!e !ragicii greci "au @1aQe" eare ori Racine, care reiau neobo"i)i acelea#i "ubiec!e, cuno"cu!e de !o)i #i !ra!a!e de+a de 'eci de ori, ca en!ru a elimina orice elemen! de "ur ri' #i orice in!ere" care ar a*ea ca obiec! anecdo!a, iar e de al!a acel gu"! elemen!ar al o*e"!i!ului care %l %m iedic e Glad"!one " abandone'e Comoara din insul %nain!e de a o $i !ermina! #i care, culmea, o $cea e o admira!oare a lui Renan "-i "crie ace"!uia en!ru a-i mul)umi c-i !rimi"e"e 6iaa lui Isus, e care o ci!i"e a roa e %n %n!regime #i de 179 care abia reu#i"e " "e ru re) de c5!e*a minu!e ca "-i "crie bile!ul re" ec!i* de mul)umire, %n!r-a!5! era de grbi! " "$5r#ea"c de ci!i! *olumul 8ca " *ad cum "e !ermin9& 3oa!e c "e"i'm aici mo!i*ul a!rac)iei cre"c5nde e(erci!a!e a"u ra unui ublic din ce %n ce mai %n!in" de c!re i"!oria #i biogra$ia roman)a!e& Nu e"!e *ero"imil ca dorin)a de in"!ruire " +oace un rol im or!an! %n acea"! admira)ie e(agera!& E"!e *orba mai cur5nd de con!aminarea cu curio'i!a!ea romane"c a unor domenii ce reau c *or rm5ne $eri!e de ea& Nu "-a u!u! %n" re'i"!a i" i!ei de-a debi!a i"!oria %n"#i %n nenumra!e romane& Rbd!oarea cu!are a e(ac!i!)ii e"!e a!unci abandona! %n $a*oarea di" unerii "a*an!e a e*enimen!elor %n "co ul de-a ro*oca #i de-a re"u"ci!a nerbdarea, c1ib'uind e$ec!ele& %n ace"!e condi)ii, ar!a nu mai con"! dec5! %n a conduce ne%nce!a! o*e"!irea " re "i!ua)ii $cu!e en!ru a-l )ine e ci!i!or cu "u$le!ul la gur, en!ru a-i da b!i de inim, en!ru a-i une noduri %n g5!, en!ru a-i !ulbura %n!r-un $el "au al!ul re" ira)ia "au circula)ia& E"!e %n!r-ade*r remarcabil c *ocabularul ce "er*e#!e curen! la de$inirea meri!elor li!era!urii romane#!i, cu*in!ele 8 al i!an!9 "au 8"en'a)ional9 duc %n a"emenea m"ur cu g5ndul la $a !ul c ea urmre#!e " ro*oace reac)ii $i'ice elemen!are, lacrimi, iele de gin "au angoa"e, "au c1iar "en'a)ii ur *i"cerale& @un!em !ran" or!a)i la an!i odul acelui !i de "en'uali!a!e con!em la!i*, di"ci lina! #i c*a"i-ab"!rac! e care o "a!i"$ace #i o de'*ol! lcerea e"!e!ic& Acea"!a "e ba'ea' mai mul! e " ec!acol dec5! e ar!ici are& Ea com ar, m"oar #i recunoa#!e %n cele din urm o norm, o ordine, o in!en)ie& Urmre#!e me!amor$o'ele unei regulari!)i, +ocurile "imilarului #i ale di*er"i!)ii, "e com lace mai ale" %n e$or!ul con"!an! #i di$icil al " iri!ului ce %#i im une domina)ia a"u ra lumii !urbulen!e a emo)iilor bru!e& Din ace"! mo!i*, ar!a nu e"!e de$el conce u! ca li "i! de $orm, "!il #i cod& ? o er nu e(i"! dec5! dac e"!e com u" #i con"!rui!& ?rice $an!e'ie %n ar! re!inde o "in!a(& Nici un en!u'ia"m nu "e oa!e li "i de o legi"la)ie& Ar!a %#i in*en!ea' a"!$el reguli #i %#i $ure#!e ro riile "ale lan)uri& Cc5nd %n" ace"! lucru, ea %#i creea' u!in)a de a ca !a memoria #i "$idea' !im ul ire arabil& Ciecare

1N= con"!r5ngere acce !a! o %n!re#!e, $iecare "er*i!u!e con"im)i! o cle#!e& Ea %#i a"igur dinuirea rin licen)ele e care #i le re$u'& Dar romanul nu are reguli& ?riginea #i na!ura lui %l %m iedic " le aib& De"!inul "u nu e"!e deci lega! de cel al ar!ei& Romanul are al! $unc)ie, al! mre)ie, al!e "er*i!u!i& Fo!r5! lucru, el !rebuie "!udia! i %n a$ara li!era!urii& /. 8uncia romanului

Romanul nu are reguli& To!ul %i e"!e %ngdui!& Nici o ar! oe!ic nu-l men)ionea' #i nici nu %i dic!ea' legi& El cre#!e ca o buruian "lba!ic e un !eren *iran& De aceea, c5nd !oa!e genurile li!erare %#i *d *arie!a!ea re"!r5n" de %n"#i na!ura lor, a"!$el %nc5! nu "e o! modi$ica rea mul! $r a-#i ierde 5n #i %n$)i#area #i numele, na!ura romanului %l inci! dim o!ri* " "e anga+e'e e ci mereu noi, " "e !ran"$orme ne%nce!a!, dila!5ndu-"e "au %ngu"-!5ndu-"e, docil %n !oa!e ri*in)ele $a) de ca riciile "crii!orului& Ace"!a, cu condi)ia " o*e"!ea"c, oa!e *aria la in$ini! modul de a o*e"!i #i %ncerca cele mai "!ranii ar!i$icii& El u'ea' du *oia "a de u"cciune "au a!e!i"m, oa!e $i liric dac dore#!e "au erudi! dac a#a *rea& 4"!oric "au ic!or, drama!urg "au oe!, el re'in! o o er care "e %nrude#!e cu cu!are "au cu!are gen de$ini!, $r a %nce!a " $ie #i " ar roman& 4ndi$eren! la cadru, romanul "e acomodea' cu orice ino*a)ie& El e"!e con)inu! ur #i e(clude a!5! de bine orice reocu are $ormal, %nc5! "e a$irm c un "!il %ngri+i! %i dunea'& %n!r-ade*r, el de!urnea' a!en)ia ci!i!orului de la o*e"!ire #i %l $or)ea' " admire %n loc " $ie in!ere"a!& 3u)in a li "i! - #i oa!e c "-a #i %n!5m la! - ca romancierul " $ie "$!ui! " "crie ro"!, d5ndu-i-"e ca e(em lu mari mae#!ri ai genului care nu-#i rea %ngri+eau limba, ca ,al'ac #i Do"!oie*"Qi, #i reco-mand5ndu-i-"e " nu-i imi!e e al)ii care, recum Clauber!, "e reocu au rea mul! de #ie$uirea $ra'elor& De aceea, nici urm de ro' caden)a! #i armonioa", nici urm de cu!ri, nimic neobi#nui!& %n roman, "en"ul imedia! al cu*in!elor %#i e"!e "u$icien!, iar #!iin)a de a le a"ambla cum !rebuie 1N1 e"!e de la"a!& %n!r-ade*r, ea ri"c " im un re$erin)a en!ru modul %n care "e " une ce*a, #i nu en!ru ceea ce "e " une> ublicul care e"!e reocu a! de a reciere %n loc " "!ea cu "u$le!ul la gur e"!e un ublic ro"! #i care nu "e la" !ulbura! cum !rebuie& 4n ace"! $el, %n o era romane"c e"!e redu" "au "u rima! unul din!re elemen!ele $undamen!ale ale oricrei o ere ar!i"!ice& Romanul "e e(!inde, %nglob5nd %nce!ul cu %nce!ul %n!reaga li!era!ur, a"imil5ndo e !oa!> cu!are agin, di"cur", or!re! "au dialog "u"ci! $r %ndoial emo)ii ro riu-'i" e"!e!ice, dac ar!i"!ul le-a lucra!, dar in!ere"ul romane"c, care ro*ine din an"amblu, rm5ne inde enden! de ace"!e reu#i!e ale de!aliilor "au de ace"!e $ragmen!e ale"e> el o"ed o au!onomie clar delimi!a!& Acea"!a din ricin c el ar!ici la al! ordine de reali!a!e, care oa!e c nu a $o"! "u$icien! de$ini! #i care e"!e con$unda! %n mod rea curen! %n orice ca' cu ordinea ar!i"!ic& Romanul e"!e ade"ea ame"!eca! cu acea"!a, dar "e di"!inge !o!u#i deo o!ri* de ea rin na!ura #i rin $unc)ia lui& %n ace"! "en", !rebuie " a ro iem de roman cinema!ogra$ul e care a*em ab"urdul obicei de a-l com ara cu !ea!rul, m"ur5nd 'adarnic meri!ele lor re" ec!i*e #i di"cu!5nd la ne"$5r#i! dac unul nu e"!e mecani'area celuilal!& De"igur, e"!e *orba de dou ar!e de in!er re!are #i a"i"!m din aceea#i "al #i din acelea#i $o!olii la dou " ecii de " ec!acole& 0u !oa!e ace"!ea, nici *orb ca ace"!e "imili!udini e(!erioare " in$luen)e'e "en"ibil a"u ra con)inu!ului lor& 0a #i romanul, cinema!ogra$ul o"ed !oa!e liber!)ile #i "e $olo"e#!e de eleK #i, !o! ca #i el, "e adre"ea' unui ublic care, %n an"amblu, nu e deloc lacom de emo)ii e"!e!ice #i care, %n cel mai bun ca', nu le gu"! dec5! ca e un "u limen! a!unci c5nd %i "un! o$eri!e> e ne*oie de al!ce*a care " le $ac " $ie %ng1i)i!e& Dar ce a#!ea ! a!unci de la o*e"!irile !i ri!e "au ecrani'a!e de care "e ara! %n!r-a!5! de lacom %nc5! uneori nu "e mai oa!e li "i de ea, recum droga)ii, acea"! mul)ime con"iderabil care nu a" ir la con!em larea nici unei $orme durabile #i ureJ R" un"ul nu "e la" a#!e !a!& Acea"! mul!i!udine com o'i!, de !oa!e *5r"!ele, ro$e"iile #i cla"ele, *rea " aib acce", $ie #i ilu'oriu, la al! *ia) dec5! cea e care o are& Ea *rea " ar!ici e la a"iune #i la a*en!ur& @ocie!a!ea %i cere "-#i c5#!ige e(i"!en)a "au " #i-o ocu e cu ce*a $r " !re'ea"c rea mul! a!en)ia #i $r " de #ea"c limi!ele e care le im un ambi)iei #i lcerii con*enien)ele #i legile& ? re"iune con!inu #i i ocri! %l condamn e indi*id la o e(i"!en) 8!imid, incom le! #i rebel9, la cum li!a #i "!erila in"a!i"$ac)ie *ag ce 1rne#!e dorin)ele #i *i"rile& Acea"!

re"iune %i in!er'ice deo o!ri* e(!a'ul #i di" erarea, $or)5ndu-l $r %nce!are "-#i re rime in"!inc!ele, "-#i re)in elanurile #i "-#i calme'e $uriile& %n acea"! lume rea comod #i ordona! nu o! e(i"!a "a!i"$ac)ii !o!ale& Gi cum u)ini "un! aceia ce g"e"c o"ibili!)ile "au energia de-a e*ada " re a !ri romanul, ma+ori!a!ea %#i la" "u$le!ul ademeni! de o*e"!irile care %l !ran" or! a!5! de le"ne %n uni*er"ul ce le li "e#!e, mul)umindu-"e " ci!ea"c& %n acea"! "i!ua)ie, u)in le a" lor de leni!udinea $ra'ei, de $ideli!a!ea "i1ologiei, de ade*rul "au oe'ia de"crierilor& Ei le o! a recia e de al! ar!e, dar urmre"c cu !o!ul al!ce*aK %n ce ri*e#!e leni!udinea, ei nu o cuno"c dec5! e cea a de"!inului im lacabil #i e(al!an! e care %l %n!5lne"c eroiiK %n ri*in)a $ideli!)ii, ei nu o conce #i nu o admir dec5! e aceea, %n!ru !o!ul elemen!ar, e care carac!erul er"ona+elor o "!rea' o da! ce au $o"! con!ura!eK iar %n ri*in)a oe'iei #i a ade*rului, una "ingur %i "a!i"$ace, #i anume cea e care le-o "ugerea' nai*a #i in*incibila lor dorin) de-a li "e *orbi neo"!eni! de" re un uni*er" mai *iu dec5! al lor, lin de $ur!uni, de nau$ragii #i de reci$e #i %n care nenorocirile, bra*ura #i gloria )in locul mediocri!)ii !enace, de care, o da! cu ardoarea adole"cen)ei, #i-au ierdu! cura+ul de-a "e mai elibera *reoda!& Ei deleg a!unci %n!r-o lume $ic!i* eroii cr)ilor e care le de*orea' #i ai $ilmelor cu care %#i "!ric oc1ii !o! *i'ion5ndu-le& Ei "un! manda!arii "lbiciunii lor %n )inu!ul $or)ei& %n ei, cu ei #i rin ei, " ec!a!orii "u$er, lu ! #i %n*ing, $r a-#i a$ec!a cu nimic !erna lor e(i"!en)& E +u"! a!unci ca ei " le numea"c er"ona+e simpatice, din momen! ce nenorocirile imaginare ale ace"!or $iin)e l"mui!e %i $ac " *er"e lacrimi ade*ra!e #i " "coa! "u" ine reale, din momen! ce "e "im! mai bine $i'ic #i a roa e mai buni moralmen!e a!unci c5nd dublul lor a $cu! o $a ! bun "au "-a 1N-

L
1N3 do*edi! *i!ea' #i genero", de *reme ce "e "im! !run#i de un $el de $ericire a!unci c5nd, du a!5!ea %ncercri, "oar!a %i "ur5de %n "$5r#i! a!le!ului care a %ndura! neca'uri mai nobile #i mai gra*e dec5! mrun!ele lor ne lceri #i rime#!e acum dre ! recom en" $ericirea e care ei #!iu c nu o *or u!ea dob5ndi nicioda!& Romanul %l $ace a"!$el " ar!ici e e $iecare la lo!ul de bucurii #i dureri e care *rea " %l acce !e %n bloc #i de care $uge mereu& El re re'in! ericolele #i mi"!erele, "ur ri'ele #i *i"rile, recen'ea' o"ibili!)ile *ie)ii #i re*ine mereu la re e!i)ia acelora#i miracole> *ic!oria *ir!u)ii a"u ra er$idiei :a !u!uror *ir!u)ilor a"u ra !u!uror er$idiilor<, elanul, 1a'ardul genero" ce d acce" la lu( #i bog)ie, !rium$ul iubirii a"u ra re+udec)ilor #i a %m o!ri*irilor "ordide, c"!oria dac!ilogra$ei cu banc1erul, rin)ul "au a*ia!orul, inocen)a o rima! #i !o!u#i luminoa"& Aici nu e(i"! nimic care " nu aib mre)ie "au "!rlucire, aici cei din urm "un! cei din!5i #i !o)i cei c1ema)i "un! ale#i& A#a cum ar!a e"!e reculegere, con!em la)ie a $ormelor, cu!are a "ingur!)ii, cunoa#!ere a na!urii #i a "u$le!ului, romanul %l cu$und "au %l men)ine e om %n mi+locul mul)imii, %n lin e(i"!en) colec!i*, 'ugr*ind ri*ali!)ile din!re om #i ceilal)i oameni lua)i %n ar!e "au con$lic!ele "ale cu "ocie!a!ea %n"#i& Gi a#a cum mediul rural, i"curile #i orice de#er! "un! domeniile na!urale ale oe'iei, ora#ul cu "uburbiile #i marile "ale maga'ine, cu $or$o!a "a uman #i 8miile "ale de *ie)i lu!i!oare9 ce-i "!5rneau in!ere"ul lui ,audelaire a are ca locul de elec)iune al romanului& Un oem are !o! a!5! de nelalocul "u dac !ra!ea' !eme urbane ca #i un roman care e( rim e$u'iunile "oli!are ale unui "u$le! "au dialogurile lui cu na!ura& 3e de al! ar!e, oe'ia re$er de"crierile> or, ade*ra!ul ci!i!or de romane "are e"!e ele ca " a+ung mai re ede la a*en!ur& El e"!e nerbd!or " "im! "ur lu"ul ace"!a de "en!imen!e #i a"iuni re$ula!e "au abandona!e e care condi)iile "ale de e(i"!en), !imidi!a!ea #i !eama de "u$erin) nu %i %ngduie " le iro"ea"c, din li " de $amiliari!a!e #i %ndr'neal cu *ia)a& %n ace"! $el, omul cel mai in"en"ibil #i mai re'er*a! %n *ia)a real e"!e cel care re"im!e cel mai le"ne angoa"a #i lacrimile %n ca'ul $ic)iunii #i, dim o!ri*, %n ca'ul celui ce d "u$icien! de 1N/ mul! *ie)ii, e(i"! #an"e redu"e ca el " cear romanului lumea de "ub"!i!u)ie e care o reclam, en!ru a-i com en"a %n c1i ideal demi"iile, "en"ibili!a!ea er*er!i! #i ne"a!i"$cu! ce nu con"im!e " "u$ere

#i " lu !e dec5! rin in!ermediul unui erou& E lim ede acum c emo)ia e"en)ial e care o rocur lec!ura romanelor nu a ar)ine ca!egoriei lcerii e"!e!ice de'in!ere"a!e, ci "e ba'ea' e o ar!ici are #i o iden!i$icare& A"!$el, cu c5! un roman e"!e mai *ulgar, cu a!5! mai mul! "e adre"ea' unui ublic numero" #i $ru"!, mai u)in educa! li!erar, domina! de ambi)ii mai "im le #i $rm5n!a! de gri+i mai re"an!e, cu a!5! mai mul! !emele "ale "e a"eamn #i "e com le!ea' reci roc rin di*er"i!a!ea in!rigilor #i in$ini!a *arie!a!e a a*en!urilor& %n ul!im in"!an), a*em im re"ia c reci!im %n!runa ge"!ul in!erminabil #i mono!on al ne$ericirii umili!e, mili!an!e #i !rium$!oare& Nu e(i"! dec5! un "ingur "ubiec! de roman> e(i"!en)a omului %n ce!a!e #i con#!iin)a e care o ca ! el de" re "er*i!u!ile ro*oca!e de carac!erul "ocial al ace"!ei e(i"!en)e& Na!ura #i onderea unui roman de ind a!unci de ra or!urile e care le in"!i!uie %n!re au!or, er"ona+e #i ublic& @au au!orul "e con$e"ea' rin eroii lui, l"5ndu-le ci!i!orilor "arcina de-a "e recunoa#!e %n ace#!ia, "au %i "c1i)ea' a"!$el %nc5! " dea ublicului e(em lul e care *rea ca ace"!a "-l urme'e& 0ci romanul !rie#!e din dubla iden!i$icare a au!orului #i a ci!i!orilor "i cu eroii& El "e de" rinde ne%ndoielnic din mediul colec!i* unde a lua! na#!ere, %n m"ura %n care, ca o er de ar!, a" ir " a$le o $orm& 0a o*e"!ire, dim o!ri*, el %i a ar)ine ro$und #i "e %n!oarce %n el, ca " " unem a#a El e"!e un elemen! ac!i* #i *iu al "ocie!)ii, e( rim5nd-o e de o ar!e, iar e de al!a con!ribuind la !ran"$ormarea ei, indi"olubil, dar %n ro or)ii *ariabile, $iind mr!uri"ire #i a el, re re'en!are #i *oin), !ablou #i drama!urgie, %n!r-un cu*5n!, u!ere ce-#i modi$ic %ncon!inuu ro riile "ale cau'e& A#a cum con#!iin)a !ru ului nu o ca ! dec5! un bolna*, iar un organi"m "n!o" nu "e "im!e !rind, #i con#!iin)a "ocie!)ii nu "e a$irm dec5! %n "!rile de ru #i de in"!abili!a!e colec!i*& Cr %ndoial c e(i"! leg!uri numeroa"e #i di*er"e %n!re roman!i"mul 3rin care indi*idul "e i'olea' de o "ocie!a!e e care o con"ider 1N5 de nelocui! #i o re"i*, doc!rinele re*olu)ionare care in!en)ionea' " o re$orme'e, "ociologia care o ia dre ! obiec! de #!iin) #i %#i a!ribuie "arcina de-a de"co eri legile $unc)ionrii ei #i, %n "$5r#i!, r" 5ndirea romanului care %n"eamn c ea "e d $a) de "ine %n"#i %n!runa %n " ec!acol #i c membrii "i re"im! ne*oia " con!em le %n!r-o oglind com le'en! #i !enden)ioa" imaginea mereu "c1imb!oare a %ncercrilor, a" ira)iilor #i no"!algiilor lor& @imul!anei!a!ea na#!erii "au de'*ol!rii ace"!or $enomene nu oa!e $i $or!ui!& Toa!e e( rim $a !ul c indi*idul a a+un" " "e deo"ebea"c de "ocie!a!ea din care $ace ar!e #i " o ri*ea"c ca e un obiec! e(!erior $a) de care %i e"!e %ngdui! " ia o'i)ie& A"!$el, %nain!e, o era de ar!, $cu! doar en!ru $rumu"e)e #i o"!eri!a!e, "e n#!ea %n!r-o lume care nu o in!ere"a deloc, dar %n care %#i a*ea locul marca! dinain!e #i de care )inea %n c1i %n!ru !o!ul $ire"c %n!r-o a"emenea m"ur, %nc5! %i ado !a obliga!oriu "!ilul di"!inc!i*& @e recunoa#!e a"!$el o %nrudire de " iri! #i de $orm %n!re 2er"aille" #i grdinile "ale, o !ragedie de Racine, o redic de-a lui ,o""ue!, un !ablou de 3ou""in& 0ci o era %nde linea e a!unci un rol %n "ocie!a!e #i $cea ar!e din acea"!a %n!r-un mod a!5! de in!im, %nc5! "crii!orului nu %i !recea rin min!e " o re$lec!e #i nici " re$lec!e'e a"u ra ei& Ar!i"!ul #i ublicul lui erau ab"orbi)i de reocu area cunoa#!erii "u$le!ului omene"c #i crearea $rumu"e)ii %n!r-un cadru bine de!ermina!& De aceea, o era oa!e %n ace"!e condi)ii " $ie numi! ro riu-'i" #i e de lin e"!e!ic, a#a cum %n al!e *remuri u!ea $i numi! ro riu-'i" #i e de lin "ocial, %n!r-a!5! "e "!rduia " e( rime #i " ilu"!re'e rin " lendoarea ei gloria colec!i*i!)ii& @a %n!5m la! %n" c, %n "cur! !im , de"com unerea "ocie!)ii, a ari)ia marilor bul*er"ri #i mai ale" acel "oi de recul e care omul %l dob5nde#!e $a) de gru #i care %i ermi!e " %l +udece, "-l "im! #i " " ere c %l *a modi$ica, de!ermin min)ile cele mai lumina!e " "e ocu e de "oar!a comun #i " *rea " de*in %ndrum!ori, ro$e)i "au medici ai organi"mului "ocial& @ucce"ul romanului "e %n"crie %n acea"! e*olu)ie general> ,al'ac, @!end1al, Eola, Do"!oie*"Qi au cu !o)ii mari ambi)ii %n ri*in)a ar!ei lor& 0eea ce in!en)ionea' ei " redea #i uneori " re$orme'e e"!e "ocie!a!ea %n an"amblul ei& E "u$icien! " 1N.

reci!im re$a)a Comediei umane. 0el u)in, ei creea' #i au con#!iin)a de-a crea noi *alori de"criind noi mora*uri> cele ale marelui ora# #i ale ci*ili'a)iei banului, ale mecanicii #i ale *oin)ei de u!ere& ,ncile #i u'inele, aurul #i mi'eria "e g"e"c %n ora#, #i !o! aici $ilmele, cr)ile cu co er)i colora!e, $oile!oanele din co!idiane l" 5nde"c ilu'ia romane"c rin acelea#i o*e"!iri, alc!ui!e deo o!ri* en!ru acea"! !ri l u!ili'are #i, %n acela#i !im , %n $iecare " !m5n, %n !ran#e egale, roiec!a!e e ecran #i !i ri!e %n $a"cicul "au %n 'iar& Acea"! e o ee "e "i!uea' ea %n"#i %n ora#, lume miraculoa" #i !o!oda! in$ernal, %n care drama rena#!e $r %nce!are din ro ria ei cenu#K iar *ocea o ular din c5n!ec, ace"! $olclor urban a ru! din "uburbii #i r" 5n!ii, declar ca i!alele 8"cum e %ndrgo"!i)ilor c5! #i !5l1arilor9, ca #i cum ar $i *ru! " " un a"!$el c marile aglomerri "un! %n!r-ade*r mediul normal al ace"!or mul!i le #i iden!ice o*e#!i de a*en!uri #i drago"!e, %n care er"ona+e ne$erici!e #i bune iube"c #i lu ! %n ne#!ire, 5n la moar!e1& Acea"!a e"!e $unc)ia e care o %nde line"c %m reun cinema!ogra$ul #i romanul, %nc5! nu mai !rebuie con$unda!e cu ar!a "au li!era!ura& Ele "un! de"!inuirea #i a" ira)ia unei "ocie!)i "u$erinde> de"igur c ane(ea' #i li!era!ura, #i ar!a& De aceea, con!agiunea lor combina! a!inge !oa!e genurile #i "$5r#e#!e rin a %ngloba !oa!e ac!i*i!)ile " iri!ului> !o!ul a+unge %n cele din urm a"!'i la roman #i la $ilm& 4ar 3aul 2alerT, ul!imul "crii!or de "!il *ec1i, mr!uri"e#!e di" era! c nu *a "crie nicioda! romane, da! $iind c lucidi!a!ea "a %l a*er!i'a c nu ele "un! com a!ibile cu o ar! %ndrgo"!i! de rari!a!e #i ro$un'ime #i care cau! " $armece in!eligen)a e( erimen!a! #i "en"ibili!a!ea ra$ina!& Ace"!e ambi)ii "un! anacronice& @un! *e"!igiile unei al!e e oci& E oca romanului de+a nu mai e"!e cea a ar!ei& ?mul nu mai e"!e in!ere"a! de-acum %nain!e dec5! de el %n"u#i #i de $oar!e gra*ele "ale nenorociri "au de indi" o'i)ia "a nede$ini!& 3oa!e c ar !rebui " ne $elici!m de
1

De" re im or!an)a marelui ora# ca loc de elec)iune al a*en!urii, !rebuie " $ac !rimi!ere la ca i!olul 83ari", mT!1e moderne9, & 1N=--=7, din lucrarea meaAeMT$!e et l.Jomme, 3ari", 193N :!rad& rom& Nemira, -===, & 11/-l3=<& 1N7

ace"! lucru, dac nu am a*ea bnuiala c romane"cul %l di"!rage de la reali!a!ea "e*er %n loc "-l %n*e)e " o %n$run!e cu brb)ie& Romane"cul %l %nmoaie, are-"e, %n loc " %l $or!i$ice& ?r, %n ace"!e *remuri e ne*oie de brba)i %n armur, care " $i %n*)a! " !ria"c& Romanul ar $i condamna! ca cea mai "ub!il #i mai ericuloa" o!ra* care %l oa!e adormi e omul modern #i reda $r a rare barbarilor robu#!i care nu arunc "arcina de-a !ri e umerii unor $iin)e imaginare, dac nu am $i %ndemna)i " credem c oar! %n el remediul rului e care %l ro ag #i c e"!e 1r'i! " *indece rnile e care le $ace& %n %nc1eierea unui roman e care !i!lul "u, 0oman, are adec*a! ca "-l $ac " !reac dre ! romanul rin e(celen), 0onrad #i Maddo( Cord "ublinia' $ecundi!a!ea deci"i* en!ru "u$le! a unei "u$erin)e %n care "e cle#!e energia> 8@u$erin)a e"!e "oar!a omului - "u$erin)a, dar nu e#ecul $r remediu "au di" erarea inu!il, care "un! $r i'b*ire -, "u$erin)a, marc a oamenilor u!ernici, care oar! %n c1inul ei " eran)a bucuriei, ca o bi+u!erie $ereca! %n $ier9& Nu e nici o %ndoial c romanul $urni'ea' mul!e a"emenea bi+u!erii "!rluci!oare, a"emenea geme %nca"!ra!e %n me!alul bru!, dar el oa!e " nu %l obi#nuia"c %n!o!deauna e om " "e minune'e %n $a)a *i!rinei %n care "un! e( u"e, ci, dim o!ri*, " %l inci!e " le $urea"c e o nico*al dur& E im or!an! deci " e(aminm dac, du ce a lucra! la di'ol*area "ocie!)ii de" rin'5ndu-l din ea e indi*id, el nu *a %nce e din!r-o da!, m5na! de aceea#i $a!ali!a!e, " %l con*ing " o recon"!ruia"c, mai "olid #i mai com ac! dec5! a $o"! ea *reoda!& R. Clasificrile romanului Trebuie ca mul!i!udinea romanelor " $ie %m r)i! %n c5!e*a ca!egorii& @e are %n" c o a"emenea o era)iune e mai delica! dec5! are ini)ial& E"!e cel u)in ciuda! $a !ul c %n mod obi#nui! #i 5n #i %n manualele de li!era!ur romanele "un! deo"ebi!e rin cadrul %n care e"!e "i!ua! ac)iunea& ?ricine cunoa#!e ace"!e rubrici 1NN obi#nui!e> romane )rne#!i, regionale, ro*inciale, coloniale, e(o!ice "au c1iar i"!orice, dac admi!em aici c i"!oria +oac rolul di"!an)ei #i c ar!iculari!)ile unei e oci ar u!ea $i denumi!e la $el de bine ca #i cele ale unui loc 8culoare local9& Nu am u!ea conce e %n orice ca' un cri!eriu mai e(!erior dec5! acea"! im or!an) deci"i* da! decorului, c1iar dac %n ace"! $el %n)elegem " "ubliniem in!en)ia au!orului de-a de"crie %nain!e de !oa!e un mediu "au o e oc& Dac %ncercm " )inem "eama, %n ace"!e !en!a!i*e de cla"i$icare, de na!ura %n"#i a nara)iunii, re'ul!a!ele unui e$or! a!5! de ludabil a ar de obicei e(!rem de ro"! ada !a!e obiec!ului lor, ro rii " "er*ea"c mai degrab ca rim a ro(imare #i !a!e oa!e de *reun *iciu originar, care *a !rebui de"co eri! #i care le $ace dinain!e 'adarnice&

Marele ublic nu di"!inge bine dec5! romanele de a*en!uri #i romanele de drago"!e& El une de o ar!e colec)ia 8Un "$er! de or de ui!are9 cu !i!lu eloc*en!, rin care %#i o!ole#!e $oamea "en!imen!al cu 1rines i dactilograf, ,ogodnica aviatorului, 8ecioar i ofilit #i cu mul!i lele o*e"!iri %n care o eroin in*ariabil ur #i ne$erici! "!rba!e acela#i cal*ar, #i e de al!a urmre#!e i" r*ile in!erminabile ale er"ona+elor ce !rec rin cele mai e(!raordinare ericole #i re*in la *ia) din nenumra!e mor)i, $r " li "e %ngduie *reoda! " moar de$ini!i*> Rocambole "au Can!oma", NicQ 0ar!er "au ,u$$alo ,ill& E"!e de al!$el %ndoielnic c am u!ea alege liber %n!re 8emeia cu clu la gur #i 6ulturul din ierra) $iecare e"!e rede"!ina! de "e(ul "u " de*ore'e un !i "au al!ul de roman& 0a un brba! " ci!ea"c Rule" MarT "au 3ierre Decourcelle #i o $emeie " re$ere roduc)ia lui 3& @ou*e"!re #i M& Allain ar $i ce*a la $el de ne o!ri*i! #i de #ocan! ca #i un bia! care "-ar +uca cu u#ile "au o $e!i) cu "olda)ii& Ace"!a e"!e un $enomen ab"olu! *iu #i general %n mediile o ulare& Dar acea"! deo"ebire, %n!emeia! %n mora*uri, are "ingura care aco er o reali!a!e& De %nda! ce in!rm %n domeniul ro riu-'i" li!erar, !o!ul "e e"!om ea' #i "e con$und& Romanul de anali' e"!e u" %n o o'i)ie cu cel de in!rig, iar cri!icii recurg la "ub%m r)iri mai $ine> romane reali"!e, oe!ice, $an!a"!ice, "ociale e!c& ?r, nu e(i"! nimeni care " nu-#i dea "eama de incon*enien!ele ace"!or %m r1N9 )iri> genurile e care le de$ine#!e $iecare din!re rubrici nu "un! deloc incom a!ibile, %nclec5ndu-"e mai mul! dec5! +u(!a un5n-du-"e& %n!r-un cu*5n!, ele nu "un! nici "i"!ema!ice #i nici mcar coeren!e& Ciecare lucrare are " a ar)in mai mul!or " ecii, care %nglobea' $iecare la r5ndul ei o ere care, con"idera!e din!r-un al! unc! de *edere, "e do*ede"c c5! "e oa!e de di$eri!e& 05!e*a e(em le "un! dea+un" en!ru a ar!a c5! de ro"! "e o!ri*e"c romanele %n com ar!imen!ele de ace"! $el> Clugrul lui AeXi" "au Centenarul lui ,al'ac "un! deo o!ri* romane de a*en!uri #i romane $an!a"!ice> de ce nu ar e(i"!a a*en!uri $an!a"!iceJ %n al!e cr)i, *edem c $an!a"!icul merge de"!ul de bine cu reali"mul cel mai e(igen!, a#a cum "e %n!5m l %n 1ielea de sagri a aceluia#i ,al'ac& %n o*e"!irile lui Ma$Qa, ele "un! a!5! de "!r5n" a"ocia!e %nc5! e"!e $oar!e greu de "!abili! unde %nce e unul #i unde "$5r#e#!e cellal!& Uniunea lor e"!e mai "ub!il> ele ar " "e genere'e reci roc& %n B&e Burn oft&e cre> %; coard prea ntins' al lui FenrT Rame", miraculo"ul #i "i1ologia "e " ri+in reci roc cu aceea#i u#urin), iar %n ri*in)a alian)ei din!re anali' #i ac)iune e "u$icien! " ne g5ndim la romanele lui Do"!oie*"Qi, %ndeo"ebi la 8raii :aramazov, unde carac!erele #i in!riga, "u$le!ele #i drama oli)i"! ro*oac un in!ere" egal #i de unde nu li "e"c, e dea"u ra, nici digre"iunile me!a$i'ice, nici e i"oadele alegorice, nici in!er*en)ia er"ona+elor "u rana!urale& E re$erabil " nu " unem nimic, e de al! ar!e, de" re cr)ile care re$u' cu de"*5r#ire " in!re %n di"!inc)iile !radi)ionale> de la Candide la 1rocesul, de la Aargantua la +untele vrjit, ele "un! a roa e la $el de numeroa"e ca #i cele ce in!r docile %n r5nd& A"emenea o ere "un! numi!e romane e(clu"i* din li "a unui !i!lu mai bun& Aa $el, au!orii lor nu "un! numi)i rea le"ne romancieri, ci $ilo'o$i, #i ceea ce ne in!ere"ea' " de"co erim "ub nara)iunea care le %n*luie, #i care nu e"!e nara)iune dec5! e(ac! a!5! c5! !rebuie, "un! ideile lui 2ol!aire "au Ma$Qa, ale lui Rabelai" "au T1oma" Mann& 2or $i deo"ebi!e %n con"ecin) romanele rin !e1nica lorJ @e *orbe#!e %n!r-ade*r de romanul e i"!olar, %n *og %ndeo"ebi %n "ecolul al L2444-lea, dar ace"!a e"!e a roa e "ingurul rocedeu, 19= %m reun cu monologul in!erior, de in*en)ie recen!, care d o erei o "!ruc!ur %n!r-ade*r a ar!eK #i acea"!a are %n ambele ca'uri o c1e"!iune de e oc& %n conclu'ie, !oa!e ace"!e cla"i$icri a!5! de u)in me!odice un doar %n *aloare carac!erul cel mai marcan! al unei o*e"!iri "au e cel imedia! *i'ibil #i %l 1r'e"c " de*in e!ic1e!a unei " ecii #i nimic al!ce*a& %n ace"! mod %n!ru !o!ul em iric "e recurge r5nd e r5nd la decor, la con)inu! "au la !e1nic en!ru a in"!i!ui cla"amen!ul& To! a#a de bine am u!ea, %n ul!im in"!an), " %n!rebm :#i de $a ! ace"!ea "un! %n!rebrile e care %n)elegem " le unem %nain!e de !oa!e< dac *olumul e *e"el "au !ri"!, lung "au "cur!, in!ere"an! "au lic!i"i!or& Un cri!eriu nu e"!e mai *alabil dec5! al!ul& Ace"!e +udec)i di$eri!e ec1i*alea' deo o!ri* cu a ne a uca " cla"i$icm $lorile du culoare "au miro"& Un ama!or "e oa!e mul)umi cu a!5!, dar bo!anica are al!e e(igen)e& 3en!ru *aloarea #i onoarea cri!icii li!erare, am dori ca ea " nu "e ara!e a!5! de u#or de "a!i"$cu!& E"!e clar c un de$ec! $undamen!al $ace cla"i$icrile a$la!e %n u' in"u$icien!e, din ricin c ele nu )in "eama de na!ura %n"#i a romanului& Ele ar " ignore c el e"!e rin e"en)a "a unduio" #i di*er", c nici o regul nu gu*ernea' e(!raordinara "a la"!ici!a!e, c nici o limi! nu %i o re#!e ambi)iile care, dim o!ri*, %m linindu-"e, %#i de"co er mo!i*e de-a " ori& 4n ace"!e condi)ii, e"!e la $el de greu " com ar!imen!m ca #i " %ngrdim ace"! re$ugiu e(!en"ibil al anar1iei #i al licen)ei, ace"! !eren de

%ncercare unde orice !en!a!i* e"!e bine*eni!& 3en!ru a "! 5ni o reali!a!e a!5! de alunecoa", nu are nici un ro"! " crem rubrici $i(e, " con"!ruim com ar!imen!e e!an#e, ci, dim o!ri*, a*em ne*oie " ne $olo"im de puncte de vedere, care ne %ngduie " de!erminm di$eri!ele carac!eri"!ici e care le mani$e"! $iecare o er #i mai ale" " e*alum m"ura %n care le %n$)i#ea'& %n ace"! $el, u!em nd+dui la un diagno"!ic a crui com le(i!a!e " garan!e'e reci'ia #i " r" und com le(i!)ii %n"e#i e care o de$ine#!e& Nu !rebuie ca ace"!e unc!e de *edere " "e e(clud, ci " "e a"ocie'e& Trebuie ca !oa!e " oa! $i a lica!e "imul!an $iecrui roman& 1& Trebuie a!unci " lum %n calcul %n rimul r5nd amploarea romanului, adic numrul de er"ona+e care +oac un rol im or191 w*apih!an! %n cadrul ace"!uia #i-i ocu cen!rul& E(i"! romane cu un "ingur er"ona+> %n i'olarea "a *olun!ar, ?berman e"!e mai "ingur dec5! Robin"on e in"ula lui& %n al!ele, au!orul de"crie un mare numr de indi*i'i $r a 'bo*i %n mod deo"ebi! a"u ra nici unuia din ei& Uneori, el ic!ea' o "ocie!a!e, al!eori un mediu, "au o $amilie, "au un cu lu& De la drama unei con#!iin)e "au a unui e$or! "oli!ar #i 5n la mul!i lele ambi)ii #i agi!a)ii ale unui gru de"eori numero", cre#!e "au de"cre#!e suprafaa de interes a unei o ere& De'*ol!area ei e"!e %n "!r5n" de enden) de acea"!a> %n!r-ade*r, a!5!a *reme c5! urmrim un ro!agoni"! "au ni#!e er"ona+e nu rea numeroa"e #i care rm5n %m reun, nara)iunea "e de"$#oar %n!r-un mod linear, dar dac !rebuie condu"e "imul!an mai mul!e in!rigi, "e a+unge la un cu !o!ul al! !i de roman, %n care "un! o*e"!i!e r5nd e r5nd rogre"ele $iecreia, "rind de la una la al!a 5n ce ele "e in!er"ec!ea' #i l"5ndu-le e r5nd %n "u" en" de %nda! ce "e de" ar! din nou& -& 3e l5ng am loarea unei nara)iuni, !rebuie " )inem "eama #i de densitatea "a& Acea"!a m"oar minu)io'i!a!ea nara)iunii #i, ca " " unem a#a, ra or!ul din!re !im ul c5! durea' %n reali!a!e ceea ce e"!e de"cri" #i !im ul nece"ar de"crierii "ale %n cadrul $ic)iunii& E"!e *i'ibil c den"i!a!ea e"!e "c'u! %n!r-un roman de a*en!uri #i c, dim o!ri*, ea cre#!e %n romanul "i1ologic& Au!orul oa!e a!unci " re"u"ci!e'e !o!ali!a!ea "en!imen!elor care %l %n"u$le)e"c e erou& El "e oa!e "!rdui " nu !reac nimic "ub !cere, nici mcar cea mai $ugi!i* im re"ie ori cea mai in"igni$ian! di"!rac)ie& A!unci, el "e a uc " "crie In cutarea timpului pierdut "au Ulise. Trebuie, de al!$el, " $im a!en)i la $a !ul c "crii!orul ri"c "-#i de #ea"c )elul& El nu re roduce doar reali!a!ea, ci %i adaug noi elemen!e, o amena+ea', o relunge#!e, o comen!ea'& El $ace " abunde "!rile de con#!iin) e care le anali'ea'& De ar!e de a-#i e ui'a obiec!ul, in!ro" ec)ia "$5r#e#!e mai degrab rin a-l recrea la ne"$5r#i! dec5! rin a "e de!a#a de el& Romanul de*ine a"!$el mai boga! #i mai circum"!an)ia! dec5! *ia)a& %n!r-un cu*5n!, den"i!a!ea lui e"!e mai ridica!& %n !im ce un au!or "!r5nge %n u)ine agini e*enimen!ele unei mari erioade de !im , e care o ri*e#!e din 'bor #i din care nu "emnalea' dec5! acciden!ele cele 19mai *i'ibile, un al!ul rocedea' in*er", aca ar5nd un momen! delimi!a!, e care %l e(!inde ca #i cum ar $i $cu! din *reo "ub"!an) ela"!ic #i-i de'*luie o mul!i!udine de de!alii in$ime, de care ri!mul normal al e(i"!en)ei, re" ec!i* !im ul omene"c, nu ne ermi!e " lum cuno#!in)& Romanele reduc "au dila! !im ul, modi$ic5ndu-i "cara #i *i!e'a& E(i"! a"!$el romane ra ide, "cur!e #i grbi!e, #i al!ele care, dim o!ri*, %nce!ine"c dura!a> de aici ro*ine o al!a din!re di$eren)ele lor cele mai "emni$ica!i*e& 3& !(tensia romanului nu !rebuie con$unda! cu den"i!a!ea #i nici cu am loarea "a& ?rice roman o"ed o !ri l e(!en"ie& E(!en"ia spaial indic de r!area e(!rem a locurilor e care le *i'i!ea' eroii> ;colul 1mntului n UV de zile "au *reun *oia+ in!er lane!ar "e "i!uea' e*iden! la un olK u!em o !a en!ru cellal! aleg5nd din!re romanele a cror ac)iune "e de"$#oar a roa e numai %n!re cei a!ru ere)i ai unei camere& Aa $el, di"!an)a din!re da!a %nce u!ului #i cea a de'nodm5n!ului de$ine#!e e(!en"ia temporal a romanului& Ea oa!e cu rinde %n!reaga i"!orie a uni*er"ului, ca %n Insula pinguinilor, "au oa!e " "e reduc la c5!e*a ore din *ia)a unui indi*id, ca %n Baifun, unde nu e"!e de"cri" dec5! %m o!ri*irea %nc )5na! a unui om la o $ur!un& @un! "!udia!e di$eri!ele genera)ii ale unei $amilii, ada !area membrilor ei la " iri!ul di*er"elor e oci %n care !rie"c, cu gri+a de a le men)ine !o!u#i o anumi! con!inui!a!e %n maniera de>a reac)iona 3u!em de a"emenea urmri un er"ona+ de-a lungul %n!regii lui e(i"!en)e, "au, combin5nd cu %ndr'neal cele dou ambi)ii, cum a $cu! 2irginia Hool$ %n ;rlando, u!em " relungim *reme de a!ru "ecole in!erminabila !inere)e a unui erou care *ede lumea "c1imb5ndu-"e %n +urul "u $r ca el %n"u#i " "e "c1imbe& 4n "$5r#i!, e(!en"ia social e lega! de *arie!a!ea mediilor umane %n care "e de"$#oar ac)iunea& Acea"!a c5nd "e men)ine %n!r-un cerc %ngu"!, c5nd "e e!rece %n !urile "ociale cele mai di*er"e& Trebuie " ob"er*m c nu e(i"! o

rela)ie %n!re den"i!a!e #i e(!en"ia !em oralK "e oa!e rela!a re ede un in!er*al "cur! de !im "au %nce! o erioad lung& 0on"ecin)ele *i'ea' e(clu"i* lungimea o erei& Cire#!e c a!unci c5nd din!re ace"!e !rei da!e - den"i!a!ea, e(!en"ia !em oral #i lungimea ma!erial - dou "un! cuno"cu!e, 193 cea de-a !reia e"!e au!oma! de!ermina!& %n acela#i $el, am loarea #i e(!en"ia "ocial a unei nara)iuni nu coincid deloc& Un unic er"ona+ oa!e e*olua %n !o! $elul de medii, recum Rean-0ri"!o 1e al lui Romain Rolland #i, in*er", un mare numr de ro!agoni#!i o! rm5ne can!ona)i %n "$era cea mai limi!a!, cea a lui @Xann "au cea a $amiliei Guerman!e"& Ace"!e cri!erii m"oar, ca " " unem a#a, volumul o erei, %n !im ce al!ele in!ere"ea' ra or!urile e care au!orul le "!abile#!e %n!re nara)iunea "a "i lumea e(!erioar& @i aici !rebuie " ne $erim * " con$undm roblemele& E(i"! dou rinci ale> a< reocu area lega! de reali"m a "crii!orului, $iind un lucru acce !a! c el oa!e rela!a %n mod reali"! o o*e"!ire $an!a"!ic #i %n mod miraculo" cea mai ro'aic a*en!urK "' ro or)ia re" ec!i* a eroilor #i a romancierului %n nara)iune, $ie c ace"!a din urm #i-o a"um, $ie ca-i deleag "arcina unuia din!re er"ona+ele "ale "au ro!agoni"!ului %n"u#i& /& %n rimul r5nd in!er*ine deci gradul de atenie fa de real) cel mai ade"ea "crii!orul de"crie obiec!i* eri e)iile e care le rela!ea' #i "e "!rduie#!e " dea nara)iunii "ale ma(imum de e(ac!i!a!e #i de *ero"imili!a!e& El are " aib dre ! model ar!a $o!ogra$ului, dar uneori re!inde " de"crie mai mul! dorin)e, *i"e "au angoa"e, !oa!e de$ormrile e care le "u$er lumea e(!erioar *'u! rin oc1ii unui bolna* "au ai unui 1alucina!, a#a cum "e %n!5m l, de e(em lu, cu $urelia lui Gerard de Ner*al, "au %n Inferno al lui Augu"! @!rindberg, ori %n 0sul lui Aeonid Andree*& El mai oa!e dori " dea im re"ia negurii oe!ice rin care o $ire *i"!oare %#i *ede co ilria :ceea ce a i'bu!i! $oar!e bine Alain Cournier %n Crarea pierdut' "au o cri' "en!imen!al e care a "!rb!u!-o ca %n *i"> dou ca odo ere - #iels ,ine, de Racob"en, #i +istere, de Mnu! Fam"un - do*ede"c %ndea+un" c5! loc ocu %n li!era!ura "candina* acea"! manier de-a roceda& A!en)ia $a) de real marc1ea' ni*elul de con#!iin) a ace"!or $iin)e de $ic)iune, im or!an)a e care o a!ribuie ele lumii e(!erioare #i cea e care o acord uni*er"ului lor in!im, a!en!e " $ie %n$)i#a!e cu nelini#!ile lor !ainice "au ab"orbi!e de cucerirea u!erii "au a a*erii& 3en!ru acea"!a mai e"!e nece"ar #i o anumi!a 19/ com lici!a!e %n!re erou #i nara!or& Ace"!a con!em l uni*er"ul cruia %i d *ia) cu ro riii "i oc1i "au cu cei ai ac!orului e care %l une " "e mi#!e %n cadrul ace"!uiaJ De ace"! $a ! de ind %n ul!im anali' obiec!i*i!a!ea unui roman #i locul e care %l ob)ine realul %n cadrul "u& Di"!inc)ia nu are mare im or!an) dac e"!e u" %n "cen un er"ona+ cu un bun-"im) "olid& Dar dac %n cen!rul o erei e"!e u" un "oi de demen!, nu e li "i! de im or!an) dac !o!ul e"!e re'en!a! ca $iind *'u! rin con#!iin)a "a !ulbure "au dac e(cen!rici!)ile "ale "un! ri*i!e din e(!erior #i de!a#a!& E o mare di"!an) %n!re delir #i ra or!ul clinic care %l comen!ea' #i %l +udec& 5& 3u!em denumi inferioritate a unei o*e"!iri !ocmai modul %n care "un! adu"e la cuno#!in)a ci!i!orului a"iunile care %l %n"u$le)e"c e erou, reac)iile "ale $a) de a*en!urile care i "e %n!5m l #i, %n general, maniera %n care erce e uni*er"ul rin care "e mi#c& Toa!e gradele "un! de conce u!, $ie c au!orul o*e"!e#!e $a !ele "ec ca un roce"-*erbal, $ie c une " $ie rela!a!e de c!re un mar!or "au %i d cu*5n!ul er"ona+ului cel mai im lica! %n a*en!ur, care acord a!unci mai mul! im or!an) "en!imen!elor dec5! condui!ei "ale #i "e com lace %n a "e %n$)i#a mai mul! deliber5nd dec5! e(ecu!5nd& 0el ce rela!ea' $a !e "!rine de el "e in!ere"ea' e"en)ialmen!e de ceea ce a u!u! *edea, iar o*e"!irea "a e"!e %n mod $ire"c e ic& Dar dac un erou %#i amin!e#!e "au "e con$e"ea', el "e a$l %n!r-o o"!ur mai bun en!ru a-#i e( lica "au anali'a ori re!ri emo)iile !recu!e dec5! en!ru a de"crie cum a rea el %n"u#i, en!ru a recon"!i!ui !o! ceea ce "e *edea din el din e(!erior %n acele momen!e cri!ice, lucruri care en!ru el %n"u#i rm5neau in*i'ibile& El "e e( rim %n!r-un mod " on!an liric& Dar, cel u)in, con#!iin)a care "e con$e"ea' e"!e una lini#!i!& Ne u!em %nc1i ui c ar u!ea $i u" " *orbea"c :dac 8" *orbea"c9 nu e rea mul! " u"< o con#!iin) $ebril, creia i-am u!ea %n$)i#a mcar con)inu!ul %n c1iar cli a c5nd e "ub re"iunea a*en!urii "au a de"cum nirii& A!unci e"!e re rodu" ca "ub dic!are $lu(ul agi!a! al g5ndurilor ne!ermina!e, al reac)iilor imedia!e, al amin!irilor ino or!une care "e i*e"c e nea#!e !a!e din memorie, al g5ndurilor a"cun"e ce "e $ormea' cu %nce!ineal #i care "un! %n!reru !e bru"c, ca de ni#!e $ulgere, de ade*ra!e e(clama)ii men!ale& Ace"!a e"!e monologul in!erior ce "e re!inde dublul

195 in!egral, %nregi"!rarea com le! a !o! ceea ce duce domol cu el un creier a$la! %n !oiul *acan)ei "au, !umul!uo", o min!e %nnebuni! de cele mai urgen!e circum"!an)e& @e %n!5lne"c #i combina)ii mai "ub!ile& A"!$el, "e oa!e alc!ui o o*e"!ire urma! de "eria di"con!inu a monologurilor in!erioare e care le de"$#oar %n ri*in)a unei a*en!uri di*er#ii mar!ori "au eroi ai ace"!eia, cu e(ce )ia, !o!u#i, a ac!orului rinci al& @arcina de-a recon"!rui, cu a+u!orul $ragmen!elor di"+unc!e e care i le $urni'ea' $iecare, drama e care nici unul nu i-o o*e"!e#!e e( lici! #i $igura cen!ral care nu a are, dar de" re care %i *orbe"c ne%nce!a! !o*ar#ii ei, e"!e l"a! %n "eama ci!i!orului& Acea"!a e"!e "!ruc!ura romanului 1e patul de moarte al lui Hilliam CaulQner& E"!e *orba %n" aici mai cur5nd de er$orman)e e(ce )ionale dec5! de o me!od u!ili'a! %n mod curen!& .& Ul!imele a" ec!e care mai rm5n de e*oca! "e re$er la leg!urile din!re o er #i indi*idul care a conce u!-o #i nu, de da!a acea"!a, ar!i"!ul care a reali'a!-o& Dac e#!i romancier, nu %n"eamn c nu e#!i om& 4ar dac romancierul nu e"!e %mboldi! dec5! de ambi)ia de-a i'bu!i " %n$ !uia"c o ca odo er, omul "crie ade"ea en!ru a-#i "a!i"$ace al!e ne*oi "au en!ru a a!inge al!e )eluri& %n ace"! "en", !rebuie " e*alum mai %n!5i gradul de identificare a autorului cu eroii si. E(i"! "crii!ori care creea' er"ona+e $r a !ran" une %n "u$le!ul ace"!ora nimic din ro riile lor e( erien)e, "co)5nd a*en!urile #i carac!erele celor crea)i de ei din imagina)ie& Cacul!a!ea lor de-a in*en!a, de-a %n)elege "au de-a ob"er*a le $urni'ea' mai mul! ma!erie rim dec5! memoria "au e( erien)ele e care le-au a*u!& Al)ii nu $ac dec5! " "e con$e"e'e #i "-#i de'*luie biogra$ia& %n romanele lor "ucce"i*e "e %n!5m l c5nd ca un erou a"emn!or " %i %n!ruc1i e'e, c5nd, %n!r-o car!e $or$o!ind de er"ona+e, " nu $ie nici unul care " nu-i re re'in!e "au " nu mani$e"!e *reun a" ec! al ro riei lor $iri& De"igur c un au!or %#i %n"u$le)e#!e %n!o!deauna eroii cu bog)ia lui in!erioar, iar er"ona+ele "ale cele mai obiec!i*e da!orea' %n mod obi#nui! e"en)ialul $irii lor e( erien)ei "ale& 0elebra mr!uri"ire a lui Clauber!, 8Doamna ,o*arT "un! eu9, nu e"!e cu "iguran) e(agera!& Aici e"!e %n" *orba de o cu !o!ul al! com le'en)> au!orul nu "e o"!ene#!e de"eori " imagine'e #i "e o*e"!e#!e a#a cum "e 19. *ede, $r !ran" unere, mul!i lica! #i iden!ic "ub nenumra!e deg1i'ri $eluri!e& 7& 4n "$5r#i!, !rebuie " e(aminm voina de a influena a romancierului, modul %n care %n)elege el ca ublicul " reac)ione'e la o era "a& 2rea el " $ie admira!, "au *rea " le dea ci!i!orilor o lec)ieJ 2rea ca ublicul " "e bucure "au " "e con$orme'e o erei "aleJ El %n"u#i o$er un obiec! de luda! "au un e(em lu de urma!J Unii "e men)in e lan e"!e!ic, al)ii !rdea' in!en)ii morale, iar en!ru ei ar!a nu e"!e dec5! in"!rumen!ul rin care "lu+e"c cau'a e care au %mbr)i#a!-o "au rin care ro ag o e*ang1elie er"onal& Nu %nca e %ndoial c Farpele cu pene redic o religie, iar Condiia uman ro une o e!ic& %n!re cel ce ob"er* im ar)ial #i *rea " di"!re'e #i cel ce e(al! en!ru a %ndruma con#!iin)ele "au a %narma bra)ul cui*a nu e(i"! *reo m"ur comun, #i oa!e c romanul nu cunoa#!e o mai mare o o'i)ie dec5! acea"!a, care %i *ine din $unc)ia ce-i e"!e re*'u! #i %l $ace " o"cile'e de la con!em la)ie la drama!urgie, de la de"criere la ro*ocare& 2a !rebui " re*enim a"u ra ace"!ui dublu de"!in> !ocmai am ar!a! c romanul nu u!ea $i redu" la li!era!ura ur, !ocmai am %ncerca! " $acem in*en!arul di*er"elor "ale ambi)ii, #i %n $inal con"!a!m c el urmre#!e dou )eluri o u"e> *rea "-l in"!ruia"c e om cu ri*ire la el %n"u#i #i a!unci %i amor)e#!e %n$lcrrile, in*i!5ndu-l " "e anali'e'e, co le#indu-l cu re*erii "au "!5rnindu-i in!ere"ul en!ru *reo demon"!ra)ie, "u" end5n-du-#i, %n !oa!e ca'urile, +udeca!a #i deci'ia& Dar el %l %mbolde#!e deo o!ri* la ac)iune, %l inci! " imi!e modelele e care i le %n$)i#ea' #i %i $urni'ea' !o!oda! mo!i*e de-a lu !a #i eroi de la care " reia #!a$e!a& 2a !rebui " ne "!rduim " lmurim acea"! con!radic)ie de" re care g1icim de+a c e"!e e"en)ial& Deocamda!, e "u$icien! c am enumera! rinci alele c1e"!iuni ridica!e im lici! de o erele romane#!i rin "im lul $a ! c e(i"! "ub $orm de nara)iuni "cri"e #i ci!i!e& Ai"!a lor nu e"!e de$ini!i* #i nici com le!& Ea nu con"!i!uie dec5! o rim "c1i) 197 e care *a !rebui %nain!e de !oa!e " o $acem mai coeren! #i e alocuri mai "u l "au #i mai concre!& Dar a#a cum "un!, ace"!e di*er"e cri!erii - am loare, den"i!a!e, e(!en"ie, a!en)ie $a) de real, in!eriori!a!e, iden!i$icare cu eroul #i *oin)a de-a in$luen)a - *or ermi!e oa!e ca $iecare roman " $urni'e'e un "emnalmen! mai u)in arbi!rar dec5! cel ce con"!a!m c %i e"!e o$eri! de obicei 1& %n orice ca', nu oa!e $i 'adarnic $a !ul c ne-am ocu a! mai mul! de cla"i$icarea roblemelor e care le ridic romanele dec5! de romanele %n"e#i, deoarece ace"!e indica)ii nu "un! $cu!e %n reali!a!e en!ru

a le %m r)i, ci en!ru a %n*)a " le c1e"!ionm, %n!r-ade*r, in!eligen)a !rebuie " #!ie cum "-#i g1ide'e e(aminarea $a) de acea"! imen" *ege!a)ie "cri" care o a"al!ea' #i o deru!ea' !o! mai mul! e 'i ce !rece& Ea nu in!ere"ea' numai ar!a, romanul $iind un elemen! ac!i* al e(i"!en)ei con!em orane& El nu o re re'in! %n c1i inocen!, ci e"!e %n$ierb5n!a! de ea #i o $ebrici!ea' la r5ndul lui& El e(!rage "ucurile *eninoa"e din buruienile ei #i elaborea' e ba'a lor o!r*uri cu care in!o(ic "ocie!a!ea, dar %i red !o!oda!, reci'a!e, admirabile #i e(em lare, cele mai bune $or)e #i cele mai nobile din!re ambi)iile "ale& ? a"emenea u!ere meri!a realmen!e " $ie e(amina! "erio", de#i na!ura ei e"!e de-a rm5ne negu*ernabil& Trebuie " "u ra*eg1em cu a!en)ie acea"! oglind mul!i l a uni*er"ului uman> oamenii nu $ac numai " "e re$lec!e'e %n eaK !o)i, de la cel mai $ru"! #i 5n la cel mai ra$ina!, %#i aran+ea' c1i ul #i %#i %n"u#e"c a!i!udinile ri*indu-"e %n a ele ei&

Ele "un! %ndea+un" de reci"e en!ru ca, cu a+u!orul unor o ere celebre con*er!i!e %n re ere, " "e oa! no!a ca %n +oac, de la 1 la 9, modul mai mul! "au mai u)in mani$e"! %n care a ar %n $iecare ca' a ar!e ace"!e carac!eri"!ici de" re care "-a *'u! c de!ermin na!ura o erei #i care ar u!ea $i a!unci e*alua!e %n!r-o ordine $i( #i cuno"cu! dinain!e& Un numr de a ro(ima!i* #a"e ci$re ar $i de-a+un" en!ru a indica a"!$el $i'ionomia ro rie oricrui roman& Ace#!i indici l-ar lmuri e loc e ci!i!orul in$orma! #i, cum nici unul nu m"oar valoarea o erei, nu ar mai !rebui " ne !emem c am u!ea $i ' ci)i de ca riciul *reunui cri!ic> %n!r-ade*r, nu "e une roblema de-a a recia, ci de-a a lica un $el de barem %n!ru !o!ul obiec!i*&

3ARTEA A 44-A R?MANUA 3?A4D4@T

3. 0omanul poliist) evoluie


*espre cum se retrage inteligena din lume ca s se dedice jocurilor sale i despre cum i introduce societatea pro"lemele n acestea.

RARomeniu al licen)ei, romanul nu cunoa#!e limi! #i nici lege& Na!ura "a con"! %n a le !ran"gre"a e !oa!e #i %n a ceda $iecrei i" i!e care %i "olici! $an!e'ia& 3oa!e c nu e"!e %n!5m l!or $a !ul c de'*ol!area cre"c5nd a romanului %n "ecolul al LlL-lea coincide cu re" ingerea rogre"i* a regulilor care de!ermin $orma #i con)inu!ul genurilor li!erare& Tea!rul "e emanci ea', eliber5ndu-"e de con*en)iile cla"ice #i renun)5nd la uni!a!ea de !im #i de loc& 3oe'ia %#i ermi!e mai %n!5i !o! "oiul de in!imi!)i minore, a oi cele mai gra*e liber!)i, %n a#a m"ur %nc5!, $r rim #i ne "!oare $a) de numrul icioarelor me!rice, *er"urile nu "e mai deo"ebe"c %n "cur! !im de ro' dec5! rin di" unerea lor !i ogra$ic& An"amblul li!era!urii are " e*ade'e din cadrele regula!e #i din normele !radi)ionale& De-acum %nain!e, !alen!ul e"!e con"idera! "ingura obliga)ie& Arbi!rariului au!orului nu i "e mai im une nici o re"!ric)ie> ace"!a nu are dec5! "-#i alc!uia"c o era du bunul "u lac& Nu i "e mai cere " "e con$orme'e unor canoane re"!abili!e #i nu mai e"!e +udeca! dec5! du geniul "u& E !reaba lui " aleag noile ac!e de *i!e+ie e care *rea " le %ncerce #i modul de-a le duce cu bine la ca !, dac reu#e#!e " o $ac& %n con!radic)ie cu acea"! !endin) general " re anar1ie, romanul oli)i"! a!rage a!en)ia ca urmare a $a !ului c %#i in*en!ea' mereu reguli ro rii, a"!$el %nc5! degeaba am cu!a %n roduc)ia li!erar *reun al! gen care " a"cul!e de o legi"la)ie de!ermina! #i cruia " %i lac " o $ac mai re"!ric!i*& 0elelal!e, 199 dim o!ri*, de ar!e de-a $i "im)i! ne*oia de a-#i crea una, le-au "u or!a! cu greu e cele care le gu*ernau #i le-au re" in" %n loc " le con"olide'e& Aa rima *edere, romanul oli)i"! ocu deci %n "5nul li!era!urii #i mai ale" %n r5ndul o erelor romane#!i o o'i)ie de o e(!rem originali!a!e& E*olu)ia lui o de'min!e e cea a %n!regii " ecii& Trebuie " ne g5ndim c o di$eren) a!5! de e*iden! nu $ace dec5! " !raduc al!ele, mai a"cun"e, e care e"!e im or!an! " le de"co erim& 05nd "-a %ncerca! di$eren)ierea romanului oli)i"! de romanul de a*en!uri, a $o"! u" %n mod deo"ebi! %n e*iden) un $a ! anume> acela c, du cum a ar!a! $oar!e bine Regi" Me""ac %n remarcabila "a car!e, ,e Wdetective noveiX et l.influence de la pensie scientifi7ueY ambele rela!ea' aceea#i o*e"!e, dar $iecare %n "en" in*er" $a) de cellal!& %n romanul de a*en!uri, naraiunea respect ordinea evenimentelor, merg5nd de la %nce u! " re "$5r#i!, de la rolog " re de'nodm5n!&

De"$#urarea in!rigii re roduce "ucce"iunea $a !elor, ado !5nd cur"ul !im ului& Dim o!ri*, romanul oli)i"! are un $ilm roiec!a! in*er", %n care curgerea !im ului e !ra!a! de-a-ndoa"elea, iar cronologia r"!urna!& 3unc!ul "u de lecare nu e"!e al!ul dec5! unc!ul de "o"ire al romanului de a*en!uri> crima care une ca ! unei drame ce *a $i recon"!i!ui! %n loc " $i $o"! e( u" de la bun %nce u!& %n romanul oli)i"!, %n!r-ade*r, naraiunea respect ordinea descoperirii, ornind de la un e*enimen! care e"!e un de'nodm5n! #i urc5nd din ace"! unc! %na oi " re cau'ele care au reci i!a! !ragedia, iar %n ace"! $el reg"e#!e "ucce"i* di$eri!ele eri e)ii e care romanul de a*en!uri le-ar $i rela!a! %n ordinea %n care "-au rodu"& A"!$el, e"!e $oar!e "im lu " $aci din!r-un roman de a*en!uri un roman oli)i"!, #i in*er"> e de a+un" " le r"!orni& Ace"! carac!er a!5! de " eci$ic "e mani$e"! %n!r-una din rimele ca odo ere ale genului, creia i "-a remarca! !ocmai de"*5r#i!a ar1i!ec!ur 8 iramidal9> *omnul ,eco7, al lui Gaboriau& 4n ar!ea %n!5i, de *reo 'ece agini, e"!e g"i! cada*rul unui necuno"cu! "i declan#a! o anc1e!& 3ar!ea a doua, mul! mai lung,
3ari", 19-9&

200

rela!ea' rogre"ia in*e"!iga)iei #i de'*luie $a !e *ec1i de+a de mai mul)i ani #i en!ru care a"a"inarea necuno"cu!ului e"!e ul!ima re ercu"iune& %n "$5r#i!, ul!ima ar!e, #i mai %n!in", %l duce e ci!i!or cu dou'eci de ani %n urm #i e( lic gene'a %nde r!a! a dramelor care au $o"! rela!a!e& Din acea"! in*er"are a !im ului, din "ub"!i!uirea ordinii e*enimen!elor cu cea a de"co eririlor, decurge "i!ua)ia e(ce )ional a romanului oli)i"! %n li!era!ura romane"c& El nu e"!e nici e de ar!e o rela!are, ci o deduc)ie& El nu o*e"!e#!e o "ui! de %n!5m lri, ci e$or!urile de-a le recon"!i!ui& De la bun %nce u!, "e urmre#!e "a!i"$acerea %nain!e de !oa!e a in!eligen)ei, a"!$el nct in!ere"ul mani$e"!a! $a) de in!rig "cade din ce %n ce mai mul!& Acea"!a de*ine c*a"i-ab"!rac!, "au, %n orice ca', "c1ele!ic& 3e 'i ce !rece, romanul oli)i"! "e %nde r!ea' !o! mai mul! de roman, adic de redarea *ie)ii #i a a"iunilor, en!ru a "e a ro ia de na!ura unei robleme ure, %n care "e alunec %nce! de la enun) la "olu)ie& 0ali!)ile ce i "e re!ind "un! de un carac!er !o! mai ma!ema!ic& Ra)ionamen!ul elimin "en'a)ia& @-a *ru! ca %n %!dip rege " "e *ad %nce u!ul glorio" al romanului oli)i"!& 3e dea"u ra, acea"! %ncercare era "alu!a! ca o ca odo er, ob"er*5ndu-"e c, %n acea"! o er, a"a"inul nu e"!e al!ul dec5! de!ec!i*ul %n"u#i& Dar nu !rebuie ca un anacroni"m no"!im " de*in o gre#eal comun acce !a!& To)i " ec!a!orii lui @o$ocle, $r e(ce )ie, #!iau de mici co ii cine era uciga#ul lui Aaio"& :Edi nu u!ea +uca en!ru nici unul din ei rolul unui oli)i"! a$la! %n cu!area *ino*a!ului mi"!erio", al crui nume e"!e a$la! cu "!u e$ac)ie la "$5r#i!& Nu e(i"! nimic de ordin in!elec!ual %n %!dip, nici un e$ec! de "ur ri', dec5! en!ru :Edi %n"u#i1, #i
1

%n reali!a!e, "ub"!ra!ul in!ere"ului din %!dip e"!e e(ac! in*er"ul celui din romanul oli)i"!& 3ublicul #!ie ceea ce 8de!ec!i*ul9 ignor, #i urmre#!e cum 0Edi %#i cau! ro ria nenorocire& Rule" Aema%!re ZImpressions de t&etre, !& 444, & l-l/< amin!e#!e %n leg!ur cu acea"! ie" re ro#ul e care %l $cea Didero! drama!urgilor care %#i %n!emeia' in!riga e mirarea " ec!a!orului> &3oe!ul, ob"er*a el, %mi reg!e#!e rin omi"iune o cli de "ur ri', %n !im ce rin "inceri!a!e m-ar $i e( u" unei %ndelunga!e nelini#!i9& Acea"!a $iindc !ragedia are ca "co emo)ionarea " ec!a!orului, %n !im ce romanul oli)i"! *rea " demon"!re'e de'*luind& -=1

acea"! !ragedie nu are al! "ubiec! dec5! cel e care %l !ra!ea' neo"!eni! !ea!rul grec> lo*i!urile "oar!ei a"u ra *ir!u)ii, dre !)ii #i ro" eri!)ii, $c5nd din eroi, regi #i mari %n*ing!ori ni#!e criminali #i ne$erici)i milogi #i mai mari& Nici %n o*e"!irile lui 2ol!aire nu u!em cu!a rimele urme ale romanului oli)i"!& Ace"! gen nu "-a n"cu! din +um!a!ea de agin din Cadig, unde "e g"e"c %n!r-ade*r c5!e*a deduc)ii de care nu i-ar $i ru#ine nici lui @1erlocQ Folme"& El ro*ine din noile condi)ii de *ia) de la %nce u!ul "ecolului al LlLlea& 4n"!aur5nd oli)ia oli!ic, Couc1e une %n acela#i !im mi"!erul #i *iclenia %n locul ra idi!)ii #i al $or)ei& %nain!e, uni$orma %l de"emna e re re'en!an!ul ordinii ublice, care "e re e'ea e urmele ru$c!orului #i %ncerca "-l rind& Agen!ul "ecre! %nlocuie#!e urmrirea cu in*e"!iga)ia, *i!e'a cu in!eligen)a, *iolen)a cu di"imularea& Un roman "cri" de ,al'ac, ; afacere tene"roas, marc1ea' co!i!ura %n c1e"!iuneK "e ob"er* bine de"cum nirea e care o r" 5nde#!e %n mora*uri acea"! ino*a)ie diabolic - oli)ia in*i'ibil - #i ar$umul de "!raniu, lumea lin de ne%ncredere #i de ne"iguran) e care o aduce cu "ine& ? inia ublic e"!e indigna!& 05nd, " re a "e comba!e un *al de criminali!a!e, %n Anglia "e ro une 3arlamen!ului, "ub mini"!rul 3eel, ado !area oli)iei "ecre!e, !o)i "!rig c "un! de re$era! o mie de crime dec5! un a"emenea remediu& Dar in!ere"ul e !o! a!5! de mare ca #i groa'a> e a"ionan! ca %n!r-o $ic)iune " *e'i deoda! cum cel e care %l luai dre ! ro$e"or, cer#e!or "au cea"ornicar " "e do*edea"c a $i un oli)i"!& 4magina)ia am li$ic %n'eci! reali!a!ea&

,al'ac )ine " "e %n!5lnea"c cu 2idocP #i %i %m rumu! er"ona+ului "u, 2au!rin, c5!e*a !r"!uri ale ocna#ului a+un" #e$ al oli)iei& Nimic nu e mai "emni$ica!i* %n acea"! ri*in) dec5! modul %n care Aeon Go'lan "e e(!a'ia' %n $a)a cali!)ilor co oilor c5nd, re$eri!or la rela)iile din!re ,al'ac #i 2idocP, *orbe#!e de" re "!ima e care le-o ur!a "crii!orul> 8El admira mai ale", a$irm Go'lan, di*ina)ia celor mai "ub!ile min)i din!re !oa!e, care au $lerul !run'!or al "lba!icului ce le %ngduie " urmrea"c i"!a unui criminal ornind de la induc)ia cea mai $ugi!i*, "au c1iar $r *reo induc)ie& Un gla" le *orbe#!e #i "un! cu rin#i de un !remur ner*o" aidoma
202

1
1idro"co ului u" e o ia!r de dea"u ra unei 5n'e de a a$la!e la o "u! de icioare "ub m5n!, #i e(clam> WAici e crima> " a)i #i-o *e)i g"iI1& 05! de" re +emoriile lui 2idocP, a#a a ocri$e cum "un!, ele cuno"c un "ucce" de librrie $r receden! #i din!re cele mai "im !oma!ice& Din ele "e !rag romanele lui Eugene @ue #i ale lui 3cn"on du Terrail, +isterele 1arisului "au 0ocam"ole, #i deo o!ri* o erele lui Gaboriau #i domnul AecoP, adic rimele romane oli)i"!e bine carac!eri'a!e, cu cea din!5i $igur a de!ec!i*ului ro riu-'i"& 0ronologia e(ac! nu are im or!an), c1e"!iunea de re)inu! e c !o!ul ie"e la i*eal a!unci& 0on!inum " ne a$lm %n" %n lin con$u'ie, %n im uri!a!ea !o!al& 3o*e"!irile "un! "!u$oa"e, line de lu !e #i de $ugi, de eri e)ii #i de lo*i!uri de !ea!ru, de ambu"cade #i de e*adri& Norocul %l a+u! e de!ec!i*, care ierde i"!a, o reg"e#!e, cade ri'onier, a oi "ca & El "e de la"ea', de"c1ide oc1ii #i urec1ile, *orbe#!e !oa!e limbile, %ng1i!e !oa!e o!r*urile, $or)ea' !oa!e %ncuie!orile, "e de'leag de $iecare da! c5nd e lega!, de"ci$rea' me"a+ele ci$ra!e, cunoa#!e "crima :mai !5r'iu, +iu-+i!"u< #i #!ie " arunce la"oul& 0e nu #!ie el "au ce nu e %n "!are " $acJ E"!e c1imi"! #i a!le!, dar mai ale" ac!or> "e grimea'& Acea"!a e"!e marea lui " eciali!a!e& El ia !oa!e c1i urile cu u!in) #i nimeni nu %l recunoa#!e "ub deg1i'rile "ale& 0el mai ade"ea, "ucce"ele nu-i *in din logic, ci din abili!a!ea de-a "e !ra*e"!i #i a ci!i urmele de a#i& Aa %nce u!, de!ec!i*ul e"!e un co oi, un urmri!or de i"!e, urma#ul trapper-Jor lui Cenimore 0oo er, al rastreadores-ilor lui Gu"!a*e ATmard, al ob"er*a!orilor in$ailibili ai durii "au am ei, aclima!i'a)i cu %ndr'neal %n ei"a+ul urban, o$erin-du-li-"e marele ora# dre ! o nou +ungl, mai ericuloa" dec5! u"!ie!)ile din 0anada "au Argen!ina& Ne a$lm deci, %n ace#!i 'ori agi!a)i, $oar!e de ar!e de ama!orul modern lini#!i!, de oli)i"!ul #!iin)i$ic care abia dac ie"e din camera "au biblio!eca "a ca " in" ec!e'e "cena crimei, care rocedea' ra id la in!eroga!oriul "u" ec)ilor, %nregi"!rea' din!r-o ri*ire de!aliile re*ela!oare #i a+unge la "olu)ie $r a $i urmri! e nimeni e aco eri#uri
1

Aeon Go'lan, @alzac c&ez lui, 3ari", 1N.-, & -1=& -=3

"au rin canale, $r a $i "c a! nu o da! ca rin urec1ile acului de lo*i!urile a"a"inilor ce "e "im)eau de+a dema"ca)i& Nero Hol$, eroul lui Re( @!ou!, e"!e rea cor olen! en!ru a "e mi#ca #i )ine rea mul! la comodi!a!ea "a #i la berea e care o "oarbe $r %nce!are, a"!$el %nc5! %#i !rimi!e "ecre!arii "-i *eri$ice i o!e'ele !r5nda*e #i, $r a ie#i din "era unde cul!i* or1idee, re'ol* enigmele care "un! %n mod delibera! %nc5lci!e %n cel mai %nal! grad> el unul nu a arunca! nici o ri*ire la locul crimei #i nici a"u ra cor urilor delic!eK nu a $cu! cuno#!in) cu nici unul din ac!orii dramei& 2ic!oria lui e"!e un ur !rium$ al min)ii& Ace"! e(ce" nu !rebuie " mire& %n!r-ade*r, de"co erirea unui *ino*a! nu u!ea de*eni dec5! un e(erci)iu in!elec!ual ce "e dore#!e riguro" #i e(ac!& Romanul oli)i"! dob5nde#!e a"!$el o "e*eri!a!e mereu cre"c5nd& Rolul 1a'ardului "e diminuea', %n !im ce al logicii cre#!e& De!ec!i*ul a $o"! mai %n!5i cel ce #!ia " ob"er*e, " mearg de la indiciu 5n la criminal, de la e!icul de "!o$ la *e#m5n!, de la *e#m5n! la croi!or #i de la croi!or la clien!, %n acea erioad, cali!a!ea dominan! a eroului e"!e $lerul& El e"!e com ara! de re$erin) cu un c5ine de *5n!oare& 0ur5nd %n", e ob"er*a)ie "e ar!iculea' deduc)ia> 0onan DoTle e cel ce o in!roduce, iar urma#ii "i o er$ec)ionea'& %n!r-ade*r, e$ec!ul arbi!rar al ra)ionamen!elor er"ona+ului "u a $o"! remarca! ne%n!5r'ia!> ele re"u un rea mul!e cuno#!in)e #i o in$ailibili!a!e anormal& Ele nu "un! e$icace dec5! da!ori! bun*oin)ei au!orului, #i doar ar!i$iciul ro*oac uimirea ci!i!orului la "$5r#i!ul lec!urii, acea"!a din ricin c i "-a a"cun" rinci alul>

oli)i"!ul a "!ra! en!ru "ine !oa!e indiciile deci"i*e& De-acum %nain!e, au!orii %#i *or in!er'ice a"emenea $raude& @e *a cere c1iar ca a"a"inul " nu $ie *reun $iguran! in"igni$ian! care abia " $i a ru! %n cur"ul nara)iunii "au *reun necuno"cu! a!o! u!ernic la care "e a+unge %n ul!ima agin urm5nd i"!a unor com lici "ubal!erni& E"!e nece"ar ca uciga#ul " $ie un er"ona+ de rim- lan, ca el " $i $o"! cuno"cu! %nc din rimul ca i!ol #i " $i ar!ici a! la %n!reaga ac)iune $r " $i $o"! bnui!& %n "$5r#i!, "un! recu'a!e !oa!e !i urile de miraculo", de la a"a+ul "ecre! care "!rba!e gro"imea 'idurilor #i 5n la in!er*en)ia *reunui rocedeu
204

#!iin)i$ic necuno"cu!, ca abil " omoare de la di"!an) $r " la"e urme& ?!r*urile e(o!ice, ca #i ra'ele mor)ii, "un! ro"cri"e&& Ace"!e "er*i!u!i *olun!are, 1r'i!e " dea romanului oli)i"! "erio'i!a!ea roblemelor de algebr, au $o"! oa!e ini)ial incon#!ien! acce !a!e, dar ul!erior au $o"! ra id codi$ica!e& Membrii din *etection Clu"-vl engle', care la origine era : are-"e< o "ocie!a!e de %n!ra+u!orare en!ru c1e"!iunile !e1nice ce "e re'in! necon!eni! %n ca'ul unor a"emenea romane, "-au anga+a! %n!r-o bun 'i " re" ec!e ni#!e rinci ii %n!ru !o!ul c1ib'ui!e& De e(em lu, au +ura! " nu in!roduc %n ac)iune *reun c1ine' mi"!erio", " nu acorde de!ec!i*ului lor bene$iciul *reunei coinciden)e $erici!e care "-l a+u!e la momen!ul o!ri*i! %n cerce!rile "ale, " nu in!roduc %n nara)iune acele de!alii $ra an!e, "!ranii "au "emni$ica!i*e care ul!erior rm5n $r e( lica)ie #i care nu "un! bune dec5! "-l ' cea"c e ci!i!or& 3ornind de la ace"!e rinci ii, ei au "cri" un roman %n colaborare, B&efloating $dmirai. %n re$a), Doro!1T A& @aTer a e( u" mo!i*ele care %i inci!a"er la o a"emenea !en!a!i*, "au mai degrab la acea"! %ncercare, e care *oi"er " o %n$run!e %n condi)iile unei e( erien)e ade*ra!e> %n!r-ade*r, $iecare din ei ignora "olu)ia re*'u! de cel ce "cri"e"e ca i!olul receden! #i !rebuia " o dea e a lui %n a endice, o da! cu e( licarea "a!i"$c!oare a di$icul!)ilor mrun!e in!rodu"e rin con!ribu)ia "a& Era o ade*ra! declara)ie de r'boi la adre"a arbi!rariului #i a licen)ei& %n aralel, %n 1935, R&A& ,orge" e(aminea', ornind de la 01e"!er!on, legile romanului oli)i"! #i redac!ea' un cod din care anumi!e ar!icole "un!, de"igur, di"cu!abile, dar care %n an"amblu "emnalea' %n c1i $erici! re"cri )iile e care !ind " #i le im un au!orii reocu a)i de-a $ace o o er logic 1& 0u !oa!e ace"!ea, de"lu#im %nc greu la ce anume r" und ace"!e con*en)ii> c urmre"c " elimine $an!e'ia #i i!ore"cul, nimeni nu "e %ndoie#!e& Dar ambi)ia lor com or! #i o la!ur o'i!i*> ci!i!orul !rebuie u" deo o!ri* cu de!ec!i*ul %n condi)iile de-a de"co eri "olu)ia& %n ace"! "co , !rebuie e de o ar!e
1

8Ao" laberin!o" oliciale" T 01e"!er!on9, ur, nr& 11, -=5

& 9--9/&

" i "e %ncredin)e'e !oa!e elemen!ele enigmei, iar e de al!a " nu i "e $urni'e'e de!alii inu!ile meni!e doar "-l %ncurce, amnun!e $r im or!an) u"e ar!i$icial %n lumin #i "a*an! aureola!e de mi"!er& @e re" ec!a aceea#i reocu are in!er'ic5ndu-"e $olo"irea "u rana!uralului, a miraculo"ului #!iin)i$ic, a ar1i!ec!urilor !ruca!e& @e *rea ca "olu)ia " $ie de+a con)inu! %n da!ele o$eri!e, ca ea " nu ro*in din!ro ar!iculari!a!e e care nimic nu %i ermi!e in!eligen)ei "-o deduc, dar creia imagina)iei %i e"!e $oar!e u#or " o in*en!e'e& Aa $el, %n !ragedia cla"ic, de'nodm5n!ul nu !rebuie " adauge nimic e( unerii> el !rebuie doar " o de'*ol!e& A"!$el, G& Aan"on ob"er* c5! "e oa!e de corec! c da!e $iind carac!erele di$eri!elor er"ona+e ale Cidului #i "i!uarea lor reci roc, alegerea regelui e "u$icien! en!ru a le im ul"iona ac)iunile #i reac)iile, care "e de"$#oar a oi mecanic 1, a"!$el %nc5! en!ru un " ec!a!or cu o lucidi!a!e ideal, ie"a ar $i %n!ru !o!ul re*i'ibil& 4n mod a"emn!or, romanul oli)i"! "e e!rece %n!run uni*er" %nc1i"> de la de"co erirea crimei #i 5n la de"co erirea *ino*a!ului, !o!ul !rebuie " "ur*in $r nici cea mai mic in!er*en)ie e(!erioar #i !o!ul !rebuie " "e lmurea"c rin "ingura *ir!u!e a unui ra)ionamen! bine condu"& Uni!a!ea de loc #i uni!a!ea de !im %#i reca ! *aloarea& Drama "a!i"$ace cu a!5! mai mul! cu c5! "e %n!inde e o dura! mai mic #i e un " a)iu mai redu"& *e la S la 7, de Fug1 Au"!in, unde !o!ul "e e!rece %n !rei ore #i unde de"$#urarea in*e"!iga)iei e"!e urmri! minu! de minu! $r a "e ie#i din *ila unde a $o"! comi" crima #i unde con!inu " $ie "*5r#i!e #i al!ele, con"!i!uie din ace"! unc! de *edere o mr!urie "emni$ica!i* #i de al!$el deloc e(ce )ional& Mai mul!, "e oa!e remarca o !endin) de-a "i!ua drama %n!r-o lume ma!erialmen!e %nc1i", din care nimeni nu oa!e ie#i #i %n care nimeni nu oa!e in!ra> !ren %n mer", *a or a$la! %n largul mrii, ro rie!a!e inacce"ibil "au a+un" a"!$el din ricina *remii ne$a*orabile, a in!er*en)iei uciga#ului "au a 1o!r5rii oli)iei& @e cau! un mediu ideal %n care " nu oa! a rea nimic care " dena!ure'e e(erci!area in!eligen)ei& 0a " $ie *alabil, de"co erirea crimei !rebuie " "e e$ec!ue'e %n
1

Corneille, 3ari", 1N9N,

& 1---l-3&

-=.

acelea#i condi)ii de i'olare ab"olu! ca #i ale unei e( erien)e c1imice& ?rice "c1imb cu e(!eriorul %i ruinea' e$ec!ul& Roule!abille demon"!rea' marcan! c en!ru a a+unge la un re'ul!a! e"!e nece"ar " "e $i u!u! 8%nc1ide cercul9& 05! de" re uni!a!ea de ac)iune, ea ar $i de$ini! %n ri*in)a romanului oli)i"! %n!r-un mod "en"ibil mai "!ric! dec5! o $ceau !eore!icienii "ecolului al L244-lea a!unci c5nd %i cen'urau e 0orneille "au Racine en!ru cea mai mic com lica)ie acce"orie, %ncruci#area a dou in!rigi e"!e greu "u or!a!> ca ni#!e ru$c!ori ce nu #!iu unul de al!ul " ac)ione'e $iecare e con! ro riu "au ca unul " ro$i!e de crimele celuilal! en!ru a %ncerca "-i un %n " inare ro riile lui $rdelegi& Tendin)a " iri!ului de-a uni$ica e"!e a!5! de u!ernic %nc5! ci!i!orul e"!e de'amgi! de $iecare da! c5nd ni#!e cul abili!)i au!onome e( lic "e ara! $a !e e care el #i le imagina de+a lega!e %n!re ele #i, dim o!ri*, el gu"! o lcere "u limen!ar a!unci c5nd %n cur"ul nara)iunii a ar deoda! %n "!r5n" ra or! ni#!e e*enimen!e e care !o!ul $cea " "e re"u un c erau inde enden!e& Trebuie ca nici o er!urbare " nu de*ie'e rogre"ele anc1e!ei, ca nici o roblem ane( " nu %#i ame"!ece da!ele cu cele ale enigmei rinci ale& %n ace"!e condi)ii, *ec1ea $ormul a co oiului ce urmre#!e o i"! e"!e de$ini!i* abandona!& De al!$el, logica a*ea rea u)in inde enden) %n acel con!e(!, "er*ind doar la !recerea de la un indiciu la al!ul, la rogre"ia rin "al!uri con!inue din!r-o g"elni) %n al!a& Trebuia ca ea " $ie con"!an! 1rni! cu noi da!e& Dim o!ri*, ra)ionamen!ul nu "e mai " ri+in de-acum %nain!e e $a !e, ci le deduce& @ !e $olo"e#!i de 8ca !ul cel bun al ra)iunii9, ca " $olo"im o al! e( re"ie a lui Roule!abille, %n"eamn " lie'i ob"er*a)ia e deduc)ie, cci $a !ele "un! mincinoa"e, ele " un ceea ce "-a *ru! ca ele " " un& 4n!eligen)a !rebuie " le %ndre !e& Ace"!a e"!e e$or!ul e"en)ial al lui Ga"!on Aerou(, originali!a!ea magi"!ral care, rin maniera %n care e"!e re'ol*a! contra indica)iilor ma!eriale dublul mi"!er al 8camerei galbene9 #i al 8galeriei ine( licabile9, an!renea' roma-nui oli)i"! %n!r-o re*olu)ie deci"i*& Acum nu mai oa!e $i *orba dec5! de cri!ica #i de con$run!area do*e'ilor, %n nici un ca' de-a re$ace calea urma! de a"a"inul $ugar,
207

conduc5ndu-ne du urmele e care le-a l"a!& E"!e #ocan! ca un de!ec!i* "-l rind %n cele din urm e criminal #i " nu-i cunoa"c iden!i!a!ea dec5! "mulg5ndu-i ma"ca "au barba $al"& El !rebuie " o deduc din da!ele %n"e#i ale enigmei& De aceea, munca lui con"! mai %n!5i %n e"!imarea *alorii ace"!ora> "un! ele %n#el!oare "au "incereJ Dac min!, e"!e oare e$ec!ul 1a'ardului "au al unei %n"cenriJ A oi le "!udia' com a!ibili!a!ea, coordon5nd indiciile, combin5ndu-le, e(amin5ndu-le en!ru a *edea dac concord "au nu& Dac "e e(clud, a!unci e"!e "!abili! o im o"ibili!a!e, e demon"!ra! o inocen)& 4n*er", con*ergen)a lor con$irm o "u" iciune, %n ace"! $el, ne a ro iem de *ino*a!> "un! elimina)i cei care erau ini)ial "u" ec)i #i care erau acu'a)i de rea mul!e e*iden)e& 0u !oa!e ace"!ea, do*e'ile "e acumulea', re"!r5ng c5m ul cerce!rilor, " ulber a aren)ele, $or)ea' admi!erea ne*ero"imilului #i de"emnea' din!r-o da! un criminal nea#!e !a!& %n ace"! "!adiu, romanul oli)i"! are de+a de ar!e de originile "ale> el "e do*ede#!e un +oc al min)ii& Trebuie " dm ui!rii %n*eli#ul "u romane"c #i " ne "!rduim " de$inim mecani"mul in!elec!ual e care %l a"cunde #i acea lcere mai ab"!rac! e care un #ir de "ilogi"me o %ncadrea' bi'ar, cu o con"!an) ce nu "e de'min!e, %n!re cada*rul unei *ic!ime #i are"!area uciga#ului& /. 0omanul poliist) joc

De"!inul in!elec!ual al romanului oli)i"! e"!e $erm a"igura!& Urmririle $r #ir "un! %nlocui!e de rigoarea ra)ionamen!elor& De!ec!i*ul nu "e mai deg1i'ea', ci c1ib'uie#!e& Anc1e!a lui con"! %n di"cu!area o"ibili!)ilor& El %n*inge a!unci c5nd reu#e#!e " $ac " coincid %n ca'ul unui indi*id o oca'ie #i un mobil& 4n*e"!iga)ia %i di"cul e cei ce re'in! un alibi "au care demon"!rea' c nu c5#!ig nimic de e urma mor)ii celui a"a"ina!& Dar mai !rebuie ca alibiul " $ie recuno"cu! ca ina!acabil #i " nu "e de"co ere deoda! c di" ari)ia *ic!imei nu era c1iar a!5! de indi$eren! e c5! "e credea *reunui i ocri!, care a*ea de %nc1eia! cu de$unc!ul o r$uial *ec1e, "au lnuia " "e c"!orea"c cu
208

mo#!eni!oarea lui& De!erminarea criminalului e"!e o munc re"ra! cu iedici, deoarece "e de"co er $r %n!5r'iere c !oa!e er"ona+ele dramei a*eau mo!i*e egale de-a ucide #i o"ibili!)i ec1i*alen!e dea o $ace& A!unci !rebuie " ne l"m clu'i)i de un al! rocedeu de di"criminare& 0ondi)iile crimei

re"u un o anumi! "i1ologie din ar!ea *ino*a!ului& 05nd oli)i"!ul #o*ie %n!re mai mul)i "u" ec)i, el %i "u une unei robe care %i $ace "-#i !rde'e ade*ra!ul carac!er& 31ilo 2ance, din $sasinarea canarului, de @&@& 2an Dine, g"e#!e cer!i!udinea moral care %i li "ea %n cur"ul unei ar!ide de oc1erK %n Cele trei crime din 6eules-les-0oses, de Marcel Marc, a"a"inul "e !rdea' +uc5nd #a1 1& @ une-mi cum +oci ca "-)i " un dac ai uci", cci oamenii +oac %n acela#i $el %n care ucid, cu ruden) "au !emeri!a!e, ri"c5nd mul! "au u)in& Mai e(i"! #i al!e mi+loace $olo"i!e curen! en!ru de"co erirea *ino*a!ului> ace"!a e"!e cel ce min!e& Dar !o)i min!, $iindc !o)i au c5!e ce*a e con#!iin), *reun delic! minor e care $iecare a *ru! ini)ial "l a"cund en!ru a e*i!a $uria "o)ului, dac e *orba de o ne*a"! necredincioa", "au a "! 5nului, dac e *orba de *reun "er*i!or ne%ndem5na!ic& De!ec!i*ul "e ocu de de"co erirea "ur"ei ace"!or di*er"e minciuni, iar cel care a min)i! $r " aib nimic al!ce*a de a"cun" dec5! crima, acela e"!e uciga#ul& Ace"! rogre" "c1i)ea' con"!ruc)ia obi#nui! a nara)iunilor oli)i"!e> un #ir de i o!e'e laborio" e#a$oda!e "un! re" in"e r5nd e r5nd 5n ce o ul!im !eorie "e o!ri*e#!e %n "$5r#i! cu !oa!e $a !ele care "ili"er la abandonarea receden!elor #i la de'*ino*)irea unul c5!e unul a celor e care %i acu'au& Acea"! ar1i!ec!ur e"!e a!5! de con"!an!, %nc5! o o*e"!ire %i $ace o arodie mali)ioa"> %n!r-un club de ama!ori ai romanului oli)i"!, cine*a e"!e o!r*i! cu o bomboan de ciocola!K $iecare din membri %#i de"$#oar anc1e!a ro rie #i "!abile#!e %n!r-un mod ire$u!abil cul abili!a!ea unui "u" ec! de $iecare da! di$eri!& Unul din!re ei o do*ede#!e c1iar e
1

%n!r-un mod analog, M& 0rab!ree, %n $sasinul locuiete la /3, de @!& A& @!eeman, de"co er ade*rul +uc5nd bridge> ceilal)i !rei +uc!ori "e alia' mainal %m o!ri*a lui> dac $ac a"!$el ec1i %n cadrul +ocului, %n"eamn c "un! %mboldi)i de obi#nuin) #i c "un! com lici #i %n *ia)& -=9

a "a ro rie rin cea mai con*ing!oare argumen!a)ie #i, da! $iind c nu-#i amin!ea " $i comi" crima, conc1ide c a lnui!-o #i e(ecu!a!-o %n ni#!e cli e de nea!en)ie& Toa!e demon"!ra)iile con!radic!orii "un! a oi re'uma!e %n!r-un !ablou com ara!i* al mobilurilor #i oca'iilor #i ade*rul reie"e a"!$el de la "ine& 3oli)i"!ul din roman "e "!rduie#!e " r" und la %n!rebrile !radi)ionale e care "e "$or)ea' " le re'ol*e +udec!orul de in"!ruc)ie din reali!a!e> cineJ c5ndJ undeJ cumJ de ceJ Ele "!5rne"c de al!$el un in!ere" inegal> una, #i anume cumM., con"!i!uie de obicei roblema e"en)ial& %n!r-ade*r, e lucru rar ca o crim " $i $o"! comi" %n %m re+urri banale& Ea e"!e obliga!oriu enigma!ic #i are nea ra! o "$idare la adre"a legilor na!urale, a *ero"imili!)ii #i a bunului-"im)& 4ngenio'i!a!ea au!orului "e do*ede#!e %n reg!irea unei a"emenea "i!ua)ii #i %n re'ol*area ei "im l #i !o!oda! "ur rin'!oare, el !rium$5nd %n e(plicarea imposi"ilului. Au!orul re'in! mai %n!5i un e*enimen! ca $iind inadmi"ibil #i a oi %l e( lic elegan!, le"ne, $r a $or)a nimic, cu un minimum de mi+loace& 2aloarea unui roman oli)i"! "e de$ine#!e de"!ul de bine rin carac!erul "candalo" en!ru ra)iune #i e( erien) al unc!ului "u de ornire #i rin maniera mai mul! "au mai u)in com le! "i lau'ibil %n care ace"!ea "un! "a!i"$cu!e la unc!ul de "o"ire& 4n $ond, de"co erirea unui *ino*a! con!ea' mai u)in dec5! reducerea im o"ibilului la o"ibil, a ine( licabilului la e( lica!, a "u rana!uralului la na!ural& Ciecare enigm ridica! oa!e rimi !o! a!5!ea "olu)ii c5!e oa!e imagina)ia " in*en!e'e, dar au!orii "e "!rduie"c " le %nnoia"c #i " le " orea"c rigoareaK ace"!ora le lace " "imule'e di$icul!a!ea, " acumule'e ob"!acole e care %#i ro un " le de #ea"c& 4n ace"! $el "e re*ine %n!o!deauna la roblema incin!ei %nc1i"e> o crim "-a comi" %n!r-un loc unde *ic!ima era "ingur, unde nimeni nu a u!u! in!ra #i de unde nimeni nu a u!u! ie#i& Dac "cena %n!reag a romanului oli)i"! $ormea' de+a o lume %nc1i", camera $a!idic delimi!ea' un com ar!imen! e!an# la u!erea a doua, o ci!adel de dou ori inacce"ibil, ul!ima incin! din inima @$in!ei "$in!elor& ? rim $il!rare %i "e ar de e(!erior e !o)i cei care ar $i u!u! in!er*eni %n de"$#urarea dramei> acea"! a doua %ncercuire are "-i %m ie-1= dice e !o)i " $i lua! ar!e la ea #i " o $ac " ar de neconce u!& @e %n)elege de la "ine c u!ili'area unui a"a+ "ecre! "au a unui a ara! care " ucid rin ere)i e"!e mai mul! ca oric5nd in!er'i"& Gi !o!u#i, acolo 'ace un cada*ru, care "candali'ea' ra)iunea& Acea"!a din ricin c odaia era %nc1i" en!ru un om, dar nu #i en!ru o maimu) :Edgar 3oe, *u"lul asasinat de pe rue +orgue', "au en!ru un #ar e :0onan DoTle, 1anglica pestri', "au en!ru c a!en!a!ul a $o"! comi" %n al! ar!e> *ic!ima "-a %nc1i" dup ce a $o"! lo*i! :G& Aerou(, +isterul camerei gal"ene', "au crima a a*u! loc nainte ca odaia " $i $o"! %nc1i", iar un di" o'i!i* mecanic, de e(em lu un a!e$on cu la! la un mecani"m de cea"ornic, a $cu! " "e cread c er"oana %n cau' !ria du ce odaia $u"e"e %ncuia! :@&@& 2an Dine, $sasinarea canarului'. @au, la $el de bine, camera $u"e"e %nc1i" din e(terior, iar c1eia a $o"! l"a! e o ma" din

mi+locul ei cu a+u!orul unui $ir rin" de un ac de care acea"!a era ag)a! #i care a $o"! "mul" ul!erior !rg5nd de $ir :Edgar Hallace, B&e Clue oft&e #e> 1ine'. Mai oa!e $i *orba, %n "$5r#i!, de $a !ul c indi*idul care de"c1ide camera anun) "!rig5nd c5! oa!e o crim care nu a fost comis, dar e care o comi!e el ne%n!5r'ia! :4"rael EangXill, B&e Ara- 4&ig', "au "u"!rage indiciul care ar lmuri mi"!erul ori la" la i*eal c1eia cu care "e re"u une c "-ar $i %ncuia! *ic!ima& 4a! %n c5!e $eluri "e oa!e da "eama de ceea ce are de neconce u! %n!r-un ca' %n care !o!u#i !oa!e condi)iile ma!eriale "un! delibera! imagina!e en!ru a limi!a o"ibili!)ile de "olu)ionare& Dar en!ru a r" unde la cumM, nu e(i"! "u ralici!are a ingenio'i!)ii care " nu $ie ermi"& Di" unem de re'er*orul ine ui'abil al circum"!an)elor concre!e, de !oa! o ulen)a lumii elemen!elor ce "e re!ea' la ne"$5r#i! unor combina)ii mereu noi& %n ace"! ca', imagina)ia nu e"!e nicioda! %n an> ea nu !rebuie dec5! " aleag ca " mon!e'e e a"cun" un mecani"m, " uimea"c ublicul rin!r-un $al" miracol minu)io" reg!i!, #i "-i de'*luie %n "$5r#i! c ace"! miracol nu "e da!ora dec5! abili!)ii #i in!eligen)ei& Un roman oli)i"! nu "e ci!e#!e din lcerea de-a a"cul!a o o*e"!e, ci din cea de-a a"i"!a la o "cama!orie creia ilu'ioni"!ul %i de'*luie %n "cur! !im "ecre!ul& Au!orul a aran+a! -11 !o!ul din !im , %nain!e de %nce u!ul nara)iunii "ale> acea"!a "e de"c1ide cu o "cen !ruca!K nici mcar nu a"i"!m la e*enimen!ul ro riu-'i"> %i *edem doar re'ul!a!ul deconcer!an!& A oi, $r %n!5r'iere, in!er*ine de!ec!i*ul care de"co er %nce!ul cu %nce!ul o an de orumbel %n bu'unarul magicianului, +ocul de oglin'i i"cu"i! conce u!, $undul dublu al cu$rului, $irul ce lega oul de c !u#eala lriei& A!unci, el %l dema"c e im o"!or, ar!5nd c nimic nu "-a e!recu! acolo unde "-a cre'u!, c a"a"ina!ul nu a $o"! comi" acolo unde "e " u"e"e, #i nici la ora la care "e cre'u"e& El do*ede#!e c a $o"! o %n#el!orie %n ri*in)a !im ului #i a locului #i, du ce a da! r" un"urile ade*ra!e la %n!rebrile cnd #i unde, el e( lic #i ne*ero"imilul cum. 3e ace"! !eren unde !o!ul i "e "u une, romancierul %mbog)e#!e #i in*en!ea' #ire!licurile du bunul "u lac& Dar omul nu e"!e a!5! de docil #i nici $irea lui nu e c1iar a!5! de *ariabil& Trebuie " recunoa#!em c o crim "e e!rece din!r-un $oar!e mic numr de mo!i*eK romanele oli)i"!e ro un min)ii moduri mereu noi, com le(e, originale de-a comi!e o crim, a"!$el %nc5! $ac mereu " rena"c lcerea ace"!eia, dar o %n!unec imedia! rin mono!onia #i "im li!a!ea mobilurilor care au du" la crim& %n acea"! li!era!ur, a"a"ina!ul e"!e %n!o!deauna con"ecin)a unui calcul, iar li"!a in"!inc!elor e "rac& 0i!i!orul e"!e %n "cur! !im #oca! *'5nd c o in*e"!i)ie a!5! de mare a " iri!ului #i ni#!e combina)ii a!5! de rodigioa"e nu "er*e"c dec5! la "a!i"$acerea unor a"iuni elemen!are #i de lorabil de re*i'ibile> nu "e !rece nicioda! de mo!i*ul r'bunrii, al in!ere"ului "au al $ricii, al o$!ei de bani ori al legi!imei a rri, iar adagiile cele mai an!ice, de $elul =Isfecit cui prodest? "au =C&erc&ez lafemme? nu ar deloc "u"ce !ibile " $ie rea mul! er$ec)iona!e& Acea"! !ri"! enurie e"!e a!5! de $ra an!, %nc5! 3ierre 2erT a "cri" un roman oli)i"!, *l. +al"roug& a murit, e(clu"i* cu in!en)ia de-a ino*a %n ace"! domeniu condamna! la re e!i)ie> el con"acr un $el de rolog enumerrii !u!uror mo!i*elor o"ibile #i imaginabile de-a comi!e o crim #i anun) la "$5r#i! c a"a"inul "u nu a uci" din nici unul din mo!i*ele acelea, care merg de la cele mai comune la cele mai in"oli!e& 0u !oa!e ace"!ea, crima, "e " une, a a*u! 8cau'a -1cea mai $irea"c de e lume9& Aa "$5r#i! "e a$l c a $o"! un re$le(, un ac! c*a"i-au!oma! %n "co ul de-a "c a de o angoa", o reac)ie necon!rola!, com arabil cu ne*oia de-a $ace 'gomo! c5nd lini#!ea de*ine in"u or!abil& G"elni)a e"!e di" era!> ea !rdea' conce"iile e(!reme la care "un! con"!r5n#i au!orii ce dore"c " "e aba! de la cile b!!ori!e, ne lcerea e care o re"im! $iindc !rebuie " u!ili'e'e ne%nce!a! acelea#i re"or!uri& Un ge"! " on!an e(clude, %n!r-ade*r, orice ma#ina)ie diabolic& Romanul oli)i"! "e rbu#e#!e, dac e ne*oi! " "e %nal)e e ni#!e da!e a!5! de con!ingen!e& 3e de al! ar!e, nu e"!e indica! " "e rela!e'e o crim oli!ic "au o dram de " iona+> ace"!e $ic)iuni "e o!ri*e"c mai cur5nd romanului de a*en!uri, deoarece inci! rea mul! la de*ierea ac)iunii %n in!rigi de$ini!i* mi"!erioa"e, ine(!ricabile rin na!ur, 1r'i!e " rm5n %n umbr> com lici!)i mul!i le #i "!ranii de$ormea' ne%nce!a! enun)ul rimi!i* al roblemei #i ermi! " i "e $urni'e'e oric5nd o "olu)ie $acil& %n "$5r#i!, e(i"! o i" i! con"iderabil de-a $ace a el la cau'e care ru cercul, de #e"c cadrul nara)iunii "au in!roduc un elemen! ira)ional, a"u ra cruia ra)ionamen!ul logic nu are rin de$ini)ie nici o ri'& A#a "e re'in! crimele care a ar dre ! e$ec!e ul!ime ale unor e*enimen!e ierdu!e %n !recu! "au e al!e meleaguri, #i de" re care de!ec!i*ul "e in$ormea' !elegra$iind bru"c la 2al arai"o "au la 0alcu!!a& A#a "un! a"a"ina!ele comi"e de un orien!al e care "ec!a "a l-a !rimi" %n Euro a en!ru a

ede "i un "a*an! care a *iola! *reun "anc!uar "au a ro$ana! un morm5n!& Ace"!e de*ia)ii, care $ac im o"ibil de"co erirea mobilului, "e %nrude"c ca!egoric cu rocedeul care %i re'er* oli)i"!ului cunoa#!erea unor indicii im or!an!e, a"!$el %nc5! ci!i!orul nu are nici o #an" de-a a$la cine e *ino*a!ul& %n acela#i $el, in!er*en)iei miraculo"ului #!iin)i$ic, care modi$ic o"ibili!)ile ma!eriale, %i core" unde recur"ul la nebunie "au la eroare, care di"!ruge condi)iile %n care "e o! e(erci!a e$icien! re*i'iunea riguroa" #i deduc)ia corec!& E dre ! c demen)a "e re!ea' ma"crii i"cu"in)ei> un uciga#, de da!a acea"!a e(!rem de ra)ional, g"e#!e a*an!a+o" "-#i un crimele e "eama unui maniac& Au!orul ro$i! a"!$el de !oa! $an!e'ia #i !o! "!raniul e care le aduce cu "ine nebunia, dar $r a renun)a ab"olu! deloc -13 %n e( lica)ia $inal la ri*ilegiile ra)iunii& n #e"unul de pe ta"la de a&, al lui 2an Dine, circum"!an)ele a"a"ina!elor re roduc argumen!ele din nurser--rimes) 0ocQ Robin e"!e uci" cu un arc #i o "gea! ca #i mcleandrul din c5n!ec, un omule) moare cu o gaur %n cea$, la $el ca eroul al!ui cu le!, un indi*id a#e'a! e un 'id cade #i moare ca #i Fum !T Dum !T, iar o $emeie *5r"!nic ce locuie#!e %n!r-o man"ard "!r5m! "e " erie la g5ndul c oa!e $i lua! dre ! 8b!r5na ce locuie#!e %n!run "abo!9& Cire#!e c !oa!e ace"!e coinciden)e "un! remedi!a!e& %n B&e C&inese ;range +-ster-, de EllerT \ueen, e"!e e"en)ial " "e ignore c mor!ul e"!e un cleric& ?r, ace"!a e"!e carac!eri'a! rin gulerul lui, u", cum "e cu*ine, e do", cu r"croiala la " a!e #i $r cra*a!, ceea ce in!er'ice " $ie %n!or"& A#adar, en!ru a a"cunde iden!i!a!ea *ic!imei !rebuie %n!oar"e, dim o!ri*, !oa!e celelal!e *e#min!e, iar a"a"inul %n!oarce 5n #i !ablourile #i mobilele din camer en!ru a $ace " "e cread a"!$el c omorul a $o"! o era unui ob"eda! "u$erind de mania de-a une !o!ul in*er"& Mai "un! #i al!e #ire!licuri imaginabile> ca " aba! in*e"!iga)ia, un uciga# de-al Aga!1ei 01ri"!ie %n$@.C. mpotriva lui 1oirot' %#i include crima %n!r-un #ir %n!reg de omoruri ce ar de!ermina!e au!oma!& El ucide mai %n!5i o er"oan al crei nume %nce e cu A, din!r-un "a! ce o$er aceea#i ar!iculari!a!e, a oi re e! crima cu li!era ,, a oi 0 e!c, l"5nd de $iecare da! l5ng cada*ru un mer" al !renurilor engle', cu !i!lul "u, A&,&0&, !i ri! cu li!ere mari e co er!& El rocedea' %n ace"! $el 5n c5nd a+unge la ini)iala *ic!imei "ale, care e"!e !o!oda! ini)iala locali!)ii unde ea locuie#!e, "ingulari!a!e ce %i ddu"e ideea #irului de crime& E"!e "emni$ica!i* c %n ace"!e di$eri!e ca'uri, nebunia nu e"!e nicioda! u!ili'a! en!ru a in!roduce ca riciul "au *reo rela(are a logicii, ci, dim o!ri*, en!ru a con$eri $a !elor a"a"inului un carac!er "i"!ema!ic, o nece"i!a!e ab"olu! im erioa" #i de$ini! e(!erior& Acea"!a e"!e la!ura mecanic a demen)ei care in!er*ine #i con"ecin)a e care o aduce cu "ine nu e"!e o o"ibili!a!e de anar1ie, ci un "ur lu" de rigoare& Mai rm5ne de re'ol*a! ul!ima %n!rebare& @e #!ie cum #i de ce a $o"! comi" omorul& %nc nu "e #!ie de cine anume& Aici a*em -1/

1
de-a $ace cu o roblem !e1nic gra*> en!ru a "u"ci!a di$icul!a!ea, !rebuie ca au!orul "-l di"imule'e e a"a"inK en!ru a-i l"a ci!i!orului o #an" de a-l de"co eri, !rebuie cel u)in " i-l %n$)i#e'e mai %n!5i& Acea"! dubl obliga)ie e"!e la originea unor %nda!oriri con!radic!orii ale romancierului> " $urni'e'e elemen!ele unei "olu)ii e care !rebuie " o $ac di$icil #i "ur rin'!oare& Din nou, romanul oli)i"! "e orien!ea' " re combina)ii care !rebuie " $ie e(!raordinare #i !o!oda! indi" en"abile& De"co erirea *ino*a!ului !rebuie " deconcer!e'e #i " "a!i"$ac %n acela#i !im & 0i!i!orul a $o"! mai %n!5i indu" %n eroare rin ne*ero"imilul "en!imen!al> uciga#ul era negre#i! ruda cea mai a ro ia! "au cel mai bun rie!en al *ic!imei& Dar ublicul a a+un" "-i bnuia"c e ace#!ia %nain!e de !oa!e #i a !rebui! " "e "u ralici!e'e& 4den!i!a!ea a"a"inului nu a #oca! numai normele morale, ci #i e acelea ra)ionale "au o"ibili!)ile ma!eriale> uciga#ul e acum cel ce era de neconce u! " $ie& A"!$el, el a de*eni! una #i aceea#i er"oan cu de!ec!i*ul> c5nd $r a o #!i, ca urmare a unei dedublri a er"onali!)ii : rocurorul Faller" e"!e un doc!or ReQTll magi"!ra!, %n"rcina! cu anc1e!area $rdelegilor domnului FTde<, c5nd #!iind-o, da!ori! unui %m rumu! de "!are ci*il :bandi!ul ,allmeTer din +isterul camerei gal"ene "e d dre ! oli)i"!ul Crederic Aar"an, iar $ana!icul Cran' Feller din +oartea face apel, a lui \& 3a!ricQ,

dre ! de!ec!i*ul Mac Cee<& @e mai %n!5m l ca acela#i er"ona+ " duc dou e(i"!en)e "imul!ane> %n U3R, de Maurice Aeblanc, a*en!urierul Ar"ene Au in e"!e al!erna!i* un rin) ru" "u" ec!a! de oli)ie #i #e$ul ace"!eia& %n "$5r#i!, un oli)i"! ade*ra! oa!e " $i $o"! adu" %n "i!ua)ia de-a comi!e o crim "ub re"iunea unor %m re+urri acciden!ale& Dar nu e de-a+un" ca a"a"inul " "e iden!i$ice cu cel ce %l urmre#!e> %n cur5nd, el "e do*ede#!e a $i *ic!ima %n"#i& Era *orba, %n!r-ade*r, de un indi*id %n"e!a! de r'bunare care "e ddu"e dre ! mor! "au care, a!in" de o boal incurabil, "e omor5"e e$ec!i*, acumul5nd %n ambele ca'uri indicii ca abile " ro*oace condamnarea du#manului "u& @au, la $el de bine, el in!en)iona " %nca"e'e rin!r-un in!ermediar rima de a"igurare e ro ria-i *ia) #i $cu"e " "e cread c a muri!& @au, ca " "ca e de bnuieli, "imula"e un a!en!a! %ndre !a! %m o!ri*a lui %n"u#i %nain!e de a-#i e(ecu!a *ic!ima -15 Ace"!e "ur ri'e %#i ra!ea' la r5ndul lor e$ec!ul> ci!i!orii "e obi#nuie"c re ede " "e me$ie'e deo o!ri* de cada*rele de nerecuno"cu! #i de cei mai "!rluci)i anc1e!a!ori& A!unci, au!orul %ndr'ne#!e lucruri care ar uneori e(ce"i*e& De e(em lu, "e di"cu! dac nu e ilici! ca, %n $sasinarea lui 0oger $cro-d, de Aga!1a 01ri"!ie, *ino*a!ul " "e de"co ere la "$5r#i! ca $iind nara!orul %n"u#i care, %n rela!area minu)ioa" e care o $ace de" re crim #i in*e"!igarea ei, a !recu! "ub !cere doar $a !ul c el era a"a"inul #i care, rin ace"! "ub!er$ugiu, a rma" er"ona+ul a$la! rin e(celen) dea"u ra oricrei bnuieli& 4n $ond, ne g"im aici %n re'en)a unei combina)ii e(!reme, com arabile cu ca'urile-limi! ale geome!riei "au ale algebrei, a cror economie e bul*er"a! c5nd o mrime de*ine nul, in$ini! "au egal cu al!a& Trebuie " e*ocm deo o!ri* roblemele de bridge %n care, en!ru a c5#!iga, !rebuie " !e de"co!oro"e#!i de un a", roblemele de #a1, unde !rebuie " "acri$ici regina, #i %n "$5r#i! !oa!e combina)iile %n care "e urmre#!e uimirea celorlal)i #i %n care obi#nuin)ele "un! de'orien!a!e en!ru ca logica " $ie "a!i"$cu! %n!r-o mai mare m"ur& ?ricum, "e re$er ca uciga#ul " $i ac)iona! "ingurK nu numai c ci!i!orul de!e"! ca doi criminali " rocede'e inde enden! unul de cellal!, dar %i di" lace c1iar ca ni#!e com lici " "e a"ocie'e en!ru a %ngro#a %n c1i ie$!in mi"!erul, "co)5ndu-"e reci roc din cau' rin minciunile lor "au alc!uind %m reun un *ino*a! re"u u" unic, care are " ucid re!u!indeni %n acela#i !im , "au %n *reme ce $iecare din ei %#i rocur un alibi "olid& %ndeo"ebi are +alnic ca au!orul "-#i con"!ruia"c in!riga e e(i"!en)a unor gemeni "au a unor "o"ii& @e re!inde ca un "ingur om, #i $olo"indu-"e e(clu"i* de o"ibili!)i omene#!i, " $i reu#i! " $ac un lucru ce are " de #ea"c ra)iunea #i e care ra)iunea !rebuie !o!u#i " i'bu!ea"c " %l domine& A"!$el, de"!inul in!elec!ual al romanului oli)i"! "e ci!e#!e lim ede, e( rima! $iind de "emne mul!i le> %n re*i"!e, rin!re careurile de cu*in!e %ncruci#a!e #i al!e +ocuri %n care lcerea di$icul!)ii %n*in"e +oac rolul rinci al, o "erie de imagini comen!a!e ro un o enigm oli)i"! a crei "olu)ie "e g"e#!e %n numrul -1. ^ urm!or& 4n*er", $iecare *olum al *reunei colec)ii de 8de!ec!i*e no*el"9 com or! un a endice unde $igurea' robleme de #a1 #i uneori robleme ur ma!ema!ice& A"!a %n"eamn c &aceia#i ama!ori %#i a$l lcerea calculnd, indi$eren! c e *orba de !renuri ce "e %ncruci#ea', de ba'ine care "e um lu #i "e gole"c, de ie"e mu!a!e e !abla de #a1 "au de oricare al! e(erci)iu %n care min!ea "e bucur " a+ung la un re'ul!a! de$ini! urm5nd reguli $i(e& Ace"!e con"!a!ri ane(e ar $i o "lab do*ad %n " ri+inul celor a$irma!e mai "u" dac, a#a cum am *'u!, %n!reaga i"!orie a genului nu ar roclama acea"! !endin)& 3en!ru de!erminarea orei #i a locului crimei, "au a rocedeului, mobilului #i iden!i!)ii a"a"inului, acelea#i reguli ar din ce %n ce mai incon#!ien! urma!e "au e( lici! $ormula!e> "e ararea de re"!ul lumii a unui anumi! mediu uman, %m iedicarea oricrui a or! "au e*a'iuni, in!erdic)ia de-a e( lica ce*a rin in!er*en)ia *reunui necuno"cu! #i u!ernic deu( e( mac&ina, #i, %n "$5r#i!, $urni'area !u!uror da!elor care au con!ribui! la crearea "candalului #i a cror cunoa#!ere e"!e nece"ar en!ru a-l u!ea curma& ? da! ce ace"!e condi)ii "un! %nde lini!e, nu mai e(i"! nimic care " di"!ing e"en)ialmen!e un roman oli)i"! de o roblem ma!ema!ic& Ul!ima di$eren) di" are c5nd au!orul "e ar %n rela!area "a enun)ul #i "olu)ia, %l a*er!i'ea' la un momen! da! e ci!i!or c "e a$l %n o"e"ia !u!uror elemen!elor indi" en"abile, c #!ie ab"olu! !o! ce #!ie #i de!ec!i*ul #i c %l oa!e de"co eri e a"a"in dac *a c1ib'ui bine #i "u$icien! Acea"! mod a 8"$idrii ci!i!orului9 "e generali'ea'> rin!re al)ii, a $o"! ado !a! de Fug1 Au"!in,

EllerT \ueen, Ma!1leen @ roul, @!ani"la"-Andre @!eeman& Nimic al!ce*a nu ar u!ea do*edi mai bine c5! de mul! a de*eni! romanul oli)i"! un e(erci)iu al " iri!ului& E(i"! %n" ce*a #i mai "emni$ica!i*> da! $iind c "e ob"er* c %n cur"ul nara)iunii e"!e u#or " !reci e"!e un amnun! re*ela!or "au "-l %nbu#i, "au, dim o!ri*, " "co)i %n e*iden) o ciud)enie $r im or!an), " aba)i rin di*er"e ar!i$icii a!en)ia de la ade*ra!ul *ino*a! #i mai ale" " o %ndre )i a"u ra unui inocen! %n$)i#a! cu bun-#!iin) ca er$id #i mi"!erio", "e a+unge " "e renun)e la $orma roman)a! #i c1iar la %n$)i#area ma!erial a unui *olum& @e con"ider c un au!or, c1iar dac -17 re" ec! !oa!e regulile %n con)inu!ul cr)ii "ale, ar u!ea " con-!ra*in ace"!ora e ne"im)i!e, dar e$icien!, rin maniera "a de-a re'en!a $a !ele& Au!orul "e mul)ume#!e a!unci " re'in!e un ma!erial bru!> ci!i!orul de"c1ide un do"ar, a"emn!or cu cel al unui ca' %n cur" de in*e"!igare, lin cu ra oar!ele oli)iei, de o'i)iile mar!orilor, $o!ogra$iile am ren!elor digi!ale, bile!e de !ren, $ire de r, c1ibri!uri, buc)i de "!o$ %n"5ngera!e g"i!e la locul crimei #i care con"!i!uie cor urile delic!e& Ciecare !rebuie " "!udie'e ace"! an"amblu de robe #i " deduc a"!$el iden!i!a!ea criminalului> numele ace"!uia "e a$l %n!r-un lic e care ama!orul %l oa!e de"c1ide oric5nd %n di" erare de cau' #i care con)ine "olu)ia ce i "e ro u"e"e " o de"co ere& A#a "e re'in! +urder off+iami, de Deni" H1ea!leT #i R&G& AinQ"1& ** * %n ace"! "!adiu e(!rem, romanul oli)i"! %nce!ea' cu !o!ul "-#i mai meri!e numele& A+un" la ca !ul e*olu)iei "ale, el %#i ara! ade*ra!a na!ur> nu e"!e o o*e"!ire, ci un +oc, nu e"!e o nara)iune, ci o roblem& De aceea, %n momen!ul c5nd romanul "e eliberea' de !oa!e regulile, el nu-#i g"e#!e nici una de"!ul de "e*er #i %#i in*en!ea' al!ele, mereu mai %ngu"!e& 4n!ere"ul, *aloarea #i %n"#i originali!a!ea "a " ore"c o da! cu limi!rile e care le acce ! #i cu re"!ric)iile e care #i le im une& Nu numai c ocu un loc a ar!e %n li!era!ura romane"c, dar "e #i %nde r!ea' de ea, %nce 5nd cu momen!ul c5nd "-a n"cu! %n cadrul ace"!eia rin!r-o ciuda! r"!urnare de er" ec!i*& Aa limi!, nu mai are nimic comun cu ea> nu de"crie #i nici nu anali'ea'& Nu ia din e(i"!en) dec5! un cadru, nu *ede %n "i1ologie dec5! o me!od de cerce!are "au un unc! de " ri+in en!ru in*e"!iga)ie, nu e in!ere"a! de a"iuni #i de emo)ii dec5! %n m"ura %n care e ne*oie de o $or) en!ru a une %n mi#care mecani"mul e care l-a con"!rui!& El e"!e e(clu"i* ab"!rac)ie #i demon"!ra)ie& Nu cau! " im re"ione'e, " emo)ione'e "au " e(al!e, " mgulea"c "u$le!ul rin re re'en!area $rm5n!rilor, a "u$erin1

Fu!c1in"on and 0o, Aondra :$r da!<& -1N

)elor #i a a" ira)iilor "ale& E"!e rece #i "!eril, cu de"*5r#ire cerebral& Nu "!5rne#!e nici un "en!imen! #i nu %ndeamn la *i"are, ci urmre#!e doar " nu la"e nimic ne!ermina! "au nelmuri!& ?rice era di" ara! "au mi"!erio" rm5ne %n $inal coeren! #i clar& Romanul arunc de-a *alma elemen!ele unui puzzle :acea"! com ara)ie con"acra! re*ine ne%nce!a! e bu'ele de!ec!i*ilor< #i le a"amblea' a#a cum !rebuie, alc!uind din ace"!e $ragmen!e incom re1en"ibile #i ar)iale o $igur com le! #i "im l& El !inde " elimine orice urm de *ia), orice a" ec! uman, iar *iciul "u originar de nede'rdcina! e"!e cel de-a nu "e u!ea li "i cu !o!ul de ace"!ea #i de-a $i obliga! " un %n "cen oameni %n came #i oa"e, "en"ibili #i a"iona)i, #i nu ni#!e au!oma!e, ci$re "au ie"e de #a1, a cror condui! "au al cror carac!er, ab"olu! calculabile, nu ar "!ra acea"! !ar de-a rm5ne, orice "-ar %n!5m la, c5! de c5! im re*i'ibile #i ca ricioa"e& Acea"! liber!a!e carac!eri"!ic ac)iunilor unei crea!uri *ii, de care au!orul nu-#i oa!e li "i %n!ru !o!ul er"ona+ele, in!roduce o in!olerabil mar+ de ne"iguran) %n ra)ionamen!ele de!ec!i*ului celui mai ma!ema!ician& Elemen!ul uman e"!e nece"ar #i rm5ne ireduc!ibil& Degeaba "e "!rduie"c au!orii "-l dome"!icea"c #i "-l un %n ecua)ie ro*oc5nd ace"!e e( erien)e, ace"!e robe din care "e laud c ob)in 8cer!i!udini "i1ologice9& Romanul #i romanul oli)i"! "un! deci !o!al di*ergen!e> unul e "!r5n" lega! de na!ura uman, iar cellal! e "!5n+eni! de ea #i nu o "u or! dec5! %n "il, mani$e"!5nd in!en)ia de-a o aboli& 0u !oa!e ace"!ea, %n reali!a!e, el "!rea' mul! din ace"! a" ec! e care %l alung #i ro$i! #i mai mul! de el& %n!r-ade*r, en!ru c rm5ne roman, romanul oli)i"!, a#a in!elec!ual cum "e *rea, a!rage a!5)ia ci!i!ori ce rm5n indi$eren)i la $armecele mai "e*ere ale geome!riei, %n ciuda a !o! #i a !oa!e, %i e"!e indi" en"abil " *orbea"c de" re moar!e, crim #i *iolen)& Trebuie " un %n "cen un erou #i " o*e"!ea"c o dram& Ca !ul c un gen de ambi)ie a!5! de "!ric! ab"!rac! !rebuie " ro*oace in!ere"ul rin "educ)ii de un ordin a!5! de neru#ina! emo)ional e"!e o ambigui!a!e cu !o!ul a ar!e& %n ace"! $el, "un!em "ili)i " de"c1idem o nou anc1e!> %n niomen!ul c5nd e(aminarea a demon"!ra!

5n la ca ! c romanul oli)i"! nu !rebuie #i nici nu *rea " $ac ar!e din li!era!ura romane"c, ne dm "eama c nu "e oa!e de" rinde cu !o!ul de ea& -19 Du ce am con"!a!a! rin ce anume are el in*er"ul romanului, !rebuie " cerce!m %n ce "en" re re'in!, dim o!ri*, romanul cel mai nai* #i cel mai elemen!ar romane"c din!re !oa!e& R. 0omanul poliist) dram Dac romanul oli)i"! ar re re'en!a un ur e(erci)iu al min)ii, con)inu!ul lui nu ar mai con!a& Ar $i dea+un" ca %n!re da!e #i "olu)ie " e(i"!e un ra or! nece"ar& ?rice !em ar $i bine*eni!& Elucidarea oricrui mi"!er ar lcea la $el de mul! cu condi)ia ca regulile +ocului " $ie re" ec!a!e& Dac nu ar $i *orba dec5! de de'legarea unei enigme, ci!i!orul "-ar %n!reba doar dac e( lica)ia e"!e ingenioa" "au banal, riguroa" "au arbi!rar, inu!il com lica! "au de o "ur rin'!oare economie& 3u)in i-ar "a c ar da e"!e elemen!e a#nice "au "5ngeroa"e& Aucrurile nu "!au %n" deloc a#a& E lim ede c ama!orul nu mani$e"! a"iune en!ru rogre"ele unei cerce!ri "!ric! de'in!ere"a!e& %n !im ce "im la re$lec)ie e %n!o!deauna "a!i"$cu! cu demon!area mecani"mului unui miracol #i nu are deloc ne*oie ca ace"!a " con"!e %n!r-o crim de ne%n)ele", "e are c romanul oli)i"! nu ar $i a!5! de o ular dac nu ar %nce e obliga!oriu cu un cada*ru& A"!$el, ace"!e o*e"!iri, cu o "!ruc!ur a!5! de remedi!a!, cu o organi'are a!5! de $i(, "un! realmen!e ni#!e romane& Ele %l $ac e ci!i!or " al i!e, %i ca !i*ea' a!en)ia #i %l $ac " a#!e !e de'nodm5n!ul& Ae ci!im %mboldi)i de curio'i!a!e #i nerbd!ori " 8a$lm con!inuarea9& E *orba %n!r-ade*r de a a$la r" un"ul la o %n!rebare, dar !rebuie ca acea"!a " un %n +oc o *ia) uman& 3rin de$ini)ie, in!riga !rebuie " $ac nece"ar in!er*en)ia oli)iei, ceea ce %n"eamn c are nea ra! la ba' un delic!& ?r, "e are c ublicul nu acce ! cu lcere ca in!ere"ul " %i $ie ca !a! de un 1o), un e"croc "au un incendia!or& El cere un uciga#, un *ino*a! care a uci" #i care ri"c edea "a ca i!al& Dac nu e(i"! moar!e de om la %nce u! #i dac la "$5r#i! criminalul nu e a#!e !a! de clu, o demon"!ra)ie condu" de"*5r#i! nu *a %m iedica dece )ia min)ii celei mai ab"!rac!e& 0i!i!orul "e *a ener*a con"!a!5nd c #i-a ierdu! *remea cu nimicuri& El are ne*oie de o dram *eri!abil, de un duel necru)!or %n!re ad*er"ari di" u#i #i "ili)i "
220

1
recurg la mi+loace e(!reme& 0ombina)iile indi$eren!e ale logicii !rebuie " $ie aco eri!e de umbra mor)ii& Dar acea"! lu ! din!re *ino*a! #i de!ec!i* re re'in! ea e(ac! lu !a din!re ,ine #i RuJ @e are c in!en"i!a!ea ei e mai im or!an! dec5! "emni$ica)ia-i moral& E greu " *edem %n romanul oli)i"! un $el de e o ee gigan!ic ce rela!ea' nenumra!ele e i"oade di$eri!e ale di" u!ei din!re dou rinci ii e!ice& Cr %ndoial, 01e"!er!on "alu! %n el Iliada modern e care ,audelaire o recuno"cu"e de+a %n Comedia uman a lui ,al'ac& El %l de"crie e de!ec!i*ul ce %l urmre#!e e uciga# rin labirin!ul marelui ora# ca e un erou mai cura+o" dec5! A1ile #i mai $ecund %n *iclenii dec5! Uli"e& Ciecare nara)iune ar $igura %n ace"! ca' de!aliul unei imen"e $re"ce %n care "ocie!a!ea con!em oran ar $i ilu"!ra! %n culori *ii #i care ar o$eri rile+ul de-a a"i"!a la eri e)iile mereu noi ale r'boiului necon!eni! al crui !ea!ru e"!e #i e care %l duc crima #i legea& Nimic nu e mai e*iden! dec5! $a !ul c romanul oli)i"! "-a " eciali'a! %n de"crierea ace"!ui con$lic! ine ui'abil& Trebuie " recunoa#!em %n" c el urmre#!e " %ncurce lucrurile& Nici uciga#ii "i nu "un! ni#!e bandi)i ade*ra)i, nici anc1e!a!orii ni#!e ade*ra)i oli)i#!i> #i unii, #i ceilal)i au ace"! "!a!u! din %n!5m lare, oca'ional, "ub re"iunea %m re+urrilor "au din li " de al!ce*a, nu c ar $i de me"erie& 3oa!e c cel mul! la %nce u!urile romanului oli)i"! *edem ni#!e bandi)i de r5nd lu !5nd cu oli)i#!i de carier& 4n "cur! !im %n" di*i'iunea "!ric! "e e"!om ea'& Re re'en!an!ul ordinii e %nlocui! cu de!ec!i*ul ama!or, care %l ridiculi'ea' #i %l ia %n r5", iar !5l1arului de drumul mare %i "uccede ru$c!orul elegan! moralmen!e #i *e"!imen!ar, dac nu c1iar un +u"!i)iar, anima! de in!en)ii ire ro#abile, dar rea u)in reocu a! de legali!a!e %n rac!ic& A#a "un! de e(em lu er"ona+ele

Ar"ene Au in, 8gen!lemenul " rg!or9, Ra$le", 8" rg!or en!ru o cau' bun9, @imon Tem lar, 8@$5n!ul9& A"emnarea nu oa!e $i $or!ui!& A*em de-a $ace %n mod regula! cu a*en!urieri "educ!ori #i genero#i, care le iau a rarea celor "labi #i o rima)i, #i care %n ma+ori!a!ea ca'urilor nu $ac dec5! " com en"e'e ne u!in)a legii& Ei "e com or! ca ni#!e au!en!ici ca*aleri r!ci!ori, ce*a mai "ociabili, cei dre !, dec5! cei de mod *ec1e& Nu *ar" "5nge, --1 $rec*en!ea' "ocie!a!ea, lac $emeilor #i "un! lini de $armec #i " iri!uali& Dar ca un acela#i er"ona+ " cumule'e rolul de-a ac)iona #i e cel de-a de"co eri, de-a %ncurca #i de-a de"curca deo o!ri*, ar %n"emna ca regulile genului " $ie rea mul! bul*er"a!e& 01iar dac au!orul %l o une unor bandi)i, ca " %i dema#!e, #i !o!oda! %l une %n re'en)a unui mi"!er e care !rebuie "-l de'lege cu er" icaci!a!ea lui, ace"! erou nu e"!e o!ri*i! en!ru a-#i a"uma cum !rebuie $unc)ia de oli)i"!& El nu di" une de o liber!a!e de " iri! "u$icien!, mai ale" c nu ar reu#i " "e do*edea"c de"!ul de de!a#a! de e*enimen!e, $iindc e"!e "ili! " "e reocu e rea mul! " "ca e el %n"u#i de oli)ie #i "-#i un la cale lo*i!urile& De aici #i alunecarea $a!al " re romanul de a*en!uri, care %nde r!ea' ace"! !i de nara)iune de romanul oli)i"! ro riu-'i", $c5ndu-l " re*in la o*e"!irile cu deg1i'ri #i urmriri, unde nu mai e"!e *orba de ra)ionamen!e& Din ace"! mo!i*, "e %n!5m l $rec*en! ca ec1i*ocul " "e accen!ue'e %n ri*in)a de!ec!i*ului& De al!$el, nici criminalul nu rede*ine un ro$e"ioni"! al crimei, el ne$iind dec5! un om a+un" %n!r-o "i!ua)ie $r ie#ire #i care une din!r-o da! o in!eligen) e(!raordinar %n "lu+ba unor )eluri %n!uneca!e& Nu mai a!rage %n" "im a!ia #i nu mai ocu cen!rul o erei& El la" rolul de *ede! oli)i"!ului, a crui $i'ionomie "e modi$ic a!unci %n!r-un "en" bine de!ermina!& Aa %nce u!, a"i"!m la i" r*ile unor $unc)ionari "alaria)i "au ale unor agen)i de @iguran)K 0oren!in al lui ,al'ac #i AecoP al lui Gaboriau nu "un! al!ce*a dec5! ni#!e 8!urn!ori9& Coar!e re ede %n" a are de!ec!i*ul ar!icular, deo o!ri* mai i"cu"i!, mai inde enden! #i mai "im a!ic& 0ci, orice "-ar " une, au(iliarii in!eligen)i, dar ocul)i, ai oli)iei o$iciale ar " e(erci!e o me"erie nu rea recomandabil, dac nu c1iar ca!egoric in$aman! #i "un! con"idera)i un "oi de " ioni& 35n #i "u eriorii lor nu ar "-i u!ili'e'e dec5! %n "il& %n $ond, ei %i di" re)uie"c #i %i ri*e"c ca e ni#!e e(ecu!ori de !reburi +o"nice& 05! de" re ace#!ia, ei "u or! cu mul! cura+, de"igur, ace"! o robriu nemeri!a!& Ei "im! nedre !a!ea di" re)ului e care %l ro$erea' la adre"a lor cei care %i $olo"e"c #i cei crora le ro!e+ea' er"oana #i bunurile& 0u !oa!e ace"!ea, %#i dau "eama c a ar)in unei lumi dubioa"e #i nu "-ar a*en!ura %n "aloanele ari"!ocra!ice, %n)eleg5nd c 8oamenii cin"!i)i9 nu "un! rea %nc5n!a)i de com ania lor&
222

%n mod diame!ral o u", de!ec!i*ul ama!or nu e"!e mai u)in monden dec5! gen!lemanul-" rg!or& El are un nume mre), recum Aord 3e!er, eroul lui Doro!1T @aTer", $rec*en!ea' e( o'i)iile de ic!ur, "lile de concer!, cluburile cele mai %nc1i"e, recum 31ilo 2ance al lui 2an Dine& 4den!i$icarea unui criminal nu e"!e en!ru el dec5! un mod lcu! de a-#i e!rece !im ul& Dac bine*oie#!e " "e ocu e de un ca', o $ace en!ru a a+u!a oli)ia de"cum ni! "au en!ru a "coa!e din neca' un rie!en e care !o!ul %l acu'& %n orice "i!ua)ie, el "!rea' di"!an)a #i mani$e"! gu"!uri ra$ina!e& E"!e *ir!uo' "au erudi!, c5n! la *ioar, "!udia' oglin'ile e!ru"ce "au enumera %n ordine $araonii din di*er"ele dina"!ii& E"!e gra*or "au ar1eolog, deo"ebe#!e un 0e'anne ade*ra! de unul $al" #i cri!ic o !raducere engle' din Marcel 3rou"!, re$igur5nd din ce %n ce mai mul! ec1i*alen!ul con!em oran al omului de lume din "ecolul al L244-lea, "ce !ic, amabil, cul!i*a! #i !r5nda*& @i mai "emni$ica!i* e"!e c-#i "!rea' o moral er"onal& El a+u! oli)ia $r a acce !a re+udec)ile $ire#!i ale ace"!eia #i $r a $i de acord cu ceea ce a r ea& @e in!ere"ea' din curio'i!a!e de men!ali!a!ea criminalilor, admir ca un cuno"c!or ce e"!e combina)iile lor mac1ia*elice #i %i lace "-i dema#!e mai mul! ca ri*al %n)eleg!or dec5! ca du#man con*in", re ugn5n-du-i "-i dea e m5na +u"!i)iei& %n ul!imul momen!, $ace cau' comun cu ei #i le %nle"ne#!e $uga "au "inuciderea& Dac oli)ia "e indignea', el %i amin!e#!e oli!ico", dar $erm, c e"!e un colabora!or bene*ol #i c nu are acela#i unc! de *edere ca ea& De Ba @1erlocQ Folme" %ncoace, de!ec!i*ul e"!e e"!e!, dac nu anar1i"!, nici e de ar!e a'nic al moralei #i cu a!5! mai u)in al legali!)ii& @e %n!5m l !o!u#i ca anc1e!a!orul " rm5n lega! de cor ul +udiciar, recum comi"arul Maigre! al lui G& @imenon& %n ace"! ca' %n", el nu %m r!#e#!e deloc "!area de " iri! a con$ra)ilor "i, ne$iind nici *5n!or de oameni, nici c5ine de a'& @ub o %n$)i#are morocnoa", el a"cunde un "u$le! lin de com a"iune& Ade"ea mani$e"! en!ru *ino*a!ul e care %l are"!ea' o "im a!ie "ecre!, de da!a acea"!a omenea"c ur #i "im lu #i nu ar!i"!ic #i di"!an!, ca aceea a emulului "u, ama!orul di"!in"& Gi el %#i ia

liber!)i $a) de regulamen!e #i acord le"ne %n!5ie!a!e milei %n locul da!oriei& A*em im re"ia c o nece"i!a!e ob"cur %i oblig e
223

ace#!i oli)i#!i " aib re'er*e %n ri*in)a rolului lor& @-ar 'ice c nu "un! rea con*in#i " a ere dre !ul #i *ir!u!ea& %n an"amblu, de!ec!i*ul "e ara! deci "ce !ic #i indulgen!& Nu numai c are o ro$e"ie, ci #i o a!i!udine liberal> e"!e 'iari"! ca Roule!abille, reo! ca aba!ele ,roXn, a*oca! ca 3errT Ma"on, "au nu are o %n$)i#are anume, iar un $i'ic l 5nd a"cunde u!erea geniului "u& Aa modul general, el are " ocu e o "i!ua)ie oarecum 8%n marginea "ocie!)ii9, %n $elul *r+i!orului "au dia*olului din *ec1ile ba"me, care a are "ub c1i ul unui "!rin, al unui geamba#, medic, negu"!or ambulan! "au al unui in$irm, c1ior, #c1io "au coco#a!, %n!r-o ro or)ie *ariabil, $igura de!ec!i*ului con)ine a#i+derea un elemen! nelini#!i!or, ro"! a"imila! %n cor ul "ocial& Din!re !oa!e er"ona+ele e care au!orii romanelor oli)i"!e le $ac " re*in regula! %n di*er"ele lor cr)i, eroul lui @!anleT Gardner meri! din ace"! unc! de *edere o men)iune " ecial, %n!r-ade*r, mai mul! dec5! oricare al!ul, 3errT Ma"on re re'in! un !i K er"ona+e analoge a ar %n cr)ile carac!eri"!ice #i de *iguroa" originali!a!e cum ar $i Foimul maltez al lui Da"1iell Famme!! #i +oartea maestrului de Raoul H1i!$ield, au!en!ice ca odo ere ale #colii americane de 8de!ec!i* no*ei9& @un! indi*i'i ambi)io#i #i lacomi, $oar!e re!en)io#i %n ma!erie de bani #i deo"ebi! de a )i " ocolea"c legea& 05nd !rebuie " "coa! din neca' un clien! a$la! la anang1ie, nu au egal %n a-i con$ec)iona cu #ire!enie un alibi "au a "coa!e din nean! mr!urii %n $a*oarea ace"!uia& 3en!ru a"emenea "er*icii, cer onorarii e(orbi!an!e, dar, %n "c1imb, "e oa!e con!a e ei> au un "im) e(!rem de "olid al con#!iin)ei ro$e"ionale& Ei "e g"e"c %n!r-o o'i)ie "!ranie #i di$icil> e de o ar!e, "e lo*e"c de ni#!e bandi)i ga!a de orice en!ru a-#i a!inge "co ul iar e de al!a !rebuie " "e $erea"c de oli)ie care, %n cel mai bun ca', con"ider ac)iunile lor "u" ec!e #i care ade"ea, din mo!i*e de in!ere" elec!oral, e"!e %n c5rd#ie cu cei la in"!iga)ia crora au $o"! comi"e crimele& A"!$el, ru$c!orii #i credin)a $ac cau' comun& ?ric5! de cinic #i lacom de c5#!ig are, a*oca!ul mani$e"! %n ace"!e condi)ii o morali!a!e "u erioar, lu !5nd "ingur en!ru a 'drobi crima #i i ocri'ia %m o!ri*a unei lumi o"!ile %n care "e coali'ea' u!erea in"!ala! #i a"a"inii l!i)i, e care u!ernicii
224

'ilei %i $olo"e"c " re a le e(ecu!a m5r#*iile "au " re a %m iedica de"co erirea lor& 0ci oli!icienii coru )i e care %i %n$run! %#i a r re u!a)ia #i %#i a"cund !iclo#ia "ub o a aren) morali'a!oare, a$ec!5nd !oa!e "cru ulele e care nu le au& El, dim o!ri*, "e ara! de"eori mai ru dec5! e"!e, re$c5ndu-"e dur c5nd de $a ! e "en"ibil, gro"olan c5nd de $a ! e delica! #i egoi"! c5nd %n reali!a!e e"!e mrinimo"& Trebuie " in"i"!m #i a"u ra unei al!e ar!iculari!)i a ace"!ei $amilii de anc1e!a!ori& Ei "un! $rec*en! a+u!a)i %n in*e"!iga)iile lor de o $emeie care le e"!e "ecre!ar #i !o!oda! aman!& 35n a!unci, $emeile nu reau " e(i"!e en!ru de!ec!i*, "au e(i"!au cel mul! ca e*en!uale *ino*a!eK el nu era dec5! deduc)ie %n!ruc1i a!& Ca !ul de-a acorda cea mai mic a!en)ie $armecului $eminin l-ar $i de"cali$ica! e loc& Drago"!ea are a!5! de con"!an! ro"cri" din an"amblul nara)iunii, #i cu a!5! mai mul! din reocu rile eroului, %nc5! din acea"! ar!iculari!a!e "-a !ra" c1iar o anume i o!e' cu ri*ire la originea romanului oli)i"!> el "-ar $i n"cu! din "e*eri!a!ea mora*urilor e ocii *ic!oriene din Anglia #i din !endin)a ce "-ar $i de'*ol!a! a!unci de-a crea o li!era!ur $r drago"!e, %n care a"iunea de*a"!a!oare nu *rea " +oace nici un rol& Acea"! re"u unere are u)in robabil> e(ac! c5nd "un! "!*ili!e %n reali!a!e "en!imen!ele %#i iau re*an#a %n imagina)ie, a"!$el %nc5! o e oc $)arnic #i cum !a! !rebuie mai degrab " roduc din abunden) !ablouri re re'en!5nd a"iuni *iolen!e #i "crieri e(agera! de roman)ioa"e& Acea"!a are mai bine ilu"!ra! de George Elio! "au de "urorile ,ron!e dec5! de HillQie 0ollin"& De $a !, $a!ali!a!ea ab"!rac! a genului e cea care a elimina! orice in!rig amoroa"& Nimic nu a*ea *oie " !ulbure ra)ionamen!ul #i nici e cel ce ra)ionea'& 4nima #i !ru ul nu !rebuiau " di"!rag creierul& E"!e deci ciuda! c in*e"!iga)ia e din!r-o da! %ncredin)a! unui cu lu ale crui rela)ii ro$e"ionale "un! %n"o)i!e de leg!uri "en'uale& De al!$el, ace"!ea nu "un! deloc *ulgare #i "e %nrude"c er$ec! !ocmai cu a!i!udinea moral a"uma! de a*oca!ul-de!ec!i*& A#a cum %i era ru#ine de one"!i!a!ea "a, el ro#e#!e de !andre)ea e care o "im!e& Nu are nicioda! cu*in!e ori ge"!uri a$ec!uoa"e $a) de ar!enera lui& Uneori, ea are en!ru el o colabora!oare e care o $elici! "au o cear!, du cum meri!, iar al!eori are mai cur5nd 8di"!rac)ia
225

r'boinicului9, "5nul rimi!or la care %#i a$l odi1na, ui!area #i lcerea& A aren!, cei doi nu "un! uni)i

dec5! rin "e( #i a$aceri, dar %n reali!a!e rela)ia lor merge mul! mai de ar!e #i a!inge "!ra!urile ad5nci ale "en"ibili!)ii& El o mai mu"!r din c5nd %n c5nd, "e re$ace c o une e locul doi, du munc, dar acea"!a numai en!ru a a"cunde im or!an)a e care o are %n ce %l ri*e#!e& Ea r5de oli!ico" de gre#elile lui, "au %l !em erea' c5nd e cu rin" de eu$oria "ucce"ului, dar acea"!a $iindc o "!5n+ene#!e admira)ia nemrgini! e care o "im!e $a) de el #i $iindc nu *rea " ar c %l $la!ea' mani$e"!5ndu-#i-o& Am5ndurora le e groa' de "en!imen!ali"m, de locurile comune, de cu*in!ele a"!i#a!e, re$er5nd " !ac #i " "c1imbe doar ri*iri, c1iar dac ace"! $a ! la" im re"ia c nu "e iube"c, ceea ce c1iar le lace& Nedorind " aib %n ei nimic $al", au "$5r#i! rin a renun)a la ceea ce doar ar u!ea $i& To! *'5ndu-i e ceilal)i mani$e"!5ndu-#i "en!imen!e e care nu le au, gu"!ul en!ru au!en!ic i-a $cu! " "e !eam 5n #i de "en!imen!ele ade*ra!e, "au cel u)in de e( rimarea lor& 3errT Ma"on )ine mai mul! ca la orice al!ce*a la "!ima Dellei @!ree!, #i acea"!a are lacrimi %n oc1i %n "ingura oca'ie c5nd "-a %ndoi! de el& Aa $el, a*oca!ul necin"!i! care $ace e de!ec!i*ul %n +oartea maestrului %n+ur la !ele$on #i $r5nge un creion c5nd un $unc)ionar e +um!a!e adormi! %l une " re e!e c !ocmai a g"i!-o a"a"ina! e irlande', care #i ea era "ecre!ara #i !o!oda! aman!a lui, a oi "e %nc1ide %n birou #i rm5ne nemi#ca!, cu $a)a la $erea"!r& Nimeni nu ar $i bnui! c omul ace"!a bru!al oa!e $i a!5! de im re"ionabil& 3re'en)a unor a"emenea elemen!e de*ia' incon!e"!abil romanul oli)i"! de la *oca)ia lui in!elec!ual& De#i con!inu " $ie o demon"!ra)ie, ace"!a e"!e %ncrca! cu rea mul! umani!a!e mili!an! #i "u$erind, %n loc " "e reduc la un "!udiu !eore!ic al o"ibili!)ilor $ormale& 2ia)a %#i ia re*an#a #i %n*ie romanul de mora*uri %n lin aridi!a!e ma!ema!ic& Foimul maltez "!5rnea de+a in!ere"ul rin al!e meri!e dec5! cele ce "un! a recia!e %ndeob#!e %n romanul oli)i"!, dar rm5nea !o!u#i o enigm de elucida! #i un *ino*a! de g"i!& %n al!e cr)i ale lui Da"1iell Famme!!, ace"! elemen! $undamen!al di" are com le!& @-a re*eni! la romanul ur #i "im lu, $r reguli #i "!u$o", $r in*er"iunea !im ului, nici con"!ruc)ie logic, nici recon"!i!uirea unui e*enimen! !recu!& --. Nara)iunea nu are nimic comun cu romanul oli)i"! dec5! $a !ul de-a $i ro*eni! *di! din el, rin e(agerarea a" ec!ului "en'a)ional, rin rolul e care %l +oac bandi)ii #i de!ec!i*ii, rin locul e care %l ocu mor)ile *iolen!e #i a"a"ina!ele remedi!a!e& 0eea ce era re!e(! #i unc! de lecare a de*eni! e"en)ialul& Din nou, emo)ia rimea' a"u ra re$lec)iei& 4lu"!rarea *iolen)ei co le#e#!e e$or!ul ab"!rac!& ? da! anga+a)i e acea"! cale, au!orii nu %n!5r'ie " urmrea"c "en'a)ia cea mai $ru"! cu o in"i"!en) egal cu "!rdania de adineaori de-a re'en!a dialec!ica cea mai de"crna!& Nara)iunile 'bo*e"c a"u ra de"crierii com le'en!e a unor "cene "cabroa"e de cru'ime "au de ero!i"m& Aa dre ! *orbind, romanul oli)i"! nu a $o"! nicioda! cu !o!ul indi$eren! $a) de a!mo"$er& Uneori, acea"!a in!er*enea ca un $ac!or im or!an! al roblemei& Romanului *ispruii de la aint-$gil, de 3ierre 2erT, %i !rebuie o lume %n care imagina)ia co ilrea"c " $ie redominan!K %n Casa misterului, de Fermann Aandon, unde de $iecare da! c5nd e"!e comi" o crim, un ian c5n! "ingur %n %n!uneric onata diavolului de Tor!oni, e"!e indi" en"abil ca in!riga " $ie "clda! %n!r-un clima! de angoa" "u rana!ural& @e %n!5m l ca au!orul " 'ugr*ea"c cu lcere mediul %n care "i!uea' ac)iunea cr)ii "ale #i de la"ea' in!ere"ul ace"!eia& A"!$el, %n #e"una url din rrunc&i, de RaTmond Cauc1e!, nu era deloc ne*oie " "e rocede'e la a!5!ea de"crieri de cada*re %n u!re$ac)ie, de *i"cere de"com u"e e care eroul le rime#!e dre ! %n $a) #i a cror du1oare %l $ace " *er"e& 2olumul e"!e %n %n!regime lin de e i"oade de ace"! $el, care nu e*i! mono!onia dec5! de*enind din ce %n ce mai re ugnan!e& 3u!em admi!e la rigoare %n ca'urile receden!e c recur"ul la groa' #i oroare rm5ne un mi+loc #i nu un "co , c e"!e un decor #i de$ine#!e uni*er"ul "i1ologic %n care "-a e!recu! drama& Aa cealal! e(!remi!a!e, un 2an Dine alege in*ariabil en!ru enigmele "ale o lume a erudi)iei de'in!ere"a!e #i a #!iin)ei ure& 4ci #i colo, $undalul e care "e mi#c er"ona+ele in!er*ine ca un $ac!or de ne%nlocui! ce indic de!ec!i*ului direc)ia %n care !rebuie " cerce!e'e, care %l a*er!i'ea' c o crim anume e"!e o era unui maniac "au a unui "adic, "au c o al!a e a unui a"!ronom "au a unui
227

ar1eolog& %n romanele americane e in*er"> %n!r-unui din ele, de $iecare da! c5nd eroul d "emne c "e !re'e#!e din le#in, a'nicii "i %l lo*e"c cu umnii e"!e $a)a !ume$ia! #i %n"5ngera!, 5n ce ne$erici!ul rm5ne din nou $r "u$lare& %n!r-al!ul, un b!r5n orb %#i i ie $iica goal ca " "e a"igure c nu e %nc $ierbin!e #i umed de e urma %mbr)i#rii unui brba!& A"emenea "cene, o*e"!i!e e larg, con"!i!uie de $iecare da! cen!rul o erei, o cu1ne emo)ional, du care in!ere"ul "e "!inge& Ele core" und unei "u ralici!ri %n ca!egoria "en'a)iei a#a cum deduc)iile im ecabile ale de!ec!i*ului core" und uneia din ca!egoria in!elec!ualului& Ele de'*ol! elemen!ul *iolen! #i a"ional ineren! in!rigii

oli)i"!e, a#a cum con"!ruc)ia riguroa" a unei !eorii re re'en!a de'*ol!area celuilal! a" ec! al na!urii "ale #i %l de"emna clar ca elucidare a enigmei, reduc)ia incom re1en"ibilului #i de"ci$rarea cri !ogramei& * * %n)elegem acum %n!re ce oli o u#i e'i! romanul oli)i"! #i %n ce m"ur ar mguli el deo o!ri* ambi)iile in!eligen)ei #i a e!i!urile "en'a)iei, dac nu ar !rebui " "acri$ice una din cele dou !endin)e en!ru a o "a!i"$ace e cealal!& 0u !oa!e ace"!ea, el con)ine %n!o!deauna %n mod nece"ar cele dou elemen!e> crima #i anc1e!a, #i %n ace"! $el lace deo o!ri* !u!uror !i urilor de ci!i!ori #i "a!i"$ace %n $iecare din ei cele mai di*er"e e(igen)e& El %n!rune#!e "educ)iile ba"mului e care %l a"cul)i a"i* #i e cele ale cerce!rii, la care iei ar!e ac!i*, "!5rne#!e !o! $elul de emo)ii #i %n mod deo"ebi! e cele ce "un! mai u#or de ro*oca!, care r" und in"!inc!elor elemen!are, dar $ormea' %n acela#i !im in!elec!ul care domin #i uni$ic& El $armec, ca !i*ea', rela(ea', d5nd im re"ia de rogre", de e$or! r" l!i!, de munc $ecund& %n!r-un "!udiu de+a *ec1i, con"acra! $r&ivelor Clu"ului celor Unsprezece, de Andre @almon, un "oi de $an!e'ie oe!ic cu alur %nde r!a! de roman oli)i"!, 3ierre 2erT nu gre#e#!e iden!i$i-c5ndu-l e bandi!ul im o"ibil de rin" Can!oma" cu "en'a)ia #i e neobo"i!ul in" ec!or Ru*e cu in*e"!iga)ia> "e %n)elege a!unci c romanul nu "e oa!e !ermina, deoarece in*e"!iga)ia nu "e oa!e --N li "i de "en'a)ie& Ea !rebuie %n!o!deauna " o ia dre ! unc! de " ri+in #i ma!erie rim a celor mai $ine "i"!eme ale "ale& 4n ace"!e condi)ii, ob"er* el, !o!ul !e %ndeamn " !e %n!rebi dac oli)ia e"!e $cu! en!ru lume "au lumea en!ru oli)ie, i o!e' deloc ne*ero"imil din momen! ce %n rimele r5nduri din Gene', c5nd "e " une c Du1ul Domnului lu!e#!e e"!e a e, e e*iden! c de" re oli)ie e"!e *orba 1& Acea"! !eologie nu e"!e nici gra!ui! #i nici a!5! de de la"a! e c5! are& Romanul oli)i"! re re'in! e$ec!i* lu !a din!re elemen!ul organi'a)iei #i cel al !urbulen)ei, a cror er e!u ri*ali!a!e ec1ilibrea' uni*er"ul& %n "ocie!a!e, ea e"!e re re'en!a! de an!agoni"mul din!re lege #i crim& Din ace"! mo!i*, de!ec!i*ul #i oli)i"!ul a ar dre ! cam ionii celor dou rinci ii di"!inc!e " re care $iecare "e "im!e e r5nd %nclina!> cel ce recomand comi!erea in$rac)iunii #i cel ce %ndeamn la re rimarea ei& %n acela#i $el, indi*idul !inde r5nd e r5nd " "e di"ci line'e #i " "e de"!rble'e, $iind i" i!i! de emo)ii, *r5nd " "im! al!ele noi #i din ce %n ce mai in!en"e, c1iar #i cu re)ul de-a "e ri"i i #i de-a "e ierde %n mul!i!udinea lor a!rg!oare& %i lace %n" #i " "e ara!e "! 5n #i "enior, " im un ordinea #i clari!a!ea& Din nou, criminalul #i anc1e!a!orul de*in "imbolici& Ei nu %nce!ea' " $ie imagini *ii ale regulii #i delic!ului, dar "e re'in! %n acela#i !im ca ni#!e er"oni$icri - rimul, a lcerii, "$idrii, "candalului, ge"!urilor nec1ib'ui!e #i " on!ane, cellal!, a u!erii "ubordona!e *oin)ei, care #!ie " le %n)eleag, " le ene!re'e, " le a"er*ea"c& 3rin na!ura "a, romanul ilu"!rea' $ire"c acea"! la!ur a !enebrelor #i a aba!erii de la regul& %n drago"!e, du cum "e *a *edea, "e la"ea' de re$erin) de ar!ea a"iunii, ale crei e(igen)e le con"ider admirabile, %ndre !a!e $iind %m o!ri*a in"!i!u)iilor $amiliale, e care le declar me"c1ine #i "!u ide& Nu e(i"! re*ol! e care " nu o "u")in, #i a*en!ur, di" erare "au en!u'ia"m e care " nu le %ncura+e'e& El nu %l condamn nici e a"a"in, nici e ro"!i!ua!, #i nu are re+udec)i la adre"a ince"!ului "au adul!erului, mani$e"!5nd $a) de ele mai cur5nd o "im a!ie com lice #i $iindu-le recuno"c!or en!ru $a !ul de-a $i !ulbur!oare #i necu*iincioa"e& @-ar " une c e(i"! o %n)elegere
1

0evue !uropeene. Numr " ecial, mai-iunie-iulie 193=& --9

!aci! %n!re romane"c #i $or)ele rebele ale " iri!ului uman& Dac de"crie "u unerea, ro*oac de'gu"!ulK dac ilu"!rea' in"urec)ia, %ndeamn la ea& Romanul nu ca ! mre)ie dec5! %n e(ce" #i "oli!udine, %n m"ura %n care $ace ar!e din roman, 8de!ec!i* no*ei9-ui une %n "cen crima rin e(celen), a"a"ina!ul #i damna!ul e care "ocie!a!ea le re" inge %n c1i ul cel mai *iolen!> #i anume, uciga#ul, cel ce nu a e'i!a!, *r"5nd "5nge, " o lo*ea"c %n %n!regul ei rin er"oana unuia din!re membrii "i& 4n ace"! "en" oa!e el " $ie con"idera! romanul cel mai *di! #i mai e $a) romane"c& 0a re'ol*are a roblemei #i ca e(erci)iu al in!eligen)ei, romanul oli)i"! "e *ede dim o!ri* "ili! "-l ia ca erou e ad*er"arul de"emna! al ca!ului #i al crimei, e 8re re'en!an!ul ordinii9, #i " $ac din el "imul!an du#manul %nn"cu! al a"iunilor, ac)iunii #i c1iar al *ie)ii, logicianul de"*5r#i! care alc!uie#!e din elemen!e di"+unc!e o lume ordona! #i care nu "e im lic nicioda! %n agi!a)ia lin de drame #i mi"!ere e care o con!em l #i o luminea'&

A"!$el, anar1ia "e o une iremediabil oli)iei, #i "en'a)ia, in*e"!iga)iei& Romanul oli)i"! "e "$or)ea' !o!u#i " le combine #i "e lo*e#!e ne%nce!a! de acela#i ob"!acol> con!radic)ia din!re ideea de oli)ie #i na!ura romane"cului& El %ncearc " "e ara!e !o!oda! ab"!rac! #i "en'a)ional #i $iecare din o*e"!irile lui oar! %n ea %n"#i acela#i ec1i*oc ca #i cel mai "!raniu din!re ele, #umitul 9oi, de G&-M& 01e"!er!on> un de!ec!i* reu#e#!e " "e in!roduc %n comi!e!ul cen!ral al a"ocia)iei anar1i"!e uni*er"ale& 0ei #a !e membri ai ace"!ui organi"m "u erior al !erori"mului #i al di"!rugerii, delega)i $iecare de c!re o )ar di$eri!, nu "e cuno"c dec5! "ub numele uneia din!re 'ilele " !m5nii #i %nce!ul cu %nce!ul !o)i "e do*ede"c a $i oli)i#!i %n"rcina)i cu anc1e!area ace"!ui $ocar no*ice, cu e(ce )ia, !o!u#i, a #e$ului "u rem, Duminic& 05nd "e une roblema "emnalmen!elor ace"!uia din urm, $iecare %l de"crie di$eri!, dar, lucru curio", $iecare du ro ria "a $ire #i egal5ndu-l cu uni*er"ul& A!unci, !o)i recuno"c c au de-a $ace cu Dumne'eu& A"!$el, marele re*olu)ionar era iden!ic cu $or)a "u*eran de ordine #i de con"er*are& Trebuie oare " conc1idem c in$rac)iunile, *iolen)ele #i crimele nu con"!i!uie dec5! o uria# $an!a"ma230

gorie, creia %n)ele !ului %i lace "-i de"curce i)ele #i "-i de+oace "educ)iile, dar %n care "e $ere#!e " in!er*in #i "-#i c1el!uia"c energiaJ De $a !, acea"!a e"!e a!i!udinea de!ec!i*ului monden, e"!e!, de!a#a!, care nu dore#!e nici bani #i nici glorie, care nu "e indignea' #i nici nu "e %nduio#ea' #i care, %n momen!ul de'nodm5n!ului, "e " al e m5ini ca #i 3ila! %n ce ri*e#!e con"ecin)ele e care le o! a*ea de"co eririle $cu!e de er" icaci!a!ea "a %n lumea !ri*ial a "en'a)iilor, emo)iilor #i "u$erin)elor& El "e %n!oarce ne "!or la #a1ul, !ablourile #i in"!rumen!ele "ale mu'icale, l"5nd ca agi!a)ia oamenilor "-#i urme'e cur"ul& Al)ii "un! %n" !rudi!ori #i comba!i*i, *or a*ere, re u!a)ie, u!ereK en!ru acea"!a, coboar %n aren #i un umrul la !reab, ne$iind deloc de'in!ere"a)i ma!erial #i nici moral& Ei au o idee ro rie de" re drago"!e #i one"!i!a!e, mai mul! "u$erind #i lu !5nd dec5! ra)ion5nd, %n$run!5nd lumea %n care "e mi#c #i o un5nd arm!urii ei rugini!e nece"i!)i au!en!ice #i *alori noi& Gi %n acea"! ri*in), romanul oli)i"! oglinde#!e $idel a!i!udinile e care le ado ! indi*idul $a) de "ocie!a!e> 31ilo 2ance "e di"!an)ea' de ea #i o di" re)uie#!e, dar %n acela#i !im o con"olidea', 3errT Ma"on "e 'ba!e #i munce#!e en!ru a o a"ana, dar a!ac5ndu-i e ro$i!orii care "e con"ider ilonii ace"!eia& 4n ace"! ca', romanul oli)i"! %nce!ea' de-a mai $i un +oc al min)ii inde enden! de orice da! concre! #i rede*ine un roman, adic o oglind a reac)iilor omului din "5nul colec!i*i!)ii %n care %#i in"erea' e(i"!en)a Nu mai a*em de-a $ace cu un creier, in"en"ibil #i ideal, ci cu un erou en!ru care e"!e cu u!in) " "im! "im a!ie #i cruia %i %m r!#im "u$erin)ele #i " eran)ele& 4ar nara)iunea nu mai e"!e oli)i"! dec5! $iindc e lume e(i"! o oli)ie&

3ARTEA A 444-A @?04?A?G4A R?MANE@0UAU4


*espre felul n care romanul contri"uie mai nti la disoluia moralei i a societii2 despre felul cum el pregtete apoi propria sa moarte dnd de gustul de-a reconstitui cetatea.

3. *efiniia romanescului 6 iecare om care ci!e#!e un roman *rea ca ace"!a " $ie 8*iu9> unul "e g5nde#!e la nara)iune #i %n)elege ca ac)iunea " nu !rene'e, al!ul "e g5nde#!e la er"ona+e, e care le *rea la $el de com le(e #i de ine ui'abile ca $iin)ele reale, dorind ca %n!reaga lor com or!are " ar im re*i'ibil #i !o!oda! nece"ar& Du rerea lui, e"!e im or!an! ca ea " ar de!ermina! de ro ria lor na!ur, ro*eni! din "!r$undul lor %n#ile ca rin e$ec!ul unui imbold organic #i nu deci" din e(!erior, de *oin)a "crii!orului& @-ar " une c nu am u!ea blama mai ru un "crii!or dec5! acu'5ndu-l c a u" %n "cen ni#!e marione!e "au ab"!rac)iuni& @e re!inde ca er"ona+ele crea!e de el " "e bucure de o e(i"!en) inde enden! de ca riciul lui #i ca abil " re'i"!e la erorile "ale de +udeca! "au la re+udec)ile "ale morale #i in!elec!uale, !endin)a de-a le o!ri*i ge"!urile cu credin)ele din domeniul moral "au cu o iniile din domeniul "i1ologiei l-ar $ace " le im un ni#!e e(i"!en)e incom a!ibile cu carac!erul cu care le-a %n'e"!ra! cre5ndu-le #i care din ace"! momen! nu mai are *oie " "e de'*ol!e dec5! %n con"ec*en) cu el %n"u#i& Ai!era!ura con!em oran "-a in!ere"a! %n c1i deo"ebi! de acea"! re*ol! a $iin)ei $ic!i*e %m o!ri*a demiurgului ei& Acea"!a a $o"! %n$)i#a! re$u'5nd " "e com or!e ca un obiec! $abrica! #i "u or!5ndu-#i cu greu condi)ia de au!oma! iner! #i in"en"ibil mane*ra! rin a "area unor bu!oane "au rin !ragerea unor "$ori& 3er"ona+ul e"!e %mboldi! " abu'e'e de *ia)a e care a rimi!-o #i

232

" nu ac)ione'e dec5! a#a cum %i orunce#!e "u$le!ul " eci$ic cu care a $o"! %n'e"!ra!& Acea"! au!onomie a er"ona+ului in*en!a! $urni'ea' !ema din Fase personaje n cutarea unui autor, de 3irandello, #i a are din nou %n rologul din #egur, unde eroul %l a*er!i'ea' e Miguel de Unamuno c nu are deloc de g5nd " moar a#a cum #i-a imagina! ace"!a& Aceea#i roblem %l reocu #i e Crancoi" Mauriac e %n!reg arcur"ul e"eurilor 1 %n care urmre#!e " demon"!re'e c 8cu c5! er"ona+ele noa"!re au mai mul! *ia), cu a!5! ne "un! mai ne"u u"e9& Hladimir Heidle, %n "$5r#i!, %n anc1e!a "a a!5! de lucid 8a"u ra de"!inului ac!ual al li!erelor #i ar!elor -9, dedic un %n!reg ca i!ol ace"!ei c1e"!iuni #i nu %i e"!e deloc greu " reunea"c o "erie im re"ionan! de mr!urii concordan!e, neadmi)5nd crea!orului nici mcar "-#i %n)eleag crea!ura> !a!l, amin!e#!e el, du Emile Aegoui", nu#i %n)elege $iul e care l-a 'mi"li!, iar cea"ornicarul %n)elege cea"ul e care l-a $cu!K c1e"!iunea e"!e c !rebuie %n!o!deauna " ne $erim ca er"ona+ul " ar un mecani"m mon!a! de la un ca ! la al!ul #i " #!im "-i %ncredin)m carac!erul nein!eligibil al *ie)ii& Dar cine decide dac un er"ona+ e"!e 8*iu9J Ar $i rea comod "-i $ie de-a+un" " $ie incom re1en"ibil& Du ce "e recunoa#!e a!unci c er"ona+ul #i-a im u" au!orului com or!amen!ul lui #i nu c ace"!a i l-a im u"J @e are c un "en!imen! de *ero"imili!a!e general, %n con$ormi!a!e cu o inia e care $iecare #i-o $ace de" re na!ura uman, %l %ndrum aici e ci!i!or %n a recierea "a& Nu e(i"! %n" un cri!eriu mai aluneco", mai *ariabil %n $unc)ie de !im , loc, mod, mai de enden! c1iar de cul!ura indi*idului, de educa)ia lui, de an!ura+ul #i ideile ce %l domin& Eroii lui Do"!oie*"Qi au ru! mon"!ruo#i #i $or)a)i %n momen!ul c5nd cei ai lui George" ?1ne! a*eau re u!a)ia de-a $i *eridici #i $ra an! de e(ac)i& Aa $el, e %ndoielnic c un er"ona+ de-al lui 3rou"! are *alabil celui ce de*orea' romane-$oile!on> re" ec!i*ul ama!or de eri e)ii nu *a crede %n e(i"!en)a unor $iin)e a!5! de ocu a!e cu anali'area ro riilor lor "en!imen!e, %n!r-a!5! de arbi!rar e"!e ade*rul "i1ologic, "au cel u)in *i'iunea e care
1 /

,e 0oman, 3ari", 19-NK ,e 0omancier et ses personnages, 3ari", 1933& ,es a"eilles d.$ristee, 3ari", 193.& 01a & 44> 8Ae 1ero" mecaniPue9& 233

#i-o $ormea' $iecare de" re "ineK el de inde, %n ce ri*e#!e e"en)a, !ocmai de romanele e care le ci!e#!e de obicei #i +udeca!a e care o emi!e unul "au al!ul a"u ra li!era!urii romane#!i, a"u ra ace"!ei mi"!erioa"e 8*ie)i9, e care !rebuie " o o"ede ca rim #i cea mai re)ioa" cali!a!e, ro*ine e(ac! din re" ec!i*a li!era!ur #i din conce )iile e care le-a ro aga!> e"!e un cerc *icio" e care !rebuie "-l *edem $oar!e clar& Cr %ndoial c ace"!e conce )ii "e re%nnoie"c ornind de la e( erien), #i %n con"ecin) de la $luc!ua)iile men!ali!)ii colec!i*e, dar con#!iin)a e care o ca ! de" re ace"!ea "e ro ag #i ea rin in!ermediul imaginii e care o re'in! romancierii& E( erien)a er"onal nu e deloc "u$icien! en!ru a edi$ica o "i1ologie& Ea e"!e, %n ma+ori!a!ea !im ului, rea u)in %n!in", rea u)in *aria!, rea u)in "emni$ica!i*a, %ndeo"ebi e in!er re!a! rea le"ne du ideile reconce u!e %n loc " $ie l"a! " "e %mbog)ea"c cu da!e noi #i deru!an!e #i "e oa!e con"!a!a a"!$el mai degrab $a !ul c re+udec)ile "e alimen!ea' din e( erien), dec5! c e( erien)a le corec!ea'> la $el, a"!rologul #i "i1anali"!ul, ra"i"!ul #i mar(i"!ul g"e"c %n orice $a ! con$irmarea doc!rinelor lor re" ec!i*e& E"!e lim ede c $iecare e"!e !en!a! "-#i imagine'e carac!erul "emenilor lui a#a cum i-l re re'in! !o!ali!a!ea lec!urilor "ale #i an"amblul o iniilor ce "un! admi"e %n +urul "u ca $iind de la "ine %n)ele"e& Din ace"! mo!i*, *ero"imili!a!ea unui er"ona+ romane"c nu de inde doar de !alen!ul cu care a $o"! 'ugr*i!, ci #i de o anume o!ri*ire %n!re conce )ia "crii!orului #i a#!e !area ublicului& De $a !, "ucce"ul unui romancier *aria' con"iderabil %n $unc)ie de medii #i genera)ii, du cum un gru "au al!ul reg"e#!e %n o erele ace"!uia 8*ia)a9 e care o con"ider ade*ra!, "i1ologia e care e"!e reg!i! " o con"idere e(ac! #i 8 ro$und9> @!end1al dob5nde#!e gloria care o co le#e#!e e George @and, dar o da! cu !recerea anilor el e"!e cel $a*ori'a!, iar ea cea r"i!& 3oa!e c %m ing5nd lucrurile la e(!rem, ar !rebui " re!indem c admirm "au c nu recunoa#!em carac!erele dec5! %n m"ura %n care au!orii le-au $cu! con*en)ionale& Numai con*en)ia *aria' #i oa!e con"!a !ocmai %n $a !ul de-a reac)iona la adre"a al!eia %n!r-un anume $el, deloc original de al!$el, #i %n con"ecin) oa!e a rea dre ! cu!area unei "ingulari!)i, care %n urma e(aminrii
234

e recuno"cu!, nu mai u)in con*en)ional dec5! con*en)ia, ca $iind re'ul!a!ul unui con$ormi"m de-andoa"elea& A"!$el, %n!r-o con$erin), un romancier ilu"!ru, de al!$el ne%ndoielnic cel mai bun din genera)ia #i din )ara lui, recomanda " nu "e "crie> 8*'5ndu-#i aman!a 'c5nd e +o" cu g5!ul !ia!, "coa"e un urle!9, ci 8&&&i'bucni %n r5"9& Deoarece %n ace"! $el, a$irma el, "e ro*oca "ur rinderea

ci!i!orului, care era $or)a! " $ie a!en!& E"!e lim ede c "e a ro ie re ede momen!ul c5nd ci!i!orul a#!ea ! !ocmai o reac)ie nea#!e !a! #i o con"ider e %ncredere ca $iind ade*rul "i1ologic 1& Re'ul! de aici c romanul, c1iar inde enden! de $a !ul c na!ura "a %l oblig " 'ugr*ea"c e(i"!en)a %n cele mai mici amnun!e rac!ice, a are, din!re !oa!e genurile li!erare, dre ! cel mai !ribu!ar mediului %ncon+ur!or #i acea"!a din cli a c5nd *ine e lume& 0elelal!e, %n!r-ade*r, "u$er cu "iguran) in$luen)a condi)iilor e(!erioare, dar cu a!5! mai u)in, are-"e, cu c5! "e %nde r!ea' mai mul! de roman& 3oe'ia liric, !ragedia cla"ic %m rumu! mai u)in de la erioada #i clima!ul lor dec5! e o eea "au comedia de mora*uri& Ace"!ea din urm "un! a roa e cu acela#i !i!lu ca li!era!ura romane"c o oglindire a "ocie!)ii %n care "-au $orma!& Nu con!ea' c e o eea "i!uea' %n!r-un !recu! %nde r!a! $a !ele e care le c5n!> Iliada nu de"crie ci*ili'a)ia ma!erial #i moral a *remurilor c5nd Troia a $o"! a"edia! :dac oa!e $i *orba aici de un e*enimen! i"!oric<, ci obiceiurile *ie)ii
1

?r!ega T Ga""e! cu $oar!e mare %ndre !)ire %n ideas so"re la novelz, ublica!e du ,a dez&umanizacion del arte :Madrid, 19-5< c *ero"imili!a!ea unui er"ona+ romane"c nu oa!e de inde de $ideli!a!ea cu care a $o"! co ia!> 8Ar $i no"!im ca romancierul " $ie ri'onierul e( erien)elor e care 1a'ardul l-a $cu! " le !ria"c e un ci!i!or "au al!ul9, & 1/7<& Mai bine de a!5! nu "e oa!e " une& 4n acela#i "en", Cran#oi" Mauriac %,e romancier et ses personages, & 151< ob"er* c ade*rul "crii!orului nu oa!e $i acela#i cu al *ie)ii> 8De $iecare da! c5nd de"criem %n!r-o car!e un e*enimen! a#a cum l-am ob"er*a! %n *ia), cri!ica #i ublicul %l con"ider a roa e %n!o!deauna ne*ero"imil #i im o"ibil& 0eea ce do*ede#!e c logica omenea"c ce reglea' "oar!a eroilor de roman nu are a roa e nimic de-a $ace cu legile ob"cure ale *ie)ii reale9& 3roblema e c ublicul nu +udec du e( erien)a "a :de al!$el e(!rem de redu"<, ci du re+udec)ile "ale, #i c e ace"!ea le-a dob5ndi! !ocmai din romane& Aa $el "!au lucrurile #i cu er" ec!i*a din !ablouri> unui occiden!al %i !rebuie !im ca " "e obi#nuia"c cu cea care di" une di$eri!ele lanuri din "!am ele +a one'e& 235

co!idiene a celor, din cele !rei "ecole o"!erioare, c5nd ea %n"#i a $o"! "cri"& Aa $el, lumea de"cri" de C&anson de 0oland re'in! o %n!5r'iere a roa e ec1i*alen! $a) de e oca lui 01arlemagne> oe!ul nu a u!u! ie#i din reali!a!ea con!em oran #i i-a %mbrca! e baronii carolingieni cu armurile e care le a*ea el %n $a)a oc1ilor& @e con"!a! acela#i $enomen #i %n ca'ul romanului i"!oric& @e #!ie c 2ignT, %n Cin7-+ars, %m rumu! "en!imen!e roman!ice er"ona+elor din "ecolul al L244-lea e care le une %n "cen& Un "crii!or mai ruden! oa!e $i a!en! " e*i!e deo o!ri* anacroni"mele ma!eriale din *ec1ile e o ei #i erorile de a!mo"$er din romanele recen!e, a#a cum a $cu! Ana!ole Crance, %n ri*in)a erioadei re*olu)ionare, %n ,es *ieu( ont soif) dar c1iar dac ar $i "!udia! !oa!e memoriile, +urnalele in!ime "au "cri"orile de care "e oa!e di" une en!ru a recon"!i!ui men!ali!a!ea e ocii, e"!e clar c el ob)ine mai mul!e din ro ria "a e( erien) dec5! din ceea ce %i $urni'ea' documen!ele& El um le di*er"ele lacune l"a!e de lec!urile "ale "a*an!e cu " u"ele e care le %nregi"!rea' incon#!ien! 'i de 'i, cu ro riile "ale idei de" re na!ura uman #i cu cele e care i le-au !ran"mi" "crii!orii e care %i admir& %n "$5r#i!, c1iar dac admi!em c, rin!r-o minune, a u!u! " ob)in din anc1e!a "a !oa!e cuno#!in)ele nece"are en!ru o com le! re"urec)ie a !recu!ului, rm5ne e*iden! $a !ul c, " re $olo"ul o )iunii "ubiec!ului, reocu rile !im ului "u rec5#!ig !erenul ierdu! #i o era re'in! deoda!, oric5! de i"!oric ar $i ea, un in!ere" de ac!uali!a!e> $r ca mcar " o con"idere lin de alu'ii #i de g5nduri a"cun"e, ublicul "!abile#!e a ro ieri, are im re"ia c %n)elege rin re*olu)ionarii %n$)i#a)i e cei de care !rebuie " "e !eam %n re'en! #i "ucce"ul ace"!ei ure recon"!i!uiri e"!e da! !o!u#i %n ul!im in"!an) de re$erirea la lumea re'en!1&
1

Aa $el, F&G& Hell" :8A ro o" de" an!ici a!ion"9, Aa Crance libre, nr& -, 1. dec& 19/=, & 11.-l-=< ara! c romanele de an!ici a)ie nu "e o! elibera dec5! $oar!e u)in de lumea e care o cunoa#!e au!orul, oric5! de u!ernic ar $i imagina)ia ace"!uia& A"!$el, " une el, ace"!e romane "un! ci!i!e doar %n erioada c5nd au $o"! "cri"e, deoarece nu re'in! in!ere" dec5! en!ru con!em orani> 8 ro*i'oriu #i %n re'en)a ro riilor noa"!re robleme9& -3.

Acea"!a e"!e u!erea ine*i!abil a reali!)ii& 2ia)a e care ci!i!orul o re!inde e"!e %n!o!deauna mai mul! "au mai u)in ro ria "a *ia), "au mai e(ac! o e(i"!en) e care #i-o imaginea' ornind de la a "a, e +um!a!e rin con!ra"!, e +um!a!e rin decalc& 0ine nu e"!e ar1eolog "au ar!i"! gu"! rea u)in o erele "cri"e "ub al!e ceruri "au %n al!e *remuri, deoarece ci!i!orul nu cau! nici $rumu"e)ea, nici ade*rul, ci o lume care o "c1imb e a lui, dar %n care " "e oa! aclima!i'a, o lume care %i bul*er"ea' obiceiurile #i !o!oda! %i "a!i"$ace dorin)ele& De unde *ine o dorin) a!5! de ciuda!J De ce acea"! cu!are a unei *ie)i di$eri!eJ De ce romane"culJ @e are c, de %nda! ce %nce!ea' " le mobili'e'e com le!, %n erioadele "ale de e( an"iune, %n *ederea unor mari cuceriri "au a unor lucrri im or!an!e, "ocie!a!ea nu ab"oarbe %n %n!regime energiile omului& Dim o!ri*, %n erioadele ei de cumin)enie "au "!agnare, c5nd e"!e reocu a! mai mul! de ci*ili'area "a dec5! de e*olu)ie, "au, cum "-ar " une, c5nd re$er $ericirea #i nu mre)ia, ea nu mai

u!ili'ea' dec5! cele mai di"ci lina!e $or)e "au a"iuni din!re cele care %l energi'ea' e indi*id& %n ce le ri*e#!e e cele mai !urbulen!e, ea urmre#!e mai degrab " le neu!rali'e'e, re rim5nd e de o ar!e !ulburrile e care le-ar ro*oca de'*ol!5ndu-"e $r con!enire, #i deri*5nd %n acela#i !im " re "a!i"$ac)ii ideale "e!ea de a*en!ur #i de %nclcare a regulilor e care o na#!e !r5nd*eala> a#nic "au lene#, ea nu mai are gu"!ul de-a $olo"i acea"! a*idi!a!e %n "co uri lume#!i& 3oa!e c "-ar u!ea "!abili o corela)ie, $oar!e indirec!, "e-n)elege 1, %n!re r" 5ndirea li!era!urii romane#!i #i decaden)a ar1i!ec!urii monumen!ale& E"!e curio", cel u)in, c momen!ul %n care romanul "e r" 5nde#!e %n ro or)ii de neconce u! 5n de cur5nd coincide cu cel al di" ari)iei a roa e !o!ale a con"!ruc)iilor colec!i*e cu carac!er "om !uo"& Ace"!ea
1

%n!r-ade*r, en!ru a in"!i!ui o core" onden) de ace"! $el !rebuie " !recem %n re*i"! $ormele generale ale "ocie!)ii> cau'a, "au mai cur5nd, condi)ia imedia! a marii r" 5ndiri a romanului rm5ne obliga)ia %n*)m5n!ului rimar, dar ace"!a, la r5ndul lui, mani$e"! o gri+ lega! de !rium$ul ideilor na)ionali"!e #i egali!are din "ecolul al L2444-lea, ace"!ea $iind %n rela)ie cu decaden)a ar1i!ec!urii monumen!ale& 237

"un! %nlocui!e %n!r-un mod e(!rem de in"u$icien!, din dublul unc! de *edere al magni$icen)ei ar!i"!ice "au al re'onan)ei re"!igioa"e, cu edi$icii de $olo" ublic cum ar $i grile, mini"!erele "au 1alele cen!rale& @!ruc!ura ace"!or con"!ruc)ii oa!e $i $rumoa", dar de o $rumu"e)e rea la"!ic, geome!ric #i de'in!ere"a!& %n!r-ade*r, oric5! de armonioa"e ar $i, ele nu au nimic "acru, nu ad o"!e"c nici un cul! #i nici o "u*erani!a!e& Ace"!e reali'ri, %n!ru !o!ul ro$e"ionale, nu au un con)inu! demn de ele> acolo unde "!a)ionea' *agoanele, "au "e %n#ir g1i#eele, ori "!au "!i* 'ar'a*a!urile e greu " *e'i *reoda! "!rlucind un $ocar de orgoliu, lu( #i " lendoare& Gi acea"!a nu $iindc 'eii #i monar1ii ar $i $o"! elimina)i din lume, ci $iindc nu li "e mai %nal), unora, !em le "au ca!edrale, iar celorlal)i, ala!e "au mormin!e& Gi !o!u#i, ni*elul a*u)iei a " ori! con"iderabil, iar !e1nica a rogre"a! enorm& 3iramidele #i ca!edralele, 3ar!enonul "au 2er"aille" re re'en!au en!ru o or, dac nu %n!o!deauna en!ru an"amblul o ula)iei, a!unci cel u)in en!ru o ar!e a ei, care ar!ici a la con#!iin)a #i la e(i"!en)a na)ional, un ca i!al de munc #i "acri$iciu #i !o!oda! o comoar, o minun)ie, "imbolul %n"u#i al mre)iei comune #i al !rudei colec!i*e1& 4ndi$eren! c au $o"! %nl)a!e %n cin"!ea "au $olo"ul e(clu"i* al 'eului "au al "u*eranului, ace"!e monumen!e e(al!au rin con!agiune mul)imea ce "e aduna %nun!rul lor, le admira de
1

Ar !rebui " $acem aici o men)iune " ecial roblemei !ea!rului, care era o in"!i!u)ie religioa" #i oli!ic %n Grecia an!ic, unde o orul %n!reg a*ea da!oria ci*ic de-a a"i"!a la re re'en!a)iile "olemne :ora#ul %l indemni'a e me#!e#ugarul care, merg5nd la " ec!acol, %#i ierdea 'iua de munc< #i, %n "ocie!)ile moderne, un "im lu di*er!i"men! ar!icular, la care oamenii "e duc du ma" en!ru a "e bucura de o o er ur li!erar& Acea"! !ran"$ormare a "!rii de " iri! al ublicului #i a %n"#i $unc)iei !ea!rului e"!e %n"o)i! de o me!amor$o' de ro or)ii egale a ar1i!ec!urii> gradenele din A!ena "au E idaur, "u ra un5ndu-"e %n +urul al!arului 'eului, la" locul "lilor de " ec!acol con!em orane, ro$ane #i con$or!abile& :E(i"! #i !ea!re na)ionale, ? era e!c, dar nu "-ar " une c di$er rea mul! de cele obi#nui!e, dac nu !ocmai rin ar1i!ec!ur #i rin am la"area lor %n ora#, ce are " "e organi'e'e de +ur %m re+urul lor&< 3rin ace"! e(em lu reci" u!em %n)elege $elul %n care, rin in!ermediul $ormei generale a "ocie!)ii, "e oa!e "!abili un ra or! %n!re dou $enomene a!5! de di"!inc!e cum "un! r" 5ndirea romanului #i decaden)a marii ar1i!ec!uri&

238

de ar!e "au doar au'i"e *orbindu-"e de ele& %n mod con!rar, ci!irea "oli!ar a unei o ere de imagina)ie %l i'olea' e $iecare %n!r-o reclu'iune unde ri!oce#!e #i relunge#!e un *i" er"onal& Acolo, nimeni nu %l oa!e deran+a "au "!5n+eni, #i cu "iguran) c ora#ul %nce!ea' "-l mai ino or!une'e, dar %l #i la" %n *oia lui, cu "ine %n"u#i, #i "u" enda! oarecum %n gol> ne"a!i"$cu!, !ulbura! #i no"!algic du nu "e #!ie ce leni!udine& To! ceea ce "ocie!a!ea %i re$u' indi*idului, dar #i !o! ceea ce ea re$u' din ar!ea lui, !o! ceea ce "!rea' el a"!$el neu!ili'a!, ingra! #i oric5nd di" onibil 1rne#!e imagina)ia ce creea' romanul #i e cea care "e 1rne#!e din el& Ai!era!ura romane"c %i "c1i)ea' ci!i!orului ei un !ablou al "ocie!)ii> ea %l de" rinde de+a de "ocie!a!e rin "im lul $a ! de-a i-o re'en!a, adic de-a i-o %n$)i#a ca e o lume %n!ru !o!ul e(!erioar e care are %ngduin)a de-a o con!em la din a$ar& Ea %l mai "e ar de "ocie!a!e %mbog)ind ceea ce el nume#!e, e bun dre !a!e, *ia)a "a in!erioar, adic, %n cea mai mare ar!e a !im ului, $ream!ul nede"lu#i! al a" ira)iilor ce nu-#i g"e"c o"ibili!a!ea de-a "e reci'a #i de-a "e !ran"$orma %n dorin)e dec5! %n cadrul $ic)iunii& Ace"!e imagini "c1imb!oare, ace"!e *i"e in"!abile, care nu "e *or u!ea ma!eriali'a nicioda!, %#i rime"c din romane con!urul #i culorile& @u$le!ul a$l din cr)i $ormula "en!imen!elor e care re*ede c le *a "im)i, %n*a) din o*e"!irile ce-l emo)ionea' #i care %i $urni'ea' *ocabularul #i a!i!udinile ce-i *or ermi!e " de'*ol!e #i " comunice emo)iile e care "e a#!ea ! " le "im!& Nu e"!e rea credibil c romanele oli)i"!e de!ermin mul!e *oca)ii de criminali "i de de!ec!i*i, cel u)in %i alimen!ea' cu +ocuri e co ii #i c1iar e adul)i 1& 4n$luen)a ade*ra! #i

comun a romanului e"!e al!a #i ea


1

De la uerila ri*ali!a!e din!re +andarmi #i 1o)i din cur)ile #colilor, +ocurile co iilor mai mari care un %n "cen a*en!urile e care le ci!e"c e ner"u$la!e #i 5n la mondena murder-part- a er"oanelor adul!e o! $i con"!a!a!e !oa!e nuan)ele& @e %n!5m l mai de" dec5! ne %nc1i uim ca adul)ii " "e +oace 8de-a romanul9& A"!$el, %n 1.-/, doamnele #i "eniorii din Germania %n$iin)ea' o $cademie a $devrailor $mani en!ru a !ri %n modul de"cri" %n $stree #i "ub numele eroilor din ace"! roman& Aa $el, %n "ecolul al LlL-lea, la 2ene)ia #i %n Ru"ia ci!i!orii lui ,al'ac "e %n!rune"c %n "ocie!)i unde "e di"!ribuie rolurile rinci alelor er"ona+e din Comedia uman. -39

"e *ede cel mai mul! %n ri*in)a drago"!ei& @e #!ie de"!ul de bine c aman)ii, %nce 5nd cu $a!a nerbd!oare " cunoa"c 8ace"! $rumo" "en!imen! e care Eenaide Cleurio! l-a numi! iubire9 #i "$5r#ind cu bia!ul cinic #i " or!i*, iube"c de obicei, $iind con*in#i c iube"c a#a cum "e iube#!e %n romanele e care le-au ci!i!& A"5nd deo ar!e bu!ada celebr care $ace din drago"!e, "au cel u)in din a"iune o in*en)ie a "ecolului al LF-lea #i oric5! e(agerare ar $i %n ma(ima lui Aa Roc1e$oucauld, du care 8e(i"! oameni care nu ar $i $o"! nicioda! %ndrgo"!i)i dac nu ar $i au'i! de drago"!e9, !rebuie " $im de acord c $iecare %#i e( rim cel u)in emo)ia %n maniera eroilor "i $a*ori)iK #i cu c5! "en!imen!ele "ale "un! mai " on!ane, mai "incere, mai u)in elabora!e, cu a!5! %m rumu! mai le"ne #i mai $ire"c, en!ru a #i le e( rima, limba+ul e care e"!e obi#nui! "-l *ad "er*ind %n ace"! "co %n lumea imaginar, unde drago"!ea e"!e %n!o!deauna %n*ing!oare #i "u*eran& A#adar, romanul "u ra une e"!e uni*er"ul e(i"!en)ei reale #i co!idiene o $an!a"magorie "educ!oare care o %n*luie #i o dublea'& Ea e(!inde greu!a!ea #i re'i"!en)a ace"!ei ma!erii, ne$ericirile, nedre !)ile, rigorile ace"!ei na!uri %n!r-un mediu mai le+er, mai $luid #i mai docil& Aici, %n $a)a " eran)elor %n$lcra!e #i a i'b5n'ilor cura+ului, "e de"c1id !oa!e cile& 2ir!u!ea %ncercrilor "ale #i a"iunea "u$erin)elor "un! le"ne r" l!i!e rin $ericire, bog)ie #i glorie& Aici, orice e#ec e"!e re arabil> nici unul nu e"!e de$ini!i*, nici un ge"! nu e"!e li "i! de remediu& %n!o!deauna e o"ibil " !e %n!orci #i " orne#!i e drumul cel bun, lu5nd-o de la ca !, cu !oa! ro" e)imea #i !inere)ea ace"!uia& Nu e(i"! nici o u'ur care "-#i $ac "im)i! cum li!a arali'ie, "au, dac !ocmai ea e"!e cea anali'a!, nimic nu %i con!raria' e$ec!ele $une"!e #i *edem a!unci cum o mare ambi)ie "e i"!o*e#!e len! #i "e "!inge $r lu !& Nu e"!e ade*ra! c uni*er"ul romane"c !rebuie " $ie nea ra! in*er"ul celui %n care $iecare duce o e(i"!en) de'amgi!oare "au o rima!, ba c1iar dim o!ri*& Romanul oa!e $i con"idera! ade"ea o e*a'iune> e ade*ra! c "eden!arului %i lac e*ocarea unor clima!e %nde r!a!e #i #colarului i" r*ile coX-boT-lor #i ale cor"arilor, dar, e de al! ar!e, "e #!ie c munci!orului %i lace " i "e de"crie lu(ul #i manierele di"!in"e ale duce"elor, %n !im ce
240

ace"!ea, curioa"e %n ce ri*e#!e *ia)a "racilor "au mora*urile lumii in!erlo e, %m rumu! de la ro"!i!ua!e #i de la e#!i argoul #i %n+ur!urile ace"!ora& Dar ace"! !ea!ru %n care $iecare %#i deleg re*eriile cele mai "cum e #i %#i %n#eal le1ami!ea #i obo"eala e"!e con"!rui! a!5! e ba'a a"emnrii, c5! #i a o o'i)iei> re$erin)a en!ru mediul cel mai $amiliar "au en!ru meleagurile %nde r!a!e ce re re'in! dorin)a de e*a'iune e"!e o c1e"!iune de !em eramen!, %n!re lumea co!idian #i cea romane"c, oric5! de a ro ia!e "au de %nde r!a!e, de di$eri!e "au de a"emn!oare le-am con"idera, e(i"! o an! in"e"i'abil #i %n acela#i !im o r a"!ie de ne!recu!& Una rm5ne un " ec!acol %n care nu e#!i com romi" dec5! rin!r-o er"oan in!er u", iar cealal! rm5ne domeniul ire*ocabilului, unde $iecare ge"! a!rage du "ine ni#!e con"ecin)e, unde cor ul !rebuie " mn5nce #i " doarm, unde $iin)ele "un! %n con$lic!, unde "ocie!a!ea e(erci! o re"iune con"!an!, unde !rebuie " a#!e )i ca 'a1rul " "e !o ea"c :deoarece aici !o!ul are legile "ale ro rii<, unde !im ul "e "curge cu ade*ra! #i unde *a !rebui " murim %n cele din urm& 0omanul este ceea ce permite transformarea n spectacol a e(perienelor pe care fiecare le-a trit ca pe o implicare. A"!$el, $iecruia %i e"!e %ngdui! " ia di"!an) #i " con!em le ca #i cum oceanul e care %l "!rba!e ane*oio" corabia e care e"!e %mbarca! c1iar "-ar a$la e )rm& E"!e o lcere mai mare c1iar dec5! cea la care "e g5ndea Aucre)iu& Da!ori! romanului, indi*idul ri*e#!e, recum ama!orul un !ablou, carac!erul "u de animal oli!ic #i ace"! dublu cadru al na!urii #i al "ocie!)ii unde e"!e %n!i ri! de"!inul "u& 4magina)ia %i %ngduie " o !e'e #i " ia" din limi!e, %n!r-un cu*5n!, " "e de"co!oro"ea"c de orice den"i!a!e& Ru 5nd leg!urile care %l rne"c #i %l )in e loc, el are deoda! im re"ia de-a ie#i %n larg #i de-a "e e( une in!em eriilor& El "e roiec!ea' cu com le'en) %n acea"! lume l"mui! #i "e "im!e bucuro" c "e oa!e mi#ca %n cadrul ei a!5! de u#or, cu "lbiciunile alina!e a!unci c5nd "cru ulele %l %m iedic " "e la"e %n *oia lor $r e'i!ri, #i %ncura+a! %n *ir!u)ile "ale a!unci c5nd ru#inea, !eama de-a $i cli! "au o oarecare la#i!a!e %l con*ing " nu le

rm5n credincio"& A"!$el, uni*er"ul romane"c e"!e de$ini! de di" ari)ia re'i"!en)elor& El nu e"!e nea ra! o !imi"!, nici ideal #i nici com en"a!or& -/1 Nu !o!ul "e !ermin obliga!oriu cu bine& Nu e"!e ine*i!abil ca edea "a #i r" la!a " $ie %m r)i!e ec1i!abil, dar accen!ul e"!e %n!o!deauna u" e rinci iul ac!i* de di"olu)ie "au de re*olu)ie, cruia iner)ia "ocie!)ii, adic $a !ul c orice "!ruc!ur !inde " "e er e!ue'e a#a cum e"!e, "e "$or)ea' "-i $r5ne'e ac)iunea 4ndi$eren! c romanul are ca "ubiec! un om care %#i %n$run! mediul, croindu-#i drum "au 'b!5ndu-"e %m o!ri*a roblemelor mai er"onale crea!e de ra or!urile cu "emenii lui, el in"i"! %n mod egal a"u ra elemen!ului *i*ace #i rebel e care ce!a!ea %l re rim rin legile ei, %l "!5n+ene#!e rin con*en)iile "ale #i %l de'a rob rin o inia ei ublic& Ca !ul c %l glori$ic "au c %l de!e"!, de la ca' la ca', nu con!ea'> da! $iind c re'in! in!ere", %l de'*ol!& A"!$el %nc5!, du ce c romanul era an!i"ocial rin originea "a, e"!e #i rin e$ec!ele lui& El $ace mai mul! dec5! " ro$i!e de *idul %n care "e %n!5m l ca indi*idul " $ie r"i! de colec!i*i!a!e> %l " ore#!e, $c5ndu-l " $ie con#!ien! #i durero"& Nu e(i"! con$lic! la!en! e care " nu-l "ublinie'e #i " nu-l a)5)e, deoarece el in!er*ine, %n c1i cu !o!ul $ire"c, %n unc!ele de $ric)iune> el nu-#i %ndrea ! anali'a " re ce*a care nu %i "!5rne#!e cu nimic curio'i!a!ea& 01iar dac "e ocu de mediocri!a!ea *ie)ii co!idiene, de e#uarea unor ilu'ii ambi)ioa"e #i de !ri"!e)ea unei len!e re"emnri, ca de e(em lu %n !ducaia sentimental, demer"urile "ale "un! analoge #i re'ul!a!ele %i "un! iden!ice, deoarece el alege %n ace"! ca' a" ec!ul cel mai !ern al reali!)ii #i %l $ace " $ie "en"ibil, dar #i *irulen!& El urmre#!e " demorali'e'e> Clauber! %#i ddea "eama de ace"! lucru #i nici nu dorea al! glorie& Ace#!i oameni "im li nu %#i ddeau "eama de cenu#iul *ie)ii lorK ea le e"!e de"cri" #i ia! c unul o acce ! delec!5ndu-"e, #i "e "cu' de+a en!ru *ii!oarele "ale e#ecuri, renun)5nd la orice demni!a!e, al!ul de"co er !o!u#i %n acea"! mono!onie mo!i*ul lic!i"elii "ale #i "e re*ol! %m o!ri*a ei& %n ambele ca'uri, rin acea"! in*i!a)ie ec1i*oc la l"area %n *oia "or)ii "au la rebeliune, "olidi!a!ea ac!ual a "ocie!)ii e"!e com romi"& Acea"!a e"!e o era ine*i!abil a romane"cului, a ace"!ei al!e *ie)i in!en"e "au $acile, mereu de'irabile #i m5ng5ie!oare, rin care %l $armec e indi*id> con"ecin)ele ace"!ui mira+ con!ribuie la a-l con*inge e om c %#i oa!e ermi!e orice $a) de o lume %n care e"!e con"!r5n" " !ria"c #i care nu %l oa!e "a!i"$ace&
242

/. *istrugerea Cetii Trebuie " cerce!m $elul %n care li!era!ura romane"c %#i %nde line#!e munca de "ubminare %n cadrul "ocie!)ii& %nain!e de !oa!e remarcm c acea"!a "e re'in! %n mod di$eri! #i c "e e$ec!uea' %n direc)ii a aren! con!radic!orii, %n $unc)ie de di*er"ele !uri ale o ula)iei e care le a!ac - cla"a !r5nda* "au cla"a munci!oare -, #i mai ale" du de"c1iderea de con#!iin) #i de ni*elul de cul!ur a ci!i!orilor "i& A"!$el, !rebuie " "e arm radical romanele o ulare de lucrrile de"!ina!e ublicului in!elec!ual& 3rimele "un! nai*e %n !e1nica #i con)inu!ul lor, deoarece urmre"c " "a!i"$ac ni#!e ne*oi la $el de elemen!are ca #i cele ce in" ir ba"mele #i c5n!ecele& 0elelal!e "a!i"$ac e(igen)e cu mul! mai com le(e, nu numai e"!e!ice, ci #i "i1ologice& De la ele "e a#!ea ! " decele'e mi#crile im erce !ibile ale "u$le!ului, i" i!ele "ale er$ide #i nemr!uri"i!e, !o! "oiul de $rm5n!ri "ub!ile e care nu oa!e in!en)iona " le de"crie o li!era!ur alc!ui! en!ru de"!inderea unei mul)imi ab"orbi!e de robleme de al! ni*el #i de al! na!ur& Ace"!ui "egmen! mul! mai numero", cinema!ogra$ul #i colec)iile ie$!ine %i druie"c neo"!eni! acela#i oem e ic al *ir!u)ii o rima!e #i %n cele din urm %n*ing!oare, %n care nu a ar dec5! ocna#i inocen)i #i ro"!i!ua!e cu "u$le! de aur, care con"!i!uie o o"!eri!a!e uria# #i gro"olan a lui Rean 2al+ean #i a @oniei, mari "eniori deg1i'a)i %n a a#i, noi ca*aleri r!ci!ori care, aidoma 3rin)ului Rudol 1, din +isterele 1arisului, coboar %n lumea celor mi'eri en!ru a "al*a *du*a #i or$anul #i care, de'*luindu-"e din!r-o da! %n !oa! mre)ia lor :ca de m!a"e #i +oben<, o duc la al!ar e 0enu#rea"a ului!& Ace"! $olclor modern, %n care rena"c a"!$el, de arc ar $i comerciali'a!e, a"emenea er"ona+e din +izera"ilii "au din Crim i pedeaps, nu a %nce!a!, de la romanele lui Eugene @ue #i 5n la $ilmele americane de "erie, " $ac a el la acela#i er"ona+ decla"a!, urmri! de +u"!i)ie, alunga! din mediul lui, re re'en!5nd ru#inea $amiliei "au a "a!ului "u& To)i eroii ar $or)a)i " a ar "oli!ari, $r " $ie lega)i de nimeni #i de nimic, +u"!i)iari #i r'bun!ori, dar numai %m o!ri*a
243

"ocie!)ii care, oarb "au nedrea !, %i neag dre !urile #i %l "ile#!e " recurg la *iolen) en!ru a #i le dob5ndi& Eroul a de*eni! un criminal, dar e(clu"i* din indignare "au din di" erare, din ricina

"lbiciunii *olun!are a organi"melor legale& E"!e e!ernul outla>, acri! de !rdarea $iin)ei iubi!e "au a celui mai bun rie!en, cruia "ocie!a!ea i-a re$u'a! a+u!orul #i e care a ble"!ema!-o& %n acea"! ca!egorie am u!ea g"i o mare ar!e din er"ona+ele ilu"!re din cr)i #i din $ilme> Robin Food, con!ele de Mon!e-0ri"!o, Rude(, Dal!onii, #i mul)i al)ii care con!inu " $ie nobili, omor5nd #i $ur5nd la ne*oie, dar care nu !rdea'& Ei mor $rumo" dac ac)iunile lor de #e"c m"ura, "au %#i *d %ncercrile a+ung5nd la ca ! #i cucere"c $ericirea, dac nu au lu !a! nicioda! dec5! en!ru cau'a cea bun, $r ca *reun e(ce" de ranc1iun " le $i in"u$la! lcerea de-a de*a"!a !o!ul #i de-a l!i %n"u!i! rul care le-a $o"! $cu!& 01iar dac unii !rebuie %n $inal "-#i l!ea"c da!oria $a) de "ocie!a!e, ei au $o"! ini)ial credi!orii ace"!eia& Aa $el, e"!e carac!eri"!ic $a !ul c romanul oli)i"! ce rea 1r'i! rin na!ura lui %n"u#i a rrii legali!)ii "e de" rinde de acea"!a #i !inde " ia dre ! erou un indi*id ce lu ! rin mi+loace con"idera!e necin"!i!e %m o!ri*a con+ura)iei oli)iei, a oli!icienilor #i a bandi)ilor> con"!ela)ia !i ic a romanului de a*en!uri e"!e deci recon"!i!ui!, a#a cum "e %n!5m la"e de+a %nain!e rin $igura 8gen!lemanului" rg!or9> Ar"ene Au in, Ra$$le", 8@$5n!ul9, %n!r-a!5!a are de ine*i!abil& Re*ol!a %m o!ri*a "ocie!)ii are %n c1i $ire"c dre ! core" onden! re*ol!a %m o!ri*a $amiliei& 3a"iunea orunce#!e #i nu e"!e mai u)in im erioa" dec5! gu"!ul de a-#i $ace dre !a!e& Ca!a-ma-m e"!e reamri! la acela#i ni*el cu desperado-ul. Ambii re re'in! *ic!imele unei lumi rea dure en!ru "rmani& Ei "un! l5n#i ca ni#!e ne$erici)i a cror nai*i!a!e i-a du" la ier'anie& Romanul de drago"!e o c5n! e $emeia adul!er cu acela#i $ire"c cu care romanul de a*en!uri %l c5n! e ru$c!or& El con!inu " ia ar!ea dorin)ei %m o!ri*a da!oriei #i e ar!i'anul aba!erii de la regul %m o!ri*a in"!i!u)iilor, ledea' en!ru !ulburrile in"!inc!ului, cerin)ele crnii #i a*5n!urile inimii& 3en!ru el, *irgina care 8"ucomb9 nu e"!e mai blamabil dec5! indi*idul care ucide
244

en!ru a ede "i "au a "e a ra& El, urmri! de lege, ea, co le#i! de o robriu #i alunga! de ai ei, a!rag e %n!reaga dura! a cal*arului !oa! "im a!ia ublicului, de*enind ni#!e re ro#uri *ii $a) de "ocie!a!e& 2ino*a)i, dar mai buni dec5! cei care %i condamn, ei "u")in dre !urile a"iunii #i ale ad*er"i!)ii %m o!ri*a regulii $i(e, mincinoa"e, li "i!e de cari!a!e #i de cldur uman #i ine*i!abil ur5! en!ru %n"u#i carac!erul ei de regul ce !rebuie " un negre#i! $r5n a"iunii& A"!$el *edem cum drago"!ea %n*inge ob"!acolele #i re+udec)ile, di$eren)ele de cla" #i de a*ere, %m o!ri*irea rin)ilor, !recu!ul, c1iar #i cele mai !ragice ne%n)elegeri& 4n "$5r#i!, el #!ie " g"ea"c un "umbru #i "u rem alia! %n moar!e a!unci c5nd o dubl "inucidere %i reune#!e e aman)ii e care !o!ul %i de" r)ea 1> %n acela#i $el, du cum am *'u!, bandi!ul care nu "e oa!e %n!oarce %n "5nul "ocie!)ii iere mcar cu arma %n m5n& Gi cum inocen!ul e"!e %n cele din urm reabili!a!, uri!a!ea eroinei, e care doar circum"!an)ele o acu'au #i care nu "e u!ea di"cul a en!ru a nu !rda un anumi! "ecre!, ie"e #i ea la lumin c5nd acea"!a nu mai are nici un mo!i* ca " !ac> genero'i!a!ea "u$le!ului ei "e de'*luie& Eroina "e "acri$ica"e rin !cerea "a& @ili! " mr!uri"ea"c $a !ul c acea"! noble)e e egal cu a lui, mo#neagul ari"!ocra! %#i recunoa#!e gre#elile #i %#i d acordul la c"!oria $iului "u cu $a!a de r5nd& Din acel momen!, !oa! lumea o "!imea' e c5! de mul! o di" re)ui"e 5n a!unci #i
1

E"!e in!ere"an! " ci!m c5!e*a !i!luri edi$ica!oare& Ae iau din colec)ia,,Ae li*re o ulaire9 a edi!urii CaTard, cea mai im or!an! a ace"!ui gen> 3ierre Decourcelle> ,e Crime d.une sainte, ,a 6oleuse d.&onneur, Aigolette, ,a +endiante d.amour, ,e +illion de la "otine, 8ille de forat2 M& Allain> +idinette et nouvelle ric&e2 3aul ,er!naT> ,e 1ec&e de +art&e, !nfant de l.amour, ,e ecret de B&erese, ,es ,evres closes2 F& Germain> 6engee52 Rule" MarT> ,.;utragee2 01arle" Merou*el> C&aste et fletrie, ,e 1ec&e de la Aenerale, +ortel amour, ,a 8ille sans nom2 Mic1el Mor 1T> ,a +ie au( "aisers, 8iancee maudite, +ignon vengee2 3aul Ronge!> ,afaute de 9eanine, ,a 8emme de l.$utre e!cK a"emenea !i!luri "un! in"!ruc!i*e, deoarece ara! c ceea ce in!ere"ea' "un! "ubiec!ele, #i care "un! mereu acelea#i, e care le re'um de al!$el cu o conci'ie e(!raordinar& :Argumen!ele anali'a!e %n con!inuarea !e(!ului "un! din dou ca odo ere ale genului, de cea mai mare no!orie!a!e> 0oger-la-&onte #i ,a @illonee.' 245

eroina "e bucur de $ericirea, lu(ul #i mre)ia e care le-a dob5ndi! "cum , cu re)ul a!5!or "u$erin)e nemeri!a!e1& Te $ra ea' carac!erul noncon$ormi"! al unei a"emenea li!era!uri& Ea nu une deloc %n di"cu)ie !emeiurile moralei #i nici mcar e cele de ordin "ocial& %n ace"! "en", ea "e ara! e c5! de u)in re*olu)ionar cu u!in), dar e"!e #i mai u)in con"er*a!oare& Ea nu recomand nicioda! re"emnarea "au acce !area nedre !)ii, a"!$el %nc5! !rebuie " recunoa#!em !o!u#i %n ea un $ermen! de in"!abili!a!e #i de re*endicare& Ea nu cere "u rimarea ierar1iilor "au a inegali!)ilor, #i nu are nici e de ar!e in!en)ia de-a di"cu!a rinci iul lor, dar cere ca $iecare " oa! "!rba!e !o!ali!a!ea carierei #i " " ere "-#i *ad

meri!ele recuno"cu!e #i "u$erin)ele com en"a!e& %n ace"! $el, ea %n!re)ine *i'iunea unui uni*er" miraculo", com arabil cu cel %n care regii "e c"!oreau cu "!ori)ele #i e care !rebuie "-l de$inim ca $iind mai de"c1i", mai in!en" #i mai ec1i!abil dec5! cel real& Aici admi!em $r " "!m e g5nduri legea, c"!oria #i a*erea, un5nd !o!oda! %n *aloare cura+ul #i *ir!u!ea celor e care !ribunalele !rebuie "-i urmrea"c "au care "-au iubi! $r "-#i legi!ime'e leg!ura, "au care, li "i)i de bani, "ile"c banc1erii #i doamnele din %nal!a "ocie!a!e " mani$e"!e admira)ie #i recuno#!in)& Aici, romane"cul nu a are nici ca "ub*er"i*, nici di'ol*an!, dar !rebuie " )inem "eama de e(!raordinara "!abili!a!e moral a o orului, de %ncrederea "a !enace %n bine #i bun!a!e en!ru a %n)elege c romanele $ac de+a $oar!e mul! men)in5ndu-l *igilen!, %ndre !5nd "im a!iile " re ne$erici! #i " re ru$c!orul a$la! %n a$ara legii #i %n!rindu-l %n m5ndria #i %n " eran)a "a %n!r-o lume mai bun& Deocamda!, romanele duc
1

Acea"! redominan) 'drobi!oare a dramelor de drago"!e "au de a*en!uri din romane"cul o ular e"!e clar e( rima! de "!a!i"!ici& A"!$el, o anc1e! recen! de"$#ura! %n @!a!ele Uni!e e un numr de 17 === de !i!luri de $ilme do*ede#!e c ace"!ea nu con)in dec5! dou'eci de cu*in!e di$eri!e, celelal!e a r5nd doar oca'ional& Ace"!e cu*in!e "un! urm!oarele> 8a*en!ur, "o)ie, noa !e, drago"!e, $emeie, enigm, +oc, dorin), $alimen!, lume, )ar, co il, doamn, milioane, mi"!er, dolari, inim, c5n!ec, crim #i *ia)9& Din!re ace"!e cu*in!e, 8drago"!e9 ocu locul %n!5i, iar 8a*en!ur9, locul doi& Aa oarecare di"!an) "e la"ea' a oi 8mi"!er9 #i 8$emeie9& Nu u!eam " era o di"!ribu)ie mai "emni$ica!i*& -/.

acea"! mul)ime de oameni, re) de 8un "$er! de cea" de ui!are9, de ar!e de nedre !a!ea "or)ii #i a e(i"!en)ei lui ob"cure #i ne*oia#e, li "i!e de er" ec!i* #i de "rb!ori& Ele %i o$er acce" la o al! *ia), %n care nimic nu %l %m iedic "-#i c1el!uia"c du cum *or energia, " "ca e de mi'erie, " lu !e cu mon#!rii #i " "e c"!orea"c cu $iin)a iubi!& Ace"!ui ublic $ru"! #i a crui reocu are e"en)ial o con"!i!uie "ub'i"!en)a 'ilnic, lec!ura %i rocur a"!$el o ilu'ie care nu e"!e %n!ru !o!ul "!eril, ca urmare a $a !ului c are ca e$ec! "u")inerea ec1i!)ii con!ra legali!)ii #i a "en!imen!ului con!ra codului, %n acela#i !im , ea %l %mbolde#!e " dorea"c un mai *a"! " a)iu de de"$#urare en!ru ac)iunile "ale #i %l %n*a) " nu re" ec!e rea mul! mre)iile o$iciale& @rcia " nu $ie un *iciu, ne*oia#ul " nu $ie di" re)ui! de boga!, iar c!o"ul de credincio" - acea"!a are " $ie rinci ala cerin) a ace"!ei li!era!uri "im le& Aa cealal! e(!remi!a!e a "crii "ociale, %n cla"a cul!i*a!, roblema e"!e mai com le(> reocu ri e"!e!ice "au in!elec!uale, care au $o"! de'*ol!a!e de "!udii, "e combin cu curio'i!a!ea ro rie ro*oca! de de"$#urarea unei nara)iuni #i de con)inu!ul ei& 0i!i!orul a#!ea ! mai %n!5i de la roman ca ace"!a "-l lumine'e %n ri*in)a lui %n"u#i& 3en!ru el nu are nici o im or!an) dac eroul e om de ac)iune, re$er5nd " nu $ie, dac i "e e( lic lim ede mo!i*ele care %l %m iedic " ac)ione'e& To! in!ere"ul "e aba!e a"u ra lumii in!erioare, !rec5nd de la ac)iune la ac!ori& Romanul de*ine, "i1ologic #i a#a rm5ne, oric5!e e$or!uri ar $ace au!orul en!ru a con$eri o*e"!irii o mai mare ro" e)ime #i $an!e'ie> degeaba com lic el in!riga, acumulea' eri e)iile, $ace a el la co ilrie, la oe'ie, la "imbol, la a!ologie "au la "u rana!ural, !o!ul e 'adarnic> ceea ce "!udia' el e !o! un "u$le!, indi$eren! c e al unui co il, al unui *i"!or, mi"!ic "au bolna*& %ndr!ul *i"ului "au al me!a$i'icii, %ndr!ul delirului "au al remini"cen)ei, anali'a e"!e re'en!, conden"a!, di"imula! oa!e, dar mereu mai !run'!oare #i mai minu)ioa", r!ci! rin !erenuri din ce %n ce mai e(ce )ionale, dar mereu a!en! #i a*id& De#i !rebuie " "a!i"$ac a!5!ea e(igen)e, nu %n"eamn c romanul nu e"!e !ribu!ar "ocie!)ii #i c nu %nce!ea' !o!u#i " o
247

in$luen)e'e #i "-i "u or!e am ren!a Din nou, el men)ine nelini#!ea %n cla"ele "ociale e care le a!inge #i reci i! e*olu)ia care le di"!ruge "iguran)a #i le a)5) *igoarea, con!ribuind a"!$el la ruinarea !emeliei u!erilor "ale, de'*ol! $or)ele care o $r5mi)ea' #i $urni'ea' %n cur5nd unor noi con"!ruc!ori lanurile #i rinci iile ce!)ii *ii!oare& A#a cum adineaori romane"cul %i $cea " cear dre !a!e e cei ce nu o ob)ineau #i %i $cea " "e ridice %m o!ri*a legii ca ni#!e cam ioni ai cin"!ei, acum, %n ca'ul celor care "un! ca #i a'nicii o$iciali ai moralei #i care, ri*ilegia)i ai ace"!ei lumi, de)in a ara!ul +u"!i)iei, al moralei #i al u!erii, %i re*ine "arcina ca #i $a!al de-a de"!rma c1iar no)iunile de +u"!i)ie, moral #i cin"!e, indi$eren! de in!en)iile celor ce "criu #i de recau)iile lua!e $a) de lec!urile lor de c!re cei ce ci!e"c& %n!r-ade*r, e"!e remarcabil c *oin)a delibera! a romancierului ac)ionea' %n ace"! domeniu cu de"*5r#ire %n con!ra"en", de $iecare da! c5nd %ncearc " con"olide'e "!ruc!ura "ocial e(i"!en!& ,al'ac, candida! legi!imi"! la de u!)ie, ar!i'an con*in" al !ronului #i al!arului, 1o!r5! ca o erele "ale " "er*ea"c ro ria "a cau', nu are " $i "cri" dec5! en!ru a-i ro*oca e !inerii cura+o#i cu ambi)ii ne%n$r5na!e& Ace"! a r!or al imobili!)ii oli!ice, al dre !ului de rimogeni!ur #i al au!ori!)ii

a!erne, le 'mi"le#!e lui Ra"!ignac #i lui Rubem re o %n!reag o"!eri!a!e& Nu %ndea+un" de mul)umi!, el "c1i)ea' %n 2au!rin modelul !eore!icianului *oin)ei de u!ere, %n$)i#5ndu-l la !reab #i un5ndu-l " )in un cur" de" re mi+loacele de-a ar*eni& Ace"!ui ro'eli! al "!a!ului nu %i lace " de"crie dec5! indi*i'i a"iona)i #i ne%ndu leca)i, "oli!ari #i a"cun#i, ade*ra!e 8 iramide %n de#er!9, du cum i-a numi! el& %n acela#i $el, Do"!oie*"Qi, cre#!in or!odo(, an"la*i"! #i reac)ionar a#a cum nu e(i"!a e *remea "a dec5! %n Ru"ia, crea!or de er"ona+e $iind, are $a"cina! de ace"!ea, dar ca ce!)ean le ur#!e& 0ine i-a ci!i! romanele "e *a mira de con)inu!ul ar!icolelor "ale oli!ice, a#a cum "un! aduna!e %n 9urnalul unui scriitor. Nu %n"eamn c !o! %n$)i#5nd ni1ili#!i, 8demoni9 "au 8 o"eda)i9, cum *rem " le " unem, ace"! $ana!ic al !radi)iei nu ri"c " " orea"c la "car redu" numrul de @!a*rog1ini #i Mirilo*i din lume& Mcar nu a in*en!a! 'adarnic ac!ul gra!ui!> "-a
248

mai *orbi! de"eori de el& Mai mul! c1iar, de!e"!5ndu-l e Neceae*, au!or al unui Cate&ism e(!rem de deo"ebi!, din care Aenin are " "e $i in" ira! mai e$icace dec5! din Capitalul lui Mar(, el %l 'ugr*e#!e "ub !r"!urile lui 2er1o*en"Qi, %l !ran"$orm %n $igur e(em lar e ace"! %n*)!or de )ar #i r" 5nde#!e a"!$el %n lume, *iu #i e(al!an!, un !i de om cruia nu )inea "-i $ac ublici!a!e, nici %n ri*in)a er"oanei, nici a ideilor& Romancierii ar deci ne u!incio#i " nu in"i"!e a"u ra elemen!ului *irulen! #i ericulo" care do" e#!e %n c1iar "ocie!a!ea e care *or " o ro!e+e'e& 2ine de al!$el *remea c5nd nu *or mai a*ea a"!$el de gri+iK %nc de e acum "e anun) doc!rina ar!ei en!ru ar! #i "e aud r"un5nd im reca)iile la adre"a $ili"!inilor care con!inu " ame"!ece $rumo"ul cu u!ilul& Nici un o*e"!i!or nu "e *a l"a ruga! ca "-l a robe e 0e1o* care " une c, a!unci c5nd de"crie ni#!e 1o)i de cai, nu crede nece"ar " adauge c e ru " $uri cai, %n con*ingerea c acea"!a e !reaba !ribunalului #i nu a lui& Acea"! a!i!udine, a!5! de %n)elea !, a roa e $a!al, nu con"$in)e#!e nimic al!ce*a dec5! "e ara)ia ar!ei de "ocie!a!e& De da!a acea"!a, ceea ce %l de" rinde e omul cul!i*a! de $unc)ia "a ci*ic e"!e dubla u!ere a ar!ei #i a romane"cului& Am5ndou "e a"ocia' en!ru a-l obi#nui " con!em le mediul care %l duce cu "ine ca e un " ec!acol& 05! de" re indi*id, el ui! de el %n"u#i #i cu a!5! mai mul! de e(i"!en)a "!a!ului, "au c1iar o con"ider !iranic #i "!5n+eni!oare, cu c5! "e bucur de mai mul!e a*an!a+e #i cu c5! ar!ici mai u)in la !ruda general, !rind uneori din a al!uia "au de e urma unei mo#!eniri& ?rice regul %i deran+ea' e cei ce o! " o !ran"gre"e'e& Arunca)i de !r5nd*eal "au de ro ria lor delica!e)e %n uni*er"ul lor in!im, ra$ina)ii "e com lac e(clu"i* %n ace"!a, ier'5nd "en!imen!ul unei reali!)i care le acord rea mul! #i care en!ru ei nu e"!e nicioda! urgen!& %n cur5nd %n", nemaig"ind-o de"!ul de docil, "e re!rag "au "un! de'gu"!a)i de ea #i nu mai acord im or!an) dec5! ca riciilor #i $umurilor lor& Romanul luminea' acea"! "i!ua)ie ec1i*oc #i le d ace"!or ri*ilegia)i con#!iin)a demi"iei lor& El %ncura+ea' "lbiciunea, de"crie de re$erin) $iin)e li "i!e de *lag, !or!ura!e de "cru ule #i inca abile de cel mai mic e$or! %n ri*in)a lor %n#ile& -/9 El "cu' !oa!e cedrile #i re'in! eroi bine in!en)iona)i, dar $r o rea mare *oin), care, din!r-o cdere %n!r-al!a, a+ung la cele mai rele +o"nicii din inca aci!a!ea de-a re'i"!a i" i!ei "au de !eama *reunui neca'& 3reocu a! " e( lice clar !o!ul, romancierul +u"!i$ic !o!ul& 3er"ona+ele e care le de"crie "un! din ce %n ce mai li "i!e de relie$, nea*5nd $or) nici en!ru bine, nici en!ru ru #i dac, %n cele din urm, %nclin " re ace"!a din urm, acea"!a "e da!orea' mai u)in unei o )iuni c5! en!ru a ceda a!rac)iei da!e de u#urin)a de a $ace ru& Ei "un! +ucriile circum"!an)elor> "u or!, "e abandonea', "e la" %n *oia "or)ii& Dac %n$ !uie"c un ge"! deci"i*, o $ac %n!r-un acce" de a"iune, din!r-o !re"rire de *iolen), adic mai %n*in#i #i mai "labi ca oric5nd& De al!$el, ei cad re ede %na oi %n a a!ia #i #o*ielile lor& Uneori, %ndr'ne"c " $ac un ac! arbi!rar, inu!il "candalo" "au ericulo", en!ru a-#i do*edi ilu'oriu cura+ul de" re care #!iu, din "ur" "igur, c le li "e#!eK "au, un im ul" "ubi! %i %mbolde#!e la "acri$iciu en!ru o cau' %n care nu cred "au en!ru o $iin) e care nu o iube"c& Ei mani$e"! re!u!indeni doar "ce !ici"m #i de'amgire& Romanele "un! line de 8eroi9 care "e ri*e"c !rind, ru#ina)i de o one"!i!a!e e care o con"ider ridicol, rea !imi'i en!ru a "e deda de"$r5ului ce-i i" i!e#!e #i de care nici nu *or " "e $erea"c, !en!a)i ne%nce!a! de in!ere"ul de-a comi!e *reo m5r#*ie de care nu "e !em dec5! din la#i!a!e, iar li "a de e( erien) nu-i %m iedic "-o $ac& De al!$el, acea"!a !rebuie " $ie redi" o'i)ia $irea"c a unei cla"e care nu oa!e $ace al!ce*a dec5! "-#i "!re'e o'i)iile dob5ndi!e& @i!ua)ia ei o in*i! " le recomande de'mo#!eni)ilor o moral a renun)rii, %n !im ce ea u'ea' de o moral a lcerii de-a !ri #i "e ara! !o! a!5! de lacom e c5! recomand de'in!ere"ul& 4n ace"!e condi)ii, i ocri'ia de*ine regul $r ca mcar "-#i dea cine*a "eamaK #i cum ciclul con!inu,

cini"mul %i ia locul, "au ru#inea, a!unci c5nd $iecare %#i d "eama c di"!an)a din!re condui!a #i redica "a cre#!e& 0um de obicei romanul, an!ici 5nd reali!a!ea, grbe#!e acea"! e*olu)ie #i %n$)i#ea', ini)ial $r *oia "a, a oi cu bun-#!iin), *ir!u!ea ca $iind gunoa", lic!i"i!oare #i ro"!ea"c, iar mali)ia ca romi)!oare, in!ere"an! #i ingenioa"& A!unci, un ilu"!ru "crii!or #i un mare -5= direc!or de con#!iin) oa!e "u")ine c li!era!ura roa"! "e $ace cu "en!imen!e bune& %n ace"! "!adiu anume, !rebuie "-i dm dre !a!e> a#a cum $ericirea nu are i"!orie, re" ec!ul au!oma! al unei reguli indi"cu!abile duce %n mod nece"ar la alc!uirea unor romane mono!one #i in"i ide& E re$erabil " o*e"!e#!i cum e %nclca! "au ocoli!& 0ci *aloarea unei a"emenea reguli "u"ci! %n r5ndul doc)ilor cele mai mari %ndoieli& Ace"!ora li "e are $al" " %n$)i#e'e er"ona+e care o re" ec!& 3en!ru cine nu e"!e incurabil credul, au!en!ic li "e are " "e "er*ea"c de ea "au " o !ran"gre"e'e cu i"cu"in)& A*5nd #!iin)a #i $ilo'o$ia, de ar!ea lor, au lucra! m5n %n m5n la reducerea comandamen!elor con"idera!e 5n de cur5nd di*ine "au ab"olu!e la ni*elul unor mi"!i$icri c5! "e oa!e de omene#!i, denun)5ndu-le dre ! "o$i"me rin care cei "labi %i con*ing e cei u!ernici " nu "e $olo"ea"c de a*an!a+ele lor, iar cei boga)i le u!ili'ea' en!ru a-i con*inge e cei "raci c banii nu aduc $ericirea& @e "u")ine a"!$el c ace"!ea "un! o ma"c a con"!r5ngerii "ociale "au e$ec!ul unui in"!inc! ce %ndeamn la au!o ede "ire& Roc al $or)elor economice, ac)iune a con#!iin)ei colec!i*e, ec1ilibru de im ul"uri, de re$ulri #i de "ublimri - $iecare di"ci lin %#i o$er e( lica)ia& Toa!e "e e(clud, dar - coinciden) care ar duce la bnuiala c "un! mai marca!e %n ace"! unc! de " iri!ul !im ului dec5! de!ermina!e doar de ob"er*a)ie !oa!e "un! de acord " con"idere $iecare rece ! dre ! o %n#elciune e care re$lec)ia o di"i ea'& Romanul, lu!ind %n acea"! a!mo"$er #i %n"u-#indu-#i ace"!e !eorii, a!unci de"crie omul ca e o aia) care nu are nicioda! con!rolul a"u ra ei %n"e#i& El nu %i recunoa#!e dec5! ilu'ia *oin)ei #i %l re re'in! ada !5ndu-"e %n cel mai bun ca' la %m re+urri a!5! c5! i-o %ngduie dubla re"iune a uni*er"ului ne%ndur!or care %l %ncon+oar #i a lumii in$ernale care "l#iuie#!e %n el #i e care #i-o a"cunde lui %n"u#i& A!unci, %n!r-un mod arado(al, ace"! elemen! energe!ic care !ran"$orm "ocie!a!ea #i e care %l "ublinia' %n!o!deauna li!era!ura romane"c con"! %n arali'ie #i nu %n a)5)are& El %ndeamn la %ndoial, la di"cu)ie #i la rm5nerea %n "u" en"ie& El ac)ionea' -51 "lbind $or)ele de con"er*are& %i in*i! e unii " lece urec1ea la di"cur"urile i" i!elor #i le ara! al!ora de#er!ciunea oricrui e$or!& El lucrea' di"!rug5nd, iar romanul, in"!rumen! #i oglind a rogre"ului "u, %#i %nde line#!e !o!u#i menirea ro un5nd aici di" erarea, dincolo lic!i"ul, a#a cum adineaori unea %n o o'i)ie li!era legii cu $iguri de +u"!i)iari rebeli, %nc )5na)i #i genero#i, %n!r-ade*r, el con!ribuie %n!o!deauna la reci i!area mi#crii e care o re$lec! #i $iecare ci!i!or, %ncura+a! de imaginea !enden)ioa" e care o rime#!e de" re "ine %n"u#i, alunec u)in c5!e u)in, cu $iecare roman ci!i!, e an!a e care %l %m inge de+a e*olu)ia "ocie!)ii& Am u!ea urmri acea"! e*olu)ie a roa e an de an& Ciecare "crii!or reia "arcina %nain!a#ului "u de unde o l"a"e ace"!a #i accen!uea' mereu %n aceea#i direc)ie !abloul unei lumi care "e modi$ic %n!runa #i "e grbe#!e " "emene cu !abloul ce i "-a $cu! ace"!eia, adic cu acea"! al! lume la care imagina)ia %i adaug credin) #i care, reced5nd reali!a!ea, o "olici! u!ernic& %n ace"! ri!m, limi!a #i unc!ul de $le(iune %n care curba %#i "c1imb "en"ul "un! re ede a!in"e& Ace"!a e"!e momen!ul %n care nu "e mai %n!re're#!e locul #i nici *aloarea *ir!u)ii #i a ac!i*i!)ii& Una e"!e con"idera! o i ocri'ie "au o ro"!ie, iar cealal! o agi!a)ie 'adarnic& De"com unerea e"!e !o!al, "au cel u)in re"im)i! #i de"cri" ca a!are& Cire#!e, %n ro$un'imile ei, "ocie!a!ea %n!re)ine %nc o "umedenie de $or)e *ii care a#!ea ! momen!ul de-a "e mani$e"!a, dar %n ar!ea ei con#!ien!, ea e"!e %n!ru !o!ul deda! celui de-al o !ulea ca! ca i!al, ace"!ei 8!ri"!e)i *ino*a!e9 e care !eologia medie*al o numea acedia. Energia care di'ol*a nu mai %n!5lne#!e nimic de "!rica!, re!u!indeni $iind doar ruine #i c*a"i-nean!ul delec!rii mo1or5!e& Na!ura "a de energie, de rinci iu ac!i*, "ub'i"! !o!u#i #i nu "e mai oa!e dedica de-acum dec5! recon"!ruc)iei& A!unci, rin grea)a be)iei, eroul romanului "e g5nde#!e la "!rlucirea "obrie!)ii a#a cum "e g5nde#!e un comba!an! gol la "!rlucirea unei armuri a crei " lendoare %i *e"!e#!e u!ili!a!ea& Aicen)a a de*eni! a!5! de curen!, "candalul a!5! de comun, "lbiciunea a!5! de "cu'a! %nc5! nu mai e(i"! rari!a!e dec5! %n a" ira)ie la di"ci lin #i la !ria de " iri!& 05!e*a $iin)e *i"ea' de+a -5-

la "n!a!e #i loiali!a!e, din!re !oa!e "e*eri!)ile care adineaori erau ridiculi'a!e #i de care "ocie!a!ea %nce e acum " "e !eam& @-ar " une c1iar c ea "e organi'ea' en!ru a le 1i!ui ca e !o! a!5!ea a!ingeri #i agre"iuni in"olen!e la u#ur!a!ea general ce "-a in"!aura! #i care e"!e %n!re)inu! de indulgen)a de*eni! "i"!em #i !o!oda! de ab"en)a credin)ei #i de li "a cura+ului& Abia dac e"!e o e(agerare " a$irmm c %n acea"! "i!ua)ie "en!imen!ele rele "un! mai mul! a recia!e dec5! cele bune #i c, a$i#a!e c1iar, ele duc mul! mai "igur la "ucce"& Ele re re'in! a!5! de bine un nou con$ormi"m, #i o! !rece a!5! de u)in dre ! e(ce )ie, ri"c #i a*en!ur, %nc5! acum cu ele "e $ace li!era!ura roa"! #i nara)iunile con*en)ionale #i $al"e, #i c1iar #i ar!a, care !rebuie "-#i cau!e "c area %n al! ar!e& R. inuciderea romanului Rela(area leg!urilor colec!i*e %i recomand indi*idului "-#i a ar)in e c5! de e(clu"i* oa!e #i %l la"ea' %n cen!rul unui uni*er" " eci$ic e care romanul %l %n*a) "-l cul!i*e #i "-l %ndrgea"c& A"!$el, lumea *ie)ii co!idiene rm5ne ne%ndoielnic comun !u!uror, dar cea a inimilor #i a g5ndurilor "e di*i'ea' din ce %n ce mai mul! #i crea)ia li!erar "e re"im!e imedia! de e urma ace"!ui $a !& Ciecare urmre#!e "-#i e( rime acea ar!e din "ine e care nu e"!e di" u" "-o comuniceK "u ralici!area de originali!a!e are " $ie legea care re'idea' cel mai "!ric! ac!i*i!a!ea "crii!orului& 3reocu area de-a $i %n)ele" e"!e mul! mai mic dec5! cea de-a "ur rinde& E"!e e oca con$e"iunilorK cea mai in!im ocu locul %n!5i e ia), #i cum in!ere"ul !rebuie "u")inu!, %n!re au!ori nu %n!5r'ie " "e "!abilea"c o ade*ra! %n!recere %n ri*in)a "!raniului #i a mon"!ruo"ului& 4n oe'ie, oemul e"!e redu" la o "ui! de imagini, care "e *rea de'ordona! en!ru ca a"!$el ra)iunea " nu ar c a corec!a! in" ira)iaK %n ri*in)a imaginilor, le e"!e a!ribui! meri!ul de-a $i c5! mai deconcer!an!e cu u!in), iar ca menire, " un la %ncercare, ca " " unem a#a, u!erea imagina)iei, "ilind-o " a ro ie #i " unea"c !ermeni di"!an)i #i ireconciliabili& Aa modul general, "e
253

%ncearc " "e %n)eleag "!ruc!ura $in a con#!iin)ei, " "e ob"er*e "!ri de " iri! minu"cule #i in"!abile e care "im li!a!ea *ocabularului, $orma! en!ru al!e u'an)e, nu %ngduie " $ie circum"cri"e #i nici re)inu!e& Au!orul 1o!r#!e a!unci " !ac> Rimbaud "e lic!i"e#!e " redea *er!i+uri #i Fo$$mann"!a1l %l une e Aord 01ando" " "crie "cri"oarea rin care ace"!a %l in$ormea' e Cranci" ,acon c renun) la "cri" #i a roa e de !o! #i la *orbi!, cu*in!ele omene#!i r5ndu-i-"e %n mod de$ini!i* rea u)in ada !a!e in!ui)iilor e care ar dori " le e( rime& Al)ii c1iar a!ac ace"!e cu*in!e, de$orm5ndu-le, de'*ol!5ndu-le, com le!5ndu-le rin nenumra!e rocedee di*er"e en!ru a le $ace a"!$el mai adec*a!e "lu+irii in!en)iilor lor& Acea"! direc)ie %l duce e un RoTce " "crie 8innegan.s 4a<e. E"!e clar c, %n a"emenea " ecula)ii enigma!ice a"u ra limba+ului, "$5r#im rin a $i in!ere"a)i a!5! de mul! de o"ibili!)ile lui ab"!rac!e, %nc5! ui!m de na!ura "a de *e1icul al g5ndirii& 0e "im !om mai im or!an! al "lbirii e(!reme a $or)elor ce "!au la ba'a coe'iunii "ocie!)ii ar u!ea e(i"!a dec5! acea"! $r5mi)are a limba+uluiJ Mai e(i"! unul, mai u)in uimi!or de"igur, dar !o! a!5! de "emni$ica!i* #i care *ine %n mai mare a!ingere cu romanul> locul din ce %n ce mai mare e care ace"!a %l acord la!urii $i'ice a drago"!ei& Acea"!a a $o"! din!o!deauna ma!eria rinci al a romane"cului, %n a#a m"ur %nc5! un roman %n care ea nu $igurea' a!rage imedia! a!en)ia e(clu"i* rin acea"! carac!eri"!ic& Erau "!udia!e %n" "u" inele inimii, #i %n nici un ca' $ierbin)eala "5ngelui& 0ine ar $i 'i", ci!ind ace"!e nara)iuni ca"!e, c !ru urile "e u!eau %mbr)i#aJ A#a "e $ace c !ermenul %n"u#i de romane"c a a+un" " de"emne'e !ocmai un anumi! mod %n!ru !o!ul candid #i "en!imen!al de-a *i"a la a*en!ura amoroa"& ?r, e m"ur ce romanul "e de'*ol!, "e ob"er* c el %#i ierde ace"! a" ec! *irginal, $c5nd alu'ii !o! mai $rec*en!e #i mai reci"e la reali!)ile "e(uale& 4nde enden! de rolul e care au!orul %l a!ribuie lcerii %n drago"!e #i indi$eren! c $ace e"en)ialul din "en!imen! #i din "co ul "u ul!im, romanul %#i reduce ne%nce!a! am loarea di"cre)iei& El %i la" e aman)i mai a roa e de a! #i %i re'in! din nou a"uda)i %nc de e urma %mbr)i#rii& 2ic!or Fugo %l o re#!e cu "erio'i!a!e e ci!i!or %n ragul camerei nu )iale a lui Mariu" #i
254

a lui 0o"e!!e, a$irm5nd cu ace"! rile+ c oamenii nu au dre !ul " ri*ea"c %n ace"! "anc!uar& 0u !oa!e ace"!ea, "crii!orii moderni %i %ncalc cu bun-#!iin) !aina, nu !rec nimic "ub !cere #i nu accelerea' nara)iunea %n nici un momen! al ei& D&F& AaXrence din "$idare, %n $mantul lui ,ad- C&atterle-, Rule" Romain" %n ,e *ieu des corps, rocedea' a"!$el numai $iindc ace"!a e"!e "ubiec!ul cr)ilor lor& %n ace"!e romane nu e(i"! nici un ic de ornogra$ie ro riu-'i", doar dac nu cum*a ma!eria %n"#i con"!i!uie ornogra$ia #i nu maniera de-a *orbi de" re ea& A"!$el %nc5! $enomenul e mai cur5nd de

re"or!ul "ociologului #i nu al morali"!ului& El mani$e"! de acea"! da! o in"i"!en) %n a i'ola nu indi*idul, ci cu lul& 3a!ul e"!e e$ec!i* locul unde omul "e "inc1i"e#!e cel mai u)in de "ocie!a!e& %n cli a c5nd "e %m reunea', nici el #i nici ar!enera lui nu mai cuno"c lumea de dincolo de !ru ul e care $iecare %l "!r5nge %n bra)e #i, $iindu-#i cu de"*5r#ire "u$icien)i lor %n#ile, ei ri*e"c ca e ce*a %n!ru !o!ul "!rin 5n #i 1ainele e care #i le-au le da! #i care %i a#!ea !,- o da! cu !o! re"!ul *ie)ii lor rin care a ar)in ce!)ii& Anomalia e"!e da! !ocmai de $a !ul c acea"! in!imi!a!e e"!e $cu! ublic& %n acea"! er" ec!i* e indica! " "emnalm curio'i!a!ea cre"c5nd a romanului $a) de cli ele ace"!ea cele mai in!ime& Nu e *orba de $a !ul c la!ura animalic a drago"!ei e ru#inoa" "au abominabil "au c re re'in! un ca!, ci c ea e"!e %n acela#i !im la!ura ei cea mai u)in "ocial> %n!r-ade*r, drago"!ea, !ribu!ar "ocie!)ii %n !oa!e celelal!e ri*in)e, obiceiuri "au "en!imen!e, nu %i e"!e #i en!ru ac!ul e care doar na!ura %l in" ir #i care, $c5nd ca ace"!a "-i $ie rein!egra!, %l ru e e indi*id de gru mai mul! ca oricare al!ulK 5n #i animalele ce !rie"c laolal! r"e"c !urma ca " "e acu le'e #i nu "e %n!orc dec5! o da! ce #i-au con"uma! a"iunea& Ace"!e mani$e"!ri nu "un! dec5! "emnele de"!rmrii leg!urilor colec!i*e& Ele "e %n"criu %n!r-un an"amblu de o mai mare an*ergur& De #ind cadrele romanului, acea"! e*olu)ie cu rinde cu recdere %n!reaga li!era!ur #i o in*i! " acorde din nou un loc %n"emna! *i"elor, demen)ei #i 1a'ardurilor& Acea"! 'gur a *ie)ii 'ilnice, emo)ionan! numai en!ru cel ce e"!e "ubiec!ul ei, nu au en!ru ceilal)i al! "en" #i nici al! u!ili!a!e dec5! cea de a-l %mboldi -55 " "e in!ere"e'e " re $olo"ul "u de re'iduurile !r5nd*elii lui& Ciecare "e re!rage a"!$el !o! mai mul! %n!r-un uni*er" er"onal, $eeric, e!an# $a) de reali!a!e& %n ace"!e condi)ii, indi*idul oa!e *orbi de" re !ragica "a "ingur!a!e, e care #i-a $cu!-o cu m5na lui& Nu e"!e !o!u#i o %n!5m lare c "u rareali"mul, care %#i $cu"e o " eciali!a!e din e( loa!area unor a"emenea de#euri, #i-a roclama! a!5! de re ede ade'iunea la doc!rina comuni"! #i c "-a 1o!r5! %n!run mod, e*iden! burle"c, dar de o incon!e"!abil "inceri!a!e, " reg!ea"c re*olu)ia "ocial& 0ine a+unge la ca !ul unui drum e ne*oi! " o a uce e un al!ul "au " "e %n!oarc e ro riile "ale urmeK #i cum, a!unci c5nd ai a+un" e o culme, *rei " cobori, la $el, c5nd a+ungi e $undul unei r "!ii, !rebuie nea ra!, dac nu !e acomode'i cu "oar!a !a re'en!, "-)i ui %n g5nd " urci& A#a au "!a! lucrurile #i cu romanul& El, cruia %i lcea a!5! de mul! " de"crie omul %n *oia "or)ii #i arali'a!, li "i! de cura+ #i *ir!u!e, "e omene#!e deoda! %n $a)a unei lumi alc!ui!e e(ac! din a"emenea $iin)e, alunec5nd "au du"e de iner)ie, $r "!ruc!ur #i nici rinci iu, #i, %n !oa!e %n)ele"urile !ermenului, de o e(!raordinar moliciune, a"!$el %nc5! e$or!ul %n"u#i nimere#!e %n gol #i "e e ui'ea', da! $iind c nu %n!5lne#!e re'i"!en)a de care are ne*oie en!ru a "e %ncorda& Ai!era!ura romane"c "e "!rduie#!e a!unci " %n$)i#e'e un uni*er" den" #i "olid, unde $or)e de$ini!e %n!5lne"c din nou ob"!acole ade*ra!e "au "e ciocne"c %n!re ele& %n ace"! "co , ea %#i %n"u#e#!e elemen!ele o'i!i*e e care i le $urni'ea' "ocie!a!ea, le une %n *aloare #i con$er con#!iin)a re"ur"elor e care le con)in ace"!ea& Ea %#i alege er"ona+ele e care le ilu"!rea' din!re cei crora e(i"!en)a liber #i la di"!an) de e oca re" ec!i*, obi#nuin)a de-a comanda #i a re" on"abili!)ii, a !radi)iilor me"eriei "au de ca"! le-au men)inu! "im)ul onoarei #i gu"!ul de a-#i de"$#ura energia& Aa $el, con#!iin)a ro$e"ional "au de*o!amen!ul orb al mili!an!ului $a) de cau'a lui %i aduc "crii!orului ni#!e da!e ne%ndoielnic recon"!ruc!i*e 1& 0redin)a religioa" "au re*olu)ionar ac)ionea' ca un le*ier u!ernic #i c1iar dac noii eroi nu #!iu %nc ce re*olu)ie " a+u!e, ce religie
1

0$& 3ierre-Fenri @imon> 8Aa in" iracion 1eroica en la li!era!ura $rance"a con!em oranea9, ur, nr& 7/, -5.

& 59-7N&

" ado !e "au " %n!emeie'e, ei %nce!ea' mcar " "e com or!e ca ni#!e $ocare de de'agregare #i $ormea' %n "c1imb ni#!e celule de a o"!oli "au de ro$e)i, in"u$icien! ada !a)i la o "arcin e care $r %ndoial, de al!$el, o conce ro"!, dar ar'5nd cel u)in de dorin)a de-a o %nde lini& Ace"! $a ! doar e "u$icien! en!ru a le comunica o u!ere de a!rac)ie "en"ibil #i r" 5nde#!e re!u!indeni a e!i!ul en!ru un rinci iu de $ideli!a!e #i de comuniune ca abil " redea o con"i"!en) #i un $el de "u$le! ace"!ei ma"e care nu mai e"!e dec5! o +u(!a unere de indi*i'i de"cum ni)i #i egoi#!i& Acea"! a" ira)ie con"olidea' de al!$el in!ere"ul $a) de $iin)ele eri$erice& 0om lici!a!ea im lic de+a leg!uri de-o cu !o!ul al! na!ur dec5! cele ce "ub'i"! %n!r-o "ocie!a!e %n care nu "e acord a!en)ie "!a!ului dec5! %n m"ura %n care $ormali!)ile admini"!ra!i*e $ac nece"ar ace"! lucru& @e con"!a! %n lumea criminal, "au i "e a!ribuie ace"!eia, genul de "iguran) care e"!e 'adarnic cu!a! %n lumea care $ace din moral o $a)ad #i din care a di" ru! orice urm de morali!a!e& @e are c acele cali!)i ale

rigorii #i in!ran"igen)ei care "-au *ola!ili'a! din "5nul "ocie!)ii "e i*e"c din nou !ocmai la cei ce au de $urc cu "ocie!a!ea #i e care acea"!a %i men)ine la eri$eria "a& 0riminali "au re*olu)ionari, ace#!i noncon$ormi#!i de !o! $elul e care roman!i"mul %i admira 5n de cur5nd %n cali!a!e de re$rac!ari ne%ndu leca)i #i e(ac! cu !i!lul de neada !a)i, ar acum " oar!e %n ei germenii "ingurei con$ormi!)i care "e dore#!e a $i recon"!i!ui!& Ei "un! ne%ndoielnic *ino*a)i, dar e $a)& 0el u)in ne %nc1i uim c nu "un! *icia)i de o gangrena !enace #i di$u', re" ec!i* de acea"! "lbiciune obi#nui! a one"!i!)ii care de*ine a!5! de u#or o a doua na!ur& Ac!ele lor au "u$icien!e con"ecin)e #i a!rag du "ine "u$icien!e ericole en!ru ca %n c1iar in!eriorul condui!ei lor delic!uoa"e " a ar, *iguroa"e #i clar con!ura!e, acele o o'i)ii din!re bine #i ru, din!re in!ere"ul comun #i cel er"onal, din!re da!orie #i lcere care "un! de al!min!eri con$u'e #i re'ol*a!e %n!o!deauna rin ab"orb)ia !ermenului ce "emni$ic e$or!ul de c!re cel ce re"u une renun)area& Ace#!i indi*i'i %n a$ara legii a ar dre ! " eran)a moralei& @e ob"er* c acea"! u!ere de-a $ace rul, $iind acce !a!, e ca abil " "lu+ea"c binelui din cli a c5nd $a !a bun e cea care
257

cere cu!e'an) #i 5n la acel " iri! de rebeliune care ini)ial %i i'ola"e& E*olu)ia romanului oli)i"! "! mr!urie %n acela#i "en", a!unci c5nd *edem i*indu-"e un ri*al al de!ec!i*ului dile!an! #i "ce !ic, indi$eren! $a) de "ocie!a!ea e care o a+u! ca #i $a) de criminalul e care %l dema"c, #i, ca ar!i"!, "en"ibil doar $a) de ingenio'i!a!ea e care o demon"!rea' ace"!a %n "!ra!agemele "ale& Nou-*eni!ul, a*oca!ul care coboar %n aren #i %#i ri"c *ia)a, oric5! de in!ere"a! #i de li "i! de "cru ule ar $i %n$)i#a!, "e mani$e"! !o!u#i ca a r!or al unei one"!i!)i elemen!are %ndre !a!e %m o!ri*a coni*en)ei din!re oli)i"!ul m5r#a* #i a"a"inul *enal, a alian)ei din!re lu ul cel ru #i "!orul ro"!& Din unc! de *edere "i1ologic, "c1imbarea "e do*ede#!e !o! a!5! de deci"i*> morali!a!ea e"!e con"idera! a!5! un in"!inc! c5! #i o di"ci lin& Ea are de a"emenea #i %n*)!ura e care un " iri! dre ! #i lucid #!ie " o !rag din e( erien) o da! ce "-a de"co!oro"i! de ideile $al"e e care i le inculca"e ini)ial educa)ia rimi!& Gi $a !ul de-a $i li "i! de credin) #i lege are dim o!ri* gre#eala acredi!a!, re'ul!a!ul imi!a)iei& Din ace"! mo!i*, rin!r-o "!ranie i ocri'ie de-a-ndoa"elea, ace#!i cam ioni "e ara! ru#ina)i de aceea c cedea' $a !elor lor bune& ? ade'iune $irea"c #i er"i"!en! la !eoriile ce redomin %n +urul lor %i $ace " reduc $a !ele mrinimoa"e e care le $ac la ni*elul unor calcule, la abili!a!ea ge"!urilor $rumoa"e e care ri"c " le $ac, de !eam ca o inia ublic " nu li le re ro#e'e dre ! o ro"!ie& Acea"! ru#ine $a) de bine e"!e %n"o)i!, du cum "-a *'u!, de o ru#ine la adre"a !andre)ei& Din cau'a ro riei "ale %nclina)ii #i a ace"!ei e*olu)ii generale a "ocie!)ii, e care c1iar el o grbe#!e, romanul a+ungea " de"crie oameni con*in#i c "e(ul e( lic !o!ul #i c %n a"iune nu e(i"! nimic care " nu $ie o "cli$o"eal 1r'i! ma"crii o$!elor bru!ale ale crnii "au "a!i"$acerii ace"!ora> "ublimri ale dorin)ei ma"culine "au #ire!licuri cu "co ul de-a %mbl5n'i udoarea $emelei& Acum el !rebuie " un %n "cen er"ona+e cu o inii cinice #i *ocabular *ulgar, dar care, b!5ndu-"i +oc de ei %n#i#i, dau %n acela#i !im do*ad de o drago"!e au!en!ic #i rein*en!ea', "ur rin#i, !andre)ea creia, neurmrind dec5! lcerea, credeau c i-au de'*lui! de#er!ciunea& -5N %n ace"! $el, romanul %i "coa!e %n $a)a "ocie!)ii, creia %i grbe#!e de"com unerea, e eroii care, rin e(em lul *ir!u)ilor lor ublice #i ar!iculare, o in*i! " reg"ea"c o coe'iune& Nu e"!e *orba de ni#!e inocen)i& Ei au urma! "$a!urile care erau a"cul!a!e %n +urul lor, "-au $olo"i! de a*an!a+e a!unci c5nd au u!u!, ro$i!5nd de oca'ie #i $r ic de mil en!ru cei "labi "au nai*i& Dac "e ara! loiali, acea"!a nu "e da!orea' unei re+udec)i con!ra neloiali!)ii, ci $a !ului c "-au a$la! %n "i!ua)ii %n care loiali!a!ea rea nu a!5! un lu(, c5! o nece"i!a!e& Ei nu "un! *eridici din!r-o groa' na!ural "au dob5ndi! $a) de minciun, ci $iindc, min)ind de $iecare da! c5nd le con*eni"e, %n!r-o bun 'i, c5nd au " u" ade*rul, #i c5nd era nea ra! nece"ar ca ace"!a " $ie cre'u!, a$irma)iile lor nu au %n!5lni! dec5! "u" iciune, $c5ndu-i " %n)eleag a"!$el c l!eau en!ru %n#elciunile de 5n a!unci& %n $ond, li!era!ura romane"c nu a renun)a! la er"ona+ele ei re$era!e> "un! aceia#i oameni, mai %ngri+ora)i, mai con#!ien)i #i mai ale" mai "en"ibili $a) de calea e care o a uc lumea #i care i-o ara! de e "cena "!rluci!oare unde i-a u" crea!orul lor, deoarece ei bene$icia' de %nda! de re"!igiul #i de a!rac)ia ace"!ei "cene imaginare unde $iecare "i!uea' e(i"!en)a e care reali!a!ea %l $ace " o dorea"c& ? da! cu !im ul %n", ro!agoni"!ul "e modi$ic& Rori"-Marl FuT"man" #i M& de" E""ein!e", ama!ori de bucuriile "ub!ile ale ar!ei celei mai in!elec!uale, Ana!ole Crance #i M& ,ergere! cu '5mbe!ul lor indulgen! #i "ce !ic, Marcel 3rou"! re%n*iind #i %mbog)indu-#i amin!irile 5n la a $ace din !recu! un

uni*er" mai o ula! #i mai !ulbur!or dec5! re'en!ul, !o)i ace#!i con!em la!ori #i +ui"ori, lacomi de 1rana lumea"c #i de curio'i!)i e"!e!ice, ace#!i ra$ina)i #i ace#!i %n)ele )i redau #!a$e!a unor lu !!ori duri care cau! a ro ierea #i "erio'i!a!ea mor)ii, nedorind nimic al!ce*a dec5! ceea ce %i im lic !o!al& Ei "un! a!5! de nerbd!ori "-#i m"oare u!erile %nc5! "un! a!ra#i c1iar #i de +ocuri, dac "un! "5ngeroa"e& Eroii coboar %n arena unde alearg !aurii& Al)ii, aleg5nd me"erii enibile #i ericuloa"e, dau do*ada ro riei lor *igori lu !5nd cu na!ura #i cu limi!ele re'i"!en)ei umane& Din!re ace#!ia, "un! unii care lu ! %n orice r'boi, de %nda! ce i'bucne#!e unde*a %n lume, "au care,
-59

con" ira!ori #i a"a"ini, %#i $olo"e"c u!erile en!ru a crea 8*5r!e+ul9 e care " er "-l *ad " ulber5nd mul)imile :#i " eran)a lor nu e"!e 'adarnic1<& To)i ace#!i 8co ii ai 1ao"ului9 au de g5nd " 'mi"lea"c un ordin, iar ca noma'i, o "!abili!a!e& @ub o $orm "au al!a, ei c5n! "olidari!a!ea *iril #i de*o!amen!ul oamenilor unul $a) de cellal! ce "e i*e#!e de %nda! ce o credin) comun le %ngduie " ri*ea"c %n aceea#i direc)ie-& Ei a" ir la o leni!udine %m r!#i!, conce 5nd din ce %n ce mai u)in c ar u!ea e(i"!a "ingura!ici& Ei au'i"er c nimic nu e mai re)io" dec5! " "e "!re'e di" onibili #i nu au g"i! o bucurie dec5! %n anga+amen!ul *olun!ar& Ai "e recomanda " $ie na!urali> au cu!a! %nco!ro " "e %ndre !e, deoarece %n!re'reau un *id a!5! de de"*5r#i! c5nd %ncercau " g"ea"c %n ei ni#!e ne*oi de "a!i"$cu!, %nc5! l-ar $i "lu+i! #i e dracul dec5! " "e obi#nuia"c cu ro riul lor nean!& Acea"! nerbdare "ub!eran e care romanul o e( rim "ub a!5!ea c1i uri !rebuie realmen!e numi! religioa"& Ea marc1ea' momen!ul %n care ace"!e $or)e in*i'ibile #i noi rm5n %nc di" er"a!e, necuno"cu!e una celeilal!e, de#i lega!e rin!r-un elemen! "ecre!, e(ac! ca ci!i!orii unei cr)i& Ele "e a!rag %n" de+a ca !o! a!5!ea ace "ub)iri u!ernic magne!i'a!e #i ri"c " "e do*edea"c bru"c "uda!e #i de neclin!i!, mani$e"!5ndu-#i e(i"!en)a din!r-o da! rin!r-o a rindere nea#!e !a! care a!unci c5nd *a $i ob"er*a! *a rea c e rea !5r'iu ca " $ie "!in"& Acea"! agi!a)ie con$u', marca! de cele mai di*er"e remuri, *e"!e#!e, oric5! de %nde r!a! ar $i ea, o remodelare a $ormelor *ie)ii colec!i*e& A" ec!ul e care %l *or lua nu ne in!ere"ea' aici& ?ricare ar $i %n" ace"!a, ca urmare a $a !ului c "ocie!a!ea *a rena#!e, ea nu *a l"a nici un $el de liber!)i indi*iduluiK deoarece
1

R5ndurile de mai "u" $ac alu'ie re" ec!i* la FemingXaT, Mon!1erlan!, @ain!-E(u erT, H& CaulQner, A& Malrau(, 01& 3li"nier, E& *on @alomon :cu*5n!ul 8*5r!e+9 e"!e lua! de la Moeller *an den ,rucQ<& Ace"!e nume nu "un! "ingurele, u!5nduli-"e al!ura oricare al!ele la $el de demne& Acea"! a!i!udine a $o"! de$ini! de Andre Malrau( %n Condiia uman #i de A& de @ain!-E(u erT %n 1mnt al oamenilor. Am relua! aici 5n #i *ocabularul $olo"i! de ei& 260

e rar ca %n erioada !inere)ilor ei ea " %i !olere'e al! $er*oare %n a$ara celei e care i-o in" ir ea %n"#i, l"5ndu-i a"!$el doar o )iunea en!u'ia"mului "au a e(ilului& 3e cel ce nu e lua! de *al nu %l a#!ea ! al!ce*a dec5! " rm5n ca abandona! e un )rm u"!iu, $r a a*ea e nimeni care "-i aud gla"ul #i nici cruia "-i $ie mil de nenorocirea lui& A *eni! din nou o *reme a ar1i!ec!urii, a con"!ruirii iramidelor #i a ca!edralelor& 0ine nu con!ribuie nici cu min!ea #i nici cu bra)ele la e$or!ul comun "e e(clude din comuni!a!e #i "e u"uc recum creanga ru ! care nu mai rime#!e "e*& 2a g"i el mcar $or)a de-a ur%J Mai degrab moare de e ui'are& To!u#i, $iecare "e druie#!e de"!inului ce!)ii #i ar!ici cu mre)ia lui, $c5nd cor comun cu ea& A"!$el %nc5! nu "e une roblema " "e di"!an)e'e en!ru a o u!ea con!em la, "!udia "au +udeca& El nu#i leagn imagina)ia cu nici un *i" care " nu o aib ca obiec!& El nu mai e"!e $rm5n!a! de nelini#!e #i nici ener*a! de no"!algie& 0o le#i! $iind de reali!a!e, ce ar mai u!ea cere unei lumi imaginareJ 0rearea unei ca odo ere ure %nc nu %l "olici!& El nu conce e o $rumu"e)e de'in!ere"a!& ?rice ac!i*i!a!e i "e are in$erioar #i $r con"ecin)e dac e indi$eren! $a) de gloria na)ional, dac nu %i ilu"!rea' renumele rin!r-un monumen! ne ieri!or, rin!r-o o er anonim ublica! en!ru uni*er", dar nu !alen!ul unui ar!i"!, ci " lendoarea comun& Nu mai e(i"! loc en!ru roman> nici un *id, nici un in!er"!i)iu, nici o "ingur!a!e unde ar cre#!e dorin)a de o al! *ia)& 4ndi*idul nu "e g5nde#!e dec5! la i"!orie& 05n!ecele e ice care celebrea' $a !ele de *i!e+ie ale "!rmo#ilor #i %i in*i! e $ii " le imi!e *i!e+ia %vom intra n carier cnd str"unii notri nu vor mai fi acolo' e(al! un o or de ce!)eni din care nici unul nu re"im!e ne*oia de-a "e re!rage deo ar!e en!ru a "e iden!i$ica cu un erou ar!icular in*en!a! de $an!e'ia arbi!rar a cui*a inu!il& Romane"cul nu oa!e ie#i din goace %n ace"!e condi)ii& Trebuie " "e a#!e !e ca di'locarea "ocie!)ii "-l reorien!e'e din nou e om " re *ia)a "a in!erioar, in*i!5ndu-l " o anali'e'e #i " "e com lac %n ea& Ciecare %#i oa!e $orma a!unci %n )ara a*en!urii un er"ona+ $ra!ern care " %n$ !uia"c $a !ele

e(!raordinare de care -.1 el %n"u#i "e "im!e inca abil, "au care " !reac cu "ucce" rin %ncercrile e care el le recu'& El %l $ace " duc acolo e(i"!en)a a"ionan! #i den" e care reali!a!ea nu i-o acord, $iindc el nu #!ie " i-o "mulg& E"!e *remea %n care indi*idul "e a uc din nou " "e "!udie'e %n acea"! oglind care %l de!ermin din ce %n ce mai mul! " "e ocu e de el %n"u#i> romanul care $a*ori'ea' $r %nce!are me!amor$o'ele, oricare ar $i ele, #i care laolal! *eg1ea', %ndrum #i includ, di'ol* "ocie!a!ea de'*ol!5ndu-"e #i, in*i!5nd-o a oi " "e realc!uia"c, "e 1r'e#!e di" ari)iei& Mar"ilia, ,e agittaire, 19/-

UN ELEM3AU> ,AAEA0

O& 0omanul cel mai am"iios A"!'i "e admi!e $r greu!a!e c romanul lui ,al'ac deri* din romanul o ular #i nu din cel cla"ic, la $el cum !ea!rul lui Moliere ro*ine mai mul! din $ar" dec5! din !ea!rul li!erar& A roa e !oa!e o erele lui ,al'ac, %nce 5nd cu rimele, e care le-a renega!, $rgo> le 1irate "au 9eanne la 8oile, con!inu, en!ru Cran)a, romanul o ular al lui DucraT-Duminil, iar en!ru Anglia romanul negru al lui Ma!1urin, AeXi" "au Anne Radcli$$e& Ele "e "i!uea' de"!ul de de ar!e de "eriile reali"!e ale lui Re"!i$ de Aa ,re!onne, $a) de care ,al'ac nu *a a rea dec5! mai !5r'iu dre ! un emul mai %n'e"!ra! #i mai ambi)io"& %n orice ca', ,e Centenaire e"!e mul! mai a roa e de +elmot&, e care %l demarc1ea', dec5! e"!e ,e ,-s dans la 6allee de ,a 1rincesse de Cleves, cu care re!inde c ri*ali'ea'& Romanul cla"ic $rance' %,a 1rincesse de Cleves "au +anon ,escaut' a are la e(aminare ca un $el de !ragedie %n cinci ac!e care e o*e"!i! %n loc " $ie u" %n "cen& Decorul nu e"!e nicioda! de"cri" en!ru el %n"u#iK eroii au un $i'ic ab"!rac! #i in!er#an+abil :de#i ci!i!orul e"!e in$orma! c Manon e"!e 8$ermec!oare9, el nu #!ie ce culoare au oc1ii ei<K eri e)iile "un! redu"e la minimumK %n "$5r#i!, er"ona+ele "un! u)ine la numr& Romanul cla"ic e"!e $r %ndoial elibera! de uni!)ile de loc #i de !im , dar rm5ne cu !oa!e ace"!ea %n!ru !o!ul in!erior #i e(em lar> ilu"!rarea unui "u$le!, "!udiu al unei cri'e& ,al'ac %n)elege " de"crie o lume #i acea"!a la modul "i"!ema!ic, dac nu -.3 :e"!e con*in" de acea"!a< la modul #!iin)i$ic& 4n!en)ia lui e"!e diame!ral o u" celei a Doamnei de Aa CaTe!!e, a aba!elui 3re*o"! #i a lui ,en+amin 0on"!an!& ,al'ac declar c $ace concuren) "!rii ci*ile, ceea ce %n"eamn c mul!i lic er"ona+ele #i le indi*iduali'ea'& El %m rumu! de la Hal!er @co!!

ideea de-a re%n*ia 8" iri!ul unei e oci9& %n ,es C&ouans, el e"!e con*in" c o*e"!e#!e un 8e*enimen! con"!ruc!i* en!ru !oa!e o oarele9 #i nu "e %ndoie#!e nici o cli de in$luen)a $undamen!al a rolului "u de romancier& @erio'i!a!ea ambi)iei "ale %l $ace e ,al'ac " remedi!e'e "!ruc!ura unei o ere enciclo edice, "au cel u)in urmre#!e re ar!i'area di$eri!elor nara)iuni %n ni#!e rubrici de!ermina!e& Di"!ribu)ia e care o ado !, care ar u!ea $i le"ne con"idera! ca $iind doar comod, a are re ede ca multidimensional, adic *alabil en!ru mai mul!e "ec)iuni de reali!)i& Au!orul %n"u#i a*er!i'ea' de" re ace"! lucru %n cu*5n!ul %nain!e> $iecare din!re r)i, " une el, 8%#i are "en"ul, "emni$ica)ia "a #i $ormulea' o e oc a *ie)ii omene#!i& cene din viaa particular re re'in! co ilria, adole"cen)a #i gre#elile lor, a#a cum cene din viaa de provincie re re'in! *5r"!a a"iunilor, a calculelor, a in!ere"elor #i a ambi)iei& A oi, cene din viaa parizian o$er !abloul gu"!urilor, *iciilor #i al !u!uror lucrurilor ne%n$r5na!e a)5)a!e de mora*urile " eci$ice ca i!alelor unde "e %n!5lne"c deo o!ri* binele e(!rem #i rul e(!rem& Ciecare din!re ace"!e !rei r)i are culoarea ei local e!c9& Mai %ncolo, el ri*e#!e cenele din viaa de ar ca e 8"eara ace"!ei lungi 'ile9& %n ace"! $el "e "c1i)ea' un $el de ar1i!ec!ur com le(, al crei rinci iu, ridica! la rang de "i"!em, *a in" ira con"!ruc)ii recum Ulise al lui RoTce, unde "emni$ica)ia ca i!olelor e"!e de!ermina! de un ade*ra! !ablou de concordan)e& Edi$iciul a*ea " $ie %ncorona! de dou o ere "emnala!e de lanul din 1N/5 #i ale cror !i!luri "un! din!re cele mai in"!ruc!i*e> +onografia virtuii #i *ialoguri filozofice i politice despre perfeciunile secolului [I[. Ace"!e dou !i!luri un accen!ul, rimul, e " iri!ul e!ic, iar al doilea e " iri!ul modern al o erei bal'aciene& 4n!r-ade*r, a or!ul e"en)ial al lui ,al'ac la i"!oria ideilor re'id %n con$run!area, dac nu %n iden!i$icarea ace"!or doi -./ ^^ !ermeni& 0ri!ica "a la adre"a lui Hal!er @co!! e"!e, %n acea"! ri*in), demon"!ra!i*& 05! de" re conce )ia "a e!ic, ea %i a are dre ! +u"!i$icarea %n"#i a ac!i*i!)ii "ale> 8Aegea "crii!orului, "crie el %n cu*5n!ul %nain!e la Comedia uman, ceea ce %l $ace ca a!are, ceea ce, nu mi-e !eam "-o " un, %l $ace egal cu omul de "!a! #i oa!e "u erior ace"!uia, e"!e o deci'ie oarecare %n ri*in)a lucrurilor omene#!i, un de*o!amen! de"*5r#i! $a) de ni#!e rinci ii9& El e"!e #i mai e( lici! %n!r-o "cri"oare c!re Fi olT!e 0a"!ille> 8Morali'area e ocii "ale e"!e "co ul e care orice "crii!or !rebuie " #i-l ro un, %n ca' con!rar ne$iind dec5! un om care i distreaz pe ceilali?.

II. ;raul fa"ulos ,al'ac admi!e rin!re cei din!5i e(i"!en)a unor mi!uri moderne #i le recunoa#!e $oar!e re ede im or!an)a& 3oa!e c e"!e c1iar crea!orul e( re"iei ace"!eia, e care o $olo"e#!e %n ,a 6ieille 8ille, a!unci c5nd a$irm c mi!urile moderne "un! #i mai u)in %n)ele"e dec5! cele an!ice #i c5nd "u")ine c $or)a lor e"!e #i mai con"iderabil& Ace"!e mi!uri con!em orane nu "un! erce u!e ca imaginare> dim o!ri*, ele a ar imagina)iei ca $iind de la "ine %n)ele"e& 0redem %n ele %n mod au!oma!& Ele $ac ar!e din "uma de imagini e care $iecare o acce ! $r ca mcar " "e g5ndea"c& 3rin!re ace"!ea $igurea' c1iar o re re'en!are $abuloa" a 3ari"ului, la a crei unere %n circula)ie au con!ribui! %n mod deo"ebi! romanele lui ,al'ac, ca de al!$el #i ale lui Eugene @ue #i 3on"on du Terrail& 3reci'a! #i r" 5ndi! rin in!ermediul cr)ii, ea e"!e "u$icien! de con*ing!oare en!ru a b5n!ui "en"ibili!a!ea colec!i* #i en!ru a-i a rea dre ! cea ade*ra!, rin acea"!a $iind ro riu-'i" mi!ic& Romanele lui ,al'ac "un! "cri"e %n momen!ul c5nd ca i!alele euro ene ca ! deoda! dimen"iunile #i %n$)i#area e care le-o #!im a"!'i& 3o ula)ia lor "e %n'ece#!e, cldirile %#i " ore"c numrul #i de*in mai com lica!e& @un! crea!e rimele mari maga'ineK lumea a$acerilor, a $inan)elor, a indu"!riei "e de'*ol! cu o ra idi!a!e e(!raordinar #i ca ! %n c5)i*a ani o im or!an) deconcer!an!& -.5 E"!e e oca %n care "e $ormea' a*erile lui Ro!1"c1ild, Could #i 3ereire& %n acela#i !im , role!aria!ul urban " ore#!e, o da! cu o egr "emi-clande"!in& Ace"!e di*er"e nou!)i duc %n cele din urm la o !ran"$ormare !o!al a decorului marelui ora# #i $ac din ace"!a locul re$era! al a*en!urilor #i al !ragediilor e care "crii!orii le roiec!au 5n de cur5nd %n!r-un !recu! "!ili'a! "au %n )inu!uri nu rea cuno"cu!e& Eroul e"!e e( u" aici la !o! $elul de ericole& Trec!orul cu care "e %ncruci#ea' oa!e $i un du#man deg1i'a!& @cri"oarea e care o rime#!e %l a!rage %n!r-o ca can& Aa $el, !o! %n marele ora# a"iunile "un! cele mai *aria!e, mai %n$lcra!e #i mai criminale& Romancierul a$l %n $iecare diminea),

ci!ind rubrica $a !elor di*er"e din 'iar, con"ecin)ele cum li!e ale ace"!ora %n cadrul lor "e mani$e"! un eroi"m inedi!, #i lui %i re*ine "arcina de a-i de'*lui mre)ia co!idian& %n Cran)a, $enomenul a are #i ca o con"ecin) a rolului +uca! de 3ari" %n !im ul Re*olu)iei, c5nd 8'ilele9 1o!rau "oar!a Na)iunii #i c5nd 3ari"ul %#i im unea ro*inciei cu a!5!a $ermi!a!e *oin)a #i Teroarea& 3ari"ul, e care girondinii "-au "$or)a! 'adarnic "-l reduc, du cum " uneau, la 1ON3 din in$luen)a "a& ? era de cen!rali'are admini"!ra!i*, con!inua! %n !im ul 4m eriului, a $cu! re"!ul, a"!$el %nc5! im re"ia era c !o!ul *enea de la 3ari" #i c "e "$5r#ea acolo& Numai acolo "e u!ea #i !rebuia " "e %n$ !uia"c ceea ce !indea " re o anumi! in$luen), *aloare, ori r"une!& %n domeniul ur li!erar, aclima!i'area romanului de a*en!uri, a oi !ran"$ormarea lui %n roman oli)i"! au mer" %n acela#i "en"& 0a #i ,audelaire, ,al'ac "e ara! "en"ibil $a) de decorul urban& El %l admir e Cenimore 0oo er, dar con"ider ericolele marelui ora# mai in!ere"an!e dec5! cele ale durii "au ale "a*anei& Aici re'id ade*ra!a "lb!icie #i rime+diile cele mai amenin)!oare, mai dubioa"e #i mai in"idioa"e& Du cum a ar!a! Regi" Me""ac, a!mo"$era romanului din "ecolul al LlL-lea "e na#!e din !ran" unerea %n cadrul ora#ului a %n!inderilor mai u)in ne"igure ale reeriei "au ale +unglei, line !o!u#i de nenumra!e ca cane e care indienii le %n!ind *5n!orilor "au ionierilor& %n plendeurs et +iseres, ,al'ac "ublinia' ace"! lucru> 83oe'ia !erorii e care "!ra!agemele !riburilor du#mane %n r'boi au r" 5ndi!-o %n inima -.. durilor din America, #i de care a ro$i!a! a!5! de mul! 0oo er, "e o!ri*ea cu cele mai mici de!alii ale *ie)ii ari'iene& Trec!orii, r*liile, !r"urile, cine*a "!5nd %n icioare la o in!er"ec)ie, !o!ul o$erea oamenilor LLL, in!ere"ul enorm e care %l re'in! %n romanele lui 0oo er un !runc1i de co ac, o *i'uin de ca"!ori, o "!5nc, ielea unui bi'on, o barc nemi#ca!, un $run'i# a!ing5nd a a9& 2au!rin %i e( lica"e lui Ra"!ignac, %n ,e 1ere Aoriot, a*an!a+ele ca i!alei> 82ede)i dumnea*oa"!r, 3ari"ul e"!e ca o dure din Aumea Nou, unde mi#un dou'eci de " ecii de o ula)ii "lba!ice, ilinoi#ii, 1uronii, care !rie"c din rodu"ul da! de di$eri!ele cla"e "ociale&&& A*e)i de-a $ace cu ora#ul cel mai com le'en! de e lume& Dac m5ndrele ari"!ocra)ii din !oa!e ca i!alele Euro ei re$u' " admi! %n r5ndurile lor un milionar in$am, 3ari"ul %l rime#!e cu bra)ele de"c1i"e, d $uga la e!recerile lui, %n$ulec la dineurile "ale #i ciocne#!e cu in$amia lui&&&9 ? a"emenea mr!urie nu e deloc i'ola!& Ale(andre Duma" ublic %n 1N5/ ,es +o&icans de 1aris, roman al crui !i!lu %n"u#i %l $ace " nu mai aib ne*oie de comen!arii& %n aceea#i erioad, Eugene @ue in*oc acelea#i re$erin)e #i "e orien!ea' %n aceea#i direc)ie> 8Toa! lumea a ci!i! aginile ace"!ea admirabile %n care 0oo er, Hal!er @co!!-ul american, a "c1i)a! mora*urile $eroce ale "lba!icilor, limba lor i!orea"c, oe!ic, nenumra!ele *iclenii cu a+u!orul crora $ug de du#manii lor "au %i urmre"c&&& 2om %ncerca " unem "ub oc1ii ci!i!orului c5!e*a e i"oade din *ia)a al!or barbari, a$la)i !o! a!5! de %n a$ara ci*ili'a)iei ca #i "lba!icii a!5! de bine de"cri#i de 0oo er9& %n!r-ade*r, romanul oli)i"! nu oa!e $i conce u! %n nici un c1i $r decorul urban& Ace"!a, %ndeo"ebi, a rimi! o ar!e din mi"!erul "u din crearea oli)iei "ecre!e& ? da! cu a ari)ia ace"!eia, lu !a din!re ordine #i crim %nce!ea' " mai $ie o lu ! de"c1i" #i clar circum"cri", de #indu-#i ro riul "u domeniu #i d5nd bu'na %n *ia)a $iecruia& 01iar unul din romanele lui ,al'ac, Une tene"reuse affaire, %ngduie cel mai bine " "e %n)eleag de"cum nirea a ar!e e care o "!recoar %n "u$le!ele oamenilor acea"! ino*a)ie diabolic - oli)ia in*i'ibil& Ea aduce cu "ine un elemen! ermanen! de "u" iciune #i ne"iguran)& -.7 ? inia ublic e %ngri+ora!, dac nu indigna!& %n Anglia, c5nd, "ub gu*ernul 3eel, en!ru a comba!e un *al de criminali!a!e, 3arlamen!ului i "e ro une ado !area oli)iei "ecre!e, "-a "!riga! c o mie de crime "un! de re$era! unui a"emenea remediu& 4n!ere"ul e"!e %n" !o! a!5! de mare ca #i groa'a> e a"ionan!, %n!r-o $ic)iune, " *e'i la un momen! da! cum cel ce 5n adineaori era lua! dre ! ro$e"or, cer#e!or "au cea"ornicar "e de'*luie a $i oli)i"!& 4magina)ia de #e#!e reali!a!ea& ,al'ac )ine " "e %n!5lnea"c cu 2idocP #i %i %m rumu! er"ona+ului "u, 2au!rin, c5!e*a !r"!uri ale ocna#ului a+un" #e$ul oli)iei& Nimic nu e mai "emni$ica!i* %n acea"! ri*in) dec5! modul %n care Aeon Go'lan cade %n e(!a' %n $a)a cali!)ilor co oilor #i, re$erindu-"e la rela)iile din!re ,al'ac #i 2idocP, de"crie "!ima e care i-o mani$e"!a romancierul ace"!uia din urm> 8El admira %ndeo"ebi di*ina)ia celor mai "ub!ile " iri!e, care au $lerul !run'!or al "lba!icului en!ru a urmri i"!a unui criminal du induc)ia cea mai #!ear", "au c1iar $r nici o induc)ie& Un gla" le *orbe#!e #i "un! cu rin#i de un !remur ner*o" recum 1idro"co ul u" e roca ce aco er 5n'a de a a$la! la o "u! de icioare "ub m5n!, #i

e(clam> crima e aiciK " a)i #i-o *e)i g"i9& 05! de" re +emoriile lui 2idocP, a#a a ocri$e cum "un!, ele cuno"c un "ucce" e(ce )ional de librrie, care e din!re cele mai "im !oma!ice& Din ele "e !rag romanele lui Eugene @ue #i ale lui 3on"on du Terrail, ,es +-steres de 1aris #i 0ocam"ole, #i, %n!r-o oarecare m"ur, plendeurs et+iseres des courtisanes, receda!e de Jistoire des Breize, con" ira!ori %n co"!um, care )in "ub domina)ia lor ocul! o ca i!al de"cri" de dou ori e arcur"ul cr)ii& %nc de la %nce u!ul lui 8erragus, au!orul $ace un or!re! liric #i $i'iognomonic al 3ari"ului :du cum " une c1iar el<, urmrind " de$inea"c er"onali!a!ea $iecrei "!r'i, unele de'onora!e "au in$ame, al!ele nobile "au doar re" ec!abile, d5nd e(em le de "!r'i a"a"ine, munci!oare, mercan!ile& Tu!urora le de"co er caliti umane. El *ede %n 3ari" 8cel mai delicio" din!re mon#!ri9 #i reci'ea' imedia!> 8Mon"!ru de"*5r#i!, de al!$elB9 El %l de"crie !re-'indu-"e> 8Toa!e u#ile "e cra , r"ucindu-"e %n balamale ca membranele unui 1omar uria#, mane*ra!e e ne*'u!e de !rei'eci -.N de mii de brba)i "au $emei, din!re care $iecare !rie#!e %n!r-un " a)iu de #a"e icioare !ra!e, unde o"ed o buc!rie, un a!elier, un a!, co ii, o grdin, nu *ede lim ede #i !rebuie " *ad !o!ul& 3e ne"im)i!e ar!icula)iile !ro"ne"c, mi#carea "e !ran"mi!e, "!rada *orbe#!e& Aa amia', !o!ul e *iu, 1ornurile $umeg, mon"!rul mn5ncK a oi rage, a oi nenumra!ele lui labe "e agi!& Crumo" " ec!acolB Dar, o 3ari"B 0ine nu )i-a admira! ei"a+ele "umbre, d5rele de lumin, $und!urile !ale ad5nci #i !cu!e, cine nu )i-a au'i! murmurele din!re mie'ul no )ii #i cea"urile dou ale dimine)ii nu cunoa#!e %nc nimic din ade*ra!a !a oe'ie #i nici din bi'arele #i uria#ele !ale con!ra"!e&&&9 En!u'ia"mul nu %i e"!e li "i! de e( re"ii em$a!ice> 3ari"ul e"!e o 8minun)ie mon"!ruoa", uimi!or a"ambla+ de mi#cri, ma#ini #i g5nduri9, 8creierul lumii9, 8mare cur!e'an9, 8regin mi#c!oare a ora#elor, %n*e#m5n!a! de a$i#e #i care !o!u#i nu are nici un ung1er cura!, %n!r-a!5! e"!e de com le'en! $a) de *iciile na)iunii $rance'e9& Anali'a cu care %nce e ,a 8ille au( -eu( d. or e"!e mai ambi)ioa"> acum nu decorul e"!e ceea ce %l in!ere"ea' e au!or, ci !i urile de *ia), a"iunile, ra or!urile reci roce din!re di*er"ele cla"e de $iin)e ce alc!uie"c o ula)ia unui mare ora#& De da!a acea"!a, 3ari"ul e"!e 8o *a"! %n!indere agi!a! ne%nce!a! de o $ur!un de in!ere"e "ub care "e %n*5r!e+e#!e un lan de oameni e care moar!ea %i co"e#!e mai de" dec5! rin al!e r)i #i care rena"c mereu, !o! a!5! de de#i, ale cror c1i uri, cri" a!e #i "c1imono"i!e a"ud rin !o)i orii " iri!ul, dorin)ele, o!r*urile cu care le "un! %ngr#a)i creieriiK nu "un! c1i uri, ci ni#!e m#!i> ale "lbiciunii, u!erii, mi'eriei, bucuriei, i ocri'ieiK !oa!e "un! e(!enua!e, !oa!e "un! im regna!e de "emnele de ne#!er" ale unei lcomii $ebrile9& 3ari"ul %#i de$ormea' locui!orii, modi$ic5ndu-le 5n #i ri!mul e(i"!en)ei> ma!uri!a!ea le e"!e in!er'i"& ?ra#ul %i reci i! $r in!er*alul in!ermediar al !inere)ii %n decre i!udine& Acea"! 8na!ur "ocial mereu %n $u'iune9 e"!e un ade*ra! in$ern& ,al'ac "ublinia' $a !ul c e( re"ia !rebuie lua! ca a!are> 8Aua)i cu*5n!ul ace"!a dre ! ade*ra!, e(clam el, $iindc acolo !o!ul $umeg, !o!ul arde, !o!ul "!rluce#!e, !o!ul cloco!e#!e, "e e*a or, "e "!inge, "e a rinde din nou, "c5n!eia', "cli e#!e #i "e -.9 con"um9& El $ace a!unci un !ablou cum li! al e(i"!en)ei du"e de $iecare din!re ca!egoriile "ociale din di$eri!ele cercuri ale ace"!ei g1eene, denun)5ndu-i %n c1i admirabil $eroci!a!ea "ordid #i in$ini!a com lica)ie& ,oga)i #i "raci, ar!i#!i #i comercian)i, munci!ori #i a*oca)i "un! !o! a!5!ea " ecii originale crora romancierul nu le con$und nici mora*urile #i nici ne*oile& Dar acea"! nou ci*ili'a)ie e care marele ora# !ocmai a in"!aura!-o le im une o dubl lege *alabil en!ru !o)i> cu!area oarb, a*id #i nerbd!oare a aurului #i a lcerii, c1eie a !u!uror a"iunilor& Ea e"!e cea care $ace uni!a!ea unui a"emenea uni*er" #i care d ace"!ui 8*a"! a!elier de bucurii9 un $el de ri*ilegiu deci"i* #i $une"!> 8Acea"! *i'iune a 3ari"ului moral do*ede#!e c 3ari"ul $i'ic nu ar u!ea $i al!$el dec5! e"!e&&&9 Gi, mai e( lici!> 8Deci mi#carea e(orbi!an! a role!arilor, deci de ra*area in!ere"elor care macin cele dou burg1e'ii, deci cru'imile g5ndirii ar!i"!ice #i e(ce"ele lcerii ne%nce!a! cu!a!e de cei de "u" e( lic ur5)enia normal a $i'iognomoniei ari'iene9&

OOO& !roul inteligent i "rutal plendeurs et +iseres des courtisanes nu o*e"!e"c doar ul!ima %n!ruc1i are a lui 2au!rin, ci %i ilu"!rea' #i a o!eo'a& De"igur, %n ,e 1ere Aoriot, or!re!ul er"ona+ului e"!e de+a com le!& Nu %i mai li "e"c dec5! dimen"iunile& Morala lui e"!e %n!ru !o!ul $ormula! %n di"cur"ul rin care %l i" i!e#!e e

Ra"!ignac& A!unci, el %l a*er!i'ea' cu gra*i!a!e e !5nr c *oin)a con"!i!uie condi)ia rinci al a "ucce"ului %n frumoasa partid e care %l o$!e#!e " o +oace %m o!ri*a !u!uror "emenilor "i> 82ede)i dac u!e)i " * "cula)i %n $iecare diminea) cu mai mul! *oin) dec5! a*ea)i %n a+un9& El nu %i a"cunde di$icul!)ile "ucce"ului #i ob"!ina)ia care %i e"!e nece"ar ambi)iei en!ru a i'b5ndi> 8? %na*u)ire ra id e"!e roblema e care #i-o ro un " o "olu)ione'e %n ace"! momen! cinci'eci de mii de !ineri care "e a$l %n "i!ua)ia dumnea*oa"!r& @un!e)i o uni!a!e %n ace"! numr& Rudeca)i ce e$or!uri a*e)i de $cu! #i ce %n*er#unare * !rebuie en!ru a lu !a9&
270

Nu e(i"! dec5! dou o )iuni, =supunerea stupid? "au re*ol!a& 2au!rin a o !a!> du ce a ci!i! Memoriile lui ,en*enu!o 0ellini, din care a a$la!, du cum mr!uri"e#!e, 8" imi!e 3ro*iden)a care ne ucide $r noim #i " admire $rumu"e)ea re!u!indeni unde "e g"e#!e9& 3e dea"u ra, el a c1ib'ui! !emeinic la condi)ia ac!ual a de'ordinii "ociale #i a 1o!r5! " ro$i!e de ea, un5ndu-"e mai re"u" de !o!, c1iar #i a legilor& Ace"! re*ol!a! are, $r %ndoial, un roman!ic, dar nu un om "lab, un *i"!or "au un *elei!ar& Nu e"!e un %n*in", ci un cuceri!or& 3oe'ia nu e"!e en!ru el o e*adare din reali!a!e, ci o in*i!a)ie de-a de*eni "! 5nul ei> 8@un! un mare oe!& 3oe'iile nu mi le "criu, ele con"!au %n ac)iuni #i "en!imen!e9& Nu e(i"! one"!i!a!e, rinci ii #i nici *ir!u)i, ci doar e*enimen!e #i circum"!an)e& ?mului "u erior %i re*ine "arcina de-a le "u une "co urilor "ale& A"!$el, %nc de la en"iunea 2auPuer, e*ang1elia *oin)ei de u!ere "e %n$)i#ea' $r a"cun'i#uri #i ne#!irbi!& Dar a o"!olul e li "i! de alur #i re"!igiu& E"!e un e"croc mediocru #i !rudi!or, care "e ri"i e#!e %n +ocuri de cu*in!e u#oare #i %n glume gro"olane, ale crui ge"!uri, ca #i di"cur"uri "un! im regna!e de o *ulgari!a!e ine( rimabil& El nu de*ine mre) dec5! %n cli a c5nd e are"!a! de oli)ie, #i c5nd, %n culmea $uriei, %n)elege %n!r-o "!r$ulgerare c oli)i#!ii nu a#!ea ! dec5! cel mai mic re!e(! ca "-l %m u#!e& A!unci "e calmea' de %nda!, d5nd 8do*ada celei mai %nal!e u!eri omene#!i9& A!unci, ,al'ac nu cru) nici "u erla!i*ele lirice #i nici com ara)iile im re"ionan!e, ca aceea a ic!urii de a rece care, %n!r-o cli i!, de"!ram 8aburii gro#i9 ca abili " r"!oarne mun)ii& El $ace din 2au!rin un "imbol, d5ndu-l deoda! dre ! 8!i ul unei %n!regi na)iuni degenera!e, al unui o or "lba!ic #i logic, bru!al #i "u lu& %n ace"! momen!, 0ollin de*ine un oem in$ernal %n care "un! 'ugr*i!e !oa!e "en!imen!ele omene#!i, mai u)in unul - cel al remu#crii& 3ri*irea lui era a ar1ang1elului c'u! care *rea %n!runa r'boiul9& Acea"! !ran"$igurare a nara)iunii nu are loc dec5! %n cli a c5nd eroul di" are din cadrul ei, ga!a !o!u#i " re%n*ie "ub o %n$)i#are %n "$5r#i! e m"ura "emni$ica)iei "ale> mi"!erio"ul #i u!ernicul erou din plendeurs et +iseres, cel care e(erci! din -71 umbr o domina)ie ocul! #i $r limi!e& Au!orul a$irm 'adarnic, "criindu-i lui Fi olT!e 0a"!ille, c a lua! originalul din reali!a!e> , ,3o! " * a"igur c modelul e(i"!, c e"!e de o mre)ie %n" im5n!!oare, #i c #i-a g"i! locul %n lumea din *remurile noa"!re& Ace"! om era !o! ce era 2au!rin, mai u)in a"iunea e care i-am a!ribui!-o9& Nu e mai u)in im or!an! ca eroul " amin!ea"c de o a*en!ur "au al!a din acea erioad> 2idocP, care "$5r#ea ca #i el ca #e$ al oli)iei, 3ierre 0oignard croindu-#i drum rin "aloanele 3ari"ului "ub numele de con!ele de 3on!i" de @ain!e-Felene #i "lu+ind de in$orma!or unei bande de 1o)i, "au An!1elme 0olle!, r5nd e r5nd general, e i"co #i $ilan!ro , !rimi" la ocn %n +urul anului 1N-=, !ra*e"!i! %n Mon"eigneur 3a"Pualini recum 2au!rin %n aba!ele Ferrera& 05!e*a "imili!udini cu ,es +isera"les, ,es +-steres de 1aris, "au cu ,a 6engeance de 6asili<a :de 3on"on du Terrail< au un e$ec! !o! a!5! de mare& 2au!rin, im er!urbabil, omni"cien!, "! 5n "ecre! al 3ari"ului, dob5nde#!e un "en" mi!ologic& El di" une de aceea#i u!ere $an!a"magoric #i clande"!in a"u ra ca i!alei ca #i cea de)inu! de a"ocia)ia celor Trei" re'ece, "au e care !cu!ul Gob"ecQ, c1iar dac la o "car mai mic, a reu#i! " o ob)in da!ori! u'urii, #i la care a+unge, %nain!e de-a muri, e ui'a! #i necuno"cu!, Eac1ariu" Marca"& @e #!ie c !ema +oac un rol e"en)ial %n drama!urgia lui ,al'ac& Marele ora# e"!e o lume boga! #i den", unde "e reali'ea' !oa!e o"ibili!)ile #i unde a"iunile "e am li$ic 5n la unc!ul de incande"cen)& Demiurgi ma"ca)i #i anonimi ur'e"c ne%nce!a! aici ma#ina)iuni ine(!ricabile #i deci"i*e& 2au!rin ocu cen!rul ace"!ui uni*er" %ncin", $iind $igura "a rinci al, %n!ruc1i 5nd rul #i !o!oda! 1arul crea!or al energiei in!eligen!e& Rubem re, %n "cri"oarea "a de adio, %l a#ea' rin!re $iin)ele de e(ce )ie care "un! !o! a!5! de ericuloa"e en!ru "ocie!a!e cum ar $i leii %n lin Normandie> 8%n'e"!ra)i cu o u!ere imen" a"u ra "u$le!elor duioa"e, ei le i" i!e"c #i le 'drobe"c& E ce*a $rumo" #i mre) %n $elul "u& E"!e lan!a o!r*i!oare *iu colora! din dure care %i $a"cinea' e co ii& E"!e oe'ia

rului9& E(i"! o"!eri!a!ea lui Abel #i a lui 0ain& Aui 2au!rin %n"u#i %i lcea " o re e!e& 0ain e"!e rebeliunea e!ern& 2au!rin "e re"u une c "e !rage din Adam
272

rin acea"! $ilia)ie ble"!ema!& 3rin!re demonii din acea"! $ilia)ie "e g"e"c din c5nd %n c5nd unii cum li)i, cu "!ruc!uri *a"!e, ce concen!rea' !oa!e $or)ele omene#!i #i care "eamn cu acele animale $ebrile din de#er! a cror *ia) cere " a)ii imen"e, e care le g"e"c aici& Rubem re "e %n#eal, iar 2au!rin "e ilu'ionea' #i el a!unci c5nd %#i %nc1i uie c ar $i $erici! dac ar duce o *ia) a!riar1al %n mi+locul unui domeniu %n!in" din @!a!ele Uni!e, !rind ca un "u*eran #i %nde linindu-#i dorin)ele& Dim o!ri*, a"emenea $iin)e nu "un! deloc de conce u! !rind %n "ingur!a!e #i e cu rin"ul unor %n!inderi u"!ii& 0eea ce %i $ace " "e i*ea"c e "!a!ul modern, ci*ili'a)ia indu"!rial #i marele ora#& Ei nu "un! rodu#i de na!ur, ci de "ocie!a!e& @crii!orul a %n)ele" er$ec! c nu %i u!ea "i!ua dec5! %n inima ca i!alelor& El mai mul! %i in*en!ea' dec5! %i con"!a! #i mai mul! %i re"u une dec5! %i ob"er*& @e are c a $o"!& "ili! " %i deduc #i, cum e l5ng mon"!ru !rebuie #i un erou care " lu !e cu el, ,al'ac, de"criind u!erea uni*er"ului urban a#a cum "e $orma el %n acea erioad, a $o"! de!ermina! " concea er"ona+e "u$icien! de mre)e ca " oa! 1ldui $r " "e r!cea"c rin ace"! labirin! mai redu!abil #i ca " oa! %n$run!a cu oarecare #an"e ericolele inedi!e #i mereu ren"c5nde ce mi#un e ace"!e ci $r ie#ire& I6. ntoarcerea mitului Romanul modern, $re"ca am l #i !o!oda! amnun)i! %n care ,al'ac "e "!rduie#!e %n!r-un mod im re"ionan! " %n$)i#e'e com le(i!a!ea "ocial a *remii "ale, nu relunge#!e o li!era!ur %n!reag ocu a! cu de"crieri a!em orale, "u u" nenumra!elor con*en)ii arbi!rare #i academice& Ten!a!i*a nu a are nici ca !raducerea direc! a unei reali!)i imedia! o$eri!e> ea mai are ne*oie de calea ocoli! a li!era!urii en!ru a e( rima co!idianul #i banalul& Cic)iunile e care le l"muie#!e romancierul modern "e in" ir mai mul! din al!e romane dec5! din *ia), a"!$el %nc5! el e*oc "i!ua)iile cele mai "!ranii, oa!e cele mai gra!ui!e, en!ru a
273

le in"!aura ca "u*erane %n lin banal a aren!, %n care $iecare %#i c5#!ig e(i"!en)a #i cruia nimeni nu %i erce e %nc o ulen)a ine ui'abil #i in!en"i!a!ea nou #i ne%ndur!oare& ,al'ac a re"im)i! $oar!e acu! nou!a!ea mediului male$ic #i ca #i incande"cen! care alc!uie#!e marele ora#, e care %l con"ider e"!ilen)ial a!5! la ro riu, c5! #i la $igura!, %n a#a m"ur %nc5! une %n o o'i)ie, cu con"!an)a ce i "e #!ie, ro*incia #i 3ari"ul, #i in!roduce an!agoni"mul celor dou "!iluri de *ia) 5n #i %n aginile Comediei umane. To!u#i, aici "e %n!5m l acela#i lucru ca #i %n ri*in)a con*ingerilor "ale oli!ice> con"er*a!or, ar!i'an al ordinii #i a r!or al !ronului #i al al!arului, el %i ro"l*e#!e e ambi)io#i, e re$rac!ari #i e a*en!urieri& El ble"!em mon"!ruo'i!a!ea 3ari"ului, dar acea"!a o $ace ob"edan!, "educ!oare #i o e(agerea'& El %n"u#i e"!e "edu"> du ro riile "ale cu*in!e, 3ari"ul e"!e 8ora#ul cu o "u! de mii de romane9& 0e %#i oa!e dori mai mul! un romancierJ El nu e"!e doar *i'ionar& 2i'iunea "a ro*ine mai degrab din ob"er*a)ia cea mai "cru uloa" cu u!in)& Geogra$ia "a ari'ian e"!e g5ndi!, c*a"i-deduc!i*& ,al'ac %#i g'duie#!e %n!o!deauna eroii %n car!ierul care le core" unde %n *ir!u!ea unui !abel de concordan) lua! de la Aa*a!er #i %l de"crie a!unci cu !o! a!5!a e(ac!i!udine me!iculoa" ca a!unci c5nd de"crie *reun burg im or!an! din!r-o ro*incie lini#!i!& @-a "$5r#i! cu di!irambii, im reca)iile #i me!a$orele in" ira!e& 0on!ra"!ul e"!e $ra an!, dar el "e e( lic !ocmai rin na!ura mi!ului> 3ari"ul e o !o!ali!a!e& El nu e"!e $a"cinan! dec5! dac e indi*i'ibil& ?rice arcel din 3ari", con"idera! "e ara!, rede*ine e loc ro*incial #i ,al'ac, de"criind-o, rede*ine un "crii!or reali"!& Doar incomen"urabilul "educe %ndea+un" lucidi!a!ea en!ru a o $ace " con$unde $an!e'ia cu reali!a!ea, adic en!ru a o $ace " acce !e mi!ul& Ace"!a nu e"!e un "im lu ba"m, o in*en)ie arbi!rar, $r rdcini #i nici e$ec!& 3en!ru a "e im une, en!ru a 8 rinde9, %i !rebuie ba'e "olide #i condi)ii $a*orabile& Trebuie, de a"emenea, " e( rime o "i!ua)ie da!, " ro un o "olu)ie *iabil, un "oi de receden! re"!igio" care " ar c +u"!i$ic dinain!e o ac)iune !en!an!, !emerar, creia iner)ia "ocial %i re'i"! #i e care o con"ider *ino*a!&
274

Mi!ul bal'acian al 3ari"ului %ncura+ea' un $el de ambi)ie rece #i bla'a!, c*a"i-cinic, ce re$u' *alorile acredi!a!e #i care, %n acela#i !im , %l %m inge e ambi)io" la orice "acri$iciu- en!ru a-#i croi drum %n "ocie!a!e& Dar *oin)a de u!ere cu care e"!e el %narma! nu "e rea o!ri*e#!e cu o de!a#are

$undamen!al care o $ac " $ie li "i! de obiec! #i care ruinea' dinain!e bucuria e care cuceri!orul ar !rebui " o "im! de e urma i'b5n'ii "ale& @crii!orul roman!ic ado !a a!i!udinea de $ug din "ocie!a!ea care %l "!ri*e#!e "au %l 1ule#!e& Acea"! "ocie!a!e, a ru! de e urma *5r!e+ului re*olu)ionar #i !o!oda! a rogre"elor !e1nicii, e"!e c1iar cea creia marele ora# %i con"!i!uie "imbolul agre"i*& A"!$el %nc5! "!5rne#!e groa'a oe!ului, care "e ridic %m o!ri*a *alorilor #i a ierar1iilor e care le *ede re" ec!a!e %n cadrul ei& El re$er !urnul de $ilde#, i"!oria, *ia)a "u$le!ea"c, *i"area, iar %n ca'uri e(!reme nebunia #i "inuciderea& Noul erou, Rulien @orel, Ra"!ignac "au Rubem re ado ! a!i!udinea in*er"> in!r %n +oc #i %i re" ec! regulile& El e"!e %n c1i 1o!r5! modern, "e "$or)ea' " a+ung "! 5nul unei "ocie!)i al crei cod re$u' " %l recunoa"c, dar care %l $a"cinea' cu a!5! mai mul!& ,al'ac nu e"!e "ingurul care "e anga+ea' e ace"! $ga#& @e #!ie ce loc ocu la ,audelaire conce !ul de modernitate #i "e #!ie la $el de bine im or!an)a 8Tablourilor ari'iene9 din 8lorile rului, a"!$el %nc5! nu e deloc de mirare $a !ul c i-a adu" un omagiu romancierului %n %nc1eierea alonului din 3US\) 8Miraculo"ul ne %n*luie #i ne ada la $el ca a!mo"$era> noi %n" nu %l *edem& :&&&< Deoarece eroii din 4liada nu * a+ung dec5! 5n la gle'n, o, 2au!rin, o, Ra"!ignac, o, ,iro!!eau - #i !u, o Con!anare", care nu ai %ndr'ni! " o*e"!e#!i ublicului "u$erin)ele de "ub $racul $unebru #i con*ul"iona! e care %l %mbrcm cu !o)iiK - #i !u, o Fonore de ,al'ac, !u, cel mai eroic, cel mai deo"ebi!, cel mai roman!ic #i cel mai oe!ic din!re !oa!e er"ona+ele e care le-ai "co" din inima !a9& ,al'ac con"ider romanul dre ! $orma li!erar cea mai ada !a! la " iri!ul "ecolului, cea mai a ! de-a rocura "in!e'a e ic a ace"!uia, e care ,audelaire o nume#!e 8!raducerea legendar a *ie)ii e(!erioare9& Romanul $urni'ea' %n orice ca' o -75 e( re"ie a "ocie!)ii, care ac)ionea' a"u ra unui ublic din ce %n ce mai numero" #i mai "en"ibili'a!, ceea ce %n"eamn c o da! cu el, li!era!ura de*ine la r5ndul ei o $or) "ocial& Ea nu mai e"!e doar ar! #i odoab, ilu"!ra)ie #i di*er!i"men!& Ea %nce!ea' " mai concen!re'e o ere rodu"e de " eciali#!i en!ru "a!i"$acerea unei eli!e, abandonea' e"!e!icul %n "c1imbul drama!urgiei, unde romanul, care nu e"!e dec5! %n a aren) un gen li!erar %n "en"ul cla"ic al !ermenului, ca ! ra id o im or!an) rimordial, c*a"i-e(clu"i*& El nu a" ir, "au nu e"en)ialmen!e, la o $rumu"e)e a!em oral #i "e adre"ea' mul)imilor& Romanul urmre#!e $r %ndoial " !raduc o reali!a!e e$emer #i "c1imb!oare, dar con!ribuie %n acela#i !im la !ran"$ormarea ei, $c5ndu-l e ci!i!or con#!ien! de roblemele e ocii, "ilindu-l " le e(amine'e, "uger5n-du-i a!i!udinea e care !rebuie " o ado !e, ro un5ndu-i e(em lul unei deci'ii care im re"ionea'& ,al'ac "e a$l la originea unui a"emenea mod de u!ili'are a romanului& De"igur, ace"!a nu re re'in! mi!ul, de ar!e de a#a ce*a& El nu e"!e dec5! un $el de degradare ro$an, $r coeren) #i nici au!ori!a!e recuno"cu!& 0u !oa!e ace"!ea, eroii "i, la $el ca cei ai mi!urilor, %i aduc indi*idului r" un"urile #i garan)iile de care are ne*oie ca " %ndr'nea"c " ac)ione'e, iar uneori mcar en!ru a-#i imagina com or!amen!ul care l-ar %nnobila %n ro riii "i oc1i&

4N A?0 DE eN0FE4ERE
en!reru aici re"!ul de !e(!e care - %n a$ar de lucrrile mele ro riu-'i"e, 1uterile romanului nu $ace de al!$el dec5! " reunea"c !rei e"euri di$eri!e - "e e#alonea' de-a lungul unei adole"cen!e relungi!e& A#a cum am " u"-o de+a, 8Ciin)ele cre u"culului9 nu e"!e al!ce*a dec5! a elul "e*er la ordine, rin care m-am mu"!ra! r"ind-o& 3rin acea"! con$e"iune, m anga+am la mai mul! di"cre)ie& Mi-am )inu! romi"iunea a!5! c5! mi-au %ngdui! "ec1elele arogan)ei, e care mi le-am re rima! de bine-de ru& Aucrrile e care le-am ublica! %n erioada care a urma!, " " unem din!re 195= #i 197=, "!rea' urmele ei mai u)in dec5! ar !rebui& 0el u)in, erau mai reci"e, mai limi!a!e #i %ndeo"ebi mai de!a#a!e de con$lic!ele e ocii& Dac la "$5r#i! m-am re e'i! " de"criu ie!re imemoriale #i im er!urbabile, am $cu!-o ar)ial ca " m imuni'e' re*en!i* $a) de !urbulen)a gu"!urilor #i a con!ro*er"elor care erau la ordinea 'ilei& A"emenea lucrri, care "e di"!an)ea' de ac!uali!a!e #i care en!ru mine erau !o! a!5!ea a ro ieri de imaginar, au l"a! #i ele %n urma lor un anumi! numr de "!udii marginale& Ace"!ea "un! !e(!ele e care le-am "!r5n" "ub !i!lul de Cases d.un ec&i7uier. De da!a acea"!a, %mi ro uneam " o$er e*an!aiul cel mai larg cu u!in) a mul!i lelor mele in*e"!iga)ii& 0ulegerea e"!e re'en!a! "ub $orm !ema!ic, dar con"!i!uie "!ric! *orbind un al doilea bilan) analog cu cel de $a), care e"!e cronologic, a"!$el
277

%nc5!, dac nu l-ar $i an!ici a!, Cases d.un ec&i7uier ar $i !rebui! " "e in!i!ule'e %n c1i %n!ru !o!ul $ire"c $"ordri ale imaginarului II. @e %n)elege de la "ine c am con!inua! " de$ri#e' %n $elul meu uni*er"ul "en"ibil, "!rduindu-m " decele' %n el corela)ii, re)ele, r" 5n!ii, regulari!)i, %n!r-un cu*5n!, c5!e*a din re*erbera)iile mi"!erioa"e cu care e"!e marca! "au lumina! e iderma lumii, de la de"enele $cu!e cu ia!ra %n ma!eria iner! #i 5n la imaginile oe)ilor din +ocurile a aren! libere ale imagina)iei& Am cre'u! de la bun %nce u! c %n!r-una "au %n cealal! din!re ace"!e e(!remi!)i !rebuie " domnea"c o "in!a(& Mai !5r'iu mi "-a ru! c %n!re una #i cealal! e(i"!a o con!inui!a!e& Nu am $cu! nicioda! al!ce*a dec5! " %ncerc " "u")in #i " ilu"!re' ace"!e rm#aguri !emerare, dar nu %mi ddeam "eama de a"!a, #i nu am %n)ele"-o dec5! de an5nd $irul conduc!or al reac)iilor e care le credeam "lba!ice #i acciden!ale, adic a roa e %n!ru !o!ul rodul %m re+urrilor& A"!'i %mi dau "eama cu cer!i!udine c nu era nici e de ar!e *orba de a#a ce*a& Aa 3ieu*re din 1973 con!inu de"!ul de e(ac! Aa Man!e religieu"e din 1935 #i !e(!ul care "e %nc1eie a*5nd ca "ubiec! oe'ia nu %l con!ra'ice, nici e de ar!e, e cel din 1933, care inaugurea' car!ea de $a), %nc5! a!5!a ob"!ina)ie mereu nec1ib'ui! "$5r#e#!e rin a m %ngri+ora& Am a$la! c, orice a# $ace, nu *oi $ace nicioda! al!ce*a dec5! " er"e*ere'& 4a! ceea ce m-a con*in" %n ace"! "en"& 4n ce ri*e#!e deci'iile "ecundare, mo!i*ele care m-au de!ermina! mi "e ar uni$orm *ariabile #i de *aloare e(!rem de inegal& Una din!re ele re*alea' !o!u#i 5n la urm la limi!, dar "e oa!e " $i $o"! cellal!& Dim o!ri*, %n ceea ce m ri*e#!e, nu e(i"! logic, nici *ir!u!e, nici glorie, nici in!ere", nici mcar bun-"im) care " re'i"!e& Dau la o ar!e mo!i*ele, c1iar e(celen!e, e care mi "e %n!5m l !o!u#i " le e*oc "au " le erce & M n u"!e"c %nain!e "au m re"emne'& To! ce e %n mine "e g"e#!e a!unci magne!i'a! de un im ul" ire'i"!ibil, %n care nu mai deo"ebe"c cine cere #i cine
278

con$irm& Du ace"! carac!er recuno"c c1iar ul!erior c %n reali!a!e era *orba de ni#!e lucruri care %mi erau dragi& Toa!e !e(!ele aduna!e aici mi-au $o"! cel u)in o da! dragi #i c1iar #i acelea de care m-am %nde r!a! cel mai mul! %mi rm5n c5! "e oa!e de a ro ia!e& Iulie 3T]S

0U3R4N@
$vertisment. I& Ec.i'$cul (up#*#e*li("&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7 $rgument&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9 @ eci$ica)ia oe'iei&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1@i"!ema!i'are #i de!erminare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1. Al!erna!i*a %#aturp&ilosop&ie "au 4issensc&aftle&re'&&&&&&&-3 3roce"ul in!elec!ual al ar!ei crisoare ctre $ndre @reton&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&3/ *ecizie preliminar asupra metafizicii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&3N #oti despre impuritatea n art&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/1& ,a'ele en!ru o condamnare a ar!ei ure&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/-& 4m uri!a!e #i imagina)ie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/7 0ri'a li!era!urii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&55 II& P*#*)$9ul unei ($ci$l$:ii *c"i'e &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&59 $rgument &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.1 @ociologia clericului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.5 3rogram en!ru un 0olegiu de "ociologie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,&&&&&75

25n!ul de iarn&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79 4& De"!inul indi*iduali"mului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79 44& Temeiul e$or!ului colec!i*&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&N3 444& Morala comuni!)ii %nc1i"e&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&NN -N1 3re$a) la o car!e ro*i'orie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&93 3reambul en!ru piritul sectelor.&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9N III& 2"iin%e in;*ili<ile6 ="iin%e (u(pec"e&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1=5 $rgument &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1=7 4n$ailibila "i1anali'&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1=9 De"crierea 8mar(i"mului9&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&115 Cuvnt nainte&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&115 4& @cur! i"!orie a doc!rinei&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&117 44& De unde *ine $or)a unei or!odo(ii &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1-9 444& ?r!odo(ie #i #!iin)&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&13. 1& Dogma!i"mul&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&137 -& Mar(i"mul nu oa!e $i de #i!&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&137 3& Mar(i"mul e"!e a ana+ul unei $ac)iuni&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1//& Doc!rina e"!e eri+a! la rangul de cri!eriu "u rem al ade*rului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1/. 42& Aa ce "er*e#!e o or!odo(ie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&152& R"!urnarea e*iden)elor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1.= IV& Pu"e#ile #$+*nului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&16> Argumen!> 1alinodia romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1.7 3u!erile romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&171 0u*5n! %nain!e&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&171 4& Na!ura romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&173 1& Na#!erea romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&173 -& Cunc)ia romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1N1 3& 0la"i$icrile romanului &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1NN 44& Romanul oli)i"!&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&199 1& Romanul oli)i"!> e*olu)ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&199 -& Romanul oli)i"!> +oc &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-=N 3& Romanul oli)i"!> dram &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&--= 444& @ociologia romane"cului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-31& De$ini)ia romane"cului &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-3-& Di"!rugerea ora#ului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-/3 3& @inuciderea romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-53
282

Un e(em lu> ,al'ac&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-.3 4& Romanul cel mai ambi)io"&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-.3 44& ?ra#ul $abulo"&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-.5 444& Eroul in!eligen! #i bru!al&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-7= 42& 4n!roducerea mi!ului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-73 %n loc de %nc1eiere&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-77

totem

A ari)ie recen! %n colec)ia TOTE, Eli*( C*ne""i ,ASELE 2I PUTEREA


Traducere din limba german de Amelia 3a*el Edi)ie %ngri+i! de Gina Argin!e"cu Am'a

%n o era lui Elia" 0ane!!i, dou "un! "crierile care, du o inia unanim a comen!a!orilor - cri!ici, i"!orici #i "crii!ori -, ca #i du ro ria rere a au!orului, con"!i!uie $undamen!ul g5ndirii "ale> *ie 6er"lendung %;r"irea, roman !radu" #i %n limba rom5n< #i +asse undmac&t %+asele i puterea', acum !radu" %n rom5ne#!e en!ru rima da!& 4m or!an)a, ca #i "ucce"ul in!erna)ional al ace"!ui *olum com ac! - !ran" u" %n !oa!e limbile de cul!ur ale lumii - o! $i e( lica!e c1iar rin *orbele lui 0ane!!i din 19-N, de e c5nd re$lec!a de+a la roiec!ul cr)ii& 8Mai mul! dec5! oric5nd9, a$irma 0ane!!i, 8eram deci" " de"co r ce anume %n"eamn ma"ele ace"!ea, care e lan in!erior ca #i e lan e(!erior m im re"ionea' %n mod co le#i!or& De aceea le-am cerce!a! %n i"!oria lor, dar %n cul!ura !u!uror !im urilor&9 4*i! ini)ial din e( erien)a celor dou mari !iranii ale "ecolului al LL-lea -1i!leri"mul #i "!alini"mul -, car!ea :care e"!e %n acela#i !im un "!udiu an!ro ologic, e!nologic, "ociologic, "i1ologic #i i"!oric< ie"e din cadrul "!ric! i"!oric #i de*ine o medi!a)ie concre! #i i!ore"c argumen!a! a"u ra na!urii umane, de$ini!e con"!an! din dorin)a de u!ere #i de ornirea de a-#i "ub"uma ma"ele ori de a "e ada !a lor&

T
totem

A ari)ie recen! %n colec)ia TOTE, ,*#cel !#*ne" CIVILI?A3IA CHI E?@


VIA3A PU5LIC@ 2I VIA3A PARTICULAR@

Traducere din limba $rance' de Adriana #i Mi1ai Mi!u 0u o re$a) de Danielle Eli""ee$$

Marcel Grane! a $o"! direc!or de "!udii la !cole 1rati7ues des Jautes !tudes, 3ro$e"or la !cole #ormale des ,angues orientales vivantes, admini"!ra!or la Institut des Jautes !tudes c&inoises din 3ari"& Nu mai e"!e ne*oie " reamin!im im or!an)a lucrrilor "ale de" re 01ina> el e"!e unul din!re marii ini)ia!ori ai ?cciden!ului %n i"!oria #i men!ali!a!ea c1ine'& Ace"! "!udiu de" re 01ina cla"ic #i de" re men!ali!a!ea "a original %#i ro une " de"co ere %n de!aliu *ia)a milenar a ace"!ui o or obi#nui! cu o munc %nd5r+i!, an!rena! " "e organi'e'e %n colec!i*i!)i en!ru a a!inge obiec!i*e con"idera!e !emerareK " e( lice de ce #i cum %m ra!ul, Ge$ul "u rem al 01inei, era nu numai "! 5nul "ocie!)ii, ci ur!a %n acela#i !im #i r" underea lumii %n!regi, era anima!orul #i gu*erna!orul Uni*er"ului& 4"!oria !radi)ional :cu da!ele i"!orice im or!an!e<, in$orma)iile a"u ra celor mai *aria!e a" ec!e ale "ocie!)ii c1ine'e "un! c5!e*a din!re re erele care $ac din acea"! car!e o lec!ur in!ere"an! #i lcu!& Civilizaia c&inez a lui Grane! nu oa!e $i di"cu!a!, nici nu oa!e $i $ragmen!a! "au adu" la 'i& 0ar!ea ar !rebui ci!i! ca un mani$e"!, %n care "e oa!e g"i numai "!adiul o iniilor la care au condu" rinci iile de cerce!are, ca o inci!are la re$lec)ie, la a"cu)irea " iri!ului cri!ic&

T
totem

A ari)ie recen! %n colec)ia TOTE, Fan" 2ai1inger 4ILO?O4IA LUI CA 2I CU,


Traducere din limba engle' de Ai*iu 0o!ru

Toa! lumea care "e ocu de $ic)iune "auO#i de li!era!ur $an!a"!ic *orbe#!e de als o& ca rinci iu de ba' al ace"!ora, dar "crierea %n care ace"! 8ca #i cum9 e !eore!i'a! e necuno"cu! celor mai mul)i, omenindu-"e doar acea"! "in!agm din !i!lul cr)ii lui Fan" 2ai1inger> ia! un mo!i* "u$icien! en!ru a o !raduce #i %n rom5ne#!e& Fan" 2ai1inger a ridica! locu)iunea con+unc)ional als o" :8ca #i cum9< la *aloarea de conce ! au(iliar "au de marc a $ic)iunilor, care "un! e"!e !o!, %n $ilo'o$ie, religie, moral e!c, en!ru c omul "e

re$ace c lucrurile ar "!a, %n!r-un domeniu oarecare, ca i cum ele ar "!a %n!r-ade*r %n $elul %n care le re"u une el& @ re deo"e-ire de nominali#!i %n", $ic)iunile ca ! la 2ai1inger o *aloare u!il, cu condi)ia ca, du ce-#i %nde line"c menirea, " ne debara"m de eleK nu %n!5m l!or, car!ea "a, " ri+ini! %n mare m"ur e $ilo'o$ia Qan!ian, "e !ermin cu anali'a doc!rinei lui Nie!'"c1e care "u")ine nece"i!a!ea ilu'iei con#!ien!e #i du re!ragerea lui Dumne'eu din lume, adic a garan!ului oricrei iden!i!)i $erme, c5nd !rebuie " in*en!m un "en" " re a "u ra*ie)ui, #i oricare "en" e mai bun dec%! in"u or!abila li " de orice "en"& 0u al!e cu*in!e, du moar!ea lui Dumne'eu in!rm %n rega!ul $ic)iunii #i al "imulrii liber con"im)i!e, a crui car!ogra$ie o de"ena 2ai1inger %nc din 1911& Al$red F5rloanu O ISTORIE A ,O?AIS,ULUI 2I A ISRAELULUI A TIC 83ro$e"orul Al$red F5rloanu e"!e, incon!e"!abil, unul din!re cei mai buni cuno"c!ori ai i"!oriei *ec1ii ci*ili'a)ii ebraice& 0r)ile #i dic)ionarele "ale, cur"urile "ale :&&&< l-au im u" e *rednicul cerce!!or ca un e(ege! a crui con!ribu)ie nu oa!e $i ocoli! de cei care "e a leac a"u ra i"!oriei an!icei 3ale"!ine9, " une ro$& uni*& dr& R'*an T1eodore"cu& Ace"! nou *olum, a ru!, din ca!e, la u)in !im du !recerea %n ne$iin) a au!orului "u, e"!e dedica! 4"raelului an!ic #i rici a-lului i'*or al ace"!uia, care e"!e 2ec1iul Te"!amen!& A#adar, *olumul de $a) e"!e con"acra!, %n rinci al, i"!oriei an!ice a 4"raelului, %nce 5nd cu a!riar1ul A*ra1am #i !ermin5nd cu r"coala lui ,ar-Mo1ba& Acea"!a e"!e una din!re cele mai com le(e #i mai in!ere"an!e e oci ale o orului e*reu, en!ru c re re'in! deo o!ri* erioada %n care 4"raelul a a!in" a ogeul oli!ic, economic #i " iri!ual-religio", %n !im ul domniei regilor Da*id #i @olomon, ca #i erioada de lu ! en!ru inde enden)a na)ional, %n !im ul macabeilor, de %n$lorire " iri!ual #i religioa", %n erioada e(ilului babilonian& Un ca i!ol am lu e"!e con"acra! ro$e!i"mului ebraic, care marc1ea' o e!a im or!an! %n e*olu)ia " iri!ual a omenirii& 3ro$e)ii biblici au $o"! re re'en!an)ii ideilor "ublime de me"iani"m ale umani!)ii, oameni cu *ederi oli!ice largi, la care e(!a'ul religio" "e %mbina cu en!u'ia"mul a!rio!ic, !ribuni %n$lcra)i ai o orului, romo!ori ac!i*i ai dre !ului #i dre !)ii, modela!ori ai o iniei ublice, ini)ia!ori ai unei oli!ici %n!emeia!e e %nal!ele rinci ii ale moralei biblice& 84n$orma!, ec1ilibra! #i ne" u" de u!il la ace"! cea" al cul!urii noa"!re, car!ea lui Al$red F5rloanu !rebuie "alu!a!&9

totem

ele a!ru "!udii ale lui Roger 0ailloi" e care le gru ea' *olumul de $a), "cri"e %n!re 1935 #i 195=, "e ocu , re" ec!i*, de mo!i*ele de" r)irii "ale de "u rareali"m, de %nce u!urile 0olegiului de "ociologie, e care-l $ondea' %n 1937 %m reun cu George" ,a!aille #i Mic1el Aeiri", de o $oar!e acid #i bine*eni! cri!ic a "i1anali'ei #i a mar(i"mului ca 8#!iin)e in$ailibile9 #i, rin a"!a, 8"u" ec!e9, #i, %n $ine, de o !eorie "ociologic a romanului, cu in"i"!en) e romanul oli)i"! #i e o anumi! cri' a genului, care, credea 0ailloi" rin 19/1, a*ea "-l duc la di" ari)ie& Toa!e ace"!e "!udii "e "!rduie"c " di"cearn logica imaginarului, o!ri*i! ideii e"ei"!ului $rance' c, de la de"enele na!urale ale ie!relor la imaginile oe!ice, e(i"! o con!iui!a!e "i o "in!a( > 8&&& rela)ii, re)ele, r" 5n!ii, regulari!)i :&&&<, re-rbera)ii mi"!erioa"e cu care e"!e marca! "au ilumina! e iderma
4@,N 973-5.9-5=7-3

XXX&nemira&ro

S-ar putea să vă placă și