1.

Spermatozoizii atipici:
au morfologie anormala nu prezinta mobilitate normala si nu au capacitatea de a fecunda ovocitul prezinta duplicatii ale capului si/sau ale cozii spermatozoizi uniti intre ei anomalii de dimensiuni ale capului si/sau cozii anomaliile spermatozoizilor sunt mai frecvente decat lae ovocitelor.

2.Factori care regleaza gametogeneza:

a.Spermatogeneza LH receptori specifici-celulele leydig- testosteronul stimuleaza spermatogeneza FSH receptori specifici celulele sertoli- sinteza de R proteici intreacelulari pt testosteron b.Ovogeneza FSH -stimuleaza in fiecare luna !-"# doliculi primari -actioneaza pe celulele foliculare$estrogen %&strogenul det secretia LH- feedbac' pozitiv(creste concentratia LH)vf ovulator care determina ovulatia* LH

3.FAZELE CICLULUI MENST UAL

+ucoasa uterina prezinta , straturia* bazal. subtire. in care se termina in fund de sac glandele uterine. in contact direct cu miometrul. /cest strat ramane indiferent la toate modificarile ciclice0 pe seama sa se reface mucoasa dupa eliminarea celorlalte straturi in faza destructiva a ciclului menstrual0 b* spongios. caracterizat prin prezenta portiunilor dilatate ale glandelor uterine0 c* compact ce delimiteaza cavul uterin. fiind strabatut de portiunea ingustata a glandelor uterine prin care ele se desc1id in lumenul uterin. Fazele ciclului menstrualfaza

!.M"MENTUL "#ULATIEI
- este recunoscut prin unul sau mai multe semne clinice-tempreatura bazala creste cu #.! grade 2 -glera cervicala(secretie a colului uterni* aspect de albus de ou -tensiune la nivelul sanilor -durere abdominala in fosa iliaca stanga sau dreapta.

$.Te%te pt. in&ertilitatea ma%c'lina (%permograma) te%t po%tcoital) te%t mar) *alo%perm+
.S3&R+O4R/+/ - reprezinta test de fertilitate masculina care verifica cantitatea si calitatea spermei Rezultatele 5OR+OS3&R+6& ) valori normale0 polizoo%permie ) concentratia spermatozoizilor peste limitele normal0 *ipo%permie ) volumul spermei 7 .! mL 0 *iper%permie ) volumul spermei 8 ! mL0 a%permie ) absenta spermei0 pio%permie ) prezenta leucocitelor in sperma (dau culoare galbuie*0

*emato%permie ) prezenta 1ematiilor in sperma (dau culoare rosiatica*0 a%tenozoo%permie ) motilitate 7 9#:0 teratozoo%permie ) 8 ;<: din spermatozoizi au forme anormale0 necrozoo%permie ) spermatozoizi neviabili0 oligoozoo%permie ) spermatozoizi mobili 7 ! mil./mL si motilitate 7 9#:0 azoo%permie ) absenta spermatozoizilor. 6n cadrul spermogramei se analizeaza si morfologia (structura amanuntita a componentelor fiecarui spermatozoid- cap. gat si coada* spermatozoizilor. Se analizeaza ## spermatozoizi. 3e baza caracteristicilor ei sunt catalogati ca normali (valoare normala mai mare de 9:* si anormali (malformati- cap dublu. cap amorf. cap alungit. piesa intermediara grosa. coada dubla. coada franta. coada incolacita* ".=est +/R (+i>ed /ntiglobulin Reaction* se efectueaza pentru detectarea anticorpilor prezenti pe spermatozoizi (6g/ si 6g4*. 2and sunt prezenti anticorpii antispermatici. spermatozoizii mobili vor lega particulele de late> formand aglutinari. , !-. %permatozoizi legati /e partic'le 0 poziti1 (probabilitate foarte mare de infertilitate de cauza imunologica*. ,.Halosperm este un test diagnostic bazat pe te1nica dispersiei cromatinei nucleului spermatozoizilor. 2rincipi'l consta in denaturarea blanda a /?5-ului cu formarea unui 1alo in @urul capului spermatozoidului cand /?5-ul este intact. si lipsa acestui 1alo cand /?5-ul este fragmentat. S3F,3-. 4 fragmentare mare a /?5-ului. Utilitate clinica - /legerea metodei de reproducere asistata (/R=* corespunzatoare

1!.AMNi"CENTEZA
Amniocenteza e%te 'n te%t in1azi1 /e /iagno%tic prenatal %e e&ect'eaza /'pa 15 %aptamini /e %arcina. la te%tele /e %creening prenatal Indicatiile e&ect'ari ei %'nt: 'n ri%c cre%c't 6oli genetice %'%picionate in trime%tr'l 27 /iagno%tic'l 'nor in&ectii &etale %peci&ice (to8opla%moza) CM#) etc+)7 /eterminari 6iologice96ioc*imice /in lic*i/'l amniotic (te%te /e mat'ritate p'lmonara &etala) etc+7 Amniocenteza implica recoltarea si e>aminarea celulelor din lic1idul ce incon@oara fatul (lic1idul amniotic*. /ceste celule din lic1idul amniotic sunt de origine fetala - cromozomi fetali

13.T I2LU TEST (se efectueaza in saptamanile

9 " de sarcina* este un screening prenatal care se efectueaza la inceputul celui de-al doilea trimestru de sarcina. &l poate oferi informatii asupra starii de sanatate a fatului. in ceea ce priveste anomaliile congenitale (Sindrom ?oAn. Sindrom &dAards si Sindrom 3atau*. fara a pune in pericol viata acestuia sau a viitoarei mame. ?ublu test si =riplu test nu reprezinta o metode de diagnostic. 6n cazul obtinerii unui risc crescut de anomalie fetala la nastere. medicul obstetrician va 1otari oportunitatea efectuarii de investigatii suplimentare. Riscurile calculate depind de acuratetea informatiilor furnizate de pacienta/medicul trimitator. 12.3U:LU TEST (se efectueaza in saptamanile ; , de sarcina* este un screening prenatal de prim trimestru caracterizat prin determinarea in sangele matern a mar'erilor serici 3/33-/ (proteina plasmatica asociata sarcinii. care este produsa in cantitate mare de trofoblast si eliminata in circulatia maternala* si Free beta H24. 3entru o rata de detectie a sindromului ?oAn si a sindromului &dAards de B<: este necesara o evaluare combinata bioc1imica si ec1ografica. a valorilor celor doi mar'eri serici si a translucentei nucale. masurata ecografic de catre medicul ginecolog

Mola *i/ati&orma
tumora benigna. formata printr-o degenerare a vilozitatilor coriale ale placentei in timpul sarcinii. mola 1idatiforma este o boala a trofoblastului. stratul e>tern al oului implantat in mucoasa uterina. la originea corionului (membrana e>terioara*. apoi a placentei. mola 1idatiforma se dezvolta dupa fecundatie. anomalia cromozomiala care o provoaca este de origine masculina0 sarcina. numita atunci molara. nu este niciodata dusa

la termen. ?egenerescenta trofoblastului antreneaza o secretie ridicata de 1ormon coriogonadotrofic (1cg*. responsabil de aparitia unor tulburari ale sarcinii (varsaturi. 1emoragii*. 5ivelul acestui 1ormon este masurat prin dozare sangvina. La e>aminare. uterul pare mai dezvoltat decat pentru varsta teoretica a sarcinii. tratament - tratamentul precoce al molelor 1idatiforme clasice da rezultate e>celente. /cesta consta in retragerea continutului uterului prin c1iureta@ aspirativ. in supraveg1erea revenirii la normal a nivelului de 1ormon corionic gonadotrofic si in instituirea unui tratament prin c1imioterapie (metotre>at*. O mola invaziva trebuie tratata ca un cancer si necesita adesea o c1imioterapie. Supraveg1erea unei femei care a avut o sarcina molara trebuie sa fie urmata timp de cel putin un an. cu scopul de a permite depistarea rapida a unei eventuale recidive. pusa in evidenta printr-o crestere a nivelului de 1ormon corionic gonadotrofic. Orice noua sarcina este cu desavarsire nerecomandata in aceasta perioada. cu scopul de a nu stan@eni supraveg1erea.

Coriocarcinom
&ste o tumora maligna a trofoblastului fetal (o componenta a placentei* cu punct de plecare tesutul epitelial0 de cele mai multe roi rezulta din malignizarea unei mole 1idatiforme.

;C< %i /iagno%tic'l /e %arcina. %arcina ectopica

6n mod normal. la inceputul sarcinii. oul fertilizat calatoreste din trompa uterina catre uter. unde se implanteaza si creste. 6n apro>imativ ": din sarcini. oul fertilizat (zigotul*. se implanteaza pe o suprafata din afara uterului determinand astfel dezvoltarea unei sarcini ectopice (cunoscuta si sub numele de sarcina e>trauterina sau sarcina tubara*. /proape toate sarcinile e>trauterine se dezvolta intr-una din trompele uterine dar se mai pot localiza si la nivelul ovarului. cervi>ului (partea inferioara a uterului* sau in interiorul abdomenului. O sarcina e>trauterina nu poate sustine fetusul in viata foarte mult timp. ?aca este lasata netratata. sarcina ectopica tubara poate determina ruptura trompei uterine si 1emoragie masiva. complicatii ce pun in pericol viata gravidei. ?e aceea. in cazul unei sarcini e>trauterine diagnosticate. care nu determina prin ea insasi avort spontan. este necesara intreruperea acesteia. fie prin metode medicale ce opresc dezvoltarea sarcinii. fie prin metode c1irurgicale ce inlatura mecanic zigotul implantat anormal. 2el mai important risc asociat cu sarcina e>trauterina este deteriorarea fertilitatii. Sarcina ectopica poate distruge una din trompele uterine. reducand astfel sansele unei viitoare conceptii si crescand riscul aparitiei in viitor a unei noi sarcini e>trauterine. 3rin dezvoltarea sa. sarcina e>trauterina pune in pericol viata gravidei. ?esi decesul din aceasta cauza este rar. sarcina e>trauterina reprezinta principalul motiv al deceselor survenite in primul trimestru de sarcina. O ruptura a sarcinii e>trauterine necesita tratament c1irurgical de urgenta.

Eritro6la%toza &etala
Sensibilizarea R1 in timpul sarcinii. apare atunci cand o gravida cu sange R1-negativ este e>pusa la sange R1-pozitiv care provine de la fat. Odata e>pus la sange fetal R1-pozitiv. sistemul imun al mamei poate produce anticorpi care sa distruga celulele rosii (eritrocite* R1-pozitive ale fatului.

/cest raspuns imunologic prin anticorpi. este denumit sensibilizare R1. Sensibilizarea R1 nu poate apare la persoanele care au sange R1-pozitiv. R1-ul este un antigen care se gaseste pe membrana 1ematiilor. 3ersoanele care au acest antigen se numesc R1-pozitive. iar cele care nu il au R1-negative.