PCF_C3 Modele ale alegerii partenerului Modelul lui Murstein (teoria stimul-valoare-rol) considera ca exista 3 stadii succesive n procesul

l alegerii unui partener stadiul stimulilor oamenii se pot afla ntr-o proximitate fizica !n alt tip de atrac"ie este cea interpersonal# oamenii$ cunosc%ndu-se de mult timp dezvolta un sentiment de afiliere (au interese &i valori comune)' stadiul valorilor (e un stadiu mai mult declarativ) dup# ce oamenii au nceput o rela"ie &i evalueaz# atitudinile &i valorile comune$ &i pun pro(lema dac# acestea sunt compati(ile Multe valori sunt n mare m#sura personale &i sunt str%ns legate de concep"ia despre sine$ nc%t respingerea acestor valori este tr#it# ca o re)ec"ie a persoanei' stadiul rolurilor partenerii testeaz# compati(ilitatea rolurilor$ sta(ilind c%t de (ine se potrivesc Modelul lui *avies &i +earc,off considera ca decizia maritala este rezultatul unei selec"ii pe trepte.paliere$ n care c%mpul alegerilor este succesiv ngustat pana c%nd alegerea finala este f#cut#/ filtrul proximit#"ii' filtrul similaritate complementaritate/ exist# cupluri n care primeaz# principiul similarit#"ii (au valori comune$ fac acelea&i activit#"i$ le plac acelea&i lucruri &i pot exista &i asem#n#ri n planul fizic) sau principiul complementarit#"ii (avem aici 0 personalit#"i diametral opuse din perspectiva unor tr#s#turi/ unul este ordonat n timp ce altul este dezordonat) 1tudiile arat# c# n prima clasa de cupluri$ cu timpul dinamica cuplului se aplatizeaz# &i cuplul se devitalizeaz# Pe de alt# parte cuplurile complementare par a fi mai longevive' filtrul atrac"iei personale - 2 greu de explicat de ce ne sim"im atra&i de o anumita persoan#' filtrul compati(ilit#"ii de ce anumite persoane se simt compati(ile &i altele nu3 2 greu sa o(iectiv#m acest concept/ fiecare persoan# e foarte su(iectiv# n a defini acest termen (poate fi definit n raport cu interese$ pasiuni$ etc )' filtrul alegerii' Ce a)uta un cuplu sa mearg# pe termen lung (regula evolu"iei )ocului interactiv n cuplu)/ 4 Partenerii sa fie capa(ili sa investeasc# ariile cognosci(ile ale celuilalt partener (integrarea constructiva a rezultatului cunoa&terii de altul$ adic# capacitatea de a vedea mereu partea plina a pa5arului)' 4

PCF_C3 0 Men"inerea perpetua a unei zone incognosci(ile optime a partenerului (adic# reinventarea 6misterului7 care conduc la sus"inerea nealterat# (ucuria surprizei$ atrac"ia noului$ a imprevizi(ilului$ anga)area imaginarului)' 8eoria ata&amentului pus# la punct de c#tre 9o:l(; 2l considera ca felul n care se contureaz# ata&amentul dintre mama.persoana semnificativ# &i copil n primele luni de viata este foarte important (mama ii r#spunde nevoilor copilului de dragoste$ c#ldura$ foame$ etc ) <n condi"iile n care mamele 6demisioneaz#7 din rolul lor matern se produce o trauma la nivelul copilului$ acesta este foarte afectat <n acest sens s-a f#cut un studiu (Mar; =in:ort5) pe (e(elu&i (e(elu&ii erau introdu&i n nc#pere de c#tre mama$ nc#pere n care se afla o persoana str#in# (sala amena)ata cu )uc#rii) Copilul era l#sat n gri)a str#inului apoi mama mai ie&ea &i mai intra n camera Copii au reac"ionat >?/ unii copii aveau un ata&ament securizant atunci c%nd mama pleca ei cautau prezenta mamei$ ncercau sa se reasigure ca mama e acolo C%nd mama se ntorcea erau foarte (ucuro&i de revenirea acesteia/ ridicau din m%ini$ alergau' copii anxio&i pl%ngeau c%nd mamele plecau$ f#ceau crize$ c5iar &i c%nd mamele se ntorceau$ nu aveau cura)ul sa exploreze &i r#m%neau n starea de anxietate &i puteau sa o pedepseasc# foarte tare pe mama (&i ar#tau sup#rarea pe aceasta pl%ngeau$ se manifestau agresiv)' copiii evitan"i nu aveau nici o pro(lema atunci c%nd mama pleca- ei d#deau impresia ca sunt foarte independen"i$ ca sunt o, insa studiile f#cute pe modific#rile lor vegetative au ar#tat o intensificare a (#t#ilor inimii$ cre&terea tensiunii arteriale iar c%nd mama se ntorcea ace&ti copii nici o (#gau n seama (&i continuau )ocul) nu manifestau nici o (ucurie &i nu erau interesa"i sa resta(ileasc# contactul cu mama !lterior s-au efectuat analize asupra tipului de ata&ament mama-copil pentru cele 3 clase de mai sus Pentru prima clasa mamele erau tot timpul prezente$ ofertante cu copilul &i receptive la nevoile copilului @a a doua clasa mamele erau inconsecvente &i nereceptive la nevoile copilului @a a treia clasa mamele respingeau fizic &i emo"ional copilul =cest ata&ament primar va avea o influenta puternica n viata de adult$ n rela"iile de cuplu n special <n acest sens s-au f#cut o serie de studii &i s-a remarcat ca &i adul"ii manifesta acela&i stil de atasament ca &i la copii Prin ce se caracterizeaz# fiecare stil de ata&ament la adul"i/ ata&amentul securizant (A-BC sin popula"ie) ei se simt conforta(il sa depind# de al"ii &i al"ii sa depind# de ei 2i nu au o pro(lema sa se apropie emo"ional de al"i oameni 1e simt valoro&i 1imt ca merita dragostea &i respectul celorlal"i =u ncredere n oameni$ i privesc 0

PCF_C3 pe ceilal"i ca fiind demni de ncredere$ ii privesc pe ceilal"i ca fiind cu inten"ii (une$ le vor (inele$ nu au o pro(lema sa lase pe ceilal"i sa se apropie de ei$ nu se simt amenin"a"i ca vor fi a(andona"i sau vor fi dependen"i de cineva 1tilul evitant (reprezint# A0-C dintre oameni) 1unt de felul lor persoane izolate$ nu se simt conforta(il s# fie apropia"i de ceilal"i$ nu pot s# ai(# ncredere n ceilal"i (sus"in c# ei sunt singuri care &i pot purta de gri)a) nu suporta ca ceilal"i sa se apropie prea mult de ei <n rela"ii primesc tot timpul pl%ngeri pentru ca nu vor sa fie suficient de apropia"i$ implica"i$ ca nu dau suficient de muta dragoste 1e pot separa de foarte multe ori &i nu sufer# foarte mult 1e simt inconforta(il n rela"ii foarte apropiate$ intime Du iu(esc rela"iile de durata iar dac# se afla n rela"ii de durata atunci ei nu sunt fideli$ ei tot timpul cauta sa nu depind# de un partener Prefera sa ai(# sex de o noapte dec%t s# lege rela"ii Persoanele cu ata&ament anxios-am(ivalent (A44C din persoanele din aceasta categorie) au un comportament opus fata ce cei cu ata&ament evitant 2i vor tot timpul mai mult dec%t li se da$ au tot timpul ca nu sunt suficient iu(i"i$ tot timpul manifesta suspiciune$ se simt insecuriza"i n rela"ie &i investesc foarte mult n rela"ie$ rela"ia a)unge sa primeze fata de orice 1e sup#ra foarte repede pentru ca au tot timpul senza"ia ca nu li se da suficient (ncearc# aparent sa se separe dar vor veni totdeauna napoi n rela"ie) =u tot timpul frica ca vor fi a(andona"i &i din aceasta cauza vor sa &tie tot timpul e face celalalt$ unde este celalalt =u o stima de sine sc#zut# &i se dezvaluie foarte mult (se plang de situatia lor) 1exual/ cei cu ata&ament securizant experimenteaz# sexualitatea n cadrul uneori rela"ii Eor sa ai(# o rela"ie sta(ila Du au o pro(lema sa fie n contact fizic &i emo"ional cu celalalt Du se anga)eaz# n rela"ii extramaritale sau sex de o noapte' cei cu ata&ament evitant se (ucura mai pu"in de contactul fizic (nu iu(esc atingerea$ preludiul) &i prefera sexul de o noapte Prefera rela"iile extramaritale &i considera ca sexul este foarte pl#cut dac# nu e implicat# dragostea Cei cu ata&ament anxios-am(ivalent iu(esc mai mult preludiul$ le place sa vor(easc# mai mult dec%t sa fac# (sa vor(easc# despre cuplu$ etc ) <n practica un anxios se com(ina cu un evitant Cel mai repede se ndr#gostesc &i vor dezvolta mai u&or o rela"ie cei cu ata&ament securizant =nxio&ii se pot ndr#gosti compulsiv$ pentru ca sunt nesiguri &i au nevoie sa se (azeze pe cineva prima persoan# care le ofer# iluzia aten"iei de aceea se va ndr#gosti Cel mai greu se ndr#gostesc evitan"ii 3

PCF_C3 Modelul Fmago (imagine) aceasta teorie a fost dezvoltata de G Gendrix/ noi n incon&tientul nostru p#str#m imaginea caracteristicilor pozitive &i negative ale celor care ne-au purtat de gri)# =ceasta imagine care se ntip#re&te n incon&tientul nostru va )uca un rol foarte important mai t%rziu$ atunci c%nd ne facem o rela"ie <n acel moment vom alege o persoana care se apropie c%t mai mult cu acest imago iar atunci c%nd suprapunerea nu este de 4HHC noi putem transfigura imaginea a aceasta sa para ca se potrive&te Cum se construie&te acest imago &i cum ne sim"im atra&i unul de celalalt3 Plec#m de la stadiile de dezvoltarea a copilului &i dac# aceste stadii au fost trecute cu succes sau a ap#rut o criz#/ 4 1tadiul de ata&ament (H 0 ani) copilul are nevoie sa primeasc# de la p#rinti dragoste$ c#ldura$ aten"ie$ etc *ac# copilul nu prime&te ce are nevoie atunci el dezvolta anumite mecanisme fie devenind un sufocant (ca adult) prinde partenerul &i ncearc# sa recupereze ceea ce nu a primit n copil#rie sau fie devenind evitant considera ca a primi dragoste$ c#ldura$ etc Poate fi un proces periculos$ dureros &i prefera sa nu ai(# parte de asa ceva' 0 1tadiul de explorare (0- 3 ani) copilul descoper# dar mereu se ntoarce la p#rinte &i a&teapt# de la acesta o reac"ie pozitiva <n cazul n care p#rintele nu face acest lucru atunci adultul va fi fie exploziv (atunci c%nd p#rintele nu este prezent sau nu participa la explor#rile copilului I? face t#r#(oi de genul/ eu sunt cel mai tare$ eu sunt cel mai grozav) sau va deveni un izolat (atunci c%nd p#rintele nu l las# pe copil sa exploreze)' 3 stadiul de identitate (3 J ani) copilul are nevoie de oglindire P#rintele tre(uie sa-l accepte pe copil asa cum este el sau cum pretinde el ca este ((#iat$ c#"el$ fetita$ pisica) e &i p#rintele il confirma *ac# p#rintele nu l confirma atunci poate apare rigiditate (nu e&ti c#"elK) sau poate apare o personalitate difuza (atunci c%nd p#rintele nu l oglinde&te) e tot timpul nesigur &i cauta confirmare la ceilal"i' J stadiul de competenta (J L ani) c%nd au nevoie de lauda$ fac activit#"i prin casa <n acest stadiu copilul are nevoie de afirmare &i de oglindire din partea copilului =tunci c%nd nu e (ine niciodat# ce face copilul atunci acesta devine pasiv (dac# nu e (ine ce face atunci nu mai face) sau manipulator (face numai pentru a o("ine ceva) *ac# copilul este corectat mereu atunci ca adult va deveni competitiv &i va ncerc# tot timpul sa dovedeasc#' stadiul de preocupare (L B ani) &i face primul prieten$ tr#ie&te prima dezam#gire din prietenie <n acest stadiu p#rintele tre(uie sa -i ofere modele (une de prietenie =tunci c%nd stadiul e e&uat atunci copilul devine un singuratic (pentru ca oe oricum prea riscant sa fie cu

PCF_C3 ceilal"i) sau poate deveni un gri)uliu (ii este at%t de fric# s# nu-i piard# pe ceilal"i a e tot timpul pe placul celorlal"i el nu e autentic n rela"iile cu ceilal"i) Conform teoriei imago$ atunci c%nd oamenii devin adul"i atunci tipurile opuse de personalitate se vor ndr#gosti (gri)uliu de singuratic$ un sufocant de un evitant$ etc ) Ea exista astfel un minimizator &i un maximizator n cuplu 1e poate nt%mpl# ca o persoan# s# ai(# vulnera(ilit#"i multiple ca urmare a parcurgerii e&uate a mai multor stadii de dezvoltare C%nd eu nt%lnesc o persoana eu o aleg pentru a-mi vindeca propriile r#ni dar din p#cate venim n contact cu o persoana care are &i ea r#ni de aceea&i natura