Sunteți pe pagina 1din 16

Fundamentele_Psihologiei II_SEM II

TRUE/FALSE 1.

Gndirea are ca operaii: analiza, sinteza, comparaia, abstractizarea, generalizarea, concretizarea


ANS: T 2.

Operaiile gndirii nu au caracter re ersibil


ANS: ! ".

#ogniti $procesual, gndirea este acti itate discursi %


ANS: T &.

'atura (unctional% permanent% a gandirii este inelegerea


ANS: T ).

*nitatea structural% de baz% a gndirii este raionamentul


ANS: ! +.

,ezol area de probleme presupune doar strategii algoritmice


ANS: ! -.

.n rezol area algoritmic% este implicat% gndirea di ergent%


ANS: T /.

#onceptele empirice sunt produsul 0n %%rii cogniti e


ANS: ! 1. .maginaia este o reproducere (idel% a e2perienei anterioare ANS: ! 13.

4isul este o (orm% de imaginaie oluntar%


ANS: ! 11.

4isul de perspecti % este proiecia mintal% a propriului curs al ieii


ANS: T 12.

.maginaia nu dispune de procedee speci(ice de lucru


ANS: ! 1". .maginatia nu asigura e2primarea realului simtit sau gandit. ANS: ! 1&. .maginatia nu asigura re elarea realului ascuns. ANS: ! 1). .maginatia este strans legata de toate celelalte (unctii psi5ice. ANS: T 1+. .n imaginatie realuil se deplaseaza spre posibil. ANS: T 1-. .maginatia opereaza prin analogie si transpozibil. ANS: T 1/. .maginatia se integreaza in structura gandirii abstracte. ANS: T 11. 'a procesele a(ecti e nu obiectul ci aloarea si semni(icatia lui e importanta. ANS: T 23. #ognitia meediaza si declanseaza emotii. ANS: T 21. Nu e2ista conditionari reciproce intre emotie si cognitie. ANS: !

22. A(ecti itatea poate a ea proprieteti moti ationale. ANS: T 2". 6oti ele sunt procese a(ecti e condensate. ANS: T 2&. 7rocesele a(ecti e sunt moti e acti ate. ANS: T 2). A(ecti itatea declanseaza si potenteaza actele creati e. ANS: T 2+. 7rocesele a(ecti e sunt polare. ANS: T 2-. 7olaritatea proceselor a(ecti e nu este dependenta de particularitatile personale. ANS: ! 2/. 7olaritatea proceselor a(ecti e este dependenta de particularitatile situationale. ANS: T 21. .ntensitatea trairii a(ecti e depinde de semni(icatia obiectului in raport cu trebuintele

subiectului.
ANS: T "3. 6obilitatea trairilor a(ecti e inseamna (luctuatia starilor a(ecti e. ANS: ! "1. #onduita emotional$e2presi a ia nastere din corelarea e2presiilor emotionale si subordonarea

lor starilor a(ecti e.


ANS: T "2. 82presiile emotionale sunt innascute. ANS: ! "". 82presiile emotionale se in ata. ANS: T

"&. 82presiile emotionale nu in(luentaza conduita altora. ANS: ! "). 82presiile emotionale au rol de autoreglarea conduitei. ANS: T "+. 82presiile emotionale sunt contagioase. ANS: T "-. 82presiile emotionale se e2teriorizeaza. ANS: T "/. Gradul de e2teriorizare al proceselor a((ecti e di(era la di(eriti indi izi. ANS: T "1. 7ersonalizarea moti elor insista asupra alorizarilor. ANS: T &3. Autonomia (unctionala a moti elor se asociaza cu dinamica si e olutia lor ANS: T &1. !ormele comple2e ale moti atiei sunt (ormate (ilogenetic. ANS: ! &2.

Motivaia este p o!es !ompo tamentului


ANS: T &".

de

ene gi"a e#

potena e

$i

di e!iona e

Unele a!te !ompo tamentale integ ate nu au %a"& motivaional&


ANS: ! &&.

Memo ia inte a!ionea"& !u toate p o!esele $i 'nsu$i ile psihi!e


ANS: T &).

6emoria a(ecti % realizeaz% p%strarea 9i e ocarea e2perienelor emoionale poziti e 9i negati e


ANS: T &+.

6emoria oluntar% se conduce dup% principiul pl%cerii


ANS: ! &-.

*itarea are caracter selecti


ANS: T &/. 6emoria umana are caracter neselecti . ANS: ! &1. 6emoria umana are caracter acti $reconstructi . ANS: T )3. 6emoria umana are caracter situational. ANS: T )1. 6emoria umana nu este resursa pentru alte procese psi5ice. ANS: ! )2. 6emoria asigura continuitatea ietii psi5ice. ANS: T )". 6emoria nu contribuie la ec5ilibrarea organismului cu mediul. ANS: ! )&. 6arile comportamente ale ietii omului nu implica memoria. ANS: ! )). Nu e2ista encodari automate. ANS: ! )+. 8ncodarile se di(erentiaza dupa intentie si control oluntar. ANS: T

)-. 8ncodarile se di(erentiaza dupa prezenta sau absenta atentiei. ANS: T )/. 8ncodarea intentionata nu depinde de scopul propus. ANS: ! )1. :i(erentele de producti itate a encodarilor sunt absolute. ANS: ! +3. 82perientele asc5izitionate in(luenteaza memorarea. ANS: T +1. 6odul de organizare a materialului de memorat nu in(luenteaza memorarea. ANS: ! +2. :aca olumul materialului de memorat creste in progresie aritmetica timpul de memorare creste tot in progresie aritmetica. ANS: ! +". .n conditii egale de e2ersare materialul lung se aminteste mai bine decat materialul scurt. ANS: T +&. #aracterul agreabil al materialului de memorat nu in(luenteaza producti itatea memorarii. ANS: ! +). 6emorarea este mai (acila cand se elaboreaza mediatori. ANS: T ++. 6aterialul care constituie obiectul actiunii directe este mai di(icil de memorat. ANS: ! +-. 6aterialul care (ormeaza scopul principal al actiunii se memoreaza mai bine. ANS: T +/. 7roducti itatea memorarii globale creste cu arsta cronologica. ANS: T +1. *itarea se instaleaza progresi imediat dupa in atare.

ANS: ! -3. ,itmurile uitarii sunt in(luentate de trasaturile indi iduale. ANS: T -1. ,itmurile uitarii nu sunt in(luentate de particularitatile materialuilui de memorat. ANS: ! -2. *itarea nu are caracter necesar. ANS: ! -". ,eactia de orientare spre ce a e caracteristic atentiei. ANS: T -&. #oncentrarea atentiei determina limitarea campului constintei din punct de edere neuro(iziologic. ANS: T -). #oncentrarea atentiei determina o relati a si temporara in5ibitie a e2citatiei ner oase. ANS: T -+. Atentia are doar determinanti e2terni. ANS: ! --. Ambianta (izica in care se des(asoara acti itatea atentiei ii in(luenteaza per(ormantele. ANS: T -/. Atentia este in(luentata de tipul de sistem ner os. ANS: T -1. #alitatiile indi iduale ale atentiei nu trebuie luate in calcul la selectile pro(esionale. ANS: ! /3. ,andamentul atentiei oluntare depinde de calitatea scopului propus. ANS: T /1. Atentia post oluntara este o deprindere. ANS: T /2.

Atenia nu posed% coninut in(ormaional propriu


ANS: T /". 8(orutl oluntar nu se poate specializa. ANS: ! /&. #apacitatea de e(ort oluntar este nelimitata. ANS: ! /). Amanarea sau anularea unei actiuni nu implica ointa. ANS: ! /+. :ispune de ointa persoana care isi disponibilizeaza rapid capacitatea de e(ort. ANS: T /-. Sub mobilizarea oluntara genereaza esecuri. ANS: T //. :e(ectele de ointa pot (i generate de de(icit de in5ibitie. ANS: T /1. :e(ectele de ointa pot (i generate de e2ces de in5ibitie. ANS: T 13. Actul oluntar se inc5eie cu decizia de actiune. ANS: ! 11. Actul oluntar se inc5eie cu e2ecutia sau amanarea actiunii. ANS: T 12.

Senzaiile sunt cea mai simpl% leg%tur% in(ormaional% a omului cu lumea


ANS: T 1".

Senzaia este o imagine obiectual%


ANS: ! 1&.

'a baza senzaiei st% (uncia de recepie$semnalizare


ANS: T 1).

.ntegritatea analizatorului nu in(lueneaz% producerea senzaiei


ANS: ! 1+.

'egea adapt%rii senzoriale se re(er% la modi(icarea sensibilit%ii unui analizator prin stimularea speci(ic% a altui analizator
ANS: ! 1-.

'egea semni(icaiei a(irm% c% stimulii slabi dar semni(icati i sunt mai bine receptai dect cei puternici, nesemni(icati i.
ANS: T 1/.

'egea contrastului este o lege psi5o(izic%


ANS: ! 11.

'egea sensibiliz%rii este o lege psi5o(iziologic%


ANS: T 133.

'egea intensit%ii de(ine9te localizarea integr%rii corticale


ANS: ! 131.

7ercepia este un model in(ormaional comple2 cu implicarea acti % a subiectului


ANS: T 132.

7ercepia este sum% de senzaii


ANS: ! 13".

7ercepia este imagine primar%, bogat% in coninut


ANS: T

13&.

7ercepia este in(luenat% de oin% 9i temperament


ANS: ! 13).

'egile integralit%ii in percepie se re(er% la imaginea unitar% 9i integral% a obiectului


ANS: T 13+.

Selecti itatea percepti % depinde de ni elul de dez oltare cogniti %


ANS: ! 13-. .luziile percepti e sunt e(ecte ale (actorilor de mediu ANS: T 13/. 7erceperea poziiei obiectului este in(luenat% de sistemele socio$culturale ANS: ! 131.

7erceperea mi9c%rii obiectului se raporteaz% la obiecte (i2e, repere


ANS: T 113.

Obser aia este acti itate percepti % intenionat%, orientat% 9i reglat% erbal
ANS: T 111.

Spiritul de obser aie este in(luenat ereditar


ANS: ! 112.

,eprezent%rile sunt imagini secundare ale obiectelor 9i (enomenelor


ANS: T 11".

,eprezentarea este imagine panoramic%


ANS: T 11&. ,eprezentarea nu conine generaliz%ri ANS: !

11).

,eprezentarea implic% operaii intelectuale 9i semni(icaii erbale


ANS: T 11+.

,eprezentarea este un suport intuiti pentru raionamente


ANS: T 11-.

,eprezent%rile nu sunt implicate in construirea sensului cu intelor


ANS: ! MULTIPLE ()*I(E 1.

.ntelegerea are caracter: 1. constient si acti e 2. mi;locit ". unitar


a 1 . b 1<2 . c " .

ANS: = 2. 7articularitatile materialului ce urmeaza a (i inteles sunt:

1. di ersitatea 2. asociati itatea si substantialitatea ". structurarea logica


a 1 . b 2<" . c " .

ANS: = ". 7roblema este:

1. un sir de situatii ce se cer rezol ate 2. lacuna cogniti e

". di(icultate teoretica sau practica


a 1 . b 1<2 . c 2<" .

ANS: # &. Situatia problematica este :

1. ce a atipic si nedeterminat 2. decala; intre cerinte si posibilitati ". di(icultatea in anticiparea solutiei
a 1<2 . b 2 . c " .

ANS: A ). :upa gradul de structurare pri>oblemele pot (i:

1. bine de(inite 2. slab de(inite ". reproducti e


a 1 . b 1<2 . c " .

ANS: = +. #onceptele empirice:

1. sunt mi;loace intelectuale accesibile gandirii copilului 2. instrumente de comunicare intre copil si adult ". instrumente de comunicare intre specilaisti
a 1<2 . b 2 . c "

ANS: A -. #onceptele stiinti(ice sunt:

1. mobile si (le2ibile 2. structurate si organizate ". stabile si permanente


a 1<2 . b 2 . c 1<" .

ANS: A /. Gandirea are caracter:

1. dinamic si stabil 2. in(ormational$operational ". mi;locit si mi;locitor


a 1 . b 2 . c 2<" .

ANS: # 1. Gandirea are c5aracter:

1. generalit>zat si abstractizat 2. actional si (inalist ". subiecti si obiecti


a 1<2 . b 2 . c " .

ANS: A 13. Gandirea opereaza asupra:

1. ,ealului, obiectelor sdi (enomenelor 2. asupra in(ormatiei ". asupra datelor o(erite de senzatii, perceptii si reprezentari
a 1 . b 2<" . c " .

ANS: = 11. Gandirea contribuie la:

1. constructia sc5emelor mnezice 2. realizarea regla;ului oluntar ". actiunea practica asupra obiectelor si (enomenelor
a 1<2 . b 2 . c 2<" .

ANS: A 12. Gandirea are (unctii de:

1. comanda si control a actiunii 2. e2plicatie si intelegere ". operare asupra realului


a 1 . b 2<" . c " .

ANS: = 1". !unctia de acti are interna si de semnalizare a dezec5ilibrului psi5ologic sau (iziologic este

speci(ica: 1. trebuintelor 2. emotiilor ". con ingerilor


a 1

. b 2 . c " .

ANS: A 1&. !unctia de autoreglare a conduitei are caracter:

1. acti e si selecti e 2. integrati e ". integrator


a 1 . b 2 . c " .

ANS: A 1). !unctia de mobil al actiunilor se probeaza prin:

1. e(ectele actiunii 2. declansarea actiunii ". ni elul calitati al actiunii


a 1 . b 2 . c " .

ANS: = 1+. =alanta moti ationala este data de raportul intre:

1. ni elul ierar5ic al moti elor proprii 2. ni elul ierar5ic al moti elor pe care le satis(ac celorlalti ". ni elul ierar5ic al moti elor celorlalti
a 1<2 . b 2 . c 2<" .

ANS: A 1-. Starile balantei moti ationale sunt de:

1. coin olutie si coe olutie 2. stagnare sau dez oltare inegala ". negati e si positi e
a 1 . b 1<2 . c " .

ANS: =