CONCEPTUL DE FAMILIE

Definirea noiunii de familie poate fi abordat sub trei aspecte: 1. Sociologic - o form specific de comunitate uman, format dintr-un grup de persoane unite prin cstorie, filiaie sau rudenie, care se caracterizeaz prin comunitate de via, interese i ntrajutorare; 2. Juridic - familia desemneaz grupul de persoane ntre care exist drepturi i obligaii ce izvorsc din cstorie, rudenie (inclusiv adopie); 3. Moral-cretin - familia este o instituie de origine divin stabilit de la Creaie. Ea a fost constituit prin cstorie, ale crei principale caracteristici au fost unitatea i indisolubilitatea. Familia are caracter sacru, fiind pus n eviden prin caracteristicile: iubirea desvrit, comuniunea, unitatea i egalitatea membrilor acesteia.

Definiii ale familiei:

Claude Levi Strauss definete familia ca fiind un grup social ce i are originea n cstorie, constnd din so, soie i copii sau alte rude, grup unit prin drepturi i obligaii morale, juridice, economice i sociale (incluzndu-le pe cele sexuale). George Peter Murdock definea familia drept grup social al crui membri sunt legai prin raporturi de vrst, cstorie sau adopie i care triesc mpreun, coopereaz sub raport economic i au grij de copii. Iolanda Mitrofan i Cristian Ciuperc afirm c familia reprezint, n orice societate, o form de comunitate uman alctuit din cel puin doi indivizi, unii prin legtur de cstorie i/sau paterne, realiznd, mai mult sau mai puin, legtura biologic i/sau cea psihosocial.

Raportul termenilor cuplu cstorie i familie

Cuplu- o structur bipolar, de tip biopsihosocial, bazat pe interdeterminism mutual (partenerii se satisfac, se stimuleaz, se dezvolt i se realizeaz ca individualiti biologice, afective i sociale, unul prin intermediul celuilalt). Cuplul erotic presupune dou persoane, de regul de sexe diferite, (dei nu este obligatoriu) care au pentru o vreme: sentimente de afeciune unul pentru cellalt (iubire, ataament, respect etc), atracie sexual care duce (sau nu) la relaii sexuale, scopuri comune, timp petrecut n comun (unul cu cellalt dar i n sfera social), dorina de a fi mpreun pe o perioad mai ndelungat. Cnd aceste elemente sunt statuate i prin lege, atunci cuplul erotic se transform n cuplu conjugal prin intermediul cstoriei.

Cstoria este uniunea legal, liber consimit ntre cei doi parteneri, pentru ntemeierea unei familii. Ea este un proces interpersonal al devenirii i maturizrii noastre ca personaliti, de contientizare, redirecionare i fructificare a tendinelor, pulsiunilor i afinitilor incontiente, de autocunoatere prin intercunoatere. Scopul ei este creterea personal prin experiena conjugalitii i parentalitii

Cuplul conjugal este o familie. Familia reprezint, n orice societate, o form de comunitate uman alctuit din cel puin doi indivizi, unii prin legtur de cstorie i/sau paterne, realiznd, mai mult sau mai puin, legtura biologic i/sau cea psihosocial.

Tipologia familiei
criteriul numrului de parteneri care formeaz familia: 1. familii poligame- poliandrice - unde exist mai muli parteneri brbai, femeia avnd dreptul s se cstoreasc cu mai muli brbai i poliginice - unde exist mai multe partenere femei, adic brbaii au dreptul de a-i alege mai multe soii. 2. familii monogame, n care un brbat sau o femeie are dreptul s se cstoreasc doar cu un singur partener. 3. familii nucleare - formate din cei doi soi i copiii lor necstorii 4. familii extinse - formate din mai muli membri ai familiei care locuiesc n acelai spaiu i care reprezint dou sau trei generaii: frai, prini, bunici, copii i nepoi. criteriul numrului de prini care formeaz familia: 1. familii biparentale, n care exist ambii prini; la rndul lor, acestea pot fi formate din prinii naturali ai copilului sau pot fi familii mixte sau reconstituite, dac prinii au mai fost cstorii i au divorat sau i-au pierdut partenerul. 2. familii monoparentale, n care unul dintre prini nu exist, copilul sau copiii fiind crescui doar de un singur printe. criteriul orientrii sexuale a celor doi parteneri: 1. familii heterosexuale - n care ambii parteneri sunt heterosexuali. 2. familii homosexuale - n care cei doi parteneri sunt homosexuali sau lesbiene. criteriul exercitrii autoritii n cadrul familiei: 1. Familii cu sistem matriarhal autoritatea este exercitat de soie; 2. Familii cu sistem patriarhal autoritatea este exercitat de so; 3. Familii cu sistem egalitar ambii parteneri se implic n organizarea i gestionarea vieii de familie;

FAMILIA DE LA TRADIIONALISM LA MODERNISM Criterii de comparaie Numr de parteneri conjugali concomiteni Alegerea partenerului lor Rezidena Societi tradiionale Unul (monogamie) Mai muli (poligamie) Alegerea fcut de prini sau rude pentru a ntri puterea familiei Patrilocal(la prinii soului), matrilocal(la prinii soiei), ambilocal (pentru perioade scurte sotii locuiesc succesiv in ambele zone rezidentiale de origine), anvucolocal(a locui la unul dintre unchi,de obicei la unul dintre fratii mamei,sotiei.) Diferite grade de dominaie a brbatului (patriarhale) Autoritate i dominan printeasc Concentrarea pe protecia grupului de rudenie ca ntreg (neam) Societi moderne Unul (monogamie) Alegerea relativ liber fcut de parteneri Neolocal(stabilirea intro locuin separata)

Relaiile de putere

O mai mare apropiere de putere brbat-femeie

Relaia prini-copii

Mai mare toleran i egalitate prini-copii Specializate n a oferi un mediu de siguran creterii copiilor i suport emoional membrilor familiei conjugale. Nucleara

Funciile familiei

Structura

Extinsa

FAMILIA RESTRUCTURAT
1. Concubinajul (coabitarea consensuala, uniunea libera) este o forma de cuplu familial alcatuita din persoane de sex opus ntre care nu exista relatii de casatorie (autonomia personala reprezinta cea mai importanata valoare pentru cuplu). Cuplul consensual realizeaza majoritatea functiilor ntlnite la familia nucleara si traverseaza aceleasi probleme ca si familia casatorita (Mihailescu, 1993). Cauze Avantaje(J. Rotrin) Coleman, M., Dezavantaje (Coleman, 1988):

este un mod mai economic, mai placut si mai confortabil dorinta unei relatii intime emotionale nesubordonate vreunui contract legal; satisfacerea trebuintelor sexuale la un nivel superior; se opteaza pentru calitatea relatiei, in defavoarea durabilitatii sale cu orice pret; este expresia unui protest subtil, refuzul mascat al unei societati constrangatoare, incerte, deceptionate - propaga regula fidelitatii liber consimtite.

- satisfactie sexuala crescuta; - o mai mare posibilitate de se intelege pe ei insisi; - posibilitate crescuta de realizare a compatibilitati; - dezvoltarea deprinderilor interpersonale; - un nivel economic ridicat, rezultat din asocierea resurselor economice.

- limitarea prematura a experientei "intalnirilor"; - perpetuarea rolului traditional al femeii (asigurarea sarcinilor domestice); - investire emotionala inegala; - reducerea numarului de prieteni; - complicatii legale; - dezinteres fata de functia reproductiva; - partenerul nu are aceleasi responsabilitati fata de copiii ce nu sunt ai lui.

2. Celibatul reprezinta un model de menaj in care individualitatea se afirma in deplina libertate. Se opteaza pentru o cariera profesionala in locul vietii de familie, cariera procurand un stil de viata mai independent (timp liber, calatorii, cheltuieli personale etc.). Cauze Avantaje Dezavantaje
Cauze obiective: -de ordin sexual -cauze de ordin psiho-relational (lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, complexe de inferioritate, sociofobie etc.); -cauze de ordin material (constrangeri economice, lipsa locuintei etc.). Cauze subiective: -existenta unor imagini deformate asupra familiei si sarcinilor ei; -lipsa de curaj in asumarea responsabilitatilor familiale si parentale; -psihotraume, datorate conflictelor conjugale grave din familia de origine etc. independenta economica si libertatea personala; varietatea si schimbarea; realizarea profesionala. sentiment de frustrare in raport cu rude, cunoscuti, prieteni, colegi care isi au familiile lor; sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate; sentimentul izolarii si abandonului; sentimentul egoismului si individualismului; sentimentul de insecurizare sociala, cu cat se inainteaza in varsta.

3. Cuplul fara descendenti reprezinta o forma a restructurarii familiei, un model spre care se orienteaza o parte semnificativa a populatiei tinere; ponderea cea mai mare este intalnita la cuplurile urbane si la cele in care sotia urmeaza o cariera profesionala (Mihailescu, 1993). Motive invocate de parteneri: restrangerea sferei activitatii profesionale si de loisir; responsabilitati parentale; emanciparea femeii (libertatea de a fi mama a fost inteleasa ca o datorie fata de ceilalti); dificultati economice; lipsa unei politici sociale de incurajare si sprijin a tinerilor casatoriti.

4. Familia monoparentala este o structura familiala asimetrica, alcatuita dintr-un singur parinte si copiii sai n urma unui deces, divort, abandon, adoptiune, convingere celibatara, fie prin nasterea copiilor n afara casatoriei. Este un tip frecvent mai ales n SUA - domina simtitor numarul femeilor care ofera o asemenea experienta de parinti singuri. n cadrul acestui tip de familie are loc o dilatare a rolului parental, dar mai ales la mamele cu posibilitati modeste se asociaza cu dificultati, nempliniri privind: supravegeherea permanenta a copilului, ngrijirea n caz de boala, organizarea vacantelor, etc. Dilatarea se resimte si n preluarea unor patternuri autoritare , care pot declansa nentelegeri, conflicte, impas sau devianta de rol. 5. Familia mixta ( reconstituita, reorganizata) reprezinta o structura creata prin casatoria a doi parinti singuri sau divortati fiecare cu sau fara copii si, eventual, cu copii comuni. Familia mixta prezinta urmatoarele caracteristici specifice: -coabitarea comuna a sotilor n acelasi spatiu, -relatii ntre copii si parinti vitregi sau relatii de alianta, -relatii afective de tip mixt (oferte si cereri), recompense si sanctiuni. Aceasta poate fi o solutie preferata dar necesita si depasirea unui numar mare de dificultati ca: adaptarea parintelui la un copil care nu-l accepta, diferentele de opinii, conduite ntre noul sot (sotie) ca tatal (mama) vitrega privind ofertele si cererile propuse copiilor; conditiile materiale precare, la limita pun n pericol asteptarile sotilor si mai ales ale copiilor, care vor ramne cu dorinte nemplinite. 6. Familia cu dubl carier n care partenerii au locuri de munc care necesit un grad nalt de angajament i au un caracter continuu de dezvoltare. Mai sunt i alte caracteristici care sunt implicate: un nivel ridicat de responsabilitate n carier, recompense financiare, prestigiu social, investiii personale de timp i energie din partea ambilor parteneri.

FUNCIILE FAMILIEI Funcia economic presupune a asigura resursele materiale, financiare necesare existenei familiei (locuin, hran, haine, etc.). Aceast funcie este foarte important. Dac ea este realizat corespunztor, atunci familia se poate concentra i poate ndeplini i celelalte funcii. Aceast funcie este realizat de ambii soi prin aducerea veniturilor (ca urmare a exercitrii unei profesii, cel mai des), prin procurarea i producerea hranei, a obiectelor de mbrcminte i de trai, prin transmiterea profesiei i/sau susinerea copiilor n alegerea profesiei.

Funcia de socializare presupune a transmite cu scopul asimilrii de ctre copii, mai ales, dar i de ctre toi membrii familiei, a atitudinilor, valorilor, principiilor, modelelor de comportament caracteristice unui anumit grup social. Cu alte cuvinte, este vorba de funcia de educare. Scopul acesteia este integrarea n societate a persoanei (copilului). Educaia se manifest la toate nivelurile: material, fizic, psihologic, moral, spiritual. 1. integral-formativa copiii primesc informatii despre mediu, obiecte, persoane ; se formeaza o serie de deprinderi, priceperi, atitudini ; 2. psiho-morala modelele de conduita oferite de parinti exercita o mare influenta asupra copiilor ; de asemenea, este important climatul educativ in care se exercita influenta educativa ; 3. social-integrativa nivelul de adaptare si integrare sociala este direct dependent de achizitiile realizate in cadrul grupului familial de apartenenta ; 4. cultural-formativa formarea si cultivarea atitudinilor si sentimentelor estetice, a spiritului critic in receptarea unor produse artistice ; dezvoltarea unor capacitati creatoare ; cultivarea atitudinilor si sentimentelor religioase etc.

Funcia de solidaritate presupune a asigura unitatea i stabilitatea familiei. Ea implic manifestarea sentimentelor de afeciune, de respect, de apartenen la grupul familial, a ncrederii membrilor unii n alii, a ajutorrii i a susinerii reciproce de-a lungul timpului, a dezvoltrii intimitii.

Funcia sexual-reproductiv presupune ca cei doi soi s se ssatisfac sexual reciproc i s dea natere la copii.

PARADIGME EXPLICATIVE CU PRIVIRE LA CUPLU SI FAMILIE Teoria dezvoltrii sau ciclurilor vieii de familie
Teoria dezvoltrii sau a ciclurilor vieii are la baza asertiunea conform careia, familia traverseaza mai multe stadii sau cicluri in evolutia sa, fiecare cu caracteristici proprii.

Teoria lui R.Hill

Teoria lui P.Ilu

1. stadiul familiei fr copii familia este dominat de dorina de ntreinere a intimitii si a confortului afectiv;

1.nceputul vieii de familie - cuplu conjugal fr copii, sindromul dragostei romantice, reea dens de prieteni, puseuri de gelozie.

2. stadiul familiei cu copii precolari - se (re)stabilesc regulile de baz ale vieii conjugale, responsabiliti legate de creterea copiilor;

2.apariia copiilor- definirea rolurilor parentale, veniturile famiilie scad, se diminueaz timpul dedicat relaiilor conjugale.

3.stadiul familiei cu copii colari - rolul de parinte al fiecarui partener devine mai dificil; este o perioada favorabila crizelor in cadrul relatiilor de cuplu
4.stadiul familiei prsit de copiii deveniti aduli rolul parental devine mai complex prin plecarea copiilor din casa parinteasc, este caracterizat de tensiune sau linite sufleteasc

3. familia cu copii precolari

4. familia cu copii colari

5.familia cu copii adolesceni

5. stadiul familiei omului singur apar probleme noi legate de pierderea soului/sotei; n schimb, apariia nepoilor reface echilibrul vieii.

6.familia ca centru de lansare- copiii deveniti adulti se casatoresc, se angajeaza sisi stabilesc propria resedinta;

7.stadiul cuibului golrevenirea familiei la cuplul conjugal singur, prin plecarea copiilor, ataament fa de profesie, criz de identitate

8. familia n vrst

Teoria structural sau a dinamicii rolurilor i a puterii

Salvador Minuchin pune la baza terapiei structurale familiale, conceptul de structur. El consider c familia este mai mult dect o sum de indivizi, n interiorul creia au loc interaciuni, dup reguli explicite sau nu, totalitatea acestor reguli constituind un ntreg, o structur. Teoria structurala sau a dinamicii rolurilor si a puterii dezbate problema schimbarilor care intervin in interiorul cuplului, cu deosebire, problematica rolurilor fiecarui partener in cuplu.

T. Parsons i R Boles- Acest model reprezint faptul c tatlso guverneaz laturaeconomic a familiei, iar mama soia deine monopolul laturii afectiv-emoionale.
PUTERE / ROL SUPERIOAR INFERIOAR INSTRUMENTAL TAT-SOT FIU EXPRESIV MAMA-SOTIE FIICA

R. Touzard enumera 9 tipuri de interactiuni posibile ce definesc conduitele de rol in cadrul cuplului.Clasificarea este realizata pornind de la doua variabile: autoritatea si puterea in cuplu, respectiv actiunea si decizia. 1) Autonomia barbatului (barbatul actioneaza si decide). 2) Autonomia femeii (femeia actioneaza si decide). 3) Autocratia barbatului (barbatul decide, femeia actioneaza). 4) Autocratia femeii (femeia decide, barbatul actioneaza). 5) Conducerea barbatului (barbatul decide, actioneaza impreuna). 6) Conducerea femeii (femeia decide, actioneaza impreuna). 7) Diviziunea sincretica a rolurilor (el actioneaza, decid impreuna). 8) Diviziunea sincretica a rolurilor (ea actioneaza, decid impreuna). 9) Cooperarea sincretica (actioneaza impreuna, decid impreuna)

Teoria funcional- pleaca de la premisa ca familia (cuplul) trebuie sa realizeze anumite functii. In raport cu realizarea/nerealizarea acestor functii, familiile au fost clasificate in familii functionale si familii disfunctionale.

Abordarea comunicaional

accentueaz schimbarea n sistemul familial prin comunicarea diferita unora cu altii reflectata in modificari comportamentale. tipuri de comunicare: senzual-senzitive / erotico-afective, de petrecere a timpului liber, socio-educationale, decizionale, practicmenajere si de planificare a bugetului se pune accent pe cantitatea i calitatea comunicrii

Abordarea interacionistsimbolic

n cadrul familiei partenerii au imagini simbol unul fa de altul i interacioneaz ntre ei n baza acelor simboluri; mecanismul funcional al cuplului l reprezint sistemul de imagini pe care fiecare partener i-l construieste despre cellalt, i mai ales modul n care se combin aceste imagini, sistemul eu si ea cu sistemul eu si el imaginea despre cellalt este instrumentul care dirijeaz i controleaz viaa de cuplu, relaia dintre parteneri.

Abordarea din perspectiva conflictului

conflictul conjugal reprezinta o stare de disfunctionalitate in viata si activitatea conjugala, ce poate avea intensitati diferite si se poate intinde pe diverse perioade de timp. exist conflicte familiale de tip : ridicate sau sczute, manifeste sau latente, continue sau intermintente.

Abordarea social a schimbului

relatia interpersonala dintre parteneri se formeaza in scopul intalnirii propriilor nevoi individuale. Relatia intima este redusa la o situatie tranzactionala in care costurile sunt contrabalansate de beneficii.

Tipuri de conflict conjugal: 1. cupluri cu conflictualitate majora de aspect manifest, continuu, cu tensiune crescuta prezinta mare potential dizolvant si psihopatogen pentru unul sau ambii parteneri; 95% din subiectii divortati (mai ales femei) si 31,2% din subiectii casatoriti cu reactii si dezvoltari nevrotice reactive psihotraumelor conjugale, provin din cupluri caracterizate prin acest tip de conflictualitate; 2. cupluri cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu tensiune crescuta prezinta potential dizolvant semnificativ, care nu intotdeauna se finalizeaza cu separarea sotilor, dar faciliteaza dezvoltarea dizarmonica a relatiilor conjugale, cu efecte psihopatologice individuale si de grup conjugal; abandonul, alcoolismul, sustragerea de la indatoririle materiale, infidelitatea, conflictele cu socrii sunt frecvent cauze si efecte ale acestui tip de conflictualitate; 3. cupluri cu conflictualitate manifesta, continua, cu tensiune moderata aceste cupluri au o evolutie instabila, cu tendinta la deteriorarea esentei conjugale, dar cu mentinerea structurii de cuplu, intr-o formula de pseudoconjugalitate, in care conduitele de evadare si substitutie (adulterul, alcoolismul compensator, supravietuirea profesionala) coexista cu mentinerea partiala a exercitarii rolului conjugal; 4. cupluri cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu tensiune moderata nu au fost relevate in cazul subiectilor cu tulburari psihice; acest tip de conflict este destul de frecvent la cupluri in perioada de preacomodare si acomodare interpersonala; poate facilita cunoasterea interpersonala; 5. cupluri cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune moderata sunt frecvente intre normali cu disponibilitati de adaptare mai scazute; in aceste cupluri, conflictualitatea preseaza asupra relatiei ca o continua virtualitate; 6. cupluri cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune scazuta acest tip de conflictualitate favorizeaza efortul de acomodare reciproca, producand corectii permanente ale conduitelor interactionale; 7. cupluri cu conflictualitate submanifesta, intermitenta, cu tensiune moderata au o evolutie armonioasa, in cadrul careia acest tip de conflictualitate faciliteaza acomodarea interpersonala (ironia, persiflarea, comportamentul pseudoludic verbal, ca supapa de descarcare a unor tendinte agresive); 8. cupluri cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune scazuta cupluri care evolueaza rapid si stabil catre asimilare interpersonala; dezacordurile nu au un caracter frustrant, ci de facilitare, partenerii preluand reciproc puncte de vedere diferite.