.

Consider aceste diverse lucrri mai ales drept nite documente care jaloneaz fgaul unei gndiri captivate de mecanismele i tainele imaginaiei. Izolate, ele nu prea aveau neles. Strnse laolalt, mi separe c dezvluie o relativ coeren i c devin uneori instructive pn i prin defectele sau erorile lor. Ele sunt n general mai marcate de actualitate dect studiile mele mai ela orate. Se poate ntmpla astfel ca unele s lmureasc un aspect insuficient cunoscut al micrilor la care am luat parte, cum ar fi suprarealismul sau Colegiul de sociologie, n aceast calitate, au valoare de mrturie. !u am adunat aici dect acele dintre studiile mele care rspundeau titlului de Abordri ale imaginarului, de vreme ce acesta era punctul asupra cruia voiam s su liniez continuitatea latent a unei cercetri uneori dispersate. "m nlturat tot ceea ce, n acelai timp, a constituit o intervenie trectoare sau polemic referitoare la pro leme de literatur sau estetic, opinie partizan a moralistului sau meditaii n care aprea fr voia mea o scriitur liric. "ceste Abordri #ct de c$ioptnde% ale imaginarului informeaz asupra rdcinii i nceputurilor ndeprtate ale preocuprilor mele. Ele sugereaz fr s vrea c, la anumii scriitori cel puin, n primele lor mrturisiri e&ist mult mai multe lucruri dect ne'am nc$ipui. "ceti ner dtori au vrut s spun totul dintr'o dat. (lterior nu vor mai face altceva dect s dezvolte sau s ncerce s precizeze, s justifice sau s rectifice lucrurile pe care se repeziser s le e&prime n primul moment i pe care se strduiesc de'acum s le m race n aparene diverse, uneori de nerecunoscut. ntr'o oarecare msur, fiecare scriitor, c$iar i cel mai ascuns, nu nceteaz nicicnd s'i ntocmeasc o auto iografie mascat) opera sa. n acest sens, succesiunea eseurilor strnse n lucrarea de fa urmrete s reconstituie, mai degra prin frnturi dect n mod nc$egat, itinerariul ndeprtat al am iiei mele poate celei mai tenace. Crile mele i marc$eaz staionrile oarecum prelungite. *ezvlui aici primele etape ale traseului, cele care deja, fr ca eu s'o fi tiut, $otrser o orientare pe care cu naivitate am crezut c sunt li er s o modific clip de clip. Decembrie 1973

ECHIVOCUL SUPRAREALIST
1933-l935

ARGUMENT
De e urma !recerii mele rin gru ul "u rareali"! am rma" cu o am ren! care, de#i a "u$eri! ecli "e de"!ul de %ndelunga!e, nu "-a #!er" nicioda!& %n ade'iunea mea e(i"!a o oarecare ambigui!a!e, dac nu o ne%n)elegere ca!egoric& Ru !ura a a*u! loc cu rile+ul unei di"cu)ii de al!$el %n!ru !o!ul amicale cu Andre ,re!on, de" re $a"olea "l!rea) adu" din Me(ic de unul din!re noi& Era e -. decembrie 193/& 01iar de-a doua 'i i-am "cri" lui ,re!on c re'en)a mea %n gru ul re" ec!i* nu mi "e rea c ar mai $i a*u! *reun ro"!& 2reme de a ro(ima!i* doi ani, ar!ici area mea la di$eri!ele ac!i*i!)i ale gru ului $u"e"e 'ilnic #i "cru uloa" 1& 3e lan li!erar, re)in cu recdere ar!icolele a ru!e %n numerele 5 #i 7 din +inotaure, unul de" re in"ec!a denumi! clugri), cellal! de" re mime!i"mul la in"ec!e, "!udii e care le-am de'*ol!a! ul!erior %n ,e m-t$e et l.$omme/ #i %n +eduse et Cie. 4nciden!ul cu $a"olea "l!rea) nu era dec5! de'nodm5n!ul mai mul!or "ur ri'e "au dece )ii din ar!ea mea, care %nce u"er din ianuarie 1933, o da! cu ar!ici area mea la a#a-'i"ele 0ec$erc$es e&perimentales 6cerce!ri e( erimen!ale7 8a"u ra

cunoa#!erii ira)ionale a obiec!ului9, 8a"u ra o"ibili!)ilor ira)ionale de !rundere

1

De" re acea"! agi!a)ie uneori !urbulen! am da! amnun!e %n aginile de amin!iri de"!ina!e numerelor omagiale dedica!e de ,a !ouvelle 0evue frangaise memoriei lui ,re!on :a rilie ;.7< #i de Europe celei a lui Eluard :ianuarie ;73<& Trad& rom&, Nemira -=== :n& ed&<&

#i de orien!are %n!r-un !ablou9, 8a"u ra *ie)ii la o da! oarecare9, 8a"u ra %n$rumu"e)rii unui ora#9, rogram ce m $a"cina #i care mergea %n aceea#i direc)ie cu 1rocesul intelectual al artei e care !ocmai %l "criam #i care nu a*ea %nc ace"! !i!lu& Din ca!e, am $o"! ne*oi! " con"!a! %n "cur! *reme c nu era *orba de in*e"!iga)ii "erioa"e, ci de ni#!e "im le +ocuri de "ocie!a!e, a#a cum oricine "e oa!e con*inge a"!'i ci!ind re'ul!a!ele anc1e!elor %n ,e Surrealisme au service de la 0evolution, nr& . :#i ul!imul<, %n"o)i!e de comen!ariile a roa e deloc cri!ice ale lui 3aul Eluard& De la di"!an), adic du a!ru'eci de ani, dac la" la o ar!e c5!e*a con!ribu)ii minore la di*er"e re*i"!e "im a!i'an!e, nu doar unul din!re "!udiile mele de e a!unci mi "e are c *e"!e#!e, cu o reci'ie care nu con!ene#!e " m "!u e$ie'e a"!'i, $a"cina)ii care nu a*eau " m r"ea"c nicioda!& De e(em lu, Specificaia poeziei, a ru! %n ,e Surrealisme au service de la 0evolution :nr& 5<, #i mai ale" ar!ea a doua a r" un"ului meu la anc1e!a de" re %n!5lnire, ublica! %n numrul 3-/ din +inotaure :1933<& Re roduc aici aragra$ul re" ec!i*> 80once !ul de %n!5lnire %mi a are %n ordine !eore!ic dre ! rea u)in elabora!, cel u)in %n m"ura %n care re"u une e(i"!en)a unor de!erminri e(!erioare ure, a cror inde enden) ab"olu! ar a"igura !ocmai in!er$eren)ei lor carac!eri"!icile unei ade*ra!e %n!5lniri, %n!5lnire con"idera! ca $or!ui! "au nece"ar du cum legile na!urii "un! re"im)i!e dre ! con!ingen!e "au nece"are& ?r, degeaba %ncercm " ne dm "eama ce ere)i e!an#i ar %ngdui o a"emenea i'olare er$ec!& @e are, dim o!ri*, c "eriile cau'ale "un! nu numai de!ermina!e, ci #i "u rade!ermina!e una $a) de cealal!, numrul "u rade!erminrilor, recuno"cu!e "au nu, cre"c5nd con!inuu& 0oinciden)ele, de care %n $ond e"!e ueril " ne mirm, "un! a"!$el ni#!e mr!urii e(!rem de ar)iale, ni#!e re*ela)ii in$ini!e'imale ale ace"!ei mul!i le #i "ub!erane in!erde enden)e& Aa $el, cele c5!e*a cerce!ri o'i!i*e ale "u ra-reali"mului "un! !o! a!5!ea !en!a!i*e me!odice 1r'i!e decelrii !ramei "u rade!erminrilor lirice a cror riguroa" "i"!ema!i'are la!en! nu %ngduie ca a#a-'i"elor %n!5lniri " li "e la"e culoarea miracolului cu care le %m odobe#!e necunoa#!erea "in!a(ei lor&9 80oinciden)ele, de care %n $ond e"!e ueril " ne mirm&&&9, 8nu %ngduie ca a#a-'i"elor %n!5lniri " li "e la"e culoarea miracolului&&&9> ce re"im)iri, de#i abia in!ra"em %n gru , ale *ii!orului meu de'acordB %n acela#i !im , %mi e"!e im o"ibil " nu recuno"c %n ace"!e r5nduri "c1i)a !eoriei $an!a"!icului na!ural, a imagina)iei corec!e, a obliga)iei, " re-a a$irma legi!imi!a!ea oe'iei, de-a admi!e e(i"!en)a unei lumi $ini!e #i de!ermina!e, deci redundan!e :aici %i " un 8"u rade!ermina!e9<, e care a*eam " %ncerc " o $ormule' mul! mai !5r'iu& 0red c nu e ne*oie " " un mai mul!e, deo o!ri* en!ru a recunoa#!e o da!orie, a de$ini o o o'i)ie #i a marca o con!inui!a!e& Nu am re)inu! din acea erioad dec5! b5lb5ielile de ucenic ce %mi de"c1ideau o cale e care $r %ndoial c am gre#i! r"ind-o din ricina unor "olici!ri mai re"an!e, crora o candid *ani!a!e m %ndemna " le cede'> acel amalgam recar de %n)ele ciune #i a"iune ce a*ea " $ie Colegiul de sociologie.

10

@3E04C40AD4A 3?EE4E4

un $a ! cuno"cu! c oe'ia con!inu " bene$icie'e de o indulgen) de ro"!-gu"! ce !inde " %i con$ere a*an!a+e ericuloa"e rin aceea c o "al*gardea', "ub re!e(!ul unei in!ru'iuni ro$ana!oare, de orice e(amen cri!ic, oric5! de u)in reci" #i riguro"& De la o a"emenea com le'en), oe'ia are mai mul! de

ierdu! dec5! de c5#!iga!, deoarece e"!e "u$icien! " u!em re"u une c ea !rie#!e din a"!a, en!ru ca " $ie imedia! de"cali$ica!& ?r, !ocmai c a!5!ea o ere "e re'in! dre ! oeme, c5nd de $a ! e"!e greu " a$li %n ele al!ce*a dec5! cele mai de neier!a! e"croc1erii "en!imen!ale, ar!i"!ice "au in!elec!uale, %nc5! o min!e "e*er nu oa!e " nu con"idere oe'ia ca $iind dre !ul acorda! oricui de-a " une orice, #i acea"!a $r nici o garan)ie, $r obliga)ia de-a da "oco!eal& Din ace"! mo!i*, la cel mai mic com romi", ea cade la rangul de gen li!erar #i mai cu "eam li!erar care nu a!rage cu nimic a!en)ia - cu e(ce )ia unui a" ec! !i ogra$ic %n general iri!an! - dec5! rin!r-o #i mai mare con$u'ie #i o #i mai mare %ndr'neal %n ri*in)a in$la)iei #i a $raudei& De aceea, acea"! "!are de lucruri ar u!ea $i in*oca! de cei in!ere"a)i en!ru a %ncerca " +u"!i$ice o o'i)ia e care o ad5nce"c cu lcere %n!re oe!ic, con"idera! un ca' " ecial al imaginarului, #i real& 0u !oa!e ace"!ea, e"!e cer! c acea"! "i!ua)ie ri"c " un ea "ingur %n cum n re!en)iile de obiec!i*i!a!e ab"olu! ale "u rareali"mului #i " im un obliga)ia ca ace"!a " $ie ri*i! dre ! o concuren) neloial #i ne%n!emeia! a ac!i*i!)ii #!iin)i$ice :l"5nd la o ar!e 1deocamda! c1e"!iunea an!erioar +udec)ii #i re$eri!oare la ade*ra!a ondere a conce !ului de concuren) neloial<& Dim o!ri*, "u rareali"mul #i-a dob5ndi! ca un bun ro riu dre !ul de-a %n!rerinde cu oarece *alidi!a!e cri!ica imagina)iei em irice !ocmai %n m"ura %n care el a con"idera! oe'ia ca un $a ! #i a e ui'a!-o "i"!ema!ic ca a!are 5n la limi!ele "ale e(!reme, limi!e ce&"un! la r5ndul lor $a !e oe!ice "u"ce !ibile de o de'*ol!are concen!ric -#i a#a mai de ar!e& E"!e *orba deci de-a organiza poezia. %n ace"!e condi)ii, conce !ul #i obiec!ul "un! %n $ond unc!e de a lica)ie deo o!ri* de *alabile, da! $iind c %n!re conce ! #i an"amblul a*en!urilor "ingulare care %l "u or! a$ec!i* e(i"! aceea#i independen concret, acelea#i rela)ii nelini#!i!oare ca #i %n!re obiec! #i rolul "u u!ili!ar, de#i "-ar " une c #i aici #i dincolo "-ar u!ea ob"er*a coinciden)a er$ec! e care o re"u une g5ndirea ra)ional& E"!e e*iden! c rolul u!ili!ar al unui obiec! nu +u"!i$ic nicioda! com le! $orma "a, al!$el " u", obiec!ul de #e#!e %n!o!deauna in"!rumen!ul& A"!$el e"!e o"ibil " de"co erim %n $iecare obiec! un re'iduu ira)ional, de!ermina! rin!re al!ele de re re'en!rile incon#!ien!e ale in*en!a!orului "au ale !e1nicianului1& Aa $el, orice conce ! o"ed o *aloare concre! " eci$ic ce-i %ngduie " $ie con"idera! ca obiec! #i nu ca o ab"!rac)iune& De e(em lu, %n cali!a!e de ab"!rac)iune, cu*5n!ul 8 ian+en9 nu oa!e $i ri*i! dec5! ca un mi+loc comod #i a ro(ima!i* de e( rimare& Ace"!a e"!e lanul obi#nui! al li!era!urii> acea"!a "e carac!eri'ea' deci rin!r-o u!ili'are grbi! #i nec1ib'ui! a cu*in!elor, "lu+indu-"e de ceea ce e(i"! %n ele mai "u er$icial, mai "c1ele!ic #i mai u)in "e"i'abil, lu5ndu-le la ni*elul minim de re re'en!ri, a!5! im er"onale c5! #i er"onale, a!5! ob"cure c5! #i di"!inc!e, ceea ce $ace ca im or!an)a ei #!iin)i$ic " $ie, $r ca re"!ul " $ie re+udicia!, a roa e nul&
1

Ar e(i"!a, e*iden!, un enorm in!ere" oe!ic de-a izola ace"! re'iduu ira)ional& 3rac!ic %n", o era)ia "e do*ede#!e e(!rem de delica!& Doar $olo"irea "imul!an a unor me!ode di$eri!e *a %ngdui " "e a+ung, rin com ararea re'ul!a!elor, la o oarecare cer!i!udine& %n ciuda unei anumi!e li "e a acura!e)ei, c1e"!ionarele "u rareali"!e "un! de lua! %n con"iderare ca un rim mi+loc de in*e"!iga)ie& 13

Dim o!ri*, oe'ia %nce e %n momen!ul c5nd cu*5n!ul e"!e con"idera! %n in$ini!a!ea !eore!ic a re re'en!rilor "ale, re" ec!i* a!unci c5nd, %n e(em lul receden!, conce !ul ira)ional de ian+en e"!e ri*i! ca agrega! de da!e em irice& E"!e lim ede c inde enden)a a$ec!i* a conce !ului $a) de cu*5n!ul care %l "u or! e"!e de!ermina! %n egal m"ur - de obiec!, adic de o!en)ialul "u de re re'en!ri "au de "!imulen!e colec!i*e :a"!$el, "i1anali'a #i ge"!al!-!eoria de'*luie e(i"!en)a %n domenii di$eri!e a unor "imboluri #i $orme a!rac!i*e de *aloare uni*er"al< - de "ubiec!, adic de "i"!ema!i'area con#!ien! #i incon#!ien! a amin!irilor #i !endin)elor "ale, a unui cu*5n! rin *ia)a "a - #i %n "$5r#i! de ra or!urile lor receden!e, adic de 8decorul9 oca'iilor %n care "-au a$la! de+a unul %n re'en)a celuilal!> 5n'ele de ian+en e care le de"!rami orbecind %n %n!uneric, cele e care le culegea Feliogabal %n can!i!)i enorme %nain!e de l"area "erii, labele de ian+en 'i"e "ecer!oare ce "e mi#c %ndelung %n alma de"$cu!, lucrrile erudi!e de" re ian+eni, ian+enii e care de)inu)ii %i dome"!ice"c %n celul, ian+enii #i "omnambuli"mul, ian+enii #i m5ncarea e care !rebuie " o con"umi rece& @e ob"er* e de o ar!e c acea"! mediere a conce !ului ira)ional %n care in!er*ine i"!oria com le! a indi*idului +u"!i$ic mai mul! dec5! abunden! rolul $undamen!al e care "u ra-reali"mul l-a a!ribui! %n oe'ie au!oma!i"mului& %n "$5r#i! #i mai ale", o o'i)ia din!re oe!ic #i real a a+un" greu de a ra!& Aa rigoare, u!em admi!e c o ci*ili'a)ie indu"!rial arunc %n a*an!a+ul in!ere"elor "ale e(!rem de ar!iculare o anume di"credi!are a"u ra mani$e"!rilor reali!)ii cel mai u)in u!ili'abile imedia! din unc!ul ei de *edere :de e(em lu,

*i"ul #i nebunia< #i c %n con"ecin) le r5nduie#!e %n ca!egorii ca acelea ale in"oli!ului "au anormalului, cel u)in %n m"ura %n care ace"!ea nu im lic dec5! o +udeca! "!a!i"!ic "au comercial& %n momen!ul c5nd o de*ia)ie abu'i* a reu#i! %n" " im un la modul general conce !ele de a aren) #i de "ubiec!i*i!a!e, adic " !rie'e din reali!a!e un anumi! numr din mani$e"!rile "ale #i " le declare mai u)in reale dec5! celelal!e din unicul mo!i* c "un! mai u)in de enden!e a aren! de re"!ul re re'en!rilor, c nu re'in! 1/ in!ere" dec5! en!ru con#!iin)a indi*idual "au, culmea, c "un! e$ec!ul 1a'ardului, $iind, de la ca' la ca', recunoa#!ere i ocri! a ignoran)ei "au 8re$u'9 comod, de*ine indi" en"abil " denun)m un a"emenea arbi!rariu #i " a$irmm o da! en!ru !o!deauna c, %n!r-o $ilo'o$ie care nu acord un "!a!u! " ecial " iri!ului, conce !ele de a aren) #i "ubiec!i*i!a!e nu o! a*ea nici un "en"& Ace"!ea $iind " u"e, e$or!ul "u rareali"mului *a $i oa!e mai le"ne de "i!ua!> "-a u!u! crede c urmrea " de"con"idere reali!a!ea, "au, mai e(ac!, " un la %ndoial cu do*e'i %n " ri+in orice "olidi!a!e obiec!i*& Acea"! a$irma)ie nu e"!e e(ac! dec5! dialec!ic, adic dac lum %n con"iderare "imul!an a" ec!ul an!i!e!ic al ace"!ui e$or!> acredi!area a !o! ce ragma!i"mul indu"!rial #i ra)ional %ncerca"e " re!rag din reali!a!e, $r a $i erce u! nicioda! ab"urdi!a!ea re!en)ioa" a unei a"emenea eliminri& @u rarea-li"mul oa!e deci lua ca ma(im en!ru e( erien)ele "ale $oar!e e*iden!ul a$ori"m al lui Fegel> 8Nimic nu e"!e mai real dec5! a aren)a %n cali!a!e de a aren)&9 E"!e !o!oda! #i e igra$ul oricrei oe'ii, care renun) " mai bene$icie'e de ri*ilegiile "ale ar!i"!ice " re a "e re'en!a ca #!iin)& Ea e"!e a!unci din rinci iu *iolen! unila!eral %n "en"ul miraculo"ului #i al in"oli!ului #i "e "!rduie#!e, inde enden! de orice al! con"idera)ie #i rin !oa!e mi+loacele o"ibile, " $ac loc ira)ionalului %n obiec! #i %n conce !, dar ul!erior !rebuie " dea "oco!eal de !oa!e %n $a)a celei mai "!ric!e cri!ici me!odologice& 3e ace"! $ga#, re'en)a de " iri! a!5! de $olo"i!oare al!$el la" locul unei mi"!erioa"e a sene de spirit, iar re!in"a #i ilu'oria liber!a!e de " iri!, al!$el a!5! de "cli i!oare - necesitii de spirit 'care iar! mai greu #i #!ie mai bine& 3oe'ia nu are dre !ul la au!onomie& ,e Surrealisme au service de la 0evolution, nr& 5, mail933

@4@TEMAT4EARE G4 DETERM4NARE
i3e are c orice e$or! uman de cunoa#!ere "e reduce la cu!area in*arian!ei %n!r-o lume de $luc!ua)ii& %n reali!a!e, mr!uri"e"c c %n ce m ri*e#!e nu o! rm5ne la an!inomia comun, ne erce 5nd *reo di$eren) a reciabil %n!re cuno"cu! #i necuno"cu!& 0red c ar $i de-a+un" " ne %n!rebm c5!u#i de u)in a"u ra ace"!ui "ubiec!, cu condi)ia " nu a*em nici o o inie !eore!ic reconce u!, ca " %n)elegem c5! de mic e"!e di"!an)a care le "e ar& Nu e"!e *orba aici nici de "ce !ici"m #i nici de ambi)ie nem"ura!& 2reau doar " " un c #!iin)a #i ignoran)a "e re'in! a!5! de deo o!ri* de im er$ec!e #i, ca " " unem a#a, incom le!e, %nc5! una "e acomodea' la $el de bine cu cele mai no!orii in"u$icien)e ca #i cealal! cu cele mai com romi)!oare com or!amen!e #i c, ornind de la ace"!ea, e"!e u#or " de"lu#im c *orbele a"cund aici dou a" ec!e "en"ibil ec1i*alen!e ale aceleia#i "i!ua)ii& ? o'i)ia din!re di*er" #i iden!ic, din!re mi#c!or #i imobil, din!re 0ellal! #i Acela#i are o a ro(ima)ie mai reci"& G!iin)a e"!e de$ini! de"!ul de corec! dre ! cu!are a uni!)ii cau'ei %n " a!ele mul!i lici!)ii e$ec!elor& Ca !ul c nu e(i"! *reun di"ci ol care " nu reu#ea"c " duc la bun "$5r#i! ace"! demer" %n !oa!e domeniile cu a+u!orul unui rinci iu care nu rea " "e ra or!e'e dec5! la unul "ingur, ia! ce con"!i!uie un $a ! !ulbur!or, care de #e#!e "ingular a#!e !area cea mai circum" ec! #i nu are " "e oa! e( lica dec5! !ocmai rin i o!e'a unei "u rade!erminri "i"!ema!ice a !u!uror elemen!elor& To!ul "e e!rece, %n!r-ade*r, ca 1. #i cum modul de e( licare a $iecrei #!iin)e anume ar $i o organizare de verosimiliti con"!i!ui! ornind de la o da! "au un gru de da!e bine de$ini!e #i "u"ce !ibil, ca urmare a con!inui!)ii uni*er"ului, de un "oi de e(!en"ie concen!ric nede$ini! a"u ra !u!uror celorlal!e domenii %n de!rimen!ul, bine%n)ele", al rigorii com re1en"iunii "ale& De $a !, e( lica)iile da!e de #!iin)e "e %ncalec %n a#a m"ur, %nc5! $iecare "e laud c oa!e da "eam c1iar de e(i"!en)a celorlal!e& A"!$el, ac!ualmen!e, "e oa!e *edea de ild cum ma!eriali"mul i"!oric #i "i1anali'a %#i ra or!ea' reci roc alc!uirea la

rinci iul e care l-au ado !a! re" ec!i*, $iecare din!re ace"!e "i"!eme con"ider5ndu-l e cellal! dre ! un elemen! ar!icular le"ne reduc!ibil& @i!ua)ia "e re'in! la $el 5n #i %n ca'ul ma!ema!icii, care %#i %ngduie cele mai a*en!uroa"e in!ru'iuni #i %#i a$l *eri$icrile cele mai reci"e acolo unde "e a#!e !a mai u)in, de e(em lu %n bo!anic #i 'oologie& De aceea, "e oa!e a$irma la modul general c da!ele e( erien)ei "e la" de"ci$ra!e ornind de la mai mul!e c1ei #i "i"!ema!i'a!e "ub mai mul!e er" ec!i*e, al cror numr nu e"!e de!erminabil a priori, #i care con"!i!uie $iecare o me!od ar!icular de cunoa#!ere, acea"!a a r5nd %n con"ecin) ca o "i"!ema!i'are& 4n ace"! $el, "un!em adu#i %n "i!ua)ia de-a une roblema *alorii imagina)iei lirice %n aceia#i !ermeni #i de-a e(amina dac acea"!a oa!e aduce %n domeniul re re'en!rilor a$ec!i*e #i al !emelor a"ionale acelea#i "er*icii e care le aduc %n al!e ri*in)e geome!ria #i dialec!ica, de e(em lu, al cror !ri lu carac!er gene!ic, re"orban! #i "i"!ema!i'an! e"!e mani$e"!& n esen, ar fi vor a numai de'a traduce faptul c nelegerea se reduce ntotdeauna mai mult sau mai puin la integrare2 din ace"! unc! de *edere, #!iin)a er$ec! nu ar $i al!a dec5! con#!iin)a e$ec!i* a coeren)ei mul!i le a elemen!elor uni*er"ului, a erce -)ie ce ar a!rage $oar!e robabil du "ine nu numai modi$icri $oar!e im or!an!e %n modul de-a *edea #i de-a "im)i :nu ni "e are arbi!rar %n ace"! ca' " $olo"im dublul %n)ele", ab"!rac! #i concre!, al anumi!or cu*in!e<, ci #i o"e"ia unei ade*ra!e o'i)ii morale, dac nu me!a$i'ice& Ace"!a e"!e con)inu!ul e care %mi lace "-l dau ideii de m5n!uire, en!ru care nu ar !rebui " "oco!im c e(i"! e(ce" de onoruri #i care meri! mai mul!, %n orice ca', dec5! degradarea %n 17 care "un!em mai mul! "au mai u)in "ili)i " o men)inem ac!ualmen!e din ricina incon"i"!en)ei "ale ideologice, dac %m ingem indulgen)a 5n la a nu +udeca arborele du roadele "ale& ?ricum ar $i, #i ca " re*enim la "ubiec!ul de'ba!erii, a# $i $erici! dac "-ar recunoa#!e c, rin r5ndurile receden!e, am la"a! roblema *alorii g5ndirii lirice %n lumina care !rebuie #i e !erenul cel mai o!ri*i!& Nu-mi $ac nici cea mai mic ilu'ie %n ri*in)a r" un"ului e care %l aduc& Mai mul! dec5! oricine, am $o"! %n "!are "-mi dau "eama de m"ura %n care cerce!area mea a $o"! limi!a!, re'ul!a!ul ei - rea u)in deci"i*, iar a ro(ima)ia ei -%nde r!a!& Dim o!ri*, cred c am e*iden)a de ar!ea mea a$irm5nd c, dac g5ndirea liric nu are *aloarea de "i"!ema!i'are e care o a#!e ! din ar!ea "a, ea nu are nici una - nici una *alabil, "e %n)elege& %n ri*in)a *i"ului, c1e"!iunea e"!e mai mul! dec5! e +um!a!e re'ol*a!& %n!r-ade*r, dac "un!em de acord " con"iderm mecani"mele e care, de nu le-au decela!, cerce!rile "i1anali!ice mcar le-au de$ini! :conden"are, "u rade!erminare, !ran"$er e!c&< dre ! procesele de sistematizare afectiv a reprezentrilor care, ca urmare a nece"i!)ilor ac)iunii, ru"er ini)ial di" ara!e - #i are di$icil " le a!ribuim al! rol -, e"!e lim ede c indica)iile onirice, cu !oa!e c e(i"! *i"e #i *i"e, "un! din!re cele mai u)in negli+abile #i $ormea' de al!$el ni#!e documen!e deo"ebi! de "igure, da! $iind c "un! elabora!e du ni#!e rocedee rela!i* au!onome& Nu la $el "!au lucrurile cu g5ndirea liric, ale crei mi+loace de ob)inere "un! de ar!e de-a $i dea"u ra oricrei "u" iciuni #i de" re care nu a*em nici un mo!i* " credem c r" unde mai degrab unei nece"i!)i rimare dec5! unei l5nce'eli "au unui delic! de g5ndire& 0u !oa!e ace"!ea, !rebuie " remarcm c e(em lul *i"ului, $enomen al crui carac!er elemen!ar #i inde enden! am )inu! "-l reamin!e"c mai "u", ara! c nece"i!a!ea de " iri! e"!e ca abil " iden!i$ice "au " a"ocie'e de la "ine re re'en!rile care %i con*in, a"!$el %nc5! "un!em %ndemna)i " ne %n!rebm dac funcia gndirii lirice n viaa n stare de veg$e nu este de'a figura ntr'un anume fel elementul care tre uie atunci cnd i se face simit e&igena, adic a!unci c5nd con)inu!ul de+a i-a $o"! "u rade!ermina! de mul!i le re re'en!ri, a"!$el %nc5! re" ec!i*ul
18

con)inu! e"!e ca abil " aco ere c5! mai bine ace"! rol ideogra-ma!ic de "i"!ema!i'are care %i era ree(i"!en! #i e(clu"i* cruia %i da!orea' %n ul!im in"!an) a ari)ia& A"!$el, mai mul!e ie!re neregula!e a"ambla!e la nimereal la" %n!re ele un anume gol a crui $orm e"!e con!ura! cu e(ac!i!a!e, %nc5! cea a blocului care ar um le ace"! in!er*al e"!e "!ric! de!ermina! dinain!e, ace"! de!ermini"m al golului $iind la $el de riguro" ca oricare al!ul& Aa $el, "e are c o acumulare de re re'en!ri con*ergen!e rede!ermin !oa!e "au o ar!e din condi)iile e care *a !rebui " le %nde linea"c con)inu!ul celei de care ele au ne*oie en!ru a re'en!a o coeren) $r $i"ur& Re'ul! c acea"!a din urm e(i"! *ir!ual, ca urmare a e(i"!en)ei celor receden!e, #i c la rima #i con!ingen)a "olici!are, !rec5nd de la o!en! la ac!, ea "e *a im une con#!iin)ei&

Ace"!ea "un!, cel u)in, g5ndurile care mi-au *eni! %n decur"ul anali'ei unui e(em lu recen! de a"ocia)ii nediri+a!e& %n !im ce a#!e !am un !ren, ri*irile mi-au c'u! e un anou de !abl care marca oa!e o bi$urca)ie #i e care era "cri" cu *o "ea alb un M& Mi-a *eni! a!unci %n min!e c acea"! li!er e"!e ini)iala renumelor mai mul!or er"oane, ale cror rela)ii cu mine %mi u!eau "ugera un $el de "erie& A oi - #i aici %nce e re*eria liber - m-am g5ndi! la 8 roba lui M r"!urna! %n alm9, e( re"ie care a ru! a!en)iei mele ne$i(a!e a ur!a %n ea o e*iden) "u$icien!& M g5ndeam la o ran %n $orm de M, e care era !urna! o)e!, "u liciu de ri! ini)ia!ic, %n !im ce a*eam o imagine *i'ual de"!ul de clar a unei m5ini de"$c5ndu-"e #i ar!5ndu-mi %n alm un M care, din cau'a *5r$urilor "ale %n!oar"e " re dege!e, "e re'en!a ca un H& Cr " 'bo*e"c a"u ra ciud)eniei *i'iunii, %mi l"am g5ndurile " r!cea"c #i con"!a!am c H #i M erau ini)ialele unei rie!ene din "!rin!a!e creia !ocmai %i !rimi"e"em %n diminea)a aceea o car!e, iar ace"!e dou li!ere %m le!i!e $ormau monograma care a are e "caunele din "u$rageria rin)ilor mei, "emn cu a" ec! cabali"!ic care m-a im re"iona! u!ernic %n co ilrie& %n!reba"em de nenumra!e ori ce "emni$ica)ie a*ea, $r " m mul)ume"c *reoda! cu r" un"ul $oar!e re'onabil care mi "e ddea #i con$orm cruia era *orba de ini)ialele $o#!ilor ro rie!ari& A*eam 19 !o!u#i im re"ia c *'u"em monograma ce*a mai recen!, #i, %n!r-ade*r, mi-am amin!i! $r %n!5r'iere :dar acea"! cu!are a u" ca ! a"ocierii< c ob"er*a"em %n a+un un de"en u#or di$eri!, re'en!a! ca o gra$ie conden"a! a mono"ilabei "acre AUM %n car!ea lui Rene Guenon, 0egele lumii, a crei edi)ie *oi"em " o com ar cu cea a cr)ii e care m reg!eam " i-o !rimi! rie!enei de care am omeni! #i ale crei ini)iale erau H #i M& Nu e(i"! nimic aici care " de #ea"c cea mai banal e( erien)> e cu a!5! mai im or!an! " redm re re'en!area nea#!e !a! care a "ur*eni! %n!r-un momen! a!5! de o!ri*i! en!ru a uni celelal!e elemen!e #i creia nu i-am u!u! g"i nici un "ub"!ra! reci", oric5! de ro$und mi-am c1e"!iona! memoria& De"igur, oa!e $i %n!o!deauna *orba de amin!irea unui *i" neiden!i$ica! "au a *reunei imagini 1i ermne'ice de$orma!e #i a crei deformareB ar fi totui semnificativ3. 3are mul! mai economic " re"u unem c a a*u! loc un $el de cri"!ali'are ideograma!ica :#i, %n ca'ul ar!icular, cu un carac!er c5!u#i de u)in 1alucina!oriu<, 1r'i! " a"ocie'e mul!i lele $ragmen!e care au ie#i! imedia! la lumina 'ilei #i a cror "ingur e(i"!en) im lica #i de!ermina con)inu!ul, a!ribuindu-i ca ro rie!a!e nece"ar #i "u$icien! e( lici!area a!5! rin erce )ie, c5! #i rin re$lec)ie, a $a !ului c un M r"!urna! e"!e un H #i re'en!area %n acela#i !im a celor dou "emne reuni!e& 05! de" re !ermenul de cristalizare, el niI e"!e lua! deloc la %n!5m lare> %n!r-ade*r, cum am u!ea " nu ob"er*m c bi'ara "i!uare a ace"!or imagini %n!re *ir!uali!a!e #i reali!a!e, e(i"!en)a lor la!en! #i oarecum n soluie e"!e analog cu acele "!ri a!5! de in"!abile "!udia!e %n c1imie "ub numele de fenomene de suprasaturare, "au cu o e(ci!a)ie minim, dar bine de$ini!, "e conden"ea' #i a are ca #i cum din nimic "-ar i*i un
1

Cac alu'ie la $a !ul c e"!e c5!e*a 'ile, #i lega! de cu !o!ul al!ce*a, mi-a *eni! %n min!e $a !ul c ci!i"em, co il $iind, %n!r-o re*i"! ilu"!ra! o*e"!ea unui anume 4"mail ,ulgarul, care "cri+elea cu un umnal o cruce %n alma ri'onierilor "i& @e oa!e ca imaginea m5inii " $i $o"! $urni'a! de o remini"cen) a ace"!ei !or!uri, cu !oa!e c di" o'i)ia dege!elor %n"e#i %n M #i $a !ul c acea"! li!er e"!e %n acela#i !im ini)iala cu*5n!ului 8m5n9 " $ie "u$icien!e en!ru a "u rade!ermina a ari)ia ace"!eia din urm& 20

reci i!a! din in*i'ibila "ub"!an) di'ol*a!J Dar %n loc " e(!indem com ara)ia la circum"!an)ele de roducere :aici, cre#!erea !em era!urii #i rcirea len!K dincolo, emo)ii acumula!e #i domoli!e<, a cror curb e"!e "en"ibil iden!ic, e"!e $r %ndoial mai %n)ele ! " a!ragem a!en)ia a"u ra $acili!)ii cu care a"emenea analogii de*in " ecioa"e c5nd li "e cere mai mul! dec5! mode"!ele #i em iricele "er*icii de lmurire reci roc e care le o! aduce& %n conclu'ie, m-a# "im)i "a!i"$cu! dac anali'a receden! a arunca! mcar oarece lumin a"u ra modului %n care g5ndirea liric %#i oa!e %nde lini $unc)ia "i"!ema!i'an!& A"!$el, *aloarea "in!e'elor e care am *'u! c le-a e$ec!ua! "-ar l"a m"ura! mcar a ro(ima!i*& @un!em %n re'en)a unui e$or! ireduc!ibil %ndre !a! %n" re acea lucidi!a!e a$ec!i* de"*5r#i! ale crei con"ecin)e, oric5! de im re*i'ibile, nu ar u!ea $i al!$el dec5! $oar!e im or!an!e #i e care nu le-am u!ea di"credi!a $r " ne di"credi!m %n acela#i !im e noi %n#ine& Ac!i*i!a!ea 'i" oe!ic, ba'a! e "u rade!erminarea obiec!i* a uni*er"ului, era *iabilK "u rade!erminare ea %n"#i, #i din!re cele mai e$icace din domeniul ei, ea nu are acum nici %nlocuibil, nici, %n m"ura %n care e"!e e(erci!a! a#a cum !rebuie, adic cu o a!i!udine me!odic #i nu e"!e!ic, de o"eda! de *alidi!a!e 1& Re'ul! c $olo"ul ob)inu! din!r-un #ir de a"ocia)ii lirice e"!e m"ura! rin " orirea "en"ibili!)ii imedia!e con"ecu!i* a"imilrii "ale #i c e"!e

!o!oda! $unc)ie de numrul #i in!en"i!a!ea $ocarelor re re'en!a!i*e e care le conden"ea' "au "u rade!ermina %n mi!ul er"onal& Ace"!e $ocare $iind nede$ini! de con!agioa"e din cau'a de'*ol!rii lor e idemice, ne u!em imagina le"ne c ace"!e dou "cri coincid la !o)i indi*i'ii "u$icien! de an!rena)i s ocupe "in!e'a e care #i-o
Ace"!e con"idera)ii carac!eri'ea' de"!ul de e(ac! o'i)ia mea %n cadrul "u rareali"mului& Dori!or " le "i!ue' %n mod reci", de e(em lu %n ra or! cu ideile e( rima!e %n +anifestul suprarealismului, le-a# a ro ia bucuro" de r5ndurile urm!oare> 8@ iri!ul "e con*inge %nce!ul cu %nce!ul de reali!a!ea "u rem a ace"!or imagini& Mrginindu-"e la %nce u! " le "u or!e, el ob"er* %n cur5nd c ele %i mgule"c ra)iunea, " orindu-i cu a!5! mai mul! cunoa#!erea9 : & ./<, "au de acea"! de$ini)ie> 8@u rareali"mul "e bi'uie e credin)a %n reali!a!ea "u e-noar a anumi!or $orme de a"ocia)ii negli+a!e 5n la a ari)ia lui, %n a!o! u!ernicia *i"ului, %n +ocul de'in!ere"a! al g5ndirii9 : & /.<& -1

%n"u#e"c& %n acea"! lumin, e( re"ia 8$rumu"e)ea unui oem9 nu are nici un $el de "emni$ica)ie "e"i'abil& Dim o!ri*, *om cunoa#!e %n mod *alabil u!erea "au obiec!i*i!a!ea liric a unei re re'en!ri "au a unei a"ocieri da!e ornind de la $or)a, "!abili!a!ea #i generali!a!ea u!ili'rii "ale #i %ndeo"ebi, %n ra or! cu $iecare, ornind de la nece"i!a!ea mai mare "au mai mic a in!egrrii "ale %n de'*ol!area a$ec!i* er"onal& %n!r-ade*r, la un ni*el mai ro$und, ace"!a e"!e elemen!ul a$la! %n +oc #i oa!e c e acea"! cale "e *a aborda *reun "!udiu deci"i*& Am ar!a! %ndea+un" mai "u" la ce con"ecin)e gra*e m a#!e !am %n ce m ri*e#!e, "i!ua!e %n mod cer! dincolo de cei doi !ermeni ai roblemei cen!rale a nece"i!)ii "au a liber!)ii de " iri!& E"!e *orba de "i"!ema!i'are, de cunoa#!ere, de cunoa#!erea nece"i!)ii& @ $ie *orba, %n con"ecin), de liber!a!e, a#a cum a$irm o anumi! ro o'i)ie rea bine cuno"cu!, care ar u!ea, are-"e, " $igure'e %n $run!ea erorilor acredi!a!eJ N-am %ndr'ni " re!indem una ca a"!a& Aucid, con#!iin)a "e a$l a!5! %n de!erminan! c5! #i %n de!ermina!, %n care, ignoran! $iind, era "urg1iuni!& Nu e"!e *orba deci dec5! de de!erminan!ul rin "ine, de iden!i$icarea cu de!erminarea %n"#i& Intervention Surrealiste, 193/ +

AATERNAT42A

#!aturp$ilosop$ie "au 4issensc$aftle$re%

' 1oet5 "stea's nite motive pe ct de rizi ile, pe att de arogante. A& R4M,AUD

(u)ine "un! e ocile %n care ac!i*i!a!ea oe!ic #i cea #!iin)i$ic au $o"! ri*i!e al!$el dec5! cu o indi$eren) "umar "au cu o indulgen) di"!an!& Ca !ul de-a $igura la loc de cin"!e rin!re ace"!e e(ce )ii con"!i!uie una din!re originali!)ile $undamen!ale ale roman!i"mului german& De al!$el, "e %n!5m l rar " o)i $i "a!i"$cu! cu re'ul!a!ele alian)ei ace"!eia #i c1iar #i cu modali!)ile "ale& Meri! !o!u#i " le e(aminm mai %ndea roa e, deoarece, da! $iind c a"!'i are " "e con!ure'e o "i!ua)ie a"emn!oare, ar $i ne lcu! " re e!m o gre#eal, $ie ea #i onorabil& @e #!ie c, la "$5r#i!ul "ecolului al L2444-lea, #!iin)ele %#i ane(a"er a"emenea domenii, %nc5! in*e"!iga)iile lor nu mai u!eau l"a indi$eren! e cine*a care 5ndea a*en!ura " iri!ual& Aa dre ! *orbind, nu le ane(a"er> mai e(ac!, ni#!e cu!e'!ori "e $olo"i"er de ele "au de re"!igiul lor en!ru a "e a*en!ura %n domeniile re" ec!i*e& %nc de la %nce u!urile magne!i"mului, adic, dac e " reci'm da!a, de la di"er!a)ia lui Me"mer, *espre influena planetelor asupra corpului omenesc :17..< #i mai ale" o da! cu a ari)ia +emoriului despre descoperirea magnetismului animal :1779<, e"!e im o"ibil

de "!abili! cine a %nce u! #i cine a c5#!iga!, $i'ica di"!rac!i* "au !eo'o$ia - #i %n ri*in)a acea"!a "i!ua)ia nu *a $ace dec5! " "e %nru!)ea"c& %n "cur! !im "e anun) o ade*ra! aca arare a #!iin)elor na!urii de c!re $ilo'o$ie, !endin) ce *a a+unge 5n la filofizica lui @c1legel #i, la un mod mai general, la !aturp$ilosop$ie, a#a cum a are ea o da! cu
23

rimele cr)i ale lui @c1elling1& De"igur c "a*an)ii ade*ra)i nu "un! im re"iona)i cu nimicK de al!$el, #!iin)a care in" ir roman!i"mul german nu e"!e nici e de ar!e cea a labora!oarelor, ci a "aloanelor #i a cenaclurilor-, deoarece moda %n!5m ina e a!unci magne!i"mul recum %l %n!5m ina"e odinioar e Con!enelle #i mai recen! e Creud& Numele lui Aa*oi"ier e"!e rareori ro"!i!, ca #i - dac e " ne limi!m la Germania - cele ale lui Mla ro!1, ,uc11ol!', Eac1, ,ode, Fer"c1ell e!c& Mare audien) au Ri!!er, un "eudo$i'ician care nu "e adre"ea' e( erien)elor dec5! ca "-#i +u"!i$ice gu"!urile en!ru di*aga)iile cele mai li "i!e de ro"!, #i mineralogul Herner, a crui ur $a) de anali'a c1imic, e care o con"ider 8*i*i"ec)ie im u" na!urii9, *a a*ea meri!ul de a-l $ace " "lu+ea"c dre ! model Mae"!rului din *iscipolii la Sais. Acea"! "i!ua)ie e "u$icien! en!ru a e( lica e"en)ialul Hel!an"c1auung-ului roman!i"mului german, dac ne g5ndim %n acela#i !im c ideali"mul lui Cic1!e domne#!e %n acea *reme $r ri*al& E$or!ul roman!icilor *a con"!a %n !ran"mu!area lumbului *ulgar al cuno#!in)elor #!iin)i$ice rin in!ermediul in!ui)iei oe!ice, de unde #i cele dou conce )ii rinci ale ale lor> imagina)ia e"!e !emelia "u rem a reali!)ii 3, rinci iu le"ne de e(!ra" din %n*)!ura lui Cic1!e, con$orm creia imagina)ia e"!e 8o u!ere minuna! $r de care nimic nu "-ar u!ea e( lica %n min!ea omenea"c
1

Ace"!ea "e e#alonea' %n!re 179. #Ideen zu einer 1$ilosop$ie der !atur% #i 1N== #S-stem des transcendentalen Idealismus%. A "e *edea %ndeo"ebi !ra!a!ul din 1797, 6on der 4eltseele :8De" re "u$le!ul lumii9<, care e"!e !ocmai o me!a$i'ic a gal*ani"mului& Da! $iind c ace"! ar!icol nu e"!e o e( unere de cerce!ri, ci o !en!a!i* de unere la unc!, am e*i!a! e c5! o"ibil " %l %m o*re' cu indicarea "ur"elor& 0i!i!orul dori!or de reci'ri %n acea"! ri*in) *a !rebui " con"ul!e lucrrile urm!oare> @ enle, !ovalis, essai sur O; idealisme romanti7ue en "llemagne, 3ari", 19=3, & 119--17K La*ier Aeon, 8ic$te et son temps, !& 44, ar!ea 4, 3ari", 19-/, & 33--/37K F& @!raumann, 9ustinus :erner und der ;<<ultismus in der *eutsc$en 0omanti<, Forgen, Eiiric1, Aei 'ig, 19-NK 0& E"!e*e, 8Aa en"ee magiPue dan" No*ali"9, 0evue1$ilosop$i7ue, 19-9, ar!eaall-a, & /=.-/1N& AucrareaRicardei Fuc1, recen! !radu", nu !rebuie u!ili'a! dec5! cu mare ruden)& 3 No*ali" e( rim acea"! a!i!udine %n ma(ima "a $rec*en! ci!a!> =9e poetisc$er, je >a$rer?. 24

"i e care "-ar u!ea $oar!e bine ba'a %n!regul ei mecani"m9, #i din care re'ul! c e(i"!en)a uni*er"ului e"!e cea a unui oem, nici e de ar!e a unei ma#ini& El !rebuie deci ci!i! cu a+u!orul "en"ibili!)ii, nu al ma!ema!icii1& 3e de al! ar!e, uni*er"ul e"!e un organi"m, ade*ra! concre!i'are a lumii, deo o!ri* organice, a g5ndirii, a#a %nc5! are legi!im " %m rumu!m de la rimul o de"criere, iar de la al doilea o e( lica)ie, #i una #i cealal! "u"ce !ibile de a "e a lica realmen!e ambelor& 2edem a"!$el ce $el de "er*iciu a $o"! "ili! " cear roman!i"mul german, e care l-a #i ceru! #!iin)elor na!urii> nici un roce" de demorali'are-, nici o me!od de in*e"!iga)ie, ci doar un "i"!em de ra or!uri e"!e!ice, dac nu un re'er*or de e( re"ii& De $a !, imaginile roman!ice "un! a roa e !oa!e %m rumu!a!e din *ocabularul #!iin)i$ic al *remii #i "c1ema "!ruc!urii lor e"!e le"ne demon!abil& E de-a+un" " r"!urnm rela)ia din!re $i'ic #i moral, " "c1imbm direc)ia obi#nui! a me!a$orelor care, du cum "e #!ie, !ind de regul " redea in*i'ibilul rin *i'ibil& Roman!icul nu ierde rile+ul de-a in*er"a "en"ul imaginii de $iecare da! c5nd "e oa!e #i "e men)ine %n celelal!e ca'uri la ni*elul analogiei #i al core" onden)ei $ormale& @e #!ie c la No*ali", mai ale" %n 8ragmente, rocedeul e"!e u!ili'a! "i"!ema!ic> nu e(i"! nici o $ra' care " nu $ie con"!rui! e un ra or! ilu'oriu de ace"! $el& E$ec!ul e"!e c5nd im re"ionan! :8!rebuie " !ra!m bolile %n ar!e ca e un delir organic "au, mai e(ac!, ca e ni#!e idei $i(e9<, c5nd ridicol :8Reali'are bi'ar a unei alegorii> de e(em lu, drago"!ea e"!e dulce, deci o"ed !oa!e a!ribu!ele 'a1rului9, 8a!mo"$era e"!e un bra1man9K 8"5nul e"!e ie !ul %nl)a! %n "$era mi"!erului, ie !ul morali'a!9K 8$emeia e"!e
1 -

Doamna de @!ael, *e 6"llemagne, 444, (, 84n$luence de la nou*elle 1ilo"o 1ie "ur 4e" "cience"9& Acea"!a e"!e a!i!udinea lui 3a"cal :c$& $ragmen!ul celebru>84a! unde ne duc cuno#!in)ele na!urii&&&9<& 3arado(ul *i!al al cunoa#!erii e"!e *'u! cu lucidi!a!ea cea mai a"cu)i!> im era!i*ul cunoa#!erii e"!e ineluc!abil, dar cunoa#!erea di"!ruge $iin)a care cunoa#!e ca $iin)& %n 8G1ice#!e "au *ei $i de*ora!9 al @$in(ului, mai e(i"!a o "c are, dar cunoa#!erea #!iin)i$ic o elimin com le!> INu o)i a*ea odi1n a!5!a *reme c5! nu ai g1ici!, dar e#!i de*ora! %n m"ura %n care g1ice#!i9& 25

o(igenul no"!ru9 e!c&1<& Modul "ingular %n care Ri!!er conce ea $i'ica nu %l $cea " in*idie'e nici una din $igurile lui No*ali", a"!$el c le $olo"e#!e $r nici o re)inere> du rerea "a, %n Animalul-Uni*er", cor urile cere#!i "un! cor u"culii "ang*ini, cile lac!ee "un! mu#c1ii, e!erul e $luidul ner*o" e!c& -

An"amblul nu a %n!5r'ia! "-#i rimea"c +u"!i$icarea $ilo'o$ic din ar!ea lui @c1elling, care la %nce u! era de"!ul de "e*er $a) de u#ur!a!ea roman!ic, dar %n cur5nd a $o"! %m in" " re ea ca urmare a re'er*ei mani$e"!a!e de "a*an)i la adre"a lui& @c1eling, deci, a#ea' %n cen!rul "i"!emului "u no)iunea elec!romagne!ic de olari!a!e, o "e(uali'ea' c5! de c5! #i o $ace a roa e unicul rinci iu de e( licare a uni*er"ului& A!rac)ia #i re ul"ia, %n c1iar *remea %n care #!iin)a %nce e " "e %ndoia"c de ele, ca ! %n !aturp$i'losop$ie *aloarea de !emelie ul!im a ordinii $enomenale& Aumina e "oco!i! a core" unde $unc)iilor la"!ice :nu!ri)ie, "ecre)ie, cre#!ere<, elec!rici!a!ea - iri!abili!)ii, #i magne!i"mul "en"ibili!)ii& 4n ace"! $el, lumea anorganic e"!e core" onden!ul e(ac! al lumii organice, iar !recerea de la una la cealal!, de ar!e de-a $i un +oc al " iri!ului, oa!e a*ea $unc)ie de cunoa#!ere& Doamna de @!ael, bun ob"er*a!oare, oa!e a#adar conc1ide> 8&&& $ilo'o$ia german in!roduce #!iin)ele $i'ice %n acea "$er uni*er"al a ideilor unde cele mai mici ob"er*a)ii, ca #i cele mai mari re'ul!a!e, "un! lega!e de in!ere"ul an"amblului9& %nce 5nd de a!unci, ac!i*i!a!ea lui No*ali" "e luminea', o da! cu lo'inca lui @c1legel> 8Dac *rei " in!ri %n ro$un'imile $i'icii, ini)ia'-!e %n mi"!erele oe'iei9, !eorem care %#i are, du cum u!em bnui, reci roca> 8$i'ica nu e"!e dec5! "ur"a oe'iei #i "ingurul "!imulen! al *i'iunilor93&
1

No*ali", ,es *isciples Sais et Ies 8ragments, !rad& Mae!erlincQ, ,ru(elle", 1N95, & 7N, 91, 9.K @ enle, op. cit, & 135 "P :cea mai de a recia! e"!e com ararea "olda)ilor, %mbrca)i %n ro#u, cu o(i'ii, #i a reo)ilor, %mbrca)i %n negru, cu carbonul<K ibid., & -9= "P :di*aga)ii de" re nu!ri)ie #i olari!a!ea "e(ual<& Ri!!er, @e>eis dass ein estndiger Aalvanismus den ,e ensprozess in dem B$ierreic$ egleitet, Heimar, 179N, & 15N& 0$& @ enle, op. cit., & -=.& 3 Acea"! a!i!udine care in" ir e a!unci ,e +agazine pour la science de lame al lui Mori!' :c$& Alber! ,eguin, re$a) 4a C$oi& de reves al lui Rean 3aul,

A*em #i noi din lin e( erien)a indulgen)ei de care bene$icia' %n general ac!i*i!)ile "cli i!oare #i ri i!e de ace"! "oi& Acea"!a "e da!orea' $a !ului c "un!em mai %nclina)i " le $im recuno"c!ori en!ru in!ere"ul imedia! al roblemelor e care le r"cole"c "au le ridic dec5! " le incriminm $ri*oli!a!ea, #i de a"emenea "u$icien)a, deoarece din!re !o)i cei care, cu mai mul! "au mai u)in noroc, "-au a*en!ura! %n ace"!e regiuni, u)ini "un! cei care, %nain!e de-a ame)i com le!, au ab+ura! recum Rimbaud a!i!udinea e(!a!ic e care o ado !a"er, decre!5nd "acr de'ordinea " iri!ului lor& Nu !rebuie deci " ne mirm c cei ce au lua! con!ac! mai %ndea roa e cu roman!i"mul german l-au +udeca! oarecum cu "e*eri!a!e& @olger, de e(em lu, nu e'i!> 8Era ne*oie de o "!are de di"olu)ie aidoma celei din e oca ac!ual en!ru ca o a!are ilu'ie, "ub $orma "u er$icial %n care "e re'en!a, " $i u!u! !rece dre ! ce*a ro$und, in!im #i e$icace9& @!e$$en" nu e"!e nici el mai u)in a" ru cu gru ul de la Rena, in" ira! de Ri!!er, #i condamn %n bloc mae"!rul #i di"ci olii> 8&&& !ineri ce re" ingeau di"ci lina "!ric! a %n*)m5n!ului $ilo'o$ic ca #i orice ac!i*i!a!e #!iin)i$ic me!odic, de*enind a"!$el de bun*oie di"ci olii "i #i acomod5ndu-"e de minune cu a"emenea +ocuri ale " iri!ului, ce le rocurau cu e$or!uri minime o mare can!i!a!e de idei9& 4n!ere"ul !en!a!i*ei #i modul nedemn %n care a $o"! %n!re rin" reie" deo o!ri* din conclu'ia lui @olger> 8&&&o di"!rac)ie a imagina)iei care d !5rcoale, recum $lu!urii, abi"urilor con#!iin)ei umane9& Aa dre ! *orbind, r!cirile #i in$an!ili"mele care ro*ocau, !o!u#i, %n +urul lui 1N== o oarecare de'a robare "un! mai u)in ericuloa"e dec5! a!i!udinea " iri!ual e care o re"u un ele& ?r, dac a"!'i mo#!eni!orii roman!i"mului german "-au $eri! %n general de rimele, ei au "!ra!-o in!egral e cea de-a doua, e care, " re gloria "a, a denun)a!-o Cic1!e de %nda! ce *ani!a!ea ace"!eia
3ari", 193=< *a dinui #i %n cadrul genera)iei urm!oare, creia %i da!orm !o!u#i rimele de"crieri u!ili'abile ale $enomenelor "u ranormale, %ndeo"ebi ale e$ec!elor " eci$ice ale di$eri!elor me!ale #i minerale a"u ra cor ului %n "!are de "omnambuli"m& M g5nde"c mai ale" la ,a 6o-ante de 1revost a lui Merner :1N-9< #i la memoriile baronului de Reic1enbac1 de" re $enomenele odice :%nce 5nd din 1N/5<& 0a'ul lui Goerre" e"!e a ar!e& 26 27

a de #i! limi!ele& Aec)iile "ale de" re 80arac!eri"!icile $undamen!ale ale e ocii con!em orane9 #*ie Arundziige des gegen>artigen Ceitalters% au ridica! de'ba!erea la un ni*el %ndea+un" de %nal! en!ru ca " re re'in!e #i a"!'i un ade*r e(ac!, a"!$el %nc5! a*em !o!ul de c5#!iga! dac relum e"en)ialul argumen!a)iei celei de-a o !a lec)ii de" re $undamen!ele re" ec!i*e ale a!i!udinii ar!i"!ice, a#a cum au e(al!a!-o roman!icii, #i ale "!ric!ei a!i!udini #!iin)i$ice& Mi"!ici!a!ea #i #!iin)a 1 au %n comun $a !ul de-a merge dincolo de e( erien)a "en"ibil #i de conce !ele "ale& Nu u!em " le di"!ingem nici rin domeniile %n care "e e(erci!, deoarece "e "u ra un necon!eni!& 2eri!abilul rinci iu al di"criminrii !rebuie cu!a! dac nu %n me!od, a!unci mcar %n di" o'i)ia in!elec!ual in!im a cerce!!orului& G!iin)a o"!ulea' o er$ec! #i con!inu 8 ene!rabili!a!e9 #i a" ir la in!eligibili!a!e 5n la limi!ele e(!reme

ale in!eligibilului, limi!e e care e$or!ul ei !inde !ocmai " le %m ing mereu mai de ar!e& Mi"!ici!a!ea, dim o!ri*, *rea " a!ing rin in!ui)ie nein!eligibilul %n "ine #das (n egreiflic$e/% #i nu %ncearc nicioda! " %l reduc la in!eligibil :la $el cum a!i!udinea ro rie a oe!ului e"!e adora)ia e&terioar a miraculo"ului ca miraculo", cu !endin)a de a-l "!ra a#a %n ciuda a !oa!e #i a !o!<, %n ace"!e condi)ii, "e oa!e ca cerce!area inin!eligibilului %n "ine " aduc o oarecare in!ui)ie %n!emeia!, dar - ca " com le!m %n acea"! ri*in) !e'a lui Cic1!e - orice in!ui)ie la care "e a+unge din %n!5m lare #i nu rin me!od e"!e 'adarnic, deoarece cunoa#!erea unui ade*r nu %n"eamn nimic dac nu e"!e %n"o)i! de
1

0u*in!ele misticitate #i tiin !raduc $oar!e im er$ec! !ermenii Sc$>r'merei #i 6ernunft>issensc$aft. Ace"!a din urm core" unde a ro(ima!i* !ermenului de cunoa#!ere #!iin)i$ic ra)ional :%n "en"ul Qan!ian al lui 6ernunft%. 05! de" re Sc$>rmerei, cu*5n! $oar!e eiora!i* $ie #i numai din cau'a "u$i(ului, ace"!a e*oc mai ale" ideile de *i*aci!a!e, de di" er"ie #i de ab"en) de !emei& De aceea l-am !radu" rin misticitate, rin o o'i)ie cu misticism #i mai mul! %nc cu mistic. %n re'uma!ul e care l-a $cu! e( unerii lui Cic1!e #loc. cit.%, La*ier Aeon a e*i!a! " !raduc cei doi !ermeni #i le-a !ran" u" "emni$ica)ia %n concre!, un5nd a"!$el %n o o'i)ie vizionar cu savant. Traducerea lui La*ier Aeon #incognosci ilul% d ca!egoric un %n)ele" gre#i!& 0u*5n!ul, e l5ng c %n"eamn li!eralmen!e ininteligi il, e"!e con!inuu o u" lui un egriffen :ne%n)ele"< #i lui @egreiflic$<eit #ininteligi ilitate%. -N

in!egrarea ei %n!r-o "i"!ema!i'are receden! care o cerea3, adic dac nu a*em nici un mi+loc de-a #!i rin ce #i de ce e"!e ade*r> al!$el " u", %n!5m larea nu e"!e re*ela!oare de ade*r& ?r, "u")ine Cic1!e, rodu"ele mi"!ici!)ii, inca abile %n "ine de "i"!ema!i'are e(1au"!i*, rm5n "im le 8inciden)e9 #Einflle%, ceea ce %n"eamn c "un! $or!ui!e, ne$iind de!ermina!e dec5! de o $or) oarb a na!urii, a$la! %n leg!ur cu celelal!e de!erminri na!urale> "n!a!e, !em eramen!, educa)ie, condi)ie e!c& A"!$el, %n !im ce lucidi!a!ea "a*an!ului %i d o idee adec*a! de" re ace"!e de!erminri #i rin %n"u#i ace"! $a ! %i ermi!e " le "i!ue'e, e(!a'ul *i'ionarului nu $ace din el dec5! un $enomen em iric u)in bi'ar& Rm5ne $a !ul c *i'ionarul crede %n *i'iunile "ale> ce-i dre !, nu e greu " de"lu#im mo!i*ul& Cor)a na!ural oarb care le-a rodu" nu oa!e dec5! " "e "a!i"$ac rin acea"!aK #i, de al!$el, ele nu o "a!i"$ac dec5! e ea& Re'ul!a!ul imedia! al na!urii "e %n!oarce la na!ur, $r ca %n cur"ul circui!ului " "e $i c5#!iga! mare lucru& 0ezult c vizionarul gsete n imaginile pe care le creeaz o ucurie a sensi ilitii i c, incontient, su masca cunoaterii, el nu o caut dect pe aceasta. Mai e(ac!, el nici mcar nu oa!e re$orma dec5! bucuriile "en"ibili!)ii sale, deoarece el oa!e cu a!5! mai u)in " "e elibere'e de ace"!e carac!eri"!ici indi*iduale, cu c5! nu $ace dec5! " li "e abandone'e ne%nce!a!& Dim o!ri*, g5ndurile "a*an!ului "e "u un unor de!erminri im er"onale-&
1

0a " lum un e(em lu gro"olan, e"!e lim ede c cunoa#!erea greu!)ii a!omice a unui nou cor "im lu nu e"!e interesant dec5! rin re$erire la "i"!emul de organi'are, %n care ea e"!e in"cri !ibil #i care o cere #i !o!oda! %i d un "en"> !abelul lui Mendelee*, %n care cor ul "im lu um le o c"u) goal& %n Introducerea la 1ovetile izare ale lui Ac1im *on Amim, A& ,re!on #i-a ba'a! %n!r-un mod oarecum ciuda! argumen!a)ia e acea"! car!e a lui Cic1!e care, !o!u#i, dac ar $i $o"! "cri" acum, ar rea $r nici o %ndoial %ndre !a! %m o!ri*a mi#crii "u rareali"!e& Ne-am $i a#!e !a! mai degrab " ci!e'e lec)iile din 1N13 de" re *atele contiinei, unde e"!e de$ini!, are-"e c en!ru rima da!, conce !ul de 8"u rareali!a!e9 #( er>ir<lic$<eit%, "u rarealul $iind 8"u ra"en"ibilul m*i'ibil %n "ine, dar %n ra or! cu care realul e"!e in"!rumen! de *i'ibili!a!e&&&, nu numai $iin)a Eului in$ini! dea"u ra $enomenului, ci ceea ce %n Cenomen :"au mani$e"!are a Eului in$ini!< con"!i!uie in!elec)iunea in!egral a @inelui rin care Eul in$ini! a are %n $enomen ca in$ini!9 :c$& 0& E"!e*e, art. cit., & /1=<& -9

Ac!ualmen!e nu e"!e de"igur o"ibil " men)inem in!egral acea"! o'i)ie %n !oa!e unc!ele #i, de $a !, am $o"! "ili! " o "olici! %n!r-o oarecare m"ur %n e( unerea e care am $cu!-o& @e oa!e con"idera c o a"emenea doc!rin, de o +u"!e)e a!5! de de"*5r#i! %n rinci iile "ale, "im li$ic e(ce"i*, de $a !, roblemele ar!iculare, %n ri*in)a crora "e $ace cu "iguran) "im)i! nece"i!a!ea unei cri!ici mai a!en!e #i oa!e mai rimi!oare& Nu con!ea'> %n!r-o erioad de de"$r5u, %n care del"area #i in"u$icien)a %#i dau rea ade"ea aere de m5ndrie #i de re*ol! #i ado ! la ne*oie ma"ca geniului, e"!e legi!im, e"!e "alu!ar " "e $ac u' co io" de ana!em& Ace"!a era ca'ul a!unci #i nu a %nce!a! " $ie nici acum, deoarece urma#ii roman!icilor germani "-au ar!a! rea u)in di" u#i " $ac din ace"!a unc!ul de lecare al ini)ia!i*elor $erici!e #i al uerili!)ilor *ane& Gi acum e"!e nece"ar un !erori"m& 0ircum"!an)ele "un! %n!r-a!5! de re"an!e, %nc5! nici mcar re$u'ul, ci %n!5r'ierea de-a arde ceea ce adoram 5n mai ieri ar $i %n orice ca' o "lbiciune incali$icabil& Ar $i bine " le u!em o$eri nelmuri)ilor #i ala*ragiilor o"ibili!a!ea de-a o !a %n!re "u unere #i !cere& Deoarece, *'5nd c, de #i)i ne%nc1i ui! de mul! de !im , cei ce erau odinioar %n a*angarda in*e"!iga)iei "un! a"!'i cam ionii rerilor de-a ga!a #i ai gre#elilor acredi!a!e, ne con*ingem 4 le"ne c e *remea " recurgem la dic!a!ura rigorii&

Marea ambi)ie a " iri!ului a $o"! din!o!deauna " o ere'e mu!a)ii bru#!e %n modurile-i de g5ndire& E"!e %ngdui! " re"u unem c ace"!a era re"or!ul e"en)ial al *ie)ii mi"!ice #i uneori al S e$or!ului oe!ic #i, la un mod mai general, ar!i"!ic, %n cele mai 4 %nal!e $orme ale "ale& Re'ul!a!ele au $o"! rea u)in %ncura+a!oare, #i "-a *'u! de ce nu u!eau $i al!$el& ?r, ia! c, la $el ca la 1N==, #!iin)ele $i'ice "e im un a!en)ieiK "e are c, realmen!e, acea"! cucerire ideal - !ran"gre"iunea modurilor de g5ndire le-a $o"! 4 da! e dea"u ra #i c ac!ualmen!e, c5nd ele un %n cau' %n"e#i rinci iile #i in!ui)iile ce reau cele mai ireduc!ibile> "imul!anei!a!e, mi#care, ob"er*a)ie e!c, e !erenul lor "e +oac e$ec!i* "oar!a in!eligen)ei& ,og)ia concre! a con)inu!ului lor e"!e a!5! de imedia! erce !ibil, %nc5! !rebuie " ne !emem de mul)imea de
30

ro$i!ori ce "e *or a uca %n cur5nd " u!ili'e'e " re cea mai mare con$u'ie noile e( erien)e #i imaginile oe!ice ce "e o! ob)ine din ele - %n $elul %n care au $cu!-o odinioar Ri!!er, No*ali" #i rie!enii lor& Ni#!e ro#!i "e *or a uca " e( lice !o!ul rin cea de-a a!ra dimen"iune& Ne !rec $iorii la g5ndul ra*agiilor ce nu *or %n!5r'ia " le e(erci!e !eoriile rela!i*i"!e #i mecanica cuan!ic %n acelea#i creiere originale care deocamda! "e men)in %nc %n aria "imboli"mului *i"elor #i a "ublimrii #i care e"!e u)in !im *or di"cu!a de" re de'in!egrarea ma!eriei #i bombardamen!ele de a!omi, da! $iind c "un! $oar!e u)ine #an"e " de"con"idere i!ore"cul ar!iculelor alp$a #i "educ)ia spinnului. %nc de e acum, $ilo'o$ia e"!e con!amina!& @i!ua)ia uimi!oare de'*lui! de rela)ia de incer!i!udine a lui Fei"enberg e"!e e( loa!a! rin e( re"ii imbecile recum li ertatea electronului. Nimic, nici mcar e(!en"ia " a)iului lui Filber! 5n la oc1ii ob"er*a!orului inclu", nu oa!e " nu $ac "ubiec!ul unor numere de'agreabile de "cama!orie, cci de %nda! ce a are un !eren incer!, ro$e"ioni#!ii *er!i+ului %#i dau e loc %n!5lnire acolo, ca mu#!ele dea"u ra bl)ilor& E"!e urgen! " le-o lum %nain!e, deoarece ar!ida e rea im or!an! en!ru a %ngdui cu drag inim ca da!ele #!iin)i$ice ac!uale " $ie "!rica!e, a#a cum au $cu! roman!icii cu cele din !im ul lor& 3roblemele u"e de $i'ica con!em oran, %nce 5nd cu rimele memorii ale lui Ein"!ein #i cu de"co erirea lui 3lancQ #i 5n la no)iunea de com lemen!ari!a!e a lui ,o1r, "un! !oa!e de ordin e i"!emologic #i reduc!ibile la urm!oarea dilem> ce anume !rebuie " re*ale'e, "i"!ema!i'area "au $ormele de in!ui)ie "en"ibile #i in!eligibileJ Nu e"!e ca'ul " di"cu!m acum e acea"! !emK e de-a+un" " "ubliniem dou $a !e> in"!aurarea e$ec!i* de c!re $i'ica modern a unor noi cadre de g5ndire #i %nlocuirea, de c!re rinci iul de e(!en"ie con!inu, a logicii iden!i!are %nc1i"e1 cu o nou logic - o logic a generali'rii& %n ace"! domeniu nu u!ea $i *orba de re" ec!ul a rioric $a) de mi"!er, dar, cum nimic
1

M g5nde"c mai degrab la rocedeele imedia!e ale g5ndirii #!iin)i$ice con!em orane dec5! la "!udiile logi"!ice ale lui 0arna #i Ru""ell, de e(em lu, dar e"!e c5! "e oa!e de e*iden! c nu le u!em lua %n con"iderare e unele "e ara! de celelal!e& 31

%n)rca!& Acea"!a, din $ericire, cci dac ea nu ar #!i dec5! " cear, en!ru a "e "a!i"$ace, complezene, !eama de un di*or) %n!r-un ca' a!5! de gra* nu i-ar $ace rea mul! " e'i!e e cei care, din anumi!e mo!i*e, im o"ibil de "u")inu! din unc! de *edere in!elec!ual "au oa!e ca urmare a arado(ului, "un! a solut o ligai " la"e'e %n ierar1ia ac!i*i!)ilor lor *i!ale cunoa#!erea la rang eminen! #i " $ac din ea en!ru ei %n#i#i 8"imboli'area uni*oc a e( erien)elor !ri!e&9 1 ,es Ca$iers du Sud, 8Aa Roman!i"me allemand9, mai-iunie 1937 nu "e ierde, reducerea mi"!erului a !ran"$orma! rinci iul de + E(i"! un momen! c5nd "en"ibili!a!ea %n"#i de*ine mo$!ue( lica)ie recum re'iduul ira)ional1 modali!)ile ra)ionale ale B roa" %n ri*in)a alegerii obiec!elor lcerii "ale #i cere " $ie ac!i*i!)ii in!elec!uale care ddea "oco!eal de acea"!a& 0ci %n!o!deauna !inde " "e "!abilea"c un $el de ec1ilibru o"mo!ic %n!re g5ndire #i ob"!acolul ei, %n!r-a!5! e"!e de nece"ar ca e( lican!ul " $ie mereu cel u)in la ni*elul e( lica!ului& @i!ua)ia e"!e de a#a na!ur, %nc5! nu e(i"! nimeni care, !rind la o in!en"i!a!e oric5! de mic di$icul!)ile in!elec!uale ale e ocii, " nu !re"ar ci!ind cel de-al !reilea ar!icol al lui ,o1r #i " e'i!e "-#i %n"u#ea"c conclu'iile ace"!uia> 8E greu " "c m de con*ingerea c $a !ele de'*lui!e de !eoria cuan!ic, inacce"ibile $ormelor noa"!re obi#nui!e de in!ui)ie, ne o$er un mi+loc de in*e"!iga)ie a roblemelor $ilo'o$ice generale9 -& Am " u" de"!ule en!ru a "e u!ea con"!a!a m"ura %n care a"!'i, la $el ca la 1N==, "olici!area #!iin)elor e"!e im era!i*, #i !o!oda! %n ce m"ur oa!e $i ea 1o!r5!oare #i ce renunri anume face s fie necesare. @e are c unii au %n)ele"> dac e " com arm numai Ceitsc$rift fur spe<ulative 1$-si<, cu un !i!lu a!5! de gri!or, e care @c1elling o ublica %n 1N== %n re*i"!a Er<enntniss, %n care, din 193=, 0arna #i Reic1enbac1 con"emnea' cerce!rile e i"!emologiei con!em orane, *om %n)elege e *iu

abi"ul ce de" ar!e !aturp$ilosop$ie #i 4issensc$aftle$re #i *om di"cerne le"ne unde "e a$l umbra #i unde rada& %n ace"! ca', !rebuie " "ub"criem a$irma)iilor rin care Reic1enbac1 de l5nge a!i!udinea ne"u u#ilor #i regre! c 8 oe!i'area conce !elor oa!e "a!i"$ace inima ar!i'anilor "i9, a$irma)ii de o $oar!e %nal! )inu! %n care $ermi!a!ea, care !o!u#i nu "e de'min!e nicioda!, "e aco er de u#oara !ri"!e)e de-a *edea ri"i- indu-"e a!5!ea energii romi)!oare 3&

; Adic Iraionalul %n"u#i, %n "en"ul meTer"onian al !ermenului& Niel" ,o1r, ,a t$eorie atomi7ue et la description desp$enomenes, !rad& $r&, 3ari", 193-, & 95& 3 F& Reic1enbac1, ,a p$ilosop$ie scientifi7ue. 6ues nouvelles sur ses uts et ses met$odes, !rad& $r&, 3ari", 193-, & 39 "P& @e are c au!orul "e re$er %ndeo"ebi la #coala lui Feidegger, cu !oa!e c nu ci!ea' nici un nume& E(i"! %n" oa!e lucruri mai riori!are #i, %n orice ca', conclu'ia "a e"!e de"!ul de general en!ru a nu-i include doar e $enomenologi> 8? a"emenea $ilo'o$ie nu are de ce "-#i +u"!i$ice dre !ul la lucru& 0unoa#!erea !eore!ic %#i oar! *aloarea in ea %n"#iK ea "a!i"$ace o !endin) care, ca a!5!ea al!ele, e"!e $irea"c en!ru om& Ai!era!ul con"ider c preocuparea de'a da un sens, din punctul de vedere al cunoaterii, metodelor utilizate pentru a cunoate e"!e li "i! de con"i"!en) #i $r leg!ur cu *ia)a& %n ace"! ca' %n" e"!e *orba de un orb care *orbe#!e de" re culori& Acea"! cunoa#!ere #i me!odele "ale aca area', dim o!ri*, !oa! *ia)a "a*an!ului> a le %n)elege e"!e dorin)a ro$und a oricui o"ed "im) $ilo'o$ic9& 1 31& CranQ, B$eorie de la connaissance etp$-si7ue moderne, !rad& $r&, ari", 193/, & //&

32

3R?0E@UA 4NTEAE0TUAA AA ARTE4

Ucri"oare c!re Andre ,re!on Dragul meu ,re!on, -7 decembrie 193/ Nd+duiam c di*ergen)a a!i!udinilor noa"!re nu era a!5! de ro$und cum mi "-a ru! cu rile+ul con*er"a)iei noa"!re de ieri "ear& De"igur, da! $iind o'i)ia mea a ar!e, g"eam %n ac!i*i!a!ea dumi!ale #i lucruri bune, #i rele& Nu u!eam "ub"crie $r +en unuia din!re domeniile ei, dar g"eam %n cellal! com en"a)ii care %mi %ngduiau ace"! "acri$iciu& Recen!, "a!i"$ac)iile e care le-am a*u! ci!ind 1oint du 9our m-au in*i!a! " m re"emne' de$ini!i* " !e *d +uc5nd e ambele lanuri> in*e"!iga)ie #i oe'ie :"e %n)elege c m e( rim aici "im lu, $r gri+a nuan)elor "au a a"ocierilor<& Aa urma urmei, era e( licabil - g5ndindu-m la demer"ul g5ndirii dumi!ale de la origini %ncoace, "un! !en!a! " "criu> nu era dec5! rea e( licabil :%n)eleg rin a"!a c "u rareali"mul "-a n"cu! %n!r-un mediu li!erar< - " $ii %nclina! " men)ii balan)a egal %n!re satisfaciile e care le aduce una i plcerile e care le rocur cealal!, ca " $olo"im cele dou cu*in!e care ne-au *enii a roa e "imul!an e bu'e ieri "ear& %n urma con*er"a)iei noa"!re, "un! "ili! " m g5nde"c c la dumnea!a nu a e(i"!a! #i robabil c nu *a e(i"!a nicioda! u> ec1ilibru %n!re cele dou domenii - $a ! e care de al!$el !o! ceea ce ai " u" "au "cri" %l do*ede#!e cu a"u ra de m"ur, a!i!udine e care ai e( lica!-o de mai mul!e ori lim ede #i $r *aria)ii "en"ibile, %n ri*in)a creia, %n "$5r#i!, nu era %ngdui! " !e %n#eli, a#a cum am $cu! eu, lu5nd, %n con$ormi!a!e cu "lbiciunea omenea"c bine cuno"cu!, dorin)a dre ! reali!a!e& E#!i deci ca!egoric de ar!ea in!ui)iei, a oe'iei, a ar!ei - #i a ri*ilegiilor lor& E ne*oie " mai " un c re$er acea"! a!i!udine ar!i'an unei ambigui!)iJ Dar #!ii c eu am ado !a! a!i!udinea in*er", $iind a roa e "ingurul de $elul meu care "-o $i $cu! de al!$elK deoarece - lucru "ur rin'!or - re" ec!ul "u er"!i)io" $a) de ace"!e in"u$icien)e nu e"!e nicioda! a!5! de u!ernic dec5! la cei care, ne$olo"indu-"e de ele, nu le cuno"c dec5! din e(!eriorK de aceea nu e"!e *orba aici dec5! de un e$ec! al nai*i!)ii& E"!e inu!il " %mi e( lic e larg o'i)iaK o cuno#!i %ndea+un"& Ea "e a$l de+a %n %n!regime %n ar!icolul Specificaia poeziei, care a marca! %nce u!ul colaborrii mele la "u rareali"m& Ea "-a a$irma! de a!unci %ncoace cu orice rile+, 5n la acel !e(! din Intervention surrealiste de" re care " uneai, dac %mi amin!e"c bine, c de'*luia o o'i)ie an!iliric :ar !rebui " ne lmurim a"u ra "en"ului ace"!ui cu*5n!<, de al!$el in!ere"an! %n al! ar!e, $r %ndoial, dar nea*5nd ce cu!a acolo& Mie unuia nu mi "e rea e a!unci, dar a"!'i recuno"c c a*eai dre !a!e& Rm5n la con*ingerea c e"!e *orba %nain!e de !oa!e de o c1e"!iune de me!odologie, dar en!ru mine

acea"! c1e"!iune rm5ne rimordial& 0e %mi a", la urma urmei, de iluminrile di" er"a!e, in"!abile, in"u$icien! garan!a!e, care nu %n"eamn nimic $r un ac! de credin) realabil, care nu "un! nici mcar lcu!e dec5! rin credi!ul ce li "e adaugJ 4ra)ionalul> $ieK dar *reau mai %n!5i coeren)a :acea coeren) " re $olo"ul creia logica a !rebui! "a cede'e e !oa! linia %n #!iin)ele e(ac!e<, "u rade!erminarea con!inu, con"!ruirea coraluluiK combinarea %n!r-un "i"!em a ceea 0e 5n %n re'en! o ra)iune incom le! a elimina! cu "i"!em& E #i o c1e"!iune de *5r"!> cum " e( lici al!$el $a !ul c ai de" re an #i de" re e(igen)ele "ale, #i deo o!ri* de" re u!erea re" ec!i* a "olici!rilor ac!uale, o a erce )ie !o!al di$eri! de a
34 35

meaJ A"!$el, %n a!omi"!ica modern, e o a*en!ur %n be'n> de"co erirea ului! a $erigilor de c!re co iii cre"cu)i %n cuburi :!ermenul a ar)ine unui $i'ician<& Nu e"!e *orba aici de tul urarea "au de plcerea e care le o$er o imagine frumoas, ci de o con$u'ie, con$u'ie %n $a)a a ceea ce %mi lace " denume"c deruta evidenelor. 0ci nimic nu "ub'i"! din *ec1ile in!ui)ii #i orice $ilo'o$ie care nu cade la %n*oial cu acea"! nou #!iin) a lui de ce e"!e ridicol& ,ine%n)ele", "un! u"e %n di"cu)ie mai u)in re'ul!a!ele %n"ele dec5! 1eca!omba conce !elor re!in" rimi!i*e e care au ro*oca!-o& A*em aici de-a $ace cu un miraculo" care nu "e !eme de cunoa#!ere, ci care, dim o!ri*, "e 1rne#!e cu ea, #i "u")inu! de ce "olidi!a!e, #i lo*indu-"e de ce 'idB 05nd com ar ace"! mre joc cu a!i!udinea lui Gerard de Ner*al, care re$u'a " in!re %n 3almira ca " nu-#i "!rice ideea e care #i-o $cu"e de" re ea "au cu re$u'ul dumi!ale de-a de"$ace un bob "cu!ura! din c5nd %n c5nd de '*5cni!uri ca " nu de"co eri %nun!rul lui o in"ec! "au un *ierme - deoarece, " uneai, %n ace"! ca' mi"!erul ar $i di"!ru" -o )iunea mea e clar& Ea a $o"! %n!o!deauna clar> co il $iind, nu reu#eam " m di"!re' cu nici o +ucrie, $iindc nu a*eam odi1n 5n c5nd nu le " in!ecam "au demon!am ca " #!iu 8cum erau e dinun!ru, cum $unc)ionau9& Dac "u rareali"mul oa!e %ngloba o a"emenea a!i!udine al!uri de al!ele %n!r-a!5! de radical o u"e, %n"eamn c nu e dec5! o *orb goal, iar eu dore"c !o!u#i " nu $ie a#a ce*a, $ie #i pej " e'ele mele& De aceea m *oi ab)ine " iau ar!e la ni#!e di"cu)iiB %n care nu a# u!ea - $r com le'en) - " aduc dec5! un unc! 4 de *edere cel mul! demorali'an!, %n cel mai ru ca' ener*an!, nj orice ca' nedori!& %n ce m ri*e#!e, %mi e"!e, %n!r-o m"ur celj u)in egal, in"u or!abil " $iu com romi" de ac!i*i!a!ea lui 2ic!or ,rauner "au a lui George" Fugne!, de e(em lu, "au de oe'ia biogra$ic ce ca ! un loc din ce %n ce mai mare %n roduc)ia "u rareali"! : oeme de Maurice Feine de" re @ade, de Fugne!7 de" re ?nan, de dumnea!a, de Eluard #i de di*er#i al)ii de" n 2iole!!e No'iere", %n "$5r#i!, oemul - e ic - al lui Ro"eT de" re+ dumnea!a<& Am a*u! 5n acum un "en!imen! de"!ul de in!en" "olidari!)ii ca " aco r !oa!e ace"!ea, %n "il, %n $a)a a!acuriB e(!erioare, oric5! de %n!emeia!e ar $i $o"! ele& Aa $el de bine acce !a"em $r e'i!ri morala clanului "u rareali"mului& Nu-mi mai e"!e cu u!in) " o $ac, de *reme ce "un! rea e $a) %n de'acord %n ce ri*e#!e rinci iul %n"u#i al %n)elegerii din!re noi& De"igur c rm5n, %n!re dumnea!a #i mine de e(em lu, un numr ridica! de o"!ula)ii comune, ceea ce nu %n"eamn %n" c, din momen! ce a*em reri com le! di$eri!e de" re me!odele ca abile de-a "a!i"$ace ace"!e e(igen)e, nu oa!e $i *orba de colaborare, ci doar de " ri+in& A"!a *rea " " un c, %n ce m ri*e#!e, nu o " m re ed nicioda! " * condamn e$or!urileK dim o!ri*, *oi $i la ne*oie al!uri de *oi %n orice oca'ie %n care unc!ul meu de *edere *a $i com a!ibil cu cel al "u rareali"mului> olemic, oli!ic "au c1iar !ra*aliu !e1nic a"u ra imagina)iei, re"u un5nd, du cum a$irmai ieri, c g5ndirea #i demer"urile mele %n ace"! domeniu )i "e ar la urma urmei *iabile #i oa!e c1iar u!ile& %n $ond, *ei " une c nu $ac al!ce*a dec5! " con"acru o "!are de $a !& Nu o neg, dar recunoa#!e c e mai bine " $ie con"acra!& Nu )i "e are c %n)elegerea "u rareali"! *ie)uie#!e din rea mul!e ne%n)elegeri #i conce"ii mu!uale, dac nu c1iar din re$ulriJ Nimeni nu mai )ine la in!ran"igen) #i nici mcar la rigoare& %n ce m ri*e#!e, m a$lu la limi!a re!ragerilor o"ibile #i a# *rea " re*in la o mai mare clari!a!e& 3o'i)ia lui Maurice Feine, de e(em lu, mi "e are c ar u!ea $i modelul unei noi alian)e, %ngduie-mi a#adar " nu mai $iu dec5! un $el de core" onden! al "u rareali"mului& A#a *a $i mai bine #i en!ru el, #i en!ru mine& Nu e#!i de aceea#i rereJ Al dumi!ale de*o!a!, R&0&
36

DE04E4E 3REA4M4NARV A@U3RA METAC4E4044

Anain!e de-a ne obi#nui cu *ia)a, "au mai degrab - ca " nu i e(agerm - %nain!e de-a con"im)i c5!u#i de u)in " )inem "eama + de ea #i "-i limi!m, $ie #i im erce !ibil, ambi)iile, one"!i!a!ea+ c1iar #i cea mai u)in e(igen! ne im une " lum en!ru o ul!imB oar %n con"iderare roblema me!a$i'ic, en!ru a de!ermina a"!$el7 "i!ua)ia cea mai o!ri*i! e care i-o *om $ace e *ii!or %n cadrulB reocu rilor noa"!re& %n!r-ade*r, en!ru a u!ea acorda $ie #i+ celui mai mic recul %n acea"! ri*in) o "emni$ica)ie deci"i*B en!ru ca ace"! recul " a ar ca ec1i*alen!ul unui iminen)i abandon !o!al, ar $i de-a+un" ca ab"en)a oricrei +u"!i$icri #i, mai 1 mul! c1iar, ui!area de-a o$eri *reuna " %l de"emne'e dre )i re'ul!a!ul firesc al re"iunii circum"!an)elor& Ar $i 'adarnic " ne+ "cu'm ul!eriorK "e #!ie rea bine cum e#ecurile "un! %n mod7 obi#nui! di"imula!e "ub culorile "!ra!egiei& %n ace"! ca', 5n #i+ in*ocarea rogre"ului g5ndirii ar $i "u" ec!& Doar e*iden)a oa!e+ re!inde c nu e"!e& %nain!e de !oa!e, im or!an! e"!e " con"iderm nelini#!ea me!a$i'ic dre ! %n!emeia!& 0ci, oric5! de di" u#i am $i al!mir !eri " o ri*im ca e o mani$e"!are a nelini#!ii "e(uale, adie dre ! "ub rodu"ul unei cri'e de cre#!ere, !rebuie " recunoa#!er c o a"emenea a!i!udine nu re'ol* deloc roblema& 0el mul!, i oa!e a*ea ambi)ia de-a arunca o oarecare lumin a"u ra roce"ului< rin care acea"! roblem a $o"! $cu! " $ie u"& Ea nu cali!a!ea de a-i di"credi!a nici in!ere"ul "i nici *alidi!a!ea& 3roblema me!a$i'ic !rebuie u"> e legi!im, e c1iar elemen!ar " unem %n cau' lumea creia %i a ar)inem& Mo!i*ul e"!e !ocmai $a !ul c %i a ar)inem& Aegi!im, elemen!ar, dar 'adarnic& Gi mo!i*ul e"!e !o! acela c %i a ar)inem& 3u!em *edea %n acea"! "i!ua)ie re'ul!a!ul "candalului de-a $i #i de-a $i o $iin) $ini!& Mai u!em " une c urmrile e#ecului lui Mic1el"on #i al lui MorleT nu-#i ierd nimic din *aloare dac "un! !ran" u"e %n domeniul "i1ic #i c nici aici nu e(i"! a(e de re$erin) ab"olu!e> nu u!em di"cerne mi#carea m5n!ului a$l5ndu-ne e m5n!, #i nici mi#carea con#!iin)ei - adic originea #i "$5r#i!ul ei, er$ec!ibili!a!ea "au decaden)a ei im lacabil - a$l5ndu-ne %n in!eriorul ei& E"!e %ngdui! " e(!ragem din c1iar acea"! im o"ibili!a!e $ormula general care, inde enden! de orice "i"!em de coordona!e, oa!e !rece e bun dre !a!e dre ! e( re"ia *alabil a ade*rului, 4m or!an! e"!e %n ace"! ca' " ne dm "eama c ade*rul me!a$i'ic e"!e acce"ibil %n)elegerii umane, dar c, din cau'a "i!ua)iei ar!iculare a ace"!eia, cunoa#!erea ace"!ui ade*r nu re'ol* %n nici un c1i en!ru ea "i!ua)ia e lanul *i!al, a"!$el %nc5! agno"!ici"mul, care declar ace"! ade*r inacce"ibil, e"!e o gre#eal ce do*ede#!e cel u)in o %nal! robi!a!e& Da! $iind c o"e"iunea ade*rului me!a$i'ic aduce du "ine #i ne u!5nd aduce nici una din gra*ele con"ecin)e e care am $i %n dre ! " le re!indem de la o 1o!r5re a!5! de deci"i*, adic ne$iind de!erminan! %n nici un grad "au a roa e, nu !rebuie " ne mirm dac " iri!ele one"!e re$u' %n ace"! ca' " con"idere dre ! ade*r o cunoa#!ere a!5! de 'adarnic& Nu e mai u)in ade*ra! c roblema me!a$i'ic are re'ol*a!> %n!r-ade*r, !oa!e me!a$i'icile, cu condi)ia " "e $i de'*ol!a! cu o oarecare rigoare, au a+un" la "ingurul "i"!em care "a!i"$ace *di! " iri!ul> doc!rina uni!)ii e"en)iale #i a mul!i lici!)ii $enomenale& Nu con!ea', de al!$el, c o a"emenea e(clu"i*i!a!e %n ri*in)a conclu'iilor e"!e re'ul!a!ul unei ordini obiec!i*e, a unei nece"i!)i dialec!ice "au al unui o"!ula! al " iri!ului, deoarece ace"!e !rei i o!e'e, ca #i al!ele, e lanul di"cu!a!, !raduc re"u un5nd c nu "e con$und - reali!)i deo o!ri* de "!imabile&
38 39

?ricum ar $i, din argumen!a)ia receden! reie"e c o"e"iunea ade*rului me!a$i'ic nu aduce cu "ine nimic o'i!i* nici %n $a !, nici %n dre !, !ocmai $iindc e"!e o cunoa#!ere ab"olu!, adic vala il n afara i independent de orice condiionareD concret a e&istenei. %n con"ecin), e indica! " nu ne con"acram ac!i*i!a!ea re'ol*rii roblemei me!a$i'iceK #i a"!a nu $iindc, a#a cum "e re e! %n!runa, e"!e in"olubil, ci $iindc e"!e de+a re'ol*a! #i e dea"u ra nu acea"! "olu)ie !ran"cenden!, ci

a ro(imarea reali!)ii cea"ului #i locului e"!e ceea ce-i oa!e "a!i"$ace omului im era!i*ul ca!egoric al cunoa#!erii& Trebuie deci " urmm o anumi! lucidi!a!e a"u ra noa"!r %n#ine, originile #i re'ul!a!ele "ale, "au mai degrab, la dre ! *orbind, "-i "!udiem condi)ionarea de e(i"!en)& @e %n)elege de la "ine c un a"emenea "!udiu nu oa!e $i dec5! a ro(ima!i*& @olu)ia e(ac!, de"*5r#i!, e"!e aici im o"ibil& Uni*er"ul e"!e $ini! c5nd %l conce em, iar $ormula "a e"!e deci le"ne de calcula!K dar el e"!e in$ini! a!unci c5nd !rie#!i %n in!eriorul "u, iar in$ini!a!ea "a, rela!i* !ocmai la om, con"!i!uie a!unci un ob"!acol in"urmon!abil en!ru de"*5r#irea cunoa#!erii e care ar *rea el " o ob)in lu5ndu-"e e "ine ca origine a coordona!elor #i care e"!e %n!r-ade*r "ingura ce con!ea' en!ru el, din momen! ce e"!e "ingura care )ine #i d "oco!eal de com romi!erea "a %n uni*er", %n ra or! cuB care :meri! " amin!im< el "e g"e#!e - ca " relum o $ic)iune de+a celebr #i care are #an"a de-a de*eni rolegomena oricreiB $ilo'o$ii *ii!oare - %n "i!ua)ia unor $iin)e curbe, in$ini! de la!e, !rind la "u ra$a)a unei "$ere gigan!ice, dre ! en!ru care nu o!l dec5! " o conceap ca $ini!, ceea ce #i e"!e en!ru ni#!e $iin)e cu 4 !rei dimen"iuni, dar en!ru ele !o!ul "e e!rece n mod vital ca #i+ cum ar $i in$ini!& A"!$el, lucidi!a!ea er"onal - deoarece cile "ale "e rami$ic %n $a)a rogre"ului ei la in$ini! din de!erminare %n de!erminare -l nu oa!e $i dec5! a ro(ima!i*& %n re"!, ne imaginm cu greu ceT e$ec! ar u!ea a*ea, e ace"! lan al *ie)ii, un r" un" ab"olu!, o $el de "a!i"$ac)ie $r un *ii!or de dori! ar u!ea aduce ea& 3roblema a ce va fi dup, mereu ar'!oare, are, %n ace"! ca' mai mul! dec5! %n oricare al!ul, ine*i!abil& 0u !oa!e ace"!ea, #!iin)a modern grbe#!e reali'area an!icului rece !> #!im, a!5! c5! ne e"!e %ngdui!, c na!ura e"!e re!u!indeni aceea#i& Acelea#i legi gu*ernea' lumea e(!erioar #i e cea in!erioar #i nici o "olu)ie e"en)ial de con!inui!a!e %n!re mediu #i organi"mul care *ie)uie#!e %n el nu a are unor oc1i a*er!i'a)i& To!ul e"!e mediu& Aa $el, nici o mu!a)ie bru"c nu e"!e erce !ibil %n!re ma!erie #i energia ce "e de'*luie grea ca #i ea, #i nici, %n aralel, %n!re cor ul #i " iri!ul care o"ed %n comun cu!are "au cu!are ro rie!a!e& De aceea, orice cuno#!in) e"!e bun, cu condi)ia " a!ing com le(i!a!ea concre!, ceea ce nu "e oa!e ob)ine dec5! rin rbdarea ingra! a "a*an!ului #i nu rin in!ui)ii de ar!i"!> u!em $i "iguri c ne regsim n ea, %n "en"ul $or!e al !ermenului& De $a !, aici e roblema> realitatea aspr rmne mereu de cuprins. Dar, ie#ind din nimbul oe'iilor, ne *om re"emna oare cu nece"ara mediocri!a!e arden!J @e #!ie dinain!e c re'ul!a!ul *a $i ne%n"emna!, dar mcar *om $i "a!i"$cu! "im la rigoare&
40

N?T4DA DE@3RE 4M3UR4TATEA 4N ARTA

?l?. . t*

2ede)i ace#!i !randa$iriJ @o)iei mele i "-ar $i ru! $rumo#i, dar en!ru mine nu "un! dec5! o grmad de $run'e, e!ale, )e i #i !ul ini& L, "c1i'o$ren, .. de ani

3. @azele pentru o condamnare a artei pure *de#!e de"!ul de re ede c ac)iunea e(erci!a! de orice o er de ar! "e da!orea' nu e$ec!ului unei $or)e "im le a"u ra unui unc! de a lica)ie unic, ci, dim o!ri*, unui ame"!ec de influene ale cror !erenuri "un! nu numai mul!i le, ci mai ale" e!erogene #i oa!e con!radic!orii& 0eea ce "e nume#!e %ndeob#!e emo)ie ar!i"!ic e"!e deci din acea"! ricin ntotdeauna ec$ivoc. 4n!eligen)a, "en!imen!ali!a!ea, a$ec!i*i!a!ea, rin!re al!ele, au de c5#!iga! din ace"! $a ! %n di*er"e grade> oa!e c e(i"! o energie ar!i"!ic " eci$ic, o esen a artei, dar cine "e limi!ea', $ie #i cu !i!lu ro*i'oriu, la lanul $enomenal, "ingurul acce"ibil ob"er*a)iei, nu oa!e " ob"er*e dec5! elemente constitutive ale artei. %n ace#!i din urm ani "-au %nregi"!ra!, mai cu "eam %n domeniul ic!urii, "cul !urii #i al oe'iei, unde urgen)a unor a"emenea !en!a!i*e era deo"ebi! de "en"ibil, e$or!uri "u")inu!e #i c1iar delibera! "i"!ema!ice de-a de"co!oro"i o era de ar! de orice $el de 'gur "!rin "co ului ei ar!i"!ic e(ac!, de-a o purifica, du cum "-a " u"> oe'ie ur, ic!ur ur e!c& Dac ace"!e mi#cri nu ar $i $o"! a!5! de nein!eligen!e, ar $i a*u! dre !ul la re" ec!ul da!ora! cura+ului ne$erici!& E"!e, %n!r-ade*r, a rioric

"!imabil, dar numai a rioric, " re$u'i ca emo)ia ar!i"!ic " $ie ro*oca! "au a+u!a! de " ri+inul $r an*ergur e care in$la)ia "en!imen!al, de e(em lu, e"!e !o!deauna ga!a " %l o$ere& 0om romi"uriB in"!aur5ndu-"e a roa e e(clu"i* %n $a*oarea "ubiec!ului, urm rirea ar!ei ure "-a con$unda! %n c1i c5! "e oa!e de $ire"c cu $ugK "ubiec!ului, care nu a mai $o"! !ra!a! dec5! ca re!e(!, dac nu dre ! conce"ie, "acri$iciu, cel u)in ca unc! de lecare& Dar, %n $ond, acea"! negare a "ubiec!ului, a!5! de "educ!oare %n a aren), cumulea' incon*enien!ele unei con$u'ii #i deo o!ri* e cele ale unei reri reconce u!e& %n!r-ade*r, %n ic!ur, de e(em lu, e"!e lim ede c "ubiec!ul +oac un rol o u" %n cu!are "au cu!are !ablou> aici e"!e un elemen! la care ic!orul lucrea' ca "-l $ac ui!a! %n ro$i!ul armoniilor liniare "au croma!ice, dincolo e"!e re'ul!a!ul $inal cruia %i e"!e "ubordona! orice mi+loc de e( re"ie> ce*a de rodu" #i nu de re rodu"& @e im une deci, %nain!e de-a merge mai de ar!e, " ado !m o !erminologie mai u)in ambigu> %n rimul ca', ne a$lm mai degrab %n re'en)a unui o iect dec5! a unui "ubiec!> obiec! :c1i , ei"a+, imagine< de ic!a!, adic e +um!a!e de re rodu", e +um!a!e de !ran"$orma! %n mod "ub!il #i delica!, acea"! !ran"$ormare $iind, $a ! unanim recuno"cu!, ar!ea " eci$ic a ar!ei ic!urale& 4n cel de-al doilea ca', a*em de-a $ace cu o com o'i)ie, cu un ade*ra! su iect al crui rinci iu ac!i*, de #ind cu mul! ic!ura ri*i! ca o"ibili!a!e de!ermina! de e( re"ie, de ar!e de-a o di$eren)ia, %n ce ri*e#!e con)inu!ul ei, de o com o'i)ie "cul !ural "au oe!ic, de e(em lu, o leag direct de pro lema general a imaginaiei empiriceE. E gra* " negli+m acea"! di"!inc)ie $undamen!al, mai ale" c5nd de"*5r#im con$u'ia a"!$el in"!aura! de ignorarea me!odelor de cerce!are "i1ologic ce %ngduie de"co erirea, "ub o ne*ino*a! com o'i)ie mani$e"!, a unui i ocri! "ubiec! la!en! de un in!ere" mai u)in di"cu!abil dec5! aco erm5n!ul "u-& 05! de" re rerea reconce u! anun)a!, ea con"! %n deci'ia de-a elimina ca $iind literare !ablourile cu "ubiec!, deoarece
2om erce e acea"! o o'i)ie cu !oa! lim e'imea dori! dac ne *om re$eri, e de o ar!e, la !radi)ia 0e'anne-3ica""o> e$or! de !ran"$ormare a unui obiec! da!, iar e de al!a la !radi)ia Gu"!a*e Moreau-Dali, ic!ur reali"! a unui "ubiec! imagina!& 3roblema nu con"! a!5! %n a #!i dac "ubiec!ul la!en! e(i"! obiec!i* %n com o'i)ia mani$e"! :e(em lu> *iolul din 8ulciorul " ar!9 al lui Greu'e<, ci %n a !ul c acea"! com o'i)ie mani$e"! e"!e lega! de o anume a$ec!i*i!a!e de ce"!a #i c nu ac)ionea' a"u ra ei dec5! rin in!ermediul "u& 42 43

5n %n re'en!, !o!u#i, nimic nu o$er cer!i!udinea c ceea ce meri! " $ie lua! re onderen! %n con"iderare e"!e ceea ce e mai " eci$ic din unc! de *edere ic!ural& Elemen!ul ace"!a e de ar!e de-a $i cel mai ireduc!ibil #i cei ce ro"!e"c %n $a)a lui, ca #i a core" onden)ilor "i din mu'ic #i din al!e domenii, cu*in!ele de indici il "au inefa il nu $ac dec5! " ado !e o"!ura ridicol de-a "oco!i e(!a'ia)i dre ! !enebre abi"ale ni#!e $enomene a cror %n)elegere anali!ic nu-i "ca rimului $i'ician "au $i'iolog oric5! de u)in " eciali'a! "au a*er!i'a!& @e #!ie, mai e oare ne*oie " o " unem, c armoniile culorilor, $ormelor, liniilor e!c& "e reduc la numr& Ciecare culoare e"!e "en'a)ia rodu" a"u ra re!inei de o und de o $rec*en) de!ermina! #i al crei numr de *ibra)ii e "ecund en!ru ca organul uman al *ederii " $ie a$ec!a! !rebuie " $ie cu rin" %n!re cu!are #i cu!are ci$r, %n ca' con!rar $ie nee(i"!5nd *reo "en'a)ie, $ie c un al! organ ar $i im re"iona!, %nc5! erce )ia ar $i, de e(em lu, audi!i* #i nu *i'ual& 4a! cum, %n acela#i !im , " eci$ici!a!ea ar!elor la"!ice %n ce ri*e#!e uri!a!ea lor e"!e redu" la ade*ra!a "a im or!an)> $r %ndoial c e(i"! o diferen calitativ %n!re, " " unem, cele dou !i uri de im re"ii con"idera!e, dar nu i %n!re ra or!urile lor re" ec!i*e, adic %n!re un acord croma!ic #i un acord mu'ical, din momen! ce ambele re re'in! ra or!uri de numere din!r-o aceeai "erie ne%n!reru !& 4n ace"! $el, a!i!udinea celor ce e(al! %n armonia culorilor #i a ro or)iei "u ra$e)elor e"en)a !ran"cenden!al a ic!urii, %n acordul "une!elor e cea a mu'icii #i a#a mai de ar!e, de*ine roblema!ic, deoarece, ca " ne limi!m la e(em lele da!e, indi$eren! c e"!e *orba de o a!i!udine "au de cealal!, %n o$ida di$eren)ei organului care erce e, ceea ce e"!e erce u! e !o! un ra or! numeric al na!urii in*ariabile 1& Aa $el, "e oa!e ca ro or)iile $ormelor " $ie redu"e la ni#!e e( re"ii numerice rela!i* "im le :"ec)iunea de aur, de e(em lu<
1

3u!em a ela aici la $enomenele de audi)ie colora! care "un! ca o ilu"!ra)ie a uni!)ii $unciare a ra or!urilor armonice, dincolo de " eci$ici!a!ea ner*ilor, %n!r-o m"ur mai general dec5! "ine"!e'iile, rela!i* rare, e *orba de $a ! c, a!unci c5nd ne bucurm de o o er de ar! rin "im)ul " ecial cK erce e, celelal!e "im)uri "un! cu ace"!a din urm %n coresponden a stract. 44

ce o! !rece dre ! e&presia matematic a armoniei3 #i care gu*ernea' de al!$el ar1i!ec!ura, "cul !ura : ic!ur $r culori %n !rei dimen"iuni< #i dan"ul care, e de al! ar!e, "e a"ocia' mu'icii de+a di"cu!a!e& A#adar, %n ar!ele la"!ice "e o! de" rinde dou elemen!e an!agoni"!e, care re re'in!, %n ro or)ie *ariabil, r)i con"!i!u!i*e ale oricrei o ere #i care nu se com in ntre ele, *ariind c1iar %n "en" in*er" unul $a) de cellal!& 3rimul e"!e armonic #i %#i g"e#!e e( re"ia cea mai $ru"! %n mu'icK al doilea )ine de imagina)ie, a are %n "ubiec! %n "en"ul e(ac! al !ermenului #i ar $i u!u! $i denumi! poetic dac oe'ia nu "-ar $i anga+a! #i ea e calea uri!)ii, *'5ndu-#i $inali!a!ea %n!r-o roblema!ic armonie a "ilabelor %n care e"!e %n orice ca' ueril " credem c nu in!r nici o re re'en!are -, #i n-ar $i $cu! nici un e$or! %n domeniul ei de-a "e li "i de con)inu!& %n ace"!e condi)ii #i %n li " de ce*a mai bun, *om numi ace"! al doilea elemen! :acea"! a doua *ariabil inde enden!, cum ar " une un ma!ema!ician< liric, %n)eleg5nd rin ace"! !ermen, %n con$ormi!a!e cu de$ini)ia e care i-am da!-o %n al! ar!e, e(clu"i* ceea ce primete din partea imaginaiei
Meri! "-l ci!m aici e Arne Fo"eQ> 805nd *orbim de ro or)iile +u"!e ale unei o ere, de lungimea bine o!ri*i! a unei buc)i mu'icale, de im re"ia agreabil e care con!inu " o la"e o com o'i)ie, ar $i *orba de mani$e"!ri care %n reali!a!e con"!i!uie Wcom lemen!ul ab"!rac!I al celorlal!e "im)uri& Din cele " u"e mai "u", "-ar u!ea !rage conclu'ia a aren! arado(al c, %n de"$!area de"*5r#i! e care o o$er o o er de ar! e( rima! %n !oa! leni!udinea ei #i ma!erialmen!e er$ec!, !oa!e "im)urile "un! %n!r-o ac!i*i!a!e ab"!rac!9& :3re$a) la o e( o'i)ie de la Galerie de la Renai""ance, 3ari", 193-&< A "e *edea !ra!a!ul lui Auca 3acioli di ,orgo, *e divina 1roportione, 2ene)ia, 15=9 : lan#e de"ena!e de Da 2inci<, care a a*u! in$luen)a #!iu! a"u ra ar!i#!ilor Rena#!erii& Ri!mul nu e"!e %n cau'& Aucrrile lui 3iu" @er*ien i-au $cu! e(i"!en)a e*iden!, d5nd o"ibili!a!ea " $ie m"ura!& 3u!em con"idera, %n con"ecin), c ri!mul m oe'ie are o reali!a!e au!onom, con!rar armoniei& Cire#!e, din ace"! ucru nu re'ul! c el con"!i!uie re"or!ul rinci al, #i nici mcar un elemen! n!ere"an!& %n leg!ur cu ace"!e robleme "e o! con"ul!a cu $olo" o u"culul 1 Aud Xig Mlage", 6om 4esen des 0$-t$mus) ri!mul e"!e un $enomeri *i!al e ire , rin ar!i$iciul m"urii, in!eligen)a %ncearc " %l concea ca e re*enirea en!icului, %n !im ce el mani$e"! doar re*enirea a"emn!orului& 45

afective o anumit capacitate spontan de e&pansiune, de proliferare i de ane&are tendenioaseE. @e cu*ine acum " "!abilim *aloarea $iecruia& Armonia, mai %n!5i, a are ca o mediere %n!re o "!ruc!ur ma!ema!ic general #i un organi"m "en'i!i*& Aa rima *edere, are arado(al c, de#i e"!e ba'a! e numr, e$ec!ul ei e"!e direc! $i'iologic #i nu in!elec!ual, a#a cum ne-am a#!e !a $r *reun !emei& 3roblema "e lmure#!e dac ne g5ndim c e(i"! o "!ruc!ur ma!ema!ic a uni*er"ului, care gu*ernea' a!5! omul, c5! #i mediul :ace#!i doi !ermeni nea*5nd de al!$el o *aloare ab"olu! dec5! %n de lorabilul limba+ an!ro ocen!ric<, de in'5nd $r %ndoial %n ul!im anali' de rinci iul economiei :a#a cum !inde " demon"!re'e, de e(em lu, calcularea ung1iului o !im al di" unerii %n elice a $run'elor e o !ul in en!ru rece !area ma(im a ra'elor "olare< #i de care de ind la r5ndul lor a!5! mor$ologia cri"!alelor, c5! #i ri!mul cre#!erii coc1iliilor #i lan!elor& @e are c la!ura ar!ei ce e(!eriori'ea' acea"! $ormul uni$orm rin di*er"ele ei aco ermin!e concre!e #i %n de!rimen!ul ace"!ora din urm, oa!e $i de$ini! mai %n!5i ca inutil e&altare a unei condiii structurale de e&isten #i c1iar ca "educ)ie mediocr rin e(celen), dac )inem "eama de ericuloa"a !endin) ce %mbolde#!e " iri!ul la re e!i)ie #i de lene, %n care in"!inc!ul de con"er*are %#i g"e#!e ne%ndoielnic ro$i!ul in$ailibil, care %l %nclin " "e la"e inclu", din!re o sesiile de asemnare :ce "e do*ede"c %n general un $ermen! "i1ic deo"ebi! de ac!i* #i con"!an!<, numai rin!re cele mai imedia!e, dar !o!oda! #i cele mai u)in com romi)!oare din!re ele> a"emnrile de $orm #i de ri!m, ideali'a!e e dea"u ra de numr -& A aren)a "!a!ic a unei armonii e care e !im ul " o numim, %n" en!ru a ne %nde r!a de ea, uni*er"al, e"!e !radu" de ic!ur, "cul !ur "au ar1i!ec!ur
1 -

0$& 0ec$erc$es p$ilosop$i7ues, !& 42, & 3-N& @e #!ie c reali'area a"emnrii e"!e $unc)ia $undamen!al a g5ndirii> 8?rice "!udiere a o era)iunilor g5ndirii a+unge " dea un loc ca i!al no)iunii #i "en!imen!ului de a"emnare& @e are c e"!e realmen!e una din!re ca!egoriile e"en)iale, oa!e c cea mai e"en)ial, a cunoa#!erii ro riu-'i"e, %n condi)iile %n care acea"!a de #e#!e "en"ibilul ur9& D& 3arodi, ,e sentiment de ressem lance, 0evue de 1$ilosop$ie, 193=, ar!ea 4, & 19N& 3u!em merge c1iar mai de ar!e, /.

%n orice morfologie frumoas, %n care an"amblul drii de "eam e"!e da! %n "imul!anei!a!e " a)ial, %n !im ce a aren)a "a dinamic e"!e re'en!a! %n aralel "im)urilor com lice :care )in de aceea#i "!ruc!ur< %n orice evoluie frumoas rin dan", mu'ic #i oe'ia ur %n care o era "e de'*ol! ri!mic %n !im & 3are cu ne u!in) " *edem %n acea"! e(al!are a "!ruc!urii ideali'a!e al!ce*a dec5! o mgulire fa de

sine printr'un ocol apropiat, da! $iind c ace"!e cerce!ri nu ar u!ea a*ea dec5! o $inali!a!e de complezen, nere*endic5ndu-#i nici mcar :"au a!5! de gra!ui! %nc5! e"!e ri'ibil< un )el de cunoa#!ere, a#a cum ar u!ea $ace cu "ucce" %n ace"! domeniu al armoniei #i al ri!mului geome!ria "au acu"!ica& /. Impuritate i imaginaie
!u e nimic de ateptat de la frumusee.

Din cele c5!e*a lucrri riguroa"e #i de al!$el %n ma+ori!a!e recen!e 1 e care #!iin)a e"!e!ic, %n general a!5! de inu!il, le oa!e re'en!a $r a re1en"iune la un e(amen roba!oriu "e*er, re'ul! c elemen!ele 'i"e pure, din orice ar!, odinioar cali$ica!e dre ! indicibile #i ine$abile, "e do*ede"c reduc!ibile la numr& Gi, du
are-"e, #i ar!a c nu e(i"! nici un roce" in!elec!ual "au a$ec!i* care " nu $ie ba'a! e $enomenul de a"emnare, a crui inciden) a"u ra $iecrei $unc)ii men!ale e"!e regre!abil c nu a $o"!, ca " " unem a#a, nicioda! "!udia! 5n acum& 1 Cac alu'ie la cr)ile lui G1TQa ce a lic 8ma!ema!icile "ublime9 la "!udiul ar!elor la"!ice #i la cele ale lui @er*ien care, con"ider5nd omul dre ! un "i"!em $i'ic de energie rela!i* %nc1i", acord un loc re onderen! rinci iului lui 0urie :di"ime!ria e"!e condi)ia unui $enomen, iar "ime!ria a %nce!rii "ale< %n e( licarea n!murilor mu'icii #i oe'iei& Cire#!e, ace"!e lucrri "un! "c1ema!ice #i e(i"! o anumi! 'on de inde!erminare %n!re "!ruc!urile e care le de$ine"c #i reali!a!ea o erelor de ar!, c1iar #i %n ri*in)a formei ace"!ora, deoarece ea nu oa!e " nu ne in$luen)a! de con)inu! A"!$el, e recomandabil " dm do*ad de oarece "u le)e +Y a licarea lor& E"!e ceea ce a %n)ele" er$ec! F& Cocillon %n "cli i!oarea "a lucrare & e des 8ormes, care din ace"! unc! de *edere e"!e un model de m"ur& @e X)elege de la "ine c lec!ura ei nu e de"!ina! crerii unei mai bune o inii de" re Wemen!ele pure ale ar!ei, %n o$ida "co ului e*iden! urmri! de au!or& 47

cum am *'u!, u!em con"idera c armonia #i ri!mul nu urmre"c dec5! " e(!rag din orice *e#m5n! concre! "!ruc!ura, "!a!ic %n!r-un ca' #i dinamic %n!r-al!ul, a mor$ologiilor #i a e*olu)iilor na!urale& Din ace"! unc! de *edere, elemen!ele ure ale ar!ei a ar dre ! rada ob)inu! rin urmrirea in!ere"a! a ace"!ei "!ruc!uri ma!ema!ice a uni*er"ului, a+un" erce !ibil rin u!ili'area mecani"melor "en'oriale con"!rui!e ele %n"ele du acela#i ci$ru& 3rin o o'i)ie, *om denumi %n c1i comod impure celelal!e elemen!e con"!i!u!i*e ale ar!ei& 0on!rar rimelor, care "un! $ormale, ab"!rac!e #i, %n!r-o oarecare m"ur, obiec!i*e, ace"!ea din urm %#i !rag originea din coninutul ac!ual "au *ir!ual al contiinei) "en!imen!ali!a!e direc! "au "imbolic, dorin)e #i amin!iri con#!ien!e "au incon#!ien!e e!c& Ele $ormea' ar!ea trit, deci rela!i* individual a o erei& %n ace"! "en" o! $i ele denumi!e su iective, dar a!unci e"!e u!il " ne amin!im c ace"! !ermen nu !rebuie " i !rimi! cu g5ndul la o o o'i)ie e(i"!en)ial, ci la o "im l di$eren) de "i!uare " a)ial, nein$luen)5nd na!ura ro$und a elemen!ului; con"idera!, dac, a#a cum am %ncerca! " ar!, e"!e ade*ra! c> anumite reacii i constelaii afective primordiale pe care nu le gsim uneori la om dect n stare de virtualiti corespund unor fapte e&plicit i curent o serva ile n restul naturii 3. 4m uri!a!ea %n ar! )ine %n $ine e(clu"i* de imaginaia empiric/, %n)eleg5nd rin acea"! e( re"ie ca aci!a!ea de u!ili'are a 7 concre!ului %n "co uri cel mai ade"ea a"ionale, dar %n care ar!ea unei anumi!e in!elec!uali!)i %ncorda!e nu e"!e deloc negli+abil, + Trebuie de al!$el " admi!em c fa ulaia :$unc)ie liric, imagina)ie di$luen!, a"ocia)ie liber a ideilor e!c&< nu e"!e nicioda! !o!al "cu!i! de interpretare :!endin)e #!iin)i$ice uni!are de "i"!ema!i'are !eore!ic e!c&< #i nici, in*er", in!er re!area nu e"!e "cu!i! de o im ur #i deliran! $abula)ie, dar rin $a !ul %n"u#i e(!rem de i acce !abil #i demn la r5ndul ei de in!ere" #i "!udiu&
1

0$& "!udiile mele, ,a +ante religieuse, +inotaure, nr& 5, & -3 "PK +imetisme et 1s-c$astenie legendaire, i id., nr& 7, & 5 "P& @e cu*ine " de"emnm rin cu*5n!ul imaginaie, $olo"i! $r cali$ica!i*, facultatea unic de viziune ce se e&ercit, su diferite modaliti, de la percepie pn la vis, trecnd prin reprezentare i $alucinaie2 cadru a riori al sensi'l ilitii2 capacitate de punere n imagine, adic de apercepie spaial. 48

@e are c ne a$lm %n ace"! ca' %n re'en)a celor mai bune ci e care con#!iin)a o oa!e a uca en!ru a a+unge la "a!i"$acerea "a& %n "!area ac!ual embrionar a $enomenologiei *i"ului, a bolilor men!ale, a mi!ului #i a $a !ului liric, nu e"!e deloc o"ibil " ne e( rimm %n mod *alabil cu o mai mare reci'ie& 0u !oa!e ace"!ea, e"!e e*iden! c indi*iduali!a!ea e"!e im lica! de ace"!e fantasme %n!r-o ro$un'ime mul! mai im re"ionan! dec5! ar u!ea $i rin '5mbe!ele com lice ale armoniei& %n grade di$eri!e, e care e"!e indica! " le !recem ra id %n re*i"!, elemen!ele im ure care, con!rar an!agoni"!elor lor, rm5n ireduc!ibile la numr "au la *reo ab"!rac)ie de ace"! $el #i "un!, %n con"ecin), "ingurele care re'in! in!ere" rin ele %n"ele, in!er*in %n di$eri!e ar!e& %n ar1i!ec!ur #i %n mu'ic, abia de au dre ! de ce!a!e& %n!r-ade*r, ele nu o! a rea %n nici un c1i %n cea din urm dec5! %n tim rul no!elor :$ac!or %n general ne"emni$ica!i* %n ra or! cu ceilal)i, de e(em lu %nl)imea "une!elor<, iar %n

rima, doar %n de"!ina)ia monumen!ului :de unde #i importana imaginativ unic a Burnului @a ei%. 05n!ecul aduce cu "ine gla"ul omene"c, iar dan"ul - cor ul omene"c, care nu +oac doar un rol ab"!rac! :mor$ologie e"!e!ic a cor ului e( rima! rin!r-o rogre"ie geome!ric #i adi!i* !o!oda!, ro or)ional egal cu "ec)iunea de aur, care e( rim la r5ndul ei o rela)ie %n!re dou mrimi, a"!$el %nc5! cea mai mare " $ie $a) de cea mai mic recum "uma ambelor $a) de cea mai mare<, ci #i un rol emoional i mitic de mare cali!a!e ca su strat al se&ualitii #i etalon al antropomorfismului3. :2om a recia im or!an)a ace"!ui $ac!or din urm re$erindu-ne, rin!re al!ele, la !e1nica de"c5n!ecului&< ?ricum ar $i, %n dan", #i mai ca!egoric %n "cul !ur, mai ale" %n m"ura %n care oa!e $i con"idera! #i $olo"i! ca rocedeu de ma!eriali'are a
0or ul e"!e, din mo!i*e e*iden!e, un e(em lu ri*ilegia!, dar $ire#!e c = a"emenea di"ociere a elemen!elor ure #i im ure e"!e o"ibil %n orice unitate estetic) a"!$el, %n!r-o culoare, elemen!ul ur e"!e culoarea ab"!rac!, im re"ia luminoa" re'ul!5nd acea"! culoare, $iind, %n!r-un $el, literatura acestei culori) 3re'en) ac!ual "au *ir!ual a !u!uror elemen!elor a cror culoare e"!e& A"!$el, cu!are alba"!ru, cel al liniei " ec!rale C din " ec!rul 1idrogenului, de e(em lu, e"!e indi"olubil o radia)ie de =,/N n lungime de und #i de nuan)a cu!ror oc1i aZba#!ri, a cu!ro ie!re re)ioa"e alba"!re, a $ricii, a *enelor e!c& /9

dorin)elor, elemen!ele im ure "e im un de+a e(amenului #i "eB re'in! %n!r-un mod com le(, adic, la r5ndul lor, cu mi+loace de+ ac)iune di*er"e #i de *aloare inegal& Din!re ele, !rebuie mai %n!5i " acordm loc sentimentalitii) rolul ei are a $i de"!ul de con"!an!, dar nu rea $ecund, $iind un $el de in$la)ie ba'a! e re+udec)i de e oci #i locuri, al creA "!udiu are " )in %n rimul r5nd de domeniul "ociologiei, cu e(ce )ia oa!e a stilurilor "au a cristalizrilor care o *e1iculea' "imbolic> $al"a an!ic1i!a!e a "ecolului al L244-lea, $al"ul cre u"cul7 #i $al"ele ruine ale roman!i"mului, $al"ele ma#ini, %ndeo"ebi $al"ele manec1ine-au!oma!e ale "en"ibili!)ii con!em orane, %n generalB ceea ce ar !rebui oa!e numi! convenionalismul spontan. @e cade " no!m a oi ac)iunea cre"c5nd a sentimentelor, nostalgice) a!rac)ia )inu!urilor e(o!ice, a ci*ili'a)iilor di" ru!e, al inocen)ei co ilre#!i, a *5r"!ei de aur "ub !oa!e $ormele "ale, inclu"i* a u!erului ma!ern care are a $i ul!ima "a %n!ruc1i are, oa!e c cea mai e(ac!, dar oa!e !o!oda! "imulacru nu mai u)in ilu'oriu7 dec5! receden!ele& %n "$5r#i!, !rebuie " men)ionm de capacitatea de identificare cu eroul, care $ace ra*agii %ndeo"ebi mD cinema, !ea!ru #i roman #i de" re care ul!imul cu*5n! are " $% $o"! " u" de "i1anali'1& %n general, ace"!or elemen!e crora nimic nu le garan!ea', %n cea mai mare ar!e a !im ului, nece"i!a!ea liric, ci %n ri*in)a, crora, dim o!ri*, !o!ul %ndeamn la cea mai mare "u" iciune7 nu !rebuie " li "e acorde o oarecare *aloare dec5! %n ca'uri ri*X legia!e #i $oar!e rare& Aici "e cade " $im e(!rem de "e*eri> di"credi!area %n care !rebuie )inu! li!era!ura nu *a $i nicioda! rea e(agera! dac ne g5ndim la "ordidul "co ului urmri! de+ "crii!or> "educerea rin a"emnarea a*an!a+oa" a or!re!ului
1

%n ul!ima *reme "-a con"!a!a! a ari)ia unui "oi de er$ec)ionare a ace"!ei7 iden!i$icabili!)i cu eroul& @e are, %n!r-ade*r, c e$or!ul anumi!or au!ori :Marceli 3rou"! %n c1i mai "cola"!ic, Rame" RoTce mai imedia!< de-a ro une - mai muld dec5! de-a re"!i!ui, a#a cum "e a$irm uneori cu nai*i!a!e - un $lu( "i1ologici %n in!egri!a!ea "a ne%n!reru ! !rebuie lua! dre ! de"*5r#irea ace"!ei !endin)ei E"!e clar c ace"! $lu( "er*e#!e la nlocuirea, %n "en"ul !are al !ermenului, e+ dura!a lec!urii, a celui a ar)in5nd ci!i!orului, a"!$el %nc5! $unc)ia de di"!ragere a o erei de ar! " "e e(erci!e c5! "e oa!e de com le!& 50

re!u#a! :%n bine "au %n ru, %n $unc)ie de gu"!urile $iecruia<& 05! de" re ambi)iile cele mai %nal!e ale li!era!urii #i %ndeo"ebi ale oe'iei, nu "-a do*edi! nicioda! 5n acum c ar $i %n!emeia!e& 0el mul!, u!em in*oca %n " ri+inul lor bene$iciul %ndoielii, #i a"!a doar %n $a*oarea c5!or*a o ere realmen!e dic!a!e e care " le u!em ci!a #i care, re re'en!5nd a!unci e$ec!ul bru! al imagina)iei em irice, "un! a"imilabile ca a!are ireduc!ibilelor *i"e din "omnul ro$und "au anumi!or deliruri de'*ol!5ndu-"e din ele %n"ele #i $r *reo in!er*en)ie e(!ern, care nu "e alimen!ea' dec5! rin!r-un "oi de au!o$agie con!inu ce nu e(clude o roli$erare e idemic& ?ricum, elemen!ele im ure ale ar!ei, %m reun cu mo#!enirea mi!urilor, ro un "ingurele ma!eriale a"u ra crora "e oa!e lucra cu $olo" en!ru izolarea faptului de imaginaie, ca ac!i*i!a!e di$luen!, demer" direc! o u" celui ce con"! %n %ncercarea de-a i'ola elemen!ul la"!ic al ar!ei #i care $ace $igur de "arcin rimordial dac e u" al!uri de de"$r5ul ace"!a arogan!, u!ili'abil cel mul! %n "co urile cele mai u)in glorioa"e %n cea"urile de "lbiciune, de de re"ie "au c1iar, mai elemen!ar, de lic!i"eal 1& Din ace"! unc! de *edere, e"!e urgen! " a*em %n *edere crearea #i "i"!ema!i'area me!odelor e( erimen!ale e(!rem de riguroa"e, ada !a!e ro*ocrii, con!rolrii, cla"rii #i in!er re!rii $enomenelor "i1ice> " abandonm de"ue!udinea ar!i"!ic en!ru
Unii "un! mai %ngdui!ori #i a!ribuie ar!ei un "co ro*oca!or, cum $ace George @orel, care "crie, de e(em lu #0efle&ions sur

la violence, ed& a 2i-a, 3ari", 19-5, & 3.=<> 8Ei :mar(i#!ii< !rebuie " ri*ea"c ar!a ca e o reali!a!e care $ace " "e na"c idei #i nu ca e o a lica)ie a ideilor9, ro o'i)ie care, nu e inu!il " remarcm, de inde %ndea roa e de o conce )ie general con$orm creia ar!a ar $i an!ici area $ormei celei mai %nal!e a roduc)iei #i id., & 377"P<& ?ricum ar $i, u!em r" unde unei a"emenea conce )ii c> 1& e!erogeni!a!ea com onen!elor ar!ei :i"cu"in), in" ira)ie e!c&< $ace ca o"ibili!a!ea u!ili'rii "ale ca documen! " $ie $oar!e redu"K -& rin na!ura "a de mgulire, ar!a e"!e mai u)in adec*a! dec5! oricare al! lucru en!ru a $ace " "e na"c idei #i c are, dim o!ri*, deo"ebi! de a ! " adoarm, " re ro$i!ul *reunei rumegri de im re"ii #i amin!iri, im era!i*ul de cunoa#!ere al " iri!ului& %n "$5r#i!, e"!e un $a ! a!en! acela c re'ul!a!ele medi!a)iei a"u ra #!iin)ei :e i"!emologia< "un! "en"ibil mai ecunde Gi mai "olide dec5! cele ale medi!a)iei a"u ra ar!ei, adic ale e"!e!icii& 0$& ;ucrrile lui MeTer"on, ,ac1elard, Reic1enbac1, 0arna , CranQ e!c, care de$ine"c noile moduri de g5ndire re!in"e de de'*ol!area #!iin)elor $i'ice&

51

a con"!i!ui o fenomenologie general a imaginaiei, e l5ng care o erele de ar! nu *or a*ea mai mul! *aloare, in!ere" #i ondere dec5! o! a*ea %n ra or! cu !eoriile #!iin)i$ice rodu"ele !e1nicilor indu"!riale e care le creea' ace"!ea& De al!$el, nu e"!e o %n!5m lare c e"!e)ii "e in!ere"ea' a!5! de mul! de puritatea de linie ace"!ora :" ne g5ndim la $u!uri"m< #i negli+ea' com le! re)ioa-l "ele a or!uri ale celorlal!e %n domeniul cunoa#!erii, a or!uri ce+ modi$ic necon!eni! da!ele roblemei %n"e#i a con#!iin)ei1& Ca !ul c o a"emenea a!i!udine acord un loc re onderen! + rigorii %n de'a*an!a+ul liri"mului e"!e o a aren)& Mai %n!5i, ar !rebui " demon"!rm c liri"mul nu e"!e riguro"> manifestrile sale literare nu "un!, %n!r-ade*r, dar nu e indica! " le re)inem& Ele !ind, ce-i dre !, " elimine $ac!orii cei mai u)in *alabili ai com onen!elor li!erare, dar )in rea mul! de me!od #i de carac!e-+ ri"!icile ace"!eia en!ru ca o condamnare a unora " nu o a!rag du "ine #i e a celorlal!e -& Al!$el " u", en!ru demen)i, ro-l blema cali$icrii nu "e une, ea "e une rea ade"ea en!ru oe)i&7 %n re"!, canali'5nd energia liric e cile mai u!ili'abile din unc! de *edere oe!ic ale e( erien)ei "i1ologice "ur rin"e "au ro-7 *oca!e, u!em $i "iguri dinain!e c ac)iunea ei nu *a %nce!a " "e 4
1

0a " ne e( rimm $oar!e gro"ier, #!iin)a, a#a cum "e re'in! ea ac!ualmen!e, oa!e !rece dre ! un "!udiu al lumii inde enden! de orice cen!ru [ er" ec!i*, iar !e1nicile care deri* din ea dre ! %ncercri de acomodare cili acea"! lume e(!erioar :%n $a ! #i rin de$ini)ie<> complezene $a) de ea&Z @ime!ric, o erele de ar! re re'in! %ncercri "imilare %n ra or! cu lumea con#!iin)ei> !o! com le'en)e& @-a %n!5m la! uneori ca oe'ia #i li!era!ura " $ie u"e %n o o'i)ie, a"!$el %nc5! oe'ia " a ar ca un $el de an!ili!era!ur& E"!e o a!i!udine "educ!oare, da care con"! %ndeo"ebi %n a lua cam ri i!, %nc o da!, dorin)ele dre ! reali!)i ro$und& ?r, aici, ca #i al!unde*a, !rebuie " re!indem ca di"cu)ia " $ie ur!a)i %n $unc)ie de o "!are de $a ! ob"er*abil #i e dea"u ra %n $unc)ie de liniile i $or) ce "e la" de"lu#i!e, #i nu rin in!ermediul unor $ormule a priori al cari rim incon*enien! e"!e acela c admi!em e $uri#, "lu+indu-ne de ele o"ibili!a!e idealului e care %l ro un, $r a ne mai une %n!rebarea dac de$ini)ia ace"!u ideal nu im lic *reo con!radic)ie %n *ir!u!ea concomi!en!elor "au e(cluderile de+a recuno"cu!e ca $iind nece"are& %n li "a ace"!ei recau)ii, con"idera! %n geome!rie, unde recede orice demon"!ra)ie, dre ! elemen!ar, ne e( unen ri"cului de-a *5na 1imere> e dre ! c !ocmai %n acea"!a e $cu! mul! rea le"nd #i mul! rea %n general " re'ide oe'ia& 52

$ac "im)i!, de!ermin5nd %n mod re onderen! modali!)ile concre!e ale ac!i*i!)ii %n"e#i care o anali'ea' #i o in!er re!ea'& A*5nd %n *edere mul!i la coeren) reci roc a roce"elor #i elemen!elor uni*er"ului, nu !rebuie " ne !emem de al!$el c ace"! cerc, de" re care "-ar u!ea " une le"ne c e *icio", con"!i!uie un coe$icien! de eroare& %n "$5r#i!, c1iar dac energia liric ar $i re$ula!, am u!ea " era cu %ndre !)ire c e(ce"ul ei de re"iune *a a+unge la *reun re'ul!a! care " nu fit forat, ca acelea e care le roducea e *remea c5nd era o $lcruie %n!re)inu! cu gelo'ie #i care la ne*oie era "!ro i! cu ulei - la *reun re'ul!a!, rin urmare, de un mai mare e$ec! #i cu mai grele con"ecin)e, a crui *aloare de documen! ar $i %n orice ca' mai u)in di"cu!abil& %n ce ri*e#!e "$era #!iin)i$ic, nu e"!e *orba dec5! de a %n$ !ui dorin)a doamnei de @!ael, care *oia ca me!odei e( erimen!ale " i "e dea dre ! g1id =ofilozofie mai ntins ce ar cuprinde universul n ansam lu i nu ar dispreul latura nocturn a naturii?. 3roblema e"!e doar de-a #!i cui %i re*ine dre !ul de-a %ncerca acea"! ac)iune& 3oa!e c celor care, a ar)in5nd rin $orma)ia, !endin)ele #i %ndeo"ebi rin domeniul lor de cerce!are !radi)iei li!erare, "im! ca e o nece"i!a!e "-i un ca ! ace"!eia, ul!imi re re'en!an)i con#!ien)i ai unei e*olu)ii la care originea #i cea mai mare ar!e a de"$#urrii "un! ne! "i!ua!e %n li!era!ur, oe'ie #i ac!i*i!a!e ar!i"!ic, %n cur"ul creia, e de al! ar!e, "-a cri"!ali'a! ceea ce era mai e(igen! #i mai ireduc!ibil, #i, rin urmare, mai *alabil %n ele& 0ui a recon"!i!ui! de unul "ingur cele mai *ec1i din!re ace"!e e$or!uri #i a ar!ici a! la cele mai recen!e, %i mai rm5ne numai u)in lucidi!a!e %n ri*in)a lor #i a "aK dar !ocmai acea"! lucidi!a!e cali$ic "!udiul $oar!e "erio" al $a !elor de imagina)ie ca " ornea"c la a le %nlocui cu ce*a, %n acela#i " iri!, dar e ci mai "!ric!e #i mai bine ada !a!e& 4n ace"! "co , e"!e nece"ar %nain!e de !oa!e o a!mo"$er "alubr& 3en!ru a o im une, *a !rebui $r

%ndoial " ne ba'm mai mul! e bru!ali!a!e dec5! e er"ua"iune, ceea ce, la urma urmei, nu e c1iar a!5! de ne lcu!& 0u!e'an)ele del"rii nu au cuno"cu! limi!e& Ele "-ar $i eri+a! oa!e c1iar %n "i"!em, dac
53

"lbiciunea organic a del"rii nu ar $i $o"! !ocmai ne u!in)a de-al "e con"!i!ui *reoda! %n "i"!em& Nu con!ea'> nu !rebuie " ne a$undm a"!'i %n rigoare mai u)in dec5! au $cu!-o al)ii ieri %n com le'en)& E(i"! %m re+urri %n care orice ac!i*i!a!e "u" ec!B !rebuie " a!rag imedia! a"u ra-i in!erdic)ia #i e(comunicarea ma+or& %n!r-o erioad de liberali"m burg1e', nu ne u!em bi'ui 1 nici e recur"ul la bra)ul "ecular, nici e "anc)iunea u!erii !em orale& 0u !oa!e ace"!ea, !rebuie " " erm c un a"emenea7 !erori"m !rebuie " a!rag de ar!ea lui cele mai lumina!e " iri!e, + $ie #i numai en!ru c el o une re"!igiul $ermi!)ii #i al in!ran-l "igen)ei in!en)iilor #o*i!oare #i *ulgare ale incom e!en)ei #iZ con$u'iei&

0R4EA A4TERATUR44

4N u u!em nega e(i"!en)a %n cadrul !inere!ului ac!ual a unei cri'e a li!era!urii& 0ele mai lumina!e " iri!e %n!orc " a!ele ace"!ui $el de ac!i*i!a!e, re$er5nd reocu rile oli!ice "au $ilo'o$ice& Dac admi!em c cele mai lumina!e min)i "un! #i cele mai e(igen!e, *om %n)elege u#or mo!i*ele ace"!ei o )iuni& %n rimul r5nd, %n!r-o erioad e care roblemele oli!ice, economice #i "ociale o !ran"$orm %n iminen) con!inu de !ulburri, nu a*em de ce " ne mirm c li!era!ura li "e *de#!e unor a"emenea er"oane o di"!rac)ie cam rea inocen! #i %n orice ca' nu %n a" cu *remurile& Cr %ndoial c ace"!e er"oane nu cuno"c %nal!ele ei ambi)ii> oa!e, dar al!ele, care le cuno"c, ne-a$l5nd nici e de de ar!e %n ea mi+loacele de-a le %n$ !ui, re$er " "e adre"e'e direc! unor di"ci line mai "e*ere, dar mai "igure& De"igur, %n!o!deauna au e(i"!a! !ineri !eore!icieni oli!ici #i !ineri $ilo'o$i& 0eea ce e"!e nou #i gra* e c ac!ualmen!e ace"!e reocu ri %i aca area' !ocmai e cei ce reau cei mai indica)i din !oa!e unc!ele de *edere " $ie ni#!e ar!i#!i uri #i " con!inue e$or!ul li!erar, a"!$el c ceea ce "e oa!e numi o er nu mai meri! o"!eneala de-a $i u" la "oco!eal& Din!re !oa!e cele rodu"e de !ineri du r'boi, nu e(i"! dec5! $oar!e u)ine care " nu $ie reduc!ibile la nai*i!a!ea au!orilor lor #i " nu oar!e "emnele cele mai *di!e ale ab"en)ei de nece"i!a!e& 0u*5n!ul e"!e im or!an!> "e are, %n!r-ade*r, c ar!a a !rebui! "a "e la"e'e %n "i!ua)ia roa"! %n care "e a$l a"!'i %n *ir!u!ea unei necesiti interne. %nce!ul cu %nce!ul, a a+un" " "e eri+e'e %n 55 me!od ri*ilegia! de cunoa#!ere #i a cre'u! c oa!e %n con"e-+ cin) " "e anga+e'e $r recau)ii ori garan)ie %n a*en!uri dac nu me!a$i'ice, cel u)in din ce %n ce mai 1a'arda!e, care au $cu!-o, rin!re al!ele "-#i un "ie#i roblema %ncrederii #i "-i r" und nega!i*& A#a a are "c1ema!ic rogre"ul ideilor de la Mallarme lai dada, Rimbaud $iindu-i "cur!!ura& 3oe'ia a $o"! a!in" #i ea la r5ndu-i& 3en!ru a o "al*a, a !rebui! " $ie con"idera! un e&erciiu, nea*5nd dec5! o u#oar "u erio-+ ri!a!e $a) de rac!icarea re!ro*er"iunii grece#!i "au a algebreiB :acea"!a a $o"!, %n *remurile eroice, a!i!udinea lui 3aul 2alerT, c5rd %n!re !im &&&<, "au o te$nic de e( lorare a incon#!ien!ului :acea"!a $iind o'i)ia "u rareali"mului %n momen!ul c5nd ace"!a !indea " con$unde oemul cu !e(!ul au!oma!<& 3re"!igiul care mai %ncon+oar %nc cu*5n!ul ro!e+ea' in"u$icien! oe'ia de cei ce %nce " denun)e %n ea o ar!e con"iderabil de in$la)ie no"!algic %n7 ra or! cu ni#!e a"iuni care meri! mai mul!& Izolarea faptulua poetic li "e are a $i un a*an!a+& Nu mai #!im " "alu!m $rumu"e)ea dec5! %n cli ele de "lbiciune& %n cele de !en"iune, e indi" en"abil un alimen! mai 1rni!or, #i anume #!iin)a, $r %ndoial% dac nu am "u$eri o a!rac)ie de ne%n$r5n! $a) de roblemele a"ionan!e #i a!5! de a ro ia!e de ragul con#!iin)ei ale imagina)iei em irice, robleme e care acea"!a le "!udia' u)in "au ro"!& Ni renun)m %n" " a licm domeniului ar!ei me!oda #!iin)ei, a crei rigoare ni "e

are, aici mai mul! ca oriunde, nece"ar& %n orice ca', la"!ica "une!elor, a $ormelor "au culorilor, "ul dublul ei a" ec! de ri!m #i armonie care cu u)in !im %n urm er con"idera! %nc dre ! ar!ea ar!ei ce "$ida cel mai mul! anali- a are acum ca o "im l "!ruc!ur $ormal a crei "u unere e"! a roa e e$ec!ua! #i $a) de care in!ere"ul real e"!e a roa e nul #i+ care, %ndeo"ebi, neaduc5nd nimic mai mul! dec5! $enomenele7 na!urale, nu cere %n con"ecin) nici o e( lica)ie "u limen!ar&7 A"!$el, o aceea#i ro or)ie ma!ema!ic gu*ernea' mor$ologia ma+ori!)ii organi"melor marine #i er" ec!i*ele unui monumen!B "au ale unui !ablou& ? aceea#i lege :di"ime!ria e"!e condi)ia unua $enomen, iar "ime!ria a %nce!rii "ale< comand deo o!ri*7 modali!)ile reac)iilor c1imice, $ormarea cri"!alelor #i ri!mul unuil 5. oem "au al unei buc)i mu'icale& @e oa!e " une c #!iin)a ur a ab"orbi! cu u#urin) ar!a ur& Nu e(i"! %n" o #!iin) a im uri!)ii %n ar!, adic o #!iin) a con)inu!ului imagina!i*> ace"! 8"ubiec!9 e care unii "-au "!rdui! a!5! de mul! " %l $ac ui!a!& Acea"!a nu %n"eamn c nu !rebuie " renun)m, du e(em lul lui Rimbaud, la orice a!i!udine de adora)ie $a) de de'ordinea " iri!ului& Imaginaia nu face mrturisiri tot att de uor ca primul vinovat ivit, su prete&tul c este plin de remucri. %n orice ca', ea nu le $ace celor ce %i con"acr un cul!, ci acelora care o o rim& E"!e deci nece"ar " o unem la ca'neK mi+loacele "e la" u#or de!ermina!e> - Alc!uirea unor e( erien)e care " %ngduie ro*ocarea unor $enomene imagina!i*e %n cele mai bune condi)ii de con!rol& - Elaborarea #i cri!ica !e1nicilor de"!ina!e unerii %n e*iden) a de!erminrilor incon#!ien!e& - @!udiul obiec!i* #i "i"!ema!ic al oricrui !i de con*en)ionali"m " on!an& - 4n!er re!area reci roc a $enomenelor lumii in!erioare #i e(!erioare, a"!$el %nc5! " unem %n!r-o lumin nou roblema ra or!urilor din!re "ubiec!i*i!a!e #i obiec!i*i!a!e, $c5nd e*iden! omogeni!a!ea ro$und din!re (m>elt #i Innen>elt. - Dri de "eam, cu "au $r comen!arii, ale de re"iilor, con$u'iilor, angoa"elor, e( erien)elor a$ec!i*e er"onale& - Aducerea la 'i a roblemei cunoa#!erii, nu a!5! cu a+u!orul a or!urilor con!inue ale !eoriilor moderne de" re con"!i!u)ia in!im a ma!eriei :e lim ede c %n ace"! ca' nu e(i"! m"ur comun #i c e ri'ibil " *rem " %n!emeiem, de e(em lu, liber!a!ea "i1ologic e rela)ia de inde!erminare a lumii in!raa!omice<, ci ornind de la con"!ruc)iile e i"!emologice nece"i!a!e de roblemele me!odologiei #!iin)i$ice con!em orane& E "u er$luu " mai adugm ce*a> u!em con"idera c ace"! 3rogram are de e acum un %nce u! de %n$ !uire, ceea ce %n"eamn c de+a cri'a li!era!urii in!r %n $a'a ei cri!ic #i !o!oda! c e de dori! ca acea"! cri' " $ie ire arabil& Editions des Ca$iers du Sud, Mar"ilia, 1935 57

II PARADOXUL U EI SOCIOLO!II ACTIVE COLE!IUL DE SOCIOLO!IE

"0A(+E!B

Du ce m-am "e ara! de gru ul "u rareali"! :am $o"!, $r nici o %ndoial, "ingurul care l-a r"i! de bun *oie, $r " $i $o"! elimina! cu "urle #i !r5mbi)e, de#i $cu"em de+a ublice mo!i*ele di"!an)rii mele<, mi-am re*i'ui! obedien)a $a) de "i1anali' #i mar(i"m& Dac am con!inua! " u!ili'e' un *ocabular de "orgin!e $reudian, nu era *orba dec5! de o "ec1el re!oric& 3en!ru mar(i"m, roce"ul a $o"! mai len! #i mai nuan)a!& Unul din ca i!olele din +itul i omul !ra!a de+a mai mul! dec5! cu de'in*ol!ur !eoriile 8gro"iere9 care re!indeau " e( lice e*olu)ia "ocie!)ii rin cau'e de ordin economic "au u!ili!ar, )in5nd de in!ere"e anume "au de regimul ro rie!)ii a"u ra mi+loacelor de roduc)ie, #i nu de e(al!area #i be)ia i'*or5!e din!r-un in"!inc! orb #i a!o! u!ernic, a#a cum "e mani$e"! el %n lumea animal& @!udiul ducea la %nde r!a!ul \in @1i Fuang-di e care Mao %l recuno#!ea, iar ro aganda %l de"emna ca redece"or& Dincolo de !oa!e a"!ea, lucrarea de $a) o %nce cu un mani$e"! in!i!ula!, cu !i!lul u)in modi$ica!, 83en!ru o or!odo(ie mili!an!9, e care l-am ublica! %n rimul, #i de al!$el unicul numr, al re*i"!ei In7uisitions. 8?r!odo(ie9, 8inc1i'i)ie9 :ba c1iar la lural< nu erau !ermeni ale#i la %n!5m lare #i am %n!5m ina! di$icul!)i %n a-l im une e al doilea ca !i!lu al ublica)iei %n $a)a celorlal)i !rei direc!ori> Aragon, Monnero! #i T'ara& 3ublica)ia debu!a cu un al! mani$e"!, care de$inea W"u rareali"mulI& %l da!oram lui Ga"!on ,ac1elard e care, %n Ies vinarn- din 3raga, %i a!r"e"em a!en)ia " re al!e curio'i!)i dec5! cele care %l in!ere"a"er 5n
61

a!unci& @ci'iunea era ine*i!abil, iar ea nu a %n!5r'ia! " a ar %n!re B cei doi membri #i conduc!ori ai 3ar!idului comuni"! :Aragon #i T'ara< #i ceilal)i doi care, inde enden! de a!i!udinea lor oli!ic, nu

in!en)ionau " in!roduc %n de'ba!ere roblemele ace"!ui domeniu %n!r-un organ con"acra!, cum era "ublinia! #i %n "ub!i!lu, "!udiului W$enomenologiei umaneI& Di" ari)ia ra id a re*i"!ei 4nPui"i!ion m-a a ro ia! de George" ,a!aille& Ace"!a a $o"! debu!ul "inuoa"ei $ondri a 0olegiului de "ociologie& Nu e"!e aici momen!ul " aduc amin!e de" re momen!e ade"eori !umul!oa"e& ? " " un doar c am )inu!, %n cur"ul unei reuniuni ce a a*u! loc %n!r-o ca$enea r$ui! din 3alai"-RoTal :era *orba de Ae Grand 2e$our, e a!unci a roa e abandona!< o e( unere urma! de de'ba!eri& 3e arcur"ul acelei %n!5lniri "-au u" ba'ele noului gru & ? da! la cinci" re'ece 'ile, e( unerile "e )ineau %n camera din " a!e a unei librrii de e GaT-Au""ac& @e %ng1e"uia " a"i"!e #i " ar!ici e la de'ba!eri un ublic e"e#$cli%& Acolo am de'*ol!a! c5!e*a i o!e'e a"u ra "rb!orii #i &&&le bourreau, e(em le a ceea ce a'i numim W"ociologia "acruluiI& Mic1el Aeiri" lua ar!e mai rar la lucrrile 0olegiului& ,a!aille, care era mo!orul, ddea din ce %n ce mai mul! colec!i*ului un rol limi!a! de gru de cerce!are, gru e care %ncercam7 "-l men)in, dar care, rin $or)a lucrurilor, %#i reducea ac!i*i!a!ea& 7 Eram, de"igur, de acord cu !o)ii a"u ra im or!an)ei ma+ore, dac nu deci"i*e, a "acrului %n emo)ionalul indi*idual ca #i %n "!ruc!ura "ocie!)ii& M "!rduiam, %n ace"! "en", " a lic "!udiului ace"!ui $enomen ceea ce re)inu"em din lec!ura lui DurQ1eim, din %n*)!urile lui Mau"" #i Dume'il, %ncruci#a!e bi'ar cu re*erii e(!ra"e din lucrri de $ic)iune, %n ar!icular din Farpele cu pene de D&F& AaXrence& ,a!aille a*ea al!e reocu ri> el nu a"cundea in!en)ia "a de a recreea un "acru *iolen! #i de*a"!a!or, care %nce!a, %n con!agiunea "a e idemic, "-l c5#!ige #i "-l e(al!e e cel care %n"m5n)a"e ace"! germen& 4n cur"ul uneia din!re reuniunile noa"!re ar!iculare, el "-d+ mr!uri"i! lui Ale(andre Mo+e*niQo* :care, mai !5r'iu, #i-a re"cur!a! numele %n Mo+e*e<& Ace"!a i-a r" un" c o a"!$el de !auma!urgie nu a*ea #an"e mai mari de a $i ur!a! de "acrul e .care %l declan#a"e, dec5! un re"!idigi!a!or care "e la" amgi! de ro ria lui magie& Eram con*in"& Dar ,a!aille, care a*ea uimi!oarea cali!a!e de a "e ener*a %n momen!ele %n care a*ea de ale", a !recu! e"!e& %n lu", nici nu a uca"e " 'ic !o!ul& %ncerca " reg"ea"c $ocarul ini)ial al ire'i"!ibilei e( an"iuni a "acrului %n!r-un ge"! ri!ual ire*er"ibil, %n a aren), cum mi-a mr!uri"i! mai !5r'iu, %n!r-un "acri$iciu uman liber con"im)i! en!ru care a*ea de+a la di" o'i)ie *ic!ima de la care ob)inu"e :"au $cea !o! o"ibilul ca " ob)in< un cer!i$ica! de"!ina! +u"!i)iei #i care %l di"cul a e uciga#& ? a"!$el de #ire!enie, de"igur u!il, "e a"or!a cu greu e( lo'iei "lba!ice a "acrului care urma " re*igore'e o "ocie!a!e $r *lag& Am c5n!ri! iar#i obiec)iile lui Mo+e*niQo* #i am de*eni! !o mai re!icen!& Mai mul! din ne%ncredere dec5! din re" ec! $a) de cu*5n!ul da!, am "!ra! "ecre!ul a#a cum mi "e ceru"e, cel u)in 5n la ublicarea la NeX ]orQ, %n !im ul r'boiului, a unor indi"cre)ii care !rebuia amenda!e& %n!re !im , George" ,a!aille #i-a con!inua! e$or!urile er"onale %n "5nul unui $el de comuni!)i ini)ia!ice, al crei nume, 8Ace 1ale9, " unea "u$icien! de mul!e de" re orien!area an!iin!elec!uali"!, ca " nu " unem de parti pris'ul %n $a*oarea unei emana)ii de ordin *i"ceral, dar care, curio", nu a renun)a! " o decu le'e de $oar!e in!elec!ualul 0olegiu de "ociologie& @e "!rduia " imagine'e mani$e"!ri la care cele dou gru uri " $ie a"ocia!e, de e(em lu %n celebrarea e(ecu)iei lui Audo*ic al L24-lea, %n 3lace de la 0oncorde, la da!a ani*er"ar a e*enimen!ului #i e am la"amen!ul e"!ima! al e#a$odului& No!e' ace"!e de!alii ca "emni$ica!i*e en!ru a!mo"$era de a!unci& Ele o! e(- lica, dac nu #i "cu'a, !onul %n$umura! #i $al" a!e!ic al unor a"a+e din "!udiile ce urmea' #i e care, oric5! mi-a# $i dori!, n-am cre'u! nece"ar " le elimin& R'boiul a m!ura! !oa!e ace"!e *elei!)i, dar mai ale" acea reg"i! a $cu! " cad %n ui!are lumea %n care a ru"er&- %nc1ei ace"!e mr!uri"iri a!5! "umare, c5! #i indi" en"abile, cu c5!e*a Xdica)ii bibliogra$ice& Al!ur !e(!elor men)iona!e an!erior re$a)a care in!roducea culegerea Aa Communion des fortslComuniunea Ce.or puternici, ublica! %n 19/3, a roa e "imul!an, %n Me(ic,
63

in!egral, #i %n Cran)a, am u!a! cu mai mul! de o !reime, dac nu de cen'ur, mcar din !eama de cen'ur, ceea ce %n"eamn acela#i lucru& Acele "!udii e care le aduna #i care, %n mare ar!e, $u"e"er "u")inu!e %n $a)a 0olegiului de "ociologie, "au ublica!e %n Guatre essais de sociologie contemporainel1atru eseuri de sociologie contemporan, al! lucrare de circum"!an) care nu era de"!ina! " rm5n ca a!are& Ele a ar a'i %n Instinct i societate, %m reun cu un memoriu a"u ra Spiritului sectelor, ublica! %n limba " aniol, la Me(ico, %n 19/5, #i e care %nc nu m-am deci" " le ublic %n $rance'& E(!rag aici, rin!r-o e(ce )ie, reambulul, en!ru c !ra!ea' %n mod e( lici! Colegiul de sociologie i ipoteza sacrificiului uman la care am $cu! alu'ie& Ace"! !e(! d %n!regului o

+udeca! re!ro" ec!i*& Gi !o!u#i, nu %n acea"!a con"! ade*ra!a lec)ie e care am !ra"-o din acea"! eri e)ie& Am e( rima!-o %n con$e"iunea in!i!ula! Etres de crepusculeH8iine ale amurgului, unde mr!uri"e"c de'amgirea in!im e care am !ri!-o& 4n mod e( re", ea %nc1eie ,e 0oc$er du Sis-p$e, %n care "crii!ura #i g5ndirea un unc! en!ru mine 1imerelor arogan!e #i +u*enile, marc5nd %n acela#i !im o nou orien!are& 05! de" re Instinct i societate, care rm5ne robabil mr!uria cea mai re re'en!a!i* e care am u!u! " o dau de" re e oc, ea "e al!ur, %n mod cu !o!ul na!ural, lucrrilor mele +itul i omul, ;mul i sacrul, 9ocurile i oamenii, @elona sau povrniul rz oiului, care "e con"!i!uie rin!re a ro ierile de imaginar e care eu le nume"c, de bun*oie, co!i!ura "au aran!e'a "ocio-^ logic& 3u!erea romanului, cu un lu" de di"!an)are, "e %n"crie e aceea#i li"!&

@?04?A?G4A 0AER40UAU4_

ln!r-o "ocie!a!e %n!emeia! e di"!inc)ia din!re !em oral #i " iri!ual, o o'i)ia din!re cleric #i laic e"!e da! de $a !e& Ea e"!e indi"cu!abil %n ele #i, %n!r-o oarecare m"ur, con"!i!u)ional& Dim o!ri*, nu "e oa!e admi!e $r o e(aminare realabil $a !ul c %n!r-o "!are "ocial uni$orm anumi!e elemen!e re!ind "-#i a"ume $unc)ia de clerici, "ub re!e(!ul c "lu+e"c *alori e care le con"ider ab"!rac!e, e!erne, uni*er"ale, %n "$5r#i!, inde enden!e de in!ere"ele !em orale& %n!r-ade*r, ei men)in e(igen)ele ace"!or *alori cu, $r "au %m o!ri*a ace"!ora din urm> dar oare a!i!udinea lor e"!e rin acea"!a *alabil #i e$icaceJ 2alorile e care le a r - +u"!i)ie, ra)iune, ade*r - "e o un idealurilor %n!ruc1i a!e, cum ar $i na)iunea, "!a!ul, cla"a, care im lic rin na!ura lor urmrirea im era!i* a unor ro$i!uri egoi"!e& @e con"!a! $r greu!a!e c ace"!e idealuri "un! e(ac! acelea e care le in*oc oli!icienii, *eg1ind la admini"!ra)ia, con"er*area #i $ruc!i$icarea bunurilor ce!)ii& To!oda!, %n)elegem $elul %n care %n!re ace"!e en!i!)i rin"e %n i"!orie #i ne*oi!e " lu !e 3en!ru e(i"!en) #i rinci iile ab"!rac!e e care 8clericii9 ori "e "!rduie"c " le in"!aure'e %n "ocie!a!e, cu ri"cul im lici! de-a ame"!eca aurul cu ce*a lumb *ulgar, ori le *enerea' %n "!are de
Au!orul con!ea' e oli"emia !ermenului de clerc, %n"emn5nd #i 8cleric9 ` 90ar!urar9, 8in!elec!ual9K di"!inge %n" cele dou "en"uri, un5nd 8cleric9 %n!re @Mimele c5nd e *orba de al doilea "en" :n& !rad&<& 65

reculegere, de ar!e de orice lu !, "al*gard5ndu-#i in!egri!a!ea #i+ a"igur5ndu-i con!ururi de nede$orma!, "e oa!e na#!e un con$lic! 4 0el ce gu*ernea' nu are de ale", el e"!e ne*oi!, o da! cui Goe!1e, " re$ere nedre !a!ea %n locul de'ordinii& Acea"!a e"!R ma(ima "u rem a oli!icii& 0e!)enilor li "i)i de r" undere %n"l de care nu de inde bunul mer" al nici uneia din acele nenumra!ei angrena+e ale *ie)ii "ociale e care o di*i'iune e(!rem a muncii le-a $cu! nece"are #i care $ac cu u!in) !ocmai de!a#area celor cel le cri!ic $unc)ionarea, le e"!e l"a! o mar+ a reciabil del nede!erminare& Ei o! o une m"urilor oli!icienilor un re"!igio"B fiat justiia, mat coelum #i, en!ru %n$ !uirea amnun)i! a dre l !a)ii, o! a!rage rin dorin)a lor cele mai mari ca!a"!ro$e #i c1iR ruina uni*er"ului& Nu !rebuie " a"cundem gra*i!a!ea, rigoarea in!ern #i, %n!r-R ri*in), mre)ia unei a"emenea a!i!udini> %n orice %n*er#unare, %n orice %m o!ri*ire ireduc!ibil, $a) de !o! #i de !oa!e, e(i"! [a anumi! a!rac)ie "lba!ic ce $or)ea' admira)ia& Dar, %n "$5r#m nici %nc )5narea, nici eroi"mul nu "un! garan)ii de e(ac!i!a!e #i moar!ea mar!irilor nu do*ede#!e ade*rul nici unei credin)ei A"!$el, din momen! ce eroarea nu e"!e nea ra! li "i! de !rie da carac!er, *a !rebui " a*em gri+a de-a o $ace " $gduia"c mal mul! dec5! oa!e duce #i ace"! lucru *a $i de-a+un" en!ru m con"!a!a c, dac di"!inc)ia din!re cleric #i laic com or! un "en" %n!r-o "ocie!a!e care nu o cunoa#!e e aceea din!re " iri!ual #i !em oral, acea"!a "e %n!5m l %n m"ura %n care ea aco er o o'i)ia din!re cele dou a!i!udini de$ini!e mai %nain!e ca "u!(I don5nd !o!ul, una ordinii, iar cealal! +u"!i)iei& W0lericul9 modern "e ilu'ionea' a$irm5ndu-"e a r!orb oricrei *alori "u reme, e!erne, de'in!ere"a!e, deoarece el la"l mul!e din ace"!ea, din omi"iune "au arbi!rar, %n a$ara domeniului "u ro riu& %l *edem condamn5ndu-le e unele, de#i o"ed !oa!l carac!erele celor e care le a rob, de e(em lu o anumi! conZ ce )ie ab"!rac! a $or)ei %n "ine, #i negli+5ndu-le e al!ele, cum ai $i

$rumu"e)ea, creia i "e a lic !o!u#i er$ec! de!erminrile cari de obicei %i re)in a!en)ia& Nu u!em nega, de al!$el, c " iri!uli re ugn %n mod deo"ebi! "-l numea"c e un ar!i"! ci Mo!i*ul e"!e, %n $a !, "!r*e'iu> *aloarea e care ar!i"!ul #
66

%n"u#e#!e #i !i ul de ac!i*i!a!e e care acea"!a o comand, crea)ia e"!e!ic, nu au *reo in"er)ie rac!ic %n lumea !em oral, nu "un! "u"ce !ibile de a-i aduce un elemen! de deci'ie moral& Nu e(i"! nici un lucru cu care ar!a " nu "e acomode'e #i e care " nu %l oa! orna& ?r, re"u un5nd c *alorile 8clericului9 !rebuie " $ie de'in!ere"a!e, "e cade !o!u#i ca ele " ara!e o ondere e$ec!i* care " de!ermine o im licare a er"oanei& @i!ua)ia a+unge 5n acolo %nc5! 8clericului9 nu i "e *a recunoa#!e com le! menirea de-a a ra ade*rul, dec5! %n m"ura %n care - "e %n)elege de la "ine - ade*rul e"!e lega! rin circum"!an)e de +u"!i)ie #i duce la ado !area unei o'i)ii %n de'ba!erile concre!e ale "ecolului& Re'ul! c "a*an!ul nu e"!e nea ra! un 8cleric9 #i nu e"!e 8cleric9 rin cali!a!ea-i de "a*an!, dre ! en!ru care con!e"!area unei !eorii #!iin)i$ice nu %n"eamn %n general o o er de 8cleric9& Dim o!ri*, denun)area ca $al" a unui documen! care a du" la condamnarea unui ne*ino*a! #i "olici!area, %n con"ecin), ca roce"ul "-i $ie re*i'ui! "un! $a !e de 8cleric9& Nu e"!e ne*oie " "ubliniem di$eren)a e(!rem a ace"!ei a!i!udini $a) de cea a e( er!ului gra$olog ce-#i d rerea ro$e"ional de" re c1e"!iunea de $a !& @a*an!ul nu une roblema *alorii, nu %#i $ace nicioda! gri+i %n leg!ur cu ceea ce !rebuie " $ie #i !ocmai de aceea el nu e"!e e(ac! un 8cleric9& @un!em deci !en!a)i " credem c ace"!a din urm "e do*ede#!e a!a#a! de "al*gardarea unei "ingure *alori> dre !a!ea& Din!re *alorile 'i"e ab"!rac!e #i de'in!ere"a!e, acea"!a e"!e %n!r-ade*r "ingura care, %n ul!im in"!an), nu e(i"! dec5! %n $unc)ie de !em oral, "ingura a crei a licare duce la o condui! #i, ca " " unem a#a, la o oli!ic, "ingura, mai ale", care oblig la a o !a %n!re ea #i ce!a!e& Nea*5nd rela)ii de bun *ecin!a!e cu lumea, +u"!i)ia re!inde ca acea"!a " o aib cu ea #i ca "lu+i!orii ei " aib $a) de lume o a!i!udine li "i! de ec1i*oc, de acord er$ec! "au de con$lic! declara!& 4n ace"! unc!, anali'a "coa!e la i*eal o a doua #i mai gra* di"!an) %n!re re!en)iile 8clericului9 #i na!ura "a& %n!r-ade*r, nu 3u!em "u")ine rea mul! !im c +u"!i)ia e"!e, a#a cum a$irm el, ab"!rac!, ab"olu!, imuabil #i a rioric& Dim o!ri*, nimic nu e"!e mai mobil, mai " eci$ic $iecrei ci*ili'a)ii #i mai "ubordona! !im ului #i " a)iului& Nici orien!alul nu e"!e de acord %n ce o .7 ri*e#!e cu euro eanul, nici omul an!ic cu cre#!inul, nici co ilul cu adul!ul, nici nomadul cu "eden!arul, nici agricul!orul cu *5n!orulK #i con"!a!m c 5n #i *ara #i iarna de!ermin %n regiunile olare +u"!i)ii "e'oniere ce "e "ub"!i!uie eriodic una al!eia %n cadrul unei aceleia#i o ula)ii& Nu neg c %n ace"! ul!im e(em lu e"!e *orba de a*er"ul #i re*er"ul unei "ingure medalii, dar el ara! c %n!re rinci ii #i coduri e(i"! ine*i!abile aran+amen!e ro*oca!e de c1iar !ulburarea e(!rem a ri!mului circadian& De"igur c e"!e %ngdui! " conce em morali!a!ea ca $iind %n!o!deauna iden!ic& Aoiali!a!ea #i rec!i!udinea nu de ind de clima! #i la acelea#i carac!ere de e !oa!e meridianele "e o! deo"ebi mrinimia de a*ari)ie, $ranc1e)ea de i ocri'ie #i a!5!ea al!e cali!)i bune "au rele, a cror a reciere nu *aria' deloc %n $unc)ie de la!i!udine "au de "ecol& Ace"!e *ir!u)i nu au %n" dec5! o ondere ri*a!& Ele nu in!ere"ea' dec5! "u$le!ul& Aegile nu le-au re!in" nicioda!& Nici mcar o inia ublic nu le-a a recia! %n!o!deauna& Nimeni nu mai e"!e de acord %n ri*in)a *alorii lor a!unci c5nd in!r %n +oc *reun in!ere" ublic "au er"onal& Nimic nu le "anc)ionea'& Toa!e "un! in!ime& De %nda! ce le a"ociem cu nece"i!)ile *ie)ii colec!i*e, "e i*e"c di$eren)eleK codurile #i cu!a-, mele in!r %n o o'i)ieK iar morali!a!ea, $ie ea #i imuabil $a) de+ rinci iul ei %n inima omului, %i !ra"ea' dre !uri #i da!orii di*er"e, #i "c1imb!oare de %nda! ce ac)iunea "a ri*e#!e in!ere"ul gru uluiK %n care !rie#!e #i de la care %#i rime#!e $orma& %n momen!ul c5nd %#i g"e#!e ma!eriali'area, in"!inc!ul a ceea ce e"!e dre ! #i nedre !, "e ri"i e#!e %n nenumra!e legi"la)ii di$u'e "au reci"e, deo o!ri*+ de re"an!e& Mai mul! c1iar, no)iunea de dre !a!e e"!e %n ea %n"#i ec1i*oc& Di$eri!ele "ale acce )iuni au $o"! enumera!e de mul!e ori+ #i !o! de mul!e ori "-a de'b!u! dac !rebuie " i "e dea $iecruia du meri!, ca aci!a!e "au ne*oi #i $elul cum oa!e $i e*alua! una "au al!a& Nu e ne*oie " in"i"!m> acea"! nelmurire e"!e "enF ni$ica!i*& %n $ond, con)inu!ul ideii de dre !a!e o"cilea' %n!re doi oli de$ini)i cu a ro(ima)ie de no)iunile grece#!i de t$emis #i di<e, "au de cele la!ine de fas #i de jus) ordinea co"mic #i re ar!i'area ec1i!abil, o conce )ie ce e"!e in" ira! de ob"er* .N na!urii #i deo o!ri* de e( erien)a unei regulari!)i uni*er"ale ce are " "i!ue'e $iecare $enomen %n

!im ul #i locul lui, #i o al!a ce are " concea un " iri! geome!ric %ndrgo"!i! de %m r)iri e(ac!e #i care nu ia %n "eam con!ingen)ele& 05! recuno#!in) da!orea' un 8cleric9 im reci'iei unui limba+ %n care acela#i cu*5n! include dou conce !e di$eri!e> ec1ilibrul $undamen!al al lumii ce nu oa!e $i ra ! $r a declan#a o $or) de com en"a)ie au!oma!, #i di"!ribu)ia de recom en"e #i ede "e ro or)ional cu $a !ele& Di$icul!a!ea e"!e e"en)ial> e"!e *di!, %n!r-ade*r, c e lan co"mic dre !a!ea #i ordinea nu "un! dec5! unul #i acela#i lucra "i c !reburile ce!)ii, merg5nd 5n la dre !urile #i obliga)iile $iecruia, nu "un! "i!ua!e %n a$ara r5nduielii lumii, a"!$el %nc5! ma(ima lui Goe!1e, d5nd re$erin) ordinii #i nu dre !)ii, #i creia 8clericul9 i "e o une direc!, "e do*ede#!e din!r-o da! o $orm legi!im, uni*er"al #i de'in!ere"a! a dre !)ii, c1iar aceea ce !raduce ermanen)a unei ordini e!erne a uni*er"ului #i care, de ar!e de-a con!raria a" ira)iile +u"!i)iei di"!ribu!i*e, le %n!emeia' %n ra)iune& Nu e(i"! nici un con"er*a!or care " ra)ione'e al!$el& Cr a re)ine con"ecin)ele e(!reme ale ace"!ei dialec!ici, care "ugerea' c no)iunea de dre !a!e acce !a! cel mai le"ne de c!re 8cleric9 nu e"!e "ingura %n!emeia!, deoarece la urma urmei ace"!uia %i e"!e %ngdui! " o ado !e e cea e care o re$er $r a-i "a c mai e(i"! #i al!ele, *om e(!rage un nou argumen! din carac!erul a!5! de $unciar ec1i*oc, a roa e in"e"i'abil al conce !ului& E"!e, la limi!, un cu*5n! rin care $iecare %n)elege ce *rea& Acordul a"u ra con)inu!ului "u nu "e oa!e $ace dec5! cu condi)ia de a-l "rci, de a-l ab"!rac!i'a la ma(imum, a"!$el %nc5! nu mai e"!e imedia! a licabil ar!icularului& 3un)ile "un! !ia!e& Nu mai e(i"! o cobor5re ineluc!abil, uni*oc, nece"ar, a rinci iului la e*enimen!, ci in!er re!ri con!ingen!e #i mul!i le ale li!igiului de'b!u!, unde $iecare, %n im o"ibili!a!ea de-a urca riguro" 5n la de$ini)ia conce !ului, in!roduce %n!re acea"!a #i concre!ul a"u ra cruia dore#!e " decid media)ii o or!une& %n $unc)ie de erioadele %n care "-a im u" cel mai mul!, demer"ul "-a numi! "ucce"i* "o$i"!ic, ca'ui"!ic, dialec!ic& Din ace"! mo!i*, 8clericii9 nu "un! de acord %n ri*in)a e(igen)elor +u"!i)iei %n $iecare ca' #i ro un "olu)ii di*ergen!e care, !o!u#i, "e reclam !oa!e deo o!ri* de la ea .9 Ne u!em da "eama de im or!an)a ace"!ei con"!a!ri> 8clericul9 nu e"!e cen'orul im ar)ial al "ocie!)ii, a#a cum "e re!inde& El nu "e men)ine %n a$ara de'*ol!rii ei, %n de enden) direc! de rinci iile e!erne e care nd+duie#!e " le *ad !rium$5nd> %n!re ace"!ea #i +udec)ile e care le emi!e e(i"! un in!er*al e care nu %l oa!e aco eri e$ec!i* #i rin care "e "!recoar re"iunile i ocri!e ale in!ere"elor $ac)iunii "ale #i !oa!e re+udec)ile e care le %m r!#e#!e $r a-#i da "eama& Dac ni-l imaginm "cu!i! de ele, "ub'i"! " re a-i de*ia deci'ia "olici!rile amorului ro riu #i 5n #i acel orgoliu !ainic, de n-ar $i dec5! unul, de-a $i cen'orul omeni!, %n ace"!e condi)ii, %n"eamn c $ace e be"!ia *r5nd " $ac e %ngerul #i e"!e de $a ! +ucria acelora#i de!erminri e care re!inde c le domin de la o a!5! de mare %nl)ime #i a cror ab+ec)ie %i lace " o "emnale'e rin re$erire la *alorile "u reme& 4n loc " aduc unc!ul de *edere ur al e!ernului, el aduce o o inie er"onal "au "ec!ar #i care ade"ea e"!e cea mai !ribu!ar cu u!in) celor mai u)in *alabile mo!i*eK c %#i " une rerea de" re orice - ra)iune, ade*r #i dre !a!e - c5nd oricine oa!e $i %ndre !)i! " $ac la $el #i nu "e "$ie"!e " o $ac, deoareceB *ani!a!ea %l %mbolde#!e rea mul!, ia! o "i!ua)ie in"u or!abil #i; anar1ic, #i un nou $ermen! de de'ordine #i con$u'ie& * *

%n"eamn oare !oa!e ace"!ea c $unc)ia de cleric !rebuie recu'a! $r nici un $el de nuan)areJ Anali'ele an!erioare nu-iK demon"!rea' carac!erul amgi!or dec5! en!ru o "ocie!a!e uni$orm, %n ea, $unc)ia de cleric e"!e, %n re"!, $r ondere, #i con"!r5n" " +oace rolul de a cincea roa! la cru)& 0ci, daca acea"! "ocie!a!e nu com or! di"!inc)ia din!re " iri!ual #i !em-Z oral, oli!icienii ei "un! adu#i %n "i!ua)ia de a-#i une ac!i*i!a!eaB "ub "!indardul dre !ului& To)i "un! a*oca)i, e$ec!i* "au de oca'ie, #i $ac a el la +u"!i)ie, la *alorile e!erne #i im re"cri !ibile, en!ru a "anc)iona deci'ii care nu "un! dec5! a*an!a+oa"e& Ciecare din!re ac!ele lor cere o +u"!i$icare, o re$erire la rinci iile ideale& 0ura " mai alegem a!unci %n!re +u"!i)ia 8clericilor9 #i cea a oli!ici B
70

nilorJ 0um " di"!ingem care din!re dre !urile in*oca!e de ei e"!e legi!im #i care u'ur a!J @e *a g5ndi cine*a la de'in!ere"ul de care 8clericul9 $ace a!5!a ca'J Dar, e l5ng $a !ul c ace"!a nu e"!e %n!o!deauna *di! #i c e greu de conce u! un de'in!ere" ab"olu!, ar $i o logic de"!ul de ciuda! " con"iderm de'in!ere"ul dre ! garan)ia ade*rului c5nd ace"!a nu e"!e dec5! o #an" a lui, ca #i cum,

en!ru a a*ea dre !a!e %n!r-o de'ba!ere, ar $i de-a+un" " nu a*em nici un in!ere" "au " nu ne dm dre !a!e& 3e dea"u ra, e doar o "u o'i)ie c de o ar!e "e a$l 8clericii9, iar de cealal! oli!icienii, dar ace#!ia %#i de!ermin "!ric! o inia "u")in5nd o rere diame!ral o u" ad*er"arilor, a"!$el %nc5! au dre !a!e "au gre#e"c la %n!5m lare #i $r a %nce!a rin a"!a " a ere in!ere"ele e care le re re'in!& 05! de" re 8clerici9, du cum am *'u!, ei nu o! cobor% de la ni*elul rinci iilor la cel al e*enimen!elor $r a $ace u' de un elemen! con!ingen!& Aa r5ndul lor, ei "u")in o inii e care +u"!i)ia "ingur nu a u" " $ie ado !a!e& E"!e deci c*a"i-nece"ar ca ni#!e 8clerici9 #i ni#!e oli!icieni " $ie %n!runi)i %n $iecare !abr, ceea ce "e %n!5m l e$ec!i*& 0on!radic)ie a 8clericilor9 %n!re ei, im o"ibili!a!e de-a re$era cu %ndre !)ire rerile e care le emi! ei %n locul mo!i*elor in*oca!e de oli!icieni> e#ecul lor nu ar u!ea $i mai bine "ublinia!& 0u !oa!e ace"!ea, !rebuie re e!a! c bilan)ul ace"!a re'in! in!ere" numai %n ca'ul %n care 8clericul9 a are de o"eda! de reroga!i*ele "ale& Cunc)ia "a, ur re'idual #i li "i! de $or) *ie, "e *ede a!unci !ran"$era! de $orma e(i"!en)ei "ociale gu*ernan)ilor %n#i#i& 4n*er", clericul, c5nd %nde line#!e o $unc)ie %n "ocie!a!e, e"!e rin c1iar ace"! $a ! %n*e"!i! cu au!ori!a!e, nu ca indi*id, ci en!ru c a ar)ine unei organi'a)ii de na!ur u!ernic de$ini! #i care !rebuie denumi! re!u!indeni ,i"eric& Acea"!a %#i re'er* mono olul clericali"mului, en!ru ca nici o concuren) " nui un %n cum n credi!ul "au "-i !ulbure ac)iunea& Trebuie " "e mai %n)eleag e dea"u ra c ,i"erica e"!e de e"en) au!ocra!ic #i X$ailibil, a#a cum a demon"!ra!-o im ecabil R& de Mai"!re, iar a ce"! carac!er im lic imedia! cea mai "e*er di"ci lin, c1iar %n ordinea g5ndirii& Dac lucrurile ar "!a al!$el, dac $iecruia i "-ar da %ngduin)a de-a a*ea rerea lui ro rie, de-a #i-o mani$e"!a #i 71 de-a o a ra c5nd, unde #i cum *rea, nu ar mai $i de conce u! niciK un re"!igiu #i nici o au!ori!a!e e$icace& ,i"erica, un gru nece"armen!e den", a are ca un cor con"!i!ui!, de nea!in", ce "e de'*ol!, rin liber a$iliere "au coo !are, %n in!eriorul "ocie!)ii #i-i de #e#!e limi!ele !em orale& 0lericul %#i rime#!e %n*e"!i!ura "arcinii + "ale #i "emnul di"!inc!i*, *e#m5n! "au nin"oare, care %l e(clude din lumea ro$an, marca erce !ibil care %l de'*luie ca rece !acul al "acrului, din a ar!enen)a "a la ace"! bloc omogen #i indi*i'ibil& Cor)a "a nu e"!e cea a unui om, ci a organi"mului %n care er"oana lui di" are #i e care %l re re'in! cu !oa!e ace"!ea %n in!egri!a!ea lui, a#a nedemn cum e"!e& 0ci, elimin5ndu-"e e "ine, clericul a $cu! loc %n el ,i"ericii, care de-acum %nain!e "e e( rim rin !oa!e cu*in!ele "ale #i %n!ruc1i ea' "uma $iin)ei lui %n cor ul mi'erabil al $iecruia din!re "lu+i!orii ei& 0om le! "e ara)i de lumea a"iunilor #i a a*idi!)ilor, ei o! a!unci " o !ra!e'e de "u"& A!5!a *reme c5! rm5n ame"!eca)i %n ea, ei "un! li "i)i de un unc! de " ri+in en!ru a-i $ace moral& A#a "e e( lic rolul clericului %n "ocie!)ile %n care el oa!e $i con"!a!a! cel mai clar> %n 01ina, cr!urarul "! al!uri de $eudal> ca " a robe "au " de'a robe $elul %n care gu*ernea'K bra1-I manul indian, garan! al ordinii di*ine, %l a"i"! #i %l "$!uie#!e d ra+a1K #i, %n ?cciden!ul cre#!in, %n $a)a "eniorului "e ridic mona1ul7 #i %n $a)a %m ra!ului a a, cu $ulgerele ana!emei, in!erdic)iei #i e(comunicrii, #i nicioda! re"!igiul unuia nu e"!e li "i! de+ u!ere %n $a)a "olda)ilor celuilal!& Numai %n ace"!e condi)ii e(i"! o con!ra ondere %n!re " iri!ual #i !em oral, iar clerul are "en" #i u!ere& Dar au!ori!a!ea clericului nu *ine numai din ar!ea ,i"ericii& Ace"!ei "ur"e e(!erna #i "ociale i "e adaug o al!a, in!im #i er"onal> garan)iile e c5rd clericul le d %n ri*in)a "u eriori!)ii $unc)iei "ale rin "e*eri!a!ea legmin!elor #i a "er*i!u!ilor lui *olun!are, %n!r-un cu*5n! rin alienarea con"im)i! a na!urii "ale de indi*id #i care e"!e *i'ibil "emni$ica! de co"!umul "u "acerdo!al& ,ucuriile de la care$ abdic, "a!i"$ac)iile e care le re" inge, !o! ce e"!e da! de !ru , d bani #i de demni!)ile o$iciale, !o! ceea ce $ace obiec!ul dorin)ei omene#!i #i al di" re)ului "u, ia! ce %i con$er un $el de dre
72

e"en)ial a"u ra celor ce "e mul)ume"c cu ceea ce el di" re)uie#!e& Renun)5nd la a*an!a+ele !em orale en!ru a dob5ndi meri!e, #i mai mul! din recau)ie dec5! din de'gu"!, #i %nc mai mul! en!ru a u!ea re!inde de la "emeni ca urmare a $a !ului c re!inde a!5! de mul! de la "ine %n"u#i, el d do*ada ire$u!abil a %nal!ei "ale cali!)i "u$le!e#!i #i c5#!ig in$ini! mai mul! %n a $i dec5! ierde %n a a*ea& Ne dm "eama acum $r greu!a!e en!ru ce ro$i! "e laud unii laici din "ocie!a!ea modern, "olici!a)i de memorie "au de imagina)ie, c %#i a"um o $unc)ie a crei nece"i!a!e "ocial a c'u! %n de"ue!udine #i e care nimeni, de al!$el, nu le-o di" u!& 3lu"-*aloarea e"!e *di!& 3re!in'5ndu-"e clerici #i rm5n5nd laici, ei cred c o! " mi'e'e e ambele !ablouri #i " "!re'e "au " rimea"c !o!ul de la *ia)a "ecular, dac nu monden :da! $iind c incon#!ien)a lor nu cunoa#!e margini<, " er5nd ca rin

numele e care %l %m rumu! " "e bucure de aureola "acrului, " $ie a"cul!a)i ca ni#!e ur!!ori de cu*5n! ai *e#niciei :"au ai unui "oi de $a!ali!a!e i"!oric<, "-#i %n"u#ea"c au!ori!a!ea a"ocia! no)iunii de ,i"eric, " #i bene$icie'e de ri*ilegii $r a-#i a"uma obliga)iile core" un'!oare, "-#i re*endice dre !ul de-a +udeca gu*ernm5n!ul ce!)ii declin5nd re" on"abili!)ile $unc)iei #i " "e eri+e'e, %n "$5r#i!, %n mar!ori de re$erin) a!unci c5nd "un! agi!a)i de cele mai u#oare adieri& E"!e aici o u'ur are de !i!lu e care, dac din a"!a ar re'ul!a o con$u'ie cu am le con"ecin)e, ar $i $oar!e im or!an! " o denun)m cu a" rime& 0eea ce clamea' ace#!i 8clerici9 $r bi"eric "e ierde %n !umul!ul ie)ei ublice, unde, du e(em lul lor, $iecare d lec)ii, mgulindu-"e c e"!e *ocea +u"!i)iei #i a dre !ului, $r a-#i a"igura credi!ul rin nimic care "-i deo"ebea"c *ia)a de cea a !urmei& Uneori %i au'im l5ng5ndu-"e c *orbele lor rm5n li!er moar! Gi $elici!5ndu-"e %n acela#i !im c !rie"c %n!r-o erioad de !oleran) $erici! %n care cu*5n!ul nu mai duce la rug, ca #i cum una nu ar im lica-o e cealal!, ca #i cum ar $i $ire"c ca mul)imea " a"cul!e docil #i reculea" cu*in!e care nu %i co"! mare lucru e cei 0e le ro"!e"c #i nu %i anga+ea' la nimic& Toa!e ace"!e mo!i*e care $ac din $olo"irea nec1ib'ui! a !i!lului de cleric o $raud *di! de$ine"c %n acela#i !im condi)iile
73

unui cler au!en!ic& Ele ara! c ace"!a nu e"!e %n nici un ca' com a!ibil cu o $orma)ie di" er"a!, %n care $iecare %i ignor "au + %i comba!e e ceilal)i& Ele a$irm nece"i!a!ea unei organi'a)ii "!ric! con"!i!ui!e #i ierar1i'a!e, care "-l li "ea"c e $iecare de odi1na #i liber!a!ea "a, r indu-i ca aci!a!ea de-a "e bucura #i 5n #i e aceea de a-#i a ar)ine& A!unci, aliena)i "imul!an $a) de "ocie!a!ea laic #i $a) de ei %n#i#i, ace#!i oameni *or $orma deo ar!e o comuni!a!e u!ernic& Ei nu *or in!er*eni %n !reburile ce!)ii 7 en!ru a le m"ura im er$ec)iunea la "cara ab"olu!ului, ci "e *or "!rdui " elabore'e *alorile care *or re%nnoi "ecolul, *alori c5! mai u)in ab"!rac!e #i e!erne cu u!in), dar nu mai u)in ideale #i + e(al!an!e, #i, ca "-o " unem 5n la ca !, *alori i"!orice, "u u"e + de*enirii #i mor)ii, r" un'5nd nece"i!)ilor momen!ului #i mediului #i ierind rin %n"#i *ic!oria lor& Ele %nc1i uie !o! a!5!ea roiec)ii ac!i*e ale unor a" ira)ii !ran'i!orii, care !raduc !o!u#i necon!eni! aceea#i e(igen) de morali!a!e, ele "un! ade*ra!ele idei care conduc lumea #i care, o da! moar!e, de #i!e, $o"ili'a!e, '$# $i oa!e la r5ndul lor u!ili'a!e %n!r-un !im de enurie de c!re al)ii ce-#i *or 'ice 8clerici9 #i care le *or a ra $r " eran), c5nd + de $a ! ar !rebui conce u!e al!ele& %n!r-ade*r, clericii *eri!abili nu a r *alorile, ci le creea', le in!roduc& 4"!oria lor e"!e mereu cea a unor ie'ui)i& Ei nu a rob #i nici nu cen'urea' din a$ar, ci ro ag, r" 5nde"c, $ac " + !rium$e rin iradiere #i e(em lu credin)a care a rodu" miracolul ini)ial, a"ociindu-le indi*i'ibil la %nce u!ul lor& Ei cucere"c D ro ag5ndu-"e aidoma unei e idemii& 4ni)ial, germenul nu e"!e di$eren)ia!, con!em larea ene!rea' ac)iunea, enun)area regulii + #i unerea %n mi#care a bra)ului "ecular "un! $cu!e de unul #i7 acela#i& 0lericul nu oa!e $i dec5! al ,i"ericii #i ,i"erica Mili!an!_ e cea care %i $ormea', a"!$el %nc5! de"!inul lor nu e"!e de-a re)ine + cu*in!ele de care "e %nde r!ea' lucrurile, ci, lu5ndu-"e la !r5n!7 cu reali!a!ea, de-a reg!i !ran"$ormarea ei r5nduind lumea %n7 $unc)ie de dorin)a lor #i relungind %n a$ar ordinea e care au $cu!-o " !rium$e %n ei %n#i#i& !.0.8., augu"! 19-

3R?GRAM 3ENTRU UN 0?AEG4U DE @?04?A?G4E

@-e

are c %m re+urrile ac!uale "e re!ea' %n c1i deo"ebi! unui travaliu critic a*5nd ca obiec! ra or!urile mu!uale din!re fiina omului i fiina "ocie!)ii> ce a#!ea ! de la ea #i ce re!inde ea de la el& Ace#!i dou'eci de ani din urm *or $i *'u!, %n!r-ade*r, unul din!re cele mai con"iderabile tumulturi in!elec!uale ce "e o! imagina& Nimic durabil, nimic "olid, nimic temeinic) de+a !o!ul "e $r5mi)ea' #i %#i ierde muc1iile, iar !im ul nu a $cu! %nc dec5! un "ingur a"& 4n "c1imb, a"i"!m la o e(!raordinar

#i a roa e de neconce u! fermentaie) roblemele din a+un "un! u"e 'ilnic din nou %n di"cu)ie, o da! cu mul!e al!ele, noi, e(!reme, deru!an!e, in*en!a!e neo"!eni! de " iri!e rodigio" de ac!i*e #i nu mai u)in rodigio" de inca abile de rbdare #i con!inui!a!e& %n!r-un cu*5n!, a*em de-a $ace cu o roduc)ie ce co le#e#!e realmen!e ia)a %n mod di" ro or)iona! $a) de ne*oile #i ca aci!a!ea %n"#i a con"umului& De $a !, e(i"! de"!ule bog)ii, de"!ule " a)ii *irgine bru"c de"c1i"e e( lorrii, #i uneori e( loa!rii> *i"ul, incon#!ien!ul, !oa!e $ormele miraculo"ului #i e(ce"ului :unul de$inindu-l e cellal!<& Un indi*iduali"m %n*er#una!, care $cea din scandal o *aloare, ddea an"amblului un $el de uni!a!e a$ec!i* #i c*a"i-li-ric& Era, la dre ! *orbind, o de #ire a "co ului> %n orice ca', ui"emna a da mul! "ocie!)ii, c5! #i a "e com lace %n a o ro*oca, 9oa!e c aici !rebuie *'u! germenul unei con!radic)ii a crei ^ loare cre"c5nd a*ea " "$5r#ea"c rin a domina a"u ra unui 75 anume regi"!ru al *ie)ii in!elec!uale a e ocii> "crii!orii "e "!rduiau cu "!5ngcie "au "u erbie " ar!ici e la lu !ele oli!ice #i %#i *edeau reocu rile in!ime o!ri*indu-"e a!5! de ro"! cu e(igen)ele cau'ei lor, %nc5! !rebuiau " "e "u un "au "a demi"ione'e ra id& Din!re ace"!e dou de!erminri o u"e c cerce!area $enomenelor umane abi"ale #i "olici!area im era!i* a $a !elor "ociale -l nici una nu oa!e $i abandona! $r a nu regre!a %n "cur! !im & 05! de" re a o "acri$ica e una %n $a*oarea celeilal!e "au a " era ci e"!e o"ibil ca am5ndou " $ie urma!e %n aralel, e( erien)a nu D a %nce!a! " ara!e la ce gra*e erori de calcul e( uneau ace"!e "olu)ii gre#i!e& @al*area !rebuie " *in din al! ar!e& ?r, de o +um!a!e de "ecol, #!iin)ele umani"!e au rogre"a! cu o a"emenea re e'iciune %nc5!, %n loc " "e $i a*u! %ngduin)a #i %ndr'neala de-a le a lica mul!i lelor robleme e care le une +ocul in"!inc!elor #i al 8mi!urilor9 ce le alc!uie"c "au le mobili'ea' %n "ocie!a!ea con!em oran, nu "-a lua! "u$icien! de mul! cuno#!in) de noile o"ibili!)i e care ele le o$er& Din acea"! caren) re'ul! cu recdere c o %n!reag dimen"iune a *ie)ii> colec!i*e moderne, a" ec!ul ei cel mai gra*, !urile "ale ro$unde, "ca in!eligen)ei& Gi acea"! "i!ua)ie nu are ca e$ec! doar de a-lB l"a e om rad 'adarnicelor u!eri ale *i"elor "ale, ci #i de-a al!era %n)elegerea %n!regului an"amblu de $enomene "ociale #i de-a *icia %n rinci iul lor ma(imele de ac)iune care g"e"c %n ea re$erin) #i garan)ie& Acea"! reocu are de-a reg"i !ran" u"e la "cara "ocial a" ira)iile #i con$lic!ele rimordiale ale condi)iei indi*iduale "e a$l la originea Colegiului de sociologie. Ea %nc1eie !e(!ul care no!i$ic %n$iin)area lui #i %i de$ine#!e rogramul& E"!e nece"ar " %ll re roducem aici $r nici o %n!5r'iere> 1& De %nda! ce a!ribuim o im or!an) deo"ebi! "!udieri, "!ruc!urilor "ociale, ob"er*m c cele c5!e*a re'ul!a!e dob5ndi!ei de #!iin) %n ace"! domeniu nu numai c "un! %n general ignora!e,B ci "e a$l #i %n con!radic)ie direc! cu ideile %n cur" de" re ace"!ei "ubiec!e& Ace"!e re'ul!a!e, a#a cum "e re'in!, a ar ca e(!rem del romi)!oare #i de"c1id er" ec!i*e nebnui!e en!ru "!udiereal com or!amen!ului $iin)ei umane& Ele rm5n %n" !imide #i incom-l 7. le!e, e de o ar!e $iindc #!iin)a "-a mrgini! rea mul! la anali'a "!ruc!urilor "ocie!)ilor 'i"e rimi!i*e, l"5nd deo ar!e "ocie!)ile moderne, iar e de al!a $iindc de"co eririle reali'a!e nu au modi$ica! a!5! de ro$und e c5! ne-am $i u!u! a#!e !a o"!ula!ele "i " iri!ul cerce!rii& @e are c1iar c ob"!acole de o na!ur ar!icular "e o un de'*ol!rii unei cunoa#!eri a elemen!elor *i!ale ale "ocie!)ii> carac!erul nece"armen!e con!agio" #i activist al re re'en!rilor e care munca le une %n lumin a are ca $iind re" on"abil de ace"! lucru& -& Re'ul! c e"!e ca'ul de a crea %n!re cei ce au de g5nd " duc c5! mai de ar!e cu u!in) in*e"!iga)iile %n ace"! "en" o comuni!a!e moral, ar)ial di$eri! de cea care %i une#!e de obicei e "a*an)i #i lega! c1iar de carac!erul *irulen! al domeniului "!udia! #i de de!erminrile ce "e de'*luie !re !a! %n el& Acea"! comuni!a!e rm5ne la $el de liber %n ri*in)a acce"ului ca #i cea a #!iin)ei con"!i!ui!e, #i orice er"oan oa!e *eni %n cadrul ei cu unc!ul ei ro riu de *edere, $r a "e "inc1i"i de reocu area ar!icular care "-o $ac " ca e!e o cunoa#!ere mai reci" a a" ec!elor e"en)iale ale e(i"!en)ei "ociale& 4ndi$eren! de originea #i )elurile "ale, "e con"ider c acea"! reocu are e"!e in"u$icien! ea "ingur en!ru a %n!emeia leg!urile nece"are ac)iunii %n comun& 3& ?biec!ul reci" al ac!i*i!)ii lnui!e oa!e rimi numele de sociologie sacr, ca %n m"ura %n care im lic "!udiul e(i"!en)ei "ociale %n !oa!e mani$e"!rile "ale %n care "e de'*luie re'en)a ac!i* a "acrului& Ea %#i ro une a"!$el " "!abilea"c unc!ele de coinciden) din!re !endin)ele ob"edan!e $undamen!ale ale "i1ologiei indi*iduale #i "!ruc!urile direc!oare ce re'idea' organi'area "ocial #i-i

comand re*olu)iile& ?mul *alori'ea' la ma(imum anumi!e momen!e rare, $ugi!i*e #i *iolen!e din e( erien)a lui in!im& Colegiul de sociologie 3leac de la ace"! $a ! #i "e "!rduie#!e " di"cearn demer"uri ec1i*alen!e %n c1iar inima e(i"!en)ei "ociale, %n $enomenele elemen!are de a!rac)ie #i de re ul"ie care o de!ermin, ca #i %n alctuirile "ale cele mai ronun)a!e #i mai "emni$ica!i*e, recum bi"ericile, arr!la!ele, con$reriile, "ocie!)ile "ecre!e& Trei robleme rinci ale
77

domin ace"! "!udiu> cea a u!erii, cea a "acrului #i cea a mi!urilor& Re'ol*area lor nu e"!e doar o c1e"!iune de in$orma)ie #i de e(ege'> e"!e nece"ar ca e dea"u ra ea " cu rind ac!i*i!a!ea total a $iin)ei& De"igur, ea nece"i! o munc %n!re rin" %n comun cu o "erio'i!a!e, un de'in!ere", o "e*eri!a!e cri!ic %n "!are nu numai " acredi!e'e e*en!ualele re'ul!a!e, ci #i " im un re" ec! c1iar de la %nce u!ul cerce!rii& 0u !oa!e ace"!ea, ea a"cunde o " eran) de un cu !o!ul al! ordin #i care con$er demer"ului %n!regul "u "en"> ambi)ia ca a"!$el $orma! comuni!a!ea "-#i de #ea"c lanul ini)ial, !rec5nd e ne"im)i!e de la *oin)a de cunoa#!ere la cea de u!ere, de*enind nucleul unei mai *a"!e con+ura)ii - calculi; delibera! ca ace"! !ru "-#i g"ea"c un "u$le!&

2dNTUA DE 4ARNA
!.0.8., iulie 1 9

E&tra ecclesiam nulla salus. endre !a)i %m o!ri*a unei lumi care %i "a!i"$ace rea u)in, re$rac!arii re"im! %n comun aceea#i ne*oie de ac)iune #i "u$er de aceea#i inca aci!a!e de a ac)iona& Ei %#i dau "eama c !rebuie " "e unea"c en!ru a $i u!ernici, dar, !em5ndu-"e c ace"! mi+loc e mai onero" dec5! "lbiciunea care %i %m o*rea', ei "e !em c unirea %i *a "ili " con"im! la un numr mai mare de "acri$icii dec5! cel al renun)rilor im u"e de ne u!in)& Di"ci oli ai marilor indi*iduali#!i ai "ecolului !recu!, ei "un! cu rin#i de re"im)iri ne$a"!e la g5ndul unei ci e care e(igen)ele "olidari!)ii le-ar limi!a $oar!e re ede inde enden)a& %n!r-un cu*5n!, ei "e !em c, de*enind u!ernici, %#i ierd ra)iunile de-a $i #i "un! cu rin#i, la acea"! r"cruce de drumuri, de o bru"c "!are ne lcu!& %n!r-ade*r, mi'a e"!e de mare im or!an)1& I& De("inul in)i'i)u*li(+ului
*isoluia moravurilor societii este un stadiu n care apare noul ovul, sau noile ovule ' nite ovule #indivizi% care conin ger' 1 Ace"!e agini, care re'um o e( unere e care am $cu!-o %n mar!ie 1937 in $a)a unor audi!ori care, de a!unci %ncoace, "-au %n!runi! %n cea mai mare ar!e ;n cadrul Colegiului de sociologie, nu "!rea' dec5! rogre"ia dialec!ic a ace"!eia, e(clu'5nd orice anali' amnun)i! #i orice argumen!a)ie concre!& De aici #i a" ec!ul lor "c1ema!ic, dac nu "c1ele!ic& Al!$el, ceea ce ar $i !rebui! " "criu ar $i $o"! o*e"!ea %n!reag a reac)iilor indi*idului $a) de *ia)a "ocial 9ice 5nd cu "ecolul al LlL-lea& 79 menul societilor i unitilor noi. "pariia indivizilor este semnul c societatea a devenit apt s se reproduc :Cr&

Nie!'"c1e, 6oina 4 de putere, !rad& $r&, 3ari", 1935,11, & 3.1<&

Dac e(aminm e*olu)ia ideilor, nu numai %n Cran)a, ci #i %n 1 !oa! Euro a, de la %nce u!ul roman!i"mului, "un!em negre#i! 7 $ra a)i de in$luen)a cre"c5nd, re onderen!, realmen!e di" ro-l or)iona! $a) de oricare al! $enomen de acela#i ordin, a marilor 1 indi*iduali#!i, a cror !radi)ie a!inge unc!ul culminan! o da! cu 7 @!irner, iar e( re"ia-i cea mai boga! o da! cu Nie!'"c1e& E"!e + remarcabil c o erele ace"!ei !endin)e ar " "e "i!ue'e delibera! %n a$ara lanului e"!e!ic, d5ndu-#i cu bun #!iin) a" ec!e e(em lare #i lu5nd la u!ili'are *aloarea de "loganuri& Dac urmrile 1 e(!reme ale doc!rinei nu au $o"! %n general rimi!e, "-a "u$eri! din ce %n ce mai u)in din ricina $a !ului c rinci iul "u a $o"! recu'a! de la bun %nce u!& Au!onomia er"oanei morale a de*eni! "e+eli* "ocie!)ii& To!u#i, u)in c5!e u)in, "-a declan#a! o cri' a + indi*iduali"mului, %n care anumi!e cau'e e(!erne, ma"i*e, imedia! *p*#en"e %#i au ar!ea lor> de'*ol!area lucrrilor "ociologice a "ub- i mina! o"!ula!ele $undamen!ale ale con"!ruc)iei #i, mai im era!i*, e*enimen!ele oli!ice #i "ociale %n"e#i, care nu mai la" deloc; o"ibili!a!ea de-a !ri deo ar!e, ci cel mul! e cea de-a muri, au $cu! !re !a! ca e(i"!en)a %n umbra !urnurilor de $ilde# " ar cea mai !ern #i r$ui! din!re !oa!e& Ace"!e de!erminri, care "un! "u$icien!e en!ru a-i $ace e ade )ii $ideli ai marilor indi*iduali#!i "a-#i recon"idere a!i!udinea #i en!ru a le da gu"!ul de-a %n!re-, rinde o ac!i*i!a!e cu carac!er ne! colec!i*, nu %i de o"edea' !o!u#i de orice "cru ul #i nu %i %m iedic " "e %n!rebe dac acea"!a !en!a)ie %i duce la o a ro$undare a a!i!udinii lor, la o conce"ia acorda! !ribului, "au la ca i!ularea ur #i "im l& Nu u!em " era " re'ol*m acea"! di$icul!a!e $r a e(amin> ra)iunile care l-au de!ermina! e in!elec!ual " "e "e are de gru u "ocial, " "e re!rag e A*en!inu" 1 #i " ado !e de %nda! o a!i!udin
1

Una din!re cele #a !e coline ale Romei, e care lebea roman re*ol!a con!ra a!ricia!ului "-a re!ra" 5n ce a ob)inu! recunoa#!erea dre !urilor "all+ :n& !rad&<& _ N=

direc! o"!il $a) de orice "ocie!a!e con"!i!ui!& ?r, acea"! demi"ie e"!e con!em oran cu o ideologie care neag %n c1i ciuda! $enomenele de a!rac)ie #i de coe'iune in"!inc!i*e %n care *om cu!a mai !5r'iu $or)a *ie a gru rilor "ociale& Ace"!ea nu erau ri*i!e dec5! ca rodu"ul in!ere"ului bine %n)ele" #i al reocu rilor de +u"!i)ie di"!ribu!i*, !oa!e con"idera)ii cu care $iin)a ro$und a omului nu "im!e c ar a*ea ce*a %n comun #i care %l de!urnea' cu a!5! mai mul! de la e(i"!en)a "ocial, de!erminri, culmea, ca!egoric ab"en!e din!r-o "ocie!a!e %n!emeia! e nedre !a!e #i e ri*ilegiile care o $ac " ar de %nda! "candaloa" #i de!e"!abil& De aceea, indi*idul con#!ien! nu a mai nu!ri! $a) de ea dec5! indi$eren), a!unci c5nd o na!ur con!em la!i* %l %ndemna, #i o o"!ili!a!e mr!uri"i! #i ar)goa", a!unci c5nd un carac!er %n!uneca! $cea ca re"!ric)iile im u"e de gru #i e care le ri*ea necon!eni! ca e ni#!e er"ecu)ii #i *e(a)iuni " %i $ie in"u or!abile& Nemaia*5nd $a) de "ocie!a!e dec5! reac)ii de a rare, el #i-a "!ra! %n c1i $ire"c "im a!ia en!ru !o)i cei e care ea %i )ine la marginea "a, adic en!ru de ra*a)i, ro"!i!ua!e #i ru$c!ori, #i #i-a $cu! !re !a! un erou din ocnaul intrata il care cade ntruna victim temniei3. Gre#im c5nd con"iderm !ema ro"!i!ua!ei cu inim bun "au e cea a bandi!ului mrinimo" din li!era!ura roman!ic dre ! !r"!uri ale unei "en"ibili!)i gro"olane, c5nd de $a ! ele re re'in! unul din!re cele mai clare "emne ale nou!)ii e"en)iale a e ocii> con"umarea di*or)ului, %n *alori #i a roa e c de+a #i %n mora*uri, din!re "crii!or #i ar!ea com ac! #i "!abil a cor ului "ocial& 0u !oa!e ace"!ea, e(ager5ndu-#i cur5nd la ma(imum unc!ul de *edere, indi*iduali"!ul "e a uc " denun)e ca amgi!or #i !iranic !o! ceea ce i "e are %n!ruc5!*a un elemen! con"!i!u!i* al "ocie!)ii> $amilie, "!a!, na)iune, moral, religie, la care adaug uneori ra)iunea, ade*rul #i #!iin)a, $ie en!ru c leg!urile e care ace"!ea le creea' ar #i ni#!e iedici, $ie en!ru c "un! %n oarecare m"ur %mbrca!e %n "acru, du modelul en!i!)ilor receden!e& 4a na#!ere a!unci un !i de iconocla"! me!odic, di" era!ul %n cu!are de ro$an e care %l de"crie @!irner> 8Tor!ura! de o $oame de*oran!, r!ce#!i, "co)5nd "!rig!e de de'nde+de, %n
1

Rimbaud& N1

+urul 'idurilor care !e %n!emni)ea', ca " cau)i ro$anul& Eadarnic %n"& %n cur5nd, ,i"erica *a aco eri %n!reg m5n!ul #i lumea sacrului *a $i birui!oare9& %n ace"!e condi)ii, "e im une o "ingur reac)ie moral> ro$anarea, di"!rugerea %n*er#una! a "acrului, "ingura ac!i*i!a!e ca abil " %i dea anar1i"!ului "en!imen!ul unei liber!)i e$ec!i*e& De $a !, acea"!a nu e"!e dec5! o ilu'ie> "acrilegiul rm5ne la "!adiul de "arca"m "au de bla"$emieK $a !ele "un! a!5! de de ar!e de-a de #i $gduin)a cu*in!elor, %nc5! ace"!ea nu ar uneori a!5! de abunden!e #i de m5ndre dec5! en!ru a aco eri ie$!in ab"en)a celor din!5i& 0ei mai mari indi*iduali#!i

au $o"! cei "labi, minori, neada !a)i, de o"eda)i de "ingurele bunuri de care ar $i *ru! " "e bucure #i a cror ob"e"ie %i %n$ierb5n!a> @ade imagin5ndu-#i, %n!re 'idurile unei celule, $ornica)ii #i cru'imi, Nie!'"c1e la @ii"-Maria, "oli!ar #i boln*icio" !eore!ician al *iolen)ei, @!irner, $unc)ionar cu *ia)a regla! ca un cea", $c5nd a ologia crimei& %n acela#i !im , oe'ia ro"l*ea #i ea !oa!e eliberrile, d era, mai mul! dec5! orice al!ce*a, o oe'ie a refugiului, care alin con"ola, aducea ui!area #i 'ugr*ea o lume "e*er %n culorii calman!e ale *i"ului& Acea"! cale $r ie#ire nu u!ea "a!i"$ace 1 ne"$5r#i!& %n!r-o m"ur mul! mai mare dec5! evaziunea, cucerire a*ea " "educ& A"!'i, roblema "e une %n !ermeni #i mai r "5n)i, dar a de*eni! lim ede c "ocie!a!ea, rin coe'iunea ei o"ed o $or) care %n$r5nge orice e$or! indi*idual> de aceea a "o"i momen!ul "a %i $acem " %n)eleag e cei ce nu re$u' ace"! lucf din in!ere" "au !eam c indi*i'ii realmen!e 1o!r5)i " ornea9 lu !a, la ne*oie la o "car in$im, dar e calea e$icace rin c !en!a!i*a lor ri"c " de*in e idemic, !rebuie " "e con$run!e 4 "ocie!a!ea e ro riul ei !eren #i " o a!ace cu ro riile ei arm[ adic con"!i!uindu-"e ei %n#i#i %n!r-o comuni!a!e #i, mai mul! d[ a!5!, %nce!5nd " $ac din *alorile e care le a r a ana+ul rebe-I 4ilor #i al in"urgen)ilor, ri*indu-le, in*er", ca e *alorile rimeK ale "ocie!)ii e care *or " o *ad in"!aura! #i ca e cele mai "ociale din!re !oa!e, c1iar dac "un! u)in cam im lacabile& Ace"! roiec! re"u une o anumi! educa)ie a "en!imen!ul de re*ol!, care "-l $ac " !reac de la " iri!ul de r'meri) la a!i!udine larg im eriali"! #i "-l con*ing "-#i "ubordon9
82

reac)iile im ul"i*e #i !urbulen!e nece"i!)ii di"ci linei, calculului #i rbdrii& %n!r-un cu*5n!, !rebuie ca din satanic " de*in luciferic. %n mod a"emn!or, "e cade ca indi*iduali"!ul con"ec*en! "-#i in*er"e'e men!ali!a!ea $a) de u!ere #i de "acru %n general& A"u ra ace"!ui unc! !rebuie ca el " ado !e a roa e con!rarul in+onc)iunii lui @!irner #i "-#i %ncorde'e e$or!ul nu " re ro$anare, ci " re "acrali'are& De al!$el, acea"!a e"!e mane*ra rin care "e *a o une cel mai ro$und unei "ocie!)i care "-a ro$ani'a! de la "ine %n!r-o m"ur e(!rem, a"!$el %nc5! nimic nu o indi" une mai ru dec5! in!er*en)ia ace"!or *alori, nimic $a) de care " $ie mai nea+u!ora!& Mai mul! de a!5!> con"!i!uirea %n gru e re'ida! de dorin)a de-a comba!e "ocie!a!ea ca "ocie!a!e, lanul de a o %n$run!a ca "!ruc!ur mai "olid #i mai den" %ncerc5nd " "e in"!ale'e ca un cancer %n "5nul unei "!ruc!uri mai labile #i mai la(e, de#i incom arabil mai *oluminoa"e& E *orba de un demer" de suprasocializare, #i ca a!are comuni!a!ea lua! %n con"iderare "e g"e#!e %n c1i $ire"c 1r'i! de+a " "acrali'e'e c5! mai mul! cu u!in), %n "co ul de-a " ori %n cea mai mare m"ur "ingulari!a!ea $iin)ei "ale #i onderea ac)iunii "ale& 4ndi*iduali#!ii "un! acum %n m"ur "-#i domolea"c "cru ulele& 4n!re rin'5nd o ac)iune colec!i*, ei nu #i-ar renega credin)a, ci "-ar anga+a e "ingura cale ce li "e o$er, %nc din cli a %n care au 1o!r5! " "e %nal)e de la ni*elul incriminrilor !eore!ice la cel al lu !ei e$icace, ne$c5nd al!ce*a dec5! " !reac de la %ncierri " oradice la lu ! %n !oa! regula& %n $elul ace"!a, ei #i-ar ur'i r'boiul lor "$5n!& 44& Temeiul e$or!ului colec!i*
Nu #!iu dac nu am " u" de+a %n acea"! lucrare c ceea ce i-a deo"ebi! mai mul! e oameni e"!e c cei ce au %n!re rin" marile ac)iuni #i-au a recia! corec! %nain!ea al!ora o"ibili!)ile de care di" uneau :Re!', +emorii, Am"!erdam, 1717, ! 42, & 177l7N<&

A#a cum e(i"! o e( erien) rimi!i* ireduc!ibil a eu1ii care ?rU"!i!uie re"or!ul elemen!ar al indi*iduali"mului anar1i"!, !o! a#a N3 !rebuie " "coa!em la i*eal !emeiul e"en)ial inalienabil al e$or!ului + colec!i*& Ace"!a nu oa!e %n nici un ca' " u!ili'e'e ca ba' a$ec!i* + o coordona! %n!ru !o!ul re!ro" ec!i* de genul de!erminriloil e$ec!i*e, ra" ori limb, !eri!oriu "au !radi)ie i"!oric, ce condi)ioR nea' e(i"!en)a na)iunilor #i 1rne"c a!rio!i"mul& Ar %n"emna " 4 "anc)ionm e(ac! ceea ce con" irm " modi$icm, " con"olidm 1 ceea ce *rem " #ubre'im& E c5! "e oa!e de lim ede c o mi#care Z ce ia na#!ere n interiorul unei "ocie!)i #i e %ndre !a! %m o!ri*a7 ei nu oa!e $i %n!emeia! e elemen!ele ce %i !ra"ea' limi!ele #i %i + %n!re"c coe'iunea o un5nd-o unor ri*ali& Un nucleu "ocial al !i ului %n c1e"!iune !rebuie " "e " ri+ine e elemen!e de o cu !o!ul al! na!ur> *oin)a comun de-a %n$ !uiI7 o o er iden!ic im lic de+a a$ini!)i elec!i*e ca abile " re'i-l de'e "ingure agregarea %n comuni!a!e #i " con"!i!uie ra)iunea ei$+ nece"ar #i "u$icien!, $urni'5ndu-i $iecrei re lici %n oglind a $iin)elor o dubl "erie de e( erien)e com lemen!are de a!rac)ii #n re ul"ii& E"!e *orba aici de un irecu'abil $a ! co!idian care %i im re"iona"e 5n #i e romo!orii %n#i#i ai indi*iduali"muluiB o o'i)ia e!ic e"en)ial a cel u)in dou cla"e de $iin)e, cu reac)ia !o! a!5! de di$eri!e

ca #i c5nd ar $ace ar!e din ni#!e " ecii animala deo"ebi!e, #i a+ung5nd la conce )ii con!rare de" re lume, la !abla de *alori inconciliabile& %n!r-ade*r, %n ra or!urile lui cu $iin)ele, $iecare %n!5lne#!iB unele ce "e do*ede"c de o al! " ecie moral dec5! el #i a roa 5 de al! ra"& @un!em "ili)i ine(orabil " ne %nde r!m de ace#!i oameni ca de o ciud)enie noci*& 0om or!amen!ul lor e"!e %n!o, deauna din!re cele de care ne !emem, nicioda! din!re cele e carR le " erm, iar *ulgari!a!ea lor de #e#!e orice re*i'iune& Dim oR !ri*, al)ii "e com or! la anumi!e %ncercri e(ac! a#a cum ne-anR a#!e !a, a#a cum ni "e are c ne-am com or!a noi %n#ine %n celd mai bune momen!e #i e(ac! a#a cum am dori " "e com or!e #i al)ii& A"!$el, rin %n"#i com or!amen!ul $iin)elor, adic %n lumei $r minciuni a ac)iunii %n$ !ui!e #i "ub re"iunea reali!)ilor i care ar $i im ruden! " le eludm #i care c1eam con"!an! 11 ordine, "e con"olidea' o demarca)ie ideal %n ra or! cu caii $iecare %i %m ar!e e ceilal)i %n semeni #i %n 8ceilal)i9& Dincoace dl
84

acea"! linie de demarca)ie e"!e "!abili! rin $a !ul %n"u#i o comuni!a!e de er"oane "!r5n" uni!e, care "-au recuno"cu! " on!an %nrudi!e #i care "un! ga!a "-#i acorde o a"i"!en) mu!ual necondi)iona!, %n !im ce dincolo !rie#!e "ub legile "ale mul)imea nenoroci)ilor cu care nimic nu e"!e comun, $a) de care e"!e dre ! "i %n!emeia! " "im)i di" re) #i de care !e %nde r!e'i din in"!inc! ca de lucrurile necura!e, iradiind ca o con!agiune ericuloa" acel "oi de c1emare, acea i" i! la!en! e care o e(erci! %n!o!deauna ni*elul cel mai de +o" a"u ra celui mai ele*a! #i care ar $i "u$icien! en!ru a +u"!i$ica m5ndria celor de "u" de a $i acolo #i *oin)a lor de-a "e men)ine e loc& Ace"!ea nu "un! ni#!e di"!inc)ii de grad, ci de na!ur& Nimeni nu e"!e r" un'!or de locul e care %l ocu %n acea"! ierar1ie a %n"u#irilor "u$le!e#!i> %n*in"ul nu e"!e condamna! rin +udeca!, ci )inu! deo ar!e rin m"ur "ani!ar, en!ru "al*gardarea unei in!egri!)i& Din acela#i mo!i* en!ru care "e cade " "e arm $ruc!ele %n!regi de cele "!rica!e din!r-o recol!, o neu!rali!a!e arma! #i di"!an! $a) de $iin)ele rea u)in "igure nu e"!e dec5! o "im l condui! de legi!im a rare, ab"olu! nece"ar en!ru a e*i!a con!aminarea& 0a #i un organi"m, o "ocie!a!e !rebuie " $ie ca abil "-#i elimine de#eurile& @im a!iile #i an!i a!iile de" re care "e a$irm cu a!5!a %ndre !)ire c nu se comand o! !rece dre ! rudimen!e indi*iduale #i e$emere, e(!rem de debile, din ricina na!urii lor "ubiec!i*e #i $ragmen!are, ale unui "i"!em *i!al de ace"! gen& De al!$el, nu e"!e deloc o %n!5m lare c o inia colec!i* le re re'in! le"ne dre ! mincinoa"e, recomand " "e !reac e"!e ele #i re"crie " nu "e )in "eama de ele, "ub re!e(!ul im ar)iali!)ii, de %nda! ce e"!e *orba de o deci'ie ce re'in! un c5! de mic in!ere" en!ru "ocie!a!ea %n"#i, %ndeo"ebi en!ru "er*iciile ublice& @e are c acea"!a "im!e a"!$el nece"i!a!ea de-a "!*ili $ormarea oricrei agregri endogene %n!emeia!e e re$le(e di$eren)iale, %n ideea c aici e(i"! Uri $ermen! de di"olu)ie a "!ruc!urii "ale #i deo o!ri* un %nce u! T e recom unere a $or)elor *ii, "u"ce !ibil " c5#!ige din a roa e m a roa e #i cu a!5! mai 1r'i! " r"!oarne ec1ilibrul "ocial " re !oll "u cu c5! "-ar ro aga %n %n"#i arma!ura ei& De aceea, N5 socializarea reac)iilor indi*iduale imedia!e a are ca $iind, dim o!ri*, rima $a' a de'*ol!rii unei e(i"!en)e "ociale %n "5nul al!eia, i A ro$unda!e #i "i"!ema!i'a!e, ri*i!e ca e( re"ia unei reali!)i $undamen!ale, e"!e ne%ndoielnic c ele reu#e"c " %i con$ere #i indi*idului celui mai gelo" e inde enden)a "a o con#!iin) de 4 gru e(!rem de u!ernic, com or!5nd la ne*oie o alienare !o!alB de "ine %n"u#i& De $a !, c5nd indi*iduali#!ii "ecolului !recu! #i-au imagina! :ei nu au %ncerca! nicioda! nici cel mai mic %nce u! de reali'are< un $el 4 de cucerire a "ocie!)ii, ei #i-au %ncredin)a! %n!o!deauna " eran)ele unor $orma)iuni de ace"! !i & Nu "e *a "ublinia nicioda! %ndea+un" 1 c5! de im or!an! e"!e c ,al'ac #i ,audelaire l-au ri*i! cu "im a!iei #i l-au ro u" ca model e AoTola #i e perinde ac cadaver al 0om aniei lui 4"u", e ,!r5nul de e Mun!e #i e 1a#i#inii "i, c5$ 1 de "emni$ica!i* e"!e c unul din!re ei a de"cri" cu delicii ac)iunile Z unei a"ocia)ii mi"!erioa"e din "5nul "ocie!)ii con!em orane, iar al!ul Z a roiec!a! $ormarea unei ari"!ocra)ii noi %n!emeia!e e un 1ar Z mi"!erio" ce nu a*ea " $ie nici munca #i nici banii& Aa limi!, ace"!e con"idera)ii %nclin " recunoa"c dre ! deo"ebi! de bine %narma! en!ru lu ! o a"ocia)ie mili!an! #i7 %nc1i" )in5nd de ordinul mona1al ac!i* %n ri*in)a "!rii de " iri!B de $orma)iunea aramili!ar %n ri*in)a di"ci linei, de "ocie!a!eaB "ecre!, la ne*oie, %n ri*in)a modurilor ei de e(i"!en) #i de ac)iune&1 Ace"!e !rei !i uri de comuni!)i "un! imedia! com arabile rin "e ara)ia "e*er care %i i'olea' e membrii "i de re"!ulB "ocie!)ii& Anali'a ar demon"!ra c ele "un! mai u)in di$eri!e rini $inali!a!ea lor

ro rie dec5! rin condi)iile e(!erioare ale de'*oM !rii lor, du cum "e bucur de " ri+inul u!erilor, "un! !olera!ei $r !ragere de inim "au redu"e la ilegali!a!e& A$ilierea la $iecare din ele "e $ace rin ini)ia!i* "au no*icia!& Di"!inc)ia $iecruia de 1B ceilal)i #i %nrudirea cu ai "i "e ob)in rin!r-o uni$orm "au uli "emn im erce !ibil& Toa! e!ica lor "e ba'ea' e acea"! "i!ua)iei re*ede obliga)ii "!ric!e %n!re membri #i %i %ndeamn " ri*ea"c re"!ul $iin)elor nu a!5! ca e egalele lor %n dre !, c5! ca e o ma!erie rim a ac)iunilor lor& A"!$el !ind " $ie "anc)iona!e %n "!ruc!ura "ocial nu numai a!rac)iile #i re ul"iile indi*iduale, ci %n "cur! !im #i o di"!inc)i_B N. de genul celei e care o in"!i!uia Nie!'"c1e %n!re "! 5ni #i "cla*i& 3oa!e c e"!e nece"ar ca %n acea"! ri*in) " $ie ac!uali'a! *ocabularul, a"!$el %nc5! !ermenii "i " nu mai $ie %m rumu!a)i de la o "i!ua)ie di" ru! #i %n con"ecin) " %nde r!m " iri!ul de "!area de lucruri re'en!, en!ru ca ei " %nce!e'e deo o!ri* " ar arado(ali, c5nd urmarea doc!rinei %i %n$)i#ea' e "cla*i ca e ni#!e o re"ori #i e "! 5ni ca e ni#!e ne$erici)i ne u!incio#i " "e a ere de *e(a)iunile lor& Re'ul! c "-ar ob)ine un a*an!a+ cer! rin dublarea ace"!ei o o'i)ii cu o erec1e de cu*in!e a$la!e %n!ro leg!ur mai "!r5n" cu reali!a!ea con!em oran, cum ar $i de e(em lu cele de productori #i consumatori, care e*oc "ub"!ra!ul economic #i !raduc !o!oda! o a!i!udine *i!al care, $r a $i %n!ru !o!ul de!ermina! de el, nu e"!e ade"ea, %n ca'urile cele mai "im le, dec5! con"ecin)a lui direc!& 3rin con"uma!ori "-ar carac!eri'a de"!ul de bine un !i de oameni %nclina)i " re lcere, ne roduc!i*i rin ei %n#i#i, diger5nd doar, ara'i)i ai al!ora, +udec5nd doar %n *ir!u!ea rinci iului agreabilului, inca abili de genero'i!a!e #i cu a!5! mai u)in de acel dar e care na!ura %n"#i a roduc!orului %l oblig "-l $ac din ceea ce creeaz #i nu e"!e " re u'ul "u, cci gu"!ul de a roduce %l "! 5ne#!e a!5! de u!ernic, %nc5! di" re)uie#!e 5n #i !im ul liber #i recom en"a& 0rea!or rin "oar!a "a, el $ace mora*urile crora ceilal)i li "e con$ormea'& El inaugurea' u'an)ele e care ceilal)i le urmea', a"!$el %nc5! c1iar "u$oca! #i *a"ali'a! de ma"a du#manilor "i, el con"er* mono olul cu!e'an)elor #i al ini)ia!i*elor #i, o da! cu ca aci!a!ea "a de in$luen)are re"!igioa", "!rea' cer!i!udinea unei "u eriori!)i im re"cri !ibile e care con"uma!orii %n#i#i, !rium$!ori #i "rui, nu reu#e"c " o alunge din ro ria lor con#!iin), #!iind rea bine c %n ei nu re'id nici un rinci iu ac!i*, e$icace #i $ecund& 4den!i$ica)i cu eul lor, %n !im ce roduc!orii "e iden!i$ic ne*oii lor de crea)ie, ei "un! li "i)i de "en!imen!ul ironiei suverane de'a se privi trind n momentul tragediei, acea de!a#are "u rem a celor u!ernici, "emnala! de @!irner, care le d m"ura lor %n#ile #i %i %ncredin)ea' de non-*aloarea !u!uror celor care nu ar $i %n "!are de o a"emenea elegan)& N7 III& ,$#*l* c$+uni"-%ii nc.i(e
0re'u"em mereu c "e u!ea %n!emeia + ce*a e di" re)K acum #!iu ce anume> mora-l li!a!ea :F& de Mon!1erlan!, Service inutile, .I 3ari", 1935, & --.<&

Na!ura "! 5nilor, care le %ngduie a!5! de u)in " aib rela)ii cu ceilal)i, %i con"!r5nge de a"emenea "#i "im! in!en" ro ria lor alian), e care o re"im! %n "cur! !im ca e o com lici!a!e, da!&+ $iind c cele mai mici re$le(e le "un! in!er re!a!e ca ni#!e crime& Acea"! "i!ua)ie d na#!ere, de la bun %nce u!, la con#!ien!i'area&B unei e!ici de!ermina!e, care nu "e oa!e de" rinde com le! dec5! %n cur"ul de'*ol!rii "!ruc!urii ari"!ocra!ice, dar care ermi!e " i "e de$inea"c rimele a" ec!e %nc din o'i)ia de lecare& E"!e nece"ar " dm aici de"crierea "umar a ace"!eia& Dac am ri*i one"!i!a!ea ca e !emeiul necondi)iona! al oricrei morale,1K nu ar $i de-a+un"& Nu !rebuie " ne %ndoim c ea e"!e un instinct. ce e( rim im era!i*ul uni!)ii #i !o!ali!)ii $iin)ei, con*ergen)a_ !u!uror o"!ula)iilor "ale " re un "ingur rinci iu, o "ingurK $ideli!a!e& Ea con"!i!uie do*ada *ie c $iin)a "e *rea aci$ica!, c ea !olerea' di"en"iunile in!e"!ine la $el de ru ca #i un organi"m $ocarele in$ec)ioa"e, c %#i re rim re*ol!ele care cloco!e"c %n ea #i #!ie " "e 'ea"c de de'er!rile care o i" i!e"c "au $l degradea' "au o di" er"ea'& ?ne"!i!a!ea e"!e acea $or) care nu %i %ngduie omului dec5! un "ingur c1i #i amu)e#!e cinii nveru'l nai ce tremur n aceti regi3. Amin!e"c %n" c un erou e"!ei mre) mai %n!5i $iindc a a*u! de lu !a! cu ni#!e mon#!ri #i abia^ a oi $iindc i-a birui!& Nu e nimic de " era! de la cei ce nu au nj ei nimic de o rima!& 2in a oi di" re)ul, drago"!ea de u!ere #i oli!e)ea, *ir!u)i care, $r a $i nea ra! cardinale, "un! imedia! deri*a!e din a!i!udinea de"cri" #i-i carac!eri'ea' %n mod eminen! originali!a!ea& %n!emeia! e e( erien)a inegali!)ii $iin)elor, *ir!u!ea di" n )ului o "al*gardea', o e( rim #i o "anc)ionea'& 4lu"!r5nd o "i

3& 2alerT&

de $a !, ea nu re"u une nici un orgoliu, dar c1iar #i dac ar re"u une, acea"!a nu ar !rebui " " erie& 3en!ru c un indi*id nu e"!e de di" re)ui! din cau'a gre#elii "ale, nu %n"eamn c !rebuie di" re)ui! mai u)in, cci e"!e %n ordinea lucrurilor " $ie !ra!a! a#a cum cere na!ura "a& %i di" re)uim %n e"en) e cei ce $ac "au acce ! ac)iuni care nou %n#ine ne-ar re ugna " le comi!em "au " le "u or!m& Nu ar "er*i la nimic " di"imulm la!ura %n#el!oare "au cel u)in incon!rolabil a unui a"emenea "en!imen!, deoarece nimeni nu oa!e a$irma c, u" %n acelea#i condi)ii #i %n obliga)ia de-a ac)iona, nu ar ado !a com or!amen!ul e;care %l di" re)uie#!e& De aceea di" re)ul nu e"!e $ecund dec5! dac e"!e e(igen!& El nu e"!e nimic dac nu "ile#!e imedia! la o oarecare "e*eri!a!e $a) de "ine %n"u#i& ? da! re"im)i!, !rebuie " %l lum %n con"iderare %n $unc)ie de da!oria e care o im une de-a nu %l meri!a nicioda! la r5ndul no"!ru %n condi)ii "imilare, a"!$el %nc5! $iecare ac! de di" re) a are ca un anga+amen! de onoare #i $ i o!ec e com or!amen!ul *ii!or& Trebuie " %l ri*im %n" #i din er" ec!i*a dre !ului e care %l d de-a nu %i !ra!a e cei de care "e "e ar ca e egali, ca e ni#!e ad*er"ari $a) de care "e &cu*ine " re" ec!m legile r'boiului #i " $acem u' de cur!oa'ia de rigoare %n!re cei de rang "imilar& 05! de" re u!ere, e"!e im or!an! " o !ra!m ca e o $or) a na!urii, e care e"!e li "i! de ro"! " o acu'm #i cri!icm, dar e care e"!e %ngdui! " o comba!em #i oa!e " o a"er*im& Nimic nu e"!e mai 'adarnic #i mai +alnic dec5! acea ur de rinci iu $a) de u!ere care %i "lbe#!e #i e cei mai cura+o#i a!rg5ndu-i %n lu !e inegale #i inu!ile, %i %n*er#unea' %n acea"! a!i!udine #i %i $ace, %n cele din urm, " di*ini'e'e ca riciul #i %nc )5narea& E"!e un lucru "n!o" " dore#!i u!erea, indi$eren! ca o *rei a"u ra "u$le!elor "au a !ru urilor, c e"!e *orba de re"!igiu "au de !iranie& Ciecare, de al!$el, o e(erci! %n!r-un domeniu limi!a!, e care i "e oa!e %n!5m la "-l e(!ind e nea#!e !a!e con"iderabil, 0aci rela)iile umane "un! de a#a na!ur %nc5! dob5ndim de"eori 3u!erea nedorind dec5! liber!a!ea, a"!$el c domina)ia are a $i $a!ali!a!ea celor u!ernici, iar ei, c1iar %n lan)uri, o ri*e"c in"!inc!i* N9 cu re" ec! #i "erio'i!a!e, do*edind a"!$el c drago"!ea de u!ere %i deo"ebe#!e din rinci iu e cuceri!ori de "cla*i& 3reci" #i me!iculoa" ca o e!ic1e! de cur!e, oli!e)ea care ri!uali'ea' ra or!urile mu!uale ale oamenilor %n a" ec!ele lor "ecundare de"carc " iri!ul de ele rin a"!a #i-i " ore#!e cu a!5! mai mul! de'in*ol!ura& 3e dea"u ra, ea con!ribuie la men)inerea unei anumi!e !en"iuni in!erioare care ar $i greu de "!ra! dac am negli+a "im la %n!re)inere& %n!r-o a"ociere de !i %nc1i", de"!ina! agra*rii "e ara)iilor, oli!e)ea $ace ar!e din e!ic #i de*ine a roa e o in"!i!u)ie& 0odi$ic5nd rela)ii de ini)ia)i, carac!erul ei e"o!eric #i con*en)ional e"!e %n!ri! rin $a !ul c el !rebuie " "er*ea"c la a-i di$eren)ia #i mai mul! de ro$ani& %n!r-ade*r, ne oli!ico" nu e"!e a!5! cel ce negli+ea' u'an)ele, c5! cel ce le ignor "au care le rac!ic e cele ale unui al! gru & A"!$el, oli!e)ea, care e"!e un mod de-a "e recunoa#!e %n!re ai "i #i de a-i recunoa#!e e in!ru#i, de*ine un mi+loc rac!ic de a lua di"!an)& De $a !, a!unci c5nd !rebuie "-)i e( rimi $a) de cine*a o"!ili!a!ea "au di" re)ul, e "u$icien!, du cum "e #!ie, " a$ec!e'i la adre"a lui o oli!e)e e(ce"i*, care %l +enea' ca un blam #i e(clude imedia! orice $amiliari!a!e& Nu u!em ui!a %n ri*in)a ace"!ui "ubiec! modul a!5! de carac!eri"!ic %n care anumi)i indi*iduali#!i celebri, recum ,audelaire, g1icind ce arm redu!abil "e a"cundea %n " a!ele unei corec!i!udini de"*5r#i!e, au $cu! din dandi"m $orma ri*ilegia! a eroi"mului modern& A#a ara! rimele *ir!u)i e care !rebuie " le de'*ol!e %n!5i de !oa!e o a"ocia)ie ce-#i g"e#!e $inali!a!ea %n ea %n"#i& Ele nu au+ nimic din ceea ce indi*idul nu #i-ar u!ea a"uma $r re!icen)e& Dim o!ri*, el %#i recunoa#!e %n ace"!ea relungirea anumi!or gu"!uri e care le re"im)ea $r a le u!ea de$ini, %nain!e ca ele$ "-#i $i g"i! domeniul de a licare ce " le ermi! " "e reci'e'e& Tran" unerea lor la "cara "ocial, de ar!e de-a le a!enua, le-a+ comunica!, rele*5ndu-le lor %n"ele, acel "ur lu" de deci'ie #i da $or) care m"oar "u eriori!a!ea con#!iin)ei lim e'i $a) de uri re"en!imen! ob"cur, con$u' #i b5+b5i!or& %n cadrul gru ului, ace"!ei *ir!u)i !ind concomi!en! " $ac mai !ioa"e muc1iile con!ururiloi+ "ale, mai abru ! $alia care %l i'olea' %n "ocie!a!ea %n care a luai 9= na#!ere> cei ce le rac!ic %n ace"! "co "e omene"c %n cur5nd c $ormea' la r5ndul lor un *eri!abil mediu, %n "en"ul organic al !ermenului, o in"uli) de mare den"i!a!e, ca abil %n con"ecin) "-#i aglomere'e cor urile lu!i!oare ri"i i!e %n!r-o "ocie!a!e dilua! #i " con$ere a"!$el celulelor "ale ac!i*e un rol realmen!e o'i!i* %n locul agi!a)iei "!erile #i de'a(a!e %n care "e com lceau %nain!e&

2remurile de acum nu mai %ngduie clemen)a& %n lume "e ridic acum un *5n! n*alnic de "ub*er"iune, un *5n! rece, riguro", arc!ic, din!re acele *5n!uri uciga#e #i a!5! de "alubre ce r un "rile #i e cei delica)i #i bolna*i, care nu i las s ias din iarn. %n na!ur "e $ace a!unci o cur)enie mu!, len!, $r recur", ca o maree a mor)ii ce urc im erce !ibil& @eden!arii, re$ugia)i %n locuin)ele lor "u ra%ncl'i!e, "e o"!ene"c "-#i !re'ea"c la *ia) mdularele rin care "5ngele %n)e eni! %n *ene nu mai circul& %#i %ngri+e"c cr !urile #i degera!urile - #i d5rd5ie& @e !em " "e a*en!ure'e a$ar, unde nomadul robu"!, cu ca ul de"co eri!, cu !o! !ru ul bucur5ndu-"e, r5de %n *5n!, %mb!a! de *iolen)a glacial #i !onic ce-i le"ne#!e $a)a cu rul "u %ng1e)a!& Un ano!im ru, oa!e o er cua!ernar - %nain!are a g1e)arilor - a %nce u! en!ru acea"! "ocie!a!e de"!rma!, "enil, e +um!a!e nrui!> un " iri! de e(amen, o increduli!a!e nemiloa" #i $oar!e nere" ec!uoa", creia %i lace $or)a #i )ine "eama e(clu"i* de ca aci!a!ea de re'i"!en) - #i "u$icien! de #irea! ca " dema#!e rom ! #ire!licurile& 0lima!ul ace"!a *a $i e(!rem de a" ru, iar "elec)ia cu ade*ra! nimici!oare& Ciecare *a !rebui " ara!e ce oa!e %n $a)a unor urec1i "urde la c5n!ece, dar *igilen!e Gi e(er"a!e, %n $a)a unor oc1i orbi la odoabe, dar !run'!oriK *a !rebui " !reac rin m5ini a*ide #i "a*an!e, rin!r-un "im) !ac!il e(!raordinar de educa!, ace"! "im) mai ma!erial, mai reali"! dec5! celelal!e, e care a aren)a nu %l %n#eal, care "e ar de minune golul de lin& 4n erioada ace"!or foarte joase temperaturi, cei care au o circula)ie bun *or $i recuno"cu)i du obra'ul lor !randa$iriu, 91 du $rge'imea ielii, du u#urin)a #i bucuria cu care "e *or bucura %n "$5r#i! de condi)iile lor de *ia) #i de marea do' de o(igen ce le e"!e !rebuincioa" lm5nilor lor& 0eilal)i, %n*in#i de "lbiciune #i alunga)i de e "cen, "e con!rac!, "e c1irce"c, "e g1emuie"c rin guriK agi!a)ii de*in imobili, cei ce ro"!e"c *orbe $rumoa"e amu)e"c, 1i"!rionii de*in in*i'ibili& Terenul e liber en!ru cei mai a )i> nici o %mbul'eal e drumuri care " le "!5n+enea"c mer"ul, nici un ciri i! melodio" #i $r de numr care " le aco ere gla"urile& Cie ca ei " "e numere #i " "e recunoa"c %n aerul rare$ia!, $ie ca iarna "-i r"ea"c uni)i, com ac)i, co! la co!, cu con#!iin)a $or)ei lor, #i rim*ara ce *a *eni le *a con"acra de"!inul&

!.0.8., iulie 193N

3RECADV AA ? 0ARTE 3R?24E?R4E

Ace"!e di*er"e e"euri im lic !oa!e deo o!ri* c "ocie!a!ea e"!e o a doua na!ur #i c di"ci linarea ei nu e"!e %n a$ara u!erii omului& 2reau " " un c "ocie!a!ea a"cul! de ro riile "ale legi #i nu de dorin)ele indi*i'ilor care o alc!uie"c& De"igur, cum ace#!ia nu de"lu#e"c %n ea nimic al!ce*a dec5! e ei %n#i#i, ei nu %#i imaginea' rea u#or c ea %#i oa!e ba!e +oc de e$or!urile lor #i oa!e " le 'drnicea"c *oin)a& 0ri'ele, r'boaiele, re*olu)iile au loc $r " $i u!u! $i re*'u!e "au e*i!a!e, %n ca' c ar $i $o"! re*'u!e& ? na)iune "e %ndrea ! " re de'a"!ru la $el de n*alnic ca o a*alan#& 4ndi$eren! c ea con"im!e bucuroa" la "oar!a-i "au c %ncearc "-i "ca e, "u$er %n ambele ca'uri&

Elanul care o reci i!, iner)ia care o arali'ea' "un! la $el de im lacabile& Mai mul!, acea"! $urie "au acea"! indi$eren) nu "un! dec5! re'ul!a!ele "!rii generale a "ocie!)ii, ul!im #i "u rem e$ec! al unor cau'e %nde r!a!e #i numeroa"e& Ele au $o"! coa !e #i reg!i!e *reme %ndelunga! de o mul!i!udine de %nce u!uri inde enden!e #i neob"er*a!e care, o da! ce au de #i! un anumi! unc! al e*olu)iei lor, "-au omeni! bru"c %nc1ega!e #i u!ernice& Ele de!ermin !o!ul Gi !o!ul le "er*e#!e& Ele con"!i!uie clima!ul %n"u#i al "ocie!)ii #i creea' %n ea unc!ul din care orne"c o"ibilul #i im o"ibilul& 2oin)a "lab a unui indi*id nu oa!e $ace nimic %n ri*in)a ace"!ei mi#cri a lumii& E ca #i cum am dori " "c1imbm direc)ia *5n!ului "au " !ulburm ri!mul mareelor& To!u#i, omul nu e"!e cYndamna! " rm5n mai de'arma! %n $a)a elemen!elor "ociale
93

dec5! %n $a)a legilor na!urii& Ar %n"emna " di" ere #i " "e iard de-ar crede a#a ce*a& Trebuie %n" ca el " cunoa"c #i " m"oare $or)ele e care *rea " le mane*re'e& Trebuie " %mbl5n'ea"c, " diri+e'e #i " di*i'e'e energiile lor rebele& Ne u!incio" rin el %n"u#i, el le oa!e anula in$luen)ele unele rin celelal!e, a+ung5nd " le oa! gu*erna du *oia "a, in"er5nd %n mecani"mul lor !o! "oiul de organe de +onc)iune, de ec1ilibru #i de reglare& Trebuie " de"co ere unc!ele %n care *igoarea lor "lba!ic e"!e cel mai le"ne de ca !a! "au de domina! #i el %n*a) %n cur5nd " o in!erce !e'e %n cur"ul ei nece"ar rin !o! $elul de diguri, maca'uri "au ca cane& 0um nu o)i %nde r!a o inunda)ie ridic5nd umnii " re cer, ci con"!ruind din *reme un "i"!em com le( #i calcula! de canale #i bara+e, omul !rebuie " oa! in$luen)a i"!oria ca #i ma!eria, rin !o! a!5!a #!iin), in!eligen) #i munc& De al!$el, nu e de !emu! c ar dome"!ici-o %n!ru !o!ul& 2or rm5ne %n!o!deauna de"!ule $or)e ca!a"!ro$ale %n na!ur "au %n "ocie!a!e " re a "a!i"$ace inimile roman!ice, en!ru care "ingurele de"!ine de dori! "un! cele lua!e de $ur!uni "au 'drobi!e de r'boaie& Nimic nu li "e are mai nobil dec5! " gonea"c " re ier'anie& Ele "e cu$und de bun*oie %n mre)ia ca!acli"melor, %n care "e com lac " recunoa"c e$ec!ele cum li!e ale unei *oin)e "u erioare& 0on*in"e #i mul)umi!e de ne u!in)a lor, ele g"e"c c ambi)ia de-a r5ndui un uni*er" ale crui de'ordine #i $urie le ame)e"c e"!e un "acrilegiu& E(i"! de"!ule a"emenea " iri!e care "un! %n "!are " declan#e'e incendii #i " a rind lumea %n!reag& ?rice demagog #!ie " a)5)e un $ana!i"m& Nu e ne*oie dec5! de in"!inc!& A oi *ine !e1nica, e care e( erien)a o de"*5r#e#!e& %n cur5nd, dac in"!iga!orul e"!e i"cu"i! #i dac demer"urile "ale "un! in" ira!e de *reun geniu, el ob)ine %n urma rimelor "ale "ucce"e un re"!igiu care %i %nle"ne#!e reu#i!e #i mai mari& Aa "$5r#i!, u!erea %i o$er a ara!ele de con"!r5ngere u!ile "co urilor "ale #i ia!-l ca abil " !ran"$orme mul! mai mul!e dec5! "e credea ini)ial& Dac "! 5ne#!e ar!a "im l de-a mguli a"iunile, de-a a)5)a cu idi!)ile, de-a in"u$la !eam #i de-a %n!re)ine di"cordiile, el are " modele'e i"!oria& Nu a $cu! al!ce*a dec5! " de'*ol!e energiile o$eri!e #i 9/ " "e la"e %n *oia lor, $r a le mane*ra, lua! de !oren!ul e care a a*u! gri+ "-l diri+e'e e *er"an!ul cel mai abru !& ?mul e"!e a" ira! din !oa!e r)ile de curen)ii e care i-au ro*oca! ac)iunile "ale im ruden!e& El "e %m o!ri*e#!e rea !5r'iu *iolen)ei lor, e care a l"a!-o " " orea"c, "au "$5r#e#!e rin a i "e %ncredin)a, cu rin" bru"c de ame)eal #i ier'5ndu-#i " eran)a de-a mai u!ea domina o $or) a!5! de ire'i"!ibil& Dar de'ln)uirea $or)elor nu %n"eamn "! 5nirea $uriei lor& ?ric5! de enorm ar $i de*a"!area ce re'ul!, e$ec!ul nu e"!e dec5! nega!i*& Cur!unile nu con"!ruie"c& Un cor ce cade e"!e redu!abil& 0a "-i ro*oci cderea, nu e ne*oie de !im #i nici de %ngri+iri& Re"!ul "e $ace de la "ine& ? "im l 'g5l)5i!ur 'mi"le#!e de'a"!rul> !o!ul "e %n!rece %n a-i $ace con"ecin)ele %n" im5n!!oare& Dim o!ri*, nimic nu "e oa!e con"!rui $r c1ib'uin) #i con"!an)& 3en!ru cea mai ne%n"emna! crea)ie "un! nece"are e$or!uri con!inue #i in!eligen!e& De aceea, %n!re a !e l"a %n *oia "or)ii #i a %ncerca " %no)i %m o!ri*a curen!ului e(i"! di$eren)e $oar!e "e*ere& A urma un im ul" #i a i !e %m o!ri*i "un! ci con!rare> e c5! de mul! o$er una %nle"niri #i be)ie, e a!5! cealal! cere o"!eneal #i re*edere& %n "ocie!a!e, i'ola!ul e"!e ne u!incio"& Ma"a %l 'drobe#!e "au %l ignor& A"u ra ei nu are e$ec! nimic din ceea ce nu "e con$ormea' mai %n!5i legilor "ale #i nu %i ado ! $elul de-a $i& Sicut natura societas parendo imperatur. Numai ceea ce e"!e de na!ur "ocial oa!e ac)iona e$icace a"u ra "ocie!)ii& Acea"!a nu oa!e $i re$orma! $r a o %n$run!a ca de la o u!ere la al!a #i $r a crea %n "5nul ei un cen!ru de a!rac)ie ca abil " o di'loce& To!ul e"!e aici o rob de $or), de den"i!a!e, de credin), o ade*ra! lu ! a lui Da*id %m o!ri*a lui Golia!, deoarece en!ru a $ace o o er *alabil !rebuie " renun)i la orice a+u!or #i la orice unc! de " ri+in, " nu !e $olo"e#!i de an!e, ci " le urci %n!o!deauna, " nu 3rY*oci a"iunile, ci " u'e'i con"!an! de *oin) #i "! 5nire de "ine& 4n "ocie!a!e nu "e oa!e

in"!aura nici un $el de ordine dac cei ce de un e$or!uri en!ru a o im une nu "un! de+a di"ci lina)i& Ei au ne*oie de *ir!u)i a" re #i de o de!a#are com le! de ma!eria "Ycial& @ecolul nu !rebuie " oa! !ulbura $iin)ele care "e 95 "!rduie"c rin ac)iunile lor " de'*ol!e %n el o $or) con!rar %nclina)iilor "ale na!urale #i ca abil " le un %n cum n in$luen)a& Nu o! numi eli! al!ce*a dec5! acea"! comuniune a cel$# u!ernici, ce di" re)uie"c !oa!e bunurile #i c1iar #i *ia)a, #i "un! de*o!a)i conce erii #i re" ec!rii unei u!eri " iri!uale de c!re ni#!e oameni e care !o!ul %i 1r'e#!e " "$5r#ea"c rin *iolen)& Mul!e "lbiciuni #i o$!e %i 5nde"c e indi*i'i, dar !eama #i ra)iunea %i re)in e ma+ori!a!ea " le dea rea mare a"cul!are& Reuni)i, dim o!ri*, %n "ocie!)i, din!re care cele mai con"olida!e + "un! #i cele mai redu!abile, #i ne*'5nd nici o u!ere "u"ce !ibil " o o rea"c e a lor, ei nu "e mai !em " comi! nici un e(ce" #i nu "e mai "u un unei legi care nu di" une de nimic en!ru * in"e#/ice " $ie !ran"gre"a!& A"!$el, na)iunile recurg la arme #i iau dre ! ma(ime $ana!i"mele care le ridic la lu ! "au a*idi!a!ea ce le reci i! " re cuceriri& Ar mai $i ce*a dac ace"!e ma"e ar $i condu"e de in!ere", dar $iin)ei colec!i*e %i li "e"c deo o!ri* *oin)a #i in!eligen)a care %i %ngduiau uneori indi*idului " "e con!role'e& Ele "un! %n!ru !o!ul elemen!are, oarbe, anonime #i nu ar %n "!are dec5! de angoa" #i de $ric, dec5! de re"en!imen!e "au de in*idie, i Eadarnic "e %ncearc organi'area lor> ordinea rin care "e *rea ca ele " $ie cumin)i!e $ace ca emo)iile $ru"!e care le bul*er"ea' " circule #i mai bine %n in!eriorul lor #i " ore#!e *irulen)a o!r*urilor care le %nnebune"c& 0u c5! "ocie!a!ea e"!e $cu! " $ieK mai com ac!, cu a!5! ericolul e mai gra*& 05nd !o!ul %n ea e"!e con"!i!ui! en!ru a $rem!a la c1emarea unei "ingure *oci #i en!ru ca o 'g5l)5i!ur " "e ro age e loc re!u!indeni, "un!em "iguri c a ara!ul care %ngduie !ran"mi"ii a!5! de ra ide #i o a!5! de er$ec! coe'iune nu "er*e#!e dec5! la a $ace ca ace"!e ma"e " $ie #i mai ma"i$ica!e& Ele nu mai "eamn nici mcar cu animalele e care in"!inc!ul oa!e cel u)in " le %ndrume, ci cu ma!eria iner!, al crei de"!in, a!unci c5nd ie"e din imobili!a!ea ei, nu e"!e al!ul 7 dec5! " 'drobea"c %nain!e de-a $i 'drobi!& Cormarea unei eli!e re"u une 1o!r5rea $erm de-a "c a da $a!ali!a!ea unui a"emenea uni*er"& Nu *edem nimic care " oa!i $r o ru !ur bru!al cu el, "-#i a"ume "arcina de-a domir %ndea+un" legile care %l gu*ernea' en!ru a $ace ca ac)iunea " $ie ino$en"i* #i c1iar bine$c!oare& Dac e"!e o"ibil ca energiile *irgine ale "ocie!)ii " $ie gu*erna!e recum $or)ele na!urii, "ingurele care o! i'bu!i acea"! dome"!icire nu o! $i dec5! ni#!e $iin)e care *or $i #!iu! mai %n!5i " "e la"e'e %n a$ara ra'ei lor de ac)iune& Trebuie " o ru i cu "ocie!a!ea en!ru a-i o une una de un !i nou, $r !recu! ori rdcini #i $r leg!uri de nici un $el& De" uia)i a"!$el de ambi)ii lume#!i #i e(!rem de reocu a)i " "!abilea"c o u!ere ur en!ru a le men)ine %n limi!e corec!e, mai uni)i rin mi"iunea lor dec5! "un! cei din +urul lor rin cu idi!a!ea "au i"!oria lor, ei o! $orma rin comuniunea lor un mediu mai u!ernic dec5! cel de care "-au de" r)i! #i care " %l oa! obliga e rimul "-l re" ec!e #i oa!e " %l imi!e& De!a#area, oric5! de mic, %l uime#!e e cel a*id& 3re$erin)a en!ru bunurile ideale %l nelini#!e#!e %n!o!deauna e cel ce nu e"!e "en"ibil dec5! la o"e"iunea celorlal!e& 4a! de ce, en!ru a in"!aura %n "ocie!a!e o u!ere " iri!ual, !rebuie " reunim #i " "e arm %n ea o "ocie!a!e %n!ru !o!ul in*er", " iri!ual #i ea, din care *a emana u!erea cu ricina& 0a " "e $ac a"cul!a!, ea nu *a a*ea dec5! re"!igiul " iri!ului& Nedi" un5nd de nici un $el de mi+loc de con"!r5ngere, *a !rebui " $a"cine'e& Recu'5nd $or)a, *a !rebui " o"ede o magie "au un 1ar, %n "$5r#i!, *reo *ir!u!e ce *a $i rinci iul ei #i care %i *a rea na!urii "u rana!ural& Gi nimic nu *a u!ea " o "!u e$ie'e e acea"!a mai mul! dec5! renun)area *olun!ar la a*an!a+ele e care #i le a"igur cei mai mul)i, ro$i!5nd de $elul ei greoi de-a $i& Ace"!ea "un! "ubiec!ele de" re care !ra!ea' acea"! lucrare> legile ma!eriei "ociale, *ir!u)ile a" re nece"are en!ru a le domina Gi no)iunea unei eli!e 1r'i!e ace"!ei "! 5niri& ,a Communion des 8orts, Me(ico, 19/3K Mar"ilia, 19//
96

3REAM,UA 3ENTRU S1I0IB(, SECBE,;0

Di*er#i "crii!ori, "olici!a)i, %mi %nc1i ui, de roblemele e ocii, au a!ra" recen! a!en)ia a"u ra rolului

"ec!elor& Unii $ac !eoria ace"!oraK al)ii le %n$)i#ea' %n ac)iune %n nara)iunile lor& @un! unii, %n "$5r#i!, care, en!ru a !rage %n*)!ur de e urma lor, in*oc ro ria lor e( erien)& 2oi l"a deo ar!e !o! ceea ce nu e"!e dec5! imagina)ie> nu li "e"c romanele, mai ale" din!re acelea ce "e adre"ea' celor mai !inere curio'i!)i, un5nd %n "cen i" r*ile *reunei a"ocia)ii mi"!erioa"e #i a!o! u!ernice care, %n umbra codrilor "au %n inima ca i!alelor, %nde line#!e ri!ualurile unui cul! "5ngero", e(erci! r'bunri cum li!e, "econdea' dre !ul #i *ir!u!ea "au %ncearc " cucerea"c im eriul lumii& 0on$rerii dg "ugrum!ori "au de ira)i, "ocie!)i de $ana!ici "au de ambi)io#i, de criminali "au de +u"!i)iari, !oa!e *arian!ele ar bune en!ru a %nc5n!a deo o!ri*, %n re*eria co ilrea"c, nu "e #!ie ce gu"! na!ural de-a uni a*en!ura cu "ecre!ul& Nu e"!e %n" *orba aici dec5! de ni#!e $an!e'ii de care adul!ul "e ru#inea' dac %i lac& To!u#iI e(i"! al!ele, e(!rem de a ro ia!e de ace"!e n"cociri e care le di" re)uie#!e, care %i "un! de"!ina!e& De da!a acea"!a, au!orii lor nu& le !ra!ea' deloc u#ura!ic, e*i!5nd " le dea dre ! o*e#!i arbi!rare, alc!ui!e la %n!5m lare #i e(clu"i* ca " di"!re'e& Ei re!ind ca de"lu#e"c o ne*oie, c ro un mi+loace de m5n!uire, c re'in! o doc!rin c1ib'ui! "au un rogram a licabil, ri*ind ceea cd e( un ca $iind real "au o"ibil "au de dori!& De e(em lu, un+ romancier celebru, Rule" Romain", "e a uc " "crie cronica $ii 9N "i com le! a *remii "ale> el crede c !rebuie " con"acre un %n!reg *olum al o erei "ale, e care o in!i!ulea' %n c1i "emni$ica!i* 0ec$erc$e d.une Eglise3, ace"!or reocu ri uimi!oare& 2edem cum un er"ona+ in!er re!ea' %n!reaga i"!orie a lumii %n lumina u!erii re"u u"e a "ec!elor& Doar ele, e( lic el, au condu" !o!ul& A lic5nd de $iecare da! cu in!eligen) o $or) e$icien! %n unc!ele im or!an!e, ele au declan#a! "au diri+a! du bunul lor lac, dar cu di"cre)ie, e*enimen!ele deci"i*e& Gi in*oc %n con!inuare ordinele mona1ale #i mili!are, ca de e(em lu Tem lul #i 0a*alerii Teu!oni, 4enicerii #i A"a"inii, 4e'ui)ii #i, %n "$5r#i!, Crancma"onii, a cror alian) ar !rebui, du rerea "a, concer!a!& Ace"! i"!oric %ndr'ne) "e mul)ume#!e " $ac " ecula)ii& Al)ii %n" !rec la ac)iune #i "un! de"cri"e e larg unel!irile !enebroa"e ale con+ura)ilor 1o!r5)i " %m iedice r'boiul, elimin5ndu-i e cei ale cror mane*re, calcule "au im ruden)e un acea %n ericol& %n aceea#i manier, T1oma" Mann "c1i)ea' %n +untele vrjit un *a"! !ablou al !endin)elor oli!ice care di*i'ea' lumea modern& E"!e deo o!ri* o "in!e' #i o anc1e!& Un !eore!ician "e de" rinde %n!r-un mod neobi#nui! de regnan!, a r5nd conce )ii !ran#an!e cu o lucidi!a!e #i o *igoare care ne c5#!ig ade'iunea& E"!e *orba de un i"raeli!, di"ci ol al ie'ui)ilor, care ar $i in!ra! el %n"u#i %n 0om anie dac boala nu i-ar $i %n!reru ! no*icia!ul& El o une a" ira)iilor egali!are ale unui democra! liberal ideea unei "ocie!)i comuni"!e #i !eocra!ice, gu*erna!e rin in!ermediul unei "$in!e Terori de o ierar1ie de a"ce)i im lacabili& Cac !rimi!ere, $r a in"i"!a mai mul!, la acea"! dubl #i r"un!oare mr!urie& %n re"!, nu li "e"c con!ribu)ii mai u)in den"e #i mai u)in celebre ce !rdea' nelini#!i analoge& A"!$el, !o!ul "e e!rece ca #i cum mul!e " iri!e bine in!en)iona!e ar re"im)i a"!'i %n mod $oar!e regnan! #i %n momen!ul c5nd niora*urile, ca #i in"!i!u)iile, ar " $ie ocoli!e de acea"!a, "educ)ia "ocie!)ilor "ecre!e& Ace"!e " iri!e ar " nu!rea"c roiec!ul de-a m$iin)a un $el de ?rdin, de organi'a)ie care ar include ini)ial c5)i*a oameni nu rea "a!i"$cu)i de lumea %n care !rie"c #i
Cutarea unei @iserici :n& !rad&<& 99

dori!ori " o re$orme'e& Ne lace "-i %nc1i uim %nc1eind un ac! de "olidari!a!e care ar re!inde in$ini! mai mul! dec5! acord ei mediului din care ro*in, de#i mediul nici nu "e g5nde#!e " le cear ce*a& %n" !ocmai acea"! di"ci lin e ceea ce %i a!rage, deoarece *d %n ea o garan)ie a e$icaci!)ii& Acea"! comuni!a!e e"!e conce u! ca $iind ro!e+a! ini)ial rin in"igni$ian)a "a "au rin ridicolul ei, a oi c5#!ig5nd %nce!ul cu %nce!ul %n ro or)ii #i u!ere& Rm5n5nd mereu o minori!a!e de ale#i, ea ar ob)ine %n $inal conducerea !u!uror de"!inelor an"amblului na)iunii "au al uni*er"ului& @au, cel u)in, ar a*ea o in$luen) deci"i* %n gu*ernarea lor, $r ca mul)imea inu!il, re!en)ioa" #i ob!u', care ar "u$eri en!ru $ericirea ei de "cla* ace"! +ug din!re cele mai "ub!ile, " oa! bnui ce*a& De"igur c e"!e *orba de re*erii e care le am li$ic #i le $ac #i mai 1imerice& Am gre#i %n" dac le-am di" re)ui rea mul!& Ele denun) o "!are roa"! general #i o! in" ira ini)ia!i*e *iabile& E5mbim c5nd le %n!5lnim %n cr)i, dar le u!em g"i cu " aim #i %n al! ar!e #i c1iar %n *ia)a %n"#i, cci e"!e %n $irea mi!urilor " %ncerce " rind *ia) #i " modele'e reali!a!ea du imaginea lor& Trebuie " ne $erim de un "ce !ici"m de rinci iu care, mai orb dec5! nai*i!a!ea, ne %m iedic " urmrim rogre"ele miraculoa"e ale unor de"!ine ciuda!e& %nc dinain!ea r'boiului din 191/, Germania o$erea un !eren $a*orabil en!ru a*en!uri de ace"! $el&

De"igur, nu erau %nc dec5! ni#!e co ilrii& To!u#i, di*er"e mi#cri "e g5ndeau la ele cu com le'en) "au a*eau "im !omele lor& Tinere!ul, gru 5ndu-"e %n bande, rea " $ac "ece"iune de "ocie!a!e #i cu!a e drumuri un clima! mai ro ice nu "e #!ie cror dorin)e de ardoare #i de uri!a!e& R'boiul, a oi %n$r5ngerea au e(a" era! ace"!e *elei!)i + %nc ino$en"i*e #i nede!ermina!e& Umilin)a na)ional demon"!raB $alimen!ul lumii *ec1i, de mul! di"credi!a!e, creia mul)i %i rene-+ ga"er de+a mediocri!a!ea #i care %ncerca "-#i "u ra*ie)uia"c cui a+u!orul unei 'adarnice "c1imbri a in"!i!u)iilor& %n!inderea de'a"-+ !rului cerea !o!u#i *e1emen! nece"i!a!ea unei r"!urnri radicale #F de"emna %n acela#i !im un "co comun, urgen! #i mre), a!5!orl energii libere, cu a" ira)ii %nc ne1o!r5!e, ce a*eau " in!re %n7 1== "cur! !im %n lu ! $)i# cu ordinea #ubred #i er"ecu!a!e de ea& @e #!ie de"!ul de bine c a"ocia)iile "ecre!e de !erori"m #i r'bunare au $o"! %n acea *reme ro" ere& 0or urile de $ranc!irori relungeau r'boiul la $ron!iere& @$5n!a 2e1m ede "ea !rd!orii din in!erior& Mi#carea condu" de Fi!ler #i-a e(!ra" de aici cele mai im or!an!e $or)e& To!ul ne %ndeamn " credem c "-a de"co!oro"i! a oi de ace"!e elemen!e rea re$rac!are, dar "umbrul lor mi"!ici"m i-a re'ida! %nce u!urile& E(i"! de" re acea"! $rene'ie ini)ial mr!urii eloc*en!e, din!re care @lestemaii de Ern"! *on @alomon rm5ne ne%ndoielnic cea mai direc! #i in"!ruc!i*& De"igur, noul "! 5n a #!iu! " elimine din r5ndul ace"!or noi $ana!ici e cei a cror di" o'i)ie a#a-'i" religioa" era de la"a! e !erenul oli!ic& A"emenea *ir!u)i !urbulen!e, de care !e o)i $olo"i a*an!a+o" c5nd e"!e *orba de cucerirea u!erii, de*in ericuloa"e du ce ai cuceri!-o #i c5nd ri"c " "e %n!oarc %m o!ri*a !a& Acum nu !rebuie " ne ocu m %n" dec5! de %nce u!, de momen!ul %n care *i"ele originale nu la" " "e g1icea"c de$el cum li!a i'bucnire e care acea"! e$er*e"cen) o roduce %n $inal %n i"!orie, c5nd, i"!e)imea "lu+indu-"e de !oa! $or)a lor %n circum"!an)e ro ice, "e declan#ea' deoda! o a*alan# de ne%n)ele", care %nnebune#!e #i 'drobe#!e un %n!reg o or #i nu numai& %n!r-unui din rimele caie!e ale unei re*i"!e care %n ianuarie 19/1 %nce ea " a ar %n 3ari"ul ocu a! c1iar de e$ec!ul ul!im al unui a"emenea ca!acli"m, FenrT de Mon!1erlan! rela!ea' o !en!a!i* la care lua"e ar!e %n 1919, %m reun cu al)i a!ru !ineri& Era *orba, " une el, de $ormarea 8unei "ocie!)i oarecum codi$ica!e #i oarecum a" re9& Ea "-a %n!5m la! " $ie de"!ul de anodin %n ea %n"#i #i 5n #i %n ri*in)a ambi)iilor "ale, care !o!u#i u!eau $i nelimi!a!e& Au!orul adaug la mr!uri"irea "a a!5!ea comen!arii Gi !rimi!eri la cele mai ilu"!re e(em le, cum ar $i ca*aleria medie*al #i ,u"1ido-ul ni on, %nc5! "e *ede lim ede c %nce e din nou " un e*enimen!ul la inim& 0e anume %l %ndeamn oare, du dou'eci de ani, "-#i rememore'e ni#!e e i"oade a!5! de in"igni$ian!e din!r-o !inere)e ui!a!, dac nu con#!iin)a con$u' c e(i"! o leg!ur care le a"ocia' " ec!acolului e care %l are %n ra)a oc1ilor #i marilor e*enimen!e crora le e"!e mar!orJ 1=1 %n "$5r#i!, " reci!im ,a Aer e desforces a lui Al 1on"e de 01a!eaubriand& @-a ob"er*a! c5! de mul!e "im a!ii ne re)ui!e $a) de noua Germanie a "!5rni! car!ea acea"!a rin!re o$i)erii arma!ei $rance'e& E"!e lim ede c "crii!orul, in*i!a! cu bun in!en)ie " *i'i!e'e cel de-al 444-lea Reic1, a $o"! %nain!e de !oa!e "edu" de o anumi! !en!a!i*, %m in" a!unci ac!i* %nain!e, de-a recon"!i!ui $o"!ele ?rdine de ca*alerie& De $a !, %n c5!e*a $or!re)e ierdu!e %n inima 3durii Negre #i a Murlandei, "e de uneau e$or!uri de-a reg!i en!ru rolul "u rem de conduc!ori ai na)iunii, a oi ai lumii $gdui!e cuceririi de c!re ea, o eli! de !ineri #e$i ne%ndur!ori #i uri& %ncercarea, are-"e, n-a a*u! urmri erce !ibile& 3en!ru acea"! "arcin, 3ar!idul %#i a*ea $r %ndoial candida)ii lui ga!a reg!i)i, dar ac)iunea re" ec!i* a %n$lcra! nu o "ingur imagina)ie& A#a "!!eau lucrurile %ndeo"ebi en!ru noi, care %n$iin)a"em Colegiul de sociologie3, dedica! e(clu"i* "!udiului gru urilor %nc1i"e> "ocie!)i de brba)i ale o ula)iilor rimi!i*e, comuni!)i ini)ia!ice, con$rerii "acerdo!ale, "ec!e ere!ice "au orgia"!ice, ordine mona1ale "au mili!are, organi'a)ii !erori"!e, a"ocia)ii oli!ice "ecre!e din E(!remul ?rien! "au din erioadele !ulburi ale lumii euro ene& Eram a"iona)i de deci'ia unor oameni care din c5nd %n c5nd, %n cur"ul i"!oriei, reau c *or " dea legi $erme "ocie!)ii li "i!e de di"ci lin care nu #!iu"e cum " "a!i"$ac dorin)a lor de rigoare& Urmream cu "im a!ie demer"urile celor care, %nde r!5ndu-"e de ea cu de'gu"!, lecau " !ria"c %n al! ar!e, "ub in"!i!u)ii mai a" re& Unii din!re noi %n", lini de $er*oare, nu "e re"emnau rea u#or " in!er re!e'e numai, ci erau nerbd!ori " ac)ione'e e "oco!eala lor& 0erce!rile noa"!re %i con*in"e"er c nu e(i"!a *reun ob"!acol e care *oin)a #i credin)a " nu-l oa! %n*inge, cu condi)ia ca ac!ul de alian) ini)ial " "e do*edea"c realmen!e indi"olubil& 4n e(al!area momen!ului, nimic nu are mai ca abil "

%nc1ege energiile e c5! de ro$und era ne*oie en!ru ducerea la bun "$5r#i! a unei "arcini imen"e #i de al!$el li "i! de obiec! de$ini! dec5! unj
1

@co urile in"!i!u)iei au $o"! e( u"e %n !rei mani$e"!e a ru!e "imul!an 1 numrul re*i"!ei ,a !ouvelle 0evue fran7aise din 1 iulie 193N #i "emna re" ec!i* de George" ,a!aille, Mic1el Aeiri" #i de mine %n"umi& 1=-

"acri$iciu omene"c& A#a cum $i'icianului an!ic nu %i !rebuia dec5! un unc! de " ri+in ca " r"!oarne lumea, uciderea "olemn a unuia din!re ai lor rea " le $ie "u$icien! noilor con+ura)i en!ru con"acrarea cau'ei lor #i en!ru a le a"igura e *ecie $ideli!a!ea& Cc5nd ca e$or!urile lor " $ie in*incibile, ea !rebuia " le un uni*er"ul la icioare& 2a $i oare de cre'u!J A $o"! mai u#or " g"im o *ic!im *olun!ar dec5! un "acri$ica!or bene*ol& %n cele din urm, !o!ul a rma" %n "u" en"ie& 0el u)in a#a cred, deoarece eram unul din!re cei mai re!icen)i membri #i oa!e c lucrurile au mer" mai de ar!e dec5! am #!iu! eu 1& Ne %ncura+am !o!u#i rin mai mul!e e(em le *ec1i #i moderne, e(o!ice "au c5! "e oa!e de a ro ia!e, iar dac acea"! con" ira)ie nu a $o"! ece!lui! de nimic e(!raordinar, acea"!a "-a %n!5m la! din la#i!a!e elemen!ar #i rin e$ec!ul unei oarecare %ndoieli nemr!uri"i!e a"u ra $ecundi!)ii unei a"emenea *r"ri de "5nge& %ndr'neala a li "i!, #i !o!oda!, din c5!e cred, con*ingerea& %n ce m ri*e#!e e mine, cel u)in, m !emeam c acea"! crim, care !rebuia " aduc inimilor noa"!re "labe un $el de bo!e', n-a*ea " ne rocure nici una din!re *ir!u)ile #i ardorile ce %ngduiau " mi#!i mun)ii din loc& M !emeam c ne *a l"a e'i!an)i #i !imi'i, mai de"cum ni)i c1iar ca criminali dec5! ca ne*ino*a)i, %n!r-a!5! de 'adarnic mi "e rea " cre'i c gro'*ia unei $rdelegi %m r!#i!e ar $i u!u! o era %n "u$le! ni#!e "c1imbri miraculoa"e #i ca ea "ingur " $ac de ne%mbl5n'i! cura+ul #i *e#nic +urm5n!ul c5!or*a oameni care ar $i in!en)iona! din!r-o da! " "e %m o!ri*ea"c !u!uror celorlal)i& E"!e ne*oie %n ace"! ca' de o $or) e care nu o oa!e %m r!#i nici un $el de ri! mon"!ruo"& Trebuie " o e(!ragi %n %n!regime din !ine %n"u)i& 0elui ce "-a rice u! "-o dob5ndea"c, crima #i con"acrarea nu %i aduc nicioda! dec5! ni#!e onc)iuni inu!ile, c5nd el %n"u#i ar crede c rime#!e din ar!ea lor, recum @am"on de
1

Cac aici alu'ie la gru ul "cep$ale, de" re care %mi *orbea $rec*en! oa!aille #i din care am re$u'a! %n!o!deauna " $ac ar!e, colabor5nd %n acela#i un la re*i"!a cu acela#i nume, care era organul ace"!uia& De" re ace"! gru , ; n care "ecre!ul era de rigoare, "e o! g"i de'*luiri in!ere"an!e %n 6.6.6., nr& /, $ebruarie 19//, pp& 0l109& 103

la rul "u, *igoarea "u rana!ural care %l oar! din *ic!orie %n *ic!orie& Nu am *ru! dec5! " adaug acea"! mr!urie celor receden!e, a!5!a !o!& De al!$el, nu nu!re"c nici o ilu'ie e(ce"i* #i cuno"c $oar!e bine carac!erul mi'erabil al ace"!or ambi)ii *ani!oa"e& 2reau " ar! %n" c "un! r" 5ndi!e "ub o $orm "au al!a #i c ele con!rolea' din!r-o da! ni#!e e(!remi!)i uimi!oare& 0 de e urma lor "e alege a roa e %n!o!deauna ra$ul nu %n"eamn c ele nu e(i"! #i c nu denun) ne%ndoielnic un ru ce %ndeamn la medi!a)ie& 4n re"!, ace"!e re*erii nu "un! de ieri, de a'i& ,al'ac #i ,audelaire "e com lceau de+a %n imaginarea unei "ocie!)i de ira)i u!ernici #i mi"!erio#i, ra$ina)i #i nemilo#i, %n!in'5ndu-#i e"!e ca i!ale #i a ara!ul marilor "!a!e o re)ea "ecre! de "er*i!ori, " ioni #i +u"!i)iari& Nimic nu le re'i"! ace"!or "! 5ni in*i'ibili, a cror u!ere e da! de unire #i di"cre)ie& @e o! g"i, a"!$el, "!ranii di*aga)ii %n Istoria celor treisprezece, #i, la ,audelaire, %n !e(!ele "ale cri!ice& @-ar mai u!ea g"i #i al!e nume care " +alone'e "ecolul 5n la a-i %n!5lni e Rule" Romain" #i FenrT de Mon!1erlan!1& Ace"! gu"! en!ru umbr #i u!ere, acea"! o$! de-a r5ndui lumea du legi mai dure "un! deci ermanen!eJ De unde *in, %n orice ca', nelini#!i a!5! de %ndelungi #i con"!an!eJ 4a! ni#!e %n!rebri crora mi "e are urgen! " le g"im r" un"& 3reambul la Ensa-o so re el Espiritu de las Sectas, Me(ico, 19/5, relua! %n $rance' %n Instincts et Societe, 3ari", 19./

Am "!r5n" !e(!ele e"en)iale ale lui ,al'ac, ,audelaire #i D&F& AaXrence care au leg!ur cu acea"! c1e"!iune %n!r-un ca i!ol din car!ea mea ,e +-t$e etm l.Jomme, Gallimard, 193N, & 193--=/& :!rad& rom& Nemira, -===, & 11/-l3=<&R

III 2TII 3E I 4AILI5ILE6 7 STII8TE SUSPECTE

ARGUMENT
ele dou "!udii care urmea' nu a!ac nici !e'ele $undamen!ale #i nici de"co eririle "i1anali'ei #i ale de!ermini"mului i"!oric& Nu "e une roblema de-a "ube"!ima im or!an)a #i $ecundi!a!ea o erei lui Mar( #i nici a lui Creud& Ele au %n" %n comun $a !ul de-a $i da! na#!ere unui $el de ,i"erici care ana!emi'ea' le"ne #i ra)ionea' " ecio"& Nu am de g5nd nici mcar o cli ca %n cadrul ace"!or anali'e " limi!e' u!erea "e(ului "au e cea a economiei, #i cu a!5! mai u)in " neg c ambele #!iu "-#i camu$le'e admirabil crrile "!rb!u!e& M "!rduie"c doar " un %n lumin o i" i! re!oric, %n $a)a creia "i1anali#!ii #i mar(i#!ii au "ucomba! de $a ! mai mul! dec5! era nece"ar #i mai de" dec5! le-ar $i *eni! r5ndul> o e!i)ie de rinci iu care o$er dinain!e "olu)ii roblemelor, a"igurarea c n esena lucrurilor, n ultim analiz nu *or u!ea a rea dec5! mecani"mele anun)a!e, iar !o! re"!ul era %n c1i nece"ar o 3erdea de $um, o a aren) %n#el!oare "au un "ub!er$ugiu& 4n $inal, am de*eni! bnui!or #i mi "-a ru! c e"en)a lucrurilor #i ul!ima anali' con"!i!uiau o garan)ie $oar!e $iduciar& Cr a mai une la "oco!eal $a !ul c a e( lica "au a de"cali$ica ^gumen!ele ad*er"arului - "au cel u)in a arunca dinain!e a"u ra lY r o "u" iciune cur5nd erem !orie - $ie ornind de la originile "ale "ociale "au de la "i!ua)ia "a im ro*i'a!, $ie rin com le(ele 0are %l 1r'e"c obliga!oriu " re'i"!e luminilor ade*rului -, e(ege)ii no#!ri ado ! cam rea *i'ibil demer"ul in*incibil ro riu 1=7 #!iin)elor con+ec!urale> dac cine*a re$u' " admi! in$luen)a a#!rilor, ace"! $a ! nu %l !ulbur deloc e mag, care bnuie#!e de %nda! c recalci!ran!ul e n"cu! "ub o 'odie ce %l $ace orb& %n e"en), e"!e acela#i cerc *icio" e care m-am "!rdui! "-l di"cern %n "crierile curen!e, u"e cu %ndr'neal "ub a!rona+ul lui Creud "au Mar(& Nu con!e"! deloc *aloarea #i im or!an)a lucrrilor mai "olide crora le "un! au!ori mul)i din!re di"ci olii lor& %n ce ri*e#!e cu"ururile %n*)m5n!ului "i1anali!ic, mi "-a ru! c im o"!ura u!ea $i denun)a! %n c5!e*a agini& Mi-au !rebui! mai mul!e en!ru mar(i"m, $iindc %n " a!ele ace"!uia "e a$l un im eriu %n!in" care, rin u!erea "a, %i " ore#!e au!ori!a!ea& De unde un nou a" ec! al rela)iilor reci roce din!re o #!iin) 6"a*oir7, o ideologie oli!icoeconomic re'en!a! cu %ndr'neal dre ! #!iin) 6"cience7 #i o u!ere !em oral care o u!ili'ea' ca in"!rumen! en!ru a-#i " ori in$luen)a> con+unc!ur inedi! ce modi$ic "en"ibil da!ele roblemei& @!udiul a"u ra "i!ua)iei a"!$el crea!e ocu ar!ea cea mai mare a e"eului& Ar $i !rebui! " %l in!i!ule' nu *escrierea =mar&ismului?, ci mai degrab Eseu despre o descriere mar&ist a unei ideologii ridicate de ctre o mare putere la rangul de adevr tiinific. %n $elul ace"!a, a# $i e*i!a! mul!e ne%n)elegeri& 0u !oa!e ace"!ea, e"en)ialul rm5ne ideea c o #!iin) con+ec!ural "au "emi-con+ec!ural e"!e $a!almen!e "ili! " "e "ocoa! in$ailibil, c o #!iin) in$ailibil nu e"!e o #!iin), iar in$ailibili!a!ea, care e"!e un a*an!a+ en!ru !eologie, oa!e anula de'*ol!area #!iin)ei& Recen!, am da! o $orm di$eri! argumen!elor mele %n di"cur"ul e care l-am ro"!i! la rimirea lui 0laude Ae*i-@!rau"" la Academia Crance'&

4NCA4A4,4AA 3@4FANAA4EA

L "i1anali'a a "u$eri! er"ecu)ii ca "-#i ob)in dre !ul la e(i"!en)& Acele *remuri "un! re*olu!e& 0ura+ul, !enaci!a!ea celor ce a*eau %ncredere %n ea au %n*in" re+udec)ile redu!abile care, ini)ial, i-au %nbu#i! me"a+ul, iar a oi, "ub e$ec!ul a numeroa"e cau'e, au "u$eri! o $r5mi)are merg5nd 5n la o ruin a roa e com le!& 3"i1anali'ei umili!e i-a urma! "i1anali'a mili!an!, iar %n "cur! !im a %nce u!

domnia 3"i1anali'ei !rium$!oare& De $a !, "i1anali'a bene$icia' a"!'i de un im erio" re"!igiu in!elec!ual ce are, en!ru mul! *reme %nc, cu a!5! mai e$icace cu c5! cei ce au a ra!-o, ei $iind adole"cen)i #i ea adole"cen!, con!inu " #i-o imagine'e "ub a aren)ele-i din!5i de %ndr'neal #i nou!a!e& %n ace"! $el, %i rm5ne a"igura! o u!ere durabil de re*erbera)ie a"u ra ma+ori!)ii " iri!elor ac!ualmen!e no"!algice, a cror *igoare !recu! con!inu " le ar lor %n"e#i #i al!ora o cau)iune mereu *alabil& %n 'ilele noa"!re, rareori a are %ndr'neala de a o con!e"!a al!$el dec5! %n de!aliu #i declar5nd mai %n!5i de !oa!e a robare $a) de !e'ele "ale $undamen!ale& Nu li "e#!e mul! en!ru ca in$luen)a ei " $ie arali'an! en!ru in*e"!iga)ie& %n!r-un cu*5n!, "i1anali'a e"!e la r5ndul ei ro!e+a! de o u!ere di$u' #i er$id, analog celei e care, la %nce u!urile "ale, a $o"! ne*oi! " o neu!rali'e'e, nu $r e$or!, en!ru a-#i u!ea $ace recuno"cu! *aloarea con!ribu)iei "ale& Di*er#i $ac!ori de ordin i"!oric #i "ociologic e( lic cu cer!i!udine *ic!oria, "!u e$ian! la acea"! "car, a unei doc!rine al 1=9 crei "ucce" a a*u! de %n$run!a! iner)ii i ocri!e #i im lacabile& 0on!inui !o!u#i " $iu con*in" c ac)iunea ace"!or $ac!ori e(!erni nu ar $i $o"! "u$icien! en!ru a-i aduce "i1anali'ei *ic!oria r"un!oare cu care "e oa!e m5ndri e bun dre !a!e& De"igur, !rium$ul e"!e ade"ea e m"ura ob"!acolelor& Dac "i1anali'a nu ar $i a*u! %ndr!ul ei ace"! !recu! eroic, ea nu ar mai $i a!ra" a!5!a $er*oare ului! #i %ncredere $a"cina!& To!u#i, rac!ica lucrrilor de "i1anali' "au $rec*en!area "i1anali#!ilor aduc ra id do*ada c o "u rema)ie a!5! de rar nu e"!e doar re'ul!a!ul mecanic al unei anumi!e e*olu)ii a mora*urilor "au al unei r"!urnri %ndre !)i!e de "i!ua)ie& 4n argumen!a)iile "i1anali'ei e(i"! o *ir!u!e " eci$ic de con*ingere care nu-i la" ad*er"arului nici o "c are #i care le d cam ionilor "i %n "c1imb o $or) de ne%n*in", de-a dre !ul "!u e$ian!& ?ricine "e #!ie %n*in" %nain!e de a in!ra %n lu !& 0red c e"!e o"ibil " de"co erim mo!i*ele ace"!ei "u eriori!)i in$ini!e& 2oi %ncerca " re'um ra id de"$#urarea nece"ar a unei doc!rine in$ailibile a roa e de la origine& Trebuie " ornim de la un e(em lu, nu con!ea' care& Mecani"mul e"!e %n!o!deauna acela#i& %n ul!imii ani ai "ecolului al LlL-lea, un medic din 2iena, "a*an!ul ro$e"or Creud, ob"er* - ace"!a e"!e e(em lul meu - c $a !ul de a-)i ui!a la cine*a umbrela :"au ba"!onul, mnu#a, un ac1e!, "au orice $el de obiec!< nu era un ac! "au mai degrab ab"en)a unui ac! a!5! de anodin ori inocen! e c5! rea " $ie la rima *edere& El emi!e ingenioa"a i o!e' care urmea'> 1& - L&&& %#i ui!a mereu umbrela ca "-#i o$ere rile+ul de-a o lua %na oi, adic rile+ul de-a o re*edea e er"oana la care #i-o ui!a"e #i $a) de care nu!rea $r %ndoial o "im a!ie "ub!eran #i e(igen!& 0au)i "im a!ia& ? g"e#!i& Mi"!erul e elucida!& Ace"!a e"!e rimul ca'& 0el de-al doilea decurge imedia! din rimul> -& - L&&& %#i ui! umbrela la cine*a e c i;re %l de!e"!& Dar el $r %ndoial c "e blamea' en!ru $a !ul de-a ur% o er"oan e care nu are dec5! mo!i*e "-o "!ime'e "au " o re" ec!e& De aceea, ca " "e ede "ea"c, L&&& %#i ui! umbrela, ei!ru a "e obliga " %l re*ad e cel a crui di" ari)ie %#i re ro#ea' c o dore#!e %n !ain& Un al !reilea ca' "e re'in! de %nda!> 11= 3& - L&&& %#i ui! umbrela la cine*a care %i e"!e com le! indi$eren!& 0el u)in, a"!a %#i %nc1i uie el& 4n!er*ine a!unci "i1anali"!ul& L&&& 1abar n-are, #i-o a"cunde "ie#i, dar %n reali!a!e = iube#!e "au o ur#!e e acea er"oan de" re care a$irm c %i e"!e indi$eren!, de al!$el cu o *e1emen) "u" ec!& Do*ada %n ace"! "en" e"!e $a !ul c %#i ui! la ea aca" umbrela& :%n acea"! ul!im $ra' e(i"! o con*er"ie radical, a"u ra creia e"!e u!il ca $iecare " medi!e'e& E"!e linia de demarca)ie e"en)ial, cercul %nc1i", er$ec)iunea de-acum $r $i"ur #i c1eia logicii amenin)!oare care %mi ro*oca adineaori mirarea& Aa %nce u!, "ub!ilul e(ege! e( lica ui!area rin "en!imen!ul incon#!ien!& Acum, "en!imen!ul incon#!ien!, oricare ar $i el, e"!e do*edi! rin ui!are #i cere o e( lica)ie ce oa!e *aria oric5! de mul! dorim& Di$eren)a, care are im erce !ibil, e"!e %n reali!a!e ca i!al& Ui!area nu era la %nce u! dec5! un indiciu care l"a " "e re"u un e(i"!en)a unui "en!imen! incon#!ien!& De-acum %nain!e, ace"!a e"!e re"u u" #i-i $urni'ea' in!er re!ului ia!ra ung1iular de neclin!i! de care are ne*oie en!ru con"!ruc)iile ul!erioare $a) de care rm5ne %n!ru !o!ul liber& %nce 5nd din ace"! momen!, "i1anali'ei 1 "e de"c1ide un c5m nelimi!a! de re"u uneri %n!o!deauna nece"armen!e ire$u!abile&< @i ia! e!a ele urm!oare, care "un! !rei, care "un! o mie #i una, care "un! a!5!ea c5!e !rebuie #i care, din a roa e %n

a roa e, cu rind an"amblul lumii #i cer " ri+inul !u!uror di"ci linelor& /& - L&&& %#i ui! umbrela %n!r-un birou "au %n!r-un au!obu'& 4n ace"! ca', "e cade " cerce!m cu ce anume core" und %n incon#!ien!ul "u umbrela, !ran" or!ul %n comun "au admini"!ra)ia ublic& De+a "un! indi" en"abile anc1e!e line de rbdare, care duc la de"co erirea :"au in*en!area< unei "imboli"!ici com le(e, $luide, oli*alen!e& Ele de'*luie di*er"e in"!an)e "i1ologice care "e con!ra'ic #i ^ cror mod de $unc)ionare generea' con$lic!e, ob"e"ii #i ne*ro'e& Din ace"! momen!, ingenio'i!a!ea #i erudi)ia, !eoria #i e( erien)a "e %n!re"c la ne"$5r#i!& Nici un ca' nu ar u!ea o$eri o re'i"!en) "erioa"& Nu con!ea' c&&& 5& - L&&& nu-#i ui! nicioda! umbrela, "au&&& .& - c nu o $olo"e#!e :re$u' " o $olo"ea"c<& Ace"!e "!ranii 1:lei reconce u!e nu "un! li "i!e de "emni$ica)ie> ele do*ede"c o 111 !en"iune a "u$le!ului anormal #i ca abil, %n ca'ul de $a), " ro*oace c5nd*a o ru !ur ca!a"!ro$al& 7& - %n di" erare de cau', L&&& %#i ui! cu un tiin umbrela& A!unci, arado(al, el d realmen!e dre !a!e "i1anali'ei, deoarece ac!ul "u :ab"en)a ac!ului "-a !ran"$orma! %n ac!< a de*eni! %n "$5r#i! o mani$e"!are #i un "imbol& Al!$el, ui!area unei u"!en"ile $cu!e !o!u#i mai mul! en!ru a a ra de loaie dec5! en!ru a re re'en!a un organ "e(ual "e oa!e e( lica #i rin!r-o %n"eninare, rin rea ari)ia "oarelui du o a*er", rin li "a de obi#nuin), rin al!e o "u! de mo!i*e concuren!e #i deloc %n a$ara u!erii de re"u o'i)ie a " iri!ului uman& E lim ede> %n acea"! "i!ua)ie nu e(i"! nici un lucru e care doc!rina " nu %l e( lice "au e care " nu %l oa! ane(a& Ea $ace a el la rei"!orie, la ic!urile ru e"!re, la legile 1oardei rimi!i*e :i o!e!ice<, la o *r+i!orie :recon"!i!ui!<, la "ociologie, la ar1e!i urile imemoriale ale incon#!ien!ului colec!i* : re"u u"<, la orice da! $le(ibil, docil, e$emer a #!iin)elor umane& ** * De"igur, "im li$ic, glume"c, %mi ba! +oc, dar nu %n ce ri*e#!e e"en)ialul demer"ului, care e"!e realmen!e cel e care !ocmai l-am "c1i)a!& Nici mcar nu *d o rea mare de$ormare %n carica!ura mea& Ai!era!ura au!ori'a! con!inu " ro un mul! mai mul! $r nici cea mai mic ironie& A"!a nu e !o!& 3"i1anali#!ilor nu le era de-a+un" " "e a$le a"!$el %n o"e"ia unei re!orici ire'i"!ibile& Uneal!a in$ailibil le era de rea mic $olo" dac le u!ea "er*i #i al!ora, %nc5! le con*enea "-#i a"igure bene$iciul ei e(clu"i*& A $o"! de"co eri! ra id o "olu)ie, *ec1e de c5nd lumea> ini)ierea ri!ualic, candida!ura la con$rerie& Nimeni nu "e u!ea re*ala de dialec!ica a!o! u!ernic dac nu "u or!a"e mai %n!5i el %n"u#i, cu "ucce", cura "i1anali!ic, %n!r-ade*r, nu !rebuia dec5! o a"emenea recau)ie en!ru a e(orci'a o con#!iin) a$la! %n c1i $ire"c rad incon#!ien!ului, adic, com le(elor, cen'urii, $an!a"melor& Cr acea"! garan)ie, $r acea"! eliberare, ce credi! "e u!ea acorda con"!ruc)iilor unui " iri! %n mod "igur de$orma! de con"ecin)ele "ecre!e ale unei 11de'ordini de drame e care nici mcar nu le bnuie#!eJ 0o"!i"i!oarea #i len!a uri$icare %n!5i, a oi %n*e"!i!ura au con$eri! u!erea de-a e(erci!a er" icaci!a!ea ire$u!abil& 0u !oa!e ace"!ea, !rebuia un rim %nce u!, un rim e(orci"!, e care nimeni nu l-ar $i e(orci'a!& 4n $a)a unei a"emenea obliga)ii ari"!o!elice de-a ne o ri %n genealogia in$ini! a ini)ia!orilor #i a ca!ecumenilor, "-a admi" c ro$e"orul Creud a*u"e"e ar!e de gra)ia unei iluminri &e(ce )ionale, e care geniul "u o $cea *ero"imil& De $a !, %n!r-o di$icul!a!e a!5! de mare, geniul, %n ciuda re"!igiului a!a#a! cu*5n!ului, nu con"!i!uia dec5! un "ub!er$ugiu deri'oriu& ? da! %n lu", ca #i %n ca'ul lui Dumne'eu, nece"i!a!ea logic de-a a*ea recur" la un %nce u! ab"olu! de!ermina"e !o!ul& Creud, causa sui, inde& sui, rimul #i "ingurul au!oanali"! ca urmare a unei ru !uri deci"i*e a legilor "i1iei, u!u"e 'mi"li o de"cenden) ne%n!reru ! de m5n!ui!ori cali$ica)i la care, de da!a acea"!a, legea uri$icrii realabile nu "u$erea nici o derogare& Un miracol era "u$icien!, a"!$el %nc5! "-a 1o!r5!, de al!$el %n con$ormi!a!e cu doc!rina, c nimeni nu *a mai bene$icia *reoda! de $a*oarea acorda! o da! @!rmo#ului %n!emeie!or, 3rin!elui& A"!$el, de a!unci %ncoace, doar argumen!ele "i1anali'a)ilor o! $i lua!e %n con"iderare de "i1anali#!i& 0eilal)i au mai %n!5i o r$uial de %nc1eia! cu con#!iin)a lor !or!ura! #i nu *or $i a"cul!a)i dec5! o da! ce *or $i $o"! elibera)i& Ar $i, %n!r-ade*r, o nec1ib'uin) " dai a!en)ie obiec)iilor lor 'adarnice :%ndeo"ebi celor din re'en!ul "!udiu<& Ele a"cul! de ordinele incon#!ien!ului& 0ei e care "i1anali'a nu %i "a!i"$ace deloc demon"!rea' rin %n"u#i ace"! $a ! o angoa" re*ela!oare, o re'i"!en) creia i "e cunoa#!e rea bine "emni$ica)ia& Ei !rebuie *indeca)i& Din ca!e, "un! %nc )5na)i, deci "un! a$ec!a)i

%n ro$un'ime& 4ar %n ce m ri*e#!e e mine, care m !rde' rin ace"!e argumen!e " ecioa"e, eu "!5rne"c '5mbe!ele ace"!or doc!ori com e!en)i> 8E ce*a cla"ic9, " un ei cu bonomie& * 3er$ec)iunea "i"!emului e"!e inal!erabil, e!an#& M mir acum de rela!i*a mode"!ie a unui "ucce" e care %l credeam
113

adineaori nem"ura!, a roa e inin!eligibil :%n orice ca', u)in cam umili!or en!ru " iri!ul cri!ic& %n %nc1eierea "!udiului "u de" re "i1anali', 0lara T1om "on a$irm :nu $r o umilin) re$cu!<> 8%nc nu am r" un" lim ede !u!uror %n!rebrilor e care le ridic *ia)a uman9& 0u me!oda u!ili'a!, un e#ec c1iar #i in$ini!e'imal are ine( licabil& A rilie 1957

DE@0R4EREA 8MARL4@MUAU49 C(6K!B L!"I!BE

cest studiu descrie nu att mar&ismul, ct situaia care i se creeaz. El i propune n primul rnd s defineasc natura serviciilor pe care le face celor care l profeseaz. +ar&ismul dateaz de apro&imativ un secol. El este prezentat cnd ca o filozofie a istoriei, cnd ca o metod, cnd ca o cunoatere enciclopedic. E deja mult. Cu toate acestea, ar fi puin dac modul n care ne servim de el nu ar ridica o pro lem de o importan egal pentru psi$ologie i sociologie. 8irete, este o mare onoare pentru o doctrin ca un partid puternic i c$iar un stat puternic s se reclame oficial de la ea i s revendice de fapt monopolul ei. Este ns o onoare costisitoare. 1aginile ce urmeaz se mrginesc s e&amineze efectele unei asemenea situaii, nu prea frecvent n istoria ideilor. "ceast aciune l e&pune pe cel ce o ncearc unor confuzii inevita ile. !u puini vor conc$ide de pe urma acestor analize c atac n mod eronat nite mari oameni. !ici vor de aa ceva. *e ce a fi mpotriva lui +ar& sau Engels, sau c$iar mpotriva doctrinei lorM 1oate cineva s fie contra lui Copernic, a lui 8arada- sau lNnpotriva descoperirilor lorM *ar dac, prin a surd, dezvoltarea astronomiei s'ar opri la primul dintre ei, iar a fizicii la cel de'al ?Oilea, m'as strdui tot att de mult s descopr cauzele acestui fapt. "lii ' sau aceiai - m vor acuza c sunt inamiculproleta'natului. "devrat este tocmai contrariul. Asesc c revendicrile clasei muncitoare sunt ct se poate de justificate. Socialismul nu 115 m sperie i pe deasupra consider firesc ca partidul comunist sau (niunea Sovietic s duc politica pe care au ales'o i care li se potrivete cel mai ine. Scopul meu, poate nu mai puin iritant, este de'a arta printr'un e&emplu, pe viu, ce este o ortodo&ie. *e o icei, prin acest termen se nelege o doctrin pe care partizanii ei o privesc ca invaria il i infaili il. Se discut atunci despre legitimitatea unei asemenea pretenii, fr ca cineva s se sinc$iseasc prea tare s'o aprecieze prin referire la am iiile puterii care o susine. "ceasta fiindc

ne gndim la ortodo&iile instaurate i nu la cele cuceritoare. "cestea din urm rmn dimpotriv infinit de mo ile, c$iar i n timpul cnd se afirm ca fiind de o fi&itate a solut. +otivul unui asemenea parado& nu este misterios) faciunile care cer unei ortodo&ii s le consolideze prestigiul i coeziunea au nevoie simultan i de un avantaj i de cellalt. ; ortodo&ie le este de mic ajutor dac nu pare simultan intangi il i adapta il. 6oi e&plica aici n cefei i cu ce pre reuesc ele s'i rezerve aceste eneficii contradictorii. @co ul meu e"!e " "!abile"c $a !ul c o or!odo(ie nu e"!e un ade*r imuabil, ci un ade*r oli!ic, adic un ade*r " ri+ini! de o u!ere oli!ic #i "u u" unor obliga)ii oli!ice& +i'am asumat acest risc fiindc mi se prea c prea puini dintre aprtorii sau adversarii celei despre care este vor a aici i reprezentau limpede rigoarea desvrit a sistemului i diversele consecine pe care le provoac n mod necesar.

0A34T?AUA 4 @0URTV 4@T?R4E A D?0TR4NE4

De la bun %nce u!, doc!rina lui Mar( #i a lui Engel" a $o"! ambigu> #!iin)i$ic #i oli!ic deo o!ri*& Gi unul, #i cellal! erau a"iona)i de #!iin) #i de obiec!i*i!a!e& Reac)ionau rom ! con!ra di*er"elor "ociali"me u!o ice ai cror !eore!icieni bine in!en)iona)i "e %nmul)eau necon!eni! %n e oca lor& Ae g1iceau ne u!in)a, gra!ui!a!ea #i *oiau " de"co ere legile i"!oriei a#a cum $i'icianul le de"co er e cele ale ma!eriei, a oi " !ran"$orme "ocie!a!ea e ba'a ace"!ora %n $elul inginerilor, care "e "er*e"c de $or)ele na!urii en!ru a o modi$ica du *rerea lor& Ambi)ie +u"!i$ica!, a# " une, ba c1iar mai mul!> ambi)ie nece"ar, c5nd i "e a!ribuie omului $ie #i cea mai mic *oca)ie #i "e recunoa#!e $a !ul c el nu oa!e " "e bucure de $ericirea "a dac #!ie c ea re"u une ne$ericirea al!ora& Dar Engel" #i Mar( "e "!rduiau !ocmai " elimine din con"!ruc)ia lor #i cea mai mic reocu are e!ic "au "en!imen!al& Ei a*eau in!en)ia de-a !ran"$orma lumea, dar le re ugna "-#i a"ume re" on"abili!a!ea "en"ului ace"!ei !ran"$ormri> o *oiau dic!a! de i"!oria %n"#i& A!unci, "-au "!rdui! " demon"!re'e c acea"!a a*ea ca de'nodm5n! ineluc!abil dre !a!ea #i egali!a!ea, $iindc li "e rea nai*, amgi!or #i, m cele din urm, ideali"! " dorim dre !a!ea #i egali!a!ea, en!ru ele %n"ele& Aa g5ndul ace"!a, li "e urca "5ngele %n obra+i& A*eau ne*oie ca ace"!ea " $i $o"! %n"cri"e %n de'*ol!area nece"ar a i"!oriei #i, en!ru a do*edi c a#a "!!eau e$ec!i* lucrurile, #i-au e di$ica! cu rbdare doc!rina, clindu-"e e ei %n#i#i #i clindu-i 117 #i e al)ii, re$c5ndu-"e en!ru ne*oile cau'ei #i en!ru "a!i"$acerea con#!iin)ei lor c nu $ac al!ce*a dec5! " "i"!ema!i'e'e #i " in!er re!e'e o "um de da!e o'i!i*e, con!rola!e cum "e cu*ine& To!u#i, rm5ne lim ede $a !ul c #!iin)a, rigoarea #i abili!a!ea "un! "u" enda!e %n ca'ul lor ne*oii de re$orm& E $oar!e im or!an! " %n)elegem acea"! udoare, ace"! "cru ul "au, dac *re)i, acea"! ruden)& Mar( #i Engel" "un! im re"iona)i de " ec!acolul mi'eriei #i a inec1i!)ii care le e"!e o$eri! 'i de 'i de o "ocie!a!e nemiloa" #i cau! mi+loacele e$icace de-a aduce un remediu oribilei condi)ii a unei omeniri %nrobi!e& 0u !oa!e ace"!ea, ei re$u' "-#i re'in!e rogramul ca e o ne*oie "u$le!ea"c, o e(igen) a " iri!ului de ec1i!a!e, #i %l anun) dre ! re'ul!a!ul unei ar!ide %n care cr)ile "un! de+a %m r)i!e #i al crei de'nodm5n! )ine de #!iin) "-l re*ad cu cer!i!udine& 0ei doi %#i concen!rea' e$or!urile %n ace"! "en", anali'5nd, coordon5nd, e*alu5nd, numr5nd, an!ici 5nd, cu !emeinicie, uneori cu geniu, im ro*i'5nd me!odele, um l5nd lacunele, "u linind cum u!eau mai bine ignoran!ele e ocii, "im li$ic5nd !o!ul, con"ider5nd de$ini!i*e rimele in!ui)ii ale unei #!iin)e !a!onan!e& Nimic nu %i o re#!e& Aa "$5r#i!, !rag conclu'ia e care o doreau& Nu m o! %m iedica " m g5nde"c la @ ino'a, "ce !ic, di" era! #i %nc )5na!, a#a cum %l de"crie Miguel de Unamuno> *'5nd re!u!indeni %n +urul "u rul !rium$!or #i $erici!, dar re$u'5nd " "e re"emne'e #i "criind cele cinci r)i ale Eticii "ale en!ru a-#i demon"!ra "ie#i, %m o!ri*a e*iden)ei, ade*rul ul!imei "ale ro o'i)ii> bea!i!udinea nu e"!e recom en"a *ir!u)ii, ci *ir!u!ea %n"#i& %n mod analog, cei doi au!ori ai +anifestului comunist ar " $i edi$ica! %n di*er"ele lor "crieri un enorm e#a$oda+ %n "co ul de-a "e con*inge c idealul e care li-l comand con#!iin)a lor "-l dorea"c nu e"!e doar un *i" e*ang1elic "au umani!ar, un $el de re'iduu al educa)iei rimi!e, a crei i ocri'ie $unciar "e "!rduie"c " o dema#!e& Ei in!en)ionea' " %l acredi!e'e %n c1i ab"olu!, " %i ob)in

garan)ia i"!oriei #i a *ii!orului, a"!$el %nc5! " nu mai $ie o o )iune di"cu!abil, $ie ea #i generoa", ci *erdic!ul in"urmon!abil al #!iin)ei, care orunce#!e " "e lucre'e la in"!aurarea unei "ocie!)i noi& 11N 4a! e( lica)ia mul!or con!radic)ii care %i "cindea' de obicei e comen!a!ori> unii un accen!ul e rm#i)ele la Engel" "au la Mar( ale unc!ului de *edere moral, al)ii reiau declara)iile ca!egorice %n care ace#!ia %#i "ublinia' *oin)a de-a e(clude din lucrrile lor o a"emenea reocu are& Ace"!e di*ergen)e nu $ac dec5! " !raduc ec1i*ocul $undamen!al al doc!rinei, ambigui!a!ea ei e"en)ial e care nu u)ini au e*iden)ia!-o $oar!e bine> con"!a!area unei de"$#urri i"!orice $a!ale "au *oin)a de in"!aurare a dre !)ii uni*er"aleB Trebuie " ne %n!rebm %n" a"u ra de"!inului %n"u#i al ace"!ei $ilo'o$ii> *oi l"a deci deo ar!e con!radic)iile "ale ro rii, care "un! de al!$el numeroa"e #i im or!an!e, dac e " +udecm du di" u!ele doc!orilor %n ma!erie& Nu m *oi re$eri nici la obiec)iile e care i le o un economi#!ii> ace"!ea "un! robleme %n care ro$anul nu are a "e ame"!eca& Nu *oi aborda nici di$icul!)ile generale e care le ridic o"!ula!ele "ale& 3u!em oare conce e o doc!rin care " $ie deo o!ri* ma!eriali"! #i dialec!ic, adic un "i"!em care " reduc !o!ul la ma!erie #i "-i a!ribuie %n acela#i !im legile " iri!uluiJ Acea"! cear! are e(!rem de inu!il, de "cola"!ic& @e cu*ine oare " acordm *reo con"idera)ie unei con"!ruc)ii de !i milenari"!, care ro$e!i'ea' *enirea "ocie!)ii er$ec!e #i, %n con"ecin), a unei lumi imobileJ 0ine nu ar e'i!a %n 'ilele noa"!re " reia $r a o nuan)a o !eorie care re*ede o "!abili'are de$ini!i* a i"!oriei #i care, la %nce u!, o re*edea a roa e en!ru 'iua de m5ineJ %n "$5r#i!, acea"! doc!rin nu e"!e oare im ruden! rin ardoarea ei olemic a!unci c5nd roclam c orice !eorie e"!e e( licabil rin +ocul de!erminrilor din!r-o erioad da!J Deoarece nici ea %n"#i nu a ica! din cer, ci "-a n"cu! %n!r-un !im da!, care a*ea nu mai u)in dec5! al!ele ni#!e de!erminri economice& Nu ar !rebui a!unci " %i 1o!r5m *aloarea m $unc)ie de ace"!eaJ ? doc!rin de ace"! gen are " e*oce e(em lul n!rului care !ia craca e care "!!ea& Delul ace"!ui "!udiu nu e"!e acela de-a $ace o cri!ic !eore!ic a mar(i"mului& %n "!area ac!ual a lucrurilor #i din di*er"e mo!i*e ce *or reie#i e arcur", o con"ider inu!il& E"!e %n" im or!an! " ^cercm " de"criem "i!ua)ia original a unei a"emenea doc!rine& Ne g"im, %n!r-ade*r, %n $a)a unui "i"!em $ilo'o$ic ado !a! de un 119 ar!id oli!ic care %l "ocoa!e ur #i "im lu ade*rul re*ela!, a"!$el %nc5!, ader5nd la ace"! ar!id, con!rac!m rin %n"u#i ace"! $a ! obliga)ia de-a crede %n doc!rina e care o ro$e"ea' el o$icial& 4n*er", de ar!e de-a $i mguli!, ar!idul acce ! cu greu ca doc!rina lui " $ie ro$e"a! $r a "e acce !a obedien)a $a) de el, de"lu#ind, dim o!ri*, %n acea"! recunoa#!ere limi!a! un ac! de concuren) neloial& Din acea"! circum"!an) acciden!al, rar en!ru o $ilo'o$ie, decurg con"ecin)e cu e$ec! nede$ini!& 0u !im ul, cum e"!e normal, !eoria re" ec!i* a $o"! de #i! de in*e"!iga)ia #!iin)i$ic& 3e dea"u ra, $iind o $ilo'o$ie a i"!oriei, ea a!ribui"e o im or!an) e(!rem c1e"!iunilor de e*olu)ie #i cerce!rii originilor& Cire#!e, ace"!ea, indi$eren! de domeniul cruia %i a ar)ineau, erau roblema!ice %n momen!ul c5nd "criau Mar( #i Engel", care au in*en!a! cu %ndr'neal al!ele %n!ru !o!ul arbi!rare, %n $unc)ie de re+udec)ile e ocii& Ace"!e unc!e de lecare au rma" %n general din!re cele mai %ndoielnice& G!iin)a, %n ace"! ca', nu a reu#i! dec5! " $or!i$ice mo!i*ele unei circum" ec)ii "alu!are& A"!$el, Rean 3aul1an con"!a! cu melancolie la %nce u!ul unui o u"cul c, de la 3la!on %ncoace, numrul e!imologiilor ade*ra!e : rin acea"!a %n)eleg5nd> con"idera!e ade*ra!e< nu a %nce!a! " de"crea"c& Aa $el decurg lucrurile #i %n mul!e al!e di"ci line, care " re mi+locul "ecolului al LlL-lea "e ar!au $oar!e "igure de "ine& @a*an)ii au de*eni! mai mode#!i& Re'ul!a!ul e"!e acela c nu e(i"!, ca " " unem a#a, nici un domeniu %n care rogre"ul in*e"!iga)iei o'i!i*e " nu $i ruina! a roa e com le! cuno#!in)ele erona!e #i i o!e'ele gra!ui!e e care "e bi'ui"er %n!emeie!orii mar(i"mului& 0a o culme a g1inionului, rinci alele #!iin)e ale omului> e!nogra$ia, "ociologia, i"!oria, "i1ologia, economia oli!ic, bene$iciind de me!ode mul! mai riguroa"e "au mai $ecunde, cuno"c5nd o de'*ol!are nea#!e !a!, acumul5nd de"co eriri "ur rin'!oare, au $cu! la u)in !im du aceea rogre"e deci"i*e& Era 1-= o li " de noroc& 0u !oa!e ace"!ea, doc!rina a rma" imuabil #i nu a a*u! deloc de "u$eri!& Dim o!ri*, "-a "!abili'a! #i mai mul! #i a cuno"cu! un "ucce" #i mai mare& Acea"!a "-a %n!5m la! !ocmai $iindc era lega! de un organi"m de lu ! care nu-#i u!ea ermi!e lu(ul

unor di"cu)ii e ui'an!e, a unor ac!uali'ri con!inue, #i cu a!5! mai u)in e cel de-a renun)a la o con"!ruc)ie erima!& Dre ! en!ru care "-a cram ona! de ea& Din ce %n ce mai mul!, a $i comuni"! nu a %n"emna! numai a $i ar!i'an al unei !ran"$ormri anumi!e a "ocie!)ii, #i nici mcar a $i a$ilia! la ar!idul care o %n"cri"e"e cel mai clar %n rogramul lui& Acea"! a ar!enen) im lica e dea"u ra $a !ul c recuno#!eai #i a rai ade*rul mar(i"mului& 3e %ncredere, de"igur> cci nu i "e u!ea cere $iecrui aderen! " ci!ea"c #i " medi!e'e a"u ra unor lucrri numeroa"e, lungi #i greleK iar %n ce %i ri*e#!e e cei mai in"!rui)i #i mai curio#i, ace#!ia renun)au !o! mai mul! " con$run!e acea"! doc!rin %n*ec1i! de+a cu un "ecol :#i ce "ecolB< cu re'ul!a!ele cele mai recen!e ale in*e"!iga)iei #!iin)i$ice& 01iar dac lucrul %i i" i!ea, nici mcar nu o u!eau $ace& 3roblemele nu "e mai uneau %n aceia#i !ermeni& De*eni"e cu mul! mai greu "-i cri!ici e Mar( #i Engel" dec5! e 3!olemeu "au DarXin& %n!r-ade*r, %n ca'ul a"!ronomiei, al mecanicii "au al biologiei, doar #!iin)a "e er$ec)ionea'> ra$in5ndu-#i me!odele, ea "e a ro ie !o! mai mul! de un real imuabil& Dar domeniul umani"! nu are aceea#i $i(i!a!e> obiec!ul #!iin)ei "e modi$ic, %n !im ce #!iin)a %n"#i %#i " ore#!e "imul!an e(ac!i!a!ea& De unde un dublu decala+ care $ace ca %n "cur! !im " nu "e mai *orbea"c aceea#i limb& Acelea#i cu*in!e de"emnea' reali!)i di$eri!e& ? ob"er*a)ie mai e(ac! corec!ea' $o"!ele concordan)e, decelea' ac)iunea unor $ac!ori nebnui)i, !rebuie " )in "eama de acel "u limen! de i"!orie care "e adaug !recu!ului cuno"cu! %nain!e #i a crui adugire, de ar!e de-a $i indi$eren!, nu ermi!e cel mai ade"ea " "e $ac de" r)irea %n!re i o!e'a bun #i cea roa"!& %n condi)iile unei a"emenea %ncurc!uri, are mai "im lu " la#i " *orbea"c mai %n!5i "im a!iile !ale ro rii #i " adaugi credin) din rinci iu #i $r e(aminare realabil $ilo'o$iei unui ar!id ale crui re*endicri n "un! deloc %n de'acord cu cea mai ar'!oare reali!a!e& 1-1 %n)elegem a!unci c !ocmai %n m"ura %n care !e a ro ii mai u)in de !e(!e cre'i mai mul! %n ele, iar ele %nce!ea' " "!5rnea"c %ndoieli #i olemici& De $a !, nu mai a ar nici un $el de "!udii cri!ice de" re o era lui Mar( #i Engel"& 0omen!ariile ro riu-'i" a!rologice %n"e#i au lua! "$5r#i! "au nu mai au mul! 5n c5nd ace"! lucru " "e %n!5m le& %n "c1imb, " ore"c lucrrile de" re di*er"e di"ci line, %n care "e %ncearc " "e a lice $ormulele @cri !urilor& @a*an)i ingenui, lini de bun*oin), con*in#i c numai *ic!oria ar!idului comuni"! oa!e ameliora "oar!a o orului, con"ider c !rebuie " o grbea"c %n m"ura o"ibili!)ilor de care di" un& Ei "e declar mar(i#!i din genero'i!a!eK #i cum o ignoran) de"*5r#i! %n ma!erie de economie oli!ic le %ngduie %n ace"! domeniu un en!u'ia"m cu!e'!or, ei "e a uc " e( un cu drag c1e"!iunile en!ru "!udierea crora #i-au dedica! *ia)a, "!rduindu-"e " un de acord ro riile lor re'ul!a!e cu rinci iile ma!eriali"mului i"!oric& Ei %l de"co er 5n la ca ! #i %#i imaginea' cu nai*i!a!e c re'ul!a!ele lui "un! de aceea#i na!ur, ro*eni!e din acelea#i cerce!ri #i "u u"e acelora#i con!roale ca #i cele la a cror in"!aurare %n ro riile lor di"ci line au con!ribui!& 3en!ru a demon"!ra ace"! acord, "e "lu+e"c de c5!e*a ci!a!e, u)in com romi)!oare #i %n general mereu acelea#i, e(!ra"e din o erele lui Mar( #i Engel" rin in!ermediul unor "!udii de m5na a doua, a !reia #i a a!ra, re"r5ndu-#i lucrrile cu a"emenea $ra'e *agi #i anodine& @e a$l %n circula)ie un anumi! numr de *olume de ace"! gen, %ndeo"ebi %n domeniul biologiei, "ociologiei religioa"e #i a"!ronomiei& 05!e*a au a*u! onoarea de-a $i !radu"e %n mai mul!e limbi #i "un! "emna!e de mari "a*an)i care, %n!re limi!ele uneori e(!rem de %ngu"!e ale " eciali!)ii lor, dau do*ad de o rigoare "en"ibil mai bine %narma! #i mai e(igen!& Cire#!e c ace"!e lucrri nu "un! ci!i!e dec5! de ni#!e mili!an)i e(!rem de ignoran)i %n ri*in)a roblemelor !ra!a!e %n eleK ei e(!rag de aici cel mai mare orgoliu en!ru $ilo'o$ia o$icial a ar!idului lor, e care #!iin)a cea mai %nal! #i mai nou are " o corobore'e a"!$el %n mod miraculo"& A!unci c5nd "e i*e#!e *reo di$icul!a!e, cu*5n!ul 8dialec!ic9, e( re"ia 8negarea nega)iei9 o re'ol* c5! "e oa!e de re ede& Dar nici nu e"!e ne*oie de a#a ce*a, deoarece li "a !o!al de ra or!uri 1-%n!re ci!a!ele din Mar( #i Engel" e care ace#!i "a*an)i le "co! din manualele elemen!are e care le u!ili'ea' #i !eoriile la care le a lic %m iedic con"!a!area $ie #i a celui mai mic di*or) %n!re unele #i celelal!e& A"!$el, nu e"!e dec5! rareori nece"ar " "e $ac a el la celebra 8conciliere a con!rariilor9, care e"!e, du cum "e " une, c1eia ma!eriali"mului 8dialec!ic9 #i o er$ec)ionare care l-ar deo"ebi %n c1i $oar!e $erici! de ma!eriali"mul 8*ulgar9& %n di*er"e #!iin)e, cu recdere %n $i'ic #i %n gene!ic, "e roduce un $enomen #i mai "emni$ica!i*& Teoriile $i'icienilor con!em orani ce ar $i u!u! $i, bine%n)ele", le"ne u"e de acord cu mar(i"mul rin acelea#i rocedee !re'e"c, dim o!ri*, "u" iciunile Doc!orilor Aegii, cu*5n!ul 8liber arbi!ru9 $iind ro"!i!, de al!$el %n mod "u er$icial, de c!re un "a*an! de mare re u!a)ie cu rile+ul rinci iului

inde!erminrii al lui Fei"enberg& @-a 1o!r5! %n congre" "olemn c $i'ica rela!i*i"! #i mai ale" $i'ica cuan!ic erau e"imi"!e, burg1e'e #i reac)ionare& Din 193N #i 5n %n 19/9, !eoriile lui Ein"!ein au $o"! condamna!e %n mai mul!e r5nduri la Academia de G!iin)e din Mo"co*a& Un *orbi!or a denun)a! e(i"!en!a %n rela!i*i!a!e a unei 8!umori canceroa"e ce roade !eoria a"!ronomic modern9 #i a de"emna!-o dre ! 8 rinci alul du#man ideologic al a"!ronomiei ma!eriali"!e9& ,ine%n)ele", %n ca'uri a"emn!oare, ne$erici)ii care, e ba'a unor e( erien)e e care le e"!imau con*ing!oare, con"iderau ade*ra! !eoria e(comunica!, "un! ri*i)i imedia! ca $a"ci"!o-!ro)Qi#!i #i ca du#mani rime+dio#i ai cla"ei munci!oare& E %ndoielnic c, de la roce"ul lui Galileo Galilei de"$#ura! %n $a)a 4nc1i'i)iei, i"!oria a mai a*u! de %nregi"!ra! mul!e al!e condamnri ale unei !eorii #!iin)i$ice $iindc ea nu "e o!ri*ea cu ni#!e rinci ii re"!abili!e& E( lica)ia unui a"emenea e(ce" e"!e u#or de imagina!& E robabil c anumi)i olemi#!i au e(!ra" argumen!e din im o"ibili!a!ea %n care "e g"ea micro-$i'ica de-a de!ermina cu e(ac!i!a!e !ra"eul $iecrui elec!ron, en!ru a une a"!$el %n cau' de!ermini"mul %n general #i %n con"ecin) de!ermini"mul economic, e care "e ba'ea' ma!eriali"mul i"!oric& E*iden!, "e u!ea con!e"!a $a !ul c o a"emenea deduc)ie ar $i legi!im, obiec!5ndu-"e c en!ru o $ilo'o$ie a i"!oriei nu a*ea nici o im or!an) $a !ul c mi#crile cor u"culilor in!ra-a!omici !rebuiau calcula!e "!a!i"!ic #i nu 1-3 indi*idual& A"!a %n" %n"emna " "e di"cu!e la ne"$5r#i! #i $r ca mili!an!ul " $ie con*in" %n $inal c !e'a a ra! era cea bun& Era re$erabil " "e arunce ana!ema %m o!ri*a unei !eorii din care era *di! c du#manii re*olu)iei e(!rgeau cu ru!a!e arme %m o!ri*a doc!rinei o$iciale a ar!idului role!aria!ului& E "u$icien! " reci!im aragra$ele *erdic!ului ca " ne con*ingem c lucrurile "-au e!recu! %n!ocmai a#a& Aa $el "-a %n!5m la! #i cu "i1anali'a> %n!r-ade*r un "i1ia!ru nec1ib'ui! %#i ddu"e cu rerea c a elul 8 role!ari din !oa!e )rile, uni)i-*9 nu era dec5! $ormula "ublima! a 1omo"e(uali!)ii uni*er"ale, comuni"mul agrar "emni$ica "imbolic %n!oarcerea la mam, iar economia ca i!ali"! "e e( lica rin de'*ol!area %n domeniul "ocial al unui com le( "adic anal, de care $cea mare ca'& Cire#!e c "i1anali'a a $o"! e loc ro"cri" #i er"ecu!a! %n !o!ali!a!ea "a ca doc!rin me!a$i'ic #i roman!ic, demn "im !om al con!radic)iilor carac!eri"!ice roce"ului de de"com unere a "ocie!)ii burg1e'e& Ci'icienii #i "i1anali#!ii care "im)eau o oarecare "im a!ie $a) de rogramul "ocial al ar!idului comuni"! au de*ora! $rene!ic manuale mar(i"!e, %n care au de"co eri! $r greu!a!e ci!a!e din Mar( #i Engel" care l"au " "e re"u un c ace#!ia re*'u"er 8%n c1i genial9 de"co eririle lui Ein"!ein #i ale lui Creud& Degeaba> ad+ec!i*ul genial, de#i ro"!i!, nu a $o"! de nici un a+u!or& Au $o"! !rimi#i la limbare cu !o! cu el& 3a'nicii or!odo(iei au in*oca! al!e !e(!e ce reau dim o!ri* " indice c aceia#i au!ori "e"i'a"er 8%n c1i genial9 ericolul e care %l re re'en!au en!ru cau'a role!ar a"emenea 8ideologii9 #i c, dac "-ar $i n"cu! e *remea lor, ei le-ar $i re" in" $r mil& A"!$el, mar(i"mul a %ncremeni! %n $orma unei con"!ruc)ii %nde r!a!e care nu a mai a*u! cu in*e"!iga)ia #!iin)i$ic dec5! un !i $oar!e a ar!e de rela)ii> cel de-a "er*i la condamnarea re'ul!a!elor ace"!eia a!unci c5nd reau de o a"emenea na!ur, %nc5! ar $i u!u! $i u!ili'a!e de ni#!e " iri!e rele, cu "au $r dre !a!e, $ie %m o!ri*a "i"!emului %n"u#i, $ie con!ra rogramului ar!idului& Aceia din!re "a*an)i care con"iderau incredibil $ie #i numai o"ibili!a!ea unei a"emenea a!i!udini au $o"! "ili)i " "e lece %n $a)a e*iden)ei c5nd gene!ica neo-mendelian a $o"! condamna!a 1-/ %n an"amblu& Degeaba era ea a!e"!a! de nenumra!e e( erien)e %n!re rin"e a roa e re!u!indeni de cinci'eci de ani %ncoace& 0omi!e!ul 0en!ral al 3ar!idului comuni"! ru" "-a declara! %m o!ri*a ei& Academia de G!iin)e de la Mo"co*a nu a u!u! dec5! " "e %ncline %n $a)a *erdic!ului A!o! u!erii #i a condamna! "olemn !eoriile lui Mendel #i e ale urma#ilor lui& @a*an)ii care le ro$e"au au $o"! ne*oi)i " ab+ure, "-#i mr!uri"ea"c gre#elile %n "cri", " declare c "e ciau #i c a*eau "-#i r"cum ere ca!ele rin docili!a!e #i !rud& De da!a acea"!a, condamnarea a ro*oca! o mai mare !ulburare %n cercurile #!iin)i$ice in!erna)ionale, deoarece nu "e re$erea doar la relungirile doc!rinare ale unei !eorii #!iin)i$ice, de" re care "e oa!e crede %n!r-ade*r c o! da na#!ere unor in!er re!ri con!radic!orii, ci lo*ea c1iar re'ul!a!ele unei e( erimen!ri riguroa"e, "i"!ema!ice, re e!a!e de mii #i mii de ori, ni#!e re'ul!a!e a!5! de bine "!abili!e %nc5! en!ru a le in$irma cu %ndre !)ire ar $i $o"! ne*oie de cu !o!ul al!ce*a dec5! deci'ia unei au!ori!)i oli!ice& Ar $i $o"! ne*oie de mul! mai mul! #i !o!oda! de mul! mai u)in> de o "ingur e( erien)

roba!orie& Dar de ce "-o $i nega! a!5! de ob"!ina!, de u#ura!ic, e(i"!en)a unor celule care "un! "u or!ul $i'ic al eredi!)ii #i care a"igur a"!$el, e ba'a unor legi com le(e, dar din ce %n ce mai bine cuno"cu!e, !ran"mi!erea carac!erelor $iin)elor *iiJ Mo!i*ul e"!e acela#i> liderii "o*ie!ici, du cum e #i $ire"c, "un! mai ocu a)i cu oli!ica dec5! cu biologia& Ei #!iu c ni#!e !eore!icieni du#mani *or "coa!e argumen!e din $i(i!a!ea carac!erelor !ran"mi"e en!ru a "u")ine "u eriori!a!ea unei ra"e a"u ra al!eia #i a unei cla"e "ociale $a) de al!a& E rea de"!ul en!ru ca "-#i " un c orice bun mar(i"! !rebuie " ado !e !eoria in*er", care a$irm eredi!a!ea !ran"$ormrilor da!ora!e in$luen)ei mediului& Acea"!a %n"eamn c nu "e cere $a !elor " 1o!ra"c %n!re o !eorie #i al!a, ci "e cau! " "e *ad care din!re cele dou !eorii are %n ab"!rac! mai con$orm cu ideologia #i ac)iunea comuni"!e& %n ace"! momen!, doc!rina mar(i"! %nde line#!e $unc)ia unei ade*ra!e dogme, con!inu5nd !o!oda! " "e re!ind #!iin)i$ic& Acea"! "i!ua)ie creea' mai mul!e robleme, a cror e(aminare con"!i!uie c1iar )elul ace"!ei lucrri& Ace"!e robleme nu "un! 1-5 !oa!e de ordin !eore!ic& E(i"! unele care "e re$er la admini"!ra)ia !em oral a or!odo(iei& Acea"!a e"!e e(!rem de delica!& Trebuie roceda! a"!$el %nc5! $iecare " %i $ie "u u" $r ca nimnui " nu-i !reac rin ca " o in*oce %m o!ri*a ierar1iei& A#a "e $ace c ar!idul comuni"!, ca orice ,i"eric $a) de orice dogm, reglemen!ea' "!ric! "!udierea ace"!eia, %n*)5ndu-i e unii de!aliul !eologiei #i necer5ndu-le al!ora dec5! " ro$e"e'e un cre' "im li$ica!, e care rime"c mi"iunea de a-l a ra $r #o*ire #i $r " cr5cnea"c de cri!icile 8con!rare*olu)ionare9& %n con#!iin)a mili!an)ilor, mar(i"mul a de*eni! o !eorie in$ailibil, cu care erudi)ii ei "un! la curen!, dar e care nici ei nu o cuno"c dec5! cel mul! rin lec!ura unui $a"cicul, dar a crei $ormul e"en)ial e"!e *eri$ica! %n oc1ii lor de *ia)a de 'i cu 'i, de $iecare da! c5nd *d *reun ri*ilegia! a r5nd in!ere"ele ma!eriale ale cla"ei "ale "au ale "ale ro rii, ceea ce, du cum "e oa!e le"ne bnui, nu e"!e cu !o!ul im o"ibil de %n!5lni!& %n ace"!e condi)ii, credin)a %n mar(i"m rm5ne *ie #i e$icace& Acea"! doc!rin %#i g"e#!e u#or mar!iri, $iindc cea mai "!abil e( erien) a ade )ilor ei, care le do*ede#!e egoi"mul omene"c, indi*idual "au colec!i*, %i %ncredin)ea' rin con!agiune de ade*rul ab"olu! #i ermanen! al unei in!er re!ri a lumii de la mi+locul "ecolului al LlL-lea, care a $o"! de mul! *reme de #i! de cerce!area o'i!i*& A"!$el, ade'iunea e"!e %n!r-o a"emenea m"ur *i*ace #i ro$und, %nc5! %i orbe#!e uneori 5n #i e $idelii ei c1iar %n domeniul %n care e"!e anga+a! ac)iunea lor& 0ci acea"! doc!rin %n)elege " 'mi"lea"c, " "$!uia"c, " diri+e'e o oli!ic& Ea a anun)a! recen! $a!ali!a!ea unei re*olu)ii de ma" e$ec!ua!e de role!aria!ul organi'a! en!ru a in"!aura "ociali"mul uni*er"al& 4n +urul unor a"emenea " eran)e #i al unor a"emenea re'iceri "-au $orma! #i "-au aduna! mari mi#cri& ?r, nu "-a %n!5m la! nimic care " le con$irme, ci dim o!ri*, ele au $o"! de'min)i!e i'bi!or> %n )rile indu"!riali'a!e au "ur*eni! re*olu)ii na)ionali"!e #i au!ori!are, care nu "e %n"criau deloc %n linia ro$e)iilor #i care i-au bga! e comuni#!i %n lagre de concen!rareK %n "c1imb, rimul !rium$ al role!aria!ului a $o"! lo*i!ura de "!a! %n!ru !o!ul ere!ic, din!r-un im eriu agricol #i $eudal, da! de o m5n de oameni care au ro$i!a! 1-. de un de'a"!ru mili!ar& 2ic!oriile care au urma! e"!e !rei'eci de ani "-au da!ora! arma!ei noului "!a!& Ace"!e *ic!orii ba!+ocoreau a!5! rinci iile mar(i"mului, c5! #i %n$r5ngerile "u$eri!e %n al!e r)i de di$eri!e ar!ide munci!ore#!i, ceea ce nu %n"eamn c re*olu)ia nu a in"!i!ui! ma!eriali"mul dialec!ic ca $ilo'o$ie o$icial a 8 a!riei munci!orilor9, acolo unde "ociali"mul %n*in"e"e ini)ial %n!r-un c1i a!5! de ne$erici!& A#a "e $ace c munci!orii "un! cu a!5! mai mul! ga!a " cread c de $iecare da! c5nd "e con!e"! oric5! de u)in carac!erul *eridic al doc!rinei lui Mar(, cel care o $ace "e declar du#manul lor& De aceea, nu !rebuie " ne mirm e"!e m"ur de *igoarea ace"!or !e'e erima!e, care "ur rind a"!'i rin " iri!ul lor de "i"!ema!i'are gro"olan #i rin carac!erul lor ad*en!i"!& 0eea ce le a r nu e"!e nici ra)iunea, nici cunoa#!erea, ci credin)a #i ignoran)a& 4n!eligen)a nu are nici un rol %n ade'iunea e care *edem c o "u"ci!, $iindc inima e"!e cea care le ado !& 0ei e care "ocie!a!ea %i men)ine %n!r-o "i!ua)ie mi'erabil #i care-i dore"c !ran"$ormarea, %mbr)i#ea' cu %ncredere acea"! doc!rin #i a a!aca un "i"!em lega! de un "ecol de e$or!urile #i lu !a lor %n"eamn %n oc1ii lor a $ace +ocul du#manilor& 01iar #i dac li "-ar demon"!ra de o "u! de ori c "i"!emul re" ec!i* nu core" unde nici unui $a ! e(ac! #i *alabil, ei nu "-ar "c1imba, $iindc ar $i ca #i cum #i-ar "c1imba dra elul& Dar cum ace"!e !eorii nu le mai "un! #e$ilor lor de rea mare $olo" ori %n*)!ur %n!r-o lume care "-a "c1imba! a!5! de mul! de a!unci %ncoace, ace#!ia au lua! 1o!r5rea " nu "e mai in" ire a!5! de mul! din ele, ci " le $ac " $ie

re" ec!a!e %n!r-o #i mai mare m"ur, ceea ce e"!e %nle"ni! !ocmai de %mb!r5nirea cre"c5nd a $ormulelor, de numrul lu !elor "u")inu!e en!ru a rarea lor #i de gri+a de-a nu le e(amina rea %ndea roa e& * * %n i"!oria economiei oli!ice #i a #!iin)ei "ocie!)ilor, con!ribu)ia lui Mar( #i a lui Engel" a $o"! la *remea ei con"iderabil #i $ecund& 0ine %#i d o"!eneala " "!udie'e $elul cum "-au con"!i!ui! ace"!e cerce!ri e a!unci noi, ace"!e unc!e de *edere e a!unci

L
1-7 re*olu)ionare, de"co er %n ce e$er*e"cen) #i con!radic)ii "e $ormea' o $ilo'o$ie& Tocmai am *'u! cum "e oa!e ea con*er!i %n or!odo(ie& ? a"emenea !ran"$ormare nu e"!e nici obi#nui!, nici u#oar& 0ea mai "u er$icial ri*ire arunca! a"u ra i"!oriei e "u$icien!, dim o!ri*, " re a ne con*inge c e"!e e(ce )ional #i c, en!ru ca ea " aib loc, e ne*oie de ni#!e condi)ii care rareori "e g"e"c %n!runi!e& 4n "c1imb, ea a!rage du "ine con"ecin)e im or!an!e #i numeroa"e, e care cei mai mul)i le a recia' ro"!, a"!$el %nc5! $enomenele cele mai lim e'i "$5r#e"c rin a $i in!er re!a!e %n!r-un mod %n!ru !o!ul e(!ra*agan!& Ace"!ea "un! condi)iile #i con"ecin)ele e care am in!en)ia " le e(amine', %n "co ul de-a aduce un minim de reci'ie %n!r-un domeniu %n care con!radic)ia di"cur"urilor #i a $a !elor duce con$u'ia e cele mai %nal!e culmi&

0A34T?AUA 44 DE UNDE 24NE C?RDA UNE4 ?RT?D?L44

FO"!e lim ede c ar!i'anii mar(i"mului %#i a r doc!rina %n!r-un cu !o!ul al! $el dec5! ar!i'anii al!or doc!rine #i le a r e ale lor& Ei "un!, %n cel mai bun ca', mai "u"ce !ibili #i mai in!ran"igen)i, re$u'5nd $ie #i cea mai ne%n"emna! cri!ic& 3oa!e c nu ar !rebui " de"lu#im aici dec5! e(agerarea du" la e(!rem a unei a!i!udini $oar!e r" 5ndi!e #i, la urma urmei, de"!ul de $ire#!i& 4a! %n" unde anume "i!ua)ia de*ine "ingular> ad*er"arii doc!rinei %i creea' la r5ndul lor o "oar! ar!icular, aleg5nd-o ca re$erin) a!unci c5nd %#i e( un doc!rinele lor #i marc5nd cu gri+ di$eren)ele #i coinciden)ele& 0u orice rile+, ei %#i dau cea mai mare "ilin) " o di"cu!e "au " o comba!, ca #i cum nu ar e(i"!a dec5! ea, ca #i cum de un "ecol %ncoace, de c5nd a a ru! ea, e lume nu "-ar mai $i rodu" nimic, ca #i cum un mi"!erio" ri*ilegiu ar 1r'i-o en!ru e!erni!a!e " gu*erne'e %n cele mai di*er"e domenii con"!ruc)iile g5ndirii umane& 3e dea"u ra, ar!i'anii #i ad*er"arii "e cear! la ne"$5r#i! a"u ra na!urii "ale #i, mai mul! de-a!5!, nu reu#e"c nici mcar " "e un de acord %n!re ei& E #!iin), 'ic unii, #i #!iin) a #!iin)elor, enciclo edie deci"i* #i mereu nouK e $ilo'o$ie erima!, r" und ceilal)i, una care "e !ran"$orm %n !eologie, %n dogma!ic, %n "im l "cola"!ic& Acea"! o o'i)ie nu e ui'ea' de al!$el deloc reali!a!ea, deoarece con"!a!m de $a ! c mar(i"mul %nde line#!e mul!e al!e $unc)ii& @e %n)elege de la "ine c, rin ace"! cu*5n!, nu re!ind " de"emne' o erele lui Marl Mar(, ci "uma $ormulelor #i a!i!udinea 1-9 "i1ologic en!ru care ele rm5n i"!orice#!e garan!e, indi$eren! c ace"!ea din urm le-au rma" "au nu $idele de-a lungul a!5!or !ran"$ormri #i *ici"i!udini& A#a cum e"!e, mar(i"mul ac!ual "e re'in! realmen!e ca o in!er re!are a lumii #i a i"!oriei, dar el e"!e #i o re*i'iune a *ii!orului #i un rogram oli!ic, o de"criere, o me!od #i un an"amblu de re*endicri& E"!e deo o!ri* o logic, o moral, o !ac!ic c1iar, un cor de doc!rin care !ran#ea' cele mai *a"!e #i mai gra*e c1e"!iuni, dar care d #i "$a!ul adec*a! %n cele mai mrun!e de!alii ale ac)iunii co!idiene& El nu e"!e alc!ui! numai din re$lec)iile

a !rei "u!e de $ilo'o$i, ci #i din e( erien)a a nou "u!e de mii de mili!an)i& 4a! ciud)enia& 3en!ru a o e( lica, "e cu*ine ca mai %n!5i " ne %n!rebm, dac !o! e con"idera! #!iin), a"u ra *alorii #!iin)i$ice reale a mar(i"mului& ?r, aici "are %n oc1i arado(ul& 0a #!iin), %n!r-ade*r, con"!ruc)ia lui Mar( nu re re'in!, e*iden!, dec5! un momen! de+a %nde r!a! al economiei oli!ice& Gi, a#a cum "e %n!5m l ade"ea cu #!iin)ele care "e $ormea', anali'ele, a$irma)iile ace"!ora nu au %n!5r'ia! " "e do*edea"c "umare #i !o!oda! !emerare :ace"!e *icii "e c1eam #i "e "u")in reci roc<& Din c5nd %n c5nd, c5!e un "!udiu "coa!e %n e*iden) de'min)irile adu"e de i"!orie re'icerilor unei doc!rine ce "e luda c %i dic!ea' cur"ul nece"ar> de $a ! :dau e(em le la %n!5m lare<, ni*elul de !rai al role!aria!ului, %n loc " "e %nru!)ea"c, nu a %nce!a! " "e ameliore'eK ro or)ia munci!orilor, de ar!e de-a " ori, !inde " "e mic#ore'e, da!ori! rogre"elor !e1nicii, %n !im ce cre#!e no!abil cea a $unc)ionarilor #i anga+a)ilor de al! na!ur, adic a mic-burg1e'ilorK %n "$5r#i!, )rile %n care re*olu)ia a %n*in" "-au %n"rcina! " dea do*ada c "ociali"mul nu *rea " %n"emne nea ra! liber!a!e, #i nici mcar egali!a!e& Toa!e ace"!ea, ca #i mul!e al!e con"!a!ri la $el de con!rare ro$e)iilor #i oarecrei !enace #i me"ianice a#!e !ri, reie" cu o a"emenea e*iden) din e*olu)ia i"!oric %nc5! mul)i oameni, d e %nda! ce li "e a!rage a!en)ia a"u ra ace"!ui $a !, au im re"ia cP le-au c'u! de e oc1i ni#!e oc1elari de$orman)i e care nici nu-G1 ddu"er "eama c %i oar!& 35n a!unci, reali!a!ea li "e rea iremediabil !ulbure, %n *an deconcer!an!, greu de de"ci$ra!& G1 13= ia!-o deoda! clar #i in!eligibil> obiec!ele %#i reca ! locul, dimen"iunile, a" ec!ele *eri!abile& %)i !ragi r"u$larea& Gi !e %n!rebi, da! $iind c mi"!i$icarea a $o"! a!5! de gro"olan, cum de ai u!u! $i cli! a!5!a amar de *reme> ceea ce %n"eamn " !e %n!rebi de unde *ine re"!igiul mar(i"mului& ?r, ace"!a e"!e imen", e$icace, a!5! de e$icace %nc5! doar e(ac!i!a!ea doc!rinei rea "-l oa! e( lica& 05nd *e'i c acea"!a e"!e radical %n#el!oare, !e minune'i #i mai mul!, do*ad c - "un! "igur de a"!a en!ru cei mai mul)i e mul! mai u#or " o con"idere ade*ra! dec5! " concea c a u!u!, $al" $iind, " orbea"c a!5!a lume a!5!a amar de *reme #i c reu#e#!e " o $ac %n con!inuare& 0ci, du o "u! de ani, "e $ac re$eriri din ce %n ce mai de"e la Mar(, care e"!e ci!a! #i di"cu!a! !o! mai mul!, comen!a! la ne"$5r#i!, ca #i cum, rin!r-un miracol unic %n i"!oria #!iin)elor #i a $ilo'o$iei, !eoriile "ale ar "u"ci!a un in!ere" cu a!5! mai mare cu c5! "un! recuno"cu!e ca $iind mai erona!e& Dar oa!e !ocmai c nu ade*rul e"!e cu!a! %n ele& De al!$el, dac acea"! cau' nu ar $i a!5! de arado(al, nu "-ar une a!5!a %n*er#unare %n "u")inerea ei& Nimic nu e"!e mai comic dec5! " *e'i cum " iri!ele cele mai lumina!e din *remurile ac!uale, care, de"igur, "un! ade"ea #i cele mai candide, c1el!uie"c comori de ingenio'i!a!e en!ru a +u"!i$ica *reo ro o'i)ie de-a lui Mar(& Unul "e ded la nenumra!e acroba)ii delica!e ca " demon"!re'e *alabili!a!ea *reunei redic)ii a Magi"!rului re$eri!oare la role!aria!, $r "-#i dea "eama c %n e oca " !m5nii de lucru de a!ru'eci de ore, a a"igurrilor de boal #i de b!r5ne)e, a in" ec)iei muncii, a con!rac!elor colec!i*e, a concediilor l!i!e, a en"iilor, oric5! de in"u$icien!e ar con!inua " $ie "alariile, 3ur #i "im lu nu mai e(i"! role!aria! %n "en"ul e care %l ddea Mar( ace"!ui !ermen #i a#a cum %l cuno#!ea el e *remea "a& Un al doilea, me!a$i'ician, !ran#ea' *oinice#!e cele mai gra*e di$icul!)i amin!ind c, du Fegel "au Engel", liber!a!ea Yu e"!e al!ce*a dec5! cunoa#!erea nece"i!)ii, $ormul ce nu are nici clar, nici recon$or!an!, ci e(!rem de "u"ce !ibil, %n "c1imb, ^e a le ' ci min)ile celor ingenui& Un al !reilea con"ider cucernic ma(ima celebr din +anifestul comunist, con$orm creia moara de *5n! roduce "ocie!a!ea 131 $eudal, moara cu abur "ocie!a!ea ca i!ali"!, dre ! %n"#i de$ini)ia doc!rinei& E"!e mul! rea lim ede c ea de"emnea', in*er", ca mo!or al i"!oriei nu lu !a de cla", ci in*en)iile #!iin)i$ice, care nu %i "un! "ubordona!e *di!& Ace"!a e"!e un e(em lu de con$undare e(ce"i* a !e1nicului cu "ocialul& 4n acela#i " iri!, "e con"!a! %n mod curen! c !eoria lui Ae$eb*re de" Noe!!e", care "u")ine c o ino*a)ie $erici! %n ri*in)a modului de-a %n1ma caii a adu" cu "ine "au a con!ribui! la di" ari)ia "cla*agi"mului, e con"idera! dre ! un "oi de *eri$icare a mar(i"mului& ?r, din nou, e"!e e*iden! c din acea"! de"co erire !rebuie e(!ra" argumen!ul in*er"& Ea do*ede#!e, la r5ndul ei, c mai degrab in*en)iile !e1nice dec5! lu !a de cla" a!rag du "ine !ran"$ormrile "!ruc!urii "ociale& Nici *orb %n" de a#a ce*a> ceea ce e"!e ade*ra! %n ri*in)a in*en!rii g5!arului !rebuie " $ie cu a!5! mai mul! %n ri*in)a de"co eririi aburului, a elec!rici!)ii "au a energiei a!omice, care au !oa!e dre ! rim re'ul!a!

$a !ul c %ngduie economi"irea unei can!i!)i de+a enorme #i %n *ii!or $abuloa"e de e$or! uman& Mcar dac ace#!i a r!ori bene*oli ar $i ri*i)i cum "e cu*ine de c!re ar!i'anii o$iciali ai cau'ei de care "e %ngri+e"cB Ei "un! %n" rom ! mal!ra!a)i #i !ra!a)i ca du#mani& Ai "e e( lic $a !ul c mar(i"mul nu are ne*oie de a+u!orul lor #i c a-)i imagina c el ar u!ea rimi de la rimul *eni! un "u limen! corec! %n ca'ul - de al!$el im robabil - %n care ar a*ea ne*oie " $ie com le!a! %n *reo ri*in) re re'in! o in+urie $a) de o a"emenea doc!rin& 0ci acea"! doc!rin are ni#!e ar!i'ani a!i!ra)i& Rocul nu e"!e liber& Ea a $o"! ado !a! de un ar!id u!ernic care, la $el ca o ,i"eric, nu %i *ede cu oc1i buni e liber-cuge!!ori, adic e cei ce ar *rea "#i dedice, inde enden! de el #i %n!r-o manier de'in!ere"a!, !im ul, %n)ele ciunea #i !alen!ul e(aminrii #i de'*ol!rii "i"!emului& Ace#!ia im lor 'adarnic #i o$er degeaba do*e'ile docili!)ii lor& Trebuie ca mai %n!5i " in!re %n ar!id, iar dac nu in!r, e"!e clar c re$u' e"en)ialul, c 8r" und9, a#a cum " un mamele co iilor obra'nici& 3e de al! ar!e, %#i imagina cine*a c cei ce "un! cam ionii unei !eorii e care "ui!a e*enimen!elor a do*edi!-o a!5! de greu de "u")inu! ar $i concilian)iJ Ei "un! ne%ndu leca)i& Nu cedea' 13nicioda!& 3ar in"en"ibili %n $a)a e*iden)ei #i oricine %#i d "eama %n "cur! !im c e"!e inu!il " relunge#!i con!ro*er"a cu ei& E"!e iri!a! de di"cu)ie, de#i rm5ne inca abil " de"co ere unc!ul anume care %l a$ec!ea' #i con!inu " $ie cu a!5! mai %n$uria! cu c5! "im!e c $uria "a e"!e oarb #i ne u!incioa"& Nu e(i"! nici o "olu)ie en!ru %nc )5na!ul care, bi'uin-du-"e e *reo dogm e care nici nu "e o"!ene#!e " o cunoa"c a#a cum !rebuie, re" inge cu %ndr'neal cele mai bune argumen!e care "e o un cer!i!udinii "ale& Nici $a !ele, nici logica nu reu#e"c " %l con*ing& %l "ile#!i " $ac o o )iune di$icil, cre'i c l-ai obliga! " acce !e al!erna!i*a $inal $or)5ndu-l " "e con!ra'ic, dar el in*en!ea' %n!runa, ca " "e $o$ile'e, cine #!ie ce or!i) de "c are, "ub!il "au bi'ar #i im er!inen!& Nimic nu %i oa!e cl!ina deci'iaK %l $aci %n "inea !a imbecil, dar e#!i deru!a! de ingenio'i!a!ea "a& %l acu'i de candoare, dar "im)i c e *iclean& Nu %i mai !rebuie dec5! " %n)eleag, dar nu con"im!e la a#a ce*a& %i incrimine'i reaua-credin), dar-*aiB - cum "-i negi "inceri!a!ea c5nd !ocmai ea e cea care creea' enigmaJ Mul)i o con!e"!> %n ace"! $el, ei "im li$ic roblema en!ru momen!, dar $ac ca orice "olu)ie " $ie ul!erior di$icil& ?ri de c5!e ori !e la#i "ur rin", ie#i din de'ba!ere indigna!& 0u $iecare nou e( erien), %)i +uri c nu o " mai di"cu)i #i o $aci din nou cu rima oca'ie, $iindc acea"! %n$r5ngere a ra)iunii e en!ru " iri! un $el de "candal& Nu reu#e#!i "-)i dai "eama c %n ace"! ca' in!eligen)a "e do*ede#!e %n!ru !o!ul de'arma! %n $a)a unei !enaci!)i ab"urde, nein!eligen!e #i inin!eligibile, im ermeabile rin na!ura "a la mo!i*ele ra)iunii :#i cu a!5! mai mul! la cele ale inimii<& Un au!or a no!a! remarcabila di$eren) ce "e ar reac)iile credincio"ului din!r-o bi"eric "au ale unui membru al *reunui ar!id, du cum ace"!a "e a$l %n $a)a "u eriorilor "i "au a unor ro$ani& Ca) de conduc!ori, umilin)a "a nu are margini> ,9Eu nu Ftiu nimic, a$irm el, iar ei tiu totul?. %n "c1imb, ce di" re) $a) de cei ce rm5n %n be'na din a$ar> ,Qu tiu, " une el de a"! da!, iar ei nu tiu nimic?. Ne u!em da "eama %n "cur! !im c o a"emenea a!i!udine %n cur"ul unei di"cu)ii $ace ca orice de'ba!ere in!elec!ual %n care !rebuie " recum nea"c e*iden)a "au, %n li "a ei, cea mai bun 133 ra)iune, " $ie im o"ibil> aici nu ra)iunea are im or!an), ci au!ori!a!ea indi*i'ibil a comuni!)ii la care "-a adera!, en!ru c rin ea "e "im!e "u")inu! #i e ea are con#!iin)a c o ro!e+ea' la r5ndul "u cel care-i a r dogmele c1iar #i %n ri*in)a celui mai in"igni$ian! unc!& Nu con!ea' c ace"!a din urm, "u u" +udec)ii !u!uror, nu !rece e(amenul> nu e"!e *orba de +udeca! "au de e(amen& De!aliul degeaba are li "i! de orice im or!an)& Nu are nici un ro"! "-i "!rigi %nc )5na!ului c ar u!ea renun)a la el $r nici o agub, c %n ace"! $el cau'a "a nu ar $i cu nimic #ubre'i!, ba c1iar c ar $i mai con"olida!K !o!ul e 'adarnic& El nu cedea', deoarece "im!e c, dac ar ceda c5!u#i de u)in, ar ceda com le!& E( lica)ia e"!e "im l& 3en!ru el, a a roba "au a rm5ne de neclin!i! nu e"!e o c1e"!iune de eroare "au de ade*r, ci de loiali!a!e "au de !rdare& To!ul e"!e in*er"a!> nu "e une roblema de-a $i %n)eleg!or, ci de-a $i incoru !ibil& 3e de o ar!e, o #!iin) de"con"idera! %n oc1ii !u!uror celor ce #!iu, e de al!a o $er*oare ro"! in$orma! care "e con"um $r "oco!eal en!ru a demon"!ra e(celen)a celei din!5i> acea"! "i!ua)ie d de g5ndi!& Ea nu "e e( lic %n nici un $el $r in!er*en)ia unui $ac!or "!rin de ordinea cunoa#!erii #i de ura concuren) a ideilor, %n!r-ade*r, cum " dai "eam de e(!raordinara $a"cina)ie e(erci!a! a"u ra

unui $oar!e mare numr de " iri!e lucide #i in$orma!e de c!re o doc!rin %mb!r5ni!, e(ce )ional #i clar de'min)i! de $a !e, care e"!e e dea"u ra a ra! de un ar"enal de "ub!er$ugii gro"olane, de o de'ordine e$icace de ab"urdi!)i #i de incon"ec*en)eJ R" un"ul nu la" loc %ndoielii& Doar "im li!a!ea %i %m iedic recunoa#!erea& El u!ea $i dedu" din %n"#i doc!rina al crei "ucce" deconcer!ea'& 4a!-l, %n!r-un cu*5n!> ace"! re"!igiu "candalo" *ine %n !o!ali!a!e din e(i"!en)a ar!idelor comuni"!e #i a Ru"iei "o*ie!ice& 0a " o " unem mai e #ieau> de ar!e de-a garan!a $or)a #i ra)iunea de-a $i a ar!idelor comuni"!e, doc!rina mar(i"! e cea creia ar!idul comuni"!, %m reun cu im eriul care %l " ri+in :#i care, du cum "e re e! mereu, ocu o cincime din glob<, %i o$er re!u!indeni $or)a #i ra)iunile-i ac!uale de e(i"!en)& Cr ace"! ar!id #i $r ace"! im eriu, ea nu ar mai $i $o"! de mul! dec5! un "oi de curio'i!a!e de care "ar mai in!ere"a doar o m5n de erudi)i& @!udiind rimele %nce u!uri ale economiei oli!ice, ace#!i 13/ ar1eologi ar *orbi %n!re ei de" re Mar( a#a cum i"!oricii c1imiei *orbe"c de" re Aa*oi"ier "au a#a cum e"!e ci!a! %n manuale $iecare !eorie a recur"orilor> erorile lor nai*e "!5rne"c '5mbe!e, dar in!ui)iile lor corec!e con!inu " ro*oace admira)ie& Acea"!a ar $i $o"! "oar!a ine*i!abil a mar(i"mului, dac ar $i $o"! realmen!e !eoria #!iin)i$ic e care $idelii "i "u")in!ori re!ind c e"!e& El nu e"!e %n" nici #!iin) #i nici mcar o me!od, ci, cel mul!, %n "!adiul ul!im al degradrii "ale, o "o$i"!ic, de genul celor de care $ac u' di*er"ele #!iin)e con+ec!urale #i e care e"!e %ngdui!, dar $r ca a"!a " aib o rea mare im or!an), " le numim com le'en! 8dialec!ic9& %n acela#i !im , el e"!e mai mul! dec5! o #!iin)> e"!e ideologia unui ar!id u!ernic, care "e "er*e#!e de ea ca de un "!indard, re$c5ndu-"e c %l $ace " $ie in*incibil, c5nd, dim o!ri*, numrul #i *aloarea !ru elor "ale "un! $ac!orii care %l "al*ea' de la ui!are, care %i ermi! " "ub'i"!e #i care $ac " $ie re" ec!a!, %n loc " $ie )in!a ba!+ocurii de care ar a*ea ar!e din lin dac nu ar bene$icia de un " ri+in a!5! de redu!abil& %n!r-o $ormul cuno"cu! #i re e!a! de mii de ori, Mar( #i Engel" "un! luda)i en!ru a $i " ulbera! ilu'ia ideali"! a $ilo'o$iei lui Fegel #i a $i re u" dialec!ica e icioare& @e are c di"ci olii lor au r"!urna!-o din nou cu ca ul %n +o", %n!r-a!5! de nece"ar are ca o era)iunea " $ie lua! de la ca !& 0e oa!e $i mai con!rar ma!eriali"mului i"!oric dec5! "-)i imagine'i c e(i"!en)a #i demer"urile unui ar!id, e( re"ie a unor "!ruc!uri economice #i oli!ice con"iderabile, "un! de!ermina!e de un "i"!em de ideiJ Nu e"!e mai con$orm cu ro riile !e'e ale doc!rinei " o con"ideri mai degrab dec5! de"crierea obiec!i* #i $idel a reali!)ii, dre ! *lul ideologic ce "er*e#!e la +u"!i$icarea ambi)iilor unei cla"eJ De"igur, "i"!emul de idei e(i"!a %nain!ea mi#crii care #i l-a %n"u#i! ca dra el& Doc!rina mar(i"! a e(i"!a! %nain!ea ar!idului comuni"!& Dar !ocmai a"!a e"!e> con+unc!ura i"!oric nu de!ermin nicioda! ideile %n "ine, ci u'ul cruia le "un! ele 1r'i!e& 135

0A34T?AUA 444 ?RT?D?L4E @4 GT44NDV

3. *ogmatismul

*R da! ce am lmuri! acea"! rela)ie, nu mai rm5ne nici o ciud)enie creia " nu-i u!em %n)elege de %nda! ra)iunea de-a $i& %nain!e de !oa!e, de"lu#im le"ne %n care unc!e e"en)iale #i en!ru "a!i"$acerea cror re"iuni in!erne "e "e ar de #!iin) o doc!rin care "e a$irm cu di" erare #!iin)i$ic, dar> 1< la care recur"ul la argumen!ul au!ori!)ii +oac rolul cel mai de "eamK -< care con"ider de #irea ei ca $iind im o"ibilK 3< care a ar)ine unui gru de$ini!, $r %n*e"!i!ura cruia nimeni nu e re"u u" a u!ea "-o cunoa"c, "-o %n)eleag #i "-o in!er re!e'e %n mod u!ilK /< care, eri+5ndu-"e %n cri!eriu "u rem al ade*rului, re!inde c decide %n ri*in)a +u"!e)ei i o!e'elor #!iin)i$ice, dac nu #i a o or!uni!)ii in*e"!iga)iilor& Ace"!e a!ru !r"!uri, o u"e !oa!e deo o!ri* %n"u#i " iri!ului #!iin)i$ic, "un! dim o!ri* eminamen!e carac!eri"!ice " iri!ului or!odo(iei& Meri! o"!eneala " 'bo*im a"u ra $iecreia din!re ele, "ubliniind de $iecare da! m"ura %n care decurge nece"armen!e din!r-o "i!ua)ie da!, mereu aceea#i> e(i"!en)a unui gru cuceri!or care %#i ba'ea' !o!oda! !i!lurile, re!en)iile #i "ucce"ul e o"e"iunea unui "oi de doc!rin-!ali"man& Cunc)ia ace"!eia, care nu *aria' deloc, de #e#!e la dre ! *orbind de"!ul de *di! domeniul in!elec!ual& Un !ali"man "e re'in! %ndeob#!e la o oarele rimi!i*e "ub $orma *reunui obiec! miraculo", iar %n ci*ili'a)iile mai a*an"a!e, mai cur5nd "ub %n$)i#area unui ade*r re*ela! "au a

unei me!ode in$ailibile, ceea ce nu %n"eamn c nu con!inu " %nde linea"c acelea#i "er*icii #i " un %n +oc acelea#i a"iuni& 13. 3re"!igiul #!iin)ei nu are a "e !eme deloc de cri!ic "au de libera e(aminare, deoarece re'ul!a!ele "ale "un! %n"u#i rodul unei cerce!ri la care au u!u! ar!ici a !o)i #i %n care con!e"!a)ia nu numai c nu a $o"! e*i!a!, ci a $o"! "i"!ema!ic ro*oca!& Ade*rul unei !eorii $i'ice "au biologice rm5ne %n!o!deauna "u" enda! de *erdic!ul unei e( erien)e $a*orabile "au de$a*orabile& ? e( erien), o nou cerce!are, oa!e oric5nd do*edi c NeX!on, Aa*oi"ier "au Ein"!ein ori, ca " rm5nem %n domeniul !eoriilor economice, c Adam @mi!1, Ricardo "au MeTne" au gre#i!& De al!$el, nu e nimic !ragic %n eroarea lor& G!iin)a nu a*an"ea' dec5! cu ace"! re)& Ea nu e"!e de la bun %nce u! er$ec! #i com le!, #i nici $i( #i in$ailibil& Ea con"! %n!r-un #ir de de"co eriri mereu re u"e %n c1e"!iune& Dim o!ri*, o doc!rin garan!a! rin $or)a unei $ac)iuni, e care are " o ro!e+e'e la r5ndul ei, creia-i "lu+e#!e ca "-#i aco ere "!ra!egia, !rebuie " re'in!e un minimum de "!abili!a!e& %n orice ca', e"!e e(clu" ca ea " oa! $i in*en!a! din e(!erior, l"a! la c1eremul unei de"co eriri, al unei e( erien)e, al unui "u limen! de "!udiu "au de in$orma)ie& De unde #i er e!uul recur" la !e(!ele originale, di" u!ele glo"a!orilor #i recur"ul la argumen!ul au!ori!)ii& @e *ede lim ede c a adera la mar(i"m are o cu !o!ul al! im or!an) dec5! a lua ar!ea $i'icii rela!i*i"!e "au a geome!riei noneuclidiene& 4n!r-un ca', nu e"!e *orba dec5! de o o )iune in!elec!ual, re*ocabil oric5nd #i care nu a!rage du "ine nici un $el de $ideli!a!e, iar %n cellal! nu e"!e *orba doar de acce !area unui "i"!em de i o!e'e, ci de a$ilierea delibera! la o "ec!, de in!rarea %n!r-o alc!uire de $or)e& Acea"! "i!ua)ie a!rage du "ine o ar!iculari!a!e no!abil care a ro*oca! o mare "ur rindere& Ea con"!i!uie cel de-al doilea unc!& B /. +ar&ismul nu poate fi depit ;; K ;-@^ 4"!oria #!iin)ei e"!e cea a unui #ir de erori rec!i$ica!e> $iecare !eorie e"!e nuan)a!, com le!a!, realc!ui! "au de"cali$ica!, %n!r-un 137 cu*5n!> de #i! de urm!oarea& ?r, mar(i"mul, de#i re!inde c ab"oarbe in"!an!aneu orice nou de"co erire, nu admi!e o"ibili!a!ea de-a $i modi$ica! de acea"!a en!ru nimic %n lume& El "e re'in! ca un $el de cadru e(!en"ibil %n mod nede$ini!, dar a crui ar1i!ec!ur nu e"!e de$orma! de de'*ol!area "a& 3o"!ula!ele "un! in!angibile& ? da! ce a $o"! dob5ndi!, un re'ul!a! rm5ne imuabil, doar dac o deci'ie on!i$ical, no!i$ica! e& cat$edra, nu *ine de "u" ca " au!ori'e'e o nou in!er re!are& Nici o al! rocedur de re*i'uire nu e"!e de conce u!& E(!raordinar re!en)ie care, #i ea, con!ra'ice ca!egoric na!ura #!iin)ei, %n care rogre"ul con"! %n!r-o de #ire con!inu& ?rice "a*an! #i-a de #i! redece"orul #i "e a#!ea ! " $ie de #i! la r5ndul lui& E un $el de regul a +ocului& ? or!odo(ie nu-#i oa!e ermi!e un a"emenea lu(& Ea are ne*oie de o con!inui!a!e mai bine a$irma!& Aucrul ace"!a "e *ede clar la mar(i"m> acela care omene#!e de de #irea "a ro"!e#!e, du cum bine "e #!ie, o bla"$emie ine( iabil& @un! mul)i care nu %n)eleg c ni#!e " iri!e ce "e re!ind a $i %n a*angarda rogre"ului #!iin)i$ic dau do*ad de o a!5! de in"urmon!abil a*er"iune $a) de !ermenul a depi, care ar !rebui, dim o!ri*, "-i %nc5n!e& Ra)ionamen!ul "e re'in! %n $elul urm!or> de ce "-l de #e#!i e Mar( nu ar $i )elul "u rem al di"ci olilor "i, a#a cum cel al di"ci olilor lui Galileo Galilei a $o"! %n mod e*iden! "-l de #ea"c e Galilei, al urma#ilor lui Ar1imede "-l de #ea"c e Ar1imede e!cJ De"igur, dac ar $i *orba de #!iin), a#a "-ar e!rece lucrurile& Dar, de %nda! ce e"en)ialul nu mai e"!e cunoa#!erea, ci lu !a, a!i!udinea normal de*ine im o"ibil& Noii or!odoc#i "oco!e"c deci c ade*rul a $o"! de"co eri! la +um!a!ea "ecolului al LlL-lea #i "!rig cu !o)ii c "ub re!e(!ul de a-l de #i "e a"cunde dorin)a ob"cur de-a regre"a& Cr o"!eneal, ei denun) acea"! mane*r in"idioa"& 3en!ru a %n)elege a!i!udinea lor, e "u$icien! " ne amin!im c de'ba!erea nu "e "i!uea' e lanul ade*rurilor ab"!rac!e, ci e cel al con$run!rii $or)elor& %n!r-ade*r, %n " a!ele mar(i"mului "e a$l ar!idul comuni"!, adic o organi'a)ie u!ernic #i " eran)a unei mul)imi umili!e& %n " a!ele lui Galilei #i al lui NeX!on nu "-a a$la! nicioda! nimic al!ce*a dec5! #!iin)a #i ade*rul& Di$eren)a 13N e"!e $undamen!al> e "u$icien! " medi!m o cli ca " "e"i'm e$ec!ele& A cri!ica mar(i"mul %n"eamn a in"inua c ar!idul comuni"! ar u!ea " nu aib dre !a!e& A re!inde c e"!e de #i! nu are con"ecin)e doar la ni*elul ideilor, ci %n"eamn %n $ond a e"!ima c o al! $orma)iune oli!ic ar u!ea r" unde mai bine nece"i!)ileB i"!oriei, c i o!e'a acea"!a, cel u)in, nu ar u!ea $i e(clu" din rinci iu& 4a! ce e"!e

in!olerabil& 4a! unde "e a"cunde !rdarea& 4a! de ce e"!e im or!an! ca mar(i"mul " $ie a ra! %m o!ri*a a !o! #i a !oa!e& 0ine, %n locul mar(i#!ilor, nu ar g5ndi la $el #i nu ar roceda "imilarJ 05nd o doc!rin nu a da! na#!ere nici unei bi"erici, u)in con!ea' c e"!e di"cu!a!& Ea a!rage dim o!ri* di"cu)ia, de" re care $iecare " er c *a aduce lumin& %n!r-ade*r, ea ridic o roblem ur in!elec!ual, care nu %i !ulbur dec5! e $ilo'o$i& Dar c5nd o "im l $ac)iune a ado !a! o !eorie, ia!-o e acea"!a !ran"$orma! %n dogm, ine*i!abilK iar roblema ca ! de %nda! o nou gra*i!a!e& @ ne g5ndim la *i*aci!a!ea cu care ade )ii lui 0om !e, Creud "au ocul!i#!ii, care nu "un! !o!u#i dec5! o m5n de oameni, care "un! bl5n'i #i nu au rea mul!e ambi)ii, reac)ionea' la cel mai mic a!ac la adre"a "crierilor mae#!rilor lor, #i *om %n)elege c ade )ii comuni"mului, care "un! numero#i, bine organi'a)i #i care nu!re"c lanuri mre)e, nu %l *d cu oc1i buni e cel care, $ie #i cu cele mai bune in!en)ii de e lume, "e a uc " rec!i$ice mar(i"mul& Ei nu %i a"cul! +u"!i$icrile #i "e %ndoie"c de bun*oin)a "a& @e "im! a!aca)i #i ri o"!ea' $r %n!5r'iere "au %ngduin)& Argumen!ele in*oca!e de ad*er"arii lor nu %i in!ere"ea'& De al!$el, nu %i in!ere"ea' nici con)inu!ul ro o'i)iilor con!e"!a!e, deoarece ace"!ea "un! en!ru ei recum !eologia en!ru cre#!in> !u!elare #i %nde r!a!e& Trebuie " le a ere nu $iindc "un! ade*ra!e, ci $iindc a r5ndu-le, a r ar!idul, adic e ei %n#i#i& De aceea nu "e cu*ine " " eri ca 'elo"ul " e(amine'e ra)ionamen!ele care %i "un! adu"e dre ! con!raargumen!& El %#i !rdea' credin)a de $iecare da! c5nd admi!e, c1iar #i ro*i'oriu #i en!ru comodi!a!ea con!ro*er"ei, *alidi!a!ea ace"!ora& Dac nu #!ie " r" und, el acu' mai degrab inca aci!a!ea "a de-a di"cu!a dec5! in"u$icien)a doc!rinei "ale& Gi mai $rec*en!, el recu139 noa"!e %n ace"!e obiec)ii di$icile !o! a!5!ea ca cane ale dia*olului> *reau " " un c le e( lic %n "cur! !im rin !arele ineren!e na!urii in!erlocu!orului "u, de e(em lu originea "ocial "au men!ali!a!ea-i reac)ionar, care %i de$ormea' +udeca!a #i %i di"credi!ea' dinain!e argumen!ele& ? a"emenea a!i!udine e"!e $r %ndoial mai mul! olemic dec5! com re1en"i*& 3rin a"!a de al!$el oa!e $i e"!ima! ca indi" en"abil unor oameni care "un! mai ocu a)i cu lu !a oli!ic dec5! cu in!er re!area de'in!ere"a! a uni*er"ului> ei la" al!ora, mai e(ac! c1iar "a*an)ilor "au $ilo'o$ilor, acea"! din urm gri+, iar %n ce %i ri*e#!e er"onal, ei cau! %nain!e de !oa!e %n doc!rina lor un rinci iu "u limen!ar de coe'iune& De aceea mar(i#!ii "e "im! "olidari unii cu al)ii #i %i ri*e"c ca e du#manii lor comuni e !o)i cei care a!ac "i"!emul indi$eren! %n ce ri*in), $ie ea #i cea mai %nde r!a! de reocu rile lor er"onale& %n"eamn oare acea"!a c mar(i"mul e"!e condamna! la $i(i!a!e ab"olu!J Nici e de ar!e& Rm5ne doar "!abili! c doc!rina e in$ailibil& Ea nu "er*e#!e de $a ! dec5! la ace"! lucru& %n orice ca', nu i "e cere rac!ic nimic mai mul! dec5! acea"! o"!en!a)ie de in$ailibili!a!e& %n re"!, "un! %ngdui!e cele mai libere in!er re!ri, cu condi)ia " $ie aco eri!e de au!ori!a!ea ar!idului& A#a "e e!rec lucrurile cu imu!abili!a!ea dogmelor en!ru orice ,i"eric& Dialec!ica, ce %nde line#!e %n roblemele de ideologie acela#i rol ca ra)iunea oli!ic %n deci'iile ar!idului #i care are uneori o "im l relungire a ace"!eia din urm, e "u$icien! en!ru a ane(a, a re" inge "au a corec!a ceea ce !rebuie& E"!e un in"!rumen! in$ini! de "u lu, a crui u!ili'are e"!e recomanda! din!o!deauna o$icial #i al crui ec1i*alen! i-a li "i! ,i"ericii ca!olice, %m iedic5nd-o "-#i ada !e'e dogmele la "i!ua)iile noi& De aceea, %n ciuda dogma!i"mului #i a re!en)iei "ale de a nu u!ea $i de #i!, nu "-ar u!ea nega, du o inia mea, $r a gre#i, c mar(i"mul e"!e *iu& 0ci *ii "un! numai doc!rinele %ncarna!e :%n!r-un ar!id "au %n!r-o ,i"eric< #i ele rm5n a"!$el c5! *reme ro" er "au doar "ub'i"! comuni!)ile care le %ncarnea'& 0on$u'ia *ine, $r %ndoial, din $a !ul c e(i"! obiceiul de-a *alida ar!idul comuni"! ornind de la !emeiul doc!rinei mar(i"!e, dar am *'u! c "e cu*enea " "e ornea"c de la i o!e'a 1/= in*er", con$orm creia doc!rina mar(i"! e cea care %#i ia *igoarea #i +u"!i$icarea din e(i"!en)a #i rogre"ele ar!idului comuni"!> ace"!a, bine%n)ele", %n!re)ine ec1i*ocul, %n mod inocen! de al!$el, deoarece are ne*oie "-#i bi'uia"c dre !ul e o au!ori!a!e necon!e"!a!, #i anume cea a #!iin)ei, e(ac! cum a $cu! #i ,i"erica, ce o$erea Re*ela)ia dre ! garan)ie a mi"iunii "ale, %n !im ce %n reali!a!e !eologia e care o "u")inea nu-#i g"ea al! " ri+in dec5! %n u!erea "a e$ec!i* de comuni!a!e %n$lcra! #i di"ci lina!& Nu e %n acea"!a nici un mac1ia*eli"m, ci cel mul! una din ilu'iile obi#nui!e da!e de $er*oare #i "inceri!a!e& %n m"ura %n care ade*rul "e bucur de mai mul! re"!igiu dec5! $or)a, "au doar de un al! re"!igiu, e"!e ine*i!abil ca ceea ce e( rim un an!agoni"m de $or)e " $ie !ran" u" %n limba+ al ade*rului, $iindc "e adaug de %nda! o riori!a!e de dre ! unei re*endicri de $a !& De aceea, a!unci c5nd mul)i "e o"!ene"c " demon"!re'e cu erudi)ie "au "agaci!a!e ine(ac!i!a!ea

mar(i"mului, "ubliniindu-i erorile, %n$r5ngerile "au la!urile ridicole, ei "e c1inuie"c degeaba, deoarece nu o! " era " %i con*ing dec5! e "a*an)i& ?r, nici un economi"! nu i-a a#!e !a! e ei #i demon"!ra)iile lor en!ru a de"lu#i ce !rebuie lua! #i ce nu de la Mar(, la $el cum un c1imi"! nu ignor ceea ce mai e"!e *alabil din o era lui GaT-Au""ac& 0a'urile "un! a aren! "imilare, dar nu a"!a e"!e roblema& 3en!ru omul de #!iin), mar(i"mul nu e nimic al!ce*a dec5! o !eorie de la mi+locul "ecolului al LlL-lea, marca! de de$ec!ele *remii "ale& El %#i d "eama c5! de gra* "e re"im!e ea de e urma $a !ului c e a!unci di"ci linele "ociologice erau %nc %n "!adiul co ilriei !im urii, #i regre! de a"emenea c ea e"!e a!5! de con!amina! de $ilo'o$iile i"!oriei de la %nce u!ul "ecolului, a!5! de nai* 8milenari"!e9 #i con*in"e, du cum "-a ob"er*a! de"eori, c du o %ndelunga! i"!orie ne$erici!, omenirea a*ea " cunoa"c o erioad $erici! #i $r i"!orie& El mai )ine "eama #i de !ran"$ormrile con"iderabile e care le-a "u$eri! lumea din e oca %n care a $o"! $ormula! mar(i"mul %ncoace #i de condi)iile ar!iculare din acea e oc& 0ci, dac i"!oria de!ermin orice lucru, ea de!ermin #i !eoriile care o in!er re!ea'& De al!$el, "a*an!ul nu "e g5nde#!e " nege im or!an)a con!ribu)iei mar(i"!e, 3e care re"u un c o con"ider %n anumi!e ri*in)e deci"i*& El 1/1 con"ider c anumi!e r)i ale ace"!eia "un! de$ini!i* %ncor ora!e #!iin)ei, dar e l5ng re"!ul !rece indi$eren!, $r a "e reocu a mcar de-a #!i dac e"!e "au nu de acord cu ni#!e !e'e care "un! !o! a!5! de %nde r!a!e de el ca #i cele ale @$5n!ului Toma "au ale lui 3aracel"u"& Mar(i"!ul nu oa!e mani$e"!a o a"emenea de!a#are> el are ne*oie ca, %n!r-un $el, doc!rina "a " rm5n in*ariabil& El nu e"!e mo#!eni!orul %n!regului lan) de "a*an)i "au $ilo'o$i, ci al unuia "ingur din!re ei, cruia !rebuie "-i re'er*e o "oar! a ar!e #i " a(e'e !o!ul e e*ang1elia "a& 3en!ru el nu con!ea' ade*rul #!iin)i$ic& %nde r!a!, ab"!rac!, $luc!uan!, "u u" con"!an! re*i'uirii, dac nu re*olu)iilor, ea nu-i "a!i"$ace ne*oia unui re er $i( #i a unei garan)ii ermanen!e en!ru ac)iunea lui& R. +ar&ismul este apanajul unei faciuni Ade*rul #!iin)i$ic "u$er din ace"! unc! de *edere de un *iciu ca i!al, care %l $ace " "e recu'e $r a el %n ri*in)a ace"!ei $unc)ii di"crimina!orii> el e"!e im er"onal, $iecare %l oa!e in*oca deo o!ri*, el nu a ar)ine %n ro riu nici unui clan& Ace"! $a ! !ran#ea' !o!ul& %n!r-ade*r, e"!e lim ede c un ar!i'an nu oa!e $ace nimic cu un ade*r e care ad*er"arului i-ar $i %ngdui! " "e bi'uia"c dac e ca'ul "au e care ar $i %n dre ! "-l con!e"!e& ? $ac)iune ambi)ioa" are ne*oie de un ade*r e care "-l oa! a$irma ca $iind uni*er"al *alabil #i cruia "-i de)in !o!u#i mono olul& Trebuie ca $iecare din membrii "i "-#i oa! " une, g5ndindu-"e la re$rac!ari> 8Eu #!iu, ei nu #!iu9& @ c1ib'uim o cli & E"!e aceea#i roblem e care religiile le re'ol*, e lan !eore!ic, rin recur"ul la Re*ela)ie, iar e lan rac!ic, rin obliga)ia con*er!irii, adic a unui "oi de !ran"$ormare a er"onali!)ii, de nou na#!ere, care nu are ne*oie de nimic al!ce*a dec5! de gra)ia unui "acramen! en!ru a-i a"igura neo$i!ului a*an!a+e& E"!e cu a!5! mai in!ere"an! " cerce!m $elul cum "e re'in! o a"emenea di$icul!a!e en!ru o doc!rin care con"ider !emeiul ade*rului ca $iind %n!ru !o!ul uman #i creia acea"! "olu)ie %i e"!e deci %n rinci iu re$u'a!& 0ci en!ru ea roblema nu e"!e mai u)in re"an!> "olu)ia e"!e mai delica!& 3e de o ar!e, $ac)iunea 1/-

I
nu ar u!ea renun)a la ri*ilegiul de-a de)ine #!iin)a in$u', de-a re re'en!a, ca " " unem a#a, calea, ade*rul #i *ia)a& 0u !oa!e ace"!ea, cum ar %ndr'ni ea " a$irme %n mod ra)ional c ade*rul coincide cu o; doc!rin anume, a!5! de bine a"imila! de un gru de$ini!, %nc5! are e(clu" " o)i " o de"co eri, " o o"e'i "au c1iar " !e a ro ii "en"ibil de ea %nain!e de a-i a ar)ine ace"!ui gru J R" un"ul !radi)ional la o dilem de ace"! $el nu e"!e al!ul dec5! di"!inc)ia din!re cele dou ordine, cel al #!iin)ei #i cel al credin)ei> unul "e de"c1ide " re cerce!area inde enden!, la care "un! "u$icien!e luminile na!urale, iar cellal! re"u une al!ele " eciale, care ro*in de la di*ini!a!e #i care %i $a*ori'ea' doar e membrii ,i"ericii "ale& Acea"! "olu)ie, cea mai economic %n an"amblu, nu e"!e "cu!i! de di$icul!)i, en!ru c la urma urmei

oricine "e oa!e re!inde direc! in" ira! de Dumne'eu #i rece !acul al unei re*ela)ii inedi!e, de unde #i lu !ele ce o! $i mereu ob"er*a!e %n!re mi"!ici #i ierar1ia ecle'ia"!ic& %n $inal, acea"!a nu %i admi!e dec5! e cei ce %i admi! la r5ndul lor au!ori!a!ea "u*eran, "!igma!i-'5ndu-i e ceilal)i ca ere!ici& Ei %i e"!e %n general u#or " de"co ere %n labirin!ul !e(!elor un mo!i* de a-i condamna #i, c5nd nu g"e#!e nici unul, orgoliul de-a nu "e "u une !rece dre ! o do*ad de"!ul de bun a in!er*en)iei Dia*olului& @e oa!e %n" %n!5m la ca $ac)iunea cuceri!oare, #i e(ac! ace"!a e"!e ca'ul ar!idului comuni"!, "-#i $i in!er'i" dinain!e acea"! "olu)ie& Ea e"!e a!unci con"!r5n" " %n!emeie'e cunoa#!erea ade*rului e $olo"irea $acul!)ilor de" re care e greu de re!in" c o docili!a!e de rinci iu le de'*ol! "au le iluminea', #i care "un! c1iar de"!ul de *i'ibil "!5n+eni!e de $r5ne, limi!e #i con!roale& 0u !oa!e ace"!ea, $ac)iunea nu ar u!ea renun)a la mono olul ei& Di$icul!a!ea are a!unci a roa e in"olubil& Teore!ic, a#a #i e"!e& 3rac!ic %n", e"!e de-a+un" " o l"m %n umbr, deoarece " iri!ul e"!e a!5! de obi#nui! " de" ar! com le! roblemele re$lec)iei de cele ale ac)iunii %nc5! $oar!e u)ini %#i dau "eama de an!inomie& 3e de o ar!e, ad*er"arii doc!rinei e(aminea' $oar!e $ire"c unde anume e"!e ea +u"! #i unde erona! #i o di"cu! cu Tioiciune, iar e de al! ar!e iau "eama la re!en)iile unui ar!id de-a o"eda %n ro riu aceea#i doc!rin e care e dea"u ra o 1/3 re'in! ca in$ailibilK de"igur, ei con"ider c a"emenea re!en)ii "un! de ne"u")inu!, dar ele nu %i "ur rind %n mod deo"ebi!, le %n)eleg de minune, le g"e"c la urma urmei $ire#!i #i nici rin g5nd nu le !rece " le cear "oco!eal !eore!icienilor $ac)iunii de" re mo!i*ul ace"!ei e(clu"i*i!)i e care o "olici! en!ru o doc!rin %n!ru !o!ul uman& Ar $i !o!u#i curio" " #!im cum o +u"!i$ic ace#!ia din unc!ul lor de *edere& Ei nu o +u"!i$ic %n"> da! $iind c nimeni nu %i c1e"!ionea' rea in"i"!en! a"u ra ace"!ui unc!, ei ro$i! de a"!a %n cel mai "im lu mod cu u!in), o !5nd en!ru !cere& To!u#i, in!er*alul din!re #!iin)a obiec!i*, a celorlal)i, #i o !eorie care $r %ndoial c a $o"! la *remea ei #!iin), dar care $ace din ce %n ce mai mul! o$iciu de credin), " ore#!e $r %nce!are& Ace"! lucru nu "e %n!5m l numai $iindc $idelii ei "e %ncred %n ea orbe#!e> oricine rocedea' la $el $a) de #!iin)a obiec!i*& 0ine "im!e ne*oia " *eri$ice %nl)imea E*ere"!ului "au *i!e'a luminiiJ 4m or!an! e"!e c ace"! a#a-'i" ade*r e"!e con"idera! ca $iind re'er*a! unui anumi! gru de oameni, care e dea"u ra e"!e un gru anima! de o ardoare me"ianic, ce crede c a rimi! din ar!ea i"!oriei un "oi de mi"iune #i "e ri*e#!e, !ocmai %n *ir!u!ea ace"!ei doc!rine, dre ! in"!rumen!ul con#!ien! #i $ !ui!or al unei nece"i!)i ce de #e#!e orice con!ingen) indi*idual& @e oa!e %n)elege c un a"emenea gru a r cu %n*er#unare un mono ol a!5! de deci"i*& ? a"emenea a!i!udine ermi!e mai mul! dec5! orice al!ce*a " u!ili'm aici riguro" !ermenul de credin), cci credin)a nu e"!e orice credin) "c1imb!oare #i *ag& Ea e"!e "!abili! %n ar!icolele unui cre' #i garan!a! de e(i"!en)a unei comuni!)i de oameni care "e a$irm dre ! de o'i!arii e(clu"i*i ai unui ade*r& 05nd ace"! ade*r e"!e de ordin ra)ional, da! $iind c ra)iunea nu e"!e "oco!i! ri*ilegiul nimnui, $a !ul de*ine a!5! de remarcabil %nc5! !rebuie "-l ri*im %ndea roa e #i " ne %n!rebm cum reu#e#!e $ac)iunea " $ac acce !a! ideea c ea e "ingura care "e bucur de un a*an!a+ a!5! de "candalo", cum anume $ace ca acea"! anomalie e(orbi!an! " $ie *ero"imil %n ro riii ei oc1i& 3rimul unc! nu ridic di$icul!)i ma+ore& Mar(i"mul, ca " "!rm acela#i e(em lu, rm5ne a ana+ul comuni#!ilor ur #i "im lu $iindc ma+ori!a!ea celorlal)i nu %l *or> unii, care *d %n el o conce )ie de" re lume, nu %l *or en!ru c au ado !a! o al!aK 1// al)ii, care %l con"ider o "um de cuno#!in)e #i de i o!e'e #!iin)i$ice, nu %l *or en!ru c #!iin)a a con!inua! " a*an"e'e #i %n con"ecin) au al!ele e ca & Mai rm5n cei care, con!inu5nd " "e reclame de la "i"!em, re$u' "u unerea $a) de ar!id& Ace#!ia "un! !ra!a)i ur #i "im lu ca ere!ici& Ni#!e doc!ori "!abile"c care "un! gre#elile ace"!ora #i denun) cu o "umedenie de !e(!e #i ci!a!e, e(ege'ele !emerare care i-au $cu! " "e r!cea"c "au de care "-au $cu! *ino*a)i& Ace"!e di" u!e "un! ade"ea din!re cele mai "ub!ile> o erele 3rin)ilor ,i"ericii nu "un! mai me!iculoa"e, mai erudi!e #i mai nuan)a!e %n "a*an!ele lor di"!inc)ii& 0e cri!eriu care " de"emne'e lim ede in!er re!area cea bun !rebuie " ado !mJ Nici ra)ionamen!ul nu oa!e da o "olu)ie, deoarece duce la conclu'ii o!ri*nice, nici au!ori!a!ea @cri !urii, care e"!e "olici!a! %n "en"uri con!rare& @olu)ia !radi)ional e"!e %n $ond "ingura o"ibil> e"!e or!odo( in!er re!area ,i"ericii, a#a cum ma+ori!a!ea, "au mai e(ac! @u*eranul 3on!i$, conciliile "au ierar1ia au acce !a!-o $ormula!& 3recum "-a %n!5m la! odinioar cu ,i"erica ca!olic de-a lungul %n!regii "ale i"!orii, ,i"erica e"!e cea care de$ine#!e or!odo(ia #i nu or!odo(ia ,i"erica& Acea"!a %n"eamn c, %n

ca'ul de $a), ar!idul comuni"! e"!e "ingurul care are cali!a!ea de-a de$ini mar(i"mul *alabil, mai e(ac! mar(i"mul ac!ualmen!e *alabil& 4m ruden!ul care %ncearc " %l +udece %n a$ara lui nu oa!e a+unge din rinci iu dec5! la eroare, c1iar dac, din %n!5m lare, ar da e"!e conclu'iile e(ege)ilor acredi!a)i, cci roblema e"!e !ocmai $a !ul c nu !rebuie " dea e"!e ele din %n!5m lare& ,i"erica nu ar u!ea %n nici un ca' " "e %ncread %n in!eligen)a credincio"ului i'ola!, #i cu a!5! mai u)in %n +udeca!a laicului care nu %i acce ! nici mcar di"ci lina& 05nd Arma!a "o*ie!ic a in*ada! %n 19/= )rile bal!ice, ea i-a elibera! e liderii comuni#!i %n!emni)a)i, aduc5ndu-i la u!ere, #i i-a *5r5! %n !emni) e membrii gu*ernului& To!ul a mer" bine en!ru o *reme& A oi, noii mini#!ri au $o"! c1ema)i la Mo"co*a, unde au $o"! in!eroga)i %ndelung& %n!or#i %n )ara lor, norocul i-a 3r"i! %n "cur! !im #i au a+un" cur5nd %n !emni) al!uri de cei care %i er"ecu!a"er 5n nu de mul!& @!u e$ia)i de $a !ul c au $o"! %nc1i#i de elibera!orii lor #i con$unda)i cu du#manii ace"!ora, e i nu au recu e)i! nici un e$or! ca " ob)in dre !a!e #i " lmu1/5 rea"ca "i!ua)ia& Au urma! anc1e!e, in!eroga!orii #i do"are& Ne$erici)ii au a$la! %n cele din urm c erau bnui)i de !ro)Qi"m& Acea"! acu'a)ie i-a deconcer!a! mai mul! c1iar dec5! %n!emni)area #i au ro!e"!a! din !oa!e u!erile& 3e bun dre !a!e> erau rea !ineri ca " $i au'i! de Tro)Qi al!$el dec5! ca de un !rd!or oribil #i un criminal lacom #i "5ngero"& Cu"e"er din!o!deauna ar!i'anii %n$lcra)i ai lui @!alin #i "-au $cu! lun!re #i un!e ca " o do*edea"c& 4n"!ruc)ia a $o"! relua! #i a !rebui! " "e recunoa"c $a !ul c " uneau ade*rul& A"!a nu %n"eamn c nu au rma" %n %nc1i"oare> 8Era)i, li "-a " u", !ro)Qi#!i $r ca "-o #!i)i9& Am rela!a! acea"! %n!5m lare $iindc e"!e au!en!ic #i !o!oda! u)in cuno"cu!& E(i"! %n" o "u! de al!ele a"emenea, %n acela#i "en"& 0el ce mi-a rela!a!-o e acea"!a, un ri'onier $rance' e*ada! din 3ru"ia orien!al #i in!erna! %n aceea#i %nc1i"oare cu li!uanienii, era e(!rem de indigna! de $elul cum "e %nc1eia"e ca'ul& A-am "$!ui! " $ie mai "enin> 8G5ndi)i-* u)in, i-am " u"& Aa urma urmei, cine erau ei ca " re!ind c deo"ebe"c ade*rul de gre#ealJ Numai cei doc)i o o! $ace, #i rin a"!a %i %n)eleg e cei ce "un! agrea)i de u!ere& @un!e)i ca!olic& 2 u!e)i %nc1i ui c rimul credincio" *eni! oa!e 1o!r% %n ri*in)a ro riei "ale or!odo(iiJ9 S. *octrina este erijat la rangul de criteriu suprem al adevrului G!iin)a e"!e c1ema! !o! mai u)in " !ran#e'e %n ri*in)a !emeiului mar(i"mului, %n !im ce mar(i"mul e"!e, dim o!ri*, cel ce decide a"u ra !emeiului cu!rei "au cu!rei i o!e'e biologice, a o or!uni!)ii cu!rei "au cu!rei in*e"!iga)ii a $i'icii "au a "i1ologiei& 0u!are conce )ie e"!e denun)a! ca $iind cul abil #i burg1e', o al!a e"!e, dim o!ri*, declara! u!il en!ru in!ere"ele re*olu)iei #i %n con"ecin) o!ri*i! cu mer"ul i"!oriei, %n con"ecin) con$orm cu ade*rul& 05! de" re economia oli!ic de du Mar(, acea"!a e"!e condamna! a!5! de !o!al, %nc5! e ur #i "im lu nimici!, cam %n acela#i mod %n care rocedea' ma!ema!icienii a!unci c5nd arunc la co# $r " le ci!ea"c memoriile e care le rime"c de" re c*adra!ura cercului& Acea"! in*er"are "ur rin'!oare !raduce #i %n ca'ul de $a) aceea#i nece"i!a!e, e(!rem de
1/.

im erioa" #i de "im l> cea de-a une ideologia la ad o"! de #!iin), adic de o"ibili!a!ea ermanen! de re%nnoire, condu" de ni#!e "!rini in" ira)i mai cur5nd de urmrirea unui ade*r uni*er"al *alabil dec5! de gri+a $a) de !rium$ul unei $ac)iuni anume& 3ar!idul comuni"! "e re!inde de)in!orul unui ade*r a"u ra cruia re*endic cel u)in un dre ! de rimogeni!ur, #i e care nu %l la" " $ie de" r)i! nici de originea #i nici de ambi)iile "ale& Mai rm5ne "-i "!abilea"c "u eriori!a!ea ab"olu! a"u ra cor ului de cuno#!in)e din care "-a de" rin" acea"! doc!rin #i care, er$ec!ibil #i acce"ibil !u!uror, rod al unei elaborri libere, comune #i de'in!ere"a!e, con!inu " !reac dre ! !i ul %n"u#i al ade*rului ina!acabil> anume, #!iin)a& 4n rinci iu, "un! de conce u! dou a!i!udini> comba!erea "au ra!i$icarea& To!u#i, %n !im , doar cea de-a doua "e do*ede#!e $ruc!uoa"& Din ricin c "-a cram ona! rea mul! de rima, ,i"erica ca!olic, de e(em lu, a "$5r#i! rin a-#i ierde cea mai mare ar!e a credi!ului #i nu a i'bu!i! nicioda!, indi$eren! de am loarea conce"iilor "ale ul!erioare, " rec5#!ige %ncrederea "a*an)ilor> dac "un! cre#!ini, ei rm5n $r %ndoial a"!$el, dar %#i con!inu cerce!rile cu o inde enden) !o!al $a) de credin)a lorK dac "un! necredincio#i, ri*e"c cu "u" iciune o dogm clar ireconciliabil cu " iri!ul ac!i*i!)ii lor& 3ar!idul comuni"! a re$era! mul! mai re ede o oli!ic de a"imilare conde"cenden! %n locul

con$lic!ului declara!& A#a "e $ace c mar(i"mul nu deri* nici e de ar!e din!r-un unc! de *edere o u" #!iin)ei, ci rm5ne c1iar %nrudi! cu acea"!a rin originile "ale& %n ul!im in"!an), di$icul!a!ea %n ce-l ri*e#!e ar con"!a mai degrab %n a "e deo"ebi de ea, en!ru ca a"!$el "-#i mani$e"!e $a) de ea na!ura ar!icular #i de ne%nlocui!, cci o"!ula!ele lor $undamen!ale "un! iden!ice& De aceea, cele c5!e*a condamnri %ndre !a!e %m o!ri*a anumi!or !eorii #!iin)i$ice con!em orane, cum ar $i "i1anali'a, $i'ica rela!i*i"! "au gene!ica au un e$ec! rac!ic mai redu" dec5! "e crede& Trebuie " recunoa#!em de al!$el c ana!emele re" ec!i*e, ronun)a!e %n numele unor rinci ii e(!rem de clare, *i'ea' nu a!5! $undamen!ul e( erimen!al al ace"!or con"!ruc)ii, c5! e*en!ualele lor e(!en"ii $ilo'o$ice& ?r, ace"!ea, %n anumi!e ca'uri, de #e"c cu %ndr'neal, uneori c1iar la $el de mul! ca mar(i"mul %n"u#i, m"ura %n care 1/7 !"!e admi" " "e recurg la o i o!e' en!ru e( licarea $eno-nenelor a"!$el %nc5! e"!e %n!ru !o!ul %ngdui! ca ace"!e " ecula)ii emerare " $ie re" in"e& Ace"! lucru !rebuie %n" $cu! bi'uin-lu-ne e e( erien), nu denun)5nd incom a!ibili!a!ea lor cu ni#!e @ ecula)ii %nc #i mai *a"!e #i mai !emerare& Gra*i!a!ea !rium$ului Kui A%"enQo nu ro*ine nici e de ar!e din con)inu!ul !e'ei "ale, >i din na!ura argumen!elor lui& El nu le " une ad*er"arilor> ,E( erien)ele *oa"!re nu "un! *alabile, %n !im ce ale mele "un! Ki do*ede"c con!rariul alor *oa"!re& @ le re e!m #i unii #i al)ii %n Kele mai riguroa"e condi)ii de con!rol, #i $a !ele *or decide9& El "!rig> 80onclu'iile *oa"!re nu "e o!ri*e"c cu ma!eriali"mul "!oric, deci "un! burg1e'e, reac)ionare, me!a$i'ice #i $ormali"!e9& Ui ob)ine o condamnare oli!ic a ad*er"arilor, ce duce la de"!i-uirea #i uneori la de or!area lor& Ace"!e $a !e re re'in! mul! mai nul! dec5! e"!e ne*oie en!ru a-i nega a!i!udinii lui A%"enQo orice cali!a!e #!iin)i$ic, c1iar dac !eoriile "ale ar $i cele mai e(ac!e de 3e lume& Dar numai $a !ul c en!ru a "e im une ele "e bi'uie mai cur5nd e re"iunea o$icial dec5! e ra)iune e de-a+un" en!ru a re"u une c "un! $al"e& De al!$el, nici nu con!ea'& G!iin)a ur#!e e(comunicrile #i nu are ce $ace cu ele& De %nda! ce un congre" "au un conciliu e"!e %n!runi! cu mare om en!ru a in*alida anumi!e o inii #i a cere ca cei ce le "u")in "-#i recunoa"c gre#eala, c1iar dac o iniile con!ro*er"a!e "un! e$ec!i* im ruden!e "au mincinoa"e, a"emenea rocedee !rdea' !o!u#i o a!i!udine inc1i'i!orial, !radi)ional "!rin " iri!ului ur #!iin)i$ic care, "igur de *ic!oria "a ine*i!abil, la", di" re)ui!or, ca gre#eala " moar de moar!e bun& G!iin)a con*inge, nu con"!r5nge& * Mar(i"mul, care %n)elege " "e re*ale'e de re"!igiul a"ocia! #!iin)ei, nu "e oa!e declara $r ri"curi o"!il unei !eorii "au al!eia care "e declar e( lici! lega! de el, care deri* din el $r in!ermediar #i a crei *alidi!a!e de$ini!i* - re"u un5nd c #!iin)a "u$er de$ini!i*ul - ri"c la urma urmei " $ie recuno"cu! din!r-o cli %n!r-al!a "au e"!e de+a omologa! re!u!indeni& E"!e %n!o!deauna im ruden! en!ru un !ribunal al 4nc1i'i)iei "-i re$u'e unui 1/N Galilei a$irma)ia c 3m5n!ul "e ro!e#!e& 0u !oa!e ace"!ea, cum rm5ne mul! mai a*an!a+o" ca ar!idul comuni"! " o"ede #i " r" 5ndea"c un ade*r er"onal, mar(i"mul !rebuia mai degrab " ri#!e o a"emenea a*en!ur, dec5! " "e la"e con$unda! ur #i "im lu cu #!iin)a& 4n ace"! "co , el deo"ebe#!e cunoa#!ere #i me!od& 0a an"amblu de cuno#!in)e dob5ndi!e la o da! de$ini!, "e admi!e c mar(i"mul nu "e oa!e a$la %n con!radic)ie cu #!iin)a ro riu-'i"& %n!r-ade*r, el %i ra!i$ic re'ul!a!ele e m"ur ce ace"!ea "un! "!abili!e cum "e cu*ine& Dar, ca me!od, el "e laud cu $a !ul de-a con"!i!ui o di"ci lin "u erioar #!iin)ei %n"e#i, $ace ca cerce!area " $ie $ecund, %l in" ir e "a*an! #i %l $ere#!e de gre#eal& Aa limi!a e(!rem, "e con"ider c orice de"co erire e"!e da!ora! a licrii an!ici a!e "au ul!erioare, incon#!ien!e "au delibera!e a me!odei mar(i"!e& Acea"!a "e recunoa#!e rin u!ili'area dialec!icii, %n ri*in)a creia nu e(i"! *reo de$ini)ie, du cum nu e(i"! *reuna en!ru 1ar, #i din acelea#i mo!i*e& Cr %ndoial c "e *orbe#!e uneori de !e', de an!i!e' "au de "in!e', ori de ac)iune #i reac)iune, "au la $el de bine de !recerea de la can!i!a!e la cali!a!e, dar ace"!e $ormule nu "un! "u"ce !ibile dec5! de o u!ili'are %n!ru !o!ul "cola"!ic> e$ec!ul lor rac!ic e"!e riguro" nul, din "im lul mo!i* c nu ar u!ea e(i"!a dec5! o "ingur me!od de cerce!are #!iin)i$ic, de care "e $olo"e"c !o)i "a*an)ii, indi$eren! c "un! "au nu mar(i#!i, ca!olici, c ro$e"ea' "au nu, %n ad5ncul inimii lor, credin)ele cele mai e(cen!rice& Ea e"!e alc!ui! din!r-un an"amblu de rocedee de in*e"!iga)ie, de e( erimen!are, de robe #i con!ra- robe, " eci$ic $iecrei di"ci line& Ace"!e comandamen!e "un! de $iecare da! a!5! de reci"e #i de adec*a!e obiec!ului lor %nc5! nu la" nici un ic de loc concuren)ei unor rinci ii a!5! de ab"!rac!e #i de generale recum cele ce "un! re'en!a!e de obicei ca $orm5nd e"en)ialul dialec!icii mar(i"!e&

Nu are deci nici con*ing!or #i nici mcar *ero"imil ca acea"!a " le aduc $ie #i cel mai mic a+u!or "a*an)ilor %n ce ri*e#!e munca lor ro$e"ional obi#nui!& Nu "e oa!e %n" do*edi c ea nu le comunic geniu, adic o mai mare #i oarecum "ublim $acul!a!e de in*en)ie& ?r, du mr!uriile a roa e unanime ale biologilor, $i'icienilor, c1imi#!ilor, a"!ronomilor, ma!ema!i1/9 cienilor care au adera! la mar(i"m #i la ar!idul comuni"!, lucrurile "-au e!recu! %n ca'ul lor %n!ocmai a#a> dialec!ica le-a lrgi! *i'iunea, le-a %ngdui! " elucide'e numeroa"e robleme care %nain!e le $u"e"er ob"cure #i le-a %n$)i#a! %n ade*ra!a ei lumin de'*ol!area cuno#!in)elor din ramura %n care lucrau& 4n ma+ori!a!ea !im ului, ei nu e'i! "-i a!ribuie meri!ul de"co eririlor e care le-au $cu! de c5nd au lua! cuno#!in) de ea& Aa dre ! *orbind, ace"!ea din urm "un! rareori mai remarcabile dec5! cele e care le-au $cu! a!unci c5nd nu cuno#!eau dialec!ica mar(i"!& Ace"!e mr!uri"iri concordan!e in!er'ic !o!u#i celui de+a con*in" " "e %ndoia"c de e(celen)a me!odei& 3e dea"u ra, ele au a*an!a+ul de-a "i!ua cea mai mare e$icaci!a!e a ace"!eia %n domeniul ine*i!abil ob"cur #i mi"!erio" al na#!erii ideilor, unde e"!e di$icil " recuno#!i ce*a clar "au "igur& A"!$el, e"!e le"ne " re!in'i c in$luen)a dialec!icii "e do*ede#!e aici deci"i*> %n lu", un ad*er"ar #iar iro"i !im ul dac ar %ncerca " demon"!re'e c nimic nu e ade*ra!& 4n ace"! $el, ra or!urile din!re #!iin) #i mar(i"m "un! re'ol*a!e %n mod "a!i"$c!or> mar(i"mul con"!i!uie, ca " " unem a#a, elemen!ul mo!or al #!iin)ei, acea"!a rogre"5nd da!ori! lui #i u!ili'rii dialec!icii& De la el %#i !rage ea e$icaci!a!ea& %n cele din urm, cerce!area #!iin)i$ic nu mai a are dre ! degradarea ro$an a unei cunoa#!eri "u erioare e care un "oi de bo!e' o %m r!#e#!e din!r-o da! noilor ini)ia)i& @co ul dori! e"!e a!in"> mar(i"mul nu "e o une nicioda! an"amblului #!iin)ei ca "um de cuno#!in)e, ci %#i re'er* dre !ul de a-i condamna un re'ul!a! anume "au al!ul, a crui or!odo(ie i "e are %ndoielnic "au ale crei con"ecin)e i "e ar ino or!une& %n "$5r#i!, ca me!od, el %n)elege " "e deo"ebea"c %n mod e( re" de "im la cerce!are, lu5ndu-#i c1iar $a) de ea *aloarea unei ade*ra!e re*ela)ii care %i in"u$l *ia) #i o $ace " %n$lorea"c& De aceea, %n"crie %n ro riul "u bene$iciu $iecare din !rium$urile e care ea le ob)ine& 05! de" re %nce!inelile "au e#ecurile e care o min!e c5rco!a# e"!e uneori i" i!i! " le re ro#e'e unei in*e"!iga)ii "cru uloa"e, "e %n)elege de la "ine c ele ro*in din in"u$icien)a cerce!!orilor burg1e'i li "i)i de 8lumina mar(i"mului9, du cum "un $ormula de e( rimare care "-a %nce!)eni!& ?rice ar $ace, le li "e#!e iluminarea& 15= %n acela#i !im , "!abili!a!ea doc!rinei e"!e ob)inu!, din momen! ce me!oda care con!inu " le garan!e'e credincio#ilor acelea#i a*an!a+e $a) de concuren)ii lor e"!e aceea#i& %n aralel, ac!uali'area ei er e!u e"!e au!oma! e$ec!ua!> #i mar(i"mul nu are a "e !eme c "e *a omeni %n!r-o bun 'i de #i! de "!adiul re'en! al cerce!rii #!iin)i$ice& 3e lan !eore!ic, el !ria' re'ul!a!ele ace"!eia du ca riciile "ale, admi)5ndu-le e unele #i %nl!ur5ndu-le e al!ele, du cum %i dic!ea' in!ere"ul& %n re!rac!area lui E*g1eni 2arga, con*in" c "u")inu"e a$irma)ii !emerare, ci!im urm!oarele> 8Ca !ele cele mai clar con"!a!a!e %#i ierd orice *aloare %n oc1ii #!iin)ei c5nd "un! in*oca!e %n a$ara oricrei a licri a me!odei mar(i"!-lenini"!e #i a con"iderrii cone(iunilor lor dialec!ice9& 3e lanul a lica)iilor !e1nice, a ara!ul oli!ic %#i %n"u#e#!e, dim o!ri*, orice de"co erire ro$i!abil, la ne*oie rin #ire!licuri, %n orice ca' $r " "e %n!rebe dac ea decurge din !eoriile crora le-a re$u'a! imprimatur'ul. El arunc ana!ema la adre"a, $i'icii cuan!ice, dar %n!re)ine o re)ea redu!abil de " iona+ %n indu"!ria a!omic "!rin& 0u !oa!e ace"!ea, "i"!emul merge mai de ar!e $r " %mb!r5nea"c, "e iden!i$ic cu #!iin)a, %ndrum5nd-o #i cen'ur5nd-o, %n !im ce *aloarea "a are " "u ra*ie)uia"c celei a re'ul!a!elor e$emere cu care "a*an)ii "e m5ndre"c "ucce"i*& 4a!, a"!$el, miracolul "*5r#i! de o credin) care re!inde c e"!e #!iin), "au, dac re$era)i, al unei #!iin)e care %nde line#!e $unc)ia de credin), de "um de cuno#!in)e #i de re)e!e la care !o)i au %n rinci iu acce" #i care, cu !oa!e ace"!ea, rm5ne mono olul unei $ac)iuni& 0ine ob"er* %n an"amblul lor con"ecin)ele minuna!e #i di*er"e ale unei a"emenea ambigui!)i nu "e mai "a!ur admir5ndu-i e$ec!ele re!u!indeni *ic!orioa"e& 05!e a*an!a+e nu o"ed o doc!rin care "e a r ca o credin) a!unci c5nd e"!e a!aca! ca #!iin) #i care %#i a!ribuie au!ori!a!ea #!iin)ei c5nd e"!e a!aca! %n cali!a!e de credin)J Na!ura ei e"!e in"e"i'abil #i, %n con"ecin), o'i)ia ei e"!e in*incibil&

0A34T?AUA 42

AA 0E @ER2EGTE ? ?RT?D?L4E

A#a con"iderabile cum ar, bene$iciile com en"ea' oare ierderileJ 3u!erea $ac)iunii $ace re"!igiul doc!rinei& Dar de ce oare "e %m o*rea' ea cu acea"!a din urmJ Ea are " %i dea !o!ul #i " nu rimea"c nimic& %n general, ar!idele nu "e "inc1i"e"c deloc "-#i %n!emeie'e oli!ica e o ba' ire ro#abil din unc! de *edere #!iin)i$ic, #i cu a!5! mai u)in e un "oi de me!a$i'ic *ulnerabil #i rigid care are din e(!erior bun doar en!ru ca " le "!5n+enea"c, " le r!cea"c, dac nu " le di"credi!e'e ac)iunea& De $a !, ob"er*m cu greu la rima *edere mo!i*ul en!ru care o mi#care *alabil %n "ine, #i care mobili'ea' %n in!ere"ul ei cea mai bun #i mai mare ar!e a energiilor #i a de*o!amen!ului mai mul!or o oare, con!inu "-#i lege "oar!a de cea a unei conce )ii e care !im ul #i rogre"ul cerce!rii au $cu!-o " $ie deri'orie #i ur "u er"!i)ioa"& @ $ie *orba doar de ru!in #i de o*ara unei mo#!eniri e care nimeni nu %ndr'ne#!e " o re$u'eJ Nu era oare mai economic " "e reclame ur #i "im lu dre !a!ea, "au, #i mai "im lu, u!ereaJ %n general, ra or!urile din!re doc!rina #i oli!ica din in!eriorul unui ar!id nu creea' rea mul!e robleme, deoarece doc!rina rm5ne a!5! de *ag #i de #!ear" %nc5! nu +oac un rol rac!ic im or!an!& Ea nu con"! dec5! %n!r-un $el de orien!are general, de in" ira)ie mai mul! "en!imen!al dec5! in!elec!ual, e care nu e ne*oie dec5! " nu o con!rarie'i rea direc!& Ea nu a!rage du "ine nici un $el de !ac!ic " ecial, ci doar %i gru ea' e ar!i'anii unui acela#i rogram& 15Di$icul!)ile %nce a!unci c5nd, e de o ar!e, $ormula oli!ic cere o di"ci lin ab"olu! #i c5nd, e de al!a, doc!rina con"!i!uie un "i"!em e(igen!, com le!, in!angibil, care re!inde c de!ermin nu numai ar!icolele rogramului e care ar!idul "e "!rduie#!e " le $ac " !rium$e, ci #i me!oda concre! care !rebuie "-i %ngduie " a+ung la u!ere& Ace"!a e"!e %n!ocmai ca'ul doc!rinei mar(i"!e #i al ar!idului comuni"!, cu, %n lu", $a !ul agra*an! c ar!idul re" ec!i* e"!e u!ernic, iar doc!rina "lab, ar!idul %ndr'ne) #i an!renan!, iar doc!rina b!r5n #i "clero'a!& Trebuie " ne %n!rebm a!unci care oa!e $i u!ili!a!ea co!idian a ace"!ei doc!rine en!ru ace"! ar!id, ce anume re re'in! ea en!ru el, #i, %n "$5r#i!, cum reu#e#!e el " %m ace e(igen)ele !eore!ice cu nece"i!)ile !ac!ice& Un lucru e "igur> da! $iind c )ine la ea a#a cum o $ace, !rebuie c ar!idul comuni"! ob)ine din doc!rina "a a*an!a+e $oar!e mari& 0are "un! ace"!eaJ @i rin ce minune reu#e#!e el " dea do*ad %n rac!ic de o e(!rem "u le)e, c5nd "-ar u!ea crede ini)ial c un "i"!em a!5! de reci" nu oa!e "er*i dec5! la arali'area "au, %n orice ca', la rigidi'area ac)iunii "aleJ Aa dre ! *orbind #i %n c1i arado(al, $a !ul c doc!rina da!ea' de un "ecol #i core" unde a!5! de u)in cu reali!a!ea %nle"ne#!e lucrurile& A!unci c5nd au elabora!-o, au!orii ei cuno#!eau o "i!ua)ie cu !o!ul di$eri!& 0on+unc!ura "-a modi$ica!& Tim ul #i-a " u" cu*5n!ul& E lim ede c *ec1ile im era!i*e nu mai "un! *alabile #i nici mcar a licabile, nemaia*5nd ur #i "im lu "en"& De al!$el, e"!e oricum in$ini! mai delica! " cobor5m din "$era rinci iilor generale la ni*elul da!elor ar!iculare& Deduc)ia nu e"!e nicioda! uni*oc> a ar "ci'iuni %n ri*in)a con"emnelor ce !rebuie "!abili!e, "e $ac re$eriri la !e(!e di$eri!e "au care "un! in!er re!a!e di$eri!, #i de $iecare da! e(i"! ri"cul unei ru !uriK $iecare ar!id %#i are anaba !i#!ii #i "emi elagienii lui& E re$erabil " "e elimine ace"!e cer!uri cu i' de !eologie #i care, oricum, nu ar u!ea duce dec5! la "lbirea $ac)iunii& %n "$5r#i!, "e #!ie de al!$el c %n oli!ic nu e nicioda! bine " !e %nc )5ne'i& Trebuie " #!ii " "acri$ici ro*i'oriu uri!a!ea doc!rinei %n $a*oarea nece"i!)ilor ac)iunii& 0ci nu uri!a!ea !eoriei e"!e cea care c5#!ig b!lia, ci $or)a ar!idului& Dac 153 ar!idul e u!ernic, el *a %n*inge #i, %n acel momen!, *a re"!abili doc!rina %n %n!reaga "a uri!a!e& A!unci o *a u!ea $ace& 4ar %n ri*in)a doc!rinei, acea"!a e"!e %n $ond "ingura #an" e care o are de-a $i c5nd*a *ic!orioa"& Ace"!e ra)iuni "un! incon!e"!abile> nu le o)i de"con"idera $r " !e e( ui e#ecului& De aceea au %n!o!deauna ul!imul cu*5n!& 0on"ecin)a e"!e c, ornind din!r-un anume unc!, de!ermina! de *olumul %n"u#i al ar!idului #i de ro ria "a de'*ol!are, ceea ce de$ine#!e oli!ica nu mai e"!e doc!rina, ci, dim o!ri*, oli!ica de$ine#!e doc!rina, "au mai degrab ceea ce e"!e ac!ualmen!e *alabil %n doc!rin

ceea ce e"!e im or!an! " $ie "co" %n e*iden) #i lua! dre ! g1id, $iind %n)ele" $a !ul c doc!rina %n"#i, %n e"en)a ei, rm5ne in*ariabil& @e "ublinia', dim o!ri*, c ea con!inu " "er*ea"c, cu in$ailibili!a!ea "a ermanen! #i ne#!irbi!, dre ! ba' oli!icii de"$#ura!e %n momen!ul re'en!& ? ela"!ici!a!e e(!rem oa!e " %ngduie a!unci cele mai "ur rin'!oare r"!urnriK doc!orilor nu le e"!e nicioda! greu " le +u"!i$ice ul!erior& Nu e ne*oie dec5! de ingenio'i!a!e& Dar, dac doc!rina nu le comand, cum 1o!r#!e ar!idul ace"!e r"!urnriJ Du ce reguliJ %n $unc)ie de ce ruden) anumeJ Acum e"!e momen!ul " ne amin!im c, e l5ng o #!iin) con!e"!abil, el di" une #i de o %n)ele ciune cer!& Nu e"!e doar de)in!orul unei !eorii economice inu!ile, ci #i de o'i!arul unei "ume de re)e!e e(!ra"e din incom arabila e( erien) a lu !ei re*olu)ionare& Ele "un! ceea ce con!ea' #i " re ro$i!ul lor amu)e"c l*rgelile $ilo'o$ilor u#i %n $a)a gra*i!)ii i"!oriei& @-a remarca! ade"ea c Aenin, care %l comen!a a!5! de bine e Mar( en!ru u'ul celorlal)i, adno!a en!ru u'ul "u er"onal o erele lui Neceaie* #i 0lau"eXi!' #i c re" ec!a mai degrab ma(imele lor ne%ndur!oare %n conducerea concre! a oli!icii& De ce ne-am miraJ E(i"! reguli "eculare en!ru conducerea oamenilor, ale cror rinci ii nu *aria' rea mul! #i e care !rebuie " le iei de unde o)i& Ada !abile oricrui "co , cu !oa!e c e(i"! #i "co uri care le re" ing "er*iciile, ace"!e reguli de$ine"c o !e1nic mai mul! "au mai u)in er$ec)iona! care "e cu*ine +udeca! e(clu"i* %n $unc)ie de e$icien)a ei& Ele "un! cele ce dic!ea' !ac!ica> 15/ i"cu"in)a liderilor con"! %n a le a lica %n mod in!eligen! #i *iguro", $r "cru ule ori mil& A oi, ideologia +u"!i$ic orice "c1imbare abru ! #i "candaloa", orice mane*r de nemr!uri"i!& Ciindc nu i "e cer oracole, ci ceea ce e"!e %ndeob#!e numi! mo!i*e bune, care, e un anumi! lan, "un! $r e(ce )ie rele& Aici "e ara! ade*ra!a $unc)ie a doc!rinei& Ea garan!ea' +u"!e)ea #i legi!imi!a!ea $iecrei deci'ii a ierar1iei& Cace c1iar mai mul!> le d $idelilor "iguran)a c lu ! en!ru o cau' a crei *ic!orie $inal e"!e ine*i!abil #i ca #i %n"cri" %n na!ura lucrurilor, de"igur c nu cu reci'ia ecli "elor #i a mareelor, dar a roa e cu acela#i !i!lu ca #i eleK din momen! ce !o!ul de inde de e$or!ul $iecrui ade !, e "u$icien! en!ru ei " *rea en!ru ca de"!inul " "e %m linea"c> 'elul lor merge %n %n"u#i "en"ul i"!oriei& %n al! limba+, "-ar $i " u" c el e"!e %n con$ormi!a!e cu *oin)a di*in> 8A+u!-!e, #i 0erul !e *a a+u!a9& Ace"!a e"!e "$a!ul con"!an! la care "e reduce en!ru $iecare mili!an! o !eorie di$icil #i a roa e inabordabil en!ru o min!e nean!rena!& Tru ele iau din acea"! doc!rin %nde r!a!, e care o cuno"c doar din au'i!e, cer!i!udinea de-a %n*inge #i con*ingerea c ac)ionea' %n acord cu %n"#i ordinea lumii& Energia lor e"!e " ori! e m"ur& Nu ar $i de dori! !o!u#i ca ardoarea lor " a)i ea"c %n " eran)a !r5nda* a unui de'nodm5n! $erici!, i*i! la *remea "a, $r a $i ne*oie " $ac nimic en!ru a-l grbi& 2ic!oria nu e"!e ine*i!abil dec5! dac comuni#!ii nu-#i cru) o"!eneala& Din ace"! mo!i*, de la bun %nce u!, #e$ii ar!idului au reac)iona! $erm %m o!ri*a unei de*ia)ii c1ie!i"!e, du care ar $i "u$icien! ca cla"a munci!oare " a#!e !e *erdic!ul i"!oriei, care nu u!ea " nu "o"ea"c #i nu u!ea " nu-i $ie $a*orabil& @-a a+un" re ede la cealal! e(!remi!a!e, relu5ndu-"e "ub o $orm di$eri! ma(ima lui 4gna)iu de AoTola, care ordon " "e ac)ione'e cu orice rile+ ca #i cum Dumne'eu nu ar e(i"!a #i bi'uindu-!e doar e $or)ele !ale :#!iind %n" bine c !o!ul e %n m5inile Aui<& Ma(im admirabil> ea %i d omului %ncredere %n "ine, %i in!er'ice " "e la"e e m5na al!cui*a, %i cere un e$or! m*er#una! #i %n acela#i !im %l %m iedic, %n ca' de e#ec, " di" ere "au "-#i incrimine'e ro ria "a inca aci!a!e "au incom e!en)a

L
155 #e$ilor "i& Dac e"!e %n*in", e din *oia 0erului "au a i"!oriei, %nc5! !rebuie " "e %ncline #i " reca e!e cura+, deoarece, %n $inal, cerul "au i"!oria %i *or recunoa#!e e ai lor& @e *ede c5! de u!il e"!e $ormula> ea are " re*ad !o!ul& Nu !rebuie " ne mirm c a $o"! re$era! #i de comuni#!i& ? doc!rin %i $gduie#!e omului o "oar! mai bun #i %n!r-un $el %m r)ia Domnului, e care o "i!uea' e m5n! "au e al! lume& ? ,i"eric "au un ar!id re!ind a oi c "co! din acea"! doc!rin comandamen!e #i reguli de condui!& 0ile ce "e o$er a"!$el nu "un! mul!e la numr& Mul!e

nuan)e "e la" numra!e, %mi %nc1i ui, dar nu "un! o"ibile dec5! dou ideologii clar di"!inc!e> cea care a$irm c !o! ce $ace omul e 'adarnic #i c !rebuie " ne l"m %n *oia Domnului "au a 4"!oriei, #i cea care %i cere omului " "e "!rduia"c din !oa!e u!erile " %n$ !uia"c *oin)a Domnului "au e cea a 4"!oriei& ? religie care orien!ea' " re o al! lume dorin)ele ade )ilor ei #i %i %n*a) " o di" re)uia"c e cea m5n!ea"c oa!e o !a en!ru rima "olu)ieK dar en!ru orice ar!id oli!ic care, rin de$ini)ie, in!en)ionea' " cucerea"c u!erea, #i %n general en!ru orice gru de oameni, $ie el #i un ordin religio", care nu!re#!e ambi)ii m5n!e#!i, cum "-a %n!5m la! cu 0om ania lui 4"u", doar cea de-a doua a!i!udine e"!e %ngdui!, $iindc e"!e "ingura care le aduce con+ura)ilor un a*an!a+ !angibil& Am " u" care> cel de a-i con*inge de legi!imi!a!ea #i de $a!ali!a!ea "ucce"ului lor, cer5n-du-le !o!oda! mobili'area con"!an! #i !o!al a energiilor& De aceea de!aliul doc!rinei nu are rea mare im or!an)> mili!an!ul o acce ! e acea"!a ga!a elabora! de doc!ori, necuno"-c5ndu-i dec5! marile linii, %n m"ura %n care ele +u"!i$ic ac)iunea oli!ic %n care e"!e anga+a!& Dar acea"! ac)iune con!inu " $ie cli de cli de!ermina! de o "i!ua)ie concre! %n care %nain!e de !oa!e "e cu*ine " "e mane*re'e c5! mai i"cu"i! cu u!in)& 4ni)ial, c5nd $ac)iunea e"!e "lab, ea oa!e " "e "u un $r un ericol ma+or lo'incilor care decurg direc! din ideologie, ca de e(em lu> 83role!ari din !oa!e )rile, uni)i-*B9 - %n!r-a!5! de mul! e"!e %ngdui! " $aci un gru redu" de oameni, "co" %n a$ara +ocului de %n"#i li "a lui de %n"emn!a!e, " nu ia %n "eam con!ingen)ele> 15. %n!r-ade*r, e e#ic1ierul $or)elor, $ac)iunea nu core" unde la %nce u!urile e(i"!en)ei "ale dec5! unei can!i!)i negli+abileK ea nu are re" on"abili!)i& Deci'iile im or!an!e %n ma!erie de oli!ic "un! lua!e $r ca " "e )in mcar "eama de e(i"!en)a ei, a"!$el c ea "e oa!e mrgini la o a!i!udine %n!ru !o!ul doc!rinar de re$u' "i"!ema!ic& A!rg5ndu-i e nemul)umi)i rin *iolen)a recriminrilor, ea c5#!ig mai mul! dec5! ierde "!r5ndu-#i in!ran"igen)a& Mai !5r'iu, dim o!ri*, c5nd ar!idul re re'in! o $or) a reciabil, el e"!e "u u" au!oma! unor nenumra!e obliga)ii noi, dre ! en!ru care !rebuie " "e ada !e'e ne%nce!a! reali!)ii, " "!re'e con!ac!ul cu ma"ele, " nu com romi! o'i)iile c5#!iga!e, " "a!i"$ac in!ere"e di*ergen!e, #i a#a mai de ar!e, la ne"$5r#i!& Auarea unei deci'ii %n)ele !e #i ire ro#abile a a+un" un lucru e(!rem de delica!& Trebuie c5n!ri!e cu a!en)ie a*an!a+ele #i incon*enien!ele $iecrei a!i!udini& Ma(imele im lacabile "un! %nlocui!e cu $ormule de conciliere& ? or!uni#!ii ocu a*an"cena& E(!remi#!ii "un! "acri$ica)i, %n !im ce %n *remuri de re$lu(, c5nd, en!ru "!r5ngerea r5ndurilor, rigoarea rede*ine nece"ar, lucrurile "e e!rec in*er"& Ace"!e am le mi#cri "un! gu*erna!e de legi "im le& * * ? cer!i!udine $undamen!al, un recon$or! e"en)ial din care oricine %#i oa!e e(!rage de"!ul " eran) en!ru a er"e*era $r " reu#ea"c, o doc!rin care "e re*alea' de "cru ulul #i de au!ori!a!ea #!iin)ei #i rin care orice deci'ie, indi$eren! de na!ura ei, e"!e dinain!e "anc)iona!, ia! cele mai bune in"!rumen!e en!ru a domina oamenii #i a ob)ine minuni din ar!ea lor& De"igur c mul)i "e " erie de o $acili!a!e a!5! de redu!abil "au "e indignea' de a!5!a cinic de'in*ol!ur& Ei nu *d %n !oa!e ace"!ea dec5! un ur a e!i! de u!ere, o )iunea delibera! a unui o or!uni"m ab"olu!& Ei #iJ 0uno"c ei *reun ar!id care " nu $ie o or!uni"!J Gi o! ei " de$inea"c oli!ica dre ! al!ce*a dec5! o M a o or!uni!)ii, a momen!ului rielnic, a conce"iei nece"are, a com romi"ului i"cu"i!, a !ran'ac)iei rodniceJ 3oli!ica rac!ica! de ei e"!e cum*a li "i! de mali)ie, de calcul, de acomodriJ 157 Dim o!ri*, ea cunoa#!e rea mul! ruden), rea mul!e calcule #i com romi"uri #i %n a"!a con"! "lbiciunea ei& %n $inal, ceea ce le li "e#!e e"!e o doc!rin #i o credin) $erm %n ea, %n !im ce ceilal)i au o credin) a!5! de $erm, o %ncredere a!5! de ca!egoric, %nc5! e(ecu! !oa!e ordinele ce li "e dau, c1iar #i e cele mai con!radic!orii, cu condi)ia " $ie con*in#i c "un! %n con$ormi!a!e cu doc!rina, ceea ce, du cum ne u!em le"ne %nc1i ui, nu e"!e nicioda! e"!e u!erile unui om i"cu"i!& Cr %ndoial c !rebuie " recunoa#!em c a"!$el %n!reaga oli!ic e"!e redu" la o "im l concuren) de $or)e, c nu idealul #i rogramul con!ea', ci a ar!enen)a la o $ac)iune care cau! " ob)in un !rium$ deci"i* rin mi+loacele cele mai adec*a!e& 0u "iguran) c e"!e dre !ul "u cel mai "!ric!, cel u)in de %nda! ce "e ar radical morala #i oli!ica, de %nda! ce o "ubordonea' $r e'i!ri e rima celei de-a doua& Dar cine garan!ea' %n acel momen!

c comuni#!ii nu "un! %n reali!a!e di"ci olii lui 3are!o #i nu "e "er*e"c de mar(i"m :cu bun-credin), nu %nca e %ndoial< doar ca de cea mai ren!abil ideologie en!ru ei, ca de un *ocabular mo#!eni! rin noroc #i "!ra! din in"!inc! "au din *iclenieJ De al!$el, acea"! conclu'ie nu are de ce "-i mire> ea "e %n"crie cu "!ric!e)e %n logica "i"!emului lor #i en!ru ca "-o de"co ere, le-ar $i "u$icien! " a lice a"u ra lor %n#ile acea me!od in$ailibil e care "e laud a!5! de mul! c o o"ed& %n!r-ade*r, cine "-a rice u! mai bine dec5! ei " denun)e a*an!a+ele unei ideologiiJ Ciindc e ne*oie de o ideologie& Degeaba ne-am %nc1i ui c, luarea u!erii rim5nd la modul ab"olu!, doc!rina n-ar mai "lu+i dec5! de $a)ad #i c ar $i ca'ul " "e $ac economie de ea& Dim o!ri*, u!ili!a!ea "a real e"!e " ori! de di" re)ul %n care e"!e men)inu! rac!ic #i rin re" ec!ul $)i# ce i "e mani$e"!& Ca !ul de-a o men)ine in!angibil e $irmamen! %n momen!ul c5nd $ac)iunea, dedica! %n!ru !o!ul "arcinii "ale oli!ice, "e "inc1i"e#!e din ce %n ce mai u)in de dogme, e"!e o nece"i!a!e ab"olu!, deoarece !o!oda! !rebuie " "e deo"ebea"c de concuren!ele "ale cu o e*iden) " ori!& %n li "a ei, cine ar mai %mboldi clien!ela e 15N care " er " o recru!e'e " in!re mai degrab %n r5ndurile "ale dec5! %n ale al!ei gru riJ %n doc!rina "a re'id "u rema ei ra)iune de a $i& Acea"!a nu !rebuie " "!5n+enea"c ar!idul %n mane*rele "ale !rec!oare, dar au!ori!a!ea de care "e bucur con"!i!uie !o!u#i unul din!re elemen!ele e"en)iale ale "ucce"ului con+ura)iei, cci ea %i a"igur noble)ea #i legi!imi!a!ea&

0A34T?AUA 2 RV@TURNAREA E24DENTEA?R

4"!oria numr u)ine or!odo(ii& Na#!erea #i di" ari)ia im eriilor, re*olu)iile "un! mul! mai comune> %n "c1imb, e$ec!ele lor "un! mai limi!a!e, indi$eren! c "un! !eri!oriale, economice, "ociale, oli!ice "au cum *or $i ele& 4n$luen)a unei or!odo(ii in$luen)ea' %n"e#i cadrele g5ndirii #i a$ec!ea' anumi!e ra or!uri $undamen!ale ce rm5n %n a$ara ra'ei de ac)iune a al!or bul*er"ri $iindc nu in!r %n mod obi#nui! %n "$era con#!iin)ei #i a limba+ului& Ele "un! rareori $ormula!e& Acea"! ob"curi!a!e con"!i!uie $or)a #i "al*gardarea lor& Ele "un! c1eia ci*ili'a)iilor& Grani)ele di" ar, limi!ele din!re cla"ele "ociale "e e"!om ea', a*u)iile %#i "c1imb locul, mora*urile #i legile e*oluea', canoanele de 5n a!unci ale e"!e!icii "un! %nlocui!e cu al!ele, care le con!ra'ic& To!ul "e "c1imb> *ir!u)ile, %n)ele ciunea, onoarea #i $rumu"e)ea& 3rin!r-o e(ce )ie "ingular %n", ace"!e rela)ii rm5n imuabile a!unci c5nd %n +urul lor !o!ul

"e de'agreg "au "e recon"!i!uie& 0u !oa!e ace"!ea, nici ele nu "un! *e#nice #i %n!r-o bun 'i ne omenim c "-au in*er"a!& ?r!odo(iile "un! mo!oarele "ecre!e ale ace"!or mari ru !uri& Ele nu urmre"c nea ra! " le roduc, dar "un! "ingurele care le declan#ea', iar rari!a!ea unora core" unde cu rari!a!ea celorlal!e, %n An!ic1i!a!e, no)iunea de $ini! coincidea cu cea de er$ec! #i, %n mod "ime!ric, cea de im er$ec! coincidea cu cea de in$ini!& Acea"! cone(iune era %n)elea" de la "ine #i nu era di"cu!a! de nimeni& Aa dre ! *orbind, nici nu e(i"!a cine*a cruia "-i !reac rin ca "-o di"cu!e& 0re#!ini"mul a in*er"a! ra or!ul& De-a!unci %ncoace, 1.= ideea de in$ini! a $o"! uni! a!5! de "!r5n" cu cea de er$ec!, iar cea de $ini! cu cea de im er$ec)iune, %nc5! doar i"!oricii $ilo'o$iei #!iu c o u"ul a $o"! a(iom, mai mul! c1iar dec5! %#i %nc1i uie ei& A"!'i, o !ran"$ormare a"emn!oare e"!e e cale de-a "e %n$ !ui& Aa -/ iunie 19/7, %n $a)a unui mare numr de in!elec!uali %n!runi)i %n congre", Andrei Rdano* a cri!ica! Istoria filozofiei occidentale, de G&C& Ale(andro*& Di"cur"ul "u, !radu" imedia! %n mai mul!e limbi, a $o"! di$u'a! %n numeroa"e )ri, unde are " $i !recu! neob"er*a!& 0u !oa!e ace"!ea, el e"!e %n m"ur " $urni'e'e, %n ca' de "ucce", unul din!re re erele rinci ale ale i"!oriei ideilor, una din cele c5!e*a da!e care marc1ea' ceea ce *oi numi o r"!urnare a e*iden)elor& 4n ace"! di"cur", de al!$el $oar!e in"igni$ian!, e i!e!ul 8obiec!i*9 e"!e lua! con"!an! %n nume de ru& Du cum u!em bnui, ora!orul nu ino*ea' nimicK el nu #!ie, du cum nici audi!orii "i nu #!iu :#i !ocmai acea"! incon#!ien) e"!e deci"i*< c, de "ecole %ncoace, cei doi !ermeni de ade*r #i de obiec!i*i!a!e "un! %n mare in"e arabili, c %n orice ca' nicioda! *oin)a de obiec!i*i!a!e nu a $o"! con"idera! re re1en"ibil #i genera!oare de gre#eli& 0ine a!aca odinioar obiec!i*i!a!ea o $cea d5ndu-#i "eama c cel u)in #oc1ea' "im)ul comun, dac nu c1iar 1ule#!e, #i "e "$or)a " a ere o o'i)ie e care o "im)ea ca $iind !emerar& De da!a acea"!a lucrurile "!au in*er"> Rdano* *orbe#!e %n a"en!imen!ul !u!uror, %n cur"ul unei %n!runiri "olemne, #i nimeni nu e"!e #oca! de a$irma)iile lui& Mai mul! de-a!5!, el n-are nici un g5nd " +u"!i$ice acea"! alian) din!re obiec!i*i!a!e #i eroarea *ino*a!, care re*ine de mai mul!e ori %n in!er*en)ia "a> ea e"!e admi" de c!re !oa! lumea, #i e ea "e bi'uie ora!orul en!ru a-#i co le#i ad*er"arul, om din!r-o al! genera)ie, ermeabil la *ec1ile e*iden)e, care nu mai "un! a"!'i %n)ele"e& De!a#a! de obiec!i*i!a!e, ade*rul de*ine, %n ace"! nou "!il, a ana+ul ar)iali!)ii, nu al ar)iali!)ii %n "ine, al oricrei ar)iali!)i, ceea ce ar mai $i o manier de-a $i obiec!i* #i "-ar u!ea 3o!ri*i la rigoare cu normele de deun'i, ci doar al 8 ar)iali!)ii bol#e*ice9, ceea ce %n"eamn c o ro o'i)ie nu are #an"e de-a $i e(ac! dec5! %n m"ura %n care oglinde#!e #i ilu"!rea' a!i!udinea 1.1 comba!i* a ma"elor role!are& ?rice $ilo'o$ie indi$eren! e"!e dinain!e de"cali$ica!, con"ider5ndu-"e c !rdea' de*enirea i"!oric, al crei in"!rumen! de ne%nlocui! %l re re'in! role!aria!ul educa! #i %ndruma! de ar!idul comuni"!, #i %n con"ecin) "e %nde r!ea' de ade*r& Dim o!ri*, !e'ele care, de ar!e de-a "e *rea de o obiec!i*i!a!e amgi!oare, %#i %n"u#e"c *iguro" lu !a de cla" ce de!ermin *ii!orul omenirii, a ar %n urma ace"!ui $a ! %n"u#i dre ! 8 ro$und #!iin)i$ice9& De da!a acea"!a, cercul "-a %nc1i"& G!iin)a nu mai e"!e con"idera! o cunoa#!ere liber, de"c1i", de'in!ere"a! #i obiec!i*, ci e"!e de$ini! o$icial dre ! bunul unei $ac)iuni, creia !rebuie "-i e( rime ne*oile #i "-i "lu+ea"c oli!ica& E"!e *orba aici de o Scientia ancilla politicae, ce con"!i!uie re lica e(ac! la 1$ilo'sop$ia ancilla t$eologiae de odinioar& E( re"ia !rebuie lua! ad litteram #i %n "en"ul ei !are> oli!ica 1o!r#!e cli de cli ce anume !rebuie " $ie #!iin)a& Ade*rul nu mai e"!e %n!emeia! e coinciden)a din!re idee #i lucru, ci e deci'ia #i au!ori!a!ea unui ar!id& 8%n Ru"ia, ade*rul nu e"!e o o inie, ci un "!a!&9 %n di"cur"ul "u, Rdano* %i re ro#ea' lui Ale(andro* c a negli+a! rinci iul $undamen!al al mar(i"mului #i c %n ace"! $el a c'u! %n gre#eala ideali"! rin e(celen)> cea care admi!e inde enden)a ideilor $a) de i"!orie& Mai de ar!e, acu'5nd $ilo'o$ia "o*ie!ic c nu rogre"ea' cu *i!e'a e care oli!ica o a#!ea ! din ar!ea ei, el "crie %n c1i "!raniu> 80au'a %n!5r'ierii de e $ron!ul $ilo'o$ic nu e"!e %n mod e*iden! lega! de nici o condi)ie obiec!i*& 0ondi)iile obiec!i*e "un! mai $a*orabile ca oric5ndK $a !ele care a#!ea ! anali'a #i generali'area #!iin)i$ic "un! nenumra!e& 0au'ele %n!5r'ierii !rebuie cu!a!e %n domeniul "ubiec!i*9& Gi le enumera $r %n!5r'iere& Ace"!ea "un!> $ormali"mul, a oli!i"mul, re$ugiul %n !recu!, admira)ia en!ru "!rin!a!e, renun)area la ar)iali!a!ea bol#e*ic e!c& E#!i i" i!i! " denun)i con!radic)ia din!re cele dou r)i ale di"cur"ului> de ce $ilo'o$iile "un! ele de enden!e de "i!ua)ia din "ocie!a!ea burg1e' #i inde enden!e %n "ocie!a!ea "o*ie!icJ A"!a ar %n"emna

%n" " ui!m !ocmai $a !ul c ade*rul e"!e un "!a!& 1.De aceea nu e de mirare c !o!ul e"!e %n!r-un ca' de!ermini"m #i "er*i!u!e, iar %n al%ul, liber!a!e de"*5r#i! #i au!onomie !o!al& ? a"emenea r"!urnare nu "e e!rece e"!e noa !e, ci do" e#!e #i "e reg!e#!e de-a lungul a 'eci #i 'eci de ani& Nimeni nu "e oa!e " o $i *ru! #i nici mcar "-o $i conce u!& Nici Mar(, nici au!orii Re*olu)iei din ?c!ombrie, $orma)i de lumea *ec1e #i obi#nui)i cu *ec1ile leg!uri, nu #i-ar $i u!u!-o imagina, %n!r-a!5! are " iri!ul de inca abil en!ru a#a ce*a& ,ul*er"area di"!ribu)iei ace"!or rubrici ale "ale %i ro*oac o re ul"ie rin e(celen)& 0u !oa!e ace"!ea, r"!urnarea "e roduce&

IV PUTERILE RO,A ULUI

ARGUMENT 1alinodia romanului

afuterile romanului "!udia' re ercu"iunile romanului %n ma!eria "ocial "au, dac re$era)i, %n "i1ologia colec!i*, con"i-der5ndu-l %n a$ara e*en!ualei "ale *alori li!erare, de unde #i locul acorda! romanului-$oile!on #i celui oli)i"! #i, deo o!ri*, gri+a de-a ar!a c, dac oglinde#!e "ocie!a!ea, romanul %n$)i#ea' o imagine activ a ace"!eia, care o atac, cum "e " une de" re un acid& Am im re"ia c $unc)ia romanului ar $i ro"! %n)elea" dac am ui!a $a !ul c !i rirea #i, mai mul! c1iar dec5! ea, "cena, ecranul, !ele*i'iunea autorizeaz. ?rice nara)iune, orice " ec!acol !ran"$igurea' un a"a"in mi'erabil %n!r-un r'bun!or re"!igio"& Ele %i o! da celui #o*ielnic ceea ce %i li "e#!e ca " %ndr'nea"c " !reac la $a !e& Dac nu %i o$er o con#!iin) %m ca!, a!unci %i $gduie"c mcar aureola ce %l %n"o)e#!e e cel %ndr'ne), care a "$ida! %n mod delibera! o inia ublic "au u!erea, $a ! rin care "e %nrude#!e de+a cu eroul $ie mi!ic, $ie romane"c& %n al doilea r5nd, %ncerc " ar! c romanul e"!e un gen !ardi*, cel mai recen! %n orice li!era!ur, c e"!e rin na!ura "a elibera! de orice regul, c deri* $r in!ermediar din ba"mul o ular #i c nu "e de'*ol! cu ade*ra! dec5! o da! cu decaden)a ro'odiei, cu !oa!e c a u!u!, %nc dinain!ea a ari)iei !i arului, " recurg #i el la *er"i$ica)ie en!ru a ca !a memoria& Romanul e"!e nara)iune ur, liber!a!e ab"olu!, #i nu a !rebui! " "e debara"e'e nicioda! de *reo con"!r5ngere re!oric "au de *reo legi"la)ie " eci$ic& De unde, %n "c1imb, locul "ecundar, dac nu di" re)ui!, 1.7 e care a $o"! men)inu! *reme %ndelunga! %n domeniul li!erelor, %n com ara)ie cu genurile cu re u!a)ie nobil> oe'ia, !ragedia "au !ra!a!ul $ilo'o$ic& Mi-a mai *eni! #i o a !reia idee, de"!ul de nec1ib'ui! de da!a acea"!a, #i anume c romanul nu era deloc nece"ar #i c nu era nici mcar %n!o!deauna o"ibil, #i c *a *eni o *reme, e care o cred a ro ia!, c5nd *a di" rea& %mi " uneam c genul, care e"!e !ribu!ar unei "i!ua)ii "ociale da!e, nu ar u!ea "u ra*ie)ui c5nd acea"!a ar $i $o"! !ran"$orma!& @!udiul a a ru! %n urm cu a ro(ima!i* !rei'eci de ani& Romanul nu a di" ru!, ci, dim o!ri*, au a ru! noi modele romane#!i& Ru#ina! #i %ncurca!, am re$u'a! orice reedi!are a unei !eorii e care $a !ele o de'min)i"er %n!r-un c1i a!5! de *di!& 4n reali!a!e, ro$e)ia mea, aberan! dac o lum ad litteram, nu era c1iar a!5! de "!u id, dac era in!er re!a! %n er" ec!i*a anali'ei ro u"e, deoarece %n ul!im in"!an) ade )ii noii #coli nu re ro#au

romanului de "!il *ec1i nimic al!ce*a %n di*er"e $eluri dec5! e(ce"ul de liber!a!e #i nu "e reocu au dec5! " in*en!e'e %n ce-l ri*e#!e o $orm au!en!ic li!erar, adic u" %n lan)uri& Mai %n!5i, ob"er*au ei, "i1ologia nu o$er dec5! in$orma)ii "u er$iciale de" re re"or!urile condui!ei umane& Nimeni nu ar u!ea cunoa#!e dec5! com or!amen!ul e(!erior al $iin)elor& 0ondui!a lor rm5ne inin!eligibil #i im re*i'ibil& Romancierul, care nu e"!e Dumne'eu, nu di" une de nici o o"ibili!a!e de-a !runde %n a"cun'i#ul inimilor #i de-a roceda ca #i cum ar cunoa#!e oamenii mai bine #i mai "igur dec5! un om care-i cunoa#!e a!5! c5! oa!e el e cei e care %i %n!5lne#!e "au %i iube#!e "au de care "e lo*e#!e& %n!r-un cu*5n!, "crii!orului i "e cere " ui!e c in*en!ea' o o*e"!e, c e"!e %n!ru !o!ul liber " o organi'e'e du lacul inimii, c er"ona+ele "ale nu *or a*ea dec5! "en!imen!ele, emo)iile #i reac)iile e care *a *oi el " li le a!ribuie, c "e a$l %n!r-ade*r $a) de ele e(ac! %n "i!ua)ia unui 0rea!or omni"cien! #i a!o! u!ernic, #i c nu are nici un mo!i* one"! de-a "imula c lucrurile "!au al!$el, doar dac nu g"e#!e $olo" u!ili'5nd *reo #mec1erie "u limen!ar& ?r, el re!inde c ac)ionea' a#a cum o $ace en!ru a a ra ade*rul& 1.N A#a "e na#!e ar!i$iciul unui roman %n!ru !o!ul de"cri !i*, %n!ru !o!ul obiec!i*, %n care nara!orul urmre#!e %n c1i mincino" " %nregi"!re'e, ca #i cum oc1ii "i l-ar "ili " le *ad, com or!amen!e e care #i le imaginea' %n reali!a!e %n cele mai mici amnun!e #i e care de $a ! nu le erce e deloc& @ub!er$ugiul nu de #e#!e rocedeul& Ace"!a e"!e doar ce*a mai $or)a!, ce*a mai con*en)ional dec5! cele care %l receda"er, amin!ind de $o!ogra$ii care %#i c1inuie"c modelele ca " ia o a!i!udine a#a-'i" $irea"c, #i ob)in a"!$el o culme a a$ec!rii& @un! mai in!ere"a! de in!en)ia !e1nicii noi dec5! de mali)ia ei de#ar!& 3en!ru au!or, roblema e"!e de-a con$eri nara)iunii, *i'iunii "ale, o a aren) de incon!e"!abil *eridici!a!e, de-a rocura un documen! !o! a!5! de roban! #i de reci" ca un cli#eu $o!ogra$ic nere!u#a! "au ca o %nregi"!rare nemani ula! de magne!o$on& Romancierul renun) :"e $ace c renun)< la re"ur"a lui rinci al> imagina)ia& El "e re$ace c e"!e redu" la erce )ie, "au mai e(ac! c nu e"!e dec5! len!ila #i laca "en"ibil a unui a ara! iner! #i im ar)ial& %n!r-un cu*5n!, el e"!e e cale de-a di"!ruge romanul& %n "c1imb, el "e "!rduie#!e " $ac din roman o o er de ar!, in*en!5ndu-i dac nu ni#!e reguli, cel u)in o !e1nic ane*oioa", me!iculoa", care %l m5n!uie#!e de ca!ul "u originar> $ic)iunea de na! de condei& Romanul oli)i"! e"!e in*idia! en!ru c a #!iu! " cree'e " re u'ul "u o deon!ologie im era!i*, dar acea"!a la ni*elul enigmei, al +ocului logic& Romancierul r5*ne#!e cel u)in ec1i*alen!ul "one!ului, al baladei, al "!ruc!urilor $i(e cele mai arbi!rare& El *i"ea' la cri !ogra$ii ine(!ricabile, la ana"!omo'e, la algori!mi& Romanul )ine de-acum de ar!a combina!orie #i cere en!ru "coa!erea la lumin a "ecre!elor "ale "!ra!i$ica!e nu mai u)in dec5! ingenio'i!a!ea unui e( er! %n 1ermeneu!ic& Nu e"!e locul aici " *eri$icm dac a"emenea ambi)ii "un! $ecunde "au "!erile& E "u$icien! c "ucce"ul e care l-au a*u! la cei doc)i #i mul!i!udinea comen!ariilor e care le-au "u"ci!a! demon"!rea' %ndea+un" c r" undeau unei a#!e !ri $oar!e larg re"im)i!e& 0alea e care au im rima!-o romanului e"!e oa!e o $und!ur, dar ea a are ca $iind %n"cri" %n %n"#i e*olu)ia genului, c1iar dac, %n anumi!e ri*in)e, dubla renun)are la "crii!ura $r con"!r5ngere #i la imagina)ia "lba!ic %n $orma de ar! %n care, rin e(celen), 1.9 acea"! dubl liber!a!e oa!e !rece dre ! $undamen!al, nu con"!i!uie e !ermen mai "cur! "au mai lung en!ru romanul tiprit un ge"! "uicidar& Acea"!a cu a!5! mai mul! cu c5! romanul nara!i* cunoa#!e %n acela#i !im o concuren) cre"c5nd din ar!ea cinema!ogra$ului, a !ele*i'iunii #i a ben'ilor de"ena!e, a"!$el %nc5! imaginea oa!e ab"orbi %nce!ul cu %nce!ul ar!ea di" re)ui! de c!re algebr, iar !e(!ul oa!e " "e omenea"c redu" la rolul de $ir conduc!or, recum libre!ul en!ru o er& Nu $ac ace"!e ob"er*a)ii !ardi*e en!ru a a!enua gra*i!a!ea unei erori care #!iu c e co le#i!oare& 0u !oa!e ace"!ea, dac am a+un" la un diagno"!ic gre#i!, %n"eamn c de"lu#i"em !o!u#i bine rul& M-am %n#ela! ornind de la o im re"ie corec!& Rm5n *ino*a! de $a !ul c nu am re"im)i! ru !ura genului romane"c %n!re o "o$i"!icare #i o "u ralici!are a li!era!urii de mare con"um& Aceea#i a*en!ur "e %n!5m la"e, !o!u#i, cu o +um!a!e de "ecol %n urm, %n ca'ul oe'iei, "$5#ia! %n!re alc1imia *erbului #i re$renele de rin c5rciumi, care nu mai a*eau de+a rea mare leg!ur cu admirabilele c5n!ece o ulare, "!rlucind de o reci'ie nicioda! a!in", dec5! oa!e de A ollinaire, %n ce ri*e#!e %ndr'neala #i e(ac!i!a!ea oe!ice& Mai mul! ca orice, deduceam, e(!ra ol5nd, c %n "ocie!a!ea 8 lin9 la care *i"a 0olegiul de "ociologie

romanul nu-#i *a mai a*ea locul& Nici nu bnuiam c acea ce!a!e %n!ru !o!ul imagina! nu era ea %n"#i nimic al!ce*a dec5! o amgeal momen!an ro*eni! din e!ema #i mereu com lemen!ara "olici!are romane"c& %n *olumul de $a), am aduga! du 1uterile romanului un "!udiu redac!a! %n 1953 ornind de la no!e mai *ec1i #i care le ilu"!rea' !e'ele %n leg!ur cu un e(em lu "emni$ica!i*& @!udiul e"!e "erio" remania! aici& De"!ina! re$a)rii unei edi)ii din Strlucirea i suferinele curtezanelor, el "e re$er la ideile lui ,al'ac de" re genul romane"c, la de"crierile unui 3ari" $abulo" #i la conce )ia de" re eroul modern& 4n acea"! cali!a!e, el con"!i!uie o relungire a e"eului meu - 1aris, m-t$e moderne, a ru! %nc din 193N %n ,e +-t$e et l.Jomme. 17=

3UTER4AE R?MANUAU4 C(6K!B L!"I!BE

"cest studiu este i nu este nimic altceva dect un studiu sociologic. Este deci limpede c nsi natura sa l condamn s nu priveasc realitatea dect pe ansam luri) de aceea cronologia nu este niciodat respectat cu e&actitate, ci doar pe trane. In acelai fel, opera unui autor este plasat nu att n momentul e&act al pu licrii ei, ct n cel n care a avut o influen ma&im. Similar, raporturile sta ilite ntre diferitele clase sociale i diversele niveluri ale literaturii nu au dect o valoare statistic i sufer, se nelege de la sine, toate e&cepiile particulare. Este mai important s su liniem faptul c acest studiu, mr'ginindu'se s e&amineze rolul romanului n societate, tre uia s nlture orice consideraie estetic sau moral. 1rin urmare, s nu ne mirm dac vom constata c romanul'foileton i capodopera sunt puse pe acelai plan i utilizate deopotriv pentru demonstraie) fiecare este important n domeniul su. 0ecunoaterea acestui fapt nu presupune nici o apreciere literar a valorii unuia sau celuilalt. 1e de alt parte, adjectivul =romanesc? se refer doar la coninutul unui roman, indiferent care ar fi) el nu atrage dup sine nici o alt calificare i mai ales nu tre uie n nici un caz s evoce acea aureol de sentimentalism cam naiv sau de reverie cam zadarnic pe care lim ajul curent i'l atri uie, atunci cnd, de e&emplu, se spune despre o fat c este romanioas. In acest studiu, el este pur i simplu adjectivul derivat din roman. n acelai fel, termenii de =disoluie? sau de =coeziune?,

1
171 de =rela&are? sau de =regenerare? i cei ce li se aseamn nu implic nici o judecat moral. Sensul lor este e&clusiv sociologic i nu face aluzie dect la forma societii, adic la stpnirea mai mare sau mai mic pe care i'o menine asupra individului, la acordul mai mare sau mai mic care se las constatat ntre contiina individual i cea colectiv. 8aptul c acest acord variaz este o realitate) aceast lucrare ncearc doar s determine raporturile ce par s poat fi sta ilite ntre aceste variaii pe de o parte, i naterea, dezvoltarea i posi ila dispariie a romanului, pe de alta. n sfrit, studiul nu trateaz ntr'o manier precis dect situaia i rolul literaturii romaneti din lumea occidental modern. #"ceasta i e&plic cu precdere soarta rezervat romanului poliist care este att de rspndit aici i care pare att de caracteristic acestei pri a lumii.% Concluziile acestui eseu nu ar avea deci vreo valoare fr o minuioas adaptare preala il pentru celelalte cicluri de civilizaie, c$iar dac, n marile lor linii, ele par s se poat aplica tuturora. @uenos "ires, mai 3TS3

3ARTEA 4

NATURA R?MANUAU4
*in ce motive romanul tre uie studiat n afara literaturii i n ce fel este el oglinda i totodat ndrumtorul societii.

3. !aterea romanului !Re are c %n !oa!e e ocile un gen li!erar bine de$ini! o"ed o "u rema)ie mani$e"! a"u ra celorlal!e& %)i *ine " cre'i c $iecare din!re ele "e o!ri*e#!e " ecial unei e!a e anume a de'*ol!rii "ocie!)ilor& 35n #i "ucce"iunea lor are " "e re e!e $r rea mul!e *arian!e, iar li!era!ura, %n lumea an!ic, recum #i %n *remurile moderne, are " "e na"c de $iecare da! %n $orma e o eii, " "!rba! acelea#i e!a e %n aceea#i ordine #i " a+ung %n "$5r#i! la roman& %n ace"!e condi)ii, ace"!a nelini#!e#!e #i $gduie#!e !o!ul deo o!ri*& @un!em i" i!i)i " recunoa#!em %n el un "im !om de agonie, dar #i o re*e"!ire de !ran"$ormare #i de rena#!ere& De aceea, meri! o"!eneala " ne %n!rebm a"u ra de"!inului re'en! al romane"cului, " !ra"m #i " relungim %n incer! curba unei e*olu)ii, " cu!e'm " %n"criem %n ea mi#carea ce e"!e e cale de-a "e de"$#ura #i care duce " re me!amor$o'e con$u' re"im)i!e !i ul de "ocie!a!e ce "-a ar!a! a!5! de $a*orabil %n"#i %n$loririi romanului& 3oa!e c #i ace"!a lucrea', la r5ndul lui, la acea"! re$acere, $urier in*olun!ar al ro riei "ale di" ari)ii& Ace"!ea "un!, %n orice ca', roblemele e care le ro*oac e(i"!en)a lui& 0e e"!e romanulJ 0um #i %n ce "en" ac)ionea' elJ E(i"!en)a unor linii de $or) $oar!e e*iden!e #i clar de"ena!e mle"ne#!e "arcina& E"!e *orba, %n!r-ade*r, de un $enomen de mare an*ergur& De mai bine de dou "ecole, locul romanului %n li!era!ur nu %nce!ea' " "e e(!ind %n!r-un mod c*a"i-amenin)!or& Nu e"!e o e(agerare " a$irmm c a"!'i im or!an)a romanului

1
173 "e *de#!e in$ini! mai mare dec5! cea a oe'iei #i a !ea!rului, de e(em lu& Nu e "u$icien!, are-"e, c romanul "e bucur de un re"!igiu mai mare #i c %n!rune#!e "u$ragiile #i ca !ea' a!en)ia unor ci!i!ori mai numero#i #i mai a*i'i, nu e "u$icien! c roduce ca odo ere no!abile #i c "educe %n mod egal !oa!e !inerele !alen!eK el "e "emnalea' e dea"u ra rin ri*ilegii mai gra*e& De la bun %nce u! :#i e(amenul con$irm rima im re"ie<, %n!r-o li!era!ur care %#i cau! orbe#!e !o! "oiul de alibiuri, de "cu'e #i "!ra!ageme, %n!r-o li!era!ur $oar!e u)in "igur de meri!ele "ale #i ga!a " recurg la un !ur de $or), el are "ingurul gen *ic!orio" #i %n'e"!ra! cu *ia), a$la! %n lin e$lore"cen!& Gcolile li!erare "e "ucced cu re e'iciune, unele e ui'5ndu-"e bru"c, al!ele n"c5n-du-"e $r *lag #i relungind rea mul! o e(i"!en) din!o!deauna muribund& Mai mul!, nu e(i"! #!iin) e care " nu o +e$uia"c de ul!imele-i de"co eriri& Ele u!ili'ea' "i1ologia, economia oli!ic #i "ociologia& E(i"! a"!$el romane $reudiene, mar(i"!e, nie!'"c1eene, durQ1eimiene, darXini"!e& Nu e"!e *orba %n!o!deauna de "im la *ulgari'are& Romancierul "e "!rduie#!e realmen!e " $ac i"!orie, "i1ologie, "ociologie #i ma+ori!a!ea #!iin)elor umani"!e %i da!orea' mul!, deoarece e$or!urile "ale au $o"! de"eori rodnice& @e #!ie, a"!$el, c5! de mul! au con!ribui! S>ann #i (lise la cunoa#!erea memoriei, a erce )iei, a *ie)ii a$ec!i*e& Aec!ura Farpelui cu pene "au a +untelui vrjit o$er o"ibili!a!ea de-a a$la mai mul!e de" re mecani"mele "ociale dec5! numeroa"e "!udii de " eciali!a!e& De $a !, ace"!e cr)i nu "un! c5!u#i de u)in ni#!e

documen!e, ci ni#!e o ere de imagina)ie crea!e nu ca " lac "au ca " di"!re'e, ci ca " %n*e)e, en!ru a $ace " "e %n)eleag "au " "e "im!, #i %n!r-un "en" mai general ca " in"!ruia"c con#!iin)a a"u ra nenumra!elor $enomene care %i "ca , $iindc nu "un! la "cara *i'iunii "ale normale, $iind rea mici en!ru ca ea " le de"lu#ea"c #i rea %n!in"e en!ru ca " le cu rind& :A"!$el, oc1iul nu erce e mi#crile rea len!e "au rea ra ide, %nc5! !rebuie ca un a ara! " le %nregi"!re'e la *i!e'a lor ro rie #i " le redea la *i!e'a omenea"c&< %n!r-un cu*5n!, "co ul ace"!or crea)ii nu e"!e e"!e!ic& Uneori, ele re'in! 5n #i un a" ec! de lucrare #!iin)i$ic, ca de e(em lu ,es Jommes de onne volonte, %n care $iecare 17/ *olum e"!e urma! de un inde( de nume ro rii #i de o !abl de ma!erii& Regre!m ab"en)a lor la 3rou"! #i la T1oma" Mann, #i ace"!e re er!orii ar $i de+a c*a"i-inu!ile %n ul!imul 8roman9 al lui Aeon ,o , ,iaisons du monde, de unde nara)iunea e"!e a roa e com le! elimina!, %n care nu mai e(i"! er"ona+e #i care "e *rea de"crierea anali!ic nedeg1i'a! a unei "ocie!)i de!ermina!e %n!r-un momen! anume al e*olu)iei "ale& Un ca i!ol e( une "!area mora*urilor, un al!ul "!area oli!ic #i "ocial, un al !reilea "!area ar!elor, iar urm!orul *ia)a ro*incial& E*olu)ia e"!e %nc1eia!> e"!e im o"ibil " deo"ebim ,iaisons du monde, 84n!roduc!ion 5 la Re*olu!ion $rancai"e de 193&&&9 de o lucrare i"!oric au!en!ic& El nu e"!e roman dec5! ca urmare a unei demi"ii a i"!oriei care nu ri"c " %n!re rind dec5! "in!e'a unor erioade re*olu!e #i moar!e& Gi %n ace"! ca', romanul ro$i! de !oa!e !imidi!)ile #i de !oa!e "cru ulele en!ru a ocu a noi o'i)ii& Acea"! ambi)ie anoramic e"!e o !endin) general a romanului con!em oran& ,al'ac a $o"! recur"orul ei, a!5! rin in!en)iile "ale, c5! #i ar!icul5ndu-#i !oa!e cr)ile a"!$el %nc5! " $ac din Comedia uman oglinda $or$o!i!oare a unei %n!regi "ocie!)i, %n "ecolul LL, ace"!e !endin)e "-au %nmul)i!> 8ors-te Saga, Casa @udden roc<, Somnam ulii, n cutarea timpului pierdut, ,es Jommes de onne volonte. Ace"!e " iri!e din!re cele mai di$eri!e de e lume - Gal"Xor!1T, T1& Mann, F& ,roc1, Marcel 3rou"!, Rule" Romain" - urmre"c, cu de"c1ideri *ariabile, "co uri de"eori o u"e #i a+ung la re'ul!a!e iden!ice %n ace"! unc!& Ace"!ea "un! ni#!e ade*ra!e 8"ummae9, %n care e de"cri" "!ruc!ura unor colec!i*i!)i com le(e& Au!orul %ncearc " redea !ran"$ormrile ace"!ora, " le urmrea"c #i " le e( lice e*olu)ia& A ar er"ona+e i"!orice, al cror rol e"!e e(amina!K "un! in!er re!a!e e*enimen!ele deci"i*e %n care ace"!ea au $o"! im lica!e& @un! di"cu!a!e roblemele u"e de ace"!ea> onderea omului #i a *oin)ei "ale, cea a de"!inului, cea a ma"elor anonime #i cea a minori!)ilor con#!ien!e, a lucrurilor iner!e, in"!i!u)ii "au mecani"me, care reci i! ca!a"!ro$ele e(clu"i* rin ac)iunea greu!)ii lor ro rii& %n "$5r#i!, nu e(i"! %n ace"!e enciclo edii nici o 175 roblem la care omul " ia ar!e care " nu $ie aborda!, !ra!a!, "olu)iona!& Ele "un! ni#!e "i1anali'e #i $ilo'o$ii ale i"!oriei& Romanul %n" nu re!inde doar " "!r5ng laolal! %n!r-o o er de lung re" ira)ie " iri!ul unei e oci "au !r"!urile remarcabile ale a ari)iei "au decaden)ei unei ci*ili'a)ii& Da! $iind c "e con"ider ca abil " re'in!e ace"!e *i'iuni e(1au"!i*e ale unei "!ri "au ale unei e*olu)ii care con"!i!uie ambi)ia "u rem a cerce!rii i"!orice #i care %i %ncoronea' e$or!ul, el %n)elege %n mod "imilar " %i $urni'e'e ace"!eia, ca #i "i1ologiei, ma!eria rim, mr!uria de care au ne*oie, documen!ul e care " "e bi'uie la ornire& @crii!orul "e mrgine#!e a!unci " rela!e'e ceea ce a !ri! "au a "im)i! er"onal& El nu une %n "cen al! er"ona+ dec5! e el %n"u#i #i %#i concen!rea' e$or!urile en!ru a nu "e luda #i nici a "e de$orma& Nu-#i anali'ea' dec5! a"iunile, nu-#i o*e"!e#!e dec5! e( erien)ele, nu-#i %m r!#e#!e dec5! amin!irile& Dac e cl!or, %#i o*e"!e#!e cl!oriileK dac e aman!, %#i narea' iubirileK dac e 'iari"!, in*e"!iga)iileK dac e "u rareali"!, *i"ele #i dece )iileK iar dac nu #!ie nici " ac)ione'e, nici " "im!, %#i e( une %n"u#i *idul *ie)ii #i al "u$le!ului "u& 3e dea"u ra, dac e romancier, el $ace la ne*oie o i"!orie a "crierii romanelor "ale, care "un! la r5ndul lor i"!oria *ie)ii lui& 0urio'i!a!ea con"!i!uie momeala rinci al a ace"!ei li!era!uri care merge de la re or!a+ul de mare am loare, de la rela!area i"!oric, de la lucrul *'u!, de la rela!area $a !elor di*er"e, la care "e cere obiec!i*i!a!ea cea mai "e*er, la con$e"iuni, core" onden), memorii, +urnale in!ime %n care "un! a#!e !a!e mai mul! de"crierea reac)iilor er"onale #i, din ce %n ce mai mul!, mr!uri"irea lucrurilor de nemr!uri"i!& %n li!era!ur "e debu!ea' cu o au!obiogra$ie #i romanele ce urmea' nu "un! dec5! ni#!e aduceri "ucce"i*e la 'i ale ace"!eia& Nu e nici o %ndoial c acea"! a!en)ie e(clu"i* acorda! omului deo"ebi!, criminalului, "$5n!ului,

cuceri!orului, %ndrgo"!i!ului "au "a*an!ului, *ine de-a dre !ul din r" 5ndirea romanului& @-a mer" de la o er la au!or, de la $ic)iune la reali!a!e "au la ceea ce era re'en!a! ca a!are& @e are c "-a ob"er*a! c #i %n ace"! ca' na!ura obo"ea mul! mai u)in $urni'5nd dec5! imagina)ia conce 5nd& AoTola, Aacenaire, ,ona ar!e, Tro)Qi ar ca abili "
17.

ro*oace in!ere"ul nu mai u)in dec5! cele mai ilu"!re crea)ii ale geniului #i g5ndul c au e(i"!a! cu ade*ra! d o "!rlucire "u limen!ar a*en!urilor lor& Geniile %n"e#i de*in "ubiec!e de a!en)ie la $el de a!rg!oare ca #i ca odo erele lor& 0i!i!orii "un! a"iona)i de e(i"!en)a lor, care 5n deun'i %i reocu a"e a!5! de u)in, %nc5! nu "e #!ie a roa e nimic de" re cea a lui @1aQe" eare, 0er*an!e" "au 0orneille& Dac acea"! gri+ e"!e !5r'ie, ea e"!e !o!oda! #i li "i! de m"ur #i oa!e c Eseurile "un! mul! mai u)in ci!i!e dec5! *ia)a :'globie #i %n)elea !< a lui Mon!aigne, "au 8lorile rului dec5! *ia)a :dureroa"< a lui ,audelaire, Crinul din vale dec5! *ia)a : rodigioa"< a lui Fonore de ,al'ac 1, deoarece ace"!e *ie)i "un! roman)a!e #i iau locul o erelor, %m iedic5nd ci!irea ace"!ora& Ele au dre !ul la un e i!e! di"!inc!i*, en!ru ca a"!$el ama!orul "-#i oa! orien!a o )iunea %n $unc)ie de re$erin)e #i gu"!& 05! de" re o erele re" ec!i*e, care reau 5n mai ieri elemen!ul rinci al, abia dac "un! $olo"i!e dre ! comen!ariu #i ilu"!rare a *ie)ii celui ce le-a "cri"& Ele con"!i!uie ublici!a!e #i documen!, *ec1i minun)ii de*eni!e acce"orii ale cunoa#!erii ne$erici!elor *ie)i care au $o"! dedica!e roducerii lor #i care nu "un! mre)e #i remarcabile dec5! !ocmai $iindc le-au 'mi"li!& E(i"!en)a a!5!or alc1imii ierdu!e, a a!5!or lucrri di$icile ruina!e "au de recia!e meri! ca circum"!an)ele ace"!ei "!ranii #i in"en"ibile re*olu)ii " $ie mai bine e(amina!e& @ e(i"!e oare *reun an!agoni"m nebnui! %n!re roman #i li!ere care " de!ermine ca in!ere"ul "u"ci!a! de rimul " $ac a"!$el %nc5! $rec*en!area celorlal!e " ro*oace !re !a! lic!i"ealJ ?r, a ari)ia !ardi* a romanului %n li!era!ur e"!e un $enomen "ur rin'!or, dar bine "!abili!& 2er"ul reced de+a ro'a, iar %n ro', romanul, care ar $i $o"! a#!e !a! imedia! a are ul!imul&
1

Ace"!e !i!luri #i ad+ec!i*e, $idel re rodu"e, "un! e(!ra"e din colec)ia 8Ae roman de" grande" e(i"!ence"9 de la Edi!ion" 3ion& De al!$el, $iecare edi!ur a*ea = colec)ie analog& Din acea"!a "e mai o! e(!rage *ia)a aventuroas a lui Rimbaud, trndav a lui Ri*arol, cumptat a lui De"car!e", cretineasc a lui Eugenie de Guerin, furtunoas a lui Mirabeau&&& E re$erabil " !recem "ub !cere numele, de"eori re" ec!abile, ale au!orilor ace"!or biogra$ii&

177

L
An!ic1i!a!ea cunoa#!e doar c5!e*a, #i !oa!e din erioada !5r'ie& %n li!era!ura modern "i!ua)ia lui nu e mai recoce, iar originile r" 5ndirii "ale ma"i*e ar a $i din!re cele mai %ndoielnice 1, %n!r-ade*r, e(i"! u)ine #an"e ca romanul "ecolului al LlL-lea " $ie mo#!eni!orul romanului cla"ic& El are mai degrab " %nlocuia"c "au " %n"o)ea"c romanul-$oile!on, c5nd ace"!a "e na#!e din re"a co!idian, care "e na#!e la r5ndul ei din in"!aurarea ci*ili'a)iei urbane #i din carac!erul obliga!oriu al %n*)m5n!ului rimar& Romanul cla"ic, 1rincipesa de Cleves "au +anon ,escaut, con"! %n!r-o o*e"!ire "cur!, redu" la e"en)ial, care "!udia' di$eri!ele momen!e ale unei cri'e "en!imen!ale "au "i1ologice& El con)ine u)ine er"ona+e, nu "e %ncurc nici cu de"crierile inu!ile ale decorului, nici cu cea mai ne%n"emna! ic!ur a mediului& Deo o!ri*, nu e in!ere"a! nici de condi)iile de e(i"!en) ale eroilor, nici de a" ec!ul lor $i'ic : 5n %n!r-a!5! %nc5! nu cunoa#!em, de e(em lu, ce culoare au oc1ii lui Manon<& De'*ol!area "a ur linear, con"!ruc)ia-i "olid duc cu g5ndul la organi'area "!ric! a unui "one! "au a unei !ragedii& Romanul de a*en!uri re'in!, c1iar de la a ari)ia "a :care "-a rodu" de al!$el %n ni#!e medii c5! "e oa!e de neli!erare<, carac!ere o u"e> el in"i"! a"u ra %n$)i#rii #i a $i'ionomiei er"ona+elor, le de"crie minu)io", le a!ribuie o "emni$ica)ie con*en)ional %n ra or! cu *ir!u)ile #i *iciile lor -& Romanul de
1

E(i"! o la!ur romane"c incon!e"!abil %n e o ei ca Iliada #i ;diseea, %n c5n!ecele de ge"! "au %n 8romanele9 %n *er"uri din E*ul Mediu :ciclul bre!on e!c<& Aici %n" nu lum %n con"iderare dec5! lumea modern& 3e dea"u ra, ace"!e o ere nu erau ci!i!e, ci reci!a!e %n $a)a unui ublic %n!runi! cu rile+ul ceremoniilor, "au %n ca"!ele, "au %n o a"urile din !im ul elerina+elor& %n ma+ori!a!ea !im ului, au!orul lor e"!e anonim "au "-a limi!a! " adune laolal! $ragmen!e a$la!e de+a %n circula)ie, a#a cum a $cu! E& Aonnro! %n "ecolul al LlL-lea cu :alevala. %n general, acea"! li!era!ur relunge#!e mi!uri "!r*ec1i "au legende

na)ionale an!ice, $iind %ncrca! de *aloare "acr "au de $a"!uri colec!i*e& A"!$el %nc5! nu oa!e $i com ara! $r recau)ii cu $ic)iunea arbi!rar, er"onal #i ro$an a romancierului modern& Nu e li "i! de ro"! " amin!im c ,al'ac e"!e di"ci olul lui Aa*a!er #i c $i'icul eroilor "i :ca #i numele ace"!ora< e"!e %n acord cu rinci iile $i'iognomoniei& 17N

a*en!uri mul!i lic ace"! gen de er"ona+e #i le une " "!rba! un labirin! de e*enimen!e, com romi)5ndu-le $r !emei %n in!rigi ine(!ricabile #i mereu ren"c5ndeK de"crie *e"!imen!a)ia, a!mo"$era, mul)imile, "ublinia' %n!o!deauna ac)iunea, e care o relan"ea' la ne"$5r#i! #i o $ace " $ie c5! mai agi!a! cu u!in)K nu 'bo*e#!e, con!rar celor de 5n acum, a"u ra anali'ei emo)iilor "au "en!imen!elor eroilor, #i acumulea' lo*i!urile de !ea!ru& %m u#c!urile mi"!erioa"e din noa !e iau locul dramelor "u$le!e#!i& 4m or!an)a a roa e e(clu"i* a eri e)iei, in!ere"ul mani$e"!a! $a) de o*e"!irea de dragul o*e"!irii e( rim o "!are de " iri! a ci!i!orului care re"u une o mare indi$eren) $a) de *alorile e"!e!ice& Nu ne u!em %nc1i ui deloc cum recur"ul la ar! "au urmrirea unei $orme ar u!ea a+u!a la "a!i"$acerea a*idi!)ii de-a a$la 8ce "e *a %n!5m la9, a a#!e !rii $ebrile a de'nodm5n!ului& E "u$icien! o minim i"cu"in) de na!ur !e1nic en!ru a e(erci!a cu rice ere ace"! #an!a+ con!inuu al nerbdrii e care %l e*oc #i re'um $ormula care %n!reru e an(ie!a!ea %n momen!ul $a!idic> 80on!inuarea %n numrul *ii!or9& 0on"!a!m aici re'en)a unui elemen! de curio'i!a!e, nou %n li!era!ur #i care, mai mul! "au mai u)in de"c1i" #i %n grade di$eri!e, im regnea' an"amblul o erelor romane#!i, inde enden! de *aloarea lor& A"!a din ricin c din el "-au n"cu! !oa!e romanele, de la cele de a*en!uri 5n la cele ce re'in! cele mai mul!e meri!e de al! na!ur& ,al'ac imi! romanul negru, iar Do"!oie*"Qi %l imi! e Eugene @ue& 0a odo erele lor "un! ublica!e mai %n!5i %n $oile!on #i in!roduc un con)inu! de cali!a!e %n cadrul " eci$ic lui 3on"on de Terrail, ca !i*5nd rin acelea#i rocedee& Acea"! o o'i)ie meri! " $ie "ublinia!> e de o ar!e !ragicii greci "au @1aQe" eare ori Racine, care reiau neobo"i)i acelea#i "ubiec!e, cuno"cu!e de !o)i #i !ra!a!e de+a de 'eci de ori, ca en!ru a elimina orice elemen! de "ur ri' #i orice in!ere" care ar a*ea ca obiec! anecdo!a, iar e de al!a acel gu"! elemen!ar al o*e"!i!ului care %l %m iedic e Glad"!one " abandone'e Comoara din insul %nain!e de a o $i !ermina! #i care, culmea, o $cea e o admira!oare a lui Renan "-i "crie ace"!uia en!ru a-i mul)umi c-i !rimi"e"e 6iaa lui Isus, e care o ci!i"e a roa e %n %n!regime #i de 179 care abia reu#i"e " "e ru re) de c5!e*a minu!e ca "-i "crie bile!ul re" ec!i* de mul)umire, %n!r-a!5! era de grbi! " "$5r#ea"c de ci!i! *olumul 8ca " *ad cum "e !ermin9& 3oa!e c "e"i'm aici mo!i*ul a!rac)iei cre"c5nde e(erci!a!e a"u ra unui ublic din ce %n ce mai %n!in" de c!re i"!oria #i biogra$ia roman)a!e& Nu e"!e *ero"imil ca dorin)a de in"!ruire " +oace un rol im or!an! %n acea"! admira)ie e(agera!& E"!e *orba mai cur5nd de con!aminarea cu curio'i!a!ea romane"c a unor domenii ce reau c *or rm5ne $eri!e de ea& Nu "-a u!u! %n" re'i"!a i" i!ei de-a debi!a i"!oria %n"#i %n nenumra!e romane& Rbd!oarea cu!are a e(ac!i!)ii e"!e a!unci abandona! %n $a*oarea di" unerii "a*an!e a e*enimen!elor %n "co ul de-a ro*oca #i de-a re"u"ci!a nerbdarea, c1ib'uind e$ec!ele& %n ace"!e condi)ii, ar!a nu mai con"! dec5! %n a conduce ne%nce!a! o*e"!irea " re "i!ua)ii $cu!e en!ru a-l )ine e ci!i!or cu "u$le!ul la gur, en!ru a-i da b!i de inim, en!ru a-i une noduri %n g5!, en!ru a-i !ulbura %n!r-un $el "au al!ul re" ira)ia "au circula)ia& E"!e %n!r-ade*r remarcabil c *ocabularul ce "er*e#!e curen! la de$inirea meri!elor li!era!urii romane#!i, cu*in!ele 8 al i!an!9 "au 8"en'a)ional9 duc %n a"emenea m"ur cu g5ndul la $a !ul c ea urmre#!e " ro*oace reac)ii $i'ice elemen!are, lacrimi, iele de gin "au angoa"e, "au c1iar "en'a)ii ur *i"cerale& @un!em !ran" or!a)i la an!i odul acelui !i de "en'uali!a!e con!em la!i*, di"ci lina! #i c*a"i-ab"!rac! e care o "a!i"$ace #i o de'*ol! lcerea e"!e!ic& Acea"!a "e ba'ea' mai mul! e " ec!acol dec5! e ar!ici are& Ea com ar, m"oar #i recunoa#!e %n cele din urm o norm, o ordine, o in!en)ie& Urmre#!e me!amor$o'ele unei regulari!)i, +ocurile "imilarului #i ale di*er"i!)ii, "e com lace mai ale" %n e$or!ul con"!an! #i di$icil al " iri!ului ce %#i im une domina)ia a"u ra lumii !urbulen!e a emo)iilor bru!e& Din ace"! mo!i*, ar!a nu e"!e de$el conce u! ca li "i! de $orm, "!il #i cod& ? o er nu e(i"! dec5! dac e"!e com u" #i con"!rui!& ?rice $an!e'ie %n ar! re!inde o "in!a(& Nici un en!u'ia"m nu "e oa!e li "i de o legi"la)ie& Ar!a %#i in*en!ea' a"!$el reguli #i %#i $ure#!e ro riile "ale lan)uri& Cc5nd %n" ace"! lucru, ea %#i creea' u!in)a de a ca !a memoria #i "$idea' !im ul ire arabil& Ciecare 1N= con"!r5ngere acce !a! o %n!re#!e, $iecare "er*i!u!e con"im)i! o cle#!e& Ea %#i a"igur dinuirea rin

licen)ele e care #i le re$u'& Dar romanul nu are reguli& ?riginea #i na!ura lui %l %m iedic " le aib& De"!inul "u nu e"!e deci lega! de cel al ar!ei& Romanul are al! $unc)ie, al! mre)ie, al!e "er*i!u!i& Fo!r5! lucru, el !rebuie "!udia! i %n a$ara li!era!urii& /. 8uncia romanului

Romanul nu are reguli& To!ul %i e"!e %ngdui!& Nici o ar! oe!ic nu-l men)ionea' #i nici nu %i dic!ea' legi& El cre#!e ca o buruian "lba!ic e un !eren *iran& De aceea, c5nd !oa!e genurile li!erare %#i *d *arie!a!ea re"!r5n" de %n"#i na!ura lor, a"!$el %nc5! nu "e o! modi$ica rea mul! $r a-#i ierde 5n #i %n$)i#area #i numele, na!ura romanului %l inci! dim o!ri* " "e anga+e'e e ci mereu noi, " "e !ran"$orme ne%nce!a!, dila!5ndu-"e "au %ngu"-!5ndu-"e, docil %n !oa!e ri*in)ele $a) de ca riciile "crii!orului& Ace"!a, cu condi)ia " o*e"!ea"c, oa!e *aria la in$ini! modul de a o*e"!i #i %ncerca cele mai "!ranii ar!i$icii& El u'ea' du *oia "a de u"cciune "au a!e!i"m, oa!e $i liric dac dore#!e "au erudi! dac a#a *rea& 4"!oric "au ic!or, drama!urg "au oe!, el re'in! o o er care "e %nrude#!e cu cu!are "au cu!are gen de$ini!, $r a %nce!a " $ie #i " ar roman& 4ndi$eren! la cadru, romanul "e acomodea' cu orice ino*a)ie& El e"!e con)inu! ur #i e(clude a!5! de bine orice reocu are $ormal, %nc5! "e a$irm c un "!il %ngri+i! %i dunea'& %n!r-ade*r, el de!urnea' a!en)ia ci!i!orului de la o*e"!ire #i %l $or)ea' " admire %n loc " $ie in!ere"a!& 3u)in a li "i! - #i oa!e c "-a #i %n!5m la! - ca romancierul " $ie "$!ui! " "crie ro"!, d5ndu-i-"e ca e(em lu mari mae#!ri ai genului care nu-#i rea %ngri+eau limba, ca ,al'ac #i Do"!oie*"Qi, #i reco-mand5ndu-i-"e " nu-i imi!e e al)ii care, recum Clauber!, "e reocu au rea mul! de #ie$uirea $ra'elor& De aceea, nici urm de ro' caden)a! #i armonioa", nici urm de cu!ri, nimic neobi#nui!& %n roman, "en"ul imedia! al cu*in!elor %#i e"!e "u$icien!, iar #!iin)a de a le a"ambla cum !rebuie 1N1 e"!e de la"a!& %n!r-ade*r, ea ri"c " im un re$erin)a en!ru modul %n care "e " une ce*a, #i nu en!ru ceea ce "e " une> ublicul care e"!e reocu a! de a reciere %n loc " "!ea cu "u$le!ul la gur e"!e un ublic ro"! #i care nu "e la" !ulbura! cum !rebuie& 4n ace"! $el, %n o era romane"c e"!e redu" "au "u rima! unul din!re elemen!ele $undamen!ale ale oricrei o ere ar!i"!ice& Romanul "e e(!inde, %nglob5nd %nce!ul cu %nce!ul %n!reaga li!era!ur, a"imil5ndo e !oa!> cu!are agin, di"cur", or!re! "au dialog "u"ci! $r %ndoial emo)ii ro riu-'i" e"!e!ice, dac ar!i"!ul le-a lucra!, dar in!ere"ul romane"c, care ro*ine din an"amblu, rm5ne inde enden! de ace"!e reu#i!e ale de!aliilor "au de ace"!e $ragmen!e ale"e> el o"ed o au!onomie clar delimi!a!& Acea"!a din ricin c el ar!ici la al! ordine de reali!a!e, care oa!e c nu a $o"! "u$icien! de$ini! #i care e"!e con$unda! %n mod rea curen! %n orice ca' cu ordinea ar!i"!ic& Romanul e"!e ade"ea ame"!eca! cu acea"!a, dar "e di"!inge !o!u#i deo o!ri* de ea rin na!ura #i rin $unc)ia lui& %n ace"! "en", !rebuie " a ro iem de roman cinema!ogra$ul e care a*em ab"urdul obicei de a-l com ara cu !ea!rul, m"ur5nd 'adarnic meri!ele lor re" ec!i*e #i di"cu!5nd la ne"$5r#i! dac unul nu e"!e mecani'area celuilal!& De"igur, e"!e *orba de dou ar!e de in!er re!are #i a"i"!m din aceea#i "al #i din acelea#i $o!olii la dou " ecii de " ec!acole& 0u !oa!e ace"!ea, nici *orb ca ace"!e "imili!udini e(!erioare " in$luen)e'e "en"ibil a"u ra con)inu!ului lor& 0a #i romanul, cinema!ogra$ul o"ed !oa!e liber!)ile #i "e $olo"e#!e de eleK #i, !o! ca #i el, "e adre"ea' unui ublic care, %n an"amblu, nu e deloc lacom de emo)ii e"!e!ice #i care, %n cel mai bun ca', nu le gu"! dec5! ca e un "u limen! a!unci c5nd %i "un! o$eri!e> e ne*oie de al!ce*a care " le $ac " $ie %ng1i)i!e& Dar ce a#!ea ! a!unci de la o*e"!irile !i ri!e "au ecrani'a!e de care "e ara! %n!r-a!5! de lacom %nc5! uneori nu "e mai oa!e li "i de ea, recum droga)ii, acea"! mul)ime con"iderabil care nu a" ir la con!em larea nici unei $orme durabile #i ureJ R" un"ul nu "e la" a#!e !a!& Acea"! mul!i!udine com o'i!, de !oa!e *5r"!ele, ro$e"iile #i cla"ele, *rea " aib acce", $ie #i ilu'oriu, la al! *ia) dec5! cea e care o are& Ea *rea " ar!ici e la a"iune #i la a*en!ur& @ocie!a!ea %i cere "-#i c5#!ige e(i"!en)a "au " #i-o ocu e cu ce*a $r " !re'ea"c rea mul! a!en)ia #i $r " de #ea"c limi!ele e care le im un ambi)iei #i lcerii con*enien)ele #i legile& ? re"iune con!inu #i i ocri! %l condamn e indi*id la o e(i"!en) 8!imid, incom le! #i rebel9, la cum li!a #i "!erila in"a!i"$ac)ie *ag ce 1rne#!e dorin)ele #i *i"rile& Acea"! re"iune %i in!er'ice deo o!ri* e(!a'ul #i di" erarea, $or)5ndu-l $r %nce!are "-#i re rime in"!inc!ele, "-#i re)in elanurile #i "-#i calme'e $uriile& %n acea"! lume rea comod #i ordona! nu o! e(i"!a "a!i"$ac)ii !o!ale& Gi cum u)ini "un! aceia ce g"e"c o"ibili!)ile "au energia de-a e*ada " re a !ri

romanul, ma+ori!a!ea %#i la" "u$le!ul ademeni! de o*e"!irile care %l !ran" or! a!5! de le"ne %n uni*er"ul ce le li "e#!e, mul)umindu-"e " ci!ea"c& %n acea"! "i!ua)ie, u)in le a" lor de leni!udinea $ra'ei, de $ideli!a!ea "i1ologiei, de ade*rul "au oe'ia de"crierilor& Ei le o! a recia e de al! ar!e, dar urmre"c cu !o!ul al!ce*aK %n ce ri*e#!e leni!udinea, ei nu o cuno"c dec5! e cea a de"!inului im lacabil #i e(al!an! e care %l %n!5lne"c eroiiK %n ri*in)a $ideli!)ii, ei nu o conce #i nu o admir dec5! e aceea, %n!ru !o!ul elemen!ar, e care carac!erul er"ona+elor o "!rea' o da! ce au $o"! con!ura!eK iar %n ri*in)a oe'iei #i a ade*rului, una "ingur %i "a!i"$ace, #i anume cea e care le-o "ugerea' nai*a #i in*incibila lor dorin) de-a li "e *orbi neo"!eni! de" re un uni*er" mai *iu dec5! al lor, lin de $ur!uni, de nau$ragii #i de reci$e #i %n care nenorocirile, bra*ura #i gloria )in locul mediocri!)ii !enace, de care, o da! cu ardoarea adole"cen)ei, #i-au ierdu! cura+ul de-a "e mai elibera *reoda!& Ei deleg a!unci %n!r-o lume $ic!i* eroii cr)ilor e care le de*orea' #i ai $ilmelor cu care %#i "!ric oc1ii !o! *i'ion5ndu-le& Ei "un! manda!arii "lbiciunii lor %n )inu!ul $or)ei& %n ei, cu ei #i rin ei, " ec!a!orii "u$er, lu ! #i %n*ing, $r a-#i a$ec!a cu nimic !erna lor e(i"!en)& E +u"! a!unci ca ei " le numea"c er"ona+e simpatice, din momen! ce nenorocirile imaginare ale ace"!or $iin)e l"mui!e %i $ac " *er"e lacrimi ade*ra!e #i " "coa! "u" ine reale, din momen! ce "e "im! mai bine $i'ic #i a roa e mai buni moralmen!e a!unci c5nd dublul lor a $cu! o $a ! bun "au "-a 1N-

L
1N3 do*edi! *i!ea' #i genero", de *reme ce "e "im! !run#i de un $el de $ericire a!unci c5nd, du a!5!ea %ncercri, "oar!a %i "ur5de %n "$5r#i! a!le!ului care a %ndura! neca'uri mai nobile #i mai gra*e dec5! mrun!ele lor ne lceri #i rime#!e acum dre ! recom en" $ericirea e care ei #!iu c nu o *or u!ea dob5ndi nicioda!& Romanul %l $ace a"!$el " ar!ici e e $iecare la lo!ul de bucurii #i dureri e care *rea " %l acce !e %n bloc #i de care $uge mereu& El re re'in! ericolele #i mi"!erele, "ur ri'ele #i *i"rile, recen'ea' o"ibili!)ile *ie)ii #i re*ine mereu la re e!i)ia acelora#i miracole> *ic!oria *ir!u)ii a"u ra er$idiei :a !u!uror *ir!u)ilor a"u ra !u!uror er$idiilor<, elanul, 1a'ardul genero" ce d acce" la lu( #i bog)ie, !rium$ul iubirii a"u ra re+udec)ilor #i a %m o!ri*irilor "ordide, c"!oria dac!ilogra$ei cu banc1erul, rin)ul "au a*ia!orul, inocen)a o rima! #i !o!u#i luminoa"& Aici nu e(i"! nimic care " nu aib mre)ie "au "!rlucire, aici cei din urm "un! cei din!5i #i !o)i cei c1ema)i "un! ale#i& A#a cum ar!a e"!e reculegere, con!em la)ie a $ormelor, cu!are a "ingur!)ii, cunoa#!ere a na!urii #i a "u$le!ului, romanul %l cu$und "au %l men)ine e om %n mi+locul mul)imii, %n lin e(i"!en) colec!i*, 'ugr*ind ri*ali!)ile din!re om #i ceilal)i oameni lua)i %n ar!e "au con$lic!ele "ale cu "ocie!a!ea %n"#i& Gi a#a cum mediul rural, i"curile #i orice de#er! "un! domeniile na!urale ale oe'iei, ora#ul cu "uburbiile #i marile "ale maga'ine, cu $or$o!a "a uman #i 8miile "ale de *ie)i lu!i!oare9 ce-i "!5rneau in!ere"ul lui ,audelaire a are ca locul de elec)iune al romanului& Un oem are !o! a!5! de nelalocul "u dac !ra!ea' !eme urbane ca #i un roman care e( rim e$u'iunile "oli!are ale unui "u$le! "au dialogurile lui cu na!ura& 3e de al! ar!e, oe'ia re$er de"crierile> or, ade*ra!ul ci!i!or de romane "are e"!e ele ca " a+ung mai re ede la a*en!ur& El e"!e nerbd!or " "im! "ur lu"ul ace"!a de "en!imen!e #i a"iuni re$ula!e "au abandona!e e care condi)iile "ale de e(i"!en), !imidi!a!ea #i !eama de "u$erin) nu %i %ngduie " le iro"ea"c, din li " de $amiliari!a!e #i %ndr'neal cu *ia)a& %n ace"! $el, omul cel mai in"en"ibil #i mai re'er*a! %n *ia)a real e"!e cel care re"im!e cel mai le"ne angoa"a #i lacrimile %n ca'ul $ic)iunii #i, dim o!ri*, %n ca'ul celui ce d "u$icien! de 1N/ mul! *ie)ii, e(i"! #an"e redu"e ca el " cear romanului lumea de "ub"!i!u)ie e care o reclam, en!ru a-i com en"a %n c1i ideal demi"iile, "en"ibili!a!ea er*er!i! #i ne"a!i"$cu! ce nu con"im!e " "u$ere #i " lu !e dec5! rin in!ermediul unui erou& E lim ede acum c emo)ia e"en)ial e care o rocur lec!ura romanelor nu a ar)ine ca!egoriei lcerii e"!e!ice de'in!ere"a!e, ci "e ba'ea' e o ar!ici are #i o iden!i$icare& A"!$el, cu c5! un roman e"!e mai

*ulgar, cu a!5! mai mul! "e adre"ea' unui ublic numero" #i $ru"!, mai u)in educa! li!erar, domina! de ambi)ii mai "im le #i $rm5n!a! de gri+i mai re"an!e, cu a!5! mai mul! !emele "ale "e a"eamn #i "e com le!ea' reci roc rin di*er"i!a!ea in!rigilor #i in$ini!a *arie!a!e a a*en!urilor& %n ul!im in"!an), a*em im re"ia c reci!im %n!runa ge"!ul in!erminabil #i mono!on al ne$ericirii umili!e, mili!an!e #i !rium$!oare& Nu e(i"! dec5! un "ingur "ubiec! de roman> e(i"!en)a omului %n ce!a!e #i con#!iin)a e care o ca ! el de" re "er*i!u!ile ro*oca!e de carac!erul "ocial al ace"!ei e(i"!en)e& Na!ura #i onderea unui roman de ind a!unci de ra or!urile e care le in"!i!uie %n!re au!or, er"ona+e #i ublic& @au au!orul "e con$e"ea' rin eroii lui, l"5ndu-le ci!i!orilor "arcina de-a "e recunoa#!e %n ace#!ia, "au %i "c1i)ea' a"!$el %nc5! " dea ublicului e(em lul e care *rea ca ace"!a "-l urme'e& 0ci romanul !rie#!e din dubla iden!i$icare a au!orului #i a ci!i!orilor "i cu eroii& El "e de" rinde ne%ndoielnic din mediul colec!i* unde a lua! na#!ere, %n m"ura %n care, ca o er de ar!, a" ir " a$le o $orm& 0a o*e"!ire, dim o!ri*, el %i a ar)ine ro$und #i "e %n!oarce %n el, ca " " unem a#a El e"!e un elemen! ac!i* #i *iu al "ocie!)ii, e( rim5nd-o e de o ar!e, iar e de al!a con!ribuind la !ran"$ormarea ei, indi"olubil, dar %n ro or)ii *ariabile, $iind mr!uri"ire #i a el, re re'en!are #i *oin), !ablou #i drama!urgie, %n!r-un cu*5n!, u!ere ce-#i modi$ic %ncon!inuu ro riile "ale cau'e& A#a cum con#!iin)a !ru ului nu o ca ! dec5! un bolna*, iar un organi"m "n!o" nu "e "im!e !rind, #i con#!iin)a "ocie!)ii nu "e a$irm dec5! %n "!rile de ru #i de in"!abili!a!e colec!i*& Cr %ndoial c e(i"! leg!uri numeroa"e #i di*er"e %n!re roman!i"mul 3rin care indi*idul "e i'olea' de o "ocie!a!e e care o con"ider 1N5 de nelocui! #i o re"i*, doc!rinele re*olu)ionare care in!en)ionea' " o re$orme'e, "ociologia care o ia dre ! obiec! de #!iin) #i %#i a!ribuie "arcina de-a de"co eri legile $unc)ionrii ei #i, %n "$5r#i!, r" 5ndirea romanului care %n"eamn c ea "e d $a) de "ine %n"#i %n!runa %n " ec!acol #i c membrii "i re"im! ne*oia " con!em le %n!r-o oglind com le'en! #i !enden)ioa" imaginea mereu "c1imb!oare a %ncercrilor, a" ira)iilor #i no"!algiilor lor& @imul!anei!a!ea na#!erii "au de'*ol!rii ace"!or $enomene nu oa!e $i $or!ui!& Toa!e e( rim $a !ul c indi*idul a a+un" " "e deo"ebea"c de "ocie!a!ea din care $ace ar!e #i " o ri*ea"c ca e un obiec! e(!erior $a) de care %i e"!e %ngdui! " ia o'i)ie& A"!$el, %nain!e, o era de ar!, $cu! doar en!ru $rumu"e)e #i o"!eri!a!e, "e n#!ea %n!r-o lume care nu o in!ere"a deloc, dar %n care %#i a*ea locul marca! dinain!e #i de care )inea %n c1i %n!ru !o!ul $ire"c %n!r-o a"emenea m"ur, %nc5! %i ado !a obliga!oriu "!ilul di"!inc!i*& @e recunoa#!e a"!$el o %nrudire de " iri! #i de $orm %n!re 2er"aille" #i grdinile "ale, o !ragedie de Racine, o redic de-a lui ,o""ue!, un !ablou de 3ou""in& 0ci o era %nde linea e a!unci un rol %n "ocie!a!e #i $cea ar!e din acea"!a %n!r-un mod a!5! de in!im, %nc5! "crii!orului nu %i !recea rin min!e " o re$lec!e #i nici " re$lec!e'e a"u ra ei& Ar!i"!ul #i ublicul lui erau ab"orbi)i de reocu area cunoa#!erii "u$le!ului omene"c #i crearea $rumu"e)ii %n!r-un cadru bine de!ermina!& De aceea, o era oa!e %n ace"!e condi)ii " $ie numi! ro riu-'i" #i e de lin e"!e!ic, a#a cum %n al!e *remuri u!ea $i numi! ro riu-'i" #i e de lin "ocial, %n!r-a!5! "e "!rduia " e( rime #i " ilu"!re'e rin " lendoarea ei gloria colec!i*i!)ii& @a %n!5m la! %n" c, %n "cur! !im , de"com unerea "ocie!)ii, a ari)ia marilor bul*er"ri #i mai ale" acel "oi de recul e care omul %l dob5nde#!e $a) de gru #i care %i ermi!e " %l +udece, "-l "im! #i " " ere c %l *a modi$ica, de!ermin min)ile cele mai lumina!e " "e ocu e de "oar!a comun #i " *rea " de*in %ndrum!ori, ro$e)i "au medici ai organi"mului "ocial& @ucce"ul romanului "e %n"crie %n acea"! e*olu)ie general> ,al'ac, @!end1al, Eola, Do"!oie*"Qi au cu !o)ii mari ambi)ii %n ri*in)a ar!ei lor& 0eea ce in!en)ionea' ei " redea #i uneori " re$orme'e e"!e "ocie!a!ea %n an"amblul ei& E "u$icien! " 1N.

1
reci!im re$a)a Comediei umane. 0el u)in, ei creea' #i au con#!iin)a de-a crea noi *alori de"criind noi mora*uri> cele ale marelui ora# #i ale ci*ili'a)iei banului, ale mecanicii #i ale *oin)ei de u!ere& ,ncile #i u'inele, aurul #i mi'eria "e g"e"c %n ora#, #i !o! aici $ilmele, cr)ile cu co er)i colora!e, $oile!oanele

din co!idiane l" 5nde"c ilu'ia romane"c rin acelea#i o*e"!iri, alc!ui!e deo o!ri* en!ru acea"! !ri l u!ili'are #i, %n acela#i !im , %n $iecare " !m5n, %n !ran#e egale, roiec!a!e e ecran #i !i ri!e %n $a"cicul "au %n 'iar& Acea"! e o ee "e "i!uea' ea %n"#i %n ora#, lume miraculoa" #i !o!oda! in$ernal, %n care drama rena#!e $r %nce!are din ro ria ei cenu#K iar *ocea o ular din c5n!ec, ace"! $olclor urban a ru! din "uburbii #i r" 5n!ii, declar ca i!alele 8"cum e %ndrgo"!i)ilor c5! #i !5l1arilor9, ca #i cum ar $i *ru! " " un a"!$el c marile aglomerri "un! %n!r-ade*r mediul normal al ace"!or mul!i le #i iden!ice o*e#!i de a*en!uri #i drago"!e, %n care er"ona+e ne$erici!e #i bune iube"c #i lu ! %n ne#!ire, 5n la moar!e1& Acea"!a e"!e $unc)ia e care o %nde line"c %m reun cinema!ogra$ul #i romanul, %nc5! nu mai !rebuie con$unda!e cu ar!a "au li!era!ura& Ele "un! de"!inuirea #i a" ira)ia unei "ocie!)i "u$erinde> de"igur c ane(ea' #i li!era!ura, #i ar!a& De aceea, con!agiunea lor combina! a!inge !oa!e genurile #i "$5r#e#!e rin a %ngloba !oa!e ac!i*i!)ile " iri!ului> !o!ul a+unge %n cele din urm a"!'i la roman #i la $ilm& 4ar 3aul 2alerT, ul!imul "crii!or de "!il *ec1i, mr!uri"e#!e di" era! c nu *a "crie nicioda! romane, da! $iind c lucidi!a!ea "a %l a*er!i'a c nu ele "un! com a!ibile cu o ar! %ndrgo"!i! de rari!a!e #i ro$un'ime #i care cau! " $armece in!eligen)a e( erimen!a! #i "en"ibili!a!ea ra$ina!& Ace"!e ambi)ii "un! anacronice& @un! *e"!igiile unei al!e e oci& E oca romanului de+a nu mai e"!e cea a ar!ei& ?mul nu mai e"!e in!ere"a! de-acum %nain!e dec5! de el %n"u#i #i de $oar!e gra*ele "ale nenorociri "au de indi" o'i)ia "a nede$ini!& 3oa!e c ar !rebui " ne $elici!m de
1

De" re im or!an)a marelui ora# ca loc de elec)iune al a*en!urii, !rebuie " $ac !rimi!ere la ca i!olul 83ari", mT!1e moderne9, & 1N=--=7, din lucrarea meaAeMT$!e et l.Jomme, 3ari", 193N :!rad& rom& Nemira, -===, & 11/-l3=<& 1N7

ace"! lucru, dac nu am a*ea bnuiala c romane"cul %l di"!rage de la reali!a!ea "e*er %n loc "-l %n*e)e " o %n$run!e cu brb)ie& Romane"cul %l %nmoaie, are-"e, %n loc " %l $or!i$ice& ?r, %n ace"!e *remuri e ne*oie de brba)i %n armur, care " $i %n*)a! " !ria"c& Romanul ar $i condamna! ca cea mai "ub!il #i mai ericuloa" o!ra* care %l oa!e adormi e omul modern #i reda $r a rare barbarilor robu#!i care nu arunc "arcina de-a !ri e umerii unor $iin)e imaginare, dac nu am $i %ndemna)i " credem c oar! %n el remediul rului e care %l ro ag #i c e"!e 1r'i! " *indece rnile e care le $ace& %n %nc1eierea unui roman e care !i!lul "u, 0oman, are adec*a! ca "-l $ac " !reac dre ! romanul rin e(celen), 0onrad #i Maddo( Cord "ublinia' $ecundi!a!ea deci"i* en!ru "u$le! a unei "u$erin)e %n care "e cle#!e energia> 8@u$erin)a e"!e "oar!a omului - "u$erin)a, dar nu e#ecul $r remediu "au di" erarea inu!il, care "un! $r i'b*ire -, "u$erin)a, marc a oamenilor u!ernici, care oar! %n c1inul ei " eran)a bucuriei, ca o bi+u!erie $ereca! %n $ier9& Nu e nici o %ndoial c romanul $urni'ea' mul!e a"emenea bi+u!erii "!rluci!oare, a"emenea geme %nca"!ra!e %n me!alul bru!, dar el oa!e " nu %l obi#nuia"c %n!o!deauna e om " "e minune'e %n $a)a *i!rinei %n care "un! e( u"e, ci, dim o!ri*, " %l inci!e " le $urea"c e o nico*al dur& E im or!an! deci " e(aminm dac, du ce a lucra! la di'ol*area "ocie!)ii de" rin'5ndu-l din ea e indi*id, el nu *a %nce e din!r-o da!, m5na! de aceea#i $a!ali!a!e, " %l con*ing " o recon"!ruia"c, mai "olid #i mai com ac! dec5! a $o"! ea *reoda!& R. Clasificrile romanului Trebuie ca mul!i!udinea romanelor " $ie %m r)i! %n c5!e*a ca!egorii& @e are %n" c o a"emenea o era)iune e mai delica! dec5! are ini)ial& E"!e cel u)in ciuda! $a !ul c %n mod obi#nui! #i 5n #i %n manualele de li!era!ur romanele "un! deo"ebi!e rin cadrul %n care e"!e "i!ua! ac)iunea& ?ricine cunoa#!e ace"!e rubrici 1NN obi#nui!e> romane )rne#!i, regionale, ro*inciale, coloniale, e(o!ice "au c1iar i"!orice, dac admi!em aici c i"!oria +oac rolul di"!an)ei #i c ar!iculari!)ile unei e oci ar u!ea $i denumi!e la $el de bine ca #i cele ale unui loc 8culoare local9& Nu am u!ea conce e %n orice ca' un cri!eriu mai e(!erior dec5! acea"! im or!an) deci"i* da! decorului, c1iar dac %n ace"! $el %n)elegem " "ubliniem in!en)ia au!orului de-a de"crie %nain!e de !oa!e un mediu "au o e oc& Dac %ncercm " )inem "eama, %n ace"!e !en!a!i*e de cla"i$icare, de na!ura %n"#i a nara)iunii, re'ul!a!ele unui e$or! a!5! de ludabil a ar de obicei e(!rem de ro"! ada !a!e obiec!ului lor, ro rii " "er*ea"c mai degrab ca rim a ro(imare #i !a!e oa!e de *reun *iciu originar, care *a !rebui de"co eri! #i care le $ace dinain!e 'adarnice& Marele ublic nu di"!inge bine dec5! romanele de a*en!uri #i romanele de drago"!e& El une de o ar!e colec)ia 8Un "$er! de or de ui!are9 cu !i!lu eloc*en!, rin care %#i o!ole#!e $oamea "en!imen!al cu 1rines i dactilograf, ,ogodnica aviatorului, 8ecioar i ofilit #i cu mul!i lele o*e"!iri %n care o

eroin in*ariabil ur #i ne$erici! "!rba!e acela#i cal*ar, #i e de al!a urmre#!e i" r*ile in!erminabile ale er"ona+elor ce !rec rin cele mai e(!raordinare ericole #i re*in la *ia) din nenumra!e mor)i, $r " li "e %ngduie *reoda! " moar de$ini!i*> Rocambole "au Can!oma", NicQ 0ar!er "au ,u$$alo ,ill& E"!e de al!$el %ndoielnic c am u!ea alege liber %n!re 8emeia cu clu la gur #i 6ulturul din Sierra) $iecare e"!e rede"!ina! de "e(ul "u " de*ore'e un !i "au al!ul de roman& 0a un brba! " ci!ea"c Rule" MarT "au 3ierre Decourcelle #i o $emeie " re$ere roduc)ia lui 3& @ou*e"!re #i M& Allain ar $i ce*a la $el de ne o!ri*i! #i de #ocan! ca #i un bia! care "-ar +uca cu u#ile "au o $e!i) cu "olda)ii& Ace"!a e"!e un $enomen ab"olu! *iu #i general %n mediile o ulare& Dar acea"! deo"ebire, %n!emeia! %n mora*uri, are "ingura care aco er o reali!a!e& De %nda! ce in!rm %n domeniul ro riu-'i" li!erar, !o!ul "e e"!om ea' #i "e con$und& Romanul de anali' e"!e u" %n o o'i)ie cu cel de in!rig, iar cri!icii recurg la "ub%m r)iri mai $ine> romane reali"!e, oe!ice, $an!a"!ice, "ociale e!c& ?r, nu e(i"! nimeni care " nu-#i dea "eama de incon*enien!ele ace"!or %m r1N9 )iri> genurile e care le de$ine#!e $iecare din!re rubrici nu "un! deloc incom a!ibile, %nclec5ndu-"e mai mul! dec5! +u(!a un5n-du-"e& %n!r-un cu*5n!, ele nu "un! nici "i"!ema!ice #i nici mcar coeren!e& Ciecare lucrare are " a ar)in mai mul!or " ecii, care %nglobea' $iecare la r5ndul ei o ere care, con"idera!e din!r-un al! unc! de *edere, "e do*ede"c c5! "e oa!e de di$eri!e& 05!e*a e(em le "un! dea+un" en!ru a ar!a c5! de ro"! "e o!ri*e"c romanele %n com ar!imen!ele de ace"! $el> Clugrul lui AeXi" "au Centenarul lui ,al'ac "un! deo o!ri* romane de a*en!uri #i romane $an!a"!ice> de ce nu ar e(i"!a a*en!uri $an!a"!iceJ %n al!e cr)i, *edem c $an!a"!icul merge de"!ul de bine cu reali"mul cel mai e(igen!, a#a cum "e %n!5m l %n 1ielea de sagri a aceluia#i ,al'ac& %n o*e"!irile lui Ma$Qa, ele "un! a!5! de "!r5n" a"ocia!e %nc5! e"!e $oar!e greu de "!abili! unde %nce e unul #i unde "$5r#e#!e cellal!& Uniunea lor e"!e mai "ub!il> ele ar " "e genere'e reci roc& %n B$e Burn oft$e Scre> #; coard prea ntins% al lui FenrT Rame", miraculo"ul #i "i1ologia "e " ri+in reci roc cu aceea#i u#urin), iar %n ri*in)a alian)ei din!re anali' #i ac)iune e "u$icien! " ne g5ndim la romanele lui Do"!oie*"Qi, %ndeo"ebi la 8raii :aramazov, unde carac!erele #i in!riga, "u$le!ele #i drama oli)i"! ro*oac un in!ere" egal #i de unde nu li "e"c, e dea"u ra, nici digre"iunile me!a$i'ice, nici e i"oadele alegorice, nici in!er*en)ia er"ona+elor "u rana!urale& E re$erabil " nu " unem nimic, e de al! ar!e, de" re cr)ile care re$u' cu de"*5r#ire " in!re %n di"!inc)iile !radi)ionale> de la Candide la 1rocesul, de la Aargantua la +untele vrjit, ele "un! a roa e la $el de numeroa"e ca #i cele ce in!r docile %n r5nd& A"emenea o ere "un! numi!e romane e(clu"i* din li "a unui !i!lu mai bun& Aa $el, au!orii lor nu "un! numi)i rea le"ne romancieri, ci $ilo'o$i, #i ceea ce ne in!ere"ea' " de"co erim "ub nara)iunea care le %n*luie, #i care nu e"!e nara)iune dec5! e(ac! a!5! c5! !rebuie, "un! ideile lui 2ol!aire "au Ma$Qa, ale lui Rabelai" "au T1oma" Mann& 2or $i deo"ebi!e %n con"ecin) romanele rin !e1nica lorJ @e *orbe#!e %n!r-ade*r de romanul e i"!olar, %n *og %ndeo"ebi %n "ecolul al L2444-lea, dar ace"!a e"!e a roa e "ingurul rocedeu, 19= %m reun cu monologul in!erior, de in*en)ie recen!, care d o erei o "!ruc!ur %n!r-ade*r a ar!eK #i acea"!a are %n ambele ca'uri o c1e"!iune de e oc& %n conclu'ie, !oa!e ace"!e cla"i$icri a!5! de u)in me!odice un doar %n *aloare carac!erul cel mai marcan! al unei o*e"!iri "au e cel imedia! *i'ibil #i %l 1r'e"c " de*in e!ic1e!a unei " ecii #i nimic al!ce*a& %n ace"! mod %n!ru !o!ul em iric "e recurge r5nd e r5nd la decor, la con)inu! "au la !e1nic en!ru a in"!i!ui cla"amen!ul& To! a#a de bine am u!ea, %n ul!im in"!an), " %n!rebm :#i de $a ! ace"!ea "un! %n!rebrile e care %n)elegem " le unem %nain!e de !oa!e< dac *olumul e *e"el "au !ri"!, lung "au "cur!, in!ere"an! "au lic!i"i!or& Un cri!eriu nu e"!e mai *alabil dec5! al!ul& Ace"!e +udec)i di$eri!e ec1i*alea' deo o!ri* cu a ne a uca " cla"i$icm $lorile du culoare "au miro"& Un ama!or "e oa!e mul)umi cu a!5!, dar bo!anica are al!e e(igen)e& 3en!ru *aloarea #i onoarea cri!icii li!erare, am dori ca ea " nu "e ara!e a!5! de u#or de "a!i"$cu!& E"!e clar c un de$ec! $undamen!al $ace cla"i$icrile a$la!e %n u' in"u$icien!e, din ricin c ele nu )in "eama de na!ura %n"#i a romanului& Ele ar " ignore c el e"!e rin e"en)a "a unduio" #i di*er", c nici o regul nu gu*ernea' e(!raordinara "a la"!ici!a!e, c nici o limi! nu %i o re#!e ambi)iile care, dim o!ri*, %m linindu-"e, %#i de"co er mo!i*e de-a " ori& 4n ace"!e condi)ii, e"!e la $el de greu " com ar!imen!m ca #i " %ngrdim ace"! re$ugiu e(!en"ibil al anar1iei #i al licen)ei, ace"! !eren de %ncercare unde orice !en!a!i* e"!e bine*eni!& 3en!ru a "! 5ni o reali!a!e a!5! de alunecoa", nu are nici un ro"! " crem rubrici $i(e, " con"!ruim com ar!imen!e e!an#e, ci, dim o!ri*, a*em ne*oie " ne $olo"im de puncte de vedere, care ne %ngduie " de!erminm di$eri!ele carac!eri"!ici e care le

mani$e"! $iecare o er #i mai ale" " e*alum m"ura %n care le %n$)i#ea'& %n ace"! $el, u!em nd+dui la un diagno"!ic a crui com le(i!a!e " garan!e'e reci'ia #i " r" und com le(i!)ii %n"e#i e care o de$ine#!e& Nu !rebuie ca ace"!e unc!e de *edere " "e e(clud, ci " "e a"ocie'e& Trebuie ca !oa!e " oa! $i a lica!e "imul!an $iecrui roman& 1& Trebuie a!unci " lum %n calcul %n rimul r5nd amploarea romanului, adic numrul de er"ona+e care +oac un rol im or191 w*apih!an! %n cadrul ace"!uia #i-i ocu cen!rul& E(i"! romane cu un "ingur er"ona+> %n i'olarea "a *olun!ar, ?berman e"!e mai "ingur dec5! Robin"on e in"ula lui& %n al!ele, au!orul de"crie un mare numr de indi*i'i $r a 'bo*i %n mod deo"ebi! a"u ra nici unuia din ei& Uneori, el ic!ea' o "ocie!a!e, al!eori un mediu, "au o $amilie, "au un cu lu& De la drama unei con#!iin)e "au a unui e$or! "oli!ar #i 5n la mul!i lele ambi)ii #i agi!a)ii ale unui gru de"eori numero", cre#!e "au de"cre#!e suprafaa de interes a unei o ere& De'*ol!area ei e"!e %n "!r5n" de enden) de acea"!a> %n!r-ade*r, a!5!a *reme c5! urmrim un ro!agoni"! "au ni#!e er"ona+e nu rea numeroa"e #i care rm5n %m reun, nara)iunea "e de"$#oar %n!r-un mod linear, dar dac !rebuie condu"e "imul!an mai mul!e in!rigi, "e a+unge la un cu !o!ul al! !i de roman, %n care "un! o*e"!i!e r5nd e r5nd rogre"ele $iecreia, "rind de la una la al!a 5n ce ele "e in!er"ec!ea' #i l"5ndu-le e r5nd %n "u" en" de %nda! ce "e de" ar! din nou& -& 3e l5ng am loarea unei nara)iuni, !rebuie " )inem "eama #i de densitatea "a& Acea"!a m"oar minu)io'i!a!ea nara)iunii #i, ca " " unem a#a, ra or!ul din!re !im ul c5! durea' %n reali!a!e ceea ce e"!e de"cri" #i !im ul nece"ar de"crierii "ale %n cadrul $ic)iunii& E"!e *i'ibil c den"i!a!ea e"!e "c'u! %n!r-un roman de a*en!uri #i c, dim o!ri*, ea cre#!e %n romanul "i1ologic& Au!orul oa!e a!unci " re"u"ci!e'e !o!ali!a!ea "en!imen!elor care %l %n"u$le)e"c e erou& El "e oa!e "!rdui " nu !reac nimic "ub !cere, nici mcar cea mai $ugi!i* im re"ie ori cea mai in"igni$ian! di"!rac)ie& A!unci, el "e a uc " "crie In cutarea timpului pierdut "au (lise. Trebuie, de al!$el, " $im a!en)i la $a !ul c "crii!orul ri"c "-#i de #ea"c )elul& El nu re roduce doar reali!a!ea, ci %i adaug noi elemen!e, o amena+ea', o relunge#!e, o comen!ea'& El $ace " abunde "!rile de con#!iin) e care le anali'ea'& De ar!e de a-#i e ui'a obiec!ul, in!ro" ec)ia "$5r#e#!e mai degrab rin a-l recrea la ne"$5r#i! dec5! rin a "e de!a#a de el& Romanul de*ine a"!$el mai boga! #i mai circum"!an)ia! dec5! *ia)a& %n!r-un cu*5n!, den"i!a!ea lui e"!e mai ridica!& %n !im ce un au!or "!r5nge %n u)ine agini e*enimen!ele unei mari erioade de !im , e care o ri*e#!e din 'bor #i din care nu "emnalea' dec5! acciden!ele cele 19mai *i'ibile, un al!ul rocedea' in*er", aca ar5nd un momen! delimi!a!, e care %l e(!inde ca #i cum ar $i $cu! din *reo "ub"!an) ela"!ic #i-i de'*luie o mul!i!udine de de!alii in$ime, de care ri!mul normal al e(i"!en)ei, re" ec!i* !im ul omene"c, nu ne ermi!e " lum cuno#!in)& Romanele reduc "au dila! !im ul, modi$ic5ndu-i "cara #i *i!e'a& E(i"! a"!$el romane ra ide, "cur!e #i grbi!e, #i al!ele care, dim o!ri*, %nce!ine"c dura!a> de aici ro*ine o al!a din!re di$eren)ele lor cele mai "emni$ica!i*e& 3& E&tensia romanului nu !rebuie con$unda! cu den"i!a!ea #i nici cu am loarea "a& ?rice roman o"ed o !ri l e(!en"ie& E(!en"ia spaial indic de r!area e(!rem a locurilor e care le *i'i!ea' eroii> ;colul 1mntului n UV de zile "au *reun *oia+ in!er lane!ar "e "i!uea' e*iden! la un olK u!em o !a en!ru cellal! aleg5nd din!re romanele a cror ac)iune "e de"$#oar a roa e numai %n!re cei a!ru ere)i ai unei camere& Aa $el, di"!an)a din!re da!a %nce u!ului #i cea a de'nodm5n!ului de$ine#!e e(!en"ia temporal a romanului& Ea oa!e cu rinde %n!reaga i"!orie a uni*er"ului, ca %n Insula pinguinilor, "au oa!e " "e reduc la c5!e*a ore din *ia)a unui indi*id, ca %n Baifun, unde nu e"!e de"cri" dec5! %m o!ri*irea %nc )5na! a unui om la o $ur!un& @un! "!udia!e di$eri!ele genera)ii ale unei $amilii, ada !area membrilor ei la " iri!ul di*er"elor e oci %n care !rie"c, cu gri+a de a le men)ine !o!u#i o anumi! con!inui!a!e %n maniera de>a reac)iona 3u!em de a"emenea urmri un er"ona+ de-a lungul %n!regii lui e(i"!en)e, "au, combin5nd cu %ndr'neal cele dou ambi)ii, cum a $cu! 2irginia Hool$ %n ;rlando, u!em " relungim *reme de a!ru "ecole in!erminabila !inere)e a unui erou care *ede lumea "c1imb5ndu-"e %n +urul "u $r ca el %n"u#i " "e "c1imbe& 4n "$5r#i!, e(!en"ia social e lega! de *arie!a!ea mediilor umane %n care "e de"$#oar ac)iunea& Acea"!a c5nd "e men)ine %n!r-un cerc %ngu"!, c5nd "e e!rece %n !urile "ociale cele mai di*er"e& Trebuie " ob"er*m c nu e(i"! o rela)ie %n!re den"i!a!e #i e(!en"ia !em oralK "e oa!e rela!a re ede un in!er*al "cur! de !im "au %nce! o erioad lung& 0on"ecin)ele *i'ea' e(clu"i* lungimea o erei& Cire#!e c a!unci c5nd din!re ace"!e !rei da!e - den"i!a!ea, e(!en"ia !em oral #i lungimea ma!erial - dou "un! cuno"cu!e,

193 cea de-a !reia e"!e au!oma! de!ermina!& %n acela#i $el, am loarea #i e(!en"ia "ocial a unei nara)iuni nu coincid deloc& Un unic er"ona+ oa!e e*olua %n !o! $elul de medii, recum Rean-0ri"!o 1e al lui Romain Rolland #i, in*er", un mare numr de ro!agoni#!i o! rm5ne can!ona)i %n "$era cea mai limi!a!, cea a lui @Xann "au cea a $amiliei Guerman!e"& Ace"!e cri!erii m"oar, ca " " unem a#a, volumul o erei, %n !im ce al!ele in!ere"ea' ra or!urile e care au!orul le "!abile#!e %n!re nara)iunea "a "i lumea e(!erioar& @i aici !rebuie " ne $erim * " con$undm roblemele& E(i"! dou rinci ale> a< reocu area lega! de reali"m a "crii!orului, $iind un lucru acce !a! c el oa!e rela!a %n mod reali"! o o*e"!ire $an!a"!ic #i %n mod miraculo" cea mai ro'aic a*en!urK % ro or)ia re" ec!i* a eroilor #i a romancierului %n nara)iune, $ie c ace"!a din urm #i-o a"um, $ie ca-i deleag "arcina unuia din!re er"ona+ele "ale "au ro!agoni"!ului %n"u#i& /& %n rimul r5nd in!er*ine deci gradul de atenie fa de real) cel mai ade"ea "crii!orul de"crie obiec!i* eri e)iile e care le rela!ea' #i "e "!rduie#!e " dea nara)iunii "ale ma(imum de e(ac!i!a!e #i de *ero"imili!a!e& El are " aib dre ! model ar!a $o!ogra$ului, dar uneori re!inde " de"crie mai mul! dorin)e, *i"e "au angoa"e, !oa!e de$ormrile e care le "u$er lumea e(!erioar *'u! rin oc1ii unui bolna* "au ai unui 1alucina!, a#a cum "e %n!5m l, de e(em lu, cu "urelia lui Gerard de Ner*al, "au %n Inferno al lui Augu"! @!rindberg, ori %n 0sul lui Aeonid Andree*& El mai oa!e dori " dea im re"ia negurii oe!ice rin care o $ire *i"!oare %#i *ede co ilria :ceea ce a i'bu!i! $oar!e bine Alain Cournier %n Crarea pierdut% "au o cri' "en!imen!al e care a "!rb!u!-o ca %n *i"> dou ca odo ere - !iels ,ine, de Racob"en, #i +istere, de Mnu! Fam"un - do*ede"c %ndea+un" c5! loc ocu %n li!era!ura "candina* acea"! manier de-a roceda& A!en)ia $a) de real marc1ea' ni*elul de con#!iin) a ace"!or $iin)e de $ic)iune, im or!an)a e care o a!ribuie ele lumii e(!erioare #i cea e care o acord uni*er"ului lor in!im, a!en!e " $ie %n$)i#a!e cu nelini#!ile lor !ainice "au ab"orbi!e de cucerirea u!erii "au a a*erii& 3en!ru acea"!a mai e"!e nece"ar #i o anumi!a 19/ com lici!a!e %n!re erou #i nara!or& Ace"!a con!em l uni*er"ul cruia %i d *ia) cu ro riii "i oc1i "au cu cei ai ac!orului e care %l une " "e mi#!e %n cadrul ace"!uiaJ De ace"! $a ! de ind %n ul!im anali' obiec!i*i!a!ea unui roman #i locul e care %l ob)ine realul %n cadrul "u& Di"!inc)ia nu are mare im or!an) dac e"!e u" %n "cen un er"ona+ cu un bun-"im) "olid& Dar dac %n cen!rul o erei e"!e u" un "oi de demen!, nu e li "i! de im or!an) dac !o!ul e"!e re'en!a! ca $iind *'u! rin con#!iin)a "a !ulbure "au dac e(cen!rici!)ile "ale "un! ri*i!e din e(!erior #i de!a#a!& E o mare di"!an) %n!re delir #i ra or!ul clinic care %l comen!ea' #i %l +udec& 5& 3u!em denumi inferioritate a unei o*e"!iri !ocmai modul %n care "un! adu"e la cuno#!in)a ci!i!orului a"iunile care %l %n"u$le)e"c e erou, reac)iile "ale $a) de a*en!urile care i "e %n!5m l #i, %n general, maniera %n care erce e uni*er"ul rin care "e mi#c& Toa!e gradele "un! de conce u!, $ie c au!orul o*e"!e#!e $a !ele "ec ca un roce"-*erbal, $ie c une " $ie rela!a!e de c!re un mar!or "au %i d cu*5n!ul er"ona+ului cel mai im lica! %n a*en!ur, care acord a!unci mai mul! im or!an) "en!imen!elor dec5! condui!ei "ale #i "e com lace %n a "e %n$)i#a mai mul! deliber5nd dec5! e(ecu!5nd& 0el ce rela!ea' $a !e "!rine de el "e in!ere"ea' e"en)ialmen!e de ceea ce a u!u! *edea, iar o*e"!irea "a e"!e %n mod $ire"c e ic& Dar dac un erou %#i amin!e#!e "au "e con$e"ea', el "e a$l %n!r-o o"!ur mai bun en!ru a-#i e( lica "au anali'a ori re!ri emo)iile !recu!e dec5! en!ru a de"crie cum a rea el %n"u#i, en!ru a recon"!i!ui !o! ceea ce "e *edea din el din e(!erior %n acele momen!e cri!ice, lucruri care en!ru el %n"u#i rm5neau in*i'ibile& El "e e( rim %n!r-un mod " on!an liric& Dar, cel u)in, con#!iin)a care "e con$e"ea' e"!e una lini#!i!& Ne u!em %nc1i ui c ar u!ea $i u" " *orbea"c :dac 8" *orbea"c9 nu e rea mul! " u"< o con#!iin) $ebril, creia i-am u!ea %n$)i#a mcar con)inu!ul %n c1iar cli a c5nd e "ub re"iunea a*en!urii "au a de"cum nirii& A!unci e"!e re rodu" ca "ub dic!are $lu(ul agi!a! al g5ndurilor ne!ermina!e, al reac)iilor imedia!e, al amin!irilor ino or!une care "e i*e"c e nea#!e !a!e din memorie, al g5ndurilor a"cun"e ce "e $ormea' cu %nce!ineal #i care "un! %n!reru !e bru"c, ca de ni#!e $ulgere, de ade*ra!e e(clama)ii men!ale& Ace"!a e"!e monologul in!erior ce "e re!inde dublul 195 in!egral, %nregi"!rarea com le! a !o! ceea ce duce domol cu el un creier a$la! %n !oiul *acan)ei "au, !umul!uo", o min!e %nnebuni! de cele mai urgen!e circum"!an)e&

@e %n!5lne"c #i combina)ii mai "ub!ile& A"!$el, "e oa!e alc!ui o o*e"!ire urma! de "eria di"con!inu a monologurilor in!erioare e care le de"$#oar %n ri*in)a unei a*en!uri di*er#ii mar!ori "au eroi ai ace"!eia, cu e(ce )ia, !o!u#i, a ac!orului rinci al& @arcina de-a recon"!rui, cu a+u!orul $ragmen!elor di"+unc!e e care i le $urni'ea' $iecare, drama e care nici unul nu i-o o*e"!e#!e e( lici! #i $igura cen!ral care nu a are, dar de" re care %i *orbe"c ne%nce!a! !o*ar#ii ei, e"!e l"a! %n "eama ci!i!orului& Acea"!a e"!e "!ruc!ura romanului 1e patul de moarte al lui Hilliam CaulQner& E"!e *orba %n" aici mai cur5nd de er$orman)e e(ce )ionale dec5! de o me!od u!ili'a! %n mod curen!& .& Ul!imele a" ec!e care mai rm5n de e*oca! "e re$er la leg!urile din!re o er #i indi*idul care a conce u!-o #i nu, de da!a acea"!a, ar!i"!ul care a reali'a!-o& Dac e#!i romancier, nu %n"eamn c nu e#!i om& 4ar dac romancierul nu e"!e %mboldi! dec5! de ambi)ia de-a i'bu!i " %n$ !uia"c o ca odo er, omul "crie ade"ea en!ru a-#i "a!i"$ace al!e ne*oi "au en!ru a a!inge al!e )eluri& %n ace"! "en", !rebuie " e*alum mai %n!5i gradul de identificare a autorului cu eroii si. E(i"! "crii!ori care creea' er"ona+e $r a !ran" une %n "u$le!ul ace"!ora nimic din ro riile lor e( erien)e, "co)5nd a*en!urile #i carac!erele celor crea)i de ei din imagina)ie& Cacul!a!ea lor de-a in*en!a, de-a %n)elege "au de-a ob"er*a le $urni'ea' mai mul! ma!erie rim dec5! memoria "au e( erien)ele e care le-au a*u!& Al)ii nu $ac dec5! " "e con$e"e'e #i "-#i de'*luie biogra$ia& %n romanele lor "ucce"i*e "e %n!5m l c5nd ca un erou a"emn!or " %i %n!ruc1i e'e, c5nd, %n!r-o car!e $or$o!ind de er"ona+e, " nu $ie nici unul care " nu-i re re'in!e "au " nu mani$e"!e *reun a" ec! al ro riei lor $iri& De"igur c un au!or %#i %n"u$le)e#!e %n!o!deauna eroii cu bog)ia lui in!erioar, iar er"ona+ele "ale cele mai obiec!i*e da!orea' %n mod obi#nui! e"en)ialul $irii lor e( erien)ei "ale& 0elebra mr!uri"ire a lui Clauber!, 8Doamna ,o*arT "un! eu9, nu e"!e cu "iguran) e(agera!& Aici e"!e %n" *orba de o cu !o!ul al! com le'en)> au!orul nu "e o"!ene#!e de"eori " imagine'e #i "e o*e"!e#!e a#a cum "e 19. *ede, $r !ran" unere, mul!i lica! #i iden!ic "ub nenumra!e deg1i'ri $eluri!e& 7& 4n "$5r#i!, !rebuie " e(aminm voina de a influena a romancierului, modul %n care %n)elege el ca ublicul " reac)ione'e la o era "a& 2rea el " $ie admira!, "au *rea " le dea ci!i!orilor o lec)ieJ 2rea ca ublicul " "e bucure "au " "e con$orme'e o erei "aleJ El %n"u#i o$er un obiec! de luda! "au un e(em lu de urma!J Unii "e men)in e lan e"!e!ic, al)ii !rdea' in!en)ii morale, iar en!ru ei ar!a nu e"!e dec5! in"!rumen!ul rin care "lu+e"c cau'a e care au %mbr)i#a!-o "au rin care ro ag o e*ang1elie er"onal& Nu %nca e %ndoial c Farpele cu pene redic o religie, iar Condiia uman ro une o e!ic& %n!re cel ce ob"er* im ar)ial #i *rea " di"!re'e #i cel ce e(al! en!ru a %ndruma con#!iin)ele "au a %narma bra)ul cui*a nu e(i"! *reo m"ur comun, #i oa!e c romanul nu cunoa#!e o mai mare o o'i)ie dec5! acea"!a, care %i *ine din $unc)ia ce-i e"!e re*'u! #i %l $ace " o"cile'e de la con!em la)ie la drama!urgie, de la de"criere la ro*ocare& 2a !rebui " re*enim a"u ra ace"!ui dublu de"!in> !ocmai am ar!a! c romanul nu u!ea $i redu" la li!era!ura ur, !ocmai am %ncerca! " $acem in*en!arul di*er"elor "ale ambi)ii, #i %n $inal con"!a!m c el urmre#!e dou )eluri o u"e> *rea "-l in"!ruia"c e om cu ri*ire la el %n"u#i #i a!unci %i amor)e#!e %n$lcrrile, in*i!5ndu-l " "e anali'e'e, co le#indu-l cu re*erii "au "!5rnindu-i in!ere"ul en!ru *reo demon"!ra)ie, "u" end5n-du-#i, %n !oa!e ca'urile, +udeca!a #i deci'ia& Dar el %l %mbolde#!e deo o!ri* la ac)iune, %l inci! " imi!e modelele e care i le %n$)i#ea' #i %i $urni'ea' !o!oda! mo!i*e de-a lu !a #i eroi de la care " reia #!a$e!a& 2a !rebui " ne "!rduim " lmurim acea"! con!radic)ie de" re care g1icim de+a c e"!e e"en)ial& Deocamda!, e "u$icien! c am enumera! rinci alele c1e"!iuni ridica!e im lici! de o erele romane#!i rin "im lul $a ! c e(i"! "ub $orm de nara)iuni "cri"e #i ci!i!e& Ai"!a lor nu e"!e de$ini!i* #i nici com le!& Ea nu con"!i!uie dec5! o rim "c1i) 197 e care *a !rebui %nain!e de !oa!e " o $acem mai coeren! #i e alocuri mai "u l "au #i mai concre!& Dar a#a cum "un!, ace"!e di*er"e cri!erii - am loare, den"i!a!e, e(!en"ie, a!en)ie $a) de real, in!eriori!a!e, iden!i$icare cu eroul #i *oin)a de-a in$luen)a - *or ermi!e oa!e ca $iecare roman " $urni'e'e un "emnalmen! mai u)in arbi!rar dec5! cel ce con"!a!m c %i e"!e o$eri! de obicei 1& %n orice ca', nu oa!e $i 'adarnic $a !ul c ne-am ocu a! mai mul! de cla"i$icarea roblemelor e care le ridic romanele dec5! de romanele %n"e#i, deoarece ace"!e indica)ii nu "un! $cu!e %n reali!a!e en!ru a le %m r)i, ci en!ru a %n*)a " le c1e"!ionm, %n!r-ade*r, in!eligen)a !rebuie " #!ie cum "-#i g1ide'e e(aminarea $a) de acea"! imen" *ege!a)ie "cri" care o a"al!ea' #i o deru!ea' !o! mai mul! e 'i ce !rece& Ea nu in!ere"ea' numai ar!a, romanul $iind un elemen! ac!i* al e(i"!en)ei

con!em orane& El nu o re re'in! %n c1i inocen!, ci e"!e %n$ierb5n!a! de ea #i o $ebrici!ea' la r5ndul lui& El e(!rage "ucurile *eninoa"e din buruienile ei #i elaborea' e ba'a lor o!r*uri cu care in!o(ic "ocie!a!ea, dar %i red !o!oda!, reci'a!e, admirabile #i e(em lare, cele mai bune $or)e #i cele mai nobile din!re ambi)iile "ale& ? a"emenea u!ere meri!a realmen!e " $ie e(amina! "erio", de#i na!ura ei e"!e de-a rm5ne negu*ernabil& Trebuie " "u ra*eg1em cu a!en)ie acea"! oglind mul!i l a uni*er"ului uman> oamenii nu $ac numai " "e re$lec!e'e %n eaK !o)i, de la cel mai $ru"! #i 5n la cel mai ra$ina!, %#i aran+ea' c1i ul #i %#i %n"u#e"c a!i!udinile ri*indu-"e %n a ele ei&

Ele "un! %ndea+un" de reci"e en!ru ca, cu a+u!orul unor o ere celebre con*er!i!e %n re ere, " "e oa! no!a ca %n +oac, de la 1 la 9, modul mai mul! "au mai u)in mani$e"! %n care a ar %n $iecare ca' a ar!e ace"!e carac!eri"!ici de" re care "-a *'u! c de!ermin na!ura o erei #i care ar u!ea $i a!unci e*alua!e %n!r-o ordine $i( #i cuno"cu! dinain!e& Un numr de a ro(ima!i* #a"e ci$re ar $i de-a+un" en!ru a indica a"!$el $i'ionomia ro rie oricrui roman& Ace#!i indici l-ar lmuri e loc e ci!i!orul in$orma! #i, cum nici unul nu m"oar valoarea o erei, nu ar mai !rebui " ne !emem c am u!ea $i ' ci)i de ca riciul *reunui cri!ic> %n!r-ade*r, nu "e une roblema de-a a recia, ci de-a a lica un $el de barem %n!ru !o!ul obiec!i*&

3ARTEA A 44-A R?MANUA 3?A4D4@T

3. 0omanul poliist) evoluie

*espre cum se retrage inteligena din lume ca s se dedice jocurilor sale i despre cum i introduce societatea pro lemele n acestea.

RARomeniu al licen)ei, romanul nu cunoa#!e limi! #i nici lege& Na!ura "a con"! %n a le !ran"gre"a e !oa!e #i %n a ceda $iecrei i" i!e care %i "olici! $an!e'ia& 3oa!e c nu e"!e %n!5m l!or $a !ul c de'*ol!area cre"c5nd a romanului %n "ecolul al LlL-lea coincide cu re" ingerea rogre"i* a regulilor care de!ermin $orma #i con)inu!ul genurilor li!erare& Tea!rul "e emanci ea', eliber5ndu-"e de con*en)iile cla"ice #i renun)5nd la uni!a!ea de !im #i de loc& 3oe'ia %#i ermi!e mai %n!5i !o! "oiul de in!imi!)i minore, a oi cele mai gra*e liber!)i, %n a#a m"ur %nc5!, $r rim #i ne "!oare $a) de numrul icioarelor me!rice, *er"urile nu "e mai deo"ebe"c %n "cur! !im de ro' dec5! rin di" unerea lor !i ogra$ic& An"amblul li!era!urii are " e*ade'e din cadrele regula!e #i din normele !radi)ionale& De-acum %nain!e, !alen!ul e"!e con"idera! "ingura obliga)ie& Arbi!rariului au!orului nu i "e mai im une nici o re"!ric)ie> ace"!a nu are dec5! "-#i alc!uia"c o era du bunul "u lac& Nu i "e mai cere " "e con$orme'e unor canoane re"!abili!e #i nu mai e"!e +udeca! dec5! du geniul "u& E !reaba lui " aleag noile ac!e de *i!e+ie e care *rea " le %ncerce #i modul de-a le duce cu bine la ca !, dac reu#e#!e " o $ac& %n con!radic)ie cu acea"! !endin) general " re anar1ie, romanul oli)i"! a!rage a!en)ia ca urmare a $a !ului c %#i in*en!ea' mereu reguli ro rii, a"!$el %nc5! degeaba am cu!a %n roduc)ia li!erar *reun al! gen care " a"cul!e de o legi"la)ie de!ermina! #i cruia " %i lac " o $ac mai re"!ric!i*& 0elelal!e, 199 dim o!ri*, de ar!e de-a $i "im)i! ne*oia de a-#i crea una, le-au "u or!a! cu greu e cele care le gu*ernau #i le-au re" in" %n loc " le con"olide'e& Aa rima *edere, romanul oli)i"! ocu deci %n "5nul li!era!urii #i mai ale" %n r5ndul o erelor romane#!i o o'i)ie de o e(!rem originali!a!e& E*olu)ia lui o de'min!e e cea a %n!regii " ecii& Trebuie " ne g5ndim c o di$eren) a!5! de e*iden! nu $ace dec5! " !raduc al!ele, mai a"cun"e, e care e"!e im or!an! " le de"co erim& 05nd "-a %ncerca! di$eren)ierea romanului oli)i"! de romanul de a*en!uri, a $o"! u" %n mod deo"ebi! %n e*iden) un $a ! anume> acela c, du cum a ar!a! $oar!e bine Regi" Me""ac %n remarcabila "a car!e, ,e Wdetective noveiX et l.influence de la pensie scientifi7ueY ambele rela!ea' aceea#i o*e"!e, dar $iecare %n "en" in*er" $a) de cellal!& %n romanul de a*en!uri, naraiunea respect ordinea evenimentelor, merg5nd de la %nce u! " re "$5r#i!, de la rolog " re de'nodm5n!& De"$#urarea in!rigii re roduce "ucce"iunea $a !elor, ado !5nd cur"ul !im ului& Dim o!ri*, romanul oli)i"! are un $ilm roiec!a! in*er", %n care curgerea !im ului e !ra!a! de-a-ndoa"elea, iar cronologia r"!urna!& 3unc!ul "u de lecare nu e"!e al!ul dec5! unc!ul de "o"ire al romanului de a*en!uri> crima

care une ca ! unei drame ce *a $i recon"!i!ui! %n loc " $i $o"! e( u" de la bun %nce u!& %n romanul oli)i"!, %n!r-ade*r, naraiunea respect ordinea descoperirii, ornind de la un e*enimen! care e"!e un de'nodm5n! #i urc5nd din ace"! unc! %na oi " re cau'ele care au reci i!a! !ragedia, iar %n ace"! $el reg"e#!e "ucce"i* di$eri!ele eri e)ii e care romanul de a*en!uri le-ar $i rela!a! %n ordinea %n care "-au rodu"& A"!$el, e"!e $oar!e "im lu " $aci din!r-un roman de a*en!uri un roman oli)i"!, #i in*er"> e de a+un" " le r"!orni& Ace"! carac!er a!5! de " eci$ic "e mani$e"! %n!r-una din rimele ca odo ere ale genului, creia i "-a remarca! !ocmai de"*5r#i!a ar1i!ec!ur 8 iramidal9> *omnul ,eco7, al lui Gaboriau& 4n ar!ea %n!5i, de *reo 'ece agini, e"!e g"i! cada*rul unui necuno"cu! "i declan#a! o anc1e!& 3ar!ea a doua, mul! mai lung,
3ari", 19-9&

200

rela!ea' rogre"ia in*e"!iga)iei #i de'*luie $a !e *ec1i de+a de mai mul)i ani #i en!ru care a"a"inarea necuno"cu!ului e"!e ul!ima re ercu"iune& %n "$5r#i!, ul!ima ar!e, #i mai %n!in", %l duce e ci!i!or cu dou'eci de ani %n urm #i e( lic gene'a %nde r!a! a dramelor care au $o"! rela!a!e& Din acea"! in*er"are a !im ului, din "ub"!i!uirea ordinii e*enimen!elor cu cea a de"co eririlor, decurge "i!ua)ia e(ce )ional a romanului oli)i"! %n li!era!ura romane"c& El nu e"!e nici e de ar!e o rela!are, ci o deduc)ie& El nu o*e"!e#!e o "ui! de %n!5m lri, ci e$or!urile de-a le recon"!i!ui& De la bun %nce u!, "e urmre#!e "a!i"$acerea %nain!e de !oa!e a in!eligen)ei, a"!$el nct in!ere"ul mani$e"!a! $a) de in!rig "cade din ce %n ce mai mul!& Acea"!a de*ine c*a"i-ab"!rac!, "au, %n orice ca', "c1ele!ic& 3e 'i ce !rece, romanul oli)i"! "e %nde r!ea' !o! mai mul! de roman, adic de redarea *ie)ii #i a a"iunilor, en!ru a "e a ro ia de na!ura unei robleme ure, %n care "e alunec %nce! de la enun) la "olu)ie& 0ali!)ile ce i "e re!ind "un! de un carac!er !o! mai ma!ema!ic& Ra)ionamen!ul elimin "en'a)ia& @-a *ru! ca %n #Edip rege " "e *ad %nce u!ul glorio" al romanului oli)i"!& 3e dea"u ra, acea"! %ncercare era "alu!a! ca o ca odo er, ob"er*5ndu-"e c, %n acea"! o er, a"a"inul nu e"!e al!ul dec5! de!ec!i*ul %n"u#i& Dar nu !rebuie ca un anacroni"m no"!im " de*in o gre#eal comun acce !a!& To)i " ec!a!orii lui @o$ocle, $r e(ce )ie, #!iau de mici co ii cine era uciga#ul lui Aaio"& :Edi nu u!ea +uca en!ru nici unul din ei rolul unui oli)i"! a$la! %n cu!area *ino*a!ului mi"!erio", al crui nume e"!e a$la! cu "!u e$ac)ie la "$5r#i!& Nu e(i"! nimic de ordin in!elec!ual %n #Edip, nici un e$ec! de "ur ri', dec5! en!ru :Edi %n"u#i1, #i
1

%n reali!a!e, "ub"!ra!ul in!ere"ului din #Edip e"!e e(ac! in*er"ul celui din romanul oli)i"!& 3ublicul #!ie ceea ce 8de!ec!i*ul9 ignor, #i urmre#!e cum 0Edi %#i cau! ro ria nenorocire& Rule" Aema%!re ZImpressions de t$etre, !& 444, & l-l/< amin!e#!e %n leg!ur cu acea"! ie" re ro#ul e care %l $cea Didero! drama!urgilor care %#i %n!emeia' in!riga e mirarea " ec!a!orului> &3oe!ul, ob"er*a el, %mi reg!e#!e rin omi"iune o cli de "ur ri', %n !im ce rin "inceri!a!e m-ar $i e( u" unei %ndelunga!e nelini#!i9& Acea"!a $iindc !ragedia are ca "co emo)ionarea " ec!a!orului, %n !im ce romanul oli)i"! *rea " demon"!re'e de'*luind& -=1

acea"! !ragedie nu are al! "ubiec! dec5! cel e care %l !ra!ea' neo"!eni! !ea!rul grec> lo*i!urile "oar!ei a"u ra *ir!u)ii, dre !)ii #i ro" eri!)ii, $c5nd din eroi, regi #i mari %n*ing!ori ni#!e criminali #i ne$erici)i milogi #i mai mari& Nici %n o*e"!irile lui 2ol!aire nu u!em cu!a rimele urme ale romanului oli)i"!& Ace"! gen nu "-a n"cu! din +um!a!ea de agin din Cadig, unde "e g"e"c %n!r-ade*r c5!e*a deduc)ii de care nu i-ar $i ru#ine nici lui @1erlocQ Folme"& El ro*ine din noile condi)ii de *ia) de la %nce u!ul "ecolului al LlLlea& 4n"!aur5nd oli)ia oli!ic, Couc1e une %n acela#i !im mi"!erul #i *iclenia %n locul ra idi!)ii #i al $or)ei& %nain!e, uni$orma %l de"emna e re re'en!an!ul ordinii ublice, care "e re e'ea e urmele ru$c!orului #i %ncerca "-l rind& Agen!ul "ecre! %nlocuie#!e urmrirea cu in*e"!iga)ia, *i!e'a cu in!eligen)a, *iolen)a cu di"imularea& Un roman "cri" de ,al'ac, ; afacere tene roas, marc1ea' co!i!ura %n c1e"!iuneK "e ob"er* bine de"cum nirea e care o r" 5nde#!e %n mora*uri acea"! ino*a)ie diabolic - oli)ia in*i'ibil - #i ar$umul de "!raniu, lumea lin de ne%ncredere #i de ne"iguran) e care o aduce cu "ine& ? inia ublic e"!e indigna!& 05nd, " re a "e comba!e un *al de criminali!a!e, %n Anglia "e ro une 3arlamen!ului, "ub mini"!rul 3eel, ado !area oli)iei "ecre!e, !o)i "!rig c "un! de re$era! o mie de crime dec5! un a"emenea remediu& Dar in!ere"ul e !o! a!5! de mare ca #i groa'a> e a"ionan! ca %n!r-o $ic)iune " *e'i deoda! cum cel e care %l luai dre ! ro$e"or, cer#e!or "au cea"ornicar " "e do*edea"c a $i un oli)i"!& 4magina)ia am li$ic %n'eci! reali!a!ea& ,al'ac )ine " "e %n!5lnea"c cu 2idocP #i %i %m rumu! er"ona+ului "u, 2au!rin, c5!e*a !r"!uri ale ocna#ului a+un" #e$ al oli)iei& Nimic nu e mai "emni$ica!i* %n acea"! ri*in) dec5! modul %n care Aeon Go'lan "e e(!a'ia' %n $a)a cali!)ilor co oilor c5nd, re$eri!or la rela)iile din!re ,al'ac #i 2idocP,

*orbe#!e de" re "!ima e care le-o ur!a "crii!orul> 8El admira mai ale", a$irm Go'lan, di*ina)ia celor mai "ub!ile min)i din!re !oa!e, care au $lerul !run'!or al "lba!icului ce le %ngduie " urmrea"c i"!a unui criminal ornind de la induc)ia cea mai $ugi!i*, "au c1iar $r *reo induc)ie& Un gla" le *orbe#!e #i "un! cu rin#i de un !remur ner*o" aidoma
202

1
1idro"co ului u" e o ia!r de dea"u ra unei 5n'e de a a$la!e la o "u! de icioare "ub m5n!, #i e(clam> WAici e crima> " a)i #i-o *e)i g"iI1& 05! de" re +emoriile lui 2idocP, a#a a ocri$e cum "un!, ele cuno"c un "ucce" de librrie $r receden! #i din!re cele mai "im !oma!ice& Din ele "e !rag romanele lui Eugene @ue #i ale lui 3cn"on du Terrail, +isterele 1arisului "au 0ocam ole, #i deo o!ri* o erele lui Gaboriau #i domnul AecoP, adic rimele romane oli)i"!e bine carac!eri'a!e, cu cea din!5i $igur a de!ec!i*ului ro riu-'i"& 0ronologia e(ac! nu are im or!an), c1e"!iunea de re)inu! e c !o!ul ie"e la i*eal a!unci& 0on!inum " ne a$lm %n" %n lin con$u'ie, %n im uri!a!ea !o!al& 3o*e"!irile "un! "!u$oa"e, line de lu !e #i de $ugi, de eri e)ii #i de lo*i!uri de !ea!ru, de ambu"cade #i de e*adri& Norocul %l a+u! e de!ec!i*, care ierde i"!a, o reg"e#!e, cade ri'onier, a oi "ca & El "e de la"ea', de"c1ide oc1ii #i urec1ile, *orbe#!e !oa!e limbile, %ng1i!e !oa!e o!r*urile, $or)ea' !oa!e %ncuie!orile, "e de'leag de $iecare da! c5nd e lega!, de"ci$rea' me"a+ele ci$ra!e, cunoa#!e "crima :mai !5r'iu, +iu-+i!"u< #i #!ie " arunce la"oul& 0e nu #!ie el "au ce nu e %n "!are " $acJ E"!e c1imi"! #i a!le!, dar mai ale" ac!or> "e grimea'& Acea"!a e"!e marea lui " eciali!a!e& El ia !oa!e c1i urile cu u!in) #i nimeni nu %l recunoa#!e "ub deg1i'rile "ale& 0el mai ade"ea, "ucce"ele nu-i *in din logic, ci din abili!a!ea de-a "e !ra*e"!i #i a ci!i urmele de a#i& Aa %nce u!, de!ec!i*ul e"!e un co oi, un urmri!or de i"!e, urma#ul trapper'Jor lui Cenimore 0oo er, al rastreadores'ilor lui Gu"!a*e ATmard, al ob"er*a!orilor in$ailibili ai durii "au am ei, aclima!i'a)i cu %ndr'neal %n ei"a+ul urban, o$erin-du-li-"e marele ora# dre ! o nou +ungl, mai ericuloa" dec5! u"!ie!)ile din 0anada "au Argen!ina& Ne a$lm deci, %n ace#!i 'ori agi!a)i, $oar!e de ar!e de ama!orul modern lini#!i!, de oli)i"!ul #!iin)i$ic care abia dac ie"e din camera "au biblio!eca "a ca " in" ec!e'e "cena crimei, care rocedea' ra id la in!eroga!oriul "u" ec)ilor, %nregi"!rea' din!r-o ri*ire de!aliile re*ela!oare #i a+unge la "olu)ie $r a $i urmri! e nimeni e aco eri#uri
1

Aeon Go'lan, @alzac c$ez lui, 3ari", 1N.-, & -1=& -=3

"au rin canale, $r a $i "c a! nu o da! ca rin urec1ile acului de lo*i!urile a"a"inilor ce "e "im)eau de+a dema"ca)i& Nero Hol$, eroul lui Re( @!ou!, e"!e rea cor olen! en!ru a "e mi#ca #i )ine rea mul! la comodi!a!ea "a #i la berea e care o "oarbe $r %nce!are, a"!$el %nc5! %#i !rimi!e "ecre!arii "-i *eri$ice i o!e'ele !r5nda*e #i, $r a ie#i din "era unde cul!i* or1idee, re'ol* enigmele care "un! %n mod delibera! %nc5lci!e %n cel mai %nal! grad> el unul nu a arunca! nici o ri*ire la locul crimei #i nici a"u ra cor urilor delic!eK nu a $cu! cuno#!in) cu nici unul din ac!orii dramei& 2ic!oria lui e"!e un ur !rium$ al min)ii& Ace"! e(ce" nu !rebuie " mire& %n!r-ade*r, de"co erirea unui *ino*a! nu u!ea de*eni dec5! un e(erci)iu in!elec!ual ce "e dore#!e riguro" #i e(ac!& Romanul oli)i"! dob5nde#!e a"!$el o "e*eri!a!e mereu cre"c5nd& Rolul 1a'ardului "e diminuea', %n !im ce al logicii cre#!e& De!ec!i*ul a $o"! mai %n!5i cel ce #!ia " ob"er*e, " mearg de la indiciu 5n la criminal, de la e!icul de "!o$ la *e#m5n!, de la *e#m5n! la croi!or #i de la croi!or la clien!, %n acea erioad, cali!a!ea dominan! a eroului e"!e $lerul& El e"!e com ara! de re$erin) cu un c5ine de *5n!oare& 0ur5nd %n", e ob"er*a)ie "e ar!iculea' deduc)ia> 0onan DoTle e cel ce o in!roduce, iar urma#ii "i o er$ec)ionea'& %n!r-ade*r, e$ec!ul arbi!rar al ra)ionamen!elor er"ona+ului "u a $o"! remarca! ne%n!5r'ia!> ele re"u un rea mul!e cuno#!in)e #i o in$ailibili!a!e anormal& Ele nu "un! e$icace dec5! da!ori! bun*oin)ei au!orului, #i doar ar!i$iciul ro*oac uimirea ci!i!orului la "$5r#i!ul lec!urii, acea"!a din ricin c i "-a a"cun" rinci alul> oli)i"!ul a "!ra! en!ru "ine !oa!e indiciile deci"i*e& De-acum %nain!e, au!orii %#i *or in!er'ice a"emenea $raude& @e *a cere c1iar ca a"a"inul " nu $ie *reun $iguran! in"igni$ian! care abia " $i a ru! %n cur"ul nara)iunii "au *reun necuno"cu! a!o! u!ernic la care

"e a+unge %n ul!ima agin urm5nd i"!a unor com lici "ubal!erni& E"!e nece"ar ca uciga#ul " $ie un er"ona+ de rim- lan, ca el " $i $o"! cuno"cu! %nc din rimul ca i!ol #i " $i ar!ici a! la %n!reaga ac)iune $r " $i $o"! bnui!& %n "$5r#i!, "un! recu'a!e !oa!e !i urile de miraculo", de la a"a+ul "ecre! care "!rba!e gro"imea 'idurilor #i 5n la in!er*en)ia *reunui rocedeu
204

#!iin)i$ic necuno"cu!, ca abil " omoare de la di"!an) $r " la"e urme& ?!r*urile e(o!ice, ca #i ra'ele mor)ii, "un! ro"cri"e&& Ace"!e "er*i!u!i *olun!are, 1r'i!e " dea romanului oli)i"! "erio'i!a!ea roblemelor de algebr, au $o"! oa!e ini)ial incon#!ien! acce !a!e, dar ul!erior au $o"! ra id codi$ica!e& Membrii din *etection Clu 'vl engle', care la origine era : are-"e< o "ocie!a!e de %n!ra+u!orare en!ru c1e"!iunile !e1nice ce "e re'in! necon!eni! %n ca'ul unor a"emenea romane, "-au anga+a! %n!r-o bun 'i " re" ec!e ni#!e rinci ii %n!ru !o!ul c1ib'ui!e& De e(em lu, au +ura! " nu in!roduc %n ac)iune *reun c1ine' mi"!erio", " nu acorde de!ec!i*ului lor bene$iciul *reunei coinciden)e $erici!e care "-l a+u!e la momen!ul o!ri*i! %n cerce!rile "ale, " nu in!roduc %n nara)iune acele de!alii $ra an!e, "!ranii "au "emni$ica!i*e care ul!erior rm5n $r e( lica)ie #i care nu "un! bune dec5! "-l ' cea"c e ci!i!or& 3ornind de la ace"!e rinci ii, ei au "cri" un roman %n colaborare, B$efloating "dmirai. %n re$a), Doro!1T A& @aTer a e( u" mo!i*ele care %i inci!a"er la o a"emenea !en!a!i*, "au mai degrab la acea"! %ncercare, e care *oi"er " o %n$run!e %n condi)iile unei e( erien)e ade*ra!e> %n!r-ade*r, $iecare din ei ignora "olu)ia re*'u! de cel ce "cri"e"e ca i!olul receden! #i !rebuia " o dea e a lui %n a endice, o da! cu e( licarea "a!i"$c!oare a di$icul!)ilor mrun!e in!rodu"e rin con!ribu)ia "a& Era o ade*ra! declara)ie de r'boi la adre"a arbi!rariului #i a licen)ei& %n aralel, %n 1935, R&A& ,orge" e(aminea', ornind de la 01e"!er!on, legile romanului oli)i"! #i redac!ea' un cod din care anumi!e ar!icole "un!, de"igur, di"cu!abile, dar care %n an"amblu "emnalea' %n c1i $erici! re"cri )iile e care !ind " #i le im un au!orii reocu a)i de-a $ace o o er logic 1& 0u !oa!e ace"!ea, de"lu#im %nc greu la ce anume r" und ace"!e con*en)ii> c urmre"c " elimine $an!e'ia #i i!ore"cul, nimeni nu "e %ndoie#!e& Dar ambi)ia lor com or! #i o la!ur o'i!i*> ci!i!orul !rebuie u" deo o!ri* cu de!ec!i*ul %n condi)iile de-a de"co eri "olu)ia& %n ace"! "co , !rebuie e de o ar!e
1

8Ao" laberin!o" oliciale" T 01e"!er!on9, Sur, nr& 11, -=5

& 9--9/&

" i "e %ncredin)e'e !oa!e elemen!ele enigmei, iar e de al!a " nu i "e $urni'e'e de!alii inu!ile meni!e doar "-l %ncurce, amnun!e $r im or!an) u"e ar!i$icial %n lumin #i "a*an! aureola!e de mi"!er& @e re" ec!a aceea#i reocu are in!er'ic5ndu-"e $olo"irea "u rana!uralului, a miraculo"ului #!iin)i$ic, a ar1i!ec!urilor !ruca!e& @e *rea ca "olu)ia " $ie de+a con)inu! %n da!ele o$eri!e, ca ea " nu ro*in din!ro ar!iculari!a!e e care nimic nu %i ermi!e in!eligen)ei "-o deduc, dar creia imagina)iei %i e"!e $oar!e u#or " o in*en!e'e& Aa $el, %n !ragedia cla"ic, de'nodm5n!ul nu !rebuie " adauge nimic e( unerii> el !rebuie doar " o de'*ol!e& A"!$el, G& Aan"on ob"er* c5! "e oa!e de corec! c da!e $iind carac!erele di$eri!elor er"ona+e ale Cidului #i "i!uarea lor reci roc, alegerea regelui e "u$icien! en!ru a le im ul"iona ac)iunile #i reac)iile, care "e de"$#oar a oi mecanic 1, a"!$el %nc5! en!ru un " ec!a!or cu o lucidi!a!e ideal, ie"a ar $i %n!ru !o!ul re*i'ibil& 4n mod a"emn!or, romanul oli)i"! "e e!rece %n!run uni*er" %nc1i"> de la de"co erirea crimei #i 5n la de"co erirea *ino*a!ului, !o!ul !rebuie " "ur*in $r nici cea mai mic in!er*en)ie e(!erioar #i !o!ul !rebuie " "e lmurea"c rin "ingura *ir!u!e a unui ra)ionamen! bine condu"& Uni!a!ea de loc #i uni!a!ea de !im %#i reca ! *aloarea& Drama "a!i"$ace cu a!5! mai mul! cu c5! "e %n!inde e o dura! mai mic #i e un " a)iu mai redu"& *e la S la 7, de Fug1 Au"!in, unde !o!ul "e e!rece %n !rei ore #i unde de"$#urarea in*e"!iga)iei e"!e urmri! minu! de minu! $r a "e ie#i din *ila unde a $o"! comi" crima #i unde con!inu " $ie "*5r#i!e #i al!ele, con"!i!uie din ace"! unc! de *edere o mr!urie "emni$ica!i* #i de al!$el deloc e(ce )ional& Mai mul!, "e oa!e remarca o !endin) de-a "i!ua drama %n!r-o lume ma!erialmen!e %nc1i", din care nimeni nu oa!e ie#i #i %n care nimeni nu oa!e in!ra> !ren %n mer", *a or a$la! %n largul mrii, ro rie!a!e inacce"ibil "au a+un" a"!$el din ricina *remii ne$a*orabile, a in!er*en)iei uciga#ului "au a 1o!r5rii oli)iei& @e cau! un mediu ideal %n care " nu oa! a rea nimic care " dena!ure'e e(erci!area in!eligen)ei& 0a " $ie *alabil, de"co erirea crimei !rebuie " "e e$ec!ue'e %n
1

Corneille, 3ari", 1N9N, -=.

& 1---l-3&

acelea#i condi)ii de i'olare ab"olu! ca #i ale unei e( erien)e c1imice& ?rice "c1imb cu e(!eriorul %i ruinea' e$ec!ul& Roule!abille demon"!rea' marcan! c en!ru a a+unge la un re'ul!a! e"!e nece"ar " "e

$i u!u! 8%nc1ide cercul9& 05! de" re uni!a!ea de ac)iune, ea ar $i de$ini! %n ri*in)a romanului oli)i"! %n!r-un mod "en"ibil mai "!ric! dec5! o $ceau !eore!icienii "ecolului al L244-lea a!unci c5nd %i cen'urau e 0orneille "au Racine en!ru cea mai mic com lica)ie acce"orie, %ncruci#area a dou in!rigi e"!e greu "u or!a!> ca ni#!e ru$c!ori ce nu #!iu unul de al!ul " ac)ione'e $iecare e con! ro riu "au ca unul " ro$i!e de crimele celuilal! en!ru a %ncerca "-i un %n " inare ro riile lui $rdelegi& Tendin)a " iri!ului de-a uni$ica e"!e a!5! de u!ernic %nc5! ci!i!orul e"!e de'amgi! de $iecare da! c5nd ni#!e cul abili!)i au!onome e( lic "e ara! $a !e e care el #i le imagina de+a lega!e %n!re ele #i, dim o!ri*, el gu"! o lcere "u limen!ar a!unci c5nd %n cur"ul nara)iunii a ar deoda! %n "!r5n" ra or! ni#!e e*enimen!e e care !o!ul $cea " "e re"u un c erau inde enden!e& Trebuie ca nici o er!urbare " nu de*ie'e rogre"ele anc1e!ei, ca nici o roblem ane( " nu %#i ame"!ece da!ele cu cele ale enigmei rinci ale& %n ace"!e condi)ii, *ec1ea $ormul a co oiului ce urmre#!e o i"! e"!e de$ini!i* abandona!& De al!$el, logica a*ea rea u)in inde enden) %n acel con!e(!, "er*ind doar la !recerea de la un indiciu la al!ul, la rogre"ia rin "al!uri con!inue din!r-o g"elni) %n al!a& Trebuia ca ea " $ie con"!an! 1rni! cu noi da!e& Dim o!ri*, ra)ionamen!ul nu "e mai " ri+in de-acum %nain!e e $a !e, ci le deduce& @ !e $olo"e#!i de 8ca !ul cel bun al ra)iunii9, ca " $olo"im o al! e( re"ie a lui Roule!abille, %n"eamn " lie'i ob"er*a)ia e deduc)ie, cci $a !ele "un! mincinoa"e, ele " un ceea ce "-a *ru! ca ele " " un& 4n!eligen)a !rebuie " le %ndre !e& Ace"!a e"!e e$or!ul e"en)ial al lui Ga"!on Aerou(, originali!a!ea magi"!ral care, rin maniera %n care e"!e re'ol*a! contra indica)iilor ma!eriale dublul mi"!er al 8camerei galbene9 #i al 8galeriei ine( licabile9, an!renea' roma-nui oli)i"! %n!r-o re*olu)ie deci"i*& Acum nu mai oa!e $i *orba dec5! de cri!ica #i de con$run!area do*e'ilor, %n nici un ca' de-a re$ace calea urma! de a"a"inul $ugar,
207

conduc5ndu-ne du urmele e care le-a l"a!& E"!e #ocan! ca un de!ec!i* "-l rind %n cele din urm e criminal #i " nu-i cunoa"c iden!i!a!ea dec5! "mulg5ndu-i ma"ca "au barba $al"& El !rebuie " o deduc din da!ele %n"e#i ale enigmei& De aceea, munca lui con"! mai %n!5i %n e"!imarea *alorii ace"!ora> "un! ele %n#el!oare "au "incereJ Dac min!, e"!e oare e$ec!ul 1a'ardului "au al unei %n"cenriJ A oi le "!udia' com a!ibili!a!ea, coordon5nd indiciile, combin5ndu-le, e(amin5ndu-le en!ru a *edea dac concord "au nu& Dac "e e(clud, a!unci e"!e "!abili! o im o"ibili!a!e, e demon"!ra! o inocen)& 4n*er", con*ergen)a lor con$irm o "u" iciune, %n ace"! $el, ne a ro iem de *ino*a!> "un! elimina)i cei care erau ini)ial "u" ec)i #i care erau acu'a)i de rea mul!e e*iden)e& 0u !oa!e ace"!ea, do*e'ile "e acumulea', re"!r5ng c5m ul cerce!rilor, " ulber a aren)ele, $or)ea' admi!erea ne*ero"imilului #i de"emnea' din!r-o da! un criminal nea#!e !a!& %n ace"! "!adiu, romanul oli)i"! are de+a de ar!e de originile "ale> el "e do*ede#!e un +oc al min)ii& Trebuie " dm ui!rii %n*eli#ul "u romane"c #i " ne "!rduim " de$inim mecani"mul in!elec!ual e care %l a"cunde #i acea lcere mai ab"!rac! e care un #ir de "ilogi"me o %ncadrea' bi'ar, cu o con"!an) ce nu "e de'min!e, %n!re cada*rul unei *ic!ime #i are"!area uciga#ului& /. 0omanul poliist) joc

De"!inul in!elec!ual al romanului oli)i"! e"!e $erm a"igura!& Urmririle $r #ir "un! %nlocui!e de rigoarea ra)ionamen!elor& De!ec!i*ul nu "e mai deg1i'ea', ci c1ib'uie#!e& Anc1e!a lui con"! %n di"cu!area o"ibili!)ilor& El %n*inge a!unci c5nd reu#e#!e " $ac " coincid %n ca'ul unui indi*id o oca'ie #i un mobil& 4n*e"!iga)ia %i di"cul e cei ce re'in! un alibi "au care demon"!rea' c nu c5#!ig nimic de e urma mor)ii celui a"a"ina!& Dar mai !rebuie ca alibiul " $ie recuno"cu! ca ina!acabil #i " nu "e de"co ere deoda! c di" ari)ia *ic!imei nu era c1iar a!5! de indi$eren! e c5! "e credea *reunui i ocri!, care a*ea de %nc1eia! cu de$unc!ul o r$uial *ec1e, "au lnuia " "e c"!orea"c cu
208

mo#!eni!oarea lui& De!erminarea criminalului e"!e o munc re"ra! cu iedici, deoarece "e de"co er $r %n!5r'iere c !oa!e er"ona+ele dramei a*eau mo!i*e egale de-a ucide #i o"ibili!)i ec1i*alen!e dea o $ace& A!unci !rebuie " ne l"m clu'i)i de un al! rocedeu de di"criminare& 0ondi)iile crimei re"u un o anumi! "i1ologie din ar!ea *ino*a!ului& 05nd oli)i"!ul #o*ie %n!re mai mul)i "u" ec)i, el %i "u une unei robe care %i $ace "-#i !rde'e ade*ra!ul carac!er& 31ilo 2ance, din "sasinarea canarului, de @&@& 2an Dine, g"e#!e cer!i!udinea moral care %i li "ea %n cur"ul unei ar!ide de oc1erK

%n Cele trei crime din 6eules'les'0oses, de Marcel Marc, a"a"inul "e !rdea' +uc5nd #a1 1& @ une-mi cum +oci ca "-)i " un dac ai uci", cci oamenii +oac %n acela#i $el %n care ucid, cu ruden) "au !emeri!a!e, ri"c5nd mul! "au u)in& Mai e(i"! #i al!e mi+loace $olo"i!e curen! en!ru de"co erirea *ino*a!ului> ace"!a e"!e cel ce min!e& Dar !o)i min!, $iindc !o)i au c5!e ce*a e con#!iin), *reun delic! minor e care $iecare a *ru! ini)ial "l a"cund en!ru a e*i!a $uria "o)ului, dac e *orba de o ne*a"! necredincioa", "au a "! 5nului, dac e *orba de *reun "er*i!or ne%ndem5na!ic& De!ec!i*ul "e ocu de de"co erirea "ur"ei ace"!or di*er"e minciuni, iar cel care a min)i! $r " aib nimic al!ce*a de a"cun" dec5! crima, acela e"!e uciga#ul& Ace"! rogre" "c1i)ea' con"!ruc)ia obi#nui! a nara)iunilor oli)i"!e> un #ir de i o!e'e laborio" e#a$oda!e "un! re" in"e r5nd e r5nd 5n ce o ul!im !eorie "e o!ri*e#!e %n "$5r#i! cu !oa!e $a !ele care "ili"er la abandonarea receden!elor #i la de'*ino*)irea unul c5!e unul a celor e care %i acu'au& Acea"! ar1i!ec!ur e"!e a!5! de con"!an!, %nc5! o o*e"!ire %i $ace o arodie mali)ioa"> %n!r-un club de ama!ori ai romanului oli)i"!, cine*a e"!e o!r*i! cu o bomboan de ciocola!K $iecare din membri %#i de"$#oar anc1e!a ro rie #i "!abile#!e %n!r-un mod ire$u!abil cul abili!a!ea unui "u" ec! de $iecare da! di$eri!& Unul din!re ei o do*ede#!e c1iar e
1

%n!r-un mod analog, M& 0rab!ree, %n "sasinul locuiete la /3, de @!& A& @!eeman, de"co er ade*rul +uc5nd bridge> ceilal)i !rei +uc!ori "e alia' mainal %m o!ri*a lui> dac $ac a"!$el ec1i %n cadrul +ocului, %n"eamn c "un! %mboldi)i de obi#nuin) #i c "un! com lici #i %n *ia)& -=9

a "a ro rie rin cea mai con*ing!oare argumen!a)ie #i, da! $iind c nu-#i amin!ea " $i comi" crima, conc1ide c a lnui!-o #i e(ecu!a!-o %n ni#!e cli e de nea!en)ie& Toa!e demon"!ra)iile con!radic!orii "un! a oi re'uma!e %n!r-un !ablou com ara!i* al mobilurilor #i oca'iilor #i ade*rul reie"e a"!$el de la "ine& 3oli)i"!ul din roman "e "!rduie#!e " r" und la %n!rebrile !radi)ionale e care "e "$or)ea' " le re'ol*e +udec!orul de in"!ruc)ie din reali!a!e> cineJ c5ndJ undeJ cumJ de ceJ Ele "!5rne"c de al!$el un in!ere" inegal> una, #i anume cumM., con"!i!uie de obicei roblema e"en)ial& %n!r-ade*r, e lucru rar ca o crim " $i $o"! comi" %n %m re+urri banale& Ea e"!e obliga!oriu enigma!ic #i are nea ra! o "$idare la adre"a legilor na!urale, a *ero"imili!)ii #i a bunului-"im)& 4ngenio'i!a!ea au!orului "e do*ede#!e %n reg!irea unei a"emenea "i!ua)ii #i %n re'ol*area ei "im l #i !o!oda! "ur rin'!oare, el !rium$5nd %n e&plicarea imposi ilului. Au!orul re'in! mai %n!5i un e*enimen! ca $iind inadmi"ibil #i a oi %l e( lic elegan!, le"ne, $r a $or)a nimic, cu un minimum de mi+loace& 2aloarea unui roman oli)i"! "e de$ine#!e de"!ul de bine rin carac!erul "candalo" en!ru ra)iune #i e( erien) al unc!ului "u de ornire #i rin maniera mai mul! "au mai u)in com le! "i lau'ibil %n care ace"!ea "un! "a!i"$cu!e la unc!ul de "o"ire& 4n $ond, de"co erirea unui *ino*a! con!ea' mai u)in dec5! reducerea im o"ibilului la o"ibil, a ine( licabilului la e( lica!, a "u rana!uralului la na!ural& Ciecare enigm ridica! oa!e rimi !o! a!5!ea "olu)ii c5!e oa!e imagina)ia " in*en!e'e, dar au!orii "e "!rduie"c " le %nnoia"c #i " le " orea"c rigoareaK ace"!ora le lace " "imule'e di$icul!a!ea, " acumule'e ob"!acole e care %#i ro un " le de #ea"c& 4n ace"! $el "e re*ine %n!o!deauna la roblema incin!ei %nc1i"e> o crim "-a comi" %n!r-un loc unde *ic!ima era "ingur, unde nimeni nu a u!u! in!ra #i de unde nimeni nu a u!u! ie#i& Dac "cena %n!reag a romanului oli)i"! $ormea' de+a o lume %nc1i", camera $a!idic delimi!ea' un com ar!imen! e!an# la u!erea a doua, o ci!adel de dou ori inacce"ibil, ul!ima incin! din inima @$in!ei "$in!elor& ? rim $il!rare %i "e ar de e(!erior e !o)i cei care ar $i u!u! in!er*eni %n de"$#urarea dramei> acea"! a doua %ncercuire are "-i %m ie-1= dice e !o)i " $i lua! ar!e la ea #i " o $ac " ar de neconce u!& @e %n)elege de la "ine c u!ili'area unui a"a+ "ecre! "au a unui a ara! care " ucid rin ere)i e"!e mai mul! ca oric5nd in!er'i"& Gi !o!u#i, acolo 'ace un cada*ru, care "candali'ea' ra)iunea& Acea"!a din ricin c odaia era %nc1i" en!ru un om, dar nu #i en!ru o maimu) :Edgar 3oe, *u lul asasinat de pe rue +orgue%, "au en!ru un #ar e :0onan DoTle, 1anglica pestri%, "au en!ru c a!en!a!ul a $o"! comi" %n al! ar!e> *ic!ima "-a %nc1i" dup ce a $o"! lo*i! :G& Aerou(, +isterul camerei gal ene%, "au crima a a*u! loc nainte ca odaia " $i $o"! %nc1i", iar un di" o'i!i* mecanic, de e(em lu un a!e$on cu la! la un mecani"m de cea"ornic, a $cu! " "e cread c er"oana %n cau' !ria du ce odaia $u"e"e %ncuia! :@&@& 2an Dine, "sasinarea canarului%. @au, la $el de bine, camera $u"e"e %nc1i" din e&terior, iar c1eia a $o"! l"a! e o ma" din mi+locul ei cu a+u!orul unui $ir rin" de un ac de care acea"!a era ag)a! #i care a $o"! "mul" ul!erior !rg5nd de $ir :Edgar Hallace, B$e Clue oft$e !e> 1ine%. Mai oa!e $i *orba, %n "$5r#i!, de $a !ul c indi*idul care de"c1ide camera anun) "!rig5nd c5! oa!e o crim care nu a fost comis, dar e care o

comi!e el ne%n!5r'ia! :4"rael EangXill, B$e Ara- 4$ig%, "au "u"!rage indiciul care ar lmuri mi"!erul ori la" la i*eal c1eia cu care "e re"u une c "-ar $i %ncuia! *ic!ima& 4a! %n c5!e $eluri "e oa!e da "eama de ceea ce are de neconce u! %n!r-un ca' %n care !o!u#i !oa!e condi)iile ma!eriale "un! delibera! imagina!e en!ru a limi!a o"ibili!)ile de "olu)ionare& Dar en!ru a r" unde la cumM, nu e(i"! "u ralici!are a ingenio'i!)ii care " nu $ie ermi"& Di" unem de re'er*orul ine ui'abil al circum"!an)elor concre!e, de !oa! o ulen)a lumii elemen!elor ce "e re!ea' la ne"$5r#i! unor combina)ii mereu noi& %n ace"! ca', imagina)ia nu e"!e nicioda! %n an> ea nu !rebuie dec5! " aleag ca " mon!e'e e a"cun" un mecani"m, " uimea"c ublicul rin!r-un $al" miracol minu)io" reg!i!, #i "-i de'*luie %n "$5r#i! c ace"! miracol nu "e da!ora dec5! abili!)ii #i in!eligen)ei& Un roman oli)i"! nu "e ci!e#!e din lcerea de-a a"cul!a o o*e"!e, ci din cea de-a a"i"!a la o "cama!orie creia ilu'ioni"!ul %i de'*luie %n "cur! !im "ecre!ul& Au!orul a aran+a! -11 !o!ul din !im , %nain!e de %nce u!ul nara)iunii "ale> acea"!a "e de"c1ide cu o "cen !ruca!K nici mcar nu a"i"!m la e*enimen!ul ro riu-'i"> %i *edem doar re'ul!a!ul deconcer!an!& A oi, $r %n!5r'iere, in!er*ine de!ec!i*ul care de"co er %nce!ul cu %nce!ul o an de orumbel %n bu'unarul magicianului, +ocul de oglin'i i"cu"i! conce u!, $undul dublu al cu$rului, $irul ce lega oul de c !u#eala lriei& A!unci, el %l dema"c e im o"!or, ar!5nd c nimic nu "-a e!recu! acolo unde "-a cre'u!, c a"a"ina!ul nu a $o"! comi" acolo unde "e " u"e"e, #i nici la ora la care "e cre'u"e& El do*ede#!e c a $o"! o %n#el!orie %n ri*in)a !im ului #i a locului #i, du ce a da! r" un"urile ade*ra!e la %n!rebrile cnd #i unde, el e( lic #i ne*ero"imilul cum. 3e ace"! !eren unde !o!ul i "e "u une, romancierul %mbog)e#!e #i in*en!ea' #ire!licurile du bunul "u lac& Dar omul nu e"!e a!5! de docil #i nici $irea lui nu e c1iar a!5! de *ariabil& Trebuie " recunoa#!em c o crim "e e!rece din!r-un $oar!e mic numr de mo!i*eK romanele oli)i"!e ro un min)ii moduri mereu noi, com le(e, originale de-a comi!e o crim, a"!$el %nc5! $ac mereu " rena"c lcerea ace"!eia, dar o %n!unec imedia! rin mono!onia #i "im li!a!ea mobilurilor care au du" la crim& %n acea"! li!era!ur, a"a"ina!ul e"!e %n!o!deauna con"ecin)a unui calcul, iar li"!a in"!inc!elor e "rac& 0i!i!orul e"!e %n "cur! !im #oca! *'5nd c o in*e"!i)ie a!5! de mare a " iri!ului #i ni#!e combina)ii a!5! de rodigioa"e nu "er*e"c dec5! la "a!i"$acerea unor a"iuni elemen!are #i de lorabil de re*i'ibile> nu "e !rece nicioda! de mo!i*ul r'bunrii, al in!ere"ului "au al $ricii, al o$!ei de bani ori al legi!imei a rri, iar adagiile cele mai an!ice, de $elul =Isfecit cui prodest? "au =C$erc$ez lafemme? nu ar deloc "u"ce !ibile " $ie rea mul! er$ec)iona!e& Acea"! !ri"! enurie e"!e a!5! de $ra an!, %nc5! 3ierre 2erT a "cri" un roman oli)i"!, *l. +al roug$ a murit, e(clu"i* cu in!en)ia de-a ino*a %n ace"! domeniu condamna! la re e!i)ie> el con"acr un $el de rolog enumerrii !u!uror mo!i*elor o"ibile #i imaginabile de-a comi!e o crim #i anun) la "$5r#i! c a"a"inul "u nu a uci" din nici unul din mo!i*ele acelea, care merg de la cele mai comune la cele mai in"oli!e& 0u !oa!e ace"!ea, crima, "e " une, a a*u! 8cau'a -1cea mai $irea"c de e lume9& Aa "$5r#i! "e a$l c a $o"! un re$le(, un ac! c*a"i-au!oma! %n "co ul de-a "c a de o angoa", o reac)ie necon!rola!, com arabil cu ne*oia de-a $ace 'gomo! c5nd lini#!ea de*ine in"u or!abil& G"elni)a e"!e di" era!> ea !rdea' conce"iile e(!reme la care "un! con"!r5n#i au!orii ce dore"c " "e aba! de la cile b!!ori!e, ne lcerea e care o re"im! $iindc !rebuie " u!ili'e'e ne%nce!a! acelea#i re"or!uri& Un ge"! " on!an e(clude, %n!r-ade*r, orice ma#ina)ie diabolic& Romanul oli)i"! "e rbu#e#!e, dac e ne*oi! " "e %nal)e e ni#!e da!e a!5! de con!ingen!e& 3e de al! ar!e, nu e"!e indica! " "e rela!e'e o crim oli!ic "au o dram de " iona+> ace"!e $ic)iuni "e o!ri*e"c mai cur5nd romanului de a*en!uri, deoarece inci! rea mul! la de*ierea ac)iunii %n in!rigi de$ini!i* mi"!erioa"e, ine(!ricabile rin na!ur, 1r'i!e " rm5n %n umbr> com lici!)i mul!i le #i "!ranii de$ormea' ne%nce!a! enun)ul rimi!i* al roblemei #i ermi! " i "e $urni'e'e oric5nd o "olu)ie $acil& %n "$5r#i!, e(i"! o i" i! con"iderabil de-a $ace a el la cau'e care ru cercul, de #e"c cadrul nara)iunii "au in!roduc un elemen! ira)ional, a"u ra cruia ra)ionamen!ul logic nu are rin de$ini)ie nici o ri'& A#a "e re'in! crimele care a ar dre ! e$ec!e ul!ime ale unor e*enimen!e ierdu!e %n !recu! "au e al!e meleaguri, #i de" re care de!ec!i*ul "e in$ormea' !elegra$iind bru"c la 2al arai"o "au la 0alcu!!a& A#a "un! a"a"ina!ele comi"e de un orien!al e care "ec!a "a l-a !rimi" %n Euro a en!ru a ede "i un "a*an! care a *iola! *reun "anc!uar "au a ro$ana! un morm5n!& Ace"!e de*ia)ii, care $ac im o"ibil de"co erirea mobilului, "e %nrude"c ca!egoric cu rocedeul care %i re'er* oli)i"!ului cunoa#!erea unor indicii im or!an!e, a"!$el %nc5! ci!i!orul nu are nici o #an" de-a a$la cine e *ino*a!ul&

%n acela#i $el, in!er*en)iei miraculo"ului #!iin)i$ic, care modi$ic o"ibili!)ile ma!eriale, %i core" unde recur"ul la nebunie "au la eroare, care di"!ruge condi)iile %n care "e o! e(erci!a e$icien! re*i'iunea riguroa" #i deduc)ia corec!& E dre ! c demen)a "e re!ea' ma"crii i"cu"in)ei> un uciga#, de da!a acea"!a e(!rem de ra)ional, g"e#!e a*an!a+o" "-#i un crimele e "eama unui maniac& Au!orul ro$i! a"!$el de !oa! $an!e'ia #i !o! "!raniul e care le aduce cu "ine nebunia, dar $r a renun)a ab"olu! deloc -13 %n e( lica)ia $inal la ri*ilegiile ra)iunii& n !e unul de pe ta la de a$, al lui 2an Dine, circum"!an)ele a"a"ina!elor re roduc argumen!ele din nurser-'rimes) 0ocQ Robin e"!e uci" cu un arc #i o "gea! ca #i mcleandrul din c5n!ec, un omule) moare cu o gaur %n cea$, la $el ca eroul al!ui cu le!, un indi*id a#e'a! e un 'id cade #i moare ca #i Fum !T Dum !T, iar o $emeie *5r"!nic ce locuie#!e %n!r-o man"ard "!r5m! "e " erie la g5ndul c oa!e $i lua! dre ! 8b!r5na ce locuie#!e %n!run "abo!9& Cire#!e c !oa!e ace"!e coinciden)e "un! remedi!a!e& %n B$e C$inese ;range +-ster-, de EllerT \ueen, e"!e e"en)ial " "e ignore c mor!ul e"!e un cleric& ?r, ace"!a e"!e carac!eri'a! rin gulerul lui, u", cum "e cu*ine, e do", cu r"croiala la " a!e #i $r cra*a!, ceea ce in!er'ice " $ie %n!or"& A#adar, en!ru a a"cunde iden!i!a!ea *ic!imei !rebuie %n!oar"e, dim o!ri*, !oa!e celelal!e *e#min!e, iar a"a"inul %n!oarce 5n #i !ablourile #i mobilele din camer en!ru a $ace " "e cread a"!$el c omorul a $o"! o era unui ob"eda! "u$erind de mania de-a une !o!ul in*er"& Mai "un! #i al!e #ire!licuri imaginabile> ca " aba! in*e"!iga)ia, un uciga# de-al Aga!1ei 01ri"!ie #n"@.C. mpotriva lui 1oirot% %#i include crima %n!r-un #ir %n!reg de omoruri ce ar de!ermina!e au!oma!& El ucide mai %n!5i o er"oan al crei nume %nce e cu A, din!r-un "a! ce o$er aceea#i ar!iculari!a!e, a oi re e! crima cu li!era ,, a oi 0 e!c, l"5nd de $iecare da! l5ng cada*ru un mer" al !renurilor engle', cu !i!lul "u, A&,&0&, !i ri! cu li!ere mari e co er!& El rocedea' %n ace"! $el 5n c5nd a+unge la ini)iala *ic!imei "ale, care e"!e !o!oda! ini)iala locali!)ii unde ea locuie#!e, "ingulari!a!e ce %i ddu"e ideea #irului de crime& E"!e "emni$ica!i* c %n ace"!e di$eri!e ca'uri, nebunia nu e"!e nicioda! u!ili'a! en!ru a in!roduce ca riciul "au *reo rela(are a logicii, ci, dim o!ri*, en!ru a con$eri $a !elor a"a"inului un carac!er "i"!ema!ic, o nece"i!a!e ab"olu! im erioa" #i de$ini! e(!erior& Acea"!a e"!e la!ura mecanic a demen)ei care in!er*ine #i con"ecin)a e care o aduce cu "ine nu e"!e o o"ibili!a!e de anar1ie, ci un "ur lu" de rigoare& Mai rm5ne de re'ol*a! ul!ima %n!rebare& @e #!ie cum #i de ce a $o"! comi" omorul& %nc nu "e #!ie de cine anume& Aici a*em -1/

1
de-a $ace cu o roblem !e1nic gra*> en!ru a "u"ci!a di$icul!a!ea, !rebuie ca au!orul "-l di"imule'e e a"a"inK en!ru a-i l"a ci!i!orului o #an" de a-l de"co eri, !rebuie cel u)in " i-l %n$)i#e'e mai %n!5i& Acea"! dubl obliga)ie e"!e la originea unor %nda!oriri con!radic!orii ale romancierului> " $urni'e'e elemen!ele unei "olu)ii e care !rebuie " o $ac di$icil #i "ur rin'!oare& Din nou, romanul oli)i"! "e orien!ea' " re combina)ii care !rebuie " $ie e(!raordinare #i !o!oda! indi" en"abile& De"co erirea *ino*a!ului !rebuie " deconcer!e'e #i " "a!i"$ac %n acela#i !im & 0i!i!orul a $o"! mai %n!5i indu" %n eroare rin ne*ero"imilul "en!imen!al> uciga#ul era negre#i! ruda cea mai a ro ia! "au cel mai bun rie!en al *ic!imei& Dar ublicul a a+un" "-i bnuia"c e ace#!ia %nain!e de !oa!e #i a !rebui! " "e "u ralici!e'e& 4den!i!a!ea a"a"inului nu a #oca! numai normele morale, ci #i e acelea ra)ionale "au o"ibili!)ile ma!eriale> uciga#ul e acum cel ce era de neconce u! " $ie& A"!$el, el a de*eni! una #i aceea#i er"oan cu de!ec!i*ul> c5nd $r a o #!i, ca urmare a unei dedublri a er"onali!)ii : rocurorul Faller" e"!e un doc!or ReQTll magi"!ra!, %n"rcina! cu anc1e!area $rdelegilor domnului FTde<, c5nd #!iind-o, da!ori! unui %m rumu! de "!are ci*il :bandi!ul ,allmeTer din +isterul camerei gal ene "e d dre ! oli)i"!ul Crederic Aar"an, iar $ana!icul Cran' Feller din +oartea face apel, a lui \& 3a!ricQ, dre ! de!ec!i*ul Mac Cee<& @e mai %n!5m l ca acela#i er"ona+ " duc dou e(i"!en)e "imul!ane> %n U3R, de Maurice Aeblanc, a*en!urierul Ar"ene Au in e"!e al!erna!i* un rin) ru" "u" ec!a! de oli)ie #i #e$ul ace"!eia& %n "$5r#i!, un oli)i"! ade*ra! oa!e " $i $o"! adu" %n "i!ua)ia de-a comi!e o crim "ub

re"iunea unor %m re+urri acciden!ale& Dar nu e de-a+un" ca a"a"inul " "e iden!i$ice cu cel ce %l urmre#!e> %n cur5nd, el "e do*ede#!e a $i *ic!ima %n"#i& Era *orba, %n!r-ade*r, de un indi*id %n"e!a! de r'bunare care "e ddu"e dre ! mor! "au care, a!in" de o boal incurabil, "e omor5"e e$ec!i*, acumul5nd %n ambele ca'uri indicii ca abile " ro*oace condamnarea du#manului "u& @au, la $el de bine, el in!en)iona " %nca"e'e rin!r-un in!ermediar rima de a"igurare e ro ria-i *ia) #i $cu"e " "e cread c a muri!& @au, ca " "ca e de bnuieli, "imula"e un a!en!a! %ndre !a! %m o!ri*a lui %n"u#i %nain!e de a-#i e(ecu!a *ic!ima -15 Ace"!e "ur ri'e %#i ra!ea' la r5ndul lor e$ec!ul> ci!i!orii "e obi#nuie"c re ede " "e me$ie'e deo o!ri* de cada*rele de nerecuno"cu! #i de cei mai "!rluci)i anc1e!a!ori& A!unci, au!orul %ndr'ne#!e lucruri care ar uneori e(ce"i*e& De e(em lu, "e di"cu! dac nu e ilici! ca, %n "sasinarea lui 0oger "cro-d, de Aga!1a 01ri"!ie, *ino*a!ul " "e de"co ere la "$5r#i! ca $iind nara!orul %n"u#i care, %n rela!area minu)ioa" e care o $ace de" re crim #i in*e"!igarea ei, a !recu! "ub !cere doar $a !ul c el era a"a"inul #i care, rin ace"! "ub!er$ugiu, a rma" er"ona+ul a$la! rin e(celen) dea"u ra oricrei bnuieli& 4n $ond, ne g"im aici %n re'en)a unei combina)ii e(!reme, com arabile cu ca'urile-limi! ale geome!riei "au ale algebrei, a cror economie e bul*er"a! c5nd o mrime de*ine nul, in$ini! "au egal cu al!a& Trebuie " e*ocm deo o!ri* roblemele de bridge %n care, en!ru a c5#!iga, !rebuie " !e de"co!oro"e#!i de un a", roblemele de #a1, unde !rebuie " "acri$ici regina, #i %n "$5r#i! !oa!e combina)iile %n care "e urmre#!e uimirea celorlal)i #i %n care obi#nuin)ele "un! de'orien!a!e en!ru ca logica " $ie "a!i"$cu! %n!r-o mai mare m"ur& ?ricum, "e re$er ca uciga#ul " $i ac)iona! "ingurK nu numai c ci!i!orul de!e"! ca doi criminali " rocede'e inde enden! unul de cellal!, dar %i di" lace c1iar ca ni#!e com lici " "e a"ocie'e en!ru a %ngro#a %n c1i ie$!in mi"!erul, "co)5ndu-"e reci roc din cau' rin minciunile lor "au alc!uind %m reun un *ino*a! re"u u" unic, care are " ucid re!u!indeni %n acela#i !im , "au %n *reme ce $iecare din ei %#i rocur un alibi "olid& %ndeo"ebi are +alnic ca au!orul "-#i con"!ruia"c in!riga e e(i"!en)a unor gemeni "au a unor "o"ii& @e re!inde ca un "ingur om, #i $olo"indu-"e e(clu"i* de o"ibili!)i omene#!i, " $i reu#i! " $ac un lucru ce are " de #ea"c ra)iunea #i e care ra)iunea !rebuie !o!u#i " i'bu!ea"c " %l domine& A"!$el, de"!inul in!elec!ual al romanului oli)i"! "e ci!e#!e lim ede, e( rima! $iind de "emne mul!i le> %n re*i"!e, rin!re careurile de cu*in!e %ncruci#a!e #i al!e +ocuri %n care lcerea di$icul!)ii %n*in"e +oac rolul rinci al, o "erie de imagini comen!a!e ro un o enigm oli)i"! a crei "olu)ie "e g"e#!e %n numrul -1. ^ urm!or& 4n*er", $iecare *olum al *reunei colec)ii de 8de!ec!i*e no*el"9 com or! un a endice unde $igurea' robleme de #a1 #i uneori robleme ur ma!ema!ice& A"!a %n"eamn c &aceia#i ama!ori %#i a$l lcerea calculnd, indi$eren! c e *orba de !renuri ce "e %ncruci#ea', de ba'ine care "e um lu #i "e gole"c, de ie"e mu!a!e e !abla de #a1 "au de oricare al! e(erci)iu %n care min!ea "e bucur " a+ung la un re'ul!a! de$ini! urm5nd reguli $i(e& Ace"!e con"!a!ri ane(e ar $i o "lab do*ad %n " ri+inul celor a$irma!e mai "u" dac, a#a cum am *'u!, %n!reaga i"!orie a genului nu ar roclama acea"! !endin)& 3en!ru de!erminarea orei #i a locului crimei, "au a rocedeului, mobilului #i iden!i!)ii a"a"inului, acelea#i reguli ar din ce %n ce mai incon#!ien! urma!e "au e( lici! $ormula!e> "e ararea de re"!ul lumii a unui anumi! mediu uman, %m iedicarea oricrui a or! "au e*a'iuni, in!erdic)ia de-a e( lica ce*a rin in!er*en)ia *reunui necuno"cu! #i u!ernic deu& e& mac$ina, #i, %n "$5r#i!, $urni'area !u!uror da!elor care au con!ribui! la crearea "candalului #i a cror cunoa#!ere e"!e nece"ar en!ru a-l u!ea curma& ? da! ce ace"!e condi)ii "un! %nde lini!e, nu mai e(i"! nimic care " di"!ing e"en)ialmen!e un roman oli)i"! de o roblem ma!ema!ic& Ul!ima di$eren) di" are c5nd au!orul "e ar %n rela!area "a enun)ul #i "olu)ia, %l a*er!i'ea' la un momen! da! e ci!i!or c "e a$l %n o"e"ia !u!uror elemen!elor indi" en"abile, c #!ie ab"olu! !o! ce #!ie #i de!ec!i*ul #i c %l oa!e de"co eri e a"a"in dac *a c1ib'ui bine #i "u$icien! Acea"! mod a 8"$idrii ci!i!orului9 "e generali'ea'> rin!re al)ii, a $o"! ado !a! de Fug1 Au"!in, EllerT \ueen, Ma!1leen @ roul, @!ani"la"-Andre @!eeman& Nimic al!ce*a nu ar u!ea do*edi mai bine c5! de mul! a de*eni! romanul oli)i"! un e(erci)iu al " iri!ului& E(i"! %n" ce*a #i mai "emni$ica!i*> da! $iind c "e ob"er* c %n cur"ul nara)iunii e"!e u#or " !reci e"!e un amnun! re*ela!or "au "-l

%nbu#i, "au, dim o!ri*, " "co)i %n e*iden) o ciud)enie $r im or!an), " aba)i rin di*er"e ar!i$icii a!en)ia de la ade*ra!ul *ino*a! #i mai ale" " o %ndre )i a"u ra unui inocen! %n$)i#a! cu bun-#!iin) ca er$id #i mi"!erio", "e a+unge " "e renun)e la $orma roman)a! #i c1iar la %n$)i#area ma!erial a unui *olum& @e con"ider c un au!or, c1iar dac -17 re" ec! !oa!e regulile %n con)inu!ul cr)ii "ale, ar u!ea " con-!ra*in ace"!ora e ne"im)i!e, dar e$icien!, rin maniera "a de-a re'en!a $a !ele& Au!orul "e mul)ume#!e a!unci " re'in!e un ma!erial bru!> ci!i!orul de"c1ide un do"ar, a"emn!or cu cel al unui ca' %n cur" de in*e"!igare, lin cu ra oar!ele oli)iei, de o'i)iile mar!orilor, $o!ogra$iile am ren!elor digi!ale, bile!e de !ren, $ire de r, c1ibri!uri, buc)i de "!o$ %n"5ngera!e g"i!e la locul crimei #i care con"!i!uie cor urile delic!e& Ciecare !rebuie " "!udie'e ace"! an"amblu de robe #i " deduc a"!$el iden!i!a!ea criminalului> numele ace"!uia "e a$l %n!r-un lic e care ama!orul %l oa!e de"c1ide oric5nd %n di" erare de cau' #i care con)ine "olu)ia ce i "e ro u"e"e " o de"co ere& A#a "e re'in! +urder off+iami, de Deni" H1ea!leT #i R&G& AinQ"1& ** * %n ace"! "!adiu e(!rem, romanul oli)i"! %nce!ea' cu !o!ul "-#i mai meri!e numele& A+un" la ca !ul e*olu)iei "ale, el %#i ara! ade*ra!a na!ur> nu e"!e o o*e"!ire, ci un +oc, nu e"!e o nara)iune, ci o roblem& De aceea, %n momen!ul c5nd romanul "e eliberea' de !oa!e regulile, el nu-#i g"e#!e nici una de"!ul de "e*er #i %#i in*en!ea' al!ele, mereu mai %ngu"!e& 4n!ere"ul, *aloarea #i %n"#i originali!a!ea "a " ore"c o da! cu limi!rile e care le acce ! #i cu re"!ric)iile e care #i le im une& Nu numai c ocu un loc a ar!e %n li!era!ura romane"c, dar "e #i %nde r!ea' de ea, %nce 5nd cu momen!ul c5nd "-a n"cu! %n cadrul ace"!eia rin!r-o ciuda! r"!urnare de er" ec!i*& Aa limi!, nu mai are nimic comun cu ea> nu de"crie #i nici nu anali'ea'& Nu ia din e(i"!en) dec5! un cadru, nu *ede %n "i1ologie dec5! o me!od de cerce!are "au un unc! de " ri+in en!ru in*e"!iga)ie, nu e in!ere"a! de a"iuni #i de emo)ii dec5! %n m"ura %n care e ne*oie de o $or) en!ru a une %n mi#care mecani"mul e care l-a con"!rui!& El e"!e e(clu"i* ab"!rac)ie #i demon"!ra)ie& Nu cau! " im re"ione'e, " emo)ione'e "au " e(al!e, " mgulea"c "u$le!ul rin re re'en!area $rm5n!rilor, a "u$erin1

Fu!c1in"on and 0o, Aondra :$r da!<& -1N

)elor #i a a" ira)iilor "ale& E"!e rece #i "!eril, cu de"*5r#ire cerebral& Nu "!5rne#!e nici un "en!imen! #i nu %ndeamn la *i"are, ci urmre#!e doar " nu la"e nimic ne!ermina! "au nelmuri!& ?rice era di" ara! "au mi"!erio" rm5ne %n $inal coeren! #i clar& Romanul arunc de-a *alma elemen!ele unui puzzle :acea"! com ara)ie con"acra! re*ine ne%nce!a! e bu'ele de!ec!i*ilor< #i le a"amblea' a#a cum !rebuie, alc!uind din ace"!e $ragmen!e incom re1en"ibile #i ar)iale o $igur com le! #i "im l& El !inde " elimine orice urm de *ia), orice a" ec! uman, iar *iciul "u originar de nede'rdcina! e"!e cel de-a nu "e u!ea li "i cu !o!ul de ace"!ea #i de-a $i obliga! " un %n "cen oameni %n came #i oa"e, "en"ibili #i a"iona)i, #i nu ni#!e au!oma!e, ci$re "au ie"e de #a1, a cror condui! "au al cror carac!er, ab"olu! calculabile, nu ar "!ra acea"! !ar de-a rm5ne, orice "-ar %n!5m la, c5! de c5! im re*i'ibile #i ca ricioa"e& Acea"! liber!a!e carac!eri"!ic ac)iunilor unei crea!uri *ii, de care au!orul nu-#i oa!e li "i %n!ru !o!ul er"ona+ele, in!roduce o in!olerabil mar+ de ne"iguran) %n ra)ionamen!ele de!ec!i*ului celui mai ma!ema!ician& Elemen!ul uman e"!e nece"ar #i rm5ne ireduc!ibil& Degeaba "e "!rduie"c au!orii "-l dome"!icea"c #i "-l un %n ecua)ie ro*oc5nd ace"!e e( erien)e, ace"!e robe din care "e laud c ob)in 8cer!i!udini "i1ologice9& Romanul #i romanul oli)i"! "un! deci !o!al di*ergen!e> unul e "!r5n" lega! de na!ura uman, iar cellal! e "!5n+eni! de ea #i nu o "u or! dec5! %n "il, mani$e"!5nd in!en)ia de-a o aboli& 0u !oa!e ace"!ea, %n reali!a!e, el "!rea' mul! din ace"! a" ec! e care %l alung #i ro$i! #i mai mul! de el& %n!r-ade*r, en!ru c rm5ne roman, romanul oli)i"!, a#a in!elec!ual cum "e *rea, a!rage a!5)ia ci!i!ori ce rm5n indi$eren)i la $armecele mai "e*ere ale geome!riei, %n ciuda a !o! #i a !oa!e, %i e"!e indi" en"abil " *orbea"c de" re moar!e, crim #i *iolen)& Trebuie " un %n "cen un erou #i " o*e"!ea"c o dram& Ca !ul c un gen de ambi)ie a!5! de "!ric! ab"!rac! !rebuie " ro*oace in!ere"ul rin "educ)ii de un ordin a!5! de neru#ina! emo)ional e"!e o ambigui!a!e cu !o!ul a ar!e& %n ace"! $el, "un!em "ili)i " de"c1idem o nou anc1e!> %n niomen!ul c5nd e(aminarea a demon"!ra! 5n la ca ! c romanul oli)i"! nu !rebuie #i nici nu *rea " $ac ar!e din li!era!ura romane"c, ne dm "eama c nu "e oa!e de" rinde cu !o!ul de ea& -19

Du ce am con"!a!a! rin ce anume are el in*er"ul romanului, !rebuie " cerce!m %n ce "en" re re'in!, dim o!ri*, romanul cel mai nai* #i cel mai elemen!ar romane"c din!re !oa!e& R. 0omanul poliist) dram Dac romanul oli)i"! ar re re'en!a un ur e(erci)iu al min)ii, con)inu!ul lui nu ar mai con!a& Ar $i dea+un" ca %n!re da!e #i "olu)ie " e(i"!e un ra or! nece"ar& ?rice !em ar $i bine*eni!& Elucidarea oricrui mi"!er ar lcea la $el de mul! cu condi)ia ca regulile +ocului " $ie re" ec!a!e& Dac nu ar $i *orba dec5! de de'legarea unei enigme, ci!i!orul "-ar %n!reba doar dac e( lica)ia e"!e ingenioa" "au banal, riguroa" "au arbi!rar, inu!il com lica! "au de o "ur rin'!oare economie& 3u)in i-ar "a c ar da e"!e elemen!e a#nice "au "5ngeroa"e& Aucrurile nu "!au %n" deloc a#a& E lim ede c ama!orul nu mani$e"! a"iune en!ru rogre"ele unei cerce!ri "!ric! de'in!ere"a!e& %n !im ce "im la re$lec)ie e %n!o!deauna "a!i"$cu! cu demon!area mecani"mului unui miracol #i nu are deloc ne*oie ca ace"!a " con"!e %n!r-o crim de ne%n)ele", "e are c romanul oli)i"! nu ar $i a!5! de o ular dac nu ar %nce e obliga!oriu cu un cada*ru& A"!$el, ace"!e o*e"!iri, cu o "!ruc!ur a!5! de remedi!a!, cu o organi'are a!5! de $i(, "un! realmen!e ni#!e romane& Ele %l $ac e ci!i!or " al i!e, %i ca !i*ea' a!en)ia #i %l $ac " a#!e !e de'nodm5n!ul& Ae ci!im %mboldi)i de curio'i!a!e #i nerbd!ori " 8a$lm con!inuarea9& E *orba %n!r-ade*r de a a$la r" un"ul la o %n!rebare, dar !rebuie ca acea"!a " un %n +oc o *ia) uman& 3rin de$ini)ie, in!riga !rebuie " $ac nece"ar in!er*en)ia oli)iei, ceea ce %n"eamn c are nea ra! la ba' un delic!& ?r, "e are c ublicul nu acce ! cu lcere ca in!ere"ul " %i $ie ca !a! de un 1o), un e"croc "au un incendia!or& El cere un uciga#, un *ino*a! care a uci" #i care ri"c edea "a ca i!al& Dac nu e(i"! moar!e de om la %nce u! #i dac la "$5r#i! criminalul nu e a#!e !a! de clu, o demon"!ra)ie condu" de"*5r#i! nu *a %m iedica dece )ia min)ii celei mai ab"!rac!e& 0i!i!orul "e *a ener*a con"!a!5nd c #i-a ierdu! *remea cu nimicuri& El are ne*oie de o dram *eri!abil, de un duel necru)!or %n!re ad*er"ari di" u#i #i "ili)i "
220

1
recurg la mi+loace e(!reme& 0ombina)iile indi$eren!e ale logicii !rebuie " $ie aco eri!e de umbra mor)ii& Dar acea"! lu ! din!re *ino*a! #i de!ec!i* re re'in! ea e(ac! lu !a din!re ,ine #i RuJ @e are c in!en"i!a!ea ei e mai im or!an! dec5! "emni$ica)ia-i moral& E greu " *edem %n romanul oli)i"! un $el de e o ee gigan!ic ce rela!ea' nenumra!ele e i"oade di$eri!e ale di" u!ei din!re dou rinci ii e!ice& Cr %ndoial, 01e"!er!on "alu! %n el Iliada modern e care ,audelaire o recuno"cu"e de+a %n Comedia uman a lui ,al'ac& El %l de"crie e de!ec!i*ul ce %l urmre#!e e uciga# rin labirin!ul marelui ora# ca e un erou mai cura+o" dec5! A1ile #i mai $ecund %n *iclenii dec5! Uli"e& Ciecare nara)iune ar $igura %n ace"! ca' de!aliul unei imen"e $re"ce %n care "ocie!a!ea con!em oran ar $i ilu"!ra! %n culori *ii #i care ar o$eri rile+ul de-a a"i"!a la eri e)iile mereu noi ale r'boiului necon!eni! al crui !ea!ru e"!e #i e care %l duc crima #i legea& Nimic nu e mai e*iden! dec5! $a !ul c romanul oli)i"! "-a " eciali'a! %n de"crierea ace"!ui con$lic! ine ui'abil& Trebuie " recunoa#!em %n" c el urmre#!e " %ncurce lucrurile& Nici uciga#ii "i nu "un! ni#!e bandi)i ade*ra)i, nici anc1e!a!orii ni#!e ade*ra)i oli)i#!i> #i unii, #i ceilal)i au ace"! "!a!u! din %n!5m lare, oca'ional, "ub re"iunea %m re+urrilor "au din li " de al!ce*a, nu c ar $i de me"erie& 3oa!e c cel mul! la %nce u!urile romanului oli)i"! *edem ni#!e bandi)i de r5nd lu !5nd cu oli)i#!i de carier& 4n "cur! !im %n" di*i'iunea "!ric! "e e"!om ea'& Re re'en!an!ul ordinii e %nlocui! cu de!ec!i*ul ama!or, care %l ridiculi'ea' #i %l ia %n r5", iar !5l1arului de drumul mare %i "uccede ru$c!orul elegan! moralmen!e #i *e"!imen!ar, dac nu c1iar un +u"!i)iar, anima! de in!en)ii ire ro#abile, dar rea u)in reocu a! de legali!a!e %n rac!ic& A#a "un! de e(em lu er"ona+ele Ar"ene Au in, 8gen!lemenul " rg!or9, Ra$le", 8" rg!or en!ru o cau' bun9, @imon Tem lar, 8@$5n!ul9& A"emnarea nu oa!e $i $or!ui!& A*em de-a $ace %n mod regula! cu a*en!urieri "educ!ori #i genero#i, care le iau a rarea celor "labi #i o rima)i, #i care %n ma+ori!a!ea ca'urilor nu $ac dec5! "

com en"e'e ne u!in)a legii& Ei "e com or! ca ni#!e au!en!ici ca*aleri r!ci!ori, ce*a mai "ociabili, cei dre !, dec5! cei de mod *ec1e& Nu *ar" "5nge, --1 $rec*en!ea' "ocie!a!ea, lac $emeilor #i "un! lini de $armec #i " iri!uali& Dar ca un acela#i er"ona+ " cumule'e rolul de-a ac)iona #i e cel de-a de"co eri, de-a %ncurca #i de-a de"curca deo o!ri*, ar %n"emna ca regulile genului " $ie rea mul! bul*er"a!e& 01iar dac au!orul %l o une unor bandi)i, ca " %i dema#!e, #i !o!oda! %l une %n re'en)a unui mi"!er e care !rebuie "-l de'lege cu er" icaci!a!ea lui, ace"! erou nu e"!e o!ri*i! en!ru a-#i a"uma cum !rebuie $unc)ia de oli)i"!& El nu di" une de o liber!a!e de " iri! "u$icien!, mai ale" c nu ar reu#i " "e do*edea"c de"!ul de de!a#a! de e*enimen!e, $iindc e"!e "ili! " "e reocu e rea mul! " "ca e el %n"u#i de oli)ie #i "-#i un la cale lo*i!urile& De aici #i alunecarea $a!al " re romanul de a*en!uri, care %nde r!ea' ace"! !i de nara)iune de romanul oli)i"! ro riu-'i", $c5ndu-l " re*in la o*e"!irile cu deg1i'ri #i urmriri, unde nu mai e"!e *orba de ra)ionamen!e& Din ace"! mo!i*, "e %n!5m l $rec*en! ca ec1i*ocul " "e accen!ue'e %n ri*in)a de!ec!i*ului& De al!$el, nici criminalul nu rede*ine un ro$e"ioni"! al crimei, el ne$iind dec5! un om a+un" %n!r-o "i!ua)ie $r ie#ire #i care une din!r-o da! o in!eligen) e(!raordinar %n "lu+ba unor )eluri %n!uneca!e& Nu mai a!rage %n" "im a!ia #i nu mai ocu cen!rul o erei& El la" rolul de *ede! oli)i"!ului, a crui $i'ionomie "e modi$ic a!unci %n!r-un "en" bine de!ermina!& Aa %nce u!, a"i"!m la i" r*ile unor $unc)ionari "alaria)i "au ale unor agen)i de @iguran)K 0oren!in al lui ,al'ac #i AecoP al lui Gaboriau nu "un! al!ce*a dec5! ni#!e 8!urn!ori9& Coar!e re ede %n" a are de!ec!i*ul ar!icular, deo o!ri* mai i"cu"i!, mai inde enden! #i mai "im a!ic& 0ci, orice "-ar " une, au(iliarii in!eligen)i, dar ocul)i, ai oli)iei o$iciale ar " e(erci!e o me"erie nu rea recomandabil, dac nu c1iar ca!egoric in$aman! #i "un! con"idera)i un "oi de " ioni& 35n #i "u eriorii lor nu ar "-i u!ili'e'e dec5! %n "il& %n $ond, ei %i di" re)uie"c #i %i ri*e"c ca e ni#!e e(ecu!ori de !reburi +o"nice& 05! de" re ace#!ia, ei "u or! cu mul! cura+, de"igur, ace"! o robriu nemeri!a!& Ei "im! nedre !a!ea di" re)ului e care %l ro$erea' la adre"a lor cei care %i $olo"e"c #i cei crora le ro!e+ea' er"oana #i bunurile& 0u !oa!e ace"!ea, %#i dau "eama c a ar)in unei lumi dubioa"e #i nu "-ar a*en!ura %n "aloanele ari"!ocra!ice, %n)eleg5nd c 8oamenii cin"!i)i9 nu "un! rea %nc5n!a)i de com ania lor&
222

%n mod diame!ral o u", de!ec!i*ul ama!or nu e"!e mai u)in monden dec5! gen!lemanul-" rg!or& El are un nume mre), recum Aord 3e!er, eroul lui Doro!1T @aTer", $rec*en!ea' e( o'i)iile de ic!ur, "lile de concer!, cluburile cele mai %nc1i"e, recum 31ilo 2ance al lui 2an Dine& 4den!i$icarea unui criminal nu e"!e en!ru el dec5! un mod lcu! de a-#i e!rece !im ul& Dac bine*oie#!e " "e ocu e de un ca', o $ace en!ru a a+u!a oli)ia de"cum ni! "au en!ru a "coa!e din neca' un rie!en e care !o!ul %l acu'& %n orice "i!ua)ie, el "!rea' di"!an)a #i mani$e"! gu"!uri ra$ina!e& E"!e *ir!uo' "au erudi!, c5n! la *ioar, "!udia' oglin'ile e!ru"ce "au enumera %n ordine $araonii din di*er"ele dina"!ii& E"!e gra*or "au ar1eolog, deo"ebe#!e un 0e'anne ade*ra! de unul $al" #i cri!ic o !raducere engle' din Marcel 3rou"!, re$igur5nd din ce %n ce mai mul! ec1i*alen!ul con!em oran al omului de lume din "ecolul al L244-lea, "ce !ic, amabil, cul!i*a! #i !r5nda*& @i mai "emni$ica!i* e"!e c-#i "!rea' o moral er"onal& El a+u! oli)ia $r a acce !a re+udec)ile $ire#!i ale ace"!eia #i $r a $i de acord cu ceea ce a r ea& @e in!ere"ea' din curio'i!a!e de men!ali!a!ea criminalilor, admir ca un cuno"c!or ce e"!e combina)iile lor mac1ia*elice #i %i lace "-i dema#!e mai mul! ca ri*al %n)eleg!or dec5! ca du#man con*in", re ugn5n-du-i "-i dea e m5na +u"!i)iei& %n ul!imul momen!, $ace cau' comun cu ei #i le %nle"ne#!e $uga "au "inuciderea& Dac oli)ia "e indignea', el %i amin!e#!e oli!ico", dar $erm, c e"!e un colabora!or bene*ol #i c nu are acela#i unc! de *edere ca ea& De Ba @1erlocQ Folme" %ncoace, de!ec!i*ul e"!e e"!e!, dac nu anar1i"!, nici e de ar!e a'nic al moralei #i cu a!5! mai u)in al legali!)ii& @e %n!5m l !o!u#i ca anc1e!a!orul " rm5n lega! de cor ul +udiciar, recum comi"arul Maigre! al lui G& @imenon& %n ace"! ca' %n", el nu %m r!#e#!e deloc "!area de " iri! a con$ra)ilor "i, ne$iind nici *5n!or de oameni, nici c5ine de a'& @ub o %n$)i#are morocnoa", el a"cunde un "u$le! lin de com a"iune& Ade"ea mani$e"! en!ru *ino*a!ul e care %l are"!ea' o "im a!ie "ecre!, de da!a acea"!a omenea"c ur #i "im lu #i nu ar!i"!ic #i di"!an!, ca aceea a emulului "u, ama!orul di"!in"& Gi el %#i ia liber!)i $a) de regulamen!e #i acord le"ne %n!5ie!a!e milei %n locul da!oriei& A*em im re"ia c o nece"i!a!e ob"cur %i oblig e
223

ace#!i oli)i#!i " aib re'er*e %n ri*in)a rolului lor& @-ar 'ice c nu "un! rea con*in#i " a ere dre !ul #i *ir!u!ea& %n an"amblu, de!ec!i*ul "e ara! deci "ce !ic #i indulgen!& Nu numai c are o ro$e"ie, ci #i o a!i!udine liberal> e"!e 'iari"! ca Roule!abille, reo! ca aba!ele ,roXn, a*oca! ca 3errT Ma"on, "au nu are o %n$)i#are anume, iar un $i'ic l 5nd a"cunde u!erea geniului "u& Aa modul general, el are " ocu e o "i!ua)ie oarecum 8%n marginea "ocie!)ii9, %n $elul *r+i!orului "au dia*olului din *ec1ile ba"me, care a are "ub c1i ul unui "!rin, al unui geamba#, medic, negu"!or ambulan! "au al unui in$irm, c1ior, #c1io "au coco#a!, %n!r-o ro or)ie *ariabil, $igura de!ec!i*ului con)ine a#i+derea un elemen! nelini#!i!or, ro"! a"imila! %n cor ul "ocial& Din!re !oa!e er"ona+ele e care au!orii romanelor oli)i"!e le $ac " re*in regula! %n di*er"ele lor cr)i, eroul lui @!anleT Gardner meri! din ace"! unc! de *edere o men)iune " ecial, %n!r-ade*r, mai mul! dec5! oricare al!ul, 3errT Ma"on re re'in! un !i K er"ona+e analoge a ar %n cr)ile carac!eri"!ice #i de *iguroa" originali!a!e cum ar $i Foimul maltez al lui Da"1iell Famme!! #i +oartea maestrului de Raoul H1i!$ield, au!en!ice ca odo ere ale #colii americane de 8de!ec!i* no*ei9& @un! indi*i'i ambi)io#i #i lacomi, $oar!e re!en)io#i %n ma!erie de bani #i deo"ebi! de a )i " ocolea"c legea& 05nd !rebuie " "coa! din neca' un clien! a$la! la anang1ie, nu au egal %n a-i con$ec)iona cu #ire!enie un alibi "au a "coa!e din nean! mr!urii %n $a*oarea ace"!uia& 3en!ru a"emenea "er*icii, cer onorarii e(orbi!an!e, dar, %n "c1imb, "e oa!e con!a e ei> au un "im) e(!rem de "olid al con#!iin)ei ro$e"ionale& Ei "e g"e"c %n!r-o o'i)ie "!ranie #i di$icil> e de o ar!e, "e lo*e"c de ni#!e bandi)i ga!a de orice en!ru a-#i a!inge "co ul iar e de al!a !rebuie " "e $erea"c de oli)ie care, %n cel mai bun ca', con"ider ac)iunile lor "u" ec!e #i care ade"ea, din mo!i*e de in!ere" elec!oral, e"!e %n c5rd#ie cu cei la in"!iga)ia crora au $o"! comi"e crimele& A"!$el, ru$c!orii #i credin)a $ac cau' comun& ?ric5! de cinic #i lacom de c5#!ig are, a*oca!ul mani$e"! %n ace"!e condi)ii o morali!a!e "u erioar, lu !5nd "ingur en!ru a 'drobi crima #i i ocri'ia %m o!ri*a unei lumi o"!ile %n care "e coali'ea' u!erea in"!ala! #i a"a"inii l!i)i, e care u!ernicii
224

'ilei %i $olo"e"c " re a le e(ecu!a m5r#*iile "au " re a %m iedica de"co erirea lor& 0ci oli!icienii coru )i e care %i %n$run! %#i a r re u!a)ia #i %#i a"cund !iclo#ia "ub o a aren) morali'a!oare, a$ec!5nd !oa!e "cru ulele e care nu le au& El, dim o!ri*, "e ara! de"eori mai ru dec5! e"!e, re$c5ndu-"e dur c5nd de $a ! e "en"ibil, gro"olan c5nd de $a ! e delica! #i egoi"! c5nd %n reali!a!e e"!e mrinimo"& Trebuie " in"i"!m #i a"u ra unei al!e ar!iculari!)i a ace"!ei $amilii de anc1e!a!ori& Ei "un! $rec*en! a+u!a)i %n in*e"!iga)iile lor de o $emeie care le e"!e "ecre!ar #i !o!oda! aman!& 35n a!unci, $emeile nu reau " e(i"!e en!ru de!ec!i*, "au e(i"!au cel mul! ca e*en!uale *ino*a!eK el nu era dec5! deduc)ie %n!ruc1i a!& Ca !ul de-a acorda cea mai mic a!en)ie $armecului $eminin l-ar $i de"cali$ica! e loc& Drago"!ea are a!5! de con"!an! ro"cri" din an"amblul nara)iunii, #i cu a!5! mai mul! din reocu rile eroului, %nc5! din acea"! ar!iculari!a!e "-a !ra" c1iar o anume i o!e' cu ri*ire la originea romanului oli)i"!> el "-ar $i n"cu! din "e*eri!a!ea mora*urilor e ocii *ic!oriene din Anglia #i din !endin)a ce "-ar $i de'*ol!a! a!unci de-a crea o li!era!ur $r drago"!e, %n care a"iunea de*a"!a!oare nu *rea " +oace nici un rol& Acea"! re"u unere are u)in robabil> e(ac! c5nd "un! "!*ili!e %n reali!a!e "en!imen!ele %#i iau re*an#a %n imagina)ie, a"!$el %nc5! o e oc $)arnic #i cum !a! !rebuie mai degrab " roduc din abunden) !ablouri re re'en!5nd a"iuni *iolen!e #i "crieri e(agera! de roman)ioa"e& Acea"!a are mai bine ilu"!ra! de George Elio! "au de "urorile ,ron!e dec5! de HillQie 0ollin"& De $a !, $a!ali!a!ea ab"!rac! a genului e cea care a elimina! orice in!rig amoroa"& Nimic nu a*ea *oie " !ulbure ra)ionamen!ul #i nici e cel ce ra)ionea'& 4nima #i !ru ul nu !rebuiau " di"!rag creierul& E"!e deci ciuda! c in*e"!iga)ia e din!r-o da! %ncredin)a! unui cu lu ale crui rela)ii ro$e"ionale "un! %n"o)i!e de leg!uri "en'uale& De al!$el, ace"!ea nu "un! deloc *ulgare #i "e %nrude"c er$ec! !ocmai cu a!i!udinea moral a"uma! de a*oca!ul-de!ec!i*& A#a cum %i era ru#ine de one"!i!a!ea "a, el ro#e#!e de !andre)ea e care o "im!e& Nu are nicioda! cu*in!e ori ge"!uri a$ec!uoa"e $a) de ar!enera lui& Uneori, ea are en!ru el o colabora!oare e care o $elici! "au o cear!, du cum meri!, iar al!eori are mai cur5nd 8di"!rac)ia
225

r'boinicului9, "5nul rimi!or la care %#i a$l odi1na, ui!area #i lcerea& A aren!, cei doi nu "un! uni)i dec5! rin "e( #i a$aceri, dar %n reali!a!e rela)ia lor merge mul! mai de ar!e #i a!inge "!ra!urile ad5nci ale "en"ibili!)ii& El o mai mu"!r din c5nd %n c5nd, "e re$ace c o une e locul doi, du munc, dar acea"!a numai en!ru a a"cunde im or!an)a e care o are %n ce %l ri*e#!e& Ea r5de oli!ico" de gre#elile

lui, "au %l !em erea' c5nd e cu rin" de eu$oria "ucce"ului, dar acea"!a $iindc o "!5n+ene#!e admira)ia nemrgini! e care o "im!e $a) de el #i $iindc nu *rea " ar c %l $la!ea' mani$e"!5ndu-#i-o& Am5ndurora le e groa' de "en!imen!ali"m, de locurile comune, de cu*in!ele a"!i#a!e, re$er5nd " !ac #i " "c1imbe doar ri*iri, c1iar dac ace"! $a ! la" im re"ia c nu "e iube"c, ceea ce c1iar le lace& Nedorind " aib %n ei nimic $al", au "$5r#i! rin a renun)a la ceea ce doar ar u!ea $i& To! *'5ndu-i e ceilal)i mani$e"!5ndu-#i "en!imen!e e care nu le au, gu"!ul en!ru au!en!ic i-a $cu! " "e !eam 5n #i de "en!imen!ele ade*ra!e, "au cel u)in de e( rimarea lor& 3errT Ma"on )ine mai mul! ca la orice al!ce*a la "!ima Dellei @!ree!, #i acea"!a are lacrimi %n oc1i %n "ingura oca'ie c5nd "-a %ndoi! de el& Aa $el, a*oca!ul necin"!i! care $ace e de!ec!i*ul %n +oartea maestrului %n+ur la !ele$on #i $r5nge un creion c5nd un $unc)ionar e +um!a!e adormi! %l une " re e!e c !ocmai a g"i!-o a"a"ina! e irlande', care #i ea era "ecre!ara #i !o!oda! aman!a lui, a oi "e %nc1ide %n birou #i rm5ne nemi#ca!, cu $a)a la $erea"!r& Nimeni nu ar $i bnui! c omul ace"!a bru!al oa!e $i a!5! de im re"ionabil& 3re'en)a unor a"emenea elemen!e de*ia' incon!e"!abil romanul oli)i"! de la *oca)ia lui in!elec!ual& De#i con!inu " $ie o demon"!ra)ie, ace"!a e"!e %ncrca! cu rea mul! umani!a!e mili!an! #i "u$erind, %n loc " "e reduc la un "!udiu !eore!ic al o"ibili!)ilor $ormale& 2ia)a %#i ia re*an#a #i %n*ie romanul de mora*uri %n lin aridi!a!e ma!ema!ic& Foimul maltez "!5rnea de+a in!ere"ul rin al!e meri!e dec5! cele ce "un! a recia!e %ndeob#!e %n romanul oli)i"!, dar rm5nea !o!u#i o enigm de elucida! #i un *ino*a! de g"i!& %n al!e cr)i ale lui Da"1iell Famme!!, ace"! elemen! $undamen!al di" are com le!& @-a re*eni! la romanul ur #i "im lu, $r reguli #i "!u$o", $r in*er"iunea !im ului, nici con"!ruc)ie logic, nici recon"!i!uirea unui e*enimen! !recu!& --. Nara)iunea nu are nimic comun cu romanul oli)i"! dec5! $a !ul de-a $i ro*eni! *di! din el, rin e(agerarea a" ec!ului "en'a)ional, rin rolul e care %l +oac bandi)ii #i de!ec!i*ii, rin locul e care %l ocu mor)ile *iolen!e #i a"a"ina!ele remedi!a!e& 0eea ce era re!e(! #i unc! de lecare a de*eni! e"en)ialul& Din nou, emo)ia rimea' a"u ra re$lec)iei& 4lu"!rarea *iolen)ei co le#e#!e e$or!ul ab"!rac!& ? da! anga+a)i e acea"! cale, au!orii nu %n!5r'ie " urmrea"c "en'a)ia cea mai $ru"! cu o in"i"!en) egal cu "!rdania de adineaori de-a re'en!a dialec!ica cea mai de"crna!& Nara)iunile 'bo*e"c a"u ra de"crierii com le'en!e a unor "cene "cabroa"e de cru'ime "au de ero!i"m& Aa dre ! *orbind, romanul oli)i"! nu a $o"! nicioda! cu !o!ul indi$eren! $a) de a!mo"$er& Uneori, acea"!a in!er*enea ca un $ac!or im or!an! al roblemei& Romanului *ispruii de la Saint'"gil, de 3ierre 2erT, %i !rebuie o lume %n care imagina)ia co ilrea"c " $ie redominan!K %n Casa misterului, de Fermann Aandon, unde de $iecare da! c5nd e"!e comi" o crim, un ian c5n! "ingur %n %n!uneric Sonata diavolului de Tor!oni, e"!e indi" en"abil ca in!riga " $ie "clda! %n!r-un clima! de angoa" "u rana!ural& @e %n!5m l ca au!orul " 'ugr*ea"c cu lcere mediul %n care "i!uea' ac)iunea cr)ii "ale #i de la"ea' in!ere"ul ace"!eia& A"!$el, %n !e una url din rrunc$i, de RaTmond Cauc1e!, nu era deloc ne*oie " "e rocede'e la a!5!ea de"crieri de cada*re %n u!re$ac)ie, de *i"cere de"com u"e e care eroul le rime#!e dre ! %n $a) #i a cror du1oare %l $ace " *er"e& 2olumul e"!e %n %n!regime lin de e i"oade de ace"! $el, care nu e*i! mono!onia dec5! de*enind din ce %n ce mai re ugnan!e& 3u!em admi!e la rigoare %n ca'urile receden!e c recur"ul la groa' #i oroare rm5ne un mi+loc #i nu un "co , c e"!e un decor #i de$ine#!e uni*er"ul "i1ologic %n care "-a e!recu! drama& Aa cealal! e(!remi!a!e, un 2an Dine alege in*ariabil en!ru enigmele "ale o lume a erudi)iei de'in!ere"a!e #i a #!iin)ei ure& 4ci #i colo, $undalul e care "e mi#c er"ona+ele in!er*ine ca un $ac!or de ne%nlocui! ce indic de!ec!i*ului direc)ia %n care !rebuie " cerce!e'e, care %l a*er!i'ea' c o crim anume e"!e o era unui maniac "au a unui "adic, "au c o al!a e a unui a"!ronom "au a unui
227

ar1eolog& %n romanele americane e in*er"> %n!r-unui din ele, de $iecare da! c5nd eroul d "emne c "e !re'e#!e din le#in, a'nicii "i %l lo*e"c cu umnii e"!e $a)a !ume$ia! #i %n"5ngera!, 5n ce ne$erici!ul rm5ne din nou $r "u$lare& %n!r-al!ul, un b!r5n orb %#i i ie $iica goal ca " "e a"igure c nu e %nc $ierbin!e #i umed de e urma %mbr)i#rii unui brba!& A"emenea "cene, o*e"!i!e e larg, con"!i!uie de $iecare da! cen!rul o erei, o cu1ne emo)ional, du care in!ere"ul "e "!inge& Ele core" und unei "u ralici!ri %n ca!egoria "en'a)iei a#a cum deduc)iile im ecabile ale de!ec!i*ului core" und uneia din ca!egoria in!elec!ualului& Ele de'*ol! elemen!ul *iolen! #i a"ional ineren! in!rigii oli)i"!e, a#a cum con"!ruc)ia riguroa" a unei !eorii re re'en!a de'*ol!area celuilal! a" ec! al na!urii "ale #i %l de"emna clar ca elucidare a enigmei, reduc)ia incom re1en"ibilului #i de"ci$rarea cri !ogramei&

%n)elegem acum %n!re ce oli o u#i e'i! romanul oli)i"! #i %n ce m"ur ar mguli el deo o!ri* ambi)iile in!eligen)ei #i a e!i!urile "en'a)iei, dac nu ar !rebui " "acri$ice una din cele dou !endin)e en!ru a o "a!i"$ace e cealal!& 0u !oa!e ace"!ea, el con)ine %n!o!deauna %n mod nece"ar cele dou elemen!e> crima #i anc1e!a, #i %n ace"! $el lace deo o!ri* !u!uror !i urilor de ci!i!ori #i "a!i"$ace %n $iecare din ei cele mai di*er"e e(igen)e& El %n!rune#!e "educ)iile ba"mului e care %l a"cul)i a"i* #i e cele ale cerce!rii, la care iei ar!e ac!i*, "!5rne#!e !o! $elul de emo)ii #i %n mod deo"ebi! e cele ce "un! mai u#or de ro*oca!, care r" und in"!inc!elor elemen!are, dar $ormea' %n acela#i !im in!elec!ul care domin #i uni$ic& El $armec, ca !i*ea', rela(ea', d5nd im re"ia de rogre", de e$or! r" l!i!, de munc $ecund& %n!r-un "!udiu de+a *ec1i, con"acra! "r$ivelor Clu ului celor (nsprezece, de Andre @almon, un "oi de $an!e'ie oe!ic cu alur %nde r!a! de roman oli)i"!, 3ierre 2erT nu gre#e#!e iden!i$i-c5ndu-l e bandi!ul im o"ibil de rin" Can!oma" cu "en'a)ia #i e neobo"i!ul in" ec!or Ru*e cu in*e"!iga)ia> "e %n)elege a!unci c romanul nu "e oa!e !ermina, deoarece in*e"!iga)ia nu "e oa!e --N li "i de "en'a)ie& Ea !rebuie %n!o!deauna " o ia dre ! unc! de " ri+in #i ma!erie rim a celor mai $ine "i"!eme ale "ale& 4n ace"!e condi)ii, ob"er* el, !o!ul !e %ndeamn " !e %n!rebi dac oli)ia e"!e $cu! en!ru lume "au lumea en!ru oli)ie, i o!e' deloc ne*ero"imil din momen! ce %n rimele r5nduri din Gene', c5nd "e " une c Du1ul Domnului lu!e#!e e"!e a e, e e*iden! c de" re oli)ie e"!e *orba 1& Acea"! !eologie nu e"!e nici gra!ui! #i nici a!5! de de la"a! e c5! are& Romanul oli)i"! re re'in! e$ec!i* lu !a din!re elemen!ul organi'a)iei #i cel al !urbulen)ei, a cror er e!u ri*ali!a!e ec1ilibrea' uni*er"ul& %n "ocie!a!e, ea e"!e re re'en!a! de an!agoni"mul din!re lege #i crim& Din ace"! mo!i*, de!ec!i*ul #i oli)i"!ul a ar dre ! cam ionii celor dou rinci ii di"!inc!e " re care $iecare "e "im!e e r5nd %nclina!> cel ce recomand comi!erea in$rac)iunii #i cel ce %ndeamn la re rimarea ei& %n acela#i $el, indi*idul !inde r5nd e r5nd " "e di"ci line'e #i " "e de"!rble'e, $iind i" i!i! de emo)ii, *r5nd " "im! al!ele noi #i din ce %n ce mai in!en"e, c1iar #i cu re)ul de-a "e ri"i i #i de-a "e ierde %n mul!i!udinea lor a!rg!oare& %i lace %n" #i " "e ara!e "! 5n #i "enior, " im un ordinea #i clari!a!ea& Din nou, criminalul #i anc1e!a!orul de*in "imbolici& Ei nu %nce!ea' " $ie imagini *ii ale regulii #i delic!ului, dar "e re'in! %n acela#i !im ca ni#!e er"oni$icri - rimul, a lcerii, "$idrii, "candalului, ge"!urilor nec1ib'ui!e #i " on!ane, cellal!, a u!erii "ubordona!e *oin)ei, care #!ie " le %n)eleag, " le ene!re'e, " le a"er*ea"c& 3rin na!ura "a, romanul ilu"!rea' $ire"c acea"! la!ur a !enebrelor #i a aba!erii de la regul& %n drago"!e, du cum "e *a *edea, "e la"ea' de re$erin) de ar!ea a"iunii, ale crei e(igen)e le con"ider admirabile, %ndre !a!e $iind %m o!ri*a in"!i!u)iilor $amiliale, e care le declar me"c1ine #i "!u ide& Nu e(i"! re*ol! e care " nu o "u")in, #i a*en!ur, di" erare "au en!u'ia"m e care " nu le %ncura+e'e& El nu %l condamn nici e a"a"in, nici e ro"!i!ua!, #i nu are re+udec)i la adre"a ince"!ului "au adul!erului, mani$e"!5nd $a) de ele mai cur5nd o "im a!ie com lice #i $iindu-le recuno"c!or en!ru $a !ul de-a $i !ulbur!oare #i necu*iincioa"e& @-ar " une c e(i"! o %n)elegere
1

0evue Europeene. Numr " ecial, mai-iunie-iulie 193=& --9

!aci! %n!re romane"c #i $or)ele rebele ale " iri!ului uman& Dac de"crie "u unerea, ro*oac de'gu"!ulK dac ilu"!rea' in"urec)ia, %ndeamn la ea& Romanul nu ca ! mre)ie dec5! %n e(ce" #i "oli!udine, %n m"ura %n care $ace ar!e din roman, 8de!ec!i* no*ei9-ui une %n "cen crima rin e(celen), a"a"ina!ul #i damna!ul e care "ocie!a!ea le re" inge %n c1i ul cel mai *iolen!> #i anume, uciga#ul, cel ce nu a e'i!a!, *r"5nd "5nge, " o lo*ea"c %n %n!regul ei rin er"oana unuia din!re membrii "i& 4n ace"! "en" oa!e el " $ie con"idera! romanul cel mai *di! #i mai e $a) romane"c& 0a re'ol*are a roblemei #i ca e(erci)iu al in!eligen)ei, romanul oli)i"! "e *ede dim o!ri* "ili! "-l ia ca erou e ad*er"arul de"emna! al ca!ului #i al crimei, e 8re re'en!an!ul ordinii9, #i " $ac din el "imul!an du#manul %nn"cu! al a"iunilor, ac)iunii #i c1iar al *ie)ii, logicianul de"*5r#i! care alc!uie#!e din elemen!e di"+unc!e o lume ordona! #i care nu "e im lic nicioda! %n agi!a)ia lin de drame #i mi"!ere e care o con!em l #i o luminea'& A"!$el, anar1ia "e o une iremediabil oli)iei, #i "en'a)ia, in*e"!iga)iei& Romanul oli)i"! "e "$or)ea' !o!u#i " le combine #i "e lo*e#!e ne%nce!a! de acela#i ob"!acol> con!radic)ia din!re ideea de oli)ie #i na!ura romane"cului& El %ncearc " "e ara!e !o!oda! ab"!rac! #i "en'a)ional #i $iecare din o*e"!irile lui

oar! %n ea %n"#i acela#i ec1i*oc ca #i cel mai "!raniu din!re ele, !umitul 9oi, de G&-M& 01e"!er!on> un de!ec!i* reu#e#!e " "e in!roduc %n comi!e!ul cen!ral al a"ocia)iei anar1i"!e uni*er"ale& 0ei #a !e membri ai ace"!ui organi"m "u erior al !erori"mului #i al di"!rugerii, delega)i $iecare de c!re o )ar di$eri!, nu "e cuno"c dec5! "ub numele uneia din!re 'ilele " !m5nii #i %nce!ul cu %nce!ul !o)i "e do*ede"c a $i oli)i#!i %n"rcina)i cu anc1e!area ace"!ui $ocar no*ice, cu e(ce )ia, !o!u#i, a #e$ului "u rem, Duminic& 05nd "e une roblema "emnalmen!elor ace"!uia din urm, $iecare %l de"crie di$eri!, dar, lucru curio", $iecare du ro ria "a $ire #i egal5ndu-l cu uni*er"ul& A!unci, !o)i recuno"c c au de-a $ace cu Dumne'eu& A"!$el, marele re*olu)ionar era iden!ic cu $or)a "u*eran de ordine #i de con"er*are& Trebuie oare " conc1idem c in$rac)iunile, *iolen)ele #i crimele nu con"!i!uie dec5! o uria# $an!a"ma230

gorie, creia %n)ele !ului %i lace "-i de"curce i)ele #i "-i de+oace "educ)iile, dar %n care "e $ere#!e " in!er*in #i "-#i c1el!uia"c energiaJ De $a !, acea"!a e"!e a!i!udinea de!ec!i*ului monden, e"!e!, de!a#a!, care nu dore#!e nici bani #i nici glorie, care nu "e indignea' #i nici nu "e %nduio#ea' #i care, %n momen!ul de'nodm5n!ului, "e " al e m5ini ca #i 3ila! %n ce ri*e#!e con"ecin)ele e care le o! a*ea de"co eririle $cu!e de er" icaci!a!ea "a %n lumea !ri*ial a "en'a)iilor, emo)iilor #i "u$erin)elor& El "e %n!oarce ne "!or la #a1ul, !ablourile #i in"!rumen!ele "ale mu'icale, l"5nd ca agi!a)ia oamenilor "-#i urme'e cur"ul& Al)ii "un! %n" !rudi!ori #i comba!i*i, *or a*ere, re u!a)ie, u!ereK en!ru acea"!a, coboar %n aren #i un umrul la !reab, ne$iind deloc de'in!ere"a)i ma!erial #i nici moral& Ei au o idee ro rie de" re drago"!e #i one"!i!a!e, mai mul! "u$erind #i lu !5nd dec5! ra)ion5nd, %n$run!5nd lumea %n care "e mi#c #i o un5nd arm!urii ei rugini!e nece"i!)i au!en!ice #i *alori noi& Gi %n acea"! ri*in), romanul oli)i"! oglinde#!e $idel a!i!udinile e care le ado ! indi*idul $a) de "ocie!a!e> 31ilo 2ance "e di"!an)ea' de ea #i o di" re)uie#!e, dar %n acela#i !im o con"olidea', 3errT Ma"on "e 'ba!e #i munce#!e en!ru a o a"ana, dar a!ac5ndu-i e ro$i!orii care "e con"ider ilonii ace"!eia& 4n ace"! ca', romanul oli)i"! %nce!ea' de-a mai $i un +oc al min)ii inde enden! de orice da! concre! #i rede*ine un roman, adic o oglind a reac)iilor omului din "5nul colec!i*i!)ii %n care %#i in"erea' e(i"!en)a Nu mai a*em de-a $ace cu un creier, in"en"ibil #i ideal, ci cu un erou en!ru care e"!e cu u!in) " "im! "im a!ie #i cruia %i %m r!#im "u$erin)ele #i " eran)ele& 4ar nara)iunea nu mai e"!e oli)i"! dec5! $iindc e lume e(i"! o oli)ie&

3ARTEA A 444-A @?04?A?G4A R?MANE@0UAU4

*espre felul n care romanul contri uie mai nti la disoluia moralei i a societii2 despre felul cum el pregtete apoi propria sa moarte dnd de gustul de'a reconstitui cetatea.

3. *efiniia romanescului 6 iecare om care ci!e#!e un roman *rea ca ace"!a " $ie 8*iu9> unul "e g5nde#!e la nara)iune #i %n)elege ca ac)iunea " nu !rene'e, al!ul "e g5nde#!e la er"ona+e, e care le *rea la $el de com le(e #i de ine ui'abile ca $iin)ele reale, dorind ca %n!reaga lor com or!are " ar im re*i'ibil #i !o!oda! nece"ar& Du rerea lui, e"!e im or!an! ca ea " ar de!ermina! de ro ria lor na!ur, ro*eni! din "!r$undul lor %n#ile ca rin e$ec!ul unui imbold organic #i nu deci" din e(!erior, de *oin)a "crii!orului& @-ar " une c nu am u!ea blama mai ru un "crii!or dec5! acu'5ndu-l c a u" %n "cen ni#!e marione!e "au ab"!rac)iuni& @e re!inde ca er"ona+ele crea!e de el " "e bucure de o e(i"!en) inde enden! de ca riciul lui #i ca abil " re'i"!e la erorile "ale de +udeca! "au la re+udec)ile "ale morale #i in!elec!uale, !endin)a de-a le o!ri*i ge"!urile cu credin)ele din domeniul moral "au cu o iniile din domeniul "i1ologiei l-ar $ace " le im un ni#!e e(i"!en)e incom a!ibile cu carac!erul cu care le-a %n'e"!ra! cre5ndu-le #i care din ace"! momen! nu mai are *oie " "e de'*ol!e dec5! %n con"ec*en) cu el %n"u#i& Ai!era!ura con!em oran "-a in!ere"a! %n c1i deo"ebi! de acea"! re*ol! a $iin)ei $ic!i*e %m o!ri*a demiurgului ei& Acea"!a a $o"! %n$)i#a! re$u'5nd " "e com or!e ca un obiec! $abrica! #i "u or!5ndu-#i cu greu condi)ia de au!oma! iner! #i in"en"ibil mane*ra! rin a "area unor bu!oane "au rin !ragerea unor "$ori& 3er"ona+ul e"!e %mboldi! " abu'e'e de *ia)a e care a rimi!-o #i
232

" nu ac)ione'e dec5! a#a cum %i orunce#!e "u$le!ul " eci$ic cu care a $o"! %n'e"!ra!& Acea"! au!onomie a er"ona+ului in*en!a! $urni'ea' !ema din Fase personaje n cutarea unui autor, de

3irandello, #i a are din nou %n rologul din !egur, unde eroul %l a*er!i'ea' e Miguel de Unamuno c nu are deloc de g5nd " moar a#a cum #i-a imagina! ace"!a& Aceea#i roblem %l reocu #i e Crancoi" Mauriac e %n!reg arcur"ul e"eurilor 1 %n care urmre#!e " demon"!re'e c 8cu c5! er"ona+ele noa"!re au mai mul! *ia), cu a!5! ne "un! mai ne"u u"e9& Hladimir Heidle, %n "$5r#i!, %n anc1e!a "a a!5! de lucid 8a"u ra de"!inului ac!ual al li!erelor #i ar!elor -9, dedic un %n!reg ca i!ol ace"!ei c1e"!iuni #i nu %i e"!e deloc greu " reunea"c o "erie im re"ionan! de mr!urii concordan!e, neadmi)5nd crea!orului nici mcar "-#i %n)eleag crea!ura> !a!l, amin!e#!e el, du Emile Aegoui", nu#i %n)elege $iul e care l-a 'mi"li!, iar cea"ornicarul %n)elege cea"ul e care l-a $cu!K c1e"!iunea e"!e c !rebuie %n!o!deauna " ne $erim ca er"ona+ul " ar un mecani"m mon!a! de la un ca ! la al!ul #i " #!im "-i %ncredin)m carac!erul nein!eligibil al *ie)ii& Dar cine decide dac un er"ona+ e"!e 8*iu9J Ar $i rea comod "-i $ie de-a+un" " $ie incom re1en"ibil& Du ce "e recunoa#!e a!unci c er"ona+ul #i-a im u" au!orului com or!amen!ul lui #i nu c ace"!a i l-a im u"J @e are c un "en!imen! de *ero"imili!a!e general, %n con$ormi!a!e cu o inia e care $iecare #i-o $ace de" re na!ura uman, %l %ndrum aici e ci!i!or %n a recierea "a& Nu e(i"! %n" un cri!eriu mai aluneco", mai *ariabil %n $unc)ie de !im , loc, mod, mai de enden! c1iar de cul!ura indi*idului, de educa)ia lui, de an!ura+ul #i ideile ce %l domin& Eroii lui Do"!oie*"Qi au ru! mon"!ruo#i #i $or)a)i %n momen!ul c5nd cei ai lui George" ?1ne! a*eau re u!a)ia de-a $i *eridici #i $ra an! de e(ac)i& Aa $el, e %ndoielnic c un er"ona+ de-al lui 3rou"! are *alabil celui ce de*orea' romane-$oile!on> re" ec!i*ul ama!or de eri e)ii nu *a crede %n e(i"!en)a unor $iin)e a!5! de ocu a!e cu anali'area ro riilor lor "en!imen!e, %n!r-a!5! de arbi!rar e"!e ade*rul "i1ologic, "au cel u)in *i'iunea e care
1 /

,e 0oman, 3ari", 19-NK ,e 0omancier et ses personnages, 3ari", 1933& ,es a eilles d."ristee, 3ari", 193.& 01a & 44> 8Ae 1ero" mecaniPue9& 233

#i-o $ormea' $iecare de" re "ineK el de inde, %n ce ri*e#!e e"en)a, !ocmai de romanele e care le ci!e#!e de obicei #i +udeca!a e care o emi!e unul "au al!ul a"u ra li!era!urii romane#!i, a"u ra ace"!ei mi"!erioa"e 8*ie)i9, e care !rebuie " o o"ede ca rim #i cea mai re)ioa" cali!a!e, ro*ine e(ac! din re" ec!i*a li!era!ur #i din conce )iile e care le-a ro aga!> e"!e un cerc *icio" e care !rebuie "-l *edem $oar!e clar& Cr %ndoial c ace"!e conce )ii "e re%nnoie"c ornind de la e( erien), #i %n con"ecin) de la $luc!ua)iile men!ali!)ii colec!i*e, dar con#!iin)a e care o ca ! de" re ace"!ea "e ro ag #i ea rin in!ermediul imaginii e care o re'in! romancierii& E( erien)a er"onal nu e deloc "u$icien! en!ru a edi$ica o "i1ologie& Ea e"!e, %n ma+ori!a!ea !im ului, rea u)in %n!in", rea u)in *aria!, rea u)in "emni$ica!i*a, %ndeo"ebi e in!er re!a! rea le"ne du ideile reconce u!e %n loc " $ie l"a! " "e %mbog)ea"c cu da!e noi #i deru!an!e #i "e oa!e con"!a!a a"!$el mai degrab $a !ul c re+udec)ile "e alimen!ea' din e( erien), dec5! c e( erien)a le corec!ea'> la $el, a"!rologul #i "i1anali"!ul, ra"i"!ul #i mar(i"!ul g"e"c %n orice $a ! con$irmarea doc!rinelor lor re" ec!i*e& E"!e lim ede c $iecare e"!e !en!a! "-#i imagine'e carac!erul "emenilor lui a#a cum i-l re re'in! !o!ali!a!ea lec!urilor "ale #i an"amblul o iniilor ce "un! admi"e %n +urul "u ca $iind de la "ine %n)ele"e& Din ace"! mo!i*, *ero"imili!a!ea unui er"ona+ romane"c nu de inde doar de !alen!ul cu care a $o"! 'ugr*i!, ci #i de o anume o!ri*ire %n!re conce )ia "crii!orului #i a#!e !area ublicului& De $a !, "ucce"ul unui romancier *aria' con"iderabil %n $unc)ie de medii #i genera)ii, du cum un gru "au al!ul reg"e#!e %n o erele ace"!uia 8*ia)a9 e care o con"ider ade*ra!, "i1ologia e care e"!e reg!i! " o con"idere e(ac! #i 8 ro$und9> @!end1al dob5nde#!e gloria care o co le#e#!e e George @and, dar o da! cu !recerea anilor el e"!e cel $a*ori'a!, iar ea cea r"i!& 3oa!e c %m ing5nd lucrurile la e(!rem, ar !rebui " re!indem c admirm "au c nu recunoa#!em carac!erele dec5! %n m"ura %n care au!orii le-au $cu! con*en)ionale& Numai con*en)ia *aria' #i oa!e con"!a !ocmai %n $a !ul de-a reac)iona la adre"a al!eia %n!r-un anume $el, deloc original de al!$el, #i %n con"ecin) oa!e a rea dre ! cu!area unei "ingulari!)i, care %n urma e(aminrii
234

e recuno"cu!, nu mai u)in con*en)ional dec5! con*en)ia, ca $iind re'ul!a!ul unui con$ormi"m de-andoa"elea& A"!$el, %n!r-o con$erin), un romancier ilu"!ru, de al!$el ne%ndoielnic cel mai bun din genera)ia #i din )ara lui, recomanda " nu "e "crie> 8*'5ndu-#i aman!a 'c5nd e +o" cu g5!ul !ia!, "coa"e un urle!9, ci 8&&&i'bucni %n r5"9& Deoarece %n ace"! $el, a$irma el, "e ro*oca "ur rinderea ci!i!orului, care era $or)a! " $ie a!en!& E"!e lim ede c "e a ro ie re ede momen!ul c5nd ci!i!orul a#!ea ! !ocmai o reac)ie nea#!e !a! #i o con"ider e %ncredere ca $iind ade*rul "i1ologic 1& Re'ul! de aici c romanul, c1iar inde enden! de $a !ul c na!ura "a %l oblig " 'ugr*ea"c e(i"!en)a

%n cele mai mici amnun!e rac!ice, a are, din!re !oa!e genurile li!erare, dre ! cel mai !ribu!ar mediului %ncon+ur!or #i acea"!a din cli a c5nd *ine e lume& 0elelal!e, %n!r-ade*r, "u$er cu "iguran) in$luen)a condi)iilor e(!erioare, dar cu a!5! mai u)in, are-"e, cu c5! "e %nde r!ea' mai mul! de roman& 3oe'ia liric, !ragedia cla"ic %m rumu! mai u)in de la erioada #i clima!ul lor dec5! e o eea "au comedia de mora*uri& Ace"!ea din urm "un! a roa e cu acela#i !i!lu ca li!era!ura romane"c o oglindire a "ocie!)ii %n care "-au $orma!& Nu con!ea' c e o eea "i!uea' %n!r-un !recu! %nde r!a! $a !ele e care le c5n!> Iliada nu de"crie ci*ili'a)ia ma!erial #i moral a *remurilor c5nd Troia a $o"! a"edia! :dac oa!e $i *orba aici de un e*enimen! i"!oric<, ci obiceiurile *ie)ii
1

?r!ega T Ga""e! cu $oar!e mare %ndre !)ire %n ideas so re la novelz, ublica!e du ,a dez$umanizacion del arte :Madrid, 19-5< c *ero"imili!a!ea unui er"ona+ romane"c nu oa!e de inde de $ideli!a!ea cu care a $o"! co ia!> 8Ar $i no"!im ca romancierul " $ie ri'onierul e( erien)elor e care 1a'ardul l-a $cu! " le !ria"c e un ci!i!or "au al!ul9, & 1/7<& Mai bine de a!5! nu "e oa!e " une& 4n acela#i "en", Cran#oi" Mauriac #,e romancier et ses personages, & 151< ob"er* c ade*rul "crii!orului nu oa!e $i acela#i cu al *ie)ii> 8De $iecare da! c5nd de"criem %n!r-o car!e un e*enimen! a#a cum l-am ob"er*a! %n *ia), cri!ica #i ublicul %l con"ider a roa e %n!o!deauna ne*ero"imil #i im o"ibil& 0eea ce do*ede#!e c logica omenea"c ce reglea' "oar!a eroilor de roman nu are a roa e nimic de-a $ace cu legile ob"cure ale *ie)ii reale9& 3roblema e c ublicul nu +udec du e( erien)a "a :de al!$el e(!rem de redu"<, ci du re+udec)ile "ale, #i c e ace"!ea le-a dob5ndi! !ocmai din romane& Aa $el "!au lucrurile #i cu er" ec!i*a din !ablouri> unui occiden!al %i !rebuie !im ca " "e obi#nuia"c cu cea care di" une di$eri!ele lanuri din "!am ele +a one'e& 235

co!idiene a celor, din cele !rei "ecole o"!erioare, c5nd ea %n"#i a $o"! "cri"& Aa $el, lumea de"cri" de C$anson de 0oland re'in! o %n!5r'iere a roa e ec1i*alen! $a) de e oca lui 01arlemagne> oe!ul nu a u!u! ie#i din reali!a!ea con!em oran #i i-a %mbrca! e baronii carolingieni cu armurile e care le a*ea el %n $a)a oc1ilor& @e con"!a! acela#i $enomen #i %n ca'ul romanului i"!oric& @e #!ie c 2ignT, %n Cin7'+ars, %m rumu! "en!imen!e roman!ice er"ona+elor din "ecolul al L244-lea e care le une %n "cen& Un "crii!or mai ruden! oa!e $i a!en! " e*i!e deo o!ri* anacroni"mele ma!eriale din *ec1ile e o ei #i erorile de a!mo"$er din romanele recen!e, a#a cum a $cu! Ana!ole Crance, %n ri*in)a erioadei re*olu)ionare, %n ,es *ieu& ont soif) dar c1iar dac ar $i "!udia! !oa!e memoriile, +urnalele in!ime "au "cri"orile de care "e oa!e di" une en!ru a recon"!i!ui men!ali!a!ea e ocii, e"!e clar c el ob)ine mai mul!e din ro ria "a e( erien) dec5! din ceea ce %i $urni'ea' documen!ele& El um le di*er"ele lacune l"a!e de lec!urile "ale "a*an!e cu " u"ele e care le %nregi"!rea' incon#!ien! 'i de 'i, cu ro riile "ale idei de" re na!ura uman #i cu cele e care i le-au !ran"mi" "crii!orii e care %i admir& %n "$5r#i!, c1iar dac admi!em c, rin!r-o minune, a u!u! " ob)in din anc1e!a "a !oa!e cuno#!in)ele nece"are en!ru o com le! re"urec)ie a !recu!ului, rm5ne e*iden! $a !ul c, " re $olo"ul o )iunii "ubiec!ului, reocu rile !im ului "u rec5#!ig !erenul ierdu! #i o era re'in! deoda!, oric5! de i"!oric ar $i ea, un in!ere" de ac!uali!a!e> $r ca mcar " o con"idere lin de alu'ii #i de g5nduri a"cun"e, ublicul "!abile#!e a ro ieri, are im re"ia c %n)elege rin re*olu)ionarii %n$)i#a)i e cei de care !rebuie " "e !eam %n re'en! #i "ucce"ul ace"!ei ure recon"!i!uiri e"!e da! !o!u#i %n ul!im in"!an) de re$erirea la lumea re'en!1&
1

Aa $el, F&G& Hell" :8A ro o" de" an!ici a!ion"9, Aa Crance libre, nr& -, 1. dec& 19/=, & 11.-l-=< ara! c romanele de an!ici a)ie nu "e o! elibera dec5! $oar!e u)in de lumea e care o cunoa#!e au!orul, oric5! de u!ernic ar $i imagina)ia ace"!uia& A"!$el, " une el, ace"!e romane "un! ci!i!e doar %n erioada c5nd au $o"! "cri"e, deoarece nu re'in! in!ere" dec5! en!ru con!em orani> 8 ro*i'oriu #i %n re'en)a ro riilor noa"!re robleme9& -3.

Acea"!a e"!e u!erea ine*i!abil a reali!)ii& 2ia)a e care ci!i!orul o re!inde e"!e %n!o!deauna mai mul! "au mai u)in ro ria "a *ia), "au mai e(ac! o e(i"!en) e care #i-o imaginea' ornind de la a "a, e +um!a!e rin con!ra"!, e +um!a!e rin decalc& 0ine nu e"!e ar1eolog "au ar!i"! gu"! rea u)in o erele "cri"e "ub al!e ceruri "au %n al!e *remuri, deoarece ci!i!orul nu cau! nici $rumu"e)ea, nici ade*rul, ci o lume care o "c1imb e a lui, dar %n care " "e oa! aclima!i'a, o lume care %i bul*er"ea' obiceiurile #i !o!oda! %i "a!i"$ace dorin)ele& De unde *ine o dorin) a!5! de ciuda!J De ce acea"! cu!are a unei *ie)i di$eri!eJ De ce romane"culJ @e are c, de %nda! ce %nce!ea' " le mobili'e'e com le!, %n erioadele "ale de e( an"iune, %n *ederea unor mari cuceriri "au a unor lucrri im or!an!e, "ocie!a!ea nu ab"oarbe %n %n!regime energiile omului& Dim o!ri*, %n erioadele ei de cumin)enie "au "!agnare, c5nd e"!e reocu a! mai mul! de ci*ili'area "a dec5! de e*olu)ie, "au, cum "-ar " une, c5nd re$er $ericirea #i nu mre)ia, ea nu mai u!ili'ea' dec5! cele mai di"ci lina!e $or)e "au a"iuni din!re cele care %l energi'ea' e indi*id& %n ce le ri*e#!e e cele mai !urbulen!e, ea urmre#!e mai degrab " le neu!rali'e'e, re rim5nd e de o ar!e !ulburrile e care le-ar ro*oca de'*ol!5ndu-"e $r con!enire, #i deri*5nd %n acela#i !im " re

"a!i"$ac)ii ideale "e!ea de a*en!ur #i de %nclcare a regulilor e care o na#!e !r5nd*eala> a#nic "au lene#, ea nu mai are gu"!ul de-a $olo"i acea"! a*idi!a!e %n "co uri lume#!i& 3oa!e c "-ar u!ea "!abili o corela)ie, $oar!e indirec!, "e-n)elege 1, %n!re r" 5ndirea li!era!urii romane#!i #i decaden)a ar1i!ec!urii monumen!ale& E"!e curio", cel u)in, c momen!ul %n care romanul "e r" 5nde#!e %n ro or)ii de neconce u! 5n de cur5nd coincide cu cel al di" ari)iei a roa e !o!ale a con"!ruc)iilor colec!i*e cu carac!er "om !uo"& Ace"!ea
1

%n!r-ade*r, en!ru a in"!i!ui o core" onden) de ace"! $el !rebuie " !recem %n re*i"! $ormele generale ale "ocie!)ii> cau'a, "au mai cur5nd, condi)ia imedia! a marii r" 5ndiri a romanului rm5ne obliga)ia %n*)m5n!ului rimar, dar ace"!a, la r5ndul lui, mani$e"! o gri+ lega! de !rium$ul ideilor na)ionali"!e #i egali!are din "ecolul al L2444-lea, ace"!ea $iind %n rela)ie cu decaden)a ar1i!ec!urii monumen!ale& 237

"un! %nlocui!e %n!r-un mod e(!rem de in"u$icien!, din dublul unc! de *edere al magni$icen)ei ar!i"!ice "au al re'onan)ei re"!igioa"e, cu edi$icii de $olo" ublic cum ar $i grile, mini"!erele "au 1alele cen!rale& @!ruc!ura ace"!or con"!ruc)ii oa!e $i $rumoa", dar de o $rumu"e)e rea la"!ic, geome!ric #i de'in!ere"a!& %n!r-ade*r, oric5! de armonioa"e ar $i, ele nu au nimic "acru, nu ad o"!e"c nici un cul! #i nici o "u*erani!a!e& Ace"!e reali'ri, %n!ru !o!ul ro$e"ionale, nu au un con)inu! demn de ele> acolo unde "!a)ionea' *agoanele, "au "e %n#ir g1i#eele, ori "!au "!i* 'ar'a*a!urile e greu " *e'i *reoda! "!rlucind un $ocar de orgoliu, lu( #i " lendoare& Gi acea"!a nu $iindc 'eii #i monar1ii ar $i $o"! elimina)i din lume, ci $iindc nu li "e mai %nal), unora, !em le "au ca!edrale, iar celorlal)i, ala!e "au mormin!e& Gi !o!u#i, ni*elul a*u)iei a " ori! con"iderabil, iar !e1nica a rogre"a! enorm& 3iramidele #i ca!edralele, 3ar!enonul "au 2er"aille" re re'en!au en!ru o or, dac nu %n!o!deauna en!ru an"amblul o ula)iei, a!unci cel u)in en!ru o ar!e a ei, care ar!ici a la con#!iin)a #i la e(i"!en)a na)ional, un ca i!al de munc #i "acri$iciu #i !o!oda! o comoar, o minun)ie, "imbolul %n"u#i al mre)iei comune #i al !rudei colec!i*e1& 4ndi$eren! c au $o"! %nl)a!e %n cin"!ea "au $olo"ul e(clu"i* al 'eului "au al "u*eranului, ace"!e monumen!e e(al!au rin con!agiune mul)imea ce "e aduna %nun!rul lor, le admira de
1

Ar !rebui " $acem aici o men)iune " ecial roblemei !ea!rului, care era o in"!i!u)ie religioa" #i oli!ic %n Grecia an!ic, unde o orul %n!reg a*ea da!oria ci*ic de-a a"i"!a la re re'en!a)iile "olemne :ora#ul %l indemni'a e me#!e#ugarul care, merg5nd la " ec!acol, %#i ierdea 'iua de munc< #i, %n "ocie!)ile moderne, un "im lu di*er!i"men! ar!icular, la care oamenii "e duc du ma" en!ru a "e bucura de o o er ur li!erar& Acea"! !ran"$ormare a "!rii de " iri! al ublicului #i a %n"#i $unc)iei !ea!rului e"!e %n"o)i! de o me!amor$o' de ro or)ii egale a ar1i!ec!urii> gradenele din A!ena "au E idaur, "u ra un5ndu-"e %n +urul al!arului 'eului, la" locul "lilor de " ec!acol con!em orane, ro$ane #i con$or!abile& :E(i"! #i !ea!re na)ionale, ? era e!c, dar nu "-ar " une c di$er rea mul! de cele obi#nui!e, dac nu !ocmai rin ar1i!ec!ur #i rin am la"area lor %n ora#, ce are " "e organi'e'e de +ur %m re+urul lor&< 3rin ace"! e(em lu reci" u!em %n)elege $elul %n care, rin in!ermediul $ormei generale a "ocie!)ii, "e oa!e "!abili un ra or! %n!re dou $enomene a!5! de di"!inc!e cum "un! r" 5ndirea romanului #i decaden)a marii ar1i!ec!uri&

238

de ar!e "au doar au'i"e *orbindu-"e de ele& %n mod con!rar, ci!irea "oli!ar a unei o ere de imagina)ie %l i'olea' e $iecare %n!r-o reclu'iune unde ri!oce#!e #i relunge#!e un *i" er"onal& Acolo, nimeni nu %l oa!e deran+a "au "!5n+eni, #i cu "iguran) c ora#ul %nce!ea' "-l mai ino or!une'e, dar %l #i la" %n *oia lui, cu "ine %n"u#i, #i "u" enda! oarecum %n gol> ne"a!i"$cu!, !ulbura! #i no"!algic du nu "e #!ie ce leni!udine& To! ceea ce "ocie!a!ea %i re$u' indi*idului, dar #i !o! ceea ce ea re$u' din ar!ea lui, !o! ceea ce "!rea' el a"!$el neu!ili'a!, ingra! #i oric5nd di" onibil 1rne#!e imagina)ia ce creea' romanul #i e cea care "e 1rne#!e din el& Ai!era!ura romane"c %i "c1i)ea' ci!i!orului ei un !ablou al "ocie!)ii> ea %l de" rinde de+a de "ocie!a!e rin "im lul $a ! de-a i-o re'en!a, adic de-a i-o %n$)i#a ca e o lume %n!ru !o!ul e(!erioar e care are %ngduin)a de-a o con!em la din a$ar& Ea %l mai "e ar de "ocie!a!e %mbog)ind ceea ce el nume#!e, e bun dre !a!e, *ia)a "a in!erioar, adic, %n cea mai mare ar!e a !im ului, $ream!ul nede"lu#i! al a" ira)iilor ce nu-#i g"e"c o"ibili!a!ea de-a "e reci'a #i de-a "e !ran"$orma %n dorin)e dec5! %n cadrul $ic)iunii& Ace"!e imagini "c1imb!oare, ace"!e *i"e in"!abile, care nu "e *or u!ea ma!eriali'a nicioda!, %#i rime"c din romane con!urul #i culorile& @u$le!ul a$l din cr)i $ormula "en!imen!elor e care re*ede c le *a "im)i, %n*a) din o*e"!irile ce-l emo)ionea' #i care %i $urni'ea' *ocabularul #i a!i!udinile ce-i *or ermi!e " de'*ol!e #i " comunice emo)iile e care "e a#!ea ! " le "im!& Nu e"!e rea credibil c romanele oli)i"!e de!ermin mul!e *oca)ii de criminali "i de de!ec!i*i, cel u)in %i alimen!ea' cu +ocuri e co ii #i c1iar e adul)i 1& 4n$luen)a ade*ra! #i comun a romanului e"!e al!a #i ea
1

De la uerila ri*ali!a!e din!re +andarmi #i 1o)i din cur)ile #colilor, +ocurile co iilor mai mari care un %n "cen a*en!urile e care le ci!e"c e ner"u$la!e #i 5n la mondena murder'part- a er"oanelor adul!e o! $i con"!a!a!e !oa!e nuan)ele& @e

%n!5m l mai de" dec5! ne %nc1i uim ca adul)ii " "e +oace 8de-a romanul9& A"!$el, %n 1.-/, doamnele #i "eniorii din Germania %n$iin)ea' o "cademie a "devrailor "mani en!ru a !ri %n modul de"cri" %n "stree #i "ub numele eroilor din ace"! roman& Aa $el, %n "ecolul al LlL-lea, la 2ene)ia #i %n Ru"ia ci!i!orii lui ,al'ac "e %n!rune"c %n "ocie!)i unde "e di"!ribuie rolurile rinci alelor er"ona+e din Comedia uman. -39

"e *ede cel mai mul! %n ri*in)a drago"!ei& @e #!ie de"!ul de bine c aman)ii, %nce 5nd cu $a!a nerbd!oare " cunoa"c 8ace"! $rumo" "en!imen! e care Eenaide Cleurio! l-a numi! iubire9 #i "$5r#ind cu bia!ul cinic #i " or!i*, iube"c de obicei, $iind con*in#i c iube"c a#a cum "e iube#!e %n romanele e care le-au ci!i!& A"5nd deo ar!e bu!ada celebr care $ace din drago"!e, "au cel u)in din a"iune o in*en)ie a "ecolului al LF-lea #i oric5! e(agerare ar $i %n ma(ima lui Aa Roc1e$oucauld, du care 8e(i"! oameni care nu ar $i $o"! nicioda! %ndrgo"!i)i dac nu ar $i au'i! de drago"!e9, !rebuie " $im de acord c $iecare %#i e( rim cel u)in emo)ia %n maniera eroilor "i $a*ori)iK #i cu c5! "en!imen!ele "ale "un! mai " on!ane, mai "incere, mai u)in elabora!e, cu a!5! %m rumu! mai le"ne #i mai $ire"c, en!ru a #i le e( rima, limba+ul e care e"!e obi#nui! "-l *ad "er*ind %n ace"! "co %n lumea imaginar, unde drago"!ea e"!e %n!o!deauna %n*ing!oare #i "u*eran& A#adar, romanul "u ra une e"!e uni*er"ul e(i"!en)ei reale #i co!idiene o $an!a"magorie "educ!oare care o %n*luie #i o dublea'& Ea e(!inde greu!a!ea #i re'i"!en)a ace"!ei ma!erii, ne$ericirile, nedre !)ile, rigorile ace"!ei na!uri %n!r-un mediu mai le+er, mai $luid #i mai docil& Aici, %n $a)a " eran)elor %n$lcra!e #i a i'b5n'ilor cura+ului, "e de"c1id !oa!e cile& 2ir!u!ea %ncercrilor "ale #i a"iunea "u$erin)elor "un! le"ne r" l!i!e rin $ericire, bog)ie #i glorie& Aici, orice e#ec e"!e re arabil> nici unul nu e"!e de$ini!i*, nici un ge"! nu e"!e li "i! de remediu& %n!o!deauna e o"ibil " !e %n!orci #i " orne#!i e drumul cel bun, lu5nd-o de la ca !, cu !oa! ro" e)imea #i !inere)ea ace"!uia& Nu e(i"! nici o u'ur care "-#i $ac "im)i! cum li!a arali'ie, "au, dac !ocmai ea e"!e cea anali'a!, nimic nu %i con!raria' e$ec!ele $une"!e #i *edem a!unci cum o mare ambi)ie "e i"!o*e#!e len! #i "e "!inge $r lu !& Nu e"!e ade*ra! c uni*er"ul romane"c !rebuie " $ie nea ra! in*er"ul celui %n care $iecare duce o e(i"!en) de'amgi!oare "au o rima!, ba c1iar dim o!ri*& Romanul oa!e $i con"idera! ade"ea o e*a'iune> e ade*ra! c "eden!arului %i lac e*ocarea unor clima!e %nde r!a!e #i #colarului i" r*ile coX-boT-lor #i ale cor"arilor, dar, e de al! ar!e, "e #!ie c munci!orului %i lace " i "e de"crie lu(ul #i manierele di"!in"e ale duce"elor, %n !im ce
240

ace"!ea, curioa"e %n ce ri*e#!e *ia)a "racilor "au mora*urile lumii in!erlo e, %m rumu! de la ro"!i!ua!e #i de la e#!i argoul #i %n+ur!urile ace"!ora& Dar ace"! !ea!ru %n care $iecare %#i deleg re*eriile cele mai "cum e #i %#i %n#eal le1ami!ea #i obo"eala e"!e con"!rui! a!5! e ba'a a"emnrii, c5! #i a o o'i)iei> re$erin)a en!ru mediul cel mai $amiliar "au en!ru meleagurile %nde r!a!e ce re re'in! dorin)a de e*a'iune e"!e o c1e"!iune de !em eramen!, %n!re lumea co!idian #i cea romane"c, oric5! de a ro ia!e "au de %nde r!a!e, de di$eri!e "au de a"emn!oare le-am con"idera, e(i"! o an! in"e"i'abil #i %n acela#i !im o r a"!ie de ne!recu!& Una rm5ne un " ec!acol %n care nu e#!i com romi" dec5! rin!r-o er"oan in!er u", iar cealal! rm5ne domeniul ire*ocabilului, unde $iecare ge"! a!rage du "ine ni#!e con"ecin)e, unde cor ul !rebuie " mn5nce #i " doarm, unde $iin)ele "un! %n con$lic!, unde "ocie!a!ea e(erci! o re"iune con"!an!, unde !rebuie " a#!e )i ca 'a1rul " "e !o ea"c :deoarece aici !o!ul are legile "ale ro rii<, unde !im ul "e "curge cu ade*ra! #i unde *a !rebui " murim %n cele din urm& 0omanul este ceea ce permite transformarea n spectacol a e&perienelor pe care fiecare le'a trit ca pe o implicare. A"!$el, $iecruia %i e"!e %ngdui! " ia di"!an) #i " con!em le ca #i cum oceanul e care %l "!rba!e ane*oio" corabia e care e"!e %mbarca! c1iar "-ar a$la e )rm& E"!e o lcere mai mare c1iar dec5! cea la care "e g5ndea Aucre)iu& Da!ori! romanului, indi*idul ri*e#!e, recum ama!orul un !ablou, carac!erul "u de animal oli!ic #i ace"! dublu cadru al na!urii #i al "ocie!)ii unde e"!e %n!i ri! de"!inul "u& 4magina)ia %i %ngduie " o !e'e #i " ia" din limi!e, %n!r-un cu*5n!, " "e de"co!oro"ea"c de orice den"i!a!e& Ru 5nd leg!urile care %l rne"c #i %l )in e loc, el are deoda! im re"ia de-a ie#i %n larg #i de-a "e e( une in!em eriilor& El "e roiec!ea' cu com le'en) %n acea"! lume l"mui! #i "e "im!e bucuro" c "e oa!e mi#ca %n cadrul ei a!5! de u#or, cu "lbiciunile alina!e a!unci c5nd "cru ulele %l %m iedic " "e la"e %n *oia lor $r e'i!ri, #i %ncura+a! %n *ir!u)ile "ale a!unci c5nd ru#inea, !eama de-a $i cli! "au o oarecare la#i!a!e %l con*ing " nu le rm5n credincio"& A"!$el, uni*er"ul romane"c e"!e de$ini! de di" ari)ia re'i"!en)elor& El nu e"!e nea ra! o !imi"!, nici ideal #i nici com en"a!or&

-/1 Nu !o!ul "e !ermin obliga!oriu cu bine& Nu e"!e ine*i!abil ca edea "a #i r" la!a " $ie %m r)i!e ec1i!abil, dar accen!ul e"!e %n!o!deauna u" e rinci iul ac!i* de di"olu)ie "au de re*olu)ie, cruia iner)ia "ocie!)ii, adic $a !ul c orice "!ruc!ur !inde " "e er e!ue'e a#a cum e"!e, "e "$or)ea' "-i $r5ne'e ac)iunea 4ndi$eren! c romanul are ca "ubiec! un om care %#i %n$run! mediul, croindu-#i drum "au 'b!5ndu-"e %m o!ri*a roblemelor mai er"onale crea!e de ra or!urile cu "emenii lui, el in"i"! %n mod egal a"u ra elemen!ului *i*ace #i rebel e care ce!a!ea %l re rim rin legile ei, %l "!5n+ene#!e rin con*en)iile "ale #i %l de'a rob rin o inia ei ublic& Ca !ul c %l glori$ic "au c %l de!e"!, de la ca' la ca', nu con!ea'> da! $iind c re'in! in!ere", %l de'*ol!& A"!$el %nc5!, du ce c romanul era an!i"ocial rin originea "a, e"!e #i rin e$ec!ele lui& El $ace mai mul! dec5! " ro$i!e de *idul %n care "e %n!5m l ca indi*idul " $ie r"i! de colec!i*i!a!e> %l " ore#!e, $c5ndu-l " $ie con#!ien! #i durero"& Nu e(i"! con$lic! la!en! e care " nu-l "ublinie'e #i " nu-l a)5)e, deoarece el in!er*ine, %n c1i cu !o!ul $ire"c, %n unc!ele de $ric)iune> el nu-#i %ndrea ! anali'a " re ce*a care nu %i "!5rne#!e cu nimic curio'i!a!ea& 01iar dac "e ocu de mediocri!a!ea *ie)ii co!idiene, de e#uarea unor ilu'ii ambi)ioa"e #i de !ri"!e)ea unei len!e re"emnri, ca de e(em lu %n Educaia sentimental, demer"urile "ale "un! analoge #i re'ul!a!ele %i "un! iden!ice, deoarece el alege %n ace"! ca' a" ec!ul cel mai !ern al reali!)ii #i %l $ace " $ie "en"ibil, dar #i *irulen!& El urmre#!e " demorali'e'e> Clauber! %#i ddea "eama de ace"! lucru #i nici nu dorea al! glorie& Ace#!i oameni "im li nu %#i ddeau "eama de cenu#iul *ie)ii lorK ea le e"!e de"cri" #i ia! c unul o acce ! delec!5ndu-"e, #i "e "cu' de+a en!ru *ii!oarele "ale e#ecuri, renun)5nd la orice demni!a!e, al!ul de"co er !o!u#i %n acea"! mono!onie mo!i*ul lic!i"elii "ale #i "e re*ol! %m o!ri*a ei& %n ambele ca'uri, rin acea"! in*i!a)ie ec1i*oc la l"area %n *oia "or)ii "au la rebeliune, "olidi!a!ea ac!ual a "ocie!)ii e"!e com romi"& Acea"!a e"!e o era ine*i!abil a romane"cului, a ace"!ei al!e *ie)i in!en"e "au $acile, mereu de'irabile #i m5ng5ie!oare, rin care %l $armec e indi*id> con"ecin)ele ace"!ui mira+ con!ribuie la a-l con*inge e om c %#i oa!e ermi!e orice $a) de o lume %n care e"!e con"!r5n" " !ria"c #i care nu %l oa!e "a!i"$ace&
242

/. *istrugerea Cetii Trebuie " cerce!m $elul %n care li!era!ura romane"c %#i %nde line#!e munca de "ubminare %n cadrul "ocie!)ii& %nain!e de !oa!e remarcm c acea"!a "e re'in! %n mod di$eri! #i c "e e$ec!uea' %n direc)ii a aren! con!radic!orii, %n $unc)ie de di*er"ele !uri ale o ula)iei e care le a!ac - cla"a !r5nda* "au cla"a munci!oare -, #i mai ale" du de"c1iderea de con#!iin) #i de ni*elul de cul!ur a ci!i!orilor "i& A"!$el, !rebuie " "e arm radical romanele o ulare de lucrrile de"!ina!e ublicului in!elec!ual& 3rimele "un! nai*e %n !e1nica #i con)inu!ul lor, deoarece urmre"c " "a!i"$ac ni#!e ne*oi la $el de elemen!are ca #i cele ce in" ir ba"mele #i c5n!ecele& 0elelal!e "a!i"$ac e(igen)e cu mul! mai com le(e, nu numai e"!e!ice, ci #i "i1ologice& De la ele "e a#!ea ! " decele'e mi#crile im erce !ibile ale "u$le!ului, i" i!ele "ale er$ide #i nemr!uri"i!e, !o! "oiul de $rm5n!ri "ub!ile e care nu oa!e in!en)iona " le de"crie o li!era!ur alc!ui! en!ru de"!inderea unei mul)imi ab"orbi!e de robleme de al! ni*el #i de al! na!ur& Ace"!ui "egmen! mul! mai numero", cinema!ogra$ul #i colec)iile ie$!ine %i druie"c neo"!eni! acela#i oem e ic al *ir!u)ii o rima!e #i %n cele din urm %n*ing!oare, %n care nu a ar dec5! ocna#i inocen)i #i ro"!i!ua!e cu "u$le! de aur, care con"!i!uie o o"!eri!a!e uria# #i gro"olan a lui Rean 2al+ean #i a @oniei, mari "eniori deg1i'a)i %n a a#i, noi ca*aleri r!ci!ori care, aidoma 3rin)ului Rudol 1, din +isterele 1arisului, coboar %n lumea celor mi'eri en!ru a "al*a *du*a #i or$anul #i care, de'*luindu-"e din!r-o da! %n !oa! mre)ia lor :ca de m!a"e #i +oben<, o duc la al!ar e 0enu#rea"a ului!& Ace"! $olclor modern, %n care rena"c a"!$el, de arc ar $i comerciali'a!e, a"emenea er"ona+e din +izera ilii "au din Crim i pedeaps, nu a %nce!a!, de la romanele lui Eugene @ue #i 5n la $ilmele americane de "erie, " $ac a el la acela#i er"ona+ decla"a!, urmri! de +u"!i)ie, alunga! din mediul lui, re re'en!5nd ru#inea $amiliei "au a "a!ului "u& To)i eroii ar $or)a)i " a ar "oli!ari, $r " $ie lega)i de nimeni #i de nimic, +u"!i)iari #i r'bun!ori, dar numai %m o!ri*a
243

"ocie!)ii care, oarb "au nedrea !, %i neag dre !urile #i %l "ile#!e " recurg la *iolen) en!ru a #i le dob5ndi& Eroul a de*eni! un criminal, dar e(clu"i* din indignare "au din di" erare, din ricina "lbiciunii *olun!are a organi"melor legale& E"!e e!ernul outla>, acri! de !rdarea $iin)ei iubi!e "au a celui mai bun rie!en, cruia "ocie!a!ea i-a re$u'a! a+u!orul #i e care a ble"!ema!-o& %n acea"! ca!egorie am u!ea g"i o mare ar!e din er"ona+ele ilu"!re din cr)i #i din $ilme> Robin Food, con!ele

de Mon!e-0ri"!o, Rude(, Dal!onii, #i mul)i al)ii care con!inu " $ie nobili, omor5nd #i $ur5nd la ne*oie, dar care nu !rdea'& Ei mor $rumo" dac ac)iunile lor de #e"c m"ura, "au %#i *d %ncercrile a+ung5nd la ca ! #i cucere"c $ericirea, dac nu au lu !a! nicioda! dec5! en!ru cau'a cea bun, $r ca *reun e(ce" de ranc1iun " le $i in"u$la! lcerea de-a de*a"!a !o!ul #i de-a l!i %n"u!i! rul care le-a $o"! $cu!& 01iar dac unii !rebuie %n $inal "-#i l!ea"c da!oria $a) de "ocie!a!e, ei au $o"! ini)ial credi!orii ace"!eia& Aa $el, e"!e carac!eri"!ic $a !ul c romanul oli)i"! ce rea 1r'i! rin na!ura lui %n"u#i a rrii legali!)ii "e de" rinde de acea"!a #i !inde " ia dre ! erou un indi*id ce lu ! rin mi+loace con"idera!e necin"!i!e %m o!ri*a con+ura)iei oli)iei, a oli!icienilor #i a bandi)ilor> con"!ela)ia !i ic a romanului de a*en!uri e"!e deci recon"!i!ui!, a#a cum "e %n!5m la"e de+a %nain!e rin $igura 8gen!lemanului" rg!or9> Ar"ene Au in, Ra$$le", 8@$5n!ul9, %n!r-a!5!a are de ine*i!abil& Re*ol!a %m o!ri*a "ocie!)ii are %n c1i $ire"c dre ! core" onden! re*ol!a %m o!ri*a $amiliei& 3a"iunea orunce#!e #i nu e"!e mai u)in im erioa" dec5! gu"!ul de a-#i $ace dre !a!e& Ca!a-ma-m e"!e reamri! la acela#i ni*el cu desperado'ul. Ambii re re'in! *ic!imele unei lumi rea dure en!ru "rmani& Ei "un! l5n#i ca ni#!e ne$erici)i a cror nai*i!a!e i-a du" la ier'anie& Romanul de drago"!e o c5n! e $emeia adul!er cu acela#i $ire"c cu care romanul de a*en!uri %l c5n! e ru$c!or& El con!inu " ia ar!ea dorin)ei %m o!ri*a da!oriei #i e ar!i'anul aba!erii de la regul %m o!ri*a in"!i!u)iilor, ledea' en!ru !ulburrile in"!inc!ului, cerin)ele crnii #i a*5n!urile inimii& 3en!ru el, *irgina care 8"ucomb9 nu e"!e mai blamabil dec5! indi*idul care ucide
244

en!ru a ede "i "au a "e a ra& El, urmri! de lege, ea, co le#i! de o robriu #i alunga! de ai ei, a!rag e %n!reaga dura! a cal*arului !oa! "im a!ia ublicului, de*enind ni#!e re ro#uri *ii $a) de "ocie!a!e& 2ino*a)i, dar mai buni dec5! cei care %i condamn, ei "u")in dre !urile a"iunii #i ale ad*er"i!)ii %m o!ri*a regulii $i(e, mincinoa"e, li "i!e de cari!a!e #i de cldur uman #i ine*i!abil ur5! en!ru %n"u#i carac!erul ei de regul ce !rebuie " un negre#i! $r5n a"iunii& A"!$el *edem cum drago"!ea %n*inge ob"!acolele #i re+udec)ile, di$eren)ele de cla" #i de a*ere, %m o!ri*irea rin)ilor, !recu!ul, c1iar #i cele mai !ragice ne%n)elegeri& 4n "$5r#i!, el #!ie " g"ea"c un "umbru #i "u rem alia! %n moar!e a!unci c5nd o dubl "inucidere %i reune#!e e aman)ii e care !o!ul %i de" r)ea 1> %n acela#i $el, du cum am *'u!, bandi!ul care nu "e oa!e %n!oarce %n "5nul "ocie!)ii iere mcar cu arma %n m5n& Gi cum inocen!ul e"!e %n cele din urm reabili!a!, uri!a!ea eroinei, e care doar circum"!an)ele o acu'au #i care nu "e u!ea di"cul a en!ru a nu !rda un anumi! "ecre!, ie"e #i ea la lumin c5nd acea"!a nu mai are nici un mo!i* ca " !ac> genero'i!a!ea "u$le!ului ei "e de'*luie& Eroina "e "acri$ica"e rin !cerea "a& @ili! " mr!uri"ea"c $a !ul c acea"! noble)e e egal cu a lui, mo#neagul ari"!ocra! %#i recunoa#!e gre#elile #i %#i d acordul la c"!oria $iului "u cu $a!a de r5nd& Din acel momen!, !oa! lumea o "!imea' e c5! de mul! o di" re)ui"e 5n a!unci #i
1

E"!e in!ere"an! " ci!m c5!e*a !i!luri edi$ica!oare& Ae iau din colec)ia,,Ae li*re o ulaire9 a edi!urii CaTard, cea mai im or!an! a ace"!ui gen> 3ierre Decourcelle> ,e Crime d.une sainte, ,a 6oleuse d.$onneur, Aigolette, ,a +endiante d.amour, ,e +illion de la otine, 8ille de forat2 M& Allain> +idinette et nouvelle ric$e2 3aul ,er!naT> ,e 1ec$e de +art$e, Enfant de l.amour, ,e Secret de B$erese, ,es ,evres closes2 F& Germain> 6engee52 Rule" MarT> ,.;utragee2 01arle" Merou*el> C$aste et fletrie, ,e 1ec$e de la Aenerale, +ortel amour, ,a 8ille sans nom2 Mic1el Mor 1T> ,a +ie au& aisers, 8iancee maudite, +ignon vengee2 3aul Ronge!> ,afaute de 9eanine, ,a 8emme de l."utre e!cK a"emenea !i!luri "un! in"!ruc!i*e, deoarece ara! c ceea ce in!ere"ea' "un! "ubiec!ele, #i care "un! mereu acelea#i, e care le re'um de al!$el cu o conci'ie e(!raordinar& :Argumen!ele anali'a!e %n con!inuarea !e(!ului "un! din dou ca odo ere ale genului, de cea mai mare no!orie!a!e> 0oger'la'$onte #i ,a @illonee.% 245

eroina "e bucur de $ericirea, lu(ul #i mre)ia e care le-a dob5ndi! "cum , cu re)ul a!5!or "u$erin)e nemeri!a!e1& Te $ra ea' carac!erul noncon$ormi"! al unei a"emenea li!era!uri& Ea nu une deloc %n di"cu)ie !emeiurile moralei #i nici mcar e cele de ordin "ocial& %n ace"! "en", ea "e ara! e c5! de u)in re*olu)ionar cu u!in), dar e"!e #i mai u)in con"er*a!oare& Ea nu recomand nicioda! re"emnarea "au acce !area nedre !)ii, a"!$el %nc5! !rebuie " recunoa#!em !o!u#i %n ea un $ermen! de in"!abili!a!e #i de re*endicare& Ea nu cere "u rimarea ierar1iilor "au a inegali!)ilor, #i nu are nici e de ar!e in!en)ia de-a di"cu!a rinci iul lor, dar cere ca $iecare " oa! "!rba!e !o!ali!a!ea carierei #i " " ere "-#i *ad meri!ele recuno"cu!e #i "u$erin)ele com en"a!e& %n ace"! $el, ea %n!re)ine *i'iunea unui uni*er" miraculo", com arabil cu cel %n care regii "e c"!oreau cu "!ori)ele #i e care !rebuie "-l de$inim ca $iind mai de"c1i", mai in!en" #i mai ec1i!abil dec5! cel real& Aici admi!em $r " "!m e g5nduri

legea, c"!oria #i a*erea, un5nd !o!oda! %n *aloare cura+ul #i *ir!u!ea celor e care !ribunalele !rebuie "-i urmrea"c "au care "-au iubi! $r "-#i legi!ime'e leg!ura, "au care, li "i)i de bani, "ile"c banc1erii #i doamnele din %nal!a "ocie!a!e " mani$e"!e admira)ie #i recuno#!in)& Aici, romane"cul nu a are nici ca "ub*er"i*, nici di'ol*an!, dar !rebuie " )inem "eama de e(!raordinara "!abili!a!e moral a o orului, de %ncrederea "a !enace %n bine #i bun!a!e en!ru a %n)elege c romanele $ac de+a $oar!e mul! men)in5ndu-l *igilen!, %ndre !5nd "im a!iile " re ne$erici! #i " re ru$c!orul a$la! %n a$ara legii #i %n!rindu-l %n m5ndria #i %n " eran)a "a %n!r-o lume mai bun& Deocamda!, romanele duc
1

Acea"! redominan) 'drobi!oare a dramelor de drago"!e "au de a*en!uri din romane"cul o ular e"!e clar e( rima! de "!a!i"!ici& A"!$el, o anc1e! recen! de"$#ura! %n @!a!ele Uni!e e un numr de 17 === de !i!luri de $ilme do*ede#!e c ace"!ea nu con)in dec5! dou'eci de cu*in!e di$eri!e, celelal!e a r5nd doar oca'ional& Ace"!e cu*in!e "un! urm!oarele> 8a*en!ur, "o)ie, noa !e, drago"!e, $emeie, enigm, +oc, dorin), $alimen!, lume, )ar, co il, doamn, milioane, mi"!er, dolari, inim, c5n!ec, crim #i *ia)9& Din!re ace"!e cu*in!e, 8drago"!e9 ocu locul %n!5i, iar 8a*en!ur9, locul doi& Aa oarecare di"!an) "e la"ea' a oi 8mi"!er9 #i 8$emeie9& Nu u!eam " era o di"!ribu)ie mai "emni$ica!i*& -/.

acea"! mul)ime de oameni, re) de 8un "$er! de cea" de ui!are9, de ar!e de nedre !a!ea "or)ii #i a e(i"!en)ei lui ob"cure #i ne*oia#e, li "i!e de er" ec!i* #i de "rb!ori& Ele %i o$er acce" la o al! *ia), %n care nimic nu %l %m iedic "-#i c1el!uia"c du cum *or energia, " "ca e de mi'erie, " lu !e cu mon#!rii #i " "e c"!orea"c cu $iin)a iubi!& Ace"!ui ublic $ru"! #i a crui reocu are e"en)ial o con"!i!uie "ub'i"!en)a 'ilnic, lec!ura %i rocur a"!$el o ilu'ie care nu e"!e %n!ru !o!ul "!eril, ca urmare a $a !ului c are ca e$ec! "u")inerea ec1i!)ii con!ra legali!)ii #i a "en!imen!ului con!ra codului, %n acela#i !im , ea %l %mbolde#!e " dorea"c un mai *a"! " a)iu de de"$#urare en!ru ac)iunile "ale #i %l %n*a) " nu re" ec!e rea mul! mre)iile o$iciale& @rcia " nu $ie un *iciu, ne*oia#ul " nu $ie di" re)ui! de boga!, iar c!o"ul de credincio" - acea"!a are " $ie rinci ala cerin) a ace"!ei li!era!uri "im le& Aa cealal! e(!remi!a!e a "crii "ociale, %n cla"a cul!i*a!, roblema e"!e mai com le(> reocu ri e"!e!ice "au in!elec!uale, care au $o"! de'*ol!a!e de "!udii, "e combin cu curio'i!a!ea ro rie ro*oca! de de"$#urarea unei nara)iuni #i de con)inu!ul ei& 0i!i!orul a#!ea ! mai %n!5i de la roman ca ace"!a "-l lumine'e %n ri*in)a lui %n"u#i& 3en!ru el nu are nici o im or!an) dac eroul e om de ac)iune, re$er5nd " nu $ie, dac i "e e( lic lim ede mo!i*ele care %l %m iedic " ac)ione'e& To! in!ere"ul "e aba!e a"u ra lumii in!erioare, !rec5nd de la ac)iune la ac!ori& Romanul de*ine, "i1ologic #i a#a rm5ne, oric5!e e$or!uri ar $ace au!orul en!ru a con$eri o*e"!irii o mai mare ro" e)ime #i $an!e'ie> degeaba com lic el in!riga, acumulea' eri e)iile, $ace a el la co ilrie, la oe'ie, la "imbol, la a!ologie "au la "u rana!ural, !o!ul e 'adarnic> ceea ce "!udia' el e !o! un "u$le!, indi$eren! c e al unui co il, al unui *i"!or, mi"!ic "au bolna*& %ndr!ul *i"ului "au al me!a$i'icii, %ndr!ul delirului "au al remini"cen)ei, anali'a e"!e re'en!, conden"a!, di"imula! oa!e, dar mereu mai !run'!oare #i mai minu)ioa", r!ci! rin !erenuri din ce %n ce mai e(ce )ionale, dar mereu a!en! #i a*id& De#i !rebuie " "a!i"$ac a!5!ea e(igen)e, nu %n"eamn c romanul nu e"!e !ribu!ar "ocie!)ii #i c nu %nce!ea' !o!u#i " o
247

in$luen)e'e #i "-i "u or!e am ren!a Din nou, el men)ine nelini#!ea %n cla"ele "ociale e care le a!inge #i reci i! e*olu)ia care le di"!ruge "iguran)a #i le a)5) *igoarea, con!ribuind a"!$el la ruinarea !emeliei u!erilor "ale, de'*ol! $or)ele care o $r5mi)ea' #i $urni'ea' %n cur5nd unor noi con"!ruc!ori lanurile #i rinci iile ce!)ii *ii!oare& A#a cum adineaori romane"cul %i $cea " cear dre !a!e e cei ce nu o ob)ineau #i %i $cea " "e ridice %m o!ri*a legii ca ni#!e cam ioni ai cin"!ei, acum, %n ca'ul celor care "un! ca #i a'nicii o$iciali ai moralei #i care, ri*ilegia)i ai ace"!ei lumi, de)in a ara!ul +u"!i)iei, al moralei #i al u!erii, %i re*ine "arcina ca #i $a!al de-a de"!rma c1iar no)iunile de +u"!i)ie, moral #i cin"!e, indi$eren! de in!en)iile celor ce "criu #i de recau)iile lua!e $a) de lec!urile lor de c!re cei ce ci!e"c& %n!r-ade*r, e"!e remarcabil c *oin)a delibera! a romancierului ac)ionea' %n ace"! domeniu cu de"*5r#ire %n con!ra"en", de $iecare da! c5nd %ncearc " con"olide'e "!ruc!ura "ocial e(i"!en!& ,al'ac, candida! legi!imi"! la de u!)ie, ar!i'an con*in" al !ronului #i al!arului, 1o!r5! ca o erele "ale " "er*ea"c ro ria "a cau', nu are " $i "cri" dec5! en!ru a-i ro*oca e !inerii cura+o#i cu ambi)ii ne%n$r5na!e& Ace"! a r!or al imobili!)ii oli!ice, al dre !ului de rimogeni!ur #i al au!ori!)ii a!erne, le 'mi"le#!e lui Ra"!ignac #i lui Rubem re o %n!reag o"!eri!a!e& Nu %ndea+un" de mul)umi!, el "c1i)ea' %n 2au!rin modelul !eore!icianului *oin)ei de u!ere, %n$)i#5ndu-l la !reab #i un5ndu-l " )in un cur" de" re mi+loacele de-a ar*eni& Ace"!ui ro'eli! al "!a!ului nu %i lace " de"crie dec5!

indi*i'i a"iona)i #i ne%ndu leca)i, "oli!ari #i a"cun#i, ade*ra!e 8 iramide %n de#er!9, du cum i-a numi! el& %n acela#i $el, Do"!oie*"Qi, cre#!in or!odo(, an"la*i"! #i reac)ionar a#a cum nu e(i"!a e *remea "a dec5! %n Ru"ia, crea!or de er"ona+e $iind, are $a"cina! de ace"!ea, dar ca ce!)ean le ur#!e& 0ine i-a ci!i! romanele "e *a mira de con)inu!ul ar!icolelor "ale oli!ice, a#a cum "un! aduna!e %n 9urnalul unui scriitor. Nu %n"eamn c !o! %n$)i#5nd ni1ili#!i, 8demoni9 "au 8 o"eda)i9, cum *rem " le " unem, ace"! $ana!ic al !radi)iei nu ri"c " " orea"c la "car redu" numrul de @!a*rog1ini #i Mirilo*i din lume& Mcar nu a in*en!a! 'adarnic ac!ul gra!ui!> "-a
248

mai *orbi! de"eori de el& Mai mul! c1iar, de!e"!5ndu-l e Neceae*, au!or al unui Cate$ism e(!rem de deo"ebi!, din care Aenin are " "e $i in" ira! mai e$icace dec5! din Capitalul lui Mar(, el %l 'ugr*e#!e "ub !r"!urile lui 2er1o*en"Qi, %l !ran"$orm %n $igur e(em lar e ace"! %n*)!or de )ar #i r" 5nde#!e a"!$el %n lume, *iu #i e(al!an!, un !i de om cruia nu )inea "-i $ac ublici!a!e, nici %n ri*in)a er"oanei, nici a ideilor& Romancierii ar deci ne u!incio#i " nu in"i"!e a"u ra elemen!ului *irulen! #i ericulo" care do" e#!e %n c1iar "ocie!a!ea e care *or " o ro!e+e'e& 2ine de al!$el *remea c5nd nu *or mai a*ea a"!$el de gri+iK %nc de e acum "e anun) doc!rina ar!ei en!ru ar! #i "e aud r"un5nd im reca)iile la adre"a $ili"!inilor care con!inu " ame"!ece $rumo"ul cu u!ilul& Nici un o*e"!i!or nu "e *a l"a ruga! ca "-l a robe e 0e1o* care " une c, a!unci c5nd de"crie ni#!e 1o)i de cai, nu crede nece"ar " adauge c e ru " $uri cai, %n con*ingerea c acea"!a e !reaba !ribunalului #i nu a lui& Acea"! a!i!udine, a!5! de %n)elea !, a roa e $a!al, nu con"$in)e#!e nimic al!ce*a dec5! "e ara)ia ar!ei de "ocie!a!e& De da!a acea"!a, ceea ce %l de" rinde e omul cul!i*a! de $unc)ia "a ci*ic e"!e dubla u!ere a ar!ei #i a romane"cului& Am5ndou "e a"ocia' en!ru a-l obi#nui " con!em le mediul care %l duce cu "ine ca e un " ec!acol& 05! de" re indi*id, el ui! de el %n"u#i #i cu a!5! mai mul! de e(i"!en)a "!a!ului, "au c1iar o con"ider !iranic #i "!5n+eni!oare, cu c5! "e bucur de mai mul!e a*an!a+e #i cu c5! ar!ici mai u)in la !ruda general, !rind uneori din a al!uia "au de e urma unei mo#!eniri& ?rice regul %i deran+ea' e cei ce o! " o !ran"gre"e'e& Arunca)i de !r5nd*eal "au de ro ria lor delica!e)e %n uni*er"ul lor in!im, ra$ina)ii "e com lac e(clu"i* %n ace"!a, ier'5nd "en!imen!ul unei reali!)i care le acord rea mul! #i care en!ru ei nu e"!e nicioda! urgen!& %n cur5nd %n", nemaig"ind-o de"!ul de docil, "e re!rag "au "un! de'gu"!a)i de ea #i nu mai acord im or!an) dec5! ca riciilor #i $umurilor lor& Romanul luminea' acea"! "i!ua)ie ec1i*oc #i le d ace"!or ri*ilegia)i con#!iin)a demi"iei lor& El %ncura+ea' "lbiciunea, de"crie de re$erin) $iin)e li "i!e de *lag, !or!ura!e de "cru ule #i inca abile de cel mai mic e$or! %n ri*in)a lor %n#ile& -/9 El "cu' !oa!e cedrile #i re'in! eroi bine in!en)iona)i, dar $r o rea mare *oin), care, din!r-o cdere %n!r-al!a, a+ung la cele mai rele +o"nicii din inca aci!a!ea de-a re'i"!a i" i!ei "au de !eama *reunui neca'& 3reocu a! " e( lice clar !o!ul, romancierul +u"!i$ic !o!ul& 3er"ona+ele e care le de"crie "un! din ce %n ce mai li "i!e de relie$, nea*5nd $or) nici en!ru bine, nici en!ru ru #i dac, %n cele din urm, %nclin " re ace"!a din urm, acea"!a "e da!orea' mai u)in unei o )iuni c5! en!ru a ceda a!rac)iei da!e de u#urin)a de a $ace ru& Ei "un! +ucriile circum"!an)elor> "u or!, "e abandonea', "e la" %n *oia "or)ii& Dac %n$ !uie"c un ge"! deci"i*, o $ac %n!r-un acce" de a"iune, din!r-o !re"rire de *iolen), adic mai %n*in#i #i mai "labi ca oric5nd& De al!$el, ei cad re ede %na oi %n a a!ia #i #o*ielile lor& Uneori, %ndr'ne"c " $ac un ac! arbi!rar, inu!il "candalo" "au ericulo", en!ru a-#i do*edi ilu'oriu cura+ul de" re care #!iu, din "ur" "igur, c le li "e#!eK "au, un im ul" "ubi! %i %mbolde#!e la "acri$iciu en!ru o cau' %n care nu cred "au en!ru o $iin) e care nu o iube"c& Ei mani$e"! re!u!indeni doar "ce !ici"m #i de'amgire& Romanele "un! line de 8eroi9 care "e ri*e"c !rind, ru#ina)i de o one"!i!a!e e care o con"ider ridicol, rea !imi'i en!ru a "e deda de"$r5ului ce-i i" i!e#!e #i de care nici nu *or " "e $erea"c, !en!a)i ne%nce!a! de in!ere"ul de-a comi!e *reo m5r#*ie de care nu "e !em dec5! din la#i!a!e, iar li "a de e( erien) nu-i %m iedic "-o $ac& De al!$el, acea"!a !rebuie " $ie redi" o'i)ia $irea"c a unei cla"e care nu oa!e $ace al!ce*a dec5! "-#i "!re'e o'i)iile dob5ndi!e& @i!ua)ia ei o in*i! " le recomande de'mo#!eni)ilor o moral a renun)rii, %n !im ce ea u'ea' de o moral a lcerii de-a !ri #i "e ara! !o! a!5! de lacom e c5! recomand de'in!ere"ul& 4n ace"!e condi)ii, i ocri'ia de*ine regul $r ca mcar "-#i dea cine*a "eamaK #i cum ciclul con!inu, cini"mul %i ia locul, "au ru#inea, a!unci c5nd $iecare %#i d "eama c di"!an)a din!re condui!a #i redica "a cre#!e& 0um de obicei romanul, an!ici 5nd reali!a!ea, grbe#!e acea"! e*olu)ie #i %n$)i#ea', ini)ial $r *oia "a, a oi cu bun-#!iin), *ir!u!ea ca $iind gunoa", lic!i"i!oare #i ro"!ea"c, iar mali)ia ca

romi)!oare, in!ere"an! #i ingenioa"& A!unci, un ilu"!ru "crii!or #i un mare -5= direc!or de con#!iin) oa!e "u")ine c li!era!ura roa"! "e $ace cu "en!imen!e bune& %n ace"! "!adiu anume, !rebuie "-i dm dre !a!e> a#a cum $ericirea nu are i"!orie, re" ec!ul au!oma! al unei reguli indi"cu!abile duce %n mod nece"ar la alc!uirea unor romane mono!one #i in"i ide& E re$erabil " o*e"!e#!i cum e %nclca! "au ocoli!& 0ci *aloarea unei a"emenea reguli "u"ci! %n r5ndul doc)ilor cele mai mari %ndoieli& Ace"!ora li "e are $al" " %n$)i#e'e er"ona+e care o re" ec!& 3en!ru cine nu e"!e incurabil credul, au!en!ic li "e are " "e "er*ea"c de ea "au " o !ran"gre"e'e cu i"cu"in)& A*5nd #!iin)a #i $ilo'o$ia, de ar!ea lor, au lucra! m5n %n m5n la reducerea comandamen!elor con"idera!e 5n de cur5nd di*ine "au ab"olu!e la ni*elul unor mi"!i$icri c5! "e oa!e de omene#!i, denun)5ndu-le dre ! "o$i"me rin care cei "labi %i con*ing e cei u!ernici " nu "e $olo"ea"c de a*an!a+ele lor, iar cei boga)i le u!ili'ea' en!ru a-i con*inge e cei "raci c banii nu aduc $ericirea& @e "u")ine a"!$el c ace"!ea "un! o ma"c a con"!r5ngerii "ociale "au e$ec!ul unui in"!inc! ce %ndeamn la au!o ede "ire& Roc al $or)elor economice, ac)iune a con#!iin)ei colec!i*e, ec1ilibru de im ul"uri, de re$ulri #i de "ublimri - $iecare di"ci lin %#i o$er e( lica)ia& Toa!e "e e(clud, dar - coinciden) care ar duce la bnuiala c "un! mai marca!e %n ace"! unc! de " iri!ul !im ului dec5! de!ermina!e doar de ob"er*a)ie !oa!e "un! de acord " con"idere $iecare rece ! dre ! o %n#elciune e care re$lec)ia o di"i ea'& Romanul, lu!ind %n acea"! a!mo"$er #i %n"u-#indu-#i ace"!e !eorii, a!unci de"crie omul ca e o aia) care nu are nicioda! con!rolul a"u ra ei %n"e#i& El nu %i recunoa#!e dec5! ilu'ia *oin)ei #i %l re re'in! ada !5ndu-"e %n cel mai bun ca' la %m re+urri a!5! c5! i-o %ngduie dubla re"iune a uni*er"ului ne%ndur!or care %l %ncon+oar #i a lumii in$ernale care "l#iuie#!e %n el #i e care #i-o a"cunde lui %n"u#i& A!unci, %n!r-un mod arado(al, ace"! elemen! energe!ic care !ran"$orm "ocie!a!ea #i e care %l "ublinia' %n!o!deauna li!era!ura romane"c con"! %n arali'ie #i nu %n a)5)are& El %ndeamn la %ndoial, la di"cu)ie #i la rm5nerea %n "u" en"ie& El ac)ionea' -51 "lbind $or)ele de con"er*are& %i in*i! e unii " lece urec1ea la di"cur"urile i" i!elor #i le ara! al!ora de#er!ciunea oricrui e$or!& El lucrea' di"!rug5nd, iar romanul, in"!rumen! #i oglind a rogre"ului "u, %#i %nde line#!e !o!u#i menirea ro un5nd aici di" erarea, dincolo lic!i"ul, a#a cum adineaori unea %n o o'i)ie li!era legii cu $iguri de +u"!i)iari rebeli, %nc )5na)i #i genero#i, %n!r-ade*r, el con!ribuie %n!o!deauna la reci i!area mi#crii e care o re$lec! #i $iecare ci!i!or, %ncura+a! de imaginea !enden)ioa" e care o rime#!e de" re "ine %n"u#i, alunec u)in c5!e u)in, cu $iecare roman ci!i!, e an!a e care %l %m inge de+a e*olu)ia "ocie!)ii& Am u!ea urmri acea"! e*olu)ie a roa e an de an& Ciecare "crii!or reia "arcina %nain!a#ului "u de unde o l"a"e ace"!a #i accen!uea' mereu %n aceea#i direc)ie !abloul unei lumi care "e modi$ic %n!runa #i "e grbe#!e " "emene cu !abloul ce i "-a $cu! ace"!eia, adic cu acea"! al! lume la care imagina)ia %i adaug credin) #i care, reced5nd reali!a!ea, o "olici! u!ernic& %n ace"! ri!m, limi!a #i unc!ul de $le(iune %n care curba %#i "c1imb "en"ul "un! re ede a!in"e& Ace"!a e"!e momen!ul %n care nu "e mai %n!re're#!e locul #i nici *aloarea *ir!u)ii #i a ac!i*i!)ii& Una e"!e con"idera! o i ocri'ie "au o ro"!ie, iar cealal! o agi!a)ie 'adarnic& De"com unerea e"!e !o!al, "au cel u)in re"im)i! #i de"cri" ca a!are& Cire#!e, %n ro$un'imile ei, "ocie!a!ea %n!re)ine %nc o "umedenie de $or)e *ii care a#!ea ! momen!ul de-a "e mani$e"!a, dar %n ar!ea ei con#!ien!, ea e"!e %n!ru !o!ul deda! celui de-al o !ulea ca! ca i!al, ace"!ei 8!ri"!e)i *ino*a!e9 e care !eologia medie*al o numea acedia. Energia care di'ol*a nu mai %n!5lne#!e nimic de "!rica!, re!u!indeni $iind doar ruine #i c*a"i-nean!ul delec!rii mo1or5!e& Na!ura "a de energie, de rinci iu ac!i*, "ub'i"! !o!u#i #i nu "e mai oa!e dedica de-acum dec5! recon"!ruc)iei& A!unci, rin grea)a be)iei, eroul romanului "e g5nde#!e la "!rlucirea "obrie!)ii a#a cum "e g5nde#!e un comba!an! gol la "!rlucirea unei armuri a crei " lendoare %i *e"!e#!e u!ili!a!ea& Aicen)a a de*eni! a!5! de curen!, "candalul a!5! de comun, "lbiciunea a!5! de "cu'a! %nc5! nu mai e(i"! rari!a!e dec5! %n a" ira)ie la di"ci lin #i la !ria de " iri!& 05!e*a $iin)e *i"ea' de+a -5la "n!a!e #i loiali!a!e, din!re !oa!e "e*eri!)ile care adineaori erau ridiculi'a!e #i de care "ocie!a!ea %nce e acum " "e !eam& @-ar " une c1iar c ea "e organi'ea' en!ru a le 1i!ui ca e !o! a!5!ea a!ingeri #i agre"iuni in"olen!e la u#ur!a!ea general ce "-a in"!aura! #i care e"!e %n!re)inu! de

indulgen)a de*eni! "i"!em #i !o!oda! de ab"en)a credin)ei #i de li "a cura+ului& Abia dac e"!e o e(agerare " a$irmm c %n acea"! "i!ua)ie "en!imen!ele rele "un! mai mul! a recia!e dec5! cele bune #i c, a$i#a!e c1iar, ele duc mul! mai "igur la "ucce"& Ele re re'in! a!5! de bine un nou con$ormi"m, #i o! !rece a!5! de u)in dre ! e(ce )ie, ri"c #i a*en!ur, %nc5! acum cu ele "e $ace li!era!ura roa"! #i nara)iunile con*en)ionale #i $al"e, #i c1iar #i ar!a, care !rebuie "-#i cau!e "c area %n al! ar!e& R. Sinuciderea romanului Rela(area leg!urilor colec!i*e %i recomand indi*idului "-#i a ar)in e c5! de e(clu"i* oa!e #i %l la"ea' %n cen!rul unui uni*er" " eci$ic e care romanul %l %n*a) "-l cul!i*e #i "-l %ndrgea"c& A"!$el, lumea *ie)ii co!idiene rm5ne ne%ndoielnic comun !u!uror, dar cea a inimilor #i a g5ndurilor "e di*i'ea' din ce %n ce mai mul! #i crea)ia li!erar "e re"im!e imedia! de e urma ace"!ui $a !& Ciecare urmre#!e "-#i e( rime acea ar!e din "ine e care nu e"!e di" u" "-o comuniceK "u ralici!area de originali!a!e are " $ie legea care re'idea' cel mai "!ric! ac!i*i!a!ea "crii!orului& 3reocu area de-a $i %n)ele" e"!e mul! mai mic dec5! cea de-a "ur rinde& E"!e e oca con$e"iunilorK cea mai in!im ocu locul %n!5i e ia), #i cum in!ere"ul !rebuie "u")inu!, %n!re au!ori nu %n!5r'ie " "e "!abilea"c o ade*ra! %n!recere %n ri*in)a "!raniului #i a mon"!ruo"ului& 4n oe'ie, oemul e"!e redu" la o "ui! de imagini, care "e *rea de'ordona! en!ru ca a"!$el ra)iunea " nu ar c a corec!a! in" ira)iaK %n ri*in)a imaginilor, le e"!e a!ribui! meri!ul de-a $i c5! mai deconcer!an!e cu u!in), iar ca menire, " un la %ncercare, ca " " unem a#a, u!erea imagina)iei, "ilind-o " a ro ie #i " unea"c !ermeni di"!an)i #i ireconciliabili& Aa modul general, "e
253

%ncearc " "e %n)eleag "!ruc!ura $in a con#!iin)ei, " "e ob"er*e "!ri de " iri! minu"cule #i in"!abile e care "im li!a!ea *ocabularului, $orma! en!ru al!e u'an)e, nu %ngduie " $ie circum"cri"e #i nici re)inu!e& Au!orul 1o!r#!e a!unci " !ac> Rimbaud "e lic!i"e#!e " redea *er!i+uri #i Fo$$mann"!a1l %l une e Aord 01ando" " "crie "cri"oarea rin care ace"!a %l in$ormea' e Cranci" ,acon c renun) la "cri" #i a roa e de !o! #i la *orbi!, cu*in!ele omene#!i r5ndu-i-"e %n mod de$ini!i* rea u)in ada !a!e in!ui)iilor e care ar dori " le e( rime& Al)ii c1iar a!ac ace"!e cu*in!e, de$orm5ndu-le, de'*ol!5ndu-le, com le!5ndu-le rin nenumra!e rocedee di*er"e en!ru a le $ace a"!$el mai adec*a!e "lu+irii in!en)iilor lor& Acea"! direc)ie %l duce e un RoTce " "crie 8innegan.s 4a<e. E"!e clar c, %n a"emenea " ecula)ii enigma!ice a"u ra limba+ului, "$5r#im rin a $i in!ere"a)i a!5! de mul! de o"ibili!)ile lui ab"!rac!e, %nc5! ui!m de na!ura "a de *e1icul al g5ndirii& 0e "im !om mai im or!an! al "lbirii e(!reme a $or)elor ce "!au la ba'a coe'iunii "ocie!)ii ar u!ea e(i"!a dec5! acea"! $r5mi)are a limba+uluiJ Mai e(i"! unul, mai u)in uimi!or de"igur, dar !o! a!5! de "emni$ica!i* #i care *ine %n mai mare a!ingere cu romanul> locul din ce %n ce mai mare e care ace"!a %l acord la!urii $i'ice a drago"!ei& Acea"!a a $o"! din!o!deauna ma!eria rinci al a romane"cului, %n a#a m"ur %nc5! un roman %n care ea nu $igurea' a!rage imedia! a!en)ia e(clu"i* rin acea"! carac!eri"!ic& Erau "!udia!e %n" "u" inele inimii, #i %n nici un ca' $ierbin)eala "5ngelui& 0ine ar $i 'i", ci!ind ace"!e nara)iuni ca"!e, c !ru urile "e u!eau %mbr)i#aJ A#a "e $ace c !ermenul %n"u#i de romane"c a a+un" " de"emne'e !ocmai un anumi! mod %n!ru !o!ul candid #i "en!imen!al de-a *i"a la a*en!ura amoroa"& ?r, e m"ur ce romanul "e de'*ol!, "e ob"er* c el %#i ierde ace"! a" ec! *irginal, $c5nd alu'ii !o! mai $rec*en!e #i mai reci"e la reali!)ile "e(uale& 4nde enden! de rolul e care au!orul %l a!ribuie lcerii %n drago"!e #i indi$eren! c $ace e"en)ialul din "en!imen! #i din "co ul "u ul!im, romanul %#i reduce ne%nce!a! am loarea di"cre)iei& El %i la" e aman)i mai a roa e de a! #i %i re'in! din nou a"uda)i %nc de e urma %mbr)i#rii& 2ic!or Fugo %l o re#!e cu "erio'i!a!e e ci!i!or %n ragul camerei nu )iale a lui Mariu" #i
254

a lui 0o"e!!e, a$irm5nd cu ace"! rile+ c oamenii nu au dre !ul " ri*ea"c %n ace"! "anc!uar& 0u !oa!e ace"!ea, "crii!orii moderni %i %ncalc cu bun-#!iin) !aina, nu !rec nimic "ub !cere #i nu accelerea' nara)iunea %n nici un momen! al ei& D&F& AaXrence din "$idare, %n "mantul lui ,ad- C$atterle-, Rule" Romain" %n ,e *ieu des corps, rocedea' a"!$el numai $iindc ace"!a e"!e "ubiec!ul cr)ilor lor& %n ace"!e romane nu e(i"! nici un ic de ornogra$ie ro riu-'i", doar dac nu cum*a ma!eria %n"#i con"!i!uie ornogra$ia #i nu maniera de-a *orbi de" re ea& A"!$el %nc5! $enomenul e mai cur5nd de re"or!ul "ociologului #i nu al morali"!ului& El mani$e"! de acea"! da! o in"i"!en) %n a i'ola nu indi*idul, ci cu lul& 3a!ul e"!e e$ec!i* locul unde omul "e "inc1i"e#!e cel mai u)in de "ocie!a!e& %n cli a c5nd "e %m reunea', nici el #i nici ar!enera lui nu mai cuno"c lumea de dincolo de !ru ul e care

$iecare %l "!r5nge %n bra)e #i, $iindu-#i cu de"*5r#ire "u$icien)i lor %n#ile, ei ri*e"c ca e ce*a %n!ru !o!ul "!rin 5n #i 1ainele e care #i le-au le da! #i care %i a#!ea !,- o da! cu !o! re"!ul *ie)ii lor rin care a ar)in ce!)ii& Anomalia e"!e da! !ocmai de $a !ul c acea"! in!imi!a!e e"!e $cu! ublic& %n acea"! er" ec!i* e indica! " "emnalm curio'i!a!ea cre"c5nd a romanului $a) de cli ele ace"!ea cele mai in!ime& Nu e *orba de $a !ul c la!ura animalic a drago"!ei e ru#inoa" "au abominabil "au c re re'in! un ca!, ci c ea e"!e %n acela#i !im la!ura ei cea mai u)in "ocial> %n!r-ade*r, drago"!ea, !ribu!ar "ocie!)ii %n !oa!e celelal!e ri*in)e, obiceiuri "au "en!imen!e, nu %i e"!e #i en!ru ac!ul e care doar na!ura %l in" ir #i care, $c5nd ca ace"!a "-i $ie rein!egra!, %l ru e e indi*id de gru mai mul! ca oricare al!ulK 5n #i animalele ce !rie"c laolal! r"e"c !urma ca " "e acu le'e #i nu "e %n!orc dec5! o da! ce #i-au con"uma! a"iunea& Ace"!e mani$e"!ri nu "un! dec5! "emnele de"!rmrii leg!urilor colec!i*e& Ele "e %n"criu %n!r-un an"amblu de o mai mare an*ergur& De #ind cadrele romanului, acea"! e*olu)ie cu rinde cu recdere %n!reaga li!era!ur #i o in*i! " acorde din nou un loc %n"emna! *i"elor, demen)ei #i 1a'ardurilor& Acea"! 'gur a *ie)ii 'ilnice, emo)ionan! numai en!ru cel ce e"!e "ubiec!ul ei, nu au en!ru ceilal)i al! "en" #i nici al! u!ili!a!e dec5! cea de a-l %mboldi -55 " "e in!ere"e'e " re $olo"ul "u de re'iduurile !r5nd*elii lui& Ciecare "e re!rage a"!$el !o! mai mul! %n!r-un uni*er" er"onal, $eeric, e!an# $a) de reali!a!e& %n ace"!e condi)ii, indi*idul oa!e *orbi de" re !ragica "a "ingur!a!e, e care #i-a $cu!-o cu m5na lui& Nu e"!e !o!u#i o %n!5m lare c "u rareali"mul, care %#i $cu"e o " eciali!a!e din e( loa!area unor a"emenea de#euri, #i-a roclama! a!5! de re ede ade'iunea la doc!rina comuni"! #i c "-a 1o!r5! %n!run mod, e*iden! burle"c, dar de o incon!e"!abil "inceri!a!e, " reg!ea"c re*olu)ia "ocial& 0ine a+unge la ca !ul unui drum e ne*oi! " o a uce e un al!ul "au " "e %n!oarc e ro riile "ale urmeK #i cum, a!unci c5nd ai a+un" e o culme, *rei " cobori, la $el, c5nd a+ungi e $undul unei r "!ii, !rebuie nea ra!, dac nu !e acomode'i cu "oar!a !a re'en!, "-)i ui %n g5nd " urci& A#a au "!a! lucrurile #i cu romanul& El, cruia %i lcea a!5! de mul! " de"crie omul %n *oia "or)ii #i arali'a!, li "i! de cura+ #i *ir!u!e, "e omene#!e deoda! %n $a)a unei lumi alc!ui!e e(ac! din a"emenea $iin)e, alunec5nd "au du"e de iner)ie, $r "!ruc!ur #i nici rinci iu, #i, %n !oa!e %n)ele"urile !ermenului, de o e(!raordinar moliciune, a"!$el %nc5! e$or!ul %n"u#i nimere#!e %n gol #i "e e ui'ea', da! $iind c nu %n!5lne#!e re'i"!en)a de care are ne*oie en!ru a "e %ncorda& Ai!era!ura romane"c "e "!rduie#!e a!unci " %n$)i#e'e un uni*er" den" #i "olid, unde $or)e de$ini!e %n!5lne"c din nou ob"!acole ade*ra!e "au "e ciocne"c %n!re ele& %n ace"! "co , ea %#i %n"u#e#!e elemen!ele o'i!i*e e care i le $urni'ea' "ocie!a!ea, le une %n *aloare #i con$er con#!iin)a re"ur"elor e care le con)in ace"!ea& Ea %#i alege er"ona+ele e care le ilu"!rea' din!re cei crora e(i"!en)a liber #i la di"!an) de e oca re" ec!i*, obi#nuin)a de-a comanda #i a re" on"abili!)ii, a !radi)iilor me"eriei "au de ca"! le-au men)inu! "im)ul onoarei #i gu"!ul de a-#i de"$#ura energia& Aa $el, con#!iin)a ro$e"ional "au de*o!amen!ul orb al mili!an!ului $a) de cau'a lui %i aduc "crii!orului ni#!e da!e ne%ndoielnic recon"!ruc!i*e 1& 0redin)a religioa" "au re*olu)ionar ac)ionea' ca un le*ier u!ernic #i c1iar dac noii eroi nu #!iu %nc ce re*olu)ie " a+u!e, ce religie
1

0$& 3ierre-Fenri @imon> 8Aa in" iracion 1eroica en la li!era!ura $rance"a con!em oranea9, Sur, nr& 7/, -5.

& 59-7N&

" ado !e "au " %n!emeie'e, ei %nce!ea' mcar " "e com or!e ca ni#!e $ocare de de'agregare #i $ormea' %n "c1imb ni#!e celule de a o"!oli "au de ro$e)i, in"u$icien! ada !a)i la o "arcin e care $r %ndoial, de al!$el, o conce ro"!, dar ar'5nd cel u)in de dorin)a de-a o %nde lini& Ace"! $a ! doar e "u$icien! en!ru a le comunica o u!ere de a!rac)ie "en"ibil #i r" 5nde#!e re!u!indeni a e!i!ul en!ru un rinci iu de $ideli!a!e #i de comuniune ca abil " redea o con"i"!en) #i un $el de "u$le! ace"!ei ma"e care nu mai e"!e dec5! o +u(!a unere de indi*i'i de"cum ni)i #i egoi#!i& Acea"! a" ira)ie con"olidea' de al!$el in!ere"ul $a) de $iin)ele eri$erice& 0om lici!a!ea im lic de+a leg!uri de-o cu !o!ul al! na!ur dec5! cele ce "ub'i"! %n!r-o "ocie!a!e %n care nu "e acord a!en)ie "!a!ului dec5! %n m"ura %n care $ormali!)ile admini"!ra!i*e $ac nece"ar ace"! lucru& @e con"!a! %n lumea criminal, "au i "e a!ribuie ace"!eia, genul de "iguran) care e"!e 'adarnic cu!a! %n lumea care $ace din moral o $a)ad #i din care a di" ru! orice urm de morali!a!e& @e are c acele cali!)i ale rigorii #i in!ran"igen)ei care "-au *ola!ili'a! din "5nul "ocie!)ii "e i*e"c din nou !ocmai la cei ce au de $urc cu "ocie!a!ea #i e care acea"!a %i men)ine la eri$eria "a& 0riminali "au re*olu)ionari, ace#!i noncon$ormi#!i de !o! $elul e care roman!i"mul %i admira 5n de cur5nd %n cali!a!e de re$rac!ari

ne%ndu leca)i #i e(ac! cu !i!lul de neada !a)i, ar acum " oar!e %n ei germenii "ingurei con$ormi!)i care "e dore#!e a $i recon"!i!ui!& Ei "un! ne%ndoielnic *ino*a)i, dar e $a)& 0el u)in ne %nc1i uim c nu "un! *icia)i de o gangrena !enace #i di$u', re" ec!i* de acea"! "lbiciune obi#nui! a one"!i!)ii care de*ine a!5! de u#or o a doua na!ur& Ac!ele lor au "u$icien!e con"ecin)e #i a!rag du "ine "u$icien!e ericole en!ru ca %n c1iar in!eriorul condui!ei lor delic!uoa"e " a ar, *iguroa"e #i clar con!ura!e, acele o o'i)ii din!re bine #i ru, din!re in!ere"ul comun #i cel er"onal, din!re da!orie #i lcere care "un! de al!min!eri con$u'e #i re'ol*a!e %n!o!deauna rin ab"orb)ia !ermenului ce "emni$ic e$or!ul de c!re cel ce re"u une renun)area& Ace#!i indi*i'i %n a$ara legii a ar dre ! " eran)a moralei& @e ob"er* c acea"! u!ere de-a $ace rul, $iind acce !a!, e ca abil " "lu+ea"c binelui din cli a c5nd $a !a bun e cea care
257

cere cu!e'an) #i 5n la acel " iri! de rebeliune care ini)ial %i i'ola"e& E*olu)ia romanului oli)i"! "! mr!urie %n acela#i "en", a!unci c5nd *edem i*indu-"e un ri*al al de!ec!i*ului dile!an! #i "ce !ic, indi$eren! $a) de "ocie!a!ea e care o a+u! ca #i $a) de criminalul e care %l dema"c, #i, ca ar!i"!, "en"ibil doar $a) de ingenio'i!a!ea e care o demon"!rea' ace"!a %n "!ra!agemele "ale& Nou-*eni!ul, a*oca!ul care coboar %n aren #i %#i ri"c *ia)a, oric5! de in!ere"a! #i de li "i! de "cru ule ar $i %n$)i#a!, "e mani$e"! !o!u#i ca a r!or al unei one"!i!)i elemen!are %ndre !a!e %m o!ri*a coni*en)ei din!re oli)i"!ul m5r#a* #i a"a"inul *enal, a alian)ei din!re lu ul cel ru #i "!orul ro"!& Din unc! de *edere "i1ologic, "c1imbarea "e do*ede#!e !o! a!5! de deci"i*> morali!a!ea e"!e con"idera! a!5! un in"!inc! c5! #i o di"ci lin& Ea are de a"emenea #i %n*)!ura e care un " iri! dre ! #i lucid #!ie " o !rag din e( erien) o da! ce "-a de"co!oro"i! de ideile $al"e e care i le inculca"e ini)ial educa)ia rimi!& Gi $a !ul de-a $i li "i! de credin) #i lege are dim o!ri* gre#eala acredi!a!, re'ul!a!ul imi!a)iei& Din ace"! mo!i*, rin!r-o "!ranie i ocri'ie de-a-ndoa"elea, ace#!i cam ioni "e ara! ru#ina)i de aceea c cedea' $a !elor lor bune& ? ade'iune $irea"c #i er"i"!en! la !eoriile ce redomin %n +urul lor %i $ace " reduc $a !ele mrinimoa"e e care le $ac la ni*elul unor calcule, la abili!a!ea ge"!urilor $rumoa"e e care ri"c " le $ac, de !eam ca o inia ublic " nu li le re ro#e'e dre ! o ro"!ie& Acea"! ru#ine $a) de bine e"!e %n"o)i!, du cum "-a *'u!, de o ru#ine la adre"a !andre)ei& Din cau'a ro riei "ale %nclina)ii #i a ace"!ei e*olu)ii generale a "ocie!)ii, e care c1iar el o grbe#!e, romanul a+ungea " de"crie oameni con*in#i c "e(ul e( lic !o!ul #i c %n a"iune nu e(i"! nimic care " nu $ie o "cli$o"eal 1r'i! ma"crii o$!elor bru!ale ale crnii "au "a!i"$acerii ace"!ora> "ublimri ale dorin)ei ma"culine "au #ire!licuri cu "co ul de-a %mbl5n'i udoarea $emelei& Acum el !rebuie " un %n "cen er"ona+e cu o inii cinice #i *ocabular *ulgar, dar care, b!5ndu-"i +oc de ei %n#i#i, dau %n acela#i !im do*ad de o drago"!e au!en!ic #i rein*en!ea', "ur rin#i, !andre)ea creia, neurmrind dec5! lcerea, credeau c i-au de'*lui! de#er!ciunea& -5N %n ace"! $el, romanul %i "coa!e %n $a)a "ocie!)ii, creia %i grbe#!e de"com unerea, e eroii care, rin e(em lul *ir!u)ilor lor ublice #i ar!iculare, o in*i! " reg"ea"c o coe'iune& Nu e"!e *orba de ni#!e inocen)i& Ei au urma! "$a!urile care erau a"cul!a!e %n +urul lor, "-au $olo"i! de a*an!a+e a!unci c5nd au u!u!, ro$i!5nd de oca'ie #i $r ic de mil en!ru cei "labi "au nai*i& Dac "e ara! loiali, acea"!a nu "e da!orea' unei re+udec)i con!ra neloiali!)ii, ci $a !ului c "-au a$la! %n "i!ua)ii %n care loiali!a!ea rea nu a!5! un lu(, c5! o nece"i!a!e& Ei nu "un! *eridici din!r-o groa' na!ural "au dob5ndi! $a) de minciun, ci $iindc, min)ind de $iecare da! c5nd le con*eni"e, %n!r-o bun 'i, c5nd au " u" ade*rul, #i c5nd era nea ra! nece"ar ca ace"!a " $ie cre'u!, a$irma)iile lor nu au %n!5lni! dec5! "u" iciune, $c5ndu-i " %n)eleag a"!$el c l!eau en!ru %n#elciunile de 5n a!unci& %n $ond, li!era!ura romane"c nu a renun)a! la er"ona+ele ei re$era!e> "un! aceia#i oameni, mai %ngri+ora)i, mai con#!ien)i #i mai ale" mai "en"ibili $a) de calea e care o a uc lumea #i care i-o ara! de e "cena "!rluci!oare unde i-a u" crea!orul lor, deoarece ei bene$icia' de %nda! de re"!igiul #i de a!rac)ia ace"!ei "cene imaginare unde $iecare "i!uea' e(i"!en)a e care reali!a!ea %l $ace " o dorea"c& ? da! cu !im ul %n", ro!agoni"!ul "e modi$ic& Rori"-Marl FuT"man" #i M& de" E""ein!e", ama!ori de bucuriile "ub!ile ale ar!ei celei mai in!elec!uale, Ana!ole Crance #i M& ,ergere! cu '5mbe!ul lor indulgen! #i "ce !ic, Marcel 3rou"! re%n*iind #i %mbog)indu-#i amin!irile 5n la a $ace din !recu! un uni*er" mai o ula! #i mai !ulbur!or dec5! re'en!ul, !o)i ace#!i con!em la!ori #i +ui"ori, lacomi de 1rana lumea"c #i de curio'i!)i e"!e!ice, ace#!i ra$ina)i #i ace#!i %n)ele )i redau #!a$e!a unor lu !!ori duri care cau! a ro ierea #i "erio'i!a!ea mor)ii, nedorind nimic al!ce*a dec5! ceea ce %i im lic !o!al&

Ei "un! a!5! de nerbd!ori "-#i m"oare u!erile %nc5! "un! a!ra#i c1iar #i de +ocuri, dac "un! "5ngeroa"e& Eroii coboar %n arena unde alearg !aurii& Al)ii, aleg5nd me"erii enibile #i ericuloa"e, dau do*ada ro riei lor *igori lu !5nd cu na!ura #i cu limi!ele re'i"!en)ei umane& Din!re ace#!ia, "un! unii care lu ! %n orice r'boi, de %nda! ce i'bucne#!e unde*a %n lume, "au care,
-59

con" ira!ori #i a"a"ini, %#i $olo"e"c u!erile en!ru a crea 8*5r!e+ul9 e care " er "-l *ad " ulber5nd mul)imile :#i " eran)a lor nu e"!e 'adarnic1<& To)i ace#!i 8co ii ai 1ao"ului9 au de g5nd " 'mi"lea"c un ordin, iar ca noma'i, o "!abili!a!e& @ub o $orm "au al!a, ei c5n! "olidari!a!ea *iril #i de*o!amen!ul oamenilor unul $a) de cellal! ce "e i*e#!e de %nda! ce o credin) comun le %ngduie " ri*ea"c %n aceea#i direc)ie-& Ei a" ir la o leni!udine %m r!#i!, conce 5nd din ce %n ce mai u)in c ar u!ea e(i"!a "ingura!ici& Ei au'i"er c nimic nu e mai re)io" dec5! " "e "!re'e di" onibili #i nu au g"i! o bucurie dec5! %n anga+amen!ul *olun!ar& Ai "e recomanda " $ie na!urali> au cu!a! %nco!ro " "e %ndre !e, deoarece %n!re'reau un *id a!5! de de"*5r#i! c5nd %ncercau " g"ea"c %n ei ni#!e ne*oi de "a!i"$cu!, %nc5! l-ar $i "lu+i! #i e dracul dec5! " "e obi#nuia"c cu ro riul lor nean!& Acea"! nerbdare "ub!eran e care romanul o e( rim "ub a!5!ea c1i uri !rebuie realmen!e numi! religioa"& Ea marc1ea' momen!ul %n care ace"!e $or)e in*i'ibile #i noi rm5n %nc di" er"a!e, necuno"cu!e una celeilal!e, de#i lega!e rin!r-un elemen! "ecre!, e(ac! ca ci!i!orii unei cr)i& Ele "e a!rag %n" de+a ca !o! a!5!ea ace "ub)iri u!ernic magne!i'a!e #i ri"c " "e do*edea"c bru"c "uda!e #i de neclin!i!, mani$e"!5ndu-#i e(i"!en)a din!r-o da! rin!r-o a rindere nea#!e !a! care a!unci c5nd *a $i ob"er*a! *a rea c e rea !5r'iu ca " $ie "!in"& Acea"! agi!a)ie con$u', marca! de cele mai di*er"e remuri, *e"!e#!e, oric5! de %nde r!a! ar $i ea, o remodelare a $ormelor *ie)ii colec!i*e& A" ec!ul e care %l *or lua nu ne in!ere"ea' aici& ?ricare ar $i %n" ace"!a, ca urmare a $a !ului c "ocie!a!ea *a rena#!e, ea nu *a l"a nici un $el de liber!)i indi*iduluiK deoarece
1

R5ndurile de mai "u" $ac alu'ie re" ec!i* la FemingXaT, Mon!1erlan!, @ain!-E(u erT, H& CaulQner, A& Malrau(, 01& 3li"nier, E& *on @alomon :cu*5n!ul 8*5r!e+9 e"!e lua! de la Moeller *an den ,rucQ<& Ace"!e nume nu "un! "ingurele, u!5nduli-"e al!ura oricare al!ele la $el de demne& Acea"! a!i!udine a $o"! de$ini! de Andre Malrau( %n Condiia uman #i de A& de @ain!-E(u erT %n 1mnt al oamenilor. Am relua! aici 5n #i *ocabularul $olo"i! de ei& 260

e rar ca %n erioada !inere)ilor ei ea " %i !olere'e al! $er*oare %n a$ara celei e care i-o in" ir ea %n"#i, l"5ndu-i a"!$el doar o )iunea en!u'ia"mului "au a e(ilului& 3e cel ce nu e lua! de *al nu %l a#!ea ! al!ce*a dec5! " rm5n ca abandona! e un )rm u"!iu, $r a a*ea e nimeni care "-i aud gla"ul #i nici cruia "-i $ie mil de nenorocirea lui& A *eni! din nou o *reme a ar1i!ec!urii, a con"!ruirii iramidelor #i a ca!edralelor& 0ine nu con!ribuie nici cu min!ea #i nici cu bra)ele la e$or!ul comun "e e(clude din comuni!a!e #i "e u"uc recum creanga ru ! care nu mai rime#!e "e*& 2a g"i el mcar $or)a de-a ur%J Mai degrab moare de e ui'are& To!u#i, $iecare "e druie#!e de"!inului ce!)ii #i ar!ici cu mre)ia lui, $c5nd cor comun cu ea& A"!$el %nc5! nu "e une roblema " "e di"!an)e'e en!ru a o u!ea con!em la, "!udia "au +udeca& El nu#i leagn imagina)ia cu nici un *i" care " nu o aib ca obiec!& El nu mai e"!e $rm5n!a! de nelini#!e #i nici ener*a! de no"!algie& 0o le#i! $iind de reali!a!e, ce ar mai u!ea cere unei lumi imaginareJ 0rearea unei ca odo ere ure %nc nu %l "olici!& El nu conce e o $rumu"e)e de'in!ere"a!& ?rice ac!i*i!a!e i "e are in$erioar #i $r con"ecin)e dac e indi$eren! $a) de gloria na)ional, dac nu %i ilu"!rea' renumele rin!r-un monumen! ne ieri!or, rin!r-o o er anonim ublica! en!ru uni*er", dar nu !alen!ul unui ar!i"!, ci " lendoarea comun& Nu mai e(i"! loc en!ru roman> nici un *id, nici un in!er"!i)iu, nici o "ingur!a!e unde ar cre#!e dorin)a de o al! *ia)& 4ndi*idul nu "e g5nde#!e dec5! la i"!orie& 05n!ecele e ice care celebrea' $a !ele de *i!e+ie ale "!rmo#ilor #i %i in*i! e $ii " le imi!e *i!e+ia #vom intra n carier cnd str unii notri nu vor mai fi acolo% e(al! un o or de ce!)eni din care nici unul nu re"im!e ne*oia de-a "e re!rage deo ar!e en!ru a "e iden!i$ica cu un erou ar!icular in*en!a! de $an!e'ia arbi!rar a cui*a inu!il& Romane"cul nu oa!e ie#i din goace %n ace"!e condi)ii& Trebuie " "e a#!e !e ca di'locarea "ocie!)ii "-l reorien!e'e din nou e om " re *ia)a "a in!erioar, in*i!5ndu-l " o anali'e'e #i " "e com lac %n ea& Ciecare %#i oa!e $orma a!unci %n )ara a*en!urii un er"ona+ $ra!ern care " %n$ !uia"c $a !ele e(!raordinare de care -.1 el %n"u#i "e "im!e inca abil, "au care " !reac cu "ucce" rin %ncercrile e care el le recu'& El %l $ace

" duc acolo e(i"!en)a a"ionan! #i den" e care reali!a!ea nu i-o acord, $iindc el nu #!ie " i-o "mulg& E"!e *remea %n care indi*idul "e a uc din nou " "e "!udie'e %n acea"! oglind care %l de!ermin din ce %n ce mai mul! " "e ocu e de el %n"u#i> romanul care $a*ori'ea' $r %nce!are me!amor$o'ele, oricare ar $i ele, #i care laolal! *eg1ea', %ndrum #i includ, di'ol* "ocie!a!ea de'*ol!5ndu-"e #i, in*i!5nd-o a oi " "e realc!uia"c, "e 1r'e#!e di" ari)iei& Mar"ilia, ,e Sagittaire, 19/-

UN ELEM3AU> ,AAEA0

O& 0omanul cel mai am iios A"!'i "e admi!e $r greu!a!e c romanul lui ,al'ac deri* din romanul o ular #i nu din cel cla"ic, la $el cum !ea!rul lui Moliere ro*ine mai mul! din $ar" dec5! din !ea!rul li!erar& A roa e !oa!e o erele lui ,al'ac, %nce 5nd cu rimele, e care le-a renega!, "rgo> le 1irate "au 9eanne la 8oile, con!inu, en!ru Cran)a, romanul o ular al lui DucraT-Duminil, iar en!ru Anglia romanul negru al lui Ma!1urin, AeXi" "au Anne Radcli$$e& Ele "e "i!uea' de"!ul de de ar!e de "eriile reali"!e ale lui Re"!i$ de Aa ,re!onne, $a) de care ,al'ac nu *a a rea dec5! mai !5r'iu dre ! un emul mai %n'e"!ra! #i mai ambi)io"& %n orice ca', ,e Centenaire e"!e mul! mai a roa e de +elmot$, e care %l demarc1ea', dec5! e"!e ,e ,-s dans la 6allee de ,a 1rincesse de Cleves, cu care re!inde c ri*ali'ea'& Romanul cla"ic $rance' #,a 1rincesse de Cleves "au +anon ,escaut% a are la e(aminare ca un $el de !ragedie %n cinci ac!e care e o*e"!i! %n loc " $ie u" %n "cen& Decorul nu e"!e nicioda! de"cri" en!ru el %n"u#iK eroii au un $i'ic ab"!rac! #i in!er#an+abil :de#i ci!i!orul e"!e in$orma! c Manon e"!e 8$ermec!oare9, el nu #!ie ce culoare au oc1ii ei<K eri e)iile "un! redu"e la minimumK %n "$5r#i!, er"ona+ele "un! u)ine la numr& Romanul cla"ic e"!e $r %ndoial elibera! de uni!)ile de loc #i de !im , dar rm5ne cu !oa!e ace"!ea %n!ru !o!ul in!erior #i e(em lar> ilu"!rarea unui "u$le!, "!udiu al unei cri'e& ,al'ac %n)elege " de"crie o lume #i acea"!a la modul "i"!ema!ic, dac nu -.3 :e"!e con*in" de acea"!a< la modul #!iin)i$ic& 4n!en)ia lui e"!e diame!ral o u" celei a Doamnei de Aa CaTe!!e, a aba!elui 3re*o"! #i a lui ,en+amin 0on"!an!& ,al'ac declar c $ace concuren) "!rii ci*ile, ceea ce %n"eamn c mul!i lic er"ona+ele #i le indi*iduali'ea'& El %m rumu! de la Hal!er @co!! ideea de-a re%n*ia 8" iri!ul unei e oci9& %n ,es C$ouans, el e"!e con*in" c o*e"!e#!e un 8e*enimen! con"!ruc!i* en!ru !oa!e o oarele9 #i nu "e %ndoie#!e nici o cli de in$luen)a $undamen!al a rolului "u de romancier&

@erio'i!a!ea ambi)iei "ale %l $ace e ,al'ac " remedi!e'e "!ruc!ura unei o ere enciclo edice, "au cel u)in urmre#!e re ar!i'area di$eri!elor nara)iuni %n ni#!e rubrici de!ermina!e& Di"!ribu)ia e care o ado !, care ar u!ea $i le"ne con"idera! ca $iind doar comod, a are re ede ca multidimensional, adic *alabil en!ru mai mul!e "ec)iuni de reali!)i& Au!orul %n"u#i a*er!i'ea' de" re ace"! lucru %n cu*5n!ul %nain!e> $iecare din!re r)i, " une el, 8%#i are "en"ul, "emni$ica)ia "a #i $ormulea' o e oc a *ie)ii omene#!i& Scene din viaa particular re re'in! co ilria, adole"cen)a #i gre#elile lor, a#a cum Scene din viaa de provincie re re'in! *5r"!a a"iunilor, a calculelor, a in!ere"elor #i a ambi)iei& A oi, Scene din viaa parizian o$er !abloul gu"!urilor, *iciilor #i al !u!uror lucrurilor ne%n$r5na!e a)5)a!e de mora*urile " eci$ice ca i!alelor unde "e %n!5lne"c deo o!ri* binele e(!rem #i rul e(!rem& Ciecare din!re ace"!e !rei r)i are culoarea ei local e!c9& Mai %ncolo, el ri*e#!e Scenele din viaa de ar ca e 8"eara ace"!ei lungi 'ile9& %n ace"! $el "e "c1i)ea' un $el de ar1i!ec!ur com le(, al crei rinci iu, ridica! la rang de "i"!em, *a in" ira con"!ruc)ii recum (lise al lui RoTce, unde "emni$ica)ia ca i!olelor e"!e de!ermina! de un ade*ra! !ablou de concordan)e& Edi$iciul a*ea " $ie %ncorona! de dou o ere "emnala!e de lanul din 1N/5 #i ale cror !i!luri "un! din!re cele mai in"!ruc!i*e> +onografia virtuii #i *ialoguri filozofice i politice despre perfeciunile secolului [I[. Ace"!e dou !i!luri un accen!ul, rimul, e " iri!ul e!ic, iar al doilea e " iri!ul modern al o erei bal'aciene& 4n!r-ade*r, a or!ul e"en)ial al lui ,al'ac la i"!oria ideilor re'id %n con$run!area, dac nu %n iden!i$icarea ace"!or doi -./ ^^ !ermeni& 0ri!ica "a la adre"a lui Hal!er @co!! e"!e, %n acea"! ri*in), demon"!ra!i*& 05! de" re conce )ia "a e!ic, ea %i a are dre ! +u"!i$icarea %n"#i a ac!i*i!)ii "ale> 8Aegea "crii!orului, "crie el %n cu*5n!ul %nain!e la Comedia uman, ceea ce %l $ace ca a!are, ceea ce, nu mi-e !eam "-o " un, %l $ace egal cu omul de "!a! #i oa!e "u erior ace"!uia, e"!e o deci'ie oarecare %n ri*in)a lucrurilor omene#!i, un de*o!amen! de"*5r#i! $a) de ni#!e rinci ii9& El e"!e #i mai e( lici! %n!r-o "cri"oare c!re Fi olT!e 0a"!ille> 8Morali'area e ocii "ale e"!e "co ul e care orice "crii!or !rebuie " #i-l ro un, %n ca' con!rar ne$iind dec5! un om care i distreaz pe ceilali?.

II. ;raul fa ulos ,al'ac admi!e rin!re cei din!5i e(i"!en)a unor mi!uri moderne #i le recunoa#!e $oar!e re ede im or!an)a& 3oa!e c e"!e c1iar crea!orul e( re"iei ace"!eia, e care o $olo"e#!e %n ,a 6ieille 8ille, a!unci c5nd a$irm c mi!urile moderne "un! #i mai u)in %n)ele"e dec5! cele an!ice #i c5nd "u")ine c $or)a lor e"!e #i mai con"iderabil& Ace"!e mi!uri con!em orane nu "un! erce u!e ca imaginare> dim o!ri*, ele a ar imagina)iei ca $iind de la "ine %n)ele"e& 0redem %n ele %n mod au!oma!& Ele $ac ar!e din "uma de imagini e care $iecare o acce ! $r ca mcar " "e g5ndea"c& 3rin!re ace"!ea $igurea' c1iar o re re'en!are $abuloa" a 3ari"ului, la a crei unere %n circula)ie au con!ribui! %n mod deo"ebi! romanele lui ,al'ac, ca de al!$el #i ale lui Eugene @ue #i 3on"on du Terrail& 3reci'a! #i r" 5ndi! rin in!ermediul cr)ii, ea e"!e "u$icien! de con*ing!oare en!ru a b5n!ui "en"ibili!a!ea colec!i* #i en!ru a-i a rea dre ! cea ade*ra!, rin acea"!a $iind ro riu-'i" mi!ic& Romanele lui ,al'ac "un! "cri"e %n momen!ul c5nd ca i!alele euro ene ca ! deoda! dimen"iunile #i %n$)i#area e care le-o #!im a"!'i& 3o ula)ia lor "e %n'ece#!e, cldirile %#i " ore"c numrul #i de*in mai com lica!e& @un! crea!e rimele mari maga'ineK lumea a$acerilor, a $inan)elor, a indu"!riei "e de'*ol! cu o ra idi!a!e e(!raordinar #i ca ! %n c5)i*a ani o im or!an) deconcer!an!& -.5 E"!e e oca %n care "e $ormea' a*erile lui Ro!1"c1ild, Could #i 3ereire& %n acela#i !im , role!aria!ul urban " ore#!e, o da! cu o egr "emi-clande"!in& Ace"!e di*er"e nou!)i duc %n cele din urm la o !ran"$ormare !o!al a decorului marelui ora# #i $ac din ace"!a locul re$era! al a*en!urilor #i al !ragediilor e care "crii!orii le roiec!au 5n de cur5nd %n!r-un !recu! "!ili'a! "au %n )inu!uri nu rea cuno"cu!e& Eroul e"!e e( u" aici la !o! $elul de ericole& Trec!orul cu care "e %ncruci#ea' oa!e $i un du#man deg1i'a!& @cri"oarea e care o rime#!e %l a!rage %n!r-o ca can& Aa $el, !o! %n marele ora# a"iunile "un! cele mai *aria!e, mai %n$lcra!e #i mai criminale& Romancierul a$l %n $iecare diminea), ci!ind rubrica $a !elor di*er"e din 'iar, con"ecin)ele cum li!e ale ace"!ora %n cadrul lor "e mani$e"! un eroi"m inedi!, #i lui %i re*ine "arcina de a-i de'*lui mre)ia co!idian& %n Cran)a, $enomenul a are #i ca o con"ecin) a rolului +uca! de 3ari" %n !im ul Re*olu)iei, c5nd

8'ilele9 1o!rau "oar!a Na)iunii #i c5nd 3ari"ul %#i im unea ro*inciei cu a!5!a $ermi!a!e *oin)a #i Teroarea& 3ari"ul, e care girondinii "-au "$or)a! 'adarnic "-l reduc, du cum " uneau, la 1ON3 din in$luen)a "a& ? era de cen!rali'are admini"!ra!i*, con!inua! %n !im ul 4m eriului, a $cu! re"!ul, a"!$el %nc5! im re"ia era c !o!ul *enea de la 3ari" #i c "e "$5r#ea acolo& Numai acolo "e u!ea #i !rebuia " "e %n$ !uia"c ceea ce !indea " re o anumi! in$luen), *aloare, ori r"une!& %n domeniul ur li!erar, aclima!i'area romanului de a*en!uri, a oi !ran"$ormarea lui %n roman oli)i"! au mer" %n acela#i "en"& 0a #i ,audelaire, ,al'ac "e ara! "en"ibil $a) de decorul urban& El %l admir e Cenimore 0oo er, dar con"ider ericolele marelui ora# mai in!ere"an!e dec5! cele ale durii "au ale "a*anei& Aici re'id ade*ra!a "lb!icie #i rime+diile cele mai amenin)!oare, mai dubioa"e #i mai in"idioa"e& Du cum a ar!a! Regi" Me""ac, a!mo"$era romanului din "ecolul al LlL-lea "e na#!e din !ran" unerea %n cadrul ora#ului a %n!inderilor mai u)in ne"igure ale reeriei "au ale +unglei, line !o!u#i de nenumra!e ca cane e care indienii le %n!ind *5n!orilor "au ionierilor& %n Splendeurs et +iseres, ,al'ac "ublinia' ace"! lucru> 83oe'ia !erorii e care "!ra!agemele !riburilor du#mane %n r'boi au r" 5ndi!-o %n inima -.. durilor din America, #i de care a ro$i!a! a!5! de mul! 0oo er, "e o!ri*ea cu cele mai mici de!alii ale *ie)ii ari'iene& Trec!orii, r*liile, !r"urile, cine*a "!5nd %n icioare la o in!er"ec)ie, !o!ul o$erea oamenilor LLL, in!ere"ul enorm e care %l re'in! %n romanele lui 0oo er un !runc1i de co ac, o *i'uin de ca"!ori, o "!5nc, ielea unui bi'on, o barc nemi#ca!, un $run'i# a!ing5nd a a9& 2au!rin %i e( lica"e lui Ra"!ignac, %n ,e 1ere Aoriot, a*an!a+ele ca i!alei> 82ede)i dumnea*oa"!r, 3ari"ul e"!e ca o dure din Aumea Nou, unde mi#un dou'eci de " ecii de o ula)ii "lba!ice, ilinoi#ii, 1uronii, care !rie"c din rodu"ul da! de di$eri!ele cla"e "ociale&&& A*e)i de-a $ace cu ora#ul cel mai com le'en! de e lume& Dac m5ndrele ari"!ocra)ii din !oa!e ca i!alele Euro ei re$u' " admi! %n r5ndurile lor un milionar in$am, 3ari"ul %l rime#!e cu bra)ele de"c1i"e, d $uga la e!recerile lui, %n$ulec la dineurile "ale #i ciocne#!e cu in$amia lui&&&9 ? a"emenea mr!urie nu e deloc i'ola!& Ale(andre Duma" ublic %n 1N5/ ,es +o$icans de 1aris, roman al crui !i!lu %n"u#i %l $ace " nu mai aib ne*oie de comen!arii& %n aceea#i erioad, Eugene @ue in*oc acelea#i re$erin)e #i "e orien!ea' %n aceea#i direc)ie> 8Toa! lumea a ci!i! aginile ace"!ea admirabile %n care 0oo er, Hal!er @co!!-ul american, a "c1i)a! mora*urile $eroce ale "lba!icilor, limba lor i!orea"c, oe!ic, nenumra!ele *iclenii cu a+u!orul crora $ug de du#manii lor "au %i urmre"c&&& 2om %ncerca " unem "ub oc1ii ci!i!orului c5!e*a e i"oade din *ia)a al!or barbari, a$la)i !o! a!5! de %n a$ara ci*ili'a)iei ca #i "lba!icii a!5! de bine de"cri#i de 0oo er9& %n!r-ade*r, romanul oli)i"! nu oa!e $i conce u! %n nici un c1i $r decorul urban& Ace"!a, %ndeo"ebi, a rimi! o ar!e din mi"!erul "u din crearea oli)iei "ecre!e& ? da! cu a ari)ia ace"!eia, lu !a din!re ordine #i crim %nce!ea' " mai $ie o lu ! de"c1i" #i clar circum"cri", de #indu-#i ro riul "u domeniu #i d5nd bu'na %n *ia)a $iecruia& 01iar unul din romanele lui ,al'ac, (ne tene reuse affaire, %ngduie cel mai bine " "e %n)eleag de"cum nirea a ar!e e care o "!recoar %n "u$le!ele oamenilor acea"! ino*a)ie diabolic - oli)ia in*i'ibil& Ea aduce cu "ine un elemen! ermanen! de "u" iciune #i ne"iguran)& -.7 ? inia ublic e %ngri+ora!, dac nu indigna!& %n Anglia, c5nd, "ub gu*ernul 3eel, en!ru a comba!e un *al de criminali!a!e, 3arlamen!ului i "e ro une ado !area oli)iei "ecre!e, "-a "!riga! c o mie de crime "un! de re$era! unui a"emenea remediu& 4n!ere"ul e"!e %n" !o! a!5! de mare ca #i groa'a> e a"ionan!, %n!r-o $ic)iune, " *e'i la un momen! da! cum cel ce 5n adineaori era lua! dre ! ro$e"or, cer#e!or "au cea"ornicar "e de'*luie a $i oli)i"!& 4magina)ia de #e#!e reali!a!ea& ,al'ac )ine " "e %n!5lnea"c cu 2idocP #i %i %m rumu! er"ona+ului "u, 2au!rin, c5!e*a !r"!uri ale ocna#ului a+un" #e$ul oli)iei& Nimic nu e mai "emni$ica!i* %n acea"! ri*in) dec5! modul %n care Aeon Go'lan cade %n e(!a' %n $a)a cali!)ilor co oilor #i, re$erindu-"e la rela)iile din!re ,al'ac #i 2idocP, de"crie "!ima e care i-o mani$e"!a romancierul ace"!uia din urm> 8El admira %ndeo"ebi di*ina)ia celor mai "ub!ile " iri!e, care au $lerul !run'!or al "lba!icului en!ru a urmri i"!a unui criminal du induc)ia cea mai #!ear", "au c1iar $r nici o induc)ie& Un gla" le *orbe#!e #i "un! cu rin#i de un !remur ner*o" recum 1idro"co ul u" e roca ce aco er 5n'a de a a$la! la o "u! de icioare "ub m5n!, #i e(clam> crima e aiciK " a)i #i-o *e)i g"i9& 05! de" re +emoriile lui 2idocP, a#a a ocri$e cum "un!, ele cuno"c un "ucce" e(ce )ional de librrie, care e din!re cele mai "im !oma!ice& Din ele "e !rag romanele lui Eugene @ue #i ale lui 3on"on du

Terrail, ,es +-steres de 1aris #i 0ocam ole, #i, %n!r-o oarecare m"ur, Splendeurs et+iseres des courtisanes, receda!e de Jistoire des Breize, con" ira!ori %n co"!um, care )in "ub domina)ia lor ocul! o ca i!al de"cri" de dou ori e arcur"ul cr)ii& %nc de la %nce u!ul lui 8erragus, au!orul $ace un or!re! liric #i $i'iognomonic al 3ari"ului :du cum " une c1iar el<, urmrind " de$inea"c er"onali!a!ea $iecrei "!r'i, unele de'onora!e "au in$ame, al!ele nobile "au doar re" ec!abile, d5nd e(em le de "!r'i a"a"ine, munci!oare, mercan!ile& Tu!urora le de"co er caliti umane. El *ede %n 3ari" 8cel mai delicio" din!re mon#!ri9 #i reci'ea' imedia!> 8Mon"!ru de"*5r#i!, de al!$elB9 El %l de"crie !re-'indu-"e> 8Toa!e u#ile "e cra , r"ucindu-"e %n balamale ca membranele unui 1omar uria#, mane*ra!e e ne*'u!e de !rei'eci -.N de mii de brba)i "au $emei, din!re care $iecare !rie#!e %n!r-un " a)iu de #a"e icioare !ra!e, unde o"ed o buc!rie, un a!elier, un a!, co ii, o grdin, nu *ede lim ede #i !rebuie " *ad !o!ul& 3e ne"im)i!e ar!icula)iile !ro"ne"c, mi#carea "e !ran"mi!e, "!rada *orbe#!e& Aa amia', !o!ul e *iu, 1ornurile $umeg, mon"!rul mn5ncK a oi rage, a oi nenumra!ele lui labe "e agi!& Crumo" " ec!acolB Dar, o 3ari"B 0ine nu )i-a admira! ei"a+ele "umbre, d5rele de lumin, $und!urile !ale ad5nci #i !cu!e, cine nu )i-a au'i! murmurele din!re mie'ul no )ii #i cea"urile dou ale dimine)ii nu cunoa#!e %nc nimic din ade*ra!a !a oe'ie #i nici din bi'arele #i uria#ele !ale con!ra"!e&&&9 En!u'ia"mul nu %i e"!e li "i! de e( re"ii em$a!ice> 3ari"ul e"!e o 8minun)ie mon"!ruoa", uimi!or a"ambla+ de mi#cri, ma#ini #i g5nduri9, 8creierul lumii9, 8mare cur!e'an9, 8regin mi#c!oare a ora#elor, %n*e#m5n!a! de a$i#e #i care !o!u#i nu are nici un ung1er cura!, %n!r-a!5! e"!e de com le'en! $a) de *iciile na)iunii $rance'e9& Anali'a cu care %nce e ,a 8ille au& -eu& d. or e"!e mai ambi)ioa"> acum nu decorul e"!e ceea ce %l in!ere"ea' e au!or, ci !i urile de *ia), a"iunile, ra or!urile reci roce din!re di*er"ele cla"e de $iin)e ce alc!uie"c o ula)ia unui mare ora#& De da!a acea"!a, 3ari"ul e"!e 8o *a"! %n!indere agi!a! ne%nce!a! de o $ur!un de in!ere"e "ub care "e %n*5r!e+e#!e un lan de oameni e care moar!ea %i co"e#!e mai de" dec5! rin al!e r)i #i care rena"c mereu, !o! a!5! de de#i, ale cror c1i uri, cri" a!e #i "c1imono"i!e a"ud rin !o)i orii " iri!ul, dorin)ele, o!r*urile cu care le "un! %ngr#a)i creieriiK nu "un! c1i uri, ci ni#!e m#!i> ale "lbiciunii, u!erii, mi'eriei, bucuriei, i ocri'ieiK !oa!e "un! e(!enua!e, !oa!e "un! im regna!e de "emnele de ne#!er" ale unei lcomii $ebrile9& 3ari"ul %#i de$ormea' locui!orii, modi$ic5ndu-le 5n #i ri!mul e(i"!en)ei> ma!uri!a!ea le e"!e in!er'i"& ?ra#ul %i reci i! $r in!er*alul in!ermediar al !inere)ii %n decre i!udine& Acea"! 8na!ur "ocial mereu %n $u'iune9 e"!e un ade*ra! in$ern& ,al'ac "ublinia' $a !ul c e( re"ia !rebuie lua! ca a!are> 8Aua)i cu*5n!ul ace"!a dre ! ade*ra!, e(clam el, $iindc acolo !o!ul $umeg, !o!ul arde, !o!ul "!rluce#!e, !o!ul cloco!e#!e, "e e*a or, "e "!inge, "e a rinde din nou, "c5n!eia', "cli e#!e #i "e -.9 con"um9& El $ace a!unci un !ablou cum li! al e(i"!en)ei du"e de $iecare din!re ca!egoriile "ociale din di$eri!ele cercuri ale ace"!ei g1eene, denun)5ndu-i %n c1i admirabil $eroci!a!ea "ordid #i in$ini!a com lica)ie& ,oga)i #i "raci, ar!i#!i #i comercian)i, munci!ori #i a*oca)i "un! !o! a!5!ea " ecii originale crora romancierul nu le con$und nici mora*urile #i nici ne*oile& Dar acea"! nou ci*ili'a)ie e care marele ora# !ocmai a in"!aura!-o le im une o dubl lege *alabil en!ru !o)i> cu!area oarb, a*id #i nerbd!oare a aurului #i a lcerii, c1eie a !u!uror a"iunilor& Ea e"!e cea care $ace uni!a!ea unui a"emenea uni*er" #i care d ace"!ui 8*a"! a!elier de bucurii9 un $el de ri*ilegiu deci"i* #i $une"!> 8Acea"! *i'iune a 3ari"ului moral do*ede#!e c 3ari"ul $i'ic nu ar u!ea $i al!$el dec5! e"!e&&&9 Gi, mai e( lici!> 8Deci mi#carea e(orbi!an! a role!arilor, deci de ra*area in!ere"elor care macin cele dou burg1e'ii, deci cru'imile g5ndirii ar!i"!ice #i e(ce"ele lcerii ne%nce!a! cu!a!e de cei de "u" e( lic ur5)enia normal a $i'iognomoniei ari'iene9&

OOO& Eroul inteligent i rutal Splendeurs et +iseres des courtisanes nu o*e"!e"c doar ul!ima %n!ruc1i are a lui 2au!rin, ci %i ilu"!rea' #i a o!eo'a& De"igur, %n ,e 1ere Aoriot, or!re!ul er"ona+ului e"!e de+a com le!& Nu %i mai li "e"c dec5! dimen"iunile& Morala lui e"!e %n!ru !o!ul $ormula! %n di"cur"ul rin care %l i" i!e#!e e Ra"!ignac& A!unci, el %l a*er!i'ea' cu gra*i!a!e e !5nr c *oin)a con"!i!uie condi)ia rinci al a "ucce"ului %n frumoasa partid e care %l o$!e#!e " o +oace %m o!ri*a !u!uror "emenilor "i> 82ede)i dac u!e)i " * "cula)i %n $iecare diminea) cu mai mul! *oin) dec5! a*ea)i %n a+un9& El nu %i a"cunde

di$icul!)ile "ucce"ului #i ob"!ina)ia care %i e"!e nece"ar ambi)iei en!ru a i'b5ndi> 8? %na*u)ire ra id e"!e roblema e care #i-o ro un " o "olu)ione'e %n ace"! momen! cinci'eci de mii de !ineri care "e a$l %n "i!ua)ia dumnea*oa"!r& @un!e)i o uni!a!e %n ace"! numr& Rudeca)i ce e$or!uri a*e)i de $cu! #i ce %n*er#unare * !rebuie en!ru a lu !a9&
270

Nu e(i"! dec5! dou o )iuni, =supunerea stupid? "au re*ol!a& 2au!rin a o !a!> du ce a ci!i! Memoriile lui ,en*enu!o 0ellini, din care a a$la!, du cum mr!uri"e#!e, 8" imi!e 3ro*iden)a care ne ucide $r noim #i " admire $rumu"e)ea re!u!indeni unde "e g"e#!e9& 3e dea"u ra, el a c1ib'ui! !emeinic la condi)ia ac!ual a de'ordinii "ociale #i a 1o!r5! " ro$i!e de ea, un5ndu-"e mai re"u" de !o!, c1iar #i a legilor& Ace"! re*ol!a! are, $r %ndoial, un roman!ic, dar nu un om "lab, un *i"!or "au un *elei!ar& Nu e"!e un %n*in", ci un cuceri!or& 3oe'ia nu e"!e en!ru el o e*adare din reali!a!e, ci o in*i!a)ie de-a de*eni "! 5nul ei> 8@un! un mare oe!& 3oe'iile nu mi le "criu, ele con"!au %n ac)iuni #i "en!imen!e9& Nu e(i"! one"!i!a!e, rinci ii #i nici *ir!u)i, ci doar e*enimen!e #i circum"!an)e& ?mului "u erior %i re*ine "arcina de-a le "u une "co urilor "ale& A"!$el, %nc de la en"iunea 2auPuer, e*ang1elia *oin)ei de u!ere "e %n$)i#ea' $r a"cun'i#uri #i ne#!irbi!& Dar a o"!olul e li "i! de alur #i re"!igiu& E"!e un e"croc mediocru #i !rudi!or, care "e ri"i e#!e %n +ocuri de cu*in!e u#oare #i %n glume gro"olane, ale crui ge"!uri, ca #i di"cur"uri "un! im regna!e de o *ulgari!a!e ine( rimabil& El nu de*ine mre) dec5! %n cli a c5nd e are"!a! de oli)ie, #i c5nd, %n culmea $uriei, %n)elege %n!r-o "!r$ulgerare c oli)i#!ii nu a#!ea ! dec5! cel mai mic re!e(! ca "-l %m u#!e& A!unci "e calmea' de %nda!, d5nd 8do*ada celei mai %nal!e u!eri omene#!i9& A!unci, ,al'ac nu cru) nici "u erla!i*ele lirice #i nici com ara)iile im re"ionan!e, ca aceea a ic!urii de a rece care, %n!r-o cli i!, de"!ram 8aburii gro#i9 ca abili " r"!oarne mun)ii& El $ace din 2au!rin un "imbol, d5ndu-l deoda! dre ! 8!i ul unei %n!regi na)iuni degenera!e, al unui o or "lba!ic #i logic, bru!al #i "u lu& %n ace"! momen!, 0ollin de*ine un oem in$ernal %n care "un! 'ugr*i!e !oa!e "en!imen!ele omene#!i, mai u)in unul - cel al remu#crii& 3ri*irea lui era a ar1ang1elului c'u! care *rea %n!runa r'boiul9& Acea"! !ran"$igurare a nara)iunii nu are loc dec5! %n cli a c5nd eroul di" are din cadrul ei, ga!a !o!u#i " re%n*ie "ub o %n$)i#are %n "$5r#i! e m"ura "emni$ica)iei "ale> mi"!erio"ul #i u!ernicul erou din Splendeurs et +iseres, cel care e(erci! din -71 umbr o domina)ie ocul! #i $r limi!e& Au!orul a$irm 'adarnic, "criindu-i lui Fi olT!e 0a"!ille, c a lua! originalul din reali!a!e> , ,3o! " * a"igur c modelul e(i"!, c e"!e de o mre)ie %n" im5n!!oare, #i c #i-a g"i! locul %n lumea din *remurile noa"!re& Ace"! om era !o! ce era 2au!rin, mai u)in a"iunea e care i-am a!ribui!-o9& Nu e mai u)in im or!an! ca eroul " amin!ea"c de o a*en!ur "au al!a din acea erioad> 2idocP, care "$5r#ea ca #i el ca #e$ al oli)iei, 3ierre 0oignard croindu-#i drum rin "aloanele 3ari"ului "ub numele de con!ele de 3on!i" de @ain!e-Felene #i "lu+ind de in$orma!or unei bande de 1o)i, "au An!1elme 0olle!, r5nd e r5nd general, e i"co #i $ilan!ro , !rimi" la ocn %n +urul anului 1N-=, !ra*e"!i! %n Mon"eigneur 3a"Pualini recum 2au!rin %n aba!ele Ferrera& 05!e*a "imili!udini cu ,es +isera les, ,es +-steres de 1aris, "au cu ,a 6engeance de 6asili<a :de 3on"on du Terrail< au un e$ec! !o! a!5! de mare& 2au!rin, im er!urbabil, omni"cien!, "! 5n "ecre! al 3ari"ului, dob5nde#!e un "en" mi!ologic& El di" une de aceea#i u!ere $an!a"magoric #i clande"!in a"u ra ca i!alei ca #i cea de)inu! de a"ocia)ia celor Trei" re'ece, "au e care !cu!ul Gob"ecQ, c1iar dac la o "car mai mic, a reu#i! " o ob)in da!ori! u'urii, #i la care a+unge, %nain!e de-a muri, e ui'a! #i necuno"cu!, Eac1ariu" Marca"& @e #!ie c !ema +oac un rol e"en)ial %n drama!urgia lui ,al'ac& Marele ora# e"!e o lume boga! #i den", unde "e reali'ea' !oa!e o"ibili!)ile #i unde a"iunile "e am li$ic 5n la unc!ul de incande"cen)& Demiurgi ma"ca)i #i anonimi ur'e"c ne%nce!a! aici ma#ina)iuni ine(!ricabile #i deci"i*e& 2au!rin ocu cen!rul ace"!ui uni*er" %ncin", $iind $igura "a rinci al, %n!ruc1i 5nd rul #i !o!oda! 1arul crea!or al energiei in!eligen!e& Rubem re, %n "cri"oarea "a de adio, %l a#ea' rin!re $iin)ele de e(ce )ie care "un! !o! a!5! de ericuloa"e en!ru "ocie!a!e cum ar $i leii %n lin Normandie> 8%n'e"!ra)i cu o u!ere imen" a"u ra "u$le!elor duioa"e, ei le i" i!e"c #i le 'drobe"c& E ce*a $rumo" #i mre) %n $elul "u& E"!e lan!a o!r*i!oare *iu colora! din dure care %i $a"cinea' e co ii& E"!e oe'ia rului9& E(i"! o"!eri!a!ea lui Abel #i a lui 0ain& Aui 2au!rin %n"u#i %i lcea " o re e!e& 0ain e"!e rebeliunea e!ern& 2au!rin "e re"u une c "e !rage din Adam
272

rin acea"! $ilia)ie ble"!ema!& 3rin!re demonii din acea"! $ilia)ie "e g"e"c din c5nd %n c5nd unii cum li)i, cu "!ruc!uri *a"!e, ce concen!rea' !oa!e $or)ele omene#!i #i care "eamn cu acele animale $ebrile din de#er! a cror *ia) cere " a)ii imen"e, e care le g"e"c aici& Rubem re "e %n#eal, iar 2au!rin "e ilu'ionea' #i el a!unci c5nd %#i %nc1i uie c ar $i $erici! dac ar duce o *ia) a!riar1al %n mi+locul unui domeniu %n!in" din @!a!ele Uni!e, !rind ca un "u*eran #i %nde linindu-#i dorin)ele& Dim o!ri*, a"emenea $iin)e nu "un! deloc de conce u! !rind %n "ingur!a!e #i e cu rin"ul unor %n!inderi u"!ii& 0eea ce %i $ace " "e i*ea"c e "!a!ul modern, ci*ili'a)ia indu"!rial #i marele ora#& Ei nu "un! rodu#i de na!ur, ci de "ocie!a!e& @crii!orul a %n)ele" er$ec! c nu %i u!ea "i!ua dec5! %n inima ca i!alelor& El mai mul! %i in*en!ea' dec5! %i con"!a! #i mai mul! %i re"u une dec5! %i ob"er*& @e are c a $o"!& "ili! " %i deduc #i, cum e l5ng mon"!ru !rebuie #i un erou care " lu !e cu el, ,al'ac, de"criind u!erea uni*er"ului urban a#a cum "e $orma el %n acea erioad, a $o"! de!ermina! " concea er"ona+e "u$icien! de mre)e ca " oa! 1ldui $r " "e r!cea"c rin ace"! labirin! mai redu!abil #i ca " oa! %n$run!a cu oarecare #an"e ericolele inedi!e #i mereu ren"c5nde ce mi#un e ace"!e ci $r ie#ire& I6. ntoarcerea mitului Romanul modern, $re"ca am l #i !o!oda! amnun)i! %n care ,al'ac "e "!rduie#!e %n!r-un mod im re"ionan! " %n$)i#e'e com le(i!a!ea "ocial a *remii "ale, nu relunge#!e o li!era!ur %n!reag ocu a! cu de"crieri a!em orale, "u u" nenumra!elor con*en)ii arbi!rare #i academice& Ten!a!i*a nu a are nici ca !raducerea direc! a unei reali!)i imedia! o$eri!e> ea mai are ne*oie de calea ocoli! a li!era!urii en!ru a e( rima co!idianul #i banalul& Cic)iunile e care le l"muie#!e romancierul modern "e in" ir mai mul! din al!e romane dec5! din *ia), a"!$el %nc5! el e*oc "i!ua)iile cele mai "!ranii, oa!e cele mai gra!ui!e, en!ru a
273

le in"!aura ca "u*erane %n lin banal a aren!, %n care $iecare %#i c5#!ig e(i"!en)a #i cruia nimeni nu %i erce e %nc o ulen)a ine ui'abil #i in!en"i!a!ea nou #i ne%ndur!oare& ,al'ac a re"im)i! $oar!e acu! nou!a!ea mediului male$ic #i ca #i incande"cen! care alc!uie#!e marele ora#, e care %l con"ider e"!ilen)ial a!5! la ro riu, c5! #i la $igura!, %n a#a m"ur %nc5! une %n o o'i)ie, cu con"!an)a ce i "e #!ie, ro*incia #i 3ari"ul, #i in!roduce an!agoni"mul celor dou "!iluri de *ia) 5n #i %n aginile Comediei umane. To!u#i, aici "e %n!5m l acela#i lucru ca #i %n ri*in)a con*ingerilor "ale oli!ice> con"er*a!or, ar!i'an al ordinii #i a r!or al !ronului #i al al!arului, el %i ro"l*e#!e e ambi)io#i, e re$rac!ari #i e a*en!urieri& El ble"!em mon"!ruo'i!a!ea 3ari"ului, dar acea"!a o $ace ob"edan!, "educ!oare #i o e(agerea'& El %n"u#i e"!e "edu"> du ro riile "ale cu*in!e, 3ari"ul e"!e 8ora#ul cu o "u! de mii de romane9& 0e %#i oa!e dori mai mul! un romancierJ El nu e"!e doar *i'ionar& 2i'iunea "a ro*ine mai degrab din ob"er*a)ia cea mai "cru uloa" cu u!in)& Geogra$ia "a ari'ian e"!e g5ndi!, c*a"i-deduc!i*& ,al'ac %#i g'duie#!e %n!o!deauna eroii %n car!ierul care le core" unde %n *ir!u!ea unui !abel de concordan) lua! de la Aa*a!er #i %l de"crie a!unci cu !o! a!5!a e(ac!i!udine me!iculoa" ca a!unci c5nd de"crie *reun burg im or!an! din!r-o ro*incie lini#!i!& @-a "$5r#i! cu di!irambii, im reca)iile #i me!a$orele in" ira!e& 0on!ra"!ul e"!e $ra an!, dar el "e e( lic !ocmai rin na!ura mi!ului> 3ari"ul e o !o!ali!a!e& El nu e"!e $a"cinan! dec5! dac e indi*i'ibil& ?rice arcel din 3ari", con"idera! "e ara!, rede*ine e loc ro*incial #i ,al'ac, de"criind-o, rede*ine un "crii!or reali"!& Doar incomen"urabilul "educe %ndea+un" lucidi!a!ea en!ru a o $ace " con$unde $an!e'ia cu reali!a!ea, adic en!ru a o $ace " acce !e mi!ul& Ace"!a nu e"!e un "im lu ba"m, o in*en)ie arbi!rar, $r rdcini #i nici e$ec!& 3en!ru a "e im une, en!ru a 8 rinde9, %i !rebuie ba'e "olide #i condi)ii $a*orabile& Trebuie, de a"emenea, " e( rime o "i!ua)ie da!, " ro un o "olu)ie *iabil, un "oi de receden! re"!igio" care " ar c +u"!i$ic dinain!e o ac)iune !en!an!, !emerar, creia iner)ia "ocial %i re'i"! #i e care o con"ider *ino*a!&
274

Mi!ul bal'acian al 3ari"ului %ncura+ea' un $el de ambi)ie rece #i bla'a!, c*a"i-cinic, ce re$u' *alorile acredi!a!e #i care, %n acela#i !im , %l %m inge e ambi)io" la orice "acri$iciu- en!ru a-#i croi drum %n "ocie!a!e& Dar *oin)a de u!ere cu care e"!e el %narma! nu "e rea o!ri*e#!e cu o de!a#are $undamen!al care o $ac " $ie li "i! de obiec! #i care ruinea' dinain!e bucuria e care cuceri!orul ar !rebui " o "im! de e urma i'b5n'ii "ale& @crii!orul roman!ic ado !a a!i!udinea de $ug din "ocie!a!ea care %l "!ri*e#!e "au %l 1ule#!e& Acea"! "ocie!a!e, a ru! de e urma *5r!e+ului re*olu)ionar #i !o!oda!

a rogre"elor !e1nicii, e"!e c1iar cea creia marele ora# %i con"!i!uie "imbolul agre"i*& A"!$el %nc5! "!5rne#!e groa'a oe!ului, care "e ridic %m o!ri*a *alorilor #i a ierar1iilor e care le *ede re" ec!a!e %n cadrul ei& El re$er !urnul de $ilde#, i"!oria, *ia)a "u$le!ea"c, *i"area, iar %n ca'uri e(!reme nebunia #i "inuciderea& Noul erou, Rulien @orel, Ra"!ignac "au Rubem re ado ! a!i!udinea in*er"> in!r %n +oc #i %i re" ec! regulile& El e"!e %n c1i 1o!r5! modern, "e "$or)ea' " a+ung "! 5nul unei "ocie!)i al crei cod re$u' " %l recunoa"c, dar care %l $a"cinea' cu a!5! mai mul!& ,al'ac nu e"!e "ingurul care "e anga+ea' e ace"! $ga#& @e #!ie ce loc ocu la ,audelaire conce !ul de modernitate #i "e #!ie la $el de bine im or!an)a 8Tablourilor ari'iene9 din 8lorile rului, a"!$el %nc5! nu e deloc de mirare $a !ul c i-a adu" un omagiu romancierului %n %nc1eierea Salonului din 3US\) 8Miraculo"ul ne %n*luie #i ne ada la $el ca a!mo"$era> noi %n" nu %l *edem& :&&&< Deoarece eroii din 4liada nu * a+ung dec5! 5n la gle'n, o, 2au!rin, o, Ra"!ignac, o, ,iro!!eau - #i !u, o Con!anare", care nu ai %ndr'ni! " o*e"!e#!i ublicului "u$erin)ele de "ub $racul $unebru #i con*ul"iona! e care %l %mbrcm cu !o)iiK - #i !u, o Fonore de ,al'ac, !u, cel mai eroic, cel mai deo"ebi!, cel mai roman!ic #i cel mai oe!ic din!re !oa!e er"ona+ele e care le-ai "co" din inima !a9& ,al'ac con"ider romanul dre ! $orma li!erar cea mai ada !a! la " iri!ul "ecolului, cea mai a ! de-a rocura "in!e'a e ic a ace"!uia, e care ,audelaire o nume#!e 8!raducerea legendar a *ie)ii e(!erioare9& Romanul $urni'ea' %n orice ca' o -75 e( re"ie a "ocie!)ii, care ac)ionea' a"u ra unui ublic din ce %n ce mai numero" #i mai "en"ibili'a!, ceea ce %n"eamn c o da! cu el, li!era!ura de*ine la r5ndul ei o $or) "ocial& Ea nu mai e"!e doar ar! #i odoab, ilu"!ra)ie #i di*er!i"men!& Ea %nce!ea' " mai concen!re'e o ere rodu"e de " eciali#!i en!ru "a!i"$acerea unei eli!e, abandonea' e"!e!icul %n "c1imbul drama!urgiei, unde romanul, care nu e"!e dec5! %n a aren) un gen li!erar %n "en"ul cla"ic al !ermenului, ca ! ra id o im or!an) rimordial, c*a"i-e(clu"i*& El nu a" ir, "au nu e"en)ialmen!e, la o $rumu"e)e a!em oral #i "e adre"ea' mul)imilor& Romanul urmre#!e $r %ndoial " !raduc o reali!a!e e$emer #i "c1imb!oare, dar con!ribuie %n acela#i !im la !ran"$ormarea ei, $c5ndu-l e ci!i!or con#!ien! de roblemele e ocii, "ilindu-l " le e(amine'e, "uger5n-du-i a!i!udinea e care !rebuie " o ado !e, ro un5ndu-i e(em lul unei deci'ii care im re"ionea'& ,al'ac "e a$l la originea unui a"emenea mod de u!ili'are a romanului& De"igur, ace"!a nu re re'in! mi!ul, de ar!e de a#a ce*a& El nu e"!e dec5! un $el de degradare ro$an, $r coeren) #i nici au!ori!a!e recuno"cu!& 0u !oa!e ace"!ea, eroii "i, la $el ca cei ai mi!urilor, %i aduc indi*idului r" un"urile #i garan)iile de care are ne*oie ca " %ndr'nea"c " ac)ione'e, iar uneori mcar en!ru a-#i imagina com or!amen!ul care l-ar %nnobila %n ro riii "i oc1i&

4N A?0 DE eN0FE4ERE
en!reru aici re"!ul de !e(!e care - %n a$ar de lucrrile mele ro riu-'i"e, 1uterile romanului nu $ace de al!$el dec5! " reunea"c !rei e"euri di$eri!e - "e e#alonea' de-a lungul unei adole"cen!e relungi!e& A#a cum am " u"-o de+a, 8Ciin)ele cre u"culului9 nu e"!e al!ce*a dec5! a elul "e*er la ordine, rin care m-am mu"!ra! r"ind-o& 3rin acea"! con$e"iune, m anga+am la mai mul! di"cre)ie& Mi-am )inu! romi"iunea a!5! c5! mi-au %ngdui! "ec1elele arogan)ei, e care mi le-am re rima! de bine-de ru& Aucrrile e care le-am ublica! %n erioada care a urma!, " " unem din!re 195= #i 197=, "!rea' urmele ei mai u)in dec5! ar !rebui& 0el u)in, erau mai reci"e, mai limi!a!e #i %ndeo"ebi mai de!a#a!e de con$lic!ele e ocii& Dac la "$5r#i! m-am re e'i! " de"criu ie!re imemoriale #i im er!urbabile, am $cu!-o ar)ial ca " m imuni'e' re*en!i* $a) de !urbulen)a gu"!urilor #i a con!ro*er"elor care erau la ordinea 'ilei& A"emenea lucrri, care "e di"!an)ea' de ac!uali!a!e #i care en!ru mine erau !o! a!5!ea a ro ieri de imaginar, au l"a! #i ele %n urma lor un anumi! numr de "!udii marginale& Ace"!ea "un! !e(!ele e care le-am "!r5n" "ub !i!lul de Cases d.un ec$i7uier. De da!a acea"!a, %mi ro uneam " o$er e*an!aiul cel mai larg cu u!in) a mul!i lelor mele in*e"!iga)ii& 0ulegerea e"!e re'en!a! "ub $orm !ema!ic, dar con"!i!uie "!ric! *orbind un al doilea bilan) analog cu cel de $a), care e"!e cronologic, a"!$el
277

%nc5!, dac nu l-ar $i an!ici a!, Cases d.un ec$i7uier ar $i !rebui! " "e in!i!ule'e %n c1i %n!ru !o!ul $ire"c " ordri ale imaginarului II. @e %n)elege de la "ine c am con!inua! " de$ri#e' %n $elul meu uni*er"ul "en"ibil, "!rduindu-m "

decele' %n el corela)ii, re)ele, r" 5n!ii, regulari!)i, %n!r-un cu*5n!, c5!e*a din re*erbera)iile mi"!erioa"e cu care e"!e marca! "au lumina! e iderma lumii, de la de"enele $cu!e cu ia!ra %n ma!eria iner! #i 5n la imaginile oe)ilor din +ocurile a aren! libere ale imagina)iei& Am cre'u! de la bun %nce u! c %n!r-una "au %n cealal! din!re ace"!e e(!remi!)i !rebuie " domnea"c o "in!a(& Mai !5r'iu mi "-a ru! c %n!re una #i cealal! e(i"!a o con!inui!a!e& Nu am $cu! nicioda! al!ce*a dec5! " %ncerc " "u")in #i " ilu"!re' ace"!e rm#aguri !emerare, dar nu %mi ddeam "eama de a"!a, #i nu am %n)ele"-o dec5! de an5nd $irul conduc!or al reac)iilor e care le credeam "lba!ice #i acciden!ale, adic a roa e %n!ru !o!ul rodul %m re+urrilor& A"!'i %mi dau "eama cu cer!i!udine c nu era nici e de ar!e *orba de a#a ce*a& Aa 3ieu*re din 1973 con!inu de"!ul de e(ac! Aa Man!e religieu"e din 1935 #i !e(!ul care "e %nc1eie a*5nd ca "ubiec! oe'ia nu %l con!ra'ice, nici e de ar!e, e cel din 1933, care inaugurea' car!ea de $a), %nc5! a!5!a ob"!ina)ie mereu nec1ib'ui! "$5r#e#!e rin a m %ngri+ora& Am a$la! c, orice a# $ace, nu *oi $ace nicioda! al!ce*a dec5! " er"e*ere'& 4a! ceea ce m-a con*in" %n ace"! "en"& 4n ce ri*e#!e deci'iile "ecundare, mo!i*ele care m-au de!ermina! mi "e ar uni$orm *ariabile #i de *aloare e(!rem de inegal& Una din!re ele re*alea' !o!u#i 5n la urm la limi!, dar "e oa!e " $i $o"! cellal!& Dim o!ri*, %n ceea ce m ri*e#!e, nu e(i"! logic, nici *ir!u!e, nici glorie, nici in!ere", nici mcar bun-"im) care " re'i"!e& Dau la o ar!e mo!i*ele, c1iar e(celen!e, e care mi "e %n!5m l !o!u#i " le e*oc "au " le erce & M n u"!e"c %nain!e "au m re"emne'& To! ce e %n mine "e g"e#!e a!unci magne!i'a! de un im ul" ire'i"!ibil, %n care nu mai deo"ebe"c cine cere #i cine
278

con$irm& Du ace"! carac!er recuno"c c1iar ul!erior c %n reali!a!e era *orba de ni#!e lucruri care %mi erau dragi& Toa!e !e(!ele aduna!e aici mi-au $o"! cel u)in o da! dragi #i c1iar #i acelea de care m-am %nde r!a! cel mai mul! %mi rm5n c5! "e oa!e de a ro ia!e& Iulie 3T]S

0U3R4N@
"vertisment. I& Ec.i'$cul (up#*#e*li("&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7 "rgument&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9 @ eci$ica)ia oe'iei&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1@i"!ema!i'are #i de!erminare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1. Al!erna!i*a #!aturp$ilosop$ie "au 4issensc$aftle$re%&&&&&&&-3 3roce"ul in!elec!ual al ar!ei Scrisoare ctre "ndre @reton&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&3/ *ecizie preliminar asupra metafizicii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&3N !oti despre impuritatea n art&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/1& ,a'ele en!ru o condamnare a ar!ei ure&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/-& 4m uri!a!e #i imagina)ie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/7 0ri'a li!era!urii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&55 II& P*#*)$9ul unei ($ci$l$:ii *c"i'e &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&59 "rgument &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.1 @ociologia clericului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.5 3rogram en!ru un 0olegiu de "ociologie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,&&&&&75 25n!ul de iarn&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79 4& De"!inul indi*iduali"mului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79 44& Temeiul e$or!ului colec!i*&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&N3

444& Morala comuni!)ii %nc1i"e&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&NN -N1 3re$a) la o car!e ro*i'orie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&93 3reambul en!ru Spiritul sectelor.&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9N III& 2"iin%e in;*ili<ile6 ="iin%e (u(pec"e&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1=5 "rgument &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1=7 4n$ailibila "i1anali'&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1=9 De"crierea 8mar(i"mului9&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&115 Cuvnt nainte&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&115 4& @cur! i"!orie a doc!rinei&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&117 44& De unde *ine $or)a unei or!odo(ii &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1-9 444& ?r!odo(ie #i #!iin)&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&13. 1& Dogma!i"mul&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&137 -& Mar(i"mul nu oa!e $i de #i!&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&137 3& Mar(i"mul e"!e a ana+ul unei $ac)iuni&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1//& Doc!rina e"!e eri+a! la rangul de cri!eriu "u rem al ade*rului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1/. 42& Aa ce "er*e#!e o or!odo(ie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&152& R"!urnarea e*iden)elor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1.= IV& Pu"e#ile #$+*nului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&16> Argumen!> 1alinodia romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1.7 3u!erile romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&171 0u*5n! %nain!e&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&171 4& Na!ura romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&173 1& Na#!erea romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&173 -& Cunc)ia romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1N1 3& 0la"i$icrile romanului &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1NN 44& Romanul oli)i"!&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&199 1& Romanul oli)i"!> e*olu)ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&199 -& Romanul oli)i"!> +oc &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-=N 3& Romanul oli)i"!> dram &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&--= 444& @ociologia romane"cului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-31& De$ini)ia romane"cului &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-3-& Di"!rugerea ora#ului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-/3 3& @inuciderea romanului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-53
282

Un e(em lu> ,al'ac&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-.3 4& Romanul cel mai ambi)io"&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-.3 44& ?ra#ul $abulo"&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-.5 444& Eroul in!eligen! #i bru!al&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-7= 42& 4n!roducerea mi!ului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-73 %n loc de %nc1eiere&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-77

T
totem

A ari)ie recen! %n colec)ia TOTE, Eli*( C*ne""i ,ASELE 2I PUTEREA

Traducere din limba german de Amelia 3a*el Edi)ie %ngri+i! de Gina Argin!e"cu Am'a

%n o era lui Elia" 0ane!!i, dou "un! "crierile care, du o inia unanim a comen!a!orilor - cri!ici, i"!orici #i "crii!ori -, ca #i du ro ria rere a au!orului, con"!i!uie $undamen!ul g5ndirii "ale> *ie 6er lendung #;r irea, roman !radu" #i %n limba rom5n< #i +asse undmac$t #+asele i puterea%, acum !radu" %n rom5ne#!e en!ru rima da!& 4m or!an)a, ca #i "ucce"ul in!erna)ional al ace"!ui *olum com ac! - !ran" u" %n !oa!e limbile de cul!ur ale lumii - o! $i e( lica!e c1iar rin *orbele lui 0ane!!i din 19-N, de e c5nd re$lec!a de+a la roiec!ul cr)ii& 8Mai mul! dec5! oric5nd9, a$irma 0ane!!i, 8eram deci" " de"co r ce anume %n"eamn ma"ele ace"!ea, care e lan in!erior ca #i e lan e(!erior m im re"ionea' %n mod co le#i!or& De aceea le-am cerce!a! %n i"!oria lor, dar %n cul!ura !u!uror !im urilor&9 4*i! ini)ial din e( erien)a celor dou mari !iranii ale "ecolului al LL-lea -1i!leri"mul #i "!alini"mul -, car!ea :care e"!e %n acela#i !im un "!udiu an!ro ologic, e!nologic, "ociologic, "i1ologic #i i"!oric< ie"e din cadrul "!ric! i"!oric #i de*ine o medi!a)ie concre! #i i!ore"c argumen!a! a"u ra na!urii umane, de$ini!e con"!an! din dorin)a de u!ere #i de ornirea de a-#i "ub"uma ma"ele ori de a "e ada !a lor&

T
totem

A ari)ie recen! %n colec)ia TOTE, ,*#cel !#*ne" CIVILI?A3IA CHI E?@

VIA3A PU5LIC@ 2I VIA3A PARTICULAR@

Traducere din limba $rance' de Adriana #i Mi1ai Mi!u 0u o re$a) de Danielle Eli""ee$$

Marcel Grane! a $o"! direc!or de "!udii la Ecole 1rati7ues des Jautes Etudes, 3ro$e"or la Ecole !ormale des ,angues orientales vivantes, admini"!ra!or la Institut des Jautes Etudes c$inoises din 3ari"& Nu mai e"!e ne*oie " reamin!im im or!an)a lucrrilor "ale de" re 01ina> el e"!e unul din!re marii ini)ia!ori ai ?cciden!ului %n i"!oria #i men!ali!a!ea c1ine'& Ace"! "!udiu de" re 01ina cla"ic #i de" re men!ali!a!ea "a original %#i ro une " de"co ere %n de!aliu *ia)a milenar a ace"!ui o or obi#nui! cu o munc %nd5r+i!, an!rena! " "e organi'e'e %n colec!i*i!)i en!ru a a!inge obiec!i*e con"idera!e !emerareK " e( lice de ce #i cum %m ra!ul, Ge$ul "u rem al 01inei, era nu numai "! 5nul "ocie!)ii, ci ur!a %n acela#i !im #i r" underea lumii %n!regi, era anima!orul #i gu*erna!orul Uni*er"ului& 4"!oria !radi)ional :cu da!ele i"!orice im or!an!e<, in$orma)iile a"u ra celor mai *aria!e a" ec!e ale "ocie!)ii c1ine'e "un! c5!e*a din!re re erele care $ac din acea"! car!e o lec!ur in!ere"an! #i lcu!& Civilizaia c$inez a lui Grane! nu oa!e $i di"cu!a!, nici nu oa!e $i $ragmen!a! "au adu" la 'i& 0ar!ea ar !rebui ci!i! ca un mani$e"!, %n care "e oa!e g"i numai "!adiul o iniilor la care au condu" rinci iile de cerce!are, ca o inci!are la re$lec)ie, la a"cu)irea " iri!ului cri!ic&

T
totem

A ari)ie recen! %n colec)ia TOTE, Fan" 2ai1inger 4ILO?O4IA LUI CA 2I CU,

Traducere din limba engle' de Ai*iu 0o!ru

Toa! lumea care "e ocu de $ic)iune "auO#i de li!era!ur $an!a"!ic *orbe#!e de als o$ ca rinci iu de ba' al ace"!ora, dar "crierea %n care ace"! 8ca #i cum9 e !eore!i'a! e necuno"cu! celor mai mul)i, omenindu-"e doar acea"! "in!agm din !i!lul cr)ii lui Fan" 2ai1inger> ia! un mo!i* "u$icien! en!ru a o !raduce #i %n rom5ne#!e& Fan" 2ai1inger a ridica! locu)iunea con+unc)ional als o :8ca #i cum9< la *aloarea de conce ! au(iliar "au de marc a $ic)iunilor, care "un! e"!e !o!, %n $ilo'o$ie, religie, moral e!c, en!ru c omul "e re$ace c lucrurile ar "!a, %n!r-un domeniu oarecare, ca i cum ele ar "!a %n!r-ade*r %n $elul %n care le re"u une el& @ re deo"e-ire de nominali#!i %n", $ic)iunile ca ! la 2ai1inger o *aloare u!il, cu condi)ia ca, du ce-#i %nde line"c menirea, " ne debara"m de eleK nu %n!5m l!or, car!ea "a,

" ri+ini! %n mare m"ur e $ilo'o$ia Qan!ian, "e !ermin cu anali'a doc!rinei lui Nie!'"c1e care "u")ine nece"i!a!ea ilu'iei con#!ien!e #i du re!ragerea lui Dumne'eu din lume, adic a garan!ului oricrei iden!i!)i $erme, c5nd !rebuie " in*en!m un "en" " re a "u ra*ie)ui, #i oricare "en" e mai bun dec%! in"u or!abila li " de orice "en"& 0u al!e cu*in!e, du moar!ea lui Dumne'eu in!rm %n rega!ul $ic)iunii #i al "imulrii liber con"im)i!e, a crui car!ogra$ie o de"ena 2ai1inger %nc din 1911& Al$red F5rloanu O ISTORIE A ,O?AIS,ULUI 2I A ISRAELULUI A TIC 83ro$e"orul Al$red F5rloanu e"!e, incon!e"!abil, unul din!re cei mai buni cuno"c!ori ai i"!oriei *ec1ii ci*ili'a)ii ebraice& 0r)ile #i dic)ionarele "ale, cur"urile "ale :&&&< l-au im u" e *rednicul cerce!!or ca un e(ege! a crui con!ribu)ie nu oa!e $i ocoli! de cei care "e a leac a"u ra i"!oriei an!icei 3ale"!ine9, " une ro$& uni*& dr& R'*an T1eodore"cu& Ace"! nou *olum, a ru!, din ca!e, la u)in !im du !recerea %n ne$iin) a au!orului "u, e"!e dedica! 4"raelului an!ic #i rici a-lului i'*or al ace"!uia, care e"!e 2ec1iul Te"!amen!& A#adar, *olumul de $a) e"!e con"acra!, %n rinci al, i"!oriei an!ice a 4"raelului, %nce 5nd cu a!riar1ul A*ra1am #i !ermin5nd cu r"coala lui ,ar-Mo1ba& Acea"!a e"!e una din!re cele mai com le(e #i mai in!ere"an!e e oci ale o orului e*reu, en!ru c re re'in! deo o!ri* erioada %n care 4"raelul a a!in" a ogeul oli!ic, economic #i " iri!ual-religio", %n !im ul domniei regilor Da*id #i @olomon, ca #i erioada de lu ! en!ru inde enden)a na)ional, %n !im ul macabeilor, de %n$lorire " iri!ual #i religioa", %n erioada e(ilului babilonian& Un ca i!ol am lu e"!e con"acra! ro$e!i"mului ebraic, care marc1ea' o e!a im or!an! %n e*olu)ia " iri!ual a omenirii& 3ro$e)ii biblici au $o"! re re'en!an)ii ideilor "ublime de me"iani"m ale umani!)ii, oameni cu *ederi oli!ice largi, la care e(!a'ul religio" "e %mbina cu en!u'ia"mul a!rio!ic, !ribuni %n$lcra)i ai o orului, romo!ori ac!i*i ai dre !ului #i dre !)ii, modela!ori ai o iniei ublice, ini)ia!ori ai unei oli!ici %n!emeia!e e %nal!ele rinci ii ale moralei biblice& 84n$orma!, ec1ilibra! #i ne" u" de u!il la ace"! cea" al cul!urii noa"!re, car!ea lui Al$red F5rloanu !rebuie "alu!a!&9

totem

ele a!ru "!udii ale lui Roger 0ailloi" e care le gru ea' *olumul de $a), "cri"e %n!re 1935 #i 195=, "e ocu , re" ec!i*, de mo!i*ele de" r)irii "ale de "u rareali"m, de %nce u!urile 0olegiului de "ociologie, e care-l $ondea' %n 1937 %m reun cu George" ,a!aille #i Mic1el Aeiri", de o $oar!e acid #i bine*eni! cri!ic a "i1anali'ei #i a mar(i"mului ca 8#!iin)e in$ailibile9 #i, rin a"!a, 8"u" ec!e9, #i, %n $ine, de o !eorie "ociologic a romanului, cu in"i"!en) e romanul oli)i"! #i e o anumi! cri' a genului, care, credea 0ailloi" rin 19/1, a*ea "-l duc la di" ari)ie& Toa!e ace"!e "!udii "e "!rduie"c " di"cearn logica imaginarului, o!ri*i! ideii e"ei"!ului $rance' c, de la de"enele na!urale ale ie!relor la imaginile oe!ice, e(i"! o con!iui!a!e "i o "in!a( > 8&&& rela)ii, re)ele, r" 5n!ii, regulari!)i :&&&<, re-rbera)ii mi"!erioa"e cu care e"!e marca! "au ilumina! e iderma
4@,N 973-5.9-5=7-3

XXX&nemira&ro